MARŢI » IANUARIE 1882. In Bucurescî şi districte 10 O ani ii um6 rulu ANULTJ XII Nr. 2898. HUL Preţul abonamentului: pe an 24 lei, pe 6 l»nî 12 lei, pe 3 luni 7 lei; in districte: pe an 30 lei, pe 6 lunU*> lei, pe 3 luni 8 lei. Orî-se abonamentfi ne însoţiţii de valor' se refusă. Abonamentele se face numai la 1 şi 15 a fie-căreî luni. Diiectovu: I6n C Fundescui, - SCIRI TJEliEGHAFICE (Serviunlu ^iarelorfi streine) Cairo, 13 jmuarie. — Câjă-va deputaţi din Camera notabilî’orQ Ş' mal mulţi oficiărî, aii rugată pe minislmltl-preşedinte Şevif-paşa sS răspundă la Nota-co-’ectivă anglo-francesă, că este de prisosii ună prote-storatQ ală acestorQ puteri şi că trebuie respinsă ună amestecă străină. In partitulă naţională domnesce o mare ferbere. Triest, 13 Ianuarie. — Regimentulă de infanterie Schmerling, care a sosită din Pesta aici, s’a îmbarcată astă-$î pentru Ragusa după ce s’a odihnită inaî ântâiă o fli. Două bataliăne rămână pentru momentă în Ragusa, aşteptândO nuol ordine. Ună batalionă se duce la Trebinje. Regimentulă Iellacic plăcă din Pola Sâmbătă năptea. Borna. 13 Ianuarie. — In consiliulă de miniştri de ieri, ministrulă de resbelă Perrero a cerută cu stăruinţă să se desbată în Parlamentă proiecfculă ^„săă asupra reformării armatei, în care s’aă mai a-■Oosă şi 20 miliăne pentru o sebimbare -de. Irontu a întăririloră de la Verona. B Diritto desminte scirea că se negociază cu Germania pentru călătoria regelui Himiberto la Berlin. Paris, 13 Ianuarie. — D-nu GambeUa şi Frey-cinet aă avută erl o conferinţă, în cne acesta din urmă asicuvă pa ininistvulă-preşedinte că se află cu totulă de acordă cu programa sea şi promise a susţine din tete puterile scrutinulă pe listă în Senat ii. De altmintrell d. Pre.ycinet nu se îndoesce că acesiu principia va fi admisă în Senată. Cernăuţi, 13 Ianuarie, — De câle-va rjile, ora-şolă se află într’o mare ferbere, fiindă-că se împrăştie pretutindeni scrieri volante şi placarde care aţâţă lumea contra o vrei lo ni. Belgrad, 13 Ianuarie.—Muntenegrenii Serdar şi Popp, apoi Pero Matanovicî, agitatovală sud-slavă, care a desvoltată în aceste din uvnjă timpuri o mare activitate contra Austriei mai alesă prin ţinuturile de la fruntarii, aă plecată erl fără veste după şedere de două-spre-jjece jlile aici. Matanovicî a conferită cu nemulţumiţii cel mal înverşunaţi, cu capii partituluî naţională, cu mitropolitulă Mihail şi cu personage de prin cercurile oficiale rusesci; eiă se dueo acum în patria lui prin Bosnia şi Her-zegovina. Agitatorulă a căutată să adune ăraenî şi bani spre a încing© o vSscdlă în Bocche şi a pregăti o mişcare în provinciile ocupate. Scrisori private din Dalmaţia şi Herzegovina, care se potrivesc cu cele spuse de Matanovicî, anunţă că insurgenţii speră, cu ajutorulu mahomtdariiloră din provinciile ocupate, să ajungă la cifra de mai multe mii. fiarele de aici îndemnă deja la eolecţiunî de bani pentru răniţi şi bătrâni. Ponstautiuopole, 13 Ianuarie. — Aii Nizami, îndată după reîntărcerea sea, a făcută din ordinul Q Sultanului visite ambasadorilor Austriei şi Germaniei. Se asicură că iinpăratulă Francisc Iosef a es-primatfi lui Aii Nizami în Viena satisfacţii!ust sea pentru îmbunătăţirea relaţiuniloră dintre Pdrtă şi Austria. Petersburg, 14 Ianuarie. — Observa ţi unile ţîia-relorfi liberale asupra anului trecută simtă iărte sumbre şi făcute în genere, fără a intra în amănunte asupra evenimentelor^ din anulă precedentă. Strana nu vede în ele nici o impulsiune pentru progresă, Poriadok numesce anulă trecut; ună an negru, ală cărui semnă caracteristică constă ensă în aceea, că convingerea, că trebuie să se trăiască altă-felă, n’a prinsă nici o dată rădăcini aşa de a- dânci în societate şi în represintnnţii ei, în Semstvo îră în guvernă. 1 ! larie. — Rreuzzeitung anunţă că marii este vorba a se face o an-rădată nis'e documente oficiale. Pentru abonamente reclame şi auunciurl, a se adresa la Aduiimstratiune. STRADA NOUA Nr 3. Pentru Franeia ; la Societe Havas, Laffite. ic Comp, Pentru Austria şi Geimania, numai la Aâolf Steincr 8, Place de la Bourse, Paris, U Hamburg . (Germania de Nori). Pentru Anglia : la d-nul Eu ne Micoud, 81 Fleet } Pentru Ungaria la d nulfi Moritz Wiets, în Buda-Street, E. C. ţ Pest, Senritenplatz. Preţuia anunciuriloru ; linia mică pe pagina IV, 25 bani, re «lame pe pagina 111, 1 lefi, pe a II, 2 lei şi pe a I, 3 tel. Peutru rubrica, inserţii şi reclame, redacţia nu e responsabila Epistolele nefrancate se refusă şi articolil nepnblitaţv sc ardfi. Administratorii : 15 n C. Fundescu. Berlin, 14_, Ianuarie. — Negociărilo puterilcră de Vestă asupra uuei procedări corauue îu cestiunea egiptănă, aă provocată în aceste din urmă dile o viue schimbare de depeşi între Berlin şi Viena, unde se acordă celoră ce se petrecă o mai mare însemnătate ca aici. ţ)ia rele oficidse de aici aicentu-iază că Nota colectivă a puteriloru de Vestă, voesce numai ca, îu unire cu cele-l-alte puteri din Europa, să mănţină statuia quo în Egiptă. Petersburg, 14 Ianuarie. — La încoronarea Ţarului nn va veni din Germauia principele imperială, ci fiulă săă celă mal mare. Principele imperială ar fi ţlisă că presenţa sea este trebuincidsă în Germania. Afară de acestea elu este fbrte slăbită din causa ultimei băle de care a suferită. A se vedea ultimele sciri pe pagina IV BUCURESCÎ, 4 JANUARIE Se pare că, anula 1882 este destinata a fi pentru reacţiuue unfi aafl de pocăinţă; astă-fel a ară trebui să credemti după cele ee ne spune Timpulu de la 1 Ianuarie. SS ne permită, pentru înomentfl celfi puţină, a espri-ma o dre-care îndoielă, de şi făgăduinţele ce elfl ne dă suntfl făcute într’ună chipîî atâta de solemnă. Oe se facemă Snsă? calulă bă-trână se Învaţă cam greii Ia îmbuestru. Prea suntă înrădăcinate relele în reacţionari, în Câtft sS credemti Că aă fosta de ajunsa douăzeci §i palm ore spre a’l transforma cu totulă. Orl-cine a citită Timpulu de Ia 31 Decembre 1881 vede în elă ace’eaşi insulte ca şi în ajuna, insulte pe care Timpulu de la 1 Ianuarie 1882 promite a nu le mal întrebuinţa. Şi, ddca ele ard fi îndreptate BumaUpai-titulnl liberala, totă calea valea, căci noi ue-amfi obicinuita cu acesta limbagifi ală pre-tinşiloră boieri; dâră ele suntă adresate chiar capiloră partituluî pretinsă conservatoră faptă contra căruia noi nu suntemfl în dreptă a protesta* In adevSră, Timpulu de la 31 Decembre publică sub titlolil de Rămaşii bunii anului 1881, ună lungă articolă în cave W. hiurocraţia prusiauă nu se ludrăsnăţă. Chiar nt.eî asemene drago"-supune fără protestă dăcă împera_tHil unul |Jue. Nu este negreşită sicură ordongşfste nţţflî gândesce totu ce spune. Se p6te ca ^crustată^iîfa să nu fie altu-ceva de câtă o singură în-*wtcercare spre a face pe funcţionari şi pe alţii să voteze pentru guvernă, de vreme ce se apasă fărte multă asupra afirmaţiunil că, a vota contra guvernului este a vota nu contra miniştriloră, ci contra Suveranului.» a complica lucrurile ; îuţelepciuuea miuisteritr Ini romafe a înlăturata acesta elemeuta de discmrdiâ. Este probabila că resolvarea dificultăţii nu va fl maîtfî timpa asceptală. Din ce în ce se credo pote mat multa în Austria de a se face din Salonic uufi noO Triest; situaţ.unea economică a ţărel. care pare a «e Îmbunătăţi, graţie măsurilorfi luate pentru a .se folosi de resursele sele, a ’şl întinde căile sele de j coinuuieaţiupe şi a favorisa lucrările industriale şi agricole, va înlesni de şicuri! realisarea acestei idei. Relaţinnile cu Gertna-uia aii devenit chiaru i mai amicale ; acelea cu Rusia parfi satisfăcdtdre şi înţelegerea cu Italia n’a putută de câta să se consolideze prin visita regelui Humbert, şi a reginei Margareta la Viena, pentru că prin acesta visită se manifesta desaprobarea guvermiluî italiană a teudinţelorO iridentiştilorQ diu peninsulă, înlocuirea regretatului Haymerle cu d-h Kal-noky n’a adusa nici o schimbare în linia de politică adoptată la Viena şi căsătoria mos-lenitornlni presumptivă ala tronului lmbsbur-gieft cu prificesa Stefania' a Belgiei, a fostă primită cu bucurie în totO imperialii. Teribila catastrofă de la Ring teatru a Întunecat dusă ultimele ijile ale anului. Mom«ânia.—Serbia—Bulgaria Anula 1881 a vdijut creându-se (26 Martie) la fruntariele Austriei uqd nod regata, acela alu României, ale cărui puteri publice para animate de dorinţa de a desvolta libertatea şi de a menţine indipendenţa ţârei. Neînţelegerea cu. Bulgaria a dispăruta în urma renunţare! de către acestfl principatd la Arab-Tabia, şi d-lfl I. Brătianu deveni şefulil mi- U3 uisteriuluî. rilorO europene. Ca să terminămO cn Turcia trebue să mal înregistrămO comutarea pedepsei cu mărte proirincială contra lui Midkat paşa şi a altora opta iuşî, acusaţî în procesul de asasinata contra persdnel iul Abdul Azis în detenţiune perpetuă şi cutremurula de pământii din Cbio. Grecia SinguruliI şi marele evenimentil însemnata în grecia a fosta regularea cestiunel frontie-reloril. Nu se păte predice resultatukl alege-rilorfl pentru ministeriula Cumunduros; ceea ce este de dorita este ca ţâra să revină la lucrările de pace şi nainte de t6te să cate a desvolta resursele sele şi a le întrebuinţa în modula cela mal folositorii. Italia Acostă din urmă datore incumbă şi Italiei. Espediţiunea fraucesă în Tunis a data nascere demisiuneî, retuşată la. începută, primită apoi ia 14 Mai. a cabinetului Cairoli, a cărui politică Iu acestă privinţă n a fostă socotită destula de energică şi ambasadorul il la Paris, generaluln Cialdini, ’şl dede demisiunsa. După o încercare zadarnică a d-luî Sella de a constitui und miiristeriil, urmă d. Depretis care reuşi lutru acesta şi constitui unii tni-nisteriil în. care dfensulă luă departamentulQ de iuterue şi d. Maucini acela alQ afaceriloril străine. (2 iunie.) Cu tdte acestea mişcări populare şi declaraţiuui ministeriale privitore la afacerile din Tunisil nu încetară., legea garau ţielorii deveni din noa obiectulfi atacurilorfl radicalilor!! şi maî mulţii de câta ori căndfi Italia căuţăj^UvJa... desordinele care afl In Serbia^ alegat*1' a acea vreme afl dat i puternică si - 0 majorltate J(iSU,hl de REVISTA ESTERIOR A ANULUI 1881 (Drmare) 1) A u s t r o - U n g? a r i a In ceea-ce pvivesce Austro-Ungaria avemd puţind de ^isil. Din punetulfi de vedere ala politicei interiore situaţiunea este mal aceaşl ca cea a anului trecuta. Cu tote prezicerile ale partituluî germanii din Austria, ministe-rulfi Taaffe s’a menţinută la postul săo fără multă greutate, şi tot-fl ast-felil s’a îutîmplat cu ministerulil Tisza căruia alegerile generale din Iulie îl a daţii o majoritate imposantă. Nici o schimbare însemnată nu s’a făcuta în administraţia Bosniei şi Herţegoviuel, de câta aceea că s’a introdusa în aceste provincii a-nexate legea militară austriacă. Liuişcea în aceste proviuciî a fostfi menţinută, afară de districtul Crivoscia unde locuitorii nu aii voit să se supuie serviciului militarii. Este vedito că Austro-Ungaria are mare interesa ca să potă compta pe amiciţia şi buna voiuţă a stateloru mici din peninsula eleni că. Aceste state, mai puţinii stabile, mal puţind civili-sate de câta acelea din vestulfl Europei, aO 0 tendinţă de a se sprijini pe umilii săfl cel-■l’altr] din imperiele vecine. Dăcă ele se află puse mal mulţii sub influenţa Austriei, suntil atrase Susă de Rusia prin comunitatea de rasă şi de religiune. Pe lângă acestea trebue să aoa -găina că folosinţa comună de frumosule 0 care le udă este o condiţiune de exis- a pentru dfenseie. ruvernulfi austriaca a avutfl îu vedere a- 1 :e consideraţinnl. Tratatulfi de comercid cu Serbia, care a fosta atâta de multa discutata, s’a încheiaţii in fine. Polemica destul de via care se Dăsca din discuţinnea regularei navigaţiuueî pe Du năre ameninţa, în urma interpretaţiunel unui pasagiQ din Discursula Tronului român fi, de ii Principele Alexandru alfl Bulgariei, soco-tinda că constituţia ţârei era inaplicabilă, a crezuţii de cuviinţă să provoce unfi plebiscite pentru ca poporalii săil să alegă între retragerea sea sen dictatura pentru şepte ani. Partitulfi liberale a fosta slaba pentru % îm-pedica acestă lovitură de stata. (De sicurO a foştii slabu în facia miilor de baionete şi mal cu semă că, ca nisce adevăraţi patrioţi, u’aO voita să facă vărsare de sânge, acesta nu se pdte de locO nnmi slăbiciune). Dictatura se votă şi pentru momente nu se mal vorbesce de marea Bulgarie a tratatului de la. San-fano. Turcia j Jrr a .. uCWtrfS ci tMSpKS^“ri;ul"1 'toria Steî- Francia şi celebrarea a 50 aniversări a independenţei ţărei. Acăstă serbare ca şi căsătoria'principesei Stefania, a doua fiică a regelui Lcopold, cu finii! cela mai mare alfl împăratului Frantz Josef, a fi procuraţii Bel-gianilorfi ocasiunea de a da numerăse probe de ataşamentulfl lorfi pentru familia regală precum şi pentru liberalele lorfi institnţiunl. Prosperitatea şi liniscea regatului ŢărilorD de joşii; care a săshătoritfl in annlfi acesta a 300 aniversare a emaocipăi e! de sub dimiDaţiu-nea ispaniolă afl fostfi f6rt.e însemnate. Alegerile generale afi datfi maiOiitate liberalilor!! în a doua^Caoaeră (iuuie), şi rssbelulfi din Trans-vaal, ca şi stabilirea uneI\companiî englese în Borneo n’afi pututil face pe guvernfl să iâsă din neutralitataa sea. Iftqile liberului schimba afi fostfl confirmate pnh încheierea unul nofl tratatfi de comercifl cu Franci», şi a doua Cameră, mat liberală de câta Camera comum-lorfl, afl autorisatfi pe membrii el să facă o simplă afirmaţiune în locfi să depună jurământ!!. In Dauemarka, lupta a contiuuatfi intre cea d’ânlăifi şi a doua Cameră, eşită cu tote a-cestea din nouile alegeri şi legea finanţelorO a trebuita să fie supusă unei comisiuni mixte însărcinată a ^căuta din nod basele unei înţelegeri. In Suedia şi Norvegia, lungulfi conflictfi dintre guvernnlfi şi Storthingnlâ norvegiaml în privinţa vetulul regalfi, care a fosta recunoscuta ca neapărata în rasula cândfi este vorba de modificările Constituţiunel, a luata sfîrşitfl îu urma unei hotărâri a facultăţii de dreptfl din Christiaua. O bdlâ gravă silita pe rege ^c^nTiiih -p'e' WS^ţSeiaT regala, a cărui căsătorie cu o principesă diu Baden avu loca de eurâudo. In Elveţia, îu fine, uude vieţa politică nu pvesintă nimici! estraordinarfl, afară de respiu- Piu IX in biserica Sân Lor&uo, cal regelui şi reginei Italiei la Viena, discursula" lui Leon XIII in (Jiua canonisărel mal mul-torfi sfinţi şi sgomotele de plecarea Papei în Germania şi a restabilire! puterei timporale cu ajutorulu d-luî de Bismarck! Ori câtiî de ! gerea unul proiecta de a se alege judecătorii preocupata fu d. Depretis de aceste fapte, elfi i de către poporfi, espulsiunea unul nihilista se ţinu de prograinula sen : obţinu votarea de ; ^gQ şi anccesulfi partidului radicala la ale-câtre Camera Deputaţilorfl a legei electorale j gerile pentru consilinlo naţionali!, uni! eveni-care întinse fărte multo dreptulfi sufragiului, menta comerciala de mare importanţă avu locfi Bătute asupra unorft puncte îu Senatfi, ! la finele r nulul şi tunelnlfi Saint Gothard fu sfirşi prin a’lfi face să se adopte eu o maio- , deschişi! circulaţinneî, asceptâtidtl ca distanţa ritate destula de mare şi este probabile că i care separă Germania de Italia să se scurteze. ^iuSiolîi trecdtu. Despre posesiunile mal multa şefi mal pricini! directe ale Turciei din Europa n’avemfi ui mica importanta să înregistrămil. Den! Turcia ânsăşl ne a oferiţi! uuO rara spectacol a : acela ca una statfi miutaru .să consimţă la cedarea unei provincii pe care nu a fosta răpită de forţa anneloru. La finele anului 1881, puterile oferiseră arbitragiula lorQ în vederea eSecuţiunel clausel tratatului de la Berliu care stipula în profitulfi Greciei o rectificare de graniţe; derQ arbitragiula nu fu primita. La A-tbena nu prea era nici o încredere în resul-tatuln demersuri lorfi şi se pregătiail înarmări. Nerăbdările cabinetului Comumluros fură potolite priu stăruinţele ambasadoiIlorO, o puternică presiune se esercită asupra Porţii şi la IA Iunie se ratifică conveuţiunea care dădea Greciei în Epir şi Tesalia o mare întindere de teritoriu. La 15 Soptembre evacuarea părţei cedate din Tesalia fu completă, la 16 No-embre Volo fu ocupata fără greutate, precum fl fusese şi Larisa. şi tratatulfi de la Berlin fu esecutatfi în unulfi din ultimii săi articoll. De atunci, se produse unfi fapta nu fără importanţă. Pdrta, în scopul fi de a’şl restabili cre-ditulfl el iutră în negociări cu creditorii ol; a-ceste negociări n’afi isbutitfi şi o iradea a consacrata acuma de curândfi principiula unei reduceri a capitalului datoriei şi plăţii unul interesa micşorată. A far# de acesta voindfl să ’şl menţină autoritatea sea în Albania, Porta încredinţa iui Dervi? paşa, grij.i de a supuue pe muntenii acestei ţări. Mai târziu, ea încercă să Intervină in Egyptfi şi ’şî manifestă voinţa de a susţine iu Tripolis mişcarea de rescdlă a triburilor tunesiane. Tdte a-cestea probeză nisce disposiţiuul puţini! favorabile din partea Sultanului faciă cu Franci a şi Anglia. Este adevărata că, ped’altă parte, Germanii suntu forte bine văzuţi, derQ acăsta n’a avuta âncă vre o influenţă asupra aface- Cainera va primi modificările introduse In proiecta, Cândfi i se va presenta diu nod. In fine, Italia va poseda aprope sufragiulfi universala, peutru că toţi cetăţenii carî vorfi presenta o cerere in scrisfi vorfi fi trecuţi pe listele electorale şi consilia va fi redusa fdrte multa, în favorulfi muucitorilorfi de la ţeră. Ispauia şi Portugalia In Ispania se pare că s’a făcuta anula a-cesta unfi pasa pe calea ce separă forma de spiritul!! guvernului constituţionala. CabinetulQ d7lui Oanovas del Castillo se retrase, fără să pioduca vre-o sguduitură, în facia oposiţiunel ce întâmpină îu Cortese; d-lfi Sagasta şi ge-neralula Martinez Carnpos formară unfi noO ministeriQ (8 fobruariO), Cortusele se disolvarâ şi alegerile generale dădură guvernului o mare majoritate. Deeă discuţiumle nonei adunări, deschisă la 20 Septembre, fură câte o dată f6rte lungi în privinţa tratatelonl, ele afi a-vuta cela puţini! unO resultata practica, conversiunea datoriei care fu votată acum de cu-rflnda. Relaţiunile cu Portugalia afi fosta dintre cele mal bune şi întrevederea regilor Louis şi Aiphouse la Caeerâs (9 Octobre) care va fi urmată de călătoria regelui Ispaniei la Lisabona, n’a făcuta de câta să le stili gâ şi mal multa. î In Portugalia, ministeriula conservator ala d-luî Foni fes fu constituita după alegeri. Sa-tişfăcutu de renunciarea Angliei la tratatulfi dej la Loureuţo Marquez contra căruia protesta e amorul fi proprie portugeso, se pare că atâffi Ispania câta şi Portugalia afi acelaşfl interesa de a intra în relaţiunl şi mal Inti-iup. Unu i;oQ tratatu de comerci a fu încheiata cu Fraucia care, fiă isfî în trecâtO, a trebuit se ţ i oo pe roze cu Ispania la încetarea (15 iunie) rezbelului civila care, în timpi! de vre o două sea trei luni, a causatu o mare desolaţiune îd mica republică Audorra. Belgia. — Ţările de josu — Daiic-luarca. — Nuedia şi Norvegia. — Elveţia Kn Belgia principalele evenimente afi fosta fceheiarea unul noO tratata de comercifl cu (Va urma). IDXL133X 9 Ci fim fi în Mon toră : Vineri, Ziua de anulfi uofi, M. S. Regele, îneon-giuratfi de Casa Sa civilă şi militară, la orele IO1/,, de diminâtă, a asistaţii la s.’rvioiulQ divinii, oficiată de înaltnlfi clerfi în biserica Mitropoliei, faţă fiindii D-niT miniştrii, înaltele corpuri ale Statului şi ofi-ciărî do tdfce gradele. Majestatea Sa, după oficiul» divină, a trecute în revistă detaşamentele trnpelorii înşirate îu curtea Mitropoliei. Apoi, Regele a trecuta în apartamentele Mitropolitului Primată, unde înalţii Prea Sâuţia Sa a exprimaţii mai ânieifi felicitările înaltului clerfi, prin următărele cuvinte : Sire, Clerulfi bisericel române din Regatulu României, binecuviutăză succeseie cu care aţi condusă România de la păşirea Mujestâţiî vfistre pe pămăntulfi românescO, şi este mândru de bnuele reuşite, obţinute priu vitejia şi prudenţa Majestăţel v.latre în cele maî grele împrejurări, cari vitejie şi prudenta afi făcută ca România să devie Regată, şi priu urmare să intre în concertulfi puteriloră Europone; mândru de Zelulfi şi marea dragoste cu care luaţi parte la tdte actele însemnate rcdigiăse, vine prin organul!! mefi, cn ocasiunea anului nou în care ainfi intrată, a depune înaintea Majestăţiî vdstre câldurdsels şi sincerii© sale felicitări şi asigurări do iubire şi clevotamentfi, urândfi MajestăţiI Văstre şi M. Ş. Regia- î, anî mulţi fericiţi şi paclnicî pe tro-nulu României. Să trăiţi Majestatea Vostră 1 Trăiască Majestatea Sa Regina! Trăiască Augusta Văsli â Dinastie! Trăir.scă Iiegatulă României 1 Apoi d-lîl ministru de interne, îo numeie guvernului, s’a exprimată precum urmdzft,: Sire, Puterile cele mari aă salutată anulă 1882, a-nunţăndfi popărelorfi pacea. Cu tdte că primele lui zile pară posomorâte, datori sun tenuri a crede că pacea va do www.dacoromamca.ro TELEGRAFUL tl 3 Românii ânsg liberi, cu iubiie şi cu credinţă crescânde se siringă din ce în ce maî mut tu în giurulu Regelui şi Reginei lorO, şi poftind u-Le dip inimă tâte fericirile*, asigură şi p’ale lorO Trăiască Regele şi Regina ! M. S. Regele a rgspunsă : Suntă adlncă mişcată de călduros* le u**rl ce Ni se exprimă Reginei gi Mie. YS mulţum^c» din tâtă inima, urândă ani mulţi fericiţi. r^emQ privi cu mândrie şi recunosciuţă vEibiulă mă în oare Ro-mâ ia s’a ridicată la înălţime? la ca,'e a avută dreptulă a ajunge după lupte S!'®le şi mari sacrificii. Să dea Dnmneţtau ca ,» 11 oulă ană să fie fericită şi bogată în progisa însemnate şi mal a-lesă în lucrări roditâre neutru întărirea scumpei nâstre Patrii. — Se scie că jiuurile de cărţi ş! la norocu în locuri publice mar cu sâmă suntă cu totulă oprite de lege, cu tât< acestea află mu că unii nu so supună acestor-1 prescripţiun! ale lege!, ast-felu ni se spune că 'a cafenelele Haniua, calea Văcăresc! No. 66 hanulă Cernichi şi otehilă Avramă se jâcă părţi pe bani. Antreprenori! acestor cafenele suntfl e/ priviligiaţî? De sigurii că nu, deci dâră sperămfl că cel în dreptfl î! va face sâ intre în îego pe care vorfl s o nesocotesc». — La d. Dumitru Gherman, cârciumarfi din Calea Victoriei No. 200, Mitu Bolintineanti, cunoscut în casa numitului cârciumară, s’a introdusă prin acoperişulfl ca^el, în camera uude dormea elfi cu familia sea, cu intenţiona de a’I asasina ; pe cândfl strângea de gâtfi pe capulft familiei, au^indfl unit semnald alfl comandantului de udpfce care era în inspecţia sergentului de acolo, temându-se pentru a nu fi surprinsa, a lăsaţii pe numitulă cârciumar şi ţemeea sea, a deschisă ferestrele şi a dată alarmă strigâudfl ajutorfl ; comandantulfl culorel, pâue să spargă uşa din faciă, lăcătorulfl de rele a dispărută prin podulfl casei pe unde se introdusese, rernâindu-f şi pălăria în casă. — In privinţa omorului neisbutită din Calea Victoriei, No. 200, mal aflfmfl nrroătârek : Mitu Bolintineauu, atentatorulfl vieţri d-lul Gherman din Calea Victoriei No. 200, luminându-se de ţjţiuă fu găsită pe acoperigulfl casei culcată Ia coşfl şi aşleptâudfl retragerea sergenţiforu spre a putea fugi. — Cu ocasia exposiţieî din acostă anfl a corni-ţiului agricolă de Ilfov, d-lă Iosepb Lee,. represen-tantnlu mal multorfl case de maşini agricole dii> Bucurescî, a dăruită ţlece pluguri universale ; eră d-lu Rudolf Sac-k, fabricant de pluguri din Lipsea, a dăruiţii trei asemenea pluguri, pentru a se împărţi ca premii plugariloră cari se vorfl distinge la coiicursulQ de arătură ce se făcu la Herăstrău. Oficiulu de administraţiuue alfl comiţiulul, încântată de aceste lăudabile fapte, vino, în numele sătenilor!! cari aii primită instrumentele, a ruga, atâtu pe d lfl Lee câtu şi pe d-lfl Saek, să bine-voiască a primi «presiunea celorfl mal căldurâse şi binemeritate mulţumiri pentru aceste frumâse daruri, cum şi pentru interesulfl ce pârtă înaintârei agricole a ciiltivatofilorfl din acestu judeţul La 26 Februarie 1882, în localul direcţi unei generale a servicii lui sanitaru, ora 1 p. ra. se va ţine cc.icursfl pentru ocuparea definitivă a ; ostului de medicfl-aiirnarfl alfl spitalului civilă din oraşulfl Brăila, retribuită cu 400 lei mensuală. Condiţiunile acestui concurşi! ae pot,a vedea în Moniiorulii cu No. 221 de la 3 Iauuarie. — La finele acestei luni se va t' age loteria so-cietăţei Concordia Română, loteriă care are peste 300 câştiguri. Cu plăcere facemiî cunoscută acelora cari ţinti a incuraja industria naţională că mal suntfl de vânzare âncă 1000 de bilete cu câte unfl lefi. Telegrama d-lu! prefectn alfi judeţului Tut-ova, din 1 (13) lannarifl 1882, către dlfi minstrn de interne, «Să se publice prin Monitorii C. A.. Roeetti». Domnule ministru, Astăzi, după săvârşiră serviciului diviuu alfl sfin-ţirel apelorfl, amă deschisă spitalulfl rurală' de 40 paturi, în comuna Florescî. Imediată s’ati primita Zece bolnavi, cari s’aă pusă sub îngrijirea d-lul doctorii Anastasescu. Frefectfl, ubedeanu. SCRISORI DIN COTOR A ( Bocea), Corespondenţă particulară a TELEGRAFULUI Cotoraî 31 1881. Io nlţuu8l8 (]>!' ude-v iueî' 1* Get.-n!e »a>fl (osii! suţprî. -'u v6i|6qi'Ş ..u ,a ni*’1-ţic.e Je fogarl cari ut vinii din Herzego G-şi Bosniîi^i . mai____________ stâ în făptuiţi că fugarii aparţinu în mare parte fruntaşilorO do prin satele şi oraşele a-cestorfi ţări. neguţători cari ’şl au pânisitil prăvălieie lorii mahometani cari ’şî aQ vânduţii moşidrele lorO. Naturalii că nici cres-cini, nici mahoinelanî nu rămânfl aci, şi cel diîntSifl se ducO spre Dubrovuik, Triestfl sefl Gonstantinopole. cel din urmă plecfl în Turcia. Ainfl aurita că t-itu acelaşi! lucru se petrece în moinentulfl de faciă şi prin localităţile, care se află aşezate în dealungulfi fruntariei serbe. După tote cele povestite de către fugari, se vede că îu Herţegovina şi Bosnia dom-nesce o adevărată panică, situaţi unea se a-gravjSdJ din . Fiecare din cel pe cari 11 amil întrebata mi-afl rospunsfl: — Austrija je gore nego tursca ! Adică «Austria este mal rea de câtii Turcia» şi ce este de remarcabila în plângerile emigranţilor!!, apoi acesta constă în fap-tuln căci consideri! purtarea austriacilorfl faciă cu ei de crudă nu numai din consideraţiunl puni economice, cea ce sS înţelege bine, flind-eft guvernul!! austriaca a ajunsfl mimai la o echilibrare complectă a buuretc-lorfl ci şi la uufl escedentu, care se consumă de către imperialii însuşi, derfl din contra d6 purtarea austriacilorfl pur politică. Aşa de esemplu turcii n afl recurşi! nici-o-dată la a-celfl iniZloefl de a pune raâua pe patrioţii populari ca Stoijan Covacevici, şi alţii prin făgăduell bănes 1 pentru copil lorii, cum o face guvernul!! actualii. Pentru omorulfl Iul Stojan Covacevici asasinulfl va primi 100 de fiorini, declară proclamaţiunea imperială. Pentru a vă da o idee despre mărimea e-migraţiunel vS Insciinţezfl că în oraşele miel din Bosuia se percepe în moufentulo de faciă pentru vizarea paşapârtelorfl peste 90 —lOu de fiorini. Şi cândfl vă veţi gândi la acea mulţime care trece tără a avea vre-un paşa-portfl şi eţi adâoga o la cei cu paşapdrte, apoi atunci veţi avea o sumă reală, care vă va da o ideie aproximativă în aedstă privinţă. Gunoscfl pe unii din bosniaci, adevăraţi patrioţi, cari afl venită aci specialminte pentru a îndemna pe fugari de a se întorce, arătându-le perspectiva unei germamsaţiunl totale a ţărei. Unulfl din aceştia ’ml-a disfl: — El nu idfl în consideraţiime, că guver- uulfl Austro-[Jngarfl face totulfl pentru a despopula ţdra. «Nu ne trebue aceşti sălbatici, striga generalulfl Ivauovici, dându ordini! de a libera la toţi paşapdrte, noi voinfl -Rce în loccw acest'Tr,, c?ri o ernente 'pe dij Lustria s; Tfuy‘a- Feste Zece-in i -r’j deveni nesce d- Li;agbian -rm- i*i i iea ast-îe ■ ..onjnra pe «d⣠î pâne : »« v . ndeafl că nu ti ""i - potfl , fiind-că la primă-veră vorfl fi toţi luaţi în armată. Nici îndemnurile, nici groza de a’şl vedea ţdra cotropita ţ;i perdută de streini ^nu’I pdte opri de a fugi de acestă alternativă oribilă. En Şiiml sosiţii la Cotor chiarfl în mometi-tulfl cândfl a venita aci d-lfl generala Ivano-vici cu o suită militară fdrte numerdsă. Din convorbirile ce amil avuta cn unulfl din locuitorii de pe aci, m’amfl convinsa că causa demisiunel generalulux Rodiei a fosta tocmai aceia, care v’amfl descris!! într’o 'scrisdre recentă şi pe care pâud acum n’amfl vfiZut’o publicată, derfl fiind-că nu primesc!! Ziarulll d-vosiră regulata suntfl în neputinţă a cu-nosce causa. Generalulfl Rodiei apăra neatir-uarea tratatului încheiata între guveraulfl austriaca şi crivoscianil la Cbneslat pe la 1869. E3te dreptfl că multe păcate are pe sufle-tulu sflfl generalulfl Rodiei, ddru cu tote astea elfi a făeutfl totulfl ce putea pentru a înlătura sângele, cu atâtfl mal multfl că ge-neralulfl este de origină slavă. Familia lui Rodiei ca şi aceia a lui Ivauovici aparţine poporului s&rbfl şi să tragfl din Bosnia, uude chiarfl în momeutulfl de faciă esistâ âucă ra-miflcfiţiuuea acestora familii, aşa de esemplu Milosch Rodiei, o rudenie a generalului austriaca a fostfl şefulfl mişcărel revoluţionare din anii trecuţi. Ambii generali austriac! sunt căsătoriţi cu dou$ surori, nepdtele celebrului patriotă sârbi!, patriarhul!! Rajucici, care, cum ve aduceţi aminte, a ridicata stindardul!! res-cdlel contra maghiarilon! la 1848. Aşadero, este şi naturala că aceşti doî generali nici nu potfl recurge la mdsurile estraordinare pentru a potoli mişcaretâ; Ivanovici face: to tuia ce’r mal stă in putere, pentru a reţine mişcarea iu centrul!! restrînsfl în care ea se mişcă acum — va isbuti şeii nu generalulfl este grefl de ^isO, fiiudfl că totulfl depinde de la împregiurări şi de la atitudinea agin-ţilorfl Rusiei, care atîţă mişcările din Cetinia şi din Rumelia Orientală. Iuainte de a sfirşi acestă scrisdre suntfl nevoiţii a ve da şi următdrele şcirl pentru veracitatea cărora vd rdspundu. Amil vorbitei ier! CU nisce oficiâr! ^li amploiaţi civili do pe aici şl idtâ mot-a-mot ce mi s’a spusfl : — Noi nu ne îndoim!! de victoria, fiindfl că Serbia şi Muntenegru suntfl cu noi şi a-cesta din causa unei înţelegeri între Austria şi Rusia. El tn’afl asigurat că tratatul de alianţă între imperiul!! austriac şi Rusia a şi stabilită deja împărţirea imperiului otomană. CunosceţI de sigurii sgomotulfl care s’a datfl nu de multfl pe faciă da către presa occidentală în privinţa unei înţelegeri între Rusia şi cabinetulfl din Viena. SS fie dre ! Tdtă Dalmaţia îsd mişcă, fierberea e mare, şi primă-vera se apropie. Ah, m0 temfl că în loefl de flori, câmpiele peninsulul Balcanice s<5 nu fie acoperite cu cadavrele şi sângele popdre lord lu luptă. P-ici. Alegeri Suplimentare Ni se depeşieză din Vaslui că alegătorii colegiului aii! Ilt-lea ai! aleşii deputată pe d-lu Constantin Bastachi, caudidatulu partituluî liberală cu 95 voturi din 100 votanţi. GAMBETTA MOARE In timpulu Imperiului, Garabetta era ună sgo-motosu studentă care ’şî petrecea cea mâl mare parte din Z1 prin cafenele. Neînsemnat şi necunoscută, aprinsulu meridională perora necontenită în contra guvernului imperială, fără ca oposiţiunea lnî s§ aibă vre-o influinţă asupra mersului politicei din acele vremuri O ocaaiune favorabilă ânse nu întârdie ca se se presinte. Câudfi Napoleou HI făcu lovitura de Statfi, de-putatnlă republicană Baudin fu ucisă pe baricade. In anulă 1807 poporulă Parisului organisă o ma-nifestaţiune «pre a merge in corpore să depună cununi de imortale pe mormâutulu curagiosulnî deputată care ’şT-a sacrificată vidţa pentru a protesta în contra sperjurului lui Napoleou. La cimitirulă Montmatrre poliţia interveui,. atacâ pe cetăţeni, răni pe o mulţime de manifestanţi şi arestâ pe alţii. Ună procesă corecţională fa deschisă în contra ajrestjatiloră. atunci Gambetta, alături cu Delescluze, comu- I ft 1 . WWW. dacon omamca.ro mm mmau uu. i i 1| fi^fj H|—[»■( B)”' TT~^,‘~'1TgTir*ynrm**rJ~,~ TI nardnlă masacrată de Ver»ail'-zî în 1871, se oferi ca sS ape'e pe preveniţi. Intr’ună diseuisCi elocinte elri vejteji politica im perialistă şi apără dreptulă de întrunire şi de manifeste ţiune. Din momentnlă acela Gambetta îşi stabili repu-taţiunea şi’şî începu cariera politică. Cuartierulă Beleville îlă alese depntatfi, dându’I mandată ca #5 facă ună resbelă de mdrte Imperiului. * * * Aă trecută de atimeea 14 ani. Gambetta, apokgistulă lui Baudin, colegulă lui' Delescluze, tribunulă neobosită, care ’şl începu cariera de la Beleville ’şf-a schimbată pânzele. Nu este omă care sg se fl ridicată maî iute în opiniunea dmeniloră oneşti şi care să fi cS^utd mal iute. Sosirea iul la minister! fu semnalată printr’o mulţime de fapte reacţionate, care sfârşiră prin a’I înstrăina pe ultimii republicani maî înaintaţi, cari eonservaă âncă* suvenirulfi primiloră ani de luptă aî lui Gambetta. In ţlioa de 8 Ianuarie elfi s’a demascată cu desăvârşire. La 8 Ianuarie 1881 Blanqui a murită şi la 8 Ianuarie 1882, radicalii, intransigenţa şi socialiştii aă otărîtfl sS rae'rgs în corpore la cimitirul Pâre-LachaGe pentru a depune cunune de imortale pe inormântulă sâă. Cu tdte că manifestanţi! aă păzită ordinea cea mal strictă, agenţii poliţiei d-lul Gambetti infcer- veniră. Mal âutâiă îraprăsciă mtilţiniea care se adunase în facia casei unde a murită Blanuui. După aceea, de 11 ori până la cimitirulă Pere-Lachaise, agenţii poliţiei, în numără de mal mhlte sute, îrbpresuTâră şi atacară pe manifestanţi. Abia după eâte-ra ore de luptă, în care manifestanţii desfigurară o rară energie, 300 de inşi putură pătrunde îu cimitiră pentru a depune cuuu-nele pe mornaântulă eroicului luptătoră. Poliţia a arestată vre-o cinci Zeci de inşi între» cari pe Louise Michel. ¥ * * Aşa dâră Gambetta care a îhceputfi pe mormântul lui Baudin, afârşesce pe mormelitul lui Blanqui. L» 1867 t<5te aspiraţilmile parisianilor eraă concentrate într’ânsulă. La 1882 n’a mal rămasă din Gambetta de câtă exemplulă viă alfi representantelul bursei şi aîă burgesime! financiare. Părăsită de către toţi dineuiî de principii, pri-mulă ministru ală Franciel nu se mal sprijineste de câtă pe câta veeîniciloră guvernamentali, cari, mulţumiţi cu ori ce formă şi guv^fnă, sufită în totă-d’a-una în par-tea putere! care procură realele folâse. Acela care în 1867 nu găsea destule cuvinte e-nergice pentru a înfiera Imperiulă care împedicase prin forţă şi prin violenţă pacînica manifestare de pe morn ântulă lui Baudin, în 1882 nu găsesce destul agenţi de poliţie pentru a sngrumu o manifestare şi mal pacîniră pe mormântulă lui Blanqui. Pietulă omă se surpă singură. Francezii cari se lasă a fi seduşi fârte iute şi cari idolatrisâză lesne, aă bunulă aimţO de a se deştepta fârte curândă. Dâcă idolii loru suntă puşi pe u pieueshile fârte ’ nalte, el aă ânsâ grija ca acele piedest ie de şi ’nalte să fie fârte fragile. Şi Gambetta se află pe ună asemenea piedestal. Declinulă a începută. Bătută din tâte părţile de reacţionari şi părăsită de către partea înaiutată a naţiunii, elu nn pâte sco ducă multă. Farmeculă se împrăşcia. Gambetta mâre. ACTE OPIOIAL51 D-lO C. Nicolaă se numesce primă . -curora pe lângă tribunalulă de apelă din Tulcea --Se admite în corpulă de ingin ~;!I ministeriulul lucrăeiloră publice, la grai de con ductoră cl. I şi se numesce la direcţii < căeî f— rate în construcţie Adjud-Ocna, în post1 ■ eou-ductoră, d. Asimache Metaxa. — D-lă N. Petrescn, ingineră ordiparfi şi ingineră şefă la jud. Oltă şi d. M. Ger.uaeatiu conductoră cl. I, la serviabilă porturile i se iu-mescă la personalulă tehnică suplimen' pentru caşuri nepreveZnte, cu retribuţiunea Iun eon-dclotorî clasa I. — Se promulgă legea prin care se i . ;ue m. nisterulul instrucţiune! publice şi cultelo dită de 500 lei pentru acoperirea chel ieliloul c înmormântase a repausatulul profesoră 1- Stitascn — D-lă I Pais, profesorii de matematică la jimnasiulă din Pitesc!, se numesce definitivii Ia uitedra sea. — Monitorulă de la 3 curenţii publică mal multe îumirî în funcţiunile de Impiegaţi aî serviciului tercepereî taxei de 1/.2 'a °/o. cheiagiu, macara şi talanţă, la diferite biuvourl vamale din ţără. — D-na Natalia Dogarii se numesce profesără u titlu provisoria la catedra de limba francesă de a scăla profesională de fete din Iaşi. AFACEREA CARCALKOSTAFORU Ni se trimite urmâtiirele acte spre puricare. Fiindîi-câ este o afacere de on6re, u paternii de cfrtfl a ne conforma nsu-îi nostru şi a pune subtti ochii citifco-loru acestui ijiâru t6tâ afacerea spre a ideca şi a se pronunţa în cunoştinţă, de lusâ. Kegretămu totu dtiina asemenea inci-i mte, d&rli ni se pare ca d. Costaforu a itd din posiţiunea ce avea ca militarii ca subt-pvefectu. Nu prin bruscheţă se satisface cine-va jtîd se crede ofensaţii ci prin calea în-mnatâ de regulile sociale, pe care d. ircaly ’l-a arfitat-o şi d-sea a părăsit-o, mcăndu pe alta care nu este conformă i posiţiunea d-s61e. i^tă actele de cari este vorba : SCRISOREA D-LUl CARCALY CATE D-Ltl TAHMENGI Iubite amice, In sera de 22 curentă amă fostă invitată în falia Onor. d-nă Mihail Petcuzi domiciliată în ada Mare din acestă oraşă, unde m’amă şi dusă. D-nă Petcuzi cu întrăga familie a sa ’şî da ă ostenăla a mulţămi pe cel ce invitase, şi pen-. a le procura o distracţiune mai animată, le ■;e salonulă la disposiţie (de şi nu era pregătită îtru dansă). Intre dănţuitori figura şi un domnii G. Costaforă, sub-prefectă la plasa Călniştea, îm-cată în uniformă de sub-locotenentă miliţiană. Pre cândă se valsa, cade batista d-neî E.... Eu o tul, mă aplecă a o rădica şi s’o daă posesăreî, în laşă timpă se aplecă şi susă numitnlă d-nă ; icămă amendoui batista, d-sa o trage cu brus-ţă,rceea ce me făcu a nu’i-o lăsa ; ’ml ţlise cu i tonă imperativă să i-o lasă, neobicinuită cu aaenea porunci, răspundă că este a d-neî E... s’o şi d-sa refuză, înfeşurîndu-şi batista pe degete; iistâ din noă, prevădu că p6te se va rupe bati-§i în locă de a face serviciă, vomă aduce ne-ţumire, atunci ’l spui că dacă vrea să ’l-o lasă, ii ţfică «te rogă las-o», iar nu'să aibă aerulă de unere, elă răspunde că m’a rugată, atunci ’I «poftimă» şi ’I lasă batista; incidentulă s’a linatu aci. Peste câte-va momente, vine la mine d-lă Câpi-tană Gliergbel, mă întrăbă cum s’a petrecută in-cideutnlD zu precumă îlă, descriseiă mal ansă d-sa e că incidentulă este terminată. Atâta! îi aeeiaşă impă d-lul căpitană Gherghel ci nu unu uitnică de-a-face cu numitulă d-nă, că între mine §- d sa nu există nici o relaţiune; dără, daca s« crede ofensată, suntă la disposiţia d-sale, ■iu- ‘ ! • pe t e usitate între ămenl bine cres- cuţi;-aci termină explicaţiunile ce damă d-lul căpitană Gherghel.' Preve^endu ensă că se păte întâmpla vre-ună duelă, m’amă adresată d-v. narîn-du-vă faptulă, domnia văstră v’aţî convis de dreptatea mea şi ’ml-aţi promisă că vă potă confia viaţa şi onărea. Asigurată de acestă importantă punctă, reîncepă a me distra dansendu. Pe la orele 4-5 diinine'ţa voindă a pleca, esă pe uşa antreuluî, la părtâ întrebă de vre-o birje liberă , (căci din causa dansului transpirasemă fdrte multă) şi uuă birjară ’ml răspunde că elă este liberă ; pre cândă voiescu a me apropria de birje audă la .spatele meă o voce (jicendă *d-le m’al ofensată» Eu, precum nici nu mă aşteptamă să ’ml fie adresată o asemenea frasă mal cu sămă ci nici nu se pronunţase numele meă, amu înaintată către birje, fără a me mal uita înapoi ; în acestă timpă se repede unu individă şi me loveşte, la acestă lovitură amu ripostată îu modă demnă de unu omă ce se apără contra celoru ce ’î atacă în drumă, dendă o lecţiune severă celui ce me atacase şi pe care nimeni nu o păte aprecia de câtă numai ceîă ce a primit-o. îeclară că, în sufletulă meă suntă satisfă-â, providenţa m’a înzestrată cu puterea de )ăra jiersăna totă-d’auna cu demnitate, ca \ ‘ " şi în casulă de(5 faţă; cu alte cuvinte ’mî-amă făcută singară dreptatea, astă-felă că nu amă mai crezută de cuviinţă a usa de căile ordinare, care numai avea pentru mine locă. După tăte ce vă descriseiă mai susă credeamă că s’a terminată acestă nenorocită incidenţă, însă astăzi 23 corentă pe la orele 10 fără 1/i săra aă venită la domiciliulă meă onorabili domni căpitani Gherghel şi Malaxa, care m’aă întrebat dacă acceptă duelulă propusă de d-lă C. G. Costafor, le-amă răspunsă că, da, remeindă ca şi martorii mei onor. d-ni Theodor Tabmenzi şi Duca Carbo-nidi să fie înştiinţaţi înscrisă, pentru a se întruni şi să hotărască sărta acestui duelă, vă adaogă că câtă voi trăi nu voiă simţi demnă pentru mine a provoca pe ună omă ce m’a atacată năptea în drumă, căci, nu-mi permite buna cuviinţă, dară, de câte ori voi fi provocată, voi primi şi voi încredinţa sărta duelului martpriloră care vorfi decide; iară cândă voi fi atacată me voi apăra cu arma, ceea ce regretă că nu amă avută în circonstanţele de faţă pentru a dovedi că asemenea atacuri ştiă a le plăti la momentu cu vieţa cutezătorului. Din cele ce ve descriă mai susă, scumpultt meă amică şi confrate, vedeţi că ună duelă există ine vitabilă. Uitându-me împrejurul!! meă şi consultendu-mî ânima şi memoria nu amă găsită alte persdne mai competinte, cărora să le încredinţezu onărea şi viăţa mea de câtă pe Dv. şi D-nu Duca Carbonidi cari, speră că. conformă promisiune! ce ’mi aţi dată mă veţi seconda şi ve veţi înţelege cu martorii adversarului care suntă d. Căpitanu Gherghel din es-cadronulQ de călăraşi şi D-luî Căpitană Malaxa din doroDanţl. Vă rogă ca aceste detaliurî să le comunicaţi şi D-lul Carbonidi şi, resultatulă decişiuniloră Dv., să mi’lă faceţi cunoscută, la care mă voi supune fără celă mal mică scrupulă, din momentulă ce sărta este căzută în mâna Dv. Cu ace'stă ocasiune, vă rogă a’mă permite publicarea decişi unei D-v. Permiţetidu’ml în acelaşă timpă a ve mulţumi din animă că la o asemeuea împrejurare solemnă nu m’aţî părăsită. 23 D-brie 1881 năptea. Ală D-v. supusă amică. Gr. G. Ca reali. La 24 D-brie sera matorulă meii D-lă T. Tabmenzi m’a însciinţată ca s’a întâlnită cu D-lă Duca Carbonidi şi s’aă dusă la D-lă căpitană Malaxe pe care l’a gă3ită absentă şi i-aă lăsată o scrisăre, pe care să i-se înmâneze când se va întărce de la Bucnresci. De acolo aă fostă la D-lă Căpitană Gherghel cărui i-aă lăsată cărţile de visită, La 25 D brie aă venită la mine D-lă Duca C >rbo-nidi pe la orele patru şi m’aă înştiinţat că nu s’a putut înţelege cu martorii adversarului, ceea ce aă făcută pe D-nu Căpitană Gherghelă şi D-nu Căpitană Malaxa a demisiona saă mai bine zisă a declina a-căstă ondre. Pentru acestă faptă s’a încheiată procesă verbală care se află la D-nu Tahmengi, Icîn-du-se disposiţie în acelaşă timpă de către secondanţii adversarului a telegrafia provocatorului La ora şase şi jumătate seara aă venită la domiciliulă meă martorulă D-nu Theodor Tahmengi care ’mi aă spusă că martorii adversarului voescă a tranşa incidentulă prin impăcăciune cu condiţiune că eă să declară, că amă fostă lovită şi că nu am dată în adversară, pretenţiune la care domni mei martori aă răspunsă că, acăsta nu o voră face nici o dată. câtă va exista semnele de pe faţa D-luî C. G. Costaforti şi declaraţiunea mea scrisă că l’amă bătută ca pe uuă omă ce ataca năptea în drumă. In urma acestei irevocabili decisiuoî ; Onor. D-nii Căpitani Gherghelă şi Malaxa aă declarată că se retragă. Pentra acăstă retragere s’a dresată ună procesă verbală pe care mi-l’a şi dată D-lă Tahmengi şi ală cărui conţinută îlă copieză aci. Procesu-verbald Astă-Zî ‘‘nulă una mie optă sute optă-Zecî şi unu, luna Decembre ciouă-Zeu şi cinci, Noi Căpitană Gherghel şi Căpitană Malaxa, martori ai D-lui C. G. Castaforă şi Theodoru Tahmengi şi Daca Carbonidi martori aî D-luî Gr. Carcalli, îu-trnnindu-se a del'bera modula de satisfacţiune cerută de D-lil C. G. Costaforu, şi, neînţelegân-du-ne ne' amă retrasă noi martori ai d-lui C. G. Costafm-ă. Pentru care vomă pune în vederea clientului nostru spre a ’sî alege alţi martori. Acestă procesă verbală s’a dresată în dublu exemplară, păstrândă fie-care parte câte unulă. (Seni.) Căpitană Malaxa. Teodor Tahmengi Căpitanii GherghI. D. D. Carbonidi. D-lă Teodor Tahmengi s’a retrasă asigurandu-mă, că va fi şi la disposiţia nouiloră martori aî adversarului In termenulă legală conformă codului duelului. La orele 9 fără Zece minute amă plecată de acasă şi m’amă dusă la venerabilulă meă amică d-lă I. A. lăsândă vorbă că, îndată ce mă va căuta veri cine, să vie să mă anunţe, asigurândă pe celă ce va veni că, eă sosescă la momentă pentru a mă pune la disposiţia d-săle. La orele 12 năptea m’amă întorşii, amă întrebată dacă m’a căutată veri cine şi mi s’a spusă că nu. La 26 Decembre ora unu-spre-zece dimineţa m’amă dusă Ia martorulă d-lă T. Tahmengi pentru a priimi informaţiunile asupra hotărâriloră luate de D loră, şi d-lu Tahmengi mi-aă dată acestă pre-scriptă-verbală. Procesă Verbalii. Intruuindu-ne astăZi Sâmbătă 26 Decembre a-nulă 1881 la ora Zcce de dimine'ţa spre a discuta mai întâii! incidentulă întâmplată în săra de 22 Decembre între d-nii Grigorie Carcalli şi Costa-Foră amă constatată după declaraţiunile făcute de d-nii martori aî d-luî Carcalli, d-nii Theodor Tahmengi şi Duca Carbonidi, cele următă’re : I. Că la eşirea dintr’o serată în urma unei dis-cuţiunî d-nu C. Costa-Foru ară fi lovită cu palma pe d-lă G. Carcalli în urma cărea d-nu G. Carcalli ară fi răspunsă şi elă. II. Că d-nu G. Carcalli care aă priimitu ânteia lovitură nu au trimisă martorii sel d-lui Costa-Foră conformă cu legea duelului scrisă la cap. I pagina I de C. Constantiniu unde este Zisă : «a răspunde unei palme, lovitura care ară ocaziona chiar rană gravă nu însemnez! că insultatulă este acela care a fostă atinsă ântâiă.» II. Cu tăte acestea d-nu C. Costaforă veZându că nu i se trimite martori aă luată d-sa iniţiativa şi aă trimisă martori ântâiă pe d-nu căpitană G. Gherghel şi căpitană d, Malaxa cu care neputâudu-se înţelege amu dresată ună procesă-vorbală unde se vede retragerea d-loră. IV. In urmă sdă preseutată din partea d-luî C. Costa-Foră d-lQ căpitană Malaxa şi locotenentnlă C. Văcărescu cărora le-amă făcută mal susele de-claraţiuni, după care noi martorii d-lui C. Costa-Foră în înţelegere cu martorii d-lui Carcalli aă declarată incidentulă închisă după declaraţiunea d-lui Malaxa şi locotenentulă C. Văcărescu în numele clientului loră d-lă C. Costa-Foră că regretă incidentală întâmplată şi că cere scuzele sele d-luî Grigorie Carcalli. Pentru care sfîrşită amă dresată acestă procesă-verbală în dublu iscălită de martorii ambeloră părţi. Martorii d-lul C. Costa.ForQ / I Loc. G. Văcărescu Martorii d-luî Grig. Carcalli. / j?,' ^ar^om(^ I Lh. Tarmengi. lIME Serviciulil particularii ală «TELEGRAFULUI* (Agenţii Havas) Berlin, 14 Ianuarie.—AZI dieta Prusiei a fostă deschisă prin ună discursă ală Tronului, în care regele Guillom constată îmbunătăţirea finanţelor Statului cu ună escedntO Iu venituri de 27 mi li One şi sperauţa că altele escedenturî se voră mal produce âncă. Guvernnlă va propune ună mică împrumută iu favărea instituţiuniloră productive. Discur-sulă regală anunciă, pe lângă acesta, ună pr.iectă ală guvernului pnatru a regula dreptulă de retragere la pensie ală funcţionariloră statului, o reducere a irapositeloră directe şi a celoră comunale., suprimarea retribuţiuneî sculare î/i scălele elementare, mărirea lefiloră funcţionariloră exploataţi unei câiloră ferate ale Statului. Discursulă termină es-priraândă satisfacerea regelui pentru restabilirea unei administfaţiunl regulate în inaî multe episcopate şi declarândil că relaţiuuile amicale de adl cu Papa facă posibilă reînceperea relaţiuniloră diplomatice cu Vaticanulă. Paris, 14 Ianuarie. — Journal des Debats con stată că atitudinea Fraudei şi Angliei fadă cu E-gyptulă este aprobată de cabinetele celoră-l’alte puteri europene, mai cu setuă de acela ală Germaniei. Paris, 14 Ianuarie. — D. Gainbetta, presidentul consiliulaî, a citită în Came. a Deputaţiloră proectulă guvernului pentru revisairea Constituţiiim-i. Acestă proiectă cere o schimbare în modelă de alegere a Senatului şi în atribuţiunile sele finanţare, înscrie-erea principiului scrutinului pe liste în Cinstitnţie ’ filtru alegerea deputaţiloră şi suprimarea rugăeiu- Buourascî,— Tipografia Academiei Române (Laborator» Români) .Strada Academiei 26 niloru publice cu oeasiunea deschidere! sesiimiloră legislative. ţerlin, 14 Ianuarie. — Camera Seniorilorfi a realesă ca presideutu pe ducele de Ratibor şi ea celă d’ânteiă vice-presidentu pe corniţele d’Arnim Boitzenbuc^. Ca ală doilea vice-presidentă a fostă alesă d. seler, după balotagiă, cu 38 voturi, pe când corniţele-Bruchl n’a obţinută de câtă 37. D. Beseler îulocuesfcţ pe d. Hasselbach. Viena, 14 Ianl^rie. — Camisiunea Camerei Se-nioriloră a terminatădiscuţiunea proiectului de lege pentru dechiderea nouA, universităţi cehe în Praga. Majoritatea comisiunei ce^> cn stăruinţă ca universitatea cehă să fie cu totul! separată de universitatea germană; minoritatea cure ea proiectulă să fie primită astă-felă precum a fo&Ci votată de Camera deputaţiloră. Pesta, 14 Ianuarie.— Camera imputaţilor^. Iu cursulă discuţinnei bugetului, miniştri de finanţe, justificâudă proiectulă de bugetă pe care l’a presanta tu, a declarată că este îu deplină înţelegere cu şefulă cabinetului. La acusaţiunilo deputatului Rohonczy, îndrepVte contra împiegaţiloru ministeriniui căiloru şi comuni-caţiuniloră, răspundă secvetarulu d8 Stată ală acestui ministeriă şi d. Tisza, primulă ministru, cari respingă acusaţiunile aduse. Constantinopol, 15 Ianuarie. — Pdrta a tele-grafiată ambasadoriloră ei la Paris şi la Londra, Essad paşa şi Musurus paşa, îu privinţa notei au-glo-fraucesă către Kedivu ; ea se plânge de procedarea Fraudei şi de a Angliei şi de aceea că aceste două puteri se amestecă în afacerile interiăre ale Egyptuluî, în contra drepturiloră suverane ale Sultanului. O cooie după ace'stă depeşă va fi dată d-lui Gambeta şi lordului Granville; textulă originală a fostă de asemenea telegrafiafcă la Berlin Viena, Roma, şi Petersburg. Sultanulă a primită a^î dimineţă, în audienţă privată, pe lordulu Duferin, ambasadorulă Angliei; audienţa a durată două ore. Viena, 15 Iauuarifi. — piarele anunţă că d-lu Tisza, pieşideutulu Consiliului de miniştrii ungară, este asceptată la Viena pentru a lua parte la deli-beniţiuoile ulteriăre ale cabinetului în privinţa mă-suriloră ce trebuiescă luate în Crivoscia. Ele adaogă că o convocare eventuală a Delegaţiuniloră austriacă şi ungară pentru aceeaşi cestiune va fi de asemenea obiectnlă unei deliberaţiunî a cabinetului. Roma, 15 Iauuarie. — A seră, corniţele Wimp-fen, ambasadorulă Auslro-Dngariel a dată unui prânz de gală la care au asistată dd. Depretis şi Man-cini şi la care aă fostă invitaţi înalţii demnitari ai Curţii. Londra, 12 Ianuarie. ■—■ O schimbare de vederi a avută locă la Londra între somităţile religidse ale diferiteloră culte pentru a forma unu comitetă de ajutoră în favărea ovreiloru din Rii3ia şi a înlesni emigruţiunea loră în acăstă ţără. Ună israelită va deschide în acestă scopă o sub-scripţiune, înscriindu-se în capulă listei pentru o sumă de 10,000 lire sterlinge. (Serviciul! de a$I 4 ore sdra), Constantinopole, 16 Ianuarie. — In audienţa privată, acordată lordului Duferin, înlrevorbirea a avută loqă asupra cestiune! armenesc!. Sultanulă ară fi justificată în unu modo plausibilă întârzierea adusă de Părtă îu aplicarea reformeloră în Armenia şi ară fi asigurată, în acelaşi timpă, din noă că acestă cestiune nu îucetăză de a ocupa atenţiunea guvernului săă. Londra, 16 Ianuarie. — Se telegrafiăză diu A-lexandria către Times că Şerif paşa, presidentulă consiliului de miniştrii, va demisiona dăcă notabilii voră persista în a cere votarea bugetului; în acestă casă, va fi înlocuită cu Mahniud Paşa Sami, actualmente ministru deresbelu. ^FORMAŢIUNI D-uulă Radu Noviami, profesoralii de la Gim-nasiuliî Cautemir, eşindă alaltă-erl de la Restau-rantulă hotelului Caracaşă a alunecată pe ghiaţă şi ’şl-a frântă piciorulu. D-sa a fostă imediată în hotelă, iară mediculu chemată ară fi declarată că cazulă este serios ă. — Hi se comunică din laşi eă în casa Prinţului Gr. Sturdza se se ţină dese întruniri. La aceste întruniri participă şi o mulţime de streini. Doclorulu NEljERA întorşii din străinătate, locuesce în propria sea casă, 3tmda“C»iţea"No. 35. Vi3-â-vis de Primărie. Consultaţi uni dimineţa de ia 9—11 ora. www.dacoromanica.ro MERCUR! 6 IANUARIE 1882. In Rncurescî şi dfistricte IO bani numornlfl- ANULU XII, Nr. 2809. ELEaRAPHU Li L Preţul abonamentului: pe an 24 lei, pp° luni 12 leî, pe 3 luni 7 lei; în districte: pe an30 leî, pe tî uni 15 leî, pe3 luni 8 leî. Orî-ce abonamente ne însoţitu de ydore se refusă. Abonamentele se face numai la ’ Şi 15 a fie-căreî lunî. Directorii: I6r C. Fundescu.. Pentru abonamente reclame şi annuciuri, a 86 adresa la Administratiune. STRADA NOUA Nr 3. Pentru Francia : la Societe Havas, Laffite & Comp, Pentru Austria şi Geunania, numai la Atlolf Stciner 8, Place de la Bourse Paris, ,, Hamburs;. (Germania de Nord). Pentru Anglia : la d-nul Eugene Micoud, 81 Fleet Pentru Ungaria la dnulu Moritz Wiets, în Buda-Street, E. C. 5. Pest, Servitenplatz. Preţuia anunciurilorîi : linia mică pe pagina IV, 25 bani, reclame pe pagina 111, 1 leu, pe a II, 2 leî şi i şi pe a I, 3 lei. Pentru rubrica, inserţii şi reclame, redacţia nu e responsabilă Epistolele nefrancate se refusă şi articolil nepublicaţî se ardu. Administratorii : I6n C. Fundescu, SC1RI TELEGRAFICE (Srfviciulu fliareloru streine) Prag», Iannanii. — piarulO Narodni Listy anunţă d'> Petersburg, că marele duce moştenitorii învaţă cu multă stăruinţă limba cehă şi că chiarfi acuţii o vorbesce maî bine ca pe cea rusă. parale ceh publică acestă soire cu litere fdrte mari. Paris, 15 Ianuarie. — Lordnlfl Granville a daţii ambasadoreluî germanii din Londra, corniţele Muns-ter, asicurărî linişt:tdre asupra caracterului şi însemnătăţi! Note! colective anglo-francese în privinţa Egiptnluî. Corniţele Munster ceru comunicarea textului aceste! Note ca unu serviciu amicalii. In urma unei lung! îndoielî, acestă cerere fu satisfăcută. Deputaţiunea estreme! stânge fu primită astăţii de d. Gambetta. D-lfl Ballue fu însărcinată a vorbi. D-lQ Gambeta declară că scrutinulQ pe listă şi re-visuirea Constituţiuneî suntfl baselo programe! sele politice, din care nu trebuie se lase nimicii.-—«Deru, £ise d-lQ Ballue, esc! sigură de majoritate, nu te tem! că o înfrângere ară sili cabinetulă actuală la o retragere ?» «Informaţiunile d-tale, răspunse d-lă Gambetta, nu se potrivescă cu ale mele. Noua Cameră conţine mulţî membri! din vechea Cameră şi, de vreme ce fosta Cameră a votată pentru scru-tinulă pe listă, apoî totă ast-felă va face şi cea actuală» D-sea speră a avea o mare majoritate. Este neesactă că voesce sg se serve de scrutinul m pe listă numai ca de unu protestă spre a se retrage. «Amfl luata guvernarea asupră-mî, flise d-lă Gambetta, şi vojfl se română !n ea; dccă mi se va da posibilitatea de a guverna, apoî voiescă se-mî esecută programa. Viitorulă vd va dovedi că voiţi avea o mare majoritate.» După aedsta radicali! ţinură o şedinţă fdrte furtundsă. D-lă Ballue declară că d-Iu Gambeta a vorbită cam de susă cu deputaţiunea, că nu maî voesce a merge cu guvernulă ci a face totulu spre a’lă răsturna. Ună altă deputată declară că acestui guvernă se nu i se dea nicî ună votu de încredere; în schimbă guvernulă găsi printre radical! şi apărător! şi ast-felă adunarea se despărţi fără nicî ună resultatu. In Cameră a domnită o mare mişcare. Câtă de mare este curentulă contra scrutinului pe listă aă dovedit’o violintele espresiunî co se auţjiaă prin cu-16re din partea deputaţiloră şi atitudinea sgomotdsă a acestora în Cameră chiară, pe cândă d. Gambetta citi proiectulă de lege şi espuuerea de motive asupra revisuiriî Constituţiuni!. Atâtă principele de Ho-henloae ■ câtă şi cea maî mare parte din ambasadori eraă faciă la acestă şedinţă. Cândă d. Gambetta ţjise, că CongresulO va trebui se se menţină în limitele ce ’! impună desbaterile din ambele Camere, stânga estremă isbucni în râsete ironice. La cuvintele: scru-tiDulu pe listă este ună corolarO alu votului universală, se iscă o lungă turburare, şi pe totu tim-pulă câtă a cetită pasagiulă în privinţa scrutinului pe listă, întreruperile nu încetară. Cândă d Gambetta ţjise : Ensăs! Camera va oţărî maî târdiu când are se prelucreze legea organi-ă electorală, rîsetele şi turbuiările isbucniră dm nuoă, ast-felă că d. Gamlietta fu nevoită ună momente se se oprdsA din cetire. Dupe ce termină, se auţjiră numa! dapă câte-va bănci slabe aplause. Mare fu surprinderea cândă d. Gambetta, contraria intenţiuneî esprimatS, nu ceru urgenţa, ci îndemnă din contră pe deputaţi se esamineze cu multă atenţiune proiectulă de lege şi espunerea de motive. Petersburg, 15 Ianuariă. — piarnlfl Poriadoh amintesce că Rusia nu este ameninţată de nici ună pericolă din afară, doica ea ânsăşî, prin negligerea intereseloră inamicului eî de mdrte din întru, nu va provoca niscc asemenea pericole şi deca, precnmfi a făcută şi mai nsinte, nn va turbura desvoltare3 padnică a altoru popdre. Triest, 15 I nuarifi. — Pe drumulă dintre Me-tahia şi Mostar fură omorîţî de bande unu ţărână şi ună geandarmă. Tnrbarările din Dalmaţia de Sud crescă mereu iară acolo. de cândă Stoian Kovac6vicî se află A se vedea ultimele scirî pe pagina IV BUCURESCI, 5 IANUARIE în numărula nostru de ieri, că pare a fi unfl anu de pocăinţă Amfi ţjisu annlrt 1882 pentru reacţionari, şi amfl promisa a ne ocupa de noua programă publicată în Timpul u de la 1 Ianuariă. Că pocăinţă se aretă prin noua programă, nu maî încape nicî o îndoelâ; şi ea pote fi privită ca o scuză adresată d-lorfl Maiorescu şi Carp pentru insultele destuii! de grosolane ce le-a adresată prin numărula din ajunfi, adică de la 81 Decembre. In acesta constă şi pocăinţa, căci de altmintrell reacţionarii declară susfl şi tare naţiuni! că vorfl rămâne totă ceea-ce afl fosta şi până acum. Derfl sS ne- ocupămfi unfl momentfl de nona programă : Mal ântâiil ea acusă «organele partitnlu! de «la guverna» că penă aci s’ai! mărginită a presinta în întru lupta dintre partite ca «o «luptă între vechia clasă boerescă şi marea «majoritate a poporului," erfi în afară aO pre-sentatil «pe conservator! ca unfl fela de in-«stvumentQ prin care străini? voiaO se sugrume «ţera şi naţionalitatea nostră,» ş’apo! adaogă : «Era fiarele oposiţiunil, şi mal alesă cele «conservatore, esasperate de acestă insinuare «calomniosă, esprimail în termeni prea coloraţi «desgustuia ce simţeafl cu drepţi! cuvăntfl, In «facia acestoru manopere. Şi căutaO din par-«te-le ide! toti! aşa de defăimătore cu care se toritatea 1 termen! maî puţini coloraţi, nu vorO fi de câtă tota «idei căutate», căci este peste putinţă d’a se admite că, în cursa de două-ijecl şi patrii ore numai, partidulQ liberala a comisa fapte care să înlocuiască «ideile căutate? şi care să ’la potă vesteji. O dată constatata acăsta, să trecemO mal la vale. Noua programă a reacţionarilor critică cu o mare asprime tdte legile votate de corpurile legiuitdre liberale şi apoi adaogă : «Şi tdte acestea împreună ţintescă a asi-«cura mulţimii o înrîurire predomnitdre în «conducerea afacerilora publice, şi <5re-cum a «institui în locuia privilegielorO claselora ina! «avute şi mal luminate, nuol privilegii în fa-«vorea claselorQ cu mal puţine cunoştinţe...» Astă-fela ddrfl reacţionarii ai! rămasa tota ceea-ce eraă şi penă acum. Ciuda lord cea mare este că partitulO liberali! ţintesce «a asicura mulţimei», adică mojiciraei «o înrîurire predomnitdre în conducerea afacerilor publice, » pe când el voescfl a înlătura, a ţine necontenit departe mulţimea. Acesta este crima cea mare a partitulul liberala, crimă de care ela nu pdte negreşita de câta să se felicite că o eomite. Şi cu tote acestea reacţionarii aO cutesanţa d’a se numi democraţi. Derfl ce alta vrea să ua de 8 Ianuarie spre a se consulta în privinţa măsuriloru administrative, provocate prin circulările d-lul ministru de interne. Ddcă numai acesta are fi scopulO întrunire!, nu amu avea mmice a dice, ba chiarQ amd felicita pe iniţiatorii eî, căci arii corespunde gi la dorinţa guvernului de a se discuta legile propuse în Cameră după obiceid, sfinţirea apelor fi la pavilionulO Dâm-boviţel de I. P. S. S. MitropolitulQ în presenţa M. S. Regelui. La acestă ceremonie vorfl asista tflte dregătoriile statului. Salve de tunuri vorfl saluta Inmuiarea crucel în apă. După aceea M. S. va primi defilarea trupelorfi. — Presidenţia Consiliului de miniştrii mulţu-mesce prin Monitorii în numele M. M. L. L. tu~ tulorfi acelora cari cu ocasiunea sărbătorilorfl gi a anului nofl s’aO grăbiţii a manifesta simţimintele loru de iubire gi devotamentn către Tronu gi Dinastie. —Aflamfi că până în momentulfl în care scriemfi nn s’a prinsfl âncă cel 5 condamnaţi din Târ-gulfl Ocna (Bacăfl) cari s’al evadaţii prin spargerea tavanului. — La 10 Ianuarie, ora 1 p. m. va avea locfl în Sala Atheneulul unfl concerte vocalii gi instrumentale arangeatO de d-lfl I. Vasilescu, cu cor.-cursulfi maî multorfl artişti, pentru ajutorulfl unui studentei românfl la Paris. Bilete de intrare se găsesefl chiarfl de acum la d-lQ C. Gebauer. In nnmărulfl viitorfl vomli publica programulfl. WWW . J .dacqromam amca.ro s RAFU' REVISTA ESTERIORA POLITICA A ANULUI 1881 (Urmai©) lj Francia Pentru Francia anulfl 1881 a fost un an electoralo. La 9 Ianuarie s’afl făcuta alegerile consilinrilorfl mnucipale in tdtă republica şi abia espiră anulfl că alte alegeri pentru Se-natfl avură locfl. Alegerile legislative avu ni loefl la 21 Augusto şi 4 Septembre, ast-felfl că în cele d’ântâifl şdse luni ale anului tdtă politica interiOră a fostfl însemnată prin cestiunea reinoirei Camerei. O cestiune de mare importanţă ânsă a venitfl să se adaoge la certele electorale, ddrfl ea n’a pututfl atrage atenţiunea generală de la alegeri şi n’a putută influenţa asupra resultatului lorii, acdsta este cestiunea tunesiană. Situaţiunea făcută Camerei deputaţilorfl prin espirarea legală a mandatului el fu din cele mal delicate şi chiarfl din cele inal grele. Legea electorală diu 1875 decisese ca Camera să se aldgă prin scrutinil uninominalii, aedstă dis-posiţio fu înscrisă în lege de Adunarea naţională cu totă oposiţia aprdpe unanimă a partitului republicanii. Se ascepta ddrfl ca Camera înainte de a se despărţi să caute a restabili scrutinulfl pe liste. Ast-felfl se făcu o propunere în acestfl sensfl de d. Bardoux şi cestiunea era de a se sci ddcă trebue _sA-fie-4n--scrisă la ordinea jileî a Camerei do la înce-putulfl sesiunel chiarfl. O propunere identică se făcuse şi în Senatfl de doul ani deja, a cărei luare în consideraţie fu respinsă pentru motivulfi de a se lăsa Camerei deputaţilorfl o iniţiativă la care are totfl dreptulfl. Cu tdte acestea în Cameră mişcarea în favdrea refonneî electorale se slăbea cu câtfl se apropia mal mulţii . Derfl să scie că cel cari ’şi schimbi! patria aşa de lesne cuini! o femeiă perdută ’şî schimbă patula nu scia ce vrea să ijica patriotisme, nu cunoscQ ce este patria. Mâine vorO veni alţii şi el îl vord proclama la rân-dula lori! de stăpânii al lorO. Este oribila a fi rusa în momentula de faciă, dâril este umilitorii de a fi basarabian! Iată la ce stare ne ai! adusa aceşti domni pentru cari nimicii sfîntQ n’a rămasa in sufletula lori! pentru nisce avantagie personale, meschine el ai! sacrificata pe mama lorii, ba-giocorând-o şi declarând-o de feuieiă publică! Ya veni timpul şi ruşinea va depune pe fruntea Ion! sigili ulii el neşterstt, ca numele lui Cain vor trece şi numele lor din generaţi-une în generaţiune pentru a fi esemple de ruşine pentru copiii nemului omenescu. A îndura robia este une ori fatala, dâra a batjocori patria sea, a o călca in pictore nu să 7a ierta nici o detă- Amil audiţii că unii din tineri) uoştril de pe aici fiindi! indignaţi de procedarea acestor representanţl din Ismail, Oahulil şi Bolgrad ai! hotărî ti! să publice unO manifesta, care fi-indil iscălita de dânşii se va publica în Geneva într’uml ijiarO nihilist. Yă îndemna a ’la căpăta — este o protestaţiune demnă de a fi luată în consideraţia' e, flindu-că nolens-volens ea va trece de dreptu ca singurulu document autentică despre adtveratulu sentimentu al u-noru români, cari afl rămasa credincioşi poporului româna diu Basarabia robita de către una poporu străini! şi care nu prin drepiulfi de cucerire ci priutr’unQ tractata iiiicil ala Europei este adusa sub jugula străinilor!) Gasarab Cronica agricolă şi economică Cultura tutunului de către Regie. — Introducerea cultu-reî tutunului turcescfi pentru cousumaţiuuea locală. — Starea iu care se află cultura prunilor! şi fabricaţii.nea rachiului do prune, de tescoviuă şi de drojdii. — Propunerea pentru modificarea legii actualo asupra impositului fabri-caţiuueî spirtoseloru. — Proiectul! de iege privitorii la ino-nopolisarea cârciumilor! în folosul! comunelor .. — Starea semănăturilor!. — Monopolul)! tutuni...iî a devenitfi, mulţumită unei bune administraţtonî, unul! din isvărele principale de venituri pentru Stătu. De unde prin concesiunea resiliată de abia ajungem! la noue mi-liăne vouitu anuali!, prin administraţinnea în Regie de către Stattt atml ajunsă la 16 miliăne. Acâsljă sumă va merge sporindfi, gi avemfi încredinţare că peste câţî-va ani se va urca la 25 miliăne. Personali! amfi foştii în totfi-d’auna contra concesionării veniturilor! Statului la companii sâfi la particulari, fiindfi-că credo că Statuia nu păte fi mal pe joşii de câţi! aceştia pentru a aduna venituri. Afară de acăsta, orî-ce s’arfi ţjice, cetăţenii îndură mal cu înlesnire percepţinnea Statului de câtfi pe a particularilor!). Acumfi că avemfi esperienţa făcută cil tntunnlfi, credfi că fie-care se va convinge cum că a concesiona venituri de felulfi acesta este a risipi banii contribuabililor!). Şi în adeverii, ce risipă păte fi mal mare de câtfi aceea caro da ca-pitaliştilorfi străini optu miliăne de lei, care astăzi remânii în punga Statului. Cu privire Ia totuna avemil gi unfi alţii cuvânta p-ntru a fi contra concesiune!. Cultura tutunului era torte întinsă şi se perfecţionase în ţâra nâstră. Tutunulfi turcescu cultivata în România era torte admiraţi) la esposiţiunea din Paris de la 1867. După înfiinţarea monopolului a mersi) treptata des-crescendi) până în cele din urmă se redusese la câte-va mii de pogăne. Concesionarii, .din diferite motive, aii aflaţii mal folositorfi se se aprovisioneze cu tutunfi din afară. In cel din urmă ani se aducea cătăţiml însemnate de tutunfi din Ungaria. Aga dară una din consecinţele monopolului datu la particulari a fostă lovitura dată cultureî tutunului. Agricultura din mal multe judeţe s’a resimţiţii întru atâtfi de acesta în câta în judeţulfi Fălciuluî cultura tutunului odiniără atâtfi deînflmitâreîtnprejurnlfi Huşilorfi, dispăruse cu desăvârşire. In alte judeţe precum Vlaşca, Dâmboviţa de abia mal vedeai pe alocurea cultivendu-se tutunfi. De odată cu luarea mouopoluluî pe seina Statului, araO constatata cu mulţumire că una dintre îngrijirile administraţiuuel a fostă să încurageze cultura tutunului. Pentru acestă înfiinţare s’a făcută înlesniri de bani cultivatorilor!! şi li s’a datft sămânţă turceseă. Amfi avutfi ocasiune să vedfi tu-tunml cultivate atâtfi în anulfi acesta câţi! şi în celfi trecuta şi potfi încredinţa că acolo unde a foşti! îngrijiţi! tutunulfi este de calitate escelentă. Ast-felii tiindfi se nasce întrebarea : de 6re ce se p6te produce în ţâră tutunfi buuO pentru ce dre nu s’arfi lua măsuri ca Regia se se aprovisioneze pe locfi cu totfi tutunulfi trebuinciosfi, afară de cualităţile care nu sp potfi produce? Oameni! competinţî potfi încredinţa oft afara de egalitatea ântSifi gi de specialitate, celfi-altfi tutunfi, adică cualităţile a doua şi a treia, căci de a patra şi de a cincea nu mal este îndoială, se potfi cultiva în ţară. Admită chiarfi că pentru cualitatea a doua să se amestice 25 la sută tutum! turcescfi. S’arfi putea obiecta că particularii nu produci! în de ajunsă ca se întâmpine trebuinţele Regiei. Caiisa este pentru că nu li se cere. Facă Regia condiţiunl avantagidse şi o putemfi încredinţa că se vorii afla agricultori ca să cultiveze tutunfi de care are trebuinţă. Pe lângă acesta efi credfi că chiarfi Regia pdte lua iniţiativa cultureî. Avemfi în Prahova şi alte judeţe pământuri roşii, dâlnrl bine espuse gi din cele mal favorabile pentru cultura tutunului turcescfi. Facă-se în asemenea localităţi o cultură îutinsă; aducă-se pentru acestfi sfârşiţi) câţî-va cultivatori din Turcia gi fiă încredinţată Regia că resultatele vorfi răsplăti cu folosii sacrificiile ce se vorfi face. Mal târţjifi ca..do cui-tura tntunuluî turcescu s’ari! lăţi în ţeră, Regia nu va mal avea nevoie să cultiveze. Puindu-.se în lucrare propunerea mea s’arfi reda agric®turei rtostre o plantă bfinds! şi milidnele ce se ducii afară pe tutunfi a>h rămânea în pungile cultivatorilon! români. Datoria guvernului şi a ndsfcră a tutnlorfi fiindfi de a înenragia producţiunea naţională, credfi că o propunere care ţinteză la unfi asemenea scopfi nu va fl nesocotită. — O industrie agricolă odiniâră înfloritâre în părţile despre munte şi prin podgorii este aprâpe să piară din ţera ndstră : voiu să vorbesou de fa-bricaţiuuea rachiului din prune şi din tescovină săi) comină. Mulţi dintre noi n’a apucatu în copilăria lorii alţii rachifi în ţeră de câtă ţuică de prune şi rachiul fi de tescovină şi de drojdii. Proprietari mari gi mică aveai! fie-care cazane, gi lucrai! nesupăraţi de nimeni. Găseai câte unfi butoiagfi de ţnîcă până şi la cel mal strâmtoraţî. Carele încărcate cn buţî cu ţuică cutreierai! t6tă ţera gi aprovisionafi oraşele şi satele până la Baltă. Ogrâdile de pruni erai! o adevărată avuţie gi obraţiile de asemeiv a pomi e-rafi o zestre căutată dc podgoreni. Ast-felfi erai! lucrurile cfndu mal acum treî-decî de ani începu să se clădesc;! câte o povarnă pentru a fabrica rachiul!) din grâne. Acâstă industrie fărte lăţită în Moldova, necunoscută în Muntenia , este cea mal mare lovitură dată industriei adevărata naţional! a fabricaţiunel rachiului din prime. Fabricele de snirtfi s’afi îmulţiti) gi se îmulţescfi treptata. Resultatuli) este că ogrăzile de pruni se usneă, altele nu se mal sădesci); iar0 ţuica nevinovată este înlocuită cu o-trăvitorulfi basamaci). S’arfi părea poveste aceea ce spunemfi, e ise din nefericire lucrulf) este adevăraufi. Astăzi basamacul» treee de la câmpie la munte ; afi începutu să se înfiinţeze fabrici de spirt! do grâne penă şi în podgorii. Introducerea basamacului ca băutură a foşti) o adevărată calamitate, mal cu semă pentru popu-laţiunea rurală. Astăzi nu mal este unfi secreţii pentru nimeni, că ace'stă blestemată băutură pră-pâdesce sănătatea locuikorilorîi, şi dă nascere la o stare de lucruri, care a pnsfi pe gânduri pe toţi ămeuiî cugetători. O camparie contra basamacului, va fi unfi servicii) mare adusu ţgrel. Să ne hotărîmfi cu toţii a’lfi combate, gi să fimfi încredinţaţi de isbendă. Intre alte mir]Idee unnlfi, gi celfi mal puternica este desvoltarea fabricaţiunel rachiului de prune şi de tescovină. Cu legea de astăzi asupra imposibilul spirtăselorfi, nu numai că nu se va desvolta cultura prunilor, dări! cu timpuli) acestă cultură tradiţională va dispare. Puţină lume mai sădesce pruni, şi pe acel cari se usucă mal nimeni nu’î in-locuesce. Şi ămeuiî afi dreptate; legea de astăţjî dă ocasiune la atâta şicane, pune atâtea piedici în câtfi putemfi încredinţa că el i-se datoresce starea unde amfi ajunsfi. Gare ţărani), care proprietari) mal mici) îndr&euesce sS mal facă rachifi de prune; toţi şi-afl vânduţi! cazanele ca să scape de fisei). Legea dâră trebue reformată. Rriorma ce ceremfi este ca să se lase cu totulfi libera fabricaţiune a rachiului de prune, de tescovină gi de drojdii, su-puindu-se proprietarii de prunduri la o taxă de douî până la trei lei de pogonulfi de pruni, şi acoî de vil la o taxă de unfi Iei) de pogonfi, peste cel douî care plâtesefi astăţlî ca'impositi! fonciarfi. Sunt încredinţaţi) că toţi vorfi fi mulţumiţi cu acestă taxă, fiind-că’l va scăpa de trăgănirile ce îndură astăjlî Pe lângă acâsta nici fisculu nu va perde, căci cu taxele ce propunerafi se va percepe acelaşi) venita ca şi după legea de astăţjl. Se va putea observa că sunti) localităţi, în Moldova mal cu sâmă, unde nu se face rachifi de tescovină ; la a-căsta voii) întâmpina că păte acestă taxă va fi unfi îndemni) pentru a se Introduce şi în acea parte a ţetel fabricaţiunea rachiului de comină. Afară de a-căsta sunti) informaţi) că, chiarfi în Moldova în u-nele localităţi, se ţărm! basamaci) peste tescovină şi se distilăză din noii, pentru ca să se dea acestui rachifi de grâne uni! gnstfi mal plăcuţi). Pentru ca aceia care nu suntfi în curentă cu cestiunea să se încredinţeze că din causa legii de astaţjî, dispari) ogrăzile cu pruni, rogi) să cerceteze la facia locului, sâfi se ia informaţiun! de la ămeniî cunoscători. Aceştia Ie vorfi face cunoscutfi că de unde odiniără erau atâtea pruneturl, în câtfi în anii cel buni $e puneai! prunele şi în gropi, astăzi şi bnţille stai) odorogite pe sub şoprăne. Dăcă celfi puţini) tăte locurile sădite cu pruni ari) fi pământuri bune, totfi s’ari! putea ţlice că se potfi înlocui pmneturile cu semănături de cereale ; dern în mare parte prunii suntfi sădiţi pe căste, pe locuri nerodităre, care nu arii putea fi întrebuinţate de câţi) pentru pădure. Acăstă împrejurare face să se simţă şi mal multă trebuinţa de a se înenragia pruneturile. Si interni" încredinţaţi că, faciă cu folăsele ce în-făţişeză cultura pruniloru şi fabricaţiunea ţuiceî, corpurile legiuităre vorfi bine-voi a aproba măsura ce li-se propune. — Imulţirea afară din cale a cârciurailoru prin sate, abnsurile de totfi felulu provenite din acestă împrejurare, a făcuta pe d-lfi ministru din întru se înfăţişeze Camelii Deputaţilor!), unfi proiectil de lege prin care se propune ca dreptulfi pentru vânzarea băuturilor!) să devie uni! monopolfi alfi comunei; ca venitul’! ce va proveni din închirierea cârciumilor!), să se întrebuinţoze pentru înzestrarea fcfilelorfi şi a bisericelerfi. Acestu proectfi a rădicată âre-care nemulţumiri, din partea acelora cari ai! venituri din cârciumi. Lucru s’arO părea firesc ; şi nu trebue să ne mirămfi că interesele jicnite se fie nemulţumite. De altă parte caută să recunâs-cemi) că şi propunerea ministrului, este torte întemeiată. Cârciumile au deveniţi! o adevărată peire pentru sate; caută să se pună o-dată stavilă unul coraercifi, care mineză populaţiunea rurală. Mărginind I) dr.’ptula de a vinde băuturi, întrebuinţân-du-se veniturile pentru luminarea ş> morqlisaiva poporului, se face o faptă bună. Nu şcia ce vorfi hotărî Corpurile legiuităre; aceea ce şoimi! este că d-lfi miniştrii ’gî-a făcută datoria. Reforme de felulfi acesta nu păte se împace pe tătă lumea; lucrul!! de căpetenie este ca se se dea satisfacere in-tereselorfi generale. Eu unulQ credfi că cu bună înţelegi-re, cu consciiuţa de a face binele, vornfi putea ajunge la uni! resulfatfi mulţumitorii. Proprietarii de cârciumi simtu înainte de tăte români, şi ca atarl suntemfi încredinţaţi că nu se vorfi da r 8- ’ă \ i } www.dacoiomanica.ro TELEGRAFUL!! în lături, cândă este în cestiune mântfl'rea popula-maei rurale de uniî adevărată flagelii. Semănaturi grâului s’a Intârdiari în multe Ioe',iil‘ I; pe alocurea s’a semănată până la jume-,fca ->r lut Noembre. Timpuri fiindă caidiî şi pă mentula umedii, grâuri a încolţită, şi ’lă a apucat zăpada1 şi geruri în acestă stare. De'că zăpada, care dăduse către sfîrşitulQ lui Ooembre,. aru fi ţinută, otă era bine; din nenorocire a fostă spulberată de ventîi şi topită de plăie. După aceia în cele dântâiă 1! ais lui Decembre, termometrulă a eă^utu mal josă de lece grade sub zero. Acestă temperatură uu păte fl de câtă vetămătăre grâneloru încolţite, şi mai cu sămă acelora care n’au fostă semănate u; br iadă. Speranţa este că va cadra zapada şi acesta va micşora mfluinţa vetămătăre a gerului. P. S. Anrelian. Aru d. ministru de justiţie. Ni "e trimite din Păşeau! următorea petiţiu-ne trimisă de către maî mulţi cetăţeni d-lui mi-nis rn de justiţie. O dă mit aci satisfăcândil cere-ţenilord iscăliţi, cari ne cerţi a o publica. 1( iălita i(e nedescifrabile nu s’afl tipărită şi a-crâf. i din causă bme înţelesă de a nu greşi nume] > ce orfi iscăliţi. Sub-acmnaţiî locuitori din plasa Siretn, judeţulă mformându-ne că d-lu Matei C. Tkeodoriu. ajutoră alu judecătoriei ocolului Păşcanî, dm ai.'siă plasă, urmeză a fi transferată în o altă itatr ; apoi cu totă respectulă vc rugăm G, d-le îmsrrn. se bine-voiţî a mănţine pe d-lă Theodo-rin actu; lulă ajutoră la postulă seu aci, în consideraţie cil d-sea de la Martie a. c. şi până în prescuri: de cândă se află între noi în cuaîitate de ’ gi raiu, a dată probe de imparţialitate şi jus '.ide riă .ute putrmă dice în natura sea; deră apoi şi în 30' 'etate se bucură de o frumăsă şi onorabilă "y în câtă pentru noi s’ară simţi o însem-ea pfrdere prin permutarea unul aşa funcţionară, fiorindă ca gi în alte localităţi se avemă nisce atari con3' ii oşî şi integri funcţionari. ! leiămă, d-le ministru, că vocea năstră va afla i d- .tra resultatulu dorită, cu atâtă maî multă transfe’ându-se d-lu Theodoriu d’aci, după unu timpă de scurtă, i s’ară aduce o grea lovire atâtă iul personală câtă şi familiei care aşteptă de ia d-sa usistenţa ^ilnică, de ăre-ce abia la Martie acastă avă a fostă transferată aici tocmai de la oluri Jijia, judeţulă Botoşani, dâră apoi ară fi Arte ruinători şi chiar irsdignătoru pentru ună biet funcţionară a umbla cu bagajele pe spinare, cutreierând ă intriga ţâră pentru o mică bucăţică de pâine "L luată, cu atâta ostenelă şi responsabilitate. Biue-voiţi, vă rugămfi d-le ministru, a priimi în; .edinţarea prea osebitelor» năstre eonsideraţiunî neză maî multe iscălituri nedescifrabile). JIYEBSS Nu fitil Ia .4 lbanesi. — Ecă âre-carî în pnvi a ceremonialului şi condiţinnile faăe jura amănunte în care se la Albanesî do ’§I însără fii, în virtutea voinţei sele, eonsulte. Rară ună fiă ajunge unsprezece ml ■ e'r. i-fatu; obicinuită la patru-spre^iece ani este soţu. Fetele se mărită maî totă-d’a-una în alu doisprezecelea ană, şi cu tâte acestea, Albanesiî aă constituţia ?ea mal vigurisă şi statnra în adeveri atletică Finanţarea se face ca se dicu agia, chiară din legănă: nnu fiă unică ajunge fârfce rară vîrsta de trei an1 neflJanţată. Se crede că cerulă este favorabilă acelora cari aă contractată acestă legătură şi că .-.-i ;a lori nu este espusă. Cererea se face totu-d'a ii..a de tată gi mamă, seu, dacă aceştia suntă mori , de cea maî d’apripe din rude. De'că familia e. A priime.-,ce cererea, se schimbă câte ună obiect, ca garanţia contractului: de esemplu, o monedă veche de a ră seu argintă fără cursă, fie grică, OK' iă, bizantină său din evulă mediu. Tăte suntă ' • :e, pentru că femeile le pârtă înşirate pe capă şi copil pe fesă. Monedele schimbate nu trebne se aibă aceeaşi efigii. Nu se pâte contracta o nouă legă1 uri tărft a se întârce reciprocă gagiurilc. Asemenea rupere se întîmplă cândă suntă motive grave. De la fidan-eire, pe promisă nu mal păte să o vejă nic promisulă, nici rudele lui. Cândă epoca unire! ce apropie, câte-va ijile ’naintea nunţeî, se fidanţeză tonoiu; atunci în locă de monede, se schimbă inele is auri sorţ argintă. Sâmbăta seă Dumineca din n&intea aunţeî, trei persâne din partea promisului, ic” Ssrbaţî gi o femee, se ducă la casa promisei ..ftenhjp a împlini cele cerute : adică, pună inelele p’o grămăjuie de grăă, ceea ce promite tinerel pe- rechi o viaţă f-i :itâ, ier celor două familii o unire durabilă, După aceea, trămişiî se pună la masă. Cândă se întorcă la casa junelui suntă priimiţl cu cântece. Fata nu aduce nici o zestre, nici chiară vestmintele, ceea ce esplică în moravurile albanese puterea tiranică a bărbatului şi supunerea ărbă a ferneel. Luni înainte de nuntă, dacă la mără grâulă, în cânrice şi descărcări depusei gi pistăle. Aci ajunşi, numai mărtea seu o mare nefericire păte se împe-dice ceremonia. Joî femeile invitate aducă cântându lemne de la pădure; apoi frământă şi cocă pâinea. Aceia care pune înteiu mâna Ia cocă tr-bue se fie o fată cu părinţi în viăţă şi cu fraţi mulţi. Vineri este Z> de repaosă. Sâmbătă, rudele fiitorulul aduc câte ună mielă şi petrecu tătă năptea. Pe cândă locuinţa junelui resună de preparative sgomotăse, în locuinţa junei este cea maî adâncă tăcere. In Ziua nunţeî, fie-care familie invitată trimite douî seu trei membri. Toţi contribuescu pentru chieltuiidl după gradulu rudireî şi avere!. La ora decisă, cortegiulă ese din casa mirelui gi plecă la mirisă cu preotulă în frunte, iară mirele încongiurată de membri din familia fi tel şi totu-d’a-nna călare, chiară cândă are se facă câţî-va paşi. Femeile cari tăte suntă tinere, vină în urmă, du-cândă de frîă ună cală seă catâră pentru mirisă, frumosQ îngeuată. Mama fetei primesce pe ginere la uşă; elă îl sărută mâna. Ea ţine ună vasă cu apă curată, din care stropesce p ] ginere cu ună buchietă pe care ’i-’ri dă. Junele aruncă argintă în vasă, şi sâcra ’I animă ună stergară pe umărulă dreptă. După aceea bărbaţii se pună la masă, iară femeile trecu în camera miresei. Peste o oră vine vlamulă (fratele de cruce ală mirelui) pentru a încinge gi a încălţa pe miresa care trebuie să’lă sărute. Vlarnulu, întorcendu-se între bărbaţi laudă frumuseţea eî. In timpulă pe cândă mirisă sărută mână părin-ţiloră gi a rudeloră, bărbaţii caută a fura ună o-biectă pentru a’lă da în urmă. Miresa suindu sepe cală, se înclină de trei ori la dripta gi la stânga, ca semnă că ace'stă separaţie nu va împedica d’a iubi şi venera familia el. Atunci ea plbcă după eortegiulă mirelui, acoperită de nnfi vâlu roşa şi salutâadu tătă iumea din cale. Rudele el n’o însoţescă de câtă pâne la jumătatea căieî; acolo v fncredinţâză la escorta mirelui, iară eî se întorcă. Tăte hanurile pe unde trecă, trebuie să ofere vină şi se ureze fericire so-ţiloră. Cândă eortegiulă ajunge la casa soţului, mama acestuia aruncă maî înteiu peste tineri şi apoi peste cel-l-alţî oreză, ceea ce promite îndestulare şi avuţie. Ună copilă al cărui părinţi suntă în vieţă, trece pe sub calulă miresei. Se recomandă miriloră atenţie d’a nn atinge pragulu, intrândă în casă, şi a îace înteiulfl pasă cu piciorulă dreptă. La intrare este ună cercă prin care trebuie se trecă ţinendu-se de mână, cercă pe care rudele îlu rupă apoi d’asupra miriloră, ceea ce însemnâză că voriî rămânea uniţi pene la mărie, îndată ce perechea a intrată, vlamulă ia miresei velulă, şi ceremonia bine-cuventăiil nuntale începe, în timpulu căreia nunulo pne corăna pe ca-pulu miriloră. Câtă ţine masa, mirisă stă îutr’ună colţă, cu braţele încrucişate pe senă şi nu răspunde mcî la toasturi lăsându acestă sarcină vlamuluî. Mirele deschide joculu. Bărbaţii se prindă unulă după altulu în bora. De odată junele se repede către mirisă care jăcă între femei, o ia de mână şi jăcă cu deasa, pe cândă lumea repetă acestă cântă : «Corbulă a răpită o porumbiţă! Ce va face elă cu eaP Se voră desnerda şi bucura împreună tătă vie'ţa.» "Către sără invitaţii se retragă, dăruindă ceva de argintă miresei care le sărută mâua. Miresa se culcă între fermi, iaru mirele între bărbaţi. Duminecă diminâţa vlamulă presintâ miriloră o bucată de azimă unsă cu miere din care muşcă de trei ori fie-care. Mama fetei aduce atunci plăcinte şi băutură, apoi plecă cu toţii la fântână. Mirii scotă apă şi se stropesefi unulă pealtulă. Luni şi Marţi cele două familii şe întrecu în tratare, invitându-se una pe alta. Mercur! săra mirile decide eu daruri şi rugi pe vlamă a se retrage, căci acesta’lă însoţesce până la fine. Mirii închişi în talamulă loru, durduliulu deu ală căsătoriei, Himeneul, îşi scutură facla, cântând» de bucurie în coru cu nimfile gelăso.» I l tise o ţigară îî oferi maî ântâiă lui ca se a rind.1 ţigara şi apoi ’gî-o aprinse pe a sa. Englesulă, în asemenea situaţiune, îşi ap .nai ântâiă ţigara sa şi aruncă chibritulă, apoi aprinse uuă altă chibrită şi’lu oferi vecinului. Germanulă aprinse ţigara lui, aruncă chibritulă şi dete vecinului se aprindă de la ţigara sa, aştep-tândă ânse ca acela se’! ceră focă. Rusulă aprinse ţigara, aruncă chibritulă, îlă stinse cu piciorulă gi întârse spatele pentru ca se nu’I mal vină poftă nimenul ca sâ’î ceră focă. Unii r&punsâ categorictt. — In sătulă Lo-sovo din districtulu Chigineuluî din Basarabia s’a desehisă după ordinulă espresu ală guvernului ru-sescă o scâlă rurală. Ga profesoră Ia ace'stă şerilă a fostă numită preotulă Preobragensky. In anulă trecută acestă profesoră a primită de la ministrul de instrucţiune ună tablou tipărită cu cestiunl, în scopulă de a dresa statistica şcolară. Preotulă a respunsă în următorulu modă la cestiunl. —- De cândă s’a înfiinţată scăla ? De uuă ană de gi se află stabilită în casă, care’mî aparţine mie. — Numerulă scolariloru ? — Şcolari suntă unulă singură. — Numerulă profesoriloru ? — Profesore suntă eu. — Ce progresă s’a făcută în decursuri anului şcolară. — Nici ună progresă, fiindă că şcolarul O meă nu înţelege nici o bâbă ruseşte şi eă, profesoră, nu înţelegă asemenea nimicu românesce. (pa mal da-vanschi) Acestă anecdotă o estragemă din Uuslcy Curier No. 1789. Iministraţiuneî bunuriloră episcopale. Proiej-• re vede afară de acesta că regele păte rein-riala i diocesele loră pe episcopii destituiţi şi că mmistrulă culteloră este autorisată a dispensa de esameuă pe eclesiasticî, precum şi de a permite acelora cari suntă streini unei diocese si$ eserciteze în ele fuheţiunile loră sacerdotale. (Sevyîoinlu de a)I 4 ore Bera). Viena 17 Ian^rie. — Cea maî mare parte din Ziarele vienese conSwtă că pe nedreptă s’a Zisă că este cestiune de o revelă în Crivoscia sâă în Er-ţegovina. Trupele cari\aă trimisă acolo n’aă a-vută misiune de a repriiha o insurecţiune care nu există, ci numai de a preţui ne aceea care ară putea nasee. Londra, 17 Ianuarie. — Ti\es Zice că guver-nulă a decisă se pună în libertate numai pe deputaţii irlandesî oarl aă fostă arestă^ în urma bi-iuluî de constrângere şi de a reţine în închisdro pe cel-lalţî bănuiţi. ^FORMAŢIUNI ULTIME SOIRI Serviciulil particulară alu «TELEGRAFULUI» (Agenţia Havas) Caracteristica a patru naţiuni. — Intr’ună vagonă de clasa I căletoreaă ună france.su, ună englesă, ună germană şi uuă rusă. Francesulă făcu o ţigară şi aprinse ună chibrită, ânse veZendă că şi vecinulă seu de alăturea îşi gă- Parîs, 16 Ianuarie. — Camera Dcputaţiloră. — Generalulă Campenon, ministru de resbelă, anunţă Camerei că va propuae modificarea legilor4 militare esistente: elă va propune între altele, reducerea serviciului militară ia ună minimumti de 8 ani e-fectivî sub drapelă, crearea unul corpă specială pentru armata din Africa; afară de acestea va cere pentru ministrulă de resbelă facultatea de a chema pe reservigtl fără autorisaţiunea Parlamentului. — Senatulu. D. Leon Say a fostă realesu de president. Cairo, 16 Ianuarie. — Camera notabililor» a comunicată confidenţială primului ministru, Şerif paşa, ună contra-proiectă de regulamentu interioră tin-Zeudă a delega Camerei între'ga guvernare a ţereî. Şerif paşa a refusată se prime'scă. Londra, 16 Ianuarie. — Pârta a remisă lordului Grauville o Notă priu care protestă contra ori cărei acţiuni eventuale a Angliei şi a Francieî în Egyptă. Viena, 16 Ianuariu.—Gazette de Vienne (ediţia de seră), anunţă că Consiliulă de miniştri, sub pre-sidenţia împăratului a fixată pentru 28 Ianuarie .întrunirea delegaţiuuiloră austriacă şi ungară. Citimă în Corespondinţa politică : «Soirea despre apropiata convocare a Delegaţiuniloră fiindu în legătură cu evenimentele din Erţegovina şi Dalmaţia, a provocată în opiniunea publică din Austria o viă emoţiune care nu este justificată prin fapte. A-cestă convocare estra-ordinară se face maî cu se'mă pentru că în cercurile dirigeute există părerea că cheltuelile trecă peste bngetă, delegaţiunile trebu-escu chemate pentru a vota credite suplimentare. Afară de ace'sţa, proiectele cari voră fi supuse de-liberaţiuniloră delegaţiuniloră voră da cea maî bună dovadă că tăte sgomotele respândite suntă fărte multă esagerate.» Roma 16 Ianuarie. — Ună serviciă solemnă, în memoria regelui Victor Emanuel, a avută locă a^î diminâţă în Pantheori, astă-felă precum se hotărîse. Monseniorulă Anzine, primuri eclesiasticu ală Curţii, oficiă în presenţa întregului cleră ală acestei biserici. DeputaţiunI ale Senatului şi Camerei, toţi miniştrii, întregulu corpă diplomatică, demnitarii Curţii, municipalitatea Romei, deputaţiunî ale armatei şi marinei şi unu publică alesă asistau la a-cestă cere onie. Berlin, 13 Ianuarie. — Camera deputaţiloră din Prusia a alesă de presidentfi pe d-1 Koeller şi vice presidenţi pe d-niî Heereman şi Stengel. D-niî Koeller şi Stengel, cari aparţină, celă d’ântâiă partiturii conservatoră şi ală doilea celui progresistă, aă îndeplinită deja în anulă trecută aceste înalte-•funcţiuni. Guvernulu presintă Camerei uuă proiectă de lege eclesiasticu prin care va fi pusă în vigăre legea din 1880 privită re la dispensa acordată episcopilor de a depune jurămentu regelui gi reluarea de către Unele Z'are a“ anunţată că d-lă Gr. Mano, §e-fulă divisiunel scăleloră, ară fi în ajuuă de a demisiona. AstăZI aflămu că acăsta ară proveni din causa unei neînţelegeri ivite între d-sea şi d-lă Gr. To-cilescu, directorulă generală ală acelui minigteră. — Aflămă că înainte de redeschiderea parlamentului partituri conservatoră va ţine o întrunire. De asemenea membrii Camerei şi Senatului, din majoritate, voră ţine o întrunire la Clubulă liberală în vederea demisiuneî d-lui C. A. Rosetti. — Ni se comunică că comitetulu dramatică ară ţinândă în cartănele săle o mulţime de scrieri ale unoru tineri fără ca se hotărască asupră-le. Vomă reveni asupra acestoru cestiunl. De o cam dată ânse constatămu că publiculu este nemulţumit de ăre-ce de 3 săptămâni nu se represintă de câtă feerii şi piese cu spectacolă, UNO PIANINO Se eaută urgentă de închiriată. A se adresa la admmistraţiunea acestui (Jiară. CIRCUL AUGUST CREJIBSER Mercur! 6 Ianuarie 1882 La 3 ore după amiază ‘9*^ Representaţie deosebită pentru .iJUNIMEA ŞCOLARA Cu preţurile reduse peste jumătate. Programă bogată şi deosebită alesă pentru acest scop. Jouî 7 Ianuarie 1882 Irevocabila ultima representaţie BRAUN MUSEU (AJLlTCRI CD CIRCUL KREMPŞBRJ. O esposiţiune de preparate anatomice, emlirioio-gice şi patologice, lucrate cu o mare artă. Omiilă care doresce să se conformeze cu perceptulă filosofului antică, care a Zisă : cunosce-tc însuşi! o păte face trecândă prin esposiţiunea d-lui Brauu. Elu va vedea cum se concepe omulă în matriţa mumei, cum creare şi se naşte, cum să usează corpuri seă, fiindă atacată de diferite băle şi în fine cum mare. După acăsta plăcere instructivă, spectatoruiu va trece în a doua despărţire şi va privi o frumăsă panoramă unde va vedea între multe tablouri de o mărime fârte mare şi teribilulă incendiu de la Bing-Teatru, Torturile tnchisiţiunel; acestă tabloă înspăimântătorii din tristulă trecută ală istoriei o-meuirei. Preţuri de intrare este de 50 bani pentru a intra în ambele despărţiri şi 50 bani pentru a privi panorama numai, dâră cu drepturi de a priimi la ieşire şi ună cadou frumosu. Indemnămă pe onor. publică de a se folosi de acestă ocasiune atâtă de plăcută câtă şi folosităre. Mărimea esposiţiunel este atâtă de variată că abia l în decursuri de TREI CIASUIII este posibilă a vedea totulă. t s t SE CIUTA UNU T1NERU care vorbesce românesce şi nemţesce, avându poftă a voiagia, la MENAGERIA KLEEBERG. Bucurescl.— Tipografia Academiei Române (Laboratoriî Români) Strada Academiei 26 www.dacoromanica.ro i Preţnl abonamentului: pe an 24 lei, pe 6 lpflî 12 lei, pe 3 luni 7 leî; fn districte: pe an 30 lei, pe 6 innI-*5 lei, pe 3 luni 8 lei. Orî-ee abonamentfi ne însoţită de vaijrese refusa. Abonamentele se face numai la 1 şi 15 a fie-cSreî luni. Directorii: Iân C. -fundescu. .... ............... .....-............ ... _____________________ _____________________ Pentru abonamente reclame şi anuuciuri, a se adresa la Administraţiune. STRADA KOUA Nr 3. Pentru Fiancia : la Societe Havas, Laffite & Comp, \ Pentru Austria şi Germania, numai la Adolf Steiner 8, Place de la Bourse, Paris, \ \ Hamburg . (Germania de Nord). Pentru Anglia : la d-nul Eugene Micoud, 81 Pleet ; Pentru Ungaria la d nuiu Moritz Wiets, în Buda-Street, E. C. i; Pest, Servitenplatz. Preţulă anunciuiiloru : linia mică pe pagina IV, 25 bani, reclame pe pagina III, 1 leu, pe a II, 2 iei şi pe a I, 3 lei. Pentru rubrica, inserţii şi reclame, redacţia nu e responsabilă Epistolele nefraneate se refusă şi articolii nepublicaţî se ardă. Administratorii : I6n C. Fundescu. SCI Bl TELEGRAFICE (Serviciulă ^iereJoră streine) Praga, 16 Ianuarie. — piarulu Narodni Listy publică o scire telegrafică, după care mişcarea din Herzegonna se întinde mereu. Bărbaţi! în stare d’a purta arma alergă diu tdte părţile în munţi. In Focsa recruţi! ad foştii pnş! în libertate cu forţa. Io Stolac s’a încinsă de asemenea insurecţivmea; aţâţătorii aii fugitd. Din Nevesine aii ma! venita insurgenţilor!) dou§ sute de resboinicî. In Mostar a foştii proclamată starea de asediu, fiindQ-că aci se ascâptă ma! curândd o ciocnire mal mare. Eescdla era pregătită pentru^primă-veră, de'ru a fostti grăbită prin recrutare. Printre insurgenţi se află şi foştî'joficeri turci. Praga, 16 Ianuarie. — Sciri sicure primite de ţjiarul Politik spună că lucrurile din Sndulfi mo-narchiei suntii mnltfl mai seriOsc de câţi) cum le espunu organele oficidse şi prin cercurile militare se consideră ca positivă că esecutarea recrutărei în Bosnia va fi peste putinţă fără versare de sânge, din care causă nu este neprobabilă o mobilisare parţială. Triest, 16 Ianuarie. — Agitatorul!) sud-slavfl Pera Matanovici, care voia se organisc-ze o bandă de£voluntarî sârbi pentru Crivoscia, a foştii arestată aici tocmai când) voia se se îmbarce pentru Orivosc.a. Londra, 17 Ianuarie — Crisa egiptenă este diu nuod fdrte amerinţătdre. Notabilii voescu se voteze bugetuld numai doc a se va introduce răspunderea ministerială. Acesta va provora unii conflict!) cu controlorii. Partituld naţională nu se teme d’o in-tervenire; elQ este 'ncuragiatu îu secretă de alte puteri. Roma, 17 Iar...jVe. — Vinderea mai multoră fliare de aici (Vitalii, Fanfulla, Diritto, Bersa-gliere şi Liberta), de către bancherulă Oblieght Consorţiului Fremy, (Union gendrale) preocupă în celă mai mare gradă .opiniunea public». Totuşi fiarele Fanfulla şi Bvntto asicură că, cu t6tă vinderea, voră continua a susţine aceiaşi politică ca şi penă aci, şi d lă (jrracea, directorele farului il Diritto, declară că va fi înlăturată, dâră că nu va putea se-şi schimbe epiniunca. Diar-le POpinione, Popolo Romano, Oapitan Fracassa şi Monitore, care discută astărji acestă vindere, observă cu t6te acestea, că. cu t6te asicu-rările contrarii, fiarele vîndute nu voru maî fi în stare s8-şl păstreze libertatea loră de acţiune, după cum era cu putinţă sub bancherulă Oblieght. Este regretabilă că o parte din presa italiană cea maî însemnată păte fi vândută ca şi cea d’ântâiă marfă. Totuşi împregiurarea este cu atâtu mai regretabilă, cu câtă d. Oblieght era ună străină, pe cândă actualii cumpărători suntu francesî, cari voescă a specula ţâra în interesnlă loră, fie politică fie comercială. In tăte acestea nu tste ensă vinovată d. 0-blieght-, ci pavfcisaniî d-loră Cairoli şi Nicotera cavi, vânţlându-şî foile, vendă propria loră demnitate unui speculantă. Se dice că regele, în urma raportului dată ieri de miniştri, a cerută esplicaţiunî în a-ce'stă privinţă. Se cere ca guvernulă să refuse Agenţiei generale de publicitate, care nu represintă de faptă de câtă sle 6rel<îe nu ’i găsea înscrişi în contrălele săle. In vederea ense a reclamaţiuniloru primite de la aceşti învăţători şi a esplicaţiuuiloră date de revi-soră, la 5 August 1880, ministerulă a aprobat» achitarea loră pe timpulO servit^, observâudu revi-soruluî a nn mal face pe viitoră asemenea schimbări şi numiri fără autorisaţiune.| Din eausă ensă că exerciţiile budgetare eraă închise, a remasO a fi plătiţi după încheerea comptarilorO şi reportarea crediteloră. Astă~ZI aceste formalităţi fiindă îndeplinite, s'aă luată disposiţiî pentru liberarea cuve-niteloră mandate de plată. Monitorul x 1 FOCUL!? DE LA CIRCULI? ktHjMBSER In năptea de Boboteză spre sf. Icn, pe^a orele 3, o panică teribilă domină întrega Capitală şi, cetăţenii, unii deja în braţele lui Morfeft, alţii întor- www.dacoromanica.ro TELEGRAFUL!} 3 K cându-se de la baluri mascate sâă petreceri la do-miciliurile loru spre a’şl repara forţele prrdute, alergad în drâpta şi în stânga spre a afla locuiţi de unde lumina unui focă înspăimântătorii coprinse centrulii Capitalei. Ardea circuld Krembser, în care publiculă bu-curescână a putută petrece câtă-va timpu. Foculă a isbucnită d’o-dată din tâte părţile şi într’o jumătate de oră circulă nu era de câtă o flacără imensă. Colâne grâse de scăntel şi fumă se ridicaă în susă şi numai întâmplarea că n’a fostă văntă a făcută ca foculă să se localiseze şi să n’aibă consecinţe mal grave. In unfi scurtă timpu totă circulă a fostă prefăcută în cenuşe şi 33 cal, din cel mal frumoşi şi mal tineri, cari făceaă altă dată pe publică se-î admire şi să-l aplaude, ap numai suntă de câtă nisce cadavre arse; costumele artistiloră precum şi aecesoriele eailoră n’aă putută fi cruţate de furia acestui grâznică flagelă. N’aă scăpată de câtă 25 cai. Din fericire n’avemă s8 înregistrămă nici o victimă umană, căci circulă nu era locuită de câtă numai de 3—4 răndaşl de cai, cari aă pniută scăpa. Căuşele acestui incendiă, care a produsă o mare pagubă, — după unii de 100,000 lei, — nu se cu-noscă âncă bine. So pce că a luată focă de la grajdă. Unii pcă că nisce reî voitori al d-lul Krembser a pusă focă spre a-I causa păgubi. Alţii, mal puţină la numără ânse, credă că există o âre-eare legătură între acestă desastru şi critica posi-ţiune a directorului circului care, în ultimulă tirapă, nu-î mai mergeau bine afacerile şi care, se pce, ară fi datoră. Acâstă aserţiune cose nu este tocmai probabilă, căci nu însuşi d-lă Krembser ară fi voită să prefacă în cenuşe 33 de cal, cu cari cine seie câtă s’a silită ca s8-l dreseze. O- alta versiune şi care este mai probabilă e ur-mătărea : Se pce că antreprenorulă circului, ună jidană de aci, care a construită circulă, ’lă închiria cu săra d-lul Krembser, totă d’o-dată ’lă asigură. Acum fiindă că acestă venită înceta pentru deusn, spre a nu fi în pagubă şi spre lua de la societatea de asigurare costulă s8ă, îl dede focă. Ceea-ce e curiosă şi dă locă la <5re cari bănuieli este ora atâtă de înaintată din nâpte în care a a-vută locă foculă şi iuţâla cu care s’a întinsă şi a isbucnită d’c-dată din totă circulă. Dniî spună că foculă găsindă ună obstacolă în învelişă, — se scie că circulă era căptuşită cu table de feră — a arsă înăuntru fără se se scie şi numai după ce a devenită mal puternică a isbucnită în afară. Dâră răn-daşii cum n’aă simţită nimică? Ori cum ară fi, credemă că cel în dreptă voră cerceta faptulă şi voră pedepsi pe cel vinovaţi. Nenorocirea este destulă de mare pentru direc-torulă circului, dâră nenorocirea ară fi fostă mal mare dâcă ară fi fostă văntă său dâră acestă catastrofă s’ară fi întâmplată cândă circulă era plină de lume. O! atunci ară fi fostă o a doua ediţie a catastrofe:' de la Viena! Ce consecinţe grave ar fi avută asemenea dâcă aru fi luată focă menageria! Desperarea tutuloră artistiloră era fârte mare ; directorulă şi familia sea eraă atâtă de desperaţi în câtă voiaă a se arunca singuri în mkjloculu flacă-riloră. Mulţi compătimescă de posiţiuuea lnrfi şi voescă s8 deschidă o listă de subscripţiune spre a le veni în ajutoră. Ideia nu este rea. Pentru unulă din caii morţi se oferise chiară mai filele trecute o sumă bunicică, ânse directorulă nu voi se comsimţă a ’lă vinde. Erî o mulţime de curios! mergeau se vâcjă loculă sinistrului care era acoperită de lemne, costume şi cadavre de cal arşi. Mal ardea âncă înăbuşită gu-noiulă eailoră. Pompierii aă desfăşurată multă activitate ânse întâmplarea a fostă atâtă de fatală în câtă silinţele lord aă fostă dada ruice. Foculă a fostă mal puternic de câtă apa, care cu tăte acestea era sfinţită în acea (i. IDIIsT TEH/A » Dup8 cum ne spune Paloda din Bârladă, Marţi săra la 9 ore şi 10 minute, o lumină viuă însoţită de ună tunetă surdă, care semăna ca ună fulgeră putevnică, a luminată de o dată oraşulă Bâr-ladfi. Cerulă era mal multă senină. Termometrulă Râuarour indică două grade sub zero, şi batea ună vântă de nordă destulă de simţitoră. Acestă feno-menă neasceptată a durată aprâpe 3 secunde. DLTIKE SC1BI Serviciulă particulară alu < TFL EG TI A FUL DI» (Agenţia Havas) Paris, 16 Ianuarie. — Saieb, ală doilea frate ală beiului Mohamed-ed-Sadok. a fostă arestată ca bănuită că a făcută intrigi pentru a înlocui pe be-iulfi actuală. Homa, 17 Ianuarie. y— Se tedegrafieză din Con-stantinopol către Agenţia Ştefani că scirea telegra-fiată la Paris despre plecarea comitelui Corti, am-basadorulă Italiei, e lipsită de adeveră. D-lfi Corti se află totă la Constantinopol. Constantinopol, 17 Ianuarie. — Conformă cu principiulă de egalitate între toţi supuşii imperiului, serviciulă militară va fi făcut asemenea şi de supuşii otomani nemusulmanî. Pârta a ordonată dâră se se facă ună recensământă generală ală po-pulaţiunel, în scopulă de a hotărî listele tineriloră chemaţi a face parte printre cei înscrişi. Yiena, 17 Ianuarie. — La consiliulfi de miniştrii, care s’a ţinută ieri sub presidenţia împăratului, aă asistată şi miniştrii comuni, d-nil Bylandk-Reydt, ministru de resbelă, şi Szlavy, ministru de finanţe. Paris, 18 Ianuarie. — piarele semnalâză nisce intrigi ale fanatismului musulmană la Constantinopol, fecendă se reiâsă pericolele ce potu crea Francieî şi Angliei ilusiunile panislamice ale Sultanului ; ele aprobă nota anglo-francesă către Kedivă şi sfătuescă pe Anglia şi Francia a menţine atitudinea loră faţă cu Egyptulă, atitudine care afară de acâstă, observă ele, a fostă aprobată de tâte puterile europene. Tanger, 18 Ianuarie. — In urma represintări-loră Francieî, ImpSratulă Marocului a decisă s8 se ia măsuri energice contra tutuloră agitatorilorfi cari organisâţja pe teritoriulă marocană incursiuni contra triburiloră algeriane. Paris, 18 Ianuarie. — piarulă englese publică o notă pe care o daă ca emanândă din partea mi-nisteriuluî de aşterne ală Turciei şi care ară fi fostă remisă de ambasadorii otomani cabineteloră din Londra şi Paris. Agenţia Havas dice în acestă privinţă: «Nu scimă dacă o asemenea notă a fostă dată la Londra lordului Granville de către Musurus paşa, arabasa-doră la Londra; dâră credemă a sci că. Essad bey, ambasadoră la Paris, în o întrevedere ce a avută cu d. Gambeta, presidentulă consiliului, s’a mulţumită a-î da citire unei depeşl a Porţii după care nu-î a lăsată copie Acâstă ^comunicare a adusă o schimbare de esplicaţiunl asupra perfectei corectitudini a notei anglo-francesă din îndoitulă puntfi de vedere, acela ală menţinere! Statuia quo ală firma-neloră Sultanului privitâre la Egyptă şi acela ală garanţieloră asigurate prin convenţiunî anteriâre pentru interesele ce aă în acâstă ţâră cele două puteri occidentale.». Scirl din Valparaiso spună că pacea a fostă semnată între Chili şi Bolivia. Acestă din urmă stată cedâdă celui d’ântâiu totă ţărmulă seu pe oceanulă Pacifică şi promite a rupe alianţa sea cu Peru. Viena, 18 Ianuarie. —■ La Gazette de Vierme (ediţiunea de seră), în urma unoră informaţiunî competente, este autorisată a declara că nu s’a manifestată nici o diverginţă de opiniunî în senulă membrilorfi guvernului austro-ungară, nici în primele deliberaţiunî ce aă avută locă pentru măsurile ce trebuescă luate îu privinţa afacradloră din Dalmaţia, nici în recentele Consilii ale ministriloră Monarhiei. Toţi miniştrii aă fostă înţeleşi în primele deliberaţiunî asupra acestui punctă că măsurile luate atunci, sâă neînsemnătatea loră relativă nu necesi-taă convocarea Delegaţiuniloră ; deră în ultimele consilii, după ce s’a discu'ată necesitatea de a mări migllâcele de acţiune în Dalmaţia şi Erţegovina, aă fostă unanimi a recunâsce că momentulă convo-căreî delegaţiuniloră a sosită. Aeelaşă (fiară este de asemenea autorisată a declara în ună modă formală că aserţiunile în privinţa unoră pretinse diverginţî de opiniunî îu cercurile militare superiâre precum şi sgomot6le în privinţa unoră demisiunl aă fostă şi suntă cu totulă lipsite de adeveră. Berlin, 18 Ianuarie.--Camera deputaţiloră. — Minisfrulă de finance a presentatfi bvgetulă echilibrată pentru eserciţiulă 1882—1883, Cheltuelile ordinare se ridică la 905,700,000 mărci; cheltuelile estraordinare la 340,700,000 mărci, din care cea mal mare parte este prevăzută pentru institu-ţiuni folositâre. E.vcedentulă venituriloră din anulă trecută, în sumă de 28,800,000 mărci, rămâne disponibilă Anulă curentă presintă perspective favorabile, cu tâte că ună deficită de 5 miliâne este considerată deja ca inevitabilă. Guvernulă propune pentru 1882 remiterea celoră 14 miliâne de mărci de imposite directe şi aplica-ţiunea unei părţi a drepturiloră de timbre unei remiteri ulteriâre asupra unoră imposite până la concurenţa unei sume de 6,600,000. Partea Prusiei în veniturile vămiloră şi tutunuriloră dă 8,800,000 mărci peste evaluare. In o espunere a situaţiunel financiare, ministrul ţfice că ună împrumută va fi necesară pentru a I activa importantele instituţiunl în scopul de a mări buna stare a poporului. In fine guvernulă cere un credită de 90,000 mărci pentru crearea unei lega-ţiunl diplomatice pe lângă Papa. Roma, 18 Ianuarie.—Camera deputaţilor!! ’şl a reîncepută lucrările el. D-lă Ricotti anunţă o interpelaţiune asupra politicei esteriâre a cabinetului; d-lă Berio interpele'ză pe guvernă asupra releloru ce derivă pentru Italia din existenţa casei de jocuri din Monte Carto (Monaco). D-lă Depretis, presidentulă cabinetului, va spune mâine dâcă şi când guvernulă vu res-punde acestoră interpelaţiunî. D-lă Goppino a pre-sentată raportulă comisiunei în privinţa proiectului de reformă electorală; discuţiunea lege! este pusă la ordinea (filei pentru Vineri. D. Sella ’şî-a dată demisiunea din mandatulă de deputată. Constantinopole, 18 Ianuarie. — Se anunţă că Pârta va adresa represeutanţiloră el în străinătate o circulară în privinţa misiune! Iul Aii Nizami paşa, la Berlin şi la Viena. Ună negnstoru tunesiauă, cu numele de Aii e-fendi Tunisli, stabilită la Constantinopole, urmări, )dă pe cale judiciară prefectura din Constantinopole pentru plata unei indemnităţi care i se datoresce a cerută protecţiunea francesă conformă tratatului de la Bardo; dâră tribunalulfi otomană, declarândă că Pârta n’a recunoscută (jisulu tratată, a refusatu de a admite asistenţa dragomanului francesă. Acâstă afacere a fostă amânată pentru săptămâna viitâre. Paris, 18 Ianuarie. — Le Temps, respingând!) nota turoâscă privitâre la afacerile din Egyptă, declară că atitudinea Francieî şi Angliei în Egyptă este pe deplină justificată prin pronunciamentos militare cari se i\ eseu în acâstă ţeră şi cari suntă mal cu sâmă resultatulu unoră intrigi, avându sorgintea loră la Constantinopol. Tâte di1 rele vorbescă în acelaşiă sensă şi denunţă atitudinea Sultanului în Asia şi Africa contra Francieî şi Angliei. Londra, 19 Ianuarie. — Semnarea tratatului de comerciă între Francia şi Anglia este considerată ca apropiată. Se telegrafiâză din Roma către Morning Post că circulă sgomotulă cum că Austria şi Italia aă invitată cele-1 alte puteri se adreseze mustrări Rusiei în privinţa persecuţiuniloră la cari suntă supuşi israeliţî din Rusia. Cairo, 19 Ianuarie. — Camera notabililoră persistă în a voi se voteze bugetulă Constantinopole, 19 Ianuarie —In privinţa notei Porţeî de la 13 curentă, notă relativă la E-gipt, Pârta a primită de la cabinetulă din Roma, Viena şi Petersburg respunsurl pe care densa le consideră ca satisfăcătâre. Principele Bismarck n’a răspunsă âncă. Viena, 19 Ianuarie. — Fremdenblatt află că miniştrii ungari şi austriac!, întruniţi în consiliă, aă convenită s8 câră delegaţiuniloră pentru a fac faţă cheltueliloră necesitate de evenimentele din Dalmaţia şi Erţegovina, mal ântâiă şi în o singură dată, ună credită estraordinară de 3100000 fiorini, plusă ună credită mensuală, în timpă de trei luni, de 12000, ceea ce dă ună totală de 6700000 fiorini. Paris, 19 Ianuaris.—4 ore se'ra.— Birourile Camerei Deputaţiloră aă alesă o comisiune de 33 membri pentru a esamiua proiectulu guvernului, în privinţa revisuiriî limitate a Constituţiuneî şi înscrierea în Constituţiune a principiului scrutinului pe listă pentru alegerea Deputaţiloră. Marea ma-ioritate a comisiunilorfi aleşi în birouri a combătută proiectului guvernului, ea ară voi ca revisuirea Con-stituţiimeî să nu fie limitată şi respinge înscrierea principiului scrutinului pe listă Paris, 19 Ianuarie.—5lj2 ore.—-30 comisari din 33 suntă ostili proiectului- de revisuire astă-felă precum l’a presentatu guvernulă. piarele guvernamentale apărute astă seră spună că minisferulă Gambetta va pune cestiunea de ca-binetă în privinţa proiectului seu respingându ori ce modificare. Viena, 19 Ianuarie.—Adl după ameglă, pe câud d-lă d’Oubril, ambasadorulu Rusiei, se întorcea de la biserica grecâscă la otelulă ambasadei, ună individă a aruncat cu o piatră mare îu fere'stra trasare! sâle. Sici ambasadorulă, nici secretarul care ’lă însoţia, n’aă fostă răniţi. Individulă, care a fost arestată, pretinde a fi servită ca voluntară în armata rusâscă în timpulă resbeluluî contra Turciei; dice că a voită aţii să ’şl resbune pentru că la ambasada rusâscă i s’ară fi refusat âre-carî ajutâre. Pesta, 19 Ianuarie.—Deputatulu Helfy a depus în Cameră o interpelaţie întrebâudă care sunt căuşele mişcăreî insurecţionale din Dalmaţia şi Erze-govina, co demersuri cugetă guvernul se facă, dâcă sunt proiecte bine determinate privitâre la viitorul provincieloră turcesc! ocupate, dâcă Pârta a făcută vre unu demersă pc lângă cabinetulă din Viena îu facia acestei mişcări insurecţionale şi în fine, dâcă guvernulă are de gândă, iu casulă acesta, să pre-siute Camerei documentele relative. www.dacoromamca.ro Prag*, 19 Ianuarie.—Comitetulu elector lă ală colegiului mariloră proprietari (grupulă constituţio-ualiloră) a decisă ca se nu primescă vre unu compromisă cu conservatorii îu privinţa alegere! unu! candidată pentru viitârea alegere a unul deputată în Reichsrath. Roma, 19 Ianuarie. — Camera Deputaţiloră a primit în unanimitate propunerea d-lu! Nicotera de a acorda d-lul Sella ună congediă de 6 luni în locă de a’l primi demisiunea. D-lu Depretis, presiden-tulă consiliului, şi deputaţi din tâte partitele au esprimată speranţa că sănătatea d-lul Sella va fi în curândă restabilită. In urma propunere! d-lul Depretis, Camera a a-mănatu după discuţiunea lege! asnpra reformei e-lectorale desvoltarea interpelaţiune! d-lul Ricottij’a-supra politicei streine şi a cestiuneî d-lul Berio în privinţa jocuriloră din Monaco. IINiFORMATIliNI Intr’unulă din numerile nâstre trecute arau anunţată, după o informaţiune âre-care că d. Mano, şe-fulă divisiunel scâleloră de la ministeriulă instrucţiune!, ară fi decisă se demisioneze din causă că nu sefînţelege cu d. directoru. Informaţiunea n’a fostă întemeiată. Aflăm ă din contră că nu este nici vorba de de-misiune şi că între d. Mano şi d. Tocilescu, direc-torele generală ală ministerului, nu numai că n’a existată cea mal mică neînţelegere, dâră âncă suntă în cclă mal perfectă acordă. — Se vorbesce că în curându va avea locă ună duelă între dd. generali R. şi C... Acestă duelO a fostă provocată în urma unul conflictu regretabilă întâmplată în diua de 1 Ianuarie la balulă de la Paiaţă. Secondanţii celui dântâiă suntă d-lă generală M. şi Loe. colonelă L..., celu d’ală doilea, se » » » de B. N, a R.) 1 SU°10 Fiorini val. Austriacă. . . . 213 214 Măre! germane 123 125 Bilete de bancă francese . . . 100 101 Cursuhl dinVienal9 lannar. Fl. Napoleonulfi 945 Dncatuld 560 » Cursulu din Berlin 19 risnuar. Mărci 6°/0 Oblig, căilorii fer. rom. no! 10,230 8% Opphenheim 11260 Cursulu din Paris 19 lannar. Franci /„ Renta română 87 25 l(, Opphenheim. ... Cursulfl Londra 19 lannar. Oopenheim ... . — !0 Stern , . Schimbu tea la vedere rlin la vedere » 3 lunî :is Ia vedere » 3 luni îdra la vedere > 3 lunî iub-semnatulO , visitândd o cârturărg ă numită ii Fain, strada Mircea Vodă No. 18, în casele ii Alexandru Bacalolu, care prin ştiinţa sa, ’mî-a lisii atâtu trecutul!! şi presentul cât şi viitorul. lecomandu derii prin acesta ca orî-cine se iute- a se convinge de adeverii. N. topescu. A se păzi de Contrafaceri si Imitatiuni s. VIN DE BUGEAUD Toni mj.-fcî'i'fcif* au Qumquina et au Cacao combines A EXţtîE ADEVERATUL NUME PRII I FABRICA ARABAdbOIFEjI Calea Văcăresc! No. 7, lingă brutăria Ochi albi Unii celebru şi de peste patru-ţjec! an!, fabricant de Cafea din Arabia, angajaţi! numai pentru acest scopii, prepari! cafelele cele maî fine şi ma! alese şi se recomandă onor. publicO amatorii de cafea bună şi cu gus-tulii adevăraţii, neamestecatl cu substanţe străine vă-tămătdre sănetăţeî. Socotindu-ne numai unO mică profitîi pentru a face consumaţii mari, le vindemQ cu preţurile următâre : Caf. Rio I fin bobe pr. Iei 4 — „ » măcinată „ 4 — Caf. Mart. fin prăj. „ 4 80 „ » măcinată , 4 — Cafea Moca prăjită 6 — „ „ măcinată 6 — Cafea Rio II, fin pisată a — „ » III, fin pisată 2 40 Cafeaua se vinde pe Iocîâ comptatii şi fără varia-ţiun! de preciurî. S. TRANDAFIRESGU. ©♦♦O+G *0+©*«0+0^0+0^0+0**0'#'©^0'#«0**0 * _____!!! CONTRA INCENDIULUI DE THEATRUIU * Recomandă firma de maî joşii, nouile seie pompe de găsii (EXTENOTIEURE) patentate, cu capacitate proprie de 10 atmosfere putere. Aceste pompe suntii de cea maî mare necesitate şi 4 chiar indispensabile pentru : 4 - THEATRE, EPHORII, MAGASII MILITARE DE ETAPE O Şi montur, casarme, magasiî pentru căile ferate, mori şi fabrici, etc. © ♦ Cu unu curenta pentru t6ts stabilimentele mal îusemnate. ^ ❖ © F31.XJXI3X- 3L.XJ cu care aceste pompe se alimenteză, conţine astă-felO de substanţe, © jf în câta corpulfi arţletoru se stinge momentana şi face aprinderea din nofi imposibilă. jT Representanţa generală pentru România a f;;briceI de maşini, pompe de incendia etc., a lui ^ 9 JtZ A. INT Zi W.A. LSBR Ş 4 Bucurescl. — Calea Griviţa, 65. ^ ©**© >0*«©4'©**©#'0**©4<0**b"i'©**©'#‘0**0+0*«0 Aşcdemintele iirâiicovenescî La 22 Ianuarie curenta, se va ţine licitaţie în Cancelaria acestor aşezăminte, pentru aprovisionarea Spitalului cu articolele de băcănie necesare bolnavi-loru, pe termenii de unQ and, cu începere de la 27 Februarie 1882. Coadiţiunile aprovisionăreî se potQ vedea în orî-ili de lucru de la orele 9 pene la 1 p. m. Concurenţi! pentru a fi admişi la licitaţie voru 1 Ianuarie, 1882. No. 1. s nrnirDiAT Unfi saloufl & ° °- lil vfllitilil 1 daiă mobilată, Stra-Oarol 1, No. 14. A se adresa chiar acolo. casele cu loculQ lorii din Cal!ea Griviţa No 66, facia. Doritorii se vorfl adresa la sub-semna-tulfl în Strada LucacI, No 51. G. iŞTiRBESCU. DE ÎNCHIRIAT SI DE VINZARE Două perechi case, una compusă din 6 camere şi dependinţe, iar cea-l’altă compusă din 3 camere dependinţe şi pivniţă totO în aceiaşi curte. Doritorii care voru bine-voi a le lua cu chirie sed a le cumpera, se voru adresa Ia proprietară în Dealu Spiri, Strada Seneca No. 4, de la grădina *la Capră» prima uliţă pe stânga la sub-semnata, proprietară. Paulina Slănicenu. !!! LOTERIA!!! Duminecă 10 Ianuarie, la ora 12, a. m., se va trage LOTERIA pentru o trăsură ce se p6te servi şi cu unu caia şi cu douî în cafeneaua de la Ursulu albii din strada Romană, vis-a-vis de biserica Tirchileştî. Domnii care au bilete pentru acestă loterie, potu veui, daca voesefi, sg asiste la tragere ce va avea 1 cu în acea di. N. IONESCU. BRAUN MUSEU (ALĂTURI CU CIRCUL KREMBSER). O esposiţiune de preparate anatomice, embriolo-gice şi patologice, lucrate cu o mare artă. Omulil care doresce să se conformeze cu perceptulO filosofului auticu, care a clisă : cunoscc-te însuşi! o pâte face trecândii prin esposiţiunea d-luî Brann. Elfi va vedea cum se concepe omulfi în matriţa mumei, cum cresce şi se naşte, cum se usează corpulfi se8, fiindă atacată de difer ite băle şi în fine cum mare. DSENTE SI 0L1URI rîS.'SîtT Dl %'lqueururl, rosogliî, mastică , romuri, rachiu, ^ ţuică, cognacurl, vermuturi, opetu, etc. de la celebra casă Ed. Schote din Briinn se comisionâză cu preţui! şi condiţiuui favorabile la d. H. WARTHA, representantele case!, comptoirulstr. DtimneINo.5 y^EETOI iTnfiTltiifiiBlilîn nfih r MALADIES de PUiTRlHE T6te pers6nele cari sufer de maladii de pept, precum catarrhe, phthisia, guturaiuri si tusse învechite trebue sa întrebuinţeze SIROP D’HIPOPHOSPHITE m6HA1IX du (iRliîMI.T & C care, prescris da mulţi annii de medicii lumei intregi, a dat in tot d’auna cure minunate. Prin întrebuinţarea continua a acestui Sirop, tussea inceteasa, sudorile nocturne dispar, alimentatiunea bolnavilor seamelioreaz i rapide, cea pe se poate constata prin ingrasiarea si aspectul unei sanitati mai infloritbre a bolnavului. Siropul nostru de Hypophosphit de calce este de culore pembe si se vinde in ftacdne turtite de forma ovala, revestite de marca fabricei , cu semnătură Grimault si Cie, si timbrul Guvernului frances. LA PARIS, CASSA GRIMAULT ET Cie, 8, STRADA VIVIENNE SI IN PRINCIPALELE PHARMACir lilllfllilllllllllllll LH BOUR 10 LE APĂ MINERALI DIN CELE MAI RECONSTITUANTE Cbloruvată sodică, bi-carbonatafă, arsenicală (28 milligr. de araeniat de sodă pe litrul De la uă jumătate penă la trei pahare pe di in ainle seu în tămp,ul mancărei. Regeneratiunea copiilor slabi, Lymphatism, Affectiunile Petei şi ale Căilor respiratorii, Friguri intermittente, Scrobite.. — Se între- Îbuiulăză în băutură şi gargarism în contra g Bronobitclor, şi în lopuni în contra Dartrelor I uşori. — Deposit la 1 d-niî : WartanovicI et Herzog şi J. Ovess i ct Gersabak] droguişt! în Bucurescl. JD= CONFECTIONES des ROBES S’a mutată în Strada Carol I, No. 14 alătur a cu Pharmacia D Iul Kessler Efectueţjă Rochi! dupg jurnalele cele maî jnouî cu preţurile cele maî moderate, începând de la 24 fr. PHOSPHATE 11E al Ini LiERAS. Pharmacist, doctor in sciinte, la Paris Ferul face pârtii integrante din sănge. CAiadfi elu dispare, slăbiciune» începe din ce in ce; faţia devine palidă, pofta da mănc»re dispare si sângele ii oerdo colores naturalii. ^Hapurile, prafurile, drageunle cu basâ de ferii, întrebuinţate pentru a le reconstitui, au marele ineonvenîentu d a conjine ferulu in stare nesolubită. d'a da feru unui stomacbu deja bolnavă pentru alu disclva. d’a provoca conslipaţiune si adessea a negri dinţii Phosphytul de_ fer solubil al lui Leras nu possedă nici unulu din aceşti incoovenienli este unu liquidu limpide, fără gustă si fără mirosu, care, afară din feru, conline elemen tutu phosphat . principiu regeneratoriă alu osseloră, Elă produce effscte minunate, in tots caşurile unde există .nsărăcirea sângelui, curarissesce colorile palide, crampele si durerile de stomachu, inlesncsce desvoltarea feteloru tinere regularisăsă lucrarea menstrualiuneî si face ae dispare pola albi. Deposito in principalele piiarmac'" DE VINŞABE Hîrtie maculatură cu 1 fr. ocaua.—A sa adresa la Administraţia acestui fliar. P ' f c L !! 1 FOARTE IIMIIPQie/rA.ICSrT !!? CEL MAI MARE MAGASIN DIN ROMANŞA „LA CAVALERUL DE MODE 2. - STRADA ŞELARI şi COLŢULfl STRADA COVACI. — 2. Am priimitn din pr )pria nostră fabricaţinne, pentru Sesonnltt de Tomna şi Iarna, unu enormii A sorti menţii de HAINE BĂRBĂTEŞTI din Stofele cele mai moderne confecţionate cu o nouă perfecţiune Avis onorabilului Pnblicu şi nînnerrisel ndstre clientele OA.'V^3L.EX:lXJXa UE MODA 0 Bucurescl, 2. Strada Se: ari şi Colţul Strada Covaci 2 iK s 3 X n M K M X K X yf K X X M Mi X X m X X X X x X X y i X !!! OCASIUNE FAVORABILA !!!___ MAGAZIA ENGL1SESCA El)UARD OREOZEK 4 S. O Jăs. Xj E A. VCTORIEI, Are on6re a aduce la cunoscinţa onorabile! sele clientele că în luna acesta cu ocasiunea anului nofi, s’a decisa a vinde tdte articolele de lux şi fantasie, precum : Pielărie fină5 Lemnărie, Bronz aurită, Cristaluri, Faianţă de Minton, leurî englisescî, Ivantafmrî, Baga şi Fildeş, Cuţite de venătore, etc. etc. CU UNtJ Sl AllEMENTl FORTE MARE Duj>e acesta plăcere instructivă, spectatorulu va trece în a doua despărţire şi va privi o frumdsă panoramă unde va vedea între multe tablouri de o mărime forte mare şi teribilulu incendiu de la Ring-Teatru, Torturile inchisiţiunel; acestii tablou înspăimântătorii din tristul u trecu tu ală istoriei o-menirel. Preţulu de intrare este de 60 bani pentru museulti anatomici! fără cadoO şi pentru panoramă şi museulti istorică 50 de ban! cu cadou. îndemnăm! pe onor. publicO de a se folosi de acâstă ocasinne atâtu de plăcută câtă şi folositâre. Mărimea esposiţiune! este atâtu de variată că abia în decursulu de TREI CI ABURI este posibili! a vedea totuld. Tineri! ce dorescii a voiaja şi care ştiti limba germană gi română se angajâză imediat la Panorama d-lnî Eduard Braun. Bucurescl.— Tipografia Academiei Române (Laboratoriî Români) Strada AtsidemieT 26 www.dacoromanica.ro » DUMINICI, 10 IANUARIE 1882. In Bucurescî şi districte 10 bani numărulfi. ANULU XII, Nr. 2901. Preţal abonamentului: pe an 24 lei, pe 6 luni 12 leî, pe 3 luni 7 lei; In districte: pe an 30 lei, pe 6 luni 16 lei, pe 3 luni 8 lei. Ori-ee abonamente ne însoţiţii de valore se refusă. Abonamentele se face numai la 1 si 15 a fie-căre! luni. DirectorQ : I6n C. Fundescu. Pentru abonamente reclame şi amincuirf, a se adresa la Âdministraţiune. 8TRADA NOUA Nr 3. Pentru Fiancia : la Societe Havas, Laffitc <&• Comp, 8, Place de la Bourso, Paris, Pentru Anglia : la d-nul Eugene Micoud, 81 Fleet ; Street, E. C. Pentru Austria şi Germania, numai la Adolf Steiner Hamburg. (Germania de Nord). Pentru Ungaria la d-nulfl Moritz Wiets, în Buda-Pest, Servitenplatz. Preţ lu anunciuriloru : linia mică pe pagina 1Y, 25 bani, re' Game pe pagina III, 1 leu, pe a II, 2 leî şi pe a I, 3 lei. Pentru rubrica, inserţii şi reclame, redacţia nu e responsabilă Epistolele nefrancate se refusă şi articolil nepublicaţi se ardul Administratorii : I6n C. Fundescu, - —^1- .............. Ţ-,H ri ni —BiMTnriiT n -m - SOIRI TELEGRAFICE (Serriciulîi jiareloru streine) Paris, 19 Ianuarifi. — Intre lucrători! francesi şi italian! de pe calea ferată Brines-Montauban, s’a încinsă o încărcare sângerdsă. Aa fostu răniţi ţîece lucrători. Petersburg, 19 lanuariu. — Scirî sosite aici vorbescâ despre esceso comise la punctulfi Duoa-burg, unde se împreună drumurile de ferii şi cave afi fostă îndreptate numai contra germanilor!) şi Lcţilorfi. Se $ice că turburători! simtă de naţionalitate rusă, venindfi in parte din alte localităţi ale imperiului, ne-avendă de lucru gi nici măcar u carte de legitimaţiune. Insula Griva de pe Dtina, care este locuită de german! şi leţî şi carp se află fărte aprăpe de fortereţa Diinaburg, ara fi fosta prădată şi pustiită. S’a trimisa armată. Turburările s’ail întinsa şi pe teritoriuia limitrofa Kurlandes , unde se află multe curţ! nobile. Escesels afi duratfi tată ţlioa de Duminică. De'ca se va confirma scirea că ele au fostu îndreptate contra germanilorO şi leţi-lorO, atunci ea este în contrafacere cu aceea că es-cesele afi fosta provocate de recensemântulft ce se face actualmente în provinciele baltice. Contra recensământului s’a pronunţata tocmai poporaţiunea i rurală letă şi estonă, funda că se teme de reintroducerea iobăcie! şi de nuo! imposite. Şi mai ciudat * pare unfl sgomotO împrăştiata printre' poporaţiunea de ia ţâră, acela adică că Alesandru III a perdutO în cărţî la împăratul u Wilhelm provinciile baltice şi că recensemeutulu ce se face este primuia pasu spre cedarea lorQ către Germania. Vrednicu de ob-J servata este că, de şi Dunaburgulfi precum şi îm-pregiurirnile Iu! au o uumerâsă poporaţiune evreiască, totuşi n'a fosta atinsu nici măcarQ una firi! de păru din capulfi evreilorO. Spre a trage o con-clusiune din aceste escese ce se întâmplă din ce în -cp mal desfl, avemO trebuinţă negreşita de nisce scirî mal esacte. Viena, 19 lanuariO. — Cu guvernulfi muntenegrenii s’arri fi încheiata una arangeameutu ca, la începerea operaţiunilora militare din HerzegOvina şi pentru o complectă închidere a fruntariiloru, să permită o cooperare a muntenegreni!oru cu trupele austriace. Una cordouu mai strânsa în ginruli! frun-tarielorfl va împedica trecerea insurgenţilora. Cu aces'a se află în legătură plecarea principelui Ni-kita ou tâtă familia sea la Antivari, de unde se aşteptă apariţiunea decretelora care se ordone acestă . eopperare. liagusa, 19 Ianuarie. — Ultimele scirî spună că insurgenţii sunta astQ-felQ. aşezaţi-; Sub Davidovicî se află 500 6meni; Covacevicî se află cu 80 Omeni la Lipnik şi în Crivoscica se află aşezaţi 300 6-■y meni. De opta ţlil« nu s’a mal întâmplata nici o ciocnire. Cattaro, 19 Ianuarie. — Se anunţă următdrele din Cetinje cu data de 16 lanuariu : Erî a plecata de aici în Herzegovina unfl streină care părea a fi unO oficera rusa superiorii. Astă-^i se scie că era agitatorula Meko StarjovicI, care fu arestata acum patru aul în Neusatz pentru agitaţiuni omladiniste şi apoi fu espulsa din Ungaria. Nu se scie efectuia ce a avuta presinţa acestui agitatoru în Muntene-gru. Positiva este numai că ©1Q, în ndptea de sâmbătă spre duminecă, a avutu la principele Nikita o audienţă care a ţinutu trei ore. Coustantinopole, 19 Ianuarie.—Sultanuia vede în acţiunea Francieî şi a Engliterei începută prin * Nota colectivă adresadă Kedivulni, ca o încevcare a ambelora puteri de Vesta de a’şî aplana calea pentru dobândirea unui protectovatu asupra Egiptului şi d’a paralisa influenţa Porţii acolo. Acestei credinţe a Sultanului i se atribuie faptul că audienţa ambasadorelui englesw lordul u Dnfferin, ala cărei tenninu fusese stabilita deja, a fosta din nuoa a-mânată. Kagusa, 19 Ianuarie.—Socobiza, comandantula de cete din 1876, a declarata principelui Nikita ala Muntenegnilui că se duce în Herzegovina cu una corpfi de voluntari de 500 Omeni. Uoiistautiuopole, 19 Ianuarie. — POrta, în con-sideraţiuoe pentru Austro-Ungaria, a ordonata o aspră supraveghere a frţm tari floră turcesc! despre provinciile ocupate, pentru-ca asta-felu se nu p6tă trece de locu insurgenţi îu Herzegovina, A se redea ultimele scirî pe pagina III BUCURESCI, 9 IANUARIE Este multă vreme de câudfl n’atnfl mai ^isfl nici unfl cuvânta despre Binele publică. Causa este lesne de înţeleşii : elfl este orga-nulfl personalei alfi d-lui Vernescu şi, ca astfl-felfl, ideile espuse în elfl, fie bune sefl rele, n’afl nici o valdre pentrn naţiune, de vreme ce ele nu vorfi putea fi nici o detă puse în aplicare. Totfl ce spune în Binele publică este bunfl pentru moşia Tunarii, proprietatea d-lui Yer-nescu. Acolo, fiindfl d-sea mare şi tare, arfl putea sfl-şî pună în practică ideile sâle liberale, espuse pe hârtie. Hei ! derfl acolo e altil-ceva. La Tunari d-sea are unfl liberalismfl eu totulfl alkl-felfi, a cărui aplicare a încredinţat’o lui Leibu Her-dan şi constă în a lua şi cenuşa din vatra ţăranului. De felulfl lui Binele publică nu scrie de câtfl douâ feluri de articole: sefl de aceia în cari face personalităţi şi atunci întrebuinţezâ totfl felulfl de espresiuni, unele mai necuviiu-cidse ca cele-l-alte, ceea-ce face pe tdtă lumea sS se dea la o parte din cale’I că este tare, îl recundsce superioritatea pe acestfl tc-remfl, sdti de aceia în cari e glumeţfl. De cei d’ântâifl nu ne ocupămfl căci ne e frică; derfl de cei d’alfl doilea da, mai alesă cândfl îlfl vedemfl închipuiudu-şl că are la spatele sâfl lntrega naţiune română, de la mare pânâ la micfl, îutregulfl partitei liberalii. Astfl-felfl Binele publică de a ministru ală afaceriloră străine, scrisorile carî’lă acredită în calitate de trămisă extra-ordinară şi ministru pienipotenţiară ală Serbiei pe lângă persâna M. S. Regelui. Ex. Sa a fostă primită apoi împreună cu perso-nalulă legaţi unei, de M S. Regina, fundă încongiurată de Curtea Sa. —In aceaşî (fi, la orele 21/2, Don Jnan Pedro de Aladro, însărcinată de afaceri ală Spaniei, care a-vea misiunea a remite M. S. R’gineî, împreună cu o scrisâre din partea M. S. Regelui Spaniei, ordi-nulă dameloră nobile ală Reginei Maria Loisa, a fostă primită la Palatu în audienţa oficială. —După informaţiunile primite de la portul Tulcea, navigaţiunea a încetată iarăşi în acelă portă, din causa gheţuriloră. Pietonii şi cursele poştale traverseză Dunărea pe gjiiaţă. — Ieri la teatru naţională s’a jucată opera Muta di Bortici. Rolulu'pescarului Masaniello a fostu cântată-, de d-lă Petrovicî, care ca tot-d’a-una a fostu multă aplaudată. Partevulă a fostă plină de publică, ensă lojele puţină garnisite. Intre persânele din înalta societate amă văzută şi personalnlă ambasadei ruse, şi cu acestă ocasiune, ne amă adusă aminte că opera FeneTla este rigurosu interzisă în Rusia. Aşa dâră personalnlă ambasadei ruse ascul-tându acestă operă a lui Auber, pe care nici o dată n’aă putut-o asculta în ţâra loră, vădă câtă de plăcută este libertatea, care n’are frică nu numai de o revolnţiuue pe sceDa tâtrulul, deru ce este şi mai multă, care nu se teme nici de o revoluţiane pe straffe, acesta nindă imposibilă. —Facemă cunoscută că direcţiunea ziarului Mes-sager de Vienne a scosă ună numără specială cu ilustraţiunî în folosulă victimeloră incendiului de la Ring-Teater, precumă şi a naufragiaţiloru de la Manche. Acestă numără escepţională se găseşte de vînţjare la tâte librăriile mai principale din Bucureşti. Suntemă siguri că publiculă nostru se va grăbi a se asocia la acestă operă caritabilă venindă în a-jutorulc celoră nenorociţi. Românii, după cum coustată şi d-lu B. Wolow-ski, redactorulă şefă ală (liarului Messager de Vienne, care ne înştiinţe'ză de aparaţiunea acelui numeră ilustrată, eândă este vorDa de o operă caritabilă, nu se dau nici o dată înapoi. —Luni în sala Dacia va fi ună bală dată de societatea constructoriloru români Unirea în folosulă scoleî acelei societăţi. Se scie progresele făcute de acestă societato şi silinţele ce’şi daă membrii spre a ajuDge la scopulu loră, de aceea nu ne îndoimu că aceia cari se intereseză de scoli şi mai cu semă de prosperarea societăţiloru nâstre naţionale se voră grăbi a onora acestă bală. — Amintimă cititoriloră noştri că mâine ora 1 p. m. va avea locă concertulă vocală şi instrumen-tulă arangeată de d-lă Iână§Vasilescu cu bine-vo-itorulă concursă alb mai multoră artişti, între alţii d-rele Saegiu, Clarisa Florenţiu, d-nii C. Dumitre-scu, de Sautis, Scbipek. Mugur, Yulpe'nu, C. Bar-cănescu şi alţii, pentru ajutorulu unui studentă română la Paris. Scopulă pentru care se dă acestu concertă precum şi programulu seă variată va a-trage credemă ună numei03ă publică. La acestu concertă va lua parte şi corulă vocală ală asiluluî Elena Domna. Q-enerositatea Româniloră este mare faţă chiară cu străinii, deci deru ea se va manifesta faţă şi cu ună campatriotă, SCRISORI DIN TfiRl (Corespondinţă particulară a TELEGRAFUL UÎ) Tulcea, 5 Ianuarie De multe rele suferă ţâra, dâră răulfl celfl mai mare, cela mai grav este lipsa de âmenl devotaţi, oneşti, credincioşi idealului măreţii ala frumosel Românii. Locuiesca Dobrogea chiar din Ittriira Românulă, la Gazette de Rouny.y ie,'Mi d- 'enaance Roumaine, Re-sbciulă (Veis) Uurixndă /i '/.udară, Binele publică şi Telegr uJă "sle-I’aib gliare, du gi aă primită acestă propunere, n'aii io itQ representate, Poporulă ânse a refusai.fi „A ,g'ot u de a lua parte la acestă mauifestaţiuue umanitan a presei. In urma unei mici discuţiuni s’a alesă ună co-mitetu ală presei compusă din dd. Fr. Dame, Ste-riadi, Gally, Gărbea gi Bauer cu însărcinarea de a aranja una sâă chiară şi două representaţiuni teatrale precumu şi ună bală. Preşedinţia acestui ccmitetă se va propune d-luî Cornescu, directorulfi teatreloră, care nu ne îndo-imă că o va primi. Acestă alegere e fârte neraerită. La acestă representaţiuno voră lua parte toţi artiştii din Capitală, străini şi români, precumă şi din artiştii Circului. Acâstă representaţie se crede că va avea locă chiară marţi sera. Afară de acesta liste de subscripţiuni s’afi deschis la redacţiunile tutuloru gliare pentru a ajuta victimele acestei catastrofe. ULTIME SOIRI Serviciulă particulară ală «TELEGRAFULUI» (Agenţia Havas) Paris, 20 Ianuarie. — Guvernulă este cu totulfi hotărîtă a se retrage decă Camera va respinge în întregulu loră disposiţiuuile proectuluî ce a presen-tată asupra revisuireî Constituţiei. Se asigură că d. Gambeta a respunsă amiciloră săi, cari ’lfi invitau să demisioneze imediată, că ase aptă resulta-tulă finală cu îucredere. Paris, 20 Ianuarie. — ţfiarele guvernamentale spună că votulfi de ieri în biurourile Camerei pentru alegerea comisiunei însărcinată a face raportulă îu privinţa proiectului de revisuire, a schimbată si-tuaţiunea cestiuneî. Cabinetulă trebue să puuă acum cestiunea de încredere, nu numai în privinţa scrutinului pe listă, dâră şi în privinţa cestiuneî de a v revisuirea va fi limitată sâu integrală. D. )T^r¥t3rKSUstine nroiectulă de revisuire limitată. Vie»», 20 ' “■ s_^Atu o inAnnnru m „ . v,, âopi amănunte în pnmesce din Seraievo următârele "... viiaţii privinţa unei întâlniri a soldaţiloră cu , fa 16 ale curentei, aprâpe de Tepure, (graniţa '*'8*1 Iâu C. Angelescu, advocată, N. lancovescu, Petre Muntenu, I. G. Temelie, D. Dobricâuu, A ‘ Alexiu, A sâră d. Dame cu multă cuvântă a arătată că nu numai d. Krembser a suferită pagube ci şi alţi! mulţi, ast-felă suntă 80 de artişti cari agii suntă cu totulă în mizerie, căci bagajele loră eraă împachetate şi se aflau în Circ unde flăcările le aă prefăcută în cenuşe, este asemenea stăpânulă bufetului care n’a putută scăpa nimică, apoi cai apartinândă unoră persâne străine Circului şi care în momen-tulă acela se aflafi în grajdurile Circului, prin nr-mare toţi aceştia trebue ajutaţi. Muntenegrnlui) : O patrulă de 10 âmeni care se afla în acea parte, ocupată a repara linia telegrafică, fiindă atacată de -o bandă de 100 âmeni se menţinu în defensivă penă la sosirea unei companii de soldaţi pornită din Bilek. Indivizii cari atacară o luară atunci Ia fugă, după ce ’şi ridicară morţii şi răniţii loră. Trupele austriaco au avută cinci răniţi. Fremdenblatt, în urma unoră informaţiuni din cele maî sigure, declară cu totulă nefundată soirea după care Pârta ară li protestată, seă chiar ară fi avută inSfinttmiea se proteste pe lângă ca-binetulă din Viena contra măsuriloră luate de Aus-stvia în Bosnia şi Erţegovina. Viena, 20 Ianuarie. ■— In urma atentatului îndreptată ieri contra persâaei sâle, d-lă d’Oubril, ambasadorulă Rusiei, a primită peste (ji visita tutuloru represintaDţiloră pute riloră străine, acreditaţi pe lângă curtea din Viena. Roma, 20 Ianuarie. — Camera deputaţiloră a primită repede tâte articolele legei în privinţa reformei electorale astă-felfi precum au fostă votate de Senată. Votarea în totală a legei a fostă ^amânată pe mâine. Berlin, 20 Ianuarie.—Reiehstagulă a primită articolulu I ală proiectului de lege pentruţanexarea vamală a Hamburgului la Zollverein, după ce a resfinsfi ună amaudamentu ală deputatului Hânel protestându coutra auexăreî, ca aducendfi prejudiciu (Servicinlu de a^I 4 ore sera). Cair, 21 Ianuarie.—Notabili cer responsabilitatea ministerială absolută; duoî miniştrii numai se opună. .Londra, 21 Ianuarie. — Daily TeUgraph elice că Francia şi Anglia voră respunde Ia Nota care le a fostă trămisă de către sublima Pârtă, esplicândă că ele u’aă intenţiunea de a ataca suzeranitatea Sultaifu-luî asupra Egyptului dâră că ele suută hotărîte a susţine pe Khediv în contra împietăriloră pârlitului naţională şi a menţine controlulu loră asnpra finan-cieloră ţărei. Times anunciă că Sir Edgard Vincent este numită ca represintantă Engles în comitetulă de ad-ministraţiune ală Bondholderilor la Constantinopole. Informaţinnile de a^I. Aflămu că d. procuroră Sulacolu asistată de aoui sub comisari este însărcinată cu cercetarea dânsei incendiului de la Circulă Krembser. — D. Radu Mihaiu, prefectulu de poliţie, a luată frumâsă iniţiativă de a strânge ajutâre în ban! pentru nefericitele victime ale incediuluî de la Circă. D-sea a făcută să se tipărescă în acestă scopfi liste de subscripţii pe caro le va împărţi. Nu ne îndoimă că cetăţenii Capitale! animaţi de acelaşiu simţimântă de umanitate nu voră lăsa să plece din raijloculă nostru nisce străini cari cari ne aă procurată destule momente de distracţie şi cari se află în miserie, şi se voră grăbi a le veni în ajutoră. Avisămă pe cetăţeni că tâte aceste liste voră purta semnătura prefectului de poliţie, acelea cari nu voră avea acâstă semnătură suntă falşe. — Aflămă din sorginte sigură că există grave bănueli asupra d-luî Kerciu, ună sasă care face pe architectă şi care se află arestată. Acesta a construită circulă primindă ânteiaşî dată 15 mii let de la d-lă Krembser, acâstă sumă ueajungându-i s’a mai îndatorată la dd. chiristigii Vasile Ştefâ-nescu şi Apostol cu suma de 5000 lei. D-lă Kerciu amănândă di peste ţji să se plăte'scă de datorie fu dată în judecată şi urmărită, cândă veni să se pună secuestru se găsi ună actă deghisată prin care d-lă Kerciu vânduse circulă unui cârciumară ungură de lângă primărie, care, fie $isă în trecătă aflămă că a fostă de maî multe ori urmărită de poliţie, pentru suma de 10000 lei, tot-d’o-datâ ’lă asigură şi la societatea Dacia România pentru 15000 lei. Apoi, după ce’şi regulă socotelile şi’şi asigură o sumă bunicică de bani, plecă la Giur-giă şi remase acolo mai multe (Iile fără ca să sa mal scie ceva despre densulu, familiei sâle îi spusese că plâcă la Braşov. Elă se întârse îu capitală şi a doua §i a avută locă catastrofa. Acâstă împrejurare precum şi ameninţarea făcuta secretarului circului că-lă va omorî fiindă că l’a făcută să pârză cu construcţia circului, facă să se creglă că acestă arhitectă aru fi autorulă acestei catastrofe, în conivenţă pâte cu cârciumarulă ungură. — După tâte probabilităţile se ţjice că foculă da la circă a luată din patru locuri o dată. — D. Bracco, directorulfi Panopticului de pa bulevardulă Universităţii, pavilionulă Stanov, mişcată de nenerocirea de care a fostă isbită d-lfi Krembser, acestuia veniturile sâle de 8 dile, încependă Utere Ast-felfi dâră âcă âncă de agii penă mi i,_ ^ m| n uir o ocasiune pentru publică de a veni Q - d-luî Krembser. Panonticulă este deschisă de dim. pâuă la 10 sâra. Intrarea 1 leă şi 50 bani. Onâre d-lu! Bracco. liberului oraşă Hamburg. Belgrad, 20 Ianuarie.—Poliţia este înştiinţată Jaru ală circumscripţiei Dorohoifi, în loculu d-lui Ultime Iuformaţiunî Direcţiunea Asilului Elena Domna ne însciln-ţâză că mâine, Duminică, 10 Ianuarie, se voră celebra căsătoriele d-rei Arghera Antimescu, eleva institutului cu d-lă Petre Dumitrescu de profesiune cismaru şi a d rai Maria Popescu, eleva institutului cu (1 lu Gheorghe Stănescu, coraerciapte. Ceremonia religiâsă se va celebra în biserica asib-lui. Frumâsa instituţiune care se află sub patrona-giulă Reginei ne dă dese doveglî că’şi împliuesce cu sâuţeuie datoriile sâle faciă cu copii, cari ’i suntă încredinţaţi de patrie. Urămă tineriloră pernele o vbţă bună şi plină de fericire J — Duminică, 10 Ianuarie, fiindă a şâptea aniversare a Societăţei Studenţiloru în Medicină la. ora 1 p. m. se va ţine în localulă societăţii din spitalulă Colţea o şedinţă publică. Se va citi de către d-lă Inotescu, secretară, o dare de semă despre mersulă societăţei în decursuifi anului 1881. — Mâine sâra se va strânge comitetulă care di-rige fondulă scâhloră din Macedonia, pentru a lua âre care hotărîre. Comitetulă se compune din d nii C. Robescu, Perii ţânu-Buzăă, Sideri, V. A. Urechiă, etc. — D-lă Al. Odobescu a fostă confirmată defi- nitivă la catedra de archeologie de la facultatea de litere din Bucmvscî. v — D-lă, Scipione Bădescu, directorulfi scâleî — male din Galaţi, a fostă permutată ca revisor soo- | j că Monseniorulă Mibail, fostă Mitropolitu primato j Filipidi, trecută Ia scâla normală. 4. / / www.dacoromanica.ro TEM&RAFULU CASA DE SCHIMB -L’ Kj -ivi -âu _L M*. J u No. 60. Strada Liplscairi, No. 60. Pe §.ioa de 9 Ianuarie 1882. Cump ^VâncfT 5 °i0 Renta amortibilă. . . . 87.°/. 88.% 5 % Renta Română .... 87-s/4 88 \ 6 °/0 Obligaţiuni de Stătu. . . 98.1/* 98.»U 7 °/0 Obl. căii. fer. rom. Regale . 102. 103. 6 °/0 Scris, funciare rurale . . 100. 101. 7 °/„ » » urbane . . 100 */t 101.1/* 8 °j0 Imp. municipală .... 106.i/a 1074/2 » Casei pens. 300 1. . 217. 225. Impr. cu prime Buc. (bil. 20) 1. . 2 9.'/2 30.1/2 Acţiuni «Dacia» (500 1. buc.) . 375 385 Acţi. Băncei Naţion. Rom. . , 1480 1500 » Baia de Aramă .... — Obligaţii eşite la sorţi 6® l0 Obligaţii de Stată . . . 6°/0 i Căilor) fer. rom. Regale 99'l2°l0 8°/0 » Domeniale .... 8°!0 » Municipale 8°/0 . . Renta amovtisabilă — Cupoane De Renta Română exigibilă . . » Obligaţii de Stătu 6°/0 . . » » Căile fer. Rom. Reg, */. °i0 » » Domeniale exig. » > Municipale . . » Scrisă, f. rnr. şi urb. exig. Iii verso Aură coutra argintă 2'U\ » » Biletele Hypotec. 1 SU°lo » > » de B. N. a R.) Fiorini val. Austriacă.... 213 214 Mărci germane 123 125 Bilete de bancă francese 100 101 Cursuiu dinVieua20 lanuar. Na’poleomilă ....... 950 FI. Ducatul u 561 » tlursulit din Berlin 20 htuuar. 6°/0 Oblig, căiloru fer. rom. noi 101,80 Mărci 8°/0 Opphenbeim 112 — > Cursuiu din I’aris 20 lanuar. 5°/0 Renta română — Franci 8°;0 Opplienbeim. ... 1 Cnrsulfl Londra 20 lanuar. 8°/0 Oppsnheim — 7°/0 Stern........ — Scbinibu Viena la vedere Berlin la vedere » 3 lunî Paris la vedere » 3 luni . . . Londra la vedere » 3 lunî !!* IMPOBTAITT ! ? t CEI MAI MARE MAGASIN DIN ROMÂNIA „LA CAVALERUL DE MODE'" 2. - STRADA ŞELARI şi COLŢULU STRADA COVACI — 2. Am priimitu din propria ndstră, fabricaţiune, pentru Sesonulu de Tdmna şi Iarna, unu enormii Asortimentu de HAINE BARBATESCI din Etofele cele mai moderne confecţionate cu o nonă perfecţiune Avis onorabilului lvoblică şi numerose! ndstre clientele CAVALERUL IDE MODA ^ Bucurescî, 2. Strada Şelari şi Colţul Strada Covaci. 2 ^ X ©*«©HKH*Q$‘©*«0'#!0**€>#*©«*©'#'0*^04'©*«C40*«0 ♦ ♦ o _ n! CONTRA INCENDIULUI DE THEATRU !H 4- ❖ O ❖ o ❖ ❖ o «# © ♦ ♦ Recomandă firma de mai josă, nouile sâle pompa de gasti (EXTENCTIEURE) patentate, cu ca-paeitate proprie de 10 atmosfere putere. Aceste pompe suntfi de cea maî mare necesitate şi chiar indispensabile pentru : TEATRE, EPHORil, MAGASII MILITARE DE ETAPE şi montur, casarme, inagasil pentru căiîo ferate, mori şi fabrici, etc. Cu unii curentă pentru t<5te stabilimentele maî însemnate. FLUIDULU cu care aceste pompe se alimonteză, conţine astn-felu de substanţe, în câtfi corpulti amStoril se stinge momentana şi tace aprinderea din noO imposibilă. Representanţa generală pentru România a fabrice! de maşini, pompe de JncfndiD etc,, a lui -A. 2ST Z Bucurescî. - WA Xj S Cala Griviţa. 65. IE IR; Q»*QTO»*QlfrQ»*04‘Q»*0«frQ»*Q4O»*0HfriQ»»Q4ii0»+0 muzeulu m IMIR1AT da Carol I, No. 14. A Unii saloîifi şi o o-daiă. mobilată, Stra-se adresa chiar acolo. MECANîCU OASELE D-luî BA ii OH BELLO 1. Calea Victoriei, 1. Alături cu Casa de Dep. ţi Cons., vis a-vis de strada Csrol I Aşmjemintele Brâneoveneseî La 22 Ianuarie curentă, se va ţine licitaţie în Cancelaria acestor aşezăminte, pentru aprovisionarea Spitalului cu articolele de băcănie necesare bolnavilor!!, pe termenii de unu ană, cil începere de la 27 Februarie 1882. Coudiţiunile aprovisiouăreî se potu vedea îu orice di de lucru de la orele 9 pene li 1 p. m. Concurenţii pentru a fi admişi 1a. licitaţie vorS trebui să depună garauţie provizorie de 500 lei. 1 Ianuarie, 1882. No. 1. Sub-semnatulă , visitându o cărturără .ă numită Pepi Fain, strada Mircea Vodă No. 18, în casele d-luî Alexandru Bacaloln, care prin ştiinţa sa, ’mî-a precisă atâtă trecutulă şi presantul cât şi viitorul. Recomandă deru prin acesta ca orî-cine se iutc-reseţlă a se convinge de adovăru. N. Fopcscu OOOOOOOOOOOOOCXXX»X>OOOOOOOOOQOOOCX7\ 1 X 1 X & X X X 0 __H! OCASIUNK FAVORABILA !!!_____ MAGAZIA ENGLISESCA EDITĂRI) GrRECZEK 4 2. OA.LBA. VCTOB.XEI, Are oudre a aduce la cunoscinţa onorabilei sele clientele că în luna anului noii, s’a decisă ă vinde t6te articolele de lux şi fantasie, precum Pielărie fină. Lemnărie, Bronz auriţii, 1 aianţăde Minton, I erni en^Iisi^^JjAAa ntr} l u rl, Baga şi Fildeş, Cuţiţ^4^îWei!ătdre, etc. etc. CU IH^^^ADEMENTU FORTE MARE 42. acesta cu oca sin nea BRAUN MUSEU (4LirORI CU CIRCUL KREMHSER). O esposiţiune de preparate anatomice, embriolo-gicc şi patologice, lucrate cu o mare artă. Omulă care doresce se se conformeze cu perceptulîi filosofului auticu, care a disu .- cunoscc-te însuşi! o pdte lace trecendu prin esposiţiunea d-luî Brauu. Elfi va vedea cum se concepe ounilQ în matriţa mumei, cum cresce şi se naşte, cum să usează corpulu sSă, fiindO atacată de diferite băle şi în fine cum mare. Uupe acesta plăcere instructivă, spectatorulu va trece în a doua despărţire şi va privi o frumăsă panoramă unde va vedea între multe tablouri de o mărime fărte mare şi teribilul fi incendiu de la Ring-Teatru, Torturile inchisiţiunel; acestă tablou înspăimântătorii din tristulu trecută alQ istoriei o-menirel. PieţulO de intrare este de 51) halit pentru museuîu anatomică fără cadoii şi pentru panoramă şi museulti istorică 50 de bani cu cadoă. Indemnărm) pe onor. publică de a se folosi de acesta ocasiune atâtu de plăcută câtă şi folosităre. Mărimea esposiţiuuei este atâtu de variată că abia în decursulQ de TREI ClASURi este posibilă a vedea totulfi. Tinerii ce dorescu a voiaja şi care ştiu limba germană §i română se angajâză imediat la Panorama d-luî Eduard Braun. î I 0 « 4 DE ÎNCHIRIAT mmm mim IMN ALEXANDRIA SITUATU IÎT CENTRULtl OlUSIULUi i I i * < 4 Reparându-se radicală, se compune din 18 odăi (cu sâQ fără mobile), unu salonu mare, 9 Restaurantil frumosO, Şopron), Grajdă, trei f pimniţe boltite, Prăvălie mare la colţă, Curte 9 spaţiăsă, etc. Se dă cu chirie cu începere de | acum chiară, pe termenă de 3 sâfi 5, ani, cu % vinu preciu fărte modestă. A vantagele ce oferă acestă liotelă , suntă % mari de totă, căci Alexandria fiind) centrulu $ judeţului Teleormanu, numai există alte hotele ® in centru pentru pasagerii ce sosescă dilnică . $ din Măgurele Ruşi-de-Vede, Zimnicea, Giur- € £ gin etc.. de câtă numai acesta. 9 Doritorii se voră adresa în Alexandria la J D-uu Iacovacbe Nocca, propietară, aeu înBu- £ curescl la Comptuarul d-loru B. Levy & Comp. » din Strada Zarafii, N\ 16. â ~“DEjyMT~IGtENICU Personele slabe de pept şi de stomac, cum şi cel care suferă de o digestiune grea vor găsi RACAHOUTD-IuîDelangrenierdin 1**^T^afî§Ttft*tHt fărte agreabil, forte uşor a ‘ digera şi fărteîStRT car* P6te înlocui cu totul şocolat şFcafea. Reputaţiunea^ acestui aliment este juStificafil»^ rfprofea)a* membrii Academiei frnncese, cari au constata proprietăţile Ionice şi nutritive a acestui aliment şi ’lu recomand la convalescenţi, la copii şi personelo’- delicate farmnciplp le Româmf SIROP OE BAI FORT 10 de GRIMAULT et Cie Pharnvtcisfî ia Paris DE DOUA DKCi ANNÎ aCESTU MEDICaMENTU DA RESULTaTELE CELLE MAI REMARCABILE Of MALADIILE COPIILOfiU PENTKlî ÎNLOCUIREA OLEIULUÎ DE FICaTU DE MORUNU SI aLU SIROPULUI ANTISCORBUT1CU Elu esle suverană contra intărirei si inflamntiunea gianlieiofu gaiuiu:, gurme-loru (cojiloru) şi aledifferitelor errupjiunî ale polei, a le capu'ui §■ a ie fejei. Elu excită pofta de mâncare, tonifică lessăturilo, combatto paldrea si molloşeiea petei şi dă copiiloru vigorea şi vesselia naturală. Este unu medicamentă admirabilă contra eojiloru produsse prin lapte şi ună depuratifă excellentu. Deposîtu in principalele pharmacii VIN 9 a ii e îîrtie maculaturăgcu 1 fr. ocaua.—A se adresa la.jAdministraţia acestui ţiiar. -H-+. Wb »»KT» 771 i7A iii tfci WfgfrfonjrrrfVr» V l^JECTIUNE GRIiAULT & oraimii cu MATICO Exolusivmente preparată cu foiile Maticoulni din Peruvia, acestă injecjiune şi au căştigatu in puîinu anniuăreputaîiuneuniversallft. Bucura-rieeşce in puîinu timpu sculamentole celle mai rebelle. Depositii la P&ris, cassa CRIMAULT & C“, 8, rue Vidcnne, şi in principalele Pharmaciî CHURŢIft WLINSI Marele succes al chărnei Wlinsi se dato-reşce proprietarei sele de a atrage irritatiunea la surfaţia corpului. Medicii cei mai buni o recomrnnnd in contra iri itatiunilor P-ptului. Gu'uraielor, Bronchitelor Durerilor de gat, Grippelor, Rhuma ismelor Durerilor. întrebuinţarea ea este din cele mai simple şi din cele mai lesne Uu . :ngulă upplicatiune este de agiuns. — Paris Is J. Wlinsi et C'‘, 31 rue de Seine; in România in tăte ^barmaciele (A ciijf iiume.s H'7w«.v:) g, DE ÎNCHIRIAT şi de VINţ)ARE Dov.e ! erechi case, una compusă din 6 amere şi dependiute, iar cea-Taltă compusă din 3 camere dependinţe şi pivniţă totă în aceiaşi curte. Doritorii care voru bine-voi a le lua cu chirie seu a le cumpăra, se voru adresa la proprietară în Dealu Spiii, Strada Seneca No. 4, de la grădina «Za Capră> prima uliţă pe stânga la snb-semnata , proprietară. Paulina Slănicenu. H! LOTERIA!!! Duminecă 10 Ianuarie, la ora 12, a. m., se va trage LOTEltIA pentru o trăsură ce se p6te servi şi cu unu cald şi cu doul în cafeneaua de la Ursulu albii din strada Romană, vis-a-vis de biserica Tirchileştî. Domnii care au bilete pentru ace-slă loterie, potu veni, daca voeseO, să asiste la ttagere ce va avea Vcu în acra fii. N. IONESCD. VECINICA FRUMUSEŢE A PEREI OHTINUT-A prin USAGIUI, oin PÂRFOi ©CREM&ORIZA^ a? .a lui L. LEQP.AND Fariiiscorni Curiei Rnssifii r- fpsseurde plusteurŞ ■ î!UE StHONORL Indulccşce şi albeş-ce PELEA, ii dă transparenta şi frăgezimea tinerelei. Ea prescrvă obrazul de părlAlă şi ORIZA LACŢE lOjlUMI EMUUSIV.t Albeşceşi răcoreşcepei ea, face să dispară, drs truge pistruele. S AVO NOR] Zi Du pe doctorul O. rîEVKn.,ccl mai dnb pentru pelc. VSS.-ORIZA S.ORIZA-LYS Parfume novi adoptate I de fashtune. i Teintures jrresive p.olieveux blancs Pentn1 a reda' i d, inda .ăPerului i Baroci euli5rea| [lor ualnralS J Iote rmancielc. S; Nil este trebuinţă £ ] capul neci inal'nteOee Bucurescî.— Tipografia Academiei Române (Laboiatori! Români) Strada Academiei 26 Oriza--Powder Pulbere flori de Orc? Aderează palei şi ’i dă catifeala persieei. _________ Deposit principal: at>7, Kue Samt-Honore. 2 J7, Paris. "- -------—---III I I iii ,ll HWI I----------—-- diipă* A pplicattune simplă. 1 Resuttat ini mediat, au pă- f teză jietea şi nn ratămăj i,neci uă dată «ăntlăţel. ir www.daconxnanica.ro MARŢI, 12 IANUARIE 1882. In Bucuresc! şi districte 40 bani numerulu. ANULU XII Nr. 2902. V Pre{nl abonamentului: pe an 24 lei, pe ti Iun! 12 lei, pe 3 luni 7 lei; In districte: pe an 30 lei, pe 6 luni 15 lei, pe 3 luni 8 lei. Orl-ee abonamente ne Însoţită de valore se refusă. Abonamentele se face numai la 2 şi 15 a fie-căreî luni. Directorii: Iân C. Fundescu. Centru abonamente reclame şi atiunciurl, a se adresa la Administraţi rine. STRADA NOUA Nr 3. Pentru Prancia : la Societe Havas, Laffite & Comp, 1 Pentru Austria şi Qeimania, numai la Adolf Steiner 8, Place de la Bourse, Paris, Hamburg. (Germania de Nord). Pentru Anglia: la d-nul Eugene Micoud, 81- Pleet; J Pentru Ungaria la d-nulii Moritz Wiets, în Buda- Street. E, C. Pest, Servitenplatz. Preţulu anunciuriloru : linia mică pe pagina IV, 25 ban”, reclame pe pagina III, 1 leu, pe a II, 2 lei şi pe a I, 3 lei. Pentru rubrica, inserţii şi reclame, redacţia nu e responsabilă Epistolele nafrancate se refusă şi articolil nepublicaţi se ardfi. fia - ^ 9&SW3R r:'. APELU 0 mare nenorocire s’a întâmplata In Capitală. PoculQ a distrusa Circul Krembser, lăsând în miseriă pe directornla lui, pe artişti şi pe întregula personala care se compune de peste 90 inşi. Presa Capitalei s’a întrunită îndată şi Comitetul!! alesQ de represintanţil iei a otârîtfl a face unfl apelă către publicul dip Bucurescl şi din ţâră. Suntema şicuri că toţi vorfl voi să contri-buidscă, In măsura mi»OOSCg-»QOO v^-*OOQ»:: Î>-K> O In Craiova Strada Lipscani. Brăila * Mare 5 o. 100—2p. s.- rSiROPU ŞI Seve pasta se num de Piu (Bradu) Maritimii PoFBdnele slabe de peptu, acele atinse de Tusse, fiăgu-G ippă, Catari)ie, Bronchite, Stingerea vocel şi Axlhrnu, suntG sigure d’a găssi uă potolire rapidă şi cu-ravissire in întrebuinţarea. principurilorQ balsamici a-le b. iduluî maritimă concentrate in Slropulu şi in Paslict de savi do Pin (hradu) deLagasse. Di-positu la Bordeaux Pharmacia LAGASSE şi in principalele Pharmacii. di mu casele cu lorii din loculQ Callea Catarrhulfi, nădnftilfi, sufo-t,. catiunea si 1(5Ic bălele or-gaoeioră respiratorie suntfi /-<_• jx tvţ cc vindecate prin ţassrlle Utu.enr, 3 fr. in Griviţa No. 66, prai)Cja. _ LOTaw9rttt. în Întindere de 80 stinjeni lungime şi 14 st. facia. D&riioril se vorO adresa la sub-semna-tuln în Strada Lucaci, No. 51. . ... . ; “ ~ g ştirbescu. 1 e incniriatu şi de ven*|are Vindecate la mometv tfl chiarfi cu hapurile unltnevrnlfjice, ale . .... « ,i. ... d-rnluîCronivr. Preţul 3 fr., cutia, io Fraudă, farmacistu-cbimislfl de clasa l-a, 23, rne «ie ia moi.hhU-, pak<9, Deposit in Bncuresci : la d. zUraer, si in tdte farmacieie. Jnspecialu lad-nii ElTEL şi RISSDORFER farmacişti la Bncuresci. DE iiHIRIâT Carol Done perechi case, una compusă diu 6 i ameie şi dependinţe, iar cea-l’altă compusă din 3 camere dependinţe şi pivniţă totă în aceiaşi curte. Doritorii care voră biue-voi a le lua cu chirie seă a le cumpăra, se voră adresa 4, de la grădina «la Capră» Paulina Slănicenu. TTnti saloV.il şi o o- da mobilată, Stra- ja proprietară în Dealn Spiri, Strada Seneca No I, No. 14. A se adresa chiar acolo, prima uliţă pe stânga la sub-semnata , proprietară. MERSULtr TRENURILORtl CAILORtT FERATE REGALE IN ROMÂNIA VALABIL IT_._A 20 -A.TJO-TJST 1881 Bncuresci focşani- Kotnan- laşi Arăt. 1 renuriloru r STAŢIUNI Tr. ac. Tr.ac Tr. de per. Tr.pl. 29 1 6 19 21 p. na, 5.50 p. m. a. m. a. m. a. iii. Bucuresci pl. ’ 0.45 10.00 7.15 7.00 'CBitila 5.45 11.01 10.22 7.38 — Bufta 5,58 11.14 10 40 7.56 _ Periş 6.17 — 11.08 8.24 — Crivina 6.34 11.50 11.31 8.46 — Ploescî 7.00 12.28 12.35 9.25 8.18 Valea-Călug. 12.47 12.58 a. m. a. m. Albeicî 12.57 1.11 Mirii 1-27 1.49 Ulmeni — 2.28 Montsoiî — 2.89 BujSu 2.35 3.35 Zoiţa — 4.30 Râm.-Sărat 3.50 5.15 Sihle» Gngesct Cotescî Focşani Putna-Seca 5.15 5.49 6.09 6.30 6.50 TrN.7 Tr. ra. No. 83 11.05 11.86 11.55 Tr. m. Nr.35 3.00 3.31 3.50 Mărăşeştî 6 03 12.20 Pufescî — 12.46 Adj ud 6.45 1.10 Sascut 7.06 1.34 Răcăciunî — 2.13 Valea-Secă — 2.42 Bacău 8.15 3.12 Galbeni — 3.48 Roman 9.15 4.25 ■Paşcani 10,30 6.16 laşi sos. 1.05 9.05 p.m. sera Iaşi- Focşapj-B nea reeci Păşcanî-Sucdva Huedva-Paşcani Păşcauî Suceva dim, 10,44 12,23 sera 7,07 10,09 Sucăva Paşcani p, m, 5. 4,41 dim, 6,54 9,45 TCresci-Botoşanl Botoşauî Verescî Verescî Botoşani r p, m, 12.08 3,20 sera 9,47 11,42 Botoşani Verescî dim. 5.21 7.21 p. m, 3.15 5.15 Aret Trenurilor Bucuresci- V ^rcioi ova STAŢIUNI T. accelerat Tr. de per. mirt 20 2 8 34 36 p. m. a.m, Iaşi plee. 4.08 6.52 Paşcani 6.31 10.30 “oman 8.10 12.10 Galbeni — 12.45 Bacău 9.12 l.z7 Valea-Sdoă — 1.45 Răcăciunî — 2.25 Sascut 10.12 2.53 Adj ud 10.34 3.22 Pufescî — 3.41 p.m. p.m. Mărăşeştî 11.18 4.0' 4.25 12.35 Putna-Seeă — Tr. 32 4,47 12.5 Fooşanî 12.05 11.10 5,15 1.25 Cotescî — 11.32 Gugeseî — 11,53 Sihlea — 12.13 Râm.-Sărat 1.24 1,00 Zoiţ» — 1.32 Buzăă 2.49 2.25 Monteoru - 3.01 Ulmeni — 3.35 Mizil 3.48 4.20 Albescî 4.14 4.55 Tr. m. Valea-Călug. a. m 4.24 5.09 No.20 Tr.pl, Ploescî 10.20 4.56 5.31 8.40 10.15 Cri vina 10.50 5.26 5.56 9.13 — Periş 11.10 — 6.35 9.31 — Buftea 1 31 6.02 7.23 9.54 11.15 Chitila 11.45 6.ie 7.41 10.09 — Bucuresoî sos. 12.00 6.30 8.00 10.25i 11.40 a. m. dim sora sera nopte STAŢIUNI Bucuresci pi. Chitila Ciocânescî Gheorganî Ti tu Găescî Leordenî Golescî Pitesei Costoscî Stolnici Corbu Potcova Slatina Peatra Arăt. Trenurilor Tr ac Pelescî Clrcea Craiova Işalniţa Coţofenî Răcarî Filiaşî Butoescî Strehaia Timnea Prunişor Palota Turnu-Sever Vărciorova s. a. m. 8.15 8.31 8.52 9.12 9.34 10.04 10.27 10.48 11.14 11.45 12.09 12.25 12.45 1.18 1.47 2.10 2.34 2.45 3.10 3.59 4.29 5.14 5.54 6.15 p m. Tr. de »er: 17 9 a. m. 4.45 5.05 5.31 5.56 6.34 7.18 7.47 8.11 8.25 Verciorova riucuresil STAŢIUNE p. m, 3.30 3.47 40 4.2< 4.36 4.57 5.20 5.43 5.59 6 20 7.00 8.00 p. m. Buc n rosei-Giurgiu Staţiuni Bncuresci pl. Comana Giurgiu Smârda sos. Tren de persone 1 t m. 7 30 8.22 9.25 9.30 p. m. 6-->0 7.12 8.10 Vărcior. plec. Turnn-Sever. Palota Prunişor Timnea Streba-ia Butoescî Filiaşî Răcarî Coţofenî Işalniţa Craiova Clrcea Pelescî Balş Peatra Slatina Potcova Corbu Stolnescî Costescî Pitesc! Golescî Leordenî Găescî Titu Gheorganî Ciocânescî Chitila Bucuresoî sos Aret. Trenurilor Tr.ac a. m. 11.00 11.25 12.01 12.44 1,15 2.12 2.24 2,36 3,01 3.24 3,55 4,26 4.47 5,03 0,27 6,12 6 26 6.48 7,13 7.46 8,05 8.25 8.46 9 00 P- m: 7,40 7,55 8,19 8,50 3,39 10,01 10,22 10.46 11 00 a, in. a, m 6. i 5 7.15 7,58 8.14 8,28 8,51 9,07 9,-‘9 9,39 9,55 10,07 10,20 a m, Giurgiu Bucuresci Staţiuni Tren de persone Smârda plec, Giurgiu Comana Bncuresci sos, a. m, 7,l5 8,25 9,05 p. m. 5,50 6,05 7,15 7,55 Buzefl-BurboşI Bărboşi-ifuzgQ STaTTTTNTF, Tr.ac. Tr. pers. STAŢIUNI Tr. ac. Tr. pers. 23 5 11 23 6 12 a. m. p, m. p. m. a. ni. p. m. Buzou plec 3,00 3.20 Barboşî pl. 10.50 10.07 7.55 Cibilia — 4,20 Brăila 11.35 11.08 8.10 Faurel — 4.45 Muftiii — 11.54 lanca 4.29 5.32 lanca 12.36 12.35 Muftiii — 6.09 a. m. Faureî — 1.18 Brăila 5.35 7.08 8.00 Ci libia — 2.01 Bărboşi 6.10 7.53 8.46 Buzău 2.00 2.41 Tecuci A- Bârlad «$ârla( -TVcuel 41 43 44 42 44 46 a. m. -Fredcalfi {■rsaealA-Plonsci Arăt. Trenuriloru Aret. Trenuriloril Staţiuni Tr.ac. Tr. ni. Tr.pL Staţiuni Tr. ac. Tr. de pers. 1 3 5 2 4 6 a. m. p. m a m p. m. a. m. p. ra. Pioescî pl. 9.50 7.06 8,28 Predealfi plec. 5.40 5.00 Băicoiu 10.26 8.00 9.04 Buştenî 6 04 5.38 Câmpina 10.53 9.00 9.32 Sinaia 6.29 6.16 7.56 Comarnic 11.26 9.46 10.05 Comarnicu 7.02 7.27 8.32 Sinaia 12.10 JO 56 10.40 Câmpina 7.29 8.27 8.59 Buşteni 12.24 11.16 BaicoiB 7.53 9.04 9.25 Predeală sot. 12.50 11.52 Ploescî 8.25 9.49 10.00 Bucuresci.— Tipografia Acadomifli Române (Laboratovii Români) Strada Academiei 26 www.dacoromanica.ro & MERCUR!, 13 IANUARIE 1882. In Tîucuresel şi districte 10 bani niiraâwilu- MMBiiMaJfc—iw .. !■ mi pi. ■ ■ p*p im.ip» ihh iii» winWM MartBaww^fgM ANULU XII, Nr. 290B gggan»aarmp»rsgtiaw ■■>!! li HBKnMnou' Preţul abonameutulul: pe au 24 lei, pe 6 luni 12 leî, pe 3 luni 7 lei; tn districte: pe an30 lei, pe 6 luni 15 leî, pe3 luni 8 lei. OrT-«o abouamentu ne Însoţită de valore se refusă. Abonamentele se face numai la 1 şi 15 a tie-căreî luuî. L»1.. Directorii: I<5n C. Fundescu. Pentru abonamente reclame şi anuncinrî, a se adresa la Admiuistraţiune. STRADA NOUA Nr 3. Pentru Francia : la Societe Havas, Laffite <& Comp, }’ Pentru Austria şi Geimania, numai la Adolf Steiner 8, Place de la Bonrse, Paris. ( Hambur£. (Germania de Nord). Pentrn Anglia : la d-nul Ev.gene Micoud, 81 Fieet 1 Pentrn Ungaria la d-nulă Moritz Wiets, in Bnda-Street, E. C. y, Pest, Servitenplatz. Preţulu anunciuriloru : linia mică pe pagina IV, 25 bani, reclame pe pagina III, 1 leu, pe a II, 2 leî şi pe a I, 3 lei. Pentrn rubrica, inserţii şi reclame, redacţia nn e responsabilă Epistolele nofrancate se refusă şi articolil nepublicaţi se ardă. Administratorii : I6n C. Fundescu, SOIRI TELEGRAFICE (Serviciulă ^iereloră streine) Prnga, 22 Ianuarie.—După soirile publicate de (tiarele cehe, va fl peste putinţă ca inaiirecţiunea din Crivoscie să de năbuşită fără o mare desfăşurare de putere şi fără vărsări de sânge seriăse, precum este de asemenea neînlâturabiiâ o complicaţiune cu Hun-tenegrulil. După Narodni Listy, deputaţii slavi nu ’şî aft ascunsă faciă cu ministrulă preşedinte austriac, corniţele Taaffe, neplăcerea ce le cuusăzS procedarea contra slaviloră de sudă. Paris, 22 Ianuarie. — Cu tăte repeţitele încercări d’a provoca o împăciuire, posiţiunea ministerului nu este nici de cutau favorabilă. Prin cercurile bine informate şi mai alesă prin cele ministeriale se crede tn retragerea d-lul Gambetta, de vreme ce el n’arătă penă acumă nici o dorinţă d’a ’şî schimba atitudinea. Londra, 22 Ianuarie. — Tăte diarelo euglese simpatisăză cu d. Gambetta. După Times, eansa simpatiei constă în aceea, că d. Gambetta a încu-ragiată înţelegerea cordială dintre Francia şi Engli-tera, şi de aceea Engletera îlu preferă în locul# d-lorfi Freycinet şi Barthelemy St. Hilaire, cu cari n’a putută merge împreună. ţMarele oficiăse tăgă-duescă că Engletera a voită în vr’ună chipă ăre-care să slăbăscă scopulă Notei comune. Vlena, 22 Ianuarie. — Neue freie presse -presentăref ce sg spunemă ? că orchestra nu’i complectă, că corurile suntă flămânde, că decorurile şi întregit misă în scena ami .tea vi-cleimultt ? Mal cu sgmă in bucăţi de felul fi lui Robert Diavolulă, totă trebuie s? concure pentru a produce ilusia. Almintrelca arafi spuse, gândidă sbriră la viclcimă. — D-lă Petrovicî şi d-şfira Le-ria aă fostă mal bine, d loră aă secerată câte-va aplause. Uitarau sg numescă pa d-ra Bianchi gra-ţifisa baletistă, d-ueî a fostă îmi pare singura in adevSră bine. Lume multă la câte trele' reprezentaţii, lojile aă foştii mal puţină pline la a doua; era a doua u<-.) . 330 340 Aiţi. Băncei Naţion. Rmn. . 1310 1325 » Baia de Aramă . . . — — Obligaţii eşite la sorţi 6% Obligaţii dc Stată t. I 0 •/ o 2;/* «/, 213 G°/0 » Oăiloră fer. rom. Regale1 8° n * Domeniale . . . 8° 0 » Municipale 8° p . . Renta amortisabilă Cupoane De Renta Română exigibilă . . » Obligaţii de Stutţi 6°/p . . » » Căile fer. Rom. Keg. » » Domeuiale exig. > » Municipale .... » Scrisă, f. rnr. şi urb. exig. Diverse Ani-O contra argintă. . . » » Biletele Hypotec. » » » de B. N. a R Fiorini val. Austriacă.... Mărci germane....................123 Bilete de bancă francese . . . 100 ( orsulit dinVieun22 Ianuar. NapoleonulQ........................ 955 Ducatulă........................... 563 Carsulă din Berlin 22 launar. 6°/0 Oblig, căiloră fer. rom. noi 97,90 8°/# Opphenheim...................11190 Cursuln din Paris 22 Iauuur. 5°/0 Renta română............. 8°‘0 Opphenheim. ... Cursulif Londra 22 lauuar. 8°l0 Oppenheim.....................— 7°/0 Stern..................... Schimbă Viena la vedere............ Berlin la vedere.............. » 3 luni............... Paris la vedere............... » 8 luni............... Londra la vedere.............. » 3 luni............ Vând. Sub-scmnalulu, visitândă o cărturărdiă numită Pepi Fain, strada Mircea Vodă No. 18, în casele d-luî Alexandru Bacalolu, care prin ştiinţa sa, ’mî-a precisă atfifcu trecutulă şi presentul cât şi viitorul. Recomandă deră prin acesta ca ori-cine se inte-rese^ă a se convinge de adevără. N. Popescu. BSESTE SI OLlliRI rS^ÎStT 11] gueururî, rosogliî, mastică , romuri, rachiu, **ţuică, cognacuri, vermuturi, oţetii, etc. de la celebra casă Ed. Schots din Blănii se comisiondză cu preţuri şi condiţiuuî favorabile la d. H. WALtTHA, repn-sentuntele casei, comptoirulstr. D6mnei No. 5. Ii l r albe şi Jeamaica de la celebra căşti Eggei-s şi Franke din Brema, sin- gurele apreciate, de publiculă cunoscătorii, se află de vânzare în Buctiresci: En gros la d-uil Mo-roiatiu & C., G. Ionescu & C., şi fraţii Crezoiu. En detall la d nil Carol Ghersabeck, G. şi V. Pencu, O. Martmovicî, I. Kostnan, D. G. Moeeanu, P. Barbnlescu, V. I. Racovitzu, Păun Popescu, D. Theodoru, 1. Colţescu, fraţii E. Duro, D. Staicovirî. în Craiovu la d-niî Părvan N. Rădnlescu, D. S. Furfcunescn, J. G. Popovici, N. Stojanovieî, G. M. Mihâileanu, şi Avram Iovanovicî, etc. Represiutante p.ntrn România : H. WARTHA, Comptoir : Strada Diurnei No, 5. 3V/o 214 125 101 FI. Mărci Franci Aşoţjfcmintele Brâucovenescî La 22 Ianuarie curentă, se va ţine' licitaţie în Cancelaria acestor aşezăminte, pentru aprovisionarea Spitalului cu articolele de băcănie necesare bolnavi-loră, pe termenii de uni anii, cu începere de la 27 Februarie 1882. Condiţiunile aprovisionâreî se potă vedea în orice ţii de lucru de la orele 9 până U 1 p. m. Concurenţii pentru a fi admişi la licitaţie voră trebui sg depună garanţie provisorie d" 500 lei. 1 Ianuarie, 1882. No. 1. K:4i 1.4îSi« !!! OCASIUNE FAVORABILA !!! MAGAZIA ENGLISESCA EDUAKD GBECZEK 4 2. CALEA ’S7'OTOR,XEI, 42. Are ondve a aduce la cunoştinţa onorabilei sele clientele că în luna acesta cu ocasiunen auuliiî noă, s’a decisă a vinde t6t.e articolele de lux şi fantasie, precum : Pielărie fină. Lemnărie, Bronz auriţii, Cristaluri, Faianţă de Minton, Ieurl englisescl, Eyantaliurî, Baga şi Fildeş, Cuţite de vânătore, etc. etc. CU UNtT SCADEMENTU FORTE MARE r*XXX» XX* c^XXXXXXXXXXXXXd SF T MWM m a n $ Loteria Regală a Statului Ungar t # a k in,p- Tr ager ea oficială la 5 Decembrie 1881 Prin decretul şi sub patronagiul M. S. împăratului Austro-Uungarie’i : tragerea Loteriei Statului supraveghiată şi garantată de guvern, este fixată irevocabil pentru 5 Decembre 1881. Primul număr care va eşi va câştiga Al doilea care va eşi va câştiga Cele 2 unnătdie fie-care Ta câştiga Cele 2 unnătăre fie-care va câştiga 70.000 fiorini 25.000 12,500 » 5.000 Cele 8 urmâtărele fie-care va câştiga Cele 5 următdrele fie-care va câştiga Cele 30 iirrnătdrela fio-care va câştiga Cele 100 următdrele fie-care va câştiga 2500 fiori 1000 500 100 in. In total 8849 bilete câştigătăre; cel mai mic câştig nu va fi mai mic de 10 fiorini Pentru 7 lei numai se va primi franco un biiet original al Statului care păta să aducă o adevărată bogăţie. tâStttt* 5 bilete nu costă de căt 30 l ţp. H qo bilete uu cost;! de căt ÎOO b’î n Cumpărătorul a 20 bilete va primi, în acelaşi timp cu biletele, o poliţă dc 100 franci a Asigurării Financiare de Paris Persdncb* care dnr>sc a participa la acesta importantă lotSrie, trebue să ne prevr-stescă, fără StîtărtjU’iv, trimeţindu-ne costul Iu bilele d-bancă, mandat- ori timbre poştale adresate MONITORULUI DE LA CHANOE UNIVERSELLE Viena (Austria). Lista oficială a tragerii se va trimite gratis şi câştigurile se vor anuncia câştigătorilor prin depeşă se ti scrisăre. In scopul de a face imposibilă, chiar în caşul cel mal favorabil, perderea banilor daţi pcutru cumpărarea biletelor de Loterie, şeii promisiuni, admi-nistraţiiînea Monitorului d>. la chance universclle oferă fie-careî persăne care în timpul anului, cumpără pentru 100, 200 săii 300 lei bilete de loterie săâ promisiuni, (purtând timbrul tî), una, două său trei poliţe ale societăţii ASIGURAREl FINANCIARE diu Paris, plătibilă inevitabil fie-care în 100 lei, prin mijlocul tragere! săO mal bine prin plâţî anualo regulare, săti anticipate. Plata acestor poliţe este garantată prin un deposit de Renta francesă inalianabilă. Cu modul acesta clienţii Monitorului de la chance untversette nu riscă, în nici un cas, fondurile întrebuinţate pentru cumpărare de bilete de loterie, Je ăre ce în 3 luni, 6 lunf, 1 an ect. şl cel maî târ-diQ în 45 ani (graţia plăţilor anticipate) ei vor reintra îu fondurile lor. Afară de acăsta, admieistraţia Monitorului de la chance universclle a 13VTIP OIP- X A1SÎ T la 1 Aprilie şi In 1 Octomrit- 1882 şi la cari trageri nu vor lua parte decăt numai Poliţele date de ea ca Primă din rare ] la suiă se vor trage la fie-can- ti răgi îi: Esemplti : decă la 31 Martie totalul Poliţelor cecraLe de administraţinnea Monitorului de la chance univcrsellu se va ridica la 1966, la tragerea de la 1 Aprilie 20 poliţe trebue se fie reiubursate; tot ast-iel decă la 30 Septembrie totalei poliţelor ar fi, de esemplu dc 2233, numărul poliţelor cari trebuesc a fi tivse la 1 Octombre va fi de 22. Din cele ce preced urmedă că dintre clienţii noŞ^ri 1 la 100 va câştiga inevitabil banii ce-i va fi vărsat petru eumperar'abiletelor de loterie şi acăsta indiferent decă va fi câştigat săfl nu cu biletele deîLoterie! La tiragiul de la 10 Au-gns£ patru din clienţii noştri, favorisaţl fiind de sărtea, aii câştigat lostnî mari ; doi din aceşti n’aă permis a publica numele lor; sunt ii. Georges Pergakis, directorul Diuroulul telegrafic laTyrgos şi D, Cb. Higopnlos la Patras. decis, că în anul 1882 va efectua 2 trageri particulare cari vor r,vra lo-ui * -.n.-. ya.-.'B, ■.w.ir A-Hs v^ Bucure*-.;.— Tipografia Academie} Române (Laboratnriî Români) Strada Academiei 26 B. &'TS#»’sare'ear* v: i © DE ÎNCHIRIAT I mmm jacovacbe j DIN ALEXANDRIA situatO in centbulo orasidlui Reparându-se radicală, se compune din 18 odăi (cu săO fără mobile), lină salonu mare, Restaurantfi frumosu, Şopronu, GrajdQ, trei pimniţe boltite, Prăvălie mare la colţă, Curte spaţiriăă, etc. Se dă cu chirie cu începere de acum chiaru, pe termenii de 3 sâă 5 ani, cu ..nfi precifi fărte modestă. Avautagele ce oferă acostă liotei u , suută mari de totă, căci Alexandria fiindu centrulă judi ţulnî Teleormană, numai există alte hotele in centru pentru pasagerii ce sosescă ţjilnică din Măgurele Rnşi-de-Vede, Zimnicea, Giurgiu etc. de câtă numai acesta. Doritorii se voră adresa în Alexandria la D nu Iacovache Nocca, propietaru, său în Bu-curescî la Comptuarul d-loră B. Levy & Comp. diu Strada Zarafii, N-n 16. 4 4 4 * I * i 9 4 * 4 0 « 1 ! i \ t ...."TI-.* SCOHPTAREA POHTELOR Ună agenta de schimbă stabilită la Londra sub nişte auspicii favorabile, este în stare de a procura caselorO de comerciă cari suntă stabilite de timpă îndelungată şi cari potu da referenţe satisfăcetăre de C edite de scliiinbii şi Scomptarca poliţe-lord. O perfectă soliditate şi discreţiurie surită garantate. Scrisorile voră fi adresate : G, B, 5000 D-lui Rudolf Mosse, 135 Cheap-Side, Lcndon. MUZEULU MECANICU CASELE D-lni BARON BELLU 1. Calea Victoriei, 1. Alături cu Casa de Dep. şi Cous., vis a-vis de strada Carol I icicic&lcklcJcJcicyckyckif CATASTIFE şi CONDICI LINIATE CARNETE ŞI COPIERI DE SCRISORI de cea mal bună cualitate k. F. ROLLINGER J kA -VX-FIlSrA. . -^1 25, I. Iloth nthurnistrasse 25. -şp MARE ASORTIMENT de hărtie de scrisori, deeancel. şiobecte de biuroti tot-felul de IMPRIMATE X ____________________________X X Repri sentanţil mei Ageuţi în România : d. Alex Grabovski la Bucuresci strada Şelari, No. 13; d. G. B. Ser. m la Brăila, primesc ori ce comande, şi daă informa ti uni. ^ BRaUN museu (ALllDRI CI) CIRCUL KREMBSER). O esposiţiune de preparate anatomice, embriolo-gice şi patologic-, lucrate cu o mare artă. Omulă care doresce să se conformeze cu perceptulft filosofului antică, cave a ţlisu : cunoscc-te însuşi! o păte face trecendă prin esposiţiuuea d-luî Braun. Elă va vedea cum se concepe omulă în matriţa mumei, cum creste şi se naşte, cum se usează corpulă sSă, fiind O atacată de diterire băle şi îu fire cum mare. I)up6 acăsta plăcere instructivă, ■ spectatorulă va trec« în a doua despărţire şi va privi o frumăsă panoramă unde va vedea îutre multe tablouri de o mărime fărte mare şi teribilulă incendiu de la Ring-Teatru, Torturile inchisiţiunel; acestă tabloă înspăimântătorii din tristulâ trecută ală istoriei o-menirel. Pieţulă de intrare este de 50 bani pentru museulu anatomică tără cadoă şi pentru panoramă şi museulii istorică 50 de bau! cu cadoă. Indemnămil pe onor. publică de a se folosi de acestă ocasiiuie atâtă de plăcută câtă şi folositâre. Mărimea asposiţiunei este atâtă de variată că abia în decursulă d« TREI ClASUKI este posibilă a vedea totulă. Tinerii ce dorescă a voiaja şi care ştiă limba germană şi română se angajâză imediat la Panorama d-lui Eduard Braun. casele cu locuia lorii din Calica Li Gri viţa No, 66, în iutmdere de 80 stînjenl lungime şi 14- st. facia. Doritorii se vorîi adresa la sub-semna-tulfi in Strada Lucacl, No 51. G. ŞTl RBESCU. vT * www.dacoromanica.ro Preţul abonamentului: pe an 24 lei, pe 6 luni 12 lei, pe 3 luni 7 lei; In districte: pe an 80 lei, pe 6 luni 15 lei, pe 3 luni 8 lei. OrI-eo abonamentu ne însoţiţii de valore se refusă. Abonamentele 9e face numai la 1 şi 15 a fie-căreî luni. Directorii: I6n C. Fundescu. Pentru abonamente reclame şi aminei urî, a se adresa la Administraţi une. STRADA NOUA Nr 3. Pentru Francia : la Socitte Havas, Laffite <& Comp, ; 8, Place de la Bourse, Paris. Pentru Anglia : la d-nul Eugine Micoud, 81 Fleet; Street, E. C. Pentru Austria şi Germania, numai la Adolf Steiner Hamburg. (Germania de Nord). Pentru Ungaria la d- nulii Moritt Wiets, In Buda-Pest, Servitenplatz. Preţulu anunciuriloril: linia mică pe pagina IV, 25 bani, reclame pe pagina III, 1 lefi, pe a II, 2 lei şi pe a I, 3 lei. Pentru rubrica, inserţii şi reclame, redacţia nu e responsabilă Epistolele nofrancate se refusă şi articolil nepublicaţi se ardu. Administratori) : I6n C, Fundescu, SC1RI TELEGRAFICE (Servicinlfi giareloru streine) Berlin, 28 Ianuarie. — Pentru marţi, cândă se va ceti pentru a treia 6ră bugetulu, este otărîtă disensiunea asupra ordonanţei de la 4 Ianuariă. Se gice eă de partea liberaliloră voră vorbi d-niî Stauf-fenberg, Bennigsen şi Hânel. Nu este âncă şicuri) că principele de Bismarck va lua parte la desba-ter), din causa nesănătăţn lui. Cairo, 23 lauuarie. — Propunerea ministeriulul d’a se forma o comisiune compusă dintr’uni) numără egală de miniştri şi deputaţi, precum şi din controlori, spre a esamina budgetele, a fostă comunicată Cameriî. Deca ea va fi respinsă, atunci miniştrii şi controlorii îşi voru da demidunea. Praga, 23 Ianuarie.—Corespondintele din Viena ală giarulul Politik, voesce a fi aflată dintr’ună isvoră fărte sicurfi, că după efectuarea aneesării ce-loră două provincii ocupate 'de Austria Bosnia şi Hemgovina, voră fi incorporate la Austria împreună cu portulă Spizza care trebuie cedată Munte-negrnluî. Ungaria a fostă câştigată deja pentru a-căstă soluţiune, şi întru câtă acăstă afacere ară putea dolfindi ună caracteră internaţională, apoi principele de Bismarck s’a angajată în deosebi pentru ea; ba nu se comite chiară nici o greşală cândă se admite că acestă plană a fostă coptă în capulă lui. Pesta, 23 Ianuarie. — Pester Lloyd, vorbindă despre incorporarea Bosniei şi a Herzegovinei scrie urmfttărele: De şi noi înşine am accentuată de mal mulţi ani şi în diferite ocasiunî urgenţa aneesării, totuşi credemă că în momentul!) de faciă guvernul are alte dureri de câtă aceea d’a se ocupa cu fixarea posiţiunel provinciiloră ocupate. In scirea acăsta păte să fie esactă numai că guvernulă lingură, care până aci s’a opusă cu o mare vioiciune anecsărel, va fi dispusă acum, în urma recenteloră evenimente, să renunţe la oposiţiunea sea, îndată ce, după efectuarea pacificării, va crede că a venită momentulă favorabilă pentru o resol-vare definitivă. D8ca acestă soluţiune se va face a-tuncî în sensulă de cave vorbesce giarnlă Politic, este o ăre-care îndoială. Bosnia şi Herzegovina aă fostă ocupate, s8ă mal bine gisă cucerite, nu numai cu banulă şi sângele Austriei, ci şi cu aî Ungariei. De aceea ni se pare ne-admisibilă ca aceste provincii s8 fie încorporate mimai la Austria, cu totă adaosulă că principele de Bismarck s’a anga-geattl pentru o asemenea soluţiune, ba că acestă plană a fostă coptă chiară în capulă s8ă. In capulă principelui de Bismarck s’aă coptă îu aceste din urmă timpuri multe planuri caro no8, ca nisce simpli muritori, ne pară curate uebunii şi penă a-cum, mulţămită lui Dumnezeii, n’amă ajunsă âncă acolo în câtă s8 fimă nevoiţi a juca după flueratul principelui de Bismarck, a cărui amicie ne-a costat destulă de multă, dără care, penă acum, ne-a raportată făvte pucină. Cataro, 23 Ianuarie. — D’a lnngulă fruntariei s’a împărţită filele acestea o proclamaţiuue a cri-voscianiloră redactată în limba ser bă. A se vedea ultimele scirî pe pagina 111 BUCURE8CI, 13 JANUARIE Amil spusă lntr’unulfl din nume.ile ndstre trecute că Întrunirea de la Iaşi a avuţii doul iniţiatori : agitaţiunea streină şi reacţiunea. Astăzi ne voma ocupa de celtl din urmă, fiindfl-că acela s’a manifestattl mal pe faciă şi mai categorica. Ce afl făcuta cel Întruniţi pentru cestiunile privitdre la proprietate şi agricultură ? Nimicii mal multa de câta s6 petiţioneze la Camere şi la Rege contra legilor»! propuse de d-lQ C. A. Rosetti în Corpurile Legiuitdre, privi tdre la tocmelile agricole, la cârciumi şi la legea judeţian;!. Nu ne prinde mirarea de aedstă otărîre, căci este o speciă de dmenl în ţera acesta cari se agită pentru ca să se agite. |Domnuia Rosetti cânda a propusa legile sdle în Cameră, a declarata că le dă în des-baterea atâta a corpurilorO hgiuitâre câta şi 1 a presei şi a dmenilorO competinţl. Pentru ce dării acum întruniri şi petiţio- j nări contra acelora legi şi nu desbaterl leale şi seridse din cari să i6să lumina? Pentru ce i critice, drepte sda nedrepte nu cercetămO, şi nu şi propuneri cari sS ardte în ce sensil vo- ! escil d-lorO să se facă reformele cari sunta neapărata trebuincidse ? Scima că a mal plecata acum câţi*va ani ’ de la Iaşi o petiţiune, deri) aceea era cate- [ gorică, so pronunţa pentru reducerea censului în raateiiă electorală şi restrângerea numărului alegătorilor)!, se pronunţa pentru clase şi pentru pedepsa cu raărte, se pronunţa pentru una sistemn de organisare cu totuln reacţio- J naifl. Actuala petiţiune Insă e vagă. Ca dovadă de ceea ce giceinO, punemil aci textula petiţiunel către preşedintele Camerei, asta-fela cum a fosta formulată şi subscrisă de aşa gişil proprietari şl agricultori de peste Milcovil: «AvemO onărea a supune bine-voiWrei Domniei Văstre aprecieri: — I-u că, circularile ministeriali, atingătăre de raporturile dintre muncitori şi agricultori, produceodft o mare perturbaţiune în t<5te interesele economice ale ţării, noi v8 rugămă s8 bine-voiţi a face ca ele se fie înlăturate, pentru că prin circulărî nu se poţi) nici modifica, nici suspenda legi neabrogate; Il-a că, reforma legel de tocmeli agricole, fiindii o cestiune complexă şi care variază după localităţi, nu păte fi deslegată — în-tr’unfi modă echitabili), raţionali) şi împăcător pentru t6te interesele—de cât după studii aprofundate şi couştiincidse, pentru care cerem!) cu stăruinţă, de la spiritulu Domniei-Văstre de dreptate, anchete regionale compuse de bărbaţi competenţi şi nepărtinitori cari se consulte şi se represinte tăte interesele. «Totă asemenea credemă, că proectuljde lege a-supra crâşmeloru, presentată Gorpurilori) legiuităre, jigneşte drepturi consacrate, fără a aduce vre-o îmbunătăţire moralităţeî popolaţiuneloră rurali ; III că, în privirea legelori) judeciene şi comunale— de care atârnă atâtB prosperitatea agricultureî în genere, câţi) şi buna stare a sătenilorfi—legiuitorii Constituţiunel, de şi aă statornicită normele cele mai întinse de votare, s’afi preocupată ense ca nici o ordine de interese să nu fie încălcată şi aî) or-g ani sa ti) unu justă echilibru prin instituirea colegiilor!). Prin urmare, noi vă rugămă ca, fu legile . noul, să se respecte principiile Constituţiunel * IiIndependance romnaine, într’unO articolil fdrte importanta asupra acestei ceşti uni, gice ca afl foştii lucruri importante, evenimente grave şi grele prin cari a trecuta ţera şi cu tbte acestea proprietarii mari nu s’afl întruniţi! să se consulte şi sS vie îu ajutorul0 naţiunel. Cândîl ad veniţi! ense in joefl interesele lord proprii, uu ai! pregetată de loca. Adevărulfl acestora afirmări este incontestabila. Domnulfi Rosetti cere modificarea unorfl legi, pe prineipiula libertăţei, fără a stărui în modula amănunţita în care trebue să se facă. Este trebuitdre aedstă modificare ? Este timpula ca săteanula care plâtesce tdte dările către stata şi face tote saerificiele de muncă şi sânge sS intre şi elO în dreptula comunfl, să nu’10 mal întindă călăraşuia prin sata pentru că unul propietari! seO arendaşQ care îlfl esploatdză ÎI vine gustultt sS’şi res-bjme ast-fela ? Este drepta ca sS scăpămO o d6tă de flagelula streinului prin sate ? Este bine sS reformămO legile ndstre in conformitate cu spiritulil constituţiunel ndstre ? DomnulO Rosetti, împreună cu partitulo li- berala, gice da. Reacţiunea cu agenţii streinului şi din nenorocire cu d-nil Alesan4ti şi Cogălniceanti alături gictt nu. Lupta ddrd se deschide, şi nu numai Intre partitula liberala şi cela reacţionarii, dâra între poporuld rurala şi reacţiune. Unde se va sfirşi acestă luptă ? Camerile actuale sunttt datdre a respuude la acăstă întrebare. Dâcă ele vorQ vota legile, negreşita modificate, lupta va înceta şi pacea se va stabili intre cultivatora şi proprietara se! arendaşii. Dâcă legile nu se von! vota, vomO ajunge sS asistărail la and spectacole de acelea cari s’aQ repetata nu de multa în vecinătatea n6stră. Acesta nu este numai opiniunea nostră care trecemO de socialişti, cum voiescO a ne numi adversarii noştri!, dâra şi a unora 6meni cari numai partisanl al partitulul de la putere nu se pota numi. Aşa f6ia francesă, despre care amO vorbita mal susO, în articolula citata, conţine şi aceste importante reflecţiunl : «Scopul!) de căpetenie ală d-lui Rosetti este uşurarea unei întregi clase de populaţiune, a acele! clase pe care apasă tăte sarcinile, fără ca să culăgă nici unu folos, Nimenea nu păte să nege că ţăranul nostru, acela care înaintea Plevnel a atrasă admiraţi-unea lume! şi care a cucerită cu preţulă sângelui săă independinţa ţăreî, că acestă ţărână este ună ilotă (robă) pe acestă pământă românescă pe care ’lă apără de mal multe secole, tită că un om vine să 1 întingă mâna, şi acăsta ajunge pentru a ridica furtuna. «Aceea-ce n’a putută să facă resbelulă, cestiunea ovreilor!), rescumpărarea drurauriloră de Seră şi cestiunea Dunărei, a operat’o ca prin minune un simplu proiectă de lege. «Tăte nuanţele oposiţiunel se învoiescă de o dată şi se cualisâză sub numele de adunare a proprietarilor!. «Patria era în pericol0, existenţa ţăreî era în joc şi aceşti mari patrioţi nu s’aă mişcată. Astăgl interesele loră suntă atinse. Cârciumari loră ovrei, arendaşi şi intendenţi loră nit voră mal putea să jupdie de viă pe sărmanulă ţărână, sub-prefecţiî, primarii şi subalternii loră nu voră mal fi la ordinele apăsătoriloră. Ce ticăloşie! Şi ast-felă 200 de proprietari — dintre cari jumătate n’aă nimică sub săre — aă fostă apucaţi de o sântă Indignare. «Morala acestui lucru este că în ochii unoră <5-ruenl, în România, guvernulă păte să facă totulă, cu singura condiţiune ca se ţie socotălă de interesele particolare. «Acum câte-va gile giceamă că bate ventulă a reacţiune. întrunirea de la Iaşi fi-va ăre primulă resultată ală acestui curentă care trece îu momen-tulă de faciă prin Europa? Citindă textula petiţiunel proprietariloră şi agricultoriloră către Cameră, suntemă ispitiţi a o crede. «Tendinţele reacţionare se mauifestă astă-felă că nu mal lasă nici o îndoială asupra intenţiuniloru petiţionarilor ă. Este curată vorba despre menţinerea deghisată a privelegiiloră în favărea unei clase şi în paguba celel-l’aite.... «Resultatulă acestui sgomotă va fi că proiectele d-lui Rosetti voră cădea seă voru fi retrase. Ţăra-nulii va rămâne robulil României penă în $iua în care cestiunea agrarie se va preface în mare luptă socială. «In giua aceea va fi prea târgiă pentru a discuta, căci cuventulă va aparţine celui mai tare.» Aşa este, cuvfintula va ţine celui mal tare, şi cela tare este cela numerosa. Cele ce se petrecO acum în Bosnia şi Herzegovina ne amintesea evenimentele de la 1876 ce se petreceaa în tdtă peninsula balcanică şi care aa data nascere resbelulul rnso-turefl. Ori câta de neînsemnată s’arfl crede aeestă insurecţiune, totuşi sunta mari relele pe care ea le păte face Austriei, mal alesâ In facla nemulţumirii ce domnesce acum printre popă-rele slave din monarhia vecină şi care for-mdaă majoritatea poporaţiunil ei. De altmi titre li chiar relaţiunile monarhiei cu Sârbia şi Muntenegru nu para a fi dintre cele mal lăudabile şi oficiosulO Ellonor, din Pesta, cere de la guverna să întreprindă o acţiune ener-gLă contra acestora două principate spre a le face sâ observe cu stricteţă ddtoriile de neutralitate. Cânda lucrurile ajungfl la asemenea acţiuni, apoi ne dovedescO că ele nu stad tocmai bine. Fie-care culege aceea-ce a semănata, gice uni! proverba. Austria, prin politica el de cucerire lu t6ta direcţiunile, căutândil să jefuiască în tota chipuli! de prin pregiurO, n’a pututi! să semene de câta ură. Cu noi chiar, de a cărora atitudine n’a avut nici o detă a se plânge, s’a purtata atâta de prosta, In câta a făcuţi! să se ştdrgă ori-ce simţiminto de amicie dm inima naţiunii române. Se Înţelege de sineşl că Austria, dăcă alte încurcături nu von! veni să mărdscă pe cele actuale, va năbuşi cu înlesnire insuree-ţiunea din Suduia Dalmaţiei. DerO tocmai temerea de alte Încurcături şi mal seridse face pe lume să se arăte fire cum ingrijatâ de evenimentele ce se desfăşură In Suduia Austriei şi de sfârşituia ce ele vora lua. Pfină acum cela puţina monarchia vecină n’are a se felicita de succesele repurtate ţontra insurgenţilor şi, afară de acestea, trebuie să aştep-tămO primă-vera spre a putea judeca mal bine lucrurile. — Fdrte instructivă, din tdte punctele de vedere, este o corespondinţâ din Bucurescl pe care o publică Deutsche Zeitung. Noi nn pu-tema face alta de câta să atragema asupră’I atenţiunea cititorilor noştril, mal alesă că, după informaţiunile ndstre chiar, scima că multe din cele ce se relatăză In ea sunta a-devărate. Acăstâ corespondinţâ, care are data de 18 Ian nane, anunţă următ6rele: «Trecerea de ieri pe aici a generalului rus!) Doctorofl cu douî colonel! de statO-majorO, este cu totuli) de natură a deştepta atenţiunea, faciă cu starea de lucruri ce domnesce actualmente în suduia monarchieî austriaco. Ţinta de călătorie a acestoru domni este Serbia, ba păte chiară ună teritoriu mal despre sudă. Şi fiind-că eî n’aă apucată drumulu directă prin Ungaria, spre a intra pe teritorulă sârbă pe la Semlin, el fşf aă alesă drumulă prin Bulgaria care este fărte greă şi nepracticabilă în acestă timpi! ală anului (el aă trecută Dunărea pe la Rus-ciuk), apoi acestă faptă dă lucrului ună reliefa şi mal ciudată. Pe lângă acestea trebuie se mai adaogă că cunoscutulă agitatoră slavă Hubmayer se află de asemenea de patru-spre-gece dile aici, este în relaţiunl cu totă felulă de ămeni bănuiţi şi se duce fărte adesea ori la Rusciuk, pentru ca de a-colo se ţăsă firele unei mişcări, ală cărui tătru pare a fi peninsula balcanică. Că în Basarabia are locă totă felulă de mişcări de trupe, ală cărei scopă numai pacînict) nu păte să fie; că pe lângă acestea ună numără mare de cavalerie jăcă ună rolă însemnată, şi că îu fine cunoscutulă rusofilă principele Gregorie Sturza (ună cumnată alu lui Gorceakoff,) ţine în Iaşi întruniri la care iaă parte mulţi străini, tăte acestea nu mal suntă de multă ună misteru pentru nimeni. Guvernulă română este destulă de tare spre a năbuşi ort-ce cercare de vr’o mişcare, dăru nu se păte gice totă ast-felă şi despre celă din Bulgaria, ba este chiară reprobabila faciă cu actualele relaţiunl. Căci cu totă desgustulă veditu ce domnesce pe acolo contra Rusiei, totuşi ăre-care planuri voră fi bine primite, mal alesă pentru că ele voru fi îndreptate contra Austro-Ungarieî şi pe care principele ALesandru, cu t<5to simpatiile sele pentru monarchia austriacă, nu este în stare a le combate. — Udî) alto evenimenta care preocupă o-piniunea publică din tdtă Europa, este lupta dintre d. Gambetta şi actuala Cameră a de- www.dacoromanica.ro 2 TELEŞRAFTLt} 1 putaţiloră, luptă provocată prin cererea ministrului preşedinte d’a se revisni Constituţi-unea şi d’a se introduce în ea scrutinulQ pe listă. Peuâ erî se părea, mai alesă după telegramele ce (Jiarele vienes1 publicaţi din Paris, că d. Garabetta va ti nevoită a se retrage, din causa oposiţiunii ce propunerea sea întâmpina în Cameră. Dâră o depeşe pe care amă pu-blicat’o la ultime scirl a-seră ne face a crede că conflictulă se va aplana, ceea-ce nu pdte de câtă să ne bucure. D. Gambetta a dovedită în diferite împregiurări, şi mal alesă în ces-tiunea dunăreuă, că este amică ală României. Afară de acesta ni se pare că, faciă cu actuala stare de lucruri din Europa şi cu ferberea ce domnesce pretutindeni, n’ară fi nici de cura nemerită o schimbare ministerială, mat alesă în Franeia, care pare otărîtă a juca ună rolă mal seriosă ca până acumO în tote evenimentele ce se desfăşură. — Citimă in Pester Lloyd de la 23 Ianuarie : Prin Constant! nopole se vorbesce că Germania, Austro-Ungaria, Italia şi Prusia s’ară fi unită ca se adreseze o Notă guverneloră frances şi engles, în care se-şî esprimo părerea lo. 0 de rSQ că cele doue puteri s’au încercată a se amesteca în afacerile din întru ale Egyptuluî fără a se sfătui mat ânteiă cu Părla, şi în care, pe lângă acestea, se se dea. pu-teriloră de Vestă a înţelege, că orî-co acţiune care ară părea trebuinciăsă în interesulă Egyptuluî, ea trebuie sâ aibă ună caracteră generală internaţional seă cumă s’ară dice cu alte cuvinte, ca tăte puterile sS ^Lică cuventulă loră. Ultima trasă corespunde de faptă vederiloră austriaco şi germane. Aceste vederi aă fostă comunicate chiară şi Porţii la vreme. Totuşi, pre câtă scimă, n’a fostă penă acumă trebuinţă d’a precisa acestă punctă de vedere faciă cu puterile de Vestă şi scirea, că o Notă cu ună asemenea cuprinsă ară fi fostă trimisă de cele patru puteri la Paris şi Londra, este cu totul neîntemeiată JD’-AJLilEj XDXXXE1X 9 A. S. principele moscenitoiă de Monaco a subscrisă suma de 250 lei pentru victimele incendiului circului Krembser. — Eca telegrama pe care d. Lecca, vice-proşe-dintele Camerei, a adresată d-luî D. Brătiauu D-luî D. Brătianu, preşelintele Camerei Deputaţilor», Bucurescî. f Adunarea acordândă concediul» cerută de d-v., «se asociază în unanimitate la durerea d-v. pentru «perderea d-lut Theodor Brătianu; ea esprimă sim-«ţimintele sele de condoleanţă către întrdga familie «în acdstă tristă întâmplare care răpesce diu sînulu «societăţel române unu cetăţeană atâtă de stimată «şi onorată pentru serviciile aduse ţbreî în diverse «ocasiunî. «Vice-pveşedinte, D. Lecca.» — Duminecă, 10 Ianuarie 1882, M. S. Regele în onărea A. S. Principelui mosceniforu de Monaco, a bine-voită a întruni la prânză pe I. P. S.S. Mitropolitulă Primată, pe d ministru de externe, d. M. Pherekyde, ministru ală României la Paris, cu sociele d-loră, pe d. însărcinată de afaceri de Monaco cu ddmua marckisa de L’Aubespine-Sully, pe d. Ioan Calenderu, directoră regală alu căiloră ferate române, pe d. comte de Lamotte, şambelan ală A. S. S. Principelui de Monaco, pe d. prefectă ală poliţiei cu ddrnna, pe d. locoteuentă-colonelă Vartiadi, ataşată pe lângă persâna Principelui mos-cenitoră de Monaco. M. S. Regina, din causâ de indisposiţiuue, n’a putută asista la acestu prânză. — Se acordă medalia Bene-merenti, persanelor» ce urmedâ: D-lui E. Butculescu, clasa I, pentru lucrările şi. colecţiunile sele archi" logice. D-luT N. D, Popescu, clasa II, pentru scrierile sale, nuvele istorice populare. SCRISORI DIN RUSIA {Corespondinţă particulară a TELEGRAFUL Ul) St. Petersburg 9 Ianuarie pilele din urmă poliţia capitalei a isbutită, cum mi sg spune, a pune mâna pe ună şarlatanii forte originalii. Acestă individă a trăita aici sub nume pomposă de principele Tve-ritin şi sâ ascundea în slnulă societaţei aristocratice sub cuvânta de a fi ună agitatorii politică. Nişte case din cele mal aristocratice din capitală să află greă compromise prin acestă arestare ; şarlatanulă a mărturisită franc unde şi cândfl s’a ascunsă elă sub cotare seă cutare cuvântă; şi ce este mal caraghioşii în a- cbstâ mărturisire, constă în faptulă că casele dmeniloră înalţi aă adăpostită pe acestă principe falşă sub cuvântă de a’lă ascunde de poliţia, care’lă căuta pretutindeni. Principele Tveritiu cu documentele în mâini proba descendenţa sea aristocratică, aceste do-comeate dovedeă «că tatălă sâă avu o avere colosală, deră că fiindCi compromisă In afa cerea decembriştilor!! de la 1825 a fostă forţată dc a părăsi ţera şi de a se refugia în Franeia. Imobilele sele fură confiscate. Tatălă muri în esilă şi Aulă cu tote că recăpătă averea cea confiscată n’a putută dobândi dreptulă de a se întdree iu ţeră, fiindă că a luată parte la agitaţiunea nihilistă. Intrândă în ţâră, tînârniă principe s’a înscrisă sub ună nume falşă printre studenţii academiei Medico-chirur-gicale, deră ideile liberale nu i-a dată pace şi bietul a principe, găsită de poliţia, părăsi a-cademia şi de atunci nu se mal ocupa de altă ceva de câtă a se ascunde.» Iată ce povesti acestă principe. Intre altele ancheta a descoperită că şarlatanulă a fostă forte bine primita In casa principelui Crupenski şi că n’a trecută multă timpii pentru ca domnişdra Zenaida Crupen&ky să devie principesa Tver-tin... deră val! fericirea acestei d-re n’a durată multă timpă şi Intr’o di din luna de miere tînă-rulă soţă dispăru; bătrânulă tată ală dommşOrel şi tote rudele cm]ură că elă se află arestată, deră o desilusiune, banii, lucrurile scumpe, diamantele şi giuvaericalele priucipesel dispărură cu tînărulă soţă Ia ună locă. Biata femeia, însărcinată a înţeleşii totulă şi in momentulă de faţă zace într’o teribilă febră-tifoidă. Trecu vr’o patru luni şi principele Tveritin iară apăru în capitală, deră de astă-dată sub ună altă nume; îşi alese societatea studen-ţiloru ca milieu unde organisâ o întrunire pentru ajutorarea refugiaţiloră politici; studenţii, ca omeni inimoşi iscăliră liste de subscripţie şi vâreară banii în mâinele tânârului misterioşii, care imediată ce le primi dispăru. In fine filele din urmă poliţia a isbutită sâ puie mâna pe acestă dorană. In paltonulă sâă s’a găsită vr’o 18 paşapdrte, aşa că a fostă peste putinţă da a constata indeutitatea sea. Până acumă s’a dovedită cu evidenţă ună singură lucru : că şarlatanulă nu este de locă principele Tveritin, fiind că ancheta a probată că fiulă esilatulul Tveritin a murită de multă în Italia. Se dice că aventurile acestui şar-latană prin alte oraşe ale imperiului suntă numerdse şi forte scandalose, că pretutidem a-cestă principe falşă a isbutită sâ se strecore în salonele societăţel proviuciale înalte şi a o esploata din tote punctele de vedere. In o-daia! sea din otelulă Belle-vue s’a găsită nu-merdse scrisori, care aparţiuă dâraneloră şi domnişbreler din case aristocratice şi cari compromită o mulţime de persone. Amă mal aurită că ambasadornlQ francesfi a declarată că bănuiesce în persona arestatului pe ună es crocu fugită nu de multă dintr’o temniţă diu Franeia, în acestă privinţă s’aă şi începută cercetările. V’amă narată acestă episodă din viaţa n<5-stră socială cu o singură intenţiune; de a v<5 da o probă până la ce gradă opinia publică în acestă ţeră este contra guvernulnl actuală ; ună şarlatanii, ună aventurieră ordiuară, care vorbeşte puţină limba francesă' isbuteşte a se strecura in înalta societate şi chiară a să rudi printr’o căsătorie cu o familie princiară, eare’l incredinţeză pe fiica sea unică. Şi acesta numai şi numai pe basa că este ună bietă prigonită, ună refugiată politică. Priviţi deră .acestă societate, care ascunde în sânulă săă pe cei ce să luptă pentru mântuirea popo rulul de sub jugulă despotismului; faptulă escrocului care s’a strecurata sub masca unul nihilistă ne a desvălită ună tabloă forte instructivă şi care ne dovedeşte până la ce gradă a ajunsă acestă societate, care compătimeşte pentru aceia cari se luptă, deră singură nu în-drăsneşte a intra şi ea pe arena luptei. ţliarulă oficiosă «Pravitelstveniî Vestrik» de a*]I ne anunţă că vomă avea in luna vii-tore ună procesă politică însemnată. Pe băncile acusaţiloră voră apare Niculaî Morosoff, u-nula din membrii cel mai inteligenţi şi activ! al partidului revoluţionară, d-lă Troienea ună rutenă, care a făcută mu'te până poliţia în fine a isbntită să puie mâna pe elă. Aceşti doi 6meni suntă căpeteniile partidei nihiliste şi iată tocmai peutru ce «p.ri .V loră pe banca acusaţiloră este mai multă câtă interesantă. In totală voră ap. :e peste persone intre cari 5 domne; tote straturi i societăţel ruse suută represintante in acestă procesă : nobilii, bnrghesil, muncitorii de oraşă şi plugarii—fie-şl care aă câte unulă seă doi diu representanţl. Ca acusatoră publică este numită d-lă Muravieff, ună militară care’şl a făcută deja renume prin cinismulă discur-suriloră sele din procesele politice. Yă voiri ţine incurentulă acestui procesă, fiindă-că suută mal multă de câtă sigură că elă ne va desfăşura ună tabloă fdrte instructivă. Acum sâ vâ vorbescă de alt-ceva; să lă sămă la o parte elementele revoluţionare, care fierbă în sînulă societăţel ruse şi să a-runcămă o privire asupra omeniloră ce staă tu momentulă de faciă la culmea situaţiunel sociale, ţ)ilele din urmă s’a răspândită scirea de sensaţiune prin tote cercurile societăţel din capitală că d-lă Ignatieff ’şl a dată demisiunea. Scirea venea din sorginte sigure, Îngrijirea şi mişcarea în ministerulă de interne a fostă atâtă de mare, că âmeniî cari veneaă şi ieşeaă de acolo aduceaă şcirl aprope sigure despre o crisă ministerială. Faptulă nu s'a adeverită, ci din contra situaţiunea d-lul Ignatieff, cum se rl, fără a fi or-ganisată şcălo secundare în totă regula şi recunoscute de ministerfi, s’au asociată numai în esclasi-vulu scopă ală prepa>aţinnel pripite pentru bacalaureată. In acest» chir>ă speră că părinţii eleviloră voră fini prin a se convinge atâtă de necesitatea ce au fiii loră de a percurge în modă regulată tote clasele gimnasialt, câtă şi de urmările vătămătdre ale unei preparaţiuni pripite, care, în locă de a da l. *1 www.dacoromanica.ro TELEGRAFULU 3 sciinţa — rodnlă înoetelnic! al! munceî — dă numai o spoiala — rodul! m mientanu ala memoriei, — care se şterge tota aşa d? lesne ca şi cum l’a căpătata — elevii vorQ vedea bine că de aci în-nainte reuşita la examenul! de bacalaureata nu au se mal ascepte de la favorurile 6rbe ale norocului, ci numai şi numai de la aplicaţiunea loru regulată, de la munca lorii consciinţiăsă susţinută de mal mulţi ani; tânărul! silitoră, inteligenta şi instruita va găsi în acest! essmenu o drept,ă încu-ragiare, cela leneşă şi ignoranta o pedică seridsă. In fine, comisinnile examinatdre nn vora mai vedea prrsentându-se înaintă-le numărul! celu mare de leneşi §i ignoranţi, prodnsnla necopt! ala industriei preparatorilorfi de bacalaureata; eru societatea, ţera întregă, va dobândi pe fie-care ana una oontingentu mal puţina păte numerosa de tineri, deră în destula de preparaţi pentvu a urma cu folosii studiele înalte universitare, şi destul! de copţi pentru funcţiunile cari, prin diploma de bacalaureata, le sunt! deschise. Primiţi d-le directorii, asigurarea distinsei mele consideraţi uni. p. Ministru Gr. G Tocilescu. Circularea aceluiaşi d. ministru cu No. 222, din 9 Ianuarie 1882, către d-nit directori de licee din ţeră. Domnule directorii. Ca complinire la explicaţiunile ce, cu circulara cu No. 170, amil onăre a ve comunica în privinţa examenelorfi generale, ve adaogă şi pe cea următdre, spre a ridica ori-ce îndoelî în aplicaţi u-nea regulamentului de la 11 August 1881. Ari. 5 dispunând! ca şcolarii cari învaţă în parte sâă în scoli private se se pătă presenta la examenele generale cu aci leaşî titluri ca şi şcolarii cari au absolvită cursurile unul liceă publică, ur-mcză necesariaraeute ca şi şcolarii cari, din emisa de sănătate să! ori -ce altă motivă aă făcută studiile liceale în casa părintescă, 36 dobendescă preal-bilmente ună certificată de promoţiune la ultimul! anu liceală. Pentru a putea ense dişil şcolari, cari aă învăţată la casa părintâscă, căpăta ună asemenea certificată de promoţiune, eî se vorO pvesinta spre a fi examinaţi la orî-care din liceele publice, la e-pooele regulate pentru examene şi escepţionalmente în Aprilie şi Septerabre. La aceste examene, şcolarii de categoria susă a-retată vor! proba că posedă cunoscinţele claseloră superidre de liceele pentru cari clase se cere certificatele de promoţiune şi de la absolvenţii şcdle-loră secundare private, autorisate în regulă de către ministeră. Primiţi, d-le directorii, asigurarea distinsei mele consideraţi uni. Ministru, V. A Urechii!. NISCE HOŢI POLITICOŞl In dealulă mare de lângă Ploescî s’a tăcută o călcare, la unu proprietară de vie ce locuesce a-colo. Iată în ce condiţinni s’a făcută călcarea după naraţiunea Democratului din Ploescî. Luni la 4 curentă, 20 indivizi bine îmbrăcaţi, cu masca la ochi, în patru trăsuri, trase de câte patru cal frumoşi, pe la orele 6 jum. sera, se pr<-sintară la domiciliul d-lul Costache Urlăţeanu, de la via d-sele din dealulă Valea Orii, plasa Podgoriei. — Patru-spre-ţlece din aceşti mosafiri re-mânu în curte cu însărcinarea d’a lega pe toţi servitorii d-lul Urlăţeanu, şi restul! de şe'se s’aă . dusă susă spre a aduce stăpinulul casei felicitările lord de sântele sărbători. D-lă Urlăţeanu se afla la masă. Oaspeţii, presintându-se în casă, se adresară ast-felu : — La mulţi-auî şi vă sărutămă mâinele! cu-,căne Costache; — şi după o pauză, scurtă, a-dăogară : — Ia veţi! de noi, şi ne dă ceva de cheltuelă... D-lă Urlăţeanu vedendu cu ce Mu de mosafiri are aface, totă scurtă le vespunse : — Băeţî, ve dau totă ce amă, deru cu coodi-ţiune se’mî cruţaţi viaţa Bandiţii promiseră pe onorea loră că nu se voră atinge de nici unu firicelu de păru din capu lui ceconu Costache. D-lă Urlăţeanu merse la casa de bani şi le dă totă ce avea, adică vre-o 18 mii franci. După ce politicoşiî hoţi s’aă asicurală că li s’aă dată toţi banii din casă, îutr’unO cbipă şi mal politicos!, ’şî-aă luată «Jioa bună dv. la celă jeluită, sărntându’I chiară mâiuele. Bandiţii âncă aă avută grija a lua la braciă pe Z-I! Urlăţeanu spre a’l conduce la părtă. Aci din nuoă nuoî îmbrăcişări şi sărutări de mâini din partea tâ'hariloră, rugându-se nopturnil neguţători de d-lă Urlăţeanu, se’I scuse, că, decă aă fostă siliţi a’lă visita năptea, acesta aă fâcut’o fiindă-că au întârziată venindă fărte de departe pa drum, de la Bucurescî. Dune ună ultimă sărutată de mâini, banda s’a suită în trăsură şi s’a făcută nevăzută;—e'ră d-lă Costacbo Urlăţeanu a rămasă cu 17 bani în busu-nară, pe cari, în casă chiară, a voită a’î da şi pe aceştia jefuitorilor!, spre a se ţine de cuvântă că toţi banii îî va da, pe cari ’î are în casă; hoţii ense au refusatu a’l lua şi pe aceştia, ^licândtt că trebue sg rămână de prăsilă lui coconii Costache. Parchetul! nu scimă ce disposiţiunî va fi luată pentru dovedirea acestora cutezători bandiţi; administraţi unea eDse, după câtă ne-arau informată, se află în urmărirea loră. ERATĂ In numărul! diarului nostru de la 5 Ianuarie 1882 în articolulă Afacerea Carcaly-Coslaforu s’a strecurată o erăre, priu omiterea unei frase. Astă-felă la col. III, rândulă 33 în locă de: «a res-punde unei palme, lovitura care arii ocasiona ch'arU rană gravă nu însemnesză că insulaiulii este acela care a fostă ânteiă atinsă» se se eiteseă: «a respunde unei palme, lovitura care ară ocasiona chiarâ rană gravă nu însemneză că insul-tatulă este acela care a respunsu palmei său care a primiţii rana ci acela care a fostit atinşi! âiitdiu.» ultime mm Serviciulă particulară ală «TELEGRAFULUI* (Agenţia Havas) Paris, 24 Ianuarie. — Cabinetul! totă este dispusă să pună cestiunea de încredere în privinţa proiectului ce ’lă a depus pentru revisuirea parţială a Constituţiei. Decă d-lă Gambetta va fi bătut, elă va depune ca simplu deputată aceleaşi proiecte de reforme elaborate în timpulă ministerialul seu şi le va susţine la tribună. Sindicatul! agenţilor! de schimbă din Paris a luată măsuri pentru a plăti ca de obicei! la lichidarea viitdre de la finele luneî. Ticna, 24 Ianuarie. — Corespondenţa politică află că ună şefă de secţiune de la ministeriulă de esterne vlâcă la Berlin în scopul! de a se înţelege în privinţa regulâreî cestiuneî Dunărei şi a altoră cestiunî economice cu cercurile influente din Germania. In Camera Seniorilor!, guvernul! a depusă ună proiecta de lege pentru a modifica legea şcolară. Primul! articol! arătă educaţiun. a religiăsă şl morală ca fiindă o sarcină a scălel normale. Proiectul permite înlesniri pentru învăţământul! şcolară în favdrea elevilor! cari voră fi terminat cele 6 clase. Camera Seniorilor! a primită convenţiunea comercială cu Francia. Belgrad, 24 Ianuarie.—Cu tăte silinţele stângei, nu s'aă alesă îu tăte comitetele de câtă progresist!. Discuţiunea adresei va avea loru Joia viităre. Berlin, 24 Ianuarie. — Reichstagul! a îuceput a treia disenţiune, D-lă Ho«nel vorbesce despre ordonanţa regelui Guillorn publicată la 4 Ianuarie. Principele de Bismarek ie atunci cuvântul!, declarând! ca va vorbi în calitatea sea de plenipotenţiar ală Prusiei în Reichstag şi Z^ : «leu a-snpră-mî tătă responsabilitatea ordonanţei pe care amu contra-snmnată-o. Regele Prusiei tiăesce în pace cu poporul! seu ; de'ră ordonanţa a avută de scopă a înlătura ori-ce uedormirire în privinţa in-terpretaţiuueî vechiloră drepturi ale regatului. A-serţiunile înaintate asupra absolutismului miniştrilor! responsabili n’aă nici unu sen^ă. Ridicâudă pe rege pene la unele pentru a face din elu ună suverană care domnesce deră nu guverueză, se a-tinge autoritatea regelui, cari domnesce şi guver ne'ză cu cele două camere ; miniştrii nu suntă de câtă nisce secretari do stată ; (depeşa Zice : «nu suntă de câtă nisce bouche trous*). Viăţa constituţională e făcută din compromisuri, de aceea miniştrii fac! adesea concesiuni, «Adevăratul! Presidentu ală cons’linluî Prusiei este regele. «Inamte de 1848, regii Prusiei era! în deplină posesiuue a putere!; când depunămă jurământ! Con-stituţiunel, teoria domniei maiorilăţel era departe, de noi. Reposatulă nostru rege Frederic-Guillom IV făcea chiar tăte reservele imaginabile pentru a ne preserva de acesta teorie. Decă în 1864 am fi făcută politică parlamentară, am fi avut păte uoă ală donilea Olmutz şi d-văstră toţf ti’aţî fi esistată păte aZI. Regele prin propria-! esperienţâ a căpătată convingerea că politica sea numai trebue să fie dom-mtdre. Nn trebue se se siăbăscă regalitatea.» «Bismarek nu are trebuinţă de altă pavăză de câtă propriul! său peptă contra atacurilor! ce i se îndrepteză. Pe timpul! evenimentelor! din 1865 am acoperită în adevăr! pe monarehă cu r< sponsabili-tatea mea, deru m’amă şi gândită atunci la aceea că, succesuiîi meă, cu care pute'mu se fio în opo-siţiune, ară fi putută să ’mî coniisce bunurile mele; de aceea am! asigurată bunurile şi copiii mei. Nimenea nu ’mî va putea reproşa că am! comisă o laşitate. (Sgomote în stânga.) Cancelarul! înaintând! atunci: «Ore ară îndrăsni cine-va se’ml facă acest! reproş! ?» Apoi continuă şi termină Z'csudă că ordonanţa din 4 Ianuarie n’a limitat libertatea electorală. Impiegaţii politici al Statului trebue să protegă pe guvernă contra calomnieloru în timpulă alegeriloră ca şi totă de’cna; deră el pot! vota cum vor! voi, votulă fiindă secretă. D-l Bennigsen, şeful partidului naţională liberală declară că aru fi dorită în acestă privinţă o dis-cuţiune mal uşără şi adaogă că nu se contestă cum că ordonanţa este conformă cu drepturile Statului. D-l Stauffenberg regretă numai forma ce s’a dată actului regală de la 4 Ianuarie. D-lu de Boetticher reeunăsce că cel douî oratori precedenţi aă apreciată ordonanţa, nu pentvu ea eusăşî, ci pentru consecinţele sele în afară. (Serviciulă de a£I 4 ove sera). Paris, 25 Ianuarie. — Banca Francieî a pusă la disposiţîunea pieţei din Lyon, pentru a face faţă angajamentelor! săle, resurse importante în contra unor! gagiurî de primul! ordină, ale celoră d’ân-teiu case financiare şi comerciale din Lyon. Borna, 25 Ianuarie, — Camera D-:puiaţiloră. — RespunZându interpelaţiuneî d-lul Berio privităre la jocurile din Monaco şi aplaodândă iniţiativa filantropului eaglesă, siv Thompson, d. Mândrii, ministru. de esterne, declară că Italia este gata a se asocia cu alte puteri pentru o acţiune diplomatică conformă drepturilor! ginţilor! care s’ară propune; deră constată că până acum nici o propunere în a-cestă sens! nu s’a făcută âncă. Ministrul! nu îm-părtăşesce părerea d-luî Berio în privinţa protectoratului ce Francia eseicită asupra principatului Monaco şi speră că principele Ca rol şi poporul! se! vor! voi ca împreună se scape de acest! flagel! al jocului; elă compteză pe eficacitatea opiniunel publice. RespunZendă interpelăm! d-luî Ricoti, d-lti Man-cini declară că trebuie să’şl reserve facultatea de a presenta la momentul! oportună documentele diplomatice privităre la afacerile din Tunis, Sfax şi Marsilia; celă din urmă cuvântă ală Francieî în privinţa Tunisului nu s a Z'să âncă; negociărele relative la Sfax şi Marsilia nu sunt! âncă epuisate. Făcând! ano! alusiune la părerile cari se manifest! în privinţa situaţiunel generale a Europei, ministrul! de esterne constată că tăte puterile sunt! unanime pentru a dori pacea. «Rusia, dice densul!, se consacră la opera repara-tdre a unu! resbelă recentă ; Francia trebue s8 re-solve grave cestiunî interiăre şi s§ reguleze dificultăţile create de întreprinderile sâle în afară ; Anglia este devotată prin systemă causel păcel; G> nnania şi Austria a! un! interes evidentă şi ferma voinţă de a o menţine ; Italia împărtăşesce cu aceste două puteri aceslă hotărîre. Raporturile năstre internaţionale nu ară justifica a fără de acestea nici o târnă ; atitudinea ndstră în facia Putere!, cu care amă avută de curând! di-sentimente, n’a încetată d’a fi cu totul! corectă. Cu tăte cele-l’alte Cabinete relaţiunile ndstre sunt! a-micale, în specială cu Austria şi Germania; în facia acestor! doue puteri amu putută constata în diferite ocasiunl fericitele efecte ale recentei ndstre a-propierî. Problema înarmărel, care face parte din proiectele pe care guvernul! le a supusă Camerelor!, trebue s§ fie considerată ca îndeplinirea unei datorii impusă de către securitatea ndstră naţională, trebue studiată din punctulu de vedere cu totul! technică fără a amesteca ori-ce preocupnţiuue politică, în afară de circumstanţele momentane şi trau-sitoril.» D-lă Mancini desminte apoi formală presupunerile unei părţi a presei în privinţa unorii îudoel! şi neînţelegeri între miniştrii. Spuue acoi d-luî Ri-cotti se presinte o moţiune dândă Camerei posibilitatea de a pronunţa un! votu de încredere său de ne-îacredere, Cabinetulă neputândă, după reglement!, se provdce el! ânsuşl acest! vot! pe care îl! doresce câtă de curând!. Ddru d-lu Jfancini declară că Cabinetul! aru considera lipsa orî-răreî moţiuni ca probă că d-l! Ricotti recundsce că majoritatea Camerei aprobă politica actuală a Cabinetului. D-lă Ricotti nu presantă nici o moţiune şi Camera trece la ordinea Z'leî. ADUNAREA DEPUTAŢILORU (Şedinţa de adl, mercurl 13 Ianuarie). PresenţT 109 d-nl deputaţi. După citirea sumanului şi a comunicărilor!, d. Nicolae Ionescu anunţă o Interpelare în privinţa bri-gandagiulnl de prin districte. Guvernul! declară că va respunde peste trei ^ile. D. ministru de finance depune un! proectă de lege pentru baterea unei sume de patru miliăne lei monedă de aramă. D-lă Prim. ministru răgă pe adunare sâ trecâ în secţiuni spre a se discuta legile ce mal sunt! nediscutate şi pe delegaţi a resolva legile c« le afi îu sinulu comisiuniloră. D-lă N. Ionescu se opune, ^UcSndu că în faţa unei crise ministeriale camera nu pdte discuta în secţiuni tăte legile, căci n’are cine le susţine. D. prim-ministru declară că nn este şi nu pdte se fie crisă numai pentru că un! colegă voesce s! se retragă şi că legile fiind! ale întregului guvernă, decă d-lă Rosetti va stărui în demişiune, ele vor! fi susţinute de cel-I’aiţl miniştri. D-lă A. Lahovary gâsesce şi d-sea că trebue a trece camera în secţiuni pentru ca să se ocupe de propunerea d-lul lonesou pentru depunerea actelor! privităre la conflictul! cu Austro-Ungaria. Camera pritnesce, ânsâ după interpelarea d-luî Iepurescu privităre la despăgubiri. D-lă Jepurescu îşi desvoltă interpelarea şi arătă, modulă nedreptfi şi vexator! prin care s’a! făcut! despăgubirile. D-lă ministru de esterne răspunde că guvernul! ’şî-a dat irite ostenelile spre a stărui pe lângă guvernul! rus! ca plata se se facă câtă se pdte mal esactă. Cât! pentru plata despăgubirilor! indirecte, guvernul! e în tratare cu guvernul! rusesc! şi penă la terminarea tratăreî nu se pdte da nici o desluşire. Camera trece la ordinea Zilei- Se validdzâ alegerea d-ior! Bastache şi Gorgos făcută la Vaslui. Camera apoi trece în secţiuni. ' Senatul, ueputâodu-se complecta, n’a ţinut şedinţă. Ultime informaţi nn! D-luî Iancu Clappe i s’a furat! a seră la- Teatru ceasornicul! din pozunară. Ună altă d-n! ne face cunoscută că Luni, la o-peră i s’a furată 35 franci în aură din pozunarulă paltonului. Dupe cumu vedem! pungaşi suntă destul, prin urmare poliţia şi publicul! trebue se fie atenţi. — D-lă Vasile Gheorghe din str. Văcăresc! a chiemat ieri ună tăietor pentru a’l tăia nisce lemne. Pe la 4 ore d. a. tăietorul! se îmbolnăvi ast-fel! că nn mal putu lucra. La 0 ll2 a murită. — Ni se face cunoscută că ’.-l! Weinberg, antreprenorul! balurilor! mascate din sala teatrului Dacia, organisândă filele trecute unu bală cu tombolă în folosul! victimelor! ardere! circului Kremb-ser, a şi înmânat! d-luî prefect! al! poliţiei suma de 160 lei în acest! scopă. — O crimă desgnstătdre s’a descoperit! - Zilele trecute în otelul! Concordia nouă, strada Smârdau.' Ună ovreiă, a nume L^opoid Rehnetz, fost! o dată tufungi! şi care făcea unu comerciă ruşinos! cu propriele srile fiice, în etate de peste 70 de ani, a deflorat! o fată de 9 ani, a nume Babăla Fincbel, care lucra la o cusătordsă din vecinătate. Faptul! a fostă constatată atât! de medicul! legist! cât! şi de autorităţile poliţien-seî şi denaturatul! bătrân! a fost! transportat! la VăcărescI, elă tăgăduiesce de a a comisă ace3ră crimă. Suutemă sigur! că justiţia va satisface moralitatea publică, pedepsind! aspru un! asemenea criminal!, în favorul! căruia nu se pdte găsi nici o senzâ. — Priimimă din partea comunităţii din Turtu-caia o scrisrire şi nisce liste de subscripţie, care 6d află depuse la redacţia acestui Z>ară- Colectele se voră face în folosul! scdleî de acolo. — Ni se comunică din Geneva că Ziarul! Wol-noie Slotvo ar! fi priimită din Mostar ună manifest! iscălită de şefii mişcăreî din Herţegovina şi Bosnia, care îndemnă po orulu Sârb şi Muntenegru de a sprijini ace3tă mişcare slavă. Ni ss scrie că manifestul! va apare în numărul! viitor! al! Ziarului menţionat!. — Prinţul! de. Monaco a visitat! a^lî di mi neţ! Muzeul! de antichităţi. D-sa a fost! condusă de către d-l! Gr. Tocilescu, directorul! acelui Muze!. — S’a acordat! medalia Bene-Merenti clasa I d-lul Gassellin, viee-consul! al! Francieî la Ruşciuk, pentru scrierile srile filologice. — Ministerul! cultelor! şi instrucţiune! publice, voesce să transporte Grădina Botanică din facia U-nivi rsităţiî, ca atenanţă a Cişmpgiuluî, pe un! loc! pe Bulevardul! Unirel care este a se începe, spre Cotrocenî, ca prelungire a Bulevardului Elisabeta Ddrnna, www.dacoromanica.ro 4 TELEGRAFULUI j 1 CASA DE SCHIMB TOrVC-A. TACITT No. 60. Strada Lipiscanî, No. 60. Pe rlioa de 13 Ianuarie 1882, Cump Vând. 5 0/„ Renta amortibilă. . . . 85.b. 864/, 5 °lg Renta Română .... 854/, 864/2 6 °l0 Obligaţiuni de Stată. . . 974/a 984/* 7 °j0 Obl. căii. fer. rom. Regaln . 994/2 1004/2 99. 6 °/0 Scris, funciare rurale . . 98. 7 °/0 » » urbane . 98 99. 8 °l0 Imp. municipală .... 100. 101. » Casei pens. 300 1. . 215. 225. Impr. cu prime Buc. (bil. 20) 1. . 294,2 304/2 Acţiuni «Dacia» (500 1. buc.) . 340 350 Acţi. Băncel Naţion. Rom. . . 1390 1400 » Baia de Aramă .... — — Obligaţii eşite la sorţ 6°l0 Obligaţii dă Stătu . . I 6°/0 » Căiloră fer. rom. Regale >99 v;0 8°/0 » Domeniale .... 8°; o » Municipale 8°/0 . . Renta amortisabilă Cupoane De Renta Română exigibilă . • > Obligaţii de Stată 6°/0 . » » Căile fer. Rom. Reg. '/» °/« » » Domeniale exig. » » Municipale .... » Scrisă, f. rur. şi urb. exig. Diverse Aură contra argintă r » » Biletele Hypotec. .) » » » de B. N. a R.l 2 V, °/o Fiorini val. Austriacă. . . . 212 213 Mărci germane 123 125 Bilete de bancă francese . . . 100 101 l’uisulu dinYiena24 lanuar. Napoleonulă 954 FI. Ducatulă 563 » Cnrsuln din Berliu 24 lanuar. 6°/0 Oblig, căiloru fer. rom. noi 99,50 Mărci 8°lo Opphenheim 110 50 Cursnlu din Paris 24 lanuar. 5°/, Renta română Franc* 8°/o Opphenheim > Cursulil Londra 24 lanuar. 8°/o Oppenheim — 7°/0 Stern Schimbti Viena la vedere Berlin la vedere » 3 luni Paris la vedere » 3 luni Londra la vedere » 3 luni casele cu locuia lord din Callea Griviţa No. 66, în întindere de 80 stînjenî lungime şi 14 st. facia. Doritorii se vorfl adresa la sub-semna-tulfl în Strada LucacI, No. 51. G. ŞTIRBESCU. DE ÎNCHIRIAT SI DE VINZARE Două perechi case, una compusă din 6 (amere şi dependinţe, iar cea-l’altă compusă din 8 camere dependinţe şi pivniţă totfi în aceiaşi curte. Doritorii care voru biue-voi a le lua cu chirie seu a le cumpăra, se vorti adresa la proprietară în Dealu Spiri, Strada Seneca No. o-, de la grădina «Za Capră» prima uliţă pe stânga la sub-semnata, proprietară. Paulina Slănicenu. SOOIPTAREA POHTELOR Ună agentă de schimbă stabilită la Londra sub nişte auspicii favorabile, este în stare de a procura caseloră de comerciă cari suntă stabilite de timpă îndelungată şi cari potu da referente satistăcetdre de C edite de schimbă şi Scoraptarea poliţe-lorfi. O perfectă soliditate şi discreţiune suntă garantai Scrisorile vorfi fi adresate : G. B. 5000 D-luX ţudolf Mosse, 135 Gheap-Side, London. ALIMENTAŢIUNg NOTRIŢIUNE VIN CHÂPOTEAUT CU PEPTOîîE DE PEPSIN (CARKE DE VACA DIGERATA Şl ASIMILABILA) Când tlimemele ajung iu stomac, sunt transformate de sucul gastric tntr'uă substanţă solubilă numită Peptone cari, transportată in t6tc părţile corpului prin intermedierul vineleor, servă a forma cesâturile nostre : muşchii, 6se, nervi, tntreţiind in acelaş timp viaţa şi sănătatea n&stră. Numerbse experienţe au stabilit că, tratând carnea de vacă (cel mai bun aliment) prin sucul gastric extras de ia animale, se obţine un produs intocmaiu ca acela ce se formează in stomac eonform legei naturei. Acăstă carne de vacă, digerată asociată unui vin generos şi plăcut constitui; vinul de peptone pepsic al lui Chapoteau, preparaţie ce are proprietatea a hrăni atunci châr când stomacul este incapabil a putea efectua uă digesliune. El este mult mai activ de cât vinurile ce conţin extracturi sau gemuri de carne, că mai mare parte incapabiile de ci mai mică putere nutritivă. Vinul Chapoteau este recomandat convaleşcenţilor, anemicilor, diabeticilor, personelor slabe, acelora ce suferă de stomac (gastralgii, etc.) şi sunt desgustate de ori ce aliment, precum şi acelea ce nu mai an nici-uă putere şi sunt slăbite prin nă muncă primare, ori prin excese, friguri, dysenterie, maladiile peptului, afecţiunele cancerose, voiajurile şi lungele osteneli. Dai doicelor, vinul lui Chapoteau, măreşte abondmţa şi puterea hrănitOre a laptelui; greutatea copilului creşte pe fie care (jii intr'un mod surprinsător La copii în vdrs'u de jos şi la adolescenţi, el provbcă creşterea şi ogn enteaijă vitalitatea. Este indispensabil a se cere si pretindeca pe fie care flacon cu vin de peptone pepsic, să ecsiste marca fabricei şi iscălitura Chapoteau, pharmacist de prima classâ in Paris, 8, rue Vivienne. Acistă preparaţiune se găseşte in deposit şi de văn-tjare la DaiPharmacişti şi droghişti, n-ol aii maile vale’. Bucureşti Pharmacia F. Brus. Braila. R. Pelza! Kauffmes,si Drogueria. Jassv. A. Racovitz. Gheorgiadis. Turnu-Severm V. Schwab. A şi ^einintele BrâncoYenescî La 22 Ianuarie curentă, se va ţine licitaţie îu Cancelaria acestor aşezăminte, pentru aprovisionarea Spitalului cu articolele de băcănie necesare bolnavi-loră, pe termenu de ună ană, cu începere de la 27 Februarie 1882. Condiţiumle aprovisionărei se potu vedea în orice măcinată „ 4 — Caf. Mart. fin prăj. , 4 80 „ » măcinată „4 — Cafea Moca prăjită 6 — „ „ măcinată 6 — Cafea Rio II, fin pisată — „ » III, fin pisată 2 40 Cafeaua se vinde pe locu comptatu şi fără varia-ţranî de preciurî. S. TRANDAFIRESCU. Sub semnatulă , visitându o cărturăresă numită Pepi Fain, strada Mircea Vodă No. 18, în casele d-lul Alexandru Bacalolu, care prin ştiinţa sa, ’mî-a precisă atâtu trecutulu şi presentul cât şi viitorul. Recomandă deră prin acesta ca orî-cine se inte-resedă a se convinge de adeveră. N. Popescu. so VINURI VECHI S cu 15 lei vadra la d. Păun Popescu, banul Slătari. nu i^niBiiTUafl salomi ?i °o* Vii Iii Ulii Ui I dai?, mobilată, Stra- da Carol I, No. 14. A se adresa chiar acolo. MUZEULU MECANICU CASELE D-luî BAR ON BELLU 1. Calea Victoriei, 1. Alături cu Casa de Dep. şi Cons., vis-a-vis de strada Carol I I albe şi Jeamaica de la celebra cas-Eggers şi Franke din Brema, singurele apreciate de publiculă cunoscătoră, se află de vendare în Bucuresci : En gros la d-nil Mo-roianu & C., G. lonescu & C., şi fraţii Crezoiu. En detail la d-niî Carol Ghevsabeck, G. şi V. Pencu, D. Martinovici, I. Kosman, D. G. Moceanu, P. Barbulescu, V. I. Racovitza, Păun Popescu, D. Theodoru, I. Colţescu, fraţii E. Duro, D. Staicovicî. îu Craiova la d-niî Părvan N. Rădulescu, D. S. Furtunescu, J. G. PopovicI, N. StojanovicI, G. M. Mihăileanu, şi Avram Iovanovicî, etc. Represintante pentru România; H. WARTHA, Comptoir : St'ada Pîranel No. 5. ESENŢE SI OLURI wnlqueururi, rosogliî, mastică, romuri, rachiţi, ţuică, cognacuri, vermuturi, oţetii, etc. de la celebra casă Ed. Schotz din Briinn se comisiondză cu preţuri şicondiţium favorabile Iad. H. WARTHA, repvesentantele casei, comptoirulstr. Dâmneî No. 5. ASTHME CIGARETTE INDIENNE CU CANNABIS — INDICA De GRIMAULT & C'% pharmacişti la Paris Este d’ajjunsfl d’a aspira fumulu Cigareteloru cu Cannabis indica, pentru a face se dispare aslhmulă celu mai violenţii, tussea nervdssă, răguşeala, stingerea vocel, nevralgiile faciale, insomnia şi pentru combatterea phlhisieî laryngea, şi toate aiTecJiunile căilorii respiratore. — Fie care cigareltă părtă semnătura GRIMAULT & C'\ Depositu in principalele P har macii. Un profesor de limba italiană, do-resce a preda lecţiunî, de limba italiană cu ună modă fdrte les-niciosă pentru a putea învăţa cine-va. Doritorii se pot a-dresa la adm. (harului Telegra/idu. prin LICITAŢIE, spre tăere pâlcurile de păduri ce nu suntă în espîoatare, dupe moşia Snrdesca-Glodăneasca a libf-riî Biserici ArmăseştI, din Comuna Armăşeştî, judeţulu Ialomiţa. Se voru ţine doue licitaţii de către d-lft Iordache Zosima, Chitorulfl şi administratorulă Bisericeî, una în ţjiua de 6 Decembre şi alta la 13 Decembre anulă curent, în localulă administraţiei Bisericeî din numita comună pentru câudti amatorii spre a putea concura, voră fi însoţiţi de garanţii în regulă, şi cândii vor vedea condiţiunile vânzări prin licitaţie. DEMETRIE M. SERREA uuiculu XylogruphS română medaliată cu medalia de argintă la esposiţia Concordia Română, stabilindu-se in Bucuresci se în-sărcineză cu totu felulu de lucrări atingătdre do arta xylographică cu preciurî moderate, adresa: Schitu Măgureanu No. 20. SE CIUTA UNU TINERU care vorbesce româuesce şi nemţesce, având ă poflă a voiagia, la MENAGERIA KLEEBERG. MERSULtI TRENURILORt CAILORtJ FERATE REGALE IN ROMANIA VALABIL TDJB2 LA 20 AaTTCxTJST 1881 liucurescI-Focşanl- noman- iaşi laşi-Focşanî-JBucnreşcl Aret. Trenuriloru ŢICNI Tr. ac. Tr.ac. Tr. de per. Tr.pl. (1 29 1 6 19 21 i 8 c..r*»«î pl. p. m, p. m. a, m. a. m. a. m. 5.30 10.45 10.00 7.15 7.00 f • C la 5.45 11.01 10.22 7,88 5.58 11.14 10.40 7.56 I Peri| 6.17 — 11.08 8.24 — S Crivin» 6.34 11.50 11.31 8.46 S Ploeicî 7.00 12.28 12.85 9.25 8.1a | Valsa-Călng. 12.47 12.58 a. m. a. m. | Albetcî 12.57 1.11 1 Vinii 1 27 1.49 jj Dlmeni — 2.28 1 MonWorl — 2.89 I Bm«â 2.35 3.35 I Eoiţa — 4.30 1 Râm.-Sărat 3.50 5.15 ' 1 wT 11 ■•■**.1 11 ţ» Zi 5.15 5.49 6.09 6.30 6.50 TrN 7 Tr.m. No. 33 11.05 11.36 Tr. m Nr.35 3.00 S.31 i . 603 12.20 11.55 3.50 «■ — 12.46 ! tj’j-i 6.45 1.10 7.06 1.34 — ii — 2.13 Vâle»-S®că — 2.42 Baeăfi 8.15 3.12 Galben! — 3.48 Roman 9.15 4.25 ?PaţcanI 10.80 6.16 Ia;! »o» 1,05 9.05 Ptîşeanî-Su câ va Paşcani Snceva dim 10,44 12,23 aera 7,07 10,09 Y erescî-Botoşanî Verescl Botoşani p, m. 12.08 3,20 aera 9,47 11,42 STAŢIUNI Ar8t. Trenurilor Ti accelerat Tr. de per. mixt 20 2 8 34 36 i_p. m. a.m. laş! plee. 4.08 6.52 Paşcani 6.31 10.30 Roman 8.10 12.10 Galbeni — 12.45 Bacău 9.12 1.27 Valea-Sâoă — 1.45 Răcaciuni — 2.25 Sascut 10.12 2.53 Adj ud 10.3* 3.22 Pufescî — 3.41 p.m. p.m. Mărăşeştî 11.18 4.05 4.25 12.35 Putna-Secă — Tr. 32 4,47 12.51 Focşani 12.05 11.10 5.15 1.25 Cotescî — 11.32 Gugescl — 11.53 Sihlea — 12.13 Râm.-Sărat 1.24 1.0C Zoiţa — 1.32 Buzâu 2.49 2.25 Monteoru - 3.01 Ulmenî — 3.35 Mizil 3.48 4.20 Albescî 4.14 4.55 Tr.m. Valea-Călug. a. m. 4.24 5.09 No.20 Tr.pl, Ploescî 10.20 4.50 5.31 8.40 10.15 Gri vina 10.50 5.26 5.56 9.13 — Periş 11.10 — 6.35 9.31 — Buftea 11.31 6.02 7.23 9.54 11.15 Chitila 11.45 6.16 7.41 10.09 — Bucuresci sos. 12.00 6.30 8.00 10.25 11.40 a. m. dim sora sera nopte Kucfţva-Paşciini p, m, dim, Suceva 5, 6,54 Paşcani 4,41 9,45 Botoşanî-Yeresci dim. p. m, Botoşani 5,21 3,15 Vereşei 7,21 5,15 Bucuresci- VSrciorova Vbrcioruva- Bucuresci Aret Trenurilor Arăt. Trenurilor STAŢIUNI Tr ac . Tr. de per: staţiune Tr.ac. Tr. de per. 3 17 9 4 18 10 a. ra. a. m. a. m. a, m, Bucuresci pl. 8.15 4.45 Vârcior. plec. 11.00 6,15 Chitila 8.31 5.05 Turnn-Sever. 11.25 7.15 Ciocănesc! 8.52 5.31 Palota 12.01 7,58 Gheorgani 9.12 5.56 Prunişor — 8.14 Titu 9.34 6.34 Timnea — 8,28 Găescî 10.04 7.18 Strehaia 12.44 8,51 Leordenî 10.27 7.47 Butoosci — 9,07 Golescî 10.48 8.11 Filiaşî 1,15 9,29 Pitescî 11.14 8.25 E acari — 9,39 Costesci 11.45 Coţofenî — 9.55 Stolnici 12.09 Işalniţa — 10,07 Corbu 12.25 Craiova 2.12 10,20 Potcova 12.45 Circea 2.24 a, m. Slatina 1.18 Piesei 2,36 Peatra 1.47 Bal; 3,01 Balş 2.10 Peatra 3,24 Pelescî 2.34 Slatina 3,55 Cîrcea 2.45 p. m. Potcova 4,26 Craiova 3.10 3.30 Corbu 4,47 Işalniţa — 3.47 Stolne8cî 5,03 Coţofenî — 4.0 Costesci b,27 Răcari — 4.20 Pitescî 6,12 7,40 Filiaşî 3.59 4.36 Golescî 6 26 7,55 Botoescî — 4.57 Leordenî 6,4» 8,19 Strehaia 4.29 5.20 Găescî 7,13 8,50 * Timnea — - 5.43 Titu 7.46 9,39 Prunişor — 5.59 Gheorgan! 8,05 10,01 Palota- 5.14 6 20 CiocănescI 8,25 10,22 Turnu-Sever 5.54 7.C0 Chitila 8.46 10.46 Vârciorova s. 6.15 8.00 Bucuresci sos. 9,00 11.00 p. m. p. Hi. p. m, aj mJ Bucurescî-Ginrgiu Giurgiu-Bucurescl Staţiuni Ţren de pers5ne Staţiuni Tren de persone 1 3 2 4 a m. p. m. a. m, p, m, Bucuresci pl. 7 30 6.20 Smârda plec, 5,50 Comana 8.22 7.12 Giurgiu 7,15 6,05 Giurgiu 9.25 8.10 Comana 8,25 7,15 Smârda sos. 9.30 Bucuresci sos, 9,05 7,55 BuzGu-Barboşi Bar Doşi-Buz$fi STAŢIUNE Tr.ac. Tr. pers. ■ STAŢIUNI Tr. ac. Tr. pers. 23 5 11 23 6 12 a. m. p, ra. p. m. a. m. p. m. Buzou plec 3,00 3.20 Ba rboşl pl. 10.S0 10.07 7.55 Cibilia — 4,20 Brăila 11.35 11.08 8.40 Faure! — 4.45 Muftiu — 11.54 Ianca 4.29 5.32 Ianca 12.36 12.35 Muftiii — 6,09 a. ra. Faureî — 1.18 Brăila 5.35 7.08 8.00 Cilibia — 2.01 Bărboşi 6.10 7.53 8.45 Buzeu 2.00 2.41 Tecucifi-Bârlad ti Aflat .-'IV cuc! 41 43 44- 42 44 46 a. m. ijioa p. m. a. m. p. m. p. m. Tecuciu plec. 7.05 12.00 5.35 Bârladu plec. 9.15 2.55 8.30 Bârladil sos. 8.35 1.30 7.30 Tecuciu sos. 10 55 4.25 10.00 Barooşî MArăşesci Mărăşt'8Cî-BnzM 25 27 7 26 28 8 a. n: p. m. a. m. p. m. Bărboşi pl. 9.10 Mărăşesc! pl. 11.25 6.15 4-15 Serbesc! 9.33 Tecuciu 11.53 6.45 5.10 Pruvalu 10.02 Ivesci 5.43 Ilanu-Conacbi 10.20 Hanu-Conachi 6.07 Ivesci a. m. p. m. 10.46 Prevalu 6.25 Tecuciu 5.12 10.20 11.40 Serheştî 6.54 Mărăşesc! 5,40 10.50 12.10 Bărboşi 1 7.15 Barboşl-Galaţî Galaţî-BarboşI 23 5 ' 603 24 6 604 a. m. p. m. p. m. p. m. a. ra. a. m. Bărboşi a 6,15 8.03 7.25 Galaţi 10.10 9.25 8.25 Galaţi 6.50 8 4(l 8.00 Bărboşi 10.54 10.02 9.00 sioesd-Predealu i’redealn- Flooscl ArSt. Trenuriloru Aret. Trenuriloru Staţiuni Tr.ac. Tr.m. Tr.pL Staţiuni Tr.ac. Tr. de pers. 1 3 5 2 4 6 a. m. p. /II. a. m p. m. a. ra. p m. Ploescî pL 9.50 7.06 8,28 Predealu plec. 5.40 5.00 Băicoiu 10.26 8.00 9.04 Buşteni 6 04 5.38 Câmpina 10.53 9.00 9.32 Sinaia 6.29 6.16 7.56 Comarnic 11.26 9.46 10.05 Comarnicfi 7.02 7.27 8.32 Sinaia 12.10 10 56 10.40 Câmpina 7.29 8.27 8.59 Buşteni 12.24 11.16 Băicoiu 7.53 9.04 9.25 Predealu sos. 12.50 11.52 Ploescî 8.25 9.49 ‘10.00 Bucuresci.— Tipografia Academiei Române (Laboratoriî Români) Strada Academiei 26 rr www.dacoromanica.ro Preţul abonamentului: pe an 24 lei, pe 6 luni 12 lei, pe 3 luni 7 lei; In districte: pe an 30 lei, pe 6 luni 15 leî, pe 3 luni 8 lei. OrI-ee abonamentu ne însoţită de valore se refusă. Abonamentele se face numai la 1 şi 15 a fie-căref luni. Directorii: IGn C. Fundescu. Pentru abonamente reclame şi annncinrî, a se adresa la Administraţinne. STRADA NOUA Nr 3. Pentru Franeia : la Societe Havas, Laffite & Comp, Pentru Austria şi Germania, huma! la Adolf Steiner 8, Place de la Bonrse, Paris. Hamburg-, (Germania de Nord). Pentru Anglia: la d-nul Eugene Micoud, 81 Fleet j Pentru Ungaria la d-nulu Moritz Wiets, în Buda-Street, E. C. Pest, Servitenplatz. Preţulu anunciuriloru : linia mică pe pagina IV, 25 bani, reclame pe pagina III, 1 leu, pe a II, 2 leî şi pe a I, 3 lei. Pentru rubrica, inserţii şi reclame, redacţia nu e responsabilă Epistolele nefrancate se refusă şi articolil nepublicaţî se ardă. Administratorii : IGn C. Fundescu* SCIRI TELEGRAFICE (Servioiulu (Jiareloru streine) Yiena, 24 Ianuarie. — Prin cercurile superifire se conteză pe aceea, că complectarea trupelor!) ta fi gata peste 14 (Iile, şi se speră că, peste alte 14 Zile, se va putea năbuşi insurecţiunea. Greutatea, de care se ţine mal multă semă prin aceste cercuri optimiste, constă în aceea, că ce se va face pe urmă. Se discută trebuinţa d’a lăsa acolo ună numără mai mare de trupe şi se ascăptă ca în caşul fi celfi mai favorabila se rămâie în provinciile ocupate şi în Dalmaţia forţe considerabile. Lumea este mulţumită despre atitudinea principelui Nikita, după ce în a-ceste din urmă <]ile a avutu loca în Danilovgrad o întrevedere a principelui Nikita cu generaluia Iovanovici, în care principele făgădui se facă totO ce ’î va sta pri i putinţă. Austro-Ungaria nu făcu alte cereri, de câtfi des arin are a şi arestarea insurgenţilor cari treca fruntaria. Principele promise acăsta, adăogândă că din nenorocire nu pfite stăpâni de totti poporuia săă. Ragnsa, 24 Ianuarie. — Jouia trecută principele Nikita a primita în Danilovgrad o deputaţiune herzegovinenă, care ’I ceru sprijinulu Muntenegru-luî. In presenţa ministrului reşedinţe austro-ungar, baronuia Thommel, principele îi răspunse, că nu tre-bue se se conteze pe una asemenea sprijină. Eia îndămnă pe Herzegovinenî se se reîntfircă imediata pe la căminurile loru, căci la casa contrariu se va vedea nevoita a aresta pe toţi în Podgoritza. Roma, 24 Ianuarie. —ţ)iarele de aici esprimă mal în unanimitate credinţa, că luptele austro-un-gare din Herzegovina aQ în ele posibilitatea altora complicaţiunî. Wolcizka, 24 Ianuarie. — Şefula poliţiei a ordonata ca, pene la 3 (15) Ianuariil, toţi ovreii austriac! se părăsăscă localitatea, căci la casa contraria vora fi urmăriţi pe cale judiciară. In ordinO este pusa alternativa, sea d’a se duce cu totul în străinătate seă d’a se retrage la o depărtare de 50 verste de la fruntarii în întrulQ Rusiei. Findu-că până astă-di nu tăte familiele ovreiesc! s’au supusa acestui ordină, apoi se vorfi lua contra lord măsurile anunţate. Paris. 24 Ianuarie. •*- Situaţiunea politică este tota încordată. Printre deputaţi domnesce acum ca şi mal nainte neunirea, totuşi majoritatea înclină a crede că d-lă Gambetta şi ministerul») seă suntă ca şi căluţi. Deca discursulQ d-luî Gambetta în Cameră nu va schimba curentulu seu deca nu se va întempla ceva neaşteptata, apoi filele aceşţea vomfi vedea unu nuoa minisbru.— D-lă FreycmeF a avuţii o lungă conlerinţă cu d-lu Grevy. Roma, 24 Ianuarie. — Scirj private spună^că starea sănătăţii generalului Garibaldi este ffirte în-grijităre. Cel mal renumiţi profesori. napolitanl, între cari şi d-lu Semola, ah ţinuta ieri unu consilia, în care afi declaratu că este peste putinţă se se pronunţe într’unfi chipu definitiva în actuala stare a bălei. Generalulă mal păte trăi ancă câţî-va ani, derfi păte se şi mără de o dată. D-ia Rocco De-zerbi a şlisu că generaluia Garibaldi nu mal este una omfi, ci o umbră. Paris, 24 Ianuarie. — Consiliuia superioru alu armatei, care a ţinută ieri o şedinţă la minisierulă de resbela sub preşedinţa d-lul Camuenon, discută cestiunea reîntărccriî câtă mal repede a trnpeloră din Tunis şi a creării de cadre pentru o armată permanentă africană şi locală. Paris, 24 Ianuarie. — Prin cercnrile parlamentare se crede că şi Camera şi Senatul!) vorfi vota revisuirea mărginită. A se vedea nltimele scirî pe pagina 111 BUCURESCI. 14 JANUARIE Desbaterile de a-l-altă-eri din Cameră, a-supra interpelărilorfl d-Jorfl M. Cogălniceanu şi N. Ionescu, suntfi de uufi mare in^resfi, şi de aceea dătorl ne credemfl a reveni asupra lorfl şi a cjice câte-va cuvinte. In privinţa primei interpelări, aceea a d-lul Cogălniceanu, relativă la închiderea fruntarii-lorfl despre Austria, măsură luată de monar chia vecină şi care împedică esportulfl nostru de vite, Camera a adoptata calea cea mal hună, lăsând»! guvernului deplina libertate de acţiune, spre a o face pe Austria ş<5 îaţelâgă că la noi nu esistă de trei ani nici VeŞizhrr-tiă şi să o înduplece a-şl deschide fruntariile. Aceste desbaterl afl datfl ănsâ nascere unei cestiunl personale între d-lti Carp şi d-lîl Co-gălniceauu, care, în desvoltarea interpelării sele, atacase convenţiunea comercială încheiată de guveruulfl d lui Lascar Catargi. Găsim fl că d-lfl Carp a foştii păte cam aspru cu d-ltl Cogălniceanu în răspunsul!! ce ’î a datfl, dărfl noî, ca simpli cronicari, ne cre-demfl detorl a pune sub ochii naţiunii cuvintele d-lul Carp, pentru ca ea să le judece şi să tragă din ele învăţămintele ce va crede de cuviinţă. D-lfl Carp - ^______ Suntemfl curioşi să vedemfl - ce vorfl maî 4ice acumfl oposiţiunile, care până aci strigafl pe tăte tonurile că guvernnlfl actualii a vânduţii Dunărea Austriei, de vreme ce numai d-lfl Cogălnicănu nu păte fi bănuiţii, celu puţinii m momentulu de faciă, că este partisanfl alfl guvernului. Ensu-şl d-sea mărturisesce că n’a simţiţi! nici o dată că guvernulfl a slăbiţi! în cestiunea Dunării, şi acăstă mărturisire are cu atâtfl mal mare valăre, cu câtfl ea vine din partea d-lul Cogălnicănu, fosta ministru alfl nostru la Paris, şi prin urmare în posiţiune d’a cunăsce atitudinea guvernului în acăstă cestiune. Dărfl cumfl amfl mal spus’o şi altă dată, oposiţiunile n’afl acusatfl pe guvernulfl actualii că a compromisa cestiunea dunărănă, de câtfl numai în speranţa eă vorfl veni la putere şi atunci, sub pretecstfl că afl găsitil cestiunea compromisă deja, să pătă da totulfl. Oă acesta era plănuiţi conservatorilorfl mal aleşii, ne-afl dovedit’o în destuii! cele petrecute cu ocasiunea neînţelegerii dintre România şi Austria. D’abia s’a aflata despre acestă neînţelegere şi d-nil conservatori se grăbiră a declara în şedinţă publică a Camerei, şi prin (Jiare, că snntfl dispuşi a’l da monarchiel vecine mal multa de câtfl cerea ea ănsă-şî, de a’l sacrifica chiarfl o parte din drepturile năstre de suveranitate pe Dunăre. Naţiunea, cu ocasiunea desbateriloril de a-1-altâ-erî din Cameră, a pututfl vedea şi se convinge o dată maî mulţii de teineiulii ce trebuie să pună pe acusaţiunile ce oposiţiunile ai! făcuţii necontenita guvernului, mal aleşii în cestiunea Dunărenă, acusaţiuDî cari n’avefl alt scopfi de câtfl a le pregăti tăremulfl pentru concesiunile ce erai! otărlte a face Austriei, dăca veneai! la putere. Faciă cu organisaţiunea sistematică ce se vede acum în bandele de insurgenţi herzego-vinenl— P® care Kodăa _-wâ. furturi comise se pund in sarcina luî Ko-dău. Ceia ce se scie de ela şi despre care mărturisi şi complicii luî prinşi, e că acesta hoţu nu ucide, nu schingiuiesce, nu bate. Din contră relele tratamente suntă cu totulQ îndepărtate şi chiard severă reprimate cânda se comitu în banda sa. Ceia ce nu se scia âncă eraă faptele sele ce ’lfi recomandă umanităţel. Prinse în drumu pe und preotd de pe Valea Ji-jiel şi după ce ’î sărută mâna şi primi blagoslo-venia acestuia, ’I ceru cu multă blândeţe punga, spunendd numele săd. Preotulâ se grăbi a i-o da, Kodăd golind’o de. 40 fr. ce’I găsi, ’î restitui punga. — Mergând! maî departe întâlni în drumuia seu pe o femee ce venea la Botoşani spre a vedea pe unii fia ald el eare se afla în spitaluld filiala. Lamentările sărmanei femei înduioşară inima banditului şi ’î dădu :iceî 40 fr. luaţi de la preotQ, u-rându-I drumfi bund şi flicându’I că de nu va fi de : ela ajutată alţii n’o vorO mal ajuta. Und altu faptfl âncă face să se creză că Kodăd prăda în scopuri umanitare : prin pădurea de la Raitt întâlni unO ţărand necăjindu-se şi plâugânda în drumd că i se desbinase unO bod urcându ghe-ţugula dâliiluî din acestă pădure. Kodăd scdse 11 galb. şi ’î oferi ca, adâogându-1 la preciuld ce va lua din vâu^area boului desbinatd, să ’şî cumpere perechea la acela ce ’I rămăsese. După o strîngere de mână frăţescă Kodăd se îndepărtă, iard omulQ ce dăduse peste necasurl, povesti consătenilorfi lui cum ’lO găsi noroculO în druma. Complicii lui Kodăd declară că elO are adunaţi din prădăciunl vr’o 500 galb. până aournfi; în aşa oasd aceste fapte parfi probabile şi până la probe juridice, noi le îuşirămd ca simple anecdote ce circulă prin t<5te gurile. Dacă vre odiniâră Kodăd va fi prinsa şi judecatu de juraţii noştri, de sigurd că tâte aceste fapte, în interesulu apărărel sâle se vorO stabili prin invocarea acestora persâne ce ad primita milosteniile lui. Und altu banditu. — Citimu în acelaşi cjiar: Căslaru e numele unul alta banditd, tovarăşa de alo lui Potlog, scăpata împreună cu eld din închi-sdre. Se şlice că acestd hoţtt s’arO găsi de formă angajata ca păzitora de vite la unulu din marii proprietari aî judeţului Dorohoifl. De aci pornesce es-cursiunile sele şi cânda se vede urmărită de autoritatea nâstră, atunci trece la postula sed, sigurQ fiindd a nu fi de nimeni supărata. Ava fi bine ca administraţiunea se părăsească ve-chiuia obiceifi de a se intimida de acel ce se pretindă a tota puternici şi consideră ca semna de omnipotenţă în a nu tolera autorităţilora legala constituite să facă perquisiţiunî pe moşiile lorfi. CRONICA JUDICIARA Un condamnat la morte Individuia care apăru filele din urmă înaintea curţii cu juraţi din departamentul Orne, (Francia), este unO muncitora cu rjioa anume Clemâut Four-meau. Ela este acusata de a fi omorâta o bătrână negusfcorâsă din oraşnla Argenton. Etă şi resmnatuia faptelor!! din actulu de acu-saţie : D-na Deuzet, în etate de 63 ani, ţinea deja de multa timpd o prăvălie cu ghete şi ciorapi. Bătrâna trăia retrasă şi se aujjea că are în casa sea nis-.e economii, făcute în decursul!! anilorB. In ţjioa de primulri Noembre, unuia din clienţii săi venind la uşa prăvăliei o găsi închisă, şi fiindd-că era săr-bătdre credu că bătvâua a luata hotărîrea de a nu deschide în acea di; de'ra veninda âră a doua ^i, ela vg$u uşa tota închisă şi neînţelegâuda causa se adresă de astă dată la una sergenta de stradă, în-trebându’ia dâcă nu cum-va s’a mutata prăvălia cu ghete. Atunci numai interveni poliţia şi după ce uşa prăvăliei fu deschisă, s’a constatata că bătrâna, stăpâna casei, fu ucisă într’unD modu cruda şi teribila : craniula bietei femei a fosta turtită prin loviturile date cu una ferB ; creeril, cari ţîşniră din craniO, umplură păreţi! şi mobilele. O desordine domnea în tota locuia : lucrurile din dulapuri şi cufere erafl aruncate în neregulă pe scânduri. To-tnla denota cu evidenţă că mobilulQ crimei a fosta furtnlu. Bănuielile poliţiei aB căzuta imediata asupra numitului Fourmeau, care cunoscea pe bătrâna si ţa™ a fosta văduta chiara în Lia a , „„_____şi chiarB în acea di măr- ^'ioluln. La audienţă ânsă, asasiuulB pierdu tdtă aroganţa pe care o desfăşură înaintea judelui de instrucţie, în facia căruia nu numai că povesti cu t<5te amănuntele cum s’a efectuata crima, derfi âncă, luândQ în mână ciocanulu cu care ucise pe bătrâna, a şi aretatQ prin pantomină cum a lovit» craniul» victimei. In urma rechîsitoriuluî procurorului Jardel, juriulu a data unB verdictB afirmativa asupra ces-tiunelorB puse, fără a cere circumstanţe uştirăt6re. Tribunaluia, prin urmare, condamnă pe asasină Ia mdrte. AscultândB condamuaţiunea sea, Fourmeau leşini şi că^lu pe mâinile geandarmilorQ. Aşa dâi'B, în curândR oraşula Argenton va avea teribilul!! spectacolQ ala unul oraoru juridic». «Sânge pentru sânge, omori! pentru omord ! Ce teribilă justiţiă!.. resună în urechile năstre sublimele cuvinte ale luî Victor Hugo. cutii din preţiosulB săB syropB în prafu. — EB urmai imediata tratamentulB prescrisă, şi mă aflu actualmente într'o perfectă sănătate. — Mă vedă obligată de a da, prin ace'stă scrisâre, o atestaţiune publică de recunoscinţa mea prefesorulul meritos care mi’a scăpată viaţa. Arthur de Chaiup. Architectu Mecanică. GEAFXA ANAL ISA ASUPRA CALENDARULUI Juiian, gregorian şi poporar român pe 1S82 de Smieonc Mangiuca (Omviţia. — Banatul Temlşfanel) DIVERSE O sesiune parlamentară fără discursuri.— Acesta se pare ceva cam de necrezută, cu t<5te acestea nimicB maî adevărata. In Elveţia, sesiunea federală de iernă s’a închisQ fără să se fi pronunţata vre unB discurs!!. Fericiţi mal suntB şi locuitorii republicel elveţiano ! * * * Pasiunea bunlloră. — X... isprăvindB paralele se presentă Ia unuia din unchii săi pe care Ta scia bolnava. ’LB găsesce răB de tota, acesta nu-’IB împedică ânsă de a-’I cere parale. UnchiulB, indignata, 1B blestemă. — DârB gândesce-te bine, bunulă med unohiB, că n’amă nici cu ce să mă pul în doliu dâcă vel muri! .. . I ■VA Culmea avariţie!. —î x--., n cita. într’o gli, eşinda de la und n tullo dantistC, întâl- nesce pe unuia din amicii săi care-I (lise: — Te-a durută vre-o măsea ? — Da. — Şi ce’ţl a făcuta dantistulD ? — ’MI a scosO. . . 10 frapcî ! Und recensămentd maritimii. — ^câ numă-rula năvilora din care se compune marina lume! întregi. SuntB actualmente 55894 năvî: 6857 cu vapori şi 48039 cu pân$e. Anglia posedă 4106 vapâre şi 18403 năvî cu pânze; America 569 de de cele dântâiă şi 6045 de cele d’alu doilea; Francia 361 şi 2678; Germania 303 şi 2021; Ispauia 237 vapâre şi Rusia 179 vapâre. Norvegia 4178 corăbii cu pâuze şi Italia 3018. INSERŢIUNI ŞI RECLAME DomnulB meii, vă voi fi fârte obligata, dacă veţi bine voi a însera următârea scrisâre : FiindB lovita do o lungă bâlă, amă recursă la mulţi medici; dâră nici unul n’a putut să mă scape; fie care atestară că suntB incurabila. După consi liulB amirilorB amB scrisă profesorului Alberto, fiulO defunctului G. Pagllauo, la Florenţa cassa thea/ruluî Pagliano, care ’mî trimese imediata ţlece AmB anunţată în mal multe rânduri apariţiunea acestei opere. Importanţa el ne impune să’I consa-crămă câtr-va rânduri analitice. LăsândB la o parte calendarulă julianO şi gregorianO, ne vomfl ocupa de calendarulO poporala românQ care merită o deosebită atenţiune. Acestă parte, tipărită pe pagini separate, det Q faciă în faciă cu cele-l’alte, cuprinde tâte serbătorile poporului consacrate de tradiţiunf, . - . rt—r- ‘ - trisotif.« de co- mentam pe câta de îuteresante, pe atâta şi de instructive. DerQ ele se completâză în partea sciin-ţifică a calendarului unde găsimB mal multe studii importante. In celfi intitulata colinda. autorul!!, dupe ce arâtă originea şi însemnătatea el astronomică şi calendarică, trateză despre piţiereT, 1) juni, plugşoru, ţurca, brezaia, cerbuţiu şi vasilca, cari constituescă partea dramatică a colindei, şi, prin probde ce aduce, adeveresce originea antică a eî, că ea a asistată la Grecii şi Romanii cel vechi ca cultă de sâre, şi că în Roma copiii aă colindată penă în alu 13-lea secolB întocmai cum până as-tă-$l colindâză Ia noi Românii Piţiereiî. De aci paternă conchide că d-lfi Mangiuca, prin studiulă săB, a revendicata originea romană a colindei. In Apa de la Boteză, studia metafisico -magicii, autorulu aretă, basatQ pe ştiinţă, pentru ce ea nu se strică şi are proprietăţi lecuitâre. Acestă credinţă după istoricul Sultzer, Bucuresceniî aă avut’o de acum o sută de ani. Religinnea şi morala ocupă o parte însemnată în acestă studid. VorbindB despre Moşi seă sacrificiul!! morţiloră, autorulB aretă că Moşii, suntB Larii §i Penaţii Ro-manilor» vfchî. Moşii suntd unu cultă alB spiritelor Q familiare. Lorfi se sacrifică tâte pârgile sâd moiţele câmpului de peste and. De aci se vede câta irebue să ne intereseze, m ■! alesă pe noi Românii, aceste studii în care găsimu originile şi însemnătatea istorică a sărbătorilor, da-tiniloru şi credinţelor!! poporului nostru. UnB studia nu ma! puţină interesanta este şi acela în care antorula cârcă a demonstra originea românâscă a vestiteî povesti a lui Păcală. După ce face unB paralelism!! între Păcală românescB, italienesc», grecescu şi finlandesă, d-lB Mangiuca arâtă cum, atâtB din etimologia cuvintulul, câta şi din caracterul!! luî Păcală, se pâte recunâsce că o-riginalulă l’avemu noi Românii. Acesta studia despre Păcală, după câta scimd, este uniculu în literatura nâstră. Calendarulă care formâză unB volumB forte în 8°, de aprâpe 10 câle, se termină cu bocetulQ Petrecerea mortului, unfi felB de descântecu în ver-mri, cu care poporulB descântă pe celB repausata pentru trecerea lui din lumea acâsta în cea-l’altă, maî nainte de venirea preotului pentru înmormântare. Acestă bocetB este însoţită de interesante comentarii asupra fiinţelorQ mitologice daco-romane despre care se menţionâză într’âosuia. Din ele se dovedesce că şi îu mitologia daco-romană esista aşa numitulă Arborele lumei, (Der W-eltbaum germ.i, şi că la nici o altă naţiune nu se găsesce descrisă mal esenţială şi laconică ca la noi. Acesta e MS-rulă lui Sân-Petru care este acelaşi cu mărul din Grădina Esperideloră din mitologia gic ă-romană TotO aci autorulB ne arată ce fiinţă mitologică este şi Sorbulă pământului, despre care se pomenesce atâtB de des» în poveştile popnrave; elă nue altă ceva de câta Oceanulă pe care Grecii şi Romanii cel vechi şi Mă închipuiau ca unB rîă ce înconjâră pământulB şi se absorbe în fiica sea cea mal bătrână în Stige sub pământB. De la acâstă absbr-bere vine şi numirea de SorbulB pământului, la noi. In legătură cu sorbulB pământului, care este ota-rulO îutre acâsta şi cea-l’altă lume, aflăm a ce în-semnâză şi cnvâotuld Uremă din basmele şi graiul poporului, şi că cele două tărâmuri represintă cele două emisfere. CredemB de ajunsu atâtB ca să se vadă necontestata valâre a publicaţiuneî d-luî Mangiuca din. puntuld de vedere alB literatureî populare, şi importanţa el pentru originele nâstre romane. Putem 1) Copiii colindători, Te» ‘rf www.dacoromamca.ro TELEGRAFUL!? Zice că acestti calendară cuprinde adevăratele te-saure ale poporului română pentru care ’lfl şi re-comandămă cu deosebire fie-căruî Română, ca pp catechismulă naţionalităţii năstre. Terminândă, felicitămă sinceramente pe d-lă Mangiuca pentru acestă întreprindere, în care ne place sS sperămă câ va persista dându-ne în fiecare ană caleudarulă poporarfi totă maî înavuţită, astă-felu ca colecţiunea lu! se fie unu adeveru şi complectă tesaură alfi naţiune! române. E10 se află depusă spre vânzare cu preţuia de 2 le! şi 50 banî, în Bucuresc! la librăriele Socecă şi Fraţii Ioniţiu ; Iaşî, la D. Daniel şi P. Popo-vicî; Craiova, la Filip Lazăr; Galaţi, la Nebuneli; Focşani, la Stefănescu; Turnu-Severin, la Starna-tescu. îetier ULTIME SCIRI ServiciulU particulară ală «TELEGRAFULUI» (Agenţia Havas) Paris, 25 Ianuarie. — O notă a Agenţiei Havas anunţă că d. Allain Targâ, ministru de finance, a primită a^f de dimineţă pe d-ail Rothscbild, de Machy, Joubert şi Moreau, syndiciî agenţiloră de schimbă din Paris. Resultă din conferinţa ce aă avută aceşti bancheri cu ministrulă că, graţiă mă-suriloră deja luate, graţiă concursului înaltei bănci şi a stabilimentelor^ de credită, graţiă în fine sprijinului promisă de guvernă, lichidarea operaţiuni-loră Bursei la 3 Ianuarie este asigurată. Banca Franciel a pusă la disposiţia pieţei din Lyon 100 milidne de franci pe deposită de titluri. Paris, 25 Ianuarie. — Părerile suntă fărte di-verginte în privinţa resultatuluî desbaterel care va avea locă mâine în Camera deputaţiloră privitdre la proiectele de revistiire. CabinetulG menţine revi-suirea limitată, deră nu va cere Camerei să adere la propunerea sea piivitdre la înscrierea scrutinului pe liste în constituţie; va cere numai autorisarea de a pune cestiunea îu cougresu. Petersburg, 25 Ianuarie. — Gazette de la Bo-urse anunciă că s'a încheiată o înţelegere între Rusia şi Turcia pentru plata indemnităţii de resbelă : Turcia va plăti actualmente Rusiei 10 milidne franci oare voră fi garantate prin a 10 parte a veniturilorfi unorfi provincii şi prin o altă a 10 parte din con-tribuţiunile generale. Perceperea se va face de co-mitetulă de administraţiune însărcinată a percepe veniturile în socotela Bondholderiloră. Berlin, 25 Ianuarie. — Reichstagulă continuă discuţiunea bugetului imperiului. Ministrulă Putt-kamer observă că’şî facă o ilusiune aceia cari cred că guvernulă a fostă de totă învinsă prin ultimele alegeri pentru Reichstag. «Sesiunea actuală, (jice densulă, dă bune resul-tate; bugetulfi va fi votată şi politica cancelarului a câştigată deja o victorie în cestiuuea anexăreî Hamburguluî la ^Uniunea vamală. In ceea-ce pri-vesce ordonanţa de la 4 Ianuarie, apel ea este mal cu semă prop'riă a preveni tdfce noile conflicte. In crisele europene care ne ameninţă, trebne sg prevedemă că monarchia imperială şi regală va susţine dreptulă şi libertatea». Pesta, 25 Ianuarie. — Camera deputaţiloră a decisă cu 234 voturi contra 161 printr’ună votă cu apelă nominală, sg începă discuţia pe articole a bugetului pentru eserciţiulu 1882—1883. C.'onstantinopole, 25 Ianuarie. — In privinţa protestului Porţii privitoră la nota anglo-francesă trimisă Kedivulul, cabinetul Q din Berlin ară fi răspunsă lui Assim-paşa, ministru de esterne, că înţelegerea dintre Anglia şi Părfca n’are pentru mo-mentă nici o însemnătate, că în casă de turburărl în Egyptă aceste două puteri ară trebui să aibă sancţiunea Europei peutru a lucra, tăte tratatele relative la Egyptă fiindă internaţionale şi că prin urmare până atunci nu se păte face nimicu Suntă semne care arată că Pdrta are tendinţa de a se apropria de Francia ; demersuri în acestă sensă s’aă făcută sg fi se vorfi face pe lângă d-lă Tissot, ambasadorulă Franciel. Ca probă aparentă, ţjiarulfi arabă El Djewaib de aţjî nu conţine de locfi nici o critică contra Franciel, menţionăză ca unfi simplu faptfi, fără a face nici ună comentariă, despre arestarea lui Taieb paşa, fratele beiului Tunisului şi decisiunea Sultanului din Maroc în privinţa agita-toriloră algerianl. Observaţiuni împăciuitdre se voră face în privinţa ostilităţel unei părţi a presei fran-cese contra Franciel. S’a răspândită sgoraotulă că guvernatorul Q din Bagdad arfi fi cerută câte-va trupe pentru a constrânge pe Mansur-paşa, şefulfi Montefikiloră care s’ară fi rSscula 0 din noă. Până acum faptulă nu B’a confirmată. (Servioiulă de ajl 4 ore sera). Washington, 26 Ianuarie. — Juriulă american a recunoscută pe Guiteau culpabilă că a asasinat pe presidentulă Garfield. Londra, 26 Ianuarie. — Morning Post (jice că lordulă Granville, ministru de esterne, a primitfi sciri că puterile s’aă înţelesă pentru a recunăsce că ară trebui ca Anglia să trimită în dată în Alexandria escadra sea din Malta, de'că circumstanţele vor cere. Acelaşi) «jiarfi adaogă că cea maî mare parte din miniştrii aă recunoscută, în consiliulfi fţinntă ieri, că nu este de temută nici o complicaţiune, pe câtă timpă Anglia va continua se lucreze în acordă cu Francia. Roma, 26 Ianuarie — In scopulă de a favo-risa imobilisarea consolidaţilor!) italian!, guvernulă a decretată abolirea a orî-cărel taxe asupra opera-ţîuniloră schimbăreî titluriloră de rentă la puttă-toră în titluri nominative. ADUNAREA DEPUTAŢILORU (Şedinţa de afli joi, lâ Ianuarie.) După citirea sumanului şi a comuuicăriloră, d. A. Lahovary rdgă pe d. ministru de interne se cerceteze dără este adevărată că ună sub-prefectă din Vâlcea a închisă cârciuma unul comerciante Stefănescu şi pe urmă l’a arestată cândă a reclamată. D-10 ministru a cerută se se indice plasa şi comuna în care locuesce d-lă Stefănescu şi va cerceta. S’a alesă comisiunea parlamentară care se prive-ghieze facerea împrumutului de către comuna Galaţi şi plăţile ce trebuescă făcute. Aleşii suntă dd. C. Racovitză, N. Nacn, N. Constantinescn, V. Georgian şi Gr. Triandafil. S’a alesă de asemenea d-lă Pantazi Ghioa în co-misiunea de petiţiuuî, în locuia remasă vacantă prin demisiunea d-sâle. D-lă Giani, raportorulă delegaţiloră asupra mo-ţiunel d-lni N. Ionescu privităre la publicarea ac-teloră atiugetâre de conflictulă cu Austro-Ungaria, citesce raportulu. Raportulă conchide la respingerea moţiune!, care e considerată ca ună votă de blamă. D-lă A. Lahovary susţine cu violenţă moţiunea, D-lă Dimancea susţine cunclusiunile raportului. La 4 ore mal mulţi deputaţi ceră cuvântulă în ceşti une. Senatul, neputându-se complecta, n’a ţinut şedinţă. Iufonnaţiniiile de adi. Ieri pe la orele 12 dimineţă R. Calm incasându de la casa de consemnaţie suma de 680 lei în hi lete hypotecare şi ducându-se pe la comisia de Roşu spre a legalisa o procură s’a dusă la comitetulă pensiunilor?, trecendu pe bulevardâ şi pe la circulă arsă. Ajunsă la comitetulă pensiuţiiloru şi punendă mâna în pozunară nu maî găsi nimică. Poliţia cer-criâză şi crede a se dovedi hoţulu. S’au arestată câţi-va pungaşi. Banii suntă al lui Moise Samuel Nardea, care însărcinase pe d-lă R. Calm se încasese acestă sumă de la casa de de-depunerl. Păgubaşulă nu crede că banii s’au furată, ci că d-lă Calm a abusită de încredere. — Cârciumarnlul din curtea casarmeî sergenţi-loră de oraşă de lângă primărie, i s'a furată aţii de dimineţă 70 napoleoni în aură şi ună cdsornicfi totă de aură. Dnă bâiată ce'lă avea în serviciu s'a făcută nevăzută ; poliţia s’a pusă în urmărirea lui. - Astă ndpte pe la ora 12 şi 40 minute a fostă cutremură de pământu. Mişcarea a pornită de la Nord-Ost spre Sud-Vestă. Ultime informaţinnî Marţi sără a fostă o întrunire la clubul liberal. Dupe o lungă desbatere, peste 60 d nî deputaţi presenţî aă subscrisă ună actu prin care a icură pe d-lă Rosetti de întregă încredere şi ’lă răgă se ră-mâe la putere. S’a numit o comisiune care se pre-sinte acestă actă d-lul Rosetti. Comisiunea s’a dusă a-seră şi a presentată ae-tulă, dâră pe câtă scimă d-lă Rosetti, mulţumind majorităţii, a stăruită în demisiune, declarândă că e maî bine şi în interesulă ţSrei de a fi afară din guvernă. —Aflăm că M. S. Regina nu va asista la balul de di-sâră din sala Teatrului Naţională, fiindă indispusă. De asemenea d-na Pia Brătianu nu va veni, din causa doliului în care se află, în urma morţeî d-luî Teodor Brătianu. — In privinţa desverginărel fetei Babăla Finchel mal aflămă următărele : Fata era servitdre ia o domnă care locuesce în «Hotelă Concordia», şi era trimâsă de multe ori pentru târgueli. Atentatorulă în multe rânduri ’î-a dată câte ună gologană pentru a o ademeni. Peste câte-va (file trimiţeud’o stăpână sa acasă pentru a lua premenelî, părinţii descoperiră lucrul. După cum aflămă, atentatorulă nu este atâtă de bătrână pe câtă amă anunţată. — D-lă C. Gogu, stipendistu alu statului la Paris, a susţinută cu succesă tesa de doctoră in matematice. Subiectulă a fostă: Sur une inegalite Imiaire ă longue periode due a Vaction perturbatrice de Marş. Lucrarea a fostă înserată în Analele observatorului din Paris, distincţiune care nu se acordă de-câtă lucrăriloră de valăre. D-lă C. Gogu, se întdree în ţeră. — Mâine se va judeca înaintea secţiei I civile, Trib. Ilfov, procesnlă intentată de Stată, executori-Ioră ai avere! defunctului G. Musicu, care a lăsat maî multe mii de galbeni în folosulă scdleloră. Statulu este nemulţumită de modulă curau executorii testamentari execută disposiţiunile dintr’ânsul. — D. Gr. Emilian, architectă, profesoră la facultatea de sciinţe din Iaşî a propusă ministerului maî multe măsuri pentru evitarea incendiului în Teatrală naţională. Maî ântâiă d-sea propune ca sceua să fie despărţită de sala spectacolului penă la acoperămâută. Altă măsură este aceia ca tâte cortinele să fie de lână care nu arde cn flăcări. Miuisterulă a înaintată acestă propunere a d-luî Emilian, direcţiei Teatreloră spre cercetare. — In ultimulă numără ală {Ziarului Poriadoc, actualminte interzisă de ministerulă rusă de interne, între altele găsimă o stiie atâtă de bizară, câtă şi de desgustătdre. (Mărulfi în eestiune anunţă că administraţiunea guvernamentului Ufan, de la hotarulă Siberiei şi Rusiei se află sesisată de o a-facere forte tristă (sic!) : în districtele Biscky, şi Yiatea s’aă descoperită 200 sate şi cătune, a că-rorfi aprăpe tătă poporaţiunea bărbătescă s’a castrat ; aşa că totalulu scopiţiloră trece peste 20,000 dmenî. Până acumu suutfi întemniţaţi pentru ace'stă afacere peste 378 bătrâni, cari se bănueşte că suntă operatorii şi profeţii sectei scopiţeloru. O afacere criminală de o aşa însemnătate, d’c6 Z'aru^ Bo-riadoc, nu s’a mal pomenită peDă acumă nici o dată în analele criminale ale Rusiei. Ce ţeră bizară mal este şi Rusia! Societatea geografică romană Bub Augusta preşedenţia a MAJESTÂŢEÎ S^LE REGELUI Toţi domnii membrii al Societăţeî geografice Române suntă rugaţi a se întruni în Adunarea generală la 23 Iunie 1882 la 81j2 ore săra înloca-lulă societăţeî, Palatulă Academiei, sala No. 49 Programa Lucrărilorti 1. Darea •, e sâmă a d-luî Secretară generală a-supra activităţii Societăţeî geografice române de la data ultimei Adunări generale până în presentă şi asupra stării sâle actuale. 2. Darea de sâmă a d Iui casieră alfi Societăţii asupra stării financiare actuală a Societăţeî. 3. Modificarea Statuteloră Societăţii. După aprobarea noniloru statme 4. Reconstituirea Societăţi! şi alegerea Comitetului. 5. Votarea budgetelor!) pentru anulă 1882. 6. Votarea membriloră donatori şi a maî mul-toră membrii corespondenţi streini. Vice-preşedinte, Generală G Mânu. Secretar-generală G. Lahovari. Tote jurnalele suntă rugate s8 bine-voiaaci a reproduce acestu anuciu. BANCA NAŢIONALA A ROMÂNIEI Spre a nu se ivi nepotriviri în privinţa procure loră ce trebuescă date pentru adunarea generală a acţionarilorfi, ce este a se ţine în Zi°a de Duminică 21 Februarie 1882. se publică modelulă de procură înserată mal la vale. lăsându-se facultate d-loră acţionari se-şî facă procura în termenii ce voră crede de cuviinţă, în de ajunsă numai să fie complectă. Art. 84 dispui ndă câ procurele trebuescă lega-lisate în regulă, o simplă legalisare a autorităţiloră administrative şefi comunale este suficientă. Modelă de procură Sub-scrisulO proprietară a.................acţiuni ale Bănceî Naţionale a României, autoriseză prin acâsta pe d-lă.........................se me repre- sinte in adunarea generală a acţiona-iloră, convocată pentru Ziua de Duminică 21 Februarie 1882 şi a vota pentru mine în materiile ce voră fi a se trata în acea şedinţă. B I B L I O G RT FIA Aă eşită de sub ţipară şi se află de vânZare la Tipo-Litografiia H. Goldner în Iaşi şi la librăria Socek et C-ie. ARMOISTII Aceste poesii suută manifestările spontanee de bucurie ale sufletului şi inimel, ce aă resunată la proclamarea României de : JRegat în 14 Martie 1881, şi la încoronarea Regelui şi Reginei din 10 Maiă 1881. România. Transilvania şi Bucovina, ’şi’aă ridicat glasurile loră de bucurie, salutâudu măreţele şi memorabilele Zile> podăbe nestimate ale istoriei Române. Muse române, italiano, francese, germane, serbo-croate şi ebraice ş’au unită cânturile loră pentru marele sărbători ale nâmuluî română. Asemenea poesiî suntă cuprinse în aceste Armonii, în care s’a păstrată corectitudinea scriere! fiecărui cân-tăreţă. Parte din poesii suntă publicate prin Ziare, broşuri şi fol sburătăre; o mare parte âucă nepublicate, şi strânse din diferite cartdne ale autoriloră ce aă bine-voitu a le oferi publicităţeiî Preţulă unui exemplară 5 lei noi. SALLA ORPHEU Sâmbătă 16/28 Jannarie BJL MASCAT Si COSTUMAT Aranjată de societatea filarmonică «Lira> Musica militară a reg. 21 be dorobanţi, dirijată de capelmaestru d-lu Kratochwill. Deschiderea balului ia 9 ore sâra In prima pauză de dansă d stribuirea ofr< loră promise onor. domne. La ora 11 '/a năptea convoiulă mascată. La mieZulă nopţii demascare generală. Biletele de intrare pentru membrii a 3 pentru streini introduşi de membrii a 6 tr de sână, su .t u de venZare la librăria Socecu & C calea Victoriei, tipografia Thiel & W-iss, pal Dacia şi în localulă societăţii, Pasagiulu-Rorr intrarea despre calea Victoriei, scara No. 14, ată între prăvăliele cafenelei francese. (Caze). Intormaţiv-ni şi desluşiri în privinţa costume: grupeloru etc. cu plăcere se declară comitetulă reserva celei maî mari discreţii a priimi şi i Sâmbătă la 9/21, Marţi la 12/34 şi Vineri la sera de la ora 8 pene la 9 1j2 în local Iii socieu Sub-semnatulu comitetă are onăre a face invita-ţiune la participarea acestui bală mişcată şi costumată atâtă membriloră societăţeî câtă şi onor. vi-sitatorî străini ce se voră introduce de membrii, promiţându-le ună amusamentă animată, de 6re-ee s’au luată deja în acâstă privinţă disposiţiunile res-> pective. tomitetulă. Intraiea nemascată nu se folerâză pene la ora 12, după acestă oră însă p<5te avea loeă în toaletă de bală. UNtJ PIANINO Se caută urgentă de închiriată. A se adresa la administraţiunea acestui ZiarQ. A apărută de sub ţipară ună romană fărte interesante : MONAHULU între altele descopere şi ună misteră a lui Satană, de Th. Wartic. / www.dacoromanica.ro 4 TELEGRAFULU CASA DE SCHIMB TOM.A. TAOITJ No. 60 Strada Lipiscanî, No. 60. Pe tfioa de lâ Ianuarie 1882. Cump “Vend. 5 °/0 Renta amortibilă. . . . 85. 86. 5 °!0 Renta Română .... 85. 86. 6 °/0 Obligaţiuni de Stată. . . 96.°/0 97 .°/0 7 »/0 Obl. căii. fer. rom. Regale . 99.V j ’OO.Vz 6 °/0 Scris, funciare rurale . . 97.% 98. 7 °/0 » » urbane . . 97 % 984/2 102. 8 °/0 Imp. municipal! .... 101. » Casei pens. 800 1. . 215. 225. Impr. cu prime Buc. (bil. 20) 1. . 29.% 304/2 Acţiuni «Dacia» (500 1. buc.) . 340 350 Acţi. Bănceî Naţion. Rom. . . 1370 1400 » Baia de Arama . . . . Obligaţii eşite la sorţi 69I0 Obligaţii de Stat! . . 6° „ i Căilor! fer. rom. Regalei 8 5/0 » Domeniale .... 8°|0 » Municipale 8°/0 . . 'yy-‘/2v/0 Renta amortisabilă Cupoane De Renta Româră exigibilă . . » Obligaţii de Stat! 6°/0 . . » * Căile fer. Rom. Rog. » » Domeniale exig. » » Municipale .... » Scris!, f. rur. şi urb. exig. Diverse Aur! contra argint!. . . . \ : % °/o * » Biletele Hypotec. .: » » » de B. N. a R 2 6/s °/o 3 °/„ Fiorini val. Austriacă.... 212 213 Mărci germane 123 125 Bilete de bancă francese . . . 100 101 Cursuld dinViena25 lanuar. Napoleonul! 955 FI. Ducatul! 563 » Cursul! din Berlin 25 lanuar. 6°/0 Oblig, căilor! fer. vom. noi 100,50 Mărci 8°/( Oppbenheim 110 50 > Cursul! din Paris 25 ianuar. 5°/0 Renta română 86 50 Franci 8°/o Opphenheim > Cursul! Londra 25 lanuar. 8°/0 Oppenheim — 7°/0 Stern Schimb! Viena la vedere Berlin la vedere » 3 luni Paric la vedere » 3 luni Londra la vedere » 3 luni casele cu locul! lord din Callea Griviţa No. 66, în întindere de 80 stînjenî lungime şi 14 st. facia. Doritorii se vorfl adresa la sub-semna-tulfl în Strada Lucacî, No. 51. G. ŞTIRBESCU. lf^SÂNTÂL GRIMAULT & GH Aceste Capsulo conţin Essenţa de Santal citrin din Bombay in t<5tă _ puri lalea sea. Numerose csperienţc (acute in Spitalele din Paris, au demonstrat că Esiienţa de Santal citmi avea uă aclivita'e mai mare decât Copalul, CubeDul şi Essen',}s de lerebcnlbină. Elle opresc in două seu trei Franke din Brema, sin- 0 gurele apreciate de pulliulă cunoscător!, se află Q de venţjave în Bucurescî ; Eu gros la d-nil Mo- a roianu & C., G. Iouescu & C., şi fraţii Crezoiu. ^ En detail la d-nil Carol Ghersabeck, G. şi V. Pencu, D. Martinovicî, I. Kosman, D. G. Moceann, P. Barbulescu, V. I. Racovitza, Păun Popescu, D. Theodoru, I. Colţescu, fraţii E. Duro, D. StaicovicT. în Craiova la d-niî Părvan N. Rădulescu, D. S. Eurtunescu, J. G. Popovici, N. Stojanovicî, G. M. Mihăileanu, şi Avram Iovanovicî, etc. Represintante pentru România: H. WARTHA, Comptoir : Strada Ddmnel No. 5. 0 0 0 uoooooooooooooooooooo o o 0 X* Brrteopr-j? MElISULt TREFTTRILORtJ CAILOIitT FERAPE REGALF, IN ROM ANI A VALABIL IDEI LA 20 ALXTO-TTST 1881 Bucnrescî-Focşanî-iloman-laşl STAŢIUNI Bucuresoî pl. Chitila Bufta Periş Crivina Ploescî Valea-Călug. Albesc! Mizil Ulmeni Monteorl Bazăă Zoiţa Râm.-Sărat Sihlea Grugesc! CotescI Focşani Pntna-Săcâ Mărăşeştl Pufescî Adj ud Sascnt RăcăciunI Valoa-Secă Bacău Galbeni Roman Paşcani Iaşi sos ArSt. Trenuriloru Iaşi- Focşani-Bucurescî Tr. ac. 29 p. m, 5.30 5.4E 5.58 6.17 6.34 7.00 Tr.ac. 1 p. m. 10.45 11.01 11.14 11.50 12.28 12.47 12.57 1-27 Tr. de per. 2.35 3.501 5.15 6.03 6.45 7.06 8.15 9.15 10.80 1.05 i p.ia. i a. m. 10.00 10.22 10.40 11.08 11.31 12.35 12.58 1.11 1.49 2.28 2.39 3.35 4.30 5.15 5.49 6.09 6.30 6.50 TrN.7 12.20 12.4 6 1.10 1.34 2.13 2.42 3.12 3.48 4.25 6.16 9.05 săra 19 a. m. 7.15 7,38 7.56 8.24 8.46 9.25 a. m. Tr. m. No. 83 11,05 11.36 11.55 Tr.pl. 21 a. m. 7.0 8.18 a. m. Tr. m. Nr.35 3.00 3.31 3.50 PăşcanI-Sucdva Păşcanî Sucăva dim, 10,44 12,23 săra 7,07 10,09 YerescI-BotoşanI Veresel Botoşani P, m, 12.08 3,20 sera 9,47 11,42 STAŢIUNI plee. Iaşi Paşcani Roman Galbeni Bacăă Valea-Săoă RăcăciunI Sascut Adj ud Pufescî Mărăşeştî Putna-Secă Focşani CotescI Gugescî Sihlea Râm.-Sărat Zoiţa Buzău Monteoru Ulmeni Mizil AlbescI Valea-Călug. Ploescî Crivina Periş Buftea Chitila Bucnrescî sos. Arăt Treuurilor T. accelerat 20 a. m. 10.20 10.50 11.10 11.31 11.45 12.00 a. m. p. m 4.08 6.31 8.10 9.12 10.12 10.34 11.18 12.05 1.24 2.49 3.48 4.14 4.24 4.5f 5.26 6.02 6.16 6.30 dim Tr. de per. 8 34 p.m. 4.25 4.47 5.15 a.m, 6.52 10.30 12.10 12.45 1.27 1.45 2.25 2.53 3.22 3.41 4.05 Tr. 32 11.10 11.32 11.53 12.13 1.00 1.32 2.25 3.01 3.35 4,20 4.55 5.09 5.31 5.56 6.85 7.23 7.41 8.00 i sora sera Tr. m. No.20 8.40 9.13 9.31 9.54 10.09 10.25 mixt 36 p.m. 12.35 12.57 1.25 Tr pl, 10.15 ll.fi 11.40 r.opte Sucdva-Paşcnni Suceva Paşcani p, m, 5, 4,41 dim, 1 6.54' 9,45 Botoşani-Yereşcl Botoşani Verescî dim. 5.21 7.21 p, Tu. 3.15 5.15 Bucurescî- Verciot ora Aret. trenurilor STAŢIUNI Tr ac. Tr. ae per: Bucurescî pi. Chitila Ciocănesc! Gheorganî Titu Găescî 'jeordenî Golesc! Pitesc! CostescI Stolnici Corbu Potcova Slatina Peatra Balş Pelescî Cîrcea Craiova Işalniţa Coţofenî Răcarî Filiaşî ButoescI Strehaia Timnea Pruni şor Palota Turnu-Sever Vărciorova s a. m. 8.15 8.31 8.52 9.12 9.34 10.04 10.27 10.48 11.14 11.45 12.09 12.25 12.45 1.18 1.47 2.10 2.34 2.45 3.10 3.59 4. 5.14 5.54 6.15 p. m. 17 i. m. 4.45 5.05 5.31 5.56 6.34 7.18 7.47 8.H 8.25 p. m. 3.30 3.47 40 4.20 4.36 4.f>7 5.20 5.43 5.59 6.20 7.00 8.00 p. m Buctirescî-Giin gin Staţiuni Bucurescî pl. Comana Giurgiu Smârda sos. Tren de pers5ne 1 a m. 7 30 8.22 9.25 9.30 p. m. 6.10 7.12 8.10 Vercioroya Hucui escî STAŢIUNE Tr.ac. Vercior. plec. Turnu-Sever. Palota Prunişor Timnea Strehaia ButoescI Filiaşî Răcarî Coţofeul Işalniţa Craiova Circea Pelescî Balş Peatra Slatina Potcova Corbu Stolnescx CostescI P j:;scî Golesc! LeordenI Găescî Titu Gheorganî CiocănescI Chitila Bucnrescî sos. Aret. Trenurilor Tr. de per. 18 10 a. m. 11.00 11.25 12.01 12.44 1,15 2.12 2.24 2,36 .3,01 3.24 3,55 4,26 4,47 5,03 b,27 6,12 6 26 6,4e 7,13 7.46 8,05 8,2o 8.46 9,OU p. m, a, m, 7,40 7,55 8,19 8,50 9,39 10,01 10,22 10.46 11.00 I a, m, 6.15 7.15 7,58 8.14 8,28 8,51 9,07 9,29 9,39 9.55 10,07 10,20 a. m. G i urgiu - B ucurvse! Staţiuni Smârda plec, Giurgiu Comana Bucurescî sos, Tren de persone 2 4 3.. ID.I 7,15 8,25 9,05 p, m. 5,50 6.05 7,1-7 7,55 HuzOu-Bar boşi STAŢIUNE Buzău Cibilia Faurel lunca Muftiu Brăila Bărboşi plec Tr.ac. 23 a. m. 3,00 4.29 5.35 6.10 Tr. pers. p, m. 3.20 4.20 4.45 5.32 6,09 7.08 7.53 11 a. m. 8.00 8.45 Tecuci»-Bârlad l'ecuciu plec. Berladu sos. 41 a. m. 7.U5 8.25 43 (jioa 12.00 1.30 44 p. m 5.35 7.30 Bărboşi Mtlnlşescl “25 Bărboşi SerbescI P re val u Uanu-Conachi Ivesc! Tecuciu Mărăşescî pl. a. m. 5.12 5,40 27 p. m. 10.20 10.50 a. m. 9.10 9.33 lO.Oz 10.20 10.46 11.40 12. li Biuboşi-Galall Bărboşi Galaţi | 23 a. m. 9 6,15 6.50 p. in. 8.03 8 40 603 p. m. 7.25 - 8.00 loesci-Predealfi Staţiuni Tr.ac. Ploescî Băicoiă Câmpiua Comarnic Sinaia Buşteni Predeal! pl. sos Aret. Trenuriloru Tr. m. 3 a. m. 9.50 10.26 10.53 11.26 12.10 12.24 12.50 p. m 7 06 8.00 9.00 9.46 10 56 11.16 11.52 Tr.pl : a. ni 8,28 9.04 9.32 10.05 10.40 Bărboşi-BuzSă STAŢIUNI Bărboşi Brăila Muftiii Ianca Faurel Cilibia Buzeă pl Tr. ac. 23 p. m. 10.50 11.35 12.36 2.00 Tr. pers. a. m. 10.07 11.08 11.54 12.35 1.18 2.01 2.41 12 p. m. 7.55 8.40 îteilad-TrcucI Bărladu plec. Tecuciă sos. 42 44 a. m 9.1b 10 55 p. m. 2.55 4.25 46 p. m. 8.30 10.00 Mărăş* scI-Bnzeîî Mărăşescî Tecuciă Ivesc! Hanu-Conachi Prevalu Serbeştî Bărboşi P1- p. m. 11.25 11.53 28 a. m. 6.15 6.45 _8__ p. m. 4-15 5.10 5.43 6.07 6.25 6.54 7.15 GaiaţI-Burboşi Galaţi Barbcşî 24 p. iu. 10.10 10.54 6 604 a. in. 9.25 10.02 î. m. 8.25 9.00 Predealfi - Ploescî Staţiuni Predeal! plec. Buşteni Sinaia Comarnic! Câmpina Băicoiu Ploescî Arăt. Trenuriloru Tr.ac. 2 p. m. 5.40 6 04 6.29 7.02 7.29 7.53 8.25 Tr. de pers. a. m. 5.00 5.38 6.16 7.27 8.27 9.04 9.49 p. m. 7.56 8.32 8.59 9.25 10.00 raaaacaz3c ‘APfU Bucurescî,— Tipografie. Academiei Somâne^fLaboratoriî Români) iStrada Academie! 26 www.dacoromanica.ro SÂMBĂTĂ, 16 IANUARIE 1882. In Bucurescî şi districte 10 bat?! rnimfirulti. KiaZSfiiHSaESM; •>#i. «rV.iJEALfc ANULU XII, Nr. 2906. Preţul abonamentului: pe an 24 Iei, pe 6 luni 12 leî, pe 3 luni 7 lei; în districte: pe an 3i) lei, pe 0 luni 15 lei, pe3 luni 8 leî. OrI-ec abonament u ne însoţiţii de va io re se refusă. Abonamentele se face numai la 1 şi 15 a fie-căreî luni. Directorii: I6n C. Fundescu. Pentru abonamente reclame şi aisunciim, a se adresa ia AdiMiuistraţinne, STRADA NOUA Nr 3. Pentru Francia : la Societe Havas, Laffite & Comp, ' Pentru Austria şi Germania, numai la Adolf Steincr 8, Place de la Bonrse, Paris. , j Hambnrg. (Gormsnia de Nord). Pentru AngUa : la d-nul Eugene Micoud, 81 Fleet ; Pentru Ungaria _la d nuifl Moritz Wiets, In Buda- Street, E. C. Pest, Servitenplatz. Preţnlu anunciunloiu ; linia mică pe pagina IV, 25 bani, reclame pe pagina III, 1 leu, pe a II, 2 leî şi pe a I, 3 lei. Pentru rubrica, inserţii şi reclame, redacţia nu e responsabilă Epistolele nefrancate se refusă şi articolil nepnblicaţî se ardă. Administratorii : I6n C. Fundescu, SCIBI TELEGRAFICE (Servioiulu Şiareioru streine) Londra, 25 Ianuarie. — Conivenţa aatoritaţiloru rusesc! şi a guvernului cu ocasiunea persecuţiuni-'orB contra evreilorQ, precum şi limbagiulQ actuala alu presei oficidse rusesc! asupra acestoru escese, vorQ mai adăoga şi alte greutăţi la acelea cu care are a lupta d-lQ Gladstone, de vreme ce barbaria rusdscă este criticată acum cu cea mai mare vio-linţă tocmai de acel liberali şi de cleril cari, îu credinţă că, Rusia este superiâră Turciei îu civili-saţiune, aQ sprijinita pe d-lQ Gladstone şi au înlesnită resturnarea lordului Beaconsfield. Autorii meetingulul de indignaţiuno diu Mansion House în cestiunea evreilorB rusesc!, sunfcB mal toţi parti-sanl d’aî d-luî Gladstone şi preoţi. Ferberea din ţâră va pune pe d-ia Gladstone îu dilema, seQ d’a-gî înstreina pe cel mal călduroşî partisanî al sgl sdB d’a ofensa priutr’o notă pe Rusia, singura lui amică printre puteri. După propuuerea lui Rotscbild. alianţa israelită de aici a înmânata am-basadorelul rusB unu memoria asupra crudimilorB făcute. Londra, 25 Ianuarie. —Soirile de astăgll diu E-gipta suntB mal favorabila. Certa dintre notabili şi miniştri s'a aplanată îu parte, de vreme ce se acordă notabililor Ti drepfculB d'a numi corni Au nea pentru cercetarea budgetelorB. Praga, 25 Ianuarie, — Scirif din Zara spuuB că aQ fosta cu totula întrerupte negociările pentru supunerea CrivoscianilorD. Petsrsburg, 25 Ianuarie.—Asupra cestiuniî egiptene MesagerulU guvernului ţfice că Rusia nu este imediat atinsă, der ia cu fcdte acrstea o vie parte la dânsa. Neîmpedicatâ aci prin nici unu felu de greutăţi politice, Rusia p<5te, în resolvarea ei, se-şî ur-mârâscă esclusivamente propriele el interese. TotB ca Germania, şi Rusia n’a văzuta trebuinţa d’a lua parte- la demersuia otârîtorB alu Englitereî şi alB Francieî, dâru ’l-arfl veni cu greu interesului Rusiei să permită amestecuri în Egiptu şi sâ supună unorQ modificări statul quo do astă-ţîî, care se întemeiază pe tratate asistente, fără a se ajunge mal ântâitt Ia o înţelegere între tdte puterile. Consfantinopole, 25 Ianuarie. — Pe aici se consideră ca iminentă publicarea iradeleî imperiale privitdre la amănuntele legării drumurilorB de ferB turcesc! cu cele europeane, de vreme ce Reşid bey pe timpulO şederii sâle îu Vieua, a reuşita se înlăture ce)e mal însemnate atăvilare, care împedicau o înţelegere în acâstă privinţă între Turcia şi Austria. Afară de acestea negociările urmate de atunci încdce în acesta scopB de arabasadonilQ tuna din Vieua Edhem paşa cu guvernuia austriacă, aO schime-Datu 'Ote lucrurile în b:ne. Pesta, 25 Ianuarie. — Peslcr Lloyd publică ur-mătârea telegramă din Bucurescî cu data de erî : «Se auunţă din Bulgaria că s’aB formata biurourî . de înscrieri băuescî spre a susţine o rSscdlă slavă, plănuită îu primă veră, contra dominaţiunel străine din peninsula balcanică » Paris, 25 Ianuarie. — Situaţiunea politică este nesicură. Prin cercurile guvernamentale totB se crede într’o victorie. Mulţi deputaţi parB acum dispuşi d’a nu lăsa pe d. Gambetta se cadă; pdte că încă este posibilă o împăciuire. A se vedea nitimele sein pe pagina 111 BUCURESCÎ, 15 JANUARiE I)e ordinarQ—cela puţind până la venirea guvernului actuala — era obiceiula ca tâte proiectele de legi să fie presiutate Corpurilor Teginitore cu trei «jile mal nainte d’a fi des-bătute, ori câta de însemnate ara fi fost ele. De h căderea d-luî Catargin, garernulii a luata obiceiula ca tote proiectele mal importante se fie mal ântâiG aduse la cunoscinţa naţiuni! prin presă, pentru-ca astil fela să nu se potă ijice că a fosta surprindere. Tota asta fela a făcuta şi d-lQ C. A. Ro-setti cu cele trei proiecte ale sâle : pentru tocmelile agricole, pentru vânzarea băuturilor spirtndse prin comunele rurale şi pentru modificarea unora articol! din legea consilielon! judeţene. Aceste trei proiecte de legi ad fostă publicate âncă diu Septembre trecuta de organele partitulul liberala şi noi ama £isQ chiară de atunci, vorbi udă despre proiectul0 pentru vânzarea băuturiloril spirtuose prin comunele rurale, că articoluld privitoră la răscumpărarea cârciumilord de către comună, plâtindu-se va-iârea lord în termenii de două Zeci ani prin anuităţi, aru trebui modificata âre-cura, căci se comito o nedreptate faciă cu proprietatea. Cuvintele pe care ne-amd întemeiata cererea ndstră, erafl acestea: «Se poie prea bine ca o cârciumă, a cărui construire n’a costată de câta o sută galbeni, fiindil pusă la und locd buna, să aducă urni venite anuala de o sută şi două de galbeni. Deci ard fi o nedreptate ca proprietarului acelei cârciumi să’l se dea pentru ea, rescumpărându-i-o, numai suta de galbeni care ’ld-a costată construirea.» Chiard şi despre cele-l-alte două proiecte ne-amu ocupată, combătândd unele părţi din ele, dâră lăsândă asupra Corpurilor legiuitdre sarcina d’a le modifica acolo unde vorfl crede de cuviinţă. Propritatea mare, flindu represintată atâtă în Cameră câtd şi în Seuată prin câte treizeci de membrii, aceştia trebuiafl să caute a apăra interesele mandanţilord loră şi a nu le lăsa să fie atinse, mai alesO că el aveafl tot timpulă să se înţelâgâ cu alegătorii loru, de vreme ce proiectele ad fost publicate cu două luni aprâpe mal nainte de întrunirea Corpu-ri’.oră legiuitdre. Cu tote acestea nici proprietarii mari din Cameră şi Senată — vorbi nul aci de cel din oposiţiune — nici organele iord, precumă Timpulu şi Binele publică, n’ad găsită de cuviinţă să Z’că und cuvântă măcarQ asupra coloră trei proiecte. Ba nu, ne îDşelămd. limpulu de la 10 Noembre protestă rjicondiî că an toru lu adevărată ala proiectului de lege îu privinţa văn-Zăril băuturilor spirtose prin comunele rurale este d. P. Carp. fică ce Zicea el vorbind despre acesta proiectă : «Orî-cine rocunosce în acâstă lucrare a d-lul «0. A. Rosetti ună plagiata schimonosită ala «proiectului presintaţd în Adunare de d. P. «P. Carp. Unii termeni din proiectulă Carp «suntil ocoliţi seă esprimaţl cu cuvinte mal «puţină proprii, unele disp^siţil lăsate afară, «deră în esenţă este acelaşi.» Urni altă organă ală oposiţiuniî, România liberă, vorbindu despre aceste proiecte de legi, striga în entusiasmulfl Băă de poruncelâ : «îu «fine bătrânuld lnptătoră s’a otărîtd să în-«drepteze adininistraţiunea şi să îmbunâtăţescă «sorta ţăranului.» In aceste disposiţiunl se aflaă membrii o-posiţiunil şi organele loră până după anulă nuod. Deră, de o dată, ca prin farmecă, totul se schimbă şi firuld electrică ne aduse pe la cinci Ianuarie scirea că în Iaşi se orga ni.şezi o în trunire de proprietari mari şi de arendaşi care să protesteze contra proiecteloril de lege ale d-luî C. A. Rosetti. piareie oposiţiuniî, care până aci reclamau paternitatea unuia din a este proiecte şi ridi-caO In slavă pe bătrânuld luptătorii, începură a combate cu înverşunare proiectele, îudem-nândă pe lume ca, cu mică cu mare, să se ducă îa întrunirea de la Iaşi. Faptnlă nn era ser io sil. întrunirea avu loc şi printre oratorii care luară parte la discu-ţiune, vedeină şi pe d. Carp, combătândd ună proiecta de lege a cărui paternitate o reclama şi care In esenţă era acelaşi cu cela presintatd de d-sea in Cameră. Ceva mal multă. Ud vedemu semnândtl jalba adresată Corpurilord Legiuitdre de aceşti Întrunire şi în care se Zice între altele ; «Totd asemenea credemd că proiectulă de «lege asupra cârciumilor;!, presintatd Corpu-«rilord legiuitdre, jignesee drepturi consacrate «fără a aduce vr’e îmbunătăţire moralităţii « poporaţi u nel ru ral e.» De unde astă schimbare la faciă a conser-vatorilord şi a organelord loră ? Noi n’o prea înţelegemd, deră datori ne credemă a pune sub ochii naţiunii und faptă de natură a o lumina pdte asupra acestei schimbări. In aceiaşi Zi in care organele oposiţiuniloră publicai! petiţiunea întrunire1 de la Iaşi către Corpurile legiuitdre şi pe care cititorii noştril o cunoscd deja, organuld ovreimel, A-părătorulu, publica şi eld o jalbă a evreilord din Moldova către Majestatea Sea regele prin care protesteză contra proiectului de lege pentru vânZarea băuturilord spirtndse prin comu- i nele rurale. Ceva mal curiosd âncă. Şi în procedarea o- j vreimel se observă acelaşd fenomend ca şi în j aceea a oposiţiuniloră. In adevără, âcă ce ZicO ovreii între altele în jalba lord ; «Cine ard fi putută presupune, că doul ani «în urmă, o altă circulară, pornită de la d-lă ţmiDÎstru de finance şi confirmată printr’ună «jurnală ala onor. Consilia de miniştrii, din «31 Octombre, va Interzice acesta comercid, «ţvâoZarea de băuturi spirtuose prin comunele «rurale), cu începere de la 1 Iauuarid 1882, «chiard în tărguri şi târguşdre, declarate a-«acuui, priutr’o interpretaţie ad-hoc, comune «rurale, contrariu chiard cu legea electorală?» Şi mat la vale : «Acestă măsură, venită de o dată va da «o lovitură de morte la mii de familii, re-«ducându-le la sapă de lemnd ; ea lovesce «mal cu seină in legea supremă, care pri-«mâză pe tete cele-l-alte Legea umani- Mal ântâiiî constatămd că măsura luată, de d-lă ministru de finance la 31 Octombre, cu două luni şi jumătate mal nainte d’a peti-ţio.ia ovreii, le era cunoscută acestora. Aceeaşi întârZiere în reclamaţiunea ovrei-loră ca şi în reclamaţiunea oposiţiuniloră. încă ceva. Ovreii reclamă contra proiectului de lege pentru vânZarea băuturiloră spirtdse prin comunele rurale în numele «u-manităţif», er oposiţinnile dic că elă «nu va aduce nici o îmbunăţăţire moralităţii popora-ţiunil rurale». Nn bănui mă pe nimeni, derd datori ne credemd a pune faptulQ sub ochii naţiune!, de vreffle ce potriveala lord ne snrprinde. Ovrei! cunoscură la 31 Octombre măsura luată da d-ld ministru de finance. şi nu se mişcară până la 12 Ianuarie. Oposiţiunile cunoscură proiectulă de lege totd cam pe a-tuncl, Timpulu reclamă paternitatea Iul pentru unnîd din conservatori, şi cu tote acestea la 12 Ianuariu apăru jalba contra aceluiaşi proiecta în contra căruia reclama şi ovreii. Foculd a fosta pusfi deja în Orienta. Cum se va stinge nu se scie âncă, de şi unele cercuri optimiste din Yiena pretindă, după cum ne anunţa o telegramă pe care amd pu-blicat’o în uumărnîa din urmă, că celă multă peste o lună insurecţiunea va fi năbuşită. Nu no ne înduoimă despre capacitatea militară a Austriei, derO în casuld de faciă trebuie să se ţină semă şi de posiţiunl care snntd fârte avantagiâse pentru insurgenţi. Ne aducemă a-minte că nu tocmai cu uşurinţă a putută Au-stro-UrigaiSa să năbuşescă insurecţiunea de a-cnm trei ani din Bosnia şi Herzevina. Acum ea ma! are In spinare şi suduia Dalmaţiei şi, pe lângă tâte acestea, mal este şi Muntene-grold, alo cărui principe, de şi se arătă fârte bine voitorii faciă cu Austro-Ungaria, a fostă nevoită să declare ministrului el reşedinţe că nu crede a putea stăpâni până In cele din urmă poporala seri, care simpatisează fârte multă cu insurgenţii. Dâca mai trebuie să ţinemS acum sâmă şi de nesicuranţa atitudine! Serbiei, apoi putemd Zice că greutăţile cu care are a lupta de astă dată Austro-Ungaria suntd induoita de mari ca acelea din 1879. Deci ni se pare că se cam gră-besed acele cercuri vienese cândfl afirmă că insurecţiunea va putea fi năbuşită In două-ZecI şi opta de Zile, mal alesă că chiar u-nele Ziare austro-maghiare esprimă credinţa că acâstă revoluţiune a fosta plănuită şi pregătită de multă âncă şi că numai legea militară şi iarna cea hună ad grăbită isbucni-rea el. De altmintrell âcă ce amănunte ue mal aduce Neue freie Presse, In ediţia el de seră de la 24 Ianuarie, asupra aceste! insu-recţiun!: «AstăZI n’avemO soiri mal nuoî despre insurecţiunea din Dalmaţia şi Herzegovina. Seriositatea situa ţi unii nu s’a micşorată âncă, de şi pentru rno-meutQ nu se crede âucă în soirile respândite prin foile englese despre lupte marî între Gacko şi Bi-lek, lupte în cari insurgenţii aru fi învinsa. Insu-recţiunea s’a întinsB deja în tâtă Herzegovina. Câ ensuşl guvernuia privesce situaţiunea ca fdrte gravă, ne-o dovedesce faptulO că redactorii responsabili al ZiarelorB vienese au fostă invitaţi la autorităţile de sicuranţă publică, unde, făcendu-se apelB la patrio-tismulQ lorB, dârB puindu-li-se totu de odată nainte şi legea presei, aQ fosta rugaţi să nu publice nici unB fela de scir! asupra mişeărilora de trupe. Este lesne de înţelesa că vomQ corespunde în modula cela mal esactQ cu aedstă rugăciune şi de a-ceea, de a$î nainte, vomQ înceta t6te publicările a-supra mişcărilort de trupe, chemarea reserviştilorB etc. etc. Şi ministerulO uogurd a făcuta totd astd-felă. Ela a adresata o circulară tutorii Z>R-relorO prin care le rogă a nu mai public nici una fela de sciri asupra mişeărilora do trupe. Acestă măsură ne pare ciudată numai din punctnld de vedere că ea n’a fosta luaţi şi pe timpulO ultimei insurecţiunî. De aceea bănuimfl că măsurile militare ce se iad nn suntd numai şi numai pentru Dalmaţia, ci şii pdte pentru alte părţi ale monarchiel, ceea-ce ue face a repeta ce amO disQ la începută, că nu seinul cum se va stinge foculu ce s’a pusă în Orienta. — Certa ce două Ziar® italiano, l’Opinione'' şi Rassegna Settimanale aă de câtă-va vreme între ele, a dată ocasiune celui d’ântâiă din aceste Ziare să facă nisce comunicări interesante asupra politicei d-loru Minghetti şi Yis-conti Yenosta. Acesta Z^rd afirmă că miniştrii dreptei considerad amicia cu Germania ca basă a politicei lord din afară şi primiră de la Germania garanţii Jnnnale pentru casuld când Italia ară fi atacată. Ei aderară apoi la MemoriUld comitelui Andrassy în privinţa politicei orientale a Austriei mal alesă, căutând astă felQ a dobândi şi amicia acestei monar-chii. Tote acestea simtă cam cunoscute; dâră însemnată este declaraţiunea ce face l’Cpinione că cabinetul d Minghetti, la congresula de la BerliD, a căutată a se apăra de ocupaţi unea francesă a Egiptului şi a câştiga ma! multă influinţă acolo. Acesta ară fi fostă negreşita o politică bună şi avaotagidsă,- deră întrebarea este dâca cel din Italia avea deja în a- , nulă 1878 cunoscinţă despre intenţiunile Fran-cie! iu Tunis şi dâca se putea prevedea de www.dacoromanica.ro \ I I i \ \ I I 1 1 li I / TELEGRAFUL^ de căpetenie pe care d-lă Sorochin sprijini părerea sea că, postulă de consulii la Tulcea este în ade-veră ună postă însemnată, este, după părerea sea, următorulă ; Onă consulu rusă, care doresce se lucreze aci cu abilitate diplomatică, este detoră a spriji din resputerî elementele diverse din care se compune populaţiunea Dobrogeî şi cari simpatisâză pentru Rusia. «Aşa de esemplu, eu, a disă d-lă Sorochin, tocmai din acestă punctă de vedere, pe timpul fi când s’a începută mişcarea tătariloră şi a lipoveniloră spre emigrare din Dobrogea, amă lucrată în câtă ’ml a fostă cu putinţă pentru a îm-pedica acâstă mişcare. Deputaţii din partea lipove-niloră, cari veniră se mă consulte în acăstă privinţă, aă primită din partea mea ună consiliă cu desăvârşire negativă; ba şi mai multă, eO am avut chiară ordină de a le declara că Rusia nu ’l va priirai şi că intrarea loră în Rusia este rigurosă interzisă.» — Pentru ce acesta ? mă veţi întreba, adăogâ d-10 consulO, — pentru că aceste elemente ne voră rămânea totă-J’a-una credinciăse. Consululă rus din Dobrogea are o singură ţintă a urmări, şi acesta constă în faptulă de a sprijini stătu quo în privinţa compunereî r.ctuale a poporaţiuneî acestei ţări. Lucrulă celă mai nepotrivită pentru Rusia este de a vedea stabilmdu-se aci elementele române, adică naţionalisarea Dobrogeî. Până acum acăstă ţintă în adeveră se urmăreşce nu numai de către guvernulfi rusă, care lucrâză pe sub mână, dâră şi de guvenală română. Se întâmplă lucruri curiăse şi caii ne dovedescă că mâna abilă a diplomaţiloră ruşi se vin pe neaşteptate în nişce afaceri în cari la prima vedere chiar nu poci se înţelegi cum şi prin ce sprijină se efectueză to-tulă contra intereseloră române. Aşa de esemplu se ve narezu despre o afacere recentă. In apropiere de Tulcea eristă ună sat, care părtă numele de Poşta. Acesiă sată părăsită în mare parte de turcii cari locuiaă aici, In momentulă de faciă se află puţină populată de emigranţii români sosiţi din Transilvania şi Basarabia. E miserabilă starea în care se află aceşti români sosiţi aci, casele loră cari nu suntă de câtă nisce bordeie infecte suntă de nnă aspectă bizară în acăstă parte a României, unde ţăranii pretutindeni staă fărte bine şi locuiescă în nisce case mari şi bine construite. Sitnaţiunea miserabilă în care se află aceşti bieţi români, cari au crezută că voră găsi traiă bună şi odihnă în sinul patriei loră, este atâtă da îngrozitâre, că devine proverbială în poporulu din Dobrogea. Acum închi-puiţi-vă mirarea nâstră, când noi amu aflată că cererea acestoră emigranţi români, cari s’aă adresat la administraţia domenielor pentru a căpăta dreptul de a-şl tăia nisce lemne de construcţiunl din pădurile statului, a fostă respinsă sub diferite cuvinte ; pe când cererea călugăriloră din monastirca Cilic, care nu este de câtă ună adevSrată cuibă de con-spiraţiune rusă, totă în privinţa lemnelor de con-strucţiune, a fostă imediată satisfăcută. Monastirea Cilic ’şl taie lemm1 şi le cară mereă — ea ave o ordonanţă în regulă, prin care este pusă în deplina libertate de a usa şi a abusa de pădurile statului. Românii din sătulă Posta locuescu în bordt ie infecte şi n’aă putută penă acnmă se priimescă celă puţină aceea ce le ară fi fostă dată în orî-ce ţârii, ca la nisce emigranţi muncitori — temelia statului. Consululă rusă şi secretarulu seu ’şl frecă mâinile şi rîdă cu liohotă. Cmc lucrâjlâ pentru dânşii, nu sciă, dâră printr’o fatală coincidenţă totulă să combină în fevârea loră şi în defavâroa româniloră. Fiindă-că amă vorbită de monastirea Cilic se vă amintescă şi de o altă monastire rusâscă, care se numescp Slawa. Acestă monastire este compusă de ună clementă pur rusă, nisce sectanţi ruşi rascol-nichi, fanatici şi patrioţi ardenţi al Ţarului, acest! călugăr! nu se închină atâtă Dumnezeului loră, câtă suntă preocupaţi cu propaganda ideiloră panslaviste. Monastirea loră este o adevSrată cornâră de avuţie, banii din Rusia curgă fără curmare în bti-sunarele vaste ale salvatoriloră călugări, cari cutreieră nu numai Dobrogia ci şi Bulgaria şi Rumelia Orientală; lipovenii şi alţii din elementele slave ce compună pe ici, pe colea popora-ţiunea acesforă ţerî suntă cu totulă supuşi acestoră călugări. Puterea loră este atâtă de mare,' că amă aurită diutr’o sorginte fărte sigură, cum că suntă âmenî în Tulcea şi prin alte oraşe din Dobrogia cari nu cugetă, nu trăiescă, nu vorbescă, nu face nimică fără ca înainte să nu se sfâtuâcă cu sfinţii părinţi din monastirea Slawa. In viitârea mea corespondinţă ve voiă vorbi cu deamănunte despre legăturile d-lul C... cu autorităţile ruse şi de ună anume Petuchoff care repre-sintă în momentulă de faţă ună ţipă de agitatoră rusă printre ruşii şi rutenii de pe aici. Veţi înţelege bine cum se face, că totulă ce se comite aici să află bine-cunoscută administraţi unei ruse din 0-dessa şi Chişinăă, aceste centrurl administrative din sudulă Rusiei N. Frunze». ACTE OIFICIAAXjIE] D-lă Iulius Carlson se numesce în postulă de ajutoră clasa III, din cancelaria administraţiei do-menieloră şi păduriloră Statului, rămasă vacantă prin încetarea din viueţâ a d-luî N. Protopopescu. — D-lă Sacbe Rădulescu, actuală verificat oră-taxatorfi clasa II, la biuroulu vamală Gara-IţcanI, este transferată în asemenea calitate la biuroulu vamală Brăila, în locuită d-lul loan Geanolu, trecută în altă funcţiune. — D-lă Th. A. Sterescu se numesce în postulă de ajutoră la biuroulă registratnreî din administraţia centrală a minisleriulul litcăriloră publice. — Suntă numiţi în magistratură : D-lă C. Nenişor, membru la tribunalulă Co-vurluiu ; d-lă T. Constantinescu, substitută la tri-bunalulu Dâmboviţa; d-lă G. Costescu, ajutoră la ocolulft III Bucurescî; d-lu G. Criveţeanu, substitut la tribunalulă Buzeă ; d-lu N. Consfcantinide, capă de portărel la tribunalulă Ilfov ; d-lă G. Veluda, actuală grefieră la secţia comercială a tribunalului Ilfov, în aceeaşi calitate la secţia II civilo-corecţio-Dală ; d-lă Dimitrio Rădulescu, grefieră la tribuna-lulu Ilfov ; d-lă M. Sutescu, ajutoră de grefă la acelaşi tribunală ; d-lă Emanoil Băuciulescu, actual registratoră la tribunalulă Bacăă, ajutoră de grefă la acelaşi tribunală. s atunci desfăşurarea lucruri lord din Egiptil- Şi apoi, dâca principele de Bismarck ard fi fost dispusă să sprijine cu aşa mare stăruinţă dorinţele Italiei şi dâca Congresulfl arfl fi fostă dispusa s8 ţină sătnă de ele. Deci Italia, n’arfi fi putută câştiga ceva, de câta numai Germania ara fi susţinut’o. Dera, în fine, rela-ţiunile ^iaruiu! l'Opinione afl una interesa 6re-care, că ne arătă politica conservatorilorO din Italia, care consta In a se arnnea în braţele Germaniei şi ale Austriei. ID’-ATLiIEj zdiieei 7 Aflămă să M. S. Regele din venitulă celoră 14000 lei, oferiţi anulă trecută de israeliţil din Iaşi cu o-casiunea ţjdlel de 10 Maiă pentru a se ajuta orfanii militariloră căluţi în resbelulă pentru independenţă, a decisă ca fiica cea mare a maiorului Giurescu, căzută la Rahova, sg se crâscă !n ună institută ală Statului. — Pe lângă serbarea organisată de Ccmifdulă presei în favârea victimiloră incendiului circului Kiombser, comitetulă Jockey-Clubului a organisată o loterie compuse din 3 obiecte pveţiâse şi a nume : ună frumosă fluture cu petre scumpe (1800 lei va-lâfte), ună serviciă de masă pentru 12 persdne (900 lei) şi ună câsornică de aură (600 lei). Tragerea se va face înainte de 25 Ianuarie. Ună bi-letă costă 5 lei. — A sără a avută locă balulă pentru săraci dat de societatea de bine-faceri Elisabeta. Lume multă şi animaţie mare. Mâine vomă da cititoriloră noştri o mică dare de sâmă despre acestă bală. — Cine este acea mumă denaturată care ’şl a lepădată fructulă el înaintea porţel bisericeî Iancu vechi P La acăstă întrebare agenţii poliţienesc! ară trebui sg ne răspundă. — Monitorulă de aţji publică numerile obliga-ţiuniloră împrumutului Oppenhein eşite la sorţi. Avisă celoră interesaţi. — M. S. Regele a bine-voittt a da execuatorulă pentru recunâscerea d-luî Horace Dickinson Nugent în calitate de vice-consulă ală Angliei. TELEGRAMA Severin Domnului ministru ală instrueţiunei publice. Astă-ţjî s’a deschisă şoâla de adulţi, cu solemnitatea cuvenită, în asistenţa d-lul prefectă şi unul publică numevosă. Ucenici călfT presinţl 112; comunică respectuosă Revisoru şcolară, Stăncescu. SCRISORI DIN TtfRA (Corespondinţăparticulară a TELEGRAFULUI) Tulcea, 10 Ianuarie Fostulă consulă rusescă d-lă Sorochin, vorbindă, după cum Vamă spusă deja, cu o persână înaltă diu societatea bulgară de aici, declarâ că postulă săă nu este tocmai de rangă inferiorii, din contra; elC, amiculă personală odă d lui Igncdieffcedând numai şi numai dorinţei şi insistenţei sâle, a primită ună momentă ăre-care acestă postă. Motivul FOITA „TELEGRAFULUI* PATA NEAGRA nsrTJ-vEiLA. — Tu? — Bunulă meă amică! Scumpulă meă Rozan!.. E ună secolă de cându nu te-amă văzută, ce faci tu? — Ce facă... Adevărată, tu nu scil.... EI bine, amiculă meă, suntă omă însurată. — însurată ! Ce spui ? — Te miri, nu’I aşea? Rozan însurată! Vese-lulă Rozan! ’ŢI aduc! aminte de ştrengăriile nâ-stre,... a?... EI bine, da, amă ajunsă şi aci. — Şi femeia tei? — Cea mal dulce, cea mal gingaşă, cea mal a-dorabilă... Oh! deră, ce femelă! Cugetă.... suntă Şese luni de cându ne-amă luată,... şi par’că amă fi totă în giua ânteia : două turturele, pe Dumne-ţjeulă meăl — Sincerile mele felicitări, scumpulă meă... Âşta dâră, etă-te la casa tea... Şi familia? — O 1 âncă nu, înţelegi... De-o cam dată, n’amă sfârşită mierea luneî de miere... de abia amă începută, ’nal pare. — Bravo! Vel fi bună se presinţl respectele mele dămnel Rozan... Deră, pe lângă însu-ătâre, ce faci? — Nu’ţ! amă spusă... EI bine, nu facă nimică... Adevărulă e c’aşă vrea se facă ceva, ense nu potu: dispui de atâta timpă, în câtă nu’mî remâne şi pentru lucru... Cu tâte astea amă o ideă. — O ideiă! ba! ba! Escelentulă meu amică,... ideile, nu ’ţl aă lipsită nici o-dată. — O!... deră, astă-dată, amă o ideie practică.. Chiară eă vorbiamă cu Mira.... Aşa dicu femeiel mele,... nume dată de mine,... diu causa ochiloră limpezi şi senini, în cari îmi oglindescă sufletulă.. îl vel vedea, în sfârşită, «Mireto, îl ^liceamă, ora-şulu ne sugrumă. Cându două fiinţe suntă înamorate cum -suntemă, cândă două fiinţe se iubescă cum ne iubimu, nimică mal potrivită pentru ele de câtă ună cuibuşoră câmpenescă.,.. ună mică cuibă, ascunsă sub frunze, cu coperişu de păsărele,... flori în grădiniţă... şi, sera, mugetulă vaciloră cari se întorcă cu ugerulă încărcată de lapte... Noi nu suntemă bogaţi; deră la ţâră cu 200 lei pe lună amă trăi de minune. Pe lângă astea eă me pricep ă ăre cum la fotografie; voiă face portretele primarului, ale ajutăreloră, ale vecineloră în sfârşită şi vomă mal câştiga ce-va.» — Şi ce a naţiune işlicele şi meşii galbeni cu care se plimbaă însoţiţi de arnă- împietrită. In lungulă casei, avemă o viţă superbă; la răsărită ş> la miaţjă di, câte ună privdoră, cari predomină situaţiunea... Dâră, al se vedl singură tâte astea. Eu, taiă, curăţă, sapă, plivescă, şi foto-grafiezu. Ge omă ocupată ! Rozan caută în poznnare şi scâse două probe fotografice, de o dimensiune neobicînuită de mică. —Eată, ’ţî le-amă adusă pentru ca să te îndemnă a veni să le ve£I... Ce (JicI? Munca m^a! Eraă puţină negre, prea negre chiară, dâră cu ajutorulă imaginaţiuneT, putui distinge faţada unei căsriâre încadrată în viţă, plusă o gentilă figură temenină aplecată pe balustrada unul privdoră. — Asta, veţli tu, e faţada de la miaejă $i cu privdorulu... Le-amă reprodusă, acum trei $ile, a-prâpe pe înserate... Nu’I aşa câ’I frumosă ? Deră, de fimea mea ce $ici? este ea, Mireta, scumpulă meu.. Nu’ţl poţi închipui câtă de multă ţine ea la acestă privdoră, privdorulu el. Cug-tă ense că, în sâra acea, întorcându-me de la o moşiă vecină — unde fotografiasemă cal, vaci, găini, şi mal şciă si eă ce... — de departe, ţjărescă po Mireia în privdorulă el... O ideiă!... Mă tragă puţină după ună tuiişă, ’ml aşeză aparatulă, şi.. . nna, două, trei, totulă era gata... Mireta nici au v;sczâ la acâsta, şi amă se‘î facă o plăcută surprindere de is strada Coltea No. 35. Vis-â-vis de sultaţiunî diminăţa de la 9—11 ore. SALA BOSSI.L BALURI MASCAT^ voră urma regulată de trei ori pe săptămână în totă timpulă carnavalului: Duminica, Marţea şi Joia. — Inceputulă la 9 ore. I. D. Ionescu. THATRU NAŢIONALĂ SERBAREA PRESSEI In folosuld victimeloră Mereurî, 20 Ianuarie 1882 CONCERTU, BALU, TOMBOLA şi BĂLCIU PRECIULtJ INTRAREI: Loja rangulă I (Baignoires), 80 lei. Loja de rangul II (Bel-Etage), 40 ltî. Loje de rangul HI, 20 leî. Intrarea în Sală 5 leî. — Plata preciuriloru Lojelor nu dispenseză de plata intrăreî în Sală. NL. Haine negre de rigă re pentru bărbaţi. Costume "îţionale săă toaleta de bală pentru Dămne. vrt Un P-Tis specială vaanuncia amănuntele ac siei representaţiunî. www.dacoromanica.ro 4 TELEGRAFII LU CASA DE SCHIMB T O M A. T -A- O X t: No. 60. Mradii Lipisranf, No. 60. Pe <}ioa de 15 Ianuarie 1882. Cump VfindT. o °!0 Renta amortibilă. . . . 85.>/â 86.1 , 5 °/0 Renta Română . . . . 85.ll2 86. 6 Obligaţiuni de Stată. . . 97. 98, 7 °/0 Obl. căii. fer. rom. Regale . 09.% 100 A/z 6 °/0 Scris, funciare rurale . . 99. 100 7 °/0 » » urbane . . 99 100 8 °/0 Imp. municipală .... 102.1/*» 103.® l » Casei pens. 300 1. . 215. 225, Impr. cu prime Buc. (bil. 20) 1. . 29.‘i2 d0.’/2 Acţiuni «Dacia» (oOO 1. buc.) . 340 350 Acti. Banco! Naţion. Rom. . . 1375 1400 » Baia de Aramă . . . . — — Obligaţii eşite la sotţ 6°l0 Obligaţi! de Stată . . . 6°/0 » Căi lorii fer. rom. Regale ! 8°/0 » Doroeniale . . . 8°/0 > Municipale 8°/0 . . •99 V/o Renta amoriisabilă Cupoane De Renta Română exigibilă . . » Obligaţi! de Stătu 6°/0 . . » » Căile fer. Rom. Reg. '>1, % ? * Domeniale exig. * » Municipale . . » Scriau, f. rur. şi urb. exig. Diverse Aură contra argintă \ » * Biletele Hypotec. .) » » » do B. N. a R.' 2 ll2 °lo 3 Fiorin! val. Austriacă. . . . 211 212 Mărci germane 123 125 Bilete de bancă francese . . . 100 101 Bursulîi (HnVie«ia26 ianuar. FI. Napoleon ulii 9535 Ducatulă 562 > Cursulfi din Berlin 26 Samiar. Măre! 6®/e Oblig, căiloră fer. rom. no! 101,50 8*/0 Oppbenheim 110 — > fiursul»! din Paris 26 1 anuar. Franci 5°/0 Renta română 86 50 8°/0 Opphenheim Carsalh Londra 26 Ia nu ar. 8°/0 Oppenheim — 7°/0 Stern. ....... Sehimbfi Viena la vedere ... Berlin la vedere » 3 luni Paris la vedere ...... » 3 luni Londra la vedere. .... » 3 luni IfflT casele cu ioculfl lorii din Cal 1 ea Gri viţa No. 66, în întindere de 80 stînjeul lungime şi 14 st. faci a. Doritorii se voi ii adresa la sub-seimia-tnlfl in Strada Lucacf, No. 51. G. ŞT1RBESCU. MUOIES de POITRINE T6te pers6nele cari sufer de maladii de pept, precum catarrhe, phthisia, guturaiuri si tusse învechite trebue sa intrebuinteze HOP D'HIPOPISOSPHITE de GOAOl de GRIMAULT & f | care, prescris de mulţi annii de medicii lumei întregi, a dat in tot d'auna cure minunate. Prin întrebuinţarea oontinua a acestui Sirop, tussea inceteasa, sudorile nocturne.dispar, alimentatiunea bolnavilor seamelioreaza rapide, cea ce se poate constata prin ingrasiarea si aspectul unei sanitati mai infloritOre a bolnavului. Siropul, nostru de Hypopbosphit de calce este de culdre pembe si se vinde in ftacăne turtite de forma ovala, revestite de marca fabricei, cu seynnatura Grimault siCie, si timbrul Guvernului frances. LA PARIS, CASSA GRIMAULT ET Cie, 8, STRADA VIVIENNE St IN PRINCIPALELE PHARMACII am iiniinniuiiimini»Miiiniiiiiiiiiiiniinnnniiinimi Un profesor de limba italian;!, . 10, alăturea cu inaga-siueL «VILLES DE Fit ANCE», strada e situată vis-â-vis de biserica Sărindaru. — Execută tdte operaţiunile dantistice şi aşezarea dinţilorii artificiali în aurii şi cauciuc, dupS sistemele cele mal nuoî americane în perfecţiune. Pledurile mal moderate de cât pretuiindine. SăracilorS îti t6te dilele operaţiuni gratisib JVtMM DE MEHEDINŢI, se află de vendare anina! cu 15 lei vadra la d. Păun Popescu, hanul Sistări. DE ÎNCHIRIAT SI DE V1NZARE ’ Două [erechî case, una compusă din 6 camere şi dependinţe, iar cea-l’altă compusă din 3 camere dependinţe şi pivniţă totă în aceiaşi curte. Doritorii care voru bine-voi a le lua cu chirie seu a le cumpăra, se voru adresa la proprietară în Dealu Spiii, Strada Seneca No. 4, de la grădina 4a Capră» prima uliţă pe stânga la sub-semnata, proprietară. Paulina Slănicenu. II iî ii mrmiRVATUnfl saloufi ° °- lilUHl Mbl ii 1 dai?, mobilată, Stra- da Carol I, No. 14. A se adresa chiar acolo. IIEi Fi) 174PI?pvin LIC*TiT,E’ srre ffjy ¥ IJ [ 1 #J fl II) Fi tăere pâlcurile de păduii ce nu suntfi in esploatare, după moşia Snrddsca-Glodăneasca a liberii Biserici Armăseştî, din Comuna Armăşeştl, judeţuiQ Ialomiţa. Se von! ţine două licitaţii de către d-lâ Iordache Zosirna, Cbitornlă şi administratorulQ Bisericel, una în dina de 6 Decembre şi alta la 13 Decembre anulă curent, în localulii administraţie! Bisericel din numita comună pentru eândă amatorii spre a putea concura, vorîî fi însoţiţi de garanţii in regulă, şi eândă vor vedea condiţiunile vânturi prin licitaţie. E OTTE Si OLURI j qucururi, rosoglil, mastică , romuri, rachiu, ţuică, cognacurt, vermuturi, oţetii, etc. de la celebra casă Ed. Schote dio Brtinn se comisioncză cu preţuri şicondiţiun! favorabil? la d. H. WARTHA, reprfsentinţele casei, comptoirulstr. Ddmnel No. 5. PHOSPFIATE DE FE ! al lui LERAS, Pharmacist, doctor in sciinte, la Paris Ferul fac» parte integrante din sănge. Găadli «Iu dispare, slăbiciunea Începe din ce in ce; faţu devin# palidă, pofta de măncars dispare si «inţel» »î utrdo coloreo naturallă. Hapurile, prafurile,' drageun/e cu basă d» fsru, întrebuinţate pentru a le reconstitui, aii marele inconvenientu a a conJiDe Ierulu in stare nesolubilă, d'a da fertt unui stomachu deja bolnavii pentru alu disolva d'a provoca eoniiipaliune si adsasea a negri dinlii Phosphatul de fer solubil al Iui Leras nu posaedă nici unulu din aceşti incouvenienji. este ttnu liquidu limpide, fură gustă si fSră mirosă, care, afară, din faru, conţin» elemen-tulu phosphat , principiu rageneratoriu alu osseloru, E1S produc» effscte minunate, in tote caşurile undj există insărăcirea săngeluî, curarissesce colorii» palide, crampele si durerilo do stomachu, inlesnesce desvoltarea feteloră tinere regularnăsi lucrarea menstrualiuneî si face se dispare pola albă. Depositu in principalele pharmacii d O 0 0 '0 X o Idlbe şi Jeamuica de la celebra cas-Eggers şi Franke din Brema, singurele apreciate de pnblieulă cunoscetoril, se află de vânzare în BivurescT: fin gros Ia d-nil Mo-roianu &C., G. Ionescu & C.. şi fraţii Cnzoiu. Ku detaii la d ni! Carol Ghersabeck, G. şi V. Pencu, D. Martiuovic', I. Kosman, D. G. Moceami, P. Barbuîescu, V. I. Racovitza, Păun Pope3cu, D. Theodoni, I. Colţescu, fraţi! E. Dnro, D. Staicovicl. în Craiora la d-ni! Părvan N. Rădnlescti, D. S. Furtunescu, J. G. Popovic', N. Stojanovici, G. M. Mihăileauu, şi Avram Iovanovicî. etc. Represintante pentru România; H. WARTHA, Comptoir: Strada Dîmnel No. 5. O 0 O - MEIiSULtJ TRENURILORtî CAILOSU FERATE REGALE IN ROMANIA VALABIL 3DS XjA 20 .A.IJQŢJST 1B81 "'rf-Fi işanl-îsoiftuu laşi j Arăt. 1 renuriloru ’ 6 îŢI UNI ’i r. ac. Tr.ac. Tr. de per. Tr.pl. 29 | 1 5 i9 21 ;>■ ■ , m- a. m. a. ra. a. n>. Bucurescî p) •? ‘M> .0.45 10.00 7.15 7.00 '.v'!i' 11.01 10.22 7,38 — !i ' 5.! 11.14 10 40 7 56 — — o* 6.1! — 11.08 8.24 — Crivma 6 34 11.50 11.31 8.46 — Ploesc! 7.00 12.28 12.35 9.25 8. ÎS Valea-Călug. Albesc! 12.47 12.58 a. m. a. m. 12.57 1.11 Mizil 1-27 1.49 Ulmeni — 2.28 MouteorI — 2.39 BuzSS 2,35 3.35 Zeiţa — 4,30 Râm -Sărat 3.50 5,15 Sihlea Gugesc! Cotesc! Focşani Putna-Secă 5.15 5.49 6.09 6.30 6.50 TrN.7 Tr. iu. No. 33 11.05 11.86 Tr. m. Nr.35 3.00 3.31 Mârâşeşt! 6.03 12.20 L J.oD Pnfescî 12.46 Adjud 6.45 1.10 Sascut 7.06 1.34 Răcăciunî — 2.13 Valea-Secă — 2.42 Bacăfl 8.15 3.12 Galben! — 3.48 Rţm&n 9.15 4.25 Paşcani 10.30 6.13 laş! sos. 1.05 9.05 p.m. sera Păşeau!-Nnce va Păşcanî Suceva dini, I sera 10,44,! 7,07 12,231 10,09 YerescT-Botoşan! Verosct Botojanî Pi m 12.08 3,20 sera 9,47 11,42 Arăt Trenurilor STAŢIUNI T| accelerat Tr. de per. mixt 20 _8 i 34 36 P. 111. a-.rn, laş! pice. 4.08 6.52 Paşcani 6.31 10,30 Roman 8.10 12.10 Galben! — 12.45 Bacăii 9.12 l.z7 Valea-Seoă 1.45 Răcâciuu! — 2.25 Sascut 10.12 2,53 Adj ud 10.3a 8.22 Pufesc! — 3.41 p,m. P.m. Mărăşeştî 11.18 4.05 4.25 12.35 i Putna-Secă — Tr. 32 4.47 12.5 Focşani 12.05 11.10 6,i5 1.25 Cotesc! — 11.32 Gugesc! — 11.53 Sihlea — 12.13 Râm.-Sărat 1.24 1.00 Zoiţa — 1.32 Buzău 2.49 •2.25 Monteoru - 3.01 Ulmenî — 3.35 Mizil 3.48 4.20 Albesc! 4.14 4.55 Tr. iu. Valea-Călug. a. m. 4.24 5.09 No.20 Tr pl, Ploesc! 10.20 4.58 5,31 8.40 10.15 Crivina 10.50 5.26 5.56 9.13 — Periş 11.10 — 635 9.31 — Buftea 11.31 6.02 7.23 9.54 11.15 Chitila 11.45 6.16 7.41 10.09 Bucurescî sos. 12.00 6,30 8.00 10.25 11.40 a. ra. dini sora sora nopte Nucdva-Paşcaiil p, m, diui, Suceva 5 6,54 Paşcani 4,41 9,45 Botoşani-VerescI dini. P Bofoşani 5,21 3,15 Veiesri j 7,211 5,15 STAT£UNI Bucurescî pl. Chitila Ciocănesc! Gheorganî Titu GăescI Leordenî Golesc! Pitesc! CostescI Stohiicî Corbu Potcova Slatina IVatra Balş Pelesc! Clvcea Craiova Işaluiţa Coţofen! Răcan Filiaşî ButoescI Strchaia. Timuea Prunişor Palota Tnrnu-Saver Verciorov.a s. ;î- f ercioioy.1 V6rcior Căilorfifer. rom. Regale^ ! , 8°/0 » Domenisle ... 1 8° 0 » Municipale 8# „ . ! Renta amortisabilâ CtljKJllUC De Reuta Română exigibilă . » Obligaţii de Stată 6° 0 , . 1 j i ! > » Găilo fer. Rom. Reg » » Domenial" exig. i » » Municipale .... fîump rwarî 86.1/, 36.’/2 87.-';, 96.3/4 97.SU 101.V* 102.*, w.‘f, 100.*/2 99 Va 100 % 215. 220. 30. 31. 340 345 1400 1405 I [ lu °u 1 i 0, 7 0 u 210 » Serisfl, f. rur. ţi urb. exig. IMvoihu AurO contra argiutO. . . » » Bil.-tele Hypotoc. ./ 2 *f4 */„ » » » do B. N. a R.' Fiorini ral. Austriacă.... Măre! germane..................123 Bilete de bancă francc-se . . . 100 Curaulfl din Viesia 27 lanu»r. Napoleouulfi................... 953 Ducatulii...................... 561 Cursulîf din Berlin 27 lanuar. 6°/0 Oblig, căiloriî fer. rom. noi 100 8°,0 Oppbcnheiia..................111 — Cuî sulfi din Paris 27 launar. 5°/# Renta română.................. 86 50 8°;0 Opphenheim................. Cursul ii Londra 27 lanuar. 8°/0 Oppenbeim......................— 7°L Stern...........................— 2*U° 211 125 101 FI. Mărci' Franci ■ai-A- TJ IST IM: TJ S IE TT BRAUN MUSEU (alItuiu cu cibcul krembser). O esţosiţiune de preparate anatomice, embriolo-gice şi patologice, lucrate cu o mare artă. Omulfi care doresce s8 se conformeze cu perceptulfi filosofului antică, care a ţiisfl ; cunoscc-te însuşi! o pdte face trecând fi prin esposiţiunea d-lul Braun. Elfi va vedea cum se concepe omulfi în matriţa mumei, cum cresce şi se naşte, cum sfi usează corpulfi săfi, fiindfi atacatfi de diferite bfile şi în fine 'cum mare. VIN SI SIROP DE DUSART Dnpfe aefista plăcere instructivă, spectatorul!! va trece în a doua despărţire şi va privi o frumfisă panoramă unde va vedea între multe tablouri de o mărime ffirte mare şi teribilnlfi incendiu de la Ring-Teatru, Torturile inchisiţiunel; acestu tablofi înspăimântătorii din tristulfi trecutfl alfi istoriei o-meuirel. Preţulfi de intrare e3te de 60 bani pentru museulfi anatomicii fără cadoîi şi pentru panoramă şi museulfi istoricii 50 de bani cu cadou. îndemnăm® pe onor. publică do a se folosi de acdstă ocasiune atât® de plăcută câtă şi folositdre. Mărimea esposiţiunel este atâtfi de variată că abia în decursulu de TREI CIASUUI este posibilă a yedea totulfi. Tinerii ce dorescu a voiaja şi care ştifi limba germană şi română se angajeză imediat la Panorama d-lu! Eduard Braun. ca fcacto-Phosphte do Calce B IRj Jn XJ 2sT M TJ S B TJ ^xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxy Vieua la vedere Berlin la vedere. » 3 luni . Paris la vedere . » 3 luni . Londra la vedere. » 3 luni . Schi iubii pasele cu locuiţi lord din Calioa Griviţa No. <8, in ’ntindere de 80 stînjenl lungime şi 14 st. facia. Doritorii se vorfl adresa la sub-semna-tultl în Strada LucacI, No. 51. G. ŞTiRBESCU. R.EMIL SOROB X3AJSTXISXTJ Strada Nouă No. 10, alăturea cu nia-gasinele «VILLES DE FRANCE», strada e situată vis-ă-vis de biserica Sărindaru.— Execută fcfite operaţiunile dantistice şi aşezarea dinţilorfi artificiali în aurfi şi cauciuc, dupS sistemele cele mal nuol americane în perfecţiune. Preciurile mat moderate de cât pretutindine. Săracilor® în trite filele operaţiuni gratisfi. ___ Un profesor de limba italiană, doresce a pr>'da lecţiimî, dt limba italiană cu iinQ modă ffirt-e lesnicios® pentru a putea îuveţa ci ne-va. Adresa la adm. $iar. SE CIUTA US jTMEKU care vorbesce românesoe şi uemţesce, avăndu poftă a voiagia, la MENA-GERIA ELEEBERG. mmm n. surea unicuhl Xylographil română medaliată cu medalia de argintă la esposiţia Concordia Română, stabi-liudu-se in Bucurescl se îusărcineză cu totu felulfi de lucrări atingetbre de arta xylographicâ cu preciurî moderate, adresa : S(r. Isvorului Ne. 19, subt Mihaiă Vodă. PHI1U.DKLVHIA 1876 Phosphatul® de oalce este substanţa minerali oea mai respândită atătu la 6meni oătu şi la animali. El® formâfjâ totalitatea Oaselor® şi intri in oomposijiunea cărnei, şi a singolul. Ca pentru Sănătatea o-mului se fie aasecurată, PosphatuHi trebue ss existe in oorpu in cuan-titato determinată; când® el® lipseşce maladia survine, şi pe dată oe s’in-oepe întrebuinţarea lui. pofta de minoare şi forţele revine. Femea însărcinată, doica, cop’~ lulu care măreşce şi se desvoltă, au adeasea lipsi de Phosphate de caloe; atunci® muma slăbeşce, laptele ei 'şl perde cualitătile nutritive; oopilulu din partea Iul deperâŢă, «1® sufle ră de colici, de diarrheă, cregoe eu anevoie; dentiţiunea lui se face râu, piciârele lui se refusâ al® porta. Şi este in aoeete diferite ca*uri oi administrarea Phosphatuluî pro-duoe effecturf surpriniJitorî.Effica citate» lui nu este mai putinii mare cin du trebue dat® tdtă vigdrea unei constitufiunî sfârşite, fie prin exoesse de lucrare sau de plicere, fie printr’ui alimentaţiune defeo-tubssi sad ui maladie de lungă durată. înainte d'lmportantele lucrări a-le D. Dusart, Phosphatnl® de caloe nu au fostă ounnoscutu alt® fel® de oătu in stare de pudră uesolubilă, trecăndu adessea prin stomachu şi intestine f6ră a-fî attacate. D.’acolo, resulti că a® fostu prea puii nu in-trebuintatu in therapeutică. InBă astâ-cjî, D- Dusart otîerâ ^estu pre-ciosii aginte subtu uă formă solubilă, mistuinduse ţi assimilăn-duse fără difficultate, d’acea Vlmilt şi Siropul® cu Lacto-Phosphate de oaloe, care pbrtă numele lui, pe dată ce au appărutu au fostu im-brătişate de către intregulii corp® medicală alu Franciei. In resumatu, Vinulu şi Stropulu de Dusart au pentru effectu d'a da forţe dăndii poftă de mâncare şi d a concura prin acţiunea Phosphatuluî de calce, la consolidafiunea osse-loru, la formaţiunea muşchilor® şi îmbogăţirea sângelui. Elle convin® : VlKNlSA 137} Copiiloru pălişi «aii 7ac^irtcî, fîoinauilorildfl pqptH, Phthisiciloi'U (oftico-şilorii). Doicilor# pentru CONTRA Guturaiului, Gripu, Bronchit Sirop şi Patu psctoral din NAFE D-IuT Dalangre-niardinParis, cari posed o valdrs eBcaci* şicuri şi caro •sta constatată da membrii Academiei de medicină din Paris ; aceste medicamenta nu conţin nici Opium, nielllorflne, nici Codeina, pot fl administrate copiilor liră nieî o temere oând sunt «tine» de tusa migirtaei. Dcpoă la tote lamaeiele din România Fetfloră tinere oara sb formi^i, Bolnauiloră de alo-mac/iiJ, Bitrăvillonl ilibift. favorita abondanfa Noul do voma opri numai ta citarea ab-eervatluullorfl ormUâre • PhosphatulB da calee conţine aaalora cSrorfl oloulfl da fieatfi da mornnO ie eita dmangtatorfl «afi ostenlIorB, fllnd-o*. Rrt • incra d‘e*e»|a maniera, eu lOIe aoeetea elfl oonstltue unA clementa da sustaoradlune |i da lorii. ■ D‘ «UBLBR, Medica alfl spitaletort din Paris. • In oonvalescantile da friguriIrpbotde, ls albumlnurie, dlabeti, eoolo unde economia eeta profunda attlnsi, baoto-phosphaluia de calce produce eOeoturUe raooustltuttbre aaile mai rapida. > Obaarvattunlla O* BLaCMt, MONOD, TARDIKU. • Prin admlnletrarea Laolo-pbosphatuluT da oalce dolcilora, alfl cărorfl lapte afl foita lnoildltfl |l a a produs «a la copil dlarrhaâ verde M lerâstă, noul amil viijutO aodstâ atare bolnavă dispărută 0 copil revenit! la O* D0L6EAU fl PăQUCT, Inafiiine minerală. • In Mfi di-una cănda oleulfl da fleatfl de morunG aafe indicata, nouţ ama oonstatalfl cătO d'avantaglo»a afl fosta d’a da ooncura-mante SraoPDLa as Dosatr, a-le căruia pro prietâ(I aperitive oomplactă acţiunea. • O* RltNT, Căutări experimentale asupra Phoepliatulul da oaioa. • Ama publloata mal multe ouort de phthleie bine confirmate, dintre oare una eu ui dostrugere oompleetă a unul plămăufl. curorlasile prin ueuia Viminuf |i alo Siao-ptiLu! de Dnatar, eu oarne crudă ca alimenta. » □ ' OKLZENME. • Rapiditatea cu oare pofta dă minoare vine subta influenta Vi.vm.u1 ox DoeaaT, la bătrânii jl adulţii slăbi)!, pOte oaraeterlsa acestu medicamenta; nici uă dată alfl nu m ad înşelata. • O* PIN«L. întrebuinţarea lol In iubereatâesa este dubli mal Întâia elO lavorisădA ea sote sările ealcere. transformatluues aretaceă a tuberculului, |1 elO exeraă In nutrl|lune uă acţiune din caUe mal importanta. • c' naeuTMU. Laoto-pboepbetuia *0 datfl Io totu dă una celle mal bune reeultato, făeănda gestiunea tacită, laptele bogaţi, aboodautu, 0 aopllolO vlguroafl. » O MITMinn, Dtreotoruia Scalpelul ăfadlcalfl dt» Băiat». }i bogifia laptelui şi pentru > preveni colicile fi diarrheele copiiloru. Ia PiBIS, cassa &RIMAUXT & C“, 8, rue Vivimne. Şi in principalele Phat'maciî din Franci* fi din străinătate. -■■J7SCZZX.- r DE TINŞAIIE Hîrtie maculatură cu 1 fr. ocaua.—A se adresa la Administraţia acestui şliarfi. a^rhm**ănM-r “*iTrmir- tW'iWM SÎEliSULC TRENURI LO IU ( AILORl FERATE REGALE IN ROMANI A VAT.A-RTT, X)® LA 20 A.TTC3-t7Sa? 1S81 I r Arăt. Irennrilortt STAŢIUNI Tt.ac. îr.ao. Tr. de per. Tr.pl. 29 1 6 19 21 Bucurescl yl. p m. 5.30 p. m. a. m. a. m. a. m. 10-45 10.00 7.15 7.00 Chitila 5.45 11.01 10.22 7.38 — Bnfta 5,58 11.14 1040 7.56 — P«rif 6.17 — 11.08 8.24 — CriTina 6.34 11.50 11.31 8.46 — Ploescl 7.00 12.28 12.35 9.25 8.18 Valea-Călug. 12.47 12.58 a, ra. a. m. AlbescI 12.57 1.11 Mizil 1-27 1.49 Ulmeni — 2.23 Monteorl — „ --2.S9 Bnzâii 2.35 8.35 Zoiţa 4.30 RâmT-Sârat 3.50 5.15 SiMea 5.49 Tr.m. No. 38 Tr. m. Nr,S5 Gngescî Cotescî — 6.09 6.30 Focşani 5.: 5 6.50 11.05 11.36 3.00 8.31 3.50 Putna-Seeă TrN.7 MărăşeştI 6.01 12,.’0 11,55 PufeecI 12/6 Adj ud 6.4 1.10 Sascut 7.06 1.84 Răcăciunî — 2.13 Valea-Secă — 2.42 Bacăn 8.15 3.12 Galben! — 3.48 Rom&n 9.15 4.25 Paşcani 10.30 6.16 Inşi sos. 1.05 9.05 p.m. sâra Păşcanl-SucAva Păşcanî Sucâva dim, I sâra 10,44 7,07 12,23 10,09 Yeresci-Botoşani 1 aşi- Focşani- B n cur esc! STAŢIUNI Iaşi plee. Paşcai-* Romai Galbeni Baeăfi Valea-SâojL-" RieictUbî Sascnt A^ud PafeeeI Mărăşeştî Putua-Sâci Focşani Cetesc! Gngescî Sihlea Kâm.-Sărat Zoiţa BuzSfi Monteoru Uîmenl Mizil Albesc! Valea-Călug. Ploescl Cririna Periş Buftea Chitila Bucurescl sog. Arât Trenurilor T. accelerat Tr. de per. mixt 20 2„„ 8 34 36 p. m. a.m, 4.0S 6.52 6.31 10.30 8.10 12.10 — 12.45 Ml.12 l.x7 — 1.45 — 2.25 10.12 2.53 10.3< 3.22 — 3,41 p.m. p.m. 11.18 4,05 4.25 12.35 — Tr. 32 4,47 12.57 12.05 11.10 5,15 1.25 — 11.33 . — 11.53 — 12.13 1.24 1,00 — 1.32 2.49 2.25 - 3.01 — 3.35 3.48 4,20 4.14 4.55 Tr. m. a. m. 4.24 5.09 No.20 Tr pl. 10.20 4.58 5.31 8.40 10.15 10.50 5.26 5.56 9.13 — 11.10 — 6.35 9.31 — 11.31 6.02 7.23 9.54 11,15 11.45 6.16 7.41 10,09 — 12.00 6,30 8.00 10.25 11.40 &. in. dim acra sâra nopte Suc6va-Paşcani Sucâra Păşcanî p, m,| dim, 5. 6,54 4,41 9,45 Botoşani- Veiescl Bucurescl- Verciorovn Vâreioiwu Bucurescl STAŢIUNI A ret trenurilor STAŢIUNE Arât. Trenurilor Tr ac. Ţr.d perr Trac Tr. de per. r 3 17 9 4 18 10 ^ a. m. a. m. a. m. a, m, Bucurescl pl. 8.15 4.45 V&reior. plec. 11.00 6.!5 Chitila 8.31 5.05 Turnn-Sever. 11.25 7.15 Ciocănesc! 8.52 6.31 Palota 1.2,01 7,58 Gheorganî 9.12 5.56 Prunişor — 8.14 Titn 9.34 6.34 Timnea — 8,28 Găescî 10.04 7.18 Strehaia 12.44 8,51 Leordenî 10.27 7.47 Butoesci — 9,07 Golescî 10.48 8.11 Filiaşî 1,15 9,29 Pitescî 11.14 8.25 Răcari — 9.39 Coste scl 11.45 Coţofen! — 9.55 Stoluicî 12.09 Işalniţa — 10,07 Corbu 12.25 Craiova 2.12 10.20 Potcora 12.45 Cîrcea 2.24 a m Slatina 1.18 Pelescî 2,36 Peatra 1.47 Balş 3,01 Balş 2.10 Peatra 3,24 Pclescî 2.34 Slatina 3,55 Cîrcea 2.45 p. in. Potcâva 4,26 Craiova 3.10 3.30 Corbn 4,47 Işalniţa — 3.47 Stoinescî 5,03 Coţofen! — 4 Oi Costescî fa,27 Răcari — 4.20 Pitescî 6,12 7,40 FiliaşI 3.59 4.36 Golescî 6 26 7,55 Butoesci -5- 4.57 Leordenî 6,4b 8,(9 Strehaia 4.29 5.20 Găescî 7,13 8,50 Timnea — 5.43 Ti tu 7.46 9,39 Prunişor — 5.59 flheorgani 8,05 10,01 Palota 5.14 6.20 Ciocănesc! 8,26 10,22 Turna-Serer 5.54 7.00 Chitila 8.46 10.46 Vârciorova s. 6.15 8.00 Bucurescl sos. 9,00 11.00 p. m. p. m. p. m, a, m, Bucur esc!-Giurgiu Giurgiu-Bucurescl Staţiuni Ţren de persane Staţiuni Tren de persone 1 3 2 4 a m. p. ra. a. m, p. UP Bucurescl pl, 7 30 6 20 Smârda plec, 5,50 Comana 8.22 7.12 Giurgiu 7,15 6,05 Giurgiu 9.25 8.10 Comana 8,25 7,15 Smârda sos. 9.30 Bucurescl sos, 9,05 7,55 Buzeil-Barboşt BarboşI-GuzM ■ STAŢIUNE Tr.ac. Tr. pers. STAŢIUNI Tr. ac. Tr. pers. 23 5 11 23 6 12 Buzăfl plec C,bilia Faurel Ianca Muftii! Brăila Bărboşi a m. 3,00 4.29 5.35 6.10 p, m. 3.20 4.20 4.45 5.32 6,09 7.08 7.53 a. m. 8.00 8.45 Bărboşi pl. Brăila Muftiu Ianca Faure! Cilibia Buzău p m. 10.50 11.35 12.36 2.00 a. m. 10.07 11.08 11.54 12.35 1.18 2.01 2.41 p. m. 7.55 8.40 TeCiRiO-Bâriiid Gerlad-Ti-cuci 41 43 44 42 44 46 Tecuciă plec. Beriadu sos. a. m. 7.05 8. >5 <)ioa 12 00 1.30 p. m. 5.35 7.30 BSrladu plec. Tecuciu sos.j a. m. 9.15 10 55 p. m. 2.55 4.25 p. m. 8.30 10.00 BftrboşI Mărăşesci Mărăş-scî-Biizeu 25 27 7 26 28 8 Bărboşi pl. Sârbesc! Prevala Hanu-Conachi Ivescî Tecuciu Mărăşesci a. in. 5.12 5,40 p. m. 10.20 10.50 a. m. 9.10 9.33 10.02 10.20 10.46 11.40 12. Iu Mărăşesci pl. Tecuciu Ivesc! Hanu-Conacbi Prevalu Serbeştî Bărboşi p. m. 11.25 11.53 a. m. 6.15 6.45 p. m. 4.15 5.10 5.43 6.07 R.2b 6.54 7.15 Bat boşi-Galaţi Gal aţî-BarboşI | 23 5 6)3 24 6 604 Bărboşi Galaţi a. ni. p.m. 6,15. 8.03 6.50J 8 40 p. m. 7.25 8. Ou Galaţi Bărboşi p. m. 10.10 10.54 a. m. a. m. 9.25 8.25 10.02- 9.0 0 * loescl-l’redcalfl Pred.e-.tlrt - Pioasei Arât. Trenuri loru ArSt. Trenuriloru Staţiuni Tr.ac. Tr. m. Tr.pl Staţiuni Tr.ac Tr. de pers. 1 3 5 2 4 6 Ploescl pl- Băicoiîi Câmpina i’omaruic Sinaia Buşteni Predeală sos. a. in. 9.50 10.26 10.53 1126 12.10 12 24 12.50 p. m 7 06 8 00 9.00 9.46 10 56 11.16 11.52 a m 8,28 9.04 9.32 10.05 10.40 Predeală jile,-. Buşteni Sinaia Comaruicu Câmpina Băicoifi Ploescl p. m. 5.40 6 04 6.29 7.02 7.29 7.53 8.25 a. ra. 5.00 5.38 6.16 7.27 8.27 9.04 9.49 p. m. I 7.56 8.32 8.59 9.25 10.00 Bucurescl.— Tipografia Academiei Românie G^oratoriî Rumâni) Strada Academiei 26 www.dacoromanica.ro Preţnl abonamentului: pe an 34 lei, pe 6 luni 12 leî, pe 3 luni 7 lei; tn districte: pe an 30 lei, pe 6 lnnl 15 lei, pe 3 lnnl 8 lei. OrI-ee abonament!! ne Însoţiţii de valore se refnsă. Abonamentele se face nnmal la 1 şi 15 a fie-cărel luni. !, DirectorQ : Ion C. Fundascu. Pentru abonamente reclame şi anunciurl, a se adresa la Âdministraţinne. STRADA NOUA Nr 3. Pentru Francia : la Sociite Havas, Laffite • f * * * Şi de s’arfi găsi, n’ar trebui se se ridice statua. Pentru cel cari aă despicată faptele, pentru cel cari aă răscolit terenurile de luptă seă de suplici ă, nu este âre incontestabilă că âmeniî—veri câtă de mari ară fi—nu suntu, în asalturile date în numele Idei, de câtă Tii3ce eăpitanf—da ocasiune ? Căluţi, trebuescă eî âre se fie altă ceva de câtă punţile cari servescă a trece şanţurile pentru a escalada Ridurile cetăţeî ? Pentru ce să trâmbiţămă forţa surdă a poporului şi geniulă lui latentă, când vi3ăm a funda mitologia rebeliloră gi aristocraţia morţeî? Să lăsămă tâte astea cucerniciloră Bisericeî şi Republice! monarchiste. De la cadavrulă celor tari noi să luâmă instru-mentulă cu care s’au servită ei spre a ne servi la rându-ne; deră numai atâtă câtă acelu instrument va tăia justă şi dreptă în lemnulă fragedă al idei-loră noul. Să ’IQ lăsăm de o parte pe dată ce gă-simă ună altulă maî bună, şi vomă gă.3i. La urma urmeloră, aceşti revoltaţi gi aceşti cugetători, fie câtă de mari, n’au ijututu se resume în el de câtă epoca loră; mâine, ei potă fi întrecuţi pe calea revoluţiimel... şi etă pentru ce suntă contra petrificaţiuniloră recunoscÎDţfI oferite (jefloră Mani. Ară folosi mal multă bloculă de marmură, dâcă cu elă amă astupa găurile baricadei săă decă amu asvârli-o ca o bombă în rândurile inamicilor. Şi apoi, la dracu!. .. mulţimea nu prâ are vreme se mârgă se salute capetele de petră, aşezate în pieţă seă la mormentă. Ea muncesce câte 10 ore pe (ji, şi câştigă atâtă de multă cu munca el în câtă n’arfl putea sacrifica mal multă de 50 bani, în timpurile cele mal fericite chiară,... mulţimea s’aru mulţumi crezu şi numai cu portretele căpitauiloră săi. ije J..’> . r , t. * * In locil de a alerga după sculptori şi după mar" mură, veniţi mai bine, cândă unulă diutr’ai noştri a căijută după baricada vieţ i şi întipăriţi îu piatra faţa cadavrului! Mârtea nu minte, platrulă de asemenea. In facia măsceî ce veţi turna, voia putea sg cugetă, se cântă espresinnea supremă a vie-ţeî, urma ultimului visjscrisă în încreţitura buze-loră seă în gropiţa templeloră; voiă descoperi cu gândirea sâu voiu pipăi cu degetele ce sbuciumărl a avută ideia, ce brazde a făcută durerea. Voiă ţine atunci în palmă craniulă lui Yorick sâu pe ală lui Hamlet. * Dâră, în facia acestoră bustari, voră ţiice â-raeniî de acţiune, amă putea s6 ne numărămă în ^il?le aniversare. www.dacoromanica.ro Cu t<5te astea, nu e trebuinţă de o sta'uă pentru a arăta loeulă unde e înmormântată unu o mu ală Idei seu de unde se păte relua drapelul3 ascunsă în sicriul fi mortului. E destulă o placă şi ună nume. Căi St oră, opresce-te !... . Ba nu! Călători, nu te opri! Me -gî înainte, fără a te mal întăree să saluţi morţii... înainte, ţiută!.. Şi nu’ţî perde vremea în cimitire, de câtă numai atunci cândă vel fi silită să’ţî facT acolo fortifica-ţiunl de apărare. * * * Dăcă menagera ne-a mal economisită (dăcă are de unde să mal ecoaomisescă) câţi va gologani,. .. să nu mal subscrimă pentru statui. Francesiî avă face mal bine cândă, în locă de a ridica statua lui Proudhon, ’î ară cumpăra cărţile, şi ’î le-ară citi, şi le-ară face să fie câtă mal de mulţi citite. Respândâscă-le, împarte-le, ca şi cum ară împărţi arme în ajuoulă şlileloră mari de luptă. Deră, pentru ţlel! nicî o lăscaiă n’ară trebui zădărnicită spre a ridica statue aceluia care le-a sfărîmată pe tăte. Jules Valles (Traducţiune de Camil). O privire «asupra scdieloru de Meserii din ţ6r& Ideia formărei scăleloră de meserii în ţeră, caro a aplicat’o unele judeţe, preveţjendă ună fondfl în bugetele loră, pentru acostă scopă, e în principia câtă se p Municipala .... » Scrisă, f. rur. şi urb. eiig. Diverse Aură contra argintă \ » » Biletele Hypotec. ! lU °/o 2 % °U 3 °l, 1 » » » de B. N. a R.) Fiorini val. Austriacă. . . . 210 211 Mărol germane 123 125 Bilete de bancă francese . . . 100 101 FI. » Mărci » Franci » Cursulfi dinViena28 lanuar. Napoleonulă............... 953 Ducatulu.................. 561 Cursulfi din Berii u 28 lanuar. 6°/# Oblig, eăiloră fer. rom. noi ICO, 10 8°/0 Oppbenheim. . . . . 111 — Cursulfi din Paris 28 lannar. 5°l„ Renta română.............87 (— 8®/0 Opphenheim............ Cursulfi Londra 28 lanuar 8°lt Oppenheim.............. 7°]t Stern.................. Scbimbfi Viena la vedere............ Berlin la vedere............ » 8 luni.............. Paris la vedere............. » 3 luni ............. Londra la vedere........... » 3 luni.............. casele cu locuia lorii din Oallea liimiJLi Giiviţa No. 66, în întindere de 80 sttnjenl lungime şi 14 st. facia. Doritorii se vorfl adresa la sub-semna-tulfl în Strada Lucaeî, No. 51. G. ŞTIRBESCU. DE ÎNCHIRIAT SI DE VINZARE Două perechi case, una compusă din 6 camere şi dependinţe, iar cea-l'altă compusă din 3 camere dependinţe şi pivniţă tetă în aceiaşi curte. Doritorii care vorîi bine-voi a le lua cu chirie se'ă a le oumpgra, se vor! adresa la proprietară în Dealu Spiri, Strada Seneca No. 4, de la grădina «la Capră» prima uliţă pe stânga la sub-semnata, proprietară. Paulina Slănicenu. Sub-aemnatulu, visitândă o cărturărdsă numită Pepi Fain, strada Mircea Vodă No. 18, în casele d-lul Alexandru Bacalolu, care prin ştiinţa sa, ’mî-a precisă atâtu treeutulă şi presantul cât şi viitorul. Recomandă dâră prin acdsta oa orl-cine se inte-a se convinge de adevSră. N. Popescu. Aşe^mintele BrâncorenescI La 22 Ianuarie curentă, se va ţine licitaţie în Cancelaria acestor aşezăminte, pentru aprovisionarea Spitalului cu articolele de băcănie necesare bolnavi-loră, pe termenă de una ană, cu începere de la 27 Februarie 1882. Condiţiunile aprovisionărel se potu vedea în orice $i de lucru de Ia orele 9 penS Ia 1 p. m. Concurenţii pentru a fi admişi la licitaţie voră trebui sS depună garanţie provisorie de 500 lei. 1 Ianuarie, 1882. No. 1. uni: pianino Se caută urgentă de închiriată,3A se adresa la administraţiunea acestui fliară. pentru fabricaţiunea a orî-ce felii de U-queururi, rosoglil, mastică, romuri, rachiţi, iuică, cognacurl, vermuturi, oţetii, etc. de lu celebra casă Ed. Schotz din Briinn se comisiondză cu preţuri şicondiţiunî favorabile la d. H. WARTHA , repreşentantele casei, comptoirulstr. Ddmneî No. 5. MUZEULU MECANICII CASELE D-lul BÂIlON BELMÎ l.Calea Victoriei, 1- Alături cn Casa de Dep. şi Cons., vis-a-vis de strada Cărei i PRIMA FABRICA ARABAdeCAFEA Calea Văcăresc! No. 7, lîagă brutăria Ochi albi Unu celebru şi de peste patru-ţlecl ani, fabricant de Cafea din Arabia, angajată numai pentru acest scopă, prepară cafelele cele mal fine şi mal alese şi se recomandă onor. publică amaboră de cafea bună şi cu gus-tulă adevărată, neamestecatl ou substanţe străine vS-tămătere «ănătăţel. Soootindu-ne numai ună mică profită pentru a face consumaţii mari, le vindemC cu preţurile următbre : Caf. Rio I fln b6be pr. lei 4 — * » măoinată . 4 — Caf. Mart. fin prăj. „ 4 80 , » măcinată » 4 — Cafea Moca prăjită 6 — „ „ măoinată ti — Cafea Rio II, fin pitată 3 — , » III, fin piaată 2 40 Cafeaua se vinde pe locă comptată şi fără varia-ţiunl de preciurî. S. TRANDAFIRESCU. DE ÎNCHIRIAT TJnă saloiiă şi o o-daii mobilată, Strada Carol I, No. 14. A se adresa chiar acolo. DE VIZARE prin LICITAŢIE, spre tăere pâlcurile de păduri ce nu suntă In esploatare, după moşia Surddsra-Glodăneasca a liberii Biserici Armăseştî, din Comuna Armăşeştî, judeţulă Ialomiţa. Se voră ţine două licitaţii de către d-lii Iordache Zosima, Chitorulă şi administratorulă Bisoriceî, una în (lina de 6 Decembre şi alta la 13 Decembre anulă curent, în localulu administraţiei Bisericeî din numita comună pentru cândă amatorii spre a putea concura, voră fi însoţiţi de garanţii în regulă, şi cândă vor vedea condiţiunile vânzări prin licitaţie. l/fYT|)| TCfim DE MEHEDINŢI, se llilUUl I lUII derivgn^are numai cu 15 lei vadra la d. PăunJPopescu, banul Slâtari. BIB L I O G B, A F 11 A eşită de sub ţipară şi se află de ven^ave la tete tipografiile şi la sub-semnaţil editori: REGELE LEAR Tragedie în 5 acte de William Schakespeare, traducere din Englezesce de Adolf Stern, cu 24 ilu-straţiun. — Preţuld L. n.$3.50, hârtie velină 4.50. Tipografi-editori Thiel & Wcies palatulă „Dacia-RomaniaS A apărută de sub ţipară ună frumosO volumă de IPOZESIE de d-lă Al. A. Macedonski precedate de o privire critică asupra poesieL Recomandămă cu insistenţă acestă volumă de poesiî unele gingaşe, altele mişcătere, altele pline, de ună doră petrunţigtorfl, dără tete frumdse şi plăcute. Orî-ce română, cărei ’şl are o biblo-tecă acasă este^datoră să adaoge acestă volumă la biblioteca sea şi acela care n’are bibliotecă]g’lB îndemnămă a .începe culegorea eî^prin acestă ve-umu de poesie. IGIENA ORSILH BUCURISOI de dr. V. JBianu, broşura de 300 pag. în 8*. A eşită de sub ţipară şijse află de Aenşlare la librăria Socecă et Comp. şi Graewe. Preţul 3 lei. * nuariu general al României PENTRU 1882 Biuroulă : Strada Polonă, No. 70, Bucurescî. A apărută de sub ţipară ună romană fărte interesantă : IONAHULU între altele descopere şi ună misteră a M Satană, de Th. Wartic. I—AHi J SIROPU şi VINU de DUSARI CU LACTO-PHOSPHATU DE CA.T.CE Ao**ie prtptntjiunl sunlu singurii» care au seruitu Mediciloru Spitaleloră din Paris pentru constatarea proprietăjilorS reconstituitore Anli-îiumic» }i digestive a-le Lacto-Phosphatulul de e»lcs. ELLE Copiilor9 pallŞIj Hachltlolloru ; Fetelor! tinere care «« disvolti; Femelllorfi delicate; Doicilorfl, pentru favorlaarea gi îmbogăţirea laptelui; □Convalescenjlloru; Bitrinllori eliblSl; CONVINE : In Maladiile de pept!; In Dlgeetinnile laborioase; In Inapetenclă; In tote maladiile care se tradueB prin Slăbiciune ji Perderea forjelor! ; In Fracturi pentru reconstituirea 6s-seloru; In CicatrlsaUnnea Rlnilorfi; dbpomtul! eSNEBAt.fi : Cassa GRIMAULT et C‘\ 8, rne Vivlenne, Pajii f In ilreina.'aiu in principatele Pharmacii. C%T rrrti fâ iiHrimi iliiiiiiiiniVi'mlimimuirniti 11-JECŢiUME GRIMAULT & Cu cu f»t/H ÎV MATICO puţină annîuă reputaţiune universallă, risegee in putină timpu sculamentele celle mai rebelle. Depositi ta Paris, eatsa CRIMAULT A C*, 8. rue VtvUnne fi in principalele Pharmacii £ uimi iu in DE VINŞAME Hîrtie maculatură cu 1 fr. ocaua.—A se adresa la Administraţia acestui ţliară. MERSULtl TRENURILORU CAILOR0 FERATE REGALE IN ROMANIA ~VA X. A Blli IDE LA 20 A.TJ GUST 1881 Hncnrescl-Vocşapl- Roman- iitşT ii/ STAŢIUNI Ar6t Irenurilorfi Tr. ac, Tr.ac. Tr. de per. Tr.pl. 29 1 5 19 21 p. m, p. m. a. m. a. m. a. m. Bucurescî pl. 5.80 10.45 10.00 7.15 7.00 Chitii» 5.45 11.01 10.22 7,38 Bafta 5.58 11.14 10.40 7.66 _ Perij 6.17 — 11.08 8.24 Cri vina 6.34 11.50 11.31 8.46 , Ploese! 7.00 12.28 12.35 9.25 8.18 Valea-Călng. 12.47 12.58 a. m. a. m. Albesc! 12.57 1.11 Mirii 1-27 1.49 Ulmeni — 2.28 MonteorT — 2.89 Buzîfi 2.35 3.85 Zoiţa — 4.30 Rfcm.-Sânt 3.50 5.15 Sihlea 5.49 Gugesc! 6.09 Tr. m. Tr. m. Cotesc! — 6.30 No. 33 Nr.35 Focşani 5.15 6.50 11,05 3.00 Putna-Sdcă — l’rN.7 11.36 3.31 Mărăşeşt! 6.03 12.20 11.55 8.50 Pufescî — 12.46 Adjud 6.45 1.10 Sas cat 7.06 1.34 RăcSciunî — 2.13 Valea-Sdcă — 2.42 BacSfi 8.15 3.12 Galben! — 8.48 Roman îi. 15 4.25 Paşcani 10.30 6.16 laş! sos; 1.05 9.05 p.m. s6ra Pftşcani-Sucgya PăşeanI BucĂva dim, | săra 1 7,07 r-10,09 Yer e8cl-Botoşa nî Vereee! Botoşani Pr m, 12.08 8,20 iedra 9,47 11,42 Iaşi-Focşani-Bucurescî Arăt Trenurilor STAŢIUNI T. accelerat Tr. de per. mixt 20 2 8 34 36 p. m. a,m. laş! ylee. 4.08 6.52 Paşcani 6.31 10.30 Roman 8.10 12.10 Galbeni — 12.45 Bacăfi 9.12 1.27 Valea-SdoS — 1.45 Răcăciunî — 2.25 Sascut 10.12 2,53 Adjud 10.34 3.22 Pufescî — 3,41 p.m. p.m. Mărăşeşt! 11.18 4.05 4.25 12.35 Putna-Sdcă — Tr. 32 4,47 12.57 Focşani 12.05 11.10 5,15 1.25 Cotesc! — 11.32 Gugesoî — 11.53 Sihlea — 12.13 Râm.-Sărat 1.24 1,00 Zoiţa — 1.32 BuiSfi 2.49 2.25 Honteoru - 3,01 Ulmeni — 3.35 Mirii 3.48 4.20 Albesc! 4.14 4.55 Tr. m. Valea-Călng. a. in. 4.24 5.09 No.20 Tr pl. Ploescî 10.20 4.56 5.31 8.40 10.15 Crivina 10.50 5.26 5.56 9.13 — Periş 11.10 — 6.35 9.31 -— Buftea 11.31 6.02 7.23 9.54 11,15 Chitila 11.45 6.16 7.41 10.09 — Bucurescî sos. 12.00 6.30 8.00 10.25 11.40 a. m. dim săra săra nopte Sucăva-Paşcanî P, m, dim, Suceva 5, 6,54 Paşcani 4,41 9,45 Botoşani- VerescI dim. P- Botoşani 5,21 3,15 Verescî 7,21 5,15 Ruouresci- Vârciorova A ret. Trenurilor STAŢIUNI Tr ac. Tr. de per: 3 17 9 a. m. a. m. Bucurescî pl. 8.15 4.45 Chitila 8.31 5.05 Ciocănesc! 8.52 6.31 Gheorganî 9.12 5.56 Titu 9.34 6.34 GăescI 10.04 7.18 Leorden! 10.27 7.47 Golesc! 10.48 8.1 : Pitesc! 11.14 8.25 Costescî 11.45 Stoluicî 12.09 Corbu 12.25 Potcova 12.45 Slatina 1.18 Peatra 1.47 Balş 2,10 Pelescî 2.34 Gîrcea 2.45 p. m. Craiova 3.10 3.30 Işalniţa — 3.47 Coţofeuî — 4 0 Răcarî — 4.20 Filiaşî 3.59 4.36 Butoescî — 4.57 Strehaia 4.29 6.20 Timnea — 5.43 Prunişor — 5.59 Palota 5.14 6.20 Turnu-Sever 5.54 7.00 Vârciorova s. 6.15 8.00 p. m. p. m. Bucnrescl-Giurglu Staţiuni Ţren de pers^ne 1 3 a m. p. m. Bucurescî pl. 7 30 6.20 Comana 8.22 7.12 Giurgiu 9.25 8.10 Smârda sos. 9.30 V ercioruva- uucu rescl STAŢIUNE Vfrcior. plec Tnrnn-Sever. Palota Prunişor Timnea Strehaia Butoescl Filiaşî Răcarî CoţofenI Isalniţa Crai ova Circea Pelescî Balş Peatra Slatina Potcova Corbn Stolnescî Costescî Pitesc” Golesc! Leorden! GăescI Ti tu Gheorganî Ciocănesc! Chitila Bucarescî sos. Arăt. Trenurilor Tr.ac Tr. de per. 4 18 10 a. m. 11.00 6. ’5 11.25 7.15 12.01 7,58 — 8.14 — 8,28 12.44 8,51 — 9,07 1,15 9,29 — 9,39 — 9.55 — 10,07 2.12 10,20 2.24 a. m 2,36 3,01 3,24 3,55 4,26 4,47 5,03 5,27 6,12 7,40 6 26 7,55 6,48 8, 9 7,13 8,50 7,46 9,39 8,05 10,01 8,25 10,22 8.46 10.46 9,00 11.00 p. m, a, m, Giurgiu Bucarescî Staţiuni Tren de persone Smârda plec, Giulgiu Comana Bucurescî sos, a. m, 7,15 8,25 9,05 p, m, 5,50 6,05 7,15 7,55 Bucurescî.— Tipografia Academiei Române (Laboratorii Români) Strada Academiei 26 BuztTi -Bărboşi Bărboşi- BuzOil r* STAŢIUNE Tr.ac. Tr. pers. STAŢIUNI Tr. ac. Tr. pers. 23 5 11 23 6 12 Buzău ploc Cibilia Faurel Ianca Muftii! Brăila Bărboşi a. m. 3,00 4.29 5.35 6.10 P. ra- 3.20 4.20 4.45 5.32 6,09 7.08 7.53 a. m. 8.00 8.46 Bărboşi pl. Brăila Mnftiu Ianca Faure! Ci libia Buzău p. m. 10.50 11 35 12.36 2.00 a. ra. 10.07 11.08 11.54 12.35 1.18 2.01 2.41 p. m. 7.55 8.40 Tecuciil-Bârlad Bârla< -T-'Cncî Tecuciu plec. Berladu sos. 41 43 44 Bârlad! plec. Tecuciil sos. 42 i 44 | 46 a. m. 7.05 8.15 şlioa 1200 1.30 p. m. 5.35 7.30 a. in. 9.15 10 55 p. m. ip. m. 2.55 1 8.30 4.25,10.00 Bărboşi Mărăşescl Iîărăş>'8ei-Buz$îî Bărboşi pl. Serbescî Prevalu Hanu-Conachi Ivesc! Tecuciu Mărăgescî 25 27 7 Mărăşesc! pl. Tecuciu Ivesc! Hanu-Conachi Prevalu Serbeşt! Bărboşi 26 28 8 a. m. 5.12 5,40 p. m. 10.20 10.50 a. m. 9.10 9.33 10.02 10.20 10.46 11.40 12.10 p. m. 11.25 11.53 a. m. 6.15 6.45 p. m. 4-15 5.10 5.43 6.07 6.2b 6.54 1 7.15 Barboşi-GalaţI Galaţl-Barboşl | 23 5 p. m. 8.03 8 40 603 p. ni. 7.25 8.00 Galaţii Bărboşi 24 6 604 Bărboşi Galaţi a. m. 6,15 6.50 p. m. 10.10 10.54 a. m. 9.25 10.02 a. m. 8.25 9.0 0 1 loescî-Predealu F redea fi- Ploescî Staţiuni Arăt. TTenuriloru Staţiuni Arăt. Trenurilor! Tr.ac. Tr. m. Tr.pL Tr.ac. Tr. de pers.! 1 3 5 2 4 6 Ploescî pl. Băicoiu Câmpina Comarnic Sinaia Buşteni Predeal! tos. a. m. 9.50 10.26 10.53 11.26 12.10 1224 12.50 p. m. 7 06 8.00 9.00 9.46 10 56 11.16 11.52 a. m 8,28 9.04 9.32 10.05 10.40 Predeal! plec. Buştenî Sinaia Comarnic! Câmpina Băicoi! Ploescî p. m. 5.40 6 04 6.29 7.02 7.29 7.53 8.25 a. m. 5.00 5.38 6.16 7.27 8.27 9.04 9.49 p. m. 7.56 8.32 8.59 9.25 10.00 www.dacoromanica.ro ▼ A MERCTJRI, 20 IANUARIE 1882. In Bucurescl şi districte 10 baiil^numerulu. ANULU XII, Nr. 2909. Freţnl abonamentului: pe an 24 lei, pe 6 luni 12 lei, pe 3 luni 7 lei; In districte: pe an 30 lei, pe 6 luni 15 lei, pe 3 lnnl 8 lei. Orî-«e abonamente ne însoţiţii de valore se refnsă. Abonamentele se face numai la 1 şi 15 a fie-căreî lnnl. Directorii: I6n C. Fundescu. Pentru abonamente reclame şi annncinrî, a se adresa la Administraţiune. STRADA NOUA Nr 3. Pentru Francia : lo Soeiete Havas, Laf/ite dt Comp, j \ Peetru Austria şi Germania, numai la Adolf Steiner 8, Place de la fiourse, Paris. i j Hambarg, (Germania de Nord). Pentru Anglia : la d-nul Eugene Micoud, 81 Fleet )> Pentru Ungaria la d-nulu Monte Wiets, !n Buda-Street, E. C. ii Pest, Serritenplatz. Preţuia anunciuriloru : linia mică pe pagina IV, 25 bani, reclame pe pagina III, 1 lefi, pe a II, 2 lei şi pe a I, 3 lei. Pentru rubrica, inserţii şi reclame, redacţia nu e responsabilă Epistolele naf'rancate se refusă şi artioolil nepnblicaţl se ardă. AdministratorD : I6n C. Fundescu. SOIRI TELEGRAFICE (Serriciulfi fiiareloiă streine) Praga, 29 Ianuarie. — Se anunţă către ^iarula Politik că la Stolac, o mică trupă de reeundscere a fostă încongiurată de insurgenţi, dâru că după o scurtă luptă fără perderî ea s’a retrasă Ia Stolac. In districtele Bilek şi Nevesinje aă fostă omorâţi mal mulţi geandarml. Ragnsa, 29 Ianuarie. — Aii paşa de la Gusinje concentrăză în Vechea Serbie ună numără mare de voluntari albanesl. Mulţi albanesi suntă chemaţi la Constantinopole spre a forma garda Sultanului. Berlin, 29 Ianuarie. — Austro-Ungaria a primit în principiQ propunerea d-lui Barrăre în privinţa cestiunel dunărene şi a renunţată la votulă preponderentă. Corniţele Wolkenstein plecă astă-ţll la Paris spre a discuta modalităţile arangeamentuluî. Paris, 29 Ianuarie. — D-lă de Freycinet sta la îndoială la începută dâca trebuia să primăscă misiunea d’a forma cabinetulă, de vreme ce credea că ’i va fi peste putinţă d’a o îndeplini. D-lu Grâvy făcu apelă la patriotismulă săă. D-lă Freycinet se duse la d-lă Gambetta, care ’I jjise : «Nu te teme de pismă săă animositate din parte-mi.» Londra, 29 Ianuarie. — In ultimulă consiliă de miniştrii s’aă opusă d-niî Chamberlain şi Bright ori-cărei cereri a d-lul Gladstone pentru o inter-venire armată în Egipt şi pentru o disolvare eventuală a Camerii notabililorO. D-lă Chamberlain observă că guvernulă liberala englesă nu este nici de cum chemată a nimici Drimulu parlamentă egiptău şi a năbuşi cererea poporului de acolo pentru unu self-guveriiământă ; poporulfl englesă, celă mal cre-dinciosă partisană ală cabinetului Gladstone, s’ară rescula contra unei asemenea procedări. D-l Bright declară că acăsta ar fi numai o intervenite în favfi-rea cămătarilor străini, cari aă supt destul poporul ăgiptân. D. Gladstone respunse că d. Chamberlain ar avea dreptate de ca notabilii ar represinta în ade-vără poporuld egiptănă ; dără d-sea dovedi că notabilii suntă numai nisce instrumente ale intrigilor turcesc!, pe care trebue să le nimicăscă atâtă acolo câtă şi Ori unde altă. Interesele englese în Egiptă suntă prea vitale şi trebue apărate cu ori ce predă. D-niî Chamberlain şi Bright stârniră în vederile loră, că nu trebue să se facă unu fetiş din cana-lulă de Suezţ s’a plătită deja prea multă pentru tratatulă francesu de comerciu şi poporală englesă nu va suferi să se trimită trape în Egiptă spre a isgoni Camera, care nu cere altă-ceva de câtă participarea poporului îu stabilirea budgeteloră. încă nu s’agluatu vre-o otărîre. De altmintreli înfrângerea d-lul Gambetta micşorăză ori-ce probabilitate d’o intervenire armată, de vreme ce d. Gambetta va recomanda mal alesă aşa ceva de câtă spre a combate în acelaşi timpu planurile panislamistice ale Sultanului. Petersburg, 29 Ianuarie. — pi ar ele de aici, vorbindu despre retragerea d-lul Gambetta, ţlicu că d-sea va veni mal curendu săă mal târzia la cârmă. «In ochii ţărel, BRAUN MU SEU (ALÎTURI CC C1BCDL KREMBSER). P< [V# sHX O esposiţiune de preparate anatomice, embriolo-gice şi patologice, lucrate cu o mare artă. Omulă care doresce s8 se conformeze cu perceptulă filosofului antică, care a $isă : cunosce-te însuşi! o p<5te face trecendă prin esposiţiunea d-luf Braun. Elă va vedea cum se concepe omulă în matriţa mumei, cum cresee şi se naşte, cum se usează corpulă săă, fiindă atacată de diferite băle şi în fine cum mare. După aedsta plăcere instructivă, spectatorulă va trece în a dona despărţire şi va privi o frumdsă panoramă unde va vedea între multe tablouri de o mărime fdrte mare şi teribilulă incendiu de la Ring-Teatru, Torturile inchisiţiunel; acestă tablou înspăimântătorii din tristulă trecută alo istoriei o-menirei. Preţuiţi de intrare este de 60 bani pentru museulă anatomică fără cadoă şi pentru panoramă şi museulă istorică 50 de bani cu cadoă. Indemnămu pe onor. pubtică de a se folosi de acestă ocasinne atâtu de plăcută câtă şi folositdre. Mărimea esposiţiuneî este atâtă de variată că abia în decursulă de TRKf C1ASURI este posibilă a vedea totulu. Tinerii ce dorescă a voiaja şi care ştiă limba germană şi română se angajeză imediat ia Panorama d-lui Eduard Braun. j & musbu lijîxxxxmxxxxmxxxxxmy Franci > R.EMILSCROB fD-A.HSrTISTTJ Strada Nouă No. 10, alăturea cu ma-gasiuele «VILLES DE FRANCE», strada e situată vis-â-vis de biserica Sărindaru.—Execută tăte operaţiunile dantistice şi aşezarea dinţiloră artificiali în aură şi cauciuc, după sistemele cele mal nuoî americane în perfecţiune. Preciurile mal moderate de cât pretutindine. Săraciloru în t<5te filele operaţiuni gratisfi^ _________________________ se guiţa ijmtimij care vorbesce românesce şi nemţesce, avândă poftă a voiagia, la MENA-6ERIA KLEEBERG. duhtsh ti. serrea uniculu Xylographu română medaliată cu medalia de argintă la esposiţia Concordia Română, stabi-lindu-se în BucurescI se însărcineză cu totă felulă de lucrări atingetdre de arta xylograpbică cu preciuri moderate, adresa : Slr. Isvorulul Ne. 19, subt Mihaiă Vodă. casele cu loculă loră din Callea __________________________Griviţa No. 66, în întindere de 80 stînjenl lungime şi 14 st. facia. Doritorii se vorii adresa la sub-semna-tulfl în Strada LucacI, No. 51. a ŞTIRBESCU. !’n profesor de limbai italiană, doresce a preda lecţiuni, de limba italiană cu ună modă fărte les-niciosu pentru a putea învăţa cine-va. Adresa la adm. $iar. VINURI VECHIDE se află de vânzare numai cu 15 lei vadra la d. Păun Popescu, banul Slâtari. DE IiNCHIRIATDna 8Mo""Ş10 daiă mobilată, Strada Carol I, No. 14. A se adresa chiar acolo. SIROP şi VIN de FERRdGItlOS GRIMAULT & C‘° Uedicame.riU fontei, febrifugl, repai&torl şt reconstituanfl Vunk* 1871 De multă timpii, •himiştiî şl imvăţaţiî a’»u ingonlatu d’a găssi uă coinbfnaro ce medioiî dorescu cu ardbre şi oare aru putea per-mitte întrebuinţarea concura-menl-c a Ferului, c© este elemen-1 uiî. principală alu sângelui nostru f, ^uiiiquina care este agin-tele tonică şi febrifugiu prin ex-collenţă. D. D. Grimault et C1', au compusă subtu formă de Sirop şi de Vin, unu medicamenta care re-solvă problema pănă la complecta satisfacţiune a corpului medicală. ■ SibopulS rs»»u«mot d« OMja.PT,» e«U ana din prepOratlunlIa pharmaceutlce din nell» mai bina reujlte, unfl madloanuntfl leiruginos tntr'adevărfi loilnţtfjeu, produ-clndj re«ultatele multfl mal rapide da călii celle lalto preparaţi uni fcrrugl ndaad din pharmaaopea. Aalil-felfl ae afla rasolvatfl problema therapeutlcă de multe timpu căutaţi : d'a administra torrulu 5! quinqitlna, aceşti doul agenţi d’ui activitate remaroa-bliă, aubtd uă formă plăcută bolnavlloril. 1 VINOENT KLETZINSKI, Professor de chimie, Erpertu alu trlbuna-letoru, Chimist alfl spitalului imperial şi regal do Wleden lAustria). . £ Siropulu este specialmente re-commandatu pentru oopiî tineri şi damele delicate. — Vinulu, preparată cu vină vochiă şi gene-ro3U de Malaga, este luată de preferonţă de către porsânele mari. Amândouă conţine Phosphatulî do £oră care este oelu mai osti-matu dintre medicamentele fer-ruginOssse şi Quinqulna galbonl regală, care este celu mai actifă dintre quinquinile şi conţine cea mai mare cuantitate de sulfată de chinină şi principuri tonice, Stropuii şi Vinulu de guin-quina ferruginos de Grimault fi C’, suntu prescrire In totă doime cu succosti, in i6te maladiile, datoraţi anemiei, Insărăcirei săngelu Ei suntu tonici, febri-tuţji reparatori şi reconstituantl, ei oombattc nlonia stomachului şi n intest.incloru. provenita fie • Elfl produce constamente resultatel# celle mul feririle in cu.urils do ditprptia, chlorosS, amenorv/ieă hemor, aţyig. leu-corrhcă, friguri Kjymoiaa, ' • ji in ioîo circonc'omlhe unde osie necessar u d'a ridica forjele hoinarului şl d'a restitui slugoiul principurile sullu alterate sad perdute. > D' ARNAL, Medlould Imperatoruluf. « AmC torte multu a v5 mnljuml Dantru excellcnta D' preparaţUine cu ferii ţt qoln-qiiina. m'am'ii gSssitu torte bine pi lii luarea el in doie de uă lingură intre ambelo re-pasaurf, şi comptedfl a reinoepe uaulu. . D' baron DE LARRCQU3, CavaJerd de la Legiunea dhonnăre. > D. Ler ... In etate de patru jeoi annl, nf,inşii de dyspep-îie cu debilitate, flamlonţa stomacală 5I vărsături frequente, au fostă supusO iisuluî QuiaQnrNLf FSRnuswdîss ; (lupe cinnf spre cjece liiifi, binele aii fosta riein simjibild, foiţele, pofta de mâncare, vesselia reveniau: După două luni d'intre-liuinjare 'a medica icntulul, D. Ler,,. afl fostu cu totulu curarissltu • tiulleiin general de thorapeuliol din Paris. d'uâ tea alimenta/iune, d’uă şedere prelungita in ţerlcăldurâsse şi h umede, sau fie resultatulă fri-guriluru intermitlente sau a cute; a diarrhel reheite sau a convalescenţei de lungi maladii. In t6te eseurile unde trebue excitată pofta de mâncare, prevenirea accessi-loru febrile, combatterea sudori-loru nocturne, redarea corpului bolnavă principurile alterate Bau perei ut o, susţinerea bitrănilorli, a femeiiloru delicate şi a copiilorîi debili, aceste două preparaţiunl suntu in totă de-una minunate. > AcăatS preparaţiune, care permltte a-«e da bnlnaviloru două medlcamanlo impor-tanio subtil uă for.nâ plăcuta, est* forte lesne de dtgeratu. • D" CHARRIEft, Şefule clinicei de la Kacullatca din Paris. • De la ISSfi, intrebuinle^fl ou sueceasil Sinorui.fi db oumoniNa raniiuamos db Crima ui. t sl Ifl cousideru ca uă Innovajiune forte fericită » D’ CHASS4IQN6C. Chirurg al ii Spitalului I.ariholssiCre, Paris. ■ Acesta medicamenta in totd dă-una bine primiţii de către bolnavi, ml au data in totu dA-tina resultaturlle celle mal avantagiOsse dintre celle ce se putea adesta de Ia doul eieiuenli care li luci basa. . D’ HŞRUEZ DE CH^SOIN, Membru de la Academia do medectci diu Paris. - Ouslulfl tul plăcuta, oxemptfl de ofT ce savdre neplăcută a ferului y! mafallcesfl înlesnirea cu oare acestă pceparajiune este supjmrtată de către bolnavii nel mal delicaţi, rneu din ea ura medtcamanlS atătfl d'efliaa-ci a preeumfi plăcuta. D' MONOD, ChlrurgelA epttaleHrd din Părtă, La Pari», cassa GRIMAULT et C1', 8, me Vitienne. ŞI IB WUNC1PAI.BLK PhaBMACII DIN Fit AN CU SI DIN SnEINiTATB. DE TINţARE Hîrtie maculatură cu 1 fr. ocaua.-—A se adresa la Administraţia acestui ijiară. -axasjtv-, um r itafitf r i^Wf n/r ' MERSULtJ TRENURILORtJ CAILORtJ FERATE REGALE IN ROM ANI A VALABIL IDE! LA 20 -A.TJOTJST 1881 tlucnrescf-Focşani- Roman- iaşi STAŢIUNI Ar8t. Trenurilorfi Tr. ac. Tr.ac. Tr. de per. Tr.pl. 29 1 5 19 21 p, m, p. m. a. m. a. m. a. m. Bnenrescl pl. 5.30 10.45 10,00 7.15 7,00 Chitila 5 45 11.01 10.22 7.38 — Bafta 5.58 11.14 10 40 7.56 — Periţ Crinnă 6.17 — 11.08 8.24 — 6.34 11,50 11.31 8,46 — Ploescl 7.00 12.28 12.35 9.25 8.18 Valea-Calug. 12.47 12.58 a. m. a. in. AlbescI 12.57 1.11 Mizil 1-27 1.49 Ulmeni — 2.28 Monteor! — 2.39 Buz5u 2.35 3.35 Zoiţa — 4.30 Râm.-Sărat 3.50 5,15 Sihlea Gugescî Cotea ci — 5.49 o.09 6.30 Tr.m. No. 33 1 ţ .n»; Tr, m. Nr.35 3 00 Focşani Pntna-Săcă 5.15 6.50 TrN.7 11,36 3.31 3 50 Mărâşeştî 6.03 12.20 Pnfescî 12.46 Adj ud 6.45 1.10 Saacnt 7.06 1.34 RăcSciunî — 2,13 Valea-S5eă — •2.42 Baeăfi 8.15 3.12 Galbeni — 3.48 Romin 9.15 4.25 Paşcani 10.30 6.16 Iasî sos. 1.05 9.05 p.m. săra , Păşcam-Sucey» Paşcani Suceva dim, 10,44 12.2? săra 7,07 10,09 V eresci-Botoşani Vereseî Botoşani p, m,l ’sera 12.08 9,471 3,201 11,42] laşi- Focşani- Bucu rescî Arăt Trenurilor STAŢIUNI T. accelerat Tr. de per. mirt 20 2 8 34 36 p. m. a,m, Iaşi plee. 4.08 6.52 Paşcani 6.31 10.30 Roman 8.10 12.10 Galbeni — 12.45 Bacău 9.12 1.27 Valea-Seoă — 1.45 Răcâcinnl — 2.25 Sascnt 10.12 2.53 Aiţjnd 10.34 3.22 Pafescî — 3.41 p.m. p.m. Mărâşeştî 11.18 4.05 4.25 12.35 Patna-Secă — Iir. 32 4,47 12.5 Focşani 12.05 11.10 5,15 1.25 Coteacî '. 11.32 Gagescl 11,53 Sihlea — f.2.13 Râm.-Sărat 1.24 1.00 Zoiţa — 1.32 BurSu 2.49 2.25 Monteoru - 3,01 Ulmeni — 3.35 Mizil 3.48 4.20 Albesc! 4.14 4,55 Tr. m. Valea-Călng. a. m. 4,24 5,09 No.20 Tr pl, Ploescl 10.20 4.56 5.31 8.40 10.15 Crivina 10.50 5,26 5.56 9.13 — Periş 11.10 — 6.35 9.31 — Buftea 11.31 6.02 7.23 9.54 11,15 Chitila 11.45 6.16 7.41 10.09 — BucurescI sos. 12.00 6.30 8,00 10.25 11.40 j a. m. dnn sera sânt inopte Nuceva-Paşcanî p, m, dim Sucăva 5. 6 54 Paşcani 4,41 9,45 Botoşani-VerescI dim. p. m, Botoşani 5,21 3,15 Vsrescî 7,21 5,15 BucurescI - V erclo rota Buciiresci-Giurgln Staţinnî BncarescI pl. Comana Ginrgin Smârda sos. Ţren de pers^e i m. 7 30 8.22 9.25 9.80 p. m. 6.20 7.12 8.10 V ârciorova- «ocurescl Aret. Trenurilor Aret. Trenurilor 8TAT1UNI Tr ac. Tr. de per: STAŢIUNE Tr.ac Tr. de per. 3 17 9 4 18 10 a. m. a. m. a. m. a, m. BucurescI pl. 8.15 4.45 Vercior. plec. 11.00 6,15 Chitila 8.31 5.05 Turnu-Sever. 11.25 7.15 Ciocănesc! 8.52 5.31 Palota 12.01 7,58 Gheorganî 9.12 5.56 Prunişor — 8.14 Titn 9.34 6.34 Timnea — 8,28 Găescî 10.04 7.18 Strehaia 12.44 8,51 Leordenl 10.27 7,47 Butoescî — 9,07 Golesc! 10.48 8.11 Filiaşl Răcarî 1,15 9,29 Pitesc! 11.14 8.25 9.39 CostescI 11.45 Coţofenî — 9.55 Stolnici 12.09 Işalniţa Craiova — 10,07 Corb a 12.25 2.12 10,20 Potcâva 12.45 Cîrcea 2.24 a m, Slatina 1.18 Pelescl 2,36 Peatra 1.47 Balş 3,01 Balş 2.10 Peatra 3,24 Pelescl 2.34 Slatina 3,55 Cîrcea 2.45 B- Potcova 4,26 Craiova 3.10 3.30 Corbu 4,47 Işalniţa Coţofenî — 3.47 Stolnescî 5,03 — 40 Costescî 5,27 Răcarî — 4.20 Pitesc! 6,12 7,40 Filiaşl 3.59 4.36 Golese! 6 26 7,55 Butoescî — 4.57 Leordenl 6,48 8,19 Strehaia 4.29 5.20 Găescî 7,13 8,50 Timnea — 5.43 Titu 7.46 9,39 Pmnişor — 5.59 Gheorganî 8,05 10,01 Palota 5.14 6.20 CiocănescI 8,26 10,22 Turnu-Sever 5.54 7.00 Chitila 8.46 10.46 Vârciorcva s. 6.15 8.00 BucurescI sos. 9,00 11,00 p. m. p. m. p. m, a, m, Giurgiu-BucurescT Staţiuni Tron de persone J. Smârda plec, Giurgiu Gomana BucurescI sos. a. m. 7,15 8,25 9,05 p, m, 5,50 6,05 7,16 7,55 BucurescI.— Tipografie Academiei Române (Laboratoriî Români) Strada Academiei 26 Bnzfifl-BarboşI Bărboşi-Buz€ă * STAŢIUNE Tr.ac. Tr. pers. STAŢIUNI Tr. ac. Tr. pers. | 23 5 11 23 6 12 i Buzău plec Cihilia Faurel lanca Muftiu Brăila Bărboşi a. m. 3,00 4.29 5.35 6.10 p, m. 3.20 4.20 4.45 5.32 6,09 7.08 7.59 a. m. 3.00 8.45 Bărboşi pl. Brăila Muftiu lanca Faurel Cilibia Buzău p. m. 10.50 11.85 12.36 2.00 a. m. 10.07 11.08 11.54 12.35 1.18 2.01 2.41 p. m. 7.55 8.40 Tecii elfl-Bârlad tierliid-Tecuci Tecuciu plec. Berladu sos. 41 43 44 Bârladu plec. Tecuciu sos. 42 a. iii. 9.15 10 55 44 46 a. m. 7.05 8. '5 dioa 12 00 1.30 p. m. 5.35 7.30 p. m. 2*5 4.25 p. m. 1 8.30 ţ 10.00 Bărboşi Mărăşesci JHă.'ăşescl-BnzSu Bărboşi pl. SerbescI Prevalu Hanu-Conachi Ivesc! Tecucifi Mărăşescî 25 | 27 7 Mărăşescî pl. Tecucifi Ivescl Hanu-Conachi Prevalu Serbeşt! Bărboşi 26 28 8 a. m. 5.12 5,40 p. m. 10.20 10.50 a. m. 9.10 9.33 10.02 10.20 10.46 11.40 12.10 p. m, 11.25 11.53 a. m. 6.15 6.45 p. m. 4.15 5.10 5.43 6.07 6.25 6.54 7.15 BarboşI-GalaţI Galaţî-BarboşI | 23 la. m. Bărboşi 1 6,15 Galaţi | 6.50 5 p m. 8.03 8 40 603 p. m. 7.25 8.00 Galaţi Bărboşi 24 6 ] 604 p. m. 10.10 10.54 a. m. 9.25 10.02 a. m. I 8.25' 9.0 0j Vloescl-Predealîl Predealu- Ploescl 'J Staţiuni Arăt. Trenuiiloiu Staţiuni Ar St. Tronurilorfi jj Tr.ac. Tr. m. Tr.pl. Tr.ac Tr. de pers. \ 1 3 5 2 4 6 Ploescl pl. Băicoiu Câmpina Comarnic Sinaia Buşteni Predealn sos. a. m. 9.50 10.26 10.53 11.26 12.10 12.24 12.50 p. m 7 06 8.00 9.00 9.46 10 56 11.16 11.52 a. m 8,28 9.04 9.32 10.05 10.40 Predealfi plec. Buşteni Sinaia Corn amica Câmpina Baicoin Ploescl p. m. 5.40 6.04 6.29 7.02 7.29 7.53 8.25 a. m. 5.00 5.38 6.16 7.27 8.27 9.04 9.49 p. m. 7.56 8.32 8.59 9.25 10.00 1 www.dacoromanica.ro Preţul abonamentului : pe an 24 lei, pe 6 luni 12 lei; pe 3 luni 7 lei; în districte: pe an 30 lei, pe 6 luni 15 lei, pe 3 luni 8 lei. Ori-«o abonamentu ne însoţiţii de valore se refusă. Abonamentele se face numai la 1 şi 15 a fie-cărei luni. Directorii: I6n C. Fundescu. SCI UI TELEGRAFICE (Semciulfi ţliareloră streine) Trebinje, 30 Ianuarie. — De a-l-altă erl Muntenegrenii aă aşezaţii d’a lungulG fruntariilorQ ună cordonă de posturi mici sub pretestă d’a închide fruntaria. Va trebui se a3ceptămă spre a vedea dâcă acdsti măsură este luată cu tătă seriositatea. Erî şi astăjjî s’aă întorsă de bună-voe câţî-va recruţi fugari din districtul!! de aici. lloma, 30 Ianuarie. — ScirT poştale spună că Nota d-luî Mancini apărată în Secoloji care este privi tăre la cestiunea bisericâscă, este autentică dâră n’a fostă adresată principelui de Bismarck şi era destinată numai ca instrucţiune pentru arabasadorulă italiauă de la Berlin, corniţele de Launay. Coprin-sulO Notei satisface aici pe t<5tă lumea în genere. Lirobaginlă este demnfi, liniştită şi hotărîtă. Cu tdte acestea pe aici se regretă că, prin publicarea unei Note de instrucţiuuT, au fostă date pe faţă nişte comunicări secrete, despre ceea-ce principele de Bismarck p6te se se supere. Vina se atribuie linei i ndiscreţiunl; în ministeră s’a ordonată o ancheta asupra acestei afaceri. Viena, 30 Ianuarie.—Asupra vesultatuluî misiunii turcescl la Viena şi Berlin se comunică următor. Ie din Londra diarulul Neue frcie Presse : «Principele de Bis.narck promise ca, la casă cândă puterile de Vestă voră voi, colectivă sâă în parte, să întroducă o schimbare a statulul-quo rin Egipt priutr’o înterveuire armată, să se opună unei asemenea şi să propună eventuală puteriloru europene o înterveuire armată a Turciei. Intru câtă va dura în Egipt actuala stare de lucruri n cunoscută de tătă lumea şi voră coutinua a esista controlorii şi tribunalele, nu esistă nici unu felii de motivă pentru veri ună felă de mijlocire. Dâca ânsă aceste autorităţi voră înceta d’a funcţiona, sub cuvântă că atribuţiunile loră garantate aă fostă fârte1 restrânse sâă cu totulă suspendate, atuud va esista şi trebuinţa unei întervenirl. Totuşi acâsta n’ară putea să aibă locă de câtă numai într’uuă chipă aprobată de tăte puterile şi principele de Bismarck va stărui pentru aceea d’a se da armatei şi flotei turcesc! mandatulă d’a Interveni. Pet. rsburg, 30 Ianuarie.— Se privesce ca a-prăpe positivă că va avea locă chemarea d-luî Katkow în consiliulă imperiului. Pe aici se crede că merită să fie crezută scivea diu Berlin despre o schimbare apropiată în represiotanţil din afară al Rusiei. Este prea cu putinţă ca acestă schimbare, după cum s’a întâmplată] adesea ori, se nu tn&I aihâ .loou. In ori-ce casă ânsă, ea este meditată pentru momentă. Londra, 30 Ianuarie. — Pali Mall Gaxette, ţliar amică d-lul Gladstone, publică relaţiunea unui martoră oculară asupra esceseloru rusescl contra e-vreiloră. Rnportorulă, ună englesă din nascere, este protestantă şi n’are uic! o legătură de rudenie cu veri ună evreă. Elă trăesce de mulţi aul ca comerciante în Rusia. Elă vSjlu în Kiev şiruri întregi de case dărîmate şi făcute cu totulă nelocuibile, prin ceea-ce miî de evrei fură reduşi la starea de cerşetori, de vreme ce n’aO putută să-’gl scape de câtă haiuele după el. Autorităţile luară t6te măsurile posibile spre a împedica să se afle adevărată asupra acestora escese. Dării corespnndin-tele declară în modul celă mal otărîtă că'este faptă positivă că autorităţile lăsară pe poporă să facă ce va voî, întru câtă elă se va margini în prădarea e-vreiloră şi a caseloră loră. In privinţa omoruri-loră efectuate, corespondintele au p6te să dea nu-mărulă; cu tăte acestea se asicură că aă fo3tă o-morîţî trel-flecl de âmenl. Viena, 30 Ianuarie, — Montags Revue ce ca şi mine, că: «Loteria este o plagă socială, o plagă profundă, «maî profundă de câtă multe altele, pentru care «guverneL, care voră buna-stare a poporului, sunt .«detore a căuta tâte miflldcele de vindecare: aboli- naţiunea unoră âmenî cari aştâptă de la ţară, în schim-buiu atâtoră servicii, ajutoruîu necesariă. A:e3tă ţară este destulă de bogată astă-felă că ună imensă numără de străini trăiescă şi se îmbo-găţescu într’ăusa. A.ră fi tristă lucru ca fii iei, şi âucă acel ce o iubescă maî multă, să piară de fâme. ULTIME SOIRI Serviciul# particular# dl# «TELEGRAFULUI» (Agenţia Havas) Paris, 31 Ianuarie. — Noulă ministeriu presiu-tându-se înaintea Cameriloră a citată declaraţiunea următâre : «Ideia es nţială care ne domină este de a face să domnescă pacea în ţeră, pacea atâtă în spirite câtă şi în ordinea materială, pace înăuntru ca şi în afară. Nu vomă neglige nimică pentru a ajunge la acesta. Pretutindeni unde acţiunea uâstră se va esercita, ea va fi demnă, fermă şi conciliantă.» Declaraţiunea anunţă proiectele de reformă, pe cari cabinetulă le va presenţa, mal cu sâmă reforma legiloră militare reducând» serviciu iu la 3 ani. Ea Zice că cestiunea revisuirei trebuie amânată pâne la espirarea legislaţiuneî. «Silinţele nâstre voră tinde a activa lucrurile d-vâstre. Naţiunile nu trăiescă din politică, ci din a-facerî şi interese materiale. Nu e de locă cestiune de conversiune, nici de răscumpărare de căi feratei nici de emisiuni de împrumută.t «Cerem încrederea d-vâstră, înţelegerea dintre guvernă şi Cameră fiindă necesară pentru binele Fran-cieî şi alu republice!.» Declaraţiunea ministerială a fostă primită cu a-plause atâtă în Senată câtă şi în Cameră. Paris, 30 Ianuarie. — 10 ore 30 m. sâra. — Camera deputaţilor#. — D-lu Audrieux anunţă că va depune Joi o propunere în scopulă de a îmbunătăţi situaţiunea pi^ţiloră din Paris şi Lyon. piarulă Paris anunţă că s’a începută o instrucţie judiciară contra societăţii Union generale şi că pprchiiiţiunl au fostă făcute la residenţa socie-tăţei şi la domiciliulă d-luî Bontoux. Verificarea re-gistreloră societăţpî ară fi arătată că este ună definită de 96 railiâne. Yiena, 31 Ianrarie. — Delegaţiunea ungară.— D-lă Kalnoky, ministru de esterne, a arătat comi- j siunei delegaţiunei căuşele insurecţiunei în Herţe-j govina ; negă că ea se datoresce influenţelor stre:ne ! şi afirmă cea mai mare a sa convingere că împăratul Rusiei şi guvernul săă, ale căroru simţimeute leale şi de bună vecinătate suntă afară de ori ce îndoială, dorescă pacea. Constată că relaţiunile mo-narchieî cu Turcia şi tâte cele-l’alte puteri suntă din cele maî bune ; preocuparea Porţii, în privinţa pretins Jiii proiectă ală Austriei de a îuainta spre Sud, este a^î cu totul împrăştiată ; acesta s’a probată acum de curândă prin făgăduiala esplicitâ a Sultanului de a acorda joncţiunea căieî ferate din Salonic (Aplause). In ceea ce privesce pe principii Serbiei şi Muntenegruluî, eî daă asemenea doveZi netăgăduite de o purtare corectă şi leală. Delegaţiunea Austriacă. Comisiunea bugetară s’a întrunit astă sără pentru a discuta cererea împrumutului de 8 miliâne fiorini. D-lă Kalnoky a făcut declaraţiuuî analâge celoră făcute în delegaţiunea ungară. Miniştrii comuni de la resbelă şi de la finanţe aă dată esplicaţiuni în privinţa administra-ţiunel provincieloră ocupate şi in privinţa situaţiu-nei militare, care a motivată aplicaţiunea conscrip-, ţiuneî în aceste ţări. Alexandria, 31 lanuana,—Grave desordine aă avută locă la Tantah, în Egyptul de josă, la 90 kilometre departe de Cair, între Arabi şi Europeni; nopnlaţia a devastată o cafenea ţinută de ună grecă. Consulii aă oprită pe naţionalii loră de a’şî părăsi dornicii!urile; agitaţiunea s’a potolită a<^î. 0 anchetă s’a deschisă. Vieua 31 Ianuarie.—Raport# oficială.— Ge-rieralulă Czveist, în fruntea a doue bataliâne de infanterie, a respinsă în sâra de 26 o recunâscere d?n Mostar asupra Zimiculifi; în actlasu timpă ună batalionă de vânători a plecată din Nevesinie la Glavaticevo pentru a sprijini acţiunea generalului Czveits, care a doua c la 27, a trebuită se susţină o luptă în timpă de 1/2 oră, cu apvâpe o mie de insurgenţi postaţi pe malulu dreptă ală Narenteî. Insurgenţii aă fosta respinşi pe tâtă linia; trupele austriaco aă bivacnattt nâptea în posiţiunile ocupate; a doua Z> au reintrată în Mostar şi Nevesinie, căci nu era în planulu generalului Czveits âi s merge mai departe. Perderile instirgenţiloru în aceste lupte suntă fârte mari; trupele austriace aă perdută ună ofi-ţeră mortă, douî âmeni fârte gravă răniţi şi trei mai uşoru răniţi. Ieri 30 Ianuarie, o nouă luptă a avută locă a-prâpe de Korita contra vre-o 40 de insurgenţi, cari aă fostă respinşi spre frontiera Muntenegruluî. Belgrad, 31 Iauuarie. — Primindă adresa Scup-cineî, principele Miian a arătată deputaţiloră din maioritate deplina sea satistacţiuue pentru lucrările loră; a condamnată purtarea neparlamentară a o-posiţiunei şi ’şî a esprimată încrederea ce pune în ministeriulă actuală şi în concursulă deputaţiloră pentru binele patriei. Cairo, 1 Februarie. — Kedivulă a publicată ună decretă prin care prelungesce cu ună ană puterea tiibunaleloru internaţionale. (Serviciula de ajl 4 ore eera). Roma 1 Februarie.—Camera a votat prin vot secretă noulă codă de comerciă ; ea a început apoi discuţiunea generală asupra proiectului de lege tin-Zendă a restabili scrutinulă pe listă pentru alege^ rea deputaţiloră. Londra, 1 Februarie.—Sir Charles Dilke, sub-secretaiă de Stată la ministerulu afacerilor străine, a pronunţată nrmătâr-le cuvinte într’o adunare a alegetoriloră săi la Chelsea: «Lordulă Granvilfr, şefulu Forcing Oficiului, a luată o atitudine de re-servă în ces iunea TimisuluT, ne vi endă se creeze ună conflictO cu Francia, cu conditiunea ânse ca interesele englese se fie respectate în Tunis. In ceea ce privesca presiunea pe care Anglia o esercită a-supra Turciei, acesta arâtă amiciţia pe care o are pentru acâstâ ţâră şi că ară vrea să facă reforme, căci o rea administraţiune va săpa cu desăvârşire imperiulă otomană.» Relativă la Egipt, a cărui prosperitate o constată, Sir. Cb. Dilke adaogă că Anglia pâte se în-curageze dorinţele sâle de libertate, tiind-că ea vrea ca cafra Indiiloru se rămâi* în mâinele unui guvernă bine echilibrată şi nu autocrată. Posiţiunea Francieî si a Angliei autorisă pe aceste două State a povăţui pe Khediv şi pe guvernulă seă, avândă in vedere că Controlulă loră este ună scutu de a-părare pentru Egipteni şi garanţia intereseloru Pu-teriloră Occidentale. Amortisarea datoriei nrmezft, dâră cooperarea Franiei şi a Angliei este âncă necesară. ADUNAREA DEPUTAŢILORU (Şed-nţa de a§.l Mercuri 20 Ianuarie). După cetirea sumanului şi a comunicăriloră, d. Lăţescu râgă pe cameră se grăbescă cu legea toc-meliloru agricole pentru că circulările d-lui ministru de interne aă fostă răă interpretate de autorităţi, nelegalisândă actele de învoire de câtă pentru ună ană. D-l# Constantinescu spune că legea tocmelilorii să desbate în comitetulă delegaţiloră şi că e maî terminată. D-lil prim# Ministru declară că va da ordine autorităţiloră ea să se respecte legea cea veche penă se va vota cea nonă. D-l# Codrescu întrâbă pe guvernă ce măsuri a luată contra fâmeteî ce se prevede în unele părţi ale ţărei. D-l# prim# ministru răspunde că va lua măsurile ce a luată tâtă dâ-nna în asemenea caşuri. Ne mai fiindă nimică la ordinea ^ileT, camera trece în secţiuni. S-ENATULfl Şedinţa de aŞi 20 Ianuarie. Preşedenţia A-lui D. Lena. Presanţi 36 dd. Senatori. Şedinţa se deschide la ora 3 p. m. Sumarinlă şedinţei precedente se a-probă. Se acnvdăîcongedifi d-lnî senatoră Iorgnlescu. D. Costin Brăescu face o propunere, conformii regulamentului, pentru ca de 24 Ianuarie şi 14 Martie se fie sărbătorite în tâtă ţâra şi dece-niele fie căreia din aceste (Iile să fie sărbătorite în ună modu escepţională. Propunerea se trimite la secţiuni. D-lă Vasile Boerescu depune rună proiectă de lege în privinţa unoră modificări de adusă în co-dulă comercială la partea privitâre la gagiurî şi la comîs’onarf. Propunerea se trimite la secţiuni. D-lă Ministru Dabija depune proiectul5 de lege în privinţa contractărei furnituriloră armatei pe a-~^ nulă 1882—83, votată deja de Cameră. Se primesce cu 27 voturi contra 3 proiectul lege prin care comuna Vasluiă este autorisată a face un împrumută de 94,000’ de la casa de consemnaţie pe termenă de 10 ani cu dobândă de 5 °/0. Se voteză cu 24 voturi contra 6 creditulă estra-ordinaru de 3490,000 Iei pentru gara de la Predeal ă. Senatulă se ocupă apoi de petiţiuni. Informa ţiunile de a<|I. Aflămu^eă d-lfi prefectă ală capitalei Radu Mi-bai, aru fi trămiso a(jî diminâţă demisiunea sea diu comitetulă de binefacere înmânend’o printr’o scri-sâre d-lui Filipescu. Cau3a se jjice a fi modulă de-, constituire ală comitetului. Regretă mă acâstă demi-siune, cu tâte că înţelegemu legitimitatea causei, şi acesta fiindă-că cunâscemă zelulă depusă d6 d-lă Prefectă întru a organisa strîngerea şi distribuirea ajutârelor nefericiţilor incendiaţi din trupa Krembser. — Erî a trecut prin Bucurescî, îndreptându-se spre Serbia la Belgrad, generalulă Fadeieff, vestitulă panslavistă rusă. Ni se comunică că generalulă are o misiune specială privitâre la mişcarea din Herze-goviua. Corniţele Fadeieff călătoresce incognito sub numele de colonelul rusă în retragere d-lă Fomin. Se mal Zice că din Serbia elă va pleca spre Mun-tenegru. Ultime Informaţinnl AZI, cu trenulă de la Roman, au sosită în Capitală la orTe 6 şi jumătate a. m., d-nii Ciuper-cescu, A. S. Popescn, Fulger, Lupaşcu, Vasile Bas-dugiin, Lascar Costin, deputaţi, asemenea a sosită şi d-lU senatoră Ştefan Şendrea. Cu trenulă de la Ploesci-Predeal, a plecată din Capitală d-lă Titu Maiorescu, deputată. Cu treuulu de Ia Vârciorova la orele 8 şi 15 m. aă plecată diu Capitală d-niî V. Conta, Dincâ Schiler şi M. Teodorescu, deputaţi. Cu treuulă de la Galaţi, a plecată la orele 10, p. sf. Episcopulă Inoeeutie. — AZî dimineţă un bietă sergentă de stradă cu No. 435, care era postată pe strada Batiştei, a că-dutu mortă în apropiere de prăvălia d-lui Tacne Vasilescu. Cadavrul fiindă transportată la spitalul Colţea, s’a constatat că causa morţii este o anevrismâ a iui mei. — AZî dimineţă a plecată în Macedonia Apos-tolă Mărgărit, inspectorulu scâleloră de acolo, împreună cu trei absolvente ale Âsiluluî Elena Dâmna pentru a le pune în fruntea uuoră scâle de fete care se voru deschide în curândă Societatea „Imprimeria Telegraful" Toţi d-niî societari ai Societăţei Imprimeria Telegrafulfl, suntă rugaţi a se întruni Viueri, 22 Ianuarie, 8 ore sera, în Strada Academiei No. 29. La ordinea glileî esfe alegerea comitetului definitivă şi luarea unoră disposiţiuni urgente. www.dacoromanica.ro TELEGRAFUL!] 4 T* agr* MENAGERIA KLEEBERG LINGĂ GRAND OAFEE DE BOULEYARD vis-â-Vis de Ci reuni Krembser MENAGERIA CEA VAI JURE DIN LUME. IJST FIE-CAEE 3DI de doue ori EAMTULU SI DRESAREA ANIMALELOR FEROCE Cea d’înteiu la 4 o. şi a doa la 7 ore s£ra PRECIULtl INTRAREI : Loc,ulm, 1, 2 fr., Loculu II, 1 fr., Locul III, 50 i. Detaliurl se p6te vedea pe afişe. Cu deosebită stimă F. KLEEBERG. miTftl XJflDUI DE MBHEdiNŢL se I Iii Ulii I liuill află de '"enclave numai cu 15 lei vadra la d. Păun Popescu, hanul Slâtari. ^t.a.tzo^nT-A.x^a. a z^ozx-Aisrx^ix BILANŢUL GENERAL încheiată la 31 Decembrie 1881. PASIV ACTIV ( Monetă de aurit şi de argintii. 21336342 69 Cassa < Bilete hipoteeare .... 14168270 46857672 69 1 > de Bancă 11353060 — Efecte de încasat 330994 30 Efecte scomptate locale . 1227007 47 Portofolii! Deto din sucursale. . 5687202 13 9563057 56 Trate asupra pieţeloril str. 2748847 96 Avansuri pe efecte publice .... 15043500 19092569 Deto sucursale 4049069 Avansuri as '. Lingourilor în sucursale. 228880 — Efecte publice 5548147 50 Cupâne scomptate , 25648 — Dob. de la avansuri pânS la 31 liecem. i 115378 42 Mobilier şi mater. de imprimeriei . . 224049 05 Diverse compturl debitdre . . . . 1 19630911 34 —.1. 101 612 307 86 I p. Directorul si Şeful Serviciului Gomptabilitătiî, D. IONESCU. Capitalul 12000000 — Bilete emise de Bancă 69889530 Rescomptulfi anului viitorii . . . 33723 92 Profit şi perdere 2164667 92 Diverse Compturî creditare. . 17524386 02 1 • 101 612 307 86 Cp SIEOPU ş. VINU de DUSART CU LACTO-PHOSPHATU DE CALCE Ao•**> praparaţiunl tunlu singuriia care aii servita Mediciloru Spitaleloru din Parte pentru constatarea proprietăţitorH rec msliluildr» AntUanem.ct şi digestive a-le Laclo-Phospnatulut de (laice. ELLE GopMlorfl pallŞI; Raohltlollorfl ; F«t*loru tlner» oara 1« dlsvoltă; Femellloră delicate; Dolcllorfl, pentru favorisar*» |t imbO' g&Jlrta laptelui; la^ConraleaoansUor ii; ■BAtriallcril nV.Jj.il; " -o D*o»iTUi,fl »«Nslui.a : Caisa GRIMAULT et C‘ CONVIN E : in Maladiile de pe ptfl ; ; in Digestinnlle laliorlosao; in Inapetenciă; in tdte maladiile oire 3* traduofl prin Slăbiciune 51 Pirderea forjeloril; in Fracturi pentru reconstituirea ds-seloru, P in Cleatrlsailunea Rinllorfl; 8, rue Vivi »nne, Pajoi 19 itreinătate in principalele Pharmacil. I. BOURI" OULE APA MINERALA UIN CELE MAI RECONSTITUANTE Cblorurală sodică, bi-carbonalati, arsenicală (28 milligr. de arseniat do sodă pe litru) De la uă jumătate peni la trei pahare pe di tu ainte sea în timpul mindrei. Begeneratiunea copiilor slabi, Lympbatism, AlTectiunile Pelei Şi ale Căilor respiratorii, Friguri intermittente, Sciofule . — Se între-buinlAză în bButură şi gargaritm în contra Bvoncbitelor, ;i in loliuni in contra Dartrelor uşori. — Deposit la |d-niî : Wartnnovicl tl Herzog şi J. Ovessa et Gersabek, droguiştl în Bucurescl. |ff^îî7fu 1 niimnHffffn i-iJ|r,Tu'aLTGRIMAULT & CU MATICO 0" Excl Jgivir.rinte preparată cu foiile MaticonUnl din Peruvia, acostă injecţiune’şi au câştigată in puţinu anniuă reputaţiune universallă. Ea cura-risegee in puţină timpă scularaentele celle nai rebelle. Dtpotiti ia Parii, caise CRIMAllLT & C1', 8. rue Victelne, şi in principalele Phamucii IkHUIIIIUi iijVHITIlpĂ XD5= IVTT'KTXX A CONFEGTIONES dftîŢîîli S’a mutată în Strad^rol I, No. 14 ală-^KârCf-iTSrmacia D lui Kessler Bfectu^ă Rochii dupS jurnalele cele mal Jnoul cu preţurile cele mal moderate, începând de la 24 fr. Se cumperă epurl de casă la Menageria Kleeberg de lingă Grand Hotel de Bouevard. DKIBTIUE I. Mmî uniculîî Xylographii românii medaliată cu medalia de argintii la espo-siţia Concordia Română, stabilindu-se in Bnctnesci se însărcineză cu totil feluld de lucrări atiuggtdre de arta xylographică cu preciurî moderate, adresa: Sir, Isvorului Ne. 19, subt Mihaiă Vodă. SIROP OE RÂIFORT I0DE de GRIMAULT et Cîe Pharmacisti ia Paris ___________ i DE DOUA UKCt ANNÎ ACKSTU MUDICaNKNTU DĂ HESU1.TATEU CELLE HAI REMARCABILE IM MALADIILE COPIILOJiJ PKNt'Kl) ÎNLOCUIREA OtEIULUl DE FICATU DE MORUNU SI aLU SIROPULUI aNTISCORBUTICU Elfi «ste suverană eontra mtărirei si inflamatiur¥ian“”n)ru g*‘ui*c guCuT/-loru (cojiloru) şi alcjjffşjij/' «prapfitniV- Mie pelei/ a le e*puluî S*»1' E1« M'iVvinTÎlVmlincare, tonifică ţessăturile. eumbatte p&lorea »i molloşetc* cupiiloru vigdroa şi vesaelia naturală. Esie ună medicamente *a*air»Du« cojiloru produse» prin lapte şi unu depuratifu exeeUentu. Depositu in principalele phannacii Im şi dă eontra CAPSULE GRIMAULT & CU MATICO QRIMAITliT & C‘-, Pbarmaotştl 8, RUE VTVTBNNE, »ARS mm Reeultată infailllblă tn tratamontulft gonorrheo , ţâră a osteni stomachulă dup» eumă faou t6tc Oapeulele cu copahu liquidă. Depositu in principalele Pharmaeil. mmiinimn .H.m.mminj rrr.7nGHWxiHiai^ii b&ieccaEKSWHBS^rv'a MEKSULti TRENURILORtT CAILORtI FERATE REGALE IN ROMANI A "VA.Xjaă.BIXj DE LA. 20 -A-UCa-UST 1881 iiucuraacI-Foeşanl- Uomnu- iaşi Arăt Trenuriloru 1 i STlflUNI Tr. ac. Tr.ac. Tr. de per. Tr.pl. 29 1 5 19 21 p. m, 5.30 p. m. a. m. a. m. a. m. Butur***! pl. 10.45 10.00 7.15 7.00 Chitii* 5.45 11.01 10.22 7.38 — Buft* 5,58 11.14 10 40 7.56 — P*riţ 6.17 — 11.08 8.24 — Cri vin» 634 11.50 11.31 8.46 — Pl0*8Cl 7.00 12.28 12.35 9.25 8.18 YaUn-Călug. 12.47 12.58 a. m. a, ra. ’baio! 12.57 1.11 Vizii 1 -27 1.49 nimeni — 2.28 Vont*orl — 2.89 BusJfi 2.35 3.35 Koiţ» — 4.30 Iiăm.-S*r»t 3.51 5.15 Sihle» G ugescî Cot**el Focşan! PutnirSec* 5.15 5.49 6.09 6.30 6.50 TrN.7 Tr. ra. No. 83 11.05 11.36 11.56 Tr. m. Nr.35 3.00 3.31 3.50 HărAşeşt! 6 03 12.20 Pufesc! — 12.46 Adj ud 6.45 1.10 8**eut 7.06 1.34 BicAoiun! — 2.13 V»le»-Săe» — 2.42 B»et5 8.15 3.12 Galben! — 3.48 Roman 9.15 4.25 ŞPaţcanl Iaşi sos. 10,30 6.16 1.05 9.05 p.m. sera InşT-Kocşanî-Bucuresci Păşc&nl Sucăva dim 10,44 12,25 săra 7,07 10,09 Sucăva Păşeau! p, m, 5. 4,41 dim, 6,54 9,45 Verescî-BotoşanI Botoşani-YerescI Vereae! Botoşani p, m. 12.08 3,20 ^săra 9,47 11,42 Botoşc.n* Verescî dim. 5.21 7.21 P mj 3.15 5.15 Buc urescî - V Srci o iova STAŢIUNI Arăt Trenurilor STAŢIUNI Aret. Trenurilor STAŢIUNE ArSt. Trenurilor T. accelerat Tr. de per. mixt Tr ac. Tr. de per: Tr.ac Tr. de per. 20 a 8 34 36 3 17 9 4 18 10 p. m. a,m, a. ra. a. ra. a. m. a, in, laş! plee. 4.08 6.52 Bucurescî pl. 8.15 4.45 Vârcior. plec. 11.00 6.15 Paşcunî 6.31 10.30 Chitila 8.31 5.05 Turnn-Sever. 11.25 7.15 Roman 8.10 12.10 Ciocănesc! 8.52 5.31 Palota 12.01 7,58 Galben! — 12.45 Gheorgan! 9.12 5.56 Prunişor — 8.14 BacăC 9.12 1.27 Titu 9.34 6.34 Timnea — 8,28 Valea-S5oă — 1.46 GSescî 10.04 7.18 Strehaia 12.44 8,51 Răcăciunî — 2.25 Leorden! 10.27 7.47 Butoesc! — 9,07 Sascut 10.12 2.53 Golesc! 10.48 8.11 Filiaşî 1,15 9,29 Adj ud 10.34 3.22 Pitesc! 11.14 8.25 Kăcarî 9,39 Pufesc! — 3.41 p.m. p.m. Costescl 11.45 Coţofenî — 9.55 Mărăşeştî 11.18 4.05 4.25 12.35 Stolnic! 12.09 lşalniţa — 10,07 Putna-Secă — Tr. 32 4.47 12.5^ Corbu 12.25 Craiova 2.12 10,20 Focşan! 12.05 11.10 5.15 1.25 Potcora 12.45 Cîrcea 2.24 a. m, Cotescî — 11.32 Slatina 1.18 Pelesc! 2,36 Gugescî 11.53 Peatra 1.47 Balş 3,01 Sibilea 12.13 Balş 2.10 Peatra 3,24 Râm.-Sărat 1.24 1.00 Pelesc! 2.34 Slatina 3,56 1.32 Cîrcea 2.45 P- “• Potcova 4,26 Craiova 3.10 3.30 Corbu 4,47 lşalniţa — 3.47 Stolnescî 5,03 Buzău 2.49 2.25 Coţofenî — 40 Costescl 5,27 Monteoru - 3,01 Răcarî — 4.20 Pitesc! 6,12 7,40 Ulmeni — 3.35 Filiasî 3.59 4.36 Golesc! 6 26 7,55 Miâl 3.48 4.20 Butoesc! — 4.57 Leorden! 6,48 8,19 Albesc! 4.14 4.55 Tr. m. Strehaia 4.29 5.20 Găescî 7,13 8,50 Valea-Călug. a. m. 4.24 5.09 No.20 Tr pl, Timnea — 5.43 Titn 7.46 9,39 Ploescî 10.20 4.50 5.31 8.40 10.15 Prnnişor — 5.59 Gheorgan! 8,05 10,01 Cri vina 10.50 5.26 5.56 9.13 — Palota 5.14 6 20 Ciocănesc! 8,25 10,22 Periş 11.10 — 6.35 9.31 — Turnn-Sever 5.54 7.00 Chitila 8.46 10.46 Buftea 11.31 6.02 7.23 9.54 11.15 VSrciorova s. 6.15 8.00 Bucurescî sos. 9,00 11.00 Chitila H.45 6.16 7.4 i 10.09 — p. m. p. m. p. m, a, m, Bucurescî sos. 12.00 6.30 8.00 10.25 11.40 a. m. dim sora sura Uopte Bucuresci-Giurgin Staţiuni Bucurescl pl. Comana Giurgiu Smârda sos. Ţren de pers6ne 1 a m. 7 30 8.22 9.25 9.30 3 p. m. 6.20 7.12 8.10 V erei or ova- Bucur escî Giurgiu-BuciirescI Staţiuni Smârda plec, Giurgiu Comana Bucurescl sos, Tren de persone a. m, 7,15 8,25 9,05 p, m, 5,50 6,05 7,15 7,55 BarboşI-Mărăşesel Bărboşi Serbescl Prevalu Ilanu-Conachi Ivesc! Tecucid MărăşescI Pl 25 a. m. 5.12 5,40 27 p. m. 10.20 10.50 T a. m. 9.10 9.33 10.02 10.20 10.46 11.40 12.10 BarboşI-Galaţî Pioescl-Predealfl Buzăi!-Bărboşi Bar boşi-Buzăil staţiune Tr.ac. Tr. pers. STAŢIUNI Tr. ac. Tr. pers. | 23 5 11 23 6 12 BnzSfi plec Cibilia Faure! Ianca Muftiii Brăila Bărboşi a m. 3,00 4.29 5.35 6.10 p, m. 3.20 4.20 4.45 5.32 6,09 7.08 7.53 a. m. 8.00 8.45 Barboşî pl. Brăila Muftifi Ianca Faure! Cilibia Buzău p. m. 10.50 11.35 12.36 2.00 a. m. 10.07 11.08 11.54 12.35 1.18 2.01 2.41 p. m. 7.55 1 8.40 Tecucifi-lîârlad Gerliid-iVcucI Tecucifi plec. Bdrladu sos. 41 43 44 Bârladu plec. Tecuciu sos. 42 a. 111. 9.15 10 55 44 p. m. 2.55 4.25 46 a. m. 7.05 8. ~.5 dioa 12.00 1.30 p. m. 5.35 7.30 p. m. 8.30 10.00 ' MărăşescI-BuzCil MărăşescI Teeuciu Ivesc! Hanu-Conacbi Prevala Serbeştî Bărboşi______ pl. p. m. 11.25 11.53 26 28 a. m. 6.15 6.45 p. m. 4.15 5.10 5.43 6.07 6.25 6.54 7.15 Galatf-JBarboşI | 23 5 *603 24 6 604 Barboşî Galaţi la. ra. 6,15 J 6.50 p. m. 8.03 8 40 p. m. 7.25 8.00 Galaţi Bărbos! p. m. 10.10 10.54 a. m. 9.25 10.02 a. m. 8.25 9.00 P'rede:tlii-PIoe8d Aret. Trenuriloru Aret Trenuriloru ( Staţiuni Tr.ac. Tr. m. Tr.pl. Staţiuni Tr.ac. Tr. de pers. 1 3 5 2 4 6 a. m. p. m a. m p. m. a. m. p. m. Ploescî pl 9.50 706 8,28 Predealu plec. 5.40 5.00 Băicoiu 10.26 8.00 9.04 Bvişten! 6 04 5.38 Câmpina 10.53 9.00 9 32 Sinaia 6.29 6.16 7.56 Comarnic 1126 9.46 10.05 ComarnicS 7.02 7.27 8.32 Sinaia 12.10 10 56 10.40 Câmpina 7.29 8.27 8.59 Buşteni 1224 11.16 Băicoiu 7.53 9.04 9.25 Predealu SOS. 12.50 11.52 Ploescî 8.25 9.49 10.00 Bucurescl.— Tipografia Academiei Române (Laboratorif Români) strada Academiei 26 7—77w*msGunrv29KBJ%AU t www.dacoromanica.ro Vineri, 22 ianuarie 1882. In Bncnrescî şi districte 10 bani numârulfr. ANULU xn, Nr. 2911. Preţol abonamentului: p"' ?i 24 lei, pe 6 luni 12 leî, pe 3 luni 7 leî; în districte: pe an 30 lei, pe 6 luni 16 leî, pe 3 luni 8 leî. Orî-«e abonamente ne însoţită de valore se refusă. Abonamentele se face numai la 1 si 15 a fie-căreî luni. DirectorQ : I6n Ci Fundescu. 6lj____ Pentru abonamente reclame şi aimuciuri, a se adresa la Administrat!une. STltÂDA NOUA Nr 3. Pentru Prancia : la Societc Uavas, Laffite dt Comp, \ Pentru Austria şi Geimania, numai la Adolf Steiner 8, Place de la Bourşe, Paris. , Hamburp;. (Germania de Nordj. Pentru Anglia : la d-nul Eugene Micoud, 81 Pleet Pentru Ungaria la d nulu Moritz Wiets, în Buda-Street E. C. }; Pest, Servitenplatz. Preţuiţi anunciuriloru : linia mică pe pagina IV, 25 bani, reclame pe pagina 111, 1 leu, pe a II, 2 lei şi pe a I, 3 lei. Pentru rubrica, inserţii şi reclame, redacţia nu e responsabilă Epistolele nefrancate se refusă şi articolil nepublicaţi se ardă. Administratorii : I6n C. Fundesou, SOCIETATEA „IMPRIMERIA TELEGRAFII!tJ“ Toţi d-uiî societari ai societitţeî IMPRIMERIA TELEGRAFULU, sunt ii rugaţi a se întruni Vineri, 22 I- nuarie, 8 ore săra, în Strada Academiei No. 29. La ordinea <}i)ei este alegerea comitetului definitivii şi luarea unor disposiţiunl urgente. mm TELEGRAFICE (Ser-’ciulS ^iareloru streine) ^..Cracovia, 31 Ianuarie. — O scire din Varşovia primită de $iarulfi Czas dice că Loris-Melikoff se sforţăză a deveni guvernoru generală al fi Varşoviei şi că a făcutu deja pe lângă Ţar demersurile tre-buinciăse în acăstă privinţă. In aeestu cas corniţele Albedynski va ocupa postulă de ambasadorQ la Viena. —• Universităţile rusesc! voră fi închise în Maiă, pentru-ca studenţii, pe timpulă serbătoriloră încoronării, să se afle sub supravegherea părinţilor Icră. Berlin, 31 Ianuarie.—'Prin cercurile politice pe aici se yorbesce că ambasadorulă rusă, principele Saburow, fiindă întrebată asupra sgomotelor despre strămutarea sea la Londra şi chemarea principelui Lobanow la Pttersburg, le-ară fi desminţită în modulă celă mai positivfi. So pare că este vorba d’a chema pe principele Lobanow la Petersburg, dării acdsfcă chemare nu este âncă otărîţă. Paris, 31 Ianuarie.—D-lă Gambetta a venită astă-ţjl la Cameră şi ’şi luă loculă lângă estrema stângă în prima bancă. D-sea fu fdrte împresurată de .partisaniî sgi. D-lii de Freycinet se sforţeză se facă pe gene-ralulfl Chanzy ca se primăscâ postulă de ambasa-doră la Petersburg. Petersburg, 31 Ianuarie. — Nowoje Wremja ţlice că este o glumă scirea dată de Borscn-zei-iung că s’a ajunsă deja la o înţelegere în privinţa datoriei turcesc! de resbelă, căci după chipul0 a-nunţată deja, datoria nu va putea fi achitată de câtă numai după vr’o sută de ani. Generalulă Skobeleff a plecată a-l-altâ-eri la Paris. Viena, 31 Ianuarie. — Ideia multă frământată prin cercurile delegaţiunei austriaco d’a acorda mi-nisteriului de resbelQ o sumă mai mare de câtă oplă miliăne pe care a cerut’o, nu este aprobată de delegaţii unguri. Eosuşi ministrulu de resbelD n’a crezută de trebuinţă a cere ună credită mai mare şi rămâne în marginile espunerii făcute d*ja. Cataro, 31 Ianuarie. — Iu urma luptei de la Korito, banda lui Suticî năpădi a-1 altă-erî asupra satului Poljico. Pe câud prăda acestă sată, banda se încăfră cu o companie austriacă. Lupta dură mai multe ore, până ce compania câştigă tăiemă şi puse pe fugă banda care începuse a se retrage încetulă cu încetulă. Perderile bandei suutu mai însemnate de cât”' acelea ale armatei. Neapole, 31 Ianuarie.—Starea sănătăţii generalului Garibaldi dă o mare îngrijire mediciloră. Slăbiciunea lui a ajunsă la cele mai mare gradă. Arsenalulă marinei a primită de la miuisterulfi marinei ordinulQ se grâbâscă din resputerî construirea vasului cuirasată «Italia.» In arsenalulă Forte Nuovo şi în turnătoria regală de tunuri aă fostă angajaţi, din ordină superioră, ună mare numără de lucrători şi în amândouă stabilimentele domr uesce o activitate fărt« mare. Bucuresci, 31 lanuariu.—Călătorii venindă din Odesa spună că prin oraşele rusesoî se înroleză în modă publică voluntari contra Austro-Ungarieî, dân-du-li-se o arvună de două sute ruble. îndată ce se adună o sută de aceşti voluntari, ei suntă trimişi în Bulgaria şi de acolo la loculă loră de destinaţie. Londra, 31 Ianuarie.—D-na Novikcff publică In Conţcmporary Revien ună articolă asupra crisoî sârbesc! provocată de destituirea Mitropolitului Mi-bail. Acestă articolă conţine atacuri violinţi contra Austro-Ungarieî. Faptul, că acăstă agentă a Rusiei a primită ordinulă ca să scrie ast-fel contra Ans-tro-Ungarieî, este ună semnă despre starea situa-ţiunii. A se vedea ultimele sein pe pagina IU BUCURESCI, 21JANUARIE N’a fostă nici o cestiune pe care s’o fi resolvată guvernulă actuală, în chipulă celă mai bună posibilă, fără ca să fi fostă imediată acusată de trădătoră de ţeră şi grati-ficitB în acelaşi titnpă cu totă felulă de titluri. N’a trecută însă nici o dată multă vreme după resolvarea unei cestiunl şi împregiură-rile aă venită să doveddscă că guvernulă bine lucrase. Dăca amă lua lucrurile de la începută chiar, adică de la venirea guvernului actuală la putere. ara putea proba că dreptate mare avem când afirmămfl una ca acesta. Câte nu s’a (jisfl în privinţa — nu a retrocedării — ci a hrăpiril Basarabiei, şi tocmai astă-^î în fine vină de se daă lucrurile pe faciă prin declaraţiunile d-lui Cogâlniceanu, că documentele diplomatice în privinţa acestei cestiunl potfl fi date Ia lumină, căci ele nu compromită pe nirani, de vreme ce Basarabia era de multă condamnată. Acesta este sensu.ă declaraţiuniloră d-luî Cogâlniceanu şi, când d-sea se îndură să spună acestă mare adevără, apoi elă trebuie să fie astă-felă. A venită apoi cestiunea evreiloră. Din actele publicate in Cartea Verde s’r. putută destulă de bine vedea că ni s’a pusă cuţitulă la gâtti ca să resolvâmă acestă eestiune astă-felă precum otărîse tratatulă de la Berlin. De altmintrelf, cele petrecute în Turcia, cu ocasiunea regularii cestiuniloră muntenegrenă şi grecă, ne-aă arătată destulă de lămurită la ce ne-amfl fi espusă dâca n’amă fi resolvată intr’ună chipă seă altulă acestă ceştiune- Ne aducemă însă aminte că, pe câudă se urmaă desbaterile în Cameră şi apoi în Se-nată în privinţa soluţiunei ce trebuia să se dea acestei cestiunl, organele oposiţiuniloră, şi membrii loră cei mai autorisaţî din Parlamentă, str gaă pe tote tonurile că guvernulă partitu-luî liberală a vândută ţera evreiloră. Ciudată acusaţiune, cave se întorce astă Zi contra loră, şi cu multă cuvântă, de vreme ce avemă nainte-ne fapte. Se scie că proiectulă d lui C. A. Rosetti, in privinţa băuturiloră spirtdse prin comunele rurale, are mai cu deosibire de scopă d’e is-goni pe evrei din aceste comune şi a pune o dată pentru totă dăuna capătă esploatârif ţăranului de către aceşti cârciumari evrei. El bine, cine suntă aceia caii strigă astăzi mai tare contra acestui proiectă de lege 1 Nimeni altă de câtă conservatorii. — Cine adre seză petiţiuni Corpuriioră Legiuitore în care se $ice între altele : «Credem că proiectnlă «de lege asupra cârciumiloră, presintată Cor-«pnriloră Legiuitore, jignesce drepturi consacrate fără a aduce vr’o îmbunătăţire morali-«tăţil poporaţiuniloră rurale» î Totă conservatorii şi cele-l-alte oposiţiuni. Partitulă liberală a fostă silită—faptă eare nu se pdte tăgădui de nimeni—de Congresulă de la Berlin ca să resolve cestiuDea evreiloră. De cine suntă ore silite oposiţiunile ca să împedice scăparea opincel din ghiarele ovrei-mei 1 De sicură că de pungile evreiloră. — Deosebirea este mare şi fie-care pote vedea de care parte anume suntă trădătorii şi vânzătorii de ţeră. Ast-felfi fiindă, să trecemă nainte la o altă cestiune. Suntă doui ani aprope de cândfl se agită cestiunea dunărănă. Suntu doui ani de câudă oposiţiunile nu încetară ună singură momentă d’a acusa pe guvern ăl'că a vândută Dunărea Austriei. Li se puseră la disposiţiune documentele diplomatice asupra acestei cestiunl. se publicară desbaterile urmate în comisiuuea europenă duuărdnă, ba chiară unii din membrii autori-saţi ai oposiţiuniloră, ca d. N. Ionescu, recunoscură că guvernulă a lucrată bine lu a-cdstă cestiune; dâră tote astea fură în zadard. După ună timpă forte scurtă, crezândă că totulă s’a uitată, oposiţiunile reîncepură atacurile loră cu o violinţâ şi mal mare. Epoca deschiderii Corpuriioră Legiuitdre veni şi Me-sagiulă regală le închise gura pentru câte-va Zile. Aceştia se supârarâ pentru declaraţiunile din discursulă Tronului eră oposiţiunile, cre-Zândă că a venită momentulă să pună mâna pe putere cu ajutorulă străinilorfl, începură a se ploconi naintea Austriei şi a’i promite că suntă dispuse a’I sacrifica chiară şi o parte din drepturile nostre de suveranitate pe Dunăre. Compare ori-ciue atitudinea şi declaraţiunile solemne ale guvernului lu cestiunea du* nărenâ cu acusările şi declaraţiunile oposiţiuniloră din Cameră şi mărturescă In cousciinţă cui anume s’ară putea atribui titlulă de trăr dătoră. O dată constatată şi acesta, să trecemă îuainte. Mai este o cestiune pe care oposiţiunile n’afl încetată d’a o specula din câudă îu câudă ; acâsta este cestiunea rescumpărăril căiloră nos-tre ferate. Se scie de întrega naţiune că 6nsu-şî conservatorii aă voită să efectueze acestă răscuml-părare şi Intr’ună chipă fdrte neavantagiosă pentru ţeră. .mpregiurârile ’l-aă împedicatp ânsă, eră acumă câudă guvernulă actuală jt reuşită să resolve şi acăstă cestiune, oposiţh unile ’I aruncă totă felulă de acusaţiuni şji înaintâză cele mai mari neadevăruri. Ele aă mersă păoă acolo in câtă aă afirmată mai Zilele trecute că tribunalulă impe*-rială de comerciă diu Lipsea a otărîtă că mutarea scaunului de la Berlin la Bucurescî nu se permite nici depunendu-se cauţiune. A-cestă afirmaţi une este ne-esactâ, ca şi tăte cele-l-alte, de vreme ce a-l-altă-eri amă publicată o depeşă diu Berlin în care se Zicea că Curtea ’şi-a amânată pronunţarea sentinţei în apelulă făcută de Kaufmann până în Martie. Afară de acestea, sentinţa asupra căreia are a se pronunţa Curtea, este îu favdrea nostră, şi de aceea Kaufmann a făcută apelă. Ecâ de ce natură suntă adevărurile pe care le naintezâ oposiţiunile. Ba âncă Binele 'publică, în număru’I de Duminică, 17 Ianuarie, mal şi ameninţă guvernulă, Zicândă Intre altele : «Va veni ânsă o Zi câud se vor da compoturile şi va răspunde fie-care pentru faptele «lui.» Nimeni mai puţină ca guvernulă actuală nu se teme de sosirea acelei Zile» şi o probă vădită despre acesta este că elă a tăcută legea privitâre la responsabilitatea miniştriloră. Până atunci ânsă, noi consta1 âmfl aZb cu fapte ără nu cu vorbe, că oposiţiunile, deca aă combătută guvernulă îu cutare săă cutare cestiune, aă făcută acesta numai din spiritfi de oposiţiune sistematică şi că, dăca ară fi fostă la putere, ară fi resolvată aceleaşi cestiunl în chipulă celă mal ne-avantagiosă pentru ţâră. Declaraţiunile lorii din Cameră în privinţa cestiunil dunărene şi atitudinea ce afl luată faciă cu proiectulă de lego pentru vânZarea băuturiloră spirtose prin comunele rurale, sunt cele mai bune probe pentru cele ce înaintăm. D-lă Gambetta a căZută repede, dâră ln-tr’ună chipă gloriosă, căci a căZută pentru ună principiă. Ciudată ui se pare numai a-titudinea presei austro-maghiare şi germane faciă cu acestă cădere. Pe câudă, mal înainte, atâtă Ziarele din Viena şi Pesta câtă şi cele din Berlin cântafl pe tăte tonurile relaţiunile amicale ce esistaă între Austria şi Germania d’o parte şi Francia de alta, acum ele nu’şl potfl ascunde bucuria ce resimt pentru acestă cădere a d-lul Gambetta. Atâtă Norddeutsche Allgenieine Zeitung, orgauulă celă mai ofi-ciosfl din Berliu, câtă şi Corespondenţi politică, organă oficiosă din Viena îşi aretă pe faciă satisfacţiunea loră că aă scăpată de d-lă Gambetta. Deră aici chiar cele-l’alte Ziare indipendinte, atâtă din Germania câtă şi diu Austria, nu voescă a rămâne ’mai pe josă in acestă manifestare de veselie. Deutsche Zeitung merge până acolo, în câtă Zice că tote statele din Europa care dorescă pacea, trebuie să se bucure de căderea d-lui Gata-betta. Totă în acestă sensă se esprimă şi Kreuzzeitung diu Berlin. De ce ore acăstă bucurie generală îu Germania şi Austria, pe câtă vreme nu se pdte admite că d-lă Gam-betta, intr’ună decursă de două luni numai, va fi avută vreme să facă bine săă răă. Ou tăte acestea ânsă lucrulă pare cam lesne de înţeleşii. Atâtă presa germană câtă şi cea vienesă vădfl în d-lă Gambetta otnulă revanşei, răsbunătorulă Sedanulul. Deci, Jcu câtă a-cestă presă se bucură de căderea d-săle, cu atâtă cea fraucesă trebuie să se întristeze şi, de faptă, aşa şi este. ţ)iare şi scriitori de aceia cari numai amici aî d-lui Gambetta n’afl fostă până aZl, deplângă acum căderea sa şi susţină, contrariă cu opiniunile emise până aci, că d-sea va trebui să revină mai curândă săă mai'târdiă la putere, ba âncă chiar câtă de curâudă şi cu forţe întreite şi înpătrite de acelea pe care le-a avută până acum. Ast-felă d-lă John Lemoinne, vorbiudă des pre acestă cădere in Ies Debats de ia 29 Ianuarie, 3crie următărele : «In maioritatea care a răsturnată eabine-«tulă Gambetta prinţi’ună actă de conservare «personală, căutămă în zadară elementele u-«nui guvernă. Decă căpetenia firăscă şi ară-«tată de Camera republicană* n’a putută s’o «conducă, apoi acestă Cameră ne pare şi mal «incapabilă d’a se conduce. Acel cari credă «că d-lă Gambetta rămâne sdrobitfl de căderea «sea, se Înşelă. Nu voiă apuca pe căi cotite «ca să spună că elă este a tiiijl mai tare de «câtă erl Elă n’a avută ocasiunea, nici chiară «timpulă d’a-şi pune la încercare puterea. Elă «n’a cheltuită nimică din marea provisiune de «puteri ce a adunată de la începutulă vieţel «sele politice : a căZută sub aplausele acelora «cari’lă resturuarâ şi a căZută în piciăre. Gel «cari voră guverna mâine, voră vedea că este «o putere afară din ei.» Deci, chiară de astăZi începe deja a se esprima părerea de răă a Franciel pentru căderea d-lui Gambetta şi prin urmare Deutsche Zeitung se înşela amară câudă Z'cea că republica fraucesă va primi cu mulţujnjre retragerea silita a d-lul Gambetta. — Celă d’ală doilea evenimentă care preocupă nstăZl presa din totă Europa, este iu-surecţiunea din sudulă Dalmaţiei şi din Her-zegovina. Este constatată astăzi că insurec-ţiunea se întinde mereă, şi chiară Ziarele o-ficiăse austro-maghiare nu mai tăgăduescă aZl acesta. Maî este ânsă o cestiune care s’a i-vită acum : aceea că cifra cerută de guver - www.dacoromanica.ro 2 TETjEG'RAFTTTi'O nulă monarchiel vecine nn va fi de ajunsă pentru nâbuşirea insurecţiunil. Acesta temere s’a ivita prin cercurile deputaţilorfl şi este discutată de presă. Ast-telO Nene freie Presse scrie următorele în ediţiunea sea de seră de la BO Ianuarie : *Din ce în ce i ai «mmerdse şi maî seridse deveni îndoelile că Si.m > de optf. railidne vrută pentru întâmpinarea chel i 'Iilora spre năbuşire® i’i3u-recţiuneî din Crivoscie şi din provinciile ocupate nu va fi de ajunsă. Se pare că insurecţinne* câştigă din ţii în di în întindere şi este fdrte probabilă că cifra pe care o voră acorda delegaţiunile se va urca până la dece milidne. Den nici acestâ sumă nu va acoperi trebuinţele anului curentă, cbiară deca amă admite, cum presupune guvernul, că insurecţiunea va fi pe deplină năbuşită în A-prilie. Căci şi în acestă casă cheltuelile garnisone-loră întărite voră trebui acoperite pentru cele-l-alte nouă luni ale anului, şi după espunerea presintată Delegaţiuniloră, va trebui chiară anulă acesta se se facă cheltuelile pentru întărirea unoră puncte şi pentru îndreptarea comunicaţiuniloră esistente. De aceea nu este nici de cum o esagerare cândă ţîiarulă Bohemia di ce astăzi, că budgetele ambe-loră jumătăţi ale monarchieî voră fi sporite anulă acesta cu treizeci milidne». Totă în acestd sen să scrie şi Pester Loyd în număra’I de la 30 Ianuarie. ElQ multă trei luni. După ultimele informaţiuni p mite de pe câmpulă de resbelă, după întinderea ce sfera iosurecţiuniî a începută deja se ia, nu este cine-va tocmai pesimistă cândă $ice că terraenulă de trei luni nu va fi de ajunsă spre a năbuşi ar cestâ insurecţiune care are atâtea ramuri în tdte direcţiunile. Acesta este negreaţă punctulu de vedere de care suntă preocupaţi maî mulţi şi însemnaţi membrii din delegaţiunea austriacă §. care’i va face p6te a cere o sporire a cifrei creditului primi* ră. Se cjice că ensuşî ministrulu de resbelă, comite 3 Bylandt, avă fi declarată în modă privată că, pe cândă se tipărea esp eua guvernului, s’a ivită o înăsprire a situ. ţiune din SudO, care va face se fie trebuincidsă o şi maî mare desfăşurare de forţe. Acesta soire nu este tocmai positivă deră ea nu este nici cum neprobabilă, şi este o noue dovadă despre cliipulă cum se schimbă credinţele, asupra întinderii şi tăriei insurecţiuniî şi asupia mijldceloră ce trebuiescă trâmise contra ei. chiară şi prin acele cercuri care, avendă la disposiţiunea loru cela maî întinsă serviciă de informaţiuni, potă cundsce în destulă de bine starea lucruriloră. 13AAXBE JDIL-BI 9 Vulcanul# este titlulă unui uoă diaru hebdomadară ce apare în Tirgulă-Jiu. îi urâmă viaţă lungă. - D. casieră generală ală judeţului Vlaşca, prin îaportulă No. 164, comunică ministerului de finance, că Ioan P. Trifescu, perceptorulă comunei Comana şi Simion Pufulete, perceptorulă comunei Slugii reni, s’aă dată judecăţeî, primulă pentru delapidare de bani şi secundulă pentru perceperi ilegale. — D. casieră ală judeţului Ilfovă, prin raportulă No. 440, comunică că perceptorulă comunei Cernica Ilie Călinescu, a foşti dată judecăţeî pentru delapidarea sumei de lei *67 bani 95. — D carieră alu judeţului Tecuciu, prin raportulă No. 430. comunică ministerului de finance că C. Ionescu, perceptorulă comunei Corodu, a delapidată suma do lei 1,725 bani 9. pentru care a fo3t dată în judecată. — In urma informaţiuniloru primite de la porturile după Dunăre, navigaţiunea este cu totul restabilită între Turnu-Severin şi Tulcea. Erată. In corespondinţa năstră din Rusia, publicată erî, la coldna II rândulă 38 se se citescă măsuţă în locă de nevastă, cumă din rrbre s’a trecut. Tocmai în Rusia ună bietă condamnată n’ară putea se se bucure de acestă favăre ! SCRISORI DIX ENGLITERA Corespondenţă particulară a TELEGRAFUL UI London. Holoway Street. 21 Ianuarie. 1882. Cifrele urmâtdre pe cari le împrumută din Newcastle Chronicle după părerea mea suntu cea mal frumosă ilustraţii]ne a actualei stări de lucruri îu Irlanda. Sciţi că după şepte Inul de discuţiuni, şi de lupte intestine între liberali şi tory, parlamentulă în fine a primita celebrula Land-Bill a lui Gladstone, după spiritulfl cărui s’aO creata nisce comisiunl juridice speciale, cari vora revisui renta plătită până acum de către arendaşii irlandesl. Aceste comisiuni aă şi începutu deja a funcţiona, activitatea lorQ durdzâ de trei luni, 6-meniî însărcinaţi cu afacerea aii şi făcuta o parte însemnată din munca ce afl a opera. Acum iată vd şi resultatula aestel activităţi. Comisiunile şi sub-comisiele ad esaminatd pân<5 acum 503 plângeri sda reclamaţiun! ale a-rendaşiloră, a căvorQ rentă în totalfl se urcă penă la 371,586 franci, aedstă rentă după esaminarea rigurosă a tribanaleiorO a fostă redusă eu o sumă de 86,770 franci. Deră iată-vă şi reversulfl medaliei : 36 sub-comisii primesc din partea statalul uuQ salaria de 25,000 pe fie-care ană şi comisiunile supn-riore suntă plătite de trei ori mal multa. Aşa deră vedeţi bine că comisiunile însărcinate cu regularea cestiunei aă costată pe ţeră 406,250 franci, adică de cinci ori mal mult de câtă totalultt reducerel făcute. Acum adăo-gaţl la acesta clieltu Iile pe cari le-aă făcut arendaşii pentru a se deplasa, plata onorari-lora avocaţilorQ, scriitorilorO şi veţi avea suina estravagantă, deja consumată. Pentru a fini acesta tabloa vă mal estragO şi următorele cifre, tota din aceiaşi sorgi ntă : In 503 caşuri judecate de către comisiuni reduc-ţiuuea rentei a fosta de 30 penă la 200 fr. — adică strictula necesară trebuinciosfl pentru a acoperi daunele proceseloră. Din aceste 503 caşuri 300 arendaşii voră face, să * ,e, apelă la comisiunea superioră, şi prin uri. tre daunele proceseloră să vora îndoi şi ' :r... In fine, 70 000 arendaşi aă cerută pănă acumă revisuirea şi comisiunile cu totă zelulă depusă n’aă putută espedia de câtă 500 afaceri în decursulă de 3 luni; să presupu-nernă deră că energia şi activitatea acestora jurisconsulţi vor dura şi înainta într’ună mod totă aşa de lăudabilă, vomă avea că în de-cursulă de ună ană să va espedia peste 2000 de caşuri şi totalulă reclamaţiuniloră deja depuse să vă fini numai şi numai peste 35 ani. Deră acesta calculă nu este definitivă, fiindă-că va mal rămâne 530,000 de arendaşi, cari la rendulă loră de sigură voră veni cu recla-maţiunl şi atunci iată că va trebui mai multă de câtă ună secolă pentru a fini lucrarea. înţelegeţi prin urmare că paliativulă a-dusfi Irlandei prin Land-Bill este atâta de puţină eficaciă şi atâta de nelogic din punc-tulă.de vedere ală economiei naţionale, că nu să mai p6te de locă spera la o amelioraţiune câtă de mică prin intermediulă acestei manopere, care s’a crezută aşa de abilă inventată. Evenimentele diu Irlanda ne dovedescă cu prisosinţă că Land-Bill este judecată forte aspru de către poporulă irlandesă. Penă în momentulă de faţa 476 bmenl din cei mal notabili şi cel mai respectaţi de către poporală întregă zacă în temniţele statului. Esci-taţiunea şi ura creşte mereă; arestarea fe-meiloră, cari aparţină societăţel Land League aţâţă âncă foculă. In Crosmaglen terdrea agrară a ajunsă la culme. Stogurile cu fen şi bucate ale arendaşilor cari îndrăsnescă a plăti renta să consumă de incendia, nişte bande de omeni înarmaţi şi mascaţi entreeră ţera, omorândă pe cel cari aă trădată causa poporului întregă. Ună ce caracteristică s’a descoperită filele d;n urmă prin mal multe comune rurale. Etă ce găsesca în acestă privinţă în Times de ieri : «Rechisiţiunile recente, scrie (jiarulă menţionata, dovedescă că Irlandesil, cărora, cum să constată, le lipsescă arme, aă inventata o tactică nouă. El credă de cuviinţă a înarma poporală resculată cu nişte cartuşe, umplute cu dinamită şi cari fii udă asvârlite în mijloculă colăneloră de soldaţi, voră avea ună efectă oribilă. In multe case, unde s’aă făcută perchisiţie s’a şi găsită o mulţime de aceste cartuşe-bombe.» Aşe deră, lupta între Anglia şi Irlanda nu înceteză, iarna şi frigulă aă mal slăbită activitatea insurgenţiloră, ddră primăvara să a-propie şi este sigură că iară vomă fi martori la nisce ciocniri săngerdse, care voră împinge guvernulă la măsuri "energice pentru a potoli răscăla. Deră... prin forţa armeloră nu se va aduce îmbunătăţirea, mai multă de câtă necesară, în starea miserabilă în care $ace poporală mun-citoră din Irlanda, şi tocmai în aedsta consta afacerea, tocmai aci e nodală gordian. TheoflI. ACTE OFIGIALB D-lă doctoră Dimitrie loviţi s’a numiţii primară ală comunei urban> Tergovişt^a, din judeţulQ Dâm-boriţa în locuiri vacatu. — I Iri ingineră hotărnicii Christache 1. Bercenn este n- .itO în postulă de inginenl-ajutoră pe lângă eforia Spitalelorfi civile din Bacuresci, în locul d-lui G. V. Cordea, demisionată. —D-lă Moise Rotenberg este privat în viitor de dreptulă de a mai face ori-ce operaţiuni vamale, în calitate de expeditoră seă comisionară, atâta la biu-roulă vamală Mihăilenî, câtă şi la cele alte biuro-uri vamale, ca unnlă ce a sustras maî multe obiecte din nisce colete, aparţinendă d-luî Saul Herer, pentru care faptă s’a dată judecăţeî. O OPIXIUNE ASUPRA LEGEI CÂRCIUMILOR^ Publicămă următdrea opiniune a d-lul C. Corbu, relativă la legea cârciumeloră fără să ’I luămă responsabilitatea. Convingerea ndstrâ este că dreptatea nn pote triumfa de câtă din ciocnirea ideiloră celoră mal eterogene, şi de aceea suntemă pentru manifestarea loră. In privinţa acesta Impartăşiraă părerea d lut C. A. Rosetti, care ca ministru de interne a cerută ca proectele sele să fie câtă de multă discutate de către cetăţeni : Domnule redactorii, Bine-voiţi a însera, în stimabilulu şi răspânditul d-v. diarfl, mica mea apreeiare asupra legii cârciu-meloră, presentate de onorab. guvernă Camerei le-f giuitdre. ! Proectulă îj cestiune, conţine monopolizarea bău-turiloră spirtdse, de către comunele rurale şi veni-! tulu ce va produce se serve, o porţiune pentru despăgubirea proprietariloru de clădirile menite pentru j asemenea stabilimente, care voră voi a le ceda. O | porţiune pentru întreţinerea clerului, a bisericeloru ! şi a instrucţiune!, clădindu-se şi şcoli acolo unde nu voră fi şi prisosulă ce va mai resulta se se de-pnie la casa de depunere şi consemnaţiune, ca după timpă se serve totă pentru asemenea ameliorări în comune. Iată deră slabele mele observaţiunî ce ’mî permită a face la punctele indicate maî susu, I. Pentru a despăgubi pe proprietari, are se re-sulte mari dificultăţi, suntu decimi de mii de clă- j diri de diferite construcţiunî prin comunele rurale şi târguşdre are se se facă exepertizp, la asemenea operaţiuni au se fie abusurî şi contestaţiunî, prin 1 urmare va da loeă la altă lege exepţionalâ care se ! limiteze şi se judece litigiulR; şi apoi mai cred, că i venitulă ce va produce monopolizarea vândării spir-! tdseloră, nu va putea acoperi câţi-va ani despăgubirea clădiriloră menţionate. II. Pentru întreţinerea bisericiloră, a clerului şi instrucţiunea publică, care este morala şi viaţa naţiunii ndstre, se fie destinată surse, de unde se i nasce imoralitatea, şi t6te viciele, crimile şi discura-gearea populaţiuni rurale, este un ce lovitor auzului în vreme ce peotru întreţinerea cultului şi a instrucţiune! suntu fondurile donate din primitivă, ele ar ! putea servi pentru acele fapte morale şi nu voră sustrage destinaţiuoea loră. Prin urmare o lege pentru căreium®, este impe-riosă cerută, ca să puie o carantină străinilorfi, care ne fiindu nici amici ai naţiunei năstre, aă venită şi s’au acaparată de acestă articolu distrugătorii omenirii, căci este de observată întreprinderea acestă condamnabilă, nu o găseşti îmbrăţişată şi e-exersată de câtă de străini şi puţini români, perfizi şi lenişîş care găsindu greu a se deda la alte specii de întreprinderi mal onorabile, s'aă dată la venirile spirtdselorfi, şi profită de slăbiciunile populaţiei rurale, acelora dedaţi viciului bpţiei, de la care ia celu de pe urmă han», iotă produsulă munceî loră, cereale, ba şi hainele loru. Oare n’aru fi maî nemeritu se se evite şi acestă casă, ca :in lege se se declare beţia unu delictu ? ca se se Are şi la exploatatulu, şi la exploatatorul fi câne useză de acele mijldce; căci nu este suficientă a nu se urmări numai datoriele băneşti decurse de la băutură, ca se se p6tă stavila reulu. Din cele expnse, vedemă, că conţinntulă legei, după cum s’a presentată, este greu de rezolvitu. după mine trebuia, alte principii mal practice, şi mai uşoră de resolvită, o /t 100/M 8 •/, Imp. municipală .... 100.*/* 101 .*/. » Casei pens. 300 1. . 215. 225. Impr. eu prime Buc. (bil. 20) 1. . 30. 31 Acţiuni «Dacia» f500 1. buc.) . 280 385 Aeţi. Bănceî Naţion. Rom. . 1385 1400 » Baia de Aramă .... — Obligaţii eşitfo la sorti 6 /« Obligaţii de Stată . . . fi0/» » Câiloră fer. rom. Regale 99 V/c 8°/0 » Domeniale .... 8°/0 » Municipale 8°/0 . • Renta amortisabilă Cupoane De Renta Română exigibilă . . » Obligaţii de Stată 6°/0 . . » > Căile fer. Rom. Reg. » » Domeniale exig. 1» Iu » » Municipale .... » Scrisă, f. rur. şi urb. exig. Diverse Aură contra argintă \ » » Biletele Hypotec. .> 2 lU °/o 3 °o » » * de B. N. a R.' Fiorini val. Austriacă. , . . 211 212 • Mărci germane 123 125 Bilete de bancă francase . . . 100 101 FarsulS din Viena 1 Febr. Napoleonulă 9555 FI. Ducatnlă 562 » Curstilft din Berlin 1 iVbr. 6*1, Oblig, căiloră fer. rom. noi 101,25 Mărci 8*/„ Oppbenheim 11175 > t'ursnlu din Paris 1 Febr. 5°/» Renta română — Franci 8°;0 Oppbenheim. ... > Cursulii Londra 1 Febr. 8°/0 Oppenheim — 7°/9 Stern — BA. IST O A ONALA A EOMA 3STIEI DEBIT P ROFIT şi PERDERE la SI Decembre 1881 CREDIT’ Schimbi! Viena la vedere. Berlin la vedere. » 3 luni . Paris la vedere . » 3 luni . Londra la vedere. » 3 lunî . casele cu locuiţi Ioni din Callea _ ____ ___________________Gri viţa No. 66, In întindere de 80 stinjenl lungime şi 14 st. faci». Doritorii se vorfl adresa la sub-semna-tulfl în Strada LucacI, No. 51. G. ŞT1RBESCU. Cheltueli de administraţie . . 19432 38 Salarii 108505 Salariile personal, imprim. . 12407 54 Imprimate şi Registre . . . 3046 — Iluminata şi incal^itfi. . . . 2817 65 ReducţiunI la materialo. . . 13494 38 Soldo Creditor. 2164667 92 2324370 87 Soldo semestrului trecut Dob. de la av. sc. şi ben. div PiofitulQ sucursalelorfl. . . Beneficii la trate şi remise. » > efecte publice . 1352480 43186! 134021 315985 90032 2324370 29 04 12 90 52 87 DE VfMAREptinlIcmTIE'8t" tăere pâlcurile de păduil ce nu suntă !n esploatare, dup§ moşia Surdesca-Glodânsasca a liberii Biserici Armăseştî, din Comuna Armăşeştî, judeţulă Ialomiţa. Se voră ţine dou5 licitaţii de către d-lu Iordache Zosima, Chitorulă şi adminisfcratoiulă Bisericeî, una fu ţliua de 6 Decembre şi alta la 13 Decembre anulă curent, îu localulă administraţiei Bisericei din numita comună pentru câcdă amatorii spre a putea concura, voră fi însoţiţi de garanţii în regulă, şi cândfi vor vedea condiţiunile vânţjărî prin licitaţie. MUZEULU MECÂNICU CASELE D-lal BAH OH BELL!1 l.Calea Victoriei, 1- Alătnrî co Casa de Dep. şi Cons., vis-a-vis.de,strada Carol I R.EMIL SCROB DATSTTISXXT Strada Nouă No. 10, alăturea cu raa-gasinele «VILLES DE FRANCE» strada e situată vis-â-vis de biserica Sărindaru.— Execută tdte operaţiunile dantistice şi aşezarea dinţiloră artificiali în aură şi cauciuc, dupb sistemele cele mal miol americane în perfecţiune. Preciurile mal moderate d< cât preţulindine. Săraciloră în tdte filele operaţiuni gratisu. M CAUTA UNI) TSSEHIj care vorbesce românesce şi nr-mţesce, avândă poftă a voiagia, la MENA-GERIA KLEEBERG. JL.3E2 GkA.TXX«OX£l JOURNAL QUOTIPIHN POLITIQUE ET LITTERAIRB Directeur Polltique :  Ridacteur en Chef : JULES SIMON | E. DE GYON Administration : 9, Boulevard des Italiene, Paria COMMEHCERA LA POBLICATIOH DE P0T-B0TJI1LE (JMceurs de la JBourgeoisie JParisienne) Nouveau Roman inedit de | Dffi l&TIStJL CONFECTIONES des ROBtfS '’a mutată în Strada Carol I, No. 14 ilătur a cu Pi arnjacia D lui Kessler lîfecluejlă Rochii după jurnalele cele mal noul cu preţurile cele mal moderate, începând de la 24 fr. METRIE SI. SERREA unicul fi Xylographîl românii medaliată cu medalia de argintă la L|esposiţia Concordia Română, stabi-uliiidu-se în Bucuresd se insârci/ieză ,cu totă felulă de lucrări atingătdre do ’arta xylographieă cu preciurî mode-Epate, adresa : Ser. Isvoruluî-Ne. 19, suit Mihaiă Vodă. Sub semnatulQ , visitândfi o cărturăre-ă numită Pepi Fain, strada Mircea Vodă No. 18, în casele d-luî Alexandru Bacalolu, care prin ştiinţa sa, ’mi-a precisă atâtu tiecutulu şi presantul cât şi viitorul. Recomandă deră prin acesta ca orî-cine se inte-rese$ă a se convinge de adeveru. N. Fopescu. Doctorulu NEGURA întorsă din străinătate, locuesce în propria sea casă, strada Colţea No. 35. Vis-â-vis delPrimărie. Consultaţi uni dimineţa de la 9—11 ore. DR ÎNCHIRIAT SI DE VINZARE Doue perechi, case, una compusă din 6 ramere şi dependinţe, iar cea-l’altă compusă din 3 camere dependinţe şi pivniţă totă în aceiaşi curte. Doritorii care voră bine-voi a le lua cu chilie seQ a le cumpăra, se voră adresa la proprietară în Deslu Spiri, Strada Seneca No. 4, dn la grădina «Za Capră» prima uliţă pe stânga la sub-semnata, proprietară. Paulina Slănicenu. DE MEHEDINŢI, se JIU ai I liUii de ven■-. ) uunţă din sătulă Krasilowka, de lâDgă Rndomysl (guvernământul Kiev) că de curendO a avut locă o j agitaţiune contra evreiloră, în care şâse-spre-Ţece ! familii evrescî ’şî-aă perdută averea şi bunurile loră. A se Vedea ultimele scirl pe pagina 111 BUCURESCL 22 JANUARIE O fâie din Galaţi, Vocea Covurluiului, condamnă Camera legiuitâre la mârte : «O Interpelare finesce,—Ţice ea—pentru ca să ;e anunţe alta : la acăsta se reduce tâtă activitatea Cameriloră nâstre. Ţâra privesce, plătesce diurnele şi aştâptă legi’e de cari are atâta necesitate în re-organisarea sea interidră. «Suntă 2 luni de Ţile trecute de cândă Camera nu ’şl a însemnată viâţa de câtă prin votarea a câtorfi-va împrumuturi şi indigenate. In colo totulă s’a redusă la hărţuelî cândă între membrii maio-rităţil, cândă din partea oposiţiunil. Acâstă stare de lucruri este dăunâsă sub tâte raporturile, şi datoria celoră ce conducă destinele ţăreî este să ia o hotărîre cu o oră mal curândă.» Este fârte lesne a da o sentinţă, dârfl este mai anevoie ca acea sentinţă so fie bazată pe fiinţa adevârnlul şi a dreptăţii. Dreptatea mal cu Bârnă cere ca considerantele să fie întemeiate pe adevăr şi trase dintr’unfl fapt positivfl. Pe ce Îşi basâzâ considerantele foia gălă-ţiană, cânda prronunţă sentinţa de mârte contra unei Camere care a trâittt românesce, care a făcntfl fapte însemnate în viaţa el, care a resolvatil cestiunl de celfl mal mare interesa ? Că se ocupă de interpelări, că nu votâzâ legi importante, că se ţine de hărţuelî. De şi n’am citit în nici o istoriă parlamentară că untl parlamenîtt s’a disolvatfl pe asemenea motive, pentru că mal multa se ţine de interpelări şi hărţuelî, noi totuşi admitema pentru una momenta acestă procedare ca să lăsămO pe cei de la Vocea Covurluiului în largula lora. Insă punemfi o mică condiţinne, aceea de a cerceta cine a făcuta la noi interpelările şi cine a provocata hărţuelile. Decă ele aO venito de la majoritate şi din causa majorităţii aa rămasa nevotate multe legi importante, să mâră Camera, subscriemO şi noi sentinţa. Dâcă din contra interpelările, hărţuelile şi împedecarea de a se vota legi de interesa incontestabilii aa venita din partea o-posiţiunilorO coalisate, ce pedepsâ să se aplice oposiţiunilord ? RugămO pe cel de la fâia gălâţiană să ia Monitorulîi oficialii de la 15 Noembre până aŢl, să facă statistica tntulorO interpelărilora, cine le-a fâeuta, să veijă legile cari s’ad votata, cn câtă dificultate aO trecuta din partea oposiţiunelorO cari ţinea Camera în locil, şi noi ne mulţumimQ cu conclusiunea ce va trage din resultatula acelei statistice. Ama fi putută face noi acâsta, dertt pote să nu fimO crezuţi nurnaî pe cuvânta de a-ceeia către cari se adreseză fdia gălăţiană. Nu putemU ânsfi a nu mărturisi dinainte că resultatula statisticei va fi în favorea majo-rităţel. O singură vină .i-se va găsi, acea că prea a fosta tolerantă. De câte-orl nnO membra din oposiţiaue făcea apela la spiritula săa de dreptate, chiarO cânda causa nn era dreptă, îlQ tolera să vorbescă ore întregi, se prelungâseă discuţiunea mal multe etc De a descrie splendârea unei ^asemenea mese aru duce prea departe. ^ Aşia descrie unu diară nemţescă traiulă animală ală ţarului Rusiei. Supărările şi grijele, cari de sigură copviudă sufletulă ţarului nu’î strică de locă apetitulă şi cantitatea de votcă, care se consumă de ţară se ţjice că creşte din /2 96.'/* 100. 100. 100. 101. 215. 29.1/* 285 1385 > Doroeniale . . > Municipale 8°/0 99V/o 2 */ Renta nmortibilă. . . Renta Română . . . Obligaţiuni de Stată. . Obl. căii. fer. rom. Ri gale Scris, funciare rurale . * » urbane Imp. municipală . . . » Casei pens. 300 1. Impr. cu prime Buc. (bil. 20) 1. Acţiuni «Dacia» (500 1. buc.) Acţi. Bâncel Naţion. Rom. . » Baia de Aramă .... Obligaţii eşite la sorţi 6c/0 Obligaţii ele Stătu 6°j# » Căiloră fer. rom. Regale! 8°/0 8°/0 Renta amortisabilă Cupoane De Renta Română exigibilă . . » Obligaţii de Stată 6°/0 . . » • » Căile fer. Rom. Reg. » » Domeniale exig. » » Municipale .... » Scrisă, f. rur. şi urb. exig. Diverse Aură contra argintă. . . . » » Biletele Rypotec. ., » » * de B. N. a R.' Fiorini val. Austriacă. . . . 211 Mărci germane...................123 Bilete de bancă francese . . . 100 Cursul ii dinViena 2 Febr. Napoleonulă.......................... — Ducatulă............................. — CursuliI din Berlin 2 Febr. Oblig, căiloră fer. rom. noi Oppbeuheim...................... — CursuliI din Paris 2 Febr. 5*/„ Renta română..................... — 8°,'0 Opphenheim. ... Cursulă Londra 2 Febr. 8°/0 Oppenheim ... . — 7°/9 Stern...........................— Schimbi! Viena la vedere. . ... . . Berlin la vedere................ » 3 luni . ... Paris la vedere.............. » 3 luni Londra la vedere................ » 3 luni.................. casele cu loculil lorii din Callea _ _________________________Griviţa No. 66, în întindere de 80 stînjenl lungime şi 14 st. faci a. Doritorii se voifl adresa la sub-semna-tulQ în Strada Lucacl, No. 51. G. ŞT1RBESCTJ. 8° r'enA 87.’ 2 87 .V 97 m2 101. 101 101. ioi.»/, 220. 30.’/. 395 1405 3 % 212 125 101 FI. Mărci » Franci » SE GA3ESTB PE LA TOT1 PAHIUJMODII CUÂFORII Şi FARMACIŞTII PULBERE 'îi E OB.HZU SPECIALĂ preparată OXT BISMtTTH de GH. FAY e. Bus de la Pedx, 9 PAR.T8 Un profesor de limba italiană do-resce a preda lecţiunl, e limba italiană cu unu modă fărte les-niciosă pentru a putea învăţa cine-va. Doritorii se pot a-dresa la adm. farului Telegraf ulii. De y^ndare j Hârtie maculatură cu Jocaua 1 fr. — A se ! adresa la administraţia diaruluî CHftRTiA WL1NSI Marele succes al chărtiei Wlinsl se dato-reşce proprietăţei săle de a atrage irritatiunea la Airfaţia corpului. Medicii cei mai buni o recommand in contra irritatxunilor Peplului, Guturaielor, Bronchitelor Durerilor de găt, Grippelor, Rhuma-ismelor Durerilor. întrebuinţarea sa este din cele mai simple şi din cele mai lesne. Uă singură «.pplicatiun este de agiuns. — Paris la J. Wlinsi et C1*, 31 rue de Seine; in Romania mtăte r.harmaciale (A exige numele Wlinsi)- &, Se cumperă epuri de casă la Menageria Kleeberg de lingă Gra.id Hotel de Bouevard. PREFABRICA MUBAdeCîFEA Calea Văcărescî. No. 7, lingă brutăria Ochi albi Urni celebru şi de peste patru-decî ani, fabricant de Cafea din Arabia, angajată numai pentru acest scopă, prepară cafelele cele mal fine şi mai alese şi se recomandă onor. publică amatoră de cafea bună şi cu gus-tulă adevărată, neamestecati ou substanţe streine vâ-tămătăre sănălăţeî. Socotindu-ne numai unu mică profită pentru a face consumaţii mari, le vinderaă cu preţurile urmă tăie: Cafea Moca prăjită 6 — „ , măcinată 0 — Cafea Rio II, fin pisată - — „ » III, fio pisată 2 40 Cafeaua se vinde pe loca comptată şi fără varia-ţiunl de preciurî. S. TRANDAFIRESUU Caf. Rio I fin bobe pr. lei 4 — „ > măcinată „ 4 — Caf. Mart. fin pTăj „ 4 80 „ » măcinată » 4 - vini viciu DE MEHEDINŢI, se află de vânzare numai eu 15 lei vadra la d. Păun Popescu, banul Slătari. (ILIFRl pentru fabrieaţiuncn a orî-ce felă de li-\queururl, rosoglil, mastică, romuri, rachil't. * ţuică, cognaeurl, vermuturi, oţetu, etc. de la celebra casă Ed. Schotz din Brănn se comisionevţă cu preţuri şi condiţiunî favorabile la d H. WARTHA, representantele casei, comptoirulstr. Ddmneî No. 5. P™ LlC,TAT'K- spre VlAlGîllitj taere Pacurile de păduiî ce nu suntă in esploatare, după moşia Surdesca-Glodăueasca a liberii Biserici Armăseştî, din Comuna Armăşeştî, judeţuiă Ialomiţa. Se voră ţine două licitaţii de către d-lfi Iordache Zosima, Chitorulă şi administratornlă Bisericeî, nua în diua de 6 Decembre şi alta la 13 Decembre anulă curent, îu localulă administraţiei Bisericeî din numita comună pentru cândă amatorii spre a putea concura, voră fi însoţiţi de garanţii :n regulă, şi cându vor vedea coudiţiunile veu^ărl plin licitaţie. MENAGERIA KLEEBERG LÎNGĂ GKAND i'AFEE DE BOULEVAli!) M EN A G E IA CEA MAI MARE 1)1N LV'.UE. a. wi Q .£ «a î a .2 * £ ® _ .2 u H15 * o a *-5 CZ3 31 H I V O ® LJ a jT ZfU S* o «O cc S © £ CQ S 3 | r. te 2-âP?- IJST P1E-GABB 131 ue aoue ori IfliMTULU SI DRESAREA ANIMALELOR FEROCE Cea d’întâiu la 4 o. şi a doa la 7 ore na PRECITJLt] INTRAREI : Loculu I, 2 fr., Locuiţi II, 1 fr., Locul III, 50 b, Detaliurl se pdte vedea pe afişe. Cu deosebită stimă, F. KLEEBERG. BRAUN MUSEU (ALAtCBI CD C1BCDL KBEMB8EB). O esposiţiune de preparate anatomice, embriolo-gico şi patologice, lucrate cu o mare artă. Omulu care doresce să se conformeze cu perceptulă filosofului antică, carp a ţjisă : cunosce-te însuşii o pite face trenendă prin esposiţiunea d-lul Braun. Elă va vedea cum sp concepe omulă în matriţa mumei, eum cresoe şi se naşte, cum sg usează corpulă sSă, fiindă atacată de diferite băle şi în fine cum mare. După arăsta plăcere instructivă, spectatornlă va trece în a dona despărţire şi va privi o frunoăsă panoramă unde va vedea între multe tablouri de o mărime fărte mare şi teribilulă incendia de la Ring-Teutru, Torturile inchisiţiunel; acestă tabloă înspăimântători din tristulă trecută ală istoriei o-menireî. Preţulă de intrare este de 50 bani pentru museulă anatomică fără cadoă şi pentru panoramă şi museulă istorică 50 de bani cu cadoă. îndemnăm u pe onor. publică de a se folosi de acestă ocasiune atâtă de plăcută câtă şi folosităre. Mărimea esposiţiune! este atâtă de variată că abia în deeursulu de TliKl ClASlJKl este posibilă a vedea totulă. Tineri! ce dorescă a voiaja şi care ştiă limba germană şi română se angajeză imediat la Panorama d-lui Eduard Braun. MERSDLU TRENURILORt CAILORU FERATE REGALE IN ROMANIA VALABIL D±0 I_i.A_ 20 AUGUST 1881 Bucuresci-Focşaul-iioiiiim-laşi STAŢIUNI A ret. Trennriloiu Tr. ac. Tr.ac. Tr. de per. Tr.pl. 29 1 5 19 21 p. m, p. m. a. m. a. m. a. m. Bucnrescî pl. 5.30 10.45 10.00 7.15 7.00 Chitila 5.45 11.01 10.22 7.38 Bufta 5,58 11.14 10 40 7.56 — Periş 6.17 — 11.08 8.24 Crivina 6.34 11.50 11.31 8.46 Ploescî 7.00 12.28 12.35 9.25 8.18 Valea-Călug. 12.47 12.58 a, m. a, m. AlbescI 12.57 1.11 Mizil 1-27 1.49 Ulmeni — 2.28 MonteorI — 2.39 Buzău 2.35 3.35 Zoiţa — 4.30 Râm.-Sărat 3.50 5,15 Sihlea — 5.49 Tr. m. No. 33 Tr. m. Nr.35 Gngescî Cotescî — 6.09 6.30 Focşani 5.15 6.50 11.05 3.00 Pntna-Secă — TrN.7 11.36 3.31 Mărăşeştî 6 03 12.20 11.55 3.50 PufescI ■ 12.46 Adjnd 6.45 1.10 Sascnt 7.06 1.34 RăcăciunI — 2.13 Valea-Secă — 2.42 Bacăa 8.15 3.12 Galbeni — 3.48 Roman 9.15 4.25 Paşcani 10.30 6.16 Iaşi sos. 1.05 9.05 p va ■- «ncu iese! STAŢIUNE Vârcior. plec. Turnn-Sever. Palota Prunişor. Tininea Strehaia Butoescî Fii iaşi liăcarî Coţofenî Tsalniţa Craiova Cîrcea Pelescî Balş Peatra Slatina Potcova Corbu StolnescI Costescî Pitesci Golesc! Leordenî GăescI Titu Gbeorgani CiocănescI Chitila Bucnrescî sos ArSt. Tr.ac Trenurilor a. m. 11.00 11.25 12.01 12.44 1,15 2.12 2.24 2,36 3,01 3.24 3,55 4,26 4,47 5,03 b.27 g;i2 6 26 6,4b 7,13 7.46 8,05 8.25 8.46 9,00 p. m, Tr. de per. 18 7,40 7,55 8,i 9 8,50 9,39 10,01 10,22 10.46 11.00 a, m, 10 a, m, 6.15 7.15 7,58 8.14 8,28 8,51 9,07 9,29 9.39 9.55 10,07 10 20 a iu Giurgiu-Bucnrescî Staţiuni Tren d .ersone Smârda plec, Ginrgin Comana Bucnrescî sos, a. m, 7,15 3,25 9,05 p. m 5,50 6,05 7,15 7,55 GuZÎ'u-BHrboşI Banooşl-Buz^ii STAŢIUNE Tr.ac. Tr. pers. STAŢIUNI Tr. ac. ~23 Tr. pers. )! 23 5 11 6 12 $ Buzău plec Cibilia Faurel Ianca Muftiu Brăila Bărboşi a m. 3,00 4.29 5.35 6.10 p, m. 3.20 4.20 4.45 5.32 6,09 7.08 7.53 a. m. 8.00 8.45 Bărboşi pl. Brăila Muftiii Ianca Faure! Cilibia Buzău p. m. 10.50 11.35 12.36 2.00 a. m. 10.07 11.08 11.54 12.35 1.18 2.01 2.41 p. m. y 7.55 13 8.40 || Tecul! Ul-Rnriad Gerlad-Ticucl | 1 Tecucifi plec. Bârladu sos. 41 t 43 44 Bărladă plec. Tecuciu sos. 42 a. m. 9.15 10 55 44 46 5 a. m. 7.05 8. tingă, care trebuia se publice uuă protestă contra «ceseloru comise în Rusia faciă cu evreii. Atâtă Hala, care este imensă câtă şi platforma eraă pline. Preşedenţia o avea lordulă-mayor. Lordulă Shaftesbury, care propuse ântîia resolu-ţiune arătă mal cu deosebire că aedstă mişcare en-glesă n’are nici o legătură cu politica, după cumă s’a firmată fără nici ună temeiă de către cel din Rusia, că ea n’a fostă provocată de câtă de uraa-Ttate, că nu trebue să esercite asupra Rusiei o altă mfluinţă de câtă morală şi că mal cu deosebire întrunirea nu este inspirată de nici ună felă de ură contra Rusiei. Cardinalulă Manning, care prepuse a dona resolu-ţiune, ţlise că atâtă d-sea câtă şi toţi cei-l’alţl n’aă fostă aduşi aci de câtă de umanitate, şi fiindă-că umanitatea este pretutindeni aceiaşi, apoi nu păte înţelege nici mişcarea anti-semitică din Germania şi o condamnă pe ace'sta ca şi escesele din Rusia. Mal vorbiră apoi Canoniculă Farrar şi membrul din Parlamentă d. Brice camă totă în acelaşi sens, adoplându-se o resoluţiune în care se ţlice că -En-glitera voesce să rămâDă amică cu Rusia, dără că es'e blamată atitudinea guvernului rus cu ocasiu-nea ncestoră escese, liindă considerată ca ruşinăsă de orî-ce creştină din tătâ lumea. Lemburg, 2 Februarie. — Fdia Gaeelta Na-roiowa anunţă următdrele : Perchisiţiunile domiciliare făcute de curândă pe aici la cetăţenii ruteni, să dovedită că socrulă fostului deputată în Reich-stvath Gierovski, ex-consiliarulă de Curte Adolf Iovaa novici Dobrzanski, face de câtă-va vreme pe aici o agitaţiune ruso-filă în sensulă lui Katkoff, Aksa-koff şi Ignatieff şi organisăză meetingurî auti-au-striace. Fiulă săă se află acum pe lângă generalulu Ignatii ff ca secretară. Fdia Gazetta Narodowa ţlice că, după scrisorile găsite de Dobrzanski, suntfi compromişi o mulţime de cetăţeni ruteni. Paris, 2 Februarie. — Primirea făcută decla-rtţiuniî guvernului este bună în presa moderată şi rea în cea radicală, care tăgăduesce guvernului drep-tulă de a amâna revisuirea Constituţiuniî votată de Cameră. La Beiublique Fragaise rîde de acestîi ohipă d’a respecta autoritatea Camerei şi se încercă a dovedi în modă politicosă şi ironică că o parte din programă a fostă copiată după aceea a d-lul Qambetta, iară cea-l-altâ nu conţine de câtă părţi comune. Se vorft face iutcrp lărî în privinţa revi-sui'-eî, a politicei bisericeşti şi a lucrăriloră publice. D-lil Gambetta se duce pentru optă ! I 1 Se pdte s<5 li se reproşeze multe lucruri, dârfl du este permisa a tăgădui acdsta ! Orisontulfl Europei este negru, Rusulfl, Germanulfl domnescfl peste toţi şi noi ţinemfl multa a înregistra opinia cancelarului de terii, liiuilQ-că acesta opimă măresre curagiula acelora, cari n’afl perduta ăucâ speranţa lu vii-torula omenirei. In ce priveşte justeţa opiniunel bătrânului orna de stata germana, apoi acesta opinia este justă nu numai particularminte în ce priveşte pe parisianl, ci din contră ea este justă din punctuia de vedere generala. Societatea actuală se află organisată în-tr’una aşa moda, că viaţa, activitatea politică şi socială a omenire! sS află în specalfl concentrată în centrările mare, adică în capitale; aci sS grămâdeseu, sfi mişcd t6te ambiţiunile, tdte tendinţele, tdte pasiunile, tdte ideile naţiune!. Capitala unul statfl ca Francia este, ca să (Jiceinfl aşa, unQ mare grup de familii, cari suntfl strînsfl legate prin necesitatea şi comoditatea schimbului. Capitala unul statfl ca Francia este prin si-neşl unfl ce complecta şi independenta; locuitorii el nu suntfl de căttt, ca sd (Jicemfi aşa, o naţiune mică în sSnulfl unei naţiuni mari. Parisulfl în decursulfl istoriei Franciel în totfl-d’auna a fosta concentratorul a puternica ala taturorfl elementelorfl.celorfl mal bune ale naţiunei întregi, Parisulfl n’a primita nici o dată sd fie sclavuln umilitei alfl ori şi cui. Sub tdte formele de guvernare, chiar şi sub absolutismulfl cela mal crunta, Parisula tindea la autonomie. In decursuln secolului întregO acesta centru ala Franciel lucea, se distingea şi voi ca nimeni sd nu’la limiteze, chiar sub pretestulfl de a’la protege. Locuitorii capitalelora suntfl cei mal buni patrioţi, ietă opinia omenilorfl de statfl. Aşa este, aşa a fostfl. Şi cumfl n’arfl fi astfl-felfl ? De ţeră, de patria întrdgă este strînsfl legată esistenţa capitalei, care nu este altn-ceva în starea actuală a organisaţiunel sociale, de câtfl inima a-cestul organism i abstracta, care portă numele de Stătu... Şi aci în capitală sd afla legă-nulfl lorfl, aci suntfl mormintele părinţilorfl lorfl, aci s’an desv ltatfl tdte facultăţile corporale şi intelectuale ale lorfl, aci, în capitală afl deveniţii el Omeni şi afl intratei pe scena vieţei politice, aci este centrul sufle-telorfl lorfl, adevdrata patrie. Naturala că emiţândfl acesta părere noi nu negămfl prin acesta realitatea ^altorfl colectivităţi politice, derfl nici una în ochii naţiunei întregi nu r.oncetr&jâ în sine atâta, câta concentreză Capitala. Ea singură este inima patriei întregi, unfl ce concret. Toţi o vddn, o ascult, o pipăie şi pare că numai in capitală ideile cele mal vag! ’şl iefl corpfl şi sufletfl. Ideia de Statfl, ideia de patrie pentru cetăţenii capitalei încete^fl de a mal fi simple abstracţiuni, şi devină o realitate. Iată derfl pentru ce francesil potfl purta cu fală epitetnlfl de parisianl. înaintări în armată S’aă înaintat la gradulfi de majorii în arma infanteriei : Pann Alexandru, din regimentul ă 20 dorobanţi Teleorman, căpitanii de la 1868 Septeuibre 26, în regimentulii 28 dorobanţi. Suceava. Beri eseu Teodor, din regimentul 1 linie, căpitan de la 1868 Septembre 26, în regimentulă 11 dorobanţi, Brăila-Covurluiii. Costin Nicolae, din regimentulă 8 linie, căpitan de la 1867 Octombre 2, în regimen'ulă 19 dorobanţi, Somanaţi. Georgescu Gaorge, din regimentulă 7 dorobanţi, Pr bora, căţiitanQ d- la 1868 Septembre 26, în regimentulă 20 dorobanţi, Teleorman. — Se înaimeză la gradulă de căpitanii în arma infanteriei: Georgescu Ioan, din regimentul 8 dorobanţi, Bu-zăii, locotenentă de la 1876 Ianuarie 1, în regimentulii 30 dorobanţi, Muscel. Borjîn Lazăr, din regimentulQ 8 linie, locotenent de la 1876 Ianuarie 1, în regimentulii 15 dorobanţi, Neamţu, Constantinescu Meltiade, din regimentul 3 linie, locotenenţii de la 1877 Octombre 16, în regimentulQ 20 dorobanţi, Teleorman. Tănăsescu Christache, din regimentulQ 29 dorobanţi, DorohoiQ, locotenent de la 1876 Ianuarie 1, în regimentulii 4 dorobanţi, Argeş. Budişteanu Ioan, din regimentulQ 4 dorobanţi, Argeş locotenentă de la 1877 Octombre 16, în regimentulii 30 dorobanţi, Muscel. Ionescu George, din regim•ntulii 4 dorobanţi, Argeş, locotenentă de la 1877 Ianuarie 1, în re- giraentnlO 18 dorobanţi, GorjiQ. Stanciu Dimitrie, din regimentulii 10 dorobanţi, Putna, locotenenta de la 1877 Octombre 16, în regimentulii 24 dorobanţi, Teeuciă. Popescu George, din regimentulii 15 dorobanţi, Neamţu, locotenentă de la 1876 Ianuarie 1, în a-celaşi Curpă. Paciurea Nicolae, din regimentulă 29 dorobanţi, DorohoiQ, locotenentă de la 1877 Octombre 16, în regimentulii 27 dorobanţi, BacăQ. Buiculescu Dimitrie, din regimentulu 26 dorobanţi, Fălciu, locotenentă de la 1876 Ianuarie 1, în regimentulQ 8 linie. ACTE OFICIALEI Sumele ce comunele notate mal josă, urmdză să verse la tesaurulli publică pe exerciţiulă 1882 până la 1883, pentru întreţinerea pompieviloră, suntă urmetârele : Comuna BucurescI 186,000; Iaşi 93,000; Galaţi 42,000 ; Craiova 42,000 ; PloescT 38,000 Focşani 38.000 ; Brăila 38,000; Botoşani 32 000 ; Bacău 32 000 ; Roman 32,000; Bârlad 32,000 ; Pitesc! 32 000 ; Severin 32,000 ; Buzeă 32,000 ; Giurgiu 32,000; totală 733.000- — Monitorulă publică decr tulii prin care preţul fi pentru vân$ârea săreî destinată la trebuinţele industriei se fixeză : a) Lei 4, suta de chilograme sare măruntă şi zobiturî, întrebuinţate la fabricarea săpunului; b) Lei 2, suta de cnilograme sare măruntă pentru fabricarea sticlei. O ZR o IST X O A Citescă într’unG (fiară : «O statistică a stabilită, după cum urmăzâ, a-verea ducelui de Vestminster» «Capitalii 16,000,000 livre sterlinge (400 mi-«lidne franci). Acestîi capitală dă ducelui de West-minster urr» ătonilu venită» : «Pe ană, 800,000 livre sterlinge (20 milidne franci)». «Pe lună, 60,000 livre sterlinge (1,500,000 francii». «Pe (li, 2,000 livre sterlinge (50.000 franci)». «Pe oră, 90 livre sterlinge (2,250 fraucl)». «Pe minute 1 seling 10 d. (26 franci).» «Ducele pe We3tminster a e dâră, fără se lu-«rreije, 2,250 franci pe oră! 2,250 franci! îndoită «de ceea-ce câştigă ună lucrătorii de mine în An-«glia după ună a iă de muncă sdrobitdre şi în mi$-«loculă a • mie de pericole». * * S’arii în â apia, ca cine-va se mă apostrofeze şi să’ml impute, încercarea de a me ocupa de nenorociri streine. S’ară putea întâmpla ca cititoriilă se’şî $ică : recunoscă că nedreptatea este strigetdre şi că starea muncitorului este nesuferită acolo; deră ce me importă pe mine? România este ferită de asem;-nea nenorociri şi totă ceea-ce na atinge în modă directă societatea română, nu pdfce forma obiectulă discuţiuneî şi preocupăm! în sânulu eî. S’ară mal putea întâmpla, ca se mi se impute greşala de a voi so introducă în sânulă societăţii române ide! streine şi exotice; idei pericu-ldse cari n’au raţiunea de a fi la noi; idei cari aduc frământarea şi desordinea; şi-a căror importaţi une n’ar» alt,â justificare de câtă dorinţa de a imita a calorii ce le-aii făcută se trgcă graniţa în verfulă c.ndeiuluî. Renunţă pentru momentă -de a discuta starea muncitorului la noi. Intr’o viitdre şi apropiată Cronică, voi căuta se atingă acestă cestiune, care preocupă în acestă momentă în modă atâtă de l gitimă opiniunea publică la noi, pentru a învedera că : nenorocirile şi suferinţele clasei muncitdre, înainte de a trece graniţa pe aripile imaginaţiuneî a câtoră-va rătăciţi entusiaştî, a trecut’o în faptă, în alcătuirea însti-tuţiuniloră economice, în virtutea acelei fatale înlănţuiri de interese a claseloră dominante, care în faţa lege! concurenţei trebuie să’şî caute ună adă-postă sigură. * * * Se respundă mal ântâiO obiecţiunel, atâtă de desă repetată, că societatea română are destulă de făcută, la dânsa acasă şi că ceea-ce se întâmplă aiurea, nu se p<5te atinge, în modă legitimă. Erdre ! Lucrătorii de mine din Anglia, abia câştigă 1125 franci pe anii după o muncă omorîtdre de 12 ore pe $i, şi cu preţulă vieţef loră. Ducele de Westminster, după saltea, primesco 2250 franci pe oră. După practiculu nriu adversarulă lucrulă acesta nu interesâză România. Bună! Giu na s’a declarată în Asia; ciuma progresdză; ciuma trece în Rusia europână, ajunge la Gatcino şi silesce pe Imperatnlă Alexandru III ca se’şî facă, nu ştia pentru a căţea dră, de la suirea ’î pe tronă, geamantulă şi sg fugă d’înaintea epidemiei. Ştirile cari ne sosescă ne însciinţdză că din pricina el afi murită 20,000 de ruşi. Vel fi celă d’ântâiă care sg strigi, practiculc adversară, că tribuie înfiinţată carantina, că graniţele trebuiescu închise şi că măsurile profilactice suntă necesarii. Cu tdto acestea rgulO şi nenorocirea este străină, cel 20,000 morţi suntă ruşi dră nu români şi prin urmare nu ne pdte interesa în modă directă. Asemănarea Intre aceste doue caşuri nu p6te fi tăgăduită. Epidemia care atacă organismulfi socială şi’î viciază instituţiunile se propagă cu aceiaşi liuţdlă cu care se propagă epidemia care atacă organismulă individului. Că nu se va găsi nici ună omă care sg se opuie mesuriloră profilactice de lnatfi, în privinţa »pide-rmiloră de Hulă celei din urmă şi că se va găsi fdrte mulţi care ă se opuie mg.mrilnră profilactice în privinţa epidemiilorG de felulă celei d’ântâiă, lucrulă 63te clară şi uşoră de înţelesă. Ciuma trecândă graniţa, omdră fără deosebire de stare socială. Capitalistă, proprietară, funcţionară, muncitoră, cadă de o potrivă, sub cdsa’I nemildsă şi de aceea cu toţi, capitalişti, proprietari, funcţionari, muncitorii, cândă primejdia este âneă departe, se îngri-jescu de progresele eî. Miseria lucrătorului clin minele Angliei nu ameninţă o clasă socială, afară de aceea a lucrătorului din tdte ţevile şi de aceea, tdte cele-l’alte clase găsescă că a se ocupa de o nenorocire depărtată este lucru nefolositoră, şi de aceea cândă glasulă miseviel şi ală suferinţe! isbucneşte câte o dată, toţi opresorii şi toţi exploatatorii începă a răcni într’ună coră infernală pentru a’lă domina şi nimici. Acesta este egoismulă! Solidaritate de'ru cn suferindiî şi cu proletarii din tdte părţile lnmeî ! Solidaritate în lupta socială a sgrmaniloră, a ne-voiaşilorO, a desculţiloră, a muritoriloră de fdme, în contra Westminsteriloră, a Rotşiljlilor, a Mihaî Sturdiloru. (1) Preciimă ciuma, precumă sclavia, precuină instituţiunile asnpritdre, nu cunoscă graniţe şi se plimbă cu mâinile în şolduri pe cdja răcită a pământului, de asemenea facă-se ca iubirea de omă se sfărâme tdte piedicile, sp umple tdte inimele oneste, se înarmeze tdte braţele, «ă aţâţe idte entnsiasmGe. Să nu mai fie proletari la Londra ţi nepăsători la Bueureşcl; se nu mal fie Westm iustini iu Anglia şi Rotşil^l în Francia; se nu -nai fie plugari dezmoşteniţi în România şi Ciocoi de-asupra loră. * * * In ultimele luni citiamă că Camera francesă a votată o primă de 5 franci pe capulă de fiară sălbatică. Ast-felă acolo, vînătdrea resplătită în modulă a-cesta, va avea dreptă resultatu si li pirea aceloru a-nimaie. Tntru câtă 6re unu lupă este mal vătămătoră de câtă unfl capitalistă leneşă nemilosă şi exploatatorii ? Cela d’ântâiă omdră ună omă, celă d’alu doilea ţine în lanţuri şi omdră cu zecile de mii. Constantin C. Bacalbaşa. ZDXUST TERA 9 Citimă în Paloda din Bârlad următdrele : Joia trecută, 14 Ianuarie 1882, în presenţa an-torităţiloră civile şi militare, a tutuloră scdleloră primare, scdlei normale, şi scdleî profesionale de fete Codreanu, cu sfdgurile loră, unui batalionă de guardă civică şi a unul numerosă publică, s’a i-naugurată precum amă anunţată în nunagrulO pre- (1) Pentru a proba că snntil şi la no! Westminsterl şi prin urmare proletari. Pentru ca unu Mihai Sturza să pdtă avea acele nenumărate milione, trebne de sigură să fi sărăcită multă lume. N. Aut. cedentă, şcdla de meserie, înfiinţată de consiliulă generală ală acestui jndeţă, prin facerea agbids-meî în curtea disel scdle de S. S. Protoiereulă judeţului. Cu aedstă ocasiune, d-lă Sfcroe Bolleescu, profe-soră de matematică la lyceO, şi vice-preşedinte ală consiliului generală, prin ună discursă bine-sim-ţită a arătată necesitatea înfiinţărel ace.del şcoli şi motivile puternice ce-aă făcută pe consiliulă generală ală judeţului de a înfiinţa în oraşulă nostru acestă institută, menită a face se progresele agri-cultnra , branşa principală de avuţiă a ţgreî nd-stre. D-lă prefectă V. Obedeanu, respun^ândă prin câte-va cuvinte, a promisă, în numele guvernului, totă concursulă în prosperarea acestei scoli, şi-a făcută apelă căldurosu la ele I şcdlel, de a lucra cu inteligenţa, ce caracteri^ă pe română, pentru a s’acapara în noulă focară de lumini deschisă de meseriele, atâtă de necesare înavuţirel patriei. Nu putemă termina, fără a nu indica numele donatoriloril în acea $i solemnă, cari s’aă grăbită a contribui la înmulţirea capitalului scdlei, oferind fie-care sumele ce însemnă mă în dreptulă numelui fie-căruia, Aedstă frumdsă faptă vorbesce singură, n’are nevoie de comentarii, ci nu mal de imitatori, cari, credemă că nu voră lipsi. «D-lă N. I. Bujoreann 600 lei, Liftt 690, Iorgu Juvară 600, Lupu Kostaie 100, Costachi Al»xiu 500, V. Obedeanu 100, I. Ganne 100, St'oe Bel-Iopscu 100, I. Liga 100». — Unfl vagabondă, cavalerii, de industrie, numită Moise Bolocanu (lisă şi Avram sin Zugravu ne face cunoscută $iarulă Paloda, din Bârlad, venindă din Tecuciu aici, şi lntovărăşindu-se cu e-vreulă Alter Elgard cârciumară,| după ce şi-aă procurată chpl falşe, s’aă Introdusă în prăvălia d-luî Soloman Burachoviciu, din strada principală, care are debită de tutună şi spirtdse şi a& furată o cantitate de tutună de diferite cualităţî, şi puţini bani ce eraă lăsaţi; apoi închiţlându magasia aă eşită fără a lăsa vre-o urmă de bănuială. Poliţia punendu-se în urmărire aă descoperită pe furi în mo mentală cândă voia a vinde tutunulă ce furase, §i’I-a înaintată parchetului. — Astă-dî diinineţâ—scrie Vocea Covurluiului— o scrdtă a d-luî Apostol PopovicI, din strada Ro-maşcanu, a născut 9 purcel, între cari nn monstru cu unu ochiă în frunte, cu capulă ca de omă, sgă maimuţă $i cu o crâstă în locQ de naşă. Gura lui sgmănă erăşî cu a omului. Trăesce ancă. SEEBAREA PRESEI Numai cine a asistat Juol sâra la serbarea presei, dată în folosulă româniloră săraci şi a vieţi-meloră ardere! Circului Krembser, pdte sg-şî în-cbipuiâscă greutatea^ însărcinărel ce amă de a da cititoriloră o mică dare de sâmă despre dânsa. Aşi avea atâtă de multă de scrisă în câtă nu sciă de unde se începă. Totuşi, ’mî voi face datoria făcend apelă Ia indulgenţa publicului. La 9 ore, ora regulamentară, căci suntă cel mal punctuală «la asemenea ocasiunî, mă aflaiă la scara teatrului a cărui faţadă era încinsă cu ună brîă de flăcări, ce revărsa schînteiătâre raţ)e pe piaţa teatrului pe care fâlfăia două şiruri de stăgurî Iu-trândă în sală, grupele vesele de verdeţuri şi stânci mă tăcură se uită unu momentă că suntă în mişl-loculă ierneî. Dâr o surprindere mal frumdsă m’as-cepta în sala parterului. Aci în mi^locă, o vastă incintă apărată printr’unu lanţă de jeţuri, înşirate paralelă cu păreţil săleî, era reservată pentru danţ. In patru colţuri ale incintei, patru estrade gătite cu bradă verde şi vase cu flori, şi avândă câte-o etageră încărcată cu buchete şi coşuleţe de flori, eraă reservate florăreseloru a căroră gingăşiă te făceau se le dai şi i ungă şi inima pentru o fldre. De jură împrejură, sub loji, se înşiruia altă rând de jeţuri. Spaţiulu dintre aceste doue rânduri de scaune, era reservată pentru preămblători. Ideia de a reserva ună spaţiu înadinsu pentru danţă ni se pare genială. D-lă Ventura, căruia i se datoresce ace'sta, dupg cura mi s’a spusă, merită, cu dreptă cuvântă, t6tă recunoscinţa dăuţuitoriloră, pentru a-cestă atenţiune. Altmintrelea, dupg cum am avută ocasiune s’aud $ieendu-se, de mal multă de o miă de ori, danţulă ară fi fostă cu neputinţă, animaţia ară fi lipsită cu desă vei şi re şi cei mal mulţi s’ar fi retrasă cu totulu nemulţămiţl. Ară fi de dorită ca la t<5te balurile sg se pună aceiaşi atenţiune, de 6re-ce e schiţă că cel mal mulţi nu mergă jjcyxât pentru ca se jbce. Scena represintândă ună saloufy pentagonală acoperită, în stilulă bizantină pe -Sare’lă vedemă ori de câte ovi se j6că vr’o drain^naţională, era arangiată cu fdrte multă gustăff prurribse draperii de stofă naţională, cusute cu lâniţă şi fluturi, încadraă ( I www.dacoromanica.ro TELEGRAFUL!? 8 j cu graţie cele 5 uşi ale salonului. Cele trei din funda eraO ocupate de una bufeta bine garnisita, servita de nisce încântătâre ţărance. Cele două boltite din plănuia ânteiQ, erau transformate în bogate bazare. Tottt feluia de obiecte, câştigurile ce eşâfi din cele două imense râte ale norocului, aşezate una în drâpta şi cea-altă în stenga scenei, e-raa înşirate aci, pe etagere, cu multă măestriă. Una frumosa lustru suspendata, şi pretutindeni lumini, Târdâţă fiori şi stânci, dădeu totului cea mal plăcută înfăţişare. AdăogaţI la tâte acestea şi bogatele toalete de bala, strălucitârele mătăsuri frecându-se fără presumţiune de preţi6sele costume naţionale din tâte unghiule ţărel; fracurile de tâte măsurile şi uniformele de tâte corpurile şi gradele; regele Gambrinus trecâodă urmata de suita sea compusă dintr’unQ singura porta drapeld flegmatiru ca una germana; graţiâsele vânijetâre de ijiare, portrete, flori ete.; invitaţiunile bufetierilor®, florăriţilorB şi tombolistelorB; rîsurile sgomotâse, etc.; şi veţi avea o ideiă aprâpe complectă de ceia ce era aci. Dârfi imnula naţionala începe. «Regele !» s’aude din irite părţile şi trite privirile ca şi ale mele, se îutârseră spre intrare. Priveliscea ce mi se înfăţişa atunci ochilora, întrecu trite as-ceptările mele. Aspectulfi sâlel era feerica. Tâte logele, de susa şi penă josa, incadrânda capete fer-mecătâre, umeri gingaşi, costume strălucitâre de trite felurile şi colorile, înotaQ în radele a mii de lumini ale caudelabrelora şi ale gingantescului lustru, care din nălţimea boitei unde este suspendata orbia cu focurile ornamentelora srilo pe acel cari ’şl obosiau gâtulfi şi ochii admirânda multicolorele lorB resfrângerl. Den) Regele intră însoţita de Principele moştenitora de Monaco, şi accentele fermecătâre ale unul valţu, străbătendfi aerula, începe a furnica pe dănţuitori. DanţulO şi prin urmare adevărata serbare, începe. Fiindcă curentulti generala mă târî spre uşă, părâsiia parteruia pentru a trece în fumătoria unde s’au-diaa ţipânda mal multe cimpâie. Intru. O aruncătură de ocbia mă umplu de satisfacţinne. In mi^l-loca pe una butoia colosala, şedea călare o a doua ediţiune a lui Gambrinus, rumena şi bucălata, încoronata de frunte şi cu o imensă cupă de bere spumândă în mână. In drâpta şi ’n stânga fericitului rege ala beţivilora de bere, se’nălţă penă în plafondu două piramide de butriie de bere cari se perdăa în verde'ţă. Gingaşe ţărance serviaa pe consumatori j băieţi de prăvălia, cu cămăşi ţărănesc!, şorţulu de’nainte şi căciula dorobânţăscă pe capa, umpleaa cupele; erfi într’una colţa o câtă de ci m-poeri desfăta® pe consumatori. Satisfacerea mea ănsă arfl fi fosta deplină dăcă în loca de berea nemţăscă, ce’ţî amăresco suflelula şi’ţl tempesce mintea, s’ara fi servita nisca’I va vinişora româ-nesca alba sea de Drăgănescî, ori profiră de Doa-lula mare, ce’ţî Inveselesce iuima, şi te face spirtfi de spirta. Una afişu portocalia ’ml atrase atenţiunea : «Susa la foiera desfacere totală, la^3 Cos-ticl» Mă repeda spre scară ale cărei brâncărî In-notaiă în verdâţă. In foieru, ceia d’âutâifi lucru ce’mî atrase privirea fu chioşcula, eminamente naţionala, ala presei, aşezata dinaintea căminului schimbata îu etageră. Cărţi, (fiare vechi, şi noi, esemplare din «Caritatea» diarulu de oca-siune ala presei şi o mulţime de diferite obiecte, pe cari frumăsele venrjătâre ţi le oferia cu cea mal mare gingăşiă, se înţelege în sehimbula unei sume mal multa de câtfi convenabilă. In partea cea-l’altă, făcând a faţă chioschiuluî presei, pe o estradă, câştigurile mare! loterii pentru victimele circului erafi espuse spre vedere şi biletele spre vânzare. In sala bufetului, funduia era ocupata de tot) ce cofetă-riele aa mal de gusta, era în faţă, rezimatu de splendiduia cristala, debitula de tabacu cu tota feluia de ţigări şi mal poleite şi maî ^simple, şi mal scumpe şi mai eftine. De aci trecuia în sala care dă pe teraţă, şi care era împărţită în tren Partea din drâptă era, cabinetuia de toaletă rala dâmneloru ; cea din stânga, magasinuia celora 3 CosticI, unuia mal buna de gură de câtu ceia alta şi fie-care între cându-se a’şi recomanda marfa, con-stânda din diferite obiecte de galanteriă, pe care erafi hotărîţl s’o desfacă totalmente. Şi totulfi aci era animatu de sunetele armoniăse ale unul cla-virfi acompaniate de vidră, cari făceafi să mal salte din cândfi în cândfi câte o pereche de dănţuitori în jurula sofalei şi canapelelorfi molatece ce ocupafi miŞloculfi foieruluî. Ameţita cu desevârşire de tota ce văŞusema, mă coborâifi în sală şi pentru că cu-iula se scâte cu cuia, spre a’mî putea veni puţina în fire, m’aruncaifi în vertejulfi danţului. Aci era adevărata viâţă! Mal trite figurile încântătâre! Era de remarcatfi farmecula costumelora naţionali, caii se î&vârtiafi cu fracurile ale cărora câde, fălfăindu în repediciunea danţurilora, srmănaa a fi nisce a-ripî prin ajutorulfi cărora sărmanii dănţuitori abia tărându’şl piciârele de obosâlă, părea că se cercafi în zadarfi să’şl ia sborfi în săltările ce făceafi. După medul fi nopţeî, cânda M. S. Regele se retrase, danţurile âncă urraaa cu cea mai mare furiă. La orele 2 deja toţi cădea a sdrobiţl, ast-fela că la Cotilion abia se mal puteau mişca. Acesta a fosta pâte şi causa că la 3 ore sala se golise. UnO cuventu pentru a termina : m’ama întors) acssă pe josu; fusesemu cu desăvârşire ruinata. Şi câţi nu s’aH întorsa ca mine, chiaru dintre frumăsele părtaşe ale sexului slaba. Concertul) nu s’a esecutata, de sigura din causa lipsei de spaţia, cu trite aste nimeni nu s’a plânsă; nici ea dârfi nu mă voia plânge mal multfi! Loteria cea mare âncă nu s’a trasa, de şi trite biletele s’aa vânduţii, rămânândQ ca tragerea se se facă luni, 25 curenta. Jir. ULTIME SUIRI Serviciulu particulară ală «TELEGRAFULUI* (Agenţia Havas) Paris, 3 Februarie. — Lichidarea operaţiunilora din culisele Bursei din Paris s’aa făcuta maî bine de câta se spera. Se citezâ numai opta culisierî nesolvabill. Cair, 3 Februarie. — Camera Notabililor®, sub presiunea partituluî militară şi a ameninţărilora colonelului Arabi bey, a trimisă o deputaţiune Ke-divulul pentru a-1 propune se numescă pe colonelul Araby paşa Berudi, aetualula ministru de rebela, ca presidentă alO consiliului. Kedivulu a cedata. )eputaţiunea se înţelege acum cu Mahmud paşa jentru numirea celorfl-l’alţî miniştrii. Calr, 4 Februarie.—12 ore nâptea.—Nouia ca-bineta s’a constituita asta-feia precum urmâză : Mahmud paşa Berudi, presidentD ala consiliului şi ministru de interne ; colonelula Arabi bey, la res-iela; Mahmud bey, la lucrări publice ; Abdallah paşa, la Instrucţiunea publică,- Fakri paşa, la es-terne şi Mustafa paşa Fehmi la justiţie. Belgrad, 3 Februarie. — GuvernulQ sârbesc® a pusa secuestru pe trite obiectele şi valorile biroului centrala ala «Uniune! generalei. Constautinopol, 3 Februarie.—Ecă textula de-claraţiuneî făcute lui Asim-paşa, primuia ministru, de către ambasadoruia rnsesca : «Ca răspunsa la comunicarea făcută de ambasadorul) Turciei ministrului de esterne din Petersburg în privinţa telegramei trimisă de Sublima Pârtă la Paris şi la Londra privitrire la afacerile din Egypt, ambasadoruia Rusiei este însărcinata de guvernula săa de a declara ceea-ce urmâză : «Guvernula M. S. Alexandru III doresce menţinerea statului-quo în E-gypt pe basa arangiamentelora luate mal înainte de Europa şi a firmanelorfi acordate de Sultan; ela este de părere că acesta statu-quo nu s’arfi putea modifica de câta prin o înţelegere prealabile între marele puteri şi puterea suverană.» Ambasadorii Austriei, Germaniei şi Italiei aa făcuta fie-care, în numele guvernului şefi, aceeaşi declaraţiune identică. Viena, 3 Februarie.—Gazette de Vierme (ediţia de seră) asigură în unu mod) formală că guver-uulfi austriaca n’a fosta de câta o singură dată în relaţiunî de afaceri cu d-ia Bontoux, presiden-tula Uniuneî generale şi acâsta cândfi a fosta vorba de concesiunea Landerbauk. Guvernula n’a data a-câstă concesiune societăţeî Uniunea generală de câta după ce acâsta îî a data tâte garanţiele posibile. Afară de acesta, nici o înţelegere nu s’a încheiata nici n’a fostă proiectată cu Uniunea generală său cu d-lfi Bontonx. Deci aserţiunea că Uniunea generală s’arfi fi bucurată de un) monopolfi în Austria este lipsită de ori-ce fundamentă. AŞI şedinţa plenară a Delegaţiuneî ungare ; în discuţiunea creditului ce trebue se se acorde guvernului, corniţele Andrassy a vorbită pentru a combate discursulă d-luî Keglevich; corniţele Ap-ponyi a apărata ocupaţinnea Bosnie! şi Herţegovi-neî de către Austria şi’şl a luată partea sea din responsabilitatea acestui faptfi; d-lă Tisza, presi-dentuia ministeriului ungară, a protestată contra aserţiune! înaintată că măsurile militare pe care le-a hotârîtă guvernula ara fi îndreptate contra unei mişcări slave îh provinciele ocupate; căci, din contra, este în interesuia monarchiel de a pro-tege desvoltarea individualităţiloră naţionale- (Serviciu de a •/, Renta amortibilă. . . . 86.V* 37. 6 9 . Renta Română .... 86 .'/* 87. 6 *11 Obligaţiuni de Statal. 96.% 97.'U 7 ’l„ Obl. căii. fer. rom. Regale . 100. 101. 6 */0 Scris, funciare rurale . . 100. 101 7 9/0 » » urbane . . 100. 101. 8 °/0 Tmp. municipală .... ÎOO.1,^ 101.% » Oase! pens 300 1. . 215. 220. [mpr. cu prime Buc. (hil. 20) 1. . 29. 30. Acţiuni «Dacia» f500 1. buc.) . 290 395 Acţi. Băncel Naţion. Rom. . 1390 1400 > Baia de Aramă .... Obligaţii eşite la sorţi 60 / 0 Obligaţii de .Stată . . . 6°lt » Căiloră fer. rom. Regale 99%°i0 8°/» » Domeniale .... 8°/0 » Mnuicipale 8°/0 . . Renta amortisabilă Cupoane De Renta Română exigibilă . . » Obligaţii de Stată 6°/0 . . » » Căile fer. Rom. Reg. ! % °l0 * » Domeniale exig. » » Muuicipale .... » Scrisă, f. rur. şi urb. exig. Diverse Aură contra argintă j » » Biletele Hypotec. .) » » * de B. N. a R.) CO o~" 3V/o Fiorini val. Austriacă.... 211 212 Mărci germane 123 125 Bilete de bancă fraueese . . 100 101 Cursulfi diuViena 3 Febr. Napoleonulfi 956 FI. Ducatulă 562 » Cursulil din Berlin Feb \ 60,# Oblig, căiloră fer. rom. noi 101.80 Mărci 8°|, Oppbenheim 111.70 > Cursulfi din Paris 3 Febr. 5*/, Renta română 00 Oi *-* Franci 80l0 Opphenbeim. ... > Cnrsulă I.ondrn 3 Febr. 8°/0 Oppenbeim — 7°U Stern — Viena la vedere Berlin la vedere. » 3 luci . Paria la vedere . » 3 luni . Londra la vedere. > 3 luni Schimbi} ALtMESTAŢIUNB NUTRIŢIUNE VIN ®3S22ifl GIIAPOTEAUT CH PEPTONE DE PEPSIHA {UlARă E DE VACA DIGERATA Şl AS1M1UBII A) Când Alimentele ajung in stomac, sunt transformate de sucul gastric Intr'uă substanţă solubilă numită Peplone cari, transportată in lâtc părţii ' corpului prin iniermedierul vineleor, servă a forma cesătunle no'tre-: muşchii, 6se, nervi, Intreţiind tu acelaş timp viaţa şi sănăiatea nbslră. Numerbse experienţe au sia-bil.it că, tratând carnea de vacă (cel mai bun aliment) priit sucul gasiric extras de la animale, se obţine un produs lntocmaiu ca acela ce se formează in stomac eonform legei naturei. Acăsi& carne de vacin digerată ■socială unui vin generos şi plăcut constitue vinul de peplone pepsic al lui Chapoteuu, preparaţie ce are proprietatea a hrăni atunci chfir când stomacul este incapabil a puica efectua uft digesliune El este mult mai activ de cât vinurile ce conţin extracturi sau <)«-muri de carne, că mai mare parte incupabiile de că mai mică putere nutritivă. Vinul Chapoteau este recomandai convalescenţilor, antonicilor, diabeticilor, personelor slabe, acelora ce suferă de stomac (gastralgii, etc.) şi sunt desgustat» de ori ce aliment, prt cum şi acelea ce nu mai au niei-uă putere şi sunt slăbite prin nă muncă pră mare, ori prin excese, friguri, dysenterie, maladiile peptului, afecţiunele cancerdse, voiajurile şi lungele osteneli. Dai doicelor, vinul lui Cliapoleau, măreşte abondenţa şi puterea luăiiitbre a laptelui; greutatea copilului creşte pe fie care $9 tnlr’un mod surprinsâtor. La copil in vdrsta de jos şi la adolescenţi, el provbcă creşterea şi ogmenteatjlă vitalitatea. Este indispensabil a se cere şi pretinde ca pe fie car« flacon cu vin de peplone pepsic, id ecsiste marca (abricei şi iscălitura Chapoteau, pharmacist de prima ciassă in Paris, 8, rue Vivienne. ■teistă preparaţiune se găseşte in deposit şi de văn-4are la D"[ Phu rmacişti şi droghişti, notaţi mai le vale: Bucureşti Pharmacia F. Brus. Braila. R. Peizal G. Kauffmes, si Drogueria Jassy. A. Racovitz. Gheorgiadi». Turnu-Severm V. Schwab. BRAUN MUS EU (ALĂTURI CO CIRCUL KREMltSER) O esposiţiune dfl preparate anatomice, embriolo-g;cc şi patologice, lucrate cu o mare artă. Oinulă care doresce sS se conformeze cu pcrceptnlfl filosofului antică, care a ţjlisă ; cunoscc-te însuşi! o pfite face trecândfi prin esposiţiunea d-lui Braun. Blu va vedea cum se concepe oraulă îu natiiţa mumei, cum creste şi se naşte, cum s§ usează corpulă şefi fiind fi atacatfi de diferite bdle şi în fine sum mare. MENAGEPIA KLEEBERG LÎN&&&&&&& &&&&&& lZHI JOURNAL QUOTIDIEN POLITIQUE ET LITTERAIRB Direoteur Polltique : i Ridacteur en Chef : JULES SIMON | E. DE GYON Administration : 9, Boulevard des Italiene, Paris COMMENCERA LA PUBLICATION DE POT- SE muEMJTIM (JMoBurs de la Bourcfeoisie F*arisienne) Nouveau Roman inedit de ? care vorbesce românesce şi nemţesce, f avăndfi poftă a voiagia, la MENAJERIA KLEEBERG. | J&I i J±/LT2>TJ±Jt CON FEOTIONES des ROB^S Va rautatu în Strada Carol I, No. 14 ilătur a cu PI armacia D Iul Kessler Efecttiă^ă Rochii după jurnalele cele mal noul cu preţurile cele mal moderate, începând de la 24 fr, IIHETMK M. SERREA unicul ii Xylogra) hfi românii ‘ medaliaţii cu medalia de argintă Ia ■lesposiţia Concordia Română, stabi-, lindu-se în Bucureşti se îisărcinăză leu totfi felulfi de lucrări atingătdre de ’l arta xylographică, cu prcciurl modelate, adresa : Str. Isvoruluî-Ne, 19, Isubt Mikaiă Vodă. MEKSDLC TRENURILOR0 CAILORt FERATE REGALE IN ROM ANI A VALABIL IDH1 LA 20 AUGUST 1881 stucnrescl-Focşani- itotnun-laşi Iaşi- Focşani-B ut.uresci But uî (jscî- Y ercioi ova \ ercioi > iu iiui'u. esc.î ţfuzî-fl -Bărboşi Bărboşi-Bszgtf Arăt Irenuriloru Arăt Trenurilor Arăt Trenurilor ArSt. Trenurilor staţiune Tr.ac. Tr. pers. STAŢIUNI Tr. ac. Tr. pers. ST.1ŢI0N1 Tr. ac Tr.ac. Tr. de per. Tr.pl, STAŢIUNI T. accelerat Ti. de per. mixt STAŢIUNI Tr ac. Tr. ae per: STAŢIUNE Tr.ac Tr. de per. 23 5 u 23 6 12 29 1 5 19 21 20 2 8 34 36 3 17 9 4 19 10 a. m. p, IU. P m- a. m. p. m. Bncnra8cî pl. Chitii» Buft» Periş Cri vin* Ploeacl Valea-Călug. Albescl p. m, 5.30 5.45 5.58 6.17 6 34 7.00 p. m. 10.45 11.01 11.14 11.50 12.28 12.47 12.57 a. m. 10.00 10.22 10 40 11.08 11.31 12.35 12.58 1.11 a. m. 7.15 7.38 7.56 8.24 8.46 9.25 a, ni. 7.00 8.18 Iaşi plee. Paşcani Roman Galbeni Bacău Yalea-Sdoă Răcăciunl Sascut p. m. 4.08 6.31 8.10 9.12 a.m, 6.52 10.3C 12.10 12.45 1.27 1.46 2.25 2.53 Bucurescl pl. Chitila Ciocănesc! Gheorgani Titu Găescî Leordenî Golesc! a. m. 8.15 8.31 8.52 9.12 9.34 10.04 10.27 10.48 a. m. 4.45 5.05 5.31 5.56 6.34 7.18 7.47 8.1i Vârcior. plec. Turnn-Sever. Palota Prunişor Timnea Strehaia a. m. 11.00 11.25 12.01 12.44 a, m, 6.15 7 15 7,58 8.14 8,28 8,51 Bnzăft plec Cibilia Faurel Ianca Muftii Brăila Bărboşi 3,00 4.29 5.35 6.10 3.2(1 4,20 4.45 5.32 6,09 7.08 7.53 a. m. 8.00 8.4 b Bărboşi pl. Brăila Mnftin Ianca Faurel Cilibia Buzău 10.50 11.35 12.36 2.00 10.07 11.08 11.54 12.35 1.18 2.01 2.41 7.55 8.40 a. m. a. m. 10.12 Butoescî Filiaşî K acari 1,15 9,07 9, 9 9.39 Tecui-Ui-Bârlad iiSrlud-T*-cuc1 M.zil Ulmeni Monteo'.T 1-27 1.49 2.28 2.39 Adj ud Pufesc! Mărăşeşti Putna-SecS Focşau! Coteacî Gugescl Sihlea 10.34 3.22 3,41 4.05 Tr. 32 11.10 p.m. 4.25 4,4*7 5, i5 p.m. 12.35 12.5 1.25 Pitesc! Costescl Stolnic! Corbu Potcova 11.14 11.45 12.09 12.25 12.45 8.25 Li- 43 44 42 44 46 - 11.18 12.05 Coţofenî Işalniţa Craiova 2.12 9.55 10,H7 10.2U Tecuciu plec. Berladu sos. a. ni. 7.05 8. 5 dioa 12 00 1.30 p. m. 5.35 7.30 Bărladu plec. Tecuciu sos. a. in. 9.15 10 55 p. m. 2.55 4.25 p. m. 8.30 10.00 Buz45 Zoiţ* 2.35 4.30 — 11.32 11,53 Slatina 1.18 1.47 Cil LCU Pelescî Balş Peatra Slatina Potcova Corbu Stolnescî Costescî 0iţesc! Golesc! f.eorden! 2,36 3,01 3,24 3,55 4.26 4,47 5,03 5.27 6,12 6 26 6,4t 7,13 7.46 a rn Bărboşi Ilărăşesci Mărăş sri-Bnzfu Râm -Sărat Sihlea Gugescl Co tescl Focşani Putna-Sâcă Mărăşeştl Pufeacl Adjud Sascut Răcăciunl V»lea-SdcS Bacău 3.50 5.15 5.49 «.09 6.30 6.50 TrN.7 12.20 12.46 1.10 1.34 2.13 2.42 — 12.13 Balş 210 25 27 7 26 28 8 5.15 6 03 6.45 7.06 Tr. m. No. 33 11.05 11.36 11.55 Tr. m. Nr.3: 3.00 3.31 3.50 Râm.-Sărat Zoiţa BuzSd Monteoru Ulmeni Mizil Albesc! Valea-Călug. Ploescl Cri vina 1.24 2.49 3.48 4.14 1.00 1.32 2.25 3.01 3.35 4,20 4.55 Tr, m. Pelescî Circea Craiova Işalniţa Coţofenî Răcar! Filiaşî Butoescî 2.34 2.45 3.10 3.59 p. m. 3.30 3.47 40 4.20 4.36 4D 7 7,40 7,55 8,19 Bărboşi pl. SerbescI Prevalu Ilanu-Conachi Ivesc! Tocucin Mărăşesc! a. m. 5.12 5,40 p. m. 10.20 10.50 a. in. 9.10 9.3; 10.02 10.20 10.46 11.40 12.1C Mărăşesc! pl. Tecuciu Ivesc! Hanu-Conachi Prevalu Serbeştî Barboşî p. m. 11.25 11.53 a. m. 6.15 6.45 p. m. 4.15 5,10 5.43 6.I.-7 6.25 6.54 7.15 a. m. 10.20 4.24 5.09 5.31 No.20 8.40 Tr pl, 10.15 Strehaia Timnea 4.29 5.20 5.43 Găescî Titu 8,50 9,39 Baiboşl-Giiliiţî Galaţi-Barbogi 8.15 3.12 10.50 5.26 5.56 635 7.23 7.41 8.00 sora 9.13 Prunişor Palota Turnu-Sever VSrciorova s. 5.14 5.54 6.15 p. m. 5.59 6 20 7.00 8.00 p. m. Gheorganî 8,05 8,26 8.46 9,00 p. m, 10,01 10,22 10.46 11.00 a, m, | 23 5 6 3 24 6 i 604 Galbeni Roman Paşcani laşi 808. 9.15 10.30 1.05 p.m 3.48 4.25 6.16 9.05 săra Periş Buftea Chitila Bucurescl sos. 11.10 11.31 11.45 i2.0C a. m. 6.02 6.11 6.30 dim 9.31 9.54 10.09 10.25 sera 11,15 11.40 nopte CiocănescI Chitila Bucnrescî sos. Barboşî Galaţi j a. m. 6,15 6.50 p m. 8.03 8 4« p. m. 7.25 8.0l» Galaţi Barboşî p. m. 10.10 10.54 a. m. 'a. m. 9.25 j 8.25 10.021 9.00| îoescî-Predealfi iredeaiu-Ploescl Păşcanî-Suceva Sucdvii-PaşcHUl Buc n-escl-Giii rgtu Giurgiu BuciiNjucI Staţinnl Arăt. Trenurilonl Arăt. Trenuriloru Paşcani Suceva dim, sera Suceva PSşcanl p, m, dim, 6,54 9,45 Staţiuni Tren de persone Tren de oersone Tr.ac. Tr. m. 7r.pl. Sta ţi ud! Tr.ac. Tr. de pers. 10,44 12,23 7,07 10,09 5, 4.41 1 3 Staţiutlî 2 4 1 3 5 2 4 6 Bucnrescî pl. Comana a m. 7 30 8.22 p. m. 6.J0 7.12 a. m. p. m. Ploescî pl. Băicoiu Câmpina Comarnic Sinaia Bnştenî Predeal u sos a. in. 9.50 10.26 10.53 11.26 12.10 12 24 12.50 p. m 7 06 8 00 9.00 9.46 10 56 11.16 11.52 a m S Predealfi plec. Buşteni Sinaia Comarnicn Câmpina Băicoiii Ploescî p. m. a. m. p, m. VerescT-Botoşanl Botoşani-VerescI Smârda plec, Giurgiu Comana Bucnrescî sos, 7,l5 8,25 9,05 5,50 6,05 7,15 7,55 9.04 9.32 10.05 10.40 6 04 5.38 6.16 7.27 8.27 9.04 9.49 7.56 8.32 8.59 9.25 'O.OOj VereacI Botoşani p, m 12.08 3,20 ’sdra 9,47 11,42 Botoşani Verescî dim. 5 21 7,21 p. m, 3.15 5.15 Giurgiu Smârda sos. 9.25 9.30 8.10 6.29 7.02 7.29 7.53 8.25 Bucurescl.— Tipografia Academiei Române (Laboratoril Români) Strada Academiei 26 www.dacoromanica.ro f MARŢI, 96 IANUARIE 1882. / In BncurescI şi districte 10 bani numSruln. ANULU XII, Nr. 2,9.14 ■MMBWiiMW—l MHIIII II .^4 % Preţul abonamentului: pe an 24 lei, pe 6 luni 12 lei, pe 3 luni 7 lelj In districte: pe an 30 lei, pe 6 luni 15 lei, pe 3 luni 8 lei. | Orf-se abonamente ne Insoţitu de valora se refnsă. Abonamentele se face numai la 1 şi 15 a Se-cărei luni. Directorii : I6n C. Fund63CU. Pentru abonamente reclame şi almnciurl, a se adresa la AdmiDistraţiune. STRADA NOUA Nr 3. Pentru Franoia : la Societe Havas, Laffite dt Comp, Pentru Austria ?i Germania, numai la Aiolf Steiner 8, Place de la Bonrse, Paris. jJ Hamburg. (Germania de Nord). Pentru Anglia : la d-nul Eugene Micoud, 81 Pleet ff Pentru Ungaria la d-nuln Moritz Wiets, în Buda-Street, E. C. ' Pest, Servitenplatz. Preţulu anunciuriloru : linia mică pe pagina IV, 25 bani, reclame po pagina III, 1 leu, pe a II, 2 lei şi pe a I, 3 lei. Pentru rubrica, inserţii şi reclame, redacţia nn e responsabilă Epistolele nefrancate se refusă şi articolil nepnblicaţl se ardă. Administratori) : I6n C. Fundescu. SOCIETATEA ,IMPRIMERIA TELEGRAFULC„ Domnii membrii ai acestei asociaţiunî ne putân-du-se întruni vineri sără, din cansa altorti întruniri politice, suntO rugaţi a se Întruni astă sără la 8 ore, In strada academiei No. 29. La ordinea (filei este alegerea comitetului definitivă şi alte cestiunl urgente. SOIRI TELEGRAFICE (Serviciul!! (Jiareloră streine) fioma, 3 Februarie.—S’a împrăştiată sgomotultî că k fruntaria Herzegovineî aă fostă prinse documente din' care reiese că, între insurgenţi şi consulii italianl din Bosnia şi Herzegovina, esistă vil re-laţiimi. Se £ice că aceste sgomote provin de acolo, că cercurile vaticane se sforţeză a aţâţa desbinarea între Austro-Ungaria şi Italia. Petcr8bnrg, 8 Februarie.—Comentândă discursurile ţinute de ministrulă Szlavy în delegaţiunile austriacă şi ungară, ifiarulti Nowoje Wrcmja întrebă ce trebuinţă are guvernulă austriacă sg ascundă întinderea mobilisăriî, deca el nu se gândesce de cată la pac:fiearea Herzegovineî. Curentul societăţii rusesc!, asicură acesta fliarti, este cu totulă paclnică; ea cundsce valdrea resbelulul precum şi pe aceea a păcii şi pdte fi neliniştită celă mult de temerea că politica Austriei în Orient sguduie pacea din temelii. O politică agresivă atâtă în Ost câtă şi în Vest pdte să provdce fdrte uşoră o res-cdlă generală. Peterabarg, 3 Februarie. — ţMarulu Moskows-kija Wjedomosti jlice că este o acuzare nebună a-ceea d’a vorbi despre agitatori pauslaviştl în Serbia şi Muntenegru. Nu mai este uicl o îndoială că mulţi ruşi, sârbi şi muntenegreni aă simpatii pentru fraţii subjugaţi; dâră aedsta totă nu dovedesce ună sprijină materială. De altmintrell nici mal era câtuşi de puţină trebuinţă d’o agitaţiune, de vremo ce s’a făcută totă spre a amărî poporul!). In privinţa intenţiunil ce ară fi esistândă d’a întinde o-cupaţiunea, citatulă ţjiară amintesce politiciloră Austriei că orl-ce răbdare îşi are marginile el şi că întinderea ocupaţiunil pdte sg conducă la greutăţi icr,ernaţionalu. Iiemberg, 3 Februarie.—Se anunţă din Peters-burg.că a sosit acolo din Londra lordul Campbell, fostă colegă în ministeră cu lordulă Beaconsfield, spre a se informa şi a căpăta amănunte esacte despre perscciiţiunile contra ovreiloră din Rusia. D-sa cugetă a aduce informaţiunile sâle în Camera Cc-muneloră chiară în $ioa de 7 Februarie, când se va discuta interpelarea d-luî Worms. YiOna, 8 Februarie. — D-lă Giers a esprimatu erl, într’ună chipă spontaneă comitelui Kalnocky părerile sâle de rgă despre recentulă discursă ală generalului Skobeleff, prin ceea-ce incidentulă a fostă aplanată. Petersburg, 4 Februarie. — Discursul!) d-lul Kalnoky împle fiarele de sat'sfacţiune, ală cărei gradă este ansă fdrte deosibitu. Petersburgijei Wjedomosti urineză, discu'ândîi acestfi discursă, pe urmele foii Journal de St. Petersburg şi’lă aplaudă într’nnă cbipă frenetică asicurândă că elă este a-mică ală Austriei. Golos se miră de primirea nefavorabilă ce a avută acestă discursă în Pesta şi crede a găsi causa în dorinţa dre căroră politici ca insurecţiunea sg nu fie terminată fără dre-cari com-plicaţiunl; de aceea corniţele Ealnoki ară face bine sg urmărdscă în modă exactă aceste sforţări, care potă conduce la amestecuri ale puteriloră şi li o uouă crisă orientală; ori câtă de mari ară fi ânse relaţiunile amicale dintre Rusia şi Austria, totuşi nu pdte sg mergă cine-va penă la o atitudine pasivă în fapte positive, care formdză ţinta secretă a fttinulţuEniţiloră cu discursulă comitelui Kalnoky. Nowoji Wremja se esprimă într’ună chipă cam re-servată şi pune punctulă de gravitate în întrebarea, dgcă Austria n’a putută sg rdraână la fruntarii unde se p6te âncă conta pe succesulă a diferiteloră combinaţiunl diplomatice. Eefersbnrg, 4 Februarie. — Adevăratul!) tonă ală unei părţi a societăţii vusoscl asupra corapli-caţiuniloră sud-slave este cu totulă contraria de acela ală farului Nowoje Wremja-, se simte nu numai simpatie faciă cu insurgenţii, dgră şi antipatie faciă cu Austria. Discursulă generalului Skobeleff, care a fostă trimisă la Paris ca sg se răcorească, ne dă o probă despre acgsta. De altmintrell nu lipsescă opiniunî care protestă contra generalului oratoră. Rusîcija Wjedomosti, judecă si tuaţiunea justă când!) afirmă că ne aflăm!) pentru momentă în ajunulă unei complicaţi uni a cestiunel slave; totuşi de la discursuri la masă penă la fapte este fdrte departe, dâră vrednică de însemnată este că în aceste discursuri se vede silinţa spire-teloră d’a se îndrepta spre acestă cestiune. Acestă £iară judecă misiuuea istorică a Rusiei cu totulă alt-felă de câtă generalulă Skobeleff. Rusia, ca ori şi ce Stată civilisată, are de misiune d’a lucra la | desvoltarea eî din întru, şi mai alesă acum! Fără a-şl ascunde simpatiile lui pentru Herzegovinenî, J acestă «fiarQ încheiă ast-felă : «Altă dată nu voiam sâă nu putgraă sg dobândim!) nisce resultate mal solide în peninsula balcanică, acum este ens§ prea târţliă d’a îndrepta rgulQ, mal alesă că totulă ne este nefavorabila». i I j Paria, 4 Februarie. — Se ţfice că d. Goschen ară ti având!) misiunea să dea în Berlin esplicaţi-unl că demersurile anglo-francese în Egiptă n’aă, ' dupg cumu se pare că suntă privite in Berlin, ca-racterulă unei alianţe anglo-francese. lăcă testulă circulăriî d-luî Freycinet către repre-seutanţil Franciei în străinătate: ' «Mg grăbescu a cumunica Esc. Vdstro, că preşedintele Republicel îmi-a încredinţată pentru a doua dră presidenţia Consiliului şi departamentulă a-facerilor!) străine. îmi dorescă noroci) în relaţiunile ce se nască din noă pentru miue prin acgstă înaltă funcţiune cu dv. îmi veţi da concursulă dv. spre a întări şi mai multă bunele reiaţi uni ce esistă deja între Francia şi guvernulă pe lângă care sunteţi a-creditaţl. Freycinet. Gravosa, 4 Februarie. — Insurecţiunea se Întinde mereă. Din mulţime de localităţi sosescă pe neasceptate scirl că s’aă vcţjutu pe acolo bande de insurgenţi. Guvernatorele, feld-mareşolul lovanovici, a plecată la Mostar. A se vedea ultimele soiri pe pagina IV • ! BUCURESCI, 25 IANUARIE Este d’o absolută trebuinţă ca, în discu-ţiunea ori-cărei cestiunl, să domnăscă sinceritatea, căci numai astfl-felfl se pdte face lumina. Nn voimfl sg vorbimfl negreşitfl aci de ces-tiunile care sg trateză înaintea Tribunaleloru sefl a Curţilorfl, unde fie-care din părţi se si-lesce a găsi totă felulfl de chiţibuşuri- spre a dovedi că are dreptate. Aci voimfl sg ne ocu-pămfl numai de cestiunile naţionale, de ces-tiunile acelea care privesefl Intrega ţără, care se discută în Parlamentulfl nostru şi asupra cărora naţiunea trebuie sg fie luminată. Trebuie sg mărturisi mii, cu destulă părere de rgfl, că numai sincere n’afl fosta oposiţiu-nile ori de câte ori s’afl discutata nisce asemenea cestiunl în Cameră şi Senatfl. Din contra, ele, în ar$ăt6rea lorii dorinţă d’a înegri guvernulă, nu numai în facia naţiunii dări) şi a străinătăţii chiarfl, afl mersa pflnă acolo în câta afl înaintata neadevăruri, afl susţinut şi afl arătata dorinţa să se efectueze fapte pe care în ajunfl le blamaseră, pentru că e-rafl făcute de guvernfl. Astfl-felfl amil văijutfl pe oposiţiunl, când cu reluarea Basarabiei, strigândfl din răsputeri : «Noi nu dăm acestă provincie, n’afl de cât să vie muscalii s’o ia şi să trăcă peste cor-pulfl tutulorfi Românilorfl.» Putea dre guver-nulfl nostru să urmeze o asemenea cale, a-tuncl câudfl era hotărîrea unul Congresfl european, căruia i s’afl supusfl alte puteri mal mari ca noi? Negreşitfl că nu, şi elfl ’şl-a plecata capulfl. Totfl astfl-felfl arii fi făcuţii orl-ce gavernfl, orl-cărul partita arii fi aparţinută elfl. Veni apoi cestiuuea dunărdnâ. Guvernulă, prin Discnrsulfl Tronului, îşi afirmă drepturile lui, ceea ce supără pe Austria şi căută nodfl în papură spre a întrerupe relaţiunile cu noî. Oposiţiunile acusară pe guvernfl că a Indrăs-nitfl să ţină unii limbagia aşa de fermii faciă cu o putere atâta de mare şi, pe întrecute, începură a’l oferi monarchief vecine până şi sacrificarea unei părţi a drepturilorfl nds-tre de suveranitate pe Dunăre. Acestea suntfl fapte care s’afl petrecuta fdrte de curândfl şi pe care naţiunea le cu-ndsce destula de bine; ele nu mal afl dărfl trebuinţă de nici unii comentarii. Spre a dovedi 6nsă şi mal bine atitudinea opesiţiunilorfl, trebuie să relevămil două fapte care s’afl petrecuta mal de curândfl şi, pu-năndu-le faciă în faciă, să lăsămil naţiunea să le judece. La 8 Ianuarie curenţii mal mulţi conver-vatori de peste Milcov, printre care se afla şi ttberalulti, d-lil Cogălnicânu, alesalQ colegiului ala IV-lea de Mehedinţi, se întruniră la Iaşi şi protestară în modula celfl mai e-nergiefl contra proiecteloril presintate de d-lil C. A. Rosetti, ca ministru de interne, cor-ptirilorQ legi uită re şi care n’afl altfl scopfl de câtii îmbunătăţirea sdrteî ţăranului rom&ufl. Aci nu este vorba nici de Francia, nici de Austria, nici de Banat; este vorba de talpa casei, cum , an Bolberiţa Constantin, diu regimentul! 10» dor6r*u>. banţi, putna, suo-locot .«nt! de la 1877 Octomhjes >..■ 16, în regimentul! 29 dorobanţi, Dorohoi!. Poltzer Ferdinand, din regimentul 27 dorobanţi vr. - / 4 W. 1 I www.dacoromanica.ro sub-locotenentu de la 1879 Iulie 1, în regimentul 5 linie. — Se înaintâză la gradul de locotenent în arma cavaleriei. Hacman Alexandru, din regimentulA 7 călăraşi, sub-locoteneutfl de la 1876 Iulie 16, în acelaşi corpii. Ciurea Yasile, din alţi duoilea escadronu de tren, snb-locotenentfl de la 1876 Iunie 25, în regimen-tulfl 7 călăraşi. Nicoleseu Teodor, din regimentul 2 călăraşi, sublocotenenţii de la 1876 Iulie 16, în regimentul 2 roşiori. MOŢIUNEA DE BLAM A D-lui COGĂLNRlfîNU Adunarea deputaţiloru (Şedinţa de Sâmbătă 23 Ianuarie.) Preşedenţia d-luî vice-preşedinte d-lă Leca. Şedinţa se deschide la ora 1 şi '/a P- m- PresenţI 106 d-nî deputaţi. După citirea comunicărilorfl d-lfl Th. Boldur Lă-ţescu propune oa Camera să trâcă în secţiuni imediată spre a se ocupa de moţiunea presentată de d. Co-gMniceauu în şedinţa precedentă îu urma interpelare! d-lnl Lahovary adresată guvernului în privinţa fami-lielorQ bănăţene reîntârSe la urma lorii. Guvernul!!, prin d-lfl ministru de finanee, declară că Iasă acâsta la aprecierea Camerei. Se pune la votQ propunerea d-lui Lăţeseu şi se admite La 4 or« şedinţa se redeschide. D-lă Fulger anunţă Camerei trista nuvelă că d. Mantu, deputatulă col. III de Galaţi, a încetată din viâţă. Biroulfl, cu consimţimântulu Camerei, delegă pe d. Fulger, ca împreună cu colegii seî de la Galaţi să es-piime, în numele Adun&rel, familiei răposatului con-doleanţa ei precum şi se însoţâscă Cortegiulă funebru. D-lfl Ileva dă citire raportului comitetului de secţiuni în privinţa moţiune! d-lul Cogălnicânu, care a fostă primită numai de secţiunile a 6 şi 7, cari aă numită delegaţi pe d-ni! Burileuu şi E. Ghica, ârfl cele-1’alte secţiuni aă respins’o, numindă delegaţi pe d-niî Stolojan, Gonstandinescu, Boldur Lăţescu, Opran şi Fleva. Considerautele pentru care majoritatea Comitetului delegaţiloru în numărfl de 5 a respins-o şuntă urmă-ţârele : 1. Maioritatea Comitetului a constatată mai ăn-teiă că moţiunea face o critică nemeritată guvernului, care in acestă cestiune a făcută totă ce putea si trebuia să facă. 2. Că nici cu acestă ocasiune, guvernulă nu a călcată stfămoşesea tradiţiune de ospitalitate a a-ecstei ţări. 3. Ca în faţa Constituţiuneî şi leg Horă esistentc ale ţârei nu se mai pote evoca sub pretextă de obiceiă ală pământului, umbra Regulamentului organică şi a unei legislaţiuni ale căroră disposiţiuni de ară fi ast-felă şi de s’ară admite ară pune în pericolă e-sistenţa nostră naţională deschiŞindă uşile la ori-ce mv&siune streină. Aceste considerante aă fost într rupte prin apiaase vil din partea deputaţilcră. Minoritatea comitetului n’a presentat în scris con-sideraţiunile el pentru primirea moţiune!. Mal toţi d-nil senatori asistai!. Opasiţiunea era în părfl ; după eşeculă ce ’l-a avut in şedinţa de la 22 a Senatului ea totă nu se învăţă minte şi cre^u că d’astă dată să câştige; dâr speranţa îl fn vană. Fiindă mal mulţi înscrişi pentru a vorbi, d. vicepreşedinte întrâbă cine vorbesce contra şi cine pentru, atunci d-lă Vcrnescu, ajutată şi de d-lfl N. Ionescu, protestă contra acestei procedări, susţi scadă că acâsta nu e couformă cu regulamentulfl ; discuţiunea acâsta reglementară ară mai fi continuată dâcă d-lă D. Bră-tianu care era celă d’ântSiu înscrisă, nu ceru se vor-bâ-;că. D-lă jD. Brăt'anu, având cuvântul, ţjice că cestiu-nea de la ordinea şlilei este o cestiune cave privesce întrâga naţiune şi mai cu sâmă pe liberali. D-sa regretă că d. Cogăluiceuu, pe care ’lă crede liberală, a tăcută o asemenea moţiuue şi crede că autorulă el, care a fostă mistificată prin natuva-l ardentă, pasionată, trebuie să o regrete elă ânsuşî. Pasiunea, vără venindă a doua ţii pe scenă ^is» : Francesulă este totă-de-una francesă şi ala resună de aplause. Totă aşa a făcută şi d. N. Ionescu cândă a (Jisă că Românii de dincolo cu cri de aci aă acelaşiQ sânge, aceeaşi carne, aceleaşi âse şi acelaşi® suflet®. (ilaritate, aplause). D. I. C. Brătiajiu observă cu drept® cuvântă că declaraţiunea d-luî N. Ionescu cum că moţiunea nu este ună blamfi pentru guvernă, nu se. Dotrivesce cu acusaţiunile d-lul Cogălnicenu cum eă guver-nulă a gonită din ţâră pe timpă de iernă şi In mi-serie pe nisce familii băneţene, precum şi cu acelea ale d-luî N. Ionescu că Românii aă fostă isgoniţî pe cândflţj.străinii aă fostă lăsaţi se vină cu gri? mada. D-sa c-ue voie Camerei se dea citire uueî liste de satele din noii îufiinţate în Dobrogia sâă sate în cari s’afl aşezată Românii de la anexarea Dobrogiel Din acesta listă s» vede In ună modă destulă de clară că guvernulă nicl-o-dată nu s’a opusă ca Românii din alte părţi să se stabilâscă în ţâră şi mal cu sâmă în Dobrogia. Dară d. prim ministru s’a crezută în dreptă a lua orî-carl pre-cauţiunî. Reamintesce d-luî Cogăluicânu că, pe cându se găsea d-luî la ministere, alături cu d. I C. Brătianu, era ună individă care făcea speculă, ducân-du-se în Banată şi spunândfi Româniloră de acolo să ’şî vânţjă tâtă averea lorii şi elă le va înlesni se câştige alte proprietăţi mal mari în Dobrogia. De aceea d-sa a căutată să facă să înceteze acâstă speculă şi a (fisfi că toţi aceia cari vorfl să emigreze în Dobrogia să vie de cu vreme pentru ca să ’şl pâtă lucra pă-mântulă şi să nu fie nevoiţi se trăiască din punga loru, că în timpă de iârnă să nu vie căci nu vorfl găsi case de locuitfl, dâră să vie numai p.; ntru ca să ’şi alegă locurile şi apoi primă-vâra să se aşeze definitivă pe acele locuri. Veţjendu âusă că emigraţiunea se întinde atâtă de multă a clrutfl informaţiunî dâcă toţi emigranţii aă formalităţile cerute, adică cărţi de emigra-ţiune, şi i s’a spusă că nu îndeplinescă aceste lorma-l.tăţl. Atunci s’a adresată la guvernulă austro-un-garfl cerândă cs să facă să aibă şi acte de emigra-ţiune. Ore, întrebă d. prim ministru, dâcă Aduuareo, cândă este vorba de a recunâsce calitatea de română observă cu cea mal m*re scrupulositate acâstă formalitate în privinţa fie-căruî individă în parte,japol gu-vernulă putea să procedeele altă-felu cândă este vorba de împământeniri şi chiară improprietăriri în masă la sutimi de ârnenl de o dată ? Ore, dâcă prin asemenea împroprietăriri, fără nicî-o precauţiuue şi prea desfl repeţite, s’arfl fi dată locă la unfl conflictfi internaţională, ce ară fi disfl oppsiţiunea, care mal filele trecute ţUcea guvernului se evite câtă se pâte asemenea conflicte ? D. prim ministru ţlice că guvernulă n’a"gonită, nici n'a estrădatfl pe aceste familii bănăţene; de estrădare nici nu pâte 'fi vorba căci guvernulă aostro ■ ungară niri-o-dată nu 'le-n cerută şi unii chiară afi remasfi în ţâră. Toţi nu puteafi să remâne, căci în ce condiţiune ară ’fi rămasă ? Ca iloţl V De aceea guver-nulă îl a povăţuită să se întârcă la căminele lorfi şi sg nu se mal lase a fi vietemele esploatatorilorO. D. prim ministru termină astu-felfl : «Aţi văţută din lista citită câte împroprietăriri s’aă făcută în 'Dobrogia eu bănăţeni, ardeleni şi alţi Români cu sci ea, cu voia, cu stăruinţa mea. Prin urmare vă perdeţ! timpulă în zadară, d-lorfi din oposiţiune, siliudu-vă a face să se crâză că noi amu fi avntă o purtare antiumană, auti-romănâscă în acestă împrejurare. Discutaţi mal biiw adevăratulă scopă ală moţiunel d-luî Co-gălnicânu şi numai amestecaţi aci şi pe bănăţeni, ca sub vălnlD acesta să'ajungeţi la alcă ceva. (Aplause prelungite). Adunarea decide ca şedinţa să se prelungescă. D. C. Boerescu, luândfl cuventulă, dice că bărbaţi politici de importanţa d-lorfi Cogălnicânu şi Ionescu, trebue să scie că atunci cându este vorba să se orga-niseze o oposiţiune sen’âsă contra guvernului, înainte de tâte trebue să se alegă obiectul® din cari voescă sS facă o armă de atacă. Obieetnlu alesă de d-loră este nenorocită atâtu din puntulfi de vedere politică câtă şi legislativa. Ortorulu se ascepta ca autorulfi moţiune! care, în şedinţa prccedemă, preocupa de sârta bănăţeniloră, să se ocupe şi In moţiune de dânşii. Dârfi numai de bănăţeni nu se^pomenesce c- va în moţiunea care este m discuţiune. D. Boerescu reciinăsce^că ideia care preocupă po a-utorulfi moţiunel este multfi mal vastă; pe d’o parte d-sa voesce să se prejudece o cestiune do principia, >- iarfi pe d’alta să atingă unii scopfi politică. Bănăţenii suntfl pretextulă : scopulă este altulfi (aprobări). D-nu C. Boerescu, cu cunoscuta-! elocinţă, analisâză în tâte amănuntrie el moţiunea d-lnl Cogălnicânu şi combate aciisaţiu:iile>duse de d. Ionescu contra gu vernuluî. Recunâsce encă o-dată că uniculfijscopfi ală el este curată politică şi vizâză la resturnarea guver-bnlul; d-sa ară fi preferită ca d-lă Cogălnicânu să dea esemplu ce-lă daă miniştrii francesl, şi să conţi nue a susţine guvernulă, din care a făcută parte până ieri şi acâsta celă puţină penă când găsia, spre a ’lfi lovi, o*cestiune"de principiu âră nu' de[administraţie. Celă puţină, continuă d-nu Boerescu, dâcă d. Cogălnicânu sc gândea la golulă pe care! trebuia să’m tmplinâscă a doua ^i după resturnarea gnvernnlin actuală! Sigură eusă că d-sa a lăsatfl totulă în voia în-ternplârel D-sa termină, ţjicândti că datoria tntulorfl este de a nil espune ţâra lafnecnnoscntă. D. O. Vcrnescu, începe prin a declara că înDe d-sa şi autorii interpelăm! şi moţiuue!, n’a asistat . nici o înţelegere, spune că nu se va face apărătorulu tutuloră motivelorfl din moţi ne, dâră nu e contra el în ceea-ce. privesce conduşi uni le şi scopuliî el. D-sa cată a corceta unele?părţi din moţiune, dâră mi se u-nesce cu autorulă el în ceea-ce privesce estrădarea în priviuţă băjenariloră agricoli. Estrădarea, după d-sa, nu este obligatâre do{câtfl în virtutea nn-ri convenţiile! încheiate. Şefulfl partidului sinceră liberală declară că nu se ţjice guvernului în ună modă absolută, că răă face de nu primesce în acâstă ţâră tâte elementele ce s’arfl presint.a în ori-ce condiţiunl^se ţjice numai că răă face guvernulă de nu primesce pe străinii, de origină română, cari vină să coloniseze Dobrogia şi tirmină, recunoscândfl că oposiţinnea este atâtă de impotentă în câtă nu pâte fi vorba de ună votfl de blamfl şi lâsându-se la o parte acâstă cestiune, gn-vernulă să se unâscă cu^oposiţiaţlşi, aitâudă* ce s’a petrecută în trecută, să se iâ disposiţiuni pentru vi-itoru, ca asemenea n norociri sg nu se mal întâmple. D-nu V. Mama, şi ca Română şi? ca bănăţânfi de origină, se crede datoră se iâ cuventulă în acâsfă cestiune. D-sa, după ce arâtă cum s’aă petrecută faptele cari aă dată născare acestei moţiuni, după ce răspunde dd. lorii Cogălnicânu şi Vernesou, conchide pentru respingerea moţiunel. iîcă cum d. Maniu arâtă adevăratele faptejcum s’aă petrecută : Ună impiegată ală vapârelorfi austriaca, anume Popovicl, s’a dusă în Banată şi a declarată mal multora* de acolo că densu are; să le dea pă-mentă în Dobrogia de la guvernulă română, şi ? ceriită'de la fie-care 5 fiorini, obligfmdu-I ca, ajun-gendă aci, să-î dea eră fie-care alţi 5 fiorini. Atunaî aceste familii lomâne aă primită bucurosă şi, luândă bilete de ducere şi îutârcere de la comună pentru 15 $ile, aă venită în ţâră. Nimeni nu-1 a împedi-catu se nu intre în ţâră, şi după co acelă Popovicl le luă âncă cât*1 5 fiorini, le duse la prefectulă de Me-hpcfinţî ca să câră pământii. Acesta telegrafia ministrului, care răspunse că nu scie nimică, şi prefectulă arâtându-le respunsulă, noii veniţi nu voiră .să crâză şi sosiră în Capitală, unde Popovicl dispăru. Aci el aă cerută ârăşî pămentă, jîicendă că Popovicl îl a dusă la lucru gata. Eî plecâudă d’a casă, lăsaseră vorbă că de vorfl primi pămentă, unii din el se voră reîntârce în Banatfl ca să vînţjă locurile ce? aveaă acolo; ne-dându li-se pămentu, el aă (Lisă că se întorcu înapoi şi aă cerută guvernului ajutoră de drumă, ceea?ce nu li s’a refusată. Ast-felfl s’a petrecută Gestiunea, continuă d. Maniu. Acum dâcă motivulă interpelărcî a fostă sârta celorfl 140 familii, estrădarea lorii, obiectulă dâră dispare diu momentulă ce se lămuresce cestiunea. D. ministru de finance, avenau cuventulă apoi, râgă pe dd. deputaţi să-l permită a dice câte-va cuvinte în acestă cesti me. Adunarea fiindă obosită va fi câtă se pâte de scurtă. D-sa începe prin a constata că d. N. Ionescu n’a înaintată, pentru susţinerea moţiunel, nici ună singură argumentă plausibilă, seriosO. A văzută pe d-nu Cogălnicânu la combaterea făcută de d-nu ILe-resen speriându-se şi renegândă chiară moţiunea, ârfl pe d. Vernescu declarându la începută că nu siis-ţinele tâte motivele moţiunel, dâră în urmă a spusă că conclusiunile le primesce. D-nu Chiţu ţjice că nu este trebuinţă se se cerceteze decă acestă moţiune este resuliatulii unei înţelegeri a tutulorfi grupurilorfl o-posiţiuuel. Aci este ca udă a se (ii ce : aci e Rodos, aci e şi Saltnlă săă, ce este d. Cogălnicenu este şi moţiune-. (aplause). D-sa susţine că moţiunea şi considerantele eî n’aă fostă nici de cumu improvisate ci preparate. D Chiţu reproduce cuvintele d-luî Cogălnicoanu prin care ţjice că, «obiseiurile pământului er. fi ca să uu se înapoiere din acâstă ţâră nici ună emu fie unul seă mal mulţi cari veneafl. Şi erau chiarfl domnii ţârei, $ice d-nu Cogălniceanu, care d daă chrisăve ca să se aducă âmeniî din ţări streină, şi acel âmeul, de la care uu se c- r a nici paşapârte, nici bilete de emigrare, eraO scutiţi de tâte angararele şi se nunreaă chrisoveliţi > Vedeţi dâră, d-loră deputaţi, continuă d-nu Chiţu, că d-uu Cogăiniceanu cândă dice în moţiunea seaca se se primească băjenaril streini, muncitori de pământă şi mai cu semă Romănî, coprinde în prima linie pe streini. D-nu Oogdlniceanu. Eu amă fostă colegă cn d-ta şi scil că uu suntă în stare se facă acâsta. D. Ministru de financc. Acum voiţi s’o faceţi; dară ve declarămu că nu vă lăsămă s’o faceţi, (aplause) Aţi Tăcută mari fapte.,când aţi cugetată şi lucrată românesee. Hei! n’a venită timpulă şi nu credfl că va veni vr’odată pentru ună Cogălniceanu să facă fapte mari în detrimentulQ {erei. (aplause prelungite) D. Ministru de finance întrâbă ce scopă are acâstă moţiune dâcă nu este ună votă de blamă dtipe cumfl susţine oposiţinnea. D sa vede în acâstă moţiune două părţi ; de uâ parte blamulfl şiavertîsmentulu ce sodă 3 guvernului, şi de cea-altă parte partea cea gravă, acea privitâre la colonisare, ds aceeajfd-sa analisâŞă bine ceea ce a gândesce necontenită a se întări prin elă însuşi şi prin ţâră şi totă d’o dată cnm să fie înţeleptă, pentru ca să nu provâce nici uuă stătu străinii. D-sa protestă contra celorfl ce s’afl socotită îu dreptă să spună că Romănia regată este mal josfl pusă de câtă sub DomuiI regulamentari (aplause prelungite) Se pâte să fie slăbieiuul, urmâză d. ministru de finanţe, suveniruri plăcute D-vâstră personală pentru regn la mentalii orgaoicfl şi pentru Domnii cari v’afl fuvo. ratu şi îmbrâţigatfl. Suntfl profane gure!» acelea rari că regatulfl de ab Mortizi. (Aplaosc prelungite.) Unu conservatorii întrerupe şi stiigăcă aplaodă poliţia care umple tribunele. , D-lfl Ministru de finance reluând $ice că sub gu-vernulfl li erolfl nu se va vedea poliţie prin tribune, 'ecum se vedeau cete de bătăuşi umplând Ci tribunele ,o alto regimfl. Tribunele uâstre dafl dovadă căvsunt inspirate de cele mai bone sentimente. D-lfl Vice presidentă. Este unu deputat care pentru mine vorbesce unfl limbagifl străină şi pe care nu îlă Înţeleg® (aplause). www.dacoromanica.ro 4 TELEGRAFULU t t ■;i i ', îl : V li ACTE OFICIALE Locot.-colonelă Dimitrescu Maican, actualulă di-rectoră ală şcdlel de infanterie şi cavalerie, se nu■■ mesce directoră ală şcdlel de aplicaţie de aruleris §i geniă, în loculă colonelului Eracle Arion, trecută directoră ală şcdleî de resbelă, contipuăndă locot -colonelă Dimitrescu Maican a îndepleni în acelaşi timpă şi funcţiunea de directoră al şc61el militare de infanterie şi cavalerie, ce ocupă. — Se înainteză la gradulă de colonelă în direc-ia şcdlel de aplicaţie de artilerie şi geniă, locot.- ţcolonelă Dimitrescu Maican, directorulă şcdlel de infanterie şi cavalerie, la vacanţa lăsată prin numirea colonelului Eracle Arion în postulă de directoră ală şcdlel de resbelă. — Se aprobă planulă întocmită de consiliulă comunei BucurescI, pentru alinierea stradel Gloria, admisă şi de consiliată technică de pe lângă mini-sterulă lucrăriloră publice, ast-felă după cum s’a propusă de consiliulă comunei. — Suntă numiţi în justiţie : D-lă M. Păulinescu, jude instructoră la tribu-nalulă Putna; d-lă C. Mărgăritescu procuroră la acelaşă tribunală; d-lă D. Greceanu, suplininte la tribunalulC Putna ; d-lă Ant. Antonescu, membru la tribunalulă Mehedinţi. Ii jD I ‘V’ E IR, S JB. încoronarea împăratului Alesandrn Ial.— Se scie că pâufi acum împgratulă Alexandru III ală Rusiei •- jcă nu s’a încoronată, neapărată din causa situaţiu el interidră a colosului de la Nord care este fdrue precarie. Cu to.te acestea âns8 se vede că cel din jurulă autocratului rusă aă perdută răbdarea şi voescă ca acestă formalitate sg se în-deplindscă cu tdte ameninţările partidului nihilistă, care a avisată cuiar pe împgrată ca să nu mal facă nici o cheltuială pentru serbarea încoronărei căci tdte voră fi zadarnice şi voră fi perdute în dauna tesaurulul statului sgă. Astă-felă găsimfi In fiarele străine dre cari amănunte îa privinţa încoronărei pe care credemă de ună interesă a le da şi cititoriloră noştri. In Rusia, ţjicti aceste Şiare, se facă mari pregătiri pentru serbarea încoronărei care va dura mal multe săptămâni. In curândă programa ser-bfirel va fi stabilită, încoronarea se va face în Moscova, ânsS de astă dată nu se va face intrarea triumfală în oraşQ ca altăjdată. Pentru ce ?... Cele-l’alto solemnităţi voră fi ca şi la ultima încoronare. Marele banchetă de gală va avea locă, după încoronare în Granotvilasa Palat, ale cărui saldne voră fi impodobite cu tablouri vechi şi ilustraţii din istoria sacră. O dată cu încoronarea va avea locă şi deschiderea esposiţiuneî din Moscova. Curtea a comandată 150 arnaşamente de mare gală pentru caii pe ci.ri voră încăleca membrii familii imperiale şi principii străini cari voră asista la încoronare. Aceste arnaşamente suntă de catifea cu corddne şi galdne de aură şi voră costa 1000 ruble fie-care, peste totă adică numai arnaşamen-tele voră costa bunicica sumă de 1,500,000. Pentru persdnele din suita imperială şi ofiţerii generali se voră repara arnaşamentele de mare gală cari se conservă tn museulă grajduriloră imperiale âncă de pe timpulă Ecaterinel a II. Prin urmare acestea voră absorbi o altă sumă p6te totă atâtă de mică ca cea de susă. Tdte comandele trebuescă se fie gata pentru 1 ^Maiă, ~MaI multe milidne de ruble se cheltuescă pentru o simplă formalitate, pe câudă poporulă $are în miseria cea mal cumplită! N’ară fi mal bine ca autocrntulă Rusiei în locă de a lăsa să se facă aceste cheltuell zadarnice sg dea libertate poporului şefi?! Dâră.... se asceptămfi sg vedemă resultatulfi cestoră mari pregătiri. a- ULTIME SCIRI Serviciulă particulară ală «TELEGRAFULUI» (Agenţia Havas) Belgrad, 4 Februarie. — După o telegramă a d-lul MijatovicI, actualmente în misiune la Paris, perderile ce a avutfi Serbia cu Uniunea generală suntfi fgrte mici. D. MijatovicI negociază cu o bancă parisiană în vederea construcţiunel căilorfi ferate sârbescl. Paris, 4 Februarie. — D. Decrais, ministru plenipotenţiarii alfi Francieî la Bruxelles, a foştii numită directorO alfi rfacerilorfi politice la miuisteri-ulfi de esterne, în loculfi d-lul Veiss, demisionată. S’afi relncepuţîi negociările pentru încheierea tratatului de comercifi snglo-francesfi. Viena, 4 Februarie. — Delegaţiunea ungară, întrunită in şedinţă plenară, a votatfi creditulfi de 8 milidne ceruţii de guvernfi pentru reprimarea in-surecţiunel în Dalmaţia şi în provinciele ocupate. Mâine va avea locfi a treia citire. D. I. de Slavy, ministru comuna de finanţe alfi monarhiei, asigură că alegaţiunile înaintate în privinţa întindere! insurecţiuneî suntfi esagerate şi adă-ogă că crede că nu va fi de lungă durată şi că nu se va mal reînoi. ţîiarulfi Prcssa anunţă că generalulfi IovanovicI la sosirea-î în Mostar a fosta bine priimitfi de în-trgga populaţie fără distincţiune de confesiuni, care ’şî a argtatfi devotamentul fi şi fidelitatea el pentru Impgratfi şi a respinsfi orl-ce comunitate cu insurgenţii. Acelaşifi limbagifi a fosta ţinuta de toţi locuitorii din diferitele părţi pe unde a trecut generalul. Cairo, 4 Februarie. — Noulfi ministeră nu este âncă definitivii constituită în urma oposiţiunilorfi cari d afi produsfi de ieri. Roma, 4 Februarie. —. Camera a continuata dis-cuţiuuea îu privinţa proiectului de lege pentru sta bilirea scrutinului pe liste. D. Depretis, primulă ministru a pronunţata unfi lungă discursă respin-gândă argumentele produse contia proiectului şi terminândă a pusă cestiunea de cabinetă în privinţa adoptărel principiului scrutinului p9 liste. In urma discursului presidentulul consiliului, d. Taiani a propusă următărea ordine de Ochi! el vărsaB schînteia Unul fulgera mâniată... . v Ensă o huruitură La părta-I se auZi... Şi o splendidă trăsură Dinainte se opri. Tresări atunci, de-o-dată, Şi prin searbădă lumină, VăZu ’n uşă că se-arâtâ A Româniloră Regină! 1882, Ianuarie Scnrlat C. Slosca DIVERSE Dramele vitriolului — FaptulB s’a petrecuta la Paris. O fată cu faţa aprinsă veni şi se ascunse în gangulB unei case. Uitându se mereB în stradă, ea scăse din pozu-narB o sticlă, o destupă şi o ţinu în mână. Ea nu aşteptă multa, după câte-va momente, văZu înain-tânda unB tînărB, tocmai acela pe care’lB aştepta. îndată ce acesta fu înaintea ei ea eşi din ascun-Zătăre şi se pregăti ca se’î arunce în faţă eonţinu-tuia sticlei. Dări de o dâtă dete unB ţipătB teribila. O mână o apucase de braţ» şi’î luase din mână instrumentulB răsbunăreî. Ea se intărse şi recunoscu pe unB agenta care o pândea de multa. Acăstă nenorocită a fosta condusă la aresta. Ea a declarata Comisarului că nu’şl a pututQ răsbuna. Tînerula era ainantuia ;eî, şi causa resoluţiunel tinerel fete a fosta că acesta o părăsise de câte-va Zile. * * * Câtfi costă instrucţia militară în Francia. —Este interesanta de ştiută câta cheltuesco guver-nula francesu cu stabilimentele de'jinstrucţie militară. Pentru toţi fiii de Jlmilitarl este înfiinţata unB Prytaueum-militaru unde copii primescB o instrucţie preparativă de 8 ani, şi sunta trecuţi în şcăla militară din la Fleche. In acela Prytaneiim-mili -tarO (şcăla fiiiloru de militari) sunta 300 burse şi 100 semi-burse unB totala de 400 elevi. Numărul» şi costulu fie-căruia elevă în parte pe anB în şcălele militare franceze este : In Pritaneum-militar 430 elevi (la Fleche), lei 1356; în şcăla politechnică 500 elevi (Paris), lei 2,376; şcăla militară specială 600 elevî (St. Cyr), lei 2,078; şcăla de Stat-Major 60 elev! (Paris), lei 7,067; şcăla de artilerie şi geniu 400 elevi (Fontainebleau), 4,153 ; şcăla de cavaleriă 330 e-levl (Samur) 4,233 ; şcăla de medicină şi formari» 150 elevi, 5426. In totala pentru una efectivă de 2,420 elevi din diferitele şooli, guvernulă franeesQ cheltueşte 8289000 lei pe fin-care anB. ULTIME SOIRI Ser vi ciula particulara aM «TELEGRAFULUI» (Agenţia Havas) Cairo, 6 Februarie. — NoulB ministeriB egyp-tănă a notificata consulilorB Franciel şi Angliei intenţiunea sea de a regula în unire ca aceste două puteri atribuţiumie bugetare ale Camerei notabi-liloru. Nu se scie âncă ce răspunsă vorO da acestei notificări cabinetele din Londra şi Paris. Viena, 6 Februarie.------In cercurile oficiale nu se scie nimica în privinţa scirel date de lag-blat privităre la unB pretiusO atentată contra principelui Muntenegrnlul. Raporta oficiala. — La 1 Febrarie, insurgenţi! s’aă adunată în ţâra învecinată cu BastacI şi au trecută rîulă Drina; a doua Zi trupele imperiale aa ocupată Susjewo fără nici o luptă şi, la 3, a-celea cari aă fostă trimise spre Earanla, Humic, Bastaci şi Brad, a8 respinsa, în urma unul focQ violenta, nisce bande puternice de insurgenţi. La 4, după amăZă, insurgenţii, atacândB Susjewo, Humic şi Brod, au fosta respinşi de soldaţi austriacl cari au avuta 4 morţi şi 17 răniţi. Per-derile încercate de insurgenţi suntă cu multă mai mari. Ragusa, 6 Februarie. — Insurgenţii din Herze-govina s’aă făcuta stăpân! pe oraşulQ Konjiutza, posiţiune importantă între Mostar şi Serajevo. Paris, 6 Februarie.—D-la Freycinet, presiden-tulB consiliului, respunZândă interpelaţiunei d-luî Granet, în privinţa amănărel resoluţiunel votată de Cameră în şedinţa sea de la 26 Ianuarie, în care se Z'ce că «trebue să se revisuiescă legile constituţionale » Zice că revisuirea este actualmente imposibilă şi că na trebuie să se ia din nou acăstă cestiune de câtă numai atunci cândă momentulB oportuna va sosi. Camera primesce, cu 287 voturi contra 66, o ordine de Zi prin care se esprimă încrederea sea în declaraţiunea ministeriulul şi în ferma voinţă a a-cestuia de a realisa reformele reclamate. Trata tuia dâ come reia intre Francia şi Ispania s’a semnata. Textula Noteî remisă la 2 Frbruarie de către Assim pa§a, ministru de esterne, şefdorti mişiu-nilora streine la Constantinopole. Domnule AmbasadorU, Amfi primita Nota pe care E. V. ’ml aţi făcuta onărea se ’ral o adresaţi la 16 Decembre în uviviiiţa ceremonialului ce trebue să se observe faţă cu consulii străini şi şefii de misiuni care se află în călătorie prin imperia. In acăstă notă, E. V. constată că mai multe din disposiţiunile conţinute în circularea S. Porţi cu data de 24 Septembre precedenta se află în oposiţie cu tratatele, capitulaţi-unile şi usurile, şi cere prin urmare ca prescripţi-unile acestei circulărî să nu fie puse în aplicare. Regreta că nu mă potu uni cu modula in care hotărîrea S. Porţi în acăstă împrejurare este privită de cea mal mare parte din d-niî şefi de misiune. O cercetare atentivă a tratatelorO şi capitu-laţiunilorB ne-a condusă la conclusiunea că nu se aduce nici o restricţiune la dreptulB nostru de a ne conforma purtarea năstră cu aceea a statelorB europene în materie de ceremoniale. Faciă cu varietatea infinită de procedeurl din care nici unu nu esprimă voinţa unei autorităţi morale, formulânda o regulă de dreptB pentru nisce raporturi determinate, guvernulă imperiala nu cunăsce usurile la cari E. 7. voesce se facă alusiune. E10 păte cu tăte acestea se afirme că dăcă actele opuse la ceea ce se practică pretutindeni s’aB produsfi câte o dată, ele nu împlinescB de locfi condiţiunile generale indispensabile pentru a avea unB caracter obligatoria. Nisce procedări derogatorii cari se află aşezate pe nisce date atâta de slabe şi care sunta supuse la continui vicisitudini n’arB putea de sigur să servăscă de basă a unui stătu quo legala şi regulata, chiarB dăcă aru exista. S. Părtă se crede prin urmare în dreptB de a menţine în integralitatea lorB disposiţiunile oirculă-reî de care este vorba. Voia fi recunoscătorii dăcă E. V. va bine voi a da celoru în dreptB instrucţiunile cele maî proprii pentru a preveni orî-ce neînţelegere în acăstă privinţă. Primiţi etc. Semnata. Assim. (Serviciu de aijî 4 ore săra) Cair, 7 Februarie.—ConsiliulB de miniştri a primita legea organică, afară de articolele cari se raportă la bugetB. Se crede că dreptulB de a vota bugetulB va fi atribuiri miniştrilorfi şi la 7 membri din Camera Notabililorfi, delegaţi speciali de către dânsa. Londra, 7 Februarie. — Times Zice că la deschidere sesiune! ordinare a Parlamentului, astăzi Marţi 7 Februarie, discursul» Reginei va constata că Francia şi Anglia sunta de acorda pentru tot» ceea-ce privesce EgyptulB, că obligaţiunile internaţionale ale acestei ţări, voru fi îndeplinite, că interesele poporului Egipteanii nu vor» fi uitate şi că drepturile Sultanului vorB fi respectate. Discursulfi nu va face alusiune la atitudinea celorO l’alte Puteri europene in eestiunea Egiptului. 3 ADUNAREA DEPUTAŢILOR Şedinţa de aţii Marii 26 Ianuarie. După cetirea sumarinlui şi a comuuicărilorfi, d. T. Boldnr Lăţescu propune se se ţie o şedinţă de sără aZî spre a’şî des voi ta interpelarea sea asupra neaprobării licitaţiei acsiselorfi comunei BucurescI. Camera otărăsce ca, după trecere în secţiuni pâDe la 5 ore, să se otărască atunci şedinţa de sără. Se votăză apoi proiectulB de lege pentru cumpărarea colecţiunel de antichităţi a d-lu! Boleac şi dd. deputaţi trecB în secţiuni. SENATULU Şedinţa de aţii Marţi 26 j Ianuarie. Presidenţia d-luî vice presidentQ, colonela N. Bibescu. PresenţI 41 dd. senatori. Şedinţa se deschide la ora 3‘|,. SumariulB şedinţei precedente se aprobă. La ordinea Zif®* alegerea unul vice-preşedinţe în IoculO d-luî G. Leca, ministru de finanţe. DD. Senatori proceda la alegere. Ras uitatul B votului este celB următori : Votanţi 36. AB întrunită. D. D. Sturzea 27 voturi. D generala CernatQ 2 vot. D. M. Gr. Sturdza 1 vot. Bilete albe 6. Prin urmare d D Sturzea este alesă vice-pro-sidentB. Apoi SenatulB a intrata în cercetarea maî multora cereri de indigenate. Iuformaţinnile de a• delicate Depoii la iple [armadele din România DE L’ABBAYB DE FECAMP (FRANCE) ESCELINTA, TONICĂ, DIGESTIVĂ SI APERITIVĂ CEĂ MAT BUNA DIN T(5TE LICORILE VERITABLE QUBUR. BENEDICTIN E Brevetee ea franca et k ffitratiger. A se cere todăuna in josulfi fiecărei sticle, eticheta pătratî purtăndti semnătura directorelui gem irale Adevărata Licuare Benedictină se găsesce în fie-ce oraşu la ceh mal b< ne case de băcănie, Comestibile, 1 in şi licoururl, etc. si în Bncurescl la casa M. A. FialcovsJcy lajFraţil 0-. şi D. Tănăsescu comersanţl şi la Iorgu Oonstantinescu strada Carol I. BIBLIOGRAFII A apărută de sub ţipară umi romană P6rte interesantă : «OSAHDLt între altele descopere şi unO misteră a Iul Satană, de Th. Wartic. A eşită de sub ţipară şi se află de vânzare la tăte tipografiile şi la sub-semnaţil editori: REGELE LEAR Tragedie în 5 acte de William Schakespeare, traducere din Englezesce de Adolf Stern, cu 24 ilu-straţiun. — Preţuia L. n.!3.50, hârtie velină 4.50. Tipografî-editorI Thiel & Weiss palatulU „Dacia-Romania.“ A aparuto de sub tiparu unu frumosă volumă de POESIE de d-lă Al. A. Macedonski precedate de o privire critică asupra poosiel. RecomandămO cu insistenţă acestă volumă de poesil unele gingaşe, altele mişcătdre, altele pline, de ună dotă pătrun^ătoră, deru tâte frumdse şi plăcute. Orî-ce română, care, ’şl are o biblo-tecă acasă este datoră sS adaoge acestă volumă la biblioteca sea şi acelă care n’are bibliotecă j’lă îndemnămă a începe culegerea el prin acestă to-umă de poesie. o lî IGIENA ORAŞULUI BUCURESCÎ de dr. V. Bianu, broşura de 300 pag. în 8*. A eşită de sub ţipară şi se află de^v§n$are lai librăria Socecă et Comp. şi Graewe. Preţul 3 lei. CASA DE SCHIMB T O ÎMI -A_ TACIU No. 60. Strada Lipiacanl, No. 60. Pe ţlioa de 26 Ianuarie 1882. 5 ®/# Renta umorii bilă. . . . 5 • 9 Renta Română . . . . 6 9 0 Obligaţiuni de Stată. . . 7 ®/0 Obl. căii. fer. rom. Regale . 6 0,0 Scris, funciare rurale . . 7 °/# » » urbane . . 8 ®/# Imp. municipală . . . . » Casei pens. 300 1. . Impr. cu prime Buc. (bil. 20) 1. . Acţinul «Dacia» /500 1. buc.) . Acţi. Băncel Naţion. Rom. . . Comp ~86.>/4 86. 96.% 100. 99.*/* 99.% 100.8/, 215. 28.*/.. 290 1425 99V/o ‘/. °/e Baia de Aramă Obligaţii eşite la sorti 6*/„ Obligaţii de Stată 6sf, » Căiloru fer. rom. Regale 8*/0 » Domeniale .... 8°/B » Municipale 8°/0 . . Renta amortisabilă Cupoane De Renta Română eligibilă . . * Obligaţii de Stată 6°/0 . . » » Căile fer*. Rom. Reg. > » Domeniale exig. * » Municipale .... » Scrisă, f. rur. şi urb. exig. Diverse Aură contra argintă.......... » » Biletele Hypotec. . » » » de B. N. a R. Fiorini val. Austriacă.... Mărci germane . . . v . Bileu de ham-â francese „ . insulă din Viena 6 Febr. Napoleonulă..................... 956 Ducatulu........................ 563 Cursnlă diu Berlin 6 Febn 6°.0 Oblig, căiloră fer., rom. noi 101.20 8°;0 Oppbenbeim..............111 UurstiVfi din Paris 6 Febr. Renta română.............— Opphenheim. . . . . . cursul ti Londra 6 Febr. 8°/0 Oppenheim................— 7°/0 Stern....................— Schimbă Viena la vedere.............. Berlin la vedere............. » 3 luni ...... Paris la vedere.............. » 3 luni................ Londra la vedere............. » 3 luni................ 2 ’U% 210 % 123 100 Vfiliu. 8° Io 88. 88. ■9?.lU 101 IOC Jţ'ranc! > B.EMIL SCROB E .A.3SrTr STTJ Strada Nouă No. 10, alăturea cu ma-gasinele «VILLES DE FRANCE», strada e situată vis-â-vis de biserica Sărindaru. —Execută t<5te operaţiunile dantistice şi aşezarea dinţiloră artificiali în aură şi cauciuc, după sistemele cele mal nuoî americane în perfecţiune. Preciurile mal moderate de cât pretufindine. SSraciloră în tdte ^ijele operaţiuni gratisă. SE CAUTĂ UNUTISERU care vorbesce românesce şi nemţesce, avSndă poflă a voiagia, la MENAGERIA KLEEBERG. ifiiimiiiiliii-iiînn.iniilnniiT,.ii....,m.. îiinmim MALADIES de POITRINE T6te peraănele cari sufer de maladii de pept, precum catarrhe, phthisi\ guturaiuri si tusse invechite trebue sa in;.'ebuinte8e SIROP DTOOPHOMTE de CHAUX de fiROLlULT & C” | care, presoris de mulţi annii de medio! i lumei întregi, a dat in tot d'auna cure minunate. Prin Întrebuinţarea oontinua a acestui Sirop, tnssea inceteasa, sudorile nocturne dispar, alimentatiunea bolnavilor se ameliorează rapide, cea ce se poate constata prin ingraaiaj ea ai aspectul unei sanltati mai inflontOre a bolnavului. Siropul nostru de Hypophosphit ile calce este de culâre pembe si se vinde in flacdne turtite de forma outiia, revestite de marca fabricei, cu semnătură Qrimault ai Gia. si timbrul Guvernului fr&nces. LA PARIS, CASSA GRIMAULT UT C1*, 8, STRADA VIYIENNE SI IN PR1NCIPALHÎ.B PHARMACII [iiinimiiiiiiiriiniiiiiiiiiTiirinfnnmriiiiiiiRii*iiinmnniTTininimiiinirnjimnm: JD^ MIUA CONFECTIONES des ROBtfS S’a mutată în Strada Carol I, No. 14 alătur a cu Pharmacia D lui Kessler Efectue'ţlă Rochii după jurnalele cele mai noul cu preţurile cele mal moderate, începând de la 24 fr. DEHETRIE M. SERREA nniculă Xylographfi română medaliată cu medalia de argintă la esposiţia Concordia Română, stabi-lindu-se în Bucurescî se însărcinăză cu totu felulă de lucrări atingătăre de arta xylographică cu preciurl moderate, adresa : Str. Isvorulul-Nc. 19, subt Mihaiă Vodă. fOCXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX* x DE ÎNCHIRIAT SI DEVINZARE Două perechi case, una compusă din 6 camere şi dependinţe iar cea-l’altă compusă din 3 camere dependinţe şi ’pivniţă totă în aceiaşi curte. Doritorii care voră bine-voi a le lua cu chirie seă a le cumpăra, se voră adresa la proprietară în Dealu Spiri, Strada Seneca No. 4, de la grădina «Za Capră» prima uliţă pe stânga la sub-semnata. proprietară. PaulinaSlănicenu. 8 8 X X X X X X X X X X X X BRÂU nsr MUS RjjTJ sa ■i ac © 0 "O ©I sS >■ © 'S CQ u © ao sC a © ©i >0 © U s 'S § X* 3 «a BRAUN MUSEU O esposiţinne de preparate anatomice, embriolo-gice şi patologic^, lucrate cu o mare artă. Omnlâ care doresce să se conformeze cu percept.nlă filosofului antică, care a jlisn : cunosce-te însuşi! o păte face trecendă prin esposiţiunea d-lul Braun. Elă va vedea cum se concepe omulă în matriţa mumei, cnra rivesce şi se naşte, cnm se lisează corpulă seă fluidă atacată de diferite băle şi în fine cum mure. X X X X X X X X X 8 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X B .A, TJ IST M TT S TU TJ * ocxxxxxxssxxxxxxxxxxxxxxxy După acesta plăcere instructivă, spectatorulă va trece în a doua despărţire şi va privi o frumăsă panoramă unde va vedea între multe tabicuri de o mărime fdrte mare şi teribilulă incendiu de la Ring-Teatru, Torturile inchisiţiunel; acestă tablou înspăimântătorii din tristulă trecută ală istoriei o-menirel. Preţulă de intrare este de 50 banî pentru museulă anatomică fără cadoă şi pentru panoramă şi museulă istorică 50 de bani cu cadoă. îndemnămă pe onor. publică de a se folosi de acestă ocasiune atâtă de plăcută câtă şi folositdre. Mărimea esposiţiuuel este atâtă de variată că abia în decursulă de TREI CIANURI este posibilă a vedea totulă. Tinerii ce dorescă a voiaja şi • care ştiă limba germană şi română se angajeză imediat la Panorama d-Iuî Eduard Braun. S» Căiloră fer. rom. Regalei » Domeniale . . . . » Municipale 8°/0 . . ] 99,/,0/o 88. 88. 97.'/, 101. 100'/, 100. Y, 101. ' a 222. 29.V2 300 1430 care vorbesce românesce şi uemţesce, avându poftă a voiagia, la MENA-GERIA KLEEBERG. Renta amortisabilă Cupoane De Renta Română exigibilă . . » Obligaţii de Stată 6°/0 . . * > Căile fer. Rom. Reer. ; lk °/o » » Domeniale exig. » » Municipale .... » Scrisă, f. rur. şi urb. exig. Diverse Aură contra argintă \ » » Biletele Hypotec. » »’ » de B. N. a R.) 2 SU °/o 3lU° o Fiorini val. Austriacă.... 211 212 Mărci germane 123 125 Bilete de bancă fvancese . . . 100 101 Cursuliî dinViena 7 Febr. Napoleonulă 9545 FI. Ducatulă 563 * Cursuliî din Berlin 7 Febr. 6°/0 Oblig, căiloră fer. rom. noi 100.90 Mărci 8°/o Opphenbeim 111.— > Cursuliî din Paris 7 Febr. 5°/0 Renta română — Franci 8°/o Opphenbeim > CQrsultt Londra 7 Febr. 8°/0 Oppenheim — 7°/0 Stern Scb inabil Viena la vedere Berlin la vedere » 3 luni Paris la vedere » 3 luni Londra la vedere » 8 luni A DE ÎNCHIRIAT SI DE VINZARE Două perechi case, una compusă din 6 camere gi dependinţe iar cea-l’altă compusă din 3 camere dependinţe şi ‘pivniţă totă în aceiaşi curte. Doritorii care voră bine-voi a le lua cu chirie se'ă a le cumpera, se voră adresa la proprietară în Dea In Spiri, Strada Seneca No. 4, de la grădina bolnavilor se ameliorează rapide, cea E ce se poate constata prin ingntsi&ie* si aspectul uneâ samtati mai 8=3 infloritbre a bolnavului. Siropul nostru de Hypophosphlt ile oalce este de culăre pembe n . vinde in flaedne turtite de forma ovala, revestite de marca fabricai, ci semnătură Qrim&ult si0>9, si timbml Guvernului francea. LA PARIS, CASSA GRKIAiJl.T KT C*9, 8, STRADA VIVIENIÎE 81 IN '’RlNCII'ALELE PHARMACII cu ;^llllllllllllHtHHIIttmillimm)HllllHIHIIIIIH IIIIIIIIIUIIIIIItlfWlllliitlIHHIIIIIIIimillN S’a mutata în Strada Carol I, No. 14 alătur a cu Pharmacia D Iul Kessler Efectuej/ă Rochii după jurnalele cele mai noul cu preţurile cele mal moderate, începând de la 24 fr. «TRIE 1. SERREA uniculîi XylOgraphiS română medaliată cu medalia de argintă la esposiţia Concordia Română, stabi-lindu-se în Bucurescî se îusărcindză cu totă felulă de lucrări atingătdre do arta xylographică. cu preciurî moderate, adresa : Str. Isvoruluî-Nc. 19, subt Mihaiă Vodă. X X X X X X X X X X X X X X BRATJTT MUSETT s3 ■s ■§ 5C © 53 T3 0 PQ © OD a © 5- w >0 © O E 0 ’g £ © S >îS BRAUN MUSEU O esposiţiune de preparate anatomice, embriolo-gice şi patologice, lucrate cu o mare artă. Omulu care doresce sS se conformeze cu perceptulă filosofului antică, care a glisu : cunosce-te însuşi! o p6te face trecendu prin esposiţiunea d-lul Braun. Elă va vedea cum se concepe omulă în matriţa mumei, cum cresce şi se naşte, cum se usează corpulă seă fiindu atacată de diferite băle şi în fine cum mare. Hapurile, prafurile, drageurile cu basă da feru, intrebuinţato pentru «la reconstitui, i_marele inconvenîantu d a conjine ferulu in stare nesolubllâ. d’a da ferfi unu au marele înconeemantu da couline ferulu in stare nesolubili, d’a da ferft unui stomachu ja bolnavă pentru alu disolva, d'a provoca constipapune si adossea a negri dinţii Phosphatul de_ fer solubil al lui Le ras nu poaeedă nici unulu din aceşti iuconvenienli : esto ivnu liquidu limpide, foră gustă ai fSră mirosu, care, afară din foră, conţine elertlen-lulu phosphat , principiu regeneratoriu alu osseloru, Elfi produce effeete minunate, in tote caşurile unde există insărăcirea sângelui, curarissesce colorile palide, « rampele si durei ile de stomachu, inlesnesce desvoltarea fetelorfi tinere regulamăsă lucrarea menstruajiuneî sî faoe se dispare pola albă. Depositu in principalele pharmaciî Dupe acesta plăcere instructivă, spectatorulă va trece în a dona despărţire gi va privi o frumdsă panoramă unde va vedea între multe tablouri de o mărime fdrte mare şi teribilulă incendiu de la Ring-Teatru, Torturile inchidfiunel; acestă tabloă înspăimântătorii din trisiulu trecută ală istoriei o-menirel. Preţuia de intrare este de 50 bau! pentru museulă anatomică fără cadoă şi pentru panoramă şi museulă istorică 50 de bani cu cadoă. Indemnămu pe onor. publică de a se folosi de acestă ocasiune atâtă de plăcută câtă şi folosităre. Mărimea esposiţiune! este atâtă de variată că abia în decursulă de TREI CIANURI este posibilă a vedea totulă. Tinerii ce dorescu a voiaja şi care ştiă limba germană şi română se augajeză imediat la Panorama d-luî Eduard Braun. (laUurrhuW, nădufnlu.sufo-catiunea si «dte bol ele or-ganeloră r «iratorie suntu vindecate prin Tnbnriie i«- .«esr, 3 fr. in Franâo. — faevaaeear IBJR, .A. TJ TT 3±/L TJ S TO TT DE VIN D A DE Hîrtie maculatură cu 1 fr. ocaua. A se adresa la Administraţia ace stuî diar.1 MENAGERIA KLEEBERG LÎNGĂ GRAND CAFEE DE BOULEVARD MENAGERIA CEA MAI MARE DIN LUME. m mim IJST PIE-C A. iR. B XD I de două ori HRMTULU SI DRESAREA ANIMALELOR FEROCE Cm d’întâiîi la 4 o. şi a doa la ? ore s^ra PRECIDLtl INTRAREI : LoeuUt I, 2 fr., Loculti II, 1 fr., Locul III, 50 b, Detaliurî se pdte vedea pe afişe. Cu deosebită stimă, F. KLEEBERG. se I/fYI DI vvmi DE mehedinţi, 1 Iii U Iii llllm află de vânzare numai eu 15 lei vadra la d.ţPăun'.Popescu, hanul Slătari. Doctorulu NEGURA tntorsă din străinătate, locuesce în propria sea casă, strada Colţea No. 35. Vis-â-vis de Primărie. Con-sultaţiunî diminâţa de la 9—11 ore. priu LICITAŢIE, spre tăere pâlcurile de păduri ce nu suntă In esploatave, după moşia Surdesca-Glodăneasca a liberii Biserici Armăseşti, din Comuna Armăşeşti, judeţuiă Ialomiţa. Se voră ţine doue licitaţii de către d-lu Iordacbe Zosima, ChitorulO şi administratorulă Bisericeî, una în ţjiua de 6 Decembre şi alta la 13 Decembre anulă curent, în localulu administraţiei Bisericeî din numita comună pentru cândă amatorii spre a putea concura, voră ti însoţiţi de garanţii iu regulă, gi cându vor vedea condiţiunile vânzări prin licitaţie. PHOSPHATE DE al lui LERAS, Pharmacist, doctor in sciinte, la Paria face parte integrante din sânge. GSadb elu dispare, slăbiciunea începe fac ’ ................. '• - aţia devine palidă, pofta de mâncare dispare ei sângele sî oerde eolorea m IM Vindecate Ia mometv td chiaru cu hapurile ** . " antinevralgice, ale « Lr ..veeur, s u. iu d-mlul Cronier. Preţul 3fr., cutia, in Franci#, fan vciatu-chimistfl de clasa l-a; 23, mt> de la Monnale, BăJUS, Dna it in Bnonreseî: la d. zfirner, si in tdte farmaciele. In specialu lard-lu EITEL RISSEOEFEIÎ pharmacistfi la Bucureşti. VECINICA FRUMUSEŢE OBŢINUI'A PRIN CSAGIUL PARFUMERIE a lui L. LEGRANB Pnrnissoru! Cartei Rnsiiei ORIZA LACŢE LOŢIUNE EMULSIVĂ A Ibeşcoşi riîcoreşce pcl-oa, face sădispară, distruge pistruelr. SAVON ORIZA Dupe doctorul [ O. IiEVEiL,cel mai dulce pentru pele. j ESS.-ORIZA XORIZfl-LYS i Parfume noui adoptate de fashiune. Oriza-Powder Pulbere flori de Oree Aderează pelei 51 ’i dă catifeala persicei. ctisele cu locuia lorft din Callea 1 Biaiii Griviţa No. 66, în întindere de 80 stinjenl lungime şi 14 st. facia. Doritorii se vorfl adresa la sub-semna-tulfl în Strada Lucacl, No. 51. G. ŞTIRBESCU. BIBLIO GRAFII M MCflRAT da Caro! I, 1 No. UnQ saloud şi o o-daiâ uiobilata, Stra-14. A se adresa chiar acolo. AU QUINQUINA & AU CACAO COMB1NES VINUL TONI-NUTRITIF CU BASA DE VIN DE A LUI SPANIA BUGEAU D Are un gust forte plăcut. Bl este (Şilnicprescris de sommitătile medicale ale Franciet şi Slreinit&tei contra affectiunilor urmetore: Saracia Sângelui Matadii nervâse de tot felul (Nevrose) P6Ie albe, perdari seminale fDiarrhea rchonică Hemorrhagii passive, scrofule jjj Affectiunî Scorbutice Pâriode de convalescentă a tutulor » frigurilor Iu fine, acest medicament convine specialmente convalescenţilor, Copiilor slabi, Femeilor «îelicate 51 bătiinilor s‘ jili prin vârstă 31 infirmităţi. LA GAZETTE DES H0P1TADX, L’URIOR MEDICALE, L’ABEILLE MEDICALE Recunosc superioritatea lui asupra tutulor celor alţi tonici FaEirica si vcndarc în gros Paris - LEBEÂULT MAYET ei Cle, 29, siraila Paiesirt.' SPUSUL DEPOSIT mm DETALIU L.4 PARIS, PB,A LEBEÂULT 5 , RUS BEAUMUR Deposit in Romania în tftte pharmaciele cele t .ne. A apărută de sub ţipară unu romană frirte in-teresautu : MONAHULt între altele descopere şi ună misteră a Iul Satană, de Th. Wartic. A eşifcă de sub ţipară şi se află de vemjare la tdte tipografiile şi Ia sub-semnaţiî editori: REGELE LEAR Tragedie în 5 acte de William Schakespeare, traducere din Engleztsce de Adolf Stern, cu 24 ilu-straţiun. — Preţulă L. n..3.50, hârtie^velină 4.50. Tipografî-editorî Thiel & Weiss palatulu „Dacia-Eomania.u A apărută de sub ţipară ună frumosă voiumu de IPQIESIIE! de d-lu Al. A. Maceăonslci precedate de o privire critică asupra poesicl. Recomandă mă cu insistenţă acestă volumă de poesil unele gingaşe, altele mişcătăre, altele pliDe, de ună doru petrundetoră, deru tdte frumdse şi plăcute. OrI-ce română, care? ’şl are o biblo-tecă acasă este datoră s§ adaoge acestă volumă la biblioteca sea şi acela care n’are bibliotecăjj’du îndemnămă a începe culegorea el prin acestă vo-uipă de poesie, IGIENA ORAŞULUI BUCURESCÎ de dr. V. Bianu, broşura de 300 pag. în 8°. A eşită de sub ţipară şi ?se află de vendare la librăria Socecu et Comp. şi Graewe. Preţul 3 lei. Bucurescî.— Tipografia Academie! Române (Laboratoril Români) Strada Acadeaua? 26 www.dacoromanica.ro Preţul abonamentului: pe an 24 lei, p« 6 luni 12 lei, pe 3 luni 7 lei; în districte: pe an 30 lei, pe 6 luni 15 leî, pe 3 luni 8 leî. Ori -ee abonamentu ne însoţită de valore se refusă. Abonamentele se face numai la 1 şi 15 a fie-căreî luni. Directorii: I6n C. Fundescu. Pentru abonamente reclame şi anunciuri, a se adrese STRADA NOUA Nr 3. la Aduiiuistratiune. Pentru Prancja : la Societe Havas, Laffite <& Comp, * 8, Place de la Bourse, Paris. $ Pentru Anglia : la d-nnl Eugene Micoud, 81 Fleet i Street, E. C. Pentru Austria şi Ge: mania, numai la Adolf Steiner Hamburg. (Germania de Nord). Pentru Ungaria la d-nttlfl Moritz Wiets, în Buda-Pest, Servitenplatz. GXBtiîfcXA 'JBXK Preţulu anunciariloru : linia mică pe pagina IY, 25 bani, reclame pe pagina 111, 1 leu, pe a II, 2 lei şi pe a I, 3 lei. Pentru rubrica, inserţii şi reclame, redacţia nu e responsabilă Epistolele nefrancate se refusă şi articolil nepublicaţi se ardă. Administratorii : I6n C. Fundescu, SCIKI TKXjEGK.IFICE (Serviciulu ^iareloru streine) Londra, 7 Februarie. — Singurula puncta în-dciosu în cestiunea egiptănă, adică deca d. Frey-cinet va desaprobi angajamîntulu d-lul Gambetta, a fosta lămurită şi elu acuma. D. Freycinet consideră atâta Nota comună câta şi tdte propunerile făcute apoi de d. Gambetta pentru o acţiune comună, ca de totd înlăturate şi suspendate. De aceea afacerea egiptăuă este astăzi, întru câta privesce pe Francia şi Englitera, în stătu quo ante. La 26 Ianuarie d. Freycinet declară în prima sea întrevor-bire cu lordul a Lyons, că Francia voesce, în viitd-rale eî demersuri în privinţa Egyptuluî, sg procedeze în acord cu tdte cele-l-alte puteri mari. Ast-feia se osplică şi misiunea d-luî Goscben. De alt-mintrelî, după cuma se vorbesce în moda positiva, este neadbvăratB că anula trecuta Arabi bey a petrecuta multe luni în Constantinopole, că a conferit acolo adese ori cu Sultanul şi că arii fi primit de la el ordinul secret d’a destitui eventualii pe Tew-fik-paşa şi a lua locuia lui, cu condiţiuuea ense ca să recutiăscă suveranitatea Sultanului. Arabi bey ur-mâresce cu totuia alte scopuri. Petersburg, 7 Februarie. — Pe cândă fiarele slavofile se mal gândescB dăca trebue să se dea ’napoî, $iarulB Golos preciseză atitudinea faciă cu evenimentele din Herzegovina şi ţjice că discursulu generalului Skobeleff este contra obiceiurilorB politice. Golos sfăltuesce pe slavofill se se ferescă d’o a-ţâţave artificială a mişcării naţionale îu fevărea ira-ţilorB slavi, oăcî atunci băla din întru arB conduce la complica ţi uni şi mal rele. Intr’o mişcare de asemenea natură nu este nici urmă măcarB de un adevărata patriotismă. Cu totă desgustulu ce esistă faciă cu Austria, se auda chiarB şi prin cercurile militare voci care condamnă discursulB generalului Skobeleff. Mesagerulit guvernului publică o corespondinţă din Cetinje, cu data de 13 Ded&hbre anula trecut, care cuprinde următorulB pasagiB. «Trebuie se spuneam cu cea mal mare nepărtinire că Austria, chiar din cele d’ântâiB (file, a călcata în piciăro stipula-ţiunile tratatului dc la Berlin, şi acumB vine cu forţe mari armate, uitânda de asemenea îndatoririle pe care le-a luatu faciă cu Europa şi cu poporuia, w căruia ’î-a promisa o deplină libertate şi o îmbunătăţire a sărteî săle.» Petersburg, 7 Februarip.—D-IB Aksakoff publică unB articolB cave este plina de simpatie pentru fraţii slavi şi pe care Golos îlB desemnă cu vorbe aspre ca unB apelu la resbelu contra Austriei. In acestu manifesta de resbelB se fjice între altele: «Trupele Austriei năpădescB în peninsula balcanică spre a năbuşi cu tot-. la spiritulB slava ; acesta însemneză o campanie contra Rusiei. Fiecare picătură de sânge slavB cade pe sufletul nostru şi ne îndemnă la răsbunare.» D-1B Aksakoff observă apoi că nu cunăsce iatenţiunile guvernului, deru cu greB va urma acesta sfătuia organelorB liberalismului din Petersburg, căci n’are alta irmj-locD i’a împedica ivirea justei compătimiri pentru luptătorii herzegovinenl, de câta puiiendu-se în fruntea mişcărel naţionale şi dâuda diplomaţiei rusesc! adevărata direcţiune. La aceste declaruţiuni respunde ştiarulB Golos jlicândB că politica unul imperia mare nu trebuie să fie condusă de simţi-mente. Fără o matură cugetare, cu cea mai mare lipsă de judecată a fosta îuceputB ultimuIB resbelB turca, şi care a fosta resultatulB ? întrebă Golos. Berlin, 7 Februarie. — In urma uneî telegrame publicată de National Zeitung despre discursulu generalului Skobeleff, cancelaria imperiului german însărcină telegrafica pe ambasadorulu germana din Petersburg, să întrebo pe d-lu de Giers de ce natură este discursulu generalului Skobeleff. D-lQ de Schweinitz se duse imediata la ministerulil rusB de esterne şi făcu întrebarea, la ceea-ce d-lB de Giers li răspunse asicurânduTQ că nu scie uimicB despre vre-unB discursa alB generalului Skobeleff. AstB-felB dăru, din răspunsulB data de condu-cotorulu ministerului de esterne, era resolvatâ cestiunea şi înfcr’unB moda negativa ancă, dăca rlis-cursulil generalului Skobeleff are unB caracterB o-ficiosB, şi ambasadorulB germana putu, fără a mal întârzia, să comunice şefului săB că, deca gene-ralulB Skobeleff a întrebuinţată în discursulB săB pasagiulB în cestiune, a făcuta aedsta pe propria ’î răspundere, fără să fi fosta nici inspirata nici înputernicita spre acesta de cercurile superiăre. DerB cândB, nu multa după aceea, mal multe rjiare panslaviste din Petersburg şi mal cu sămă din Moscova publicară articol! fărte aspri contra Austriei şi cândB se vădu şi într’ună alta chipB o acţiune inaî vie din partea partituluî pauslavistu, d-la de Schweinitz primi o a doua depeşă din partea principelui de Bismarck, în urma căreia declară d-luî de Giers că, la casa cândB s’ara dovedi că d-lu de Giers susţine presa rusă săă că se arătă numai d’o prea mare toleranţă faciă cu ea, elu (Schweinitz) va fi pusB probabilmente în posiţiune a a-nunc ('Agenţia Havasj Paris, 8 Februarie. — Corniţele Lefevre de Be-hnine, numită de curândă la Bruxelles este menţinută. după cererea sea, ministru plenipotenţiaru în La Haye. Corniţele Montăbello, îusărcinatulă de afaceri diu Muuich, este numită ministru plenipotenţiaru la Bruxelles, în loculu d-luî Decrais. Scirl din sorginte privată, sosite din Viena şi Berlin, facă se se prevedă o înţelegere între Prancia, Anglia şi cele l’alce puteri, în privinţa eventualită-ţiloră cari s’ară putea nasce în Egyptă. Viena. 8 Februarie. — Raportă oficială. — Generalulă Obadich trimiţând u de la Surjevo la Humie, la 5 Februarie, dimineţa, două colăne pentru a lua ofensiva contra insurgenţiloru, aceştia au evitată întâlnirea; cu tdfce acestea spre sără, a avut locă o mică încăerare în care treî soldaţi s’aă rănită. Trupele voră continua mişcarea loru ofensivă. Londra, 8 Februarie.—Camera Comundoră.— D. Forster, miuistrulă pentru Irlanda, confirmă înaintea Camerei că a primită o scrisdre care conţinea o substanţă esplosibilă. D-lă Gladstone, primnlă ministru, respun^endu lui Sir Northcote, esplică că intervenirea Francieî şi Angliei în finanţele şi justiţia Egyptuluî este admisă de multă şi că în acţiunea dualistă a celoră 2 Puteri occidentale este trebuinţă cu tăte a-cestea se se ia în consideraţiuuo simţimentele ce-loră-l’alte puteri europe e, cari nu se consideră ca escluse din participarea regularei afaceriloră E-gyptulul cândă acestea aă unu interesă europenă. ^j«Guvenmlu englesu, Cursulu diu Berlin 8 Febr. Mărci 6°/0 Oblig, căiloră fer. rom. noi 100.80 8°/0 Oppbenheim. 111.70 Cursulti din Paris 8 Febr. 5 °/0 Renta română — Franci 8°j Oppbenheim > Cursulti Londra 8 Febr. 8°/o Oppenbeim ...... — 7°j-0 Stern — Schimbă Viena la vedere Berlin la vedere. ..... » 3 luni ..... Paris la vedere » 3 luni Londra la vedere » 3 luni R.EMIL SCKOB' IIs/riîsTAf.y XDANTISTU CONFECTIONES des IiOBES Strada Nouă No. 10, alăturea cu ma- Ta mutată în Strada Carol 1 No. 14 gasiuel'j «VILLES DE FKÂNUE», : alătur a cu P armncia D lui Kessier strada e situată vi.4-6.-vis de biserica Efectuedă Rochii dupfi jurnalele c'le Săriudaru. — Execută tdte operaţiunile mal noul cu preţurile cele mai mode-danlislice şi aşezarea dinţiloru artifi- rate, începând de la 24 fr cialî în auru şi cauciuc, dupe sistemele cele mal nuoî americane în perfecţiune. Preciurile mai moderate de cât pretutindine. SBracilorft în tdte dilele operaţiuni gratisS. SE CAUTA UNU TINE1UI care vorbesce românesce şi nemţesce, avândă poftă a voiagia, la MENA-GEJRIA KLEEBERG. i •«sertar. t: xjzszsh mmim m. sfmea nniculu Xylographft românii medaliată cu medalia de argintă la esposiţia Concordia Română, stabi-lindu-se ia Bneuresc! se însărcincză cu totă felulfi de lucrări atinggtăre do arta xylographică cu prcciurî moderate, adresa: Ser. Isvomluî-Ne. 19, suit Mihaiă Vodă. 33 K, -A. TJ 2>T MTJSBTJ BRAUN MUSIU O esposiţiune de preparate anatomice, emlriolo-gico şi patologice, lucrate cu o mare artă. Omulă care doresce se se conformeze cu perceptulă filosofului antică, care a (Joşii : cunosce-te însuşi! o păto face trecendu prin esposiţiunea d-lut Braun. Elu va vedea cura se concepe omulu în matriţa mumei, cum cresce şi se naşte, cum se urează corpulă s§u fiindă atacată de diferite băle şi în fine cum mare. DE ÎNCHIRIAT SI DE V1NZARE Două perechi case, una compusă din 6 camere şi dependinţe iar cea-l’altă-compusă din 3 camere dependinţe şi ’pivniţă totă în aceiaşi curte. Doritorii care voră biue-voi a le lua cu chirie seă a le cumpăra, se voră adresa la proprietară în Dealu Spiri, Strada Seneca No. 4, de la grădina «la Capră» prima uliţă pe stânga la sub-semnata, proprietară. PaulinaSlănicenu. SliiySâBSsi Dupe aresta plăcere instructivă, spectatorulu va trece în a doua despărţire şi va privi o frumăsă panoramă unde va vedea între multe tablouri de o mărime fărte mare şi teribilnlă incendiu de la Ring-Teatru, Torturile inchisiţiunet; acestu tabloă înspăimentătorO din tristulă trecută ală istoriei o-menirei. Preţulu de intrare este de 50 bani pentru museulă anatomică fără cadoă şi pentru panoramă şi museulă istorică 50 de bani cu cadoă. Indenmămă pe onor. publică de a se folosi de acesta ocasiune atâta de plăcută câtă şi folositdte. Mărimea esposiţiunei este atâta de variată că abia în decursulă de TREI C1ASUR1 este posibilă a vedea totulă. Tinerii ce doreseu o voiaja şi care ştiă limba germană şi română se angajeză imediat la Panorama d-lnî Eduard Braon. & S5 PHaADiiLPHIA 1876 — Phosphatulă de calce este substanţa minerala cea mai respănditâ atătu la ămoni cătu şi la animali Elu forme# totalitatea osseloru şi intră in compositiunea cărnei. şi a săngolui, Ca pentru sănătatea o-muluî se fia assecurată, Posphatulu trebue se exista in corpu in cuan-titatodetermmaiă; căndu elu lipseşce maladia survine, şi pe dată ce s’in-cepe intrebuinjarea lui, pofta de mâncare şi forjele revine. Femea însărcinată, doica, copi-lulu care măreşce şi se desooltă, au adessea lipsă de Phosphate de calce; atunciu muma slâboşco. laptele eî ’şf perde cuaîităţile nutritive; copiluludin partea lui depereZA; elu sufferă dc colici, de dtarr/ieâ, creşoe cu anevoie; denliţiunea luî se face reu, piciărele lui se refusăalu porta. Şi este in aceste diferite caşuri că administrarea Phosphatulu' produce effecturi surprinzători. Eiflcaci-tatea lui nu este mai putină mare căndu trebue dată tdtă vigârca unei constituiiunî sfărşite, fie prin excesse de lucrare saă de plăcere, fio printr’uă alimentaiiune defectuoasă saă uă maladie de lungă durată. înainte d'importantele lucrări a-le D. Dusart, Phosphatulă de calce nu aă fostă ounnoscucă altă felă de cătă in stare de pudră nesolubiiă, trecăndu adessea prin stomachă şi intestine fără a-fi attacate. D’acolo, reaultâ că au fo.stu prea puţinu întrebuinţată in therapeutică. Insă astă-Z», I). Dusart offeră acestă pro-ciosu aginte subtă uă formă solubilă, mistuinduse şi assimilăn-duse fără difficultate, d’acea Vinulu şi Siropul X cu Lacto- Phosphate de calce, oare pârtă numele lui, pe dată ce aă appârută aă fostă Îmbrăţişate do către intregulu corpă medicală ală Franciei. In resumatu, Vinulu şi Siropulu de Dusart aă pentru effeetu d'a da forte dăndu poftă de mâncare şi d a concura prinaoiiunea Phoaphatulul de calce, la consolidaţiunea dsse-loră, la formaţiunea muşchiloru şi îmbogăţirea săngeluf. El le convină: Lacto-Pliosphale de Calce VlENNA ifilî Copii lorit palici saă rachitieX, Bolnavilorude peptă, [‘htlilsiciloru loflico- şiloru). Doiciioru pentru a Feteloră tinere care se formigti, Bolnsoiloru de stomac hă. Bătrânilor* slăbiţi, favorisa abondenta ?i bogăţia laptelui şi pentru » preveni colicile |t diarrheele copiiloru. Noul ne voma opri numai la citarea ob- servajiunllora urmâtflre • PhosphatulC de calce oonvlne acelora căroru oteulO de ficalO de moruni) i< erte derangiatoru sad ostenitorQ, Qlnd-oA, Kri a mcia d’aceaşO manieră, cu iote acestea elu oonstitue unu clementa de restaurapun» jt de ioi'lâ. • O GufiLgft, Medica aia •pllaleloru din Paria . In convalescente de friguri typholde, In albuminurie, dlabetă, aoolo unde economia esie profunda attinsă, Laoto-phosphatulu da calce produceeQecturUe reconstituite» celle mai rapide. • Observajiunile D" BlaCHE, MONOO, TABDIEU. • Prin administrarea Lacto-pbosphatuluT de calce doiciioru, aia cărora lapte au fostu IricăliJitO şl au produssa la copil dlarrheâ verde şi serâssă, noul amu veijutu acCstă stare bolnavă dispărută |! copii revenifi la sănătate. • 0“ DOLBEAU »1 PAQUET, Ina}lune minerală. > In Iota dă* una cănda cleuld de Beata de morunO este indicata, noul amO aonstatatfl cătu d avant&giosu aO fosta d'a da concura* mente SibopijlO de Dusart, a-le căruia proprietăţi aperitive complectă acţiunea. ■ o" RIANT, Căutări experimentale asupra Phosphatuluf de calce • Ama punlleatO mai multe camirT de phthiBle bine couilrr..aie. dintre care una cu uâ destrugere complectă a unui plămănO, curarfssite prin usuia VinuluI şl aia Sino-puluî de DusAnx, cu carne crudă oa alimenta. • O' DELZENNE. • Rapiditatea cu care pofta de minoare vino subtu influenta Vinului di Dusast, la bătrănii şi aduijil slăbiţi, pOte caracterisa acestu medicamenta, nici uă dată eld cu m'aO tnşelatu. • D‘ PINEL. întrebuinţarea iu! In tuberculăssa este dublă, mai intălu elO iavorisCijă, ca (6te sănie calcere, transformatiunea cretaceă a tuberculului, şi elu exersa in nutrijlune uă acţiune din celle mat Importante. » O BABUTEAU. Lacto-phosphatulu ad data in totO dă una celle mai bune reauitate, făcănda gestiunea facilă laptele bogata, abondautO, şi copilulO vlgurosi. * O tESTRAERTS, Directoruia Scalpelul Medicalii din Belgia. La PARIS, cassa &RIMAULT ft C“ 8, rus Vivienue. Şi in principalele Pharmaciî din Francia si din 6tretnâtal«. tir.':' JlZfSZZâSBtt 1EZSBB3M 33 TJ 3sT 3VE TJ S 30 TJ DE TINŞAEE Hîrtie maculatură cu 1 fr. ocaua. A se adresa la Administraţia acestui Jiar. Rugăină pe clienţii noştri! de a nu confunda aceste bilete cu a-ceiea ale loteriei din Hamburg, etc.; siguranţa şi onorabilitatea absolută cari presidă la tragerile Loterielor austriace fiindă cu to-tulu cunoscute şi a-prcciate de lumea financiară. i ii ♦< i m s- din anul 1864 din anul 1864 TRAGEREA OFICIALA LA 1 MARTIE 1882 Siguranţă absolută, garantată de guvern ii BugămQ pe clienţii noştri! dea nu confunda aceste bilete cu a-celea ale loteriei din Hamburg, etc.; siguranţa şi onorabilitatea absolută cari presidă la tragerile Loterielor austriace fiindO cu to • tulii cunoscute şi a preciate de lumea financiară. Viitdrea tragere a aeestuî împrumuta va avea locu la 1 Martie 1882 sub îngrijirea, supraveghierea şi garanţia guvernului austriaco. Cererile de bilete însoţite de costului loru în bilete hypotecare române, timbre poştale, gr o puri seu bilete la vedere pe o piaţă a Europei trebuesc adresate, eât mai SE POATE CASTIGA: 1 lotu de iior. 200,000 seti 440,000 le! 1 „ „ „ 20,000 „ 44 000 „ 1 „ „ „ 15 000 „ 33,000 „ 1 lotfi de Hor. 10,000 seă 22,000 lei 2 loturi „ „ 5,000 „ 11,000 „ 3 .. 1,000 „ 2,200 „ 6 loturi de ISori î 1,000 seă 4,400. Feste totu i,400 câştiguri din care celtt ma! mică esie de 200 fiorini. Fie-care bilet dând dreptul la viitorea tragere şi la totalitatea câştigurilor COSTA 15 LEI, 5 bilete nu costă de cât 70. LEI curând posibila adimnistraţiuueî du MONITEUR DE LA CIIANSE UMIVERSELLE, VIENA (Austria), piarulu oficială al imperiului austriac va conţine lista tragere! şi va fi trimişii gr tisU tutulorti acelora car! voră cumpera bilete. 8W" CÂŞTIGURILE voru fi plătite în aurii la domiciliulu CÂŞTIGĂTORULUI. m # m, m ❖ @ : f ❖ m ❖ o ❖ % s ♦ a ❖ B $ m ♦ m # m MENAGERIA KLEEBERG LINGĂ GRIND CAFEE DE BOULEVARD MENAGERIA CEA MAI MARE DIN LUME. _ a. => 2. tel E li W » © cc> 3 2 e Sîgg ;s.a CC 2 I KT FIE-OARB 3D I de doug ori intimii si ANIMALELOR FEROCE ('eu d’întâiii la 4 o. şi a doa la 7 ore sdra IU t PHECIDLtT INTBATtEI : LoeulU I, 2 fr., Loculu II, 1 fr., Locul III, 50 b, Dctiiliuvî se pote vedea pe afişe. Cu deosebită stimă, F. KLEEBERG. FilVi'P! DE MEHEDINŢr, se S Iii IJiii f Lvlll '’findare numai cu 15 lei vadra la d. Păun Popescu, banul SIStarij Doctorulu NEGURA în tors fi din străinătate, locnesce în propria sea casă, strada Colţea No. 35. Vis-â-vis de Primărie. Con-sultatiunî dimineta de la 9—11 ore. Bucuread.— Tipografia Academie) Homftue (Labcnitovii Uoraân;) dtrada Academie! 26 www.dacoromanica.ro SÂMBĂTĂ, 30 IANUARIE 1882. .^MOT^^qiaagaim^TCr^r&gfCTy.B .■reF-sararoirj» Sîi Buciireeeî si districte 10 bani numerolu. ssmsrov.sss »»aa«:«î'.î ANULU XII, Nr. 2918 t • 1 ■ ■ • : 1 ■■ • 1- .! • Preţul abonamentnlul: pe an 24 lei, pe 6 luni 12 lei, pe 3 lunî 7 lelj în districte: pe an 30 lei, pe 6 luni 15 lei, pe 3 Ioni 8 lei. Orî-co abouamentu ne îusoţitfi de valore se refusa. Abonamentele se face numai Ia 1 şi 15 a fie-cirei lunî. Directorii: I6n C. Fundescu. | Pentru ubosiainente reiTame şi anpnciurl, a se adresa în Admlnistraţiiuic. STRADA NOUA Nr 3. Pentru Franeia : la Sociite Havas, Laffite ac Co»*>, î Pentru Austria şi Germania, numai la AAolf Steiner 8, Place de la Bourse, Paris. Harnburg. (Germania de Nord). Pentru Anglia : la d-nul Eugene Micoud, 81 Fleet j Pentru Ungaria la d nuln Mărite Wiets. in Buda-Street, E. C. / J Pest, Servitenplatz. Prcţnlo annneinriloru : linia mică pe pagina IV, 25 bani, reclame pe pagina 111, 1 leu, pe a II, 2 lei şi pe a I, 3 lei. Pentru rubrica, inserţii şi reclame, redacţia nn e responsabilă Epistolele nefrancate se refnsă şi articolil nepnblicaţî se ardu. Administratoră : I6n C. Fundescu. SCIRI TEVAKJRAFICE (Sorviciulu ijiaroloru streine) Londra, 8 Februarie.—A rare orî s’a ascep-tată cu atâta interesă ca acum deschiderea unui parlanientă. Domnesre grija că va avea locă unu scandalu seriosfl de'ca d-lă Bradlaugh va refusa d’a depune jurăroSutuln. Se jice că elă a scrisă preşedintelui Camerei comuneloru că privesce jură-mentulă parlamentară ca ună ce care ’l legă cou-sciinţa şi că voesce a declara acesta mal înainte d’a refusa se jure. Berlin, 8 Februarie. — TageblnU anunţă din Miunchen că ambasadorele austriacă de acolo, ba-ronulă Bruck, este desemnată ca urmaşă ală comitelui Beusfc la Paris. Londra, 8 Februarie. — Cunoscutulă corespondate din Ragusa ală jiarnlul Manchester Guardian, telegrafiază că colouelulă Tbbmmel, repre-sintantile Austro-Ungariel în Colinge, ară fi cerută mijlocirea principelui Mnntenegrulul şi acesta ară fi satisfăcută imediată cererea acestuia spre a trimite duol împuterniciţi muntenegreni pe lângă insurgenţi.jTrin mijlocirea acestoră trimişi s’aru fi dobândită un armistiţiă de doufi-jecl de jile în districtulă Gacko. Corespondintele declară că a-aces’iâ scire este autentică şi crede a putea adăoga că demersul ă d-luî Thommel s’ară fi făcută în urma unora negociărî între Viena, Berlin şi Pe-tersburg. Este neîntemeiată soirea eă cousululă generală englesă din Csiro, d-lă Malet, ară fi telegrafiată că'aroganţa Iul Arabi bey este fără margini şi că şituaţiunea din Egipt este afâtă de seridsâ în cât, adca nu se Voră lua măsurile cele mal energice, cdflfrolbril voră fi nevoiţi să părăsdscă Cairo. De asviiienea este falsă soirea că Tewfik paşa a declarată J-lul MaM că n’are absolută nici o putere şi tiicî o autoritate. D-lă Malet a telegrafiată în * adeveră că Arabi bey predomnesce şituaţiunea, der âcăsta nu esclude nici de cum continuarea lucrării controloriloru in conformitate cu arangeamentele stipulate. Petersburg, 8 Februarie.—Manifestul de resboiu alu d-luî Aksakoff nu este cu totulă aprobată nici chiară de jiarulă Nowoje Wremja. Acesta jiaru dice că âncă nu este vremea d’a trece de partea d-luî Aksakoff şi actuala periddă nu este nemerită pentru resbelu ci pentru o desvoltare pacînică. Rusia trebuie sg se reculegă şi se se întărescă; cu tfite simpatiile pentru slavi, este de cea mal mare însemnătate ca tratatele internaţionale să fie respectate, căci numai cu chipulă acesta potă fi satisfăcute justele cereri ale poporului, care a pusă mâna pe arme. Leiiiberg, 8 Februarie. — piarele polonese află că garnisonele ruse-ci de la fruntaria galiţiauă sunt întărite de câtă-va vreme îutr’unn chîpă simţitoră. Lemberg, 8 Februarie. — Rutenii arestaţi suntă acusaţl de înaltă trădare. — AstădT a avută locă o noue perchisiţiune domiciliară la societăţile, librăriile şi tipografiile ruteuiloru. Organulii rute'n, Slova, a fostă confiscată. Constuntl/iopol, 8 Februarie. — Se anunciă din Sofia eă gnvernulfl bulgară nu lasă se intre în Bulgaria jiare tureescl şi eă scrisorile ce sosescă acolo pentru mahomedani nu suntă înmânate. Panciova, 8 Februarie. — Vestiţii agitatori pan-slaviştl Kosta Popovicî din Belgrad şi L*za Eristici Kumanova, aă fostă arestaţi astă ndpte aici pe când treceaă din Varşovia la Belgrad. Coustantiuopol, 8 Februarie. — Soiri sosite aici spună că insurecţiunea din Arabia se întinde din ce în ce trial multă pe fie-care ji. Pericolulu este cu atâtă mai mare, cu câtă Pdrta este lipsită de mijldcele bănesc! trebuinciăse spre a trimite nu-merulă cerută de trupe pe câmpulă insurecţiunil. Insurgenţii aă trebuită se ridice îvnpresărarea Sauei, care a fostă aperată cu bravură de garnisonă. Telegrame din Belgrad anunciă că a începută ferbe-rea şi priutre triburile nomade de pe Eufrat. Leniberg, 8 Februarie. — Gazda Narodawa afirmă că, d’a lungulă fruntariiloră de la Podwo-locziska pene la Zalesciki, suntă concentrate un numără mare de forţe rusesc!. A se vedea ultimele soiri pe pagina Iii BUCURESCI. 29 JAN^ÂRIE Nimeni nu inai p6te intra în placulfi opo-siţiuniloră, ori cum ară lucra de bine şi orice disposiţiunl ară lua în avantagiula socie-tăţel. Ajt combate pe guvernă şi pe partituliV liberală pentru că uu face cutare faptă şi mâine pentru că o face. Aşa s’a întâmplată cu multe alte cestiunl. Aşa se întâmplă ajl cu cestiunea câreiuma-riloră străini, goniţi de prin comunele rurale, conformă legel licenţiloră. Guvernulă şi partitulă liberală eraă acusaţl că protegiază pe evrei, că îl împământenesce în mase, de şi numSrulă celoră împământeniţi prin leg! speciale nn a întrecută suta. Foile oposiţiunil afirmaă chiar neruşinata calomnia că guvernnlă este vândută ovreiloră şi că în cuiândă t6te afacerile publ.ee voră trece diu mâna românilom în acea a fiiloră lui Israela! Pe acestă terenă vasta imaginaţiune îşi întindea aripele sele şi sbnra în t6te părţile cele mal infecte. Ce se întâmplă însă ? Tocmai în foculil im-provisaţiuneî de invenţiunl şi insulte, zidite pe temelii de natura celoră citate mal susă, vine disposiţiunea d-lul C. A. Eosetti, fiind ministru de interne, prin care voesce sfi se aplice legea lieenţelorfl în toţă întinderea eî şi fără nici o părtinire. Mal venindă apoi şi proec-tulă de lege pentru monopolisarea cârciume-loră, aruncă strechia în evrei, precum legea toemelilorQ agricole dete pretestă unoră proprietari de a se întruni la Iaşi, spre a se ocupa de proprietatea ameninţată, cândă în realitate era sfi se ocupe de afacerile politice şi de oposiţiune. Spăimântaţl de disposiţiuuile legale ale fostului ministru de interne, ovreii se strânseră. făcură o petiţiune şi o adresară capului statului contra acelora disposiţiunl. Tdtă lumea credea că acum oposiţiunile, decă du voră lăuda purtarea gnvernulul, ceia puţină voră tăcea. ’Ţi-al găsită! Pasiunea orbindil, orbulă nu vorbesce despre cea-ce se vede ci despre ceea ce cugetă elfl. O foiţă dintr’ale oposiţiune! apreciază i-mediată disposiţiunile d-luî Eosetti aspre şi le dă acestă consecinţă, trasă chiară de foia ovreiască Apărătorulu : Ni se reia teză din mal multe părţi alo Moldovei, că cu ocasiunea depărtăm streiniloră din comunele rurale, părţile respective suntă espuse a fi bântuite de unu uumerosu prolelariatu gi de diferite bande de tâlhari, formate de acei străini remaşî în mare parte fără capelam. Cei mai mulţi dintr’euşil, e-vrei de naţionalitate — şi aceştia diu nenorocire surită într’unu numără ffirto considerabilă, — nu snntu supuşi streini, ast-felu că nu potu fi goniţi paste hotare Eî fundă goniţi din satele unde se hrăneă cu diferite profesiuni, şi mal cu seină ca cârciumarî, băcani ete., şi neaveudă mijlfice de trăiri, cutneră tfite localităţile ca cerşetori-vagaboDzf • ffirte mulţi din eî ari devenită deja şi aă se mal devia periculoşi soci tăţel, de Ore-ce aă se recurgă la tfite mijldcele, bune seă rele, pentru a’şl câştiga existenţa. Nu ştimă, decă guvernulă ave di jr cunoştinţă de ace'stă împrejurare, dâră, în orî ce casă, ne împli- nim datoria d’a-î atrage atenţiunea asupra eî, pentru ca sg iea rine suri la tiimpă şi înainte d’a se mări calamitatpa. A scdte pe aceştr gmenî din sate pentru a scăpa pe locuitorii rurali de denşif, şi a’l lăsa se calce lumea pe drumuri şi prin păduri, nu numai că nu folosesce la nimicii, dfiră este şi mal reă. Reiaţiu uile positive ce primi mă din partea locului descrie lucrurile cu colori f<31:te negre. Unele oraşe furnică de evrei sdreuţăroşi, bătrâni, femei şi copil do totă versta, cerşindfi jina- şi ndpfcea şi plâng§ndu-se că aă fostă goniţi diu comunele unde locuia1-! ; lumea vedendă mizer în care se află, simpte compătimire de dânşii şi’î ajută cu ce pfite, încurajându cu modulă acesta cerşitulă şi contribuindă la îm-mnlţirea unul proletariată ffirfce perieulosă. Guvernulă e3te datoră se ia măsuri urgente pentru a preveni consecinţele acestei stări de lucruri, consecinţe menite a provoca erăşl niscai complica-ţiriul neplăcute. Sesiunea corpurilor!! legiuităre este deschisă; decă legile asistente nu suntă de ajunsă, spre a. curma acestă reă, guvernulă n’are de câtă se propue proectulă ce va crede mal nemerită, şi acesta câtă mal iute, fiind-că cu câtă situaţia actuală va ţine mal multă, cu atâtă mal greă se va putea aduce o îmbunătăţire. Efia era cândfi lâgea nu se aplica de guverna în privinţa străinilor care aveafi debite de bfiuturl spirtdse prin comunele rurale. Opo-siţiunea avea negreşita drepta sâ strige contra guvernului. Dera acuuiO ce voesce ea. 1 Dice că aceşti' străini cari nu mal sunt toleraţi să vânjă bfiuturl spirtdse prin comunele rurale devinO cerşetori, vagabonjr, bandiţi şi cere măsuri până şi prin corpurile nbstre le-giuitore. DârQ ce ui fisuri f Pentru cerşetor! sunt insti-tuţiunl, pentru vagabonzi legi şi pentra tâlhari puşcării. Alte tufişuri nu credem a care arO putea sfi împedece cerşetoria, vagabondagiula şi tâlhăria, de câta a se intdrce cel Inlfituraţf de lege în comunele rurale şi a’şl reLua comerciula lorii de specule neoneste şi de falşificare. A-cesta voesce fdia în cestiuuel Pentru acesta îndemnă pe guverna sfi se adreseze chiar cor-purilora legiuitore I AmO fi curioşi sfi sciruO, eăcl noi nu ve-demtt altă iutenţiune în descrierea reprodusă mai sus0, de câta acea de a ne tntbrce la vechia ospitalitate a d-lul Cogâlniceanu, când nu se cerea unul streina alta pasporta spre a trece graniţa, a se stabili lntr’o comuna şi a îucepe speculele sele, de câta o carbonţă sea una icosara. Dâcă acesta este intenţiunea celoră în ces-tiune, ama dori apoi sfi seim deca cele-l’alte fol ale oposiţiunel o aprobă? Arestări!e de notabilităţi rutene aO luata o dimensiune îngrijitore, căci ele nu se mărginesc^ numai asupra Galiţiei ci se întindă şi asupra Bucovinei. Sensaţiunea produsă de a-ceste arestări este cu atâta mal mare, cu câta adevfiiatuîa lord motiva este cu totulfl necunoscuta pâafi acum. «Nici nu puteind măcard sfi ne facemd o ideiă, jice Neue freie Presse, despre ceea-ce se înţelege sub numele de con-spiraţiunl rnso file. Rutenii u’aO fosta acuma trădători şi chiară cel mal mari fanatici naţionali al lord aO fostă totO deuna in contra apelurilora din imperiuld Czarilord. Ara fi forte de dorita ca, în faţa ciudcttelorO rela-ţiunl politice din Galiţia, tratarea procesului inculpaţilorO sfi fie coudnsâ la lumina mare a jilel.» Nu este de mirare ca rutenii, cari aă fostă pânfi acumă cel mal credincioşi supuşi a! ino-narchieî hab&burgice, sfi uu mal voiască a fi d’aci îueolo tota ast-fela, de vreme ce ori câtă de dulce ară fi slugâria, totd mal bună este libertatea. — Augsburger Allgemeine Zeitung publică urmfit6rea scive ce i sfi Murite din Berlin : Fostulu ambasadorii englesă, d-lă Go3cheu, se opresce inaî multă vreme aici pentru-ca, după cum se vorbesce prin cercurile diplomatice, se afle părerile cercuriloră conducet<5re de aci asupra ces-tiunil egiptene. Se jice că guvernulă englesă nu voesce sc facă nimică care ară fi neplăcută Germaniei ; mal al-su că atâtă de aici câtă şi din alte părţi s’a datu sg se înţelfigă de multe orî, că s6rta Deltei de la Nil pdte fi otărîtă numai cu înţelegerea tutoră mariloru puteri, eru nu numai cu a celoră de la Yest. De asemene nu îipsescu păreri cari, din sondările ce diplomaţii eDglesl făcu pe aici, deducu că înţelegerea nu mal este atâtu de mare între Franşcia Englitera în privinţa ces-tiunil egiptene». Se pdte ca lucrurile sfi fie în adevfira ast-felă de la căderea d-lul Gambetta. — Iusurecţiunea din Herzegoviua este a-I cum tema favorită a jiareloră rusesc! şi cea: mal mare parte din ele, credincidse lozince-dată de diarele Moskowskijci Wjedomosti -«n’avemO nici uuă cuvânta d’a ascunde sim-«patiile ndstre», dorescQ lierzegovineniloră libertate şi victorie. Organulă d-lul Aksakoff, îndemnând pe insurgenţi sfi resiste le promite şi un'ajutor eficace. tTrupele Austriei, strigă ele, năpAdescu în peninsişiâ balcanică spre a năbuşi cu totulă spiritulă slavă ; acesta însem-neză campania contra Rusiei.. Fie-ce picţttură de sânge slavă cade asupra şufletulul nostru şi ne îndemnă la resbunare. Decă diplomaţia rusă esit.ă de a’şl face datoria, apoi .p ipo-rula rusă va sci sfi’i dea adevfirata direcţiune». Oolos se pronunţă cu totul contra acestor aţâţărl: «Aprinderea dorinţelorfi şoviniste In societatea rusă, jice acestă jiară, sdmână în momentulă de faciă întocmai ca şi o crimă contra Rusiei. Uml resbelQ, chiară ddca ar fi plină de succesă, ceea-ce de altmintrell e^te forte IndoiosO, nu p6te sfi aducâ Rusiei de câtu o şi mai mare sfaşiare in întru, căci guvernulă va trebui sfi renunţe la grija d’a resolva cestiuuile interiore. Socie.atea rusă se teme de unO resbelă şi de aceia cari ar voi s’o târască într’ună resbelo.î Se p6te ca anula acesta sfi fie şi aşa, dâr nu credemu că Golos va vorbi tot asta-fela şi la anula. — In Neue freie Presse, de la 7 Februarie, găsima următârele interesante amfinunte asupra aeestel insureeţiunl : Buletinulă comandantriuî generală din Serajevo, publicată de foile de astă sdră, asupra ultimrioră lupte din giurulu Focheî, ne daă o nouă dovadă despre crrscâuda îndrăsnelă a iusurginţiloră şi despre seriositatea situaţiuniî în genere. Âncă de mal multă vreme s’a anunciatO că insurginţu se grămă-descă în împregiurimile Focheî şi că se ’ncercă printr’imu atacă fără veste, sg pună mâna pe acestă localitate care, din pun atu de vedere militară, este d’o mare valdre pentru celă ce o are ’n stăpânire. Oraşulă Foca se află pe malulă drepţii ală rîulul Drina şi este capitala districiuluî cu acelaşi nume. Foca, care numgră 2968 lucuitor” , este după Mostar ală duoilea oraşă mal inse natu din Er-zegovina. Elă se află la o depărtare de 30 kilometri de la fruntaria de Nord a Mnntenegrulul şi de la fruntaria de Vest a sandjaculul Novi-Bazar. De Ia Foca se p6te domina valea Driueî îa susă şi în jos şi prin urmare drumurile care duc în Serbia, Muntenegru şi Sandjaoul Novi-Bazar. Astă-felă deru comandantele generală din Serajevo trebuia sg fină făr'e multă ca Foca se nu cadă în mâini inamice, de vreme ce elă putea sg devină punctulu de sprijină ală insurgenţiloră, de unde el ară fi putută sg iaie legătura dintre Serajevo şi trupele ndstre. Ddca ne aducemă aminte că săptămâna trecută s’aO dată necontenită bătălii la Krusevica, Gako, www.dacoromanica.ro 2 TELEGRAFUL!} Bilek, Grab, Planic, Korito şi în fine la Drina, apoi se vede că trupele năstre se află pe tată fruntaria herzegovinăno-muutenegrănă, începând? de la Sattorina până la fruntaria paşalâculul Novi-Bazar, în lupte necontenite cu insurgenţii. De şi, pe din afară, întreţinerail cele mai amicale rela-ţiunî cu principele Nikita, totuşi avurnă ună res-belă oficios? cu Muntenegru, ală cărui suverană pare a fi poidută ori-ce autoritate în propria sea {eră şi a fugită la Antivarî, de unde asicură în totă minutulă şi pe tătâ ţjiua despre amicia sea, pe cândă supuşii lui se bată cu trupele năstre, ne măcelărescă părinţii şi ne sluţescă morţii. ID'-A LE ZDIXjIDT 5 Erî a avută locă ceremonia funebră a remăşiţe-lcră fostului ministru, senatoră şi deputată 7, Can-tacuzino, la domiciliulu răposatului în strada dăraneî. Mai tătă societatea înaltă a CapitaL-î a asistată la acâstâ ceremonie. Ună batalionă de vânători a făcută ultimele onoruri rămăşiţelor? reposatului, cari aă fostă apoi transportate la moşia Floresci — MonitorulU de aiji publică programa obicinuită pentru serviciulă solemnelă ce se va ţine pentru sufletele morţiloră, mâine 30 Ianuarie. Cortegiul va pleca de la sf. George Noă la 11 ore la cimitirulă Belu. CRONICA JUDICIARA In ţliua de 25 Ianuarie curentă, Tribunalul? ?o-recţională din Ilfov, secţiunea II, era chiăraată se statueze asupra cererei de liberare pe garanţie făcută de preoţii Ştefan Călinescu şi Emauo 1 Datco, depuşi în penitenciarulă V ăcăresci de judecătorulă de instrucţiune pentru escrocheria ce li se impută că aă comisă cu chirotonisin-a unui bietă ţăran? din comuna Stiăinii-Dobreni f' Fiind-că unele diare din Capitală aă vorbită deja, mal multă se? mai puţină esactă, de acestă C'itezătăre m işti fi câţi une. petrecută în diua de 1 Aprilie trecută — o adevărată minciună de Aprilie, cum veţi v^dea — ne credemă datori a face şi noi relaţiunea comţ.letă a fanteloră cari aă pusă în mişcare acţiunpa publică. Etă aceste fapte, ast-felă cum reesă din con-sciinciăsa lucrare a magistratului însărcinată cu instruirea afacere!, D. Teodorini : Gheorghe Pop°scu, reclamantulă, este feciorulă unui bietă preotă de sată a nume Gheorghe Duhovnicul?, din comuna menţionată mai susă. De o figură comună şi fără espresiune, de o inteligenţă cu totulă mărginită, acestă tânără, după impulsiu-nea părinţiloru $51, intrase în seminarulă cemrală din Bucurescî, spre a se face preotă. Din nenorocirea lui, şfţjuse cinci ani în acestă institută fără a putea trpce măcară clasa I, şi fusese nevoită să iâsă de acolo fără a’şi fi ajunsă scopulă. Cu venirea lui în Bucurescî, ânse, naivulă să-ten? făcuse cunoscinţa preotului Ştefan Călinescu, care’i fusese recomandată şi ca confesor?... Acesta, reţjându-lă atâ'ă de limitată şi profi-tândă negreşita de secretulă conf>'sionatuluî, luă pe Pop< seu sub protecţiunea luî, ’I spuse că are cunoscinţ' Î! alte pe la Mitropolie şi’lă asigură că, nu numiri ’lă va face preotă, dâră â .că ’i va da şi pe nepătâ-sa de nevastă... Din acelă momentă. puii de găină, uhelele ch untu, putinelele cu brânză, faguri de miere, începură a curge ca o bine-cuvâutare de susă în casa popei, căci viitorul ginere nu scia cum să mai mulţumâscă pe gene-rosu’I protectoră. Cu t<5tu acestea, căsătoria amânându-se din ■ »*!.L ■âJW- WF-JS" se conserva în cutia unui scrin din casa din drâpta sobei de la No. 12. Parsânele cari a® asistat® la prodarea sumei de către reposat® în raâinele pacientei, pot® spune multe şi varii circumstanţa. Ne reservămfi ense ca numele acelor® domni precum şi folositârele detalii se le dăm® publicului în deosebi, cum aici în ţâră o sumă de âmenî avuţi face a se sustrage averi colosale prin testamente apocrife şi mistice. Pentru astă-/t 100.1/* 101.La 225. 29.% 300 1450 2 SU °/( 9%\ 211 125 101 FI. Mărci » Franci CHftFITÎĂ WLINSI Marele succes al cl’ăvtiei" Wlinsi se dato-n-şcc proprietăţei sfile de a atrage irritafiunea la surfnţia corpului. Medicii cei mai buni o roi nmmaal in contra irt ilaliunilor Pipiului Ou,uratelor. Bronclulelor Durerilor de găi Urippel'or, Ithuma lamelor Durerilor. Întrebuinţarea sa este din cele mai simple şi din cele mai lesne. Ui singuri ^pplicatiun este de agiuns. — Paris la J. Wlinsi et C'*. ol rue de Seine; ia Romănia m Uito hartnaciele (A exige urnele Uitai;') Se cumperă epurl de casă la Menageria Kleeberg de lingă Grand Hotel de Bouevard. U11 profesor de-limba italiană do-resce a preda lecţiunî, dt limba italiană cu unu modă forte lesnicios!) pentru a putea | învăţa cine-va. Doritorii se pot a-dresa la adm. di&rulul f Telegrafula. De yen (Jar e Hârtie maculatură cu ocaua 1 fr. — A se adresa la administraţia diacului m^axQji SE 0-A.SE13TE PE r.A TOTl PAIirUMORI[#^ CUAFORII Şi FARMACIŞTII PULBERE DE OBEZI; spUgjâlă preparată CXJ BISMtJ'TH ii _ - de CH. PAY 9, Rue de le Paix, 9 PARIS GjJtinoiulţf, Gripa, fironchit ;o,iro|j şi iUil Ulii Palii pectoral din NAFE D-lui Dolangre. uierdin Paris, cnrTposed o valdre eflcacie sictiri! ş\ caro oslo constalaliî de membrii Academiei da medicina din Paris ; acesto medicamente nu conţin nici Opium, nici Moi fine, nici Codeina, pot (1 administrate copiilor fără nici o temere când sunlalinse de luna mSgSrcscS. > Depou la Iote farmaciile din România " casele cu locul Q .. Ioni din Callea liBMllMJ Griviţa No. 66, îu întindere de 80 stînjenl lungime -şi 14 st. faeia. Doritorii se vorfl adresa la sub-semna-tulQ în Strada Lucacî, No. 51. G. ŞT1RBESCU. PREFECTURA DISTRICTULUI ILFOVU PUBLICATHÎNE La 15 Martie viitorii a. c. s’a decisei de onor. comitetul!) permanenta prin încheierea No. 371 a se ţine a doua licitaţiune pentru darea în antrepriză a construcţiunel ca-zannelorfl necesarii regimentelor!) 6 şi 21 de dorobanţi, precum şi pentru cazarmele şi grajdurile a dou6 escadrone de călăraşi. Se publică spre cunoscinţa generală că li-citaţiuuea în ardtata Zi se va ţine în pretorii! comitetului permanente prin oferte cari se vor!) primi de lă ora 1 — 2 p. m. Planurile, devizele şi condiţiunile acestei lucrări se potQ vedea |de amatori in ori-ce Zi de lucru în cancelaria sa, de la orele 11 peni? la 4 p. tn. Prefect!) C. Cretenu DE ÎNCHIRIAT SI DE VMZARE Doue perechi case, una compusă din 6 camere şi dependinţe iar câa-l’altă compusă din 3 camere dependinţe şi 'pivniţă totu în aceiaşi curte. Doritorii care voii) bine-voi a le lua cu chirie seu a le cumpăra, se voru adresa la proprietară în Dea In Spiri, Strada Seneca No. 4, de la grădina «Za Capră» prima uliţă pe stânga la sub-semnata. proprietară. PaulinaSlănicenu ■ Anuariu general al României PENTRU 1882 Bitironli) : Strada Polonă, No. 70, Bncurcscî. MENAGERIA KLEEBERG LINGĂ GRAND CAFEE DE BOULEVARD MBNAGERIA CEA MAI MARE DIN LUME. I JST FÎE-OAR 13 3DX de doue ori IlftAMTULU Sf DRESAREA ANIMALELOR FEROCE Cea d’înteiu la 4 o. şi a doa la 7 ore stfra PRECIUL0 INTRAREI: Loculă I, 2 fr., Locuia JJ, 1 fr., Locul III, 50 b, Detaliurî se pdte vedea pe afişe. Cu deosebită stimă, F. KLEEBERG. jl VUMîlW pria LICiTAŢAL spre V I Hill/jiiltlj tSere pâlcurile de păduri ce nu sunt!) în esploatare, după moşia Surdesca-Glodăneasca a liberii Biserici ArmăseştI, din Comuna Amăgeşti, judeţul!) Ialomiţa. Se voru‘ţine două licitaţii de căt-e d-lfi Iordache Zosima, Chitorulu şi administratorul!) Bisericeî, una în Ziua de 6 Decembre şi alta la 13 Decembre annlu curent, în localniu administraţiei Biserioeî din numita comună pentru cândQ amai,orii spre a putea concura, vor fi fi însoţiţi de garanţii în regulă, gi cândQ vor vadea condiţiunile vendăii prin licitaţie. mm ffilWtSS cu 15 lei vadra la d. Tăun Popescu, hanul Slătari. .pfflTEĂÎiiMr^Sî iiIqueururt, rosoglil, mastică, romuri, rachia, ^ ţuică, cognacurl, vermuturi, oţeta, ete. de la Celebra casă Ed. Schotz din Brilun so conaision&ă cu preţuri şi condiţiunî favorabile la d H. WARTHA, representantele casei, comptoirulstr. Domne! No. 5. DL1 llIDIilhVT UnQ saloua 0 °- UiU li\ vlliiii. 1 daiă mobilată, Strada Carol I, No. 14. A se adresa chiar acolo SIIIOPU ş. VINU de DUSAET CU LAGTO-PHOSPHATU DE CALCE -t=3W-)0»- Ao«ate preparsL[iunî sunia sin gurile care aii servită Mediciloră Spilaleloru dift Parts pentru constatarea proprictăfiloru reconstituitore Anli-anemice şi digestive a-le Laclo-Phosphatuluî de nalte. ELL.E Copitloru pallfji; Raohittciloru ; Feteloru tinere car» se disveită; Femeiiloru delicate ; Doiciloru, pentru favorisarea şi îmbogăţirea laptelui; Convalescenţilor u; Bătrăniloru slăbiţi; CONVINE-, in Maladiile de peptu; in Digestlunlle laiiorldsse; in Inapetenciă; in ti)te maladiile oare' se traducă prin Slăbiciune şi Parderea forţeloru ; in Fracturi pentru reconslituirea os-seloru ; in Cicatrlsa Uunea Răniloru; DErosrauLu generalii : Cassa GRIJIAUI.T el C1*, 8, rue Vivienne, Pari» In sIreinălate in principalele Phannacil. \ t r.'lli;nniinnTTinii(;iili itillî»i«!iiiitiiiii;î7!>11 mEonuME mumii & c* cu mm f MATIGO : smszsmsa Exclusivmente preparată ou foiile Matlcotilul '‘ţfCNJÎi din Peruvia, aedstăinjeoîiune’şi au căţtigatu in S % pufinu anni uă roputaţiune uni versallă. £Îa cura- / • .rf 'JJa riseşce in puţinii tirapu sculamentele oeîle iiiai ( r rebelle. Deposilă la Parts, cassa CHimAL/LT £ C'V 8, rue Vivieme, . smafummifa fi in principalele Pharmacil •pJUfeaŞMBţfti. , t LuIlBţ VÎO rrnrnTiTTTTrnri XIITUrălAJ'liitiAQX DE VINŞAKE Hîrtie maculatură cu 1 fr. ocaua. A se adresa la Administraţia acestui {bar. ♦ i ♦ © ♦ © ♦ i i l I m k —- ♦ |#| ♦ ❖ i ♦ t i : ♦ t 'V ♦ # ♦ Rugămu pe clienţii noştri! de a nu confunda aceste bilete cu a-celea ale loteriei din fîamburg, etc.; siguranţa şi onorabilitatea absolută cari presidă la tragerile Loterielor austriaco fiindQ cu to-tulu cunoscute şi a-preciate de lumea financiară. SiTHliR ââ i\in anul 1864 f din anul 1861 TRAGEREA OFICIALA LA 1 MARTIE 1882 Siguranţă absolută, garantată (ie guvernă Rugămu pe clienţii noştri! de a nu confunda aceste bilete cu a-celia aie loteriei din \ Hambuvg, »tc.; siguranţa şi onorabilitatea absolulă cari presidă la tragerile Loterielor austriace fiind!) cn to tulfi cunoscute şi a preciate de lumea financiară. m ❖ © o ± Viitdrea tragere a acestui îaiprumutu va avea locu la 1 Martie 1882 sub îngrijirea, supraveghierea şi garanţia guvernului austriaco. Cererile de bilete însoţite de costulu lorii îu bilete hypotecare române, timbre poştale, gropurî s6ti bilete la vedere pe o piaţă a Europei trebuesc adresate, cât maî SIE POATE CÂŞTIGA: 1 lostt de fior. 200,000 său 440,000 Iei 1 „ „ „ 20,000 „ 44 000 „ l „ „ „ 15,000 „ 33,000 „ 6 loturi de flori 1 Iotă de fior. 2 îotiirl„ Q ’’ » n n 1,000 seu 4,400. 10,000 său 22,000 leî 5,000 „ 11,000 „ î,000 jj 2,200 Hi Feste totu 1,400 câştiguri rtist care velă mai mică este de 200 florini. Fie-care hilet dând dreptul la viitorea tragere şi la totalitatea câştigurilor COSTĂ 15 LEI, 5 bilete nu costă de cât 70 LEI curend posibila administraţiunet du MON1TEUR DE LA CHANSE UNIVERSELLE, VIENA (Austria) r.liarulu oficială al imperiului austriac va conţine lista tragerei şi va fi trimişii gratisu tutuloni acelora cari voru cumpera bilete. W" CÂŞTIGURILE vom fi plăţile în aură la domiciUiilu CÂŞTIGĂTORULUI 4 ♦ f # ❖ m * ❖ ♦ ♦ m * # ♦ m ♦ m m ❖ #1 BRAUN MUSEU (Vis-â,-vis de Menageria Kleeberg) O esposiţiune de preparate anatomice, embriolo-gici' şi patologice, lucrate cu o mare artă. Omulă care dorosce să se conformeze cu perceptulfi filoso-fulul aulicii, care a Zis!) : cunosce-U însuşi! o p<5to face trecendu prin esposiţiunea d-lul Brauu. Eli) va vedea cum se concepe omulă în matriţa mumei, cum cresce gi se naşte, cum să usează corpula s55 fiind fi atacat!) de diferite bdle gi in fiue cum mare. Bucurnsd.— Tipografia Academie: Siomâne (laboratorU Români) itra-ia Atanlenoei 26 Dupe acesta plăcere instructivă, spectatorul!) va trece în a doua despărţire şi va privi o frutndsă panoramă undo va vedea între multe tablouri de o mărime fdrte mare gi teribilul!) incendiu de la Ring-Teatru, Torturile inchisiţiunel; acestfi tablou înspăimântători) din tristul fi trecut!) alfi istoriei o-menireî. Preţul!) de intrare este de 50 bani pentru museulfi anatomici) iară cadou gi pentru panoramă şi museulfi istorică 50 de bani cu cadou. Indemnămu pe onor. publici) de a se folosi de acestă ocasiune atâtu de plăcută citi) şi folositfire. Mărimea esposiţiuneî este atâtfi de variată că abia în decursulfi de TREI C1ASURI este posibili) a vedea totul». Tinerii ce doresc!) a voiaja gi care gtifi limba germană gi română se angajeză imediat la Panorama d-lul Eduard Braun. Doctorulu NEGURA întorsu din străinătate, locuesce în propria sea casă, strada Colţea No. 35. Yis-â-vis de Primărie. Cou-sultaţionî diminâţa de la 9—11 orm_____________ %. ' www.dacoromanica.ro MARŢI, 2 FEBRUARIE 1882. In Bucurescî si districte 10 ban! nnmerultt. ANULU XII Nr. 2919 Preţul abonamentului: pe an 24 lei, pe 6 luni 12 lei, pe 3 luni 7 lei; In districte: pe an 30 lei, pe 6 luni 15 lei, pe 3 luni 8 lei. OrI-«o abonamente ne însoţită de valâre se refusa. Abonamentele se face numai la 1 şi 15 a fie-cărel luni. Directorii: ICn C. Fundescu. Pentru abonamente reclame şi annnciuri, a se adresa la Administriiţiuue. STRADA NOUA Nr 3. Featru Francia : la Societe Havas, Laffite dk Comp, 8, Place de la Bourse, Paris, Pentru Anglia : la d-nul Eugene Micoud, 81 Fleet Street, E. C. Pentru Austria şi Geimania, namal la Adolf Steiner Hamburg. (Germania de Nord). Pentru Ungaria la d-nulu Moritz Wiets, in Buda-Pest, Servitenplatz. Preţulă anunciuriloră : linia mică pe pagina IV, 25 bani, reclame pe pagina III, 1 leu, pe a II, 2 leî şi pe a I, 3 lei. Pentru rubrica, inserţii şi reclame, redacţia nu e responsabilă Epistolele nefrancate se refusă şi articoliî nepublicaţî se ardă. Administratorii : Ion C. Fundescu. SCIKI TELEGRAFICE (Serviciulu fliareloră streine) Cattaro, 11 Februarie. — Erî nâpte, la 2 ij2 ore după mie^ulu nopţii, garnisona de aici fu alarmată prin focuri de tunuri şi sunete de trompetă. In câto-va minute trupele fură sub arme la locurile toră de concentrare şi, în zori de Ziuă, o mare parte din garnisoDă porni spre Linia. Zara, 11 Februarie. — «Narodni Listy» publică soirea că Crivoscianii au prădată sătulo Glagovac ş; aă iuceudiitO câte-va colibl de păstori. Câţî-va tineri diu Mocrina şi Kameno ati plecată îu Grivos-cia spre a se uni cii insurgenţii. Fraga, 11 Februarie. — Scirî directe din Djed-dah (Arabia) primite de ţii arulQ Bohemia, spun că iusurecţiunea arabă a fostu provocată de purtarea nedemnă a soldaţilorO turci faciă cu femeile locuitorilor. Fiulti principelui din Asir, omoiît în 1870, lbu Aid, se află în capulO mişcării; cu densul s’ati mal unitO 7000 âmenî din tribulu Şaraghin. Garnisona din Asir era d’abia de 1200 âmenî; dintre aceştia o parte aă fosţă măcelăriţi la începutulă rescâlel. Porturi! Considah este închisă despre uscat. UnO vasă de esbelă a plecată din Djedah cu 500 tmenl, ajutoră fârte neînsemnată, de vreme ce d’abia 20000 turci ară fi de ajunsă spre năbugirea insurecynniî. Bruxelles, 11 Februarie. — In şedinţa de erî a Camerei, ministrulă de resbeiă declară că gnver-nulă nu consideră nici ca trebuinciăsă nici ca folo-sitâre întărirea liniei Maas. Elă mânţine sistema de concentrare adoptată în 1859 cu Anversul ca punctă de centru, păstrândă citadelfele de la Namur şi Luttich. Ministrulă mal adaogă că guvernulă nu voesce se sporească efectîvulă trupeloră, dării cu-a organisa o reservă naţională. FaWh; 11 Februarie. — D. Freycinet s’a lepădată de faptă de acţiunea comună cu Englitera în privinţa Egiptului şi a reintrată în concertul!! europeană. S’a ajunsă deja ou puterile semnatare tratatului de la Berlin la o înţelegere pentru o acţiune comună şi în curendQ va fi trimisă Ke-divulul o Notă colectivă, redactată de Francia şi acceptată de puteri. Findu-că şi Englitera a părăsită punctulă se 5 de vedere separată, apoi va trebui ca şi Francia s§ renunţe Ia vederile sele speciale, cu atâtă mal multă că se prevede ună re-sultatfi finală pacinică- ala intervenirel europene. Pe aici se vorbesce din noă despre întrunirea unul Con-gresă seă a unei conferinţe a puteriloră, de'ră nu numai pentru afacerile egiptene, ci şi pentru cestiunea papală şi pentru tâte cele-l-alte cestiunî pendinte. Se t^ice că principele de Bismarck este auto-rulă acestei idei. Petersburg, 11 Februarie. — Cel de prin cercurile diplomatice se miră 6re-cum că guvernulă vienesă a întârziată atâtă de multă cu ocuparea postului de ambasadoră de aici. Din gi în gi se aştepta numirea unul urmaşă ală comitelui Kalno-ky. «In starea actuală a relaţiuoilorQ — dicea mal erî uuă diplomată — acâstă întârziere este şi mal surpring§t6re. Prin acâsta Austria perde diu gi în gi mal multă tărămfl aici. Acuma a începută şi ună giară liberală, Mos-Ttowsky Telegraf, să cânte aceeaşi melodie cu şo-viniştil; cere ună protestă energică contra procedării Austriei gi propune ca Rusia. în numele dreptului ginteloru care a fostă violată, se c4ră întrunirea unul tribunală arbitralu. Praga, 11 Februarie. — Hârtiele găsite la preo-tulă rutdnă Naumovicl, care a fostă arestată, descoperă legă'url şi cu Bosnia. Orşova, 11 Februarie. — In nâptea de 8 spre 9 curentă, sătulă Tekia, care se află peste Dunăre faţă în faţă cu Orşova, a fostă legată cu o IţMă ne mai pomenită printr’o linie telegrafică cu Kladova. A de vedea ultimele scirî pe pagina Iii BUCiIRESCI, 1 FEBRUARIE Multă vorbă, multa sgomotil s’a făcuta de oposiţiuol, atâta în Cameră şi Senata câta şi prin organele lor, cânda d-la Cogălniceanu, lin pinsa de ură contra guvernului, declară susa şi tare în Parlamentuln româna că s’ad falsificata actele diplomatice din Cartea Verde, publicată de guvernulă nostru. Acusaţiunea era gravă şi, adevărată sed nu, ea trebuia să producă sensaţiune în ţâră. Asa a gi fosta, dâra guvernulă a venita la vreme şi a sciuta s’o preîntâmpine. A doua gi chiara d-la I. C. Brătianu ceru atâta In Cameră câta şi în Senata Bă ge nn-mâseă comisiunl parlamer re care să vâgă dâca aa fosta falsificate acele documente, şi adâogă că în aceste comisiunl să fie repre-sintate şi oposiţiunile. însn-şl d-la N. lonescu se grăbi a mul-ţărai d-lul I. C. Brătianu mal alesa pentru partea din urmă a cererii sâle şi, In acea gi ebiard, atâta Camera câta şi Senatula procedară la alegerea comisiunilorfl. In comisiunea Cameril se aleseră din o-posiţiunl d-nil P. Carp şi I. Codrescu, una conservatora şi una fracţionista ; în cea din Senata se alese d-la Gr. Cantacuzino şi apoi d. T. Rosetti. Ne aducema aminte cu toţii că a doua gi chiara, oposiţiunile, care aplaudaseră cererea făcută de guverna, refusară d’a lua parte In comisiunl sub cuvânta că ele n’afl a se amesteca In certele dintre d-la Brft-tianu şi d-la Cogălniceanu. PretecstulQ era ridicola şi fie-care s’a putută convinge că oposiţiunile s’aQ data napol pentru-eă sciad mal din nainte că nu vora descoperi DimicQ compromiţătord pentru guverna. Amu recapitulată aceste fapte şi ama făcuta din ele ca untl felO de introducţiune a părţii mal principale de care voimfl să ne ocupăma astâgl. Se scie că comisiunile numite de Cameră şi Senata aveafl însărcinarea să cerceteze nn numai tâte documentele diplomatice relative la Basarabia, la cestiunea Împământenirii evreilordşi la aceea a Dunării; Aera âncă d’a chema nainte’1 pe toţi acel bărbaţi ae îît cari ara fi putută afla ceva amănunte în privinţa acestora cestiunî. Comisiunile s’afl întrunită deja şi, după ce aa luat»'1 cunoscinţă de actele diplomatice, aa invitata şi pe d-la Cogălnicânu să le dea 6re-carl amănunte. Negreşitil că nimeni mal bine ca d sea n’arfl fi foştii în stare să în-lesnâscă şi să lămurescă lucrările comisiuni-lorfl, de vreme ce a făcuta parte, în trei rânduri diferite, din cabinetula d-lul I. C. Brătianu. De altmintrell era chiar în interesulă d-sele să vină în ajutorula comisiunilorfl, să caute a descoperi ceva compromiţătora pentru guverna, ca să nu trecă drepta una calom-niatora. Cu tâte acestea ânsă, pe câta aflăma, d-la Cogălnicânu a refusata d’a se presinta înaintea comisiunilorfl şi la Gazette de Bou-manie, pe care avemfl tâte cuvintele d’a o crede bine informată, publică următârea scire în numărn’i de la 29 Iannarie : “Comisiunea parlamentară, însărcinată să ia «cunoscinţă de actele diplomatice privitâre «la retrocedarea Basarabiei, dorindfl să aibă <âre-carl esplicaţiunl, a rugata pe d-la Co-«gălnicenu să vină în sâuulQ el. Onorabilulu «deputata a refusata d’a răspunde la acesta «apela şi credemfl a sci că comisiunea este «otărită a deferi casulfl Camerei. «D-la Cogălnicânu ara fi motivândfl refu-«sula săfl pe faptulo că comisiunea este «compusă din persâue de opiniun! diferite de «ale sele.» De altmintrell acâstă scire ,se confirmă 6re cum şi prin cererea ce d-la Rusu Locu-stânu, care este membru în comisiunea parlamentară, a fâcut’o Sâmbătă biuroulul Camerei, ca în şedinţa de Luni să fie faciă d-nil ministru preşedinte şi de esterne, avândfi a le face o comunicare în urma răspunsului data de d-la Cogălnicânu, la invitarea ce i s’a făcuta d’a veni în sânula comisiunil. OrI-cine este In drepta să se mire de a-câstă procedare a d-lnl Cogălnicânu. Fără cea mal mică sfială, fără celil mal mica scrupula, d-sea vine de aruncă guvernului, In plină şedinţă publică a Camerei, o aeusaţiune atâta de gravă şi apoi, cânda este chemata să se esplice, cânda i se cerfl lămuriri, se ascunde în mantia tăcerii, refusftndfl şi unele şi altele sub cuvânta că comisiunea parlamentară «este compusă din persâne de opi-nianl diferite de ale sâle !> Mal ântâia trebuie să mărturisima că cu grea va găsi d-sea în Barlamentula româna de astăgl âmenl, fie din orl-ce grupa, care să fie de aceleaşi opiniunl ca d-sea. Ş’apol, ce afl a face aci opiniunile cu faptele 1 D-sâle i se puneafl nainte documentele diplomatice şi era datora să arâte comisiunil parlamentare care anume din aceste docnmente aa fosta falsificate. Ea trebuia să facă apo! unQ raporta către Corpurile Legiuitâre In care să a-râte nu numai ce a descoperita ea, dâra şi tota ce’I a espusa d-la Cogălnicânu, înteme-indu-se pe documentele diplomatice. Deci comisiunea nu ara fi putută să ascundă îiimicQ din acele descoperiri şi din ele trebuia să resulte ori o dare In judecată a guvernului că a falsificata documentele diplomatice, ori una blama pentru d-ld Cogălnicânu pentru că a luata rolula de calomnia-tora. Ţera intrâgă cunâsce In destula de bine pe a-iu Cogălnicânu şi scie ca d-sea nu este în stare să se dea napol de la o procedare, ori care ara fi ea, mal alesă cândfl simte că tărâmulft pe care calcă este sieurd. Ast-felB fiinda, fie-care este în drepta să se întrebe : care să fie causa că d-la Cogăl-nicenu, după ce a aruncatu o aeusaţiune a-tâta de gravă contra guvernului, se dă napol tocmai în momentula cânda i se oferă ocasiu-nea să dovedescă că acusaţiunea sea era întemeiată 1 Este âre destula d’a răspunde acum : «nu voifl să vid naintea comisiunil pentru că per-sânele din care ea se compune nu suntn de aceiaşi opiniuue cu mine?» Acesta preteesto este ridicola. D-la Cogălnicânu este datorii pentru demnitatea sea, pentru trecutulfl săO. pentru respeetuld ce datoresce Parlamentului româna şi naţiunii să vie să dovedescă că de-claraţiunile ce a fâcnta snuta adevărate. D-sea este datorii să facă acâsta mal alesfl în urma discuţiunil iscată între d-sea şi d-lQ Chiţu; ne făcând’o, va dovedi că d-la Chiţu a avuta dreptate şi că în adevără s’a csenamorăsitu. Soirile ce sosesefl din Rusia dovedesefl âncă o dâtă că mişcarea panslavistă şi anti-germană este la culme şi, cu tâte desminţirile oficiale, se grămâdesca semnele că in evenimetele din peninsula balcanică agitaţiunea rusă îşi jâcă vechiula săd rola. Ast-feld Kolnische Zeitung gice că nu îipsesce nici măcarfl soirile, a cărora veracitate nu pâte fi constatată de câta eu mare greutate, că oficiăril şi soldaţii ruşi îmbrăcaţi în haine civile, se duca spre locuia insurecţiunil. Ba âncă Nowqje Wremja îndâmnă pe Austria să dea Bosnia Serbiei şi Rerzego-vina Mnnteuegrulul, la ceea-ce KMnisclie Zeitung răspunde în următorii termeni : «Este cu totuld alt ceva ceea-ce va face Austria mal târgifl şi deca nu i se va părea mal nemerit să lase provinciile turcescl adevăratului lorQ suverana. Pentru momentd ensă ea n’are nimica de alesă. O putere mare nu pote să se dea înapoi din naintea bandelord de tâlhari şi a turburătorilord. Pentru restabilirea liniscel în ambele provincii, Austria a ceruta de la puteri şi a dobândita mandatulQ ca să le ocupe. Naţional Zeitung îndemnă pe maghiari, ca, faciă cu agitaţiunile panslaviste, să procedeze cu forţe unite contra inamicului şi, mal nainte de tâte, să renunţe la ârba lord gelosiă faciă cu germamsmulB de care ad trebuinţe spre a combate ameninţările slave. — In Galiţia arestările ad începută să se facă pe o scară întinsă şi tâte persânele arestate snnta bănuite că ad propagat panslavism mula. De altmintrell giarula Lziennih Polski anunţă că în aceste din urină gile afl sosita In Galiţia funcţionari şi militari ruşi cari s’ad pusa în relaţiunl cn agitatorii ruso-fill din Lemberg şi ad împărţita sume enorme de bani pentru agitaţiuni panslaviste. De altă parte Deutsche Zeitung scrie următârele: «Pe timpurii perchisiţiuniloru domiciliare de prin satele din Galiţia orientală, autorităţile descoperiră în fie-care casă de ţăranii portretului Ţarului săfl alte chipuri tendenţiâse cu esplicaţiunl tn limba ruse'scă. Afară de acestea s’au împărţită miî de broşuri ruse panslaviste pentru ţăranii din Galiţia orientală; aceste broşuri s’au găsitti în fie-care cârciumă. Cântăreţii de biserică citeai! ţăranilor!! aceste scrieri aţâţătâre contra Austriei. InHnilizki, sată aî cărui ţărani aparţinQ la biserica ortodocsă, ati fosta arestate o mulţime de persâne. Afară de acestea s’au mal făcuta perchisiţiunî şi la alţi agitatori ruso-fill la cari s’au găsită hârtii cornpro-miţătâre. Tâtă agitaţiunea o conducea fostul îi con-siliara de Curte Dobrzansky, care a şi fosta arestata. Eia arangea serate la care luai! parte academicii. Fiica sea Olga agita printre studenţi. Dobrzansky împărţea printre academicii ruteni din Lemberg şi printre giarişti subvenţiunî primite de la comitetele panslaviste din Moscva şi Petersburg. Agitaţiunea s’a întinsO până în Bucovina. In Cernăuţi a fosta arestata catehetulu rutenii Ognarski. Se Z>ee că ruso-filii organizaseră în Galiţia o res-călă în tâtă forma.» Kolnisch? Zeitung, vorbindd despre arestările din Ga" ţia, scrie următârele : Deca guvernulă austriaca are în adevără inten-ţiunea d’a combate cu tâtă seriositatea agitaţiunea p-nslavistă, apoi atunci aru face fârte bine se consacre tâtă atenţiunea acestora agitaţiuni care au ioc în Bohemia, şi mai alesa îu Praga. Acolo este miedulu agitaţiunii ruşilorfi şi pauslaviştilorb er nu în Galiţia unde, spre ţliniştirea cercurilorfl ualte, s au făcut arestări. — Mai mulţi corespondinţl din Berlin afl anunţata că recenta şedere a comitelui Wol-kenstein, trimisula estraordinard alfl Austriei, în Berlin, era privitâre la cestiunea dunărenă şi nu mal avea veri una alta scopa politicii. Cu tâte acestea Bor sen Zeitung află din is-vorU fârte si cura că, în întrevorbirile ce diplo matula vieuesd a avuta cn principele de Bis-mark şi cu corniţele de Hatzfeld, cestiunea dunărână n’a fosta atinsă de câta în a dona linie. Ceva mal multfl, corniţele Wolkenstein a avuta misiunea d’a vorbi în moda confidenţiala despre agitaţiunea panslavistă care ese din ce în ce mal la lumină şi apoi despre starea insurecţiunil în provinciile ocupate, sS dea principelui de Bismarck lămuriri positive şi tota de o dată să’l ceră sfătuia sed pentru eompleeta pacificare a insurecţiunil. Borsen Zei-tmg află că, în acâstă din urmă privinţă, principele a ţinntd faciă cu trăraisnld austriaca nnfl limbagifl terţe franca şi’l-a declarata că cei clin Berlin ad v&juta de multa greşalele admini-straţiunel austriace în Bosnia şi Herţegovina, ad prevăzuţii insurecţiunea provocată de acea administraţiune şi, âncă de pe timpurii eomi- www.dacoromimica.ro TELEGRAFUL^ 2 9" ! . telul Andrassy, a atrasa atenţiunea guvernului Austriei asupra acestora greşeli. Acum nu mal esistă de câta unO singura mitjlocfi, a-cela d’a năbuşi insurecţiunea repede şi într’nnfi chipO energica, d’a linisci ţera cu o mână de fera şi apoi — ceea-ce s’a perduta acum patru ani, pe timpulO ocupaţiunil, din vedere, şi care ’şl râsbună acum într’uml chipO atâta de sângeroşii — d’a reforma din temelie aceste provincii destrăbălate din causa admini-straţiunei turcescl. D’ALE ZDXL'Kil 5 M. S. Regele a primita din partea M. S. împăratului Japoniei o scrisâre prin care răspunde la notificarea proclamăreî Regatului României şi es-primă felicitări M. S. Regelui. —M. S. Regele a primita din partea împăratului Austro-Ungarieî o scrisâre prin care-î notifică că arhiducesa Isabela, soţia arhiducelui FredericQ, a dat! nascere unnl principese. —D-l! Cavaler Otto de Poltl a fostă numita cancelaria onorarii! la consultatul! român din Triest, cu însărcinarea de a gera afacerile acelui consulat! în absenţa titularului. — S’a acordată dreptulQ de a purta medalia Virtutea militară de argintu, sergentul! maiorii Nicolescu George, din regimeutulQ 2 călăraşi, pen tru serviciul! de 12 ani îmoliniţî în gradulfi de sergenţii, cu o pensiune viageră de lei 300 pe fie care anu. — Perceptoruia N. M. Şerban ah! comunei Sur rupatele, din jud. Vâlcea, a fosta data în judecată pentru că a primita de la contribuabili sume mai mari de câta cele trecute în chitanţele ce libera Asemenea s’a mal dată în judecată şi perceptoruia Comunei BăluşenI, din jud. Botoşani, a nume Cn-plamagiu, pentru că a delapidată din fonduri publice suma de 2656 lei 92 bani. — MinisterulQ mulţumesce persânelor! din oraşul! Fălticeni cari au contribuita cu suma de 1845 lei pentru facere de uniforme la gardiştii civici fără mijlOce, din' acela oraşB. SCRISORI DIN RUSIA Corespondenţă particulară a TELEGRAFUL UI St.-Petersburg, 20 Ianuarie. Mesagerulu guvernului, tipăresce apropo în fie-care din numerile sele câte-va amănunte despre pregătirile ce se facă pentru încoronarea din Moscva. Comandele sunta făcute pentru primulO Maia. Urmă ţârele linii, pe cari le estraga din uumdrulQ Monitorului de ai esc! sub-comisari clasa I, la poliţia Capitalpî. — Se promulgă legea prin care se deschide mi-Disteriuluî Instrucţiune! publice un! credit! estra-ordinar! de 15,000 lei pentru acoperirea cheltueli-loru restaurăreî localului ce unne'Ză a se ocupa de lyceula Sf.-Sava în care intră şi cheltuelile strămutare! acelui lyce!. Se disolvă consiliul! comunei rurale Isvârele, din jud. Prahova, ca unul! ce a lucrat! contra intereselor! comunei. — Oficialul! de duminică publică decretul! regal! prin care se promulgă legea votată de corpurile legi ui ţâre pentru deschiderea pe sâma ministerului de resbel! a unul credita suplimentar! de 128,348 lei 65 bani, necesar! pentru terminarea construcţiunel atelierului de confecţie şi instalarea maşinelor! necesare la confecţia îmbrăcămintei armatei. ADUNAREA DEPUTAŢILORU Şedinţa de la 30 Ianuarie. Presidenţia d-luî vice-preşedinte d-lU Guşti. Şedinţa se deschide la ora 1 şi 1/2. Presenţl 120 dd. deputaţi. După comunicări d-l! generalii ])T~"Lscaw'~Ebn-stată cu J'erigjjfi eă pnmăria oraşului Galaţi ’şî a făcuta datoria oferind! gratis! una loca tn cimitir! precum şi o mică sumă pentru înmormântarea rămăşiţilor! fostului deputat! Mantu. Se voteză proiectul! de lege pentru reciindscerea calităţii de cetăţen! român! a d-lui D. Fuga. D-H R. Locustenu r6gă pe biroa a Interveni ca în şedinţa de luni se fie presinte d-la ministru de esterne, de 6re-ce comisiunea de anchetă parlamentară însărcinată a cerceta actele diplomatice are a face o comunicare în urma răspunsului ce a primita de la d-ia Cogălnic&iu. D-lU P. Ghica raportorul! comisiuneî de petiţiuuî dâ citire raportului comisiuneî în privinţa petiţiu-niloru din sesiunea anului 1880 — 81, relative la cereri de pensiuni, rectificări de pensiuni, ajutdre viagere şi recompeuse, precum şi unul tablofi în care se pdte vedea numele a 161 petiţionari, în alăturare cu actele lor!. Raportorul! Z'ce că, comisiunea de petiţiuuî, în faţa imposibilităţii d’a putea satisface pe acel petiţionari, a luat! hotărîrea ca «se invite pe guvernă se vină cu una proiect' de lege modificător! lege! pensiunilor! din 1868, care se satisfacă şi nisce asemenea cereri provenite din partea văduvelor! şi funcţionarilor! ţereî cari, ’şt-a! depus! munca şi reţinerea loru, în speranţă că urmaşii lor! vor! avea o mângâere din partea Statului, spre a nu rămâne espuşî la voia întâmplăi'eî.» După o mică disenţiune la care ie! parte dd. Bălănescu, Dimoncea, Vulturescu, Pantazi Ghica şi Iepurescu, aceste conclnsiunî ale raportului se resping! de maioritatea adunăreî. Se acordă cu 38 voturi contra 35 calitatea de, cetăţen! român! d-luî Iosef Trangott Kaumer. ! ot! d-H P. Ghica dă citire raportului comi-siunel de petiţiunî în privinţa plângerii a 168 mo-nache din mănăstirea Ţigănesc! contra prdsteî mâncări şi relelor! tratamente de care se bucură în acea mănăstire din partea econdmel, anume Daria. Comisiunea de petiţiuuî găsind! juste plângerile maicilor! conchide prin raportul! el ca d-l! ministru de culte se iâ mâsurî ca cel 37 bani pe Zi ce sunt! destinaţi pentru mâncare să se dea fie-cărel călugăriţe în bani, răspnnşî la trimestru şi să iâ disposiţiunî ca mouahele să fie tratate cu mal multă cuviinţă. Conclusiunile acestea sunt! susţinute de d-l! P. Ghica. D-l! Ministru de culte Urechiă declară că propunerea de a se da banii de hrană in mâna fie-câveia, după informaţiunile luate de Ia I. P. S. prelaţi, nu nnmal că isbesc! în reguleie monahale, dâra âncă este desavantagiăsă multor! maici şi monahi bătrâuî înfirmî, cari nu vor! putea să’şl gă-tăscă singuri. D-sea declară ensă că nu părăsesce cestiunea şi invocând! simţimentele frumâse ale prelaţilor! crede că va afla îndreptată dorită, de aceea d-l! ministru răgă pe Cameră a vota pur ţi simplu trimiterea acestei petiţiunî la minister!. Punându-se la vota, Camera respinge conclusiunile raportului. D.lMinistru de lucrări publice râgă pe Cameră ca proiectul! de lege presentat! de guvern! pentru construcţiunea liniei ferate BucnrescT-BuzSa-Cerna-vodă se fie pus! la ordinea Zii0! pentru Jouia viitdre, şi Zice că ar! fi bine ca comitetul! de delegaţi să se întrunâscă din uo! şi împreună cu guvernul! sg vâdă ce modificări se mal pot! face a-celnî proiect! precum şi să vedă şi părerea guvernului. In urma întrerupere! d-lul Fărcăşanu eă ce se face cu proiectul! de lege pentru calea ferată între Râmnicul-Vâlcea şi Corabia, d-l! ministru de lucrări publice încredinţăză că chiar! în sesiunea a-căsta se va presentă acel! proiect! de lege, dăcă nil până la Corabia, cel! puţin! penă la Pătra. Se acordă cetăţenia română dd. Vasile Papado-pulo, G. D. Fnlga, I Haricli Iăn, A. Gatino, dr. Octaviu Blasianu, Steriu Dimitru. Se acordă d-luî C. Apostolescu întrăga pensiune după renumerariulO ce a avut! în cea din urmă funcţiune publică ce a ocupat!. Se trimite la secţiuni proiectul! de lege prin care se acordă d-lul N. Bosie o pensiune viageră de 400 lei pe lună. Se recomandă guvernului petiţiunea lui Beicazi Aii, din Dobrogia, victimă a torturelorfi ce a suferit! din partea unul funcţionar!, ca sg i-se dea o pensie de 50 lei pe lună Se trimite de urgenţă la secţiuni proiectul! de lege prin care se acordă văduvei profesorului de drept! Moroi!, Elena Moroi!, o pensiune viageră de 250 lei pe lună până la încetarea el din viaţă. Apoi Camera ne mal fiindQ în număr!, şedinţa se ridici la ora 5 p. m. şi cea viitore se anunţă pe luni 1 Februarie.1! Emigraţiunea în Germania Statistica oficială a emigraţinneî poporului german! a eşit! de sub tipar!. Percurgând! paginele comparative ale acestei statistice constatăm! că recrudescenţa mişcăreî, care împinge pe germani să’şî părăsesc! ţera, cresce mere!. Evnigraţiunea acăsta după vesbelul! de la 1870—1871 a început! să seaZâ pe fie-care an!, causa scădere ţifrelor! este evideniă. Resbelulu a curăţit! ţera de prisosul! popnlaţiunel, pretă'end! în cadrave elită poporului, adică indiviZiî cel mal bine înzestraţi de natură, der! dăca sub rubrica anului 1872 igăsiua! cifra totală a emigranţilor! de 125,000 ăraeul, apoi în anul! 1877 vedem! că acâstă cifră s’a urcat! deja cu 22,000 6menî mal mult!; după acestă au! cifra anuală se urcă cu o repeZiciune remarcabilă, aşa de esemplu găsim! sub rubrica anului 1880 deja 206,000 emigranţi. Ca de obice! provinciele agricole, adică Prusia occidentală, Posnania, Pomeratiia da! contingentul! cel! mal considerabilă. Aceste provincie în generală a! 21 emigranţi la 1000 de locuitori; din contră regiunile industriale ca Vestfalia, Sacsonia, Silesia nu da! de câtă 2 indivizi la 1000 de locuitori, ţîiarele germane puţină favorabile gur vernuluî actuală sg grăbesc! de a pune acest! fapt! pe comptul! politicei d-l! Bismarck şi conchid! că populaţiunea rurală ’şl părăsesce patria nu tocmai diu căuşele pur economice ci şi politice. Naturalminte că acâstă deducţiune este mal mult! de cât! greşită. Miseria gonesce pe ţâra nul! german! âr! nu com-binaţiunile politice ale cancelarului, a cărui activitate ’l! atinge numai şi numai întru atât! în www.dacoromanica.ro TELEGRAFUL!} 3 câta ela se află forţată de a plăti statului pen trn esecuţiunea proiectolorQ d-luî Bismarek. Sunta o mulţime de paliative pe care le întrebuinţa guvernuia actuala pentru a opri părăsirea patriei, de către elementuia rauncitora ala poporului J german, dârt tâte aa fosta zadarnice. Este mal* multa de câta grea de a pune stavilă unu! curenta, provocata de o causă adâncă şi care resultă din Btarea anormală a aocietăţel întregi. In fine după tâte încercările guvernuia de la Berlin s’a convinsa de imposibilitatea de a opri emigraţiunea ţărănime! germane şi astăjlî nu ma! doreşte de câta una singura lucru, acela de a îndrepta emigraţiunea spre alta puncta de piecare de câta ceia de astăţlî. Pănă în momentuia de faţă grosulfi emigranţilora se îndrepta spre America, unde să aşeţjă definitiva, a-cum emigranţi! germani sunta îndemnaţi de a se îndrepta spre Orient, spre peninsula BaUanică. Este dâră mal multa de câtă sigura că interesulu pe care’ia are Germania în momentuia de raţa la Constantinopole devine din ce în ce ma! seriosfi. Iată pentru ce d-la Bismarek consideră de trebuinciâsă mărirea numărului delegaţilorO, car! sunta actual-minte la Constantinopole, iată pentru ce în particulara sprijineşte cancelaruia politica austriacă în Orienta. Germanisarea peninsulei balcanice este hotărîtă definitiva, poporulti germana ’şî impune datoria de a colonisa şi civilisa poporaţiunile balcanice. Vorfi isbuti ? nu ştima. Sunta doul concurenţi* la acestă operă—Ruşi! şi Germani!. Politica rusescâ cu tâtă neisbânda de până a$î nu ’şî a părăsita âncă plănuia lui Petru ceia mare şi poporaţiunile slave din peninsulă îî dafi una sprijină temeinica dâcă nu pentru a civilisa acâstă parte fertilă şi frumâsă a Europe!, apoî cela puţina a o colonisa. Aşa dâra înaintea de tâte cestiunea trebue să fie tranşată între aceste două popâre şi pe ţliua de aţii cestiu-nile de aceBta felfi se hotărăsca pe câmpnlfi de resbeia. Crima din strada Radu-Yodă In privinţa aceste! misteriâse erime ma! aflămfi următârele : D-la Fermo Bmquerfi chemata la poliţie a face o declaraţiune, răspunse că în $ioa comitere! omorului din strada Radu-Yodă No 12, pe la orele 12 cftndB d-sa se găsea singura în cantorulfi din strada Lipscani, s’a presentatD una d-na îmbrăcata bine, de statură scundă, bruna, âră barba complectă de-elarândfl că, are o sumă de 25,000 franci în rentă amortisabilă, şi că cu ce preţu i le pâte schimba. Neînţelegerea a fosta pentru diferenţa de 2 franci la sută. Modula precipitantfi alu individului, şederea aprâpe de eşirea uşeî pe unde venise, eşirea cu ropefliciune fără schimbare de alte vorbe, lasă a se bănui, că acâsta arfi fi din autcrî, sâQ complice de cunoscinţa faptului. Dia Esdra Isdrael, domiciliata în strada Radu-Yodă,|vecinfi apropiata cu locuinţa, unde s’a consumata crima declară că, în acea prin ţera acestui principe. l'onstanMnopoie, 1.3 Pebnuria.—Sc asigură la Per a că Pârta a trimisă, la 9 ale acestei luni o circulară represintanţiloră eî în străinătate, în care >şi esprimă satisfaeţiunea în privinţa esplicaţinnilor date de Francia şi Anglia privitâre la Egypt şi în privinţa înţelegerii puterilorB de a recnndbcp suveranitatea Sultanului asupra acestui ţinuta. Două vapâre ale companiei austriaco Loyd, Jv piter şi Austria aă plecată Sâmbătă la Hyemen, avândă cu dânsele 1400 infanteriei şi cavalerie, artilerie şi rauniţiunl de resbeia. Austria se duce directa la Hedeida, portă din marea roşiăj la 250 kilometre spre norda de Moka ; Jupiter va urma itinerariulu săă poştală obicinuită pe ţărmurile Siriei, unde va ma! lua âncă câte-va trupe pe care le va debarca la Gunfunda, un alt port în Hyemen. ADUNAREA DEPUTAŢILOR Şedinţa de Luni 1 Februarie. Şedinţa se deschide la ora 1 gi jumătate sub presidenţia d-luî P. S. Aurelian. Se depună pe biurould camerei, proiectele de legi 1) pentru modificarea unul articole din legea eăilorB de comunicaţie 2) două proiecte de credită cerute de d-lă ministru de culte. Să începe discuţiunea asupra proiectului do lege pentru modificarea unoră articol! din legea vămilor. La articolele 23, 31, 32 d. Fleva ia cuvântulil precum! şi d nu G. Leca, Epurescu şi G. Chiţu, dâră modificările propuse nu se primescB. La orele 4 discuţia urmâză. Senatnlfi în şedinţa sea de a^î luni 1 Februarie, a votată cu 22 votări contra 2 proiectulă de lege votată de Cameră .privitoră la furniturile armatei pentru anulă 1882—83. Se votâză apoi proiectulă de lege prin eare se aprobă vânzarea de către administraţia domenielora a hanului Şerban-Vodă, proprietate a statului, bănceî Naţionale. După aceea SenatulB se ocupă cu cercetarea mal multoră petiţiunl. Iuforinaţiunile de sdî, Affăma că Austria a cerută estrădarea cunoscu-tulul Metza, acela care a fostă condamnată pentru deschiderea cutiilorB cu scrisori de pe strade şi san-tagiă. Metza se află In momentuia acesta la peni-tenciarulB de la PângăraţI, unde va sta până în luna luî Maiă, eândfi îşi împlinesce anii osândei. Causa pentru care este cerută de Austria e că Metza este deja conda mată acolo pentru asasinat. In aeelaşl timpă c 'ecţiunea PeuiteuciarelorO a primita din partea director .ul celui Penitenciara gi a procarorulul respectivă ună procesa-verbal, în care se spune că s’a găsită la Metza o mulţime i susbstanţe otrăvitâre. După cele conţinute în procesă- verbalu, "fetza a declarată că, după eşirea’! din temniţă, voia st otră-vâscă pe mal mulţi bărbaţi de Stata români. — pilele trecute unii scandalB a avută locu în contuarulB de zarafie alu d-luî Sarmiel A. Marcus din strada Lipscani No. 39. D-la B. Francheţi ducendu-se se schimbe nisce bilete hypotecare în monede de aura, numără pe masa de marmură 700 lei în hărţii; susu numi-tuia zarafă neavându atâtă aură trimise pe unu băiată în vecinătate. D. Francheţi rămase uimita cânda în loca de 700 lei, i dede numai 600, susţinendă zarafulă că e. ita a primită în hârtii. Din acâsta se schimbară cuvinte, lumea se adună, poliţia fu anunciată şi în cele din urmă d. SamuelB A. Marcus numără şi acea sută lei, dată lipsă, sub motivulu că nu vo-esce să umble cu judecăţi. Jalnica familie, soră şi cumnata, Elena şi George Mateescu, precum şi camarazii Căpitanului Zamfir Tarca faefl cunoscută încetarea^lul din yjâţă îfr de 29 Ianuarifl şi rogă pe toţi amicii, ca-maraZil şi cunoscuţii a'asista"1 la serviciulfi funebru. Cortegiulfl ?a porni aZl, Lupi, la 2 ore d. a. de la spifalultt militarii. SALLA BCSSELU LUNI 1 FEBRUARIE. 1882. Sâra la 8*/2 ore, o singură representaţie cu aparatele optice-magnetice premiate la diferite es-posiţil, aparate cari după cum e cunoscută au cu-lesă pretutindeni aplaudele cele mal mari. FreresEMILION Grand Diorame Transformidiic consistândă din 300 metamorfose ale imaginelortt celoră mal însemnate din tâte zonele globului terestru în o iluminaţie Sub conducerea d-loră FR. EMILION. www.dacoromamca.ro 4 TELEGRAFUL!! CASA l>E SCHIMB TOMA lAOIU No. 60. Strada Lipiscauî, No. 60. Pe dioa de 1 Februarie 1882■ Curap Vend. 5 c 0 Rpufa araortibilă. . • 87. 88. 5 0 0 Renta Română .... 87. 88. 6 0 o Obligaţiuni de Stată. • • 06.[/4 97 AU 7 0 0 OUI. i'âil. frr rum. Rpg'-ilc ■ 100 101 6 0 , Scris, funciare r-nale . . 99 100 7 °/0 » » urbane . . 99. .00. 8 °|0 împ. municipală .... 100.*/, 01L » Casei pens. 300 1. . 214. 222. hap)-, cti prime Buc. (bil. 20) 1. . 28.V, 29. /2 300 Acţiuni «Dacia» (500 1. buc.) . 295 Acţi. Băucel Naţion. Rom. . . 1425 1400 » Baia de Aramă .... — Obligaţi! eşlta Ia sorţi 6°l0 Obligaţii do Stată . . ■*] 6°/0 * Căiloră fer. rom. Regalei, 8°l0 » Domeniale . . . . [ 99V/o 8°lg i .aicipale 8° 0 . . ) Bruta arat labilă Cupoar ' ’e L nta Rin am exigib'li • 1 » Obli: \ ae A^tă 6° • » Căile cr. I i. i sr ! ", 0/o » » Dom. dale ^xig. prefectura districtului -lfovu jmeNAGERIA KLEEBERG ! LtNGĂ GR AND CAFEE DE BOULEYARD > Scrisă, MnBiti’ Te f. 2 SU °/c 210 123 100 rur. ţ nrb. exig. Diverse Aură coutra argintii........... » » Biletele Hypotec. . » » » de B. N. a R. Fiorini val. Austriacă. . . . Mărci germane.................. Bilete do baucă fvancese . . . Gursulfi ‘iaVieua 11 Febr. Napoleonulă.........................954 Ducatiilu.......................... 562 Curaulu diu Berlin 11 Febr. 6% Oblig, căilor.1 fer. rom. noi 100.75 8°/0 Oppbenheiin...................111.70 Ouisnlfi din Paris 11 Febr. 5°/0 Renta română.............._ 86,50 8°;0 Oppbenbeim................. Cursuri! Londra 11 Febr. 8°lg Oppenheim..................— 7°/0 Stern......................— Schimbă Viena Ia vedere................. Berlin la vedere................ » 3 luni................. Paris la vedere................ » 3 luni................. Londra la vedem. ..... > 3 Iu* ................. 25 n. “ ' s o 211 125 101 FI. > Mărci 3 Fraîic) i PIIBLICÂTIUNFJ La 15 Martie viitorQ a. c. s’a decişii 'de onor. coniitetalO permanenta pnn încheierea No. 371 a se ţine a doua licitaţiune pentru darea în antrepriză a construeţiunel ca-zarmelorfl necesarii regimentelor!! 6 si 21 de dorobanţi, preemn şi pentru cazarmele şi w 'ij 'urile a doufi escadrdne de călăraşi. Se publică spre cunoseinţa generală că li-citaţiunea în arătata Zi se va ţine In pretorii! comitetului permanenta prin oferte cari se vorfi primi de lă ora 1 — 2 p. m. Planurile, devidele şi condiţiunile acestei lucrări se potil vedea jde amatori în orl-ce Zi de lucru în cancelaria sa, de la orele 11 penă la 4 p. m. Prefecţii C. Creţenu Anuariu generai al Itomâniei PENTRU 1882 Biuroulă : Strada Polonă, No. 70, Bucureseî. M E N A G E EIA CSC A. MAI MARE D1H LUME. I IST FIE-CABB 331 de doue ori iiimimii si mm ANIMALELOR FEROCE Cea (i’înteiu Ia 4 o. şi a tloa Ia 7 ore stfra PRECIULtJ INTRAREI : Loculit 1, 2 fr., Locuia 11, 1 fr., Local 111, 50 b, Detaliuri se p6te vedea pe aţine. Cu deosebită stimă. F. KLEEBERG. Ui' Vi\ prin LtCiTAŢIE, spre (ilMIlâ tăei'e pâlcurile de păduil ce nu suntfl în csploatare, dup§ moşia Surdăîca-Glodăneasca a liberii Biserici Aruiăseştl, din Comuna Armăşeştî, judeţuiu Ialomiţa. Se voră ţine două licitaţii de către d-lu Iordache Zosima, ChitorulQ şi administratorulii Bisericel, una în Ziua de 6 Decembre şi alta la 13 Decembre anulă curent, îu local ulii administraţiei Bisericel din numita comună pentru cândâ amatorii spre a putea concura, vorfi 6 însoţiţi de garanţii îu regulă, şi cândti vor vedea condiţiunile ven^ări prin licitaţie. ISENTE SI OLURI pmt,“ ***** EOlllI 1U Ol VU1U Iii a orl-ce felii de li-queururt, rosoglit, mastică , romuri, rachiu, ţuică, cognacurî, vermuturi, oţetii, etc. de la celebra casă Ed. Schotm din Brilnn se comisionăză cu preţuri şicondiţiunl favorabile Iad. H. WARTHA, representantele casei, comptoirulstr. Ddmnel No. 5. O IMim» â Unfl salonfl şi o o-l!l 111 UIMI daiâ mobilată, Strada Carol I, No. 14. A se adresa chiar acolo. SIROPU ş. YINÎJ db DIISASÎ CU LACTO-PHGSPHATTJ 2E CALCE Aceste preparaţiunt surtlu singnrilo care au servită Mediciloru SpitaUloră din Patid pentru constatarea proprictăploru rrconslituitore Anli-anemic* şi digestive n-le Laclo-Phosphatuluî de caice. iiiuiuilIiUJl gAi i iun i >« 11 irnrmfTic«m nrrnr iSMECţlUilE GBIURÂULT & 0“ cu n: CONVINE: in Maladiile de peptO; {ţ-. in Digestianile laboriossa; in Inapetenciă ; in Wte maladiile sure se tradocB prin Slăbiciune }i Pirderea forţeloril; in Fracturi pentru reconstituirea fis-, seloră ; in Cicatrlsailunea Rânitorii; DEFosixuLU SENznALii : Caisa GltIMAUi/f et O, 8, rue Vivilune, Pajui In streinState in principalele Pharmacil. ELL.E Coplllorâ pali]i; Ha oh! ti ci loru; Feteloru tinere oare se disvoltă; Femeiiloru delicate; Doiciloră, pentru favorisarea pi iinbo găjirea laptelui; Convalescenilloră; Bătrăniloru slabii!; MATIGO fe 1 Excîusivmente preparată cu îoiile Maticotî Ini 3 din Peruvia, acesta injecţiune’şi au căştigatu in 2 putinii anniuăreputaţiuneuniversallă. Ea cura- " ( Av riseşce in putină timpu sculamentele celle nai rebelle. Depositu la Paris, cassa CRIISAULT & t", 8, rus VnXei n«, şi in principatele Pharmactt y ttlŢITrinfii«vwrrrnrtTriV^vnrnj DE VIN Da RE Hîrtie maculatură cu 1 fr. ocaua. A se adresa la Administraţia acestui Ziar. DE {NGrrlRlAT SI DE ’viNZARE Doue perechi case, una compusă din 6 .'umere şi dependinţe iarcea-l’altft compusă din 3 camere dependinţe şi ’pivniţâ totfi în aceiaşi curte. Doritorii care voru bino-voi a le lua cu chirie seu a le cumpera, se voru adresa la proprietară în Dealu Spiri, Strada Seneca No.. 4, de la grădina «lo Capră» prima uliţă pe stânga la sub-semnata, proprietară. FaulinaSlămcenu. PRIMA FABRICA ARABAd* CAFEA Calea Văcăresc!, No. 7, lingă brutăria Ochi alb! Unu celebru şi de peste patru-Zecî ani, fabricant de Cafea din Arabia, angajată numai pentru acest scopu, prepară cafelele cele mal fine şi mal alese şi se recomandă onor. publică amatoră de cafea bună şi cu gus-tulă adevărată, neamestecat! cu substanţe streine vă-tămăMre sănetăţeî. Socotindu-ne numai unii mică profită pentrmaface consumaţii mari, le vinderaă cu preţurile următdre : Caf. Rio I fin bobe pv. lei 4 —|Cafea Moca prăjită „ » măcinată „ 4 — I „ „ măcinată fi — Caf Mart. fin prăj „ 4 80 Cafea Rio II, fin pisată — „ » măcinată » 4 — | „ » III, fin pisată 2 40 Cafeaua se vinde pe locu comptată şi fără varia- ţiunî de preciurî. 8. TRANDA.FIRESOU. B3EP'wwsn»eh»c* mm L! ţg @ 1 ^ ^ »pi «mnill IUN CBLB SA! RBCUNSTITUaNIE Chiorul ati sodică, bi-carbonatală, arsenicalS (28miHigrf. de areeniat de sodă reţinui De la uă jumătate penă Ia Irei pahare pe di in ainte seu în t&mpul măn‘-5rei. Regeneratiunea copiilor slabi, Lvmphalism, Affcctiunile Ptiei şi ale Căilor respiratorii. Friguri intermiltentc, Scrofule . — So între-buinieză în bSulură şi gargarism iu contra j Bronchitelor, şi în lotiuai în contra Dartrelor uşori. — Deposit la £ d-niî: Wartanovicî et Herzog şi J. Ovessa ei. Gersabek, droguiştl în Bucurescî. Se cumpera epurl de casă. la Menngeria Kleeberg de lingă Urând Hotcd de Bouevard. DP l'roba germană şi de I liV t IjIjuAHili piano, dispunândfi de câ-te-va ore libere, doresce a mal găsi şi alte lec-ţiunî în specialitatea sea. A se adresa administraţia acestui Ziară. ii casele se 1 Ilslilil 1 Ltviii de vendare numai cu 15 lei vadra la d. 1/ăun Popescu, banul Slâtari. £i~ Rugă ă ps clienţii noştri! de a nu confunda aceste bilete cu a-celea ale loteriei din Hamburg, etc.; sigu rauţa şi onorabilitatea absolută cari presidă la tragerile Loterielor austriace fiindă cu totală cunoscute şi a-preciate de lume;-, financiară. lin anul 1864 JL ■p din airnl 1864 > TRAGEREA OFICIALĂ LA 1 MARTIE 1882 Siguranţă absolută, garantată fie girveniu Rugămă pe clienţii noştrix de a nu coufun-da aceste bilete cu a-celca ale loteriei din Hamburg, etc.; siguranţa şi onorabilitatea absolută caii presidă la tragerile Loterielor austriace fiindă cu to tulă cunoscute şi a-preciate de lumea financiară. 1*11 0 V Viit<5rea tragere a acesoui împrumutu va avea locu la 1 Martie 1882 sub îngrijirea, supraveghierea şi garanţia g^vju^Mriui austrraoâ. Cererile de bi’ete însoţite de costuld lorii în bilete bypotecare ro-timbr; poştale, grop urî s£u bilete la vedere pe o piaţă a Europei trebuesc adresate, cât maî SE POATE GASTIGA: 1 losu de fior. 200,000 său 440,000 Jeî 1 „ .. .. 20,000 „ 44 000 „ 15,000 „ 33,000 „ 6 loturi de florifti » » » » 1 lotii de flor. 10.000 său 22,000 lei 2 loturi,, „ 5,000 „ 11,000 „ 3 „ „ „ 1,000 „ 2,200 „ 1,000 seu 4,400. Pest<> totă 1,400 câştigun din care cehi mai micu este de. 200 florini. Fie-eare bilet dând dreptul la viitorea trag ş: a totalitatea câştigurilor COSTĂ 15 LEI, 5 bilete nu costâ de rât 70 LEI curând posibila administraţiuneî du MONITEUR DE LA CHANSE UNIVERSELLE, VIEAA (Austria), piarulii oficiala al imperiului austriac va conţine lista tragere! şi va fi trimisu gratisu tutuloru acelora cari voru cumpera bilete. Il§r CÂŞTldUEILE voră fi plătite în aurii la domiciliulu CÂŞTIGĂTORUL UI. "W ♦ m ♦ m ♦ P N BRAUN MUSEU (Yi8-â-7îs de Men»geria Klfeberg) O fsposiţiune de preparate anatomice, embriolo-gice ji patologics, lucrate cu o mare artăr Omulă care doresce sS se conformeze cu perceptulă filosofului antică, care a disu : cunosce-te în$u§l! o p6te face trecândă prin esposiţiunea d-lul Braun.j Eli! va vedea cum se concepe omulă în matriţa mumei, cum cresce şi se naşte, cum sg urează "corpulă săn fiindă atacată de diferite băle şi în fine cum mare. După acesta plăcere instructivă, spectatorulă va trece în a doua despărţire şi va privi o frumdsă panoramă unde va vedea între multe tablouri de o mărime frirte mare şi teribilnlu incendia de la Ring-Teatru, Torturile inchisiţiunel; acestu tablou îuspăimSntătorQ din tristulă trecută ală istoriei o-meuireî. Pfeţulă de intrare este de 50 banî pentru museulft anatomică fără cadoi! şi pentru panoramă şi museulă istorică 50 de bau! cu cadoă. Indemnâmă pe onor. publică de a se folosi de ace'stă ocasitme atâtă de plăcută câtă şi folositdre. Mărimea esposiţiunel este atâtu de variată că abia în decursulo de Th.Fi ClASUHl este posibilă a vedea totală. Tinerii ce doreseă a voiaja şi care ştiă limba germană şi română se angajăză imediat la Panorama d-luî Eduard Braun. Doctorulu NECjIJRA întorsQ din străinătate, locuesce în propria sea casă, strada Colţea No. 35. Vis-â-vis de Primărie. Con-sultatinnî dimineta de la 9—11 ore. Bunnreacl,— Tipografia Academie; Rou&ne (Laboratoriî Români) strada Academiei 26 www.dacoromamca.ro MERCURI, 3 FEBRUARIE 1882. în Uncnrcsc! şi districte 10 bani rnimomifi. ANULU xn, Nr. 2920. Preţul abonamentului: pe an 24 lei, pe 6 Iun! 12 leî, pe 3 luni 7 leT; Jn districte: pe an 30 leî, pe t> lnnl 15 leî, pe 3 luni 8 leî. 0rî-Q6 abonamentu ne însoţită de valore se refusă. Abonamentele se face nnmaî la 1 şi 15 a fie-căreî lunî. Directorii: Iân C. Fundescu. Pentru abonamente reclame, şi anuncinrî, a se adresa la Administraţiune. STRADA NOUA Nr 8. Pentru Francia : la Societe Havas, Laffite db Comp, ) Pentru Austria şi Germania, namaî la Adolf Steiner 8, Place de la Bourse, Paris. jj Hamburg. (Germania de Nord). Pentru Anglia : la .d-nul Eugene Micoud, 81 Fleet } I Pentru Ungaria la d-nulu Moritz Wiets, în Buda-Street, E. C. Pest, Servitenplatz. ASOCIATIUNEA IMPRIMERIEI TELEGRAFUL Intr’a doua întrunire a acţionarilor!) societăţei tlmprimeria Telegraphulii*, luni 25 Ianuarie, a-probându-se statutele şi subscriindu-se numerulQ de acţiuni ceruţi) de art. IV din statute, s’a şi aleşii coinitetulii definitivi), conformu articolului X. Persdnele cari complinii acesta comitetfi sunta d^niî Gr. Monteoru, T. Dan, !. G. Mânu. P. S. Aurelia», E. Cantemir, Dr. Sergiu şi Radu Piitărlăgiann. Comitotuia printr’unu procesB-verbalO încheiata Marţi, 26^Ianuariu, a însărcinata pe d. Radu Pă-tărlăgianu cu strângerea banilora dupe acţiuni, cu regularea formelora şi registreloru comptabilităţei, cu facerea acţiunilora şi alte lucrări pentru recu-născerea societăţei de guverna. Ca bancberQ pentru depunerea fondurilora a a-lesfi pe d. Zahariade. Publicăma aţii aci statutele, rămâinda ca mâine s6 publicăma şi numele acţiona lilnru precum şi nu-mfirula acţiunilorQ. lîtă statutele : S T-A.T UTELE societăţei acţionarilor TIPOGRAFIEI „TELEGRAFULÎJ Art. 1. — Se formdză o societate anonimă de acţionari cu reşedinţa în Bucurescî, sub firma aso-ciaţiuuea tipografiei TelegrafulU, cu una capitala de 700 acţiuni, a 100 lei fie-care. Art. II. — Asociaţiunea îşi reservă dreptula ca tn Adunarea generală să’şi mărăscă capitalulu seO socialo, printr’o nouo emisiune de acţiuni. Art. III. — Asociaţiunea pentru munca ce a depusa d-10 Fundescu în totO întervalulO de 10 ani, pentru prosperarea farului Telegrafulu, dă 200 acţiuni fiicei sâle, d-reî Lucreţia Fundescu în plină proprietate. Art. IV. — Societatea se socotesce constituită şi intră în lucrare îndată ce vorO fi subscrise 300 acţiuni. Din acea $i tdte veniturile şi cheltuielile yorfi fi pe seina sea; decă ânsă în termenO de trei lunî nu se vorO desface âncă 200 acţiuni, societatea se va convoca şi va hotărî mergerea ei înainte seO desfiinţarea prin înapoierea sumelorO respunse şi regularea socotelelorO. Art. V. Asociaţiunea se conslitue pentru unu termenO de şdpte aui. Cu unO anii înaintea espiră-rii termenului, acţionarii, couvocaţl în Adunarea generală, vorO hotărî licuidarea seu continuarea so-cietăţeî. Art. VI. — DomnulO I. C. Fundescu reraâne, în acesta timpO de 7 ani, directorulO politicii ala Jarului Telegrafulu. Art. VII. — P'arulu Telegrafulu, va urma a susţine principiile propagate pene acum fi în curşi) de ţleca ani, apărendu libertăţile publice şi combă-tânda abusulfi şi violarea lagiloru. Ela, pe lângă a-cestea, va avea o rubrică care se va ocupa, cătii de deşii, despre cesiiunile financiare, comercia şi industria. Art. VIII. — Va apare în t(5te filele, afară de sărbători mari — cum este două $iie la Pascî, două la Jrăciuna, şi una la Anulă noa. — Preţulu a-bonamentuluî rămâne cela actuală de 30 leî pentru districte, şi 24 pentru capitală. Una număru va fi 10 bani. Formatulii va rămâne celB actuala. Art. IX. — Dăcă miţllăce vorO permite, ţliarulB păte se apară şi în formata mai mare. Abonamentele se facO pe 12, 9, 6 şi 3 luni, tota-d’auna cu începere la 1 sea 16 ale fie-cărei luni. Art. X.—Direcţiunea părţei materiale a tipogra-firi şi ţliaruluî se va încredinţa unui comitetO de supra-veghiere, compusa de 7 membrii, aleşi de către acţionari şi din senulO lorO, după majoritatea voturilora. Alegerea se va face pentru unO anO. După espiiarea termenului, membrii pota fi realeşi. Una membru ce a primita mandatula seB, nu va putea demisiona înaintea espirăriî termenului fără cause bine întemeiate. In casB de vacanţă, membrii cel l’alţi vOrfi alege prin votu secreta una alta membru dintre acţionari, care va funcţiona pene la convocarea societăţei. Alt. XI.—Membrii comitetului se voii) aduna ceia puţina o dată pe lună, vorO cerceta comptu-rile administratorului şi voru pregăti propunerile pentru îmbunătăţirea tipografei şi a (darului, spre a le supune adunărei generale la cea d’ântâiO convocare. Funcţiunile loru voru fi onorofice până ce întreprinderea va începe să dea beneficii satisfăcă-tăre. Atunci adunarea va hotărî remunerarea ce va găsi de cuviinţa pentru mărcile de presenţă. Spre a fi cine-va membru ala comitetului trebuie să fie acţionaro. Membrii adunărei cari alegO comitetulB, numescO pe unuia din ei casiera. Acesta adună banii acţionarilor 0 şi îi trimite rânduri—rânduri la bancherule alesu de comitotO spre a’I bonifica ;■ erB banii imprimatelor!), abonamentelor!-) la ţjiarO şi anuu-ţurilorO ss primesefi de administratorele Ziarului, care va fi şi administratoruia imprimeriei. Acesta îî va da casierului sub regulă de comptabilitate şi casieruia îî va da bancherului, şi amâudon»—casiera şi administratorB — dafi socotelile la finele fie-cărei luni. Art. XII. — La finele fie-căruî anO se va ţine o adunare generală a acţionarilor!), piua şi ora, precum şi localulB adunărei, se vorO hot ărî de către comitetO în înţelegere cu directorulO (harului, şi se va publica cu 30 (Iile înainte. Art. XIII. — In aceste şedinţe anuale comitetul va ÎBfăţişa Adunărei coutulO venituriloru şi chel-tuelilorft anului espiratu, după care adunarea fic-sâză dividenda acţiunilorQ ; ea va esamina şi vota propunerile de îmbunătăţire ce i-le va supune co-m'tetulB şi orî-cine altuia din acţionari, şi va jpro. cede la noua alegere a raembrilorO comitetului ; voturile acţionarilorO vorO fi în următorulu chipO : trei acţiuni dau dreptulO la unfl votB, şepte la două şi ţjece la trei; de aci înainte' fie-care decime do acţiuni mai dă dreptulO la uni) vota. Acţionarii din districte pot-O vota prin procuraţiune. Art. XIV. — In caşuri urgente atâtO comitetulB câtu directorulO j.otu convoca Adunarea generală în şedinţă estraordinară, în termenO de optu dilo. Art. XV.—ComitetulB va proceda îndată la fa cerea acţiunilorQ, la regularea formelorO şi regis-trelorO comptabilitâţii, precum şi la cele-i’alte lucrări pentru rccunăscerea societăţei de către guvern, şi cele-l’alte trebuinciăse. Alt. XVI.—Plata acţiunilorO se va face în patru rate, adică 1ji la subscriere, ărO cele-l’alte 3/4 la începutulO fie-cărei lunî ce urinâză. Art. XVII.—Retribuţiunea lunară a membrilorO redacţiuneî şi administraţiunei va fi cea următăre : DirectorulO şi redactorulO principala . 600 leî 2 Redactori a 300......................... 600 — 1 Corectori).............................. 200 — 1 Raportori).............................. 200 — 1 Administratorii alt) tipografiei şi alfi ţliarului................................ 400 — -2 Impărţitovi a 60...................... 120 — 1 OdăiaşB...................................60 — Art. XVIII.—După propunerea şi recomandaţiu-uea directorului ţliarului, comitetulB va numi pe redactori, corectori), raportorO. Pc administrator îlO va numi directa comitetul!), eru pe îrapăvţitorî şi odăiaşî îl va numi administratoruia. Generalii Leca, D. Gariagdi, C. Djuvara, E-nache Cantimir, A. Stolojean. P. Aurelian, G. Urzică, V. Maniu, generală Călinescu, Dr. Sergiu, R. Pătărlăgeanu, R. Campiniu, V. A. U-rechiă, P. Zamfir eseu, 1. B. Lăţescu, Gh. Fusea, C. Corbu, P. Ghica, Theohari, G. Racovitză (Tecuci!)), St. Bechianu, Dr. Măldărescu, N. Gon-stantinescu, G. T. Grigorescu şi 1. Gâmpineanu, SC1RI TELEGRAFICE (Serviciulfi $iareloru streine) Cataro, 12 Februarie. — Ministrulu reşedinţe austriaefi colonelulO Thommel, a plecata eri la a- miaţjî la Cettinje, unde a sosita şi principele Filată venmdO din Antivan. Berlin, 12 Februarie.—Scirea din G-acina, publicată de (iarulO die Tribune, despre dominaţiu" nea panslavismului prin cercurile conducetdre ru-sescî, a produsu o ăre-care sensaţiune, mai alesu că şi cel de prin cercurile diplomatice au acoiaşî credinţă. In schimba National Zeitung publică o scire liniştitare în privinţa relaţiunilorO dintre Germania şi Austria cu Rusia. Paris* 12 Februarie. — Lordulfi Granville se declară satisfăcuta ' cu esplicaţinnile Porţii în privinţa cestiunii egiptene. înţelegerea a fostă stabilită prin declaraţiunea lordului Dufferin, că Englitera recunăsce nu numai suveranitatea Sultanului, de'rO consideră vrednicO de doriţi) şi puternicul lui spri-jinO. Englitera mai doresce ca Părta se aducă la cuno9cinţa Germaniei că statul quo n’a fostu periclitata prin măsuriie anglo-francese, ba chiarfi că aceste măsuri trebuiau se stabildscă statul quo, însă vatăme tratatele esistânde. Se desminte în mod categorică scirea că d-10 Frejeinet ară fi rjisO că trebuie se respingă politica de aventuri în care s’a aruncatu Francia acum o lună. Relaţiunile dintre Francia şi Turcia s’aa îndreptată; turcii agită acum mai pucinO în Africa. Petersbnrg, 12 Februariu. — Satisfacţiunea es-primată de Politische Corresponăenz asupra atitudine! presei rusesci este întrebuinţată de Nowoje Wremja, cu nisce cuvinte ironice, drepta motiva ala limbagiului săa devenitu de o dată liniscita. Făia din Peterburg deduce din declaraţiunea oficină, că acum prcdomnesce în Viena o politică linis-cită. Se înţelege de sineşi că în acesta casO Nowoje Wremja n’are trebuinţă se aţâţe. Petersbnrg, 12 Februarie. — Mesagerula guvernului şi Journal de Saint Petersbourg publică următorulă comunicata : «Sgomotulu că se pregă-tesce o intervenire englesă în favărea ovreilora rusesci, este atâta de puţina potrivită cu bunele re-laţiuni ce esistă între ambele cabinete, în câta nici nu mai merită de fapta o desminţire. Deră fiinda că nisce asemenea sgomote potu fi1 una nnoa motiv de desbinare între ovrei şi mulţimea poporului, es-punemu şi noi aci adevărata stare de lucruri: Ces-tiunea ovreiască aparţine cestiuniloru inteiiăre, în care nici unu Stătu n’a permisa vre o dată unu a-m -stocă săa măcară unO sfata ală StatelorQ străine, ori-care ară fi forma în care s’aru face. Violarea usuriloră internaţionale ară fi de astă-dată cu atâta maî puţina permisă, cu câtă orî-ce intervenire nu păfce provoca de câtu neplăcere şi ură în mase şi arO vătăma situaţiunea evreilor!-) cari, ca supuşi rusesci, se bucură de protecţiunea guvernului. Nu suntil nicî-de-cum slabe măsurile luate contra turburărilorO. In suda aa fostă arestate 3675 persăne şi 2359 din ele aă fostO pedepsite; în Varşovia s’aB făcută 3151 arestări şi 2302 din ele suntă urmărite pe calea judiciară. Guvernulu caută miţilăcele spre a înlătura posibilitatea reîuuoini u-norii asemenea tulburări. Cestiunea se discută de unO comiteta speciala; dâr pentru-ca rcsultatele se fie bune, apoi mai ’nainte de tăte nu trebuie ca cestiunea să fie înveninată prin influinţî gşterSre şi prin sgomote false. Yioiin, 12 Februarie. — Se tăgăduesce pe aici scirea că, după îndemnnlu Frauciei, se va adresa guvernului egyptănă o nouă notă colectivă din partea puterilor!). Se pare că nu este nici unO motivO pentru unO asemene demersu diplomatica, de vreme ce situ'iţiunea din Egyptă nu pretinde acumfi nici o intervenire. Bucurescî, 12 Februarie. — Cercbesil ruşi sosiţi Mereuri in Rasgrad povestesc următărele : «In Rusia se învolâză mii de voluntari pentru Bosnia, şi sunta espediaţi pe rând 11 prin Oiesa-Varna şi Odesa-RenI spre Sud.»  se vedea ultimele soiri pe pagina Iii Preţuld anunciuriloru : linia mică pe pagina IV, 25 bani, reclame pe pagina III, 1 leu, pe a II, 2 leî şi pe a I, 3 leî. Pentru rubrica, inserţii şi reclame, redacţia nu e responsabilă Epistolele nefrancate se refnsă şi articolil nepubiicaţî se ardă. Administratoru : I6n C. Fundescu. BUCURESCÎ. 2 FEBRUARIE Detona unul parlamenta este sS lucreze multa şi bine, pentru ca să lase îu urma sea fapte demne de posteritate. Când cine-va citesce istoria Francieî şi vede ce a lucrata şi ce a lăsata in urma el Con-venţionea, începe s6 ’şl aducă aminte de timpurile fabuldse, de giganţi. O Adunare eşită din vârtegiul revoluţiunel, într’una scurta timpa a transformata Francia, a transformata lumea, căci legile ei aa fostfi adoptate mal de t<5te statele liberale şi aa influenţată pâng şi asupra naturel omenescl. Când ne aducema aminte de aceltt timpO şi de resultatula acelora lucrări, nu putema s6 nu regretăraa modula prin care parlamentele române înţelega sâ’şi facă ddtoria. Adevdrula este că de la începerea regimului nostru parlamentara dbcă afi fosta camere cari se facă fapte mari, să resolve cestiunl importante, acelea sunta camerile de la 1876 până aiji. Ele aa proclamata independenţa, ele aâ resolvatQ cestiunea israilită intr’und moda satisfăcătora pentru ţâră, ele aO ridicat România la rangula de regata şi aO pusa pe eapula fostului DomnO corbna de rege. Pentru acâsta ţdra le este recunoscfitdre.  mal făcuta şi alte legi cari aâ adusa transformări însemnate In starea ţ&rei. Crearea băncel naţionale, crearea de instituţiunl agricole şi economice, legea vânijărel bnnu-rilorfl rurale îo loturi pentru ca să cumpere şi săteanuld şi să devie proprietara, res-cumpărarea drumuriloră de ferO şi alte câteva legi de interesa comuna, sunta monumente cari vord rămânea în nrma actualelorQ camere. Dără dre este destula atâta pentru par-lamentulQ României? A obosita de atâtea lucrări şi trubue să înceteze, trebue să se o-dihndscă ? Noi credemă din contra, că munca trebue să ne întărescă şi mai multa. Ca câta una omfl muncesce, cu atâta face bine societăţei şi lui chiar. Camerile ndstre de aua cândă fata promisă împlini 12 ani, pe cândă se ducea la şcălă, fu luată de Sdre şi dusă a casă la dânsulă. Muma cu tăte acestea ascepta pe fiica sea, deră veZâudu că nu se mai întărce, înţelese că sărele o răpise. Atunci ea îmbrăcă t6tă casa în mgru, şi se închise într’ânsa pentru totii-dVuna, tristă şi tdlă Zioa şi năptea plângândă. Sărele avea a casă la dânsulă o lamă. Acesta simţindti pe cine-va streină, Z'se : ’MI mirdse a earne de rege. — Este fiica mea, respunse 86rele, se nu te a tingî de dânsa. In o Zi trimiţând-o în grădmă să iea o varză, pe cândă o tăia, ise : precumă acestă varZă să rupe, totă ast-felă şi inima mea se topesce gâtidindu-mă la aceea care m’a născută. Şi începu se plângă. Să-rele care o zări, o întrebă : Ce ai de plângi ? Nu cum-va ’ţi e doră de mama ta ? — Da, ’mî e doru, respunse ea. — Decă voescî se te duci la dânsa, chiamă animalele ca se te ducă. Ea chemă câte-va animale; Sărele, din parte i chemă pe lama şi-l Zise: Decă, ducândă acăstă fată, ’ţi va fi fâme pe drumu, ce vel mânca? — Pe ea ensăşi. — Şi decă ’ţî va fi sete, ce yel bea ? — Sângele ei. Şi, vedândă că nu păte avea încredere în lamiă, Z>se tinerei fete se cheme uu alt animală. Ea chemă pe cerbă, pe care Sărele ’lă întrebă : Voescî se duci pe acăstă fată a casă la dânsa ? — Bucuroşă. — Decă ’ţî va fi fâme pe drumă, ce vei mânca ? — Iărbă verde. — Decă ’ţî va fi sete, ce vei bea? — Apă rece; numai cându voma sosi, mama ei să ’mî dea trei ocale de fânu. Cerbulă luă pe tânăra fată pe spinare şi plecă. Pe drumă, făcându-i-se fâme, Zise fetei: Urcă-te în acestă copaciă, şi, decă cine-va trecândă ’ţi va Zice să te dai josă, iea sâma să nu’lă asculţi până cc mă voiă întârce. Şi se sui îndată în copaciă. Trecândă o lamă care, uitându-se în tâte părţile Zări pe tânăra copilă şi-i Zise să se dea josa. — Nu te ascultă, fiindă că ’ml e frică că me mănânci. — Nu te voiă mânca. — E bine, dtrîe şi întârce-te mal ter^iO. Lama se depărtă şi tânăra fată veZeud pe cerbă apropiându-se, ’î Z>se : Grăbesce-te, căci âeă o lamă care vine se mă me-nâoce. Se urcă pe cerbă, care o luă la fugă şi la fie-care trecetoră îi dicea : dâeă întâlnesc! o lamă, se nu mă trădezi şi se-î Şic! că cerbulă şi tânăra fată a apucată pe altă drumă. Ajunşi la casa reginei, se puseră se îmbrânce'scă pârta dâră în zadară; ea nu se deschidea. Atunci, tenăra fată strigă : Mamă, d schide, suntu eă, este fata ta care se întârce. Muma deschise în cele din urmă şi văZendă pe fiica sea numai putu de bucurie. Prietenele el aflâodă că ea s’a reîntorsă, veniră la regina şi-i Şiseră : Las-o cu noi să se plimbe şi se se distreze; muma primi acestă propunere. Cu tâte se îndreptară spre o grădină, care avea o portiţă ce nu se deschidea de locă. De'ră fata reginei abia o atinse cu mâna şi ea se deschise de totă şi îndată ce principesa intră, portiţa se închise numai de câtă după densa. Prietenile ei o asceptaă, deră văZendă că nu se mai întârce, şi că portiţa nu se descindea, se reîn-târseră desolate se povestescă reginei ceea ce s’a întâmplat. Acesta redeveni tristă ca şi mal nainte. Inaintândă în grădină, tenăra fată dede peste nisce âmenî şi animale, cari se schimbaseră în petre. Printre aceştia se afla şi ună rege, care ţinea în mâini nisce hârtii, pe cari eş citi următârele: Femeia care va fi capabilă să petrâcă fără să dârmă trei ZG®» h'ei nopţi şi trei săptămâni, o voiă lua de nevastă, căci atunci voiă reînvia. Şi atunci ea începu să nu mai dârmă, luândă cărţi şi citindă. Trei Zile, trei nopţi şi două săptămâni ea veghiă continuă, când d’o dată trecu ună omu pe acolo, care vindea sclavi. Ea se arătă la ferestră şi ’lă întreba câtă cere pentru o sclavă. — Ceea ce vei voi se’mi dai, respunse acesta. Şi aruncândă câte-va monede de argintă, lăsă pe ferestră o trânghiă, de care atârnându-se sclava, o ridică la dânsa. Atunci îi V/o 8°/0 » Domeniale .... 8°l0 » Municipale 8°/0 . . Renta amortisabilă Cupoane De Renta Română exigibilă . . » Obligaţii de Stat! 6°/0 . . » » Căile fer. Rom. Reg. % » » Domeniale exig. » » Municipale .... » Scris!, f. rnr. şi urh. exig. Diverse Aur! contra argint! 2V/o » » Biletele Hypotec. .> » » » de B. N. a RJ 2 SU °lo Fiorini val. Austriacă. . . . 210 211 Mărci germane 123 125 Bilete de bancă francese . . . 100 101 Cursuliî diuViena 11 Febr. FI. Napoleonul! 954 Ducatul! 562 » Cursul! diu Berlin 11 Febr. Mărci 6°/0 Oblig, căilor! fer. rom. noi 100.75 8°/o Oppbenheim 111.70 > Cursul! din Paris ll Febr. Franci 5°/0 Renta română 86.50 8% Oppbenheim 3 Cuîsul! Londra 11 Febr. 8°/0 Oppenbeim — 7°/0 Stern Schimb! Yiena la vedere ...... Berlin >la vedere » 3 ţunl Paris la vedere o- » 3 luni Londra la vedere. ... » 3 luni PREFECTURA MSTRICTULUt ILFOV# PUBLICAŢI UN E La 15 Martie viitorii a. e. s’a decişii de onor. comitetul! permaneulfl prin încheierea No. 871 a se ţine a doua licitaţinne pentru darea în antrepricit a construcţiunel ca-zarmelonl necesarii regimentelor!! 6 şi 21 de dorobanţi, precnm şi pentru cazarmele şi grajdurile a dou<3 escadrdne de călăraşi. Se publică spre cunoscinţa generală că li-citaţiunea în arătata păduiî ce nu sunt! in rsploatare, după moşia Surdesca-Glodăneasca a liberii Biserici ArmăseştI, din Comuna Aruiăşeşti, judeţul! Ialomiţa. Se vor! ţine două licitaţii de către d-ÎQ Iordache Zosima, Oh i torul fi şi administratorul!! Bisericei, una în şUua de 6 Deci mbre şi alta la 13 Decembre anul! curent, îu localuhi administraţiei Bisericei din numita comună pentru când! amatorii spre a putea concura, von! li însoţiţi de garanţii în regulă, şi cânda vor vedea condiţiunile venţjări prin licitaţie. JSENTE Si OLURI rtru &bricatiu““‘ 1 l!i DI IfliHJllil a orl-ce felfl de li-Ij queururi, rosoglil, mastică, romuri, rachiu, ţuică, cognacuri, vermuturi, oţet-a, etc. de la celebra casă Ed. Schotz din Briinn se coraisioneză cu preţuri şi condiţiunl favorabil la d. H. WARTHA, representantele casei, comptoirnlstv. Ddmneî No. 5. PRECIULtf INTRAREI : Loculă I, 2 fr., Locuia II, 1 fr., Locul III, 50 b, Detaliuri se pdte vedea pe afişe. Cu deosebită stimă, F. KLEEBERG-. DE INCHRAT Uu“ salou“?i 0 - _____ _______________daiâ mobilată, Strada Oarol I, No. 14. A se adresa chiar acolo. S1RQPD »> PASTA », LAGASSE de Seve de Pin (Eradu) Maritimii j., g. PersOnele slabe de peptu, acele atinse de Tusse, Răgu-yfr’-f. şM, Grippă, Calarrne, Rronchite, Stingerea vocel şi Asthmu, suntu sigure d’a găssi ui potolire rapidă şi cu-ZaS^rarissire in întrebuinţarea principurilor! balsamici a-le şbraduluî maritimă concentrate in Siropul! şi in Pasta de f seve de Pin (brad!) de Lagasse. DepositU la Bordeaux Pharmacia LAGASSE in. principalele Pharmacii. m YINţARE Hîrtie maculatură cu 1 fr. ocaua. A se adresa la Administraţi a acestui diar. Un profesor de limba italiană, do-resce a preda lecţiuni, dt limba italiană cu un! mod! fdrte lesnicios! pentru a putea învăţa cine-va. Doritorii se pot a-dresa la adm. Ziarului Telegraf ulU. l)e v&njare Hârtie macu atură cu ocaua 1 fr. — A se adresa la administraţia farului IIO lî IIIII a^e Jcamaica de la celebra casă MVJIUItl I-SSers gi Franke din Brema, sin- gurele apreciate de publicul! cunoscător!, se află de vâajlare în Bucuresci: Eo gros la d-nii Mo-roianu & 0., G. Ionescu & C., şi fraţii Crezoinu. Ea detail la d niî Carol Ghersabeck, G. şi V. Pencu, D. Martinovicî, I. Kosman, D. G. Moceauu, P. Barbulescu, V. I. Racovitza, Păun Popescu, D. Theodoru, I. Colţescu, fraţii E. Duro, D. Staicovici, în Craiovn la d niî Părvan N. Rădnlescu, G. S. Furtunescu, J. G. Popovicî, N. Stojanovici, I). M. Mihăileann, şi Avram Iovanovici, etc. Represintante pentru România: H. WARTHA, Comptoir : Strada Dămneî No. 5. BE ÎNCHIRIAT SI DE VINZARE Două perechi case, una compusă din 6 eamere şi dependinţe iar cea-l’altă compusă din 3 camere dependinţe şi ’pivniţă totu în aceiaşi curte. DoTitorîî care vor! biue-voi a le lna cu chine seu a le cumpăra, se von! adresa Ia proprietară în Dealu Spiri, Strada Seneca No. 4, de la grădina «Za Capră» prima uliţă pe stânga la snb-semnata, proprietară. PaulinaSlămcenu. PRIM I FABRICA ARABA»* CAFEA Calea Văcă’:escî. No. 7, lingă brutăria Ochi albî Unu celebru şi de peste patru-cjeci ani, fabricant de Cafea din Arabia, angajată numai pentru acest scop!, prepară cafelele cele mai fine şi mai alese şi se recomandă onor. publică amatoru de cafea bună şi cu gus-tulii adevăraţii, neamestccati- cu substanţe streine vă-tămătore sănălăţei. Socotindu-ue numai unu mic! profită pentru a face consumaţii mari, le vindem! eu preţurile următâre: mBpuiiiyii Caf. Rio I fin bobe pv. lei 4 —|Cafea Moca prăjită 6 — APA MlSfUU DIN CBLB MAI REC0NSTITUANT8 Cblorurată sodică, bi-carbonalată, arsenicali (28 milligr. de arseniat de sodă pe litrul De la uă jumătate penă la trei pahare pe di in ainte seu în tâmpul măncărei. Regeneratiunea copiilor slabi, Lymphatism, Afiecliunile Pelei Şi ale Căilor respiratorii. Friguri intermiltente, Scrofule.. — So înlre-buiii(4ză în bSutură şi gargarism în contra Broncbitelor, şi în lopuni în contra Dartrelor uşori, — Deposit la -niî : Wartanovicî rt Herzog şi J. Ovesşa et Gersabek, droguişti în Bucuresci. măcinată Caf. Mart. fin prăj . » măcinată 4 -4 80 4 - măcinată ti — Cafea Rio II, fln pisată H — „ » III, fia pisată 2 40 Cafeaua se vinde pe locu comptati! şi fără varia-ţiuni d-* proci uri. S. TRANDAFIRESGU. Se cnmperă PROFESOARE de limba germană gi de «1 ILlfi'LOVitlLLl piano, dispunând! de câ-te-va ore libere, doresce a mai găsi şi alte lec-ţiuni în specialitatea sea. A se adresa administraţia acestnî diaru. casele cu locuia lorfl din Gallea Gri viţa No. 66, îu întindere de 80 sttnjenl lungime şi 14 st. facia. Doritorii se vorfl adresa la sub-semna-tulfl în Strada LucacI, No. 51. G. ŞTIRBESCU. epurl de casă la Menageria Kleeberg de lingă, Gvand Hotel de Bouevard. 171*171)1 I7ÎM1UÎ DE mehedinţi, se Vil!Ulii VI’Alll venire numai cu 15 lei vadra la d. Păun Popescu, banul Slătari. ♦ Rugăuiă po clienţii noştrii dea nu confunda aceste bilete cu a-celea ale loteriei din Haraburg, etc.; siguranţa şi onorabilitatea absolută cari presidă la tragerile Loterielor austriace fiindft cu to-tulti cunoscute şi a-prcciata de lumra financiară. din anul 18(»L din anul 1804 TRAGEREA OFICIALA LA 1 MARTIE 1882 Siguranţă absoiută, garantată do gUYemu liugămfl pe clienţii noştrii de a nu confunda aceste bilete cu a-celea ale loteriei din Hamburg, etc.; siguranţa şi onorabilitatea absolută cari presidă la tragerile Loterielor austriace fiindu cu to -tuli! cunoscute şi a-preciate de lumea financiară. Viitorea tragere a acestui împrumuţi! va avea loeii la 1 Martie 1882 sub îngrijirea, supraveghierea şi garanţia guvernului austriacă. Cererile de bilete însoţite de costulă loră în bilete hypotecare române, timbre poştale, gropurî seu bilete la vedere pe o plată a Europei trebuesc «dresate, cât mai SE POATE CASTIGA: 1 lotfi de iior. 10,000 s6u 22,000 lir 2 loturi „ „ 5,000 „ 11,000 1,000 sen \400. 1,000 54 2,200 55 55 1 lostt de floî1. 200,000 s6u 440,000 lei 1 „ „ „ 20,000 „ 44 000 „ 1 „ „ „ 15,000 „ 33,000 „ | 6 loturi de flori î Peste totu 1,400 eâştigun din care eelu mai micu este de 200 florini. Fie-care bilet dând dreptul la viitorea tragere şi Ia totalitatea câştigurilor COSTĂ 15 LEI, 5 bilete nu costă de cât 70 LEI. f'urând posibila administraţiuneî du MONITEUR DE LA CHANSE UN1VERSELLE, VIENA (Austria), i iarulîi oficială al imperiului austriac va conţine lista tragerei şi va fi trimisă gratisu tutulorti acelora cari voru cumpăra bilete. CÂŞTIGURILE voru fi plătite în aură, la clomicilidlu CÂŞTIGĂTORULUI. IBRAUN MUSEU (Vis-â-vis de Menageria Kleeberg) O esposiţiune de preparate anatomice, embriolo-gico şi patologice, lucrate cu o mare artă. Omuli! care doresce s8 se conformeze cu perceptul ă filosofului antici!, care a (Jisâ : cunoscc-te însu§i! o pdte face trecendu prin esposiţiunea d-lui Braun. Elu va vedea cum se concepe omuli! în matriţa mumei, cum cvesiB şi se naşte, cum sS lisează corpulO s85 Hindi! atacaţii de diferite b<51e şi în fine cum mare. După acesta plăcere instructivă, spectatoruh! va trecs in a doua despărţire şi va privi o frurodsă panoramă unde va vedea între multe tablouri de o mărime f<5rte mare şi teribilulu incendia dp la Ring-Teatru, Torturile inchisiţiunet; acestu tabloQ înspăimentătoril din tristul O fcrecntil al! istoriei o-menireî. Preţulft de intrare este de 50 bani pentru ranseulu anatomic! fără cadofi şi pentru panoramă şi museul! istoric! 50 de bani cu cadofi. îndemnăm! pc onor. pnblic! de a se folosi de acesta ocasinne atât! de plăcută cât! şi folositdre. Mărimea esposiţiune! este atât! de variată că abia în decursul! dt> TREI CUASUR1 este posibil! a vedea totul!. Tinerii ce doresc! a voiaja şi care şti! limba germană şi română se angajeză imediat la Panorama d-lui Eduard Braun. Doctorulu NEGURA întors! din străinătate, locuesce în propria sea casă, strada Colţea No. 35. Vis-â-vis de Primărie. Con-sultaţiuni dimindţa de la 9—11 ore. Bucuresci.— Tipografia Academiei Române (Laborator! Români) Btrada Academiei 26 * f A y www.dacoromanica.ro TINERI, 5 FEBRUARIE 1882. In Buciiresci şi districte 10 ban! mimerulu. AîvULU XII, Nr. 2922. Preţnl abonameutulnl: pe an 24 le!, pe 6 Innî 12 leî, pe 3 luni 7 leî; în districte: pe an 30 leî, pe 6 Iun! 15 leî, pe 3 luni 8 leî. Orî-eo abonamente ne însoţiţii de valore se refusă. Abonamentele se face numai la 1 şi 15 a fie-căreî 1 uni. Directorii: I6n C. Fun&escu. Pentru abonamente reclame şi anuncinrl, a se adresa la Administraţiune. STRADA NOUA Nr 3. Pentru Francia : la Societe Havas, Laffite & Comp, \ Pantrn Ânstria şi Geimania, numai la Adolf Stciner 8, Place de la Bourse, Paris. Hamburg. (Germania de Nord). Pentru Anglia : la d-nnl Eugene Micoud, 81 Fleet Pentru Ungaria la d-nuifi Moritz Wiets, în Bnda-Street, E. C. i Pest, Servitenplatz. Preţuia annnciuriloru : linia mică pe pagina IV, 25 banî, reclame pe pagina III, 1 lefi, pe a II, 2 leî şi pe a 3 leî. Pentru rubrica, inserţii şi reclame, redacţia nu e responsabilă Epistolele nefrancate se refusă şi articoiîl nepublicaţî se ardă. Administratorii : I6n C. Fundescu. SC1RI TELEGRAFICE (Serviciulfi ijiarelorfi streine) Praga, 14 Februarie. - Corespondintele din Viena alii farului Polilik, relalbză despre următbrele cu. vinte pe care principele de Bismark le-ară fi $isă facil cu unii membru filo-rusă din Reichstag, care considera plecarea generalului Skobeleff ca unii ce a3icurătoră : «Da, generalulu este în călătorie . derO s’a întâmplată deja ca cine-va, care a plecată într’o călătorie, sg se întbrcă napoi; seu cred I d-ta că generalulQ Skobeleff, orî-care ară fi îm-pregiurările, nu se va întbrce napoî, seă că, după ce se va întbrce, va fi trimisă pentru a doua 6ră în călătorie ?» Cracovia, 14 Februarie. — Contrariă cu afirma ţiunea, că este cu totulă esclusă eventualitatea uneî ocupaţi un! a Muntenegruluî de către trupele anstriace, corespondentulu din Viena ală (jiarulni Czas află că colonelulă Thommel a atinsă acbstă eventualitate în discuţiunea sea cu principele Muntenegruluî, deră că acesta’î a respunsă că într’ună asemenea demersă ară vedea o lipsă de lealitate din, partea Austriei. Berlin, 14 Februarie. — O notă a cjiartdul Nordentsche Allgcmeine Zeitung desminte scirea dată de Saint-James Gazette în privinţa pretinsului plană ală principelui de Bismarck, d’a face din Egipt ună stată independinte, sub protecţiunea Europei şi cu ună principe germană în capă. Petersburg, 14 Februarie. — Cbiară pe aici este greă de spusă într’unu modă positivă întru câtă trebuie se se conteze pe asicurările oficiale pentru ambre de pace care, întru ceia-ce privesce pe Ţară şi pe d-lă de Giers.. nu mal lasă nici o îndoială. Manitestulă d-luî Aksakoff a produsă în paiaţă o mare neplăcere. Ţarulă repetă adesea ori că nu voesce resbelă şi că doresco a vedea pacea neturburată; Cu tbte acestea ense, nu mal este nici îndoială măcară că cel din giurulă seă dovescă res-beltilă. Acesta reiese şi din articoliî politici ai organului oficiosă, care nu esprimă de câtă intenţiu-aile ministerului de esterne deră care, printre ren • duri, lasă a se întrevedea dorinţilo şi intenţiunile ministerului din întru, care trebuie sg fi inspirată aceşti articol!. In acbstă privinţă este vrednică de observată şi atitudinea farului Nowoje Wrenya. Decă ară fi trebuincibiă o dovadă, că acestă (Jiaru se inspiră de la ministcrnlă de interne, apoi spre acesta ară trebui sg ne serve faptulă, că, în recenta întrnnire ce a avută Iocă la corniţele Ignatieff, unde diplomaţia strălucea prin absenţa el, presa locală era represintată prin redactorulă responsabilă ală farului Noivoje Wremja. Din Mos.va^sosesce scirea că pe acolo se vândă pentru insurgenţi fol volante agitătbre. Acesta ară fi cea mal nouă faşă a agitaţiunii pentru mişcarea naţională, deră care nu promile nisce resultate directe tocmai deosebite. — Este de sicură inventată scirea că generalulQ Skobeleff voesce a părăsi ser-viciulă şi a se duce în Herzegovina. Totuşi este semnificativă ceea-ce spune Golos care trebuie se eunbscă societatea^ rusă. Citatulă diaru (Jice că nu este peste putinţă ca ună generală rusă congediată sg apară în curândă Ţunde-va şi se se înroleze voluntară. Ba se afirmă cbiară că acum se urmeză în Moscva într’ună chipă sistematică înrolarea de voluntari, despre ceea-ce lumea de aici seîndoiesce. Positivă este, [că în lagărulu slavă se agită din răsputeri şi că, întocmai ca în anulă|1876, se vor găsi şi. acum voluntari. Se pbte spune cu o bre-jare consolaţiune, că strigătulă de resbel nu găsesce aici unu eeoă în Petersburg. Atâtâ liberalii cât $i conservatorii nu voescă se audă nirnică despre o esperienţă atâtă de pericolbsă şi mulţi credă că uu trebuie luată în seriosă nici chiavă sdrăncănitul de sabie alu partisanilor comitelui Ignatieff. Este pbte, Jică unii, numai o încercare d’a esercita o presiune isupra Austriei. De altmintreli, totă în acestă lagăr, ;ste fbrte bine veţlută orl-ce încercare d’a potoli acestă strigătu de alarmă. Golos ’şî*a atras aspa penalitate administrativă de mal dilele trecute, numaî din causa oposiţiuniî contra presei slavo-file. Ună altă motivă nici n’a putută se fie. De alt-mintrelî se afirmă că acestă mesură a fostă desa-p robată prin cercurile cele nalte. Cernăuţi, 14 Februarie.—Se asicură dintr’ună isvoru bine informată, că mulţime de oficiari şi soldaţi ruşi trecă fruntaria spre a. se duce la insurgenţii din Herzegovina. Berlin, 14 Februarie,—Cu ocasiunea primire! de erî a ambasadorelaî francesă, d-lă do Conrcel, de către împerată, se schimbară cuvinte de pace şi a-rnicale. Imperatnlă aminti că d-lu de Courcel ’şî-a căpătată edneaţiunea într’o seblă superibră germană şi ’şî-a luată titlulă de doctoră, de aceea elu este în stare, mai bino ca orî-care altulfi, d’a cunbsce Germania fbrte bine şi d’a face ca relaţiunile dintre cele doue State se fie pre câtă se pbte mal bune. A se vedea ultimele seirî pe pagina Iii BUCURESCI, 4- FEBRUARIE Care a fostă scopuld acelora cari aă făcută interpelarea şi aă pusă moţiunea de blamfl contra guvernului liberală în cestiunea cu îna-poerea bănăţieniloră în patria lorfl ? Negreşită interpelarea a avută două scopuri : unulfl de a atinge şi revolta simţimân-tulfl naţională ală poporului romană de din-ebee de Carpaţl şi altulă de a răci pe fraţii noştriUdin Transilvania şi Banată. Isbutit’aă ore? In ceea ce privesce ţera dintre Dunăre şi Carpaţl, avemă ferma convingere că tote acele declaraţiunl patriotice eşite din gura d-lul A. Lahovary şi t6tă esplosiunea de simţimente naţionale eşită din capulă d-lul Cogălniceanu aă fostă apreciate după cum merită. Poporulfi română din Oltenia, Muntenia şi Moldova scie şi cunosce simţiraănteie patriotice ale partitului liberalo în genere şi ale d loră Brătianu şi Rosetti in particulară. Elfi scie că, acum câţi-va ani, aceia cari suntă adl acusaţl că servă interesele anstro-nngare, eraă denunţaţi, totă de patrioţii de a şi veţi fi suprinşl de identitatea evenimentelor!! anteridre revoluţiunei de la 1879 cu acele ce se petrece înaintea nostră în momentnlâ de faciă aci. Acolo spiritula revoluţionară, (filosofia secolului XVIII, Voltaire şi Rousseau) a creată — a născuta aedstă burghesime sublimă, plină de vigore, de energie care a fostă eălăusa revoluţiunei, aci spiritula revoluţionara contimporan (teoriele sociale şi politice, KarlMarx, Bacunine, Tschernischesky etc) a creata şi ela avangarda sea, care prin or-ganula clandestina ai nihiliştilor, prin vocea omeniloa! din Zemstvo proclamă susil şi tare că ora reînvierel a sosita. Petiţiunile represintanţilora burghesianl din provincii nu suntO alt-ceva de câta sunetulO funebru ala elopotelorO la înmormântarea absolutismului. ŢarulO arfl fi forte cuminte sg cedeze pgng ce nu’I va veni în gându poporului sg iea Bastiha rusesca, fortăreţa Petro-pavlowska ceea-ce se va întâmpla pe neasceptate într’o bună dimineţă ; atunci de sigur că cerinţele limitate şi fdrte modeste de a(I se vor preschimba Intr’unO ce cu totulQ alta şi cine pdte sg (500 1. buc.) . 295 300 Acţi. Băncei Naţion. Rom. . . 1415 1430 » Baia de Aramă .... — — Obligaţii eşitu la sorţ! 6°/0 Obligaţii de StatO . . . G°/0 » Căilorfi fer. rom. Regale !99Va°/o 8°j0 » Domeniale .... 8°/0 » Municipale 8°/0 . . Renta amortisabilă —- Cupoane De Renta Română exigibilă . . » Obligaţii de Stătu 6°/0 . . > » Căile fer. Rom. Reg. ; Va °lo » » Domeniale exig. > » Municipale .... » Scrisa, f. rur. şi urb. exig. Diverse AurQ contra arginta ţ 23/s°/o » » Biletele Hypotec. .) 2 ®/0 » » » de B. N. a R.* 211 Fiorini val. Austriacă. . . . 210 Mărci germane 122 125 Bilete de bancă francese . . . 100 101 Cursnlă dinViena 15 Febr. FI. Na^oleonuia 952 Ducatuia 561 » Cursulă din Berlin 15 Febr. Mărci 6°lt Oblig, căilora fer. rom. noi 100.40 89le Oppbenheim 111.70 > Cursulîî din Paris 15 Febr. Franci 5°/, Renta română 86,50 8°/# Opphenheim > Cursulîî Londra 15 Febr. 8°/0 Oppenheim — 7°/0 Stern — Schimba Yiena la vedere Berlin la vedere » 3 luni Paris la vedere » 3 luni Londra la vedere. . . » 3 luni DE ÎNCHIRIAT SI DE VINZARE Doue perechi case, una compusă din 6 camere şi de- pendinte iar cea-l’altă compusă din 3 camere depen- dinte şi 'pivniţă tota în aceiaşi curte. Doritorii care voru bine-voi a le lua cu chirie sea a le cumpera, se vora adresa la proprietară în Dealu Spiri, Strada Seneca No. 4, de la grădina *la Capră» prima uliţă pe stânga la sub-semnata, proprietară. PaulinaSlănicenu. ASTHME CIGARETTE INDIENNE CU CANNABIS - INDICA De GRIMAXJî.T & C'°, pharmacişti la Paris Este d'ajjunsu d’a aspira fiimulu Cigareteloru cu Cannnbis indica, pentru a face sc dispare asthmulu celu mai violenta, tussea nerviissă, i-ăguşcata, stingerea vocel, nevralgiile faciale, insomnia şi pentru combatterea phtliisiel laryngea, şitoateafrecjiunilo căiloru respiralore. - Fie care cigarettă pdrlă semn&tura GRIMAULT & c". Depositu in principalele Pharmacii. SNlWA'i'*diijWtflţjSŞ --------Cvjj ■jESSB&SEl Un profesor de limba italiană, do-resce a preda lecţiiinî, de limba italiană cu unfl modu fdrte les-niciosu pentru a putea învăţa cine-va. Doritori! se pot a-dresa la adm. farului TelegrafulU. RMT1TT1 IHFIF de băni cunoscută liBill LiTlJ 1A ALlJ lU sub numele de alifie Coengiopulo. Acăstă alifie a vindecata cangrene, răni vechi de 20 an! precum şi. rana numită Cer-cengea, în fine orî-ce rane, cunoscută de ce! mai renumiţi doctori ai capitale. Se găseşte de venfiare la magasinulu d-lu! D. Georgescu, strada Lipscan!, No. 27.—Acestă alifie se dă gratisfi săraciloru înse la domiciliulfi meu propria, strada Speranţe!, No. 28. Marin Coengiopulo. A RI> de limba germană şi de || I ft vFuijvitllU piano, dispunendfl de caii te-va ore libere, doresco a maî găsi şi alte lec-”ţiun! în specialitatea sea. A se adresa administraţia acestui ţliaru. 17 f ÎHÎ PI vmm I DE MEHEDINŢI, se Vili DM V HU HI află de vendave numai cu 15 lei vadra ia d. Păun Popescu, hanul Slâtari. ff fî[ffHîîHWi JiTIft 18TÎ1 DE L’ABBAYE DE FECAMP (FRANCE) ESCELINTA, TONICA, DIGESTIVĂ SI APERITIVĂ CEĂ MAI BUNĂ DIN TOTE LICORILE VERTTAB1E MQUEUR BKNKOICTINB Brevete* t». Transa ?t â lElran^er. 1 cy«*.. r*’ t Sa A se cere todăuna in josulfi fiecărei sticle, eticheta pătrată purtăndd semnătura directorelui gentirale Adevărata Licuare Benedictină se găsesce în fie-ce oraşu la cele maî bune case de băcănie, Comestibile, fin şi licoururî, etc. si în Bncurescî la casa M. A. Eialcovshy la Fraţii G. şi J). Tănusescu comersanţl şi la Iorgu Constmtinescu strada Carol I- ALlMEKTAţJUNR NUTRIŢIUNE VIN CHAPOTEAUT CD PEPTOHE DE PEPSINA (itARÎtE DE VACA DIGERATA ŞI ASIMILABILA) Când alimentele ajung iu stomac, suni transformate de sucul gastric tntr'uă substanţă solubilă numită Peptone cari, transportată in tdlc părţile corpului prin inlcrmedierul vineleor, servă a forma cosăturile noitre : muşchi!, 6se, nervi, Inlreţiind in acelaş timp viaţa şi sănătatea năşiră. Numerbse experienţe au stabilit că, tratănd carnea de vacă (cel mai bun aliment) prin sucul gasiric extras de la animale, se obţine un produs lnlocmaiu ca acela ce se formează in stomac conform legei naturei. Acăsi& carne de vacă, digerată asociată unui vin generos şi plăcut constitue vinul de pep.lone pepsic at lui Chapoteau, preparaţie ce are proprietatea a hrăni atunci chăr când stomacul este incapabil a putea efectua uă digestiune. El este mult mai activ de cât vinurile ce conţin exlracturi sau domuri de carne, că mai mare parte incapabiile de că mai mică putere nutritivă. Vinul Chapoteau este recomandat convalescenţilor, anemicilor, diabeticilor, personelor slabe, acelora ce suferă de stomac (gastralgii, etc.) şi sunt desgustoîe de ori ce aliment, precum şi acelea ce nu mai au uici-uă putere şi sunt slăbite prin nă muncă pr6 mare, ori prin excese, friguri, dysenterie, maladiile peplului, afecţiunele cancerâse, voiajurile şi lungele osteneli. Dat doicelor, vinul lui Chapoteau, măreşte abondenţa şi puterea hrănitore a laptelui; greutatea copilului creşte pe fie care (jii Intr’un mod surprinsător. La copil in vârsta de jos şi la adoleşcenţi, el provbcă creşterea şi ogmenteaşlă vitalitatea. Este indispensabil a se cere si pretinde ca pe fie care flacon cu vin de peptone pepsic, lâ ecsiste marca fabricei si iscălitura Chapoteau, pharmacist de prima classă in Paris, 8 rue Vivienne. Acistă preparaţiune se găseşte in deposit şt de văn-4are la D”‘ Pharmacişti şi droghişti, notaţi mai le vale: Bucureşii. Pharmacia F. Brus. Braila. R. PetzaL-, G. Kauffmes,si Drogueria. Jassy. A. Racovitz. Gheorgiadis. Turnu-Severm V. Schwab. O spălător^să de rufărie fină, avizează pe onor. publică, că primeşte comande; avendu deja o clientelă destulă de a-leasă în înalta societate. Strada Dulghe-riloru No. 32. Anica Văduva. Une folanchis- seuse recoit des corumandes concertant le lavage. De Yendaro Hârtie macii atură cn ocaua 1 fr. — A se adresa la administraţia jjiarnlnî FRXJCT LAXATIV RĂCORITOR, CONTRA CONSTIPATIILOR şi Hemoroidelor sî cel mai plăcut purgativ pentru copii O-arxlloxx, farm. 27, rce iumbuteao, Paris. GRILLON Li BOURBOULE APA BISKHAU DIN CELE MAI RBCONSTITOANTE Chlorurată sodică, bi-carbonalată, arsenicali (2S milligr. de arseniat de sodă pe litru) De la uă jumătate penă la trei pahare, pe di In ainte seu în tempul mancărei. Regeneratiunea copiilor slabi, Lymphatism, Affectiunile Pelei şi ale Căilor respiratorii, Friguri intermillenle, Scrofnle.. — Se între-buinjdză' în băutură şi gargarism în contra Dronchitelor, şi în loţiuni în contra Dartrelor uşori. — Deposit ta d-nii: Wartanovicî et Herzog şi J. Ovessa etGersabek, droguiştî în Bucurescî. Se cumpera epurl de casă la Menageria Kleeberg de lingă Grand Hotel de Boumrd. i i m t m % ! 9 Ăf u Bugămă pe clienţi! noştri! de a nu confunda aceste bilete cu a-celea ale loteriei din Hamburg, etc.; siguranţa şi onorabilitatea absolută cari presidă la tragerile Loterielor austriace fiindtl cu to-tulă cunoscute şi a-preciate de lumea financiară. din anul 1864 I din anul 1864 TRAGEREA OFICIALA LA 1 MARTIE 1882 Siguranţă absolută, garantată tic guvernu Rugămă pe clienţii noştri! de a cu confunda aceste bilete cu a-celca ale loteriei din Hamburg, etc.; siguranţa şi onorabilitatea absolută cari presidă la tragerile Loterielor austriace fiiudfi cu to • tulii cunoscute şi a-preciate de lumea financiară. a- Vutdrea tragere a acestui împrumută va avea locu la 1 Martie 18 82 sub îngrijirea, supraveghierea şi garanţia guvernului austriaco. Cererile de bilete însoţite de costulti lorii în bilete hypotecare române, timbre poştale, gropurî bilete la vedere pe o piaţă a Europei trebuesc adresate, cât mai se ipo-A-Tie castiga: losu de fior » 5» » » ii 1 lotti de fior. 2 loturi 3 » n 1,000 seu ”4,400. fi) 000 s&i 22,000 lei 5.000 1.000 n n 11,000 2 200 n n 200,000 s6u 440,000 lei 20 000 „ 44 000 „ 15,000 „ 33,000 „ 6 loturi de florini Peste totil 1,400 câştiguri din care celu mal micu este de 200 fiorini. Fie-care bilet dând dreptul la viitorea tragere şi la totalitatea câştigurilor COSTĂ 15 LEI, 5 bilete au costă de cât 70 LEI. curând posibila administraţiunei du MONITEUR DE LA CHANSE UNIVERSELLE, VIENA (Austria). 1 iarulu oficială al imperiului austriac va conţine lista tragere! şi va fi trimişii gratisîi tutulorii acelora car! vorii cumpera bilete. CÂŞTIGURILE voră fi plătite în auru la domiciliulu CÂŞTIGĂTORULUI. i m ❖ # m ❖ 9 ♦ ică asupra fie-cărel bucăţi în parte, cu tâte acestea roiă căuta să pui în reliefa acele părţi cari ’mî iară a fi maî reuşite. Aici, de sigura, nu pâte fi vorba de cât de burţile cari ’mî plac mie mal multa, de âre-ce penau mine regulă nu există. Lucrula ceia mal bunfi este lncrula care ’mî dace * * * Ca toţi poeţii, şi d-lfi Al. A. Macedonski a în-jeputa cu poesia sentimentală. Şi d-sea a cântată ochii unei brune, părulu u-ioî blonde, nasuia cu nările umflate ala vre-unel mdaluze cu ochii cari porta stilete, şi ca toţi poezii numără câte-va bucăţi cari ’I aducu aminte frumoşii ani al copilăriei, dâru pe care nu le mal gă-rosce destula de perfecte şi le pune la dosarn. Mi se presintă o curiâsă comparaţie de făcuta în acăstă privinţă. Toţi cari ah trecuta prin scâlă ştia, că în tottl-l’auna in clasa I sunta o mulţime de şcolari, şi ;ă treptata, cu fie-care clasă maî superiâră, nume-i'ula scolarilorC se reduce mal multa, până cânda, in cea de pe urmă, nu rămână de câta aceia cari »Q adevărata vocaţiune pentru studia. Asta-fela se întâmplă şi cu poeţii. In clasa I a poesiel—pentru a o numi ast-fel — te înscria o mulţime de candidaţi: Ochi, sprincene, buze, stele, sâre, lună, rose, frunze, crini, viorele, anatomia, astronomia, bota-cica, sunta puse la contribuţii. Cu câta ânsă vremea trece, cu cât impresiunile ■codifică creerula şi cnnoscinţele se îmulţesca, poemul a trece la genuri de poesie maî superiâre. De la ună gena de poesie la altuia, întocmai ca ie la o clasă într’alta, numărula poeţiloră dispari! fi la urma urmeloră abia câte unuia sâa câte doi, iintr’o generaţie, atinga culmea inaccesibile pentru mediocrităţi. D-lă Al. A. Macedonski a junsa pe culme şi ast-teia numai de lucrările săvîrşite pe dânsa ne voma ocnpa. * * * Genuia de poesie în care a escelata este poesia pe care d-3ea o numesce în prefacia cărţel ; Poesia socială. De şi autorula nu s’a desbărata âncă de o mulţime de prejudiţiî, precuma : respectula pentru bo->eri, credinţa în divinitate etc. totuşi, ca una adevărata talenta, a' trebuita se ’şl asimileze, în ciuda maî multora circumstanţe cari ’lă aa Influenţată, o mulţime din adevărurile sciinţiflce moderne şi se ’şl plece urechea la multe din suspinele nenoro-âţilorâ. In Unchiasulu sărăcie are două versuri admira- o oile care semănă cu o profetizare, dâră care nu mnta de câta resultatulu adevăratei sciinţe moderne jccnomico-sociale : Şi va veni o vreme de mnncă, de frăţie, Cânda nn va fi in lame prisosii, nici sărăcie. In aceste două versuri nu se găsesce nici o erâre, mficară de ara fi căutată cu microscopuia. In Providenţa, autorula cu totn teismulO săa, este nevoita să’I demonstre absurditatea de a fi. Cânda preotul răspunde la lacrămile copilei rebegite de frigă cu frasa: Dumnezeu o să te-ajute, aibî nădejde, fata mea. >rî-cina simte câta ajutora este capabila preotula ,a să dea nenorocitului. In Ocnele, autorula este coprinsQ de o legitimă ndignare în contra societăţel care ’şl a arogată Ireptu'a de câlăB. In faţa acelui mormântfi, în care se îngrâpă â-uenî de vil, d-sa îşi aduce aminte de versulB lui 'jante : Lăsaţi orl-ce speranţă voi, ce intriţl aci. In acesta versa o altă lovitură instituţiunilorO •cciale. Ce însemneză 6re o situaţii] ne pe care societatea i crează omului, şi în care intrânda trebuie să lespere de vieţă ? Nu este âre pedepsa cu morte în fapta ? * * * Nu creda necesaria a insista mal în detaliu a-upra bucăţilorB ce conţine cartea despre care orbii. Părerea mea este că, în stadiulB de desvoltare la are amB ajunsă, nu se putea scrie nimica mal »unQ. Afară de acâsta, judecata mea păcătuesce dir. mal multe puncte de vedere pentru a putea fi cu totulB adevărată. Antâia autorulă trăesce, ala doilea suntu contim-poranulB săB, alB treilea d-lQ Macedonski este âncă tânărB şi s’arB putea susţine cu temeinici că pe culme, abia începe. Prin urmare cele câte le scriseiu până acum nu suDta judecăţi, dâra păreri. Şi câte bordeie atâtea obiceie. Bncou. PriinimQ din partea unul domnii următârele rânduri pe care le publicămtl spre distracţm-nea cititori lor Q noştril : cu semă fiii aristocraţiloră din Austria şi străinătate, s’a închisa în urma unei epidemii dm cele mal contagiâse. * * * Culmea avariţie!.—D-na I. are ună coş’i cu fructe, care împodobea masa tota sesonula ; rin este ânsă atâta de susa pusO în câta nimeni un se pâte atinge; asta-fela că stăpâna era destula de liniştită, cânda într’o ţii una mare autora dramatica isbuti—cine scie cum!—să iâ din coşB o pară care într’o clipă o şi tăiâ în două. Damna avară leşină. — Ce este? întrâbă Dumas fiuia. — Nimică, răspunse stăpenulQ casei: o vechiâ amică care ne părăsesce! * * * Domnule Redadore, G’itinda în ţliarulu d-vâstre de la 4 ale curentei, la rubrica Diverse : Comora, sâu dorinţa de a găsi comori, la care este trebuinciâsă şi misteriâsa iarba fiarelora, mi-araa amintita, că şi acum 50 şi mal bine de ani, âmeniî, cu tâtă nesciinţa lorQ de pe atunci, eraB fârte dispuşi a căuta comori, căci nu rămânea nici o movilită nesăpată sâa găurită din causa căutăreî comorilorQ, şi numai cânda era vorba de găsirea vre-uneî cule sâu subterană închisă cu zăvâre şi lacăte, atunci pornea a căuta iarba fiarelora, cu care puteau a deschide asemenea încuietori, şi care iarbă a fi ireloru, nu se putea găsi de câta cu chipulu următoru : — Acâsta ama auţjit’o şi ea de la una bătrînă acum 55 ani, spuinda că ela o scie de la una alta bătrîna, povtstită şi aceluia de către una vestitu căutătura de comori de pe timpurile acelea. Ftă povestea: «Ca se poţi căpăta minunata iarbă a fiarelora, cu care să poţi a deschide ori-ce încuetorî cu lacăte şi zăvâre, trebuie să te duci peste câmpii sâu pe marginea pădurilora şi maî cu sâină pe la locuri costişe şi care cada cam în faţa sâreluî, acâsta se o faci în luna lui Maia; fiinda-că pe la ast-fel de locuri trăesca şi se prăsesca aricii, să cauţi cu stăruinţă până ce vel da peste vre-una cuiba de ariciâică cu pul, pe dată ce al data peste una a-semenea cuiba, apoi ’ţî-a pusa D-$eQ mâna ’n cap şi norocula ’ţî-a căzuta în chică, oăel după acâsta nu’ţl mal rămâne de câta să faci urraătârea lucrare, şi al în palmă iarba fiarelora. «Să iei puii de arici din cuibula lorQ, şi în a-propierea acelui cuiba, se faci una mica ţărculeţa de smicele fârte subţiri, ânsă făcuta aşa în tâtă forma, ca să aibă şi o mică portiţă, după ce l’al isprăvita, bagi puii de arici acolo, închinând cu îngri-, ire mica portiţă, d ■ care vel atârna unB mic lacăt, într’un chip aşa, ca să fie legată portiţa de ţarc prin micul lăcăţel,—după acâsta te dai la o parte şi te pul la pândă, şi o să veţll numai de câta pe ariciâică urmărindu-şî puii şi dândO peste el, şi vădându’î închişi cu lacătu, pornesce numai de câta, şi atunci să scil, că s'a dusB să caute iarba fiareloru, umblă tâtă nâptea urmărind’o, şi cu deosebire în reversa-tuin zorilorB, căci atunci se găsesce maî cu înlesnire acostă minunată iarbă, şi mai cu sâmă penă nu se rădică rouă după iarbă, căci se ţjice că pe ea nu se pune rouă, atunci ariciâlca dândB peste ea, o înhaţă în gură, şi vine în cea mal mare grabă la ţărculeţu unde scie că’I sunta puii închişi, şi atinge cu acea minunată iarbă lăcăţelulB, care sare câta colo, ariciâlca lasă firicelu de iarbă din gură jo3 şi dă năvală de-şî scâte puii.—Atunci şi pânditorulfi dă năvală mal abitir de cât ariciâlca, a’şî căuta iarba dorită, şi pe care trebue a căuta cu mare băgare de sâmă, fiindB fârte mică şi subţire numai ca firu de părB din capu, putendu a o deosebi din cea-l’altă iarba, fiindfl de o culâre roşie-închisă, şi pe dată ce o găsesce, ca s§ uu o piardă, fiindu fârte mică, după cum mal ţliseiB, îşi cresteză buriculO degetului arătători! de la mâna drâptă, şi bagă îu acea crestetură firicelulu de iarbă, legendu-lu acolo şi stândB până se viudecă cu firulu de iarbă în năuntru, şi după aceia apoi ţine-te pîuză se uu te rupi, căci una asemenea omu ’iQ-a văzuta D-ţleQ, înaintea lui să deschidă tâte uşile şi închisorile, destulu numai se le atingă cu acelu degetB în care are minunata iarbă a fiareloru, îuaintea acelui de-geta numai resistă nici o casă de fieră, — fie de ori-ce invenţie — scăparea lumii de unO asemenea omu cu o asemenea minunată putere, este numai atunci cânda ’IQ va băga în vre-o ocnă, căci se ţjice, că asupra săreî nu are nici o putere acâ-stă vestită şi minunata iarbă a fiareloru.» Pegean. DIYHBS'E Epidemie cantagiosă.—piarele din Viena ne spunB că Academia Theresiană, unde studieză mal O convorbire între donî metaflsicî.—In o $i doul metaflsicî vorbescu despre sfârşitulO lamei, ca şi cura acâsta arB depinde de voinţa lorQ. — E bine, ijise unulu din ei, lumea se sfâr-şesce, şi apoi ? — Apoi.... apoi... mă retragd la ţâră, fericita că nn voia maî aujii vorbindu-se de lume. * * * Mania de a fara. — L'Intransigeant ne spune că la Paris multe dâmne, din soeietatea bană şi cu avere, ah mania de a fura din magasinurile pe unde se duca. Pentru aceste fiinţe furtulB este maî mult de câta o plăcere, este unB obiceiB, o trebuinţă. AcumB de curânda unuia din tribunalele Francieî condamnă pentru acesta faptă pe socia unul diplomata străina. $rQ mal filele trecute s’au ai'estatB succesiva 11 persâne, prinse în flagranta delictB în aceeaşi prăvălie de pe strada StrasburgB. Tâte aceste persâne aparţineaB unorB familii cunoscute. împrejurarea că ele aB fosta prinse în aceeaşi Baia de Aramă . . . . — — Oblicaţi! esite la sori 6°/0 Obligaţii de Stată . . .* I 6°/0 » Căiloră fer. rom. Regale i99l/2°/o 8°/0 » Domeniale .... 8°/0 » Municipale 8°/0 . . Renta amortisabilă Cupoane De Renta Română exigibilă . . » Obligaţii de Stată 6°/0 . . » » Căile fer. Rom. Reg. ; % °10 * » Domeniale exig. » » Municipale .... » Scris_ă, f. rnr. şi urb. exig. Diverse Aură contra argintă t 2%°lc » » Biletele Hypotec. .> » » » de B. N. a R.' to __o o florini val. Austriacă. . . . 210 211 Mărci germane 122 125 Bilete de bancă franeese . . . 100 101 Cursulă dinViena 16 Febr. FI. Napoleonulfi 952 Ducatulă 561 » Cursulă din Berlin 16 Febr. Mărci 6*/t Oblig, căiloră fer. rom. no! 100.40 8°l, Opphenheim 111.70 > Cursulă din Paris 16 Febr. Franci 6*1, Renta română 86,50 8*!, Opphenheim > Cursulă Londra 16 Febr. 8*/, Oppenheim — 7*1, Stern Schimbă Yiena la vedere...... Berlin la vedere » 3 luni Paris la vedere » 3 luni Londra la vedere » 3 luni PREFECTURA DISTRICTULUI ILFOVG P1IBLICATIUNE La 15 Martie viitortl a. c. s’a decişii de onor. comitetnlfl permanenta prin încheierea No. 371 a se ţine a doua licitaţiune pentru darea în antrepriză a construcţiunel ca-zarmeloră necesarii regimenteloră 6 şi 21 de dorobanţi, precum şi pentru cazarmele şi grajdurile a douS escadrbne de .călăraşi. Se publică spre cunoscinţa generală că li-citaţiunea în arătata Zi se va ţine în pretoriu comitetului permanentă prin oferte cari se voră primi de lă ora 1—2 p. m. Planurile, deviZele şi condiţiunile acestei lucrări se potă vedea de amatori în ori-ce Zi de lucru în cancelaria sa, de ia orele 11 pene la 4 p. m. Prefecţii C. Creţenu WSESTE SI OLURI “»i.T m\lqueururi, rosogliî, mastică , romuri, rachiu, ţuică, cognacurl, vermuturi, oţetii, etc. de la celebra casă Ed. Schotz din Briinn se comisiondză cu preţuri şi condiţiunî favorabile Iad. H. WARTHA, representantele casei, comptoivulstr. Ddmneî No. 5. MI ivelii) 4T saIoufl S* 0 °' Iii vitilii 1 daiă mobilată, Strada Carol I, No. 14. A se adresa chiar acolo. Dvnrrvim itifif de răni cunoscută ilLillll IA ALlflu sub numele de alifie Coengiopulo. Acestă alifie a vindecata cangrene, răni vechi de 20 ani precum şi rana numită Cer-cengea, în fine orl-ce rane, cunoscută de cel mal renumiţi doctori al capitale. Se găseşte de vânZare la magasimîlu d-lul D. (iecrgescu, strada Lipscani, No. 27.—Acestă alifie se dă gratis fi săracilor!! Inse la domiciliulă meO proprio, strada Speranţei, No. 28. Maria Coengiopulo. A PRAFUL A ARH de limba germană şi de fl| 1 IIP[ LoviiItL piano, dispunendn de căli te-va ore libere, doresco a mal găsi şi alte Iec-" ţiunl în specialitatea sea. A se adresa administraţia acestuT Z>aru. VINURI FPfini DE MEHEDINŢI, se V Iii U HI VfjVilI află de venZare numai cu 15 leî vadra la d. Tăun Popescu, banul SMavi. P AlflIDI °®>e ^ Jeamaica de la celebra casă ii viii L ti I Eggers şi Franke din Brema, singurele apreciate de publicula cunoscătorii, se află de vendare în Bucurescî : En gros la d-niî Mo-roiauu & C., G. Iontscu & C., şi fraţii Crezoinu. En detail la d-niî Carol Ghersabeck, G. şi V. Pencu, D. Martinovicî, I. Kosman, D. G. Moceauu, P. Barbulescu, V. I. Racovitza, Păun Popescu, D. Theodoru, I. Colţescu, fraţii E. Duro, D. Staicoviri, în Craiova la* d-niî Părvan N. Bădulescu, G. S. Furtunescu, J. G. Popovicî, N. Stojanovică, D. M. Mihăileann, şi Avram Iovanovicî, etc. Represintante pentru România: H.*WARTHA, Comptoir: St ada Dămnel. No. 5. PRIM FABRICA ARABAdkCAFEA Calea VăcărescI, No. 7, lingă brutăria Ochi albi Ună celebru şi de peste patru-Zecî ani, fabricant de Cafea din Arabia, angajată numai pentru acest scopfi, prepară cafelele cele maî fine şi maî alese şi se recomandă onor. publică amatoru de cafea bună şi cu gus-tulfl adevărată, neamestecat 1 cn substanţe străine vă-tămătăre sănătăţeî. Socotindu-ne numai unO mică profită pentru a face consumaţi! mari, le vindemă cu preţurile următdre: Caf. Rio I fin bobe pr. leî 4 — „ » măcinată , 4 - Caf. Mart. fin prăj. . 4 80 , » măcinată , 4 Cafea Moca prăjită 6 — „ , măcinată 6 — Cafea Rio II, fin pisată 3 — „ » III, fin pisată 2 40 Cafeaua se vinde pe locu comptată şi fără varia-ţiunî de preciuri. S. TRANDAFIRESCU. I ne Blanchiseuse r!Zl des concernant le^lavage. des comroan- Doctorulfi NEGURA întor3ă din străinătate, locuesce în propria sea ca3ă, strada Colţea No. 35.' Vis-â-vis de Primărie. Con-sultaţiunî dimineţa de la 9—11 ore. Ânuariu general al Românie! PENTRD 1882 Biuronlă : Strada Polonă, No. 70, Bucurescî. DE ÎNCHIRIAT SI DE VINZARE Două perechi case, una compusă din 6 ramere şi s-pendinte iarcea-l’altă compusă din 3 camere dependinţe şi 'pivniţă totă în aceiaşi curte. Doritorii cave voră bine-voi a le lua cu chirie seu a le cumpăra, se voră adresa la proprietară în Dealu Spiri, Strada Seneca No. 4. da la grădina «la Capră» prima uliţă pe stânga la sub-semnata, proprietară. PaulinaSlănicenu. Philadelphia IS7G SIROP si VIN de DE GRIMAULT & C,s Wl Medicamen ţi tonici, febrifugl reparatori şi reconstituanţl Vwxs a 1873 Demuilu timpă, cliimiştiî şi imvăţipî s’au ingeniatu d’a gfesi nă combinare ce medicii doreseu cu arddrc şi earc ară puiea permute întrebuinţarea concuramente a Ferului, ce osie elementul ii principală alu săngelul nosiru şi Quinquina care este aginielc tonică şi IVbrifngiS prin excellenţă. D. D. Grimault el C*. «fi compusă sublu formă de Sirop şi de Vin, ună medicamentă care resolvă problema până la complecta satisfacţiune a corpului medicală. Siroputu estespecialmenie recommandată pentru copii tineri şi damele delicate. Vinulu, preparată cu vină vecină ,;i gem-rosu de Malaga, esie luată de prefe-renţă de către persduelemari. Amândouă conţine Phosphatulfc de ferii care este cehi mai estimată dintre mndicainen.cl<> ferrugindsse şi Quinquina galbenă regală care este celă mai aclifă dintre qutnquinilc şi coiiţiue cea mai mare cuantnaie de sulfată de chinină şi principuri tonice. Siroputu şi Vinulu de quinquina fen-urjinos.de Grimault el Cie, suntu prescrire in iotă dâuna cu suceesă, in iote maladiile datorate anemiei, insărăcirei săngelul. Ei surită tonici, febrifuyl reparatori, şi reconstituim !t, ei combatte atonia stoma-chulul şi a inlestineloru, provenită fie d’uil rea alimentaţiune, d’uă şedere prelungită in (erî căldurtisse şt fiumede, sau fie resultatulă friguriloru iniermittente sau acute; a diarrhel lebella sau a convalescenţii dciungi maladii. In iote caşurile unde treburi excitată pofta de mâncare prevenirea uccessiloru febrile combatterea sudoriloru nocturne, redarea corpului Ir li.a.u principurile alterate sau perdute, susţinerea bătrăniloru, a femeiilorfi delicate şi a copiiloiu debili, aceste două preparaţiunî suntu in tolădc-uint iiitnuuaic. La Paris, cassa GRIMAULT & 8, rge Vivienne. Şl IX PBIÎiCIfALELE PlIAItU AC 11 DIN FtUXClA St DIN StREL.SĂTATS SE QASE3TE PE LA TOT! PARFUMORH^^ CUAFORII ^ FARMACIŞTII A PULBERE OREZt SPECIALĂ preparată 0X7 BISMUTH de CH. FAY 9, Rue d* la Palat, 9 CHĂRTI WUNSI Marele succes al ehăritei Wlinsf se dato-n şce proprietăţei sete de a atrage irritatiunea ia surfiiţia corpului. Medicii cei mai buni o rcrommaal ia contra initaliunilor Peptului. Gu U’ tuelor, Bronchilelor Durerilor de găt, Grippelor, Hhnma ismclor Durerilor. Întrebuinţarea sa este din cele mat simple şi din cele mai lesne Uă singură „pplicatiuns este de agiuns. — Paris la J. Wtinst et C'\ 31 rue de Seine; in România in t6te .-harmaciele ( A tnr;.' oumete Wlinr^ g. Se cumperă epurl de casă la Menageria Kleeberg de lingă Grand Hotel de Bouevard. Aceste Capsule ccnlin Essenia de Santal citrin din Bombay in tdlă puritatea sea. Numerose cspcrienle făcule in Spitalele din Paris, au demonstrat eâ Ksienţâ de Sanlal eitrin avea uă activitate mai mare decât Copaiul, Cubehul şi Esscn 'a de leiebenlliină. Etic opresc in doua seu trei rj'l* scurgerea cca mai dnr^rdsâ ş! cea mai invecliilă, fără a communica miros urinelor; ei le nu produc neci rig!ii:luri. neci colici , neci diarrheă şi sunt assemenea Corle cQicao". iu affecliunilo catar bale ale vesicci şi hemaluriă. Deposit la Parts, 8, strada Vi vienue si in principalele pharmao.i din st ramăuts RugămC pe clienţii noştril de a nu confunda aceste bilete cu a-celea alb loteriei din Hamburg, etc.; siguranţa şi onorabilitatea absolută cari presidă la tragerile Loterielor austriace fiindO cu to-tulQ cunoscute şi a-preciate de lumea financiară. din anul 1864 din anul 1864 ♦ TRAGEREA OFICIALĂ LA 1 MaRTIE 1882 ----—------ y Siguranţă absolută, garantată de guyernu Rugămă pe clienţii noştril dea nu couftm-da aceste bilete cn a-celea ale loteriei din Hamburg, etc.; siguranţa şi onorabilitatea absolută cari presidă la tragerile Loterielor austriace fiindu cu to-tulu cunoscute şi a-preciate de lumea financiară. Viitdrea tragere a acestui împrumutu va avea locu la 1 Martie 1882 sub îngrijirea, supraveghierea şi garanţia guvernului austriaca. Cererile ie bilete însoţite de costulă lorii în bilete hypotecare române, timbre poştale, gropurî s6ii bilete la vedere pe o. piaţă a Europei trebuesc adresate, cât maî SE IPO.A.TE CASTICjâ : 1 losâ de flor. 200,000 440,000 lei 1 „ „ „ 20,000 „ 44,000 1 „ „ „ 15,000 „ 33,000 5J 55 llotfi de fior. 10,000 său 22,000 leî 2 loturi „ „ 5,000 „ 11,000 „ 3 „ 1,000 „ 2,200 „ 6 loturi de florittî 1,000 seă 4,400. Peste totti 1,400 câştiguri din care celu maî micu este de 200 fiorini. Fie-care bilet dând dreptul la viitorea tragere şi la totalitatea câştigurilor COSTĂ 15 LEI, 5 bilete nu costă de cât 70 LEI. curând posibila administraţiuneî du MONITEUR DE LA CHANSE UNIVERSELLE, YIENA (Austria). 1 iarulă oficială al imperiului austriac va conţine lista tragereî şi va fi trimisă gratisu tutuloru acelora cari voru cumpera bilete. CÂŞTIGURILE vor ii fi plătite în aură la domiciliulu CÂŞTIGĂTORULUI. ? ♦I ❖i m !♦! m i^i j ♦ \J ♦ MENAGERIA KLEEBERG LINGĂ GRAND CAFEE DE BOULEVARD MENAGERIA CEA MAI MARE DIN LUME. IJST FI E - C PA, E 3DX de done ori IIRMITULU S! DRESAREA ANIMALELOR FEROCE Cea d’întâiu la 4 o. şi a doa la 7 ore s&ra PRECIULtr INTRAREI : Loculii I, 2 fr., Locuia II, 1 fr., Locul III, 50 b, Detaliind se p6te vedea pe afişe. Cu deosebită stimă, F. KLEEBERG. Glii V|; v7 4DU priD l|CITAŢ1E, spre |/£l IJL li L il li Li tăere pâlcurile de păduri ce nu suntfi !n esploatare, dup§ moşia Surdesca-Glodăneasca a liberii Biserici Armăseştî, din Comuna Armăşeşti, judeţulă Ialomiţa. Se voră ţine două licitaţii de către d-lu Iordache Zosima, Cbitorulu şi administratorulu Bisericeî, una în Z'Ma de Decembre şi alta la 13 Decembre auulS curent, îu localulO administraţiei Bisericeî diu numita comună pentru cându amatorii spre a putea concura, voră fi însoţiţi de garanţii în regulă, şi când fi vor vedea condiţiunile vdudări prin licitaţie. Bucurescî.— Tipografia, A ademieî Române (Laboratorii Români) dtraaa Academ}oî 26 www.dacoromanica.ro DUMINICĂ, 7 FEBRUARIE 1882. In Bncurescî şi districte 10 bani nmuferiiln. AFuLU XII, Nr. 2924. GRAPHULU S- Preţnl abonamentului: pe an 24 leT, pe 6 luni 12 lei, pe 3 Ioni 7 lei; in districte: pe an 30 lei, pe 6 luni 15 lei, pe 3 luni 8 lei. OrI-ee abonamente ne Însoţită de yalore se refnsă. Abonamentele se face numai la 1 şi 15 a fle-căre! luni. Directorii: I6n C. Fundescu. Pentru abonamente reclame şi anunciuri, a se adresa la Administraţinne. STRADA NOUA Nr 3. Pentru Francia : 2a Societe Havas, Laffite db Comp, ' Pentru Austria şi Germania, numai la Adolf Steiner 8, Place de la Bourse, Paris. Hamburţ;. (Germania de Nord). Pentru Anglia : la d-nul Eugene Micoud, 81 Fleet Pentru Ungaria la d nulu Moriti Wiets, tn Buda-Street, B. C. w Pest. ScrvitBnnlatz. Pest, Servitenplatz. Preţulu anunciuriloră : linia mică pe pagina IV, 25 bani, reclame pe pagina III, 1 leu, pe a II, 2 lei şi pe a 1, 3 lei. Pentru rubrica, inserţii şi reclame, redacţia nu e responsabilă Epistolele nefrancate se refusă şi articolil nepublicaţi se ardă. Administratorii : I6n C. Fundescu, & SCIRI TELEGRAFICE (Servicinlfi ijiareloru streine) Berlin, 16 Februarie.—Circulara francesă în privinţa reconstruirii unei înţelegeri europene relativă la Egipt, a fostti înmâna'ă ieri aici. Se ascăptă în curândă unii deraersii analogă din partea En-gliterel. O notiţă a mal uluitorii ţii are voesce a sci despre o scenă violentă care a avută locti mal a-cum câte-va ţlile între comitete Ignatieff şi d-lu de Giers cu ocasiunea unul consiliă de miniştri, în care a trebuită să intervină Orarul. Retragerea d-lul Giers este o cestiune de scurtă timpfl. Paris, 16 Februarie. -Pe cândă fiarele gam-betiste afirmă că desbinarea între d-lu Leon Say şi d-lă de Freycinet a fostă fărte însemnată, fiarele guvernamentale declară că d-lă Freycinet ară fi asicuratfi pe d-lă Say că, pe viitoră, trite notele privităre la finance voră fi presintate ministrului de finance mal înainte d’a fi publicate, pr.n ceea-ce s’a împăcată afacerea. Zara, 16 Februarie. — Narodni Listy anunciă următărele ; In districtulă Trebinje s’a formată o bandă de insurgenţi. ResculaţiI din Sliernica siliră satele Diclikane şi Scanicane s& se unăscă. Un numără mică de trupe ară putea să împrăscieze acăstă bandă grămădită pe malulă dreptă ală rîulul Trebincica. Este de temută ca ea să uu ’şî întindă prădările până pe teritoriulă dalraaţian. Constantinopole, 16 Februarie. — Ambasado-rele rus, d. de Novikoff, a cerută în aceste din urmă ţlile de repeţite ori gi cu ună mare zoră şi energie regularea definitivă a cestiunil despăgubirii de resbelă. Bucuresol, 16 Februarie.—Pe fie-care ţji trec spre Rusciuc trupe rusesc! şi povestescă pe faciă că se ducă în Crivoscie şi suntă însărcinate a înrola voluntari cu doue-decî ruble lăfă pe lună. Tăte otelurile din Rusciuk suntă înţesate cu oficiărî rusesc!. Berlin, 16 Februaviă. — Pe aici se crede că d. Wolkensteiu nu ’şi-a terminată âncă misiunea sea şi că se va reîntărce la Berlin după ce va lua nuol instrucţiuni de la guvernnlă sefl. — Din faptulă că Ţarulfl a dată din nuoă geueraluluî Skobeleff o dovadă onorătăre deosebită, numindă două vase nuol de resbelă «Generală-Skobeleff» şi «Geog-Tepe», se deduse că partitulă resbelulul are âncă la Curtea rusâscă sprijinitor! puternici. A se vedea ultimele scir! pe pagina Iu BUCURESCI, 6 FEBRUARIE Ne aducemu a-minte că, cu ocasiunea des-baterilorfl iscate în Cameră de o interpelare a d-lul Cogălniceanu în privinţa închiderii fruntariilor fi Austriei despre România, d-sea, la o observare ce’l făcu d-lfl I. C. Brătianu, îl respunse cu emfasă : «Şi efl suntfl bărbat «de statfl, şi efl trăescfl în lumea diplomatică şi scifl cum să tratezi! cestiunile fără «ca sâ compromită ţera şi interesele el». Arfl fi fostfl o adevărată fericire pentru România deca d-lfl Brătianu nu ’l-arfl fi procuraţii ocasiunea d-lul Cogălniceanu sâ facă acăstă dedaraţiune, căci nu i-s’arfl fi datfl nici străinătăţii ocasiunea sâ judece pâte, după d-lfl Cogălniceanu, pe bărbaţii noştril de Statfl. De faptfl, ce ideiă îşi păte face ea de noi cândfl vede pe foştii representanţl al României în streinătate, şi âncă de aceia cari mal afl şi pretenţiunea d’a fi bărbaţi de Statfl, publicând documentele diplomatice pe care le-afl avutfl în mână? Ce încredere potfi să mai aibă bărbaţii de Statfl străini în noi, cândfl vădfl pe unfl omt; ca d-lfl Cogălniceanu, care, la drepţii vor- bindfl, a jucatfl *nfl rolfl în ţâra ndstră, pu-blicândfl acte diplomatice, memorii pe care nu era în drepţii să le pnblice ? Se sciă că diplomaţia este o adevărată şar-lataniă şi că de multe ori guvernul unul Statfl, voindfl să afle lntr’o cestiune ăre-care opi-n’unile cutărnl sâfl cntărul gnvernfl străinii, se preface că’I este amicii şi se arâtâ dispusfl a merge pe calea ce pare dorită de acestfl din urmă. Asemenea lucruri se eseentă cn ajutorulti representanţilorfl ce fie-care Statfl are acreditaţi pe lângă Curţile streine. El bine, ce încredere păte să mal aibă, la rânduit! săfl, chiartl guvernnlfl nostru in re-presintauţil pe cari îl are în străinătate, pe câtă vreme elfl nu este sicurfl de discreţiunea şi supunerea lorii, pe câtă vremă el, după ce se vădfl la posturile lori), lucrâzâ ca nisce paşi tnrcescl, după cum îl taie capulfl ârfl nu după cum le ordonă guvernnlfl ? Cum arfl mat putea nnfl guvernfl, oil-care arfl fi elfl, să mal încerce o prefacere de a-mioiă faciă cu nnfl Statfl străinii, pe câtă vreme nu este sicurfl că represintantele pe care ’lfl-a însărcinata cu esecutarea acestei prefaceri, fără a’l fi încredinţată tot-de-o-dată şi secretnlfl, nu va veni mâine-poimâine şi, internei ndu-se pe acâstâ prefacere, să strige guvernului săfl : al trădatfl ţâra în cutare cestiune. Noi nu vorbimfl aci de faptulfl d-loriî Ca-limaki-Catargi şi Cogălniceanu, ci în tesă generală şi preocupaţi fiindtl nnmal de demnitatea Statului nostru. Nici actele privitâre la cestiunea dunărână publicate de d. Kalimaki-Catargi, nici cele publicate de d. Cogălnicenu n’afl pntutfl şi nu vor putea aduce unfl răfl de câtfl acelora cari afl făcuţii o întrebuinţare atâtfl de rea din ele, şi în speciala ţăreî ndstre. Ele nu compromită întrn nimicii pe d. I. C. Brătianu şi nici nn suntfl în stare să ’lfl compromită, mal alesfl aceste din urmă care suntfl publicate de d. Cogălnicenu. Noi credemfl că, deca Cogălnicenu arfl fi ţinută să se arâte corectă, arfl fi trebuita sâfl să ’şi dea demisiunea chiarfl motivată din postulă de represintante alfl României la Paris îndată ce i s’a părutfl că guvernnlfl nostru lucrâză într’unfl chipfl defavorabilă ţfirel în cestiunea dunărână, sâfl să stea acolo şi să lucreze cumfl i se ordona, de vreme ce nu a d-lul era răspunderea. Dâră d-sea n’a făcută nici de cumfl ast-felfl. A statfl la Paris, a- voitfl să lucreze după ca-pnlfl d-lul şi pote că arfl maî fi statfl âncă dâca guvernulfl nu ’I tăia cel 20,000 lei pe car! îl da peste lefa de 60,000. Ast-felfl derfl aualisâadfl bine şi cu nepăr-tinire lucrurile, constatămfl că tetă supărarea de astăo' a d-lul Cogălnicenu, care ’l-a făcuţii să conită acte ne mal 'pomenite in vre unfl Statfl, nici chiarfl în 1 urcia, provine din tăi-erea celorfl 20,000 lei. Derfl să lăsămfl acestea la o parte, căci suntfl lucruri vechi, şi să venimfl la cele mal nuol. Noă ni se pare că guvernulfl nostru, văţjând procedarea adoptată de unii din represintanţil noştril d’a publica documentele diplomatice în tocmai ca cumfl arfl publica o scrisore parti-colară a d-lorii, era în drepţii să se gândescă a pune capătă unei asemenea procedări. Ceva mal mulţii. Elfi era dâtorfl să facă acâsta pentru-ca să pdtă redobândi încrederea străinătăţii. In adevărfl, elfl a şi presentatfl Corpurilor Legiuitore unfl proiecta de lege contra func-ţionarilorfl cari violeză secretulfl actelorfl publice şi diplomatice şi care s’a şi desbătutfl şi votată în şedinţa de erl a Camerei. Mărturisimii ânsă că n’amfl înţelesfl nici de cum pe d. P. Ghica, care a combătut pro-iectulU de lege sub cuvfintfl că o asemenea lege nu esistă nici într’o parte din lume. Aşa este, nu prea esistă legi de asemenea natură. Dării 6re, în ce parte din lume s’a văzută vr’unfl ambasadorii publicândfl actele diplomatice ale guvernului săli ? Unfl singurii casă de asemenea natură a esistatil, în Germania, şi făptuitorulfl, corniţele d’Arnim, ’şl-a luatfl o pedâpsâ mal aspră pâte de cât merita. Unfl altă casfl în Italia, cu generalulfl La Marmora, şi elfl a provocată o lege speciala. In schimbi! pe d-lfl Cogălniceanu ’lfl-amfl înţeleşii, de vreme ce era vorba de apărarea pielei sâle. Câtfl pentru cuvintele pe care s’a întemeiata spre a cere respingerea legii, «că «consciinţa şi apărarea drepturilorfl ţăreî se «află în inima fio-cărul românii,» suntfl nisce vorbe late care nu mal afl nici o valore tn gura d-lul Cogălniceanu, maî alesfl de cândfl ou cestiunea Basarabiei. Ş’apol, legea acâsta nu pedepsesce de câtfl pe acel funcţionari cari vorfl viola secretele ţăreî; prin urmare n’afl a se teme de ea de câtfl acel cari, din nre personale sâfl neajunsuri budgetare îşi permitfl o asemenea violare, care nu trebuie să aibă locfl nici într’unfl casfl nici îu celfl altă cândfl este vorba de interesele ţări! mal alesfl. Ea trebuia dării să fie primită de unanimitatea Camere! — afară de d-lfl Oogălnicănu bine înţelesfl şi de Jaceea ne-a surprinşii combaterea d-lul P. Ghica. Acăstă cestiune este prea importantă, din tăte punctele de vedere, şi de aceea vomfl reveni asiipră’l. Pentru astăzi ne mărginimfl a declara âncă o dată d-lul Cogălnicănu, că prin publicarea actelorfl în privinţa cestiuml dunărene a făcuţii unfl răii ţăreî, ’şl-a făcuţii apoi şi unii răii sie-şl, fără ănsă ca să-şi pătă ajunge la ţinta dorită, d’a compromite pe d-lfl I. C. Brătianu. Naţiunea cunăsce tn destula de bine pe d-lfl I. C. Brătianu şi scie cu sicuranţă că nu este în stare a comite unii actfl de trădare faciă cu ţăra sea; de altmintrell ea cunăsce totO aşa de bine şi ,pe d-lfl Cogălni-cenu; pe dănsa o facemfl dării judecătăre. Sub titlulfl de Corniţele de Beust şi principele de Bismarck (jiarulfl Morning Post publică o relaţiune din Paris în care se Î'-V www.dacoromanica.ro TELEGRAFUL!} 3 IDIIsT TE£A 9 Citimu în Posta de la 5 curentă : Ni se spune că unfi atentata de otrăvire s’ară fi cercattt contra cuvioşieî sâle arhimandritului de scauntt Chiriac, de către arhidiacnnulu Episcopiei. FaptulG s’arG fi petrecută astă-fel u : arhidiaco-nulu a data unei servitâre a Episcopiei o sticlă conţinândă nu scima ce esenţă otrăvitdre, spre a o turna în ceaiulă arhimandritului. Servitârea a denunţata faptuia în urma cărui arhidiaconuia s’a Seuta neve^uta. — AcelaşiG gliară ne mal spune că, directorula institutului greca despre care a menţionata în nu-merulu trecuta că a atentatu la pudârea unul copila, continue a fi arestată. Justiţia informeză ancă. Numitulu di arh mal adaogă că acesta directoru e şi profesorfi publică la scâla comercială din Galaţi, credemfi deru că ministeruia respectivu va lua disposiţiunî pentru revocarea acestui domnă penă ce justiţia se va pronunţa definitiva. ------------------------------- a-ipeil/ct către membi'iî onorari, fundatori, emeritaţî şi ordinari ai societăţii «KOMAN1A JUNA» In presera ţiileî de Paşti din anula 1881 societatea academică «România Jună» a împlinita ală fjecilea and ala esistinţiî sâle. Societatea a serbată jubileula sea de una deceniu prin o şedinţă festivă, şi ca o;dulce amintire a acestei (Jile însemnate a decisa, a se Introduce una albumu, care sg co-prindă portretele tuturoru membrilora din dece-niula espiratu : onorari, fundator, emeritaţî şi ordinari. «România Jună» e mândră de a putea numgra între membrii seî onorari pe cel mal fruntaşi şi bine meritaţi bărbaţi al nemuluî nostru; ea numără de membri fundatori pe mal mulţi bărbaţi distinşi şi mărinimoşî; âru foştii el membri ordinari ocupă în vieţa publică locuri distinse şi onorifice. Actualii membri ordinari dorescG din adân-culu inimii, se aibă înaintea ochilora ctupunle acestoru bărbaţi, chipuri măreţe, care arată intri unu modQ viă cum omulu prin muncă neobosită şi statornicie, prin abnegaţie şi iubire de naţie şi patrie p6te să devină folositorii statului, nâ-mulul, familiei şi lui ensuşl; — dorescQ, se aibă înaintea ochiloru chipurile bravilorG lor ti antecesori, cari prin zelfi neobosita, prin jertfe nenumărate şi abnegaţie au isbutita, se lase următoriloru o moştenire atâta de preţiâsă cum e «România Jună.» Figurile loru ne voru îmbărbăta la activitate comună, ca «uniţi în cugete, uniţi în simţiri,» se tindemu a aduce la îndeplinire măreţele scopuri, ce le are «România Jună» şi se predămG urmaşiloră noştri strămoşesca moştenire tot ti aşa de mărgţă cum ama primit’o. Pene acum numai o parte din acele chipuri împodobeşte albumuia nostru, pentru aceea comitetulG societăţii r<5gă pe toţi membrii «României June» : onorari, fundatori, emeritaţî şi ordinari, se bine-voiescă a ne trimite fotografiile d-loru, ca se pu-temu îndeplini dorinţa actualilorfi membrii ordinari. Albumulu acesta va fi pentru noi şi generaţiile ce vorfi urma, în cesurî de bucurie o- f" M ' biecta de nobilă plăcere, ârG în vreme de griji şi nevoi chipurile lui ne voru insufla curagifi şi nădejde ; căci umbrele strămoşilorO suntQ pentru nepoţi sfinte şi ivirea lord e privită de dânşii ca o solie dumneţjeiâscă, care le vestescc, că nu suntu părăsiţi şi că spiritele puternicilorG strămoşi pri-veghiază asupra lorG. Acestea snntfi motivele care ne-au îndemnata sg întroducemu numitulG albumu şi ne place a ne măguli că nădejdea, că în scurtă vreme vomu vedea realisată acestă dorinţă, ce atâtu de raultu ne preocupă sufletulu Adresată societăţii : VIII. Lange Gasse 4. Yiena, în Februarie 1882. Pentru comitetfi : Emiiian Popovicî, vice-preşidentu. t I. T. Mera, secretaru. DIVERSE Uml poliţaii! păcăliţii. — Intr’unnlfi din oraşele nâstre mulţi d-nî eraă la chiefC. Intre dânşii se găsea şi poliţainla. După ce mal multe sticle fură deşertate, unuia din comeseni îl veni poftă se mănânce friptură de curcanG, şi căţlu în spinarea poliţaiula, ca, usându de autoritatea Iul netăgăduită se facă tota posibi-lulfi pentru a găsi la ora aceia — căci eraO 2 ore din nâpte — una curcanfi. Poliţaiulfi se gândi, se resgândi, pene ce în fine trămise ca se’l cheme pe unulu dintre cel mal renumiţi pungaşi din oraş. — Sciî de ce te-araă chemata, întrebă poliţainla pe pungaş, dupe ce acesta apăru, — Deeă ’ml vel spune, voia sci, răspunse pungaşul n. — Se’ml scoţi din pământG, din iarbă verde, un curcanB. — Val de mine, cocâne, deru de unde se-lu scot eB la ceasurile astea ? — Nu sciu, se’mî aduci curcanulă şi pace. Eietuia pungaşa se resemnă şi eşi pentru a îndeplini porunca ce i-se dase. Peste o jumătate de oră apăru cu unu curcanu în braţe, pentru care poliţainla îl deto, după promisiunea pe care ’l-o dase; 4 fr. bacşiş. A doua-di diminâţa, cându poliţaiulă ajunse a-casă, fu condamnata sg asculte, urmâtârea întâmpinare a soţiei sele: — Bravo! buna poliţaiQ mal eşti, dacă pungaşii îndrăsnescG se intre chiarG în curte la tine şi sb fure. Incbipueşte’ţî că astâ-nâpte mi-s’a furata cela mal frumoşii curcanu. Tablou !!! * * * Femeia-Kobinson.—ţ)iarula oficiosG din Saiut-Francisco, povesteşte următârea istoriâră despre o biată femeiă, de origină indiană, care a petrecuta opt-spre-rjece ani într’o pustietate, trăinda singură pe o insulă nelocuită de nimeni. Suntu deja mulţi anî de când nnG vasu americana a fosta trămisG spre insula Sf. Nicolae, care se află în oceanul Pacifica, cu însărcinarea de a îmbarca familiele indiana din acestă insulă şi a le transporta de acolo acestă resoluţiune a fosta dictată guvernului americana prin faptulG că aceste familii mureaG de fâme în insula Sf. Nicolae. Nouă-spre-dece bărbaţi, vr’o trel-decî femei şi copil fură îmbarcaţi, dârG chiarG în momentulu plecării, o femeiă băgă de semă că ’şî-a uitată copiii sol pe mală şi se în-torse să ’î caute. VasulG aşteptă puţina der vexând că femeia nu se mal intărce, îşi luă sborulG spre America. Femeia rămase singură, fiindu-că s’a constatată că copiii el aG fosta pe vasG, şi ea nu ’î-a băgată de semă. Când după o lungă cercetare biata mumă se convinse că copiii ep suntu de sigură pe vasG, ea alergă spre mala, der nu mai găsi vasul. De atunci şe'se-spre-$ece anî trecură fără ca vr’unG singură vasG să abordeze în insulă, şi numai în a-nulG 1878 sosi unB vaporG olandesu care găsi urme de fiinţă omenescă pe năsipula malului, sci-indu că insula nu este locuită de ămenî, echipa-giuia se miră multa, deru nu cercetă faptulu ; descoperirea ânse a fosta povestită şi guvernula americană trimise unu vasu speciala pentru a cerceta faptulG. In anulă 1880 a abordata în fine vasulu trămisu în insula sf. Niculae şi descoperi pe o biată femeie, de vr’o 50 anî, care se desobiclnni de a vorbi şi care deveni unu adeveratu robiuson, fiindu acoperită cu piei de animale şi hrănindu-se cu nisce rădăcini şi cu urzică, pe care le culegea îu insulă. Ea fu transportată la Santa Barbara şi trăesce în momentulQ de faciă în casa păstorului Niveder. * * * Transfusiunea sângelui. — Printre operaţiunile medico-chirargicale din cele mal curiăse, de sigiu-B suntu puţine ca aceea a transfusiuneî sângelui, Prin ajutorulu sângelui infusatQ s’a vedutu reveni ndii la vieţâ anemici în gradul a celu mai mare. Acesta s’a observată şi constatată filele trecute la Paris. O precupeţă de păserî fiindG atinsă de anemie de la o nascere din cele mal grele, în care a per-dutu multă sânge, din di în di slăbea ast-felu în câtă nu mai dădea nici o speranţă de vieţă. Tâte remediurile se încercaseră, deru în zadaru. Rămăsese o singură speranţă: a recurge la transfusiunea sângelui. UnG lucrătorii voiuicu se oferi ca să i-se iâ sânge din braţG şi operaţiunea se făcu. Acum pre-cupeţa este afară de orl-ce pericolG şi merge din (li în gi mal bine. Pe lângă acesta mal este ceva vrednica de observată : lucrătorulu de la care se luă sânge, o oră după ace3tă periculâsă operaţiune putu se’şi reincăpă munca sea ^iluică. Servichdă particularii alu «TELEGRAFULUI» (Agenţia Ha vas) Paris, 17 Februarie. — GeneralulG rusă Scobe-lef, primindă pe studenţii şerbi cari se află la Paris, le a ţinută unu discursG în care a gisG : 1 «Rusia nu este stăpână la dânsa a casă, ea este «paralisată în afară şi în întru prin influenţa «streină. Inamiculu ruşiloru şi alu slavilorG este «germanulG. O luptă între slavG şi germanG este «inevitabilă; ea va fi lungă şi teribilă, dâră slu-«vulă va triumfa. «Dâca se va atinge de unuia din statele rec a-«noscute de tratate, fiă acesta Stată Serbia ^eu «Muntenegru, nu veţi fi singuri». GeneralulG Scobelef a terminată fjicândă studen-ţiloră : «La revedere, şi, dâca sărta va voi, pe câmpulG de bătaie unde ne vomă lupta contra inamicului comună. Paris, 17 Februarie. — Se asigură că d. Mariani, directorula afaceriloră comerciale de la minis-teriulă de esterne, va fi numită ministru plenipo-tenţiară la Munich, în locuia comitelui Lannes de Montebello, numită la Bruxelles; corniţele Mouy, mi -nistru la Athena, se va duce la Stocolm în locuia d-lul Patenotre, care va fi numita în aceeaşi calitate la Rio de Janeiro. D. Camille Barrăre, delega-tulă Franciel în comisiunea europână dunărănă, va fi numită ministru la Athena. Berlin, 17 Februarie. — Gaeetta Germaniei ie Nord laudă atitudinea energică a comitelui Taaffe îu Reich3rath, cu ocasiunea ultimului seă discursG în care a declarată că Austria nu trebne să fie nici slavă* nici esclusivu germană, dâră că Austria trebue se fie Austria. Yiena, 17 Februarie. — Buletinit militarii oficială. — UnG batalionă a avută alaltă ieri, 15 Februarie, se susţină o luptă, la Sud de Bogoric, contra a 250 insurgenţi cari aG fosta cu desăvârşire împrăştiaţi, lăsânda patru morţi pe terenă şi mal mulţi răniţi. Trupele austriaco n’aă avută nici o perdere; (Serviciulfi da a$I 4 ore săra) Londra, 18 Februarie.—Camera lorzilor a primita ieri cu 95 voturi contra 53 propunerea făcută de unuia din membrii el, de a se numi o co-misiune de anchetă care va fi însărcinată să esami-neze modulă cum este aplicată în Irlanda Land-adulU (bilula agrari0). Votarea a avuta locQ cu tătă oposiţiunea guvernului. Daily News, în numerulu seă de aţii de dimi-neţă, fjice că puterile aă primita cu cordialitate Nota anglo-francesă relativă la Egypt, şi că este probabilu că ele vorfl însărcina pe Francia şi Anglia de a esecuta hotărârile concertului europeana. Belgrad, 18 Februarie. — GeneralulG Leschya-nine, ministru de resbelă, ’şl-a data demisiunea, care a fosta primită de principele Milan. Sofia, 18 Februarie. — In urma scrisonlorG răspândite în Bulgaria şi în cari d-lB Zancoff es-cită populaţia Principatului să ţină meetingurî, împingându ast-felu ţâra la o agitaţiune contra guvernului, mal multe adrese aG fosta trimise principelui Alexandru, cerândG esplosiunea agitatori-loru. In consecinţă d-lu Zancoff a fosta arestata agii năpte şi condusă la Vratza, unde va sta până la unu nou ordină. Guvernula îl va da o pensiune pentru totu timpulu şedere! sâle în acesta oraşu. Guvernulu a decisă ca Bulgaria să iâ parte la esposiţiunea vinicolă din Bordeaux şi la esposiţiu-nea industrială din Moscova. ADUNAREA DEPUTAŢILOR (Şedinţa de adi, Sâmbătă 6 Februarie). După cetirea sumariuluî şi a comunicărilorB, s’a decisa ca desbaterea pentru legea tocmelelorG agri cole se aibă locu Mercur! 10 Februarie. In urmă camera s’a ocupata cu petiţiunl şi indigenate. Senatnlîi necomplectându-se n’a ţinuta aţii şe dinţă publică. Informaţiuni de aţjl D-lB Dim. Gr. Ghica merge spre bine; d-lG dr. Davila a încetată visitele sâle de penă acuma ca strieta necesarii. — D-lG prim-ministru Brătianu a plecata Ia ţâră cu trenulB de astăţjl. — D-lu Gr. M. Sturdza, asemenea a plecata la proprietăţile sâle din Moldova, de unde se crede că, nu se va întârce în curându. — Astă-nâpte pe la orele 2, ună d-nă necunoscută a reuşita a scula pe spiţerula din calea Mo-şiloru (Bis. Sfinţi), de unde luându medicamente la eşi re a plecată fără căciulă, care se bănuiesce a fi furată de alţi 2 indivizi cari şi aceştia se Introduseseră în spiţărie pentru âre-care trebuinţe. — Aţll-nâpte în suburbia Oborulu-Nou, Şoseaua Colintina, emaneipatulu Niţă Dinu, cert?ndu-se cu concubina sea Auica Radu, în îmbrâncelele ce-şi dederă, s’a lovită şi spartă lampa ce ardea cu gază, foculă s’a întinsă în casă, eru femeia s’a aprinsă în partea drâptă pe gâta şi puţină pe obrazu. Femeia s’a transportata la spitală. — D-lG Kleeberg, directorula menagerieî de pe bulevarde, a dăruita museuluî nostru de istorie naturală ună hipopotamă mortă de curâadă în me-nagerie. — Printr’o circulai ă adresată comandanţiloră di-visiunilor teritoriale d-lG ministru de resbel revâcă ordinula care permitea ca ofiţerii să adreseze direct ministeriuluî plângerile şi cererile lorG. De aci în-nainte ele se voră adresa pe cale ierarhică. — Verestşaghin, renumitulG pictoră rusă, care se reîntârce de la Yiena în Rusia, aflăm u că va espune o parte din tablourile sâle lâ Iaşi. — In sesiunea de IanuariG următori 11 tineri aG obţinută titlulă de liceuţiaţî în dreptă : Nicolae Kirilov, Gr. Călinescu, Gr. Alexe, D. Giuvaru, Matei Botez, Mihail Bejulesou, Teodor Crivăţ, Const. C. Palama, T. Constantiuescu, Al. Sergiescu, Barbu G. Ştefănescu. MINISTERIUL INSTRUCŢIUNE! PUBLICE Anunciu In ^iiua de 8 Martie viitorfl, urmândQ a se ţine licitaţie la Prefectura judeţului Suceava, pentru darea în antreprisă a reperaţiunilortl necesare Monastirel Reşca din acelu judeţfl, se publică spre cunoscinţa doritorilorfl că de-visulQ se pâte vedea în Monitorulti oficialii No. 87 din anula 1881. p. Ministru, Gr. 1. Tocîlescu. In (Jiua de 8 Marte viitor a urmând fi a se ţine licitaţie la Prefectura judeţului Nearaţu, pentru darea în antreprisă a reparaţiunilorfi necesare bisericilor!! şi monastirelorfi : Secul, Horaiţa, Agapia, Taslău, Veraticu, Buhalniţa, şi Bisericani din acelfl judeţfl, se publică spre cunoscinţa doritorilorfl că devisele se potfi ve-dea| în Monitorulii oficialii No. 84 şi 198 din anulfl 1881. p. Ministru, Gr. I. Tocîlescu. Societatea equestră §i de încurajare la ameliorarea rasei cailor §i viteloru din judeţidu Brăila- Avdndfl necesitate de a cumpăra armăsari şi Buhai fl pentru reproducţiune, se publică pentru sciinţa d-lord proprietari că în termen până la 15 Februarie anulfl curenta 1882 de a face la sediulfl societăţel In Brăila, ofertele d-lorfl esplicative de provenienţă, rasă, vârsta, culârea părului, înălţimea şi orl-ce alte detaliurl. — Asemenea suntfl rugaţi şi d-nil proprietari de Buhaifl (Tauri) a da asemenea oferte. Comitetnlfl de administrare. Preşedinte M. Nicolenu. Secretară D. Stamu. % „DACIA“ Sâmbătă, 18 Februarie 1S82 MARE REPRESENTAŢ1UNE NAŢIONALĂ Dată în BeneficiulU Emigraţilorft Români Bănăţeni din iniţiativa societăţel Tinerimea Română aranjată de d. I, C. LOGOŞIANU, cu graciosulă concursă alu eleviloră din' scâla de deci. şi al elevilor d-lul Mocenu. PBOGRAMULTJ : PARTEA I 1. Romana, Quadrilul dameloră române, esecu-tata de orchestră; 2. D'ale nostre. cuplete satirice cântate de d-18 Lugo§ianu-, 3. Copila de română, poesie de I. Vulcanu, declamată de d-ra P. Deme-trescu; 4. Mihnea şi baba, legendă, recitată de d-18 Al. Şonţa; 5. Cucona Chiriţa la Paris, canţonetă comică de V. Alexandri, esecutată de d-lu Lugoşianu, îu costumă eleganta de damă. (Copie după d-ia I. D. Ionescu). PARTEA II l .\l POETU ROMANTICI! Comedie în versuri de d. M. MILLO. PARTEA III——----- (Strigoiulu, declamat de d. Logosiam, Pe-Jneş Curcanuiu, declamata de d. Leonţeanu. MOŢULdin ARDEAL Ep. naţ. din viâţa Româniloru tanscarpapaţinî, cu doine şi cânt. pop. ded. M. S. Regelui Romă-nilorii es. de d-lB Loguşanu în costumuia original. PARTEA IV ROMANU şi BĂTUTĂ jucate de elevii d-lul G. Moceanu. I www.dacoromamca.ro 4 fiinamiu CASA DE SCHIMB TOMA TAOIIT No. 60. Strada Lipiscanf, No. 60. Pe Şioa de 6 Februarie 1882. 5 •/, Renta amortibilă. 5 °/( Renta Română 6 •/„ Obligaţiuni de Stată. 7 •/» Obl. căii. fer. rom. Regale . % Scris, funciare rurale 86.»/* 86.*/j 96.^4 100.*/, 99.l/ 99.1/ 100. 215. 28.i/2 295 1410 » Domeniale . . » Municipale 8°/0 ( 99Va°/o V* °/o 6 7 ®/# » » urbane 8 •/, Imp. municipală . . . » Casei pens. 300 1. Impr. cu prime Buc. (bil. 20) 1. Acţiuni «Dacia» (500 1. buc.) Acţi. BăneeI Naţion. Rom. . > Baia de Aramă .... Obligaţii eşlte la sorţi 6®/» Obligaţii de Stată . . .*] 6®/, * Căilorfi fer. rom. Regalei 8°/. 8°/» Renta amortisabilă Cupoane De Renta Română exigibilă . • » Obligaţii de Stată 6°/„ . . * » Căile fer. Rom. Reg. » » Domeniale exig. » » Municipale .... » Scrisă, f. rur. şi urb. exig. Diverse Aură contra argintă.............j » » Biletele Hypotec. .) » » * de B. N. a R.' Florini val. Austriacă. . . .210 Mărci germane...................122 Bilete de bancă francese . . . 100 Cursulfi dinVlena 17 Febr. Napoleon ulă.................9515 Ducatulă........................ 561 Cursnlă din Berlin 17 Febr. 6®/# Oblig, căiloră fer. rom. noi 101,— 8®/f Opphouheim............111.70 Cnrsnlii din Paris 17 Febr. 5•/, Renta română .... 86,50 8•/, Opphenheim................. Cnrsnlii Londra 17 Febr. *'/• Oppenheim.......................— 7*/0 Stern..........................— Schi rabd Tiena la vedere................. Berlin la vedere................ » 3 luni................. Paris la vedere................. » 3 luni................. Londra la vedere. ..... » 3 luni................. 2 °/0 87. ^ 87.i/3 97.^4 101. 100*/. 100.*/, 101 220. 29.^ 300 1400 21/,0/. 212 125 101 FI. Mărci » Franci » DE ÎNCHIRIAT SI DE VINZARE Două perechi case, una compusă din 6 camere şi dependinţe iar cea-l’altă compusă din 3 camere dependinţe şi ’pivniţă totă în aceiaşi curte. Doritorii oare voră bine-voi a le lua cu chirie 3eă a le cumpăra, se voră adresa la proprietară în Dealu Spiri, Strada Seneca No. 4, de la grădina «Za Capră» prima uliţă pe stânga la sub-semnata, proprietară. PaulinaSlănicenu. PREFECTURA DISTRICTULUI ILFOVU PUBLICATltJNE La 15 Martie viitorii a. c. s’a decisa de onor. comitetul!! permanentă prin încheierea No. 371 a se ţine a doua licitaţinne pentru darea în antrepriză a construcţiunel ca-zarmelorfl necesarii regimentelor!! 6 şi 21 de dorobanţi, precum şi pentru cazarmele şi grajdurile a douS escadrdne de călăraşi. Se publică spre cunoscinţa generală că li-dt&ţiunea în arătata Zi se va ţine In pretoria eomitetulal permanentă prin oferte cari se vorfl primi de lă ora 1 — 2 p. m. Planurile, deviZele şi condiţiunile acestei lucrări se potO vedea de amatori în orl-ce Zi de lucru în cancelaria sa, de la orele 11 pfind la 4 p. m. Prefecţii C. Oretenu RffffflHYTi UiriF de BĂNI cunoscută E/iUjillllA ALlrlu sub numele de alifie Coengiopulo. Acdstă alifie a vindecată cangrene, răni vechi de 20 ani precum şi rana numită Cer-eengea, tn fine orl-ce rane, cunoscută de cel mal renumiţi doctori al capitale. Se găseşce de v&iZare la magasinulă d-luî D. Georgescu, strada Lipscani, No. 27.—Acostă alifie se dă gratisă săraciloră însă la domiciliulă meă propriă, strada Speranţei, No. 28. Maria Coengiopulo. A PROFESOARE,Ie ,iT”ta ger“"i si J" __________ piano, dispunendă de câ- IV te-va ore libere, doresce a mal găsi şi alte lec-ţiunl în specialitatea sea. A se adresa administraţia acestui diaru. mmm feliiiDE MEHEDim se vili (J iii I LLlll află de vânZare numai ea IE lei vadra la d. Făan Popescu, hanul Slătari. ITAl1I01n"A_TjA. -A_ IROIMI-A ZtSTITOI ACTIV SIT 0A ŢIUNEA sumară a Centralei şi Sucursaleloru sale din 29 Ianuariu 1882. PASIV ( Numerard 40381731 82 Capitalul- . . 12000000 Cassa { 53944251 82 Bilete emise de Bancă 71885670 Bilete de Bancă 13562520 în Centrala . . 933907 34 Efecte scomptate locale . .1256481 91 Compturî corente 1190532 04 Portofolii! Deto din sucursale. . . 6027421 03 7497469 66 în Sucursale . . 256624 70 Trate asupra pieţelord Str. 213566 72 DobtaZl şi beneficii diverse . . . 85453 41 Cupdne scomptate 84639 50 Profit şi perdere. 2164667 92 Efecte publice. 5704109 80 Diverse Compturî creditare.... 17240988 39 Avansuri pe efecte garantate de Stata. Deto sucursale 13977400 4680719 18658119 — Avansuri ass. Lingourilor în sucursale. 158880 — Cheltuell de admin. ale Centr. şi suc. 45833. 41 Mobilier şi mater. de imprimeriei . . 225491 17 Diverse comptarl debitore .... 18248217 40 104 567 311 76 104567 311 76 Directorul şi Şeful Serviciului Comptabilităţn, TH. STEFĂNESOU. Scomtul 4°/0 asupra Efectelor de Comerţ. Dobânda 4% la avansuri pe Efecte garantate de Stat. I albe şi Jeamaica de la celebra cas-Eggers şi Franke din Brema, siu-gurele apreciate de publiculă îunoscătoră, se află de vânZare în Bucuresc!: Eq gros la d-nil Mo-roianu & C., G. Ionescu & C., şi fraţii Crezoinu. En detail la d-niî Carol Ghersabeck, G. şi V. Pencu, D. MartinovicI, I. Kosman, D. G. Moceauu, P. Barbulescu, V. I. Racovitza, Păun Popescn, D. Tbeodoru, I. Colţescu, fraţii E. Duro, D. StaicovicT, în Craiova la d-niî Părvan N. Rădulescu, G. S. Furtnnescu, J. G. Popovicî, N. Stojanovicî, D. M. Mihăileanu, şi Avram IovanovicI, etc. Represintante pentru România': H. WARTHA, Comptoir : Strada D6mneî. No. 5. PSEUTE SI OLIlîRl rS3.*ÎStT ylqueururi, rosoglii, mastică, romuri, rachiu, '-‘ţuică, cognacuri, vermuturi, oţetii, etc. de la celebra casă Ed. Schotz din Brllun se corni siondză cu preţuri şicondiţiunî favorabile Iad. H. WARTHA, representantele casei, comptoirulstr. Dămuel No. 5. Doctorulu NEGURA întorsă din străinătate, locuesee în propria sea casă, strada Colţea No. 35. Via-a-vis de Primărie. Con-sultaţiunî dimineţa de la 9—11 ore. Aiinariu general al României PENTRU 1882 Binroulă: Strada Polonă, No. 70, Bucurescl. f^XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX^ X X X X X X X I X I X 8 8 1 BRÂU IST MUSEU s3 X X 3 rf) nS : ^ «3 >■ <£> 0 tr © oc X a e ăi w «3 O fi X 0 X £ a fi SS 543 BRAUN MUSEU (Vis-â-vis de Menageria Kleeberg) O esposiţiune de preparate anatomice, emhriolo-gico şi patologice, lucrate cu o mare artă. OmulQ care doresce sfi se conformeze cu perceptulîi filosofului antică, care a Zisă : cunosce-te însuşi! o pdte face trecendă prin esposiţiunea d-luî Braun.' Elu va vedea cum sc concepe otmilli în matriţa mumei, cum cvesce şi se naşte, cum se usează corpulă seu fiindă atacată de diferite băle şi în fine cum mare. Dupe aedsta plăcere instructivă, spectatorulă va trece în a dona despărţire şi va privi o frumdsă panoramă unde va vedea intre multe tablouri de o mărime fdvte mare şi teribilulu incendiu de la Ring-Teatru, Torturile inchisiţiunel; acestă tablou înspăimântătorii din tristnlă trecută ală istoriei o-menirel. Preţulă de intrare este de 50 bau! pentru museulă anatomică fără cadoă şi pentru panoramă şi museulă istorică 50 de bani cu cadoă. Indemnămă pe onor. publică de a se folosi de acestă ocasiune atâtă de plăcută câtă şi folositdre. Mărimea esposiţiune! este atâtă de variată, că abia în decuvsulă de TREI CIASURI este posibilă a vedea totulu. Tinerii ce dorescă a voiaja şi care ştiu limba germană şi română se augajeză imediat la Panorama d-lul Eduard Braun. crt- = 0 O* ac e+ 0 X W X ac o 53 -«4 85 X 0 GO P 53- ® e+ P BRATJUT MTJSEU X v X X X >< X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X Qxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx9 R. EMIL SCROB 3DA3NTTISTXJ Strada Nouă No. 10, alăturea cu ma-gasinele «VILLES DE FRANCE», strada e situată vis-â-vis de biserica Sărindaru.—Execută tdte operaţiunile dantistice şi aşezarea dinţiloră artificiali în aură şi cauciuc, după sistemele cele mai nnol americane în perfecţiune. Preciurile mal moderate de cât pretutindine. Seraciloră în tdte filele operaţiuni gratisă. SECMJTA UNII TIAERU care vorbesce românesce şi nemţesce, avându poftă a voiagia, la MENAGERIA KLEEBERG. DEMETRIE N. SERRGi uuiculă Xylographfl românii medaliata cu medalia de argintă la esposiţia Concordia Română, stabi-lindu-se in Bucurescl se însărcinez! cu totă felulă de lucrări atingătdre de arta xylographică^cu preciurî moderate, adresa : Str. Isvorului-Ne. 19, subt Mihaiă Vodă. SI P DE DO CU Eacto-Phospliate de Calce Philadelphia 1876 Pbosphatulă de calce este substanţa minerală cea mai respăndită atâtu la 6meni câtă şi la animali, Elu formeijă totalitatea âsseioru şi intră in oompositimiea cărnei, şi a sângelui. Ca pentru sănătatea o-mului se fie assecurată, Posphatulu trebue se existe in corpu in cuan-titatedeterminată;căndă elu lipseşce maladia survine, şi pe dată ce s’in-cepe intrebuinjarea lui. pofta de mâncare şi forţele revine. Femea însărcinată, doica, copi-lulu care măreşce şi se desvoltă, au adessea lipsă de Phosphate de calce; atunciu muma slăbeşce. laptele ei ’şi perde cualităţilenutritive; eopiluludin partea lui deperedă; elu sufferâ de colici,de diarrheli,creşoe cu anevoie; dentiţiunea lui se face reu, picidrele lui se refusă alu porta. Şi este in aceste diferite caşuri că administrarea Pbosphatului produce effecturî surprindători.Eflîcaci-tatea lui nu este mai puţină mare cându trebue dată tdtă vigârea unei constituiiuni sfărşite, fie prin exoesse de lucrare sau de plăcere, fie printr'uă alimentaţiune defec-tu6s3â saă uâ maladie de lungă durată. înainte d’importantele lucrări a-le D. Dusart, Pbosphatulă de calce nu au fostă cunnoscutu altă felu de câtă in stare de pudră nesolubilâ, treeăndu adessea prin stomachu şi intestine fără a-fi attacate. D’acolo, resultâ că aă fostă prea puţină întrebuinţată in therapeutică. Insă astă-ij), D. Dusart offeră acostă pre-ciosu aginte subtu uâ formă solubilă, mistuinduse şi assimilăn-duse for ii dificultate, d'aoeaVinul& şi Siropul â cu Lacto-Phosphate de calce, care pdrtă numele lui, pe dată ce au appărută au fostă im-brăţişate de către intregulă corpă medicală ală Franciei. In resumată, Vinulă şi Slropulă de Dusart aă pentru effectă d'a da forte dăndu poftă de măncare şi d a concura prin acţiunea Phosphatulul de calce, la consolidafiunea âsse-loru, la formaţiunea muşchiloru şi îmbogăţirea sângelui. Elle convină : Noul ne vomă opri numai ia citarea ob> servapunilorO următâre Phosphatulu de caloe convine acelora căroru oieulu de ficatu de morunO ie eite derangiatoru sad ostenitorii, fiind-eft, l&ri a lucra d'aceaşu manieră, cu tete acestea elu constitue unu eiementu de restaurapune 51 de lorjâ. O' SUBLER, Medică ală spltateloru din Paris. Copiiloru palici sau rachiticl, Dolnavilorii de peplu, Phtlxi&iciloru fo/deo-şilortJ). Feteloru finere care se formezi, Bolnavilorii de eto-mac/iti, Bătrânilor^} tlSbifl. Doicilorii pentru a favoi isa abondenfa şi bogăţia laptelui ţi pentru a preveni colicile.}i diarrheele copiileră. . In convalescenţile de frtgurf typholde, tn atbuminurie, diabetă, acolo unde economia este profundă attinsâ. Lacto-phosphatulă de calce produce eflecturile reconstituitere celle mai rapide. > Obtervaţlunile D* SLAChE, MONOD, TAROIEU. • Prin administrarea Laeto-phosphatuluT de calce doiciioră, atu căroru lapte au fostă încălzită şi au produssă Ia eopif dlarrheâ verde şt serăssă, noui amu vccţută acesta stare bolnava dispărută 51 copii reveniţi la sănătate. • O* DOLBEAU si PAQUET, Inaţiune minerală. • Tn totK dă-una căndă oteuiă de Beată de morună este indicată, nouî amă constatată cătu d'avantagiosă aă fostă d’a da concura-mente Siboi-clu de Dlfsaht, a-le căruţa proprietăţi aperitive complecta acţiunea, ■ o' RIANT, Căutări experimentale asupra Phosphatulul de calce < Amă publicată mai multe caşuri de phthisie bine confirmate, dintre care una cu uă destrugere complectă a unui plămănu, curarissite prin usulu VtmiLUl şi ală Siro-puLUi de Dusart, ou carne crudă ca alimentă. > O* DELZENNE. • Rapiditatea cu care pofta de m&noare vine subtă influenţa VinuldI db Dd»a*t. la bătrânii şl adulţii slăbiţi, păte caracterisa acestă medicamentă; nici ui dată etă nu m'aă Înşelată. • O* PINEL. întrebuinţarea lui In tuberculdssa este dubli, mai intălă elfi lavorlsăŞi, ea iote sările calcere. transformaţlunea eretaceâ a tuberculului, ;1 etă exersă tn nutriţtane ui acţiune din celle mat Importante. • O' RABUTEAU. Lacto-phosphatulă aă dată in totă di una celle mai bune resultate. fâcăndfl gestiunea faoilâ. laptele bogată, abondantu, şt capitulă vtgurosă. » O f ESTRAERTS, Direotorulu Scalpelul Medicală din Belgia. La PARIS, cassa GRIMAULT & C“, 8, rue Yivienne. Şi in principalele pharmaciî din Francia şi din străinătate. f Bucurescl.—Tipogratia|Academiei Române (Laboratoriî Români) Strada Academiei 26 or* r â www.dacoromanica.ro I' f m Preţul abonamentului: pe an 24 lei, pe 6 luni 12 leî, pe 3 luni 7 lei; tn districte: pe an 30 lei, pe 6 luni 15 lei, pe 3 luni 8 lei. Ori ce abonamentu ne îusoţitu de valore se refusă. Abonamentele se face numai la 1 şi 15 a fle-căreî luni. Directorii: I6n C. Fundescu. Pentru abonamente reclame şi anunciurî, a se adresa la Administraţiune. STRADA NOUA Nr 3. Pentru Prancia : la Societc Havas, Laffite & Comp, 8, Place de la Bourse, Paris. Pentru Anglia : la d-nul Eugene Micoud, 81 Fleet Street, E. C. Pontru Austria şi Geimania, numai la Adolf Steiner Hamburg. (Germania de Nord). Pentru Ungaria la d-nulfi Moritz Wiets, în Buda-Pest, Servitenplatz. PreţulB anunciuriloru : linia mică pe pagina IV, 25 bani, reclame pe pagina III, 1 leu, pe a II, 2 lai şi pe a I, 3 lei. Pentru rubrica, inserţii şi reclame, redacţia nu e responsabilă Epistolele nefranca te se refusă şi articolil nepnblicaţl se ardă. Administratorii ; I6n C. Fundescu.. jrsciiofcî U2x<&âir*is3sg, SCIRI TELEGRAFICE (Serviclulfi Şiarelorn streine) Cracovia, 17 Februaiie. — ţ)iarulfl Wick, din Varşovia, anunţă că Serbia ară fi otărîtă să aşeze la fruntaria bosniacă unii corpii de observaţiune şi în acestă scopO să mobiliseze mai multe bata-liăne de miliţii clasa ântâiu. Cataro, 17 Februarie.—La 10 ale curentei s’a ţinută în Cetinge sub preşideuţia principelui Mun-tenegrulul unu consilia de Stati), în care s'a discutata afacerea din Crivoscie şi Herzegovim. Principele declară din nuod in moda solemna că Mun-tenegrul va observa cea mai strictă neutralitate faciă cu orl-ce eventualitate ară putea se iasă din actuala situaţiune de la fruntariile sele şi, în con-sideraţiunea amicalelora relaţiunl cu Austria, eh ordonă cea mal aspră supraveghiare, pentru ca hţi supuşii să respecte ordinile date de guverna. Principele dede instrucţiuni şi în privinţa tratamentului CrivoscianilorO şi Herzegovinenilora, cari ard fi respinşi peste fruntaria inuntenegrenă. Petersburg, 17 Februarie.—Oficeriî spunu că o mulţime de muntenegreni, cari servă în Rusia, afl ceruta concedii lungi şi se duca în patria lord. Chiar şi 12 oficiărî de naţionalitate rusă ad ceruta în moda formala se li se permită a face călă'oril în Herzegoviua pentru studii. Pesta, 18 Februarie.—Se telegrafiază următă-rele din Neusatz (barului Budapesta Hirlap : «Corespondiutele d-vdstrâ sosesce chiar acum din Belgrad, unde poliţia a descoperita firide unei cou-spiraţiunl contra vieţii principelui Milan. Cercetările se faed cu energie şi afacerea este ţinută secreta, spre a nu provoca o îngrijire.» Berlin, 18 Februarie.—Die TribUne de aici a-nunţă că d-lfi de Giers ’şî-a datd demisiunea. La o întrebare făcută )de la Petersburg la Viena, de'ca ard fi bine văţjută de guvernulfl vienesu numirea comitelui Iguatieff ca ministru de esterne, dând în acelaşi ti'mpfi âncă o dată asicurărl despre amârea de pace a Ţarului, cei din Viena răspunseră că în acesta castt corniţele Kalnocky se va retrage şi 'I va urma corniţele Andrassy. Paris, 18 Februarie. — Generalulă Skobeleff, la o adresă pe care ’l-ad presintat’o serbii cari trăiesc în Paris, a răspuns prin următărele cuvinte: «Este de prisosu a vă mal spune, voe, amicii mei, câtă de adânca mişcata şi atinsa mă simtă de demon-straţiunea vdstră. Vă jurO, că este o adevărată fericire d’a fi împresurată de tinerii represintanţî ai Serbiei, care a împlântata mal ânleiă drapelul libertăţii slave în Orientulu „slava. Este de t ebuinţă se v’o spunu voă §i;, se v’o mărturisesett, de ce Rusia nu se află în totu-d’u-una la înălţimea de-toriilord selj patriotice în genere şi a rolului eî slavO în deosebi: fiindu-că noi, atâta în întru cât şi în afară, suntemd dominaţi de infiuinţl streine. In casa ndstră, noi nu suntemd la noi, străinule este pretutindeni, inâua sea se vîră în tăte. Noi suntemu jertfele înşelate ale politicii săle, jertfele intrigiloru săle, slavii forţei sele; suntemd ast-felfl de dominaţi şi de slăbiţi de nenumăratele şi tristele lui infiuinţe, în câtă, de'ca, după cum speră, s’arfl face o dată încercarea d’a scăpa de el, acăsta nu s’arO putea efectua de câtă cu sabia în mână. Dărd cum se nuuiesce ăre acesta străină, acest co-pleşitorfi, acesta intriganta, acesta inamica perico-losă pentru ruşi şi pentru slavi? Ild voiQ uumi, elu este autorulă acelui Drang nach Ostcn înainte spre Orient), îld cunăsccţl, este germanulO. O repetă voă şi vă rogd să nu uitaţi, că germanulu este inamiculO. Rrsbeluld neînlâturabilu dintre german şi slav este chiar fărte aprăpe, el va fi lung, Sângeroşii şi îngrozitor, dăr suntă convins că se va termina cu victoria slavilorO. Voiţi a sci la ce trebuie să vă asceptaţl, căci sângele slavă curge deja. Vă spună numai că, dăea se va atinge cine-va de Statele pe care le protege tratatele europeane, el bine, atunci nu ve veţi bate singuri. Âncă o dată vă raulţume3c0 şi la revedere pe câmpulu de bătaie contra inamicului comună. Paris, 18 Februaiie.—Generalulă Skobeleff, îu-trebată de unu colaboratorii al farului le Voltaire, răspunse că nu este căzută nici de cum în disgra-ţie, şi că are o posiţiune cu totulu independiute. Apoi (lise: «Amu declarată şi o repetă : Germania este inamiculQ ; scăparea nu este de câh în unirea slaviloru şi, cu ajutorulu Fratciel pe calea cestiunil orientale, d’a sfărâma puterea Germaniei.» A se vedea ultimele scirl pe pagina Iii BUCURESCI, 8 FEBRUARIE Mat ’nainte d’a începe revista de astăŢi a (jiarulul nostru, ţinemîl a face o declara-ţiune, pe care o credemfl ca o datorie de consciinţă faciă cu cetitorii noştril : n’amfl fi scris aedstă revistă, dăcă un amic al nostru nu ne-arfl fi pusfl sub ochi vre-o ^ece seQ cincisprezece numere din Bomânia Liberă, de pe la finele anului 1880, rugându-ne a face o mică comparaţiune între;’cele scrise în acele numere în privinţa stării ţăranului şi între cele scrise totfl în acestâ privinţă, în Bomânia-liberă de Sâmbătă, 6 E’ebruarie. O dată acesta mărturisire făcută şi împăcaţi în consciinţă ndstră că facemd untl serviciu ţărel arătându-I pe cel de la Bomânia liberă fără mască, să trecemC la fapte spre a scurta lucrurile- pe câta se pdte mal multa. RăsfoindO denl acele numere pe care ni le-a adusfl amiculfi nostru, găsimft într’unuia din ele, maî alesfl în acela de la 8 Noembre 1880, nisce aprecieri fdrta frumdse şi juste asupra stării ţăranului nostru. In acesta număra se (jice îutre altele : In ce se va fi transformată 6re pentru ţăranii declaraţiunile năstre patriotice şi cheltuiala de făgăduieli a liberalilor!! de meseriă, că pentru dânsul u luptă, că pentru progresulă şi prosperitatea ţeranu-lul e t<5tă osteneala şi totă strigătulfl loru... ŢSranulă nostru nu este cu o schidpă maî susă, din orl-ce parte amâ voi se-lă privimu, de câtă unde se afla elă acum doue-decî de ani. Apoi, urmândfl pe acesta tona de duioşie pentru ţărâna, Bomânia liberă îşi termină ar-ticolulfl săfl de fonda cu următorele ameninţări : De'ca nu voimu ânsS ca, curândă, nu mal târdiO, o cestiune socială din cele mal teribile se bată şi la pdrta statului nostru; de'ca uu dorimu ca mâine să ne vedemO ameninţaţi în esistanţa năstră naţională şi se fiinu politicesce secuestraţî şi pecetluiţi diu causa uesolvabilităţii în care vomă cădea, faciă cu sdrob'tărele datorii ce apasă umerii ţeril; deca nu voimu catastrofe de acestea, atunci cu o ţii mal ’nainte cată se ne îugrijimă fărte multu de midlă-cole prin care amă putea se protegemu munca ţăranului, în contra esploatatoriloră de totă soiulu, şi de tătă mâna, ca se se vadă o dată în sicuranţă cu sărta şi cu avutulu lui, ca se se pătă ridica din starea în care se svîrcolesce din (li îu iji maî cumplită. Noi asternemă a^î numai liniile generale ale im-portauteî ceşti uni agricole şi ne vomă sili se aducem contingentul nostru de lumini, deschizând colănele dia ruluî studiului acestei grave probleme sociale şi politice cu mchibs.iinţile şi neajunsurile ce presintă legea învoeliloră agricole de la a cărora bună cumpănire, între interesele proprietariloră, şi între acelea ale ţăranului, depinde în prima linie protecţiunea de care trebuie să se încongiăre munca agricultorului mică, ea ţâra se nu cadă cum ţjicemă, jn pericolul unul proletariată ameninţătorii, eră Statuia se uu fie espusfi, dintr’o Z> într’alta, la nenorocirea unul absolutO discredita, ca să nu spunemu ceva mal multă. Deci, în 1880, Bomânia liberă acusa par-titulQ liberala că nu voesce^.aÂ'ace nimiefi pentru îmbunătăţirea sortel ţăranului, negli-genţă din a cărei causă^ prevedea apropierea unei catastrofe sociale. în 1880. ea cereai «să ÎDgrijimO seri os d» de protegerea muncii ţăran fiul «îu contra esploatatoi iloru de totu soiulu şi de tdtă mâ a,»>entru-ca să se p6tă ridica o dată ţăranii lfl «din starea în care se svârco-«lesce din ^ în mal cumplita." In^fine tota^ în 1880 cel dejlas Bomânia liberă promiteaQ «contingentulQ lorQ de lumini» spre a se înlătura nechibsuinţelc şi neajunsurile ce presinta legea în voeliloru agricole^şi a seînconginra de o protecţiuue munca agricultorului micu. De şi credemQ că estefdestula de lămurită, totuşi, spre a nu lăsa cea mal mică îndoială, ne credemOl datori adăoga că în 1880 nu puteai! celfide la Bomânia liberă să vorbdscă de câta despre legea învoeliloră agricole e sistândă, diu Caere cereafl sfi se înlăture «ne-chibsiiinţele» şi «neajunsurile". De la 1880 Noembrie 8 şi până astă zi suntd tocmai cincî-spre-Zece luni. Restimpuld e ! ungă, nu e vorba, ddr mare e şi schimbarea ce s’a făcut în cel de la Bomânia liberă. El acusă astă-Zl pe partitulă liberala că vo-esce să facă acele acte pentru care îl a acu-saă în 1880 că nu le face. Asta-fela, după ce în revista loră de la 6 Februarie adrosbză uuO şiră de insulte parti-tulul liberala, apoi ^ţicQ între altele: Ast-feltt ne pomenirăm u dârD cu patrioţii că, din chiaih senina, după şâse ani de gîivernământu, şi după Zecimi de ani de cânda tacă politică, cu o listă de utopii pe care zor nevoie sS le impuie ţeril, fiind-că, din nenorocire, aO la îndemână o Cameră de pomncelă... Intre aceste utopii cel de la ■ ■ Bomânia liberă numără : magistratura eligibilă, revi-suirea constituţiunil, reforma agrarie, băncile agricole şi legea pentru vânZarea de băuturi spirtose prin comunele rurale. Vrea să Zică reformarea legel învoeliloră agricole, care în 1880 cuprindea nechibsu-inţe şi neajunsuri, este astăZî o utopie; vrea să Z'că băncile agricole, pe care cel de la Bomânia liberă le cen.aă în 1880 spre a incongiura de protecţiune munca agricultorului micO sunta astăzi nisce «utopii» Ecă cătQ de serioşi, câta de consecinţl suDta aceşti 6menî, cari cerd guvernului se’I asculte şi pe el şi cari se pretindă capabili a da sfaturi nu numai naţiunii şi guvernului derO chiarQ şi capului Statului. Ama spus’o de la începută că nu trebue să fitnă luaţi îu nume de răQ deca amO scrisa acestă revista. Ni se pare că acum, cândâ carnavalula a trecuta, trebue să cadă mâscile josO. D-lul Cogălniceanu ’l-a căZută masca cu cestiunea Basarabiei, d-lul Yernescu cu cestiunea învoeliloră agricole de la Tunari, conservatoriloril cu aceea a Dunării şi colora de la Bomânia liberă cu acestă mică espunere ce făcurăwO. Este bine ca naţiunea să cunoscă pe diuenl în t6tâ goliciunea lorO spre a nu se lăsa să mai fie Înşelată de vorbele lord late. Spre a termina, vomQ mal releva o mică acusaţiune pe care cel de la Bomânia liberă o mal facă totfl guvernului îu revista iorfl de h 6 Februarie. El Zică, făcândfl alusiune la resbelulfl din 1877—1878 şi la rechisiţiuul, adresându-se iară-şi liberali Iorfl : «Pe ţăranulfl cu suernan «’lQ-aţl jefuita şi ’lQ-aţl lăsata să fie tîrîtfl de «rechisiţiuul până In crescetulfl Balcaniloră, ca «să ’i piară boii pe drumfl şi să se întoreă să *raca tdcă la copilaşii ce muriafl de fdme.» Şi aci suntfl nedrepţi cel , de la Bomânia liberă. El să adreseZe acâstâ acusaţiune d-lul Cogălniceuu de la care afl luata în decursă de unO and şi mal bine câte una mie Id pe lună, pe cari ’l-a refusată Telegraphulu, spre a’10 apăra contra calomniator iloru. Ce păcatfl că d. Simion Mihălescu n’a voita să ridice de câta una .colţQ alo vălului care acoperă acestă afacere,' căci astăZl eraO să fie luminaţi asupră’I şi cei de la Bomânia liberă! TerminămO Zicăndă^confraţilorfl noştri ceea ce Zicea£maî Zilei0 trecute unO d. deputata In Cameră : «Ori te pdrtă cumO ’ţl-e vorba, ori vorbesce cumfi ’ţr-e portulO», căci carnavalula a trecută şi măscile trebuie să cadă. ţliarele liberale germane ţină ună limbagid fărte aspru faciă cu Rusia şi sunta de părere ca mişcarea panslavistă să fie urmărită cu o atenţiune plină de neîncredere. Se pare că scirca, cuina că generalulă Skobeleff na fostă trimisa la Paris ca pedepsă ci că ’şî avea de mai multe săptămâni concediulQ în posunară, deci n’a suferita nici unâ fela de imputare din causa discursului săă, a aţâţată din nuoă susceptibilitatea germanilora. La acâstă aţâţare a mal adăogată negreşita şi scirea venită din Petersburg cum că posiţiunea d-lul de Giers devine din ce în ce mal nesicură. In acâstă privinţă găsimO următărea relaţiune In Neue freie -Presse de la 17 Februarie. Scena violentă ce a avufcd locii între corniţele Ig-natieff şi d. de Giers, a proveuitfl, după cumfl se p6te vedea din espunerea pe care amu primit’o a-supra acestui incidenţă, din. causa discuţiunil a ces-tiunil privitdre la posiţiunea Rusiei faciă cu insurecţi-unea din Herzegovina. D. Giers arfl fi pretinsă să se ia măsuri energice, contra protegeril atâtti pe faciă cât!! şi într’ascunsu a iusurecţiunil, pe cândfl comitete Iguatieff a fostă de părere că este de datoria sacră a Rusiei de a da principatelor!! sugrumate orî-ce ajutorii morală putinciosfi. Elă arii fi strigatu apa! cu unO tonii din ce în ce maî vio-Iînte : «Arii fi a nega într’unii chipQ laş niisiuuea «istorică a Rusiei, deca imperiulO Uzărilor arii lăsa «în pradă poporaţiunile de ac-iaşî origine, deca arii «lipsi de orl-ce sprijinii pe principii strânşi de gâta «şi ’x ară lăsa la bunulo plăcii alQ Austriei.» Nu ne îndoimii nici de cum ii de simţimintele de inami-cie ale comitelui Iguatieff faciă cu Austria. Din contră sci mii tărte bine la ce avemfi a ne ascepta din partea acestui bărbaţii de Statfi. In fondiî luatQ, elfi este în totulu de acordii cu generalulă Skobeleff. Nu de geabă a ordonată Gzarul ca cele două vapdre de ferii destinate pentru marea Caspică s6 pdrte numele de «Geog-Tepe» şi «generalulii Skobeleff.» A-câsta nu semănă cu o disgraţie. In orî-ce casQ aci se vede o aspră rSsbunire a partituluî militarii şi panslavistă contra d-lul de Giers care, în relaţiunile sele diplomatice, a desaprobatu fărte multă pe ge-neralulă Skobeleff şi discursulă său. De altă parte Zia>rulO H Bersagliere voesce a sci despre nisce negoeiârl dip o maţi ce ce s’arfl fi urmata între Austro-Ungaria şi Germania şi care arfl fi avuta de scopa d’a face una demersa colectiva pe lingă cabinetula din Petersburg în privinţa atitudine! Rusiei faciă cu evenimentele din Bosnia şi Herzegovina. DerO principele de Bismarck a Z^a că nnO asemenea demersii, cela puţina pentru momenta ani fi unO miZlocfl prea drastica şi a sfătuita pe cabinetula vienes d’a apuca acum pe calea unorfl represintărî amicale, spre a face pe Rusia să pună câtu mal repede una capătă agitaţiuuiloril societăţilorO slave. — In Bordighera, unde d. Gambetta a stata câte-va Zil0> a primita şi pe una redactorO alfl Ziarului Capitan trancasa, cu care a vorbita despre diferite cestiunl politice. D. Gambetta laudă memoria lui Victor Emanuel şi Zis0 că Italia este ferieită, de vreme ce ea, www.dacoromamca.ro 2 TELEGRAFUL^ sub monarclne, se bucură de mal multă liber tate de câta Franci» republicană. D. Gambetta Yorbi Intr’und chipd fdrte amicala şi despre d, Freycinet şi colegii sâi şi declară că ’la va susţine din tdte puterile, de vreme ce pune interesele ţârii mal pre susO de tdte cele-l-alte. In a-celaşl timpa Snsâ d. Gambetta îşi esprimă temerea că d. Fieycinet,dm nenorocire, nu va reuşi s6 esecute tote acele reforme care sunt pretinse de mărirea şi prosperitatea Franciel, pentru acesta nu vorfl fi ânsâ vinovate de câta alegerile pe arondismenta, care silescfl pe deputaţi a ţine sdmă de interesele bisericeî. D. Gambetta îşi termină intrevorbirea sea cu aceste cuvinte : «Acţiunea începută de d. Roustan a «fosta nedibace. In urma înfrângerii ce a su-«ferita noi trebuia, deea nu voiamQ sg ne dis-«credităma agenţii, sg ’IQ trimitemO înapoi în «Tunis. Acumfl ânsâ se va regula totuld şi «Italia nu va mal fi multă vreme mâniată.» — piarula Vorstadt Zeitung, din Viena, a fosta secuestrata mal filele trecute pentru că a publicata unfl manifesta împrăseiata de Co-mitetulO centrala ala insurgenţilor!!. El a apăruta sub titluld de : Manifestalu Crivosci&iiilortt şi’lfl dămd şi noi aci în întregula lui : Corpuri puternice de trupe imperiale vinQ contra ndstră, cel din Crivoscie şi Herzegovina. Intrega lume îşi aruncă privirile iei asupra stâncilorâ şi munţilorQ noştri şi voesce a sci causa acestei mar! concentrări de trupe. |Nimenui nu’l suntîi necunoscute cauzele cruzimilor!! din anulă 1869. Guverna-torele Wagner ni se presintă spre a ne impune landwehrulu. ;Noi îl Ziserămfi : Dă-ne voie a ne arunca la picidrele a totfi puternicului împăraţii şi a’lă ruga se’şî arunce milostivii sei ochi asupra miseriei ndstre. Wagner ne refusă totulfi şi repezi contra ndstră armată. Tdmna trecută veni la noi guvernatorele, baronulfi Rodisch, de asemenea spre a ne impune land-wehrul; şi de astă dată îl fi rugarămO se ascepte şi îl cerurămfi se ne comunice causa acestei mesuri şi se ne o esplice, de vreme ce noi nu putemu primi cu nici unfi chipfi landwehrulfi din causa relaţiunilorfi ndstre economice şi de viaţă. Guvernatorele Rodisch primi cererea ndstră, ddrfi guver-nulfi din Viena o respinse. Guvernatorul^ baronulfi Rodisch, prin profesorele Risto Covacicl, ne ordonă pentru cea din urmă dra se primimfi landweh'rul ddru îl declararămfi categoric că ne vomfi opune recrutări^ pentru landwhr şi că ne vomfi lupta cu armele în mâini pene la mdrte contra orl-cărel încercări d’a ne sili la servicinlfi Iandwehrulnî. Ne amfi luatfi înapoi ţera de la turci cu armele în mâini, republica veneţiană a respectată drepturile ndstre şi Austro-Ungaria, prin pacea de la Knelzac, ne a confirmată privilegiile. Locuitorii de prin oraşe s’au supusu serviciului pentru landvehr, ei afi scdle şi institute de crescere; guvernulfi a făcută ceva pentru ei. Daţi ne mai ântâifi isvdre de. crescere şi hrană, şi vomfi fi gata a ne sacrifica sângele şi viaţa contra oricărui inamică. Pe cândfi asceptamfi âncă rSspunsulu profesorului Covacici, ne sosesce scirea despre venirea episcopului Ierasim Petronovicî care avea din partea baronului Rodich însărcinarea d’a ne îndemna sS ne supunemfi la servicinlfi Iandwehrulnî. Se vede că ’cine-va l’a făcută pe baronulfi Rodich se credă că aedstă mijlocire ară putea se aibă unfi mai bunfi succesfi de cât acela al profesorului Covacici. Ddrfi noi, într’o întrunire, luarărafi otărîrea ca sd închi-demfi bisericile şi se gonimu pe episcopulfi nostru. In urma acestei decisiunî a ndstră, ministerulfi din Viena luă hotărîrea d’a ne nimici, din care causă baronulfi Rodirh fu depărtată şi se trămise contra ndstră veselulfi baronii Ivanovici care, în a doua espeliţiune din 1869 contra ndstră, fu greii rănită de puscile şi iataganele ndstre. Stâncile şi prăpăstiile ndstre îlfi vorfi vedea din noii ca coman-dante alfi trupelorîi austro-ungare, derfi d-Ifi baronii şi guvernatore alfi Dalmaţiei sg so gândescă bine eă, ddca va cădea în mâinile ndstre, nu va mai revedea sdrele ci îşi va găsi raormântulfi în stânci. Baronulfi Ivanovici a otărîtfi ca, pe noi şi pe a-liaţiî noştriî din Herţegovina şi Bosnia, să ne ni-micescă cu forţa brutală militară a unui Stat mare şi să ne silescă a renunţa la aspiraţiuoile ndstre pentru libertate. In casă cândfi vomfi rămânea cu toţii morţi pe cârapulfi de bătaie, atunci fraţii noştri din Muntenegru, Herzegovina, Bosnia, Serbia şi Ve-chea-Serbie ne vorfi resbuna, şi statele balcanice împreună cu marele imperifi alfi tutorii Rusiilorfi îşi vorfi măsura forţele lorfi militare şi poporale cu trupele austro-ungare: Noi nu ne putemfi măsura nici cu armele nici cu armatele austro-ungare germane, dării Du no ne jirul îi dreptăţii este cu noi, sta- ! tele naţionale simpatisd^â pentru drept* ndstră ca-usă, tdte popdrele iubitdre de libertate ne vor sprijini moralmente şi materialmente. Naţiunea englesă este sub marele liberală şi bărbaţii de Statfi Gladstone pentru liberarea tutu-rorfi popdrelorfi de la Balcani de sub dominaţiunea streină şi brutală. Impăratulfi rus fi Alecsaudru III şi primulfi său consiliarfi, autorulfi păcii de la Sau Stefano, generalele Ignatieff, suntfi cu totulu pentru lupta ndstră pentru libertate. Principele Nikita alfi Muntenegruluî, sub a cărui comandă supremă amfi luptată trei ani contra turcilorO, este câştigaţi! pentru sprijiuulfi şi ajutorulfi nostru militară. Declarămfi: Iovanovici! sângele care va curge pentru întărirea drepturiloru ndstre şi pentru liberarea definitivă a tuturora sărbilorfi, să cadă a-supra ta şi asupra acelora cari te afi trimisă la acestă luptă de desperare. Fraţiloru din Bos in, Herzegovina, Dalmaţia, Serbia, Muntenegru şi vechea Serbie! Curagifi şi răbdare, urmaţi-ne locuitori ai munţilorQ din Crivoscie şi Herzegovina de Sud spre a apăra drepturile naţionale; salutare fra-ţilorfi de la Neva şi de la Marea Năgră ! Salutare buîgariloru, sârbilortî, rujilorfi şi tutorii slavilorfi. In numele a tot fi puţintelul! Dumre^eule alfi dreptăţii Tu ne vei ţine. D’ALE ZDXXjEJI 9 S’a conferita Â. S. R. principele Cirol Anton de HoheDZollern, părintele M. S. Regelui marea cruce a ordinului Corâna României. — Societatea anonimă de construcţiunl §i lucrări publice precumu şi societatea anonimă credi-tulă mobiliară română suntfi autorisate a introduce în statutele lorfi mai multe modificări, care se află publicate în Monitorulă oficială de la 7 curent. — Se fjice că guvernulfi va presintă peste câteva ţjile Corpurilorfi legiuitdre unu proiectă de lege prin care Statulfi să fie autorisatfi a împrumuta de la Casr. de depuneri sumele necesare pentru a veni io ajutorulfi sătenilorfi lipsiţi de hrană din causa relei recolte a anului 1881. — Ministerulfi de finanţe va presenta în cureod unfi proiecţii de lege pentru modificarea articolului 2 din legea licenţeloru asupra băuturilor spirtudse. — Aflămu că ministerulfi de resbelfi se ocupă cu unfi proiecta de lege pentru organisarea servi-ciilorfi ministerului de resbelfi —A seră, pe la orele 11 % Ghiţă Stoenescu din cui. Albastru, venindu, după vechiulîi obiceifi, la moşulfi şefi Florea Vărbăfi de lângă barieru Raho-veî ca se lase secă, afi petrecută împreună cu mai mulţi alţii. La plecare voindfi să dea cu pislolu ce ’lfi avea în mâna stângă, acesta s’a spart şi ’la rupţii degetele de la mâini. Pacientulu a fost transportata la spitalfi. Ecă ce va să dică a lăsa cineva seca. — Adî de dirainăţă s’a găsită înaintea spitalului Maternitatea nnfi copilfi de sex femeninfi lepădat ; lângă densul s’a găsit şi o legătură cu mai multe obiecte. Refi a foştii inaugurata postnlfi de acăstă denaturată mumă! RUSIA ŞI AUSTRO-UNGARIA ţlilele din urmă fiarele din capitală citară şi recitară unfl pasagifi dintr’unn (jiani ber-linesQ die Tribune, privitortt la svîrcolirile partitei panslaviste din Odesa, Kiev, Moscova, etc. Priimindtt atjl ultimulfl numârO ala Ziarului Golos găsiraa eă relaţiunile din Pe-tersburg ale (Jiarulul berii nes a nu sunta altii-ceva de câta resumatula forte mediocru alo articolului de fonda din Golos. CredemQ de o importanţă ore-care a da cititori lorfi noştriî acestfi articolfi, care culordzâ forte espresivQ actuala opinie a partitei aşa «lisei semi-libe-rale a societăţel ruse. Etă câte-va bucăţi din acestfi articolfi : «Noi n’avemfi de locii dorinţa de a apăra politica Austro-Ungariei în peninsula Balcanică. Niciodată politica acestui imperiu nu se întemeia pe idealele umane şefi pe sentimentele şi avânturile simpatice şi platonice; naturalminte că nici acum în secolulfi nostru materialistă, guvernulfi austriacă nu’şi va schimba obiceiulfi şi nu vă urmări la Balcani altă ţintă de câtfi cea mai egoistă. Derfi trebuie se conveni mfi că o altă cestiune ne interesâză şi acestă cestiune, eliminendfi cu desăvîrşire atitudinea austriacă faciă cu popdrele slave din peninsulă, constă în faptulu de a sci ce atitudine trebue se iâ Rusia faciă cu Austro-Ungaria în particulară şi cu rescdla din Herţegovina şi Bosnia în geueralu ? «Din punctulfi de vedere alfi minteî sănătdso şi a cumpănire! patriotice după opinia ndstră unfi sin- gură răspunsă este posibilă : diplomaţia rusă este datdre a întreţine cele mai bune relaţiunl cu Austro-Ungaria şi a ou se amesteca de locfi nici directă nici indirectă în răscdla slavilorfi din peninsula balcanică. A$ji, trebuie să se uite tdte simpatiile şi antipatiile Rusiei către cutare său cutare poporfi; o singură preocupaţiune trebuie să umple golulu inimilorii nd3tre, aceea privitdre la rădica-rea nivelului moralii a poporului nostru şi la îmbunătăţirea stărai economice * plngarilorfi — dtă, după opiniunea ndstră, o politică în adevărfi naţională, spre care trebuie să tindă diplomaţia rusă. Derfi tocmai din punctulfi de vedere alfi acestei politice naţionale crederafi de trebuinţă a păstra rela-ţiunile amicale cu imperiulfi vecină, asemenea şi cu Germania care se află în momentulfi de taciă strîns legată cu înaintările Austriei spre Orientfi». «Ce felii! Ne pare că lecţiunea care ne-a fostă dată în ultimnlfi resbelfi este acum cu desăvîrşire uitată. Noi amu liberată Rumelia Orientală de sub jugulă otomană, şi populaţiunea acestei frumdse şi fericite provincii ne este cu desăvîrşire duşmană şi u’are nici o legătură morală cu imperiulfi rusă. Noi amu fundată principatulu Bulgarfi întemein-du-lfi pe miile de cadavre alebravilorfi noştriî soldaţi, şi cu tdte astea poporulfi bulgară cu invidie pri-vesce la fericita sca vecină România şi este ne-mulţămitfi de starea politică a principatului creată cu atâta muncă. Noi amfi scăpată Serbia din abi-sulă spre care ea a fostă împinsă, noî ’î dăteremu voluntari şi bani, şi cu tdte astea poporulfi serbii s’a despărţită de noi şi s’a lipită politiceşte şi economiceşfce de imperiulfi austriacă. In fine bravul poporă muntenegreanu, care celfi puţină elfi ne-a rămasu penă în momentulfi de faciă credincioşii, aţii se află forţată a’şi căuta de trebă şi a nu mai sacrifica interesele sele proprii pentru o ideiâ măreţă, dării grea de împlinită. «Aceste tdte suntfi nisce fcpte temeinice şi cre-demu că amintirea lorii ne va convinge că nu este timpii acum pentru esclaraaţiuni şi eutusiasm.fi. Espericnţa făcută este destulă rde amară, pentru ca noî să’o uitămfi aşa de grabă; să lăsămu derfi pe fraţii noştri depărtaţi să se lupte cum ştiu şi să ne cătămu de trebă. «Pentru respectul», pentru trebuiuţele ndstre momentane pe basa resultatelorii dobândite din res-beluifi trecută, Rusia este mai multă de câtă datdre a păstra o atitudine pacinică faciă cu Austrc-Ungaria; şi acâsta cu atâtumai mulţii cu câtfi situa-ţiunea acestui imperifi din ce în ce devine mai geuantă faciă cu popdrele slave din care se compune grosulfi poporaţiuneî sele. «Aci credemfi de cuviinţă a aminti cititorilorfi noştriî opiniunea emisă de Ziarulii nostru în a-nulfl 1878 şi anume în numărnlfi 223 alu Golos ; noî scriamfi atunci următdrele cuvinte : popora-ţiunea slavă a ambelorfi provincii din peninsula balcanică, care snntfi cedate de către tractatulu de la Berlin, Austro-Ungariei, nu va tace de câtG a mal mări âncă şi mai multă totalulu elementelorfi cari se află aglomerate în acestfi imperifi, şi mărind fi influinţa slavă în Austria ea va mări şi încurcăturile acestui imperiu. Noi suntemu convinşi că Herţegovina şi Bosnia vorfi deveni o plagă cea mai mare pentru Austro-Uugaria » Etă ce scriemfi noî atunci, şi etă ce vomfi adăoga acum : «suntemfi convinşi, că cu câtfi guvernulfi austriacă să va comporta mai aspru cu 750,000 do slavi cari com-punfi poporaţiunea acestei provincii cu atâtii mai tare va cresce ura slavilorfi contra austriacilorfi şi cu aiâtfi mai multă să vorfi deştepta simpatiiele lorfi adormite pentru Rusia. «Acesta ^este dorinţa ndstră, acesta trebuie să fie oportunismnlu nostru rusă ! «Multe lucruri, cari să comiţii acum pe la noî ne amintesce acestfi trecută plină de sânge. In momentul!} de faciă ca şi atunci atenţiuuea generală a publicului rusfi a fostă atrasă asupra evenimen-telorii cari se desfăşurau într’nnfi unghiu depărtata a Balcanilorii. Herţegovinenii rădicară stindardulfi rescdlei contra turcilorO, totfi ei şi acum începfi lnpta contra unui alţii asupritorii, care a înlocuită pe turci învinşi. In acela timpii, care a foştii e-poca stagnaţiunel cumplite în vidţa ndstră socială, rescdla din Herzegovina a deşteptată publiculfi nostru din amorţelă şi pe cândfi înainte n’a fostfi de câtfi unfi stimulfi spre aventuri patriotice pentru voluntarii noştriî, apoi mai pe urmă a deveniţii causa neînlătuiabilă a unui resbelfi. «Unfi generalii rusii s’a dusă în Serbia şi a primită sub comanda sea "pe voluntarii ruşi; acestfi generalii ’şi a făcută unfi nume; suntfi mulţi în momentulfi de faciă care ’lfi invidiezâ.» Cu aceste cuvmte s6 finesce articole la îu cestiune; (Jiarnlfi Golos în numfirnlfi sărt de a Municipale 8°/0 . . Renta amortisabilă Cupoane De Renta Română exigibilă . . » Obligaţii de Statfi 6° 0 » » Căile fer. Rom. Reg. 11 0/ hi io » » Domeniale exig. » » Municipale .... » Scrisă, f. rur. şi urb. exig. Diverse Aurfi contra argintu y » » Biletele Hypotec. .) 1.90 »/0 2Vf0 » » » de B. N. a R.l ' Fiorini val. Austriacă .... 210 212 Mărci germane 122 125 Bilete de bancă francese . . . 100 101 Cursuri! dinVienn 19 Febr. Napoleonulfi.................. 951 Ducatulfi..................... 563 Cursuri! din Berlin 19 Febr. f*/,< Oblig. căilorfi fer. rom. noi 100.75 8*/, Oppbenheim............... Cursuri! din Paris 19 Febr. 5*/# Renta română............. 8% Opphenheim................. Cursuri! Londra 19 Febr 8*10 Oppenneim.................... O spălătorese de rufărie fină. avizează pe onor. publică, că primcşt Cu-■ audiţ, nvendu dej. o clientelă delltlîi dj silea să în înalta societate. Strada Dulgherilor fi No. 32. Anica Văduva. Px PIIOSPHATE DE FER ai lui LERAS, Pharmi cist, doctor in sciiute. J* Paris Ferul face parte integram» din sănge. Cănd'i elfi dispare, slăbiciunea încep din ce in ce; laţis devine palidă, pofta de mâncare dispare ei «#n«rri» ei r>erd« coloren Une blancliis- seuse recoit des commandes concer-nant le la vage. nalurallă. Hapurile, prafurile, drageunle cu basă de ferO, întrebuinţate pentru a le reconstitui, au marele inconvcnîenlu d a cortjine ferulu in stare nesolubită. d’a da frrS unui stomachîi deja bolnavii pentru alu disolva d’a provoca constipaţiune ei »d«ss»e a negri dinţii • Phosphatul de_ fer solubil al lui Leras nu poseedănici mlu din acerii Inconvenianp este unu liquidu limpide, fîiră gustă si fără mirosu, care, afară din ferii, ronpne slemen tutu phosphat . principiu regeneratoriu alu osseloru, Klii produce efTsct» minunate, in tote caşurile und; există insărăcirea sângelui, curarisseaee colorile palide, crampele si durerile de etomachu. înlesnesc» desvoltarea feteloră tinere regularisâsă lucrarea menstruajiuneî si face se disparo pole albă Depositu in principalele pharmaciT albe şi Jramnica de la celebra cas-r iu ■ i n,■ Eggei’8 şi Franke din Brema, sin- i gurele apreciate de p oblicul fi cunoscătorii, se află de ven^are în Bti'uresci : En gros la d-niî Mo-roianu & 0., O. Tonrscu & C., şi fraţii Crezoinu. Eu (letnil la d ni! Carol Ghersabeck, O. şi V. Pencu, D. MartinovicI, I. Kosman, D, G. Moceaiiu. P. Barbulescu, V. I. Racovitza, Păun Popescn. D. Tbeodovu, 1. Colţescti, fraţii E. Duro, D. Staicovicî, în Craiova la d-tdî Părvan N. Rădulescu, G. S. Fiirtunescu, J. G. Popovicî, N. Stojanovicî, D. M. Mihăileanu, şi Avram lovanovicî, etc. Represintantc pmtru Româniar! H. WARTHA, Comptoir : St ada Dimnel. No. 5. Stern. Schi mbii Viena la vedere . Berlin la vedere. » 3 luni . Paris la vedere . » 3 luni . Londra la vedere. » 3 luni . FI. Mărci Franci MESTE SI OLIliPil rfctTST W\lqueururi, rosoglit, mastică , romuri, rachiii, "Jlftuirit 'ţuică, cognacuri, vermuturi, oţetii, etc. de la celebra casă Ed. Schotz din Brfinn se comisioneză cu preţuri şicondiţiunî favorabil11 lad H. WARTHA. representantele casei, comptoirulstr. Dămnei No. 5. f lYljfH DE MRHEDINT1’ se ifllLltl I Li vili află de vendare numai cu 15 lei vadra la d. Fâun Popescu, hanul Slătari. RENUMITA ALIFIE KiTSţ Coengiopulo. Acostă alifie a vind-catfi cangrene, răni vechi de 20 ani precum şi rana numită Cer-cengea, în fine ori-ce rane, cunoscută da cei mai renumiţi doctori ai capitale. Se gă°eşce de vendare la magasinuliî d-luî D. Georgescu, strada Lipscani, No. 27.—Acestă alifie se dă gratisfi săracilorfi însă IadomiciliulQ meu propriu, sriada Speranţei, No. 28. Marin Coengiopulo PROFESOARE de limba germană şi de IUVf LUV UIL piano dispunendu de eâ-Ifte-va ore libere, doresce a mai găsi şi alte lec-” ţiuni în specialitatea sea. A se adresa administraţia acestui şliarO. casele cu loculO lorii din Callea LI I lllUrlIliJ Griviţa No. 66, în întindere de 80 stînjenl lungime şi 14 st. facia. Doritorii se vorfl adresa Ia snb-semna-tnlfi In Strada Lucacî, No. 51. G. ŞT1RBESCU. Unii saloiiO şi o o-daiâ mobilată, Strada Carol I, No. 14. A se adresa chiar acolo. DE mCffiRAT ilJIA FUDU ll /I iUlADilDE LANi]! Calea VâcSresci, No. 7, lingă brutăria OcliT albî§ Uml celebru şi de peste patru-ţlecî ani, fabricant de Cafea din Arabia, angajate numai pentru acest scopfi, prepară cafelele cele mai fine şi mai alese şi se recomandă onor. p iMicfi amatorii de cafea bună şi cu gus-tnlfi adevăraţii, .-«mestecat! cu suostar.ţe străine v£-tămătdre sâr.ătîiţ î. Socotindu-iic rmra.ri cu fi micii profitQ pentru a face consumaţii mari, la vi uerafi cu preţurile următdre: Caf. Rio I fin bobe pr. i i 4 — , » măcinată „ 4 — Caf. Mart. fin prăj. „ 4 80 „ » măcinată , 4 — Cafea Moca prăjită 6 — „ „ măcinată fi — Cafea Rio II, fin pisată 8 — . » III, fin pisată 2 40 Cafeaua se vinde pe locii comptatii şi fără varia-ţiuni de preciuri. S. TRANDAFIRESGU. ,^PREFECTURA DISTRICTULUI ILFOYtJ J PUBLICATIUNE La 15 Martie viitorQ a. c. s’a decisa de onor. comitetul Q permanenţii prin Încheierea No. 371 a se ţine a doua licitaţiune pentru darea în antrepriză a construcţiunel ca-zarmelorfl necesarii regi mentei orO 6 şi 21 de dorobanţi, precum şi pentru cazarmele şi grajdurile a doug escadrdne de călăraşi. Se publică spre cunoscinţa generală că li-citaţiunea în ardtata Zi se va ţine în pretoria comitetului permanenta prin oferte cari se vonl primi de lă ora 1 — 2 p. in. Planurile, deviZele şi condiţiunile acestei lucrări se potfl vedea de amatori In ori-ce Zi de lucru în cancelaria sa, de la orele 11 pbnf la 4 p. m. Prefectd C. GreţSnu 4Anuariu general al României PENTRU 1882 Biuroulîi : Strada Polonă, No. 70, Bucuresci. DE închiriat si devinzare Două perechi case, una compusă din 6 camere şi dependinţe iar cea-Taltă compusă din 3 camere dependinţe şi 'pivniţă totfi în aceiaşi enrte. Doritorii care vorti bine-voi a le lua cu chirie seîi a le cumpăra, se vorfi adresa la proprietară în Dealu Spiri, Strada Seneca No. 4, de la grădina «Za Capră» prima uliţă pe stânga la sub-semnata, proprietară. PaulinaSlănicenu. V; Un profesor A U U N G I U ÎDESFAGERE v PEP1N1ER1L0RU m X mităBrăslea, situată stv. Polonă, No.104, se afl! de venZare de diferite specii din i de diferite etăţi. La grălina Idnid, nu îu suburbia Icdnei, aprbpe de bis. Icdnei, pomi roditori, altoiţi cele mai renumite calităţi Preţuit! pomilor» se pdte vedea în catalogfi Domnii amatori din districte şi din capitală voind a avea ca'alogulfi, se vorfl adresa prin eeistole la disa grădină şi îndată li se va trimite. Plantatul» pomilovfi Ipentro] primă-vdră a sosiţii. 8—1. de limba italiană, doresce a preda lecţiunî dt limba italiană cu unfl modfl f6rte les-niciosu pentru a putea înveţa eine-va. Doritorii se pot a-dresa la adm. lui Telegraf ulii. E, T6te persanele cari sufer de maTtdll de pept, precum eatirvhe, phtkitU, ” guturaiuri si tuase inveehite trelue ta intrebuiateae Hâi lie mac.u atnră cu ocaua 1 fr. — A se adresa la administraţia diarnluî MALADIES de POITRINE SIROP DWOPBOSPBITE de CHAIIX h CRIMIPIT * P care, prescris de multt aonll de mtdidl lumei întregi, a dat In tot dauna cure minunate. Prin întrebuinţarea oontinua a nceertui Hlrop, tuaaea inceteaaa, sudorile nocturne dispar, alimentaţi unei. bol navilor se ameliorează rapide, oea ce se poate constata prin ingn uiaiua ai afectul anei sanitati nud infloritdre a bolnavului. Siropul nostru de Hypophoaphit tle calce este de cul&re pembe ti - " *• *' 1 J fabrioei, R© yendar© i Vinde in flacone turtite de'fornîu ovnla, revestite de marca , semnătură Qrimault ai C‘e, si timbrul Guvernului francea. LA PARIS, CASSA GRIMAULT KT O0, 8, STRADA VTVIKSNE 81 IN PRlNQH'ALBfjE PHARMACII kl Id'l m Rtigămfl p" clienţii uoştriî de a nu confunda aceste bilete cu a-celea ale loteriei din Hamburg, etc.; siguranţa şi onorabilitatea absolută cari presidă la tragerile Loteriei or austriace fiindft cu to tulu cunoscute §i a-preciate de lumea financiară. din anul 1864 din anul 1864 um ♦ ♦ ♦ TRAGEREA OFICIALA LA 1 MARTIE 1882 Siguranţă absolută , garantată de guyermi ♦ Rugămfi pe clienţi uoştriî de a nu coafun da aceste bilete cu a-ceha ale loteriei din Hamburg, etc.; siguranţa şi onorabilitatea absolută cari presidă la tragerile Loterielor austriace (iindn cu to tulu cunoscute şi a predate de lumea financiară. d f i i -la Viitorea tiagere a acestui împrumutu va avea locii la 1 Martie 1882 sub îugiijirea. supraveghierea şi garanţia guvernului austriaca. Cererile de bilete însoţite de costulu lorii în bilete hypotecare române, timbre poştale, gropurî seti bilete la vedere pe o piaţă a Europei trebuesc adresate, cât mai SIE POATE GASTIG-A : î losu de fior. 200,000 s&l 440,000 lei 1 „ „ „ 20,000 „ 44 000 „ 1 » „ „ 15,000 „ 33,000 „ ....... 6 loturi de flori i 1,000 seu 4.400. Peste totâ 1,400 câştiguri din care celn mai mied este de 200 floiinî. Fie-care bilet dând dreptul la viitorea tragere şi Ia totalitatea câştigurilor COSTĂ 15 LEI, 5 bilete nu costă de cât 70 LEI. 1 lotu de fior. 10,000 s6u 22,000 lei 2 loturi „ „ 5,000 „ 11,000 „ 3 „ „ „ 1,000 „ 2,200 „ m curând posibilii adininistraţiunef du MONITEUR DE LA GHANSE UNIVER8ELLE, VIENA (Austria). 1 iar ulii oficialii al imperiului austriac va conţine lista tragere! şi va fi trimişii gratisîi tutulorîi acelora cai-î voriî cumpăra bilete. CÂŞTIGURILE wru fi plătite în auru la domiciliaţii CÂŞTIGĂTORULUI. * f 4> & ♦ ♦ i ❖ ❖ ♦ ♦ ■m ♦ ii ❖ 4> IVI EN AGERI A KLEEBERG LINGĂ GRAND OAFEE DE BOULEVARD MENAGERIA CEA MAI MARE DIN LUME. IN FiE -ÎO«A. JR E TD I de doue ori II' ANIMALELOR FfcttOCE Cea d’întâiu la 4 o. şi a doa la 7 ore s£ra PRECIULt INTRAREI : Loculit I, 2 fr., Locuia 11,1 fr., Locul III, 50 b, Detaliuri se p6te vedea pe afişe. Cu deosebită stimă, F. KLEEBERG. ÎW I[t'l|7 4I)I? Prin LICITAŢIE, spre 1/1\ V lllii /jiilllj făere pâlcurile de păduri Bucuresci.—Tipografia Aademiei Române (Labme.torit Români) 8uaua de 6 Decembre şi alta la 13 Decembre anulfi curent, în localulfi administraţiei Bisericei din numita comună pentru când fi amatorii spre a putea concura, vorfi fi însoţiţi de garanţd în regulă, şi cândfl vor vedea condiţiunile vângiărî prin licitaţie. www.dacoromanica.ro I.V Preţul abonamentului: pe an.24 lei, pe 6 luni 12 leî, pe 3 luni 7 leî; în districte; pe an 30 leî, pe 6 luni 15 leî, pe 3 luni 8 leî. Orî-ce abonamentfi ne însoţită (le valore se refusă. Abonamentele se face numai la 1 şi 15 a fie-căreî lunî. Directorii: I6n C. Fundescu. Pentru abonamente reclame şi anuncinrî, a se adresa la Adniinistraţiune. STRADA NOUA Nr 3. Pentru Francia : la Societi Havas, Laffite <6 Comp, ' Pentru Austria şi Geimania, numai la Adailf Steiner 8, Place de la Bourse, Paris. Hamburg-, (Germania de Nord). Pentru Anglia: la d-nul Eugene Micoud, 81 Fleet Pentru Ungaria la d-nulu Morits Wiets, în Buda-Street, E. G. ţ Pest, Servitenplatz. Preţulă anunciuriloră : linia mică pe pagina IV, 25 bani, reclame pe pagina III, 1 leă, pe a II, 2 leî şi pe a I, 3 lei. Pentru rubrica, inserţii şi reclame, redacţia nu e responsabilă Epistolele nefrancate se refusă şi articolil nepublicaţî se ardă. Administratori) : I6n C. Fundescu. in11iii iait HMiiiiHiiniiinii ,nj SCIRX TELEGRAFICE (Serviciulfi diareloră streinej Paris, 19 Februarie.—piarele cele mari nu iaii nicî o notă despre vorbele generalului Skobeleff. Numai cele mici se ocupă de ele şi le însoţescă de cuvinte ostile Germaniei. In acesta se deosi-besce mai cu deosebire le Voltaire, alQ cărui reporteră a vorbită cu generalulă Skobeleff şi căruia acesta ’i-a răspunsă : «Amă ţinută negreşită ună discursă, care a produsă o 6re-care sensaţie ; Cza-rul a numită ună vaporii nuoă «Skobeleff,» ceea-ce ’mî dovedesce că nu simtă în disgraţie la curte. Mă aflu aici în Pari3 din propriulă meă îndemnă; dără chiar dăca francheţa mea ară putea să aibă pentru mine consecinţă rele, totuşi voiă spune ade-vărulă. Sunttt independinte, şi îndată ce mă voră chema numai, îndată ce va fi resbelă, de restă puţină îmi pasă. Da, amă ţlisfi, Germania este i-namiculă, şi o repetă. Da, credă că scăparea este în unirea tutoră slavilorfl, tutorii slavilorU, ţlică âncă o dată, cu Francia. Trebuie se se lncreze la acăsta ; trebuie să se restabilescă ecuilifcrulă euro-penă. Germauia absărbe totulă, acăsta o scimu noi, şi Francia o scie din nenorocire totă aşa de bine. Cebtiunea orientală este mare; o cestinne principală pentru Orientă este restabilirea ecuilibruluî. In curândă nu va esista de câtă e singură putere : Germania. Speră într’o soluţiune, pe care o dorescă din sufletă; speră mai alesă în unirea francesiloră şi a slaviloru; astă-felă putemă redobândi independinţa. Voi trebuie să recâştigaţi si-tuaţiunea pe care aţi perdut’o. Puteţi publica a-ceea-ce amă $isă aci, dără este bine şi în interesata afacerii ce urmăresc!) necontenită, se nu se facă prea multă sgomotO.» Londra, 19 Februarie. — Nota englesă în privinţa Egyptuluî esprimă în adeveru dorinţa pentru ună concertă europănă, dără esclude trei obiecte din desbaterea generală, şi adică : controlul financiară ală Egyptuluî, intervenirea turcăscă şi navi-gaţiunea pe canalulu Suez; aceste trei obiecte se fie lăsate numai pe săraa Francieî şi a Engli-terei. Cracovia, 19 Februarie.—ţ)iarulfi Czas anunţă că seibarea încoronării la Moscova va avea locu în Iuliă; ea era otârîtă pentru ună timpi) mai apropiată, dără guvernatorele Dolgorukow se duse la Petersburg şi declară că nu păte se ia nici o răspundere, dăca împăratulă va face drumulă la Petersburg cu drumulă de ferfi. Elă sfătui ca dru-mnlă să ’lă facă în trăsură cu o escortă destulă de numerăsă, dără acăstă propunere nu fu aprobată. Berlin, 19 Februarie. — Tăte fiarele discută cu o mare vioiciune discursulă din Paris alu ge-ueralului Skobeleff. Ghiară şi Kreuzzeitung se as-căptă ca guveruulă rusă se’lu mai domolescă puţină : Nordeutscke Allgenieine Zeitung dice că a-cestO discursă întrece tote aţîţările şoviniste de penă acum contra Germaniei, totuşi Serbia oficiăsă are astăzi alt-ceva mai importantă de făcută de câtă d’a juca după fluetnra panslavistă a generalului Skobeleff. Borna, 19 Februarie. — Tăte fiarele, afară de il Diritto, care nu mai este oficiosă, discută discursulă generalului Skobeleff îutr’ună sensă amicală Austriei. L'Italie dice: «Rasei latine, şi mai alesă Italiei, îi incumbă o posiţiune miţlloci-tăro îu lupta năseoudâ dintre slavi şi germani». II Bersagliere întrăbă, ce voesce Rusia ? Resbelul de sicură că nu, de vreme ce are resbelulă la porţile ei, Italia şi Englitera nu voescă nici o aventură şi Francia e destulă de strimtorată de greutăţile ce’gi a aţîţată ea singură în Africa. Paris, 19 Februarie. — piarele de sera, care se ocupă cu discursulă generalului Skobeleff, îiă însoţesc!) de observaţiunl bine-voităre. Le Temps se mnlţămesce a publica discursulă fără a’lu însoţi de nicî ună comentară. Cercurile politice de aic suntă acum atâtă de desbinate şi ocupate cu ces-tiunile interiore. în câtă nu acordă nici o atenţiune acestui evenimentă. Sofia, 19 Februarie. — In urma unei perclii siţiunî domiciliare tăcută la d-lă Zancoff, s’aril fi pusă mâna pe hârtii fdrte compromiţătdre şi însemnate. Petersburg, 19 Februarie. — Soirile din Bulgaria facă a se teme că acolo este în ajună d’a se petrece o nonă crisă. D-lă Zancoff s’a unită cu d-lu Balabanoff, şi programa liberală care cere revi-suirea Constituţiuniî şi numirea unui nuoă ininis-teră, este primnlă resultată ală acesieî coaliţiunî. Ministrulă bulgară de ’resbelă ’şî-a dată demisiu-nea. — piarele rusescî suntă pline de mulţămiri pentru ministerulă englesă, fiiud-că acesta, la interpelarea făcută în Parlamentă asupra naintării ruşiloră în Asia Centrală, a respună într’uml chipă atâtă de satisfâcătoru. Nowoje Wremja observă că d-lă Gladstone vede prea. bine că Englitera n’are nici 'unu dreptă d’a controla nouile linii de fruntarii din Asia ale Rusiei. BucurescI, 19 Februarie. — O scira din Varna dice că generalulă Skobeleff vine în Bulgaria. A se vedea, ultimele scirî pe pagina Iii BUCURESCI, 9 FEBRUARIE E mare lueru, pentru cine vrea se scie, ce va sg Iu fine în alte teri, ca de esemplu în Italia unde aristocraţia indigenă se deosebesce prin viaţa igienică, regulată sunteini martori oculari unei şi aceiaşi degeneraţiunî, care omără pe aristocraţimea aventurăsă a Francieî. Este originali faptiilu pe care ni’li dă Doubleyn şi care privesce pe cetăţenii de o viaţă veche a oraşului New-Cestly, cari pe timpuli când se foloseai de privilegiele lori dăruite de corănă—degenerai şi ai fostă chiari în punctuliî de a dispare cu desăvârşire, dări veni epoca, câudiî acest! cetăţeni ’şî pierdură tăte privilegiele lori şi intrară în ranguli restului populaţiunel şi din aceşti moraentu fami-liele remase îu viaţă s’au imulţiti imediată şi ai daţi uni contigenti puternici de ămenî talentoşî oraşului natal. Printre căuşele, cu cari credeai posibili unii din naturaliştî de a esplica degenerarea neesplicită a aristocraţiei, este şi căsătoria între rude prea apropiate, dări şi acăstă esplicaţiune nu păte înfrunta o critică aspră. Poporaţiuuea oraşelor mari gi satelori risipite prin locurile rauntăse are în generali obiceii de a se căsători printre familie rudite. asemenea si ovreii tini multu la căsătc-riele în cercurile restrânse ale familielorii lor, şi cu tăte astea atâti poporaţiunea oraşelori retrase eâti şi cea a ovreilori este diu cele care se înmulţescu maî mulţi. Frica de a avea copil, aceşti spirit do economie revoltători, nu să află de câtă printre clasele burghese, aristocraţii din contră ai frică de a avea copil, nu de a peri, ne avândi descendenţi legitimi, cari se părte numele familiei. D. Iacoby este de părere că causa culminantă a degenerărel familielor aristocratice nu depinde deloc într’atâti de tăte căuşele susi menţionate ci de una singură, care constă în sitnaţiunea lori privilegiată care desvoltă unele din facultăţile fisice gi morale, ucigândi altele din generaţiune în generaţiune. Prin-tr’o selecţiune făcută într’uni cerci restrînsu aceste facultăţi desvoltându-se produce nisce băle nervăse aşa de periculăse că sănătatea gi chiari viitorul a-cestori familii se află periclitaţi. Degeneraţiuuea ânsă a aristocraţimeî nu este un» eveniment prin sine stătător, fiind-că acelaşi lucru să păte observa chiaru în familii ne aristocratice, dâru care se află puse în sitnaţiunea socială analăgă cu aceea a untif familii aristocratice. (Va urma). SCRISORI DIN TE li A (Coresponăinţaparticulară a TELEGRAFULUI) G i .ţ 5 Februarie 1882. In sera de 11 Februarie s. n. a avutuloeu în marele salonu aii societăţeî de Gimnastică din aceşti oraşi, uni bali de elită mascaţi şi costumaţi. Peste 400 de persăne din lumea alesă, umplea vastuli saloni, care era spendidu decoraţi şi iluminaţi a giorno. Varietatea, eleganţa, şi luxuli costumelori n’au lăsaţi nimici de doriţi. Danţurile ai fostu fărte animate şi ai duraţi pene la 7 ore dimineţă. înainte de a începe danţulu pe la 9 ore grupa musicanţiloru bobemienî, compusă diu membrii so-cietăţel, îşi făcu intrarea în saloni, în mijlocirii aplauseloru, şi în sunetuli musiceî; acestă grupă era fărte bine compusă, şi costumele se potriveau de minune cu caracterele ce represintai. O altă grupă care a avuţi o deplină reuşită, a foşti a mineriloru Româaî cn diferitele eî secţiuni adică : a aurului, a argintului, a cărbuni-lori etc. etc. avândi în capulu el pe Gnonul Car-paţilori; acăstă grupă a culeşi vii aplause din partea publicului. Cea maî mare parte din ţdămne şi domnişăre, purtai, cu multă gingăşie, pitoreseile costume naţionale care dădea uni aspecti răpitori balului. Caracterele erai aşa de multe şi varii, în câţi, aci vedeai pe regina florilori fărte bine repre-sintantă, într’o rochie albastră împodobită cu flori; făceaî uni paşi, te întâlneai cu regina nopţeî într’o rochie nâgiă purtândi pe capu o diademă strălucitore; au mal departe o gentilă florărâsă neapolitană arunca buchete de fiori dintr’unfi co-siuleţi; mergândi maî departe o graţiăsă vivan-dieră Iţi oleica dintr’unu poloboceli uni păhă-ruţu de liquori; ţăranca diu Scoţia fărte bine pusă şi altele; apoi vinea partea vivantă a caracterelor», precum evreuli polonesi, cave îşi esecută fărte bine rolul u; negrulu americani â la Tom Lu-cette; Urangutauulu soldaţi ; 2 jesuiţl cu nisce pălării a cărora borduri erai colosale; Chinezuli galauti într’unu costumi multicolori, avândi unu cilindru de unu metru înălţime; Arlekini şi Pievoţî âncă u’ai lipsiţi. Intre costumele bogate se deosibeai cele naţionale care erai de o frumuseţe răpităre şi de o eleganţă estremă, a cerkesuluî din Caucas, de minune esecutati; a lui Napolion I, aii grafului unguru, aii raarchisuluT, aii lui Enric alu nT, aii lui Ludovic alu XIV, alu Pagilor, şi alte costume, cari atrăgeau admiraţi unea tuturori. La 18 Februarie s. n. s’a daţi în teatruli celi mare uni alţi bali mascaţi de Loja Francmasonică, în folosulu societăţii filantropice. Bedris. t. ( < I ’ www.dacoromanica.ro TELEGRAFDLtU CRONICA JUDICIARA Alaltă-ierî s’a înfăţişată înaintea Tribunalului co-recţionalQ de Ilfovfl, secţiunea II, preşedutu de d-lă At. Atanasovicî, membru, procesulă intentată preo-ţiloră Ştefan Călinescu şi Bm. Datco, pentru chiro-tonia săteanului Gheorgbe Popescu, procesă despre care amă vorbită într’una din cronicile năstre precedente. Prevenţiunca a fostă susţ'nută de d-lă procurorii Sulacoglu. Apărarea, prin d-niî advocaţi C. C. A-rion, Dem. Ionescu, Disescu, Metaxa şi Reşcanu, ’şî-a dată tdte ostenelile putincidse, pentru înlăturarea delictului de escrocherie, imputată preveniţi-loră. N’avemă de semnalată, cu t6tă părerea ndstră de răă, nici ună incidenţă originală, de şi procesulu, după cum cititorii noştri! afi văzută deja, era unică în felulă lui. TribunalulO, după o scurtă deliberare, a condamnată pe ceî don! preoţi la câte 6 luni de închisăre corecţională. Despăgubiri nu s’a acordată, de <5re-ce partea civilă a persistată să i-se dea... popia promisă. Condemnaţiî aă interjetată îndată apelă. (Dreptul#). k ■ troiă mare lucrată într’adinsă cu dalta pe unde tâlharii a legat’o cu frânghia, puţulă este în depărtare ca două kilometre de comună. Pe grecii în dimine'ţa dileî cândă s’a co nis crima, îî-a întâlnită în diurnă uuă locuitoru din comuna Latinu în depărtare de acelă puţă la 550 metri ceia-ce se crede că cu câte-va minute înainte crima se consumase. S’a vedutu şi la cârciuma Malo-covu în ţjori de Franc! 8°U 7\ Lofldra la vedere. 3 TuM'. VUBtl VECHI DE MEHEDINŢI, se află de vânzare numai eu 15 lei vadra Ia d. Păun Popescu, hanul Sistări, * I ! m m Rugămfi pe clienţi! noştrii de a nu confunda aceste bilete cu a-cşlea ale loteriei din Hamburg, ete.; siguranţa şi onorabilitatea absolută cari presidă la tragerile Loterielor austriaco fiindă cu to-tulă cunoscute şi a-preciate de lumea financiară. SĂÎHIMi din anul 1861 din anul 1861 TRAGEREA OFICIALĂ LA 1 MARTIE 1882 Siguranţă absolută, garantată de gnYerml Rugămfi pe clienţii noştri! de a nu confunda aceste bilete cu a-oelea ale loteriei din Hamburg, etc.; siguranţa şi onorabilitatea absolută cari pnsidă la tragerile Loterielor austriaco fiindă cu to-ulfi cunoscute şi a-preciate de lumea financiară. Viitdrea tragere a acestui împrumuţi! va avea locu la 1 Martie 1882 sub îngrijirea, supraveghierea şi garanţia guvernului austriaca. Cererile de bilete însoţite de costulu lorii în bilete hypotecare române, timbre poştale, gropurl său bilete la vedere pe o piaţă a Europei trebuesc adresate, cât mal 1 lotu de fior. 10,000 s£u 22,000 lei 2 loturi „ „ 5,000 „ 11,000 „ SE POATE CASTIG-A: 1 losn de fior. 200,000 s£n 440,000 lei 1 „ „ „ 20,000 „ 44 000 „ 1 * „ „ 15,000 „ 33,000 „ 6 loturi de florini 1,000 seu 4,400. Peste totti 1,400 câştiguri din care celfi mal micu este de 200 florini. Fie-care bilet dând dreptul la viitdrea tragere şi la totalitatea câştigurilor COSTĂ 15 LEI, 5 bilete nu costă de cât 70 LEI. » » 1,000 2,200 curând 1 iarulii posibila administraţiuneî du MONITEUR DE LA OHANSE UNIVERSELLE, VIENA (Austria) oficialii al imperiului austriac va conţine lista tr ager ei şi va fi trimişii gratisu tutuloru acelora cari voru cumpăra bilete. CÂŞTIGURILE voru fi plătite în aurii la domiciliulu CÂŞTIGĂTORULUI. I a a i AJ PVlVflNlTA Al de BĂNI cunoscută iillHJllll I A ALlflEi sub numele de alifie Coengiopulo. Acestă alifie a vindecată cangrene, răni vechi de 20 ani precum şi rana numită Cer-cengea, în fine orî-ce rane, cunoscută de cei mal renumiţi doctori aî capitale. Se găseşte de venţlare la magasinulă d-luî D. Georgescu, strada Lipscani, No. 27.—Acăstă alifie se dă gratisă săraciloru înse la domiciliulu mea propriă, strada Speranţei, No. 28. Slaria Coengiopulo. 0 PP OVE*SA A 1>VjI de limba germană şi de IlWl1 fiijvUilj piano, dispunendă decâ-oe-va ore libere, doresce a ma! găsi şi alte lec-ţiunî în specialitatea sea. A se adresa administraţia acestui şliaru. DEJUNUL IGiENICU Fersdnele slabe de pept şi de stomac, cum şi cel care suferă de o digestiuue grea vor găsi RACAHOUTD-luîDelangrenier din Paris un dejun forte agreabil, forte uşor a digera şi forte întăritor cari pote înlocui cu totul şocolat şi cafea. — Reputaţiunea acestui aliment este justificată şi aprobată de membrii Academiei francese, cari aii constatat proprietăţile tonice şi nutritive a acestui aliment şi ’lu recomand la convalescenţi, la copii şi personelor delicate ia iele larmaciele casele cu loculfl lord din Callea Griviţa No. 66, în întindere de 80 stînjenl lungime şi 14 st. facia. Doritorii se vonl adresa la sub-semna-tulfl în Strada Lncacl, No. 51. G. ŞTIRBESCU. BSESTE SI OLURI a'lqueururl, rosoglil, mastică, romuri, rachiu, ^ţuică, cognacurt, vermuturi, oţetu, etc. de la celebra casă Ed. Schote din Briinn se comisiondză ■ cu pi'vii.'il şicvadiţiuarfavorabilfla (T. H. WARTHA, l representantele casei, comptoirulstr. Ddmneî No. 5. i niT.vi i» iiirttîiuirjTBiiiîmi rţu tjmiaaxiLiijSuîilîIj™ CAPSULE GRilăULT & C“ CU ATIC O GRI MAU LT & C‘*, Pharmacişti 8, RUE VTVIENNB, PARIS i:v Resultatft infailliblu in tratamentulu gonorrhnf . yV fără a osteni stomachulu dupe oumU făcu t6te apsulele cu oopahu liquidu. OepQxitil in Ţrrincipalele Pharmacix. îamar mmm GRILLON FRUCT LAXATIV RĂCORITOR, CONTRA CONSTIPATIILOR §i Hemoroidelor si cel măi plăcut purgativ pentru copii O-rillo». farm. 27, ruu hamrotiîau, Paria. °En care vorbesce românesce şi nemţesce, avândă poftă a voiagia, la MENA-GERIA KLEEBERG. DEMETRIE fl. SERRE4 unicul» Xylographu româna medaliată cu medalia de argintă la espnsiţia Concordia Română, stabi-lindu-se în Bucurescî se însărcineză cu totă felulă de lucrări atingetdre de arta xylographică cu preciuri moderate, adresa : Str. Isvorulul-Nc. 19, subt Mihaiă Vodă. 3D!= ZMCIUSTAV. CONFEOTIONES des ROBfe S’a mutată în Strada Carol I- No. 14 alătura cu Pharmacia D-liu Kessler Efectudţlă Rochii dupe jurnalele cole mal noul cu preţurile cele maî moderate, începând de la 24 fr. VECIS1CA FRUMUSEŢE A f E 1. E 1 OBTINUTA prin USAGIUL PÂRFUI1ER O R! Z A1 t n lui L. LEGHAND^ Purniisornl Ccmti lîussieî 'o CREME-0RIZA0\ TtivnO^ .4ORIZA LAC1 1.03 IUNB RMtU.sivX | Alboşce.şi riScoroşco |ir I na, lace săilispară, Ujugn pisinicln. :t& — OMi SA VON OR! ZA |;- tloindataPErnlt. jEpţ^: i Ilarhci cwU'.r.- j-t/V’-l tur naliii-iilii iTOauaiH • "VKv Indulccsce şi albeş- j] ce FELEA, ii dă trans- jj parcnla şi frăgeţlimea i-aieretei. Ea presecvă obrazul de părăjlă şi de sbărcituri. tOBUS l£S PftRfBSW^ Du|io doclorul O. ilKVEiL.cel mai duli-ponlni pcle. ESS.-0RI7.ft & ORIZfl-LYS Parfume noui adoptate de fashiune. ^ ||!| Nn ostc trobnini/î tb ■ fi Qriza-Powder 1 Pulbere flori de Orez Aderează polei şi ’i dă catifeala persicci. li 1. jj|j !Sj|, i. 81a napul neci inaiuicnrc 1 fililiiiiă. Appllcatiunesiupl r îltesiillat immediat, au |)ă- h fteză iielea «i nu viti- u ţş S s—1 ş.iţi .Jănită^p.i. ,rn Depusit principal: 207, Bue Saint-Honorâ- 207, fans Doctonilii NEG URA Sntorsă din străinătate, locuesce în propria sea casă, strada Colţea No. 35. Vis-â-vis de Primărie. Con-snltatiunl dimineta de la 9—11 ore. Anuariu general al României PENTRU 1882 Biuroulil : Strada Polonă, No. 70, Bucurescî. DE ÎNCHIRIAT SI DE VINZARE Doue perechi case, una compusă din 6 camere şi de-pendiute, iar cea-l’altă compusă din 3 camere dependinţe şi pivniţă totu în aceiaşi curte. Doritori! care vorfi bine-voi a le lua cu chilie şefi a le cumpăra, se vorfi adresa la proprietară în Dealn Spiri, Strada Seneca No. 4, de la grădina «fa Capră» prima uliţă pe stânga la sub-semnata, proprietară. PaulinaSlănicenu. ii re- n f» n f fi h V U t ac GRIMAULT et RÂIFOBI 10DE Cin PJttirmuciun fa Pun a DE DO'JA i)ECi ArtNÎ aCESTU MKDIOaMKKTU n.a UisSiJLTAT.'liLE CEI.LK MAI REMARCABILE tS MALADIILE COWILohU PliNTRu INLui.'CIRLa OLE 1TJLUÎ DE KICAl'U DK MOllO.VU 31 .vLU SHlOi-ULlil ^MTisCOiilJUTICU Elu cela suToranu contra mtârirei si lUtlumatumca giuiia,,|u‘'u> gamiui, gm mc-loru (cojiloru) şi ale differitclor errupjiunt a to petei, a le copu'Ul îl* 4 lo iote., Elu excită pofta de mâncare, loniflcă icssălurile, coinbatte paldi oa ai mollojeiea polei ji dă copiiloi-u vigdroa şi veaselia naturală. Eaio unu medicairientti admirabilii contra cojiloru produsso prin lapte şi unu dopuratifu excellentu. Sepositu in principalele piiarmauii 1___________I O spălâtor^să de rulărie fină, avizează pe onor. publică, că primeşto comande, avendtt deja o clientelă destula de a-leasă în înalta societate. Strada Dulghe-riloru No. 32. Anica Văduva. Une Manehis-seuse recoit des commandes concer-nant le lavage. 3 Ipotii-ffiuVcitif AU QUINQUINA & AU CACAO COMBINES VINUL TON1-NUTRITIF A LUI BUGEAUD CU BASA DE VIN DE SPANIA Are un gust fdrte plăcut. El este Litnicprescris de sommit&tile medicale ale Franciei şi Streinâtă{ei contra affectiunilor urmetore: Saracia sângelui Maladii nervâse de tot felul (Nevrose) Fdie albe, perderi seminale Diarrhea rchonică Hemorrhagii passive, scrofule ÂfTectium Scorbutice Pdriode de convalescentă a tutulor frigurilor In fine, acest medicament convine specialm9nte convalescenţilor, Copiilor slabi, Femeilor delicate şl bătrînilor s!' :i!i prin vârstă ni infirmităţi. -cttt—■—-T,*■ 3-.ru-.ii LA GAZETTE DES H0P1TA0X, LINiON MEDICALE, L’ABEILLE MEDICALE îg i)\ Recunosc superioritatea lui asupra tutulor celor alţi tonici ITVSfiSVL i_v - Vfri"" V«UC3r3CX Ol/iWt'Jii»* FaŞtricn si veisiJarc In gros Paris - LEfiEADLT IAYET e! P, 29, strafla Palestră. «P» BSP0S1T l'EWIitl iimut !,4 PAIttS, l’B" UMMU, 58, Bffi RltliSliil . Deposit în Romania in tăte pharraaciele cele bune. Bucurescî.—Tipografia Academiei Române (liberatori* Români) Strada Academiei 26 - >r:iv' mm -şm tyM—«y.-Tţs . [■«ţ.—v—------im u ■ _ — ■■■■ i Im i n ■ Ja www.dacoromanica.ro JOUI, 11 FEBRUARIE 1882. In Bucuresci şi districte nnmerulfl 10 ani ANULU XII, Nr. 2927. ij“b Preţnl abonamentului: pe an 24 lei, pe 6 luni 12 lei, pe 3 luni 7 lei; In districte: pe an 30 lei, pe 6 luni 16 lei, pe 3 luni 8 lei. OrI-ee abonament® ne în soţitu de valore se refusa. Abonamentele se face numai la 1 şi 15 a fîe-căreî luni. Directorii: I6n C. Fundescu. Pentru abonamente reclame şi annnciuri, a se adresa la Administraţiune. STRADA NOUA Nr 3. Pentru Prancia : la Societc Havas, Laffite dt Comp, f J Pentru Austria şi Germania, numai la Âdolf Steiner 8, Place de la Bourse, Paris. î ; Hambur£. (Germania de Nord). Pentru Anglia : la d-nul Eugene Micoud, 81 Pleet ji Pentru Ungaria la d-nuiti Moritz Wiets, in Buda-Street, E. C. Pest. Sftrvitflnnlat.z. Pest, Servitenplatz. Preţulii anunciuriloră : lima mică pe ] clame pe pagina III, 1 leu, pe a II, 2 lei şi pe a I, 3 lei. Pentru rubrica, inserţii şi reclame, redacţia nu e responsabilă Epistolele nefrancate se refusă şi articolil nepublicaţi, se ardă. Administratori) : I6n C. Fundescu. SCIRI TELEGRAFICE (Serviciul® fiarelor® streine) Praga, 20 Februarie.—Corospondintele din Pe-tersburg al ţjiaruluî Politik scrie nrmătârele: Cercurile Curţii povestescu pe faciă că, Woronzoff Das-koff, ca ministru, s’a lepădaţi) cu totulîi de ideile jfc srile de altă dată asupra panslavismului gi a repetată adese ori Ţarului că trebuie se lase pe corniţele Ignatieff, fiindu-că acesta este bănuită în strei-nătate că împedică eseeutarea tutori) avangeamente-loră pacinice ale guvernului. Rusia are prea marc trebuinţă de încrederea străinătăţii şi nu trebuie prin urmare preferită ţinerea comitelui Ignatieff ca ministru Ţarul® a răspunsă pâne acum într’unO chipi) evasivi), de vreme ce elă este convinsă că numai corniţele Ignatieff este destulă de energică spre a nimici din rădăcini corupţiunea funcţionari-loră şi a încheia o pace cu multele miliâue de sec-tatorl. AstQ-felă corniţele Ignatieff rămâne ministru ^ cu tâte sforţările pârlitului Curţii. Londra, 20 Februarie. — Cea mal mare parte din fiarele de dimineţă discută discursulă generalului Skobeleff şi ’şî esprimă surprinderea şi neplăcerea lor. Thnns dice: «A venit vremea se se puuă nă capătă discursurilor® aţâţăîdre şi neliniştită re ale âmeniloră cari se află într’o posiţiune atâtă de naltă ca generalulă Skob.leff. Acum este prima datorie internaţională d’a îngriji de aceea se nn se a-ducă Încurcături unul aliată prin discursurile şi acţiunile- castel militare rusesc!. Curtea din Peters-burg este datâre a dov-“'- IvISCU USUliî) D-LUI HITROWO {către O DEPUTAŢIUNE SLAVĂ DIN SOFIA In şedinţa de erl a camerei deputaţilorQ d. Pantazi Ghica a întrebata pe d-lfl ministru de esterne ce crede s<3 facă guvernulfl faţă cu discursul d-lul Hitrowo, consulul generală alo Rusiei, ţinut la Sofia către o delegaţiune slavă, şi publicată în Berliner lagblatt. D-la ministru de esterne a declarata ceea ce trebuie să declare una ministru liberala şi patriota; ministrula a nrih VIII, după cele povestite de către vestituia hirurga Persy—a avuta trei mamele. Ea a fosta aspru pedepsită de către soţuin e! Încoronata, tocmai pentru că ’I ascundea acăstă originalitate a organismului el. D-ruia Champinion a vBZuta în Bar-de-Duc o femeie, care a avută patru mamele, din cari două sub subţiără; d-rulă Marotte şi elă a văzută ună casă analogă. Suntă câţî-va ani de cândă spitalulfi sf. Antoine din Paris avu o bolnavă cu patru mamele, aceste două organe, ca să Zicemă aşa, anormale fură maî puţin dusvoltate de câtă «ele două obicinuite, dară cu t6te astea aveaă laptele într’atâta cantitate că copilulQ sugea şi dintr’eusele. Ivan Borel povestesce despre o femeie, care avu trei mamele, din cari două aă fostă situate în partea stîngă a pieptului, «âte trele aveaă lapte. Istoria ne povestesce că Iulia, mama lui Alesandru Sever, avu şi ea o asemenea anomalie. O mulatră la Caprebtadt, anume Maia, supranumita rodităre, avu trei perechi de mamele superpuse unele peste altele. D-rulB Kadner povestesce că acăstă femeie a născută o-dată patru copil şi altă dată cineî. Suntă caşuri cândă aceste mamele adiţionale se găsescQ prin alte locuri ale corpului femeiuşcă, aşa de esemplu d-rulă Rober, din Marsilia ne Zice că a văZută o femeie care avea o mamelă pe piciorrlu săB stângă, cu care hrănea cbiară co-pilulă săă. Acestă casă curiosă a fostă presintată ncademieî francese la 25 Iunie 1827. D-rulă Man-get a văZută ună casă şi mal originală, o femeie care avu mamele pe spinare; d-rulă Rollet sub rubrica «mamele dorsale» descrie în dicţionarul lui Deschambre casulă că, mamele aă fostă găsite pe umărulă dreptă. Bărbaţi! şi eî aă une-orî câte trel-patru şi mii multe mamele, şi cbiară s’a observată une-orî caşuri câudu aceste mamele fiinda bine des voltate dedeaa lapte în abundenţă. * * * O anecdotă despre Herschel. piaruia Siruis ne dă o anecdotă frumâsă din viaţa celebrului a-stronomă Wiliam H^rschel, care s’a născută în anulă 1738 la Hanovra, şi a murită la Windsor în anulă 1822. După ce acestă astronomă a descoperită pe Uranus la 13 Martie 1781, elu fu numită de către regele Ghcorgie ală III, astrouomulă curţii. ObservatorulB 9ăă deveni unu locă de întâlnire pentru curtenii regelui Angliei, şi într’o Zi veni regele în persdnâ urmată de archiepiscopulă Chenter-beri, dar printr’o întâmplare în Ziua aceea, tehscc-pulă cela mare ală luî Herscbel fundă dată josQ, stătea culcată în odaia observatorului împedicândă pe regele se treacă. Cu t6te astea regele păşi peste telescopă, şi vâZândă pe arhiepiscopală care se opri ’I Zise : — Dă-mî mâna, sfinte părinte, şi ’ţl voiă arCta călea spre cerii! Arbiepiscopulă de Chenterbeiy acceptâ. * * * Mi«Jl0culfl de a împiedica deşertarea în armată. — La ministerulă de resbelă din Loudra se ocupă actualmente cu ună proiectă de lege privitor la împedicarea deşertărilor!! din armată, infierândO pe soldaţi, obiceiă ce se practica în Francia faţă cu condamnaţii la muncă silnică. Şi pentru ca soldaţii s6 nu se plângă se voră înfiera gi sub-ofiţeriî. Acesta va să Z'°2 că trăimă în secolulă civili-saţiei ! O crimă teribilă Citimă în diarulu Noivorosiishi Telegraphe povestirea despre urraătdrea crimă teribilă care s’a comisii dilele din urmă în oraşnlă Socochi, din Basarabia. La marginea tocmai a acestui orăşelă este o casă mare şi spaţiăsă a domnului Winagradsky, ună nobilu care s’a stabilită aci de vre-o doue-Zecî şi ce-va de ani. Betrânulă Winogradsky muri anulă trecută şi lăsă o familie numerăsă, compusă din soţie, o femeie bolnavă, şi trei fete. După măr te a şefului familiei, soţia cu copii râmaseră în casă, în care locuiaă încă în viaţa soţului, păstrândă t6te obiceiurile vechi ale repausatulul, care ţinea în de-cursulă vieţel sale o casă deschisă, dândă serate şi prânzuri. In amilu 1881 sosi la Socochi ună tânără domn, care se declară a fi baronulă Zavalişin şi care legitimă sosirea sea în ac63tă orăşelă retrasă prin dorinţa d*' a cumpăra o moşie pe malurile Dnistru-lul dorindă a să stabili în sudulu Rusiei. Clima-tulă dulce şi locurile pitoreşti ale Basarabiei ’lă atrăgeă se alâgă acesta «Italie rusescă» cum o numescă âmeniî care să abată la Chişineu saă aiurea în acăstă nenorocită parte a României. Sosind ă d-lu baronă făcu cunoscinţă cu familia luî Winagradsky, de care a fostă primită cu mare plăcere, fiind că tânărulă bogată şi titulată putea să se considere ca o bună partidă pentru fete, în vârstă de a se mărita. Speranţa mamei a fostă legitimă, după ună timpă <5re-care baronulă Zavalişin ceru mâna uneia din fiicî. Cererea a fostă primită şi tânărulă trecea dreptă ginere în ochii orăşeniloră. ţlilele din urmă însă iată ce s’a descoperită: Marţi la 2 Februarie anulă curentă, fidanţata a dispărută din casa pârintescă împreună cu tăte giu-vaericalele şi banii în sumă de 15000 ruble, care se aflaă îu casă. Tânărulă baronă, care locuia îu-tr’unulă din otelurile oraşului dispăru asemenea. Poliţia fiindă avisată descoperi în grădina cbiară a casei d-nei Winagradsky, ascunsă sub zăpadă şi lemnăriă cadavrulă tinerei fete. Cine este omorîtorulă ? Unde se află tânărulă ? Iată cestiunî pe care le va descoperi păte justiţia. Instrumente optice Recomandămă tutuloră militariloră, ămeuiloră de sciinţă precum gi aceloră care aă trebuinţă de instrumente optice şr mai cu semă de binoglurl u-niversale casa specială de instrumente optice a fraţi lor fi Theimer din Amberg (Bavaria). Aci se găsescQ totă feluri de iustrumente optice lucrate cu muloă precisiuue şi cu preţuri forte a-vantagiăse. Ace'stă casă posedă mal cu se'mă binoglurl nniversale din cele trai bune, portative, lucrate în pele nâgră şi^cu'sticle'obiective de 43 m. m. Aceste frumăse iustrumente cu care cine-va se păte servi atâtă la teatru câtă şi pe mare şi pe câmpii, sunt puse în ună tocă fărte elegantă de pele ruse'-scă, fie-care bucată nu costă de câtă 15 lei 50 bani; acela care va cumpăra 10 bucăţi va primi una gratisă. Să nu se confunde acăstă casă vechiă cu altele de asemenea natură. ULTIME SCI iii ServiciulU particularii ală 'TELEGRAFULUI* (Agenţia Havas) Paris, 21 Februarie. — D-lă Roustan, ministru residentă ală Franci el în Tunis, va fi în curândă chemată la ună altă postă diplomatică. Berlin, 21 Februarie.—Gazetta Germaniei de Noră Zice că s’a acordată o atenţiune prea mare discursului generalului Skcbeltff. Petersbnrg, 21 Februarie. — ţfiarulu oficială Zice, cu ocasiunea discursului generalului Skobeleff, că declaraţiunile făcute de persăne neautorisate, nu petă avea nici o influenţă asupra politicei esteriărs a Rusiei, nici să modifice, în orî-ce modă ară fi, bunele relaţiunî ce ea întreţine cu statele vecine, relaţiunî basate pe amiciţia suveraniloră, interesulu popăreloră gi respectulă tratateloră. Constantinopol, 21 Februarie.—D-lă Tissot şi lordulă Duferin, ambasadorii Franciel şi Angliei, aă dată lui Assim paşa, ministru de esterne, ună răspunsă verbală identică la Nota verbală a Porţii de la 13 Ianuarie 1882 prin care acesta cerea es-plicărî în privinţa intenţiuniloră Franciel şi Angliei faciă cu Egyptulă. Respunsulă Zice că transmiterea directă Kedivulul a notei de la 7 Ianuarie 1882, nu este ună lucru nou, ci este conformă numerăse-lor precedente. Decă Păr ta doresce, Anglia gi Francia fi voru comunica ace3tă notă, alu cărei coprins este o probă că aceste două puteri nu s’aă gândită nici o dată a nu recunăsce drepturile suverane ale Sultanului asupra Egyptuluî. Berlin, 21 Februarie. — Sgomotulă ce se răspândise la bursă că Reichsanzeiger şi Gazetta Germani l de Nord Vur publica articol! îngrijitori îu privinţa discursului generalului Skobeleff nu s’a confirmată. Aceste două fol mi conţină a«JI nimică de asemenea natură. (Serviciulu de aŞil 4 ore sera). Coustuutinopole, 22 Februarie. — Germania a denunţată tarifulă anexată la tratatulă el de co-merciă cu Turcia. Căpitanulă Selby a murită aZî de diminăţâ în urma răniloră pe care le a primit săptămâna trecută mergând ă la vânătăre prin Artakia. New-York, 22 Februarie.—De câte-va Zile plouă continuă îu văile rîuriloră Obio şi Missisipi; inun-daţiunea acoperă ţărmurile acestoră două cursuri de apă la o distanţă de 15 mile. Paris, 22 Februarie. — Oficialulă publică numirea ’d-luî Tissot ca ambasadoră la Londra şi a marchisulul de Noiallc3 în aceeaşi calitate la Constantinopol. ADUNAREA DEPUTAŢILOR (Şedinţa de a$i, Mercurt 10 Februarie). După cetirea sumariuluî^şi a comuuicăriloră, d. Teodovian depune pe biuroulă Camerei ună proectă de lege, subscrisă de mal mulţi d-nî deputaţi, pentru a se acorda oficcrilorB care aă luată parte în resbelu pensia solda întregă de carapaniâ. D. A. Lahovary depune pe biuroulă Camerei un proectă de lege conţi a cumulului. D-lă C. Radu cere să i se aducă dosarile relative la salinele de la Târgulă Ocnei, căci pe câtă scie din causa unoru disposiţiunl greşite acele saline nu mai potu produce sare. Se respinge amaudamentulu d-luî Cogăinicenu prin care cerea se se ficseze anume prin legea pentru încuragiarea industriei naţionale localităţile tu care să se aşeze scălele preveZute de meserii. D. Ciupercescu desvoltă interpelarea privităre la refusulă guvernului de a se înfiinţa şi la Iaşi societatea creditului fonciară rurală. D. Ministru de financie respunde că guvernulă nu s’a pronunţată ancă şi că d. Ciupercescu s’a prea grăbită se prejudece chestiunea. La trei ore se începe cetirea raportului privitorii la legea tocmeleloră agricole. După cetirea raportului §i a proiectului de lege, d-lă raportoră dă esplicaţiunl în privinţa neluăreî în consideraţiune a petiţiei proprietarilor ă moldoveni, ca ne privindă numai cestiuuea tocmeliloră agricole. Petiţiunea prin urmare se trimite la comisiunea competinte. La 4V2 ore d-lu Oozadini deschide desbaterea a-supra proiectului de lege îu discuţiune. Senatulfl în şedinţa sea de aZî s’a ocupată cu discuţia pe articole a proiectulă de lege privitorii la învăţămâutulă agricolă. Infoi maţiunilo de a^t. Ieri spre se'ră d. Grigorie Bilciurescu, fostă pre-factă şi şefă de secţiune la ministeriulă de culte a atentată la viaţa sea încercâudu-se să se impusce Două glănţe ’î au pătrunsă îu pieptu. Rănitulă se află într’o stare desesperată şi nu scimă chiar dacă maî trăiesee in momeutulă de faciă. — Ieri s’a publicată în ^iarnlQ nostrn sub titlu crima de la oborfi o intormaţiuue luată din Z^* arulă Resbokdă română-, aZî, cercetâudă faptulă, amu constatată câtă de reă este pentru ună ^iar0 seriosu a se îrcrvde in cele Zise de către Z'are ca i celu susă meiiţiouatd. Oredemă de datoria năstră a avisa publiculă cititoru, că faptulă descrisă nu numai ră este o invenţiune bizară deră este şi născocit cu intenţiune pentru a înegri nisce âmenî consideraţi de tdtă lumea de prin prejură, ca proprietari şi comercianţi oneşti. Ni să comunică că numitulă N. Petrescu Oreţu a fostă deja inculpată în nisce fapte de furtă; ieră aşa numita fiică a sea nu este de locă copila sea şi că bărbatulă eî anume Coljiu se află în momentulă de faciă în temuiţa statului. Ultime Informaţinnl — D-lă G. Pmcscu, revisoră şcolară de Argeş-Velcea s’a permutată în acuiaşî calitate la Roman-Bacăă, în locnlă d-luî Gr. Coledinski, care trece în locnlu d-luî Petrescu. — In locuia d-luî Botez sub-bibliotecar, s’a numită d-1 Cuţana, absolvent ală facultăţel de drept. — Ministerulă Instrucţiunel publice a numită o comisiune compusă dm d-niî arhitectă Montureanu, Gr. Bengescu, Gr. Mano, B. P. Hâjdăă, pentru a ofărî planulă unu! locală pentru arhiva Statului. Tereuulă va fi totă cel de la Mibaifi-Vodă. jj — Călători sosiţi ’e la Galaţi anunţă că mulţi ofiţeri ruşi au irecutu spre Bulgaria. copi inZândă : tote legale, decretele şi regulamentele de la Maiă 1875 peni la ultimulu Decethbre 1881. Din care cele raaî principale suntă : Lege pentru recrutarea armatei,—lege pentru casa de depuneri şi consemnaţiunî,—lege pentru modificarea taxeloră poştale,—regulamentulă casei de depuneri şi con-semuaţiunî,—lege pentru modificarea taxei paten-teloră,—lege pentru urmăriri,—lege pentru recensământul ii şi modificările el,—legea ordinului Stâua României şi regulamentulă eî,—legea bileteloră i-potecare,—legea interpretativă a legel electorale,— lege asupra gosiţiuneî oficeriloră,— lege pentru a-nularea clauseî penale,—lege pentru judecătoriile comunale şi de ocăle,—regulamentulă porturiloră --Duuăreî,—lege asupra mărciioră de fabrici şi de comerciă,—lege asupra răspundere! ministeriale,— lege pentru băuturile spirtăse în regiă,—lege pentru revisuirea art, 7 din constituţiune,—lege pentru casa de economiă,—lege pentru organisarea Do-brogel,—Lege telegrafo-postală,—lege pentru ofl-ceril de reservă,—legea băncel de scoinptă şi circulat iune, cu statutele eî, — regulamcntă pentru constatarea litluriloră de proprietate în Dobrogia,— regulamcntă consulară,—lege peutru modificarea şi interpelarea art. 409 şi 410 din procedura civilă,—lege pentru administrarea exploatărel saline-loră,—lege asupra străiniloră şi regularamtulă el,—lege pentru ordinulă Corona României şi re-gulamentnlă el,—codice de justiţie militară,—lege pentru casele de credită agricolii,—codicele silvică,— lege pentru iuterposite şi dokuri,—lege penlru conversiunea scrisuriloru lunciare 7°/0,-—lege peutru espesiţiunile şi concursurile agricole şi industriale,— lege asupra burselor» de comerciă şi statutele -* loră,—lege asupra timbrului şi înregistrăm!,—ve-gu'amentulă casclovă de credita agricolă,— regula-rnentu de serviciă alu ministerului de finance. Formâudă unu frirte mare volumă cu preţulă de 12 lei.—Se află de \âuZare la tăte librăriile din capitală şi judeţe şi în depositulu generală la d-lă St. Iănide, baneberă, str.... M1NISTERIUL INSTRU0Ţ1UNEI PUBLICE A n xt n c i ii Tn Zioa de 8 Martie viitorii, urinând a se ţine licitare la prefectura judeţului Rîmnicul-Vftlcel, pentru darea în antreprisă a repara-ţinnei clopotneţel Episcopiei Rîînnicu din acel judeţfl, se publică spre cunosciiuţa doritorilor că devisulfl se pote vedea în Monitorulu oficialii No. "/81. p. ministru, Gr. G. Tocile* Iu Zioa de 6 Martie viitorii, urinând a se ţine licitaţie la' prefectura judeţului Vasluifl, pentru darea în antreprisă a reparaţiuneloră necesare bisericel Fâstîcî din acelfl judeţfl, se publică spre cunosciiuţa doritorilorfi că devi-sulfi se p6te vedea la Zisa prefectură. p. ministru, Gr. G. Tocilescu Bucurescî.—Tipografi# Academiei Eomâne (Laboratoriî Români) strada Academiei 26 www.dacoromanica.ro VINERI, 12 FEBRUARIE 1882. In Biicurescî şi districte. nmn&rulfi 10 ani. ANULU XII Ni 2928. Preţul abonamentului: pe an 24 lei, pe 6 luni 12 leî, pe 8 luni 7 lei; in districte: pe an 80 lei, pe 6 luni 15 leî, pe 3 luni 8 leî. Orl-«o abonamentil ne însoţiţii de valore se refusî. Abonamentele se face nnmal la 1 şi 15 a fie-ciiel luni. Directori!: Idn C. Fundescu. SOCIETATEA ACŢIONARILOR!} „TIPGG RAFIA TELEGRAFULUI,, < , Toţi d-nil acţionari cari n’afl rospunsi! primulfl vSrsământfl pe Ianuarie şi alţi douilea pe Februarie, suutii rugaţi a’lfi face în colii mal scurtă timp la d-lfl Hadu Pătărlăgianu, casierulti, de nude vor pnrui chitanţe în regulă penă la finele celui din urmă vărsă menţii, cândfl voiTi priimi acţiunile. SCmi TELEGRAFICA (Servicinlu ijiarelorfi streine) Londra, 21 Februarie. — Corespondintele din Paris alţi cjiaruluî Daily News a avută alaltă ert 0 tntrevorbire cu generalulă Skobeleff, din care par interesante următdrele observaţiunl, despre care co-"Oîpondintele declară espresameute că generalul0 Skobeleff le-a recitită şi a constatată esactitataa loră, G^eralulfl jlise : «Nu cugetă a încinge furtuna, c’ voescă a o înlătura, şi aedsta nu se pdte face de câtă printr’uuă limbagiă francă. Cândă jlică că e-sistă ună faptă neplăcută, apoi eă nu suută responsabilă pentru esistenţa lui; acestă faptă este ne-înlăturabilitatea Unu! resbelă mare, dâca austriacil voră continua cu năbuşirea slaviloră din Bosnia ş-Herzegovina. Brăscă resbelulă, pe cinstea mea, ’my e grăză de elă. Doue-jlecî şi una de mii de flmonî aă căzută sub comanda mea într’o campanie, şi totă ceea ce este desgustătoră, crudă şi demnă de ură în arta militară, le-amă aflată. Deci scopulă meă este ca, prin aderării, s8 dobendesefl acele resultate pe care compatrioţii mei credă că le voră putea dobândi prin resbelă şi pentru a căroră dobândire eî voră începe resbelulă; deca diplomaţii voescă a’şl închide ochii în facia fapteloru, atunci nu se va putea câştiga nimică prin aşa numita discreţiune diplomatică. Cei duo! mari maeştri al diplomaţiei aâ fostă Cnşimvell şi principele de Bismarck, şi aceştia aă vonsită în totă-d’auna cu fraucheţa dmeniloru prac-ticî, cari sciaă ce voiau şi înţelegeaă cum o pu-teaă dobândi».—«Şi ce doresce Rusia?» întrebă corespondintele. Skobeleff răspunse : culturei din corpurile ndstre legiuitore von! găsi unO mijlocii maî bnnfl ca să asicure esecuţiunea invoeleî pe o cale umană şi se protegă drepturile sătenuluî, noi voind fi cel d’ântâifl să ne raliemd la acesta mijlocii, căci dorimd cu o oră mal nainto să vedenii! desfiinţată actuala lege şi să se pue und capătă abusurilord de totfl felul a ce se faed pe spinarea bietului sătenii. Nu mal pote merge cn starea actuală de lucruri şi nu putemd sta indiferinţl du-ne că acestă stare pote să aducă o strofă socială. Auuld trecuta nisee săteni împrumuiându-se de la unii arendaşd evred din plasa Gla-vacioc, districtuld Ylaşca, satfl ald cărui nume ne scapă din memoria, acel săteni plătiră de mai multe ori banii, vândură câte o pereche de bol şi suma după el o dete o-vreiulul, ensă datoria nu s’a achitata şi nenorociţii datornici erad espuşl a’şl mal vinde şi a doua pereche de bol ce mai aveaţi decă nu interveneam noi, deca nu se trirne* ea o anchetă. decă acea anchetă făcută de iutegrulo magistrata Zenidi nu constata adevărultl, uu raporta ministrului de justiţia şi deca acesta nu destituia pe judecătirulfi de pace Papa-dopulu care judecase în avantagiuld evreiulul ş1 în desavantagiuld nenorociţilord de săteni. Amd publicata tjilele trecute petiţianea ţăraniioni de la Tunari, proprietatea d-lul Vernescu, precum şi nisce notiţil cari aretad câtd suntd de esploataţf acel săteul şi câta de nenorociţi. Publicămd astă-cjl uni! contracta agricola ald d-lui Moşoid, din Râmniculd-Săratd, amied-politicil ald d-lul Yernesca, contractd care conţine disposiţiunî ne mal pomenite şi ,spâi-mântâtdre. Decă amd voi să publicămd âncă asemenea eseuiple şi asemenea contracte, amd avea cu sutele. DerO credemd că nu e trebuinţă. Totă lumea scie şi toţi oratorii cari ad vorbita erl din tote partitele ad constatata rănld ce bân-tue populaţii!nea rurală şi posiţinnea tristă în care se află' faciă cu legea cea veche a toc-melelor agricole. Ea jtrebue der inlocnită, atât în interesuld sătenuluî câtd şi mal cu semâ în interesuld proprietarului. — Domnnld A. Lahovary a depusd ieri pe biurould Camerei uni! proectd de lege contra cumulului. Unde se aştepta să fie priimit cu apiause şi să capete uni! triumfi!, d-sea a incercatiî uni! eşeefi, pentru că proectuld era făcuţi! totfl în prevederea cândfl va veni la putere să aibă mână liberă pentru amici şi protegiaţi, Subt guvernulfi conservatori! erafl membrii al pârlitului cari într’adevărfl cumulai! câte trei şi patru funcţiuni. Nu vorbiinfl de aceia cari cumulai! 6 şi 7, cum era repausatulfl Yiorănu, de şi dintre aceştia erau mulţi. Subt actualulfl guvernfl aiui! dori să ni se spue care anume are mal mulţii ca două fuuc-ţiunl, şi -aceştia chiar suntfl forte puţini. Primirea rece dărd care s’a fâcutfl pro-punerel d-lui Lahovary a fosta că majoritatea arfl voi să se facă o lege prin care să se opresc;! cumularea chia a două funcţiuni, ceea ce nu arfl plăcea d-luî Lahovary, pentru cause bine cuvântate. Majoritatea, cândfl s’a pronunţata cuvintele «nu pote cumula de câta douS funcţiuni,» a strigata tuna, una !» DărO admiteinfl propunerea d-lni Lahovary de două. Peutru ce d-sea vine tocmai adi cu ea şi u’a presentat-o când era ministru. ei.l'r fl îl-, j Ultimulr. discursfl alfl generalnlnl Skobeleff 1 este judecaţii In Berlin cu mal pucină as-prme de câta cum s’aul fi cre^utn. Nord-deutsche Allgemeine Zeitung, organulQ de pre-dilecţiune al principelui de- Bismarck, se măr-J ginesce a constata că generalul continuă a-şl ! juca roUilfl săfl ca apostoli! de resbold alfl : panslavismului, şi că ultimuli! săi! discursfl, ( întru ceea-ce privesce aţâţările şoviniste contra germanismului, a întrecuţii totfl ce s’a fâcutfl până acum de felulfl acesta, şi ar putea să îngrozescă spiritele fricose, dâca auto-rulfl nu s’arfl presenta într’unfl chipfl prea J ostentativii. Câtă pentru Serbia oficială, apoi ' ea are de şicuri! în moinentulfl de faciă altfl-ceva cu mulţii mal importanta de făcutfl de câtfl d’a juca după fluerulfl pawslavistfl alfl generalnlnl Skobeleff, de şi acestă fluerătură a resunatn destulei de plăcuto în urechile n-nora din fiarele parisiane. Pe când Norddeutsehe Allgemeine Zeitung se esprimă astfl-felfl, unfi altfl ^iarfl tot din Berlin, National Zeitung, se arătă mult maî asprn faciă cu generalulă rusa. Aceşti! ^iara nimptoIni făcută de jnd'-ţă de la casa de . » 3 luni .... Paris la vedere . . . » 3 luni .... Londra la vedere. . . . » 3 luni .... 210 123 100 Vând. 87. 97.V2 101. 100 V, 100.3/* 100 v* 220. 30. 290 1410 92 2 >/ 0 4 o 212 125 101 " io 8V0 5 °l 8°/o 7°/0 FI. Mărci y Franci DE ÎNCHIRIAT SI DE VINZARE r • Doue perechi case, una compusă diu 6 camere şi dependinţe, iar cea-l’altă compusă din 3 camere dependinţe şi pivniţă totii în aceiaşi curte. Doritorii care vovă bine-voi a le lua cu chirie sec a le cumpăra, se voru adresa la proprietară în Dealu Spiri, Strada Seneca No. 4, de la grădiua «la Capră» prima uliţă pe stânga la sub-senanata, proprietară. PaulmaSlănicenu. y x ANUNCIIJ DESFACEREA PEPIN1ER1L0RU La grădipa lănid, nu în suburbia Icduel aprăpe de bis. Icăneî, pomi roditori, altoiţi Su : mită Brăslea, situată stg, polonă, No.104, se află de văndare _ de diferite specii din cele mal renumite calităţi şi de diferite etăţi. Preţulă pomiloră se p6te vedea în catalogă. Domnii amatori din districte şi din capitală voind a avea catalogulfl, se voră adresa prin eeistole la (lisa grădină şi îndată li se va trimite. Plantatul» pomiloră pentru primă-veră a sosită. 8—1. Un profesor de limba italiană, do-resce a pivda lecţiunl. de limba italiană cu ună modă fărte les-niciosă pentru a putea învăţa cine-va. Doritorii se pot a-dresa la adm. farului Telegraf ulii. Uae blanchis- seuse recoit des coinmaudes concer-uant le lavage. ^TLT!»»ti»»»i»rnTriiTifinrtrr»«TrTrnrmTrrniiii»iMl INJECŢIUNE GRIMAULT & î“ cv ,. 1T11111 un v MATICO «iJOfcli. Excl usi vmente preparată cu foiile Matlcou toi •din Peruvia, ăcăstâ injecţiune’şi au câştigată in Hă. Ba puţinuanniuâ reputaţi une universallă. ti a cu ra riseşce in puţină timpu sculamentele celle mai Tebelle. DeposMla Pari*,, ehma CRIMSJLT a Cu, 9, rue Videi ne, şi in principalele Pharmacii R. EMIL SCROB X3A.3SrXISXXJ Strada Nouă No. 10, alăturea cu toa-gasinele «VILLES DE FRANCE», strada e situată vis-â-vis de biserica Sărindaru/— Execută t<5te operaţiunile dantistice şi aşezarea dinţiloră artificiali în aură şi cauciuc, după sistemele cele mal nuoî americane în perfecţiune. Preciurile mal moderate de cât pretutindine. Săracii oră în tdte filele operaţiuni gratisu. DEMETRIE I. SERREA uniculu Xylographfi română medaliată cu medalia de argintă la esposiţia Concordia Română, stabi-lindu-se în BucurescI se însărcineză cu totă felulu de lucrări atingătăre dc arta xylographică^cu preciurl moderate, adresa : Ser. Isvorulul-Nc. 19, subt Mihaiă Vodă. SE CIUTA USD TINERI] care vorbesce românesce şi nemţesce, avândă poftă a voiagia , la MENA-GERIA KLEEBERG. SIROPD ş. PASTA de LAGASSE de Seve de Pin (Bradu) Maritimă Jtir fSS CU Lado Rliospliafo de laice Philadelphia 1876 Phosphatulă de calce este sub- VlENNA 1873 stan la, minerala oca (nai respâmfitâ alâlu la Omeni câtă şi la aiiimah Elu formei)ă totalitatea ăsseloru şi intra in composi]iunea cărni i, şi a sângelui. Ca pentru sănătatea 0-mului ae fie assocurată, Posphatulu trebue se existe in corpu in cuan-titatedeterminată;căndu elu lipseşce maladia survine, şi pe dată ce s’in-cepe introbuinlaroa lui. pofta de mâncare şi forţele revine. Femea însărcinată, doica, copilit lu care măreşce şi se desvoltâ. au adessea lipsă de Phosphate de calce; atunciu muma slâbeşce. laptele ei ’şi perde cualilăţile nutritive; copiluludin partea lui doperccjă, elu sul'foră de colici, dc diarr/ieă.creşco cu anevoie; dentiţiunea lui sc face reu, piciorele lui se refusă alu porta. Şi este in aceste diferite caşuri că administrarea Phosphatului produce elTecturi surprinzători EITicaci-tatea lui viu este mai pulinu mare căndu trebue datu tâlă vigdrea unei conslltuţiunt sfârşite, fie prin excossc de lucrare sau de plăcere, fie printr’uâ alimentai!une deioc-tuossă saă uă maladie de lungă durată. înainte d’importantele lucrări a-le D. Dusart, Phosphatul 1 de calce nu aă fostă cunnoscutu altu felii de cătu in stare de pudră nesolubilâ, trecând u adessea prin stomachu şi intestine fOră a-fi attacate. D'acolo, rosul ta ca au fostă prea puţină întrebuinţată in therapeuticâ. Insă astâ-di, 1). Dusart offeră acesta pre-oiosu aginte subtu uâ formă solubilă, mistuinduse şi assimilăn-duse.fdră difficultate, d’acea Vinulă şi Siropulâ cu Lacto-Phosphate de calce, care portă numele lui, pe dată ce au appărutu au foştii im-brăţişato de către intregulu corpă medicală alu Franciei. In resumatu, Vinulă şi Siropulâ de Dusart au pentru effectu d’a da forţe dăndu poftă de mâncare şi d a concura prin acţiunea Phosphatului de calce, la consolidaţiunea osse-loru, la formaţiunea nvuşchiloru şi îmbogăţirea sângelui. EUe convină: Noul ne voniQ opri numai ta ciu ua ot servaliunllorfl următârr • Phosphatulu de calce oonvlne acelora cărorâ oleulu de fleatu de morunC i« cate derangialnn) sad ostenlloră, liind-c*. (flrl a lucra d'aceaşil manieră, cu iote acestea elfi oonstifue and element» de restaur&ţlune 31 de Iurtă. O' GUBLER, Medlcu alC spitalelor» din Paria . In eonvalescenţlle de friguri typholdo. In albuminurie, diabetâ, acolo unde economia este profundă attinsă. Lacto-phosfihatulă de calce producectlecturlle recoiislituitUre celle mai rapide, a Observafiunile D" slache, MOaOD, tahoieu. Copiiloru pa ligii sau rachitici, Bolnavllonî de pepiţi. Phthisicilorii (oftico-şiloru). Doiciloru pentru Fetelor» tinere care se form£§!J, Bolnăviloră de tto-machu, BSl' S-'tiloru sltbi'l fanorisa abondenfa 11(1 51 bogaţia Uiplnui şi pentru a preue»i colicile şi diarrkeele copiiloru. • Prin administrarea Lacto■ phosphatulu! de calce doiciloru, ală căroru lapte afl tostu incălifilă $1 aă produssu la copil diarrheâ verde şi serdssă, noul amu văŞulă acostă stare Hoinară dispărută }l copii revtniji la sănătate. ■ O- DOLBEAU si PAQUET, inajiune minerală. • In totă dă-una căndfl olrulfl de OcatO de morunu este indicată, noui amu constatată călu d avantagiosu a fi tostă dă da concura-mente Suiupulu de OusjnT, a-le căruia proprietăţi aperitive complectă acţiunea. > D’ BIANT, Căutârr espei 'inentale asupra Pliospliatului de caice . A mă publicată mai multe casurt de phtbisie bine confirmate, dintre care una cu uă deslrugere complectă a unul plămănă. cltrarissile prin usulu VisULff Şi ală Smo-n 1.1 i de Dusaiit, ou carne crudă ca alimenta. » D‘ OELZENNE. i Rapiditatea cu care pofta do mănoare vine suină influenţa Vinului dr Dusaht. lai bătrânii şi adulţii slăbiţi, păle caractorisa acesta medicamentă; mei uâ dală elă nu m au înşelată. • O’ PINEL. Întrebuinţarea tu! in hiberculăssa este dublă mai intăiu elu lavoris&fă, rR iăte sările calcere, iransformaţiunea cretaceă a tuberculului, şl elu exersa m mitriţiune uă acţiune din cehe mal importante. • O' RABUTEAU. oiţă'ilfl iti 1 t ■ (rid ir; S I .ti 1 K 1 (1 iii ilrr .. - 1 fflsfi Imv ,97 11 AlŞ I( >E Lacto-phosphatulu au dată in totă dă una celle mar bune resultate. făcăndu gestiunea facilă laptele bogată, abondantu, şl copilul» vigurosă • O fESTRAERTS, Directorulă Scaipeitit Medicală din Belgia. lnc Penr’nele slabe de peplu, acele atifise de Tusse, Răgu-şilă, Qrippă, Catarrne, Bronchite, Stingerea vocel şi AsthrHU, suntu sigure d’a găssi uă potolire rapidă şi cu- >’• fa------*------ O----------o--------- 1-----— - ^ — îAffracissire in intrebuinţarea principuriloră balsamici a-le sBşbraduluî maritimă concentrate in Siropulâ şi in Pasta de ■ sevă de Pin (bradu) de Lagasse. Depositu la Bordeaux Pharmacia LAGASSE şi in principalele Pharmacii. La MEIS, cassa GBIMIULT & C“, 8, rue Vivienne. in principalele Pharmacii din Francia şi din sfreinâtate. CataVrhnlfi, nâdufulfl, sufo-catiunea si idie bdlele organelor» respiratorie sunlsi vindecate prin Tuburile. I.evaeseur, 3 fr. in Francia, — Ltuuntur farmacistu-chimistu de clasa l-a, 23, rue de i» Mommie Deposit in BucurescI: la d. zUrner, si in tdie farmacielc. In specialfi la d-lu EITEL R.ISSDORFER pharmacistu la Bucureşti, f Vindecate la momen-lu cliiaru cu liapurile «ullnevruluice,-ale d-rul«I Cronier. Preţul 3 fr., entia, in Francia. PARIS, v n BJ .in ote iii •iii'jdi 'li . M ii i.'Of tţ?3i1 #♦< ♦ ♦ V a- ♦ I i l ♦ ♦ % !♦! m ♦ ! Rugăniti pe clienţii noştri! de a nu confunda aceste bilete cu a-celea ale loteriei din Hamburg, etc.; siguranţa şi onorabilitatea absolută cari presidă la tragerile Loterielor austriaco fiindu cu to tulQ cunoscute şi a-preciate de lumea financiară. din aniU 1864 din anul 1864 TRAGEREA OFICIATA LA 1 MARTIE 1882 Siguranţă absolută, garantată de gnrernti Rugămu pe clienţii noştri! de a nu confunda aceste bilete cu a-celea ale loteriei din Hamburg, etc.; siguranţa şi onorabilitatea absolută cari nisidă la tragerile Luierielor austriace fiindu cu to -ulfi cunoscute şi a-preciate de lumea financiară. Viitdrea tragere a acestuî împrumutu va avea locii la 1 Martie 1882 sub îngrijirea, supraveghierea şi garanţia guvernului! austriaca. Cererile de bilete însoţite de costulii lorii în bilete hypot.ecare ro-. mâne, timbre poştale, gropurî seu bilete la vedere pe o piaţă a Europei trebuesc adresate, cât maî ’SE POATE CAŞTXGA: 1 losu de fior. 200,000 s6u 440,000 lei 1 lotu de fior. 10,000 s£u 22,000 iei 1 ” ” ” 20,000 „ 44,000 „ 2 loturi „ „ 5,000 „ 11,000 M N ^ n 1 „ „ ir Don aa onu II a î mm 9 9(\a w ~ n 1,000 99 99 2,200 44,000 „ 2 loturi „ „ 15,000 „ 33,000 „ II 3 ,, „ „ 6 loturi de florini 1,000 seu 4,400. Peste totii 1,400 câştiguri din care eelâ mai inicu este de 200 fiorini Fie-care bilet dând dreptul la viitorea tragere şi la totalitatea câştigurilor COSTĂ 15 LEI, 5 bilete nu costă de cât 70 LEI. curând posibila adininistraţiuiţei* du MONITEUR DE LA CHANSE UNIVERSELLE, VIENA (Austria) I iarulu oficialii al imperiului austriac va conţine lista tragere! şi va fi trimişii gratisu tutuloru acelora car! vorb cumpera bilete. WT CÂŞTIGURILE voru fi plătite în aurii la domiciliaţii CÂŞTIGĂTORULUI W ❖ m ♦ ♦ m ❖ # V # ♦ ♦ m ♦ ! ❖ ❖ ■i ❖ © ❖ ♦ $ © ❖ ♦ m ❖ # ♦ MENAGERIA KLEEBERG LINGĂ GRAND CA FEE DE BOULE V ARD MENAGERIA CEA MAI MARE DIN LUME. UNT IF1 J E - O ^ ftt E IDZ de doue ori HflMITULU SIMES1REA ANIMALELOR FEROCE Cea d*fntein Ia4 o. şi a doa Ia 7 ore stfru FRECIULti INTRA REI : Locală 1, 2 fr., Locală 11, 1 fr., Locul III, 50 b, Detaliul! se p<5te vedea pe afişe. Cu deosebită stimă, F. KLEEBERG. in; VJV7IPL ŞIINCHIRIAT de laSI- Jflj | JT" U * ‘*1 Georga, o casă în centrulQ oraşului, strada Pătraşcu-Vodă, No. 8, sub. Sfântu George nou. Doritorii se vorâ adresa la No. 30 stra'a Coltel. RKMJI1ITA ALIFIEde KANI CUDOseua sub numele de alifie Coengiopulo. Acdstă alifie a vindecată cangrene, răni vechi de 20 ani precum şi rana numită Cer-cengea, în fine orl-ce rane, cunoscută de cel mal renumiţi doctori al capitale. Se găseşte de venţjare la magasinulO d-lul D. Georgescu, strada Lipscani, No. 27.—Acestă alifie se dă gratisfl săracilorO însă la domicilinln mefi propriu, si rada Speranţei, No. 28. Mar ia Coengiopulo. lifl io BucurescI.—Tipografia Academiei Române (Laborator» Români) Strada Academiei 26 www.dacoromanica.ro SÂMBĂTĂ,.13 FEBRUARIE 1882. In Bucurescî şi districte munferulft 10 ani. ANULU XII, Nr. 2929. fn §g Tf III ■“'« B jSii£D^I ■ g oliii- "^P^i K fl . . fllllTE fiOTB'fl ClflVOJeC^Bj.li I^^B- f f H»jB el* olegbijsiq i^HH |B^Hl -.toqidMÎ oîoq el i? m:o»îio feoS Vu'.ni j pftrionoitar nr Sîai?fiîaft*• >î WUU V Preţul abaDarnentelu) pî an 24 ibl. pe 6 lnnîi2 lei, pe 3 luni 7 lei; în districte: pe an 30 leî, pe 6 luni 15lei, pe 3 luni 8 lei. Orî-«e abonamentu ne insoţitu de valore se refnsă. Abonamentele ce iaoe numai la 1 şi 15 a fie-carâî luni. -cl a , .familia isn -*->—-tar,—Ip** A'U b Oleeoii •I* 8 I jBtmiH c .rfrt—’-rky?— hfim iBiirectoEă f I6n GLFundescîl. Pentru ftbohanittntâ reclame ţii anuncinrl, a se adresa la Administraţi ane. • 4 STRADA NOUA Nr 8. Pentru Franci» i îd Societe Havas, Laffite & Comp, 1 Pentru Austria şi Germania, numai la Aâolf Steitier 8, Place de la Bourse, Paris. i Hamburg. (Germania de Nord). Pentru Anglia: la d-nul Eugene Micour1- 8] Pleei , Pentru Ungaria la dnulu Moritz Wiets, în Puda-Street E. C. i{' Pest, Servitenplatz. Preţnlr annnciurilorn : linia mică pe pagina IV, 25 bani, reclame pe pagina IU, 1 leu, pe a 11, 2 lei.şi pe a I, 3 lei. Pentru rubrica, inserţii şi reclame, redacţia nu e responsabilă Epistolele nefranca+e se refusă şi articolii nepublicaţi se ardă. Administratorii : I6n C. Fundescu. -fliseu anq -□os ,iSOCIETATEA ACŢIONARILOR,!} „TIPOGRAFIA TELEGRAFULUI,, mi ilaV. «î î‘ — cţ Toţi d-riiî acţionar! carîVaă răspunsă primbla vărsământă pe Ianuarie şi ală douilea pe Februarie, suotă rugaţi a’lă face în ceia maî scurtă timp la d-10 Radu Pătărlăgianti, casierul!, de unde vor primi chitanţe în regulă pene la finele celui din urmă vărsăraentiî, cândQ vorfi priimi acţiunile, i-O. ut ,3 l \ . „„SCIRI telegrafice (Serviciulâ fiarelor! streina} ■Berlin, 22 Februarie.—Nota publicată astăzi de fîforddeutsche Allgemeine Zeitung asupra generalului Skobeleff, n’a produsă nicî o impresiune deosebită şi este comentată de presă îu diferite chipuri. Vossische Zeitung di ce că ea, nu face altă ceva de câtă se sporăscă îndrăânăla pânslaviştiloru. Rreuzzeitung afirmă că punctulu de gravitate uu se află în discursula generalului Skobeleff, ci în aceea deca elfi îşi va continua nepedepsitu agitaţiunea. Acesta ijiară scrie într’unu tona energica : A Din doue lucruri unuia : său că generalulă Skobeleff trebuie sfi fie desaprobatu îu publică. de către guvernă!! rust‘ şi so fie făcuta pe câta se pdte de fie^Stămătorb, sdfi că asicurăiile de natură contrarie, asicurările de amicie şi de strânsă legătură din #4 dea guvernului ruâ! sunta fără nici o valdre pentru noi şi pentru politica nOstră. De aceea aşteptări! şi' din parte-ne decluraţiunl positive şi fapte corespuniarulu la France anunţă că uisce studenţi bulgari aă presintată Sâmbătă o adresă generalului Skpbeleff şi apoi adaogă Londra, 22 Februarie.—Din iniţiativa Austriei, puterile pregătescu rgspunsulu la notele identice ale Engliterei şi Frauciei Iu acesta răspunsă se accentudză în chipulO celu mai puternica principiulă eă nicî o putere n’are dreptuia d’a interveni in modă specială în afacerea egiptenă. ft Afi Jblfi.TOPnf Al R ^ î . I P *. săbiiă nu pdte fi. De aceea voma trece la partea a doua, în care d. Cogăluicenu a vărsata multa venintt, pentru-că s’aO publicata ie Bomâmdu mai urmStdrea observaţiune: nu publicămă nici o a- alesO numai contracte de învoell agricole care dresă, nici răspungulă generalului, deru ie mul-ţumimA a apune că întâlnirea a tostu fdrte cordială. îs Mia ar uaso s’aa făcute dincolo de Milcov, esprimându-şi totd de o dată via sea părere dB răQ că nu s’aO publicata asemenea contracte şi de dinedee de Milcov. Nimeni n’a tăgăduita că atâta dinedee câta şi dincolo de Milcov se află proprietari şi a-rendaşl cari voescO să ia şi cenuşa din vatră ţăranului, derO nu este maî pucina adevăraţii, după cumO a mărturisit’o chiarfl d. Carp, o o. i ei r. că peste Milcov starea ţăranului e maî de Petovrtnrg, 22 Februarie. - Aeupfa nouei ît posiţiuni oratorice a generalului Skobeleff, presa rusă observă o adâncă tăcere, numai Petersburgija Wjeăomosti o desemnă ca seridsă, pe când a Deutsche Pctersburger Zeitung declară că nu se pdte crede, cum ună generală care se afiă în serviciulâ activă şi care este iota de o dată adjutanţii alu Ţarului, pdte vorbi o temenea aiureală, care predică resbolulă contra vecinilorQ şi o n6pte de Saint Barihelemy contra propriilorQ concetăţeni de rasă germană. OrganulD oficială ţfice că discursula generalului Skobeleff n’are nici o însemnătate. ăi 1 - 'l> (i CU .i^0£’r Cataro, 22 Februarie^ — Situaţiunea din Crivos-cie este neschimbată. Trupele continuă a lucra.la întărirea posiţiuniloră loru. Cfivoscianiî, întăriţT prin insurgenţii din Bratlo şi prin bandele Iul Mukalovici şi Govacevici, încercă mereă atacuri desperate. Nl-Dlca eî aprindă focuri în diferite puncr tet se înedreă prin strigăte se deştepte atenţiunea trupeloră şi atunci; prin căi u< practicabile şi prin munţi, ;se »ncen‘ă a se repezi de pa; tea opusă asu- Deru cbiard deca s ard fi publicata contracte de învoell agricole lacbeiate dincoce de Milcov, aedsta n’arO fi, festa 6ve o d»vadă mai multa că actuala. JegB nu este bună şi că u-nele disposiţiunî din ea ţrebuescd modificate, spge a se pune. capătă abusurilord ? Acesta o scia d. Gogălnicdcu totd aşa de bjne ca şi noi, derd d-sea a voita să facă din acestă nepublicare unO cald de bătaiă contra guvernului şi a 7orbi de moldovenisme şi muntenismQ. .N’a reuşita cu cestiunea Basarabiei, n'a re-' agita cu ceştiunea Dunării, şi de aceea d-sea ■ a făcuta ieri o nouă ’.ncercare! are sunîemO şicuri că nu ’I va reuşi, de yieve ce aci nu este vorba nici de moldovenisme, nici de mun-tenişma, ci numaî do înbunătăţir a sdrtel ţăranului. Ciudata ni se pare ânsă argumentata d-lui Cogălniceanu, pe care s’a .întenfeiatfl spre a cere eri în Cameră (respingerea 11 tril în con- sideraţie a proiectului de lege! D-sa a, Timpului. Nu voia căuta să înşira aci tât câte le i spusft acesta d-nB, dârB mă voia mărgini numai, a înregistra câte-va din cele mal bâcăne afirmări al* sâle Prima afirmare, care se distinge printr’o însemnată doză de ridicola este aeeea, că gUvernula con-servatorB a fosta aiâtB de părintescB pentru sătânfi în câta deficiltdu pe care ’lu-a lăsată în visterie la resturnarea sa de la putere, a fostă cauzată de ne-esccutarea săteniloră ca să’şi plătescă dările, Trebuie să spun că acăstă afirmare a fostf sujh liniată de aplausele asistenţilorB. CredB că guvernula arB face bine să publice cifra datoriei sătenilorQ, rămasă din timpulB guvernului conservatorB şi cu cifra datoriei proprie-tarilorB şi arendaşilorB ne-executată în timpulB a-celuia-şl guverna, pentru a vedea ţera pe cine a ocrotita şi pe cine a apăsata, acela guverna pe care 'le-a susţinuta ţi'lB susţine ancă d-la Păucescu. A doua afirmare, sâB ma! bine £isG, a doua cugetare bine simţită a d-sâle, este aceea relativă ’a proiectele de reformă a lege! electorale şi a lege! judecătorilorB. «Cum, a $isB d-3a, cândfi sătenulB n’are ce mânca şi este în starea cea mal mizerabilă, d-lfi C. A. Rosseti îî spune ca să mergă a alege pe der putaţî şi pe judecători ? Cum, din alergăturile pe cari va fi nevoita se le facă, atunci cândB nu va mal putea vota prin delegaţiune ca astăzi va, eşi bogăţia sea ? Săteanula n’are ce mânca şi d-la C. A. Rosetti îlQ trimete să alegă pe deputaţi. ■ Acăstă însemnâxţ a’lB îmbogăţi?» Ori că d-la Peucescu să face că nu pricepe cunţi merge lucrulG în realitate, şi atunci este nesincerB, ori că în adeverQ nu se pricepe, gi atunci îl plânge Da, d-le Peucescu, săteanulB^alegândB elă pe deputaţi, directă şi din liberala săB arbitru, se va îmbogăţi, şi etă prin ce misterB: SăteanulB, alegendQ directa şi în libf[tate, va &-alege deputaţi cari să’I represinte cu adevărata interesele şi cari, renindB în Adunarea ţărel vor vota, leg! cari voru fi de natură a’I aduce bogăţie. După d-la Peucescu, a venita la tribună d-lfl Labovary. D-sea, care întrebuinţâză mal multa nasulQ de câta gura când vorbeşte, mal are şi darulB de a se exprima îutr’o limbă pe care, srntB sigurO, că sătenii după moşia d-luî de la Vâlcea, nu găseşte cu cale a o înţelege. Acesta domnB, a debutată printr’o nesfârşită tiradă, asupra: Arab Tabieî, Basarabiei, împământenire! evreilorB, cestiuneî Dunărei, etc., etc., şi tâte urmate de o perfectă explicare a tendinţeloră^par-tituluî liberalu şi în speciala ale d-luî C. A. Rosetti, pe care ’lu-a acusatB că nu are nici unu po-gonB de pămentB în ţeră. D-sea a declarata că or-cine se va atinge de proprietar! este unB om care voeşte să semene vrajbă în ţâră şi se facă agitaţiuni. Va se di că de astă-^î înaiute orî-ce tâlharQ, nu va avea de câta se cumpere câte-va pogâne de pă-mântu, nainte d’a se pune pe tâlhărită, pentru a fi asigurata de impunitate. NotezB că tăte aceste declamaţiunî şi vorbe late, d-lă Lahovary avusese grija de a le însemna pe o câlă de hârtie. Pupe d-la Lahovary a vorbita d-la Holbau, care de şi a declarata că nu are nici unu pogonB de pământa (ca şi d-lB C. A. Rosetti) cu tăte acestea a protestată în numele Moldovei care a fosta acu-sată gi calomniată în jjiarulu Românulu. Pe cândB d-sea spunea cu emfasă că este unB proletara, strălucirea lanţului săB de aura, care ’I atârna de giletcă trimetea raze diafane pe frunţile tuarilorB proprietari al Munteniei. In sfârşita, pentru a mal împuţina urîtulu efecta pe care l’a produsa micula nu mărfi de proprietari presenţî, d-la generala Florescu a declarata că aB sositu o mulţime de adhesiunî de prin districte. Acesta a sugerata unul domnB presenta ideia că în vederea greutăţii de a se transporta a proprie-tarilorO, aru trebui să se convăce o nouă întruniren se se aşeze unB telefona în sala Ateneului şi se se puie în comunicaţie cu tăte oraşele ţărel. La A-teneu unQ oratoru va lua cuveatulu şi toţi proprietari! oposaDţî adunaţi în câte o sală unde vorB fi introduse sârmele telefonului, se vorB putea des- www.dacoromamca.ro TELEGRAFUL!} 3 făta din ascultarea nepreţuiteloră frase ale iluştri-^ lorii orator! de la Ateneu. Este de observaţii că fn acostă întrunire n’aă vorbită de câtă doul tiner! : Directorulă farului Timpulă §i d-lă Lahovary împreună ou ună proletară. li. Dintre bătrâni! proprietar! al ţerel nici unulâ. In resumatu întrunirea conservatorilorâ a fostă nnă semi-fiasco, şi acesta pentru a fi generosfi. Veclnica*! pomenire!.. [ — —-—-------------------------------- Sta-tnH lui George Lazăr — In urm* apelului personală făcută |de comite-tulă provlsoriă pentru rădicarea statuel lui Lazăr, mal multe persâne doritdre a se rădica acostă statuă cum şi delegaţii ad-hoc a! corpului profesorală secundară din Capitală. întrunindu-se Duminică, la ora 2 d. a. în sala facultăţii de Dreptă a Universităţii, aă decisă a se provoca o adunare mai nu-merăsă, la care suntă invitate a lua parte tăte persdnele care dorescă a contribui pentru ridicarea unu! atare monumentă, în adeveră naţională. întrunirea se va face Duminică, 14 Februarie, ora 2 d. a. în sala facultăţi! de Dreptă a Universităţii. Comitetnlă provisoriă pentru ridicarea statueî lnl Qeorge Laiăr. CRONICA JUDICIARA Mercur! la 10 curentă venea înaintea tribunalului din Ilfov, secţiunea II, procesulă intentată * de d-lă Athanasiade în contra giarulul l’Indepen-dance roumaine. f Se reamiutâmă, în câte-va cuvinte, causa acestui diferendă. Iu anulă trecută, onorabilulă advocată fu însărcinată s6 apere înaintea consiliuluî^de iresboiă pe căpitanulă Culcer, dată judecăţel pentru pretinsulă violă ală unei minăre de naţionalitate francesă. D-lă Athanasiade avu fericirea sg obţină acuitarea clientului sSă. Peste două ijile apărea în VIndependance roumaine, relativă la acdstă afacere, nnă lungă articole, îndreptată pe faciă în contra ^distinsului apărătoră. D-lă Athanasiade, pusă directă In causă, creoa de 11 Februarie, că regalitatea uu s’a făcută, ci s’a proclamată numai ună rege. D-sea constată că regalitatea s’a făcută âucă de la 11 Februarie 1866, pentru că se pusese pe tronă i-deia independenţei ţdrel şi mărire! naţionale. Declară că nu este nici o cdrtă între d-sea gi d-lă Brătianu gi nici nu va fi. Răspunde la afirmarea d-lul Cogălnicdnu care a Zisă că unirea a făcut-o numai moldovenii gi constată că mai mulţi munteni aă lucrată pentru u-nire. Spune că d-sea n’a voită să impue acestă lege ci din contră a cerută mal ântâiă avisulă consi-lieloră judeţene şi apoi a presentat-o corpuriloră legiuitdre pentru a se discuta şi modifica or! cum se va găsi cu cale, numai să se facă ce-va pentru îmbunătăţirea sdrteî săte'nulul. Se declară contra amânărel, pentru că nu înţelege ca nisce proprietari se nu cundscă ce este de făcuta spre a se înlocui legea de a^î atâtă de de-sastrdsă. Cere sg se ia în consideraţiune legea şi a-poi să Sd numdscă o comisiune de 30 membrii cari celă multă în Zece Zile se aducă o lege complectă care să apere şi interesele săteanului ca şi pe ale proprietarului. Senatulă necomplectându-se n’a ţinută ieri şedinţă publică. Informaţinnile de a ta 9 ore a. m. — Ni se comunică că sesiunea ordinară a Cor-puriloru legiuitdre sg prelungesce ■ pene la 15 Martie inclnsivă. Acdstă prelungire se justifică prin aceea că bugetele şi o mulţime de legi însemnate trebuiescă votate. 4 TELEGRAFUL!! CASA DE SCHIMB TOM A T A O IU No. 60. Strada Lipiscani, No. 60. Pe $ioa de 11 Februarie 1882. Comp 5 °j0 Renta amortibilă. . . . 86.‘/4 87. V, 5 °/0 Renta Română . . . . 86. 87. 6 °l0 Obligaţiuni de Stată. . . 96. ^ 97.i/2 7 °/0 Obl. căii. fer. rom. Regale . 100. 101. 6 °l0 Scris, funciare rurale . . 99.V2 100i/2 7 °l0 » » urbane . . 99. 100.3/t 8 °l0 Imp. municipala .... 100.i/2 100 % » Casei pens. 300 1. . 214. 220. Impr. cu prime Buc. (bil. 20) 1. . 29. 30. Acţiuni «Dacia» (500 1. buc.) . 285 290 Acţi. Bănceî Naţion. Rom. . , 1400, 1410 Scris. fonc. urbane 6°/0 . . . 91 92 Obligaţii eşite la sorţi £ * i 6°l0 Obligaţii de Stată . . . mm ffi£ fc 5‘- ăJe' 6°/0 » Căilorti fer. rom. Regale 99 ,/2°/0 • .< 1 8°/0 » Domeniale .... 8°/0 » Municipale 8°/„ . . Renta amortisabilă - Cupoane F ir ;, tivii De Renta Română exigibilă . . Di » Obligaţii de Stată 6°/0 . . » » Căile fer. Rom. Reg. % °!o » » Domeniale ' exig. » » Municipale .... » Scrisă, f. rur. şi urb. exig. Diverse Aură contra argintă | » » Biletele Hypotec. .; » » » de B. N. a R.) 91/ Oi * U io l.7/s °lo Fiorini val. Austriacă.... 210 212 Mărci germane 123 125 Bilete de bancă francese . . . 100 101 •~ măcinată „ 4 — Caf. Mart. fin prăj. „ 4 80 „ » măcinată „ 4 — Cafea Moea prăjită 6 — „ „ măcinată ti — Cafea Eio II, fin pi«ată 3 — „ » IIIj fin pisată 2 40 Cafeaua se vinde pe loeu comptatu şi fără varia-ţiunî de preciuri. S. TRANDAFIRESOU. PREFECTURA DISTRICTULUI ILFOVt P1IBLICATIUNE La 15 Martie viitorii a. c. s’a decişii de onor. comitetulQ permanente prin încheierea No. 371 a se ţine a doua licitaţiune pentru darea în antrepriză a construcţiunei ca-zarmelorti necesarii regimentelorfi 6 şi 21 de dorobanţi, precum şi pentru cazarmele şi grajdurile a douS escadrdne de călăraşi. Se publică spre cunoscinţa generală că li-citaţiunea în argtata Zi se va ţine în pretoria comitetului permanenta prin oferte cari se vorO primi de lă ora 1 — 2 p, m. Planurile, deviZele şi condiţiunile acestei lucrări se pota vedea de amatori în orî-ce Zi de lucru în cancelaria sa, de la orele 11 la 4 p. m. Prefecţii C. Cretenu PROFESOARE de limba germană şi de piatio, dispunendu de eâ-fte-va ore libere, doresce a mal găsi şi alte lec-ţiunî în specialitatea sea. A se adresa administraţia acestui ^iaru. Doctorală NEGURA întorşii diu străinătate, locuesee în propria sea casă, strada Colţea No. 35. Vis-ă-vis de- Primărie. Con-sultaţiunî dimiueţa de la 9—11 ore.*- f*' ----------------------------------------------------------- Ialbc şi Jeamaica de la celebra câsă Eggers şi Franke din Brema, sin- gurele apreciate de publiculfi sunoscetorfi, se află de vânzare în Bucuresc!: En gros la d-niî Mo-roianu & C., G. Ionescu & C., şi fraţii Crezoinu. En detail la d-niî Carol Ghersabeck, G. şi V. Pencu, D. Martinovicî, I. Kosman, D. G. Moceaun, P. Barbulescu, V. I. Racovitza, Păun Popescu, D. Theodoru, I. Colţescu, fraţii E. Duro, D. Staicovicî, în Craiova la d-niî Părvan N. Rădnlescu, G. S. Furtuneseu, J. G. Popovicî, N. Stojanovici, D. M. Mihăileano, şi Avram Iovanovicî, etc. Represintante pentru România!: H. WARTHA, Comptoir: St ada D6mnei, No. 5. y casele cu loculfl lorfl din Callea Gri viţa No. 66, în întindere de 80 stînjenî lungime şi 14 st. facia. Doritorii se vorQ adresa la sub-semna-tulQ în Strada LucacI, No. 51. G. ŞŢ1RBESCU. unuia m Airaariu general al României PENTRU 1882 Biuroulfi : .Strada Polonă,. No. 70, Bucurescî. cjaibiâj). o ip eiss-oiî inJn i FSENTESlOLlllRin^/triT llJqueururl, rosoglil, mastică, romuri, rachiiX, ţuică, cognacurl, vermuturi, oţetu, etc. de la celebra casă Ed. Schotz din Briinn se comisioneză cu preţuri şicondiţiunî favorabile la d. H. WAitTHA, representantele casei, comptoirulstr. Dâmneî No. 5 SE QASESTE PE LA T0T1 A PARFUMOUn^%> GUAFORU lUn profesor farmacişti PULBERE OREZC SPECIALĂ preparată cu BisnvctrTia: ie GH. PAY O, Rue de la Pairr, 9 PARIS 'de limba italiană, doresce a preda lecţiuni, e limba italiană cu unii modu fdrte les7 aiciosu pentru a putea îDvgţa cine-va. Doritorii se pot a-jdresa la adm. Ziarului Telegrafulă-. CHIXRTia W LI N SI * ’Jne blanehis- seusc nrecoit des commandes concer-nant le lavage, Marele succes al cbttraei Wlfnsţ sefBato-reşce proprietăjei sile de a atrage irritatiunea la surfaţia corpului. Medicii cei mai buni o recommand in contra irritatiunilor Pcpiului Guturalelor, Broncfviteion Durerilor de gât. Grippelor, Rhumausmelor Durerilor. întrebuinţarea sa este Jin cele mai simple şi din cele mai lesne, Uă singură upplicaiiun este de agiuns. — Paris la J. WJins* et C'\ 31 rue dc Seine; in România înlote jiliaimaeiele ( A exige numele WiWTsţ ţi, » T: rriti-i ob OJidic DESFACEREA PEPINÎEiîlLUM ^^^La grăiina Idnid, nu milăBrăsiea, situată în suburbia Icdnei, str. Polonă, No.104, aprdpe de bis. Icdneî, se află de vendare pomi roditori, altoiţi de diferite specii dîn cele mai renumite calităţi şi de diferite etăţi. Preţulfi pomilorfi se p<5te vedea în eatalogfi. Domnii amatori din districte şi dimpapitălă voind ‘ ’ «sa ft\h a avea catalogulfi, se vorfi adrfesa’^fih eeistole la Zisa grădină şi îndată li se va trimite. Plantatulfi pomilotîiu pentru primă-veră a ieîeoibăi infaeq (In ->8—1. ________, .................. sositu. 7N A prin LICITAŢIE, spre tăere pâlcurile de păduri ce nu suntu In esploatare, dupe moşia Surdesca-Glodăneaşca a liberii Biserici Armâseşti, din Comuna Armăgeştî, judeţulfi Ialomiţa. Se vorfi ţine doufi licitaţii de către d-lu Iordache Zosima, Cbitorulfi şi administratorulfi Bisericeî, una în Z'ua de 6 Decembre şi alta la 13 Decembre anulă curent, în localulu administraţiei Bisericeî din numita comună pentru cândfi anaatoru spre a putga qpneura, vorfi fi îu80ţiţî de garanţii în regulă, şi cândfi vor vedea condiţiunile venZări prin licitaţie. tt DE lACHRAT w satas:,, 0 - daiă mobilată,. Strada Carol I, No. 14. A se adresa chiar acolo. UIMIRI \JWUI DE MBHBDINU. se VIllLILI I IjivRl ^ de venZafe numai cu 15 lei vadra Ia d. Păun Popescu, banul Slătari [IGIENA ORAŞULUI BUCURESCÎ de ăr. V. Bianu, broşura de 300 pag; în 8°, A eşitfi de sub ţipară şi^se află de venZare la ^librăria. Socecu et Comp. şi Graewe. Preţul 3 lei. nî Se cumperă epurl de casă la Menageria Kleeberg de lîngă Grand Hotel de Bouevard. M SffbbnMpI u. i'ş ®uoD ®5i jj A"VlSXJ ’H D-loru ARHITECŢI ui ?nas PRIMA CALITATE DE TARII ALBU delaFUKNICA din Sinaia şi ' VAîttf Dît)B ÎULIOC De venZare cu preţurile cele mal moderate -----t ulufcoo Doritorii se potfi adresa la d. A. Lin «lenlberg, Calea Victoriei No. 35 şi Ja Peposittt lîngă gara Tîrgoviştea, m ♦ # ♦ ♦ Rugămfi pc clienţii noştri! de a nu confun-' da aceste bilete cu a-celea ale loteriei din Haraburg, etc.; siguranţa şi onorabilitatea absolută cari presidă la tragerile Loterielor austriace fiindfi cu to-tulfi cunoscute şi a-preciate de lumea financiară. T din anul 186f din anullSGl TRAGEREA OFICIALA LA 1 MARTIE 1882 ________________ ulufl . Siguranţă absolută, garantată de gnveniîi * j ubs iu ' ________________ -i.i , , gaiicD .G . P : fculfl , V ..I Irj ■ :î.-u , •: v.-pirffegad I .0 -li*. Rugămfi pe clienţii noştri! de a nu confunda aceste bilete-eu a-celea ale loteriei din Hamburg, etc.; siguranţa şi onorabilitatea absolută cari | r< sidă la tragerile Loterielor austriace fiindfi cn to -ulu cunoscute şi a-preciate de lumea financiară. i:D (1 , --I Yiitdrea tragere a acestui împrumută va avea loeu la 1 Martie 1882 sub îngrijirea, supravegh.ierea şi garanţia guvernului austriacă. Cererile de bilete însoţite de costului loru în bilete nypctecare române. timbre poştale, gropurî seu bilete la vedere pe o piaţă a Europei trebuesc adresate, cât maî ) tj' cOt I — rr . U Uî ■ •• JG SE POATE CASTIQA : ,um NiU .3 .1 rp5*1 ur.H ,r» SR1 Vi » » n n 200,000 s6u 440,000 lei ,1 1 lotii de fior. 10,000 22,000 lei 20.000 „ 44,000 „ 2 loturi „ „ 5 000 „ 11,000 „ 15.000 „ 33,000 „ II 3 „ „ „ 1,000 . 2,200 ,i 6 lotnrl de florini 1,000 sen 4,400. ibniJaiîoH . ’jApr nil ‘i 1 îosu de lior. 1 1.................................................................................................... Peste totii 1,400 câştiguri din care celu mai micu este de 200 florini. Fie-care bilet dând dreptul la viiţorea tragere şi la totalitatea câştigurilor .COSTĂ 1,5 LEI, 5 bilete nu costă de cât 70 LEI. 21 i curând posibila administraţitmei du MONITEUR DE LA CHANSE UNIYERSELLE, VIENA (Austria). 1 iarulu oficială al imperiului austriac va conţine lista tragereî şi va fi trimişii gratisti tutuloru acelora cari vor ii cumpera 1 lete. iBT CÂŞTIGURILE voru fi plătite în amu la domiciUulu |. National Zeitung vede In acesta declara-ţiune numai mărturirea că uufi generală ras în activitate este totă atâtă de puţină angajată de’politica guvernului sbă, ca cumă acbsta ar fi o opiniune privată. «O asemene stare de lucruri, adăogă citatnlă 4iartb 86 numesce de ordinară anarchie; şi acestă resultată este vrednică de observata pentru guvernulă generalului Ignatieff, care s’a introdusă printr’ună manifestă In care Czarulă ’şl accentua voinţa sea d’a mănţine absolutismulă.» Tbte aceste declaraţiunl ale «Jiarelora germane ne dovedescă o dată mal multă câtă de mare este in Berlină sensaţiunea produsă de discursulă generalului Scobeleff. Şi mal nu putea sg fie alt-felă, de vreme ce se scie că a-cestă generală este âucâ în activitate şi se bucură de o deosebită ambre din partea Cza-rulul. — O depeşă ne-a anunciată publicarea unu1 articolă de Mesagerulu guvernului rus In privinţa sfaturiloră ce se dă Muntenegrulul. Astăzi găsimă în Norddeutsche Allgemeine Zeitung ună resumată din acestă articolă care ne pare interesantă şi de aceea îlă dămă aci. ^că-lă : Răscbla din Kerzegovina se simte fdrte multă în Muntenegru. Totuşi ea, după tbte probabilităţile, n’ară atrage lntr’atâtft asupr&T atenţiunea publică, dbca relaţiunile locale şi situaţiunea ţârilorff învecinate n’arfl suferi posibilitatea pentru bre-carl complicaţi uni. Deelaraţiunile ce corniţele Kalnoky a făcută în delegaţiunl ne facă a spera că liniscea din Europa nu va fi turburată. Corniţele Kalnoky care a trăită multă vreme In Petersburg ca represintante al Austriei, trebuie sS cunbscă In destulă de bine dispe-siţiunile ce domuescă în Rusia. Nu mal încape nici o îndoială despre sinceritatea dorinţei principelui Muntenegrulul d’a înlătura orl-ce neînţelegere cu Austro-Ungâria, cu tbte acestea lui ânsu-şl nu’I este uşoră d’a convinge pe muntenegreni că este de trebuinţă a îndeplini îndatoririle naţionale şi a respecta cu asprime neutralitatea. Aceste cunoscinţl suntă atâtă de străine muntenegreniloră, în câtă este fdrte cu greă d’a-i obicînui cu ele, mal alesă cândă aceste cunoscinţl suntă în contrazicere cu simpatiile poporului, care privesce pe herzegovinenî ca pe fraţii lui. Cu tbte acestea trebuie să se dea o deplină dreptate principelui Nicolae, că din parte’! luerbză îu chipnlQ colă mal corectă. Fruntariile Muntenegru-luî suntă năpădite de mulţime de locuitori pacînicl cari caută o scăpare în Muntenegru, ast-felă că principatulă este ameniuţată a fi înţesată de fugari, a câroră îngrijire este fbrte anevoibsă. Este cu totulă neîntemeiată sgomotulă despre o pretinsă alianţă încheiată între Rusia, Muntenegru şi Tureia, in care poporală crede şi care a dată nascere şi la alte sgomote totă atâtă de nebune despre o întrevedere secretă între principele Nicolae şi Derviş-paşa. De faptă principele Muntenegrulul nu pbte s§ dordscă alt-ceva de câtă întărirea desvoltăril pacl-nice a ţării sele şi înlăturarea tutorO neînţelegeri-loiă. No place a crede că elă va reuşi în acbsta, de vreme ce Austria, decă amă sta să judecămă dup§ deelaraţiunile corniţei. î Kalnoky, are intenţiu-nea a proceda cu multă indulgenţă faciă cu elă. Guvernulă austriacă înţelege naturalmeote fbrte bine că principele nn dispune de nisce ast-felă de forţe care să’I pbtă oferi posibilitatea d’a închide pe deplină fruntariile Muntenegrulul, şi prin urmare nu i-se va cere ceia-ee nu pbte îndeplini. De altmintrell chiară pentru Austria este mal avantagiosă d’a avea ună vecină pacînică şi amică, de câtă a’şj crea în flancă ună inamică activă. Afară de acestea onorabilitatea! în genere recunoscută a ministrului austriacă de esterne şi înţelepciunea probată a principelui Nicolae suntă nisce garanţii destulă de bune.' Rus:a a avută adesea-orî ocasiunea să dea dovedi că are ferma otărîre a-şî îndeplini îndatoririle şi a nu vătăma interesele nimănui. Este d’o absolută trebuinţă ca, în intetesulă tntovă maviloră puteri www.dacoromanica.ro 2 TELEGRAFUL!} şi alfi principatelorfi slave chiarfi, se se mănţină relaţiunile amicale şi să se asicure liniscea fu Europa. Dări! celfi mai bună midlocfi d’a ajunge la una ca acesta, este o aspră îndeplinire a îndatori-rilorfi luate de către fie-care din părţile interesate. D’ALE ZDIILEjX 9 D. prefectu de Botoşani însciinţeză că, de tăi re primarul!! comune! Gorbănescî, s’a prinsă furulu de vite, numită Gheorghe alfi lui Tudosachi Teutnţ condamnată de curtea de Iaşi la duoî ani îi chisfire, şi s’a înaintată penitenciarului din Iaşi, unde ur-mfiză se ’şî facă osânda. — D na Maria Rosnovanu, presidenta comitete-lorfi unite a d-loru române din Iaşi oferindfi gratis din depositulfi comiteteloru mal multe efecte şi obiecte pentru infirmeria regimentului 13 de dorobanţi, rainisterulă exprimă viuele sale mulţumiri societăţei de bine-iacere a d-neloră române din laşi, pentru acestă patriotică ofrandă. — D. D. Ghiocheanu, oferindfi o casă compusă din trei camere, curte şi dependinţele necesare, pentru a servi ca localii scfileî de fete din rom una Crâmpfiia, judeţului Olt, pe termenii de 5 ani, n.i-nisterulu exprimă d-luî Ghiocheanu mulţumirile sale pentrp darulu făcuţii. i : A i'i “ ' SCRISORI DIN BASARABIA (Gorespondinţa particulară a TELEGRAFUL UI) Chişineu, 9 Februarie 1882, Tristă şi plină de presimţiri negre este viaţa nostră. O fierbere surdă, o nemulţumire generală cresce în tfitâ ţdra şi naturalminte că biata ţera mea s<5 află fatalminte atrasă de corentula in care este asvîrlită Rusia întregă. Societatea aşa dâca nu inspectorulă, dârQ delegatulu ministerului, care nu ţine comptfl de greutăţile cu care are: să se lupte institutorulG, îlă notesă răă îu raportul săQ de nu promovă celfi puţină două din trei părţi; şi ministerulă avertisâsă atunci pe institutorii ; ceea-ce s’a întâmplată la mulţi; şi, acum de curândă, unuia dintre cei mai buni institutori ; ast-felă că institutorulă e silită, spre a se recomanda, să promove şi elevi slabi*. La acâsta potă răspunde : îu ceea ce mă privesc», ataft opinată tot-d’auna în raporturile mele că nu toţi elevii suntă ateuţi şi silitori ; că părinţii sunttt cu totulă indiferenţi, în câtă târte puţini e-levî potă să aibă meditatori; dără lipsirile? dâră sărbătorile? Din 365 $ile ale anului, şcăla func-ţione'ză numai vre-o 170 de fjilej; gi dâca elevulă va mai lipsi 30 şâă 4Q $ile, înţelege fie-care ve-sultatul; ast-felă, dâca într’o clasă cu 25 elevi Zece suată bun!, Wâsta probâsă că cei 15 suntă leneşi; şi că institutorulă ’şi a făcută datoria; cu tute că cultivatorul ii celă bună să silesce a face productiva şi tereuulă ingrată. In iotă casulă, e-levulă slabă trebue să repete clasa, în interesulă săă ş’ală institutorului; alt-felă, resultatulă este celă constatată de on. d-lă Tocilescu la lyceulă Matheî-Basarab; şi atunci culpa eşte a institutorului. , Nu potă termina mai bine acestă răspunsă de câtă cu urmâtârele cuvinte ale fostului directoră alO ministerului instrucţiunii, ce a presidată conferinţele revisoriloră, în lipsa d-lui miniştrii. «Amă constatată cu mirare, Şicca d-sea, că, în «genere vorbindă, învăţătorii şcâleloră rurale îgî «împlinesc datoria mai cu multă zelă de âât biălţi «din institutori; causa pâte să' fie că aceia -aă mai «multă sfiială de autoritatea şcolară; şi cbiară «după primirea numirii definitive, ei suntă mai «modeşti de cât cei d’al duoilea. Aceştia, credendu-se «inamovibili, îşi permită neglija datoriele lorii, ne-«socotindă adesea chiară legea şi regulamentele «şcolare ; prin urmare, facă atenţi pe d-nii revi-«risorl în privinţa acâsta, spre a’l rechema la îm-«plioirea csactă a datoriei lorii; căci pe viitoră «ministerulp va fi silită să ia măsuri seriâse Qon-«tra celoră negligenţi». Ună revisoră observă atunci delegatului d-luî ministru, că Causa este favoritismul#; căci alt-felă răulă ară înceta. C, D. Aricescu. ► ULTIME SCIRÎ Serviciul# particularii al# «TELEGRAFULUI» (Agenţia Havas) \ Vbena, 24 Februarie. — Tâte persânele aousate cu ocasiunea catastrofei de la Ring teatru aă primit aijl de diminâţă însciinţarea actului de acusaţie. Munich, 24 Februarie.—Le Courrier Bavarois Zice că regele Louis a adresată cabinetului întreg o scrisâre îu care îi esprimâ recunoscinţa sea regală. Londra, 24 Februarie. — Camera Comunelor#. Sir Carol Dilke, sub-secretară de stată la esterne, respingând ă la o întrebare a d-lui Burke, Şice eă în ceea-ce privesce Egyptul, guvernulă englesă lu-re'ză în unire- cu Francia gi în înţelegere cu cele-l’alte mari puteri. Viona, 24 Februarie.—Camera deputaţilor, după două şedinţe ţinute adi după amâză şi săra, a primită proiectulă de lege privitorii la mărirea drepţii rilorii de vamă de la Martie viitoră înainte. După ună viă incidenţă provocată de declaraţiu-nea unui deputată din Triest, d-lu Wittmann, a-nunţândă că deputaţii din Triest voru vota proiec-tnlă în speranţa că dorinţele oraşului loru voru fi satisfăcute, ministrulă comerciuluî a declarată că puvernnlă va face totă posibilulă pentru interesele comercial' ale Triestului; a respinsă cu tâte acestea insinuaţiunea unui deputată cum că guvernulă ară fi făcută nisce făgădueli contra ur.ei âre care oferte ce i s’ară fi făcută. * : I ADUNAREA D E P tJ TAŢII,.0 li Şedinţa de ieri Joul 12 Februarie. După cetirea siimariuluţ şi a comunicăriloră, d. Gâlcă cere a se vota mai curâudă legea pentru a so da lociu(oriloră lipsiţi de hrană ajutoră. Epurescn anunţă o interpelare în privinţa suprimăm subvenţiuneî de 7,000 .lei b!sericeî sântului Nicolae din Giurgiu IJ-Ut ministru de justiţie citesce mesagiulă re gală prin care corpurile legiuitâre suntă pn lungite până la 15 Martie. D-lu G. A. Roselti vorbesce asupra legei privitor©' la învoelile agricole. D-sea Zice că n’a venito se apere nici legea fostului ministru de interne, căci prea e proprietăricâscă, nici pe ac ea a comitetnlul delegaţiloră, căci n’o mai cunâsce. A venită să vorbească pentru că de 40 ani este necontenită acnsat, şi că chiară ieri acâstă acusaţiune a fostă făcută de către unu omă pe care îlă stimâză. D-sea arătă cum până acum sătenii aă fostă necontenită nedreptăţiţi. Domnia sea face istoriculă prin care a trecută fasa împroprietăririi săteniloră şi câtă a lucrată partitulă liberală pentru acâsta şi ce aă făcută conservatorii ca să împedece împropri tărirea. Răspunde d-lui Căgălnicănu care a ^isă, tocmai în dioa de 11 Februarie, că regalitatea nu s’a făcută, ci s’a proclamată numai ună rege. D-sea. constată că regalitatea s’a făcută âucă de la 11 Februarie 1866, pentru că se pusese pa tronu i-deia independenţei ţerei şi mărire! naţionale. Declară că nu este nici o certă între d-sea şi d-lu Brătianu şi uici nu va fi. Răspunde la afirmarea d-lni Cogăluicenu care a Zisă că unirea a făcut-o uumai moldovenii şi constată că mai mulţi munteni au lucrată pentru n-nire. Spune că d-sea u’a voită să impue acâstă lege ci din contră a cerută mai ântâiă avisulă consi-lieloru judeţene şi apoi a presentat-o corpuriloră legiuitâre pentru a se discuta şi modifica ori cum se va găsi cu cale, numai se se facă ee-va pentru îmbunătăţirea sârtei sătenuiui. Se declară contra amânăreî, pentru că nu înţelege ca nisce proprietari se nu cunâseă ce este *de făcută spre a so înlocui legea de a$î atâtă de de-sastrâsă. Cere să se ia în consideraţiune legea şi a-poi să se numâscă o comisiuue de 30 membrii cari celă multă în jiece giile se aducă o.l»ge complectă care se apere şi interesele săteanului ca şi pe ale proprietarului. După aceea s’a primită propunerea d-lui C. A. Rosetti, s’a luaţii legea în consideraţie şi s’a numit o comisiune de 21 membrii cari, împreună cu mifcetulă delegaţiloră, se modifice aeeită proiectă de lege. Iuformaţiunile de adi. La informaţiunile nâstre de er! s’a trecută că «se Ştse cum că d-lu I. N. Brătianu, perceptorulă de roşiu, ară fi vinovată numai de negligenţă.» Informaţiunea e greşită. Scimfi din contra, că însăşi d-lă fostă perceptoră a declarată culpabilitatea sea de delapidare. —Ni se comunică că mai mulţi răi făcători s’aă încercată să predeze cantânele de pe linia fera'ă Iaşi-Ungheni. S’aă luată măsuri energice pentru prinderea loru. — A sâră pe la 8 ore, birjarulă cu No. 549 intrândP în curtea casei cu No. 5 din strada Popa Hera, unuia din caii săi a căzută îu u iă puţu ce se afla neîngrădită în curte. In urma maî multor silinţe, bietulă animală a fost scosă fără se păţâscă ceva. Ară fi de dorita o maî multă îugrijire pentru a nu se întâmpla nenorociri. —Se şlice că intendenţa armatei, în urma unui ordină primită, a luată disposiţiunî ca de la 15 curentă se nu maî îndestuleze armata din Capitală cu pâne de la manutanţa militară, ci fie-ore corp să’şi procure pâuea necesară de la stabilimente particulare din Capitală, eră manutanţa militară îu locă de pâine se fabriceze pesmeţî. —Cu trenul accelerat de Verciorova, mâine seră sosesce îu Bucuresci Principele Ourousofif, ministru ală Rusiei. — In momentulu câudă punemă diarulă sub presă, reporterului nostru ne aduce trista informa-ţiune că ună focă mare a isbucnitu în stabilimen-tulu arsenalului din Dealu Spirei. —■ Iuspectoratulă vapâreloră danubiane ne face cunoscută că de ieri s’aă reîncepută cursele vaporului locală între Galaţi şi Brăila. Pornirea de la Galaţi la Brăila în fie-care (li la 3 ore p. m. Pornirea de la Brăila la Galaţi în tiă-care (li la 9 ore a. m. Neconsolatulă fiu D. N. Floiu precum şi neconsolatele fiice Eugenia Novacescu şi Cate- j rina Stoenescu şi ginerii Alecsandru Novacescu , şi Ion Stoenescu aă durerea a anunţa perierea I prea iubitei icră mamă şi socră. MILITZA N. FLORU încetată din viaţă la 12 (24 Februarie j 1882. Inmonnâuţarea va avea locă Duminecă j la 12 (24) Februarie la cimitirulă Bellu la j orele 2. p. m. Cortegiulă funebru va porni i de la domiciliulu decedatei strada Mihai-7odâ No. 46. BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIE liaportiilu Consiliului de administraţie către adunarea generală a acţionarilorii, din Şina de Februam' 1882 Domuiloră acţionari, Conform art. 48 din statute avemu onârea a v6 presi-ntli darea nâstră de sârnă despre operaţiunile Băucei în cursulă anului 1881. După cum veţi biue-voi s vedea doricele ce vă voru espune, instituţie nea uâstră, care pentru prima âră încheie unf brianţii anuală, a intrată deja în mersulă regulaiă ală afacerii ru. Operaţiunile serie aă luaţii o desvoltare destulă d. însemnată şi pu-temă şlice că aă dată resultate satisfâcătâre. Pentru a ne conforma art. 3 din lege şi statute şi spre a sarisface în parte necesităţi simţite, amă înfiinţat sucursale în Iaşi, Craiova, Galaţi şi Brăila. Cele două d’ântâiă au începută a funcţiona la 1 Martie âr cele două din urmă la 16 Martie 1881. Resnltatele ce fie-care din ele aă datfi le vomă arăta de o dată cu acelea ce a dată Administraţia Centrală pentru fie-care specie de operaţiuni. CAPITALULU SOCIETATE VSrsămentul acţiunelor Capitalulă Societăţii se compune din 24,000 acţiuni. Elu a fostă versată în curentul anului 1880, afară de ună mică restă de lei 95,800. Diu acâstă sumă s’a versată în cursulă anului 1881 : L'i nuoî 91,300; rămâne deru a se maî vărsa lei 4,500. In acâs ă cifră se cuprinde şi suma de 1,500 lei, valârea a 3 acţiuul ne emise. Conformă art. 9 din statute, dâca sub-scriitori acţiunilorn nu voră da cuvinte legitime de împedi-care, consiliulu generală va lua măsuri de vânzarea acţinoiloră în favârea Societăţii. Mişcarea acţiunilor# Numerulă acţiunilorn la purtătoră la finele anului 1880 era de: 12,435 ; ală celoră nomiuative de 11,562 • 3 De emise. In cursulă acestui ană 1,054 acţiuni la purtător s’au transformată în acţiuni nominative şi 3.554 acţiuni nominative îu acţiuni Ia purtătoră, aă rămas clâră la 81 Decembre 1881 14,935 acţiuni lâ purtătoră 9,062 » nominative 3 » ne emise 2-4,000 Nconiptulfi Efectele presintate la scomptă în cursulă anului 1881 au fostă: In adm. Centr. 2.047 efecte re- presintând suma de . . . 6.636.059 87 In s..c. Iaşi 4.298 idem 7.92^.306 04 « « Galaţi 1.555 « 7 319.576 91 « « Brăila 2.112 « 8.373.104 35 « « Craiova 555 t 2.331.424 96 Totală' 10.567 32.587.472 13 Din aceste efecte s’uă admisă la scomptă : In adm. Centr. 1 448 efecte. re- presintând suma dq t . . . . 5.217.584 91 In suc. Iaşi 3.760 idem 7.001.301 67 « « Galaţi L167 « 5.855.007 67 « « Brăila 1.404 « 6.721.479 81 j « « Craiova 439 « 2.026 188 45 Totală 8.218 « 26.811.562 5i Şi s’aă respinsă • In adm. C ntr. ‘509 efecte re- presintând suma de . • . 1.418.474 96 In suc. Iaşi 538 idem 926 004 37 « « G ilaţî 388 a 1.474.569 24 « « Brăila 708 • 1.651.624 54 « « Craiova 116 « 305.236 51 Totală 2.349 « 5.775.909 62 împărţite în două categorii: în efecte de o va-lâre maî mare de 1000 lei, şi în ef'cte de o va-lâre mai mică de 1000 lei, s’aă admisă în cursul anului 1881 506 ef. sub 1000 1 îu val. 1 321.614 89 de a. C. 2.098 « « « 1.949.8-17 23 « s. laşi 381 , « « 753.850 57 s.Galaţi 380 „ C € 272.768 96 s.Brăila 99 « € « 51.612 26 Craiova 3.464 „ a 3.349.693 90 Tot. 942 ei. o. 1000 1 în v. 1. 4.895.970 02 de a. C. 1.662 « « 5.051.454 44, s. Iaşi 786 « n 71 5.091.157 10 s.Galaţi 1.024 « € 6.448.710 86 s.Brăila 340 « « n 1.974,576 19 Craiova 4.754 « a 23.461.868 61 pilele când s’.a făcută scomptulă celu mai rădicată suntă : In adm. Centr. dina de 3 Noembre când scomptulă a fostă de . . ■ 1.418.518 03 In suc. Iaşi Z‘ua de 29 Dec ideni 2.633.145 56 < « Galaţi * 2 Oct. , 3,076.290 45 « « Brăila « 16 , « 3.209.847 44 « « Craiova , 14 Dec. « 812.379 45 Din efectele scomptate s’au încasată în cur-« sulă anului : In adm. Centr. efecte în val de 1. 3.996.703 54 Suc. Iaşi , r « 4.451.952 62 « * Galaţi « * * 5.050.7.76. 28 „ Brăila « « , 5.258.428 49 » „ Craiova « * « 1.245.618 08 Totală 20.003.479 01 A rămasă dâră ca soldă la 31 Decembre * In adm. Centr. efecte în val. de 1. . 1 220 881 87 Suc. Iaşi « » » 2.549.349 05 Ti « Galaţi , «, , 794.231 39 € , Brăila „ « 1.463.051 32 n * Craiova « «i. « 780.570 37 Totală 6.808.083 50 Avemu satisfacţiunea a vă comunica, d-loră ac- ţionarî, că din tâte efectele scomptate, numai trei aă fostă protestate şi acestea îndată după protestă aă fo,tă achitate, asiu-felă că au ave.mQ nici ună efectu neplătită. Scadonţa medie a efecteloră scomptate este : In administraţia Centrală de . . . . 72 Zile » Sucursala laşi » 73 » » » Galaţi » 75» » » Brăila * 76 » » » Craiova » 75 » eră scadenţa medie a efecteloră scomptate atâtă îu administraţia Centrală câtă .şi în Sucursale este de 74 Zde. Tacsa ^coruptului a fostă până la 3 Februarie de 5 ţla sută, dupâ acestă dată, ea s’a redusă la 4 la sută. Efeck-le scomptate cu 5°/0 se urcă la cifra de lei 637,760 bani 55; şi cele scomptate cu 4°/0 la cifra de lei 26,173,801 bani 96. Bonuri de tesauru s:omptate, îu virtutea art. 9 diu lege şi 25 diu statute, aă fostă pentru suma de lei 13,895,841 bani 68. Din acestea s’a încasată lei 9,694,418 bani 18. Eră restulu de lei 4,201,423 bani 55 s’aă convertită îu rentă amortisabile 5°/0 conformă legei diu 18 Aprilie 1881. Cifra cupâneloră scomptate este : In administraţia centrale . . . 3,133,853 25 In sucursala laşi 75,322 20 * » Galaţi 21,695 50 » » Brăila 10,335 50 » » Craiova 2,502 — 3,243,707 95 3,085,555 75 74,109 20 21,695 — 8,935 50 2,152 — Din acestea s’aă încasată de : Administraţia centrale lei Sucursala Iaşi » »■ Galaţi » » Brăila » » Craiova » lei 3,192,447 45 Aă rămasă dâră la 31 Decembre cupâne scomp-tate : In administraţia centrale lei 48,297 50 Iu sucursala laşi » 1,213 — » Galaţi » — — » Brăila * 1,400 — » Craiova » 350 — lei 51,260 50 Produsulu scomptuluî efecteloră, cupâneloră gi bonuriloră de tesauru, afară diu beueficiulii resut-tată din conversiunea acestoru bonuri în rentă a1-mortisabile 5°/0, care s’a trecută la beneficiulă e-fecteloră publice este : lu administraţia centrale lei 176,266 — In sucursala Galaţi » 54,100 79 » laşi » 33 834 48 » Biâila » 55,542 61 Craiova 14,476 48 Lei 334,270 36 Foliţe ţi alte efecte asupra străinătăţei Efectele cumpărate asupra străinăiăţei îu cursulă anului 1881 suută : Franci 11,579,070 17 Mărci 10,978,862 32 Lire sterline 313,418 61 Din acestea s’aă realisată : Frauci 10,536,070 17 Mărci 10,472,623 07 Lire sterline 272,403 61 A rămasă deru la jI Decembre în portofoliă : Franci 1,043,000 — Mărci 506,*39 25 Lire sterline 41,075 — Beneficiulă obţinută din acâstă o- peraţiune este de : lei 511,976 03 Avansuri pe efecte publice Sumele avansate pe efecte publice îu cursulă a- nulul 1881 suntă : In administraţia centrale lei 63,857,772 Iu sucursala Galaţi » 2,106,767 » Iaşi » 6,672,870 » Brăila » 1,040.170 » Craiova » 1,609,517 Totală lei 75,287,096 Din aceste sume s’aă restituită : In admnistratia centrale lei 48,814,272 » sucursala Galaţi » 1,217,352 » » Iaşi » 4,358,700 » » Brăila » 684,400 » » Craiova » 1,119,703 Totală lei 56,194,427 Aă rămasă dâră Ia 31 Decembre 1881 avansate: In administraţia centrale lei 15,043.500 » sucursala Galaţi » 889,415 > » Brăila > 355,770 » » Iaşi » 2,314,170 » » Craiova » 489,814 Totulă lei 19,092,669 www.dacoromamca.ro 4 TELEGRAPULU Efectele depuso în gagiu pentru avans făcute în cursul anului 1881 simt: Cr ntrala Iaşi Galaţi Brăila Cmiora TOTAL Fone. urb. 7°|0 5.304,200.- 332100.— 168300.- 104600.— 223100.- 6132300.— » rurale 7%. . . . 10,751,400 - 2789500.- 897800.- 489000.- 470800.— 15098500.— » urb. titl. pr. 6°/0 760,500.- 263200.- » 24800.— 51500.- 1100000.— Obl. de Stată rur. 6°/#. 12.331,350.— 2213400.- 353900.- 40900.- 219500.- 15159050.- » Căi fer. Rom.6°/0. 3,588,500.- 305500.— » 26400.— 3920400.— Rentă amort. 5% . . . 45,840.750.- 2493750.— 1336600.— 993000.— 1027000.- 51791100.— » perpet. 5°/0 . . . 1,474,500.— 258500 — 37000.- 19000.— 65000.- 1854000.— Fnno. urb. 5°/0 Iaşi . * 568300.— > » 568300.— > rur 5% .... 383,100 — * » î» 383100.— » urb. titl.prov5°/0 140,500.- 73000.- 213300.- Casa pensiuniloră . . . 1,311,600.— 18000.- 1800.- 15000.— 144300.- 1460700.— Oppenheim 150,000.— 12500.— » » 162500.— Bonuri de tesaur . , . 10 184,507.85 1284 — > » 10185791.85 Oblig, domen 2,738,000.- 419000,— 159000 — 44000.— y 3360000.— Imprumutulă Stere . . 125,000.— » > y 125000.— Bonuri de tes. PI. Pred 31,800.— » » » 31800.— Diverse val. gar. de Stat 655,330.— » 2> » 655330.— 95,770,837.85 9746750.- 2955684.- 1430300.— 2197600.— 112101172.85 Efecte ic retrase sun tu : Centrala Iaşi Galaţi Brăila Craiova TOTAL Fonc. urb. 7% 3701700.— 211800.— 85600.— 73500.— 45300.- ■ 4212900.- » rur. 7% 8112200.— 1916100.— 406400.— 106000.- 464300.— 10905000 — » urb. titl. pr. 6% 366300 - 215100.— 5000.- 586400 — Oblig. Căi fer. Rom. 6% 1979500.— 211500.- 26400. - 2207400.— » de Stat rur. 6% 10878750.— 1851900.— 283100 — 2600.- 198200.- 13218550.— Rentă amortisabilă 5% 34688250.— 1489750.- 708100.- 674250.— 836000.— 39396350.— * » perpet. 5% . . . 1368500.— 147500 — 26500.— 19000.— 20000.— 1581500 — Func. urbane 5°|0 Iaşi. 59700.— 59700.— » rur. 5% » urb. titl. pr. 5%. 78500.— 78500.— Caăa pensiuniloră . . . 707400.- 12000.- 1800.— 45300.— 766500.- Oppenheim 148500.— 12500,— 161000.— Bonuri de tesaur. . . . 10184507.85 1284.- 10*85791.85 Oblig, domen 2738000.— 419000.- 159000.— 44000.— • 3360000.— Imprumutulă Steru . . 125000.— 125000.— Bon. de tesaură PI. Pr. 31800 - 31800.— Div. valori gar. de Stat. 655330.- 655330.— 75844237.85 6540850.—11681784.—| 924356.— 153550c*.— 8652(3721.85 Iar cele rSmase în gagiu îa 31 Decembre : Centrală Iaşi Galaţi Brăila Craiova TOTAL ti Fonc. urb. 7% .... 1512500.- 120300— 82700— 31100— 177800— 1924400— » rur. 7% .... 2639200.— 873400— 491400— 83000— 106500— 4193500— » urb. titl. pr. 6% 394200.- 48100— 19800— 51500— 513.600— Oblig, căi fer. rom. 6% » de Stată rur. 6% 1619000.- 1452600.— 94000— 367500— 60800— 38300— 21300— 1713000.- 1940500— Renta rom. am. 5% . . 11152500.- 1004000— 628500 — 318750— 19100,0— 13294750— i perpetuă 5 % . . 106000.— 111000— 10500— 45000— 272500— Fonc. urb. 5% Iaşi. . . » rur. 5% » urb. titl. pr. 5%. Casa pensiuniloră.... Oppenhei m Bon de Tesaur Obl. Domeniale Imprum. Stern Bon de Tesar. PI. Pred. Div. val. gar. de Stată. 383100.- 61800.— 604260.— 1500.— 508700— 73000— 6000— - 15000— 69000 — .508700— 383100— 134800— 094200— 1500— 19926600—, 3306000—11278900— 505950— 662100— 25574550— pilele când ii s’au făcuţii cele mal mari avansuri suută : In centrală in $iua de 1 Octombre................ . . suc. Iaşi » 9 Decembre . . » Galaţi » 9 Noembre . . ■% > Brăila > 6 şi 12 Octombre * » Craiova » 24 Noembre . . Ici 17,685.100— » 2,330,670— » 1,026,420.— > 511,930— 648,395— ii.■) Beneficiulă dată de avansuri pe efecte publice este de : In administraţia centrală ............................. lei » sucursala Iaşi....................................... . . » * » Galaţi . . .........................................» i » Brăila . ......................................» » » Craiova. ......................................» Totalii 477,896.41 40,981.85 16,959.98 8,463.30 8,749.85 550,051.39 Avansuri pe bucăţi de aură şi de argintă. In cursulă anului s’aă avansaţii pe bucăţi de aură şi de argintii : Din administr. centr. lei » sncurs. Galaţi » » > Iaşi » > » Brăila » » » Craiova » 15.872.517 baul 53.428 » 233.900 » 305.580 » 160 » 50 55 Totală S’au restituiţii La administr. » sucurs. 16.466.586 » 05 lei centr. Galaţi » » Iaşi » » » Brăila » > » Craiova » 16.237.706 Rămâuă avansaţi la 31 Decembre 1881 15.873.517 bani 8.928 * 233.900 » 121.300 » 60 » 50 55 05 De administraţia centrală lei > sucursala Galaţi » 44.500 » Iaşi V y » Brăila y 184.280 y » Craiova y 100 228.880 BenenciulO acestor5 avansuri este : In administraţia centrală lei 102.114.27 > sucursale » 2 486.38 104.600.65 Importanţa opâraţiunilorQ de avansuri pe bucăţi de aură şi de argintii, în administraţiunea centrală, se esplică prin faptulu că gnvernulii, în urma scâ-terei din circulaţiune a rublelorO, avendii necesitate de altă raonetă cu care se le înlocuiască, s’a împrumutată de la Bancă cu suma de 14,520,000 lei, depunându ca gagiu ruble pe preţnlO do 3 lei uua. Dcposite libere Valorile depuse în cursulă anului 1881 suntil : La administr. centr. lei 13.896.579 bani 81 » sucurs. Iaşi » 516.753 * — » » Galaţi » 355.904 » — » » Brăila » 452.500 » — » » Craiova » _____________________________ Total 0 » 15.221.736 Din aceste valori s’au retrasă : 81 Din administr. » sucursale centr. Iaşi Galaţi Brăila Craiova ţTotală lei 12 676.609 bani 81 » 436180 » — > 160 654 » — » 236.500 » — » 13.509.943 > 8Î 1.219.970 80 573 195.250 216.000 Rămâne deră în deposită liberii la 31 Decembre, anulă 1881 : Iu administraţiunea centrală lei > sucursale Iaşi » » » Galaţi » » » Brăila » » » Craiova » Totală » 1.711.793 Bi-ne fi ciulă depo3iteloră lib re din administraţia centrală şi sucursale este do lei 2.653. Efectele publice Efectele publice cumpărate de bancă suntii ur-mătârele : Pbligaţipni domeniale lei 231.000 Rentă perpetuu » 195 500 Rurale 6°|0 » 2.588.000 Căi ferate 6% > 5.500 Rentă amortisabilă cumpărată şi primită cu oca-siunea conversiunii. Obl. dom. şi bou. de Ies în rentă 5°/0 lei 6.174.000 Totală ~ 9,194.000 Media preţului ce aă costată aceste efecte este : Renta amortis. 5% lei 83.57 Obligaţ. de stată rurale 6% Rentă perpetuă Obligaţ. căii. fer. române. » 95.43 Pentru a ne conforma art. 16 din lege amO ven-dută titluri de Stată 6°/0 rurale pentru suma de 11.000 şi renta amortisabilă 5°/0 pentru săma de 2.927.000 lei. Preţnlă medio cu care aceste efecte s’aO vândută este : » 92 65 » 81.44 92 lei 80 bani renta amortisabilă şi 98 lei 28 bani, obligaţiunile de Stată 6°/0. Cifra efectelonî publice la 31 Decembre 1881, s’a redusă deră la 6,025,000 capitală nominală împărţită ast-lelă : Rcută perp luă lei 195,500 Rurale 6% , 2,577,000 Căi ferate 6% » 5,50o Reptă amortisal). 5°/0 » 3,247,000 Totală » 6,025,000 care s’aO trecută în bilanţulă de la 31 Decembre 1881 în modulă următoră : 87% ReDta amortisab. şi renta perp. şi 98% obligaţ. Rurale 6%, şi alfi pari Oblig. C. Ferate. Beneficiulă dată de efectele publice este de lei 824,322 şi bani 95 în care sumă intră şi prima conversiune. Materială şi Mobilieril Valârea Mobilierului Băncei la 31 Decombre era de lei......................... 17,852 bani 60 alu Imprimeriei de lei . . . 3,519 » 50 TotâTT21,372 » — In cursulă anului s'a adăogată Lei 78,324 80 la Mobilieră. » 147,846 90 » Mater. şi mobil. impr. » 226,171 70 Totală. Valârea acestui materială şi mobilieră, după de-cisiunea Cons. generală, se va amortisa în timpă de 10 ani prin plăţi anuale de 10% din valârea loră. Mişcarea Casei în 1881 este nrm&ttfrea : INTRARE EŞIRE SOLDO LA 31 DECEMBRE Totală Totală Totală Lei B. Lei B. LM B, Lei B. Lei B. Lei B- Centrală 209396583 99 167901700 90 41494883 09 Iaşi 18103315 38 17631037 42 472277 96 Galaţi 19699134 33 17861811 27 1837423 06 Brăila 14034744 76 11510669 88 2524074 88; Craiova 3843794 08 3314680 38 529113 70 265077572 54 218219899 80| 46857072 69 Bilete emise şi în circulaţie Numerulă totală ală bileteloră emise este Bilete hypotecare transformate de 20 lei 185,900 bilete în val 61,700 50 « 500 < 100 « Bilete 20 lei 100 « 1000 « 7,700 27,700 283.000 de Bancă : 600.000 175,000 31,000 de lei 3,718,000 « 3,085,000 « 3,850,000 * 2,770,000 13,423,000 c 12,000,000 € 17,500,000 « 31,000,000 806,000 Din acestea s’au anulată : filete hypotecare transformate de 20 lei 12,096 50 « 6,17Ş f « 500 « 4,781 « « 100 , 6,057 29,107 Bilete de Baucă de ; 20 lei 100 „ îooo . S’aflaă fete de : 1,841 185 217 60,500,000 241,920 308,650 2 390,500 “ 005,700 3,540,770 $6,820 18,500 217,000 2,243 în cursă d’amilare ia 31 272,320 D.peiubre pir 20 lei 4,204 « 84,080 50 € 2,606 « 130,300 6,810 214,380 Aă rămasă deră îu emisiune la 31 Decembre Bilet- de : 20 lei 767,759 bilete în val. do 1. 15,355,180 50 « 52,921 « 2,646,050 500 € 2,919 < 1.459,500 100 196,458 < 19.645,800 1000 « 30,783 30,783,000 Emis. tot. la 31 Dec.l ,050,840 69,889,530 la 31 Băncei 11.353,060 Din acestă emisiune' s’afla Decembre in casa centrală a şi’n sucursale suma de , , , Bilete îu circulaţie la 31 Decembre. 58 336,470 Bilanţulă, Comptulă de profită şi perderl şi modulă distribuţiunel beneficiUoru Beneficiile brute realisate în cursulă anului 1881 suntă : de la Centrală, « Suc. Iaşi. L.n. 2 414.898 « 101.026 73.979 « 70.249 * 26.874 64 55 06 31 37 Galaţi. Brăila. Craiova. Total 2.687.027 93. l5ru cheltuielile suntu : L.n. 384.734 20 la Centrală. „ 38.610 89 Su ■. Iaşi. « 37.560 60 « Galaţr < 33.546 92 - Brăila. « 27.907 40 < Craiova. 522 360 01. Prin urmare beneficiele netă se urcă la cifra de: L.n. 2.164.667 92 repartite astu-felă : « 2 030.164 44 date de centrală. . 62.415 66 „ Suc Iaşi. « 36.418 46 « * Galaţi. « 36.702 39 <■ « Brăila. 2X55.700 95. Din acestă cifră scăţlându-se suma de 933 lei 30 bani, pierderea lăsată de sucursala Craiova ră- mâne 1, n. 2,164,667,92 sumă egală cu banetL ciele indicate mai susă. Distribnţiimea acestui beneficiă propunemă a se face în modulă arătată în alăturatulă bilşnţă, Este de observată că reserva de şi dună statute aru â trebuită să fie de I n. 288,933,58 ea dusă a fostă mărită cu suma de I. n. 11,066,42 luată din soidulfi de profită şi perdere de 20,160 lei 90 bani ce este a se reporta la beneficiulă a-nuluî 1882, pentru a avea ca reservă o sumă rotundă de 1. u. 300,000. Din citirea acestui raportă veţi vedea, d-loră acţionari, că operaţiunile societăţii nâstre aă luată o importanţă destulă de însemnată. Cele patru sucursale înfiinţate în cursulă a-nului 1881, afară de sucursala Craiova, Jle cărei chieltuieli suntu mşi ipari cu 1033,05 de câtă cifra profitului, au dată ş.i ele resultate bune, sţşş că de'ca vomă calcula beneficiile date de câte patrii cucursalo, găsimh lină venită neţii de 134,603 lei 86 bani. Puţinele operaţii ce s’aă făcută îp Craiova se pgţ espjica prin slăbiciunea recoltei şi lipsa de esportii. In urma esperinţeî făcute cu înfiinţarea sucur-saleloră şi avâudă în ye4ere că datoria Băncei ţionaie este d’a veni pretutindeni în ajutoruîă afa-> ceriloră comerciale ale ţeveî, chiar decă n’ară avea a reaţisa pretutindeni şi imediată folâse însemnate, credemă că este o datorie ppgtpu npi să cjutăpiă a stabili ÎU cursplă anului turinte câţi-va agenţi «ăîi centdre îu unglp centrujî mai importante ale ţereî; vomă Căuta ânse ca organişarea loră sg coste câtă se va putea mai eftinci. Este fdrte probabilă că profitulă aeestoră agenţi va acoperi cheltuelile, ba suntemă în dreptă a crede că, afară de beneficiile proprii ce ele voră da, legăturile de afaceri ce se voru stabili între acele localităţi şi banca centrală, voră da unu avântă şi mai mare operaţiuniloru instituţiuuel ndstre. Afară de acesta, prin instalarea aeestoră agenţi n’amă face de câtă să ne conformămă spiritului art. 3 din lege şi statute. Necesitatea ce s’a simţită d’a avea uuă locală ală nostru propriii, ne-a îndemnată se cuuapărămă de la Stată lpculă numită banulă Şepban-Vo4ă pe preţulă de 800,000 lei. Acesiă locă, ce ocupă colţulu stradeî Smârdan şi Lipscani, este situată astă-felă îu câtă nu numai că vomă putea construi în condiţiunl avanta-giăse pentru Baucă, dâră âneă pâne la construirea localului, vomă putea retrage din construcţiunile astă-$î în fiinţă ună venită care constituie o dobândă fârte remunerătâre a costului proprietăţei. înainte d’a termina putermî adăoga că pe d’o parte resultatele date de operaţiunile anului 1881 au fostă satisfăcetdre pentru interesele acţionariloră, pe d'altă parte ele aă dovedită eă Bauca, ca instrumentă de credită, dă unu concursă puternică afacenloru comerciale şi vine astu-felu în ajutorulu iutereseloră generale ale ţereî. Ordinea de şli este următârea : 1. Aprobarea bilanţului încheiată la 31 Dec, 1881. 2. Descărcarea consiliului d’admiuistraţie de ces-tiuuea sea. 3. Distribuirea beneficiiloră realisate conformă bilanţului. ConsiliulQ d’administraţiune : Guvernatoru : I. Câmpineanu Membrii: Th. Stefănescu, Em. Costinescu, Th. Mebedinţianu, D. Bilcescu, I. Procop Dimitrescu Ant. Carp. (Va urma) Jduburescî—Ţijwgrafist Academiei Române (Laboratorii Români) Strada Academiei 26 www.dacoromanica.ro ' t Preţul abonamentului: pe an 24 lei, pe 6 lum !2 lei, pe 3 luni 7 leî; în districte: pe an 30 leî, pe ti luni 15 lei, pe 3 luni 8 leî. drî-ce abotiamentu ne însoţiţii de valore se refusâ. Abonamentele % face numai la 1 şi 15 a flo-c&reî luni. Directorii: I6n C. Fundesou. Pentru abonamente reclame şi antraciurî, a se adresa la Âdministraţiune. STRADA NOUA Nr 3. Pentra Francia : la Societe Havas, Laffite & Comp, î j Pentru Austria şi Get mania, namaî la Adolf Steiner 8, Place de la Bourse. Paris. }J Hamburg, (Germania de Nord). Pentru Anglia: la d-nnl Eugene Micoud, 81 Fleetjf Pentru Ungaria la d-nuiu Morite Wiets, în Buda-Street, E. G. Pest, Servitenplatz. SCIRI iPJBCiEGBAFICE (Serriciuln ^itreloru streina) Preţulu anunciuriloru : linia mică pe pagina IV, 25 bani, reclame pe pagina III, 1 leu, pe a II, 2 lei şi pe a I, 3 lei. Pentru rubrica, inserţii şi reclame, redacţia nu e responsabilă Epistolele nefrancate se refusă şi articoliî nepublicaţi se ardă. Administratorii : I6n C. Fuiidesou. Berlin, 24 Februarie. — Naţional Zeitung a-nunţă din Viena că Czarul, a luată iniţiativa ca, întro serisăre autografi specială, sg dea suvoraui-lo:ă Germaniei şi Austriei asicurările cele ntaî sincere despre intenţiunile sele amicale. PeterPburg, 24 Februarie — piurulti Noivoje Vremja publică testulu discursului din Paris alu generalului Skobelefl In legătură cu acesta şi în vederea că de multe ori s’a distl că citatul ii (pară ^ste în legături oficiâse, elfi asicură cu artistă yca-siune că este cu totulu independinte şi n’are nici unu felii de relaţiunî cu ministrul! de interne. Londra, 24 Februarie.— Pe aici se vorbosce că generalul! Skobeleff a venită la .Paris spre a arangea o alianţă fratieo-rusă ; elă ară fi conferită cu d-nii Gambetta, Freycinet, Chanzy şi Gallifec. Generalul! Skobeleff ară fi făcută totă ce ’î-a stătu prin putinţă spre a oţărî pe frarcesi pentru unu resbelt nrin care se’şi recueere3că Alsalcia Lorena, dşrfi peraonagele care conducă actualmente Francia, şi mai alesă d-lfi Grevj, ară fi declarată că generalul! ‘skobeleff este bună neutru casa de uebuni. Pe lângă acesta se mai povesteşte că generalul! Skobeleff a fostă săptămâna, trecută aici şi a conferită cu capii partiturii? naţională irlaudes, cărora a fostă recomandată de d-lă Egan din Paris. Aci s’a discutată atitudinea Irlandei pentru casulă unei eventuale înaintări rusesci asupra Heratuluî, şi eî s’ară fi învoită în temeiulă dicătdreî feninne : «1g-curcătttrile Engliterei suntă ocasiuni biine pentru* Irlanda» Zara, 24 Februarie, — In împregiurimele de la Grahovo, în Bosnia, pe fruntaria dalraaţiană, între Kuin şi Verlika, a fostă aprinsă filele acestea o pădure mare. Se crede că focfilă a fostă pusă de , insurgenţi, de ş> cea mal mare p-irte din popora-ţiunea, Grahovei este liniştită. Cattaro, 2i Februarie. —La 15 curentă s’a făcută o nouă secuestrare de arme şi muniţiunî în Risano. La 16, avant-posturile de dincolo de Lede-nice au"'fostă atacate de insurgenţi, doru batalio-nulă Alleminau, care era tăbărîtă prin împregiururi, îi respinse în urma unei lupte care ţinu până ndptea târcjnl. Paris, 24 Februarie. — ţ)iarulă le Voltaire este împuternicită a declara faciă hu diferitele sciri de1 $iare, că d-lă Gambetta n’a avută nici ună felă de întrevorbire eu geneialulă Skobeleff. Praga, 2< Februarie. — Fâcândă alusiime la discursulă deja uitată ală generalului Skobeleff din Petyrgburg, oorespondintele din capitala rusescă al fi mărului Bohemia amintesee alţi duoi corifei ai par-tituluî panslavistă, cari parfi a fi chemaţi ca şi e-roulă de la Gepg-Tepe a juca unu rolă ,însemnată în ce!G mai apropiată yiitoru. Unulă din ei este cunoscutul! din ultimiufi resbelfi generalulă Gurko, care a fostă numită de curâudă guvernatore ală Odesei. Acestă corespondentă scrie : «Chemarea generalului Gurko la postulă de guvernatorii ală Rusid de Sud ne face fără voie a presupune că de acea parte se ridică puncte negre la orisontulă politică şi că guvernulă voesce să-şî ie la vreme măsurile Ast-felu se efectuez! în Bulgaria o mişcare pe care cei de aici o urmărescă cu o mare atenţiune. Se pare că partitele voescă a lăsa la o parte luptele dintre densele şi a se uni într’un mare partită naţională. Că se prevede desfăşurarea • ore-cărora evenimente în Orieutu, acâsta ne-o do- ’gâpsce şi amânarea încheiaţii unui tratată do co-’Bi/yfi intre Rusia şi Bulgaria. Afară de acestea afl] dintr’ună isvoră făţte sicură ră în împrejurimile de la Elisabethgrad are locă o mare mişcare de trupe, de unde aă fostă. îndreptate mai multe egimente spre Kişineă. De ;.semîWa’ au mai fostă trimise 'câte-va detaşamente de cazaci pe linia dru mulul de feră Bender-Reni, spre a ajuta pe ingi- neri se reguleze câtă mai repede acâstă linie. Din tgte acestea puteţi deduce că guvernulă nostru ia t6te măsurile spre a nu fi surprinsă de evenimentele ce s’aru ivi în primă-veră». Paris, 24 Februarie. — Prin cercurile politice doranesce o âre-care îngrijire din causa Serbiei, unde partitulu panslavistă voesce a răsturna actua-lulfl ministeră şi spera a readuce pe d-lă Rîsticî la cârmă. A se vedea ultimele sciri pe pagina 11 BUCURESCU4 FEBRUARIE E vrednică de mirare curagiul cu care unii din membrii oposiţiunel scamotezâ istoria şi faptele cele mai recente. D-lă Cogâlniceanu, tocmai în (jiua când s’a resturnată despotismulfi şi imoralitatea şi s’a pusă temelia virtuţel şi a mărirei naţionale, vine la tribuna pe care a sfârîmat’o, cu totă jurâmântulă săfl, şi spune că regitnulfl de la 2 Maiă a dată ţârei pămentă şi puşcă. Despre pămentă nu putemă să (Jicemă & In scena de pe urmă, pe cândfi apare fcomandorulfi, fulgerulfi a fostă asvârlitu aşa de neabilu că a atinsă părulfi actriţei, care juca rolulfi Elvirei; părulfi a luată focu. Iutr’o clipă vualulă şi rochia actriţei* s’a a-prinsti şi numai graţie presenţei de spirttt a personalului teatrala, care imediata veni în ajutorula biete! femei, incendiulfi a fostă înăbuşită şi actriţa a scăpatu cu câte-va arsfituri peînsemnate şi cu părulfi arsă puţină, ^------ i "■«H^ilUffliMnfiiwi --- ULTIME SUIRI S&rviciulti particulară ală «TELEGRAFULUI» (Agenţia Havas) Berlin, 25 Februarie.—Gasetta Germaniei de Noră reproducândă articolulu din Novoia Vrcmja asupra însemnătâţei discursului pronunţată la Paris de către generalulfi Skobeleff, face se reiesă că Novoie Vremja este organulfi comitelui Ignatieff, ministrulfi de interne, şi că acesta este cu atâta mai surprinZetorfi cu câtfi tendinţele subversive ale acestui articolfi se îndrepteză de o potrivă contra imperiului rusfi, decă generalulfi Skobeleff desem-nâză pe ruşii de origină germană ca inamicii principali ai Rusiei; căci trebuie se se scie că dinastia rusă actuală este de origină germană. Roma, 25 Februarie—Agenţia Ştefani publică ceea-ce urmeză : «Nota Germaniei, Austriei, Rusiei şi Italiei, ca răspunsă la aceea a Francieî şi Angliei în privinţa cestiune! egyptene nu va avea forma unei note colective uicî nu va fi concepută în termeni identici. Fi,e-care putere va răspunde separată, derfi espunendu în substanţă idei analdge. Petersbnrg, 25 Februarie. — piarulu Herald Zice că guvernula a luata măsuri pentru a împe-dica pe ori ce funcţionaru de Stată să facă politică. Paris, 25 Februarie. — Camera deputaţiloru a primită unu proiectă de lege prin care se reguleză relaţiunile comerciale ale Francieî cu Anglia. New-York, 25 Februarie.—New-Herald relatâză despre o întrevorbire a corespondentului său pari-sianu cu d-la Mijatovicî, ministru de finanţe alfi Serbiei, actualmente la Paris. D-lfi Mijatovicî a Z>sfi : «că. naţiunea serbă nu este favorabilă agitaţiune! panslaviste, că serbii nu voescfi să fie nici ruşi, nici austriac!, ci să rămână şerbi. D-la Mijatovicî nu consideră ca apropiata resbeluia intre Rusia şi Austria, deru elfi va isbucni în o Zb §' C1'ede că atunci Serbia va merge alături cu Austria.» Buda-Pesta, 25 Februarie.—Camera deputaţilor a votutfi, cu 232 voturi contra 80, creditulu cerut pentru a combate insurecţiunea din Herţegovina şi Crivoscia. Vieua, 25 Februarie. — Raportă militară oficială. — Cu tătă zăpada abundentă, mişcarea ofensivă a trupeloru nfistre contra iusurgenţiloru a începută. Patru coldne trimise îu diferite direcţiuni trebuiau se so unescă la 24 Februarie aprăpe de Kalinovicî. Colăna generalului Leddihn a respinsă pe insurgenţi la 21, după o luptă sfîşietăre; la 22 ea a sosita la Polica şi la 23, a trecutu platoulfi Zagorie fără a întâlni pe insurgenţi Trupa colonelului Arlow a găsită mai multe sate părăsite de locuitorii Iova; a făcută r cuudsceri şi a avuta mai multe încăerări cu insurgenţii; aprdpe de Malieva-ravan a împrăsc atfi 300 şi a pedepsita sătulă situată pe platofi ai cărui locuitori îî dedeseră focă- Coldna generalului Seknlich a foştii silită, din causa dificultăţilor)! insurmontabile ale terenului, de a’ş! suspenda mersulfi spre Foinica. Colonelulfi Haas a întâlnită, la 22, aprfipe de Glavaticevo, 600 insurgenţi strânşi în forte posiţiunî pe ambele ţărmuri ale rîuluî Narenta, de unde 'l-a gonită cn desă-vîrşire. Cele două colăne Arlow şi Leddihn s’afi unită. Generalulfi Obadich scrie că a avută o luptă de 6 ore cu insurgenţii ap râpe de Brod, că ’î-a respinsa dincolo de Drina. Aceştia, retrăgându-se spre Bitzitza, s’aQ refugiată prin case de unde asemenea aă fosta isgoniţi. Numerfisele detunaţiunî, cari s’aă produsă în momentuia cândfi aceste case luară focă, aă probată esistenţa de deposite de cartuşe». Constantinopole, 25 Februarie.—Austria a ceruta Porţii de a usa de influenţa eî pe lângă musulmanii din Herţegovina pentru a-î împediea fie de a se uni cu insurgenţii, fie de a emigra, Circulă sgomotuln că Părta, preocupată de evenimentele din Herţegovina ara avea intenţiunea de a face apvo-visionări militare şi o nouă comaudă de pusei; ddr se cere plata în numerarfi săa garanţia bănc î o-tomane. Belgrad, 25 Februarie. — Generalulfi Tschomir Nicolici a fostă numitfi ministru de resbelfi în locuia generalului Leschyanine, a cărui demisiu o a fostă primită. Informaţiunile de a<]L O însemnată parte din oraşulfi Huşi a fostă distrusă de unfi incendia. Liste de subscripţie s’afi deschisa pentru ajutorarea cejorfi nenorociţi. — Comisiuneş alesă de Cameră care se modifice proiectulu de lege pentru tocmelile agricole se compune din dd. deputaţi: A. Teriachifi, A. Stolojan, P. S. Aurelian, G. Yerneseu, M. Cogălnicânu, D Roseti Teţcan, M- Burileanu, C, Ţeleman, P, Rij-escu, Remus Oprânu, N. Fleva, I. Robescu, P. Ca-simir, A. Lahovari, D. Morusi, D Scbileru, N. Ni-corescu, P. Carp, Gr. Cozadini, N. R. Locustânu, D. Leca. — Consiliulfi de administraţie alfi băncel naţionale a respinsă în şedinţa sea de ieri propunerea a 19 acţionari d’a se scădea numerulii directorijorii ş’al eensorilorfi la 3, ca fiindfi contrarie legeî Băn-ceî naţionale. — Astă sără la ora 8 va avea locâ îq sala ateneului întrunire publică provocată do mai mulţi proprietari şi cultivatori peotru a se discuta cestL nnea agricolă. —Mâine, Luni 15 Februarie va avea loc în tea-trulu celu mare concertulă dată de celebrulfi violonista d. Pablo de SarasatQ, — La întrunirea proprietariloru care se va ţine di-seră la Athenefi, aflămii că voră lua cuvântulfi D-nii Y. Boerescu şi N. Fleva, cari voră susţine proiectulu guvernului. — Aflămii că focula care a isbucnitfi la arsena-luia din Dâlulu Spirei ară fi cauZatfi perderî destula de aimţit6re; cu t6te acestea nu estp de regretat nici o neuorocjre de altă natură. Societatea „Naţională,4• de Asigurare auţorisată Prin decretulă Regală din 29 Ian. 1882 No. 225. (’apitalulfi socială 6,000,000 lei împărţită în 2 emisiuni; prima emisiune 3,000,000 lei deplină versaţi în 15,000 Acţiuni de 200 lei tie-care. CONSILIULtT DE ADMINISTRAŢIUNE : Domnu Iancu Marghiloman, Preşedinte Dimitrie Sturdza, Vice-Preşedinte » Emil Costinescu, Consiliera > Mihail Dumba, > > Iacques M. Elias, » » Menelas Germani, » 7> Petre Grădişteanu, > » N. D. Moroiano, V Iacques Neuscbotz, > > Guilaume Ormody, > G. C. Philipescu, » Vasile Pogor, » » Teodor Rosetti, 7 » Chr. L. Zerlendi, 7 » Constantin Zappa, 7 Conformă cu art. 66 din Statutele Societăţii, consiliulfi de Administraţiune deschide o subscripţiune publică pentru 7500 acţiuni, reservate publicului de către fundatorii societăţii. Fundatorii afi vârsatd în rurfi La Banca www.dacoromanica.ro TELEGRAFUL^ 3 Naţională a României 25 la sută alfl întregului capitală din prima emisiune, precum şi, conform art. 65 din Statute 5 L. de fie-care din cele 7,500 acţiuni reservate fundatorilor. Subscripţiunea va fi deschisă în Z^el® de 4 5, şi 6 Martie st. v. a. curenta la 10 ore de diminâţă până la 4 6re sâra, pentru sumf. de : Şdpte mii cinci sute, No. 7500 acţiuni în valdre nominală de 200 lei In aură, flecare acţiune. Preţuia de emisiune alfl acestorfl acţiuni s’a ficsatfl la L. două sute trei Z®cl 230 în aurii de acţiune. Subşcripţlunea va avea locfl : în Bucuresd la d-nil Ohr. L. Zerlendi, strada Snţărdan, 34. Germani şi fll strada Sraârdan; fraţii Al. H. Elias, Piaţa Sf. George, In Iaşi la d-nil I. Neuschotz şi comp. şi A. M. Byck ^i fiii, Piaţa Sf. George. Subscripţiunea se va face printr’o declara-ţiune către menţionatele case de Bancă şi prin depunerea vârsâmântulul ficsatfl mal josfl. Subscriitorulfl va primi o recepisă, conţi-njlndfl nnuţSrulfl acţiunilor^ suhscrise şi alfl banilorfl depuşi. Aceste recipise voril fi preschimbate îp tţtlflrl provisoril nominative fie &y 3, 5, 10 şi 20 bucăţi acţiipil, îndată ce Consiliulfl de Adminiştraţiune va fi facutfl repartiţiunea. Vârsăinântulfl sumei de 230 lei se vom face în aura în nrmpornlfl moda 5 In momentulfl subscripţlunel ... 50 lei. îndată după re part. adică la 15 Martie. 30 > (după care plată se vor libera titlurile provisoril). La 1 Aprilie a. c. 50 lei. La 15 » » » 50 » La 5 Maifl > > 50 » ţţupâ ce se va fi efectuaţii ultimulfl vâr-sâmânîfl. titlurile provisoril nominative se vorfl preschimba în acţiuni definitive ţa purtătorii. Pdcă subscrierea acţiunilor!! ya trece peste suma destinata pentru emisiune, repartiţiunea va fi făcută în proporţiune cu acţiunile subscrise. Subscrierile pânâ la (10) Zece acţiuni dafl dreptei la unii votfl (art. 48 din Statute). Subscripţiunea va fi închisă înainte de ter-menulfl ficsatfl, îndată ce intrdga emisiune va fi acoperită prin sub scrieri nereductibile. Repartiţiunea va fi publicată de Consiliulfl de administraţiune celd multei, în 5 Zile după ţnchiderea sufcscripţiunel. In casfl de întârziere în yârsăminte, se va procede conformii cu Statutele publicate prin Monitorulu Oficială No, 245. In virtutea Statutelorfl, totfl prisosulfl resultândil din subscrierea acestorfl 7,500 acţiuni peste preţuia 1 ora pari, va rămânea în folosulfl Societăţii şi a nume : 5 lei de fie-care acţiune pentru cheltuelile de prima instalaţiune şi de funda-ţinne, şi 25 lei de acţiune pentru imediata formare a fondului de reservă. Societatea «Naţională» de asigurare va lucra derfl cu eapitalulfl primei emisiuni, vărsaţii pe deplinii, fără ca să fie grevată cu cheltuelî de fundaţiune şi de instalaţiune, şi avândfl chiarfl din ^iaa formării sele, unii fondfl de reservă de 187,500 lei. Gonsiliuiă de Administraţiune Tot de-o-dată facemfl cunoscuţii on. public, ca operaţiunile Societăţii în ramurile de Incendiu, Transportă şi Grindină, voril începe a 1 Martie st. n. a. c. sub condiţiunile şi cu premiile cele mal avantagibse. Păgubi le survenite vorfl fi regulate în modula celil mal satisfăcătorii. Ramura de viaţă se va înfiinţa asemenea peste cât-va timpii. Biurourile Societăţii suntil instalate în str. Lipscani No. 74. (Pasagiu de Comercifl). Direcţiunea generală E. Grunvald. PREFECTURA JUDEŢULUI VLAŞCA PUBLICATIUNE Conformii încheerel comitetului permanenta No. 227 urmândil ca în 9,563,057 56 'Trate asup. pic-ţ. sţv. 2,748,847 Avansuri pe efecte publice 1 garantate de stată . . 15,043 500 19,092 569 Avansurî în sucursale. . . 4,049,069' Avansuri pe lingouri în sucursale 228,880 Efecte pnblice .... . . 5 543,147 50 Cupdne scomptaţe .... 25 648 Mobilier gi Maşinî de imprimerie .2 J4 049 42 Dobândi dat. Ia avansuri penă la 31 Decembre......................................... ... 115.378 05 Diverse Comptun debitdre.................... 19,630,911 34 CapitalO.............. 12,000,000 — Bilete emise de Bancă. . Rescomptnl anului viitor. Diverse compt. creditdre. Profită şi perdere • . . 69,889,530 — 33,723 92 17,524 386 02 2,164,667 92 101.612,307 86 Rentă arnort. şi renta perpr tuă calculate a............... Obligaţiuni de Stată 6% . . Obligaţ. cal. ferată 6°|0 . . 87 V 101,612,307 86 98«i 100% DUBIT U PKOFITIT SI PERDERE PE ANUL? 1881, ÎNCHEIAT? LA 31 DECEMBRE. _ (’REDITC Chieltueli de administraţiune . Salari!......................... Salarisle personalului imprimerie!. Imprimate şi registre . Iluminată şl încălzită .... Rfducţiune la materială . . . Soldulă creditoră . . u 'L'd W: 1 19,432 38 108.505 — 12,407 54 3.046 -2,8-17 65 13.404 38 2.164,667 92 Soldulă ssmesţruluî trecută. 1 352.480 29 Dob. de la avans., scom. si Si- 2.044.370 87 ben. div............... Profitulă sucursalcloră . Benefi. la tratei şi remise. » » efectele publice 431.861 04 134.021 12 315.985 90 90.022 52 bl i : 2.324.370 87 TT'SuTq’ Distribuirea soldului profltu şi perdere 1)9 6°j0 Primulu.dividendă............................ 20°/o Comptnlu de reseivă............. ... 20% Ministerulă de finance.................. 8°/0 Membri! Consiliului de administraţie . . 15% 7% Cons liniă de censovî................ 6% Secunda dividendu....................... Beneficinlă trecută în anulă viitorn , . . 720.000 300.000 231,146 87 92,458 75 80,901 40 720.000 20,160 90 2,167,667 92 Transport., han. portţi depeşe Sucursala laş!. . » Galaţi. » Brăila. » Craiova Jetone de presenţă Sucurşajla laşi . . » Galaţi. » Brăila. » Craiova Diverse Sucursala Iaşi. Cheltuell de administr. prim sem. . 4.322,5f Sem. II, chel-tueli de biroă Chelt. dă impr. Ilum. şi încâlşi. 432,15 899,90 645 - Sucursala Galaţi Purnit. de bir. 2.722 llum. şi înrăiţi. (I semestr.) . 799,85 Chelt. de instalare şi altele 4.282,81 Sucursala Brăila Divers. Chelt. Sucursala Craiova Itnpr. şi regist. 2.330,25 Divers. Chelt. 1.899,35 Beneficiu net (sold creditorii). Ală sncurs. laş! » Galaţi » Brăila 23010 20097 20200 20300 4000 4000 3435 2082 2821 3759 5153 405 2480 1850 2180 890 90 50 6299 7854 2578 4229 64 66 60 83606 13517 9<^ 50 12139 7400 51 20961 90 66 62415 36418 46 367021.39 f 137625 135536 9 273162 I ICl B M'fivtf r H H r. i 1 V . Ijub. pi ov. din avans ' Sytui^aU Ja.-î . . . 52051,70 » Galaţi 17270 73 1 1 „ Brăila . . 10064 29 1 , Craiova. . 9694 82 89081 54 I Dobânda prov. din scont Sucursala Iaşi . . • 42384 48 > Galaţi . . 51489 62 » Brăila . . 55552 61 » Craiova. . 13525 86 162952 57 Diverşi Sucursala Inşi Diverse beneficii diri primulO sem. 5.262,24 deto din II sem. 1.327,13 6590 37 1 Sucursala Galaţi Beneficia datO din sub-, sener. Iienteî 3.935,15 1 Cort), la mandat. 279,35 » de încasare 209,60 » la remise . 512,48 Agio şi dimse . beneficii. . 282,13 5218 71 Sucursala Brăila Bem fici! date din snb-scrier. Rentei 3.724 50 Diverse benef. 907 91 4632 41 Sucursala Craiova Comision de preschiinh şi mandale . 2.299 34 Comis, la subs. rentei şi mand. 1.348,70 Diverse. . . 5,65 3653 69 20095 18 Perdere (Sold debitoră) Dată de sucurs. Craiova. 81 V-7 tu. * u 1 .1 a I.jfi b ‘ : r 1 51 ,1 11 6 1 32 Divers, chelt. făcute de sucurs. Craiova....................... Benefici! diverse............... 27907,40 26874,37 p. 1033,03 RECAPITULAŢIUNEA; Totalul benef. date de sucurs. în anul 1881 .............. 272129,29 Totalul chelt. făcute . . . 137625,81 134503,48 Tot. benefic, neţ dat de cele 4 ” sucursale............... . 135536 51 W JB 2711 9 19 1033 273162 )3 32 Benef. brut dat de sucurs. Iaşi. 101026,55 Cheltnelî diverse............. 38610,89 Beneficiul net al sucursalei laş! 62415,6 > Benef brut dat de suc. Galaţi. 73979,06 Cheltuell diverse. .... 73560,60 Benef. netă ală sucurs. Galaţi. 36418,41- Benef. brut dat do suc. Brăila 70249.31 Cheltnelî diverse............. 33546 92 Beneficiul net al sucur. Brăila. 36702,39 13553651 BANCA N A T I O IST A L A ^ -IR O ISA 3SF X 33 X CENTRALA Beneficinlă brut . . . 2,414,898.64 Cheltuell........... 384,734.20 Beneficiulă mtu . 2 080,164.44 PROFIT SI PERDFRE CONCENTRAT? PE SEMESTRELE 1 Ş! K 1881 « 2,030,164,44 4- 134,503 48 = 2,164,667 92 SUCURSALE Beneficinlă brută . . . . 272,129 29 Cheltnelî........... . 137.625.81 Beneficinlă net . . . 134.503.48 .Centrala sem. I. 52,087.891 Cheltuell de adminis.l » » II 19,432.38) lSucursalele pe anul întreg. 71,520.27] 39,943,911 Centrala, sem I 95,477.26], 2g4 989 I6 1 II 108,505.--' 91,006,90 16,438,95 4,230,15] 4.231,051, 2,444,85 9,767.48 Salari|.............i » \Siicmşalele pe anul întreg. Chelt. pentru em. acţ. (Centrala sem. I 13,392.95 Imprimeria de regii » » II 3,046.— Sucursalele pe anul întreg. .Centrala, sem. I 1,413.401 Iluminată şi încălzită) * » II 2,8' 165f Sucursalele pe anul îfitreg. 'Pe semestrulă I............ Salarinlă pers. impr.l i » » II............. 12 407,54 ChieRuelile imprimer. jPe semeştruln I 10,000.—| Reducţiunea la mater.j »' îl 13,494.38] [Cent. sem .1. 1 352,480.29)9r.,,n1K. .. II. 677,6p4.15}20301b444 sem. I 482.36; Solde Creditorii. > [Sucurs I » II 134 021.12 134503.48] ■ i r«- 111365 294989 11657 20669 6675 8. 1 22175 31234 23494 2164667 2687027 18 90 38 92 93 ' Soldulă anuluî 1880. ... . -. . . . Dobenrlî şi beneficii diverse Centrala sem. I 606,906,0411.nQ(}7..7 nQ » » II 431,861.04f10387j708 101,026.55 IV Iaşi Brăila . . . 70,249311 97919000 Galaţi . . . 73,979 00 Craiova . . 26.874'.37> Beneficii la Efectele ( Semesimlă I............ 734300.43 publice \ » II.................... 90022.52) Beneficii la Trate şi j Semesţrulă I............. 195990 13[ Remise I TI.............3'5985.90! ou 39832 1310896 824322 511976 58 37 2687027 93 MINISTERUL^ FINANCELORtf SerViciulti Timbrului Prin publicaţiunea inserată în Monitorulu oficialii No. 202 din 9 (21) Decembre 1881 pe ultima pagină s’a adusă la cunoscinţa de-tenlorilorfl de titluri seă obligaţiuni emise in străinătate şi introduse în ţdră, că ele suntil supuse la taxa proporţională de 10 bani la suta de leî, şi că ori-ce abatere este pedepsita cu o amendă de 10% din valorea titlu-rilorfl. Ministerulă în virtutea art. 5 din legea timbrului şi pentru Înlesnirea bancheriloră şi capitaliştiloră reşe^Sndă în districte, a admis ca timbrarea titluriloră şi obligaţiunilor create In străinătate şi introduse in ţeră, s6 se facă prin aplicarea unul timbru pentru efecte streine, cu condiţiune ca titlurile astă-felă Timbrate, să. se presinte casierului generală locală, spre a se anula prin aplicarea sigiliului cu tuşă (cernelă grasă) ală casieriei» No. 4993 1882, Feb. 13. BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI DirectorQ şi şefă ală Cdmptabilităţci, TH. STEFANESCU. ■Buciirefeci.-— Tipografia Academiei Române (Labora^orii Români) Btrada Academiei 26 Se aduce a-minte d-loră acţionari că ter-menulă de depunerea acţiuniloră, pentru a a putea lua parte la adunarea generală ce va avea focă Duminică la 21 Februarie, espiră Luni la 15 Februarie, ş; că ver-ce depunere tardivă, rădică dreptulă d’a asista la adunare. www.dacoromanica.ro Preţul abonamentului: pe an 24 lei, pe 6 luni 12 leî, pe 3 luni 7 lei; In districte: pe an 30 lei, pe 6 luni 15 lei, pe 3 luni 8 lei. Orî-ee abonamentu ne însoţiţii de valore se refusă. Abonamentele sc face numai la 1 şi 15 a fie-cireî luni. Directorii: I6n C. Fundescu. Pentru abonamente reclame şi anunciurl, a se adresa la Admmistraţiune. STRADA NOUA Nr 3. Pentru Franoia : la Societe Havas, Laffite Oatser,. lor» jjiloră şi are de scopă numai d’a îinpedica o stag-naţiune în esecutarea land-actelorQ. Petersburg, 25 Februarie. — «Journal de St. Petersbourg» declară că este m-esactu că scrisorile publicate de la Nouvelle Revue asupra politicei estcriăre, espună sforţările unul întregă grupă ală cărui suflet îi ară fi consiliarulă secretară de Stată d-lă Giprs. Acelaşi! ţliară mal anunţă că d-lă Hi-trovo n’a primită nici ună felă do deputaţiune şi n’a ţinută nici ună discursă ce ară putea să dea ocasiune la observaţiunile cu care se ocupă de câteva ţjile presa streină. Testa, 25 Februarie. — ţliarulu Lloyd publică următărea telegramă ce i-se trimite din Bucurescî cu data de erl : «Se anunţă din Vidin că în Ta-durzik s’a descoperită Luni o conspiraţie. Aă a-vută locă mulţime de arestării. — In Ruseiuk aă fostă dpsbarcate erl 200 lă$l cu pusei. Paris, 25 Februarie. — piarulă la France a-uunţă urmă ţârele : Este imiuinte numirea comitelui Robillant ca ambasadore ală Italiei Ia Paris şi rechemarea d-luî Maccio din postulă de consult ală Italiei la Tunis». A se vedea ultimele scirî pe pagina II BUCURESCÎ, 15 FEBRUARIE Desbaterile ce s’ail urmata iu cursa de trei e vii, despărţită de trupă cu una grilagifi sdra-vănO, va sta publicula, fiinda supraveghiata de poliţia reunită a ambelor» capitale. Aşa dâra apariţiunea acestui proiecta bizar nu este dre cea mai bună ilustraţiune a te rorei care domneşte aici ?! Dera decă dintr’o parte frica dictdză ase- menea măsuri, apoi din altă parte ea este legitimată de energia sălbatică cu care lucreză partitnlfl revoluţionar». Una singura acta de acusaţie privitorC la marele procesa politica care se va judeca la începutulo lunel viitore vă pdte da o idee despre tipurile omeniloro din care se compune acesta partita plina de abnegaţiune şi de activitate fără margini. Nu-măruld acusaţilora, cari vor apare pe băncile tribunalului, este de 22, şi de astă dată aceşti două-tre maitre est assia prâs de toqs, Pariez: du grand Newton n’âtiea-vous pasjaloux f Isaac Newton născuta la 25 Decembrie, ţjiua Crăciunului, 1642 la Woolsthorpe, îu comitatul0 de de Lincoln, condamnată a nn cunâsce pe tat&lfi săQ arendaşO cultivatoră, mortă de câte-va luni după însurătâre. Muma sea măritându-se a doua 6ră lncredinţă crescerea micului Isaac un i mătuşl, prin ale cărui îngrijiri ela termină scâla satului unde se afla. De o constituţie slabă, trăindă în unB media restrânsă, Newton primi în copilărie mal multe îngrijiri pentru pbisiculă de câtă pentru moralulB sea. La vârsta de 12 ani întră în colegiă la Gran-tharn prin ajutorulâ unul farmacista unde se afla ucinicB, ânsă începutulă studielorB lui nu pro-miteaă nici de cum o carieră strălucită. Mal tânji!, natura lui meditativă luându’şl locuia ’şl petrecea timpul! vacanţeloră construinda cânda o mâră, cândfi unB cadranB solară.... depărtată neîncetata de la petrecerile vârstei sâle.—După deşerte încercări pentru a-la sustrage de la aceste ocupaţiunl, mamă-sa se decise nu fără regretă a face din elB unO savantă. La vârstă de 18 ani Isaac Newton ÎDtrâ în u-niversitatei din Cambridje unde fu pe rândQ, e-levă, amic şi colaboratoră alB profesorului săd Barow, pe care îlă şi înlocui la 1669 la catedra ce ocupa. Ela colaboră la uvraginlQ profesorului 3ăfi : Lec-tiones optice şi publică broşura: Analysls per ae~ quationes numero terminorum infinitas. www.dacoromanica.ro TililjJEuJctArU JLj u o £- i'* 1 ' I i ir Seriâse studif asupra operiloru luî Buclid, Viete, Descarte gi de Walis precum şi mişcarea sciinţi-fică care ’lă ţinea în continuă tn curentulă lucră-rilorft luî Anderson, Huyghens (De Horologio os-cillatorio) ’lă afl ajutată in descoperirile sâle şi aă contribuită multă a-lă împinge pe calea luminel ce ’lfi a ilustrată atâtă. Astă-felă descompuse şi recompuse lumina solară făcândă în acelaşă timpii analysa şi sintesa, şi presentă împreună cu acâstă lucrare, telescopulă care pârtă numele lui, soeietăţel regale din Londra, din care făcea parte âncă de la 1672. Ceea-ce face ens§ gloria neperitâre a luî Newton, este descoperirea legilorfi carî dictâză mişcarea munţjiloră, legea gravitaţiuneî universale (corpora omnia in se mutuo gravitant) care stabQesce corelaţi unea şi coordonarea a totă ce este materie.— Tâte aceste lucrări suntă coprinse în uvragiulă s6n asupra principiiloră matematice ale fii sofiei naturale (filosofice principia matematica) publicată tn 1687'şi care pare a fi compusă intre anii 1684 şi 1865; U7ragiă din care marele Lagrange ţlice cu intusiasmii ă societăţii regale din Londra, admirată de lumea savantă, iubită şi onorată în Englitera, Newton muri la Ken-sington la 20 Martie 1727 în vârstă de opt-ţjecl şi cinci ani, în urma unei crude maladii. Alesandm G. Djavara NB. Cea mal bună biografie a lui Newton se datoresce celebrului Biot. A.D. ZDJ3ST TERA 9 Poliţia din Pitesc!, după cum ne spune Argeşa-mda, a descoperită ună faisificatoră de bilete de bancă de câte 20 lei. — Topolniţa din Severin ne spune că poliţia locală a prinsă asupra faptului pe ună d. Ioniţă Iliescu, falsificândă un testamentă cu data de 1856, de care avea trebuinţă în ună procesă, după ce comandase la ună gravoră unfi sigiliu ală Comunei Perii, după ună modelă ce ’I se dedese. — Acelaşi ((iară ne mal spune că s’a găsită în ogaşulă din dreptulă caseloră d-lul Clinceanu, din Severin, ună fetus de 6—7 luni. Cu acăstă ocasie poliţia cercetândă află ensă, eă o fată de 23 ani născuse ună copilă pe care ’lă omorî şi’lă îngropâ în cuhnie. Copilulă găsită în ogaşă s’a constatată de medici că a fostă ucisă după nascere prin tur-tirea capului şi strangulare, că era venită la ter-menă, grasă şi robustă. Astă-felă cercetându-se au-tărea acestei crime, s’a descoperită alta care, fără acăsta, putea 3ă rămâie necunoscută. — Direcţiunea regală a căiloră ferate a trimisă in urbea Galaţi — după cum ne spune Vocea Covur-luiuiul—ge unulă din inginerii săi, spre a cere de la primărie două din locurile săle libere, unde să se facă două puţuri de soudagiă pentru tunelulă căii ferate ce are a trece pe sub Galaţi spre a o lega cu Bărboşii. Primăria a însărcinată pe ingine-rulă căiloră ferate spre a alege acele două locuri. DIVERSE Unii fapta misterioşii. — Suntă câte-va $ile de cândă o tânără şi frumâsă femeie, îmbrăcată cu mare laxă şi eleganţă şi care are ună accentă en-glezescă cândă vorbesce franţuzeşte se pnsintă la directârea unul pensionată privată din strada Per-ronnel la Neuilly. Acăstă damă a fostă însoţ:tă de ună individă de vre-o trel-ţlecl de ani şi de o servităre care ţinea de mână o copilă de trei ani. După ce dâmna regulă condiţiunile de priimirea copilului, ea remise ună a conto directărel pensionatului şi după acăsta plecă dândă şi adresa sea. — Voiă veni mâine şi vomă regula afacerea. — Bine, dămnă, bine! răspunse directărea, con-ducândă pe musafirii el până în scară. A doua $i dâmna nu veni, trecu âncă o $i, două, trei. Directărea începu să se îngrijiască şi plecă spre a cerceta causa la adresa dată. Dâră surprinderea el a fostă mare cândă descoperi că adresa era falşă. In presenţa acestei descoperiri d-na di-rectâre denunţă faptulă poliţiei, care trămise unu comisară de poliţie pentru a cestiona copilulă. Comisarul ă întrebă pe copilă cine este mama sea ? — Mama mea este . . . mama mea, şi domnulă care veni aci cu mine a asvîrlită pe tata în apă. înaintea unei asemenea revelaţi uni, comisarulă a referată imediată acăstă afacere parchetului, care a dată mandată de arestare contra mamei şi a domnului în cestiune. * * Dntt prânzii. — Se scrie din Barcelona cu data de 22 Ianuarie : Spania întreţine ună însărcinata de afaceri la Bucurescl. Acestă omă fericită scie de rostă pe Brillat-Sa-voriu precum şi pe Martens, Srinod de la Reyniăre şi pe Vattel. îndată ce diplomaţia îl dă puţină răgază, elfi îşi consacră timpulă în a face teorie săă practică în materie gastronomică. Dâră pe acestă tărâm se vede că ’şl-a găsită naşulă în România. Numele diplomatului Spaniolă este Don Juan Petro Aladro. Numele antagonistului săă : d-lu Is-vorano. Ast-felă dăru, în săptămâna trecută, era mare serbare la botelulă Hugues din Bucurescl. Aceşti doul atleţi se luptau în jurulă unei mese încărcată cu de-ale mâncăreî. Era vorba să scie cine va fi învingătorulfi. Martorii fură aleşi atâtă dintr’o parte câtă şi din alta, pentru a pronunţa sentinţa. Etă mal ântâiă lista bucateloră : Huîtres d’Ostende. — Caviar frais. — Turtle-soup. — Consomme royal.— Paris bouchăes. — Ho-mard â l’americaine. — Cotes de mouton pre'sale, sauce băarnaise. — Regout d« perdreaux â la Lu-cullus. — Terrine de foie gras. — Truffes au Cham-pagne. — Punch glacă. — Chapons truffăs. — Pieds de căleri. — Asperges en branebes, sauce Hollan-daise. — Găteau espagniol. — Glace pralinăe. — Cafă, liqueurs, — Fine Champagne 1855. — Joha-nisberg cabinet, cave Metternicb. — Grand vin de Château-Laffite, monopole. — Eoumanie. — Conţi 1869. — Nuunn, et Roederer frapee. D-lă Isvorano a câştigată prima partită. Dâră va fi o revanşă. Jouia viităre representantulfi regelui Alfonso, oferă ună prânză adversarului sen. După acăstă primă luptă, ambii luptători au mersă ca să petrăcă săra la Circă, şi păreaă a nu fi osteniţi nici unulă nici altuia. In loculă lui don Alfonso, aşă face pe d-lă Isvo- rano ministru la Londra, de esemplu. * ♦ * O crimă înspăimentătore. — O crimă oribilă înspăimântă mica comună Chapono3t, în a-propiere de Lyon, în Francia. Ună bătrână a nume Villart a fostă găsită asasinată în casa sea; aneheta a constatată că mâr-tea acestui septagenară care data de mal multă $ile cândă cadavrulă săă fu descoperita, a fostă produsă în împrejurările cele mal înspăimântătăre. Asasinii arseră piciărele acestui nefericită bătrână, înainte de a muri, în scopulă de a afla câţi bani are şi unde îl are ascunşi. Ancheta stabili că acăstă crimă a fostă comisă de trei indivizi şi că a fostă premeditată cu mult înainte. Victima care trecea de fârte bogată şi avară» trăia singură în o casă isolată, cu 500 metri a-prâpe departe de orî-ce altă locuinţă. Cu câte-va (Iile înainte o mâna necunoscută ucise pe ună câine de pază, singurulă tovarăşă ală bătrânului : acăsta era prologulă acestei drame care produse In Lyon şi în împrejurimi o mare emoţiune. Tâtă poliţia din Lyon 63te în piciâre şi se speră că culpabili! nu voră întârdia a cădea în mâinile justiţiei. ULTIME SCIRI Serviciula particulara ala «TELEGRAFULUI» (Agenţia Havas) Cair, 27 Februarie. — Neînţelegeri s’aă produsă în noulă cabinetă între Mahmud Barudi, pri-mulă ministru, şi eolonelulă Araby-bey, ministru de resbelă. Este posibilă că acestă din urmâ sâ devină presideută ală consiliului. Autoritatea Kedivuluî este anulată, Camera No-tabililoră încărcă din ce în ce mal multă presiunea armatei; cu tâte acestea ordinea nu este turburată şi siguranţa Europeniloră nu este ameninţată nicăerl. Londra 26 Februarie. — D-lă Gladstone persistă în a voi să propună mâine Luni Camerei Co-muneloră moţiunea ce a anunţată, tinţlândă a declara că o anchetă parlamentară în privinţa apli-cărel Land actului în Irlanda, ast-felă precum la votată Camera lordiloru, ară fi actualmente vStă-raătâre intereseloră ţârei. S’aă începută convorbiri oficiâse în scopulă de a înlătura ună conflictă între cele două camere. Berlin, 26 Februarie. — Principele Orloff, ambasadorul ă Rusiei în Francia, a sosită ieri venind din Francia şi ducându-se în Rusia; va fi primită a$I de principele moscenitoră şi de împâratnlă Guillom şi va prânzi astă sâră la d-lă Bismarck. Yiena 26 Februarie. — Raportu militară oficială. — Colâna Haas înaintândă spre Glavati-cevo pe Kustac-Planina, la 23 Februarie, s’a luptată cu victorie în timp de 9 ore cu aprâpe 1000 de insurgenţi, carî s’aă retrasă ducând ă cu dânşii o mulţime de morţi şi răniţi Eî aă lăsată de a-somenea patru morţi pe terenă şi doi prisonierl în mâinile nâstre. Trupele nâstre aă avută doul morţi şi 6 răniţi, din cari patru fârte gravă. Colânele Orlow şi Ledhin s’afi unită la 24 şi ocupă actualmente Krbljena-Han precum şi trecă-târea Vratlo. Informaţinnile de a/i 87.% 97.'/i 101. iooVj ioo.v* 100 % 222. 29.% 300 1430 92% V, °/o i-s/4 °/o avSf/o 210 212 125 101 FI. Oblig, eăilorti fer. rom. noi 100.80 8°/o Oppbenheim................111. Ohlrstthl din Paris 20 Fsbr. 59/e Reni» română.............. 8*/< Oppbenheim................ Curguitt Londra 20 Febr. 8°|o Oppenheim 79/fl Stern........... Schimbi! Yiena la vedere Berlin la vedere. » 3 luni . Paria! la. vedere 1 3 lu4,; Mărci > — Franci Rugămă po clienţii noştril de a nu confunda aceste bilete cu a-celea aie loteriei din Hamburg, etc.; siguranţa şi onorabilitatea absolută cari presidă la tragerile Loterielor austriaca fiindă cu to* tulă cunoscute şi a-preciate de lumea financiară. ~E TRAGEREA OFICIALĂ LA I MARTIE 1882 Siguranţă absolută, garantată de guvernă Rrgămă pe clienţii noştri! de a nu confunda aceste bilete ou a-orlea ale loteriei din Hamburg, etc.; siguranţa şi onorabilitatea absoiută cari pnsidă la tragerile Lemnelor austriaco fiindă cu to-ulă cunoscute şi a-preciate de lumea financiară. 4 ♦ m m -as »- Viitrirea tragere a acestui împrumuţi! va avea locd. la 1 Martie 1882 sub îngrijirea, supraveghierea şi garanţia guvernului austriaco. Cererile de bilete însoţite de costulu lorii în bilete liypotecare române, timbre poştale, gropurî s6ii bilete la vedere pe o piaţă a Europei trebuesc adresate, cât mai SE POATE CASTIGA : 1 lotti de fior. 10,000 s&u 22,000 lei 2 loturi „ „ 5,000 „ 11,000 „ 3 „ „ „ 1,000 „ 2,200 „ 1 losu de fior. 200,000 s$u 440,000 Iei 1 „ „ „ 20,000 „ 44,000 „ 1 * „ „ 15,000 „ 33,000 „ 6 loturi de floriei 1,000 seu 4,400. Peste totu I,4GO câştiguri din care celu mai niicu este de 200 florini. Fie-care bilet dând dreptul la vii t6rea tragere şi la totalitatea câştigurilor COSTĂ 15 LEI, 5 bilete nu costă de cât 70 LEI. curând posibila administraţiuneî du MONITEUR DE LA CHANSE UNIVERSELLE, VIENA (Austria). 1 iarulii oficială al imperiului austriac va conţine lista tragerei şi va fi trimisă gratisă tutuloră acelora cari voră cumpera bilete. CÂŞTIGURILE voru fi plătite în auru la domiciliulu CÂŞTIGĂTORUIUI. * I* m K>| l4l $ !♦! j i i> ÎMIIITA ALIFIE i Londra la vedere, i ,K' 3 lunf de RĂNI cunoscută sub numele de alifie Ccengiopulo. Acestă alifie a vindecată cangrene, răni vechi de 20 ani precum şi rana numită Cer-cengea, în fine orî-ce rane, cunoscută de cel mal renumiţi doctori al capitale. Se găseşte de vânzare la magasinulă d-luî D. Georgescu, strada Lipscani, No. 27.—Acdstă alifie se dă gratisă săraciloră Inse la domiciliulă mea propria, strada Speranţei, No. 28. Maria Coengiopulo. DE MEHEDINŢI, se VIAliRI VECHI află de vânzare numai cu 15 le! vadra la d. Tăun Popescu, banul Slătari, 3e ămba germană şi de 1 IWF LijV.lIlU piano, dispunendo de câ-te-va ore libere, doresce a mai găsi şi alte lec-ţiunî în specialitatea sea. A se adresa administraţia acestui $iară. DEJUNUL IGIENICU Persdnele slabe de pept şi de stomao, cum şi ceî care suferă de o digestiune grea vor găsi RACAHOUT D-luîDelangrenier din Paris un dejun forte agreabil, forte uşor a digera, şi forte întăritor cari pOte înlocui cu totul şocolat şi cafea. — Reputaţiunea acestui aliment este justificată şi aprobată de membrii Academiei francese, cari au constatat proprietăţile tonice şi nutritive a acestui aliment şi ’lu recomand la convalescenţi, la copii şi personelor delicate la tfeie lanacifilB din România casele cu loculfl lorii din Callea V B W)B i Griviţa No. 66, în întindere de 80 stînjenl lungime şi 14 st. facia. Doritorii se vorfl adresa la sub-semna-tulfl în Strada LncacI, No. 51. G. ŞTIRBESCU. liOTTE Si OLURI W *F\qucururl, rosoglii, mastică, romuri, rachiU, " * ţuică, cognacurt, vermuturi, oţetii, etc. de la celebra casă Ed. Schots din Briinn se jcomisioneză ca pr»ţuirşrcoiT3iţffiuî favcfabir;lad7H. WARTHA, representantele casei, comptoirulstr. Ddmnel No. 5. mim C1PSULE GRiMAULT l 0“ CU MATICO SHÎMAULT & C'\ Pharmaciştî 8, RUI VTVIENMB, PARIS Resultatu Infailliblu in tratamentulft gonorrhee , fărft a osteni stomachulu dupe cumu făcu t&te , Capsulele cu eopahu liquidă. (Â? Dirpo.'iiîil in -principalele Phai-macii. :ui mrrvmrp Kfffl t T.rpqamimisxmr^jvmsjjL tmm mmm GRÎLLON FRUCT LAXATIV RĂCORITOR, CONTRA CONSTIPÂTIILOR şi Hemoroidelor sî cel maă plăcut purgativ pentru copil Orillon, varu. 27, hub hasibuteau, Faris. care vorbesce roroâuesce şi nemţesce, avăndă poftă a voiagia , la MENA-GERIA KLEEBERG. \m:nm i. serrea unicnlu Xylographu română medaliată cu medalia de argintă la esposiţia Concordia Bornână, stabi-lindn-se în Bucnrescî se însărcineză cu totu jeluia de lucrări atingetdre de arta xylographică- cu preciurî moderate, adresa : Str. Isvoruluî-Ne. 19, subt Mihaiă Vodă. U& UVEOsTA. CONFECTIONES des KOBSS S’a mutată Iu Strada Cavol I, No. 14 alătura cu Pharmacia D•lnî Kessler Efectuâdă Rochii dupe jurnalele cele mal nou! cu preţurile cele mal moderate, începând de la 24 fr. VECI NICA FRUMUSEŢE A F K i. E I OBTJNUTA prin us.xovul % 1 £Ţ. ă LUI L. L E ă R â 0 'iinVle Teinimc^ Pi» Funissorul Curiei Rnuiei ,-e pxhoveus bl.w' PÂRFU1ER CREME' In.iulcegce şi albeş-ce PELEA, ii dîtrans-parcnla şi frăgezimea ; tinereţei. Ea preservă ' obrazul de părlâlă şi sbăreituri, siL,crf niaîdiiloc = ! cnlrupelo. V -\ pentru puie. k- 1} ESS.-ORIZA&ORI/A-LYS g § Nu \m Parfume noui adoptate 8 c>. ULi't:'»''. de fushiune. Oriza-Powder sESS®!: ostr ircbninl-7 «!<■ ^ u,rjs, eii»iapvlneciinaiiilcn<'u credemO fatală acestui poporO tutela politică sea chiar morala a poporului rusfi, Popârele slave din peninsula balcanică după convingerea nostră, trebue 80 aibă ochii ţintiţi spre Occidenta, spre civilisaţiune. spre progresa, şi acesta fiinda că acolo, la răsărita, în Rusia, âncă dorine în omnul adânca omenirea slavă încatenată de despotismd şi tirania. , Lasă sâ se descepte singură şi se se inel ne luminel ce strălucesce în Europa civi-lisată şi numai atunci noi, poporele civilisate, o jromfl primi în sânula nostru. Etă estrasula derd pe care avu gentileţa s6 ne trimită d-lil Slavici din Giurgiu, Insurecţiunea Şerbilor din Sud-Vest (Prima corespondenţă a corespondentului special odă Serbsca Nezavisimost) Cătini? 31 Ianuarie. Despre evenimentele care se petrecQ în Bosnia, Herţegovina şi Boca şi de care depinde destinele poporul iii serbQ aşă avea a ve seri multe, şi de acum voia începe a vă comunica totQ ce va ti i'naî interesantă din părţile acestea pilele acestea a fosta o luptă Intre Stoian Cova-cevicl şi oştirea austriacă la Drina, între Focea şi Coniţa. Vîctâria a fosta repurtată de Stoian, care a >;£ptivafO o corabiă cu arme şi muniţiunl. Tâte întăririle împrejurultf Foceî sunta ocupate de răsculaţi, şi prin urmare se ascâptă şi căderea Foceî. Pero Tungui şi Salco Forţa la VratcovicI în Gaţco at nimicită patru companii din oştirea austriacă cu In vre-o câte-va $ile se ascâptă două lupte decisive, una în Herţegovina şi alta in Crivoscie. Trapele austriaco în trecerea loră nimicesca cu barlmriă totă ce ese înaintea lora. Incendiarea caseloră, persecutarea şi omorîrea fe-meilorO şi a copiiloră suntO scene obicinuite dupe urmele lorO. Intre Bilecî şi Corito au incendiata peste patru sute de case în care femeile şi copii! au fosta oraorîţî; eru o fată care se închisese în casa sea a fosta masacrată. In Oraviţa (Boca) gean-darmeria prinţlendă femei şi copii, ’i-aO escortată legaţi la Cataro. In genere se practică nisce asemenea crucim! nepomenite până acum. (Etă ce fela de eroi suntă austriaciî; eî calomniază pe insurgenţi dându-le diferite epitete, âră în realitate eî suntă adevăraţii barbari şi laşi, omorîtorî de copii şi femei). In consecinţa ace3toră ciulim! din partea Aus-triaciloră, insurecţinnea ie dimensiuni mari în câtă dupe câte-va jjile se vorQ putea număra la 10 mii de combatanţi. Despre forţele lorO şi ale capiloră în parte vă voia scrie în corespondenţa viitâre. Despr'â victoria austriaciloră cu ocuparea Ledeniţeî contra Crivoscianilorâ să nu o credeţi. Răsculaţii au fosta nevoiţi a abandona şi fără luptă acele posiţiunî de âre-ce granâtele aruucate de pe fregate venite sub Bisano ’i ajungeu. De mare importanţă va ti lupta decisivă care se ascăptă filele acestea în Crivoscie, care eşindă favorabilă insurgenţilor u, oştirea austriacă în al fi căreia spirită este deja panica destulă de desvoltată, va ajunge la culme; şi atunci insurgenţii voră pute apăra cu suocesfi posiţiunile Ioni. Brii la casă de reuşită din partea Austriaciloră ca să ocupe Crivoscie, atunci toţi Crivoscianil se voră retrage în Herţegovina de unde voră fi mal periculoşi pentru oştirea austriacă, căci se vor O uni cu trupe destulă de considerabile cart poseda bune posiţiunî şi cu-noscă şi bine terenula. TELEGRAFUL® De sicurQ că veţi fi aflata despre nota dată do Muuteuegrenă către cela Austriacă, că ifemiHne InsurgeDţiloru dintre Herţegovina şi Boca ^orO priimite în Muntenegru. Acesta casă va ilidoi puterea resculaţiloni. ACTE OFICIALE Cousiliultt comunei rurale Picineaga din judeţ"18 Tulcea, se âisolvă. D-ia Nicolae l)ude3cu, este numita sub-prefectu Ia plasa Herţa, din judeţulă Dorohoia. D-1B I. I. Chiriacescu, actualii preşedinte alâ tribina-lului Gorj, so permută în aceiaşT| calitate la tribunalulu BuzSa, în locuia d-luî C. G. Dâmboviceanu care trece în poatulu ocupatfi de d-18 I. I.„Chiriieescu. Căpitanuia Alexandrescu Dimitrid Dreche, din regimen-tuia 13 dorobanţi se trece în posiţie de reformă pentru greşel* gr*ve contra disciplinei. Căpitanuia Manolescu Nicolae, din regimentulu 24 ao-robanţî, se trece în posiţie de reformă pentru infirmităţi incurabile, contractate în timpulil campaniei aniloru 1877 şi 1878. Se aprobă a se deschide uirft crsditu de Iei 1,860 bani 10, asupra excedentului ce lasă budgetulu dramurilor» din judeţulu Covurluiu, pe exerciţiulfi 18S2 —1883, cu care se va acoperi datoria de lei 1,860, bani 40, provenită din scăderea cursului rubleloru. D-lu G. D. Constantinescu, se numesce la scola de arte şi meserii din Encurescî, în postulă vacanţii de ingi-neru-meeaniciî. — •— Discursulu d-lul C A Rosetti rostită în §edinţa Camerei de la 12 curentă cu ocasiunea discuţiunei legei tocmeliloră agricole. Spaciulfl farului nostru fiinda prea mica şi discnrsula d-lul Rosetti prea mare, astQ-fela că ne-arfl Ina numâruhl întregO, dămfl aci numai părţile cele mat principale şi mal importante : a? D-lă lorgu Radu (senatoră). Nu de tâtă naţiunea. D-lă C. A. Rosetti. Respectă Senatul şi regulamentulu şi nu pot răspunde la acâstă întrerupere (aplause). «D-lor, 11 Februarie s’a fâcut^cu aprobarea naţiunii întregi şi s’a adoptată mal îu unanimitate de către Camera lui 2 Maiă; şi (licu mal în unanimitate, căci pâte nu aă fostă de câtă 2, 3 sâă 4 caii să fi votată contra. «Vedeţi der că acestă copilă a fostă ală naţiune!, născută în libertate de ună corpu sănătosă şi ■asistată la uascere, constatată şi aprobată de către chiară Camera ace a, de care nimeuî nu pâte gice că era a lui 11 Februarie, eră nu a lui 2 Maiă. «Vedeţi der câtă legitimitate are 11 Februarie ; Jşi vine acum d-lu Cogălniceanu să ne ijică că s’a Jfâcutu numai ună Rege, dâră că Regahoatea stă in ventă! să ne ijică: n’are legi Regalitatea d-v. ! «Mal 03te îu acestă Cameră âncă unul de la 11 Februarie, şi âncă din cel mal sinceri, mal cu sciinţă şi cu onâre, care mal de uuă-rji (iicra asep menea : Regalitatea s’a făcută, dâră nu s’a făcută si âeea ce trebuie s’o menţină. E; bine, d-lor, noi $icem : Regaliiafcea s’a făcut la II Februarie, ca ud naţiunea, şi prin plebiscit, şi prinţ votă aci în Cameră, a proclamată ceea ce rotaseră' Adunările mame: ună principe străina. Rf-j litaterr s’-a făcutu atuncîVcând aceld care presida adâstă A1-lunare, d-lQ Epureanu, spre a sdrobi calotnniele din afară, cari despărţiaa naţiunea în Moldoveni şi Munteni, a proclamată acestă votă, ţjicândff că, nu Moldovenii, nu'Muntenii, ci Românii aii dată vo-tulO loră unanimă (aplause). RegalitaLa s’a făcută când aţi proclamată iudependinţa. K I www.dacoromanica.ro TELEGRAFUL!) «Regalitatea s’a făcut când alesulă d-v. a mers r pe urmele eroiloră sari nc-aă păstrată acăstă ţâră şi când d-v. a-ţi încoronată faptele luî! [aplause prelung.te), şi vine acum 2 Maiă, în £ioa de 11 Februarie, se spună că Regalitatea esto numai uuQ nume ? LuorulC este forte gravă, d-lord, şi să cugetăm fi. (D-lă Qogălniceanu intră în Cameră şi este primit în aplause din unele părţi ale Adunărel). «Decă aplausele acestea sunt ironice, le primesc, pentru că ironia din partea acelora cari, făr’ a voi sS cugete, mg acusă, acea ironie este o laudă pentru miue (aplause). cVSdfi acum în fucia mea pe acelii omfi mare, care... (ilaritate), n’am $is’o, d-loră, în glumă, am (Jis’o în şpriosu, pe acelu omfi pe care-lfi ştim ori de câte ori soune ca este despotfi; ensfi nu-1 ştim câud jură că va respecta libertatea (aplause,); acelfi omQ care, în g\oa de 11 Februarie, în numele luî 2 Mai fi, a spusfl că Regalitatea nfistră nu are rădăcini, îşi dori să-mi spună ce tacemfi acum P.......... «Am avutfi grijă să cittscfi astă-dî MonitoruliX că se nu-mi scape unii cuvântă în contra omului ac luia pentru care amu mare consideraţiune pentru capacitatea luf, pentru activitatea luî, pentru inteligenţa luî, pentru vigfirea lui, şi adesea, fără complimentă,- pentru patrioHsmulfi lui, câud vr’o altă iritabilitate uu4fi împedică (aplause). «Apoi, d-lorfi, legea ce desbatemti acum uu este una din legile cele mal îutăritfire... era să (Jicu, a regalităţii, m’amfl luată după vorba d-lul Cogălni-Ceanu, deră voifi jlice a Statului românii ? Putemfi noi sg despărţimfi Regalitatea de Statulfi românii ? Astă-jlr nai cu sfimă când... (oratorele face unii gest în drenta şi In stânga) acfista d-nii stenografi n’o potfi scrie, dări) d-v. a-ţl înţeles’o. 'Legea în desbatere este pentru întărirea poporului românii, prin urmare şi pentru întărirea Regatului. «EI, d-lorii, fiindQ-că vădii acum aci pe d-lii Co-găluiceanu. trebuie sfi’î mal flicii ceva, trebuie se’I spaict, că de la cine ceie cine-va mulţii şi speră, rnulto, trebuie către acela să fiă mal aspru, mal e3iginte. «Apoi, bine, d-lor, fire logică era, drepte era, ca să nu mal $icil patriotică, ca d-lii Cogălnicenu... căci pe cel-alţl ÎI ertii, ca uuil ce n’au nici inteli-ginţa, nici capacitatea, nici foiţa, nici activitatea, nici esperiinţa d-lul; dării din partea d-sele drepţii era sg vie aci să ne jlică c’amii făcutO din proprietarii moldoveni unii capfi de Turcă în care tra-gemfi? D-1Q Cogălniceauu să pronunţe asemenea cuvinte! pfite fi unii singurii omil care sg nu ’uţe-lggă gravitatea acestorfi cuvinte eşite diu gura acestui bărbaţii ? Aceluia ’l-agl spune că esto prea copilă, şefi că nu cunfisce îndestuli) înaltele calităţi politice ale d-lul Cogălniceanu, dfică ară pretinde că aceste cuvinte le-a $isă ca o frasă de luptă, de polemică parlamentară. In $iua în care le-a $isfi, după nedreptatea care esprima aceste cuvinte, arăta că urmăresce erăşl acelaşi scopii alu d-lul d’a face binele ţgrol, stăpânind’o singură. «Cum d-le? Cum aî putut d-ta sg-ţl mal aduci a-minte aci că esistă moldovenii şi muntănfi. In a? devfirfi, trebuie să fiă tare tutelarii genialii României, ca se facă unii omfi ca d-ta asemenea grcşglă, fără ca ea se aibă consecinţe rele pentru ţgră. «D-ni deputaţi, câud unu bărbaţii de Statei ca d-lfi Oogălniceno li , . : Informaţînnile de aijî. Starea sănătăţii M. S. Reginei merge în spre bine, ast-felă precum constată buletinurile medicale. — Adi năpte in strada Tăbăcarii No. 40 a încetată din vieţă grabnică femeia Raliţa, soţia lui Pascu Stan, din causă că s’a speriată vSdândQ pe fiulă sSă, care întârşliendă şi pgrta fiindă închisă sări peste uluci. Bărbatulă nenerocitei de desperare începu a se bate cu fiulu seă. Se ijice că decedata suferia de înecăciune. — Amă anunţată ieri că în Pitesci s’ară fi descoperită nisce hârtii falşe. Acum aflămă că autorii s’aă prinsă. EI suntă în numără de 4; veniţi din Transilvania în Piteşti aă trasă în gazdă la câr-ciumarulă Costache Nicolaă, unde în complicitate cu densulă a falsificată două hârtii austriaca a 5 fioiini una şi 4 bilete hypotecare române de câte 20 lei, din care una fusese deja pusă în circulaţie. Autorulă principală este Elie, ună copilă de 14—15 ani, care fără nici o maşină şi cu propria-î mână, a operată aceste falsificări. Acestă copilă perversă are nişte antecedente urâte : elfi a mai comisă acestă faptă acum trei ani în Transilvania în complicitate cu tatălă săă Dumitru Sandru şi cu popa Constantin sin I6n de acolo, cari aă fostă chiară osândiţi : Popa a stată 4 luni la închisdre, copilu 2 ani, ără tată-sefi se află şi acum în temniţele din Transilvania. Faptulă s’a constatată şi inculpaţii aă fostă arestaţi. Urmărirele continuă. Ultime Informaţiunl Duminica trecută a avută locă în Sulina o în-căerare între două bande de hamali, de naţionalitate armenâscă. S’aă rănită 11 dintr’ânşii, din care doi fdrte gravă. Unulfl din aceştia a şi murită. Se urmâză cu multă activitate spre a se descoperi provocatorii acestei încăerărl. —Biserica Precupeţii Noi s’a găsită şi a$î năpte deschisă, atragemă atenţiunea celoră în dreptă a-supra negligenţei preoţiloră acestei biserici, cari nici pene acum n’aă luată disposiţiunî ca biserica să se închidă năptea. CASA DE SCHIMB TOMA TAOIU |No. 60. Strada Lipiscani, No. 60. Pe #ioa de 11 Februarie 1882. Cump. * X 5 6 7 6 7 8 o/ Io » Domeniale . . » Municipale 8°/0 99 1; 0; 2 0 Renta amortibilă. . . . 869/4 °/0 Renta Română .... 86. 01 Obligaţiuni de Stată. . . 96.T/2 Obl. căii. fer. rom. Regale . 100. Scris, funciare rurale . . 99.T/S » » urbane . . 99. Imp. municipală . . . . 100.1/î > Casei pens. 300 1. .214. Impr. cu prime Buc. (bil.,20) 1. . 29. Acţiuni «Dacia» (500 1. buc.) . 285 Acţi. Băncei Naţion. Rom. . . 1400 Scris. fonc. urbane 6°/0 ... 91 Obligaţii eşite la sorţi 6°l0 Obligaţii de Stată . . . ) 6°/0 * Căiloru fer. rom. Regalef 8°|0 8°/0 Renta amortisabilă Cupoane De Renta Română exigibilă . » Obligaţii de Stată 6°,0 . » » Căile fer. Rom. Reg. » » Domeniale exig. » » Municipale .... I » Scrisă, f. rur. şi nrb. exig. j Diverse Aură contra argintă............i » » Biletele Hypotec. .> l.7j » » » de B. N. a R.> Fiorini val. Austriacă.... 210 Mărci germane..................123 Bilete de bancă francese . . . 100 Cursulfi din Viena 22 Febr. Napoleon ulă................... 9525 Ducatulă....................... 563 Cursulii diu Berlin 22 Febr. 6°l9 Oblig, căiloră fer. rom. noi 100.60 8°l0 Opphenheim................111. Cursuld din Paris 22 Febr. lU °10 Ol 8 10 Vând. 5°/0 Renta română . 86 75 8°/0 Opphenheim. Cursulti Londra 22 Febr. 8°la Oppenheim ............... 7°/0 Stern.............. Schimbă Viena la vedere . Berlin la vedere. » 3 luni . Paris la vedere . » 3 luni . Londra la vedere. » 3 luni . 879/4 87. 979/2 101. IOOV2 100.8/t 1001/2 220. 30. 290 1410 92 2V/o 212 125 101 FI. Mărci > Franci De daţii în tăere două păduri din comuna Pietroşeni, judeţulă Mus-celă plaiulă Nucşărei, în depărtare ca la 30 chilo-metre' de gara Piteştii, drumă practicabilă şi şosea cea despre apusă cale 1,000 pogăne, conţine, ste-ja I de d6ge pene la traverse, anini, fagi şi alte le 9-pentru blăni, chiristele şi rotâră; cea despre res -tă numită Sâibişu cale 700 pogăne de aceiaşi calitate de arburi. Amatorii se potă înţelege cu pro-pietaru în comuna Pietruşanî săă în Câmpu-lungă. ADIES de PJITRI T6te persănele cari sufer de maladii de pept, precum catarrh*,phthitia, guturaiuri si tusse învechite trelue ea întrebuinţeze SIROPDTOOPSlBillTE mCRABI de URIMABLT AC" I care, prescris de mulţi «anii de mxlicU lumei Întregi, a dat in tot d’euna cure minunate. Prin întrebuinţarea continua a icestui Sirop, tuasea inceteasa, sudorile nocturne dispar, alimentatiunei. bol narilor se ameliorează rapide, cea ce se poate constata prin ingnniaiea al aspectul unei samtati mai infloritbre a bolnavului. Siropul nostru de Hypcphoephit de calce este de culdre pembe »i se vinde in flacbne turtite de forma ovala, revestite de marca fabricai, cu semnătură Qrimault 8iOie, si timbnal Guvernului francet. LA PARIS, CASSA GRIMAUI.T F.T C‘«, 8, STRADA VIVIEHNE SI IN PRlNCIi’ALHFjE FARMACII iiiiiiiiiiiiiiiiirfiiTTiiiiiimTmirouiui.'iiiiuiiiTiTrrrrrurnmiiiLiiiuumiHgiiiu Ferul face parte integrante din sânge. Cănd5 elu disparo, slăbiciunea Începe din ce in ce; faţia devine palidă, pofta de mâncare dispare si sângele si oerde eolorca naturallă. Hapurile, prafurile, dragennte cu bas» de ferii, Întrebuinţate p-ntru a le reconstitui, i marele inconveniente d a conpne ferulii in stare nesoiubila. d'a da ferii unui stomachu deja bolnavii pentru alu disolva da provoca constipajiuno si ad*sa«a a negri dinţii Pbosphatul da ,er solubil ai lui Laras nu possedă nici unulu din acefti inconvenienji csle uou lu/'iidu limpide, fără gustă si f5iă inirosu, care, afară din ferii, conţine elemen. tulii pliosphat . principiu regeneraloriu alu osseloru, £15 produce effecle minunate, in iote caşurile unda există insărăcirea săngeluî, curarissasce colorile palide, crampele si durerile de stomachu, inlesnesce dea voi tarea felaioru tinere reeularisâaâ lucrarea menstruaSiuneT si face se dispare pola albă. Deposilu in principalele pliarmaciî DE VINŞARE Hârtie maculatură cu 1 fr. ocaua. A se adresa la Administraţia acestui ţjiar uvad ide CAFEA Calea Văcăresc!, No. 7, lîngă brutăria Ochîalbî Ună celebru şi de peste patru-decî ani, fabricant de Cafea din Arabia, angajată numai pentru acest scopu, prepară cafelele cele mal fine şi mai alese şi se recomandă onor. publică amatoru de cafea bună şi cu gus-tulă adevărată, neamestecati cu substanţe streine ve-tămătăre sănătăţii. Socotindu-nc numai ună mică profită pentru a face consumaţii mari, b ,i ueraă cu preţurile următăre: Caf. Rio I fin bobe pr. i„i 4 — „ » măcinaţi ,4 — Caf. Mart. fin prăj. „ > măcinată 4 80 4 - Cafea Moca prăjită 6 — „ „ mâoinată ti — Cafea Rio II, fin pisată H — „ » III, fin pisată 2 40 Cafeaua se vinde pe locă comptată şi fără varia-ţiunî de preciuri. S. TRANDAFIRESGU. VIKl 11X11! se DE MEHEDINŢI, află de vânzare numai cu 15 lei vadra la d. Tăun Popescu, hanul Slâtari. DAMFIDI aKe ^ Jeamaica de la celebra casă filv JIU îll Eggers şi Frunte din Brema,.singurele apreciate de publiculă eunoscetoru, se află de vânzare în Bucurescî: En gros la d-niî Mo-roianu & C., G. Ionescu & C., şi fraţii Crezoinu. Eu detail la d-nil Carol Ghersabeck, G. şi V. Peneu, D. Martinovici, I. Kosman, D. G. Moeeauu, P. Barbulescu, V. I. Racovitza, Păun Popescu, D. Theodoru, 1. Colţescu, fraţii E. Duro, D. Staicovicî, în Craiova la d-niî Părvan N. Rădulescu, G. S. Fnrtunescu, J. G. Popovicî, N. Stojanovicî, D. M. Mihăileanu, şi Avram Iovanovicî, etc. Represintante pentru România: H. WARTHA, Comptoir : St ada Ddmnel, No. 5. iRI? Lmba germană şi de rUiVr ILijvAliL piano, dispunendft de câte-va ore libere, doresce a mai găsi şi alte lec-ţiunî în specialitatea sea. A se adresa administraţia acestui diaru. ^■VISXJ D-loru ARHITECŢI PRIMA CALITATE DE VARt ALBII de la FURNICA din Siuaia şi VARO HYDRAULICO De vânzare cu preţurile cele mal moderate Doritorii se potă adresa la d. A. Lln-denberg, Calea Victoriei No. 35 şi la Depositu lingă gara Tirgoviştea. A Une blanchis-seuse recoit des commandes concer-nant le lavage. GRILLON i FRUCT LAXATIY | RĂCORITOR, CONT IU CONSTIPATIILOR şi Hemoroidelor si cel mar plăcut purgativ pentru copii CS-irillon., farm. 27, rue ramjbuteau, Paris. De venijare^la toţi farmaciştii O spălătoria de rufărie fină, avizează pe onor. publică, că primeşte comande, avendă deja o clientelă destulă de a-leasă în înalta societate. Strada Dulghe-riloru No. 32. Anica Văduva. De vendare Hârtie macu atură cu ocaua 1 fr. — A se adresa la administraţia farului. Bucurescî.—tipografia Academiei Române (Laboratorif Români) Strada Academiei 26 «TE SI OLIURI rS.“i,T a'lqtieururl, rosoglil, masiică, romuri, rachiil, ^ţuică, cognacurl, vermuturi, oţetit, etc. de la celebra casă Ed. Schotz din Brtinn se comisione'ză cu preţuri şicondiţiunl favorabile la d. H. WARTHA, representantele casei, comptoirulstr. Ddmnel No. 5 www.dacoromanica.ro JOUÎ, 18 FEBRUARIE 1882 In Bucurescî si districte numerulti 10 bani. sara;-fiSBD*!riaw.er* rwjjp.u'j ANULU xn, Nr. 2984. ooa r- i l oo r Preţul abonamentului; pe an 24 lei, pe 6 luni 12 lei, pe 3 luni 7 lei; In districte: pe an 30 lei, pe 6 luni 15 lei, pe 3 luni 8 lei. Orî-ae abonamentfi ne Insoţitn de valore se refusă. Abonamentele se face numai la 1 si 15 a fie-căreî luni. Directorii: I6n C. Fundescu. Pentru abonamente reclame şi annnciurî, a se adresa la Administraţiuue. STRADA NOUA Nr 3. Pentru Franeia : la Societe Havan. Laffite <& Comp, Pentru Austria şi Germania, numai la Adolf Steiner 8, Place de la Bonrse, Paris. (j Hambar^,-. (Germania de Nord). Pentru Anglia : la d-nnl Eugene Micoud, 81 Fleet j( Pentru Ungaria la d-nulfi Moritz Wiets, în Buda-Street, E. C. \ Pest, Servitenplatz. Preţuia annncinriloru : linia mică pe pagina IV, 25 bani, reclame pe pagina III, 1 lefi, pe a II, 2 lei şi pe a I, 3 lei. Pentru rubrica, inserţii şi reclame, redacţia nu e responsabilă Epistolele nefrancate se refusă şi articolil nepublicaţî se ardă. Administratorii : I6n C. Fundesctl. SCIRI TELEGRAFICE 8UCURESCU7 FEBRUARIE ja«j i (Serviciulfl diarelorî streine) Colonia, 27 Februarie.—Se anunţă din Viena către Koelnische Zeitung, că represintările făcute pentru discursul ă generalului Skobeleff n’aă porniţii de la ministerul!) de esterne ală imperiului german, ci chiar de la împeratulă Wilhelm şi aă fostQ adresate directă Czaruluî. Acesta ordonă îndată d-luî Giers ca, prin ambasada ruse'scă din Paris, să recheme pe generalulă Skoneleff. Praga, 27 Februarie.—In zadară fu asceptată generalulă Skobeleff erî aci. Ancă de pe ia 6 ore săra se împrăştie sgomotulu că generilulă a sosită şi a trasă la otelulă »Steoa Albastră,» din care causă se adunară o mulţime de ămenl înaintea o-teluluî. Pe la 9 ore sdra vre-o patru-^ecl de tineri asceptaă la gara de Vest sosirea trenului despre Miunchen, care trebuia săj aducă pe generalulă rusă, dfiră el trebuiră s§ se întdrcă pe ia casele lorO decepţionaţi, fiindă-că elă nu sosi. Berlin, 27 Februarie.—Montagsblatt anunţă ur-mStdrele din Petersburg : «Generalulă Skobeleff va fi pusă peutru momentă în disponibilitate; coman damentulă corpului de armată şi sarcina de ad-jutantă generală ’i voră fi luate. Petersburg, 27 Februarie. — Organele d-l>ră Aksakoff şi Katkoff observă âncă o complectă tăcere asupra discursului generalului Skobeleff. fiarele de aici îşi mudevdză touulă loră într’ună chipă simţitoră. ţiarele liberale mal amiutesefi din cândă In cândă acestă afacere, de vreme ce f6ia Deutsche Petersburger Zeitung se esprimă într’ună chipă cam energică, flicendă că cu greă discursurile generalului Skobeleff ară putea fi privite ca o ira-provisaţie numai, din contră, ele suntă discursuri sistematice d’ale panslavismului care, printr’o contrazicere vădită cu tendinţele guvernului rusă, a-meninţă pacea şi va aduce chiar şi asupra Rusiei griji şi suferinţl neînchipuite. In privinţa atitudine! unei părţi 6re-care a societăţii rusesc! faciă cu provinciile baltice, arulă germană găsesce că sla-vofilii dorescă vrăjmăşia între germani şi ruşi, şi unuia din scopurile panslavismului este ca acestă vrăjmăşie se devină generală Mal trebuie multă până se se ajungă acolo, deră totuşi ţinta se a-propie din ce în ce mal multă. Berlin, 27 Februarie. — Nu este adevărată că principele de Bismarck a raportată Czaruluî d-spre afacena Skobeleff; cancelariulă, care este suferindă, n’a fostă de şese săptămâni pe la împărată. In schimbă se confirmă Si rea că nu s’a făcută de aici nici ună demereă specială la Petersburg. National Zeitung anunciâ următdrele; Nu suntă nici de cum întemeiate sgomotele despre schimbări apropiate în ministeriulă rus; influinţa comitelui Ig-natieff la Czar este totă atâtă de mare, fiindă-că îngrijesce de sicuranţa personală a împăratului. Corniţele Ignatieff — ast-felă a şlisă ună bărbată de Stată rus — conduce curentulă electrică ală nihilismului pe firulă panslavismului. Cu tdte acestea relaţiuuile dintre cele trei puteri imperiale sunt ca şi până acumă. Constanţi nopole, 27 Februarie. — Ministrulă de resbelă cere ună credită estraordinară de 40 mi-liăne franci pentru trebuinţî de artilerie. — Izzet paşa a sosită în Hodeida şi îndată va începe operaţiunile contra răsculaţiloră din Yemen. Zara, 27 Februarie. — ţtiarul Narodni Listy anunciă din Stolac că SuticI, ună capă de insurgenţi a fostă prinsă şi dusă în temniţă la Trebinje. Petersburg, 27 Februarie. — Pe aici se vor-bescă că generalulă Skobeleff a fostă chemată priu telegramă în Rusia şi a primită ordinul ă să stea mal multe Iun! la moşia sea Rjasan. D. Giers ’şî-a dată demişi unea. A se vedea ultimele scirî pq pagina III In doug numere consecutive ale sâle, Tim-pulu a publicata discursurile pe largii ale oratorilorO conservatori cari afl vorbita în întrunirea lora de Joi sera de la Ateneu. Mal alesă sfârşitula acestora discursuri, cari aa apăruta în Timpulu de a-seră, tla as-ceptaraa cn o mare curiositate spre a vedea conclusiunile la care aO ajunsa marii oratori, d-nil Păucescu, A. Lahovarii şi generala Flo-rescu. Erama negreşita în drepta sg ne ascep-tămO la o critică seridsă a tutoră proiectelor de lege presintate de d. C. A. Rosetti; din nenorocire ânsg, n’amQ găsită de eâtfl acusaţi-unl de acelea care nici merită macara a fi relevate. Spre a nu Zice ânsg că n’afl făcuta nici o ispravă, conservatori! aO propnsfl, prin organulă d-lul generala Florescu, o resoluţiune pe care aO semnat’o cei de faciă şi pe care ne cre-demd datori a o reproduce aci, spre a se vedea încă o dată ce voescQ, căci în discursurile lor el n’aa spusa aedsta. Ecă acea rosoluţiune ; «In faeia circulărilorO d-lul C. A. Rosetti «şi în facia proiectelorO de lege depuse în «corpurile legiuitore. adunarea este de părere «că prosperitatea şi înălţarea muncitorilor de «pământii trebuesca căutate nu iu restrângerea «tocmelilord agricole, nici în desfiinţarea cen-«sulul şi colegieloră electorale şi introducerea «sufragiului universala, ci în uşurarea sarci-«neloru publice, în infrânarea abusurilorO şi «mal aleşii în sicuranţa averilora şi a muncii, «şi îndeplinirea cu sfinţenie a obligaţiunilor «contractate. «DreptO aceea adunarea Insărcineză pe se-«natoril şi deputaţii conservatori, organe le-«gale ale ideilorO ce represintâ partitulQ, «sg susţie aceste resoluţiunl atâta pe lângă «M. S Regele câtă şi în corpurile legiuitore.» Acestea voescă conservatorii; acestea le sunta doriuţele. Mal ântâiă de tdte trebuie sg amiutimQ unO lucru, pe care nu’la va tăgădui nici Timpulu, că starea cea tniserabilă a ţăranului este cunoscută de multă âncă, eră nu de a-cum. Decursurile ţinute în ţCamera d-lul L. Oatargi de la 1872, cândă cu modificarea legei tocmeli lord agricole de Ia 1866, ne do-vedescă că ensuşi conservatorii cunosceaă forte bine acestă stare. Eî bine. ce afl făcută el ca s’o îndrepteze 1 Nimicii alta, de câta aă modificata legea e la 1866, făcând’o şi mal draconiană, dânda pe ţgranQ legata de mâini şi de pi-cirire în rnâinele proprietarului şi arendaşului şi aducându’lă în starea de astăzi, pe care el ânsuşl o cunoscă că este rea, de vreme ce prin resoiuţiunea de mal susQ cerO ca ea sS fie îndreptată. Acesta este singura îmbunătăţire—deca îmbunătăţire se pote numi—ce afl găsită de cuviinţă sg aducă sorteî ţăranului. Rgulă le era cunoscuta, precum şi lea-culă, de vreme ce ne spună, astăzi4tocmai, că eltt arD putea fi vindecata prin «uşurarea sarcineioră publice şi prin înfrânarea abusu-riloră.» Sciută este de întrega naţiune că sarcinile publice ale ţăranului suntfl aceleaşi ca şi subt conservatori şi că guveruulă actnala n’a adăogita una banfi măcaril la imposite. Deci, deca el vedeaO rSulfl şi credeaă că se pdte vindeca prin uşurarea acestora sarcini, de ce nu le-aO uşurata pe cându se aflaă la putere ? De ce, in locO d’a le uşura, le-aa mal împovărată fâeândă în cursa de cinci an! şi jumătate de domniă o detoriă de 142 miiiOne, pe care aa 1 lăsat’o ca moscenire partitulul liberala ? De ce n’aO înfrânata abusurile, puuândă sub epi-tropiă chiarO pe d. Lascar Oatargi, care, pe -sxjusr.'+stw -- CATOOKSCW-aatitttWlL'JiiC!» <2CX‘Bn3n&eame&0£fArr#.vz* timpulă alegerilorO, cumpăra voturile alegăto-riloru cu bani d’a! contribuabililorO şi prin urmare şi d’al ţăranului ? Sunta acte oficiale pe care le-amă publicată deja şi în care şi d. L. Oatargi Z'cea în 1875 prefecţiloră săi : «Spuneţi d lorO cutare şi cutare să nu’şî tocmescâ aşa scumpa votuia». Deră d. A. Lahovary cela de a^î ne spune «că prosperitatea şi înălţarea muncitoriloră de pămenta trebuesca căutate» şi în «sicuranţa averiloră». Aşa este, dării nu ne spune unde vede d-sea acestă nesicuranţă, astăzi cela puţina. Ş’apoî, de ce nu practica d-sea acesta mare adevărtt atunci câudă era ministru de justiţie şi cândă ordoua, după cum amă dove-dit’o prin depeşl oficiale semnate de d-sea, să se facă dreptate cutărel şi cutărei persdne care are voturi în colegială I sea ala Il-lea 1 <ţj< Deosebirea dera intre conservatori şi liberali este că cel d’ânteiă aa cunoscuta răultt şi nu numai că nu ’l-ail vindecata, der âncă ’Ifl-aQ agravata, pe când cei d’ala duoilea voescd, deca nu să ’IQ vindece de totă, dărQ celu puţina să’I aducă o uşurare." »•> Pe câtă vreme ţăranulo va fi lăsata în voia arendaşului şi proprietarului şi nu se va pune o barieră rapacităţii acestora, ela nu va. putea să dea nainte, de vreme ce sarcinile lui publice suută ană nimicu când se facă bucate şi când pdte să şi le strângă la vreme. Noi scimO prea bine că prin legea de învoieli agricole, care se desbate acum în Cameră, nu se aduce o vindecare radicală a răului ; ea îl O micşorfe Snsă pucinfl, penă când voma ajunge şi la o vindecare complectă. Lupta va fi mare, o vedemO, căci na mica este numărula acelora cari voescQ a ţine pentru vecinicie pe ţărâna Su robie, derQ cu îd-cetula sperăma că victoria va fi a partitulul liberala. Mal nainte d’a termina, ţinema a releva âncă unii fapta. In ministeriulă actuala sunta trei proprie; tari mari—lăsămO pe d-Ifl I. C Brătianu la o parte — dintre care duo! de peste Milcov, d-lă G. Leca şi colonelulQ Dabija. Amenduoi aQ averi însemnate, proprietăţi întinse. Cum de nu vădă dre şi aceşti duoi miniştrii — ca să nu mal vorbimO de majorităţi printre cari se află o mulţime de proprietari mari—peirea proprietăţilor lorQ în proiectele presintate de d-lii C. A. Rosetti ? Să nu ni se Zică- că ambrea de putere îl face a merge păne acolo in câta să-şi sacrifice proprietăţile, căci acesta ara fi o absurditate din cele mal mari. Răspunsula este fdrte simplu ; el nu ţină a se îmbogăţi cu preţuia peiril ţăranului şi înţelega că, cu câta locuitorii unei moşii sunt mal cu dare de mână, cu atâta mal bine îl merge proprietarului acelei moşii. Atâta mal rătt pentru acel cari nu văda tota asta-fela. în ediţia de sără a Ziarului Neue freie Presse de la 24 Februarie, găsimO următoruln articolaşe : Cel de prin cercurile oficiale de aici se dau de ostenelă într’unQ chipu vădită a se linisci pe eî easuşl câtu şi popărele Austriei în privinţa pericolului u:mî resbelQ posibila cu Rusia. De câte-va Zile aparatulu oficioşii alii Ziarului de potolire lu-creZă ca cu aburi. Nu se tăgăduesce numai peri-cotulfi unul resbelfi, deru âncă se presintă ca sicur ajntorulii militarii alQ Germaniei la casu de o ciocnire austro rusă. Mal alesă corespondenţilorâ, cari împrăştie din Viena aedstă credinţă consolatdre, le scapă uisce mărturirî fdrte ciudate, pe care nu vo-imă a le repeta din consideraţiune pentru guvernu. Din acestea resultâ că şi prin regiunile pe care arQ putea cine-va se le bănuiască, domnesce opiniunile care susţină posibilitatea unei schimbări a situaţiunel şi declară pe faciă, «că o Austrie care ară continua a «merge po calea periculdsă pe care a apucată, o «Austrie care ară trebui se se transforme într’ună «Stată catolică slavă cu câfct-va milidne de.. ger-«manî, nu ară trebui se mal conteze pe avantagele «alianţei germane». Merită negreşită tdtă atenţiunea aceste cuvinte cândă suntă pronunţate de unu. organă atâtă de însemnată ca Koelnische Zeitung, maî alesă cându aceiaşi tăie adaogă âncă, că nu va înceta d’a sfătui imperiulu vecină şi d’a-I recomanda se renunţe Ia acea politică de misiune slavă, care învrăjbesce pentru tot-d’auna pe Austria nu numai cu Rusia, ddră şi cu Germania, punend-o totă de o dată între două pietre de mdră, de care nu va putea se fie de câtă sdrobită. Koelnische Zeitung este ană orgaufl d’o mare autoritate în Germania şi cuvintele lui ne aretă în ce posiţiune anevoios;! se află actualmente Austria. — Nu de multă corniţele Taaffe, primulfl ministru ală Austriei, care este de origină bohernă, a făcută o deosebire între germani şi austriacl, eră d-lfi Hausuer a vorbita In şedinţa de la 25 Februarie a Camerei depu-taţilord austriacl despre o mărginire a Statului austriaca aiâ austriacilorâ germani. Faciă cu aceste declaraţiunl ale comitelui Taaffe este bine sg reproducema aci una pas&gia din Gazetta Torunska care arată speranţele şi dorinţile Poloniloră — chiarO şi ale acelora din Galiţia. In acesta pasagia se Z^a : Ministrulă prusianu de culte, d, Gossler, a imputată poloniloră în desbaterile asupra proiecteloră bisericesc!, că el nu ’şT perdu speranţa, ba din contra, au o încredere ce nu se pdte sdruncina în vii-torulă Poloniei. Nici nu voimă, nici nu putemă şi nici nu ne silirăţi a tăgădui cele Z<3a do d. ministru. f www.dacoromanica.ro 2 TELEGRAFUL^ t I Aşa este! fie-care polon în parte, şi toţi împreună nutrescfi o asemenea credinţă şi o asemene speranţă. Ţinta vieţeî lorii, impulsiunea activităţii lorii, obiectulQ cugetării lorii şi idealulă lorii este numai pentru o Polonie întrăgă, liberă şi fericită. Câtă pentru hotarele în care acăsta va trebui se se facă, ddoa vorfi fi acelea din anulă 1872, deca voru fi altele mal întinse sâă mai înguste, după cum va fi cu putinţă, acăsta este o altă cestiune. Ideia şi speranţa este ea acele hotare să fie pre cât se pdte mal întinse; de faptă însă, dupe cum va voi Dumnezeii şi voră permite îrapregiurările. — Dâca trebuie sS credemfl cele spuse de corespondintele oficioşii din Petersburg alţi foi! Wiener Abendpost, apoi pe generalulti Skobeleff îlfl aşteptă în Petersburg nisce surprinderi fdrte neplăcute. Corespondintele descrie desgustulti ce domnesce actualmente lu Petersburg faciă cu generalulti şi ijice că nu va trebui sS ne mirâmfl ddca asprulfl şi dreptulti împăraţii va dojeni seriosQ pe d. Skobeleff şi nu va suferi să aibă de adjutanţii pe unii generală care a avuta cutesauţa să lucreze contra politicei sele. ^ Neue freie Presse nu voesce să crădă însă nici de^eum Jn aceste relaţiunl ale corespondentului, de şi este oficiosa, şi de aceea seri următorele, în numerulQ săa de la 26 FeG bruarie : Ne place a spera că profetisările citatului corespondent se vor adeveri, der pân’acum lucrul nu prea se vede ast-fel. De altmintreli fiarele rusesc! nu se arată nici de cum aşa mâhnite, după cum se afirmă, despre discursul!! generalului Skobeleff, ci din contra. Articolulă din Nowoje Wremja, pe care ’lă avemfi acum înaintea ndstră, şi pe care ’lil-a supus unei critice chiar şi Norddeutsche Allgemeine 'Lei-tung, nu este nici de cum umilitorii. Citatul (Jiaru ameninţă Europa cu invasiunea barbariloru, de care acesta trebuie sg se târnă mal multă de cât Eusia de invasiunea unoril armate civilisate. Dupe aceia Nowoje Wremja cere ca generalulu Skobeleff sS nu fie depărtată, căci atunci elfi, deveninda libera, se va duce în Herzegovina spre a se face capa de bande. Una al duoilea articol din Nowoje Wremja pune deja nainte eventualitatea unul resbeia între Rusia şi Austro-Germania şi sfătuesce pe Rusia, ca, într'una asemenea casa, sg se ţină ca şi In anula 1812 în defensivă, căci asta-fela ea nu pdte fi nici o dată învinsă. Nowoje Wremja este organulfi comitelui Ignatieff. ZD’-A-XalE IDIXiSX 9 Tunurile cele nuol, aduse de curendfi din străinătate, sunta cele mal bune din câte le avema, fiind fdrte bine montate. Eserciţiile cu ele afi şi începută şi aa data re-sultate admirabile. — Pentru punerea în scenă a operei Oltenca a-flăma că s’aa făcutu cheltuelî enorme. Se ijice că musica nu ara fi tocmai originală. Asceptăma cu tdte acestea s’o vedema represintată pentru a ne putea prouunţa. — M. S. Regele a primita din partea M. S. Reginei Mareî Britanii, Impărăte'să a Indiiloru, scrisorile prin cari face cunoscuta MM. LL. Regelui şi Reginei că A. S. R. Ducesa de Conuaught, fiica A. S. R. Principelui Frederic Carol ala Prusiei şi soţiă a a. S. R. Ducelui de Connaught, a dată nascere unei Principese. Ex. Sea D. White, trămisu estra-ordinaru şi ministru plenipotenţiara aia Mareî Britanii, a avuta on6re a remite M. S. Regelui scrisorile de notificare. — Agenţia vapdrelorfi pe Dunăre ne comunică că cu începere de la 17 curenta înainte, vapdrele de pasageri vora circula de la T.-Severin până la Ismail; tot-odată deschiţlendn-se şi primirea mărfu-rilorfi între T.-Severin şi Ismail. De la T.-Severin în susa circulaţiunea vap6relor este întreruptă. — Luni, 15 Februarie curenta, la orele 2 p.m. M. S. Regele a inspectata recruţii din a doua chemare a regimentelora Nr 6 şi 21 de dorobanţi, precum şi compania de cadre a acestora regimente. M. Sea a fosta primită de d-la Ministru de resbel şi de d-la Generala-comandantu ala divisiuneî 11-a teritorială, precum şi de comandauţiî numitelora regimente. Dupe ce a trecuta înaintea frontului, Regele a ordonata ca trupa din regimentuia nr. 6 să osecute înaintea Sea scdla de companie şi, cea din reg'mentuia 21, scdla de batalionQ. La orele 4, Majestatea Sea a inspectatu asemenea regim. 3-lea de călăraşi şi plutonuia de instrucţie ala acestui re-gimenta, esecutânda aceste trupe evoluţiunl de ma-negia, precum şi eserciţiuia pe josa. Regele, după ee a esprimata înalta Sea satisfacţinne comandan- ţilora regimentelorB inspectate, S’a înapoiata la Palatu la orele 5. Buletinu medicalii 16 Februarie 1882. Starea M. S. Reginei este prea satisfăcătdre. Efectele salutare ale incisiuuel se pronunţă din ce în ce mai multa. Ndptea a fosta bună. D-rii. Theodori, Marcovicî, Kalindero, Krern-nitz. SCRISORI DIN BULGARIA 'Corespondinţa particulară a TELEGRAFUL UI) Sofia 12 Februarie. Rara, fdrte rara , vă seri fi câte-ceva despre Rnmelia Orientală, şi acesta numai şi numai fiindcă mă considera de corespondintele d-v. din Bulgaria actuală, ddra e'tă-me în momentuia de faciă pusQ înaintea unora fapte, despre care vorbindiî, ’mî este greQ se nu îuregistreţju- cele petrecute ante-rioramente in Rumelia, şi aedsta fiiud-că evenimentele cari se desfăşura aici suntu în realitate strâns legate de cele ce se petreca acolo. Viaţa de Stata, viaţa de desvoltare politică în Rumelia Orientală, a mersu cu desăvârşite prin o altă cale, de câta cea indicată Bulgariei de către Ehrnrothe cu lovitura de stata recentă. Rumelia Orientală sub ocrotirea unul Vogoride, a avuta fericirea se ’şî desvolte forţele sele vitale în deplină libertate, şi fiindO aşa, acâstă ţâră fiiuda locuită în mare parte de poporuia bulgară, a putută câta de curenda se se emancipeze de sub influenţa ucigS-tore a elementului militară rusa. Crima lui llsatis a data lovitura de mdrts acestui elementa fatala pentru desvoltarea şi progresulu unui poporfl care tinde spre civilisaţiune. Acesta a fosta îd Rumelia, pe când noi cetăţenii unul principata bulgara ama rămasa pe mâna ruşilora, cari chiarO şi acum sunt convinşi că biata Bulgarie nu pdte, şi nu va putea fi una stata independenta şi prin sine-şî stătătorii. Generalii ruşi, coloneii! şi oficiăriî, cari servcscQ în armata năstrâ, sunt convinşi că gluma diplomatică a mersa cam departe şi că provincia bulgară (Iul-garscaia provinţia) începe a crede în esistenţa u-nui principata bulgarD. — Sofia nu este de câtă unfi gubernsky gorod (capitala districtului) a Rusiei! eselamu militarii ruşi de pe aici, şi mai adaogă: principele Batteiu-berg nu este de câta- una prefectu rusa. Ce e drepta Bulgaria, după lovitura de stata, a devenita dâcă nu de jure, apoi de sigură de fapto o provincie rusescă; ce e drept, în ţera ndstră bulgară nici o dată, chiaru sub domnia turciloru, nu se despreţuia într’una moda atâta de cinica naţionalitatea bulgară, de câta cum acăsta se dă pe faţă actualmente. Nu este ânse totu aşa în Rumelia Orientală, a-colo, sub domnia unui guverna înţeleptu, elementu-naţionaia ’şl-a reluata, încetuia cu îneetula, locuia care ’i se cuvine. Ruşii sunta indignaţi ce e drept, corespondenţele tipărite în (jiarulă Golos şi scrise de către oficiăriî ruşi, aflaţi în servicinlfi acestei ţări, sunt dovedi palpabile până unde merge orbirea acestora ămeni, cari se creda civilisatorî al Orientului. Ancă din anula trecută armata Rumeliel Orientale s’a liberatu în mare parte de sub jugulă elementului militară rusă. încetuia cu încetuia, gu-vernulu Rumeliei înlocuia pe căpitanii ruşi cu căpitani bulgari, aşa că în momentuia de faciă com-paniele nu mai sunta comandate de câtă de către bulgari. La noi aici, ună oficeru bulgaro nu se credea- până a « l \ I i i % t — De ce părere sunteţi, Excelenţă, tn privinţa lege! care se desbate? — Sunt de părerea Excelenţei sele, generalul X.. — Apoi generalulă X... a murit de sunt aprdpe trei ani... — Ce spui ? Dumne^eă să’lă ierte!—Şi respectabila momîe încep* să’şl noăsdre bustulu cu nisce enorme crucidie. * * * Fiindo-că m’amO otărîtQ s8 spui anecdote, apoi să mal povestescă una. Ună turcă, ună creştină şi ună ovreiă şedeaă la vorbă. —Aşi vrea ca D-^oă să prăpădescă pe toţi creştinii, răspunse turculă, la nu ştia ce vorbă a creştinului. — EC aşi vrea ca să nu mal rămâie picioru de turcă, răspunse la răndulă săă creştinulă. — Deră tu ce spui, ovreiule ? De ce taci din g ’ă? observă turculă. — - Ce să spui, ţjise umilită ovreiulă. D-ţleti să vty $ă p’amenduoî. Bacon _ IDIlsT ŢEBA Citimă In Armonia din Tergu-Vestea ci d. G. Alesandrescu, sub-prefectulă plăşel Ialomiţa, visi-tândă ţcdla comunei Fodu Bărbierului a luată tdte măsurile pentru facerea obiecteloră necesarii cari lipsescă scdlel şi a îndatorită pe părinţi să ’şî trimită copil la învăţătură. Decă toţi subprefecţil s’ar ocupa de şcdlă ca d-lă Alesandrescu amă fi siguri că în puţină timpă instrucţiunea poporului ară lua ună avântă puternică. — Totă acelaşă diară ne scrie că sub prima-rulă comunei Bezdedu, legea poliţiei rurale, în ce privesce siguranţa publică, e lipsită cu desăvârşire făcând Q caraula trei copil de la 15—16 ani; făcătorii de rele, văjlândă astă pază prdstă, spargă casele şi jefuescă pe săteni, că primarulă nu ia nici o măsură de urmărire contra celoră bănuiţi. Acestă primară a torturată pe ună uncbiaş de 80 de aul care abia sa îuvârtesce prin bătătura casei şi nisce minori. Pricinile corecţionale le împacă singura aşa de esemplu Marin Marcu şi cu ună Ştefană s’aă rănită de mdrte cu cuţitele şi actele nu le a trimis locului competinte. Ginerile lui Mihai Tichie şi alţii aă furaţii, prin spargere, ună butoiă cu struguri fără ca primarulă să dea pe culpabili în mâna justiţiei. — Se observă de Ia ună timpă o negligenţă c lpabilă în iluminarea oraşului Brăila, scrie I esagerulă Brăilei, Cetăţenii se plângă *că după câ e-va ore din ndpte lămpile suntă stinse. U-îi. le strada şi localităţi suntă în complectă ioturi ricime, datoria este a onor. Primării se privi-gheije prin agenţii săi ca oraşulă să fie bine luminată. — Se comunică din Târgu-Vestea: Femeia lui Tudorache Colan mălăeră are o fetiţă. — Alal-tăcrl ună băiată din şcdla primară No. 2 cer-tându-se cu fetiţa a bătut-o. Mama fu atinsă pene la sălbăticie de plânsulă el. Totă tn acea ţii cândă băiatulă se întorcea de la şcălă, femeia lui Colan ’I ese înainte ’lă ia la bâtae : ’lă trânti josQ, se sui cu picidrele pe elă şi ’lă frământă până ce nu mal avu sub ea de câtă cadavrulă bietului băiată. — Pe carnea lui vânătă se cunoscă âncă semnele lăsate de potcdvele cismelorfi eî. Asasina e la în-chisăre. Sinuciderea din strada Primăverei Erî o sinucidere care atrase după sine o altă mdrte grabnică răspândise spaima printre locuitorii stradeî Primăverei. ficâ amănunte în privinţa acestoră două tragice caşuri de mdrte : D-na Cleopatra Traian, născută Lehliu, domiciliată In strada mal susă numită la No. 25 întreţinea (Jre-carî relaţiunl intiqţe ou ună tânără, ală cărui nume ne scapă din nţemorie, şi certându-se cu dân-sulă luă resoluţiunea de a părăsi acăstă lume plină de amărăciune spre a trece la o altă mal fericită. Se decise dâră să se sinucidă şi merse în acest ă scopu la farmacistulă Gref, din aceeaşi stradă de ia No. 16 căruia îi ceru stricnină pentru şdrecî; împli-nindu-i-se cererea se întdrse acasă şi luă stricnina, cumpărată pentru şdrecî. PaptulO consumată, durerile turmentară pe nefericita victimă, care începu se se căiască. Trimise pe gervitdre să-I aducă lapte sâă vr’ună antidotă, dâră tdte în ţjadară... m6rtea nu lipsi multă spre a o smulge din mijloculO vieţuitoriloră. Se anunţă numai de câtă parchetuţă şi familia sinucisel, care constatară că dânsa s’a otrăvită cu stricnină. Farmacistulă Greff, aflândă despre acesta şi sci-indă că dedese d-nel Traian stricnină pentru sd-recl, încetă grabnică din vieţă, se (lice, în urma unei congestiunl cerebrale. Cel-ce aă cunoscută de aprOpe pe d-na Traian spună că de cât-va timpă aă observată o schimbare în tdte obiceiurile eî, că din arti n’a trămisă re-presintantulă săă la reuniune. Avisă celoră în dreptă! PREFECTURA JUDEŢULUI VLAŞCA publicatiune Conformii încheerei comitetului permanentă No. 227 urmândă ca în T(D-A, ^jATIOXT.A.IXA. J\. IROXAIAXTXIEI “ - - - - Comp Vând. 5 °/0 Renta amortibilă. . . . 86ri/2 87. % 5 °/0 Renta Română . . . . 86.t/2 87.‘/2 6 °/0 Obligaţiuni de Stată. . . 96 .l/2 97 ri/2 7 °/0 Obl. căii. fer. rom. Regale . 100. 101. 6 °/0 Scris, funciare rurale . . 99.3/4 100*/4 7 °/0 » » urbane . . 99.3/4 100.3/4 8 °/0 Imp. municipală .... ioo.1/, 100 ^ » Casei pens. 300 1. . 214. 222. Impr. cu prime Buc. (Ml. 20) 1. . 29. 30. Acţiuni «Dacia» (500 1. buc.) . 290 295 Acţi. Băncel .Naţion. Rom. . . 1360 1375 Scris. fonc. urbane 6°/0 . . . 92 93 Obligaţi! eşlte la sorti 6°/0 Obligaţii de Stătu . . . 6°/0 » Căiloru fer. rom. Regale >99'l2°l0 8°j0 » Domeniale .... 8°/0 » Municipale 8°/0 . . Renta amortisabilă — Cupoane De Renta Română exigibilă . . * Obligaţii de Stată 6°/0 . . » » Căile fer. Rom. Reg. J/2 °/o » » Domeniale exig. » » Municipale .... » Scrisă, f. rur. şi urb. exig. Diverse Aură contra argintă 2 V/o » * Biletele Hypotec. .> 2.°!o » » » de B. N. a R.' 212 Fiorini val. Austriacă. . . . 210 Mărci germane 123 125 Bilete de bancă francese . . . 99 100 CurSulu dinViena 28 Febr. FI. Napoleonulă 952 Ducatulă 561 » Cursuliî din Berlin 28 Febr. Mărci 6°/0 Oblig, căiloră fer. rom. noi 100.50 8°/0 Oppbenheim 109.70 > Cursaia din Paris 28 Febr. Franci 5°/0 Renta română 86 25 8°/0 Opphenheim > Cursuliî Londra 28 Febr. 8°/0 Oppenheim — 7®/o Stern — Schimbă Viena la vedere Berlin la vedere » 3 luni Parisula vedere ....... » 3 luni ...... Londra la vedere » 3 luni * B— ACTIV SITUA TIHNEA 3 sumara a Centralei şi Sucursalelor^ sale din 13 Februariu 1882. ■■ fi iei PASIV Directorul si Şeful Serviciului ConiptaUlitătiî, ° TH. STEFĂNESCU. | Numerarfl 23437008 51 Capitalul 12000000 Cassa ( Bilete hipotecare .... 17215700 52765788 51 Bilete emise de Bancă 72385670 | Bilete de Bancă 12113080 — J în Centrala . . 283684 — | Efecte scomptate locale . 1718717 33 Compturl corente | 438520 80 Portofolii! | 8001804 79 \ în Sucursale . . 154836 80 ( Deto in sucursale . . . 6283087 46 DobOmJI şi beneficii diverse . . .. 139306 — Cnpdne scomptate 1 42491 — Diverse Compturl creditare.... 16134569 86 Efecte publice 6125562 10 Profit şi perdere. 2164667 92 Avansuri pe efecte garantate de StatQ. 13316500 — 1R2S6489 Deto sucursale. 6969989 — • Avansuri ass. Lingourilor în sucursale. 111880 — Cheltueh de admin. ale Centr. şi suc. 84079 09 , Mobilier şi mater. de imprimeriei . . 227993 67 Diverse compturl debitdre .... 17616646 42 103 262 734 58 103 262 734 "58 . Scomtul 4u/0 asupra Efectelor de Comerţ. riobOnda 4% la avansuri pe Efecte garantate de Stat. MENAGERIA KLEEBERG LINGĂ GRAND CAFEE DE BOULEVARD MENAGERIA CKA MAI MARE DIN LUME. De datu în tăere două păduri din comuna PietroşenI, judeţulu Mus-celtl plaiulu Nucşdreî, în depărtare ca la 30 chilo-metre de gara Piteştii, drumu practicabilă şi şosea cea despre apusă cale 1,000 pogâne, conţine, ste jar I de dăge p§ne la traverse, anini, fagi şi alte ]emQ9 pentru blănî, chiristele şi rotâru; cea daspre rSs ritu numită Sâlbişu cale 700 pogâne de aceiaşi calitate de arburî. Amatorii se potu înţelege cu pro-pietaru în comuna Pietruşanî seu în Uâmpu-lungu. Anuariu general al României PENTRU 1882 Biuroulu: Strada Polonă, No. 70, Bucurescî. X JST FIE-CARE D X de doue ori HRMITUIU SI DRESAREA ANIMALELOR FEROCE Cea d’întein Ia I o. şi a doa la 7 ore s&ra PRECIULtl INTRAREI : Loculu, 1, 2 fr., Loculu II, 1 fr., Locul III, 50 b, DetaliurI se p6te vedea pe afişe. Cu deosebită stimă, F. KLEEBERG. I?I l'ilMIT 4 41 ÎFIF de BĂNI cunoscută IlLil lilll IA ilLlrlL sub uumele de alifie Coengiopulo. Acestă alifie a vindecată cangrene, răni vechi de 20 ani precum şi rana numită Cer-cengea, în fine orî-ce rane, cunoscuta de cel mal renumiţi doctori al capitale. Se găseşte de vendare la magasinulă d-lui D. Georgescu, strada Lipscani, No. 27.—Acestă alifie se dă gratisă săraciloră Inse la domiciliulu meu propriu, strada Speranţei, No. 28 âlaria L'oengîopnlo. PRUD FABRICA ARABA ^CAFEA Calea Văcăresc!, No. 7, lîngă brutăria Och! albi Ună celebru şi de peste patru-decl ani, fabricant de Cafea din Arabia, angajată numai pentru acest scopă, prepară cafelele cele mal fine şi mal alese şi se recomandă onor. publică amatoră de cafea bună şi cu gus-tulă adevărată, neamestecată cu substanţe străine vă-tămătâre săaătăţsl. Socotind u-ne numai ună mică profită pentru a face consumaţii mari, le vindemă cu preţurile următdre : Cafea Moca prăjită 6 — „ „ măcinată 6 — Cafea Rio II, fin pisată H — » III, fin pisată 2 40 \KJ- Caf. Rio I fin bobe pr. ij 4 — „ » măcinată „ 4 Caf. Mart. fin prăj. „ 4 80 măcinată „ 4 — » măcinată „ 4 — „ » III, fin pisată 2 4 Cafeaua se vinde pe locă comptată şi fără varia ţiunl de preciuri. S. TRANDAFIRESGU- ITTWÎÎDI 17LTITI DE MEHEDINTr- se Vili HM V află de venire numai cu 15 lei vadra la d. Păun Popescu, hanul Slătari. A DDAVEvAiDV de limba germană şi de || I tivi Lijl/flRL piano, dispunendu de căli te-va ore libere, doresce a mal găsi şi alte lee-” ţiunî în specialitatea sea. Ape adresa administraţia acestui diaru. DII TT|1TP| llifl casele cu locuia în întindere de 80 stînjenl lungime şi 14 st. faeia. Doritorii se vorfl adresa la snb-semna-tulfl în Strada Lucacî, No. 51. G. ŞTIRBESCU. AVISU D-Ioru ARHITECŢI PRIMA CALITATE DE VARt ALBt de la FURNICA din Sinaia şi VARU HIDR AU LI CC De vânzare cu preţurile cele mal moderate Doritorii se potff adresa la d. A. Lin-denberg, Calea Victoriei No. 85 şi la Depositu lîngă gara Tîrgoviştea. DE ÎNCHIRIAT SI DE VINZARE Două perechi case, una compusă din 6 camere şi dependinţe, iar cea-l’altă compusă din 3 camere dependinţe şi pivniţă totă în aceiaşi curte. Doritorii care voră bine-voi a le lua cu chirie săă a le cumpăra, se voră adresa la proprietară în Dealu Spiri, Strada Seneca No. 4, de la grădina mna>y'r^mmsss ţ» Atf ATA? H&OC fN *1*3ip3ji* jfijrfJ '‘irTe rfa r7T95T» Jry jTj jttlîtCT ifaDUj'ffa ■i- fii Dl? TI l\i7 A D l'1 ŞI INCHIRIâT de laSt- "Ui I lil/ji'lllfi George, o casă în centrulQ oraşului, strada Pătraşeu-Vodă, No. 8, sub. Sfântn George nou. Doritorii se voru adresa la No. 30 strada Colţel. taoni -dZid AU QU1NQU1NA & AU CACAO COMBINES VINUL TONI-NUTRITIF A LUI BUGEAUD CU BASA DE VIN DE SPANIA ,., 0 Are un gust fdrte plăcut. El este d Unic prescris de sommit&tile medicale ale Franciel şi Streinâtaţei contra affectiunilor urmetore: I Saracia sângelui Malxdii nervâse'de tot foiu! (Nevrose) Pole albe, perderi seminale 5» « Diarrhea rchonică Uemorrliagii passive, scrofule Affectium Scorbutice Păriode de convalescentă a tutulor frigurilor Ia fine, acesţ medicamf'nt (.mvine specialmente convaleecentilor, Copiilor slabi, Femeilor delicate şi bătrinilor slăbiţi prin vărstă si infirmităţi. TT’’- -nrFZBsamc&i -■.tvarmytwKiK ».**»: LA GÂZETTE DES H0F1TAUX, L'UNION MEDICALE, L’ABEILLE MEDICALE' Recunosc superioritatea lui asupra tutulor celor alţi tonici Fabrica si vetidnrc in gros c* Paris - LEBEÂffiî MET et Cls, 29, straia Palestro. |! amKicmr psmt: satuii u paris, w* umuu, r, ihuuihi Deposit i i fiomania tn tâte pharmaciele cale bune. 1 f » \ '& fttt -mi 3osz.-rJwj.in albe şi Jeamaica de la celebra casă MUU IU ®SSers §' Franke din Brema, singurele apreciate de publicul ii cunoscătorii, se află de vendare în Bucurescî: En gros la d-nil Mo-roianu & C., G. Ionescu & C., şi fraţii Crezoiuu. En detail la d-nil Carol Ghersabeck, G. şi V. Pencu, D. Martinovicî, I. Kosman, D. G. Moceauu, P. Barbnleseu, V. I. Racovitza, Păun Popescu, D. Theodoru, 1. Colţescu, fraţii E. Duro, D. StaicovicI, îu Craiova la d-nil Părvan N. Rădulescu, G. S. Furtunescu, J. G. Popovid, N. Stojanovicî, D. M. Mihăileanu, şi Avram Iovanovicî, etc. Represintante pentru România: H. WARTHA, Comptoir : St ada Dâmnei. No. 5. SIROP si VIN ds OIJINOO ifi p s.'l k DE GRIMAULT & C Medicamenţi tonici, febrifugi reparatori ţi reconstituanfl Philadelphia 1376 Vibnna j873 'SEKTE SI OLIURÎ rSJtStt V I'iqueururl, rosoglil, mastică, romuri, rachiu, ţuică, cognacurl, vermuturi, oţetii, etc. de la celebra casă Ed. Schotz din Brtlnn se comisioneză cu preţuri şi condiţiunî favorabile la d. H. WARTHA, representantele casei, comptoirulstr. Dâmneî No. 5. De muiiu timpii, chimişiit şi imvăţaţil s’au ingeniatti d’a gă«si Uă combinare ca medicii dorescu cu arddre şi care aru puica permiite întrebuinţarea concurameote a Ferului, ce este elemeniulii principalii alii sângelui nostru şi Quinquina care, este agintelc ti «icii şi fcbrifngifi prin exc.ellenţă. D. D. Grim ilt et C1'. au compusă subtu formă de Sirop şi de Vin.,, unu me-dicameniu care resoltă problema p&nâ la complecta saiisfacţiune a corpului medi alii. Siropulu este specialrrtentc recommandatu pentru copil tineri şi damele delicate. Vinulu, preparaiu eu vinii vechiu şi genprosă «le Malaga, esie Inatfi de prefe-renţă de către persdnele mari. AmSudouâ conţine l'hosphntulu de feru caro este celu mai estimată dintre medicamentele ferruginds.'e şi Quinquina galbenă regală care este celă mai aclifu dintre quinquinile şi conţine cea mai mare cuanlitaie de sulfată de chinină şi principuri tonice Siropulu şi Vinulu de quinquina ferruginos de Grimautt et Cu, snntă prescrire in toiă dăuna cu succesă, in Irite maiadiite datorate anemiei, insărăeirel sângelui. EI suntu tonici, febrifugi reparatori, ţi reconstituanfl; ti combativ a/onia stoma-chulul şi a intesttne>oru, provenită ne d’ua rea alhumtafiune, d uă ş" Street, & C. Pest, Servitenplatz. ] —MMMH—tlIIT»—>PiWliTint»iilllifminMIHWHilillT»»»il TWMH1II IHlBimillllll l M«Kni3».VQ!»«Ww. Preţulu anunciuriloru : linia mică pe pagina IV, 25 bani, re clame pe pagina III, 1 leă, pe a II, 2 leî şi pe a I, 8 lei. Pentru rubrica, inserţii şi reclame, redacţia nu e responsal ii Epistolele nofrancate se reftiaS şi articolil nepublicaţi se ardă. Administratorii : I6n C. Fundescu. S5M»» itrauiinurtl V SC! III TELEGRAFICE (Serviciulă şliareloră streine) Londra, 28 Februarie. — Aţii circulă pe aci sgomotele cele mal diferite şi mal pline de sonsa-ţiune In privinţa întrunirii de erî a partitulu! liberala la d-Ul Gladstone. Se vorbesce chiar! despre retragerea cabinetului sâ! disolvarea Parlamentului ; totuşi bărbaţii cel nţat bine informaţi declară că întrunirea are ae SGopti numai lămurirea situa* ţiunil ie către primul! ministru pentru par ti tul fi liberală. Lemberg, 28 ^Februarie. — O depeşă privată din Geneva, adresată farului Gasetta Naroăcwq anunţă că generalulă Skobeleff a sosită vineri a* colo din Paris. E1Q n’a primita pe nimeni ci a vi-sitată numai pe corespondintele fiarelor! americane, corniţele Zaklika, cu care este în legătură do amicie de pe timpulfi ultimului resbelă orientala. General 10 a plecata Sâmbătă Ia 11 ore de dimi-neţâ cu trăsura prin Simplan In Italia, de unde lugetă a se duce în Tunis. CitatulO ilă, câţi-va paşi... şi preotulă La Costa era îngropată de viă. Dispariţiunea preotului a pusă poliţia în mişcare; lung! fură căutările el, şi, tocmai astă tămnă, contele Foella fu arestată şi tradusă înaintea juraţilor din Bolonia. Martorii — o sută numai aî apărăreî — fură ascultaţi şi acusaţia era să vorbescă, cândă procesulă fu suspendată pe neascoptate... Contele Foella fu găsită mortfi, înveninată cu tdte precauţiuniie luate de temniceri. Contele Foella a avută o viaţă fdrte desordonată, viaţă făcută în mijlocul aristocraţiei celei mal înalte, din care elă făcea parte. Putini voră avea aventurele şi curagiulu, care l’a avută contele Foella. Ca ofiţeră, în timpulă lupteloru pentru independenţă, elă s’a distinsă mai multă de câtă toţi e~ galii seî; dispreţuia ce arăta în facia morţeî tri- mesă de gldnţele şi bombele inimice, făcea admira-ţiunea companioniloră de arme. Intre nenumăratele dueluri ale lui Foella, se pune şi celu avută cu unu tânără, ofensătoră ală fratelui sSO, pe care l’a şi ucisă. S’a pretinsă că Foella era nebună. Medicii aă negat’o; faptele lui anteri6re o afirmă. Tatâlă săă s’a înecată de bună voiă, fratele sg Q era numită nebunulu, elă, archinebunulă. Ca ofiţeră, arunca in stradă rufele ce schimba Joia şi Dumineca, de care se folosea cu mare scru-pulositate ordonanţa sa. — O dată a voită sS taie cu sabia pe bucătară, pentru că întârziase cu gă-tirea bucatelor»; altă dată a pusă pe ordonanţă se facă giurulă Camerei de câte-va decimî de ori, pentru-că, venindă de la gară în oraşă, soldatul — de şi încărcaţă de bagaje — nu s’a putută ţine de dânsulu. In totă timpulă câtă a durată procesul», Foella a refusată de a se presinta juraţiloră şi a încercat să mdră de fdme, refusândă a primi mâncarea. Fu întorsă, ens§, de la acestă idee de ună doctor care ’i-a adusă aminte postulă americanului Tanner. In carcere elă citea, cu liniscea cea mal mare din lume, romanţulă Monte-Cristo. In ultimele ^ile ale vieţei, a scrisă ună memoriă citită înaintea ju-raţiloru.—Intr’nnii pasagiă din acestă memoriu, se citesce: «Decă în vinele mele na ară curge sângele «unui nobilă gentilomă, cu ună cuventă m’aşî «scăpa. Deră nu! nu voiă se facă o acţiune in-«famă; preferă se amu mdrtea din mâna călăului, «de câtă se...b Cum vedeţi, totulă ară fi posibilă, şi deja în facia unora, elă trece de victimă a vre-unel raachi-naţiunî infernale.—Cine scie? La procesă a asistată şi o romanţieră italiană ; ne promite că din notele ce a luată va da un romanţă la lumină. Materiă ară fi destulă! Bacris SCRISORI DIN TfiRA Corespondenţă particulară a TELEGRAFUL UI Iaşi, 15 Februarie Două evenimente aă pusă în mişcare laşul. Sâmbătă, pe la orele 2, se respândise vuetul că casarma artileriei a luată foc. O panică mare domnea în totă oraşulă, căci lumea scia că acolo se află magasia cu pulbere şi cfle-l’alte muniţiunl. Pe la orele 3 mal multe mii de persdne eraă la facia locului. Din norocire, foculă nu s’a întinsă de cât asupra grajduriloră, pe care lr-a consumată, ne putându scăpa de câtă a 5-a parte. Este de observată că foculă a începută de la fânulă ce era în podă, o-biceiu reă de totă şi care în cele mai multe caşuri este pricina nenorocirilor. Acestă imprudenţă aă făcut’o şi cel de la artilerie, puindă fină în podulă grajduriloră. Pompierii aă sosită la tirapă, deru laşul n’are apă, şi acâsta a făcută ca presioţa loră să nu aducă mare folos, mal cu semă că eraă cam uimiţi şi nu se cam pricepeaă cum se întrerupă foculă. In doue ore totulă a fostă isprăvită. D-lu generală Racoviţă, când flăcările aă isbuc-nitu, a fostă la facia locului; mal pe urmă a sosit şi colonelulă Costiescu. Nu putemă duse trece cu vederea pe d-lu căpitanu de artilerie Jurescu, care s’a suită pe acoperământă lucrândă la ună loc cu soldaţii, pe câud cel alţi oficiărî privea cu cea mal mare linisee şi indiferenţă. Caii aă scăpat toţi, nici o primejdie nu s’a întâmplată afară numai că ună soldată s’a cam pârlită fără gravitate. Alu 2-laa eveaimentă. Tineritulă din Iaşi care pene acum era într’o somnolenţă s’au întrunită la d-lă Vidraşcu în numără de vr’o 30 spre a forma ună dubă ală tinerime! ca celă din Bucureşti— La a-acestă întrunire eraă printre cel presenţl d-lă advocată Mânu, decanulu, d-lă colonelă Voinescu, d-lă Budişteanu procurorii generală, Mircea, advocată alu statului, şi o mulţime de alţi magistraţi, militar! etc. T6te discuţiunile asupra statuteloru aă urmată în cea mal perfectă linisee, şi toţi eraă plini de sa-tisfacţiune că vechia capitală a Moldovei va avea şi ea ună clubu nude se se adune inteligenţa, iu locă a frecuenta cafenelele precum este una ce se uu-mesce Buch, alta ŢivolI etc. etc. şi acolo se pe-tre’că câte-va ore în conversaţiune, a ceti jurnale, a discuta etc.—Deră în tdte intriga jdcă ună rolă principală mal cu sâină cândă persona care o ur-şesce e şi arabiţidsă şi este obişnuită în astă-felă de lucruri. Au venită se se alegă comitetulă, unii propuneaă pe d-lă Mânu, omu cu greutate în societatea Iaşană ca preşedinte, şi ca vicî-preşedinte pe d. colonelă Voinescu care are simpatiile cele mal multe aici în Iaşi; graţie amabilităţii şi inteligenţii ştie nu găsesc! tânără care să nu’lu cundscăşi să nu’lfi iubescă. Alţii voiau să puie preşedinte pe ună membru de curte Theodoreanu, şi vice-preşedinte pe tâuărulu Co-ciaş procuroră de curte.—De aici s’aă iscată neînţelegeri, s’a ţhsfi că Cociaş e pra tânără, că s’ară găsi alţii mai cu greutate şi mal respectuoşi etc. Deru dânsulă a intigrată în atâta în câtă o parte din membri s’au retrasă astu-felă in câtă pentru momentu ideia clubului a căzută jo3ă şi 6menil serioşi aă regretată de au venită la acea întrunire.— E curiosă lucru|: de cândă Cociaş este la Iaşi magis-straţiî o ducă în vrajbă între dânşii. Mare parte supăraţi uuil cu alţii—chiar dâusulă nu gtiă Z&u că e bine cu vr’unu procuroră, totă timpulă o duce într’o sfadă continuă, în câtă tdte acestea a-duc desconsiderare magistraturel Index. ACTE OFICIALE Suntă numiţi îu justiţie : D. I. Brătăşenu jude instructorii la tribunalul Rînmicu-Săratu,- d. Gr. E. Golescu, procuroră la tribunaluiu Vâlcea, şi d. G. M. Basarabescu ajutoră de grefă la secţia Il-a a tribunaluiu Prahova. M..S. Regele a bine-voitu a aoorda d-lul căpitană Ver-giliă Hepites dreptulă de a purta crucea de cavalerii a ordinului Corona Italiei ce i. s’a conferită de regele Italiei. Monitorulu de a meritată..- Rearbo. DXXT T:EJ-R,A 9 Gitimă în Vocea Covurluiulul: «Consiliul judeţului Dorohoiă, îd sesiunea sa din Februarie, a dată 2 voturi, ce snntă de multă însemnătate şi staă în strânsă legătură cu interesele ţereî. Cu drepţii cuvântă Dorohoeniî aă cerută ca calea Leurda-Dorohoiă-Herţa-Mamorniţa se se declare de cale naţională, căci pe dânsa se facă cele maî mari exporturi din susulQ Moldovei între Aus- t www.dacoromanica.ro TELEGRAFELE tria, şi apoî Dorohoiul pene astă-fll, cu t6te con-tribuţiunile plătite, nu are nici căi naţionale, nioî căi ferate.» «Ieri sără consiliulă comune! Galaţi s’a reunit tn şedinţă, a resolvată mai multe cestiuni, între cari şi vânzarea locuriloră îu loturi mici pe la locuitorii săraci. Licitaţiunea s’a aprobat.» «Etă mişearea populaţiei acestui oraş ii de la 1 pene la 15 Februarie : «Născuţi: 56, din cari 24 băeţl legitimi şi 3 nelegitimi; 25 tete legitime şi 4 nelegitime; căsăturii, 18; morţi: 61, din cari pănă la 1 ană : 3 băeţ! ş 8 fete; 1—5 ani: 3 băeţ! şi 5 fete; 5—10 ani: l băiatii; 10—20 ani: 1 băiatO şi 3 fete; 20—40 ani: 7 bărbaţi şi 2 femei; 40—60 ani: 6 bărbaţi şi 2 femei; peste 60 an!: 7 bărbaţi şi 3 femei. «Nuraărulă morţilor ii a întrecută, după cum se vede, nascerile cu 5 ; afară de aceea s’aă mal născută şi 4 morţi.» «Agenţia vapârelor austriace ne anunţă că cu începere de afli s’a deschisă navigaţiunea pe t6tă linia Dunării de josă, adică între Turnu-Severin Galaţi şi Tulcea-Ismail atâtă cu serviciulă vapâre-loră de postă câtă şi a ce'oră de mărfuri. Mâne vomă publica itinerariulă.» O crimă oribilă comisă do umi copilă. Corespondentulă uostru din Chişineu ne trămite următârea naraţiune a unei crime, care s’a judecat la 5 a. c., de către tribunalulă diu Chişineu. La 8 Iunie, anulă trecută, locuitorii din sătulă Păpuşi, care se află în apropiere de Akerman (Cetatea Albă), aă fostă înspăimântaţi de o crimă comisă pe pămentulă comunei loră. Ca de obiceiă, bărbaţii în acea fli aă fostă la câmpă, femeile a-semenea şi în sată n'aă remasu de câtă copil, ln-torcându-se spre sâră a-casă femeia Eudochia An-drusenco şi Nastasia Pohon, au fostă surprinse ne-găsindă acasă pe copiii loră. Una — pe fiulă eî de 7 ani, a-nume Mateiă; cea-l-altă pe fiică-sa Agata de cinci ani. Creflendă că ambii copil jucându-se aă adormită uude-va prin apropiere, ambele mame plecară imediată se’î caute. Multă aă căutând ele, dâră în fine ’l-aă găsită. Matei băiatulă, într’o grâpă, şi Agata, fata, într’ună câmpă. Dâră val de bietele mume — copiii loră nu mal eraă de câtă nisce cadavre. Cu plânsete, cu vaiete ele aduseră micele cadavre în sată. Scirea despre acâstă crimă se răspândi ca fulgerulă prin totă sătulă; bătrînil şi omenii In vîrsfcă începură a cerceta fap-tulă. Toţi aă fostă de părere că crima nu este comisă de vr’unO omă din sată, de 6re-ce toţi vîrst-nicil, aă fost, fără nici o escepţiune, la câmp în decur-sulă flilel întregi. Aşa dâră a începută a cestiona pe copiii râmaşi a-casă şi în fine toţi s’aă oprită asupra băiatului Ivan Filimonenco (în vîrstă de 13 ani), care după spusele nenorociteloră mame ale co-piiloră ucişi, tot-dâ-ma bătea şi insulta pe copiii loră. Atunci unulu din copil a adăugată că’şl a-duce a-minte că Filimouenco fiiudă săptămâna trecută la câmpă cu băiatulă Matei pe care începu se’lă bată, dără elu, martorulă, l’a pusă pe fugă flicendu’î «că’I este ruşine a bătea uuă copilă aşa de slabă şi mică cum este Matei»; fugindă Ivan Filimonenco ară fi flisă : — Lasă că te voia învăţa eă altă-dată! O bătrînă anume Aniea Borea, a mărturisită că chiară în fliua crimei, băiatulă Matei i-s'a plânsă că Ivan vroesce se-lă bată. Apucată de scurtă Ivan Filimonenco mnrturisi că în adeveră elă este omo-rîtorulă ambiloră copii. «Matei şi Agata, declară ucigaşulă, nu’mi de-deau pace şi întâlni ndă pe băiată în dosul u casei l’amă trântită josă şi l’amă sugrumată cu mâinile mele. Cândă văfluiă că elă a leşinată, şi că din gura sea ese o spumă albă l’am lepădată. Deră elă nu se mal sculă, atunci vedendu că a murită şi temându-me ca nu cum-va Agata, care vefluse tot, sâ mă denunţe, amu alergată a-casă la dânşii şi am găsit’o in pivniţă unde ea se ascunsese. Amă su-grumat’o şi pe ea, şi cândă vSfluî că este mârtă, o transportaiă în câmpă». fită-vâ cuvântă după cuventu mărturisirea acestui copilă ucigaşă. Tribunalulă l’a condamnata la perderea dreptu-riloră civile şi la esilarea în Siberia. Teribilă este societatea, care are asemenea copil, teribilă este justiţia care crede posibilă a repara râulă prin esilulă unul copilă de 13 ani în Siberia! esclamă corespondentulă nostru din Basarabia. Aşa este! din insula Ceilan, şi pe care d-lă Barnum Tfl posedă de 10 ani îu meuageria sea, a dată niseere în flioa de 2 Februarie unul puifl de efefantă, de sexă femenină, căreia i s’a dată numele America. Acâsta s’a întâmplată în Bridgeport, în slatulă Con-necticut. Nascerea a avută locă la 8 ore sâra şi de pe la 5 ore manifestâudu-se simptomele precursorii cinci doctori aă fostă chemaţi şi aă luată locă în grajdul ă unde se afla legată Queen. Spre marea mirare a tutuloră celoră presenţî, noulă născută s’a ridicată în piciâre singură şi a începută sâ umble, elă este mal mare de câtă ună porcă mistreţă şi are diuţî; pelea sea de culâre vânătă este acoperită cu ună pâră negru. Barnum a oferită o primă de 52,000 dolari companiei care ară voi sâ asigure viâţa noului născută pentru 52 de săptămâni. Elă declară în acelaşiă timpu că dâcă cine-va ară oferi 300,000 dolari pentru :enera elefautâ, ÎI ară refusa. Acâstă noutate s’a telegrafiatu la New-York, Filadelfia şi îu alte oraşe mari din Statele-Unite şi Barnum şl propune a convoca ună congresă sciinţifică în jurulă elefantel mumă şi a noului eî născută. * * * O nouă espediţiune la pol ulii Nord.—Austria va fi din noă representată în regiunile arctice. Se anunţă din Finrae că 16 marine austriace comandate de locotenentulu Wohlgemuth se voră duce la staţiunea de observaţiune care se află în insula Jean Mayen la 400 leghe marine în nordulă Irlandei. Aceş I âmenî care voră petrece 16 Iudî în aceste regiuni voră fi conduşi la destinaţie pe ună vasă ală marinei militare, escortată de vapo-rulă Pola. * _ * * Citimă în Figaro de afli : Ună jucătoră la Bursă, care este amatoru de calambururi a resu-mată în urmetorulă modă accidentală Bontoux Fâder. — Uniunea generală a fostă uevoită să fiuâscă cum a finită, ea a declarată de înainte că omite des Bons tout faits d'air (B)utoux Fâdere). * * * D-ra Lina are don! pretendenţi : d-lă X care nu este nici frumoşii, nici tânără, dâră este fârte bogată ; d-lă P. care e3te frumosu, amabilă, inteligentă.... dâră fârte săracă. — Pe care în fine ’lfi iubesc! ? întrebă într’o fli amica sea. — A! respunse d-ra Lina, iubescă mal multă pe P...., dâră preferii, pe d-lă X. * * * Piramida Meydvud. Citimă în Holnische Zei-tung că vestitulă egyptolog Maspero după multe cercetări a descoperită în fine intrarea în colosala piramidă a lui Meydvud, care până acum se considera ca astupată cu desăvârşire Intrarea găsită se află tocmai în vîrfulă piramidei, de aci unu coridoră fârte strâmtă duce în wteriorulă piramidei. D. Maspero a putută străbate până la o distanţă de 35-metri, unde a fostă oprită printr’ună strată tare de felurite fârimăturî aşa că până ce nu să va curăţi acestu deposită făcută în decursulă de 3500 de ani nu se va putea cerceta interiorul ă piramidei. Se crede că acâstă piramidă conţine mare cantitate de lucruri preciâse peutru arheologie, însă Ibrahim-paşa omulă practică, fiulă lui Mehmut-Ali, dorea să distrugă acâstă piramidă nu pentru a pune mâna po rămăşiţele arheologice ci pentru a se face stăpână asupra obiecteloră îu aură şi ară gintă care se află totă d’a-una în abodenţă în aceste camere mortuale. * * * Poesie populară inedită Frunflâ verde de sipică, Suotă oltenă şi nu mi-e frică, C'amă o durdă ghiutuită, Totă îu codri nărăvită. Deră mal amă şi-o mariâră Frumuşică, sprinteâră, Cu perulă făcntă inele Cu gâtulă plin de mărgele; Gura iei două crăiţe, Pârta ie cu altiţe, Yocea-I de privigătâre... Ca ea mândră nu’î sub sâre. Şi-aşu da pentru Mariâra Tâtă munca mea de vară Şi chimiru-rm plin de bete, Şi baltacul# din unghete. DIVERSE Cnîî puifi de elefanţii.—(Marele străine, printre felurimi, no spună că elefautulă Queen. originală :i Dâră, dară fi ca să mă înşele !. Iau eolnieu de pe vale Şi o croescă în haiducie, Numai D-fleă se seie; Şi ’mî lasă pletele în vântă, Şi mă chitescă pe pămentă, S’audă durda şucrândă Şi pe ciocoi suspinându !... De m’o prinde poleia, M’o lega şi m’o ’ntreba... Eu le-ol spune între rele: Reă e dorulu dragii mele. Stingeţi foculă, că’s pătrunsa, De cândă puica mi s’a dusă. De cândă puica mi s’a dusă !... (Cântecfi populară auflită pe valea Topolojuluî, jnd Argeş). şi pentru, între cari şi d-)fi C. A. Rosetti care susţine legea. La 4 ore discuţiunoa continuă. ULT1 Serviciul# particular# al# «TELEGRAFUL Ol» (Agenţia Havas) Paris, 1 Martie. — Lordulă Lyons, ambasa-dorulă Angliei, a semnată a seră cu d-lu Freyci-net, presideutulă consiliului de miniştrii, tratatele accesorii pentru pescuită, navigaţie şi maşinele de fabrici, de âre-ce negocierile pentru reînoirea unul tratată generală de comerciă nu s’a . termiuatu. Cu acestă ocasiune lordulă Lyons a esprimată d-lu! Freyciuet simţimintele de amiciţie ale Angliei pentru Francia şi satisfacţiunea guvernului săă de a vedea îmulţiudu-se legăturile deja atâtă de numerâse cari unescă cele două ţări. Vieua, 1 Martie. Generalulă Skobeleff a sosită ieri la Vieua, unde a stată nâptea; a plecată apel a doua fli de diminâţă la Petersburg. Coustantinopole, 1 Martie. — Se confirmă că Pârta prepară aprovisiouărl militare considerabile; că ară fi comandată mal cu sâmă 500QO pusei. Are de gândă să mărâscă cu 14 bataliâne garnisâ-nele ''in Macedonia cari suntă actualmente de 46 bataliâne şi de a întări cu două bataliâne aceia din Novibazar. Este de asemenea. sigură afli că principele de Bis-marck a comunicată în ună modă confidenţială di-feriteloră guverne, mai cu sâmă celui francesă, obi-ectulă misiuuel turcesc! ia Berlin. O depeşă a Iul Essad paşa, ainbasadoră la Paris, relevă acestă scire Sultanului îu ajunulă sosire! la Constautinopole a misiunel Radzivill. So flice că Sultauulă are de gândă să stabilâscă la Yildiz-Kiosk o mare cancelarie după modelulă cancelariei germane. (Serviciulă de afli 4 ore săra). Londra, 2 Martie. — Daily Telegraph anunţă că Sultauulă a cerută ministriloră seî o situaţi une detaliată a cheltueliloră ce ară necesita ocupaţiunea militară a Egyptulul; SultanulQ ară avea de gând să propună puterilor ii de a se îusărcina cu ocuparea acestei ţări, Se telegrafiaflă din Berlin către Standard că principele de Bismarck a declarată principelui Orloff, pe timpnlă trecere! sele prin Berlin, că presenţa generalului Ignatitff în cabinetulă rusă este ună obs-tacolă la restabilirea de bune relaţiunî diutee Rusia cu Germania şi Austria; cancelarulă ară fi adăo-gată că Ţarulă ară face bine să încredinţeze generalului o ambasadă. Se telegrafiază din Alexandria către Daily News că esistâ o diverginţă de vederi îutre şefii partitu-luî militară şi că se manifestă deja âre-care ostilitate contra colonelului Araby bey, ministru Je res-belă, care nu ’şî-a ţinută promisiunile date armatei. Corespondentulă fliaruluî Daily News flice chiară că căderea lui Araby bey uu este imposibilă. ADUNAREA DEPUTAŢILOR (Şedinţa de aŞi joui, 18 Februarie). După cetirea sumarinlul şi a comunicărilor!), d. ministru de justiţiă d>. pune pe biuroulă camerei mal multe mesagiî de cereri de indigenată şi ună proeetă de lege pentru a se autorisa judeţulă Târgu-jiu a face ună împrumută. D. Gonsl ntinescu râgă pe cameră să ia în des-batere proec'ulă de lege pentru ficsarea flecimiloră judeţene. S’a otărftă, cu consimţimântulă guvernului, a se trata înjjseeţiunî la cea dintâiă ocasiune. D. Cogălnicenu râgă pe cameră a se da comitetului pentru tratarea legel tocmeleloră agricole 2 flile, în care camera se lucreze în secţiuni, căci s'aă înţelesă asupra mal multoru punctul! şi aă trebuinţă de acestă timpă. Camera a otărîtă să se dea numai fliua de mâine vineri, cu învoirea guvernului. Se face votulă în totală rămasă de ieri asupra lege! privitâre la orfelinatele Asiluluî Elena Dâmna şi Panteleimoa. Se încape desbaterea asupra proiectului de lege pentru modificarea articolului 2 al# capitolului I din legea pentru desfiinţarea contribuţiunei personale şi de şosele şi înfiinţarea unei eontribu-ţiuni pentru înlocuirea căilor# de comunicaţiune din 15 Martie 1877. D-l# Gogălniceanu combate proiectulu care reduce contribuţiunea şi pe anii viitori, şi cere să se facă reducerea numai pe anulă acesta. Legea ense se se ia în consideraţie. D-l# Carp combate articolulă 1, care este singură, căci nu prevede ou ce ore să se acopere reducerea. Suntă mal mulţi d-uî deputaţi în scrişî contra SENATULU Şedinţa de la 18 Februarie. Presidenţia d lui D. Sturzea Presenţî 4C JU. senatori. Se aprobă sumariulă şedinţei trecute. D. ministru de lucrări publice depune mal multe proiecte de legi peutru cereri de indigenate. Se continuă discuţia lege! privitâre la învăţământul ă agricolă Se respinge ună amendamentă ală d-lul general Florescu propusă la art. 14. La art. 15 privitor la Jocurile unde se vor aşefla şcolile rpgionale se propună mal multe amendamente: unu ală d-luî Grădiştânu care se re3pmge şi altulu ală d-luî generală Florescu asupra căruia votul rste nulă de âre-ce a fostă paritate de voturi; volana a remasu a se face din nou a doua fli şi discnţi-unea asupra acestei legi s’a întreruptă, conformă regulamentului. D.ţŞV. Boerescu dă citire proiectului de lege privitorii la nisce modificări propuse de d-sea a sein troduce in codulă comercială. D-l# Pişcă esprimă temeri că disposiţmnile co-prinse în modificările propuse jicncsi'ă interesul! comună, favorisândă interese individuale. D-l# B. Boerescu demonstrâză că temerile d-liîf Pişcă nn suntă întemeiate, modificările d-sâle nu suntă o inovaţiiine şi voră pune capătă mal multoru controverse juridice. Discuţia se închide şi luarea în consideraţie a legal se primesce. Discuţia pe articole urmeză în moment,ulă a-cesta (4 ore). Infonnaţinuiie (le afli. A seră s’a prinsă ună vestită pungaşă a nume Petrache Nicolau care, introducându-se prin scâte-rea unei ciurciuvele de la o ferâsţră, în casa d-ntl Ecateriua Nicolescn din strada Rumriâra No.9, căuta să găsescă bani şi obiecte pe care se le ica co dânsulă. Planulă săă n’a reuşită însă. Elă a declarată că a mai comisă şi alte furturi şi că este autorulă furtului din strada Romulus No 6. — A sâră M. S Regele însoţită de adjutarifulu, d. maioră Vlădoianu, a fosta la Olubu militară nude a stată până la 11 ore. — Aflămă că mal mulţi deputaţi din iniţi tiva parlamentară ară fi prelucrată ună proiectă de lege pentru reformarea legii sinodului. După acestă proiectă sinodulă să compune din episcop! şi archiereî, preoţi şi laici. — Eri pe la orele 7 şi jum. sâra aă intrată pe bariera Panteleimon ună grupă ea de 18 locuitori din comuna Crănga Fudulea, declarândă că uă venită să ceră pământă pentru hrană — In numerulă nostru de ieri amă publicată nisce amănunte în privinţa sinucidere! din strada Primăverel; informaţiuuile nâstre fiindă întru iată va greşite ne credemu datori a restabili faptulă astn-felă precum s’a întâmplată în realitate: Este adevărată că causa sinucidere! d-uel Traian se datoresce unei cestiuni de inimă : d-sea întreţinea nisce relaţiunî fârte strânse cu unu tânăr stu dentă D..., la care ţinea fârte multă şi cu caro locuia sub acelaşi acoperământă. Teiierulu, îu urma observaţiuniloră ee-î făcea familia lui că purtarea sea este departe de a’î aduce unu folosă, căuta se se mute, elu primea în acestă sensă fârte d.-sft scrisori de la părinţii lui; în fine îu ajunulă flilel fatale elă arată concubinei sele ultima sensâre ce primise, acesta Începu se’lu conjure se nu asculte powţile ce i se dedeaă şi ’I declară că deeă se va muta, apoi vieţa ei ară fi în perioolă. Tânărulă D... luâ acesta d-eptu glumă şi se mutâ; d-na Traian, desperată, comise faptulă, în urma căruia afli flace în pământă. Nu este esactu că dânsa ’şl procurase stdenină de la farmacistnlă Greff din aceiaşi stradă şi raârtea subită a acestuia este în vre-o legătură ci sinuciderea ei. După declaraţiunile făcute însuşi de decedata, în ultimele ei momente, otrava o avea iu casă ;_găsise în ună dulapu ună pachetu cu stricni'nă rămasă de la bărbatuli"’ iei. Iu ceea-ce privesce pe farmacistă elă suferea de înecăciuue şi în acea di fu atinsă atâi de tare de acâstă bâlă îd câtă nu i se mai pur ia nici ună ajutoră. Elu fu găsită tnorlu pe scaună cu mâna ia capă, în posiţia pe care o , omulii cânau se gandesce ia ceva. Ambele cadavre au fostă transportate la spita-lulfi Colţea şi a sâră conduse, ia ciraitiru. Spiţerulă lasă în urma I o soţie şi mai mulţi copii. llitime informat uni Se vorbesce că îti capitala S-vbiei totă se pregă-tesce pentru proclamarea regatului. Ună represiu tantă specială din partea ţarului va asista la serbarea naţională. Încoronarea se va face la Ora-ghuevaţ. — In privinţa incendiului Je la târguiă Fălciă ministeriulă de interne a priimită următârele ame-îiunto : Inceudinlă a distrusă 33 casc şi prăvălii, din cari 20 românesc!, 6 ofreiesci şi 7 grecesc!. Pagubele suntă evaluate la 15000 galben., diu cari numai 3,120 suntă asiguraţi. — Astăfli la 9 sâra va avea locă întrunirea re-presintauţilor presei dm capitală. Urăm isbândă bună acestei iniţiative româii"sci. — Ni să comunică că poliţiă capitale! avă fi pus mâna pe asasinule din strada Radu Vodă. O dămă eusă acestă informaţie sub tâtă îvscrva. www.dacoromanica.ro 4 TELEGRAFULU CASA DE SCHIMB TOMA TAOITJ No. 60. Strada Lipiscauî, No. 60. Pe §,ioa de 16 Februarie 1882. Oump 86.1/, 86. V, io 01 Io °/o °/o 96.'/2 100. 99.3/ 99.s/4 100. >/. 214. 29. 290 1360 92 :f / 2°/0 ScrisQ, Renta amortibilă. . . . Renta Română .... Obligaţiuni de Stată. . . Obl. căii. fer. rom. Regale . Scris, funciare rurale . . » urbane . . 8 °/0 Imp. municipala .... » Casei pens. 300 1. . Impr. cu prime Buc. (bil. 20) 1. . Acţiuni «Dacia» (500 1. buc.) . Acţi. Băncei Naţion. Rom. . . Scris. fonc. urbane 6°/0 . . . Obligaţii eşite la sorţi 6°/0 Obligaţii de Stată . . . i 6°/0 » Căiloru fer. rom. RegaleL , 8°/0 » Domemale . . - ' 8°/0 » Municipale 8°/0 Renta amortisabilă Cupoane De Renta Română exigibilă . . » Obligaţii de Stată 6°/0 • . » » Căile fer. Rom. Reg. » » Domeniale exig. Municipale ... f. rur. şi urb. exig Diverse Aurb contra argintă............. » » Biletele Hypotec. .! 2. °/( » » » de B. N. a R.' Fiorini val. Austriacă. . . . 210 Mărci germane..................123 Bilete de bancă franeese ... 99 Cursulii dinViena 28 Febr. Napoleonulă............... 952 Ducatulă.................. 561 Cursulii din Berlin 28 Febr. 6°/0 Oblig, căiloră fer. rom. noi 100.50 8°/0 Opphenheim...................109.70 Cursulii din Paris 28 Febr. Renta română............... 86 25 Opphenheim................ Cursulii Londra 28 Fobr. Oppenheim ...... — Stern..................— Schimbă Yiena la vedere................ Berlin la vedere. ..... » 3 luni ...... Paris la vedere................ » 3 luni................. Londra la vedere............... » 3 luni................ 59/o 8°/o 8°/o 7°/0 87.‘/î 87.’/a 97.’/, 101. 100 »/2 222. 30. 295 1375 93 12 IO 212 125 100 FI. Mărci > Franci SIROP şi VIN de QUINQUINA FERRUGINOS GRIMAULT & Cl° W ridicam cu ţi ton ic!, febrifugl, pBn.Anm.MHA ÎS78 reparatori şt reconstituanţi VlliNNA. 1873 Da multu timpii, ţfiimiştil şi iînvăţaţii s’au ingeniatu d'a găssi uă oombinare ce medicii dorescii cu ardora şi oare arii putea per-mitte intrebuinţarea concura-menle a Ferului, cc este elemen-l;un". principală alu sângelui nostru şl Quinquina care este agin-tele tonică şi febrifugiu prin ex-cellenţă De datti în tăere două păduri din comuna Pietroşeni, judeţulă Mus-celă plaiulă Nucşdreî, în depărtare ca la 30 chilo-metre de gara Piteştii, drumu practicabilă şi şosea cea despre apusă cale 1,000 pog6ne, conţine, ste-ja> î de ddge p§n8 la traverse, anini, fagi şi alte le n e pentru blănî, cbiristele şi rotârfi; cea despre răs ită numită Sâlbişă cale 700 pogdne de aceiaşi calitate de arburî. Amatorii se potă înţelege cu pro-pietaru în comuna Pietruşanl sdă în Câmpu-lungu. D. D. Grimault et C", au compuşii subtii formă de Sirop şi de Vin, unu medicamentă care re-solvă problema până ia complecta satisfacţiuno a corpului medicală. V SlROPULă FERRUGINOS de Grimault este una din prej^raţiunile pbarmaceutlce din celle mai bine reuşite, unu medicamentă torruginos intr’adevăru sciinţiljeu, nrodu-câudQ resultatele multu mai rapide de cătu celle laite jarepa raţiuni iemigindssâ din pharmacopea. Astă-felu se află resolvatu problema thorapeutică de multu timpu căutata d'a administra ferrulu şi quinquina, aceşti doui acenţi d'uă activitate remarcabilă, subtu uâ forma plăcută bolnavilor^. » VlNCENT KLETZIMSKI. Professor de chimie, Expertă ală tribuna-ieloru, Chimist alu spitalului imperial şi regal de Wieden (Austria). Siropulu esto specialmente re-commandatu pentru copii tineri şi damele delicate. — Vinulu, preparată cu vină vechiă şi gene-rosă de Malaga, este luatu de preferenţă de către persânele mari. Airendouă conţine Phosphatulu de ferii care este celă mai estimata dintre medicamentele fer-ruginossse şi Quinquina galben i regală, care osie cehi mai actifă dintre quinquinile şi conţine cea mai mare cuantitate de sulfată fie chinină şi principuri tonice. Siropul şi Vinulu de quinquina ferruginos de Grimault & C‘, suntu prescrire in totu de-uns cu succesu in tote maladiile datorate anemiei . instr.ieirei săngelus Ei suntu tonici, jebri-fugi, reparatori şi reconstituanţi; ei combatte alonia stomachului şi a intestinelor fi. provenită fie d’uă rea alimentaţiune, d’uă şedere prelungita in ţericălduroase Şi humede, sau fie resultatulu fri-gurilorîl intermittente sau acute; a diarrhet rebelle sau a convalescenţei de lungi maladii. In t6te caşurile unde trebue excitată pofta de mâncare, prevenirea accessi-loru febrile, combatterea sudori-loru nocturne, redarea corpului bolnavă principurile alterate saă perdute, susţinerea bâtrăniloru, a femeiiloru delicate şi a copiilorfi debili, aceste două preparaţiunî suntu in totu de-tma minunate. <* Elu produce conetamente resultatele celle mal fericite in caşurile de. dispepsie, chlorosă, amenorWieâ. hemoi <' igie, (eu-corrheă, friguri typholde. diab< •* "şi in t6te circonstanţile unde este necessat. jd'a ridica forţele bolnavului şi d’a restitui sângelui principurile sâlle alterate sau perdute » Dr ARNflL, Mediculu Imperatoruluî. « Amti f6rte multu a v5 mulţumi pentru exoellenta D’preparaţiune cu feru şl quinquina, m’amui găssitu f6rte bine prin luarea eî in dose de uă lingură intre ambele ie-pasaurî, şi compteeju a reincepe usulu. *> D' baron de larroqu^, Cavaloru de la Legiunea d honndre. « D. Ler.... in etate de patru deci annî, attinsu de dyspepsie cu debilitate, flatulenţă stomacală şi vărsături frequente, au fostu supusă usulu! OdINOCINEl FERRUGlNdSSE j dupe cinci spre cjece diii®» binele au fostu deja simţibllu, forţele, pofta de mâncare, vesselia reveniau. Dupe două luni d’intre; bulnţare a rnedica .e-ntulul. D. Ler... au fostă cu totulu curarissitu. » buUutin general de therapeulu# din Paris. Q+<>»04<>K>40*0+0+0+C404-040 Premiată cu ânteiulă preciă «MEDALIA DE AURtJ» la coucarsnlît agricola al Comiţinlnî fie Ilfovil de IaHerestrăfl tn Noemb, 1881. O + DESFACEREA PEPINIERILOR + La grădina Itfnid, numită Brăslea, situată în suburbia Ic6-neî, strada Polonă, No. 104, aprăpe de biserica Icănei, se află de vânzare j»bml roditori, altoiţide diferite specii din cele mai renumite calităţi şi de diferite etăţi. Preţulu pomilorC se p6te vedea în catalogti. Domnii amatori diii districte şi din capitală voindă a avea catalogulfi, se voră adresa prin epistole la disa grădină şi îndată li se va trimite. Pluntatornlii pomilorfi pentru primăvară a sosită, / + O o ♦ o s + o /^XXXXXXXXXXXXXXX^XXXXXXX^ X > Acesta preparaţiune, care permitte a-sc da bofnJivUorQ două medicamente importante subtfi ua forată plăcută, este lOrte lesne de digeraţii ■ D’ CHoRRIER, şefulu clinicei de la Facultatea din Paris. • l)e la I85fi, intrebuinţeŞu cu succe3..u SlBOPUI li nu PUINQUINA FERKUUUfOS DE Gltl-mault si .lu consideră ca uă innovaţiune tărie fericită » d- CHASSAlGMAC, Chirurg ală Spitalului Lariboissiăre, Paris. « Acostă medicamentă in totfl dă-una bine primită de către bolnavi, mi aă dată in totu de-una resuttaturlle celle mai avantagiăsse dintre celle ce se putea adestă de la doui elemenţi care ii facă basa. » O’ HERVEZ DE CHCGOIN, Membru de la Academia do medecinJ din Paris. • Gustuiă lut plăcută, exemplu de ori re savăre neplăcută a ferului şi mai' allassă înlesnirea cu oare acâstă preparaţiune este supportatâ de către bolnăvit nei mai delicaţi, făcu din ea unu medicamenlă atâtă d'efflca* ciu prtutatu ptâoută. o' monod, Chirurgală epitaletară din Paris. La Pam, cassâ GRIMAULT ct C'\ 8, rue Vixienne. V 1H PRINCIPALELE PHAIUIAClI DIN f’RANCU £1 DIN STl.EINâTATB. De închiriaţii sati de vendare «b Casele din Strada Brezoianu, No. 53, intrarea Cismigiuiui Şlater. Doritorii se pottt adresa la proprietară în strada Primăverei, No. 30. X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X BBAIJ2ST MUSETJ 03 ■8 oo © ss c3 > © 33 ***** © ac ?3 X X X ^5 © s-l © 33 a a © X X X a BRAUN MUSEU (Yis-â-vis de Menageria Kleeberg) O esposiţiune de preparate anatomice, .embriolo-gico şi patologice, lucrate cu o mare artă. OmnlQ care doresce sS se conformeze cu perceptulfi filosofului antică, care a disă : cunosce-te însuşi! o p6te face trecendu prin esposiţiunea d-lni Brann.' ElQ va vedea cum se concepe omulă în matriţa mumei, cum cveace şi se naşte, cum sg usează corpulB sfifi fiindfi atacată de diferite băle şi în fine cum mare. Dupe. aedsta plăcere instructivă, spectatorul^ va trece în a doua despărţire şi va privi o frumdsă panoramă unde va vedea între multe tablouri de o mărime frirte mare şi teribilulu incendiu de la Ring-Teatru, Torturile inchisiţiunel; acestă tabloă înspăimântătoră din tristulfi trecută ală istoriei o-menirel. Preţulă de intrare este de 50 bani pentru museulă anatomică fără cadoă şi pentru panoramă şi museulă istorică 50 de bani cu cadoă. Indemnămă pe onor. publică de a se folosi de acestă ocasiune atâtă de plăcută câtă şi folosităre. Mărimea esposiţiune! este atâtu de variată că abia în decursulă de TREI CiASURl este posibilă a vedea totulă. Tinerii ce dorescă a voiaja şi care ştiă limba germană şi română se angajăză imediat la Panorama d-lul Eduard Braun. fc XI U3 :R,-A. TT 3Sr MUSETJ ocxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx^ DE VINŞAHE Hârtie maculatură cu 1 fr. ocaua. A se adresa la Administraţia acestui $iar € S Rugămă pe clienţii noştri! de a nu confunda aceste bilete cu a-celea ale loteriei din Hambuvg, etc.; siguranţa şi onorabilitatea absolută cari presidă la tragerile Loterielor austriaco fiindO cu totulă cunoscute şi a-preciate de lumea financiară. -B m ❖ din anul 18641 din anul 1864 TRAGEREA OFICIALĂ LA 1 MARTIE 1882 Siguranţă absolută, .garantată de guvernă I Rugămă pe clienţii noştri! de a nu confunda aceste bilete cu a-celea ale loteriei din Hamburg, etc.; siguranţa şi onorabilitatea absolută caiîp residă la tragerile Lu ten efor austriace fiindO cu to -ulă cunoscute şi a-))reciate de lumea financiară. i nauuicua. Viitdrea tragere a acestui împrumută va avea locu la 1 Martie 18£2 sub îngrijirea, supraveghierea şi garanţia guvernului austriacil. Cererile de bilete însoţite de costulă lorii în bilete hypotecare române, timbre poştale, gropurî s6ă bilete la vedere pe o piaţă a Europei trebuesc adresate, cât mai SE POATE OASTIQA: 1 losu de flor. 200,000 s6u 440,000 lei 1 „ „ „ 20 000 „ 44,000 1 „ „ „ 15 000 „ 83,000 » » 1 lotu de flor. 10,000 său 22,000 lei 2 loturi „ „ 5,000 „ 11,000 „ 3 „ „ „ 1,000 „ 2,200 „ 6 loturi de florini 1,000 seu 4,400. Peste totă 1,400 câştiguri din care celu mai micii este de 200 florini. Fie-care bilet dând dreptul la viitorea tragere şi la totalitatea câştigurilor COSTĂ 15 LEI, 5 bilete nu costă de cât 70 LEI. ❖ O a * ♦ s ❖ curând 1 iar ulă posibilă administraţiunei du MONITEUR DE LA CHANSE UNIVERSELLE, VIENA (Austria) oficială al imperiului austriac va conţine lista tragere! şi va fi trimisă gratisă tutuloră acelora car! voră cumpera bilete. ♦I * CÂŞTIGURILE voră fi plătite în amu la domiciliulu [CÂŞTIGĂTORUL UI. '1K ❖ îi ♦ MENAGERIA KLEEBERG LINGĂ GRĂND CAF^E DE BOULEYARD MENAGERIA CEA MAI MARE DIN LCME. X JST FIE-CARE IDX de două ori ilUilTIII Si MiltliA ANIMALELOR FEROCE Cea d’înteiu la 4 o. şi a doa la 7 ore s£ra PRECIULtf INTRAREI : Locuia 1, 2 fr., Locuia II, 1 fr., Locul III, 5Q b, Detaliurî se p<5te vedea pe afişe. Cu deosebită stimă, F. KLEEBERG. DFYI MITA AflPIF de RĂNI cunoscută llLlllIlulIA ILIHL sub numele de alifie Coengiopulo. Acdstă alifie a vindecată cangrene, răul vechi de 20 ani precum gi rana numită Cer-cengea, în fine orl-ce rane, cunoscută de cel mal renumiţi doctor! ai capitale. Se găseşce ae ventjare la magasiuuiă d-iuî D. Gteorgescu, strada Lipscani, No. 27.—Acestă alifie se dă gratisă săraciloră însă la domiciliulă meu propriu, strada Speranţei, No. 28 Maria Coengiopulo. >’ â PROFESOAREde limta gen”“i fi Bucuresd.—'iipografiîi Academie? Române (Laboratoril Români) Strada Academiei 26 f- _ ______ piano, dispnnândă de câ- te-va ore libere, doresce a mal găsi gi alte lec-ţiuni în specialitatea sea. A se adresa administraţia acestui $iaru. www.dacoromimica.ro SÂMBĂTĂ, 20 FEBRUARIE 1882 33nMtiue«afcîT^sssram*sriii.,r rm^^'TTV&UKiiBizxvxtrimmytt'TBf'rjxza'mrxzaiixrtisztK!. !îî Bucurfi&cl; şi iiîstricte nuiuSriîlu 10 buni* ANULU xn. Nr. 2936 nT )t dinii ,.]# ■ vţojî-jf «im'glui -»t Ai îo’Aksw :v ■ >•' Vf'JlUTrfV Tf'lljV ,r>rfcHj80 Owiiăiim ll\<\âin iflil'fnv iiS> Oiuhui;.f l.ii. I Aţinem ';() iUtfiiihv U.4iii(!;Irriir-n*-^4-T~. Preţul abonamentului: j>e An 24 tel, pe 6 lnnî 12 Ieî, pe 3 luni 7 lei; lu districte: pe an 3'J lei, pe ti luni 16 lei, pe3 luni 81eî. Ori-ac abonameutS ne însoţită de valore se refusă. AboiusmeStele *e face numai la 1 şi 15 a fie-căreî luiiî. Directorii: I6n C. FundesCU. 5ak ttf- l'entru ăÎjAnaiiieuti reclame şi anlinguri, a se’ Itllrăsa Ta Adriiiiristraţiunei STRADA MOUa Nr 3. Pentru Franeia : la Societi Havas. Laffite <6 Comp, j Pentru Austria şi Gei mama, uumaî la Adolf Steiner 8.1 Place de la Bourse. Pr~s. } Haruburg. (Germania de Nord). Pentru Anglia : la drnul Eugene. Micoud,. 81 Pleet {< Pentru Ungaria la d nulă Moritz Wiets, iu Buda-Streqt, E. G- fc Pest. Servi ten nlatji. sanaaa^ynLsaasxiwiait'a*^^ \^cssva3snv<3jnwer f Ffaitf)- SCIRI TELEGRAFICE (Serviomiu (Jiareloru streine)) Pcst, Servitenplatz Preţnln aminei uriloru v linia mică pe pagina IT, 25 bani, reclame pe pagina III, 1 leu, pe a II, ^ lei .şi pe a I, 3 lei. Pentru rubrica, inserţii şi reclame, redacţie 1nu e responsabilă Epistolele nefrancate se refnsă şi articoli) uopublioaţî se ardă. —_—• 4|, Administratoru : Ion C. Fundeecu, Cracovia! 1 Martie. — Se anunciă din Varşovia fliaruluî Czas că generalulfl Paniutyn, la o serată dată de corniţele Urnsky, a ridicată unii toast care, ca şi recentele discursuri ale generalului Skobeleff, era îndreptată contra Germanilor. Gravosa, 1 Martie. — Alaltă-efl sosiră îu Ra-gusa 40 bărbaţi din Orivoscie, spre a sonda deca baronulă lovanovicî este dispusă a începe negociărl pentru supunerea crivoscianiloră. El trebuiră euse s5 se reîntdrcă fără a ţjice nirnicu, de vreme ce a-iiară că d. comandante lovanovicî nu voesce a începe nici ună fel de negociărl şi pretinde supunerea necondiţionată a insurgenţi lor Q. Berlin, 1 Martie. — Kreuzzeitung, vorbind fi într’ună nuoC articoli) despre generalulu Skobeleff, ţlice că guvernul! de aici privesca discnrsulă acestuia dupe însemnătatea Iul simptomatică, eră nu după cea irternaţională. Iutr’ună Stătu bine organi-sată ună asemenea discurs n’ară fi fostă cu putinţă fără ca autorul3 Iul să fie îndată depărtată. Den) cândă acestă discuraă este aprobată nu numai de unu mare partită, ci chiară de fuaeţionarî superiori car! suntă în giurulă împăratului, apoi cu dreptă cuvântă ne întrebămă, ce valăre păte se mal aibă manifestarea unei maţiunl amicale din partea cer-curiloru oficiale rusesc!. Dâca ună generală pdtej într’ună pronuuciameoto, să facă politica proprie a sea, acâsta este o afacere rusâscă inteviără; este cu totulă altă cestiune dacă guvernulă de acolo are puterea să ’gî esecute politica sea. O altă cestiune este, până la ce gt'adu la geneîalulă Skobeleff şi parfci-sanil săi jăcă ună rolă calcularea greşită a stării de lucruri francase. Articolulă încheie ast-fel : Germania n'a făcută pene acumă nici uuă demersă pe lângă cabinetulă din Petersburg, în schimbă se pare că aă fo3tă date chiară de la Petersburgă asicurărî liniscităre de totă felul îl şi în tăte direcţiunile şi aeestă casă a fostă aplanată chiar de acumă. Constantlnopol, 1 Martie.—Erî sera a avută locă aici, la ambasada germană, unO mare prânză in onăiea misiunii speciale germane, care a adusă Sultanului ordinulă trimisă de împăratulu Germaniei. La aeestă prânză luară parte şi miniştrii turcesc!, precum şi înalţii funcţionari al Porţii şi al palatului imperială. Acestui prânză 11 urmă o serată strălucită la care luară parte întregulă covpă diplomatică, societatea distinsă din Pera şi cercurile oficiale turcesc!. Marea sală, in care se des chise balulă, era lnminată ca dioa. Constau tinopol, 1 Martie.—Relaţiunile dintre \ Portă şi guvernatorele generală din Rumelia orientală, Aleco-paşa, nu numai că nu s’aă îmbunătăţită în aceste din urmă timpuri, derft ţtncă s’aă mal înăsprită. Pe lângă neînţelegerile ne-aplauate âoeă îu privinţa bunuriloră imobiliare din Rumelia orientală apaiţinendu turciloră cari aă emigrată, s’aă mai. ivită de atuucî şi alte conflicte. Astă-felă Aleco-paşa cere o modificare a statutului organică în sensulu ca Sultanul să nu mai aibă dreptă d’a acorda gradarea peutru condamnările la mărte. Din astă causă se vorbesce pe la Părtă cu o mare furie despre Aleco-paşa. Loudra, 1 Martie.—Se anunţă din Cetinge, cu data de 25 Februarie, către biuroulil Rcute>, ur-mătărele : «Câte-va mii de fugari din Herzego-vina, cari până acum şedeaă la fruntarii, fără se aibă ună acoperişă, fără hrană şi fără haine, împinşi la desperare din causa frigului şi a viscoli-Iorfl aă pătrunsă în Muntenegru, după ce aă ruptă mal ântâiă cordonulă trupeloră muntenegrene, cu iotă resistenţa acestora. Ei aă fostă aşezaţi erî în districtulă Banjanl şi se află într’o miserie ne mal pomenită.» Pvaga, 1 Martie.—Se scrie farului Bohemia de prin cercurile diplomatice, că Devenirea generalului Skobeleff în Praga nu se datorasce pură şi !■ ■ .. .îi! / -i simplu întâmplării. S’a intervenită ca dorinţa generalului d’a trece prin Praga se rămână nerea-lisată.: > ' ’ * 1 ■ \ ] îi kt ' *»' Berlin, 1 Martie.—S’aă dată de la. Bet-rsburg aici asicurărî liniştitdre de totă felulu, asbu-felă că afacerea Skobeleff este privită ca resotvată. A 8;* vedea ultimele «cir! pe pagina III BiJCURESCl, 19 FEBROÂRIt In şedinţa do mâine a Camerei s’a pusa la ordinea $ilei citirea raportului comisiunii însărcinată cu cercetarea aetelorif diplomatice. Nu sciraO ce va fi descoperita ea, dera sun-temd şicuri mal din nainte- că n’a găsită nici nnfl acta falsificata, după cum pretindea d-ld Cogâluiceanu. Dera in fine, până mâine nu mal e multa, şi naţiunea va avea ocasiunea să cunăscâ a-devărulQ adevărata in totă goliciunea lui. Până când să cuuOscemO resultatula cerce-tarilora comisiunii parlamentare, ne voma o-cupa astă-^I de o nouă broşură publicată de d-la CogalniceaDu şi întitulată .“Gestiunea Dunării». Sciinda mal din nainte că n’are se potă dovedi ceva compromiţătorQ pentru guvernulă actuaid, d sea are grija de a-şl începe* broşura cu următdrele rânduri : «In espunerea conflictului meO cu guvernul «d-lul 1 0. Brătianu în privinţa modulul sâQ «-?—după mine greşita—de a apăra libertatea «navigaţiuuil Duuăril şi de a respinge fatala ««misiune miestă, ea sunta lipsita de armele «cele mal riteruice : actele confidenţiale rela-«tândo C u-vorbirile şi opiniunile diplomaţiei «străine. Istoria singură pdte leva destăinui; «căci nu voescQ ca indiscreţiunile' inele sâ mă «facă victima legii presintatâ de guvernulă «liberala, spre garantarea secretului profesionala. Sunta dera nevoită a mă ţine, în ar-«gumentarea mea, în mare parte numai de «actele deja cunoscute, de acele deja revelate, «şi urni cu semâ de acele citite de âusuşi d. «V. Boereseu în şedinţa Senatului din 22 «Maia 1880 şi îu alte şedinţe ulteriore.» Ast-felQ der, dupe ănsu-şl mărturirile d-lul Cogâlniceauu, broşura sea nu promite nimicii nuoa, de vreme ce este «nevoita» a se ţine de acte deja cunoscute. Atuucî la ce a mal publicat’o 1 Spre a’l pune floricele pe care ie-a pusa ca să-şi dea sie-şl dreptate şi a dovedi lumii întregi că este patriotu l N’a-vea trebuinţă d-la Cogâluiceanu d’o asemenea diplomă, de vreme ce ţera înt dgâ cunosce destula de bine patriotismuld său d sciă penă unde pote merge. Spre a înlocui acesta goln, d-la Cogâlniceauu se presintă ca victimă, şi are aerulO d’a (jice : scio multe, denl un le pota spune. — De ce ore? îla vorO întreba negreşita unii curioşi; şi d-sea are grijă d’a respuude uial din nainte : «căci nu voescQ ca indis-«creţiunile inele să mă facă victima legii «ppe ela, .de vreme ce | numai Parlamentulă romănâ avea dreptulO să ; se pronunţe asupra acestei cestiunl. De fapta, aşa şi este. T6te angajamăptele luate de unO ministru n’aă nici o valore dăca nu suntO sancţionate >jde- Parlamenta; şi In cestiunea dunăreuă suutemO şicuri, că Adună-i rile ndstie n’ară fi aprobata nimica vătămătorii anul interesă economică atâta de mare. De la începută noi amil admisă că este e-sactă totă ceea-ce spune d. Cogălnceanu îu broşura sea, de şi nu este astă-felO, căci d sea a sucittf Jucrutfile precum, ’l-a venite la so~ cotelâ. Austria n’a primită condiţiunile cu care România se arătă dispusă a adera ia corni-siunea miestă, şi prin urmare, tdte negecîările de mal nainte dintre guvernele Jin ' jena ,;şi BucurescI, împreună cu aderarea la comisfu-nea miestă, deveneaă nule. Şi tocmai aci se află aştă-^f cestiunea di/pă a cărei resolv&re Austria ajergâ pe la IBorlin şi' J?a alerga,şi pe la Paris. De altmintreti nu .putemti crăde că t6ţe puterile europene, şeQ numai, o j/ărte ăia ele, eraă otărîte să resolve cestiunea dunăreuă astfel a precum amil fi cerută noi. Acesta este diu partea d-lul Cogâluiceanu o ^fmatiftne oare numai în seriosă nu pdte fi luat Fiecare Stata îşi apără 'interesele lui pe Dunftre şi nu jcredemă că marilorO puteri le convine a lăsa acesta mare rîQ în mâinile Austrie!. La rândulfl nostru ne voma face datoria ea şi până acum, şi pdte că d 1Q Cogâinlceânu ara fi fosta în dreptă să facă aceste acusa-ţiunl guvernului actualii, d4ca de lega tu If. nostru din comi'siuneâ dunârenă;ţ d-lă -colonelă Pencovicî, ară fi declarată că pfhnesce comi-siunea miestă. D-sea a declarat ânsă, In plină şedinţă a comisiunii dunărene, că Româpia nu aderă la instituirea comisiunii micsie şi că este otărîtă a se ţiue de cele preserişe de a,rtţco-lulQ 55 diu tratatula de la Berlin. Aeestă daciaraţiune a fâcut’o d-lQ colonela Pencovicî în ultima sesiune a comisiunii dunărene, care a ţinută până lu Ianuarie 1881. Prin urmare acesta este basa atitudine! României, şi tote cele-l-alte depeşl de mal nainte de aeestă dată, despre care ne vorbesce d-lă Cogâluiceanu în broşura sea, n’aă nici o valore. Luâudă dera lucrurile ast-fela precum sunt, descoperim a că broşura n’a’ fosta scrisă de câta îu speranţă că-şl va putea răsbuna contra guvernului actuală. Denl ar$a întrebuinţată s’a întorsQ tota contra dGul Cogălniceanu, de şi s’a încercata s’o oţelescă pe eâta s’a, putută mal bine prin patriotismuld săd, care arQ putea să fie lesne năbuşit îutr’nnă portofoliă ministerială. Acesta fela de patriotismă, care se nu-mesce de ooasiune, nu mai are cursQ, şi ară trebui ea d-lă Cogălniceanu, spre a putoa impune, se inventeze ceva mal nuoO.;i să se prefacă de esemplu că plânge de durere pentru acesta ţeră, precum se prefăcea că-şl şterge lacrimile cânda vorbea despre Vo’Jâ-Cuza şi despre 2 Maia cu ocasiunea desbaterilorO asupra proiectului de legş peutru învoelile agricole. Comedia a fosta bine jucată, deră nimeni n’a căzută în cursă : dovadă că d-lă Cogălniceanu nu mal inspiră nici chiar compătimire. Foiele germane afirmau ijilele acestea că ambasadorulă rusă din Berlin, d-lă Saburow, www.dacoromanica.ro » TELEGRAFUL!} I a esprimată principelui de Bismarck cea mal vie părere de r£ă în privinţa tendinţe! şi a formei discursurilor!! generalului Skobeleff. Se înţelege de sineşî că o asemenea declaraţinne din partea ambasadorului ruso n’arfl fi foşti! de căt naturală, dâră se pare că ea n’a avnt loc. Acâsta trebuie sS conchidem cel puţin din asigurările date astăzi de Norddeutsche Allge-meine Zeitunq. Organultl oficioşi! /0 pe anu tn termenii de 20 ani, cu care se plătescă detoriele sele an-teriore. Comuna Calafatti din jud. Dolj e autorisată a primi do-naţiunea ce ’i-a făcutu defunctnlt! Iova Dimitriovicî şi care consistă în o magasie pe marginea Dunărei, unu otelu şi o casă. Se disolvă consiliulu Comunei rurale Cilibia din judeţ. Buzău precum şi acela alu comunei rurale StefăneacI, din judeţulu Muscelu. D-lfi George Pavelescu este numitu directorii alu ares. tulul judeţianu Teleorman. D lu D. Vasiliu se numesce directoru la penitenciarnlă Răchitosa şi d-lu D. Popescu tn aceiaşi calitate la peni-tenciarulu Păngăraţî. Reorgauisarea serviciului sanitaru alu armatei. In ultimii câţi-va ani, sub diferiţii miniştrii liberali ce s’au succedată la deparfcamentulfi de res-bela, s’afi făcută numerdse modificări şi îmbunătăţiri în cele mai multe din legile organice ale armatei ndstre. Esperienţele câştigate în răsboi ulfi din urmă, învăţămintele procurate de progresele sciinţei militare în alte state, aă cântată să fie, pe câtă s’a pututfi, utilisate pentru ca armata ndstrâ să ajungă şi ea, cu unfi momentfi mai înainte a-celu gradă de orgaui3are cari făcu puternice şi împunătdre alte state militare. In t<5tă acăsta mişcare reformătdre ense, o singur? ramură din puterea ixîstră armată părea neglijată. Acăstă ramură, care incontestabila este uua dintre cele importante în mecanisraulfi unei bune organisaţiunî militare, este aceea a serviciului sanitară ală armatei. E adevărată că s’a făcuta şi în acăstă administraţiune dre-carî timide încercări, s’afi ivită fire cari mici proiecte de îmbunătăţiri parţiale; dărfi totulfi a rămasfi şi până a^i în stare de proiecte, de simple desiderate. Cestiunea n’a ajunsă până în desbaterea publică a parlamentului, şi serviciulfi sanitară alfi armatei a rămasfi şi pene ajlî aceea-ce era âncă cu mulţi ani înapoi. De astă dată este din nuofi vorba de reorgani-sarea acestui servicifi. D-lfi ministru de resbelu a elaborată în acesta scopfi unfi proiect de lege care va fi supusă în curendfi aprobării corpurilor} lfgiuitdre. Acestfi proiectă de şi nu dă serviciului de care se ocupă tdtă desvoltarea ce comportă importanţa sea, totuşi cu 6re-carî modificări ne pare că e unfi pa3fi în bine, unfi progresa pentru o vii-t6re organisare pe base mai largi, mai favorabile instituţiuniî şi situaţiunei ofiţerilorfi acelui corpfi. Nu vomfi intra în d'-taliele proiectului de lege ce ne preocupă; ne mărginimfi de astă dată a atinge câte-va numai din disposiţiile sâle cele mai importante, reservându-ne a reveni la timpfi. Una din inovaţiunile ce tinde a se introduce în organisarea serviciului sanitară alfi armatei, este instituirea pe lângă ministerulfi de resbelfi a unui consilia medicala superiorfi permanenta, ca organ fi sciinţificfi-tehniefi, [care se fie consultata în tfite a-facerile militare sanitare. Acesta consiliu superiorfi se compune din medicii inspectori generali, medicii de corpfi de armată, mediculfi divisiei din Bucu-resci, mediculfi şefă alfi seeţiuneî din ministerfi, din farmacistulfi şeffi şi veterinarulfi şeffi. Atribu-ţiunile sâle suntfi de a se pronunţa asupra igienei militare, asupra poliţiei şi statisticei sanitare a armatei, asupra expertisei medicale şi arbitragiulfi tehnică; elfi dă avisulu şefi în ce privesce apro-visionarea armatei cu materialulu farmaceutica şi medicala, cu materialulu de pansamentfi, cu instrumente de chirurgie, instalarea şi administrarea spi-talelorfi în timpfi de pace şi de resbelfi, regula-mentarea serviciului, etc. înfiinţarea acestui consilia superiorfi, învestită cu asemenea atribuţiunî, este din tâte punctele de vedere de mare utilitate şi este menită a aduce reale folâse prin luminele sele. O altă disporiţiune, nu mai puţin tolositâre, este conţinută în art. 16 din proiectă. «In timp de 10 ani, ţlice acelfi articolfi, de la promulgarea legeî, medicii militari pene la gradulă de medică de re-gimentă ci. I, vorfi primi, de nu vorfi fi vacanţi, pentru a fi înaintaţi la gradulă următorfi superior, peste solda gradului loră, unfi suplimentă de soldă până la concurenţa soldei gradului superiorfi dâcă afi servită 6 aui consecutivi în gradulă de medică de batalioufi ci. I sâfi II, şi 8 aui în gradulfi de medică de regimentfi cl. II.» Favârea ce se introduce aci pentru medici este dintre cele mai bine meritate. Corpulfi medicala alfi armatei este unfi corpfi restrânsă; şansele de înain. tare deci ale ofiţerilorfi suntfi fârte mici. Era drept derfi ca ofiţerii medici cari afi o vechime de sâse sâfi optfi ani cum se specifică în proiectă se se bucura de o sporire de lâfă ecuivalentă cu aceia a gradului următotfi. Dârfi daca acâsta este adevărată pentru medicii armatei, apoi este cu atâtfi mal bine a se face acelaşi lucru şi cu corpulfi farmaciştilorfi şi veteriuarilorfi. Personalulfi serviciului farmaceutica şi veterinară este âncă şi mai puţinii numerosu de câtfi acela al medicilorfi; şi prin urmare suntfi şi mal puţine şansele de înaintare. Am fi văzută locotenenţi şi căpi-tânî farmacişti, cari ocupfi cu destulă zelfi şi capacitate aceste funcţii de la 8—14 ani fără să pâtă fi înaintaţi din causa lipsei de locuri vacante, gradele inferiâre fiindfi patru la nnmerfi. Este dârfi dreptfi ca şi personalulfi farmaciştilorfi şi veterina-rilorfi se se bucure de aceiaşi fayâre ce se introduce pentru medicii militari. Daca este vorba să se creeze âre-cari privilegii în aceste corpuri, privilegii de altmintrelea bine meritate, apoi situaţi-unea fiindfi identică pentru medici ca şi pentru farmacişti şi veterinari se pâte reclama ca şi măsurile de îucurajeare să fie indentice. Noi credemfi că distincţiunea ce s’a făcută în acâstă privinţă între medicii militari, farmacişti şi veterinari este o simplă inadvertenţă. Alt-felfi nn ne putemfi espliea. Asceptămfi ca cu ocasiunea discuţi-unii în Cameră a proiectului de lege să se facă treptată tatulorfi dreptate, medicilorfi ca şi farmaciştilorfi şi veterinarilorfi militari, pentru care şansele de înaintare suntfi fârte restrânse, în starea actnală de organisare a serviciului. IDlIsT TEEA 9 Citimfi în Vocea Covurluiulut următârele, privi ţâre la calea ferată Barboşi-Galaţi: Planulfi acestei linii este definitivă fixată. Linia va începe de la valea cimitirului israelitu şi de acolo va nainta spre Bărboşi prin ună tunelu luugă de 1,400 metri. «Duminică sâra spre Luni nisce făcători de rele aă spartă cu nisce instrumente uşa prăvăliei d-lul State Dima Creţu, din strada Casarmei, cuart. III, s'aă introdusă înăuntru, şi stricândă cecmegeaua, au luată 400 de lei ce erafi în ea şi marfă in va-lâre de 150 le?; apoi afi plecată iăsândă uşa deschisă.» «Din jud. Covurluifi s’a depusă la Casa de economie a Statului în luna Ianuarie 6,924 lei şi s’aă restituită 1,701 lei. Suma totală ce o avea acestă judeţă la finele acelei luni era de 48,814 lei cu 1,378 librete. — Liberalulă din Iaşi spune că mai mulţi cetăţeni şi mai cu sârnă cel cu locuinţele din strada care duce de la otelulfi Vanghelie spre strada s-t>i Andrei, se plângă că numita stradă a ajuns într’o stare atâtfi de miserabilă, în câtfi necurăţenia sea încurcă cu desăvârşire circulaţia. Afară de acâsta, luminatulfi acestei strade este atâtfi de răfi, că pe la orele 11—12 din nâptea strada se confundă în unfi întunereefi complectă. Bietulfi Iaşi 1 «pilele din urmă folosindu-se de întunericul nopţii, nisce rei-făcetori afi spartfi casa grefei din U-latî şi afi furatfi garanţii în valâre de peste 2,400 lei. Dârfi pe dată s’a făcutfi cunoscuta numerile o-bligaţiunilorfi, ârfi pe de alta s’afi luatfi măsuri e-nergice pentru a descoperi pe autorii furt îluî.» «Se scrie din Neamţu că în £iua de 14 curentă s’a găsită spânzurată d’o salcie locuitorul C. Rusu din cătunulă Sev'nesci, plasa Piatra.» «Luni sâra, cu trenulu de la 10 ore, vestitulă bandit Codău, căruia i se impută mulţime de crime şi furturi, a fostă adusă în Iaşi, şi internată âucă cu 7 dintre complicii sei, la penitenciară. Codăă, nu 4oste pentru penitenciarnlă DOstru un âspe noă. Elfi a mai avută ocasiunea se petrâcă acolea âncă de două ori: Ântâia dată, a fostă condamnat pentru furtă, prin decisiunea Curţei de apelă din Iaşi Secţiunea I, din 9 Noembre 1876, la 3 ani de închisâre şi eliberată la 8 Noembrie 1879; a doua âră, a fostă condamnată, prin decisiunea aceleiaşi Curţi de apelă secţiunea n, din 4 Ianuarie 1880, www.dacoromarnca.ro TELEGKAFULtf 3 I l f l V Ci k J* la 7 luni de închisâre, pentru tăinuire de furtă, şi eliberată la 30 Iulie 1880. Âncă alţi 8 indivizi, cari se crede că suntă complicii lui Codă!, aă fost prinşi in judeţul! Iaşi, şi internaţi mai de multă in penitenciară. Cu acostă ocasiune putemă spune că prin iniţiativa luată de d-lă Dimitrescu, direc-torele penitenciarului, s’aă făcută fotografiele a mai multoră hoţi mai de căpetenie, pentru ca la casă de evadare, să se aibă semnalmentele loră într’ună modă sigură.» CRONICA Afacerea Bradlaugh Decă oraşulă Londra nu este acoporită în mo-mentulă de faciă cu baricade, apoi de sigură că acâsta nu este greşala pietiştiloră imbeoili, cari se credă că represintă Englitera în camera comune-loră. A isgoni pe ună deputată din parlamentă sub pretestulă că, fiindă alesă de către poporă pentru a se ocupa de poporă elă nu se crede datoră de a se ocupa în acelaşă timpă şi de afacerile bi-sericei, după părerea năstră, este a proclama intoleranţa la ordinea Şileî. Englesulă înainte de tâte este esploatatoră ţi negociantă. Devoţiunea şi bigotismulă sub care elă să mascbâŞă nu suntă decâtă unelte din miile de raiŞlăce cu care elă menţine poporulă muncitoră în supunerea principiului de autoritate. A! dâca bi blia n’ară fi raportată ni mică avuţiloră comerciu-lui englesă şi nobleţei sele, apoi englesulă ară fi prefăcută de multă acâstă carte !a foiţă pentru ţigarete. Dâră din contra în moraeutulQ de faciă elă teroristă prin Bibliă pe miserabilil, cari ne avendă la câiulă loră de dimineţă nici ună sandwich printre dinţii loră flămânzi, voră cugeta fără Bibliă a posa îutr’o bună dimineţă acâstă o-ribilă şi îndrăsnâţa cestiuue : prin ce dreptă 6re marchisulă de Westminster posedă ună cartieră intregă din colosalulă oraşă Londra. Englesulă merge la Biserică nu prin convinc-ţiune ci prin calculă. Atitudinea ruşinăsâ a camerei comuueloră, care a espulsă pe deputatulă Bradlaugh pentru-că acestă omă n’a voită să se închine unui DumneŞeă în esistenţa cărui ea, ea-mera întrâgă, uu crede mai multă de câtă Bradlaugh, ’I este inspirată prin calcululă personală âră nu prin ună simţimentă religiosă. Una a patra parte din populaţiunea Londrei a-prâpe măre de făme. Şi numai graţia speranţei naive.că acolo susă nenorociţii de icî-josă voră găsi la masa fiului lui DumneŞeă bucate substanţiale de care se voră sătura, uumai Şic! graţie acestei speranţe propagate păstorilorfi engleşî, darbişti, metodiştî, presbiterianî, şi alţi marea revoluţie englesă, care clocotesce in pieptulă acestui poporă nenorocită, se amână la calendele grecesc!. Dâră va sosi Şiua supremă cândă acestă poporă, acoperita cu sdreuţe, desculţă în miŞloculă unei ierne aspre, flămândă şi sdrobită de muncă, va înţelege că cei cari Jse preumblă în trăsuri luc-s6se, care ’şî petrecă viaţa în plăceri şi abundenţă, nu credă de locă în Bibliă şi’şi bată jocă de naivitatea poporul ... acea Şi poporulă va dori se fie recompensată aci josă în locă se as-cepte ceia-ce 'I se făgăduesce acolo susă. Parlamentulă englesă a menţinută tradiţiunea credinţei forţate, acesta este mai multă de câtă veditu prin atitudinea sea faciă cu deputatul Bradlaugh. Represintanţii engleşiî şciă bine că imanci-paţiunea politică a poporului englesă, devorată de către acest minotaur cari părtă numele de Land-lordism, nu este de câtă ante-mergătâre a eman-cipaţiunei economice, care impune poporului muncitoră emanciparea religiăsă. Camera comuneloră are mare dreptate, apărândă Biblia, acestă ultimă fortăreţă a ordine! actuale. Iată dâră pentru-ce d-nii deputaţi engleşi aă crezută de cuviinţă să lase golă loculă unui deputată, care represintă o circumscripţiune întregă; şi acesta numai şi numai din causă că acestă deputată n’a voită să trecă prin jurământul! religiosă. S5 le dămă dâră dreptate, suntă logici; de'ră amă fi dorit unu singură lucru de la acestă cameră bigotă — amă |i dorită ca ea se urmeze în reali-litate preceptele propagate de Bibliă; şi acâsta fiind-că scimă bine că pietismulă loră, afişată cu o ostentaţiune suspectă, n’a oprită uici o dată a-câstă cameră a comuneloră de de a comite măcelul indigenilor! din Nouă-Zelanda şi din Australia, că acestă bigotismă n’a reţinută nici odată pe repre-sintanţiî Engliterei nici în 1857 nici mai târziu de a comite măcelulă oribilă al sipailoră din India. A, femeile pierdute din Regens street n’aă devenită maî morale sub domnia Bibliei, şi Londra care numără printre populaţiunea sea de două mi- liâne, 86,000 de prostituate, nu s’a moralisată în decnrsulă secoliloră întregi sub infiuinţa propagande! presbiterianiloră , darbistiloră, metodişti-loră etc. Este tristă a fi spectatoră al unoră fapte ca afacerea Bradlaugh, şi acâsta fiind-că făptuiri să petrece iu Occidentulă Europei. Cât ară fi rîsă bătrânulă Voltaire ?! DIVERSE Ludovic Eossuth a terminată tomulă ală treilea din memoriele sâle. Pachetulă din urmă a sositri deja la Pesta, scrie Telegrafului românii. Foile unguresc! spună că marele opă n’a ostenită pe autoră. Kossuth este aŞî la faciă maî sănătosă ca la începută. După ce a terminată a Şisă, că o mare sarcină ’l-a căŞută de pe umerii săi bătrâni. Kossuth e astăzi de 76—77 ani. * ♦ * O mamă cnragidsă.—Citimă în Journal d’Ar-mentiere povestirea unui actu de curagiă, de care este capabilă numai o mumă. Ună copilă din comuna Sec Boii, în vârstă de Şece ani, întorcându-se de Ia scâlă, să aventură se se dea pe ghiaţă ună ciasă aprâpe. Ghiaţa fiindă slabă se sparse şi iaprudentulă dispăru sub apă. Ună altă copilă veŞândă ace'sta. fugi spre sată şi anunţă pe muma nenorocitului copilă despre ceea ce s’a întâmplată. Muma n’a stată nici ună momentă la îndoială şi sosindă pe loculă sinistrului să asvârli în apă ; biata femeie se afundă căutândă copilulă, dâră vaî... în zadară ’şî punea în pericolă viaţa, mâi-nele sele fură tăiate de gbiaţă, sângele ţişoea de pe umerii martirisate. Ni mică, ni mică... Leşinată a fostă scăpată de către ună tânără, care trecea din întâmplare. Adusă acasă peste o oră mama reveni în sine, dâră numai pentru a priri cadavrulă copilului săă, scosă din apă de a-celaşu tânără. O încercare de omorfi Citimă în Şiarulă le Republicam du Gers că Şilele din urmă orăşelulă Lanne-Soubiran a fostă martorulă unei crime care numai graţiă presenţei de spirită a victimei n’a isbutită. Autorulă acestei crime a reuşită să se Introducă în casa unei femei bătrîne, care locuia singură. In-trâudă criminalulă, s’a dirigiată spre uşa odăii de culcare, dâră bătrîna awŞindă sgomotulă se sculă din pată şi deschise uşa pentru a vedea ce este; la uşa odăieî femeia s’a văzută faţă în faţă cu re! făcătorulă care o apucase de gâtă. Biata bătrînă căŞu josă. — Spune-mi unde suntă banii, că de unde nu te omoră. Femeia abia putu de spaimă să mărturisâscă că ţinea banii ascunşi într’o âlă din podă. Ea invită pe asasin s’o urmele în podă spre a găsi 61a cu bani. Astu-felă amendouî începură a urca scara portativă care conducea în podă. Deră ea nu putu găsi 61a, fiindă prea întunerică şi rugă pe hoţfi de a a-duce o lampă; hoţulă scoborâ scara, şi femeia avu presenţa de spirită de a trage uşa de la podă. O dată isbutindă a face acesta, biata bătrînă îucepu a striga din răsputeri: — Săriţi la hoţi! Săriţi la hoţi! Banditulă o luă la fugă, şi 61a cu bani râmase neatinsă. Poliţia n’a putută da de urma acestui miserabilă. ULTIME SOIRI Serviciula particulara ala «TELEGRAFULUI» (Agenţia Havas) Windsor, 2 Martie. — Regina Victoria venindă afli din Londra pe cândă trăsura regală intrase în gara Windsor, unu individă a înaintată spre dânsa şi a trasă asupra Reginei o lovitură de revolveră. Nimeni n’a fostă atinsă. Individulă îmbrăcată f6rte prostă a fostă numai de câtă arestată de poliţie şi condusă la închisâre. Viena, 2 Martie.—Raporta militară oficiala.— La 27 Februarie, la amâză, colâna generalului Czveits a luată oraşulă Ulok; în ajuuă, ea se făcuse stăpână pe înălţimele vecine şi cari domină oraşulă. Inamiculă, care a fostă completamente bătută, a fugită în t6te direcţiunile, lăsândă mai mulţi morţi pe terenu, cu t6te că mai luase ună mare numără precumă şi maî mulţi răniţi. Trupele austriaco aă avută 8 morţi şi 16 răniţi. La 27, pe la miŞloculă Şileî, ori ce resistenţă îu oraşulă Ulok a fostă învinsă şi insurgenţii aă fostă şi goniţi de pe malulă dreptă ală rîulnî Na-reuta. Forţele insurgenţiloră sunt evaluate la 800-1000 6menT. Principalul! autoră ală atacului coutra geandar-miloră în Ulok a fost făcută prisonieră la 27 Februarie, pe timpulă luărei oraşului şi condusă la Nevesinje. Elă se numesce Iazig Beg. Roma, 2 Martie.—Papa Leon XIII primind, cu ocasiunea aniversărei nascerei sâle, felicitaţiunile sântului Coiegiă, a vorbită de zadarnicile sforţări făcute în aceste din urmă timpuri de inamicii bi-sericei, pentru a produce tăcere în jurulă cestiunei papale. Paris, 2 Martie.—Banca Franciel a redusă dobânda scomptului ei la 4 °/0. Paris, 2 Martie. — ScirI din Cairo, venite prin Londra, desmintă cum că diferende s’ară fi ivită între şefii militari, dâră recunosc! cu t6te acestea că s’aă făcută insistări pe lângă Araby bey ca ministeriulă să iâ măsuri mai radicale. Nota controloriîoră francesă şi englesă din Cair, cu data de 6 Februarie, gi publicată de Republica francesă în numSrulă ei de la 22, n’a festă a-dresată guvernului egiptână; a fostă o notă confidenţială destinată a lămuri guvernele francesă şi en-gles asupra situaţiunii Egyptnlul în acest momentă. Publicarea ei n’a fostă autorisată. Alexandria, 2 Martie. La Gazette Egyptiennc, care apare aci, a primită ună primă avertismente pentru ună articol! în care guvernul! şi Camera Notabililor! aă fostă represontaţi ca fiindă la bundă placă ală armatei. Londra, 2 Martie. — Camera Comuneloră. — Sir Carol Dilke, respunŞândă Iui Sir Drummond Volff, ţjfice că Anglia este gata a cerceta cestiunea fixăreî tributului Bulgariei, îndată ce cele-l’alte puteri voră fi dispuse a face acâsta, căci Anglia nu p6te lucra singură în o cestiune care se iâgă cu tratatul! de la Berlin. Cestiunea datoriei publice turcescl va fi esaminată simultaneă. Camerea reîncepe apoi discuţiunea moţiune! d-lui Gladstone privitâre Ia ancheta asupra aplicărei birului agrara. D-lă Bradlaugh a fostă realesă pentru a 4 6ră deputată la Northampton. (Semciulfi de a$I 4 ore sera). Londra, 3 Martie.—Individul!, care a trasă a sâră, în gara de la Windsor o lovitură de revol-verO asupra reginei Victoria se numesce Roderick Mac Lean. Este ună omă fără ocupaţie şi care trece dreptă nebună. ţ)iarele englese de aţii diminâţă esprimă t6te o viă indignaţiune contra acestui atentată şi Times Şice că este o crimă fără nici o importanţă politică. SENATULU Şedinţa de la 19 Februarie. Presidenţia d-lui D. Sturzea. Şedinţa se deschide la orele 3 p. m. Se voteză in totală proiectul! de lege asupra modificărilor! propuse de d-lu V. Boerescu a se Introduce în codul! comercială la capitolul! g»-giuriloră. D-lu Şendrea dă cetire raportului şi proiectului de lege în privinţa adăogire! unui aliniată la art. 140 codul! penală, pentru ca se se pană capătă divulgărilor! secretelorfi de stată. D-la Gr. M. Sturzea propune a se (lice că numai aceia cari voră divulga secrete în o cestiune diplomatică pendinte sâ fie pedepsiţi, âră în ceea-ce privesce cestiunile diplomatice nependinte să se pâtă divulga pentru ca opinia publică, ală cărei apărâ-toră se face d-sa, să p6tă aprecia putrarea celor! de la guvernă. D-lă V. Boerescu combate pe d-lă Sturzea şi Şice că ară fi o anomalie o se Introduce acestă specificare în proiectul! de lege presentă. După a-ceea arâtă importanţa acestei legi. D-la V. Boereseu menţionând! în cuvântarea sea indiscreţiunea ce a făcută d-lă Cogălniceanu publicândă nisce acte diplomatice declară că în curând! se va publica Cartea verde şi acolo se va vedea cum guvernul! română a lucrată patriotică în cestiunea Dunărei şi câtă de nebasate, ca să nu Şică calomniăse, suntă acusările ce i s’aă făcută şi i se facă. D-lă Gr. M. Sturzea susţine din noă propunerea sea, declarând! că numai dâcă dânsa se va primi numai ast-felă va vota legea. D-lă ministru de esterne nu înţelege discuţia generală de 6re-ce toţi în principiu suntă pentru acâstă lege. Cu t6te acestea fiind! că d-lă Gr. Sturzea a înaintată argumentul! că nici o răspundere nu există afară de opiniunea publică, D-sea spune că guvernul! este responsabilă, că s’a văzută Şt www.dacoromamca.ro chiar! majorităţi cari aă dată blam guvernului lor, că în fine esistă o lege de răspundere ministerială) bge propusă de actualul! guvernă şi care în locă de a fi fostă aplaudată de oposiţiune, din contra, acâsta ’i-a făcută obstacole. D. Lascar Qatargi este surprinsă că guvernul! chiar! a cerută votarea acestei legi, pentru-că ea este de o însemnătate gravă şi în situaţia actuală a Europei, după părerea d-lui Catargi, acestă lege ară vătăma interesele ţârei. După aceea d-sea face ună procesă guvernului spunând! că de 6 ani de cândă e la putere a (urmată o politică nenorocită în t6te cestiunile mari naţionale; D-lă Catargi face apelă la guvernă ca să lase legea în suspensiune şi să nn insiste a se vota. D-la P. Grădiştcanu susţine legea, combate pe d-lă Catargi şi se miră că conservatorii se daă înapoi de a vota o lege atât! de conservatâre şi ga-rantatâre ca legea presentă. D-sea arată în un mod strălucită ce urmări a avută politica actualului guvernă, rea după părerea d-luî Catargi: gloria militară, regalitatea, ordine în finanţe, nici un procesă de presă în cursă de 6 ani, etc., — fapte cu care nu se pâte făli d-lă Catargi. D-lă ministru de esterne respinge insinuarea d-lui Catargi că guvernul! a venită cu acâstă lege în scopulă de a pune la întunerecu tâte faptele să-vîrşite de acestă guvernă în cursă de 6 ani şi a-rată purtarea oposiţiune! din cameră faţă cu propunerea guvernului de a se numi o comisie care să cerceteze actele cestiuniloră mari sevîrşit de elă. Se cere închiderea discuţiunei, d-lu T. fiosetti o combate, d-lă P. Grădiştânu o susţină Discuţia s’a închisă. D-nil generală Florescu, Lascar Cata Th. Ro-setti ceră cuvântul! în cestiune person- D-lă Gr. M. Sturzea propune ună i mdamentu ca să se adaoge cuvintele de în cestiu pendinte. D-lă Boerescu combate amandamentulă d-lui Gr. M. Sturzea. Comitetul! delegaţilor! în unanimitate respinge de asemenea amandamentnlă care nu se primesce nici de Senat!. Apoi legea în totală în coprinderea următăre: Art. unici — La art. 140 din codul! penală ie adaogă următârele aliniate : Acela caro fără autorisarea guv8rruluî publică sâri cu voinţă divulgă actele seă documentele diplomatice cunoscate, comunicate sâă încredinţate lui în calitate de funcţionară publică sâă a nume însărcinată, se va pedepsi cu închisâre de la 3 luni până la 2 ani, sâă cu amendă de la 1,000- 10,000 lei şi cu incapacitatea de a mai ocupa funcţiuni publice pe timp! mărginită. Cu aceeaşi pedâpsă se va pedepsi şi acela care va comite acelasă faptă după ce a încetată din funcţiunea sâă misiunea cu care a fostă însărcinată. se votâzâ de d-nil senatori şi şedinţa se rădică. Camera aŞi a lucrată în secţiuni. Iaformaţinnile de a<}î. D-lă dr. Istrati de la spitalulă Colţea a fostă victima unui turtă de 1500 lei, bani ce aparţinâă părintelui d-lui venită din Iaşi. S’aă arestată individulă Tudoră Radu şi femeia Ţinea Stefănescu, bănuiţi în comiterea acestui furtă ; asemenea a mai fostă arestată şi ună 6re-care State Iancn, inculpat în acelaşă furtă. — AŞI nâpte s’a descoperită ună faptă reprobabilă care credem! că va fi aspru pedepsită. Ună sergent! de roşiori şi mai mulţi soldaţi din casar-ma Malmeson aă întrebuinţată nisce fapte murdare cu o fată de 15 ani, introdusă de o femeiă a-nume Mariţa spălătorâsa, care a luată pe nefericita copilă cu scopulă de a o băga la stăpână! Biata victimă a putută scăpa graţie sergentului Andrei ă I6n Furcă care a condus-o la despărţire şi sub-comisarulă respectivă a şi pornită în urmărirea acelei femei şi a soldaţilor!. — Astă sâră, la ora 8 va avea locă o întrunire a representanţiloră presei în localul! redacţiunei Şi-arului Curierula Financiara spre a se decide în ună modă definitivă ce trebuie să se facă ca să se vină în ajutorulă victimelor! incendiului din târgul! Fălci!. — Ni se comunică dintr’o sorginte fâvte sigură că oficiări ruşi trecă în maro numără prin Yarna, tudreptându-se spre Bosnia. La Varna li să face o priimire en tuşi astă. 4 TELEGRAFULUI CASA i>E SCHIMB a’ O Ivi .A. T A O X X7 •'"o. 60. stratlH Lipiscanl, No. 60. Re $ioa de 19 Februarie 1882- Vând. J‘ ^b OT- Câmp 5 °/0 Renta amortibilă. . . . 87. 5 0 0 Renta Română . . 87. 6 % Obligaţiuni de Stată. . . 96. C, 7 °;0 Obl. căii. fer. vom. Regale . 100. 6 % Scris, funciare rurale . . 99,s/4 7 °/0 » » urbane . . 99A/2 8 ° 0 Imp. municipală .... 100. » Casei pens. 300 1. . 214. Impr. cu prime Buc. (bil. 20) 1. 29. Acţiuni «Dacia» <500 1. buc.) 290 Acţi. BănceT Naţion. Rom. . 1395 Scris. fouc. urbane 6°j0 ... 92 Obligaţii eşi'te la sorţi G°;0 Obligaţii de State . 6°/0 > Căilorfi fer. rom. Regalei 8 °ln » Domeniale 8°/0 » Municipale 8° Renta amortisabilă Cupoane De Renta Română exigibili > Obligaţii de Stată 6° „ . . > » Căile ier. Rom. Reg » » Dome,mai' exig. » » Municipale . , » Sofişti, f. rur. fi urb, exig Diverse Aură contra argintă. . » » Biletele Hypotec » » » de B N. a R.i Fiorini val. Austriacă. . 210 Mărci germane . . . 123 Bilete de bancă francşse . . 99 < hirsuţii din Vieri» 2 Martie. Napoleormlă . . . 9515 Ducatnlă . . ............. 561 Cursnlu «din Berlin 2 Martie. 6°/0 Oblig, căilor O fer. rom. noî 100.25 8°/0 OppEenheim. 109 50 Cursnlfl din Paris 2 Martie 5°/0 Renta română 87 — 8°,'0 Opphenheim. . . t ursul fi Londra 2 Martie 8°/0 Oppenheim . 7°/0 Stern .... Schimbi! Viena la vedere Berlin la vedere. * 3 luni Paris la vedere .... » 3 luni . . Londra la vedere. . . » 3 luni . . SIROP OE Râ!F,0JBT I0DE de GRIMAULT et Cle Fhurmucmii iu l-'miu 88, 88. 97.1/, 101. 100*'* 100-1/. 100 222. 30. 295 1405 93 2.0/ 2'L% 212 125 100 pi Mărci Franci 1 DE UO'JA. DECÎ AfTNÎ aCKSTU MEUlUAMErliU DA MBSUUXaTELK CELLE MAI REMAKUaUIL» IN MaLaUULIs OOPIC.uHU PKVlKu iriLUOOlHJi.. OLEIULUl DE PICaTU DE MUKUNlî SI aLU SUtofULlil aNTlSCUattUTlCU Elu este suverană contra intărirei si luCainatmnea giaa'wJ4,ţ u gaiuiui, ţjuriuc-topii (cojiloru) şi alodilleritolor orrupţiunî a ie pelei, a le capu'Jl ţi* ’* jp lejei. Elu xcită ppfta de mâncare, tonifică lessăturile, combatte palbrea si moiloşeiea ueloi ji dă cupifloru' vigtfrea vesselia naturală. Este unu medicamentă admirabilă contra o^iloru ppoi|usso prin. lapte şt unu depuratifu excellentă. BtSiiosttn in principalele pharmacii *®S£3 I f JS DE VIN A RE Hârtie maculatură cu 1 fr. ocaua, A se adresa la Administraţia ăFstm $iar K.EMIL SC’KOB DANTigTU Strada Nouă No. 10, alăturăa cu nm-gasinelu «VlLLEv DE Fii ANCE», stradale situaţă vis-â-vis de biserica Săriudaru. — Execută tdte operaţiunile dautistiC' şi aşezarea dinţiloru ariin ciall în aură şi cauciuc, după sistemele cele mal nuoî americane in perfecţiune. Brefliurile' mai moderate de cât preţul ii idiue. Seraeiloră în tdfce filele operaţiuni gratisă. O spălătorGsă de rufărie fină, avizează pe onor. publică, că primeşte comande, arendă deja o clientelă destulă de a-leasă în înalta societate. Strada Dulghe-riloru No. 32; AnicaVuduva. •} ■ - ■■■ l jl I Une blanchis-seuse recoit des doimnandes cancer*, nant le lavage. "SB! GASESTE PB LA TOT1 _ PARFUMORÎU^ CU t. FOR II FARMACIŞTII PULBERE OUEZt SPECIALĂ SpAUTAW'TIlR'U care vorbesce românesce şi nemţesce, având fi poftă a voiagia-, la MENA QERIA KLEEBEEG. + + O t t ?r> mintă! cu ânteiulu preciă «MEDALIA DE AURD» la concursulu agricola ni Corni ţiului ie Ilfovă de la Herestraă în Noemb. 1881 DESF/.CEREA PEPINIERILOR m La grădina Iănid, numită Bvăslea, situată în suburbia Ic5-| neî, strada Polonă, No. 104, âprăpe de biserica Icănei sei află de vendare pomi roditori, altoiţîde diferite specii du cele mal renumite calităţi şi de diferite etăţi Fr [16 pomiloru se păte vedea în catalogu. Domnii amatori din iistricte şi din capitală voiudu a avea catalogulfi, se vorfi adresa prii; j'pistole la di sa grădină şi ir dată li se va trimite, Plantatornlu pomiloru p< litru primăvară a sosiţii ~ OEMETRIE SESÎREC nniculfl Xylograplifl rofnânfi medaliată cu medalia de argintii la esposiţia Concordia Română, stabi-liudu-se în Bucurescî se însărcindză cu totu felulu de lucrări atingetăre do arta xylographică cu precinrî moderate, adresa : St>. Isvoruiuî-Nc. 19, suit Mihaiă Vodă. ZD-= -MLTNTJ^ CONFEOTIONES des ROB^S 8’a mutată în Strada Cavol I, No. 14 alătur a cu P' avmacia D lui Kessler Efectivă Rochi! după jurnalele cele mai noul cu preţurile cele mai moderate, îucepend de la 24 fr. „ De datu în tăere două păduri din comuna PietroşenI, judeţulu Mus-celti plaiulă Nncşărei, în depărtare ca la 30 chilo-metre de gara Piteştii, drumu practicabilă şi şosea cea despre apusă cale 1,000 pogâne. conţine, ste-ja 1 de dăge penă la traverse, aniuî, fagi şi alte le o pentru blănî, chiristele şi rotâvu; cea despre res îtă numită Sâlbişă cale 700 pogăne de aceiaşi calitate de arburî. Amatorii se potă înţelege cu pro-pietaru în comuna Pietruşan! seu în Oâmpn-lungu. De închiriată sau de vendare Casele din Strada Brezoianvi, No. 53, iutrarea Ois-mfgiului Şlater. — Doritorii se potu adresa la proprietarii în strada Primăverel, No. 30___ “şl ÎNCHIRIAT de ia Şl. George, o casă în c« ntrulă o'-aşulul, strada Pătraşcu-Vodă, No. 8, sub. Sfântu George noă. Doritorii se voră adresa la No. 30 strada Colţeî. Doctorulu NEGDBA Entorsă din străinătate, locuesce în propria sea casă, strada Colţea No. 35. Vis-â-vis de Primărie. Coii-s uit aţi iffi dimineţa de la 9—11 ove ii § oi ti f v l-d tisDE mehedîntl s° Vili DM V ţiulde vgn$a,p numai cu 15 lei vadra la d. Păun Popescu, hanul Slătari. DE INCHlRiAT SI DE V1NZARE Două perechi case, una compusă din 6 iâmere şi dependinţe, iar cea-l’altă compusă din 3 camere dependinţe şi pivniţă totă în aceiaşi curte. Doritorii cave voru bine-voi a le lua cu chirie seă a le cumpăra, se voru adresa la proprietară în Dealu Spin, Strada-Seneca No, 4, de la grădiua «la Capră» prima uliţă pe slânga la sub-semnata, proprietară. R-auLinaSlănicenu. ^'■^IkUfcPSUiE GBilâiitî & r cu MITICO GRI M AU LT & C'\ Phiarmaciv tî 8, RUB VIVIEKfJB, PARIS Resultatu infailliblu in tratamentulu gonon-boe , firă a osteni stomaehulu dupe oumil făcu tot<-Capsulele cu copahu liquidu. OeptmitU in piincipaUlc PharmatAl | Un profesor de limba italiană, do-resce a preda lecţiunl de limba italiană cu nnă modă fărte les-niciosă pentru a putea inveţa cine-va. Doritorii se poţ a-dresa la adm.ţjişr lgî Telegrafulu. h* ‘v • CHftRTIA WLINSI Marele succes al chărliei Wlinsi se dato-reşCe proprietăjei săle de a atrage irritatiunea la surfaţia corpului. Medicii cei mai buni o recommand in contra irritatiunilor Peptului. Guluraielor, Bronchitelor Durerilor de găt, (irippelor, Rhuma ismelor Durerilor. întrebuinţarea sa este din cele mai simple 51 din cele mai lesne. Uă singura „pplicatiun-' estede agiuns. — Paris la J, WlinsietC‘\ 31 rue de Seine; in România mtdtc ^harmacie'e (A exige iiumeie Wlinsi) ^ r \ \ Rugănir, p; clienţii noştri! de a nu confunda aceste bilete cu a-celea ale loteriei din Hamburg, etc.;, siguranţa şi onorabilitatea absolută cari presidă la tragerile Loterieloi austriace fiindtî cu to tulă cunoscute şi a-preciate de lumea financiară. din anul 18^41 O l(: TRAGEREA OFICIATA LA 1 MARTIE 1882 Ol esfOL. Siguranţă absolută, garantată de guvernă îoe'jn i i'j.an Rugămu pe clienţii noştri! de a nu confunda aceste bilete cu a-celea ale loteriei din Hamburg, ete.; siguranţa şi onorat ii itatea absolută cari presidă la tragerile Lo venelor austriaco fiindă cu to -ulu cunoseute şi a preciate de lumea financiară. \_________________________________________________________ 'bildnci Viit(5rea tragere a acestui împrumută va avea locu la 1 Martie 1882 sub îngrijirea, supraveghierea şi garanţia guvernului austriaca. Cererile de bilete însoţite de costulu lorii în bilete hypotecare române, timbre poştale, gropurî seu bilete ia vedere pe o piaţă a Europei trebuesc adresate, cât mai SE POATE OASTÎGA : -cian ,-r. i fifrfjî-, e-jfcfioj f r 1 losu de fior. 200,000 s^u 440,000 lei Si n n v » 20,000 „ 44 000 „ 15,000 „ 33,000 „ 6 îotuil de îl ori T I Iotă de fior. 10,000 seă 22,000 lei 2 Ioturi » 55 55 5.000 11,000 „ 5.000 „ 2,200 „ 1,000 seă 4,4^0. Pest' totrt 1,400 eâştigurr din care celă maî mică este de.200 florini. Fie-care bilet dând dteptul la \ iitdrea tragere şi la, totalitatea câştigurilor COSTĂ 15 LEI, 5 bilete nu costa d.e cât 70. LEI curând posibila administraţiuneî du MONITEQE DE LA GHA3ÎSE UiNlVEESELLE, VIENA (Austria). I iarultt oficiala al imperiului austriac va conţine lista tragere! şi va fi ti'imisă gratisă tutulortt acelora \ N’ară fi nici de cum o utopie ună asemenea e-venimeutu, şi apoi: «utopia de astăzi este realitatea de mâne.* Esto adevărată, că generalulă|Skobeleff a fostă chie-mută la Petersburg spre a’şi da seină de purtarea sea din Paris, deră nimenea, şi d. Bismarck maf puţină de câtă toţi, nu ’şî facă ilusiuni. Chiemi.rea lui este uuă actă diplomatică, şi generalul!) va ră raâuea în realitate totă uuă lunga-mano ală ţarului. Tocmai pentru acestă siguranţă, lucrurile nu s au calmată şi cercurile politice continuă şi voru continua de a se ocupa de acestă evenimentă îngrijitorii, care constitue umilii din evenimentele fatale, inevitabile. E lesne de înţriesi între acestea că cliarelo fran-cese aă tresărită de bucurie pe câudă cele germane aă spumată de turbare, cândă firulă telegrafică a dusă în lumea întregă discursurile favoritului rusă. Deră, judecândă cu sânge rece, trebue îsă recu-nâscemă că nu e momentulă pentru Francia de a se amesteca în cârta celoră duoî câini. Presupuuândă că prin alianţa Franciei cu Rusia s’ară distruge puterea cea mare a germanilorăţ <5re trebim să credemă că lucrurile s’aă sfârşită ? *L'appctit vient en mangeant» şi ambiţiunile cuceritâre ale panslavismului nu se vorQ sătura cu atâta. Ară urma o luptă de mârte între pan-slavismu şi panlatinismu, din care nu se scie cine ară eşi învingătorulă. Linia de conduita cea mai nemerită pentru po-pârele latine şi, mai alesă, pen'ru noi, Românii, cari ne aflămă în mi^loculă oceaneloră slave şi germane, ară fi absoluta neutralitate. A privi cil sânge rece, â.ise în totă-d’aUDa pregătiţi pentru ori-ce eventualitate, lupta între celo douS colosurî este cea maî înţelâptă faptă ală celui d’ală treilea. Din lupta loră, de sigurii, va eşi o parte slabă, ueputinciâsă, ostenită şi alta maî distrusă : atunci, numai atunci, este momentulă oportună pentru revendicarea drepturiloră celoră mici! (1) Avisfi, dâră, celoră ce umblă cu agitaţiuni, în favârea ncmţiloră sâă ruşiloră, în ţârişâra nâstră ! lntanto, Skobeleff a ajunsă la modă Aici, ca şi în Paris, cândă cine-va nu e lăsată în pace de către o a doua persână, ’i dă ou m a iestate răspunsulă, inevitabilă ca şi inevitabilul]! generală : *Non mi rompere il Skobeleff !- Bucris Dl IST ŢERA In privinţa incendiului din TârgulQ Fâlciii ci-timă urmă târâie în Vocea Covurluiuluî : «Ună incendiu a prefăcută în cenuşă cea mai mare parte a orăşelului Fălciă. Sute de nenorociţi aă rămasă pe drumuri, fără adăpostă şi fără hrană. Pentru a doua âră acestă nefericită târgă este victima acestui flagelă destructoru. Acum câţl-va ani ârăşi a fostă consumată de ună focă. Facemă apelă la inimile gonerâse ale găleţeniloru spre a veni în uşurarea aceloră nenorociţi. Persânele ce vo63că a subscrie suntă rugate a trimite sumele ce voescă a subscrie la biaroulă ţii arului nostru, Vomă publica numele persâneloră generâs°». Afară de acesta i-se mai scrie din Fălciă Ziarului gălăţâuă că, incendiulă a Jconsumată vre-o 40 prăvălii şi case de pe strada principală. Incendiulă a isbucnită de la prăvălia ţunuî băcană. Se presupune că a pusă înadinsă focă. Pagubele sunt fârte mari. Nenorociţii pârjoliţi staă fără adăpostă şi hrană. S’a formată ună comitet”; spre a da prin mele ajutâre. — Din Fălciă se scrie farului Posta din Galaţi următorulă faptă neumană comisă de un doc-toră şi pe care 'lă recomandăraă atenţiu ei celoră îu dreptă. Suntemă fericiţi a constata că nu a fost ună doctoră română şi amă fi şi mai fericiţi deca amă putea ţh°e că printre doctorii noştriî români nici unu nu este inspirată de asemenea simţimânte neomenesc!. fîcă acestă faptă : 'Luni sera la 8 Februarie, o femee (ebreică) fiindă în momentulă facere! şi prevăţjându-se 0 fa. cere grea, mâşa a chemată pe d-rulă Fof (ebreă) spre a-I da ajutorulă necesară. «Presenţa sea era indispensabilă, avândă natural mâna mică şi comodă la asemenea împrejurări. A elă sub diferite pretexte, nevoindă a se deranja îp timpulă nopţei, a refusată a merge. «A doua Z> d-rulu Fuf, voindă a o ajuta găsi una cadavru, căci nefmcita mumă născuse doue fetiţe după care muri. Comunitatea ebraică cu totă sentimentulă de rasă către doctoră aruncă anatema asupra lui, asupra ebriiloră ce-lă voră chema ca doctoră şi asupra epitropiloră spitalului ebraic dâci 'lă voră mai ţine în serviciă. «Doctorală Osval Fof pe lângă clientela din o-raşă, spitalulfi ebraică, e şi medică la plasa Somu-zului, şi câte caşuri grave nu se voră fi întâmplat ţeranceloră în plasa d-sele, fără se mai fi ajunsă a fi cunoscute! In totă casulă nu credă că pârtâ maî multă simpatie româniloră cu totă gustulă ce-lu are pentru înpămentenire, de cât consângenilor săi.» — Paloda din Bârlad riice că în comuna Epu-reniî, jud. Tutova, s’a ivit bâla răpciugă şi 7 cai aă fostă împuşcaţi din acestă causă. — In privinţa focului din târgulu Fălciă, i se scrie aceluiaşi Z'ară că, numârulă edifirieloră consumate în Fălciă de incendiulă din 10 spre 11 curentă, esto de 46 dughene şi case din strada principală. Foculă a isbucnită din podulu prăvăliei lui C. Arnăutu şi a fostă favorisată de ună vânt vio-leutu despre nordă-vestă. Pagubele causate se urcă peste 150,000 fr. Ună comitetă s’a formată în târgulu Fălciă, pentru a veni în ajutorulă nenoro-ciţiloră loviţi de acestă desastru. El e compus din 1. M. Eoureanu, preşedinte, I. Gâzi, casieră, P. C. Caracaş, secretară, E. Vergopnlo, I. Silberg, A. C. Vr.miotti, C Luludi, Leib Herscovitz şi G. Reş-canu, membrii. Acr-stă comitetă a adresată ună a- 1 pelfi către generositatea publicului. d) Orî-ce românB este de *c4st& opinie. DSrti când ii rom fi fi si'ifţr ? V. Redac. 1 \ www.dacoromanica.ro TELEGRAFUL!? 3 DIVE IR, S IE O masă din vremea Iul Francisc Racoczi II. O fâie ungurescă spune că o familie de ţărână ru-tână din Pudpolocz se află în posesiunea unei mese mari de lemnă de stejarii, pe care’a scrisă Ra-coczi II o ndpte întrdgă în tirapulu cândr. fugise. Numele lui se află âncă gravată în acestă masă vechie. In anulă 1849 i s’aă oferită proprietarului 1000 fl., dâră acesta nu voi să dea masa fiindi.-că ea era, cum Zicea ţeranulă, ună bună preservativă pentru a depărta răulă din casă. Astăzi, dice Telegrafuli1 românii, nu mai trăesce din acăstă familie de câtă o văduvă bătrână şi să racă, care e rău strâmtorată de creditorii uşurări. E posioilă ca reliqua să se v8n$ă prin licitaţi ane şi să se părţlă. * * * Dorinţele anul poeţii contimporanii. «Aşii vrea ca lipită de corpulă tăă (a!!) să mi se deschizi tâte vinele pentru ca sângele meă să pătrundă în viuele tale şi să curgă amestecată împreună cu sângele tăă — atâtă de multă te iu-bescă!» Este posibilă a împlini acăstă dorinţă a poetului; medicina contimporană practică cu mare folosă chiar pentru fiinţele debile, anemice infu-siunea sângelui. Dără val de biata d-ră, iubită «atâtă de multă» deca ea este o fiinţă sănătdsă, roşie la faciă. o apopleiie este inevitabilă! «Aşă vrea hesiraţităre, să’inî smulgi inima din pioptă şi s’o arunci căiniloră ca s’o mănânce pentru ca să n’o mai siinţă că bate la vederea ta—atâtă de multă te îubescă!» Zice poetulă. Ce bisară dorinţă ! Aşă vrea ca să concentreZO într’ună minută viaţa omenirei întregi şi acelu minută să’ţi j»rt-fescă ţie—atâtă de multă te|iubescă ! — Ce gustă de Caligula ! Inmăratulă Caligula dorea ca omenirea să aibă ună singură capă, ca s’o pătă tăia de o dată, poetulă vrea şi mai multă. A, bună e dumnedeă, că n’a creată pe poeţi a-tâtn de puternici. * * * Unii procesil caraghioşii. Citimă în L'intransigeant că filele acestea tri-bunalulă din comuna Rambouillet din Francia are a judeca ună procesă torte caraghioşi. O tânără fată, care obţinuse, după obiceiulă străvechiă ală serbărei de primă-vâră la rosiere, premiuld pentru purtarea sea virtăsă, să presintă la primarulă oraşului pentru a rădica 2,000 lei câştigaţi. Ensă Şjpremianta s’a presintată In situaţiunea interesantă, şi acCsta fără a avea dreptă la acăstă situaţiune în calitatea sea de domn şără. Primarulă a refusată liberarea sumei câştigate, basândă refusulă săă pe motivulă că d-ra nu mai are dreptă la premiulă virtuţei. Premiata a gin tentată procesă primăriei oraşului Rambouillet. şi afacerea va veni în desba-tere d’toi0 acestea. * # * O centenară grdcâ.—In Grecia a murită pe la finele lui Ianuarie d-ua Irina Papazazhiri în etate de 122 ani. Penă tn ultimulO momen tu ea ’şi păstrase facultăţile sele mintale şi memoria-i nu lăsă nimică de dorită. Ei cunoscea în amănunte episodele res-beluluî grecă de emancipare, la acăstă epocă era în etate de 60 ani şi fu atinsă de ciumă, de care scăpă ca prin miaune. * * * Intre două amice : — Sciî ce vârstă ’şi dă P.... ? Inchi|iu»sce-ţî, draga mea, că se dă de 32 de ani!.... nici o lună mai multă!.. Cum ţi se pare acăsta ? — S“ păte să aibă dreptate, decă s’ară fi nă-sentă în vârstă de 15 ani !,.. O crimă barbară Citimă în giarulfi Golos povestirea despre urmă-tărea crioaă, comisă în provincia Podolia, districtulă Iampolsky. In năptea de 8 Februarie a. c., aă sosită în că-tunulă Taraş, care se află situată tocmai pe hotarele districtului Vineţchy, cinci 6meni mascaţi. Spăr-gândă uşa de intrate, bandiţii aă găsită în odaia de mâncare pe bătrînulă proprietară ală cătunului, ună polonesă a-nume Sousfcy, pe care după ce ’lă legară, ’i arseră pictor-le cu puciăsă adusă în acest scopă. Bătrînulă spuse unde ’şî are ascunse puţinele e-conomii ce avea. La vaietele şi strigătele desperate intră în odaie unica nepătă a bătrînului, o fruntosă fată de 16 ani. Bandiţii s» asvîrliră pe nenorocita fiinţă şi câte cinci ’şî satistăcură pasiunea loră criminală asupra bietei copile. Dără se vede că fata a resistată cu energiă contra acestorfi sălbatice des-frânărî, fiindă-că ei nu s’aă mărginită a comite un atentată la pudârea sea, ci aă comisă o crimă mult mai oribilă : «biată copilă a fostă găsită mărtă, ambele mamele aă fostă tăiate şi asvîrlite joşii». O fiară sălbatică nu este capabilă să comită o crima analogă, ci numai omulQ pierdută tn intu-nericuhl ignorenţel, de oara este responsabilă socie-tea întrăgă în care elă trăiesce, numai omulă se urcă aşa de susă pe treptele criminalităţei şi ale viciului. BătrîuulO Sousky muri a doua-di povestindă tot ce a văzută. Poliţia locâlă a pusă mâna pe toţi vagabonzii, pe care ’i-a putută de-icoperi prin localitate. dără până acum nici unu indiciu nu probează că criminalii simtă descoperiţi. Instrumente optice R'comandămă tutuloră militariloră, ămeniloră de sciinţă precum şi acelord care aă trebuinţă de instrumente optice şi mai cu seină de binoglurî u-niversale casa specială de instrumente optice a fraţiloru Theimer din Âniberg (Bavaria). Aci se găsescă totă feluri de iustrumente optice lucrate cu muică precisinne şi cu preţuri torte a-vantagiăs». Ace'stă casă posedă mai cu semă bino-gluri universale din cele mai bune, portative, lucrate în pele năgră şi cu sticle obiective de 43 m. m. Aceste frumăse iustrumente cu care cine-va se păte servi atâtă la teatru câtă şi pe mare şi pe câmpii, sunt puse în ună tocă torte elegantă de pele ruseu scă, fie-care bucată nu costă de câtă 15 le! 50 bani, acela care va cumpăra 10 bucăţi va primi una gratisă. Să nu se confund» acestă casă veckiă cu altel-de asemenea natură. --— - • - — ■ ■ ■ ------------- ULTIME SOIRI Serviciulă particulara alU «TELEGRAFULUI» (Agenţia Havas) Vieua, 3 Martie.—Rapcrtîi militară oficial.— Generalulă Seknlich, ajungendă în valea Narentei de susă, a ajunsă la Mjdenik. La apropiarea colă-neloră nă3tre, insurgenţii s’aă împrăştiată; o parte a trecută pe malulu dreptă alu Narentei, pe când cea-l’altă, divisatl în grupuri de oâte o sută seă două aprăpe, a luat’o la fugă prin Iavor-planina spre Studeuipotok. Sofia, 3 Martie. — AZ' s’a pusă prima petră a capelei ce se va ridica în amintirea emancipare! Bulgariei şi în memoria împăiatului Alexandru II, dându-i-se numele de St Alexandru Newski. Mi-tropolitulă Meletins a oficiată în presenţa principelui Alexandru !, a tutuloru trupeloru în garai souă în Sofia §i în facia unui numerosu publică. Londra, 3 Marti». — Mac-Lean, autorulă a-tentatnlul din gara Windsor, nu este nebună, pice că miseria ’l-a împinsă la comiterea acestei crime, deră afirmă că uu voia nici să omăre nici se ră-nescă pe regină şi că nici n’a ochit’o. Urmarea interogatoriului setă de către Sherif s’a amânat pentru Vineri 10 curentă. Camera ComunelorU. — D-lu Werms desvol-tezâ o moţiune prin care se espnmă speranţa că guvernulă englesu, singură seă împreună cu cele-1-alle puteri, va întrebuinţa bunele sele oficii pe lângă guvernată rusescu pentru a împedica în Rusia reînoirea perseenţiuniloră ale cărora victime aă fostă ovreii în aceste din urmă timpuri. îşi justifică moţiunea sea prin esemplulă d-luî Glad-stone, care cern acelaşu lucru guvernului reginei sub cabinetulă Beaconsfield, în tavărea bulgariloru persecutaţi de turci. Roma, 3 Martie. — Camera deputaţilorU. — DD. Massari şi Cripsi întrebă ce a făcută guver-nulă aflândă despre atentatulă contra reginei Angliei. D-lu Zanardeli, ministru "de justiţie, res-punde că guvernulă n’a lipsită de a esprima guvernului englesă orărea ce-’i a inspirată tentativa lui Mac-Lean contra reginei Victoria, ţi in acelaşu timpu felicitaţiunile săle că acestă atentată n’a is-butită, cu atâtă tnav multă cu cât regina Victoria, atâtă de iubită de poporală ei, este modelulă tu-tuloră virtiiţiloră atâtă pe tronă câtă şi în viaţa, domestică. Belgrad, 3 Martie. — Scupcina.—Pe timpulă încheiere! împrumutului de 1 milionă de galbeni în Rusia, fostul ministru al Serbiei la Petersburg, d-lă Protici, puse în soratălă o sumă de 30,000 galbeni pentru cheltuieli de negociări pentru împrumută. D-lu Raiczic, deputată guvernamentală, a-dresăză o interpelare guvernului întrebândă la ce acestă sumă de 30,000 galbeni a fost întrebuinţată şi decă ministeriulă actuală a aprobată aceste e-norme cheltuieli. (Servicinlu de a^î 4 Oie săra). Paris, 4 Martie. — ţ)iarulfi oficială publică numirea vicomtelui Măritor», secretară de ambasadă, actualmente în Buenos Ayres, in postulă de secretară ală douilea la Bucmesci. Londra, 4 Martie. — Daily News anunţă că .o nouă crisă ministerială în Egyptă este iminentă şi că, în casulu c-ândă s’ară întâmpla acesta, Zetki paşa, fostă ministru ală Instrucţiunel publice în cabinetulă Şerif paşa, va fi însărcinată cu formarea viitorului ministeriă. Corespondentul lui Daily News adaogă că armata nu mai vrea pe Araby bey ca ministru şi că se asceptă îu Cair la noui com-plicaţiunî. Camera Comunelorti. Şedinţa de seră. Discuţia asupra moţiuneî d lui Worms continuă.D-lă Glad-stone Z'ce Ţarul şi guvernulă rusă deplângă ca şi Anglia atrocităţile comise în Rusia contra o-vreiloră şi ci o intervenire a Angliei în acestă ces-tiune ară fi mai multă vătămătăre de câtă favorabilă acestoră din urmă; în ce»a-ce privesce cererea sea din 1876 în favărea Bulgariei, situaţia Angliei faciă cu Turcia era atunci cu totulă alta din causa tractatului de la Berbn. D-lu Gladstone încheiă i Zicendă că simpatia Angliei va încuraja pe Rusia de a reprima atrocităţile cari ară putea se se producă. In urma unul discursu ală lui sir Northcote în aceeaşi ceştiune, Sir Carol Dilke asigură că gu-vernulO englesă se va sili de a atinge scopulă la care tinde moţiunea d-lu! Worms. In urma acestei declaraţiunî, d-lă Worms ’şi retrage moţiunea. ADUNAREA DEPUTAŢILOR (Şedinţa de aţii, Sâmbătă 20 Februarie). Dupe cetirea sumariuluî şi a comunicăriloră, se acordă ună congediă de 15 Zd0 d-luî A Agioglu din causă de indisposiţiune. D-lă D. 1. Ghica face propunerea ca Adunarea sâ arete indignarea sea contra atentatului încercată asupra Reginei Victoriei şi mulţumirile sele că a scăpată neatinsă. D-lă N. lonescu se asociază la acâstă propunere şi rdgă pe biuroă se trimită o adresă, căci Engli-te/a ne-a făcută multă bine. D-lă ministru de esterne aprobă propunerea pentru aceleaşi cuvinte ale d-luî lonescu. Guvernul■’ ’şî-a făcută de'toria sea. D-lă Ro§ianu interpelă pe d-lă ministru de fi-nancie asupra nedreptăţii ce se face unoră săteni cari aă plătită pămâuturî şi nu’lă are. Se voteză creditulă de 6,000 lei pentru localulu curţei cu juraţi. Resultatulă anchetei parlamentare se amână pe Luni, dupg cererea d-luî Cogălniceanu şi aceloră l’alţi membrii din com siunea pentru legea tocme-liloră agricol», cari suntă ocupaţi cu acea lege şi pe care speră s8 o termine a^Lî. Se ia apoi în desbatere petiţiuni şi indigenate. «Se recomandă guvernului petiţiunea a 42 arendaşi cari ceru ună scăZSmentfi. Se procede la votarea indigenatului 0. Dumba, deră votulă e uul, ne votândfl de câtă 53 d ni deputaţi. Şedinţa publică Luni. SENATULU Şedinţa de la 20 Februarie. Presidenţia d-lui D. Sturzea. Şedinţa se deschide la 3 şi jum. p. m. D-lă V. Boerescu propune a se felicita Regina Angliei pentru că atentatulă îndreptată contra î n’a avută nici unu resultată. Ace'stă propuuere s’a primită în unanimitate. S’a procedată la votarea unui amandameută ală d-luî generală Florescu la art. 12 din legea pentru îuveţământulă agricolă, privitoră la locurile unde se voră aşeZa şcolile regionale agricole şi Senatulă l’a admisă, cu apelă nominală cu 24 voturi contra 6. Dupe aceea s’a începută continuarea discuţiunei legeî pentru învâţămâiitulă agricolă. Ultime Informatiuni a Ministrulă instrucţiunel publice şi culteloră a hotărâtă construirea unui locală pentru Muzeu, la aripa stângă a Universităţel, despre Efori». Devizulă şi planulă înaintată consiliului tehnică a fostă înapoiată ministerului, negăsindu-se bune ; consiliulă este de părere că trebue publicată unu concursă peutru acestă sfîrgită. — Aflămă că învâţâtomlă Candescu, ală sc61ei din comuna Oordareni, judeţulă Botoşani, ară fi bătândă sistematică pe elevi. Ministernlâ a hotărîtă facerea unei anchete. — Ni se comunică nnă faptă regretabilă. Profesorală de limba Italiană de la lyceul Matei Basarab, d. Trinca, a fostă bătută de elevii seî. In urma acestui faptă ministerulă a dată pe numi tul ă profesor în judecata consiliului profesoral, d*; ăre-ce purtarea sa a dată nascere unoră asemenea fapte. — Aflămă că intendenţa militară lucreză cu multă activitate la facere de pesmeţî în mari cantităţi. Informaţianile de aua de 12 Martie viitorii urmândfl a se ţine licitaţie la Prefectura judeţului Fălciu pentru darea îu antreprisă a reparaţiunilorO necesare a se face la biserica Episcopiei Huşi din acela judeţe, se publică spre cunoscinţa doritorilorfl că, devisulO se p6te vedea în Mo-nitorulu oficiala, nr. 255. p. Ministru Gr. Todlescu. In Ziua de 15 Martie viitorii, urmânda a se ţine licitaţie la Prefectura judeţului Prahova pentru darea în antreprisă a reparaţiu-nilorO necesare a se face la biserica Mărgineni din acela judeţa, se publică spre cunos-cinţa doritorilorO că, devisula se p6te vedea în MonitorulU oficială, nr. 246. p. Ministru, Gr. Todlescu. In Ziua de 8 Martie! viitorii urmănda a se ţine licitare la Prefectura judeţului Botoşani, pentru darea în antreprisă a reparaţiunilorO necesare a se face la clădirile de la Mănăstirea Coşula din acela judeţa, se publică spre cunoscinţa doritoriloru că, devisula se p6te vedea în Monitorulă oficială No. 251. p. Ministru Gr. Todlescu. www.dacoromamca.ro 4 TEI EGBAÎDLTJ CASA DE SCHIMB TOM A TACIU No. 60. Strada Lipiscanl, No. 60. Pe fiioa de 19 Februarie 1882. XBRJZ&ţ& 5 °/0 Renta nmortibilă. . . . 5 °/0 Renta Română .... 8 °/0 Obligaţiuni de Stata. . . 7 °l0 Obl. căii. fer. rom. Regale. 6 °;0 Scris, funciare rurale . . 7 °/0 » » urbane . . 8 °/0 Imp. municipala .... » Casei pens. 300 1. . Impr. cu prime Buc. (bil. 20) 1. . Acţiuni «Dacia» ("500 1. buc.) Acţi. Băneai Naţion. Rom. . . Scris. fonc. urbane 6°/0 . . . Obligaţii eşitO la sorti 6°/0 Obligaţii de Stată 6 °/0 » Căiloră fer. rom. RegaLe 8°/0 B°/0 Renta amortisabilă Cupoane De Renta Română şibilă . . > Obligaţii de S 6°/0 » » Căile tt om. Eeg. » » Domenii exig. » » Munioipare .... » Scrisă, f. rur. şi urb. exig. Diverse Aură contra argintă. . . . » » Bile’ de Hypotec. » » i de B. N. a R Cump » Domeniale . . » Municipale 8°/0 87.»/, 87. 97. 100. 99. V 98.8/4 101. 214. 28.»/, 280 1400 92 «9V, u 2. °/o Fiorini val. Austriacă . . 210 Mărci germane .... 123 Bilete de bancă francase . . . 99 Cur8ulfi dinViena 3 Martie. Napoleonulă . . 953 Dncatulu . . 563 WenHT 88.»/, 88. 97.»/* 101. 100'/* 99.»/* 102 220. 29.Vj 290 1410 93 rJ dl SI ROCII ş, VLM de DUSAIIT CU LACTO-PHOSPHATU DE CALCE Aceste preparajiunî sunlu singurii? care au servilii Mediciloru Spilaleloru din Paris pentru c—‘ ‘----- -------------------— Anti-anemice pentru constatarea proprietăţilor0 reconstituitore •lice şi digestive a-le Lado-Pliosphat ului de (aice. ELLE Copiilorii palfi}!; Kaohlticiloru; Feteloru tinere care se dlsvoltă; Femeiiloru delicate; Dolciloru, pentru favorisarea jl Îmbogăţirea iapleiui; W—.Convalescenillorăi Bătrăniloru slăbii!; CONVINE: — in Maladiile de peptîl; in Digestiunile laborioasa; in lnapetencii; in tâte maladiile aure se traduce prin Slăbiciune şi Pirderea forţelor)!; in Fracturi pentru reconstituirea 6s-selorO; in Cicatrisatlunea Rănilor!; DBrosiim.il general! : Cassa GRIMAULT et C'\ 8, rue Vivi tune, Păru In streinătate in principalele PharmaciX. «mu rm n iituutti «mr» rrvnTrn 11 n~ ^ IfUECnUNE GRIMAULT & Gu #.. cu mi MATICO t Exolusivmente preparată cu foiile Matlcouitui din Peruvia, acest! injecţiune’şi au câştigată in puţinu anniuâ reputaţiune universali!. Ea cura* riseşco in putină timpu sculamentele colle ltu rebelle. Depăşiţii la Paris, aassa GRIMAULT i C*. S, rue Vutieine, ji in principalele PharmaciX rrmi iTTn onTn^gmi | fi jTT Cursulu din Berlin 3 Martie. 6°/0 Oblig, căiloră fer. rom. noi 101.50 8°/o Oppbenheim.............109.50 Cursulfl din Paris 3 MartJe 5c/0 Renta română................. 8°/0 Opphenheim............. Cnrsulu Londra 3 Martie 8°/o Oppenheim..............— 7°/0 Stern..................— Schimbă Yiena la vedere............. Berlin la vedere............ » 3 luni ...... Paris la vedere...... » 3 luni........ Londra la vedere............ » 3 luni........ De daţii în tăere doue păduri din comuna Pietroşeni, judeţul u Mus-celu plaiulO Nucşăreî, în depărtare ca la 30 chilo-metre de gara Piteştii, drumă practicabilă şi şosea cea despre apusă cale 1,000 pogăne, conţine, ste-ja i de d<5ge până la traverse, anini, fagi şi alte le mo pentru blăni, cbiristele şi rotâră; cea despre răs r'tă numită Sâlbişă cale 700 pogăne de aceiaşi calitate de arburi. Amatorii se potă înţelege cu proletara în comuna Pietruşanî seu în Câmpu-lungă. 2%°l0 212 125 100 PI. Mărci » Franci R EMIL SCKOB IXAJSTTISTTT Strada Nouă No. 10, alăturea cu ma-gasinele «YILLES DE FRANCE», strada e situată vis-â-vis de biserica Sărindaru.—Execută tăte operaţiunile dantistice şi aşezarea dinţiloră artificiali în aură şi cauciuc, după sistemele cele mai nuoî americane în perfecţiune. Preciurile mai moderate de cât pretutindine. Seraeiloră în tdte filele operaţiuni gratisă. SE CIUTA UNU T1NERU care vorbesce românesce şi nemţesce, avându pofl ă a voiagia, la MENAJERIA KLEEBERG. Premiată cu ânteiulă preciă «MEDALIA DE AURtJ» k concursul! ag-ricolu al Comiţiulu! de Ilfov! de la Herestrău în Noemb. 1881. D -■ i ¥ n ■ o + o o+o+o+o+^ g DESFACEREA PEPINIERILOR k La grădina Iănid, numită Brăslea, situată îu suburbia Ic6-nei, strada Polonă, No. 104, aprăpe de biserica Icănei, se află de vândare pomi roditori, altoiţide diferite specii din ____ cele mai renumite calităţi şi de diferite etăţi. Preţulă pomiloră se păte vedea * în catalogă. Domnii amatori din districte şi din capitală voindă a avea catalogulă, se voră adresa prin epistole la ţ/isa grădină şi îndată li se va trimite. Plantatorulu pomiloră pentru primăvară a sosită. DE VEVţUBE Hârtie maculatură cu 1 ir. ocaua. A se adresa Ia Administraţia acestui $ia:. DiirairijERREA uuiculă Xylographă română medaliată cu medalia de argintă la esposiţia Concordia Română, stabi-lindu-se în Bucuresci se însărcindză cu totă felulă de lucrări atingStdre de arta xylographică^cu preciuri moderate, adresa : Sir. Isvorulul-Nc. 1.9, subt Mihaiă Vodă. --1---4 L- mm — ■ xvciaT-A CONFECTIONES des ROBES S’a mutată îu Strada Carol I, No. 14 alăturea cu Pharmacia D-lui Kessler Efeetud^ă Rochii dupe jurnalele cele mai nou! cu preţurile cele mai moderate, începend de la 24 fr. +0+0+0 o + o + o + o + + o + o + o PRiMA FABRICA ARABA i>E CAFEA Calea Văcăresc!, No. 7, lîngă brutăria Ochi albi Ouă celebru şi de peste patru-şlecî ani, fabricant de Cafea din Arabia, angajată numai pentru acest scopă, prepară cafelele cele mai fine şi mai alese şi se recomandă onor. publică amatoră de cafea bună şi cu gus-tulă adevărată, neamestecată cu substanţe streine ve-tămătăre sânătăţei. Socotindu-ne numai ună mică profită pentru a face consumaţii mari, Ie viauemă cu preţurile următăre : Cafea Moca prăjită 6 — „ „ măcinata 6 — Cafea Eio II, fin pi»ată 3 — „ » III, fin pisată 2 40 Cafeaua se vinde pe locă comptată şi fără varia-ţiuni de preciuri. S. TRANDAFIRESCU. Caf. Eio I fin bâbe pr. ui 4 — , » măcinată „4 — Caf. Mart. fin prăj. „ 4 80 „ » măcinată , 4 — De închiriatu satî (le veiidure * Casele din Strada Brezoianu, No. 53, intrarea Cis-migiuluî Şlater. — Doritorii se potu adresa la proprietară în strada Primăverei, No. 30. nr FI 117 iDL INCHIRIAT dd i*st. DTl I 111 IaR i\)Ci George, o casă în centrulD oraşului, strada Pătraşcu-Vodă, No. 8, sub. Sfântu George nou. Doritorii se voră adresa la No. 30 strada Colţei. DAUTTDI a^e ^eama^ca 'a ceie^ra livJIL lil RSSers §i Franke din Brema, singurele apreciate de publiculă cunoscetoră, se află de venşlare în Bucuresci: En gros la d-niî Mo-roianu & C., G. Ionescu & C., şi fraţii Crezoinu. En detail la d-niî Carol Ghersabeck, G. şi V. Pencu, D. Martinovici, I. Kosman, D. G. Moceauu, P. Barbulescu, V. I. Racovitza, Păun Popescu, D. Theodoru, I. Colţescu, fraţii E. Duro, D. Staicovici, în Craiova la d-niî Părvan N. Rădulescu, G. S. Furtunescu, J. G. Popovici, N. Stojanovicî, D. M. Mihăileanu, şi Avram Iovanovici, etc. Represintaute pentru România: H. WARTHA, Comptoir : St ada D6mnel, No. 5. Lemne de vânzare la vagouO şi cu stînjeDu, precum şi cu 1000 de kilograme tăete despicate şi aduse Ia domicilia pe preciurile obicinuite. Adresa : GK PETRESCU, str. Fortuni No. 6, (lîngă Biserica Caimata). ISENTE SI OLIURI r."t7 \queururi, rosoglii, mastică, romuri, rachiu, 'ţuică, cognacurî, vermuturi, oţetu, etc. de la celebra casă Ed. Schotz din Brănn se comisioneză cu preţuri şi condiţiunî favorabile la d. H. WARTHA, representantele nostru, comptoirul str. Ddmneî No. 5. y—...............................v: Doctorulu NEGURA întorsă din străinătate, locuesee în propria sea casă, strada Colţea No. 35. Vis-â-vis de Primărie. Con-sultaţiunî dimineţa de la 9-—11 ore. -A."VISTJ O-loi u ARHITECŢI PRIMA CALITATE DE YARU ALBC de la FURNICA din Sinaia şi V;ARO HYDRAULICO De vânzare cu preţurile cele ma! moderate Doritori! se potQ adresa Ia d. A. Lin-denberg, Calea Victoriei No. 35 şi la Depositu lîngă gara Tirgoviştea. se DE MEHEDINŢI, sjsh » juvill vânzare numai cu 15 lei vadra la d. Păun Popescu, hanul Slătari 1*1 w k| W i ♦ © # +1 © ♦I ♦ Ikl m ♦i # !♦! # !♦! O ♦ Rugămă pe clienţi! noştri de a nu confunda aceste bilete cu a-celea ale loteriei din Hamburg, etc.; siguranţa şi onorabilitatea absolută cari presidă la tragerile Loterielor austriâce fiindă cu to-tulă cunoscute şi a-preciate de lumea financiară. TRAGEREA OFICIALA LA 1 MARTIE 1882 Siguranţă absolută, garantată de guYernb Rugămă pe clienţii noştriî de a nu confunda aceste bilete cu a-celea ale loteriei dm Hamburg, etc.; siguranţa şi onorabilitatea absolută cari presidă la tragerile Lemnelor austriace fiindă cu to -j ulu cunoscute şi a-i preciate de lumea fi-^ nanei avă. Viitdrea tragere a acestui împrumută va avea locii la 1 Martie 1882 sub îngrijirea, supraveghierea şi garanţia guvernului austriaca. Cererile de bilete însoţite de costulu loră în bilete hypotecare române, timbre poştale, gropurî seu bilete la vedere pe o piaţă a Europei trebuesc adresate, cât maî r SE POATE CASTIGA : 1 losu de fior. 200,000 s6ii 440,000 lei 1 „ „fi 20,000 „ 44.000 „ 1 » „ „ 15 000 „ 33,000 „ 6 loturi de florini 1,000 sefl 4,400. Feste toto 1,400 câştiguri din care celu mal micu este de 200 florini. Fie-care bilet dând dreptul la viitorea tragere şi la totalitatea câştigurilor COSTĂ 15 LEI, 5 bilete nu costă de cât 70 LEI 1 lotu de fior. 10,000 s$u 22,000 lei 2 loturi „ 5,000 „ 11,000 „ » » » 1,000 » V) 2,200 » n 1*1 !♦ I* curând posibila administraţiunei du MONITEUE DE LA CHANSE UNIVEESELLE, VIENA (Austria) 1 iarulu oficială al imperiului austriac va conţine lista tragere! şi va fi trimisă gratisă tutuloră acelora cari voră cump era bilete. •T- CÂŞTIGURILE voril fi plătite in aurit la domicilvuM \CÂŞTIGĂTORULUI.. W f J ♦ #1 ♦ MENAGERIA KLEEBERG LÎNGĂ GRĂND CAFEE DE BOULE YARD MENAGERIA CEA MAI MARE DIN LUME. IJNT PIE-CARE 1DX de doue ori MMITULU SI DRESAREA AN1MALEL0H FEROCE (!ea d’îuteifi la 4 o. şi a doa la 7 ore s£ra PRECIULU INTRAREI : Loculă I, 2 fr., Loculu II, 1 fr., Locul III, 50 b, Dotaliuvi se păte vedea pe afişe. Ou deosebită stimă F. KLEEBERG. R FVIllilIT A 41 IFiF de wl cunoscută Llfll IA ilLlflu sub numele de alifie Coengiopulo. Acdstă alifie a vindecată cangrene, răni vechi de 20 ani precum şi rana numită Cer-cengea, în fine ori-ce rane, cunoscută de ce! mai renumiţi doctori al capitale. Se găseşte de vânzare la magasinulu d-luî D. Georgescu, strada Lipscani, No. 27.—Acestă alifie se dă gratisă săraciloră înse la domiciliată meă propriu, si rada Speranţei, No. 28 Maria Coengiopulo. } Bucuresci.—îipografia Academiei Române (Laborator» Români) Strada Academiei 26 PROFIN/flRT de limba germană şi de dl iliUrL^VAlUll piano, dispuuendu de câni te-va ore libere, doresce a mai găsi §i alte lec-" ţinui în specialitatea sea. A se adresa administraţia acestui diaru. www.dacoromanica.ro MARŢI, 23 FEBRUARIE 1882. Ir. Rucurescî si districte numerulii 10 bani. ANULU XII, Nr. 2988. .« I r,ul Preţul abonamentului: pe an 24 lei, pe 0 lnnî 12 lei, pe 3 luni 7 lei; In districte: pe an 30 lei, pe d luni 16 lei, pe 3 luni 8 lei. OrI-ee abonamente ne Însoţită de valâre se refnsă. Abonamentele se face numai la 1 si 15 a fie-căreî luni. Directoră: I6n C. Fundescu. SCIRI TELEGRAFICE (Serriciulfi ^iarelortt streine) Cutnro, 3 Mari ie. — De u-l-altă-ieri principele Nikita se află în Cetinge. Pentru pol-mâine a fostă convocată o şedinţă estraordinară a Sehatuluî şi în acelaşQ timpii aă fostă chemaţi la Cetinge câţi-va comandanţi de districte. Petersburg, 3 Martie.—Katkoff a găsită acum ocasiune se se pronunţe şi asupra discursului lui Skobeleff. MosTiowsldja Wjedomosti face o paralelă între energica activitate în serviciulă militară ală Germaniei şi reorganisarea armatei rusescî, care Irebuie s§ serve de dovadă pentru politica de pace a Rusiei şi apoi dice: «Presa germană nu se sfieace a afirma că cuvintele rostite de genera-lulă Skobeleff, cum că resbelulă între teutoni şi slavi este aprdpe, vină de pe ţărmii rîului Neva. Presa germană ard trebui sS scie că acăstă ideiă este a unui germană. Ea a fostă pronunţată mai ântâiă în Viena, apoi în Berlin cu espunerea oficială de motive a unui proiectă de lege. Neîntreruptele înarmări ale Germaniei, necontenitele iei sacrificii pentru întărirea fraiharieloră orientale, nu vrea să (jică 6re a spune prin fapte ceea-ce geueralulă rusă a spusă cu vorba ? A avea în vedere posibilitatea unui resbelă, nu însemndză âncă ună resbelă. Cu totulă altă-felă este §nse lucrulă câudă o parte voesce să interzică celei-l-alte, ceea-ce crede că eî Si este permisă, văţlendă în mişcarea ori-eăruî soldată din Statulă vecină şi în orl-ce piatră întrebuinţată pentru întărirea cetăţiloră, o ăre-care provocare. Hngusa, 3 Martie.—In Mostar a fostă arestată o rudă a principelui Muntenegrului, la care s’aă găsită documente fdrte compromiţătăre. Se tu ca ei să formeze cu noi un singură corpă, precum trebuie să formeze Serbia şi Bulgaria. De faptă, noi suntemă toţi fraţi! Gândi-ţi-vă ânsă, decă aci n’ară fi garnisănă rusăscâ, apoi aţi avea una germană şi atunci . . .» Aci genera-lulă Skobeleff se întrerupse şi’şî goli paharulă. Lu-calulă se împlu din ce in ce mai multă cu ăspeţî, şi atunci geueralulă Skobeleff dise imnătărele cuvinte in limba francesă : «In ultimulă resbelă am comandată regimentulă 16-lea. Acesta s’a purtată cu cea mai mare bravură, fiindă-că oficiăriî eraă poloni. De atunci învăţaî a’i respecta şi a’i aprecia. Astăşii, ca represintantă ală naţiunii rusescî ridică acestă toastă ppntru patria năstră comună. Ura! Trăiască Polonia!» Paris, 4 Martie. — Este otărîtă numirea comitelui Cerii ca ambasadore la Paris. Prin cercurile diplomatice se consideră ca probabilă o interveuire militară în Egypt, de aci provină înarmările Turciei. A se vedea ultimele seirî pe pagina 111 BUCURESCI. 22 FEBRUARIE Fie-care bărbaţii politicii, dintr’unfl Stata mare sâa mied, trebuie sâ-şl aibă credula lui, 1 ţinta lui bine definită pe care o urmăresce ! necontenita şi la care voesce să ajungă, căci ! altd-feld trece de und soitarid politicii. S’afi v&jutfl bărbaţi cari, din deosebite îm- 1 preimărî, ad fostd nevoiţi sâ iasă dintr’unfl cabinetd, dârfl nu’şt ad fostfl schimbata principiile lord politice, nu’şi-ad părăsita partitele la care aparţi-neaO, ei aO râmasu la postula lord. S:ad mal vele Austrii! suntă numărat*-,» va fi rechemată din postulă săă. Deca este dovedită că d-10 Hitrovo a ţinută de faptă a cel fi faimosă dis-cursu, apoT rechema rra n’ară fi de câtă o îndatorire care arii resulta de sineşl din regulile de bună cuviinţă ale relaţiuniloră internaţionale; noi nu putemă vedea în acesta faptă nici măcară unfl serviciă de amîcie faciă cu moiarchia ntistră. — piarnlfi Morning Post, din Londra, a-cordă o însemnătate. forte seritisă şi iu acelaşi tirnpO satisfăcâttire trimiterii de dond-spre-^ece bataliăne turcesci la Novi-Bazar spre a ocupa acestQ districte pend la fruntaria militară austriacă—ea este seritisă, întru cât acest demers dovedesce trebuinţa de o mare băgare de stimă şi de mfisuri întinse, spre a impedica întinderea mişcării revoluţionare in Dalmaţia şi Herzegovina şi a’l tăia tot-de-odată miZlticele şi drumurile, ea este satisfâctittire, ca o manifestare practică a strânsei legături stabilită de Germania între Turcia şi Austria, spre a pune unii stâvilarQ încercării de a reînsufleţi mişcarea pan slavistă pe tărâmul a recentei lupte dintre Rusia şi imperiulfl otomanii. Acestă dovadă vgdită d’o amicie turcescă faciă cu Austria este ftirte semnificativă şi scirea, cum că Sultanul!!, departe d’a combate adminis-traţiunea austriacă din Bosnia, trimite trupe spre a împedica întinderea mişcării îndreptată contra autorităţel austriace, are calitatea da face pe nn>" ilmanl să fiă liniştiţi. Morning Post asiderâ ca unii ce fi o meserie- -cave prin escrocherie a sustrasă de la d-na Itina I. lordache suma de 600 lei. Iscusită a fostă numitulâ pungaşă, mai iscusiţi tinsti aă fostă aginţiî poliţienesc!. — Monitorulti, de Duminică public? numirile mediciloră leorntori asistenţi la operaţiunile consi-liiloră de revisie pentru formarea contingentului 1882. Pentru districtulă Ilfov s’a numită medirfi recrutoră, mediculă de rrgimentă clasa II, Fratos-ciţianu Gheorghe şi pentru Capitala Buciireseî, me-dictilă de regimentO clasa II D mostene At.hanasie. — Mâine, Marţi, se va juca pentru ultima tiră în stagiunea de faciă frmntisa comedie de caractere Cămătarului, a d-lul D. G. Ventura. Specia cuiul ă se va fini ch piesa Scânteia. Suntemă siguri că publiculă va fi niimerosfi la acestă represintaţie. rea care a cuprinsa provine numai din .aviştilorfl, şi că a-ă geuerală in penin- positivO, că totă tur» acum peninsula balcar marea activitate a p' ceştia pregătescfl o rtis sula balcanică şi mal alesîî în Macedonia, unde se propagă ftirte multa acum ideia unei mari Bulgarii. — Deutsche Zeip nj publică nrmăttirea co-respocdinţâ ce i se 1 mite din BucurescI cu data de 23 Februarie : O depeşă primată sosită erl din Vrancea, anunţă că poporaţiunea, dăscălită de elementele liberale, s’a dusă la locuinţa d-luî Zankoff şi ’I îumână o cortină tricoloră, pe când mulţimea, care se adunase naintea casei, ţşî esprimâ entusiasmulă ştiu pentru tribunulu poporului prin strigătulă: «Trăiască liberal*!!» D-lă Zankoff le mulţumi prin câte-va cuvinte. Erî s’a ţinută în sctila de fete din Ruseiuk ună meetingă la care aă luată parte 2000 perstine. Cu acestă ocasiune se desbătu atitudinea poporaţiunil liberale faciă cu guvernulă şi, dupti c tirea programei, se votă o adresă a oposiţiunii liberalo către principe, prin care ’lă ruga a primi programa. In Dolnje Besovitza s’a ţinută totă o asemenea întrunire la care aă trimisă delegaţiunî 28 de comune. La sfârşită se trimise principelui o telegramă prin care ’lă ruga sti c>deze voinţii poporului. A-celaşl lucru se anunţă şi din Gabrova. D'ALE IDILELE 9 M.M. L.L. Regele şi Regina, îndată ce aă aflat despre a'entatulă comisă asupra vineţel M. S. Reginei Mare! Britauieî, S’aă grăbită a ’i transmite prin telegrafă felicitările Loră despre neisbutriea o-ditiseî încercări. M. S Regina a adresată imediată Majestăţiioră Loră căldurtisele Stila mulţumiri, pentru interesulă ce ’I aă manifes atu în acestă îm-pregiurare. — Află mu că recrutarea anulă aci sta se va începe chiară luna viittire, pentr i ca recruţii sti aibă timpă pentru instrucţie. — Soţia şefului găreî Titu a încetată grabnică din vitiţă filele trecute. D-na Voinescu—acesta este numele decedatei,—dupti constatările făcute, s’a observată că se otrăvise cu arsenică şi fosforă. Ea era în etate numai de 18 ani. Nu se scie mobilulă a-cesteî funeste hotărîrî. — I. P. S Mitropolu-Priinat, prin adresa No. 509, comunică, că prin decisiunea spiritualului cou-sistoriă eparhială, preoţii Emanoil Datcu şi Ştefan Călinescu, foşti ctlă ântâiă la biserica Manu-Cavafu şi c*lă alo duoilea la biserica Cărămidari din Capitală, suntă catesisiţl nen:ru faptul o săvârşită de dânşii cu falşă hirotonie în preotO a unul individă, care decisim.e s’a aprobată şi de sântnlfi Sinod. Se publică dtiiu spre cunoscinţa generală că numiţii s’aă esclusă din cadrulă clerului, nefiindu-le permis sti mai ptirte seninele preoţiei. — P, lilia a pusă mâna pe ună a nume Ghiţă Ionescn, pungaş de meserie—dtică şi pnogăşix ptite SCRISORÎ DIN MACEDONIA Corespondenţă paHiculară a TELEGRAFUL UI Monastir, Februarie 1882. In repedea mea trecere prin cele mal multe o-raşe şi orăşele ale Macedoniei, amă putută sti’mî formeză convingerea că sctilele române suntă âncă departe de a ajunge în starea dorită de toţi românii adevăraţi. Pentru astă-ţjl amă sti vti vorbescă puţină despre şctilele din Monastir. După câte amă aflată, se $iee că tntnsiasmulă româiiiloră de aci ară fi scăzută, graţie rele! ehib-suinţe a institutorului română care n’a sciută se profite de primulă avântă ală locuitoriloră cari aă îmbrăcijatfl cu multă căldură drapelulu naţională şi aă alergată a’şl da copil la şc61ă. Astăţlî îu şctila comunală nu suntă de câtă 20 de elevi şi în gyniuasiulă din Bitolia clasa I 12 elevi şi îa clasa II 6, ast-felă că «umărul tu-tuloră eleviloră i-ste de 37—40, Ară trebui ca tinerii cari se prepară în Bucu resc! p-ntru cariera profesorală sti’şi dea bine stima de însemnaţi sarcină ce ’şl iaă, căci aci nu este vorba numai de o cathedrâ, pe care aă sti o ocupe, aci nu este vorba de câte-va ore pe care aă sti le întrebuinţeze pentru a învăţa ca limba româuescă să fie citită şi scrisă. Nu. Este vorba de redesceptarea unul poporă şi de infiltrarea în vinele Macedoncniloră a unul sânge vificatortt şi sănătosă, care să dea unul întregă poporă consciinţa de sineşl şi să aprindă schtnteia electrică, stinsă âncă de multă timpă. Tinerii cari viuă din România, crescuţi şi educaţi într’o atmosferă’' sănăttisă şi la lumina stireluî libertăţeî, trebue să scie că venindă în Macedonia nu vorO fi numai institutor^ de catedră, ci apostoli al redi sceptăi ei naţionale Cu acestă prilej a trebue să vă mal comunică» d-le dinctore, că amă auşlitu pe aci zicăndu se, că unii din tinerii Macedoneni cari urmtiză studiele în BucurescI, ară fi învăţândă la facultatea de dreptă, în looă să urmeze cursurile facultăţi loră, de sciinţe, litere stiă medicină, de unde ară putea câştiga ună capitală de cunos-inţe, ftirte potrivite cu misiunea pa care o voră avea acasă la dâuEil. De sigură că acel tineri — de şi simtă puţini la numără aă intenţiunea de a rămâne în România Liberă, îndată după terminarea studieloră, de 6re-ce viaţa din Macedonia li se pare prea aspră şi prea ghimptisă, faeiă cu viaţa plină de plăceri a Bururescilorn, unde voră put-a trăi cu o muncă relativă multă mal mică, mal alesă ca viitori advocaţi. Simtă sigură că d-lă ministru ală instrucţiune! uu runtisce aceste lucruri, d-îul care se intereseză de mersulu sctileloră din Macedonia, şi că va opri cu o oră mal înainte o asemenea stare anormală, silindă pe aceia cart trăiescă în BucurescI cu burse d*‘ la Stată, ca să urmeze cursuri cai! voră putea aduce vre-ună folosu Macedoniei. Aflămă tirăşl că unii din profesorii de la Gim-nasi , toţ! tineri cu inimă roraântiseâ şi’ cu conştiinţă deplină a misiune! loră, aă avută să suporte lupte ftirte mari penă a putea să pue mâna pe localulîi necesară, şi totuşi cestiunea nu este resolvată, de tire-ce autorităţile turceşti suntă prea indolente şi lipsite de inteligenţă. Speranţa Snsti este că lucrul» se va sfârşi cu bine şi că deşteptarea începută va urina fără pregetă, până cândă ună nou ştire va luci de asupra Macedoniei şi o nouă situaţiune ÎI va fi creată. Penă atunci la lucru, cu patriotismă şi cu prudenţă. La revedeiv. Pegas. Se promulgă legea votată de corpurile legiuitore prin care se adaogă la art 140 codulăjpenalu următorele aliniate : Acela care fără autorisaţiunea guvernului publică seă cu voinţă divulgă actele seu documentele diplomatice cunoscute, comunicate setf încredinţate lui tn calitate de funcţionară publică său a nume Însărcinată, se va pedepsi cu Incbisore de la 3 luni până la 2 ani seu cu amendă de la 1,000 la 10,000 lei şi cu incapacitate de a mai o-cnpa funcţiuni publice pe timpă mărginită. Cu aceeaşi pedăpsa se va pedepsi şi acela care va comite acelaşO faptă, după ce a Încetată din funcţiunea său misiunea cu care a fostă Însărcinată. Asemenea se promulga legea prin care se deschide ministerului de finanţe ună credită de 150,000 le! pentru plata diurne! deputaţiloră. D. D. P. Stefănescu este numită la biroulfi vamală Giurgiu In funcţiunea de impiegată alu serviciului perce-perel taxe! de jumătate la sută. D. V. Stoiauovicî este numită îu funcţiunea de revisor ală imposituluî spirtoseloră din jud. Teleorman tn loculă d-lui Gh. Christescn destituită şi dată în judecată peutru austracţiunn de acte publice. ACTE O^IOXAALED M. S. Regele a bine-voit a gracia pe condamnaţii I6na Lefterescu Crucianu, Arestia M. B. Tărcăşann. preotulu Marin Brăgaru şi Costache A. Nicolaă. CRONICA SCUNŢ1FLCĂ Selecţiunea în raportulu s6u cu ereditatea la omu (1) UltimpL fascicule ale opere! lui P. Iacoby suntîi sacrificate ccstiiinel degenerăreî populaţiuneî oraşe-lorii şi acesta comparativii cu poporaţiunea rurală. In prima linie autorulă natural minte analistiză ttite împrejnrările neigienico la care sti află espusă popo-raţînnoa oraşelorii, şi dupti actista elă ne înşiră şi ttite acele caşuri, cari nefiindu din ordinea susă numită, ru ttite astea influinţtiză într’unu grad şi mal mare asupra mortalităţi! în oraşe. Cansa primi dială a degeneraţiunei orăşenilorâ după convingerea d-luî Iacoby este activitatea febrilă care dom-neşce în oraşe, intensitatea iritaţiunei nervosc şi gradul ii înaltă alu activităţii intelectuale — iată biciulă omenire! de prin oraşele mari. După opinia autorului cu câtă civilisaţiunea se măresee, cu câtă reformele radicale fmbunătăţescă sfera igienei sociale cu atâtă mortalitatea în oraşele mari ’şl urcă nive-ltilB seă. Aşa de eseuiplu ună faptă ftirte originală pe care ’lă analistiză cu o rigtire pătrunţlSttirc au-torulti citatei cărţi este resultâtuln dobândită prin reconstruirea vechiului Paris, cândă. în loc de strade strimte, infecte şi case npsâuăttise, Napoleon ală IlI-lea a ordonată se se facă strade largi, bine aerate cu reservoriuri imense de aieră pe bulevarde, pieţe — atunci mortalitatea Parisului în locă se scadă s’a şi urcată. Ună singură faptă contrazice în aparenţă ttite cele privittire la degenerarea populaţiuneî de prin o-raşe; sti scie că statistica generală ne declară că nascerile în oraşe suntă în generală mal numertise de câtă îu sate (2^, dară, cum amă 0. Strada LipiscauT, No. 00. Pe $ioa de 22 Februarie 1882. Cump U «/• i* o 10 \ °i o 88. 87. A 97. 100. 100. a 98.°U 101. '/a 214. 29. 295 1400 92 W/|, Reuta amortibilă. . . . Renta Românii .... Obligaţiuni de Statîi. . . Obl. căii. fer. rom. Regale . Scris. funciare rurale . . » urbane . . Imp. municipala .... » Cfweî pens. 300 1. . Impv. cu prime Buc. (bil. 20) 1. . Acţiuni «Dacia» 7500 1. bnc.) . Âcţi. Băncei Naţiou. Roin. . . Scris. fonc. urbane 6°/0 . . . Obligaţii eşite la sorţi 6°/„ Obligaţii de Stată 6°/0 » Căiloră fer. rom. Regale 8°/0 » Domeniale . . . 8° 0 » Municipale 8% . Reuta amortizabilă Cupoane De Benin Română exigibilă . > Obligaţii de Sta tu 6° 0 . > • (Jftile fer. Rom. Reg. » » Domeniale exig. * » Municipale . . . » Scrisă, f. vnr. ţi urb. exig Diverse Aură contra argintă..............j ■ » Biletele Hypolec. .|3.8/4°/0 » » » de B. N. a R.‘ "•* Fiorini val. Austriacă. . . . 210 Mărci germane....................123 Bilete de bancă francese ... 99 t'ursiiliî din Viena 4 Martie. Napoleonulfi..................... 9525 Ducatuln......................... 561 Oursulfl din Berlin 4 Martie; 6°/0 Oblig. căiloră fer. rom. noi 101.70 8°/„ Oppbenheim. . . . 109.50 * ursulil din Paris 4 Martie 5°/0 Renta română................ 86 50 8°; Guilautne Ormodg, Consilierii Domnu G. C. Philipescu, » j| » Vasile Pogor, » Teodor Hosetti, » Ghr. L. Zerlendi, Constantin Zappa, Consilieră .rai c ursii iu 8°/0 Oppenheim 7°/0 Stern . . Londra 4 Hârtie Viena la vedere Berlin la vedere. » 3 luni . Paris la vedere . » 3 luni . Londra la vedere. » 3 luni . •Schimb fi 2i, o " '8 O 212 125 100 FI. Mărci > Franci Conformii cu art. 66 din Statutele Societăţii, consiliulfl de adiuiuistra-ţiune deschide o subscipţiune publică peutru 7500 acţiuni, reservate publicului de către fundatorii societăţii. Fundatori aQ versatil tn fura la Banca Naţională a României 25 la sută ala întregului capitala din prima emisiune, precum şi conforma art. 65 din Statute 5 lei de fie-care diu cele 7,500 acţiuni reservate fonda-torilora. Subscripţiunea va fi deschisa în filele de 4, 5 şi 6 Martie st.v. an. cur. la 10 ore de dimindţă pfinS la ore sera, pentru suma de : ^dpte mii cinci sute, No.'7500 acţiuni în valdre nominală de 200 lei \a aura, fie care acţiune. Preţuia de emisiune ala acestora acţiuni s’aa ficsatu la lei doud sute trel-ţjeci 230 în aura de acţiune. Sub seripţiunea va avea loca: în Bueurescl îa d-niî Chv. L. Zerleudi, strada Smărdan, M. Germani şi fii, strada Sraârdan; fraţii Al. H. Elias, piaţa Sf. George; In Iaşi, la d-niî 1. Neuschotz şi comp. şi A. M. Bykc şi fiii, piaţa Sf. George. Subscripţiunea se va face prinţi-’o declaraţiune către menţionatele case de Bancă şi prin depunerea vfirsămfintuM ficsatfl mal joşii. Subscriitorula va primi o reeepisă couţinSndQ numflrnlfi acţiuni lorii subscrise şi alil banilorfl depuşi. Aceste recepise vorfl fi preschimbate în titluri provisorii nominative de 1, 3, 5, 10 şi 20 bucăţi acţiuni, îndată ce Consiliulfl de administraţiune Va fi făcuţii repartiţiunea. Yersămdntulfi sumei de 230 lei se vor face în aur în următorul mod : Iu momentulii subscri pţi unei, 50 lei. îndată dupg repartiţ-ie, adică la 15 Martie, 30 lei, (duplicare plată se vorfl libera titlurile provisorii), la 1 Aprilie a. c. 50 lei, la 15 Aprilie a. c., 50 lei, la 5 Maifl a. c. 50 lei. După ce se va fi efectuata ultimulfl vdrsâmântQ, titlurile provisorii no-mative se vorfl preschimba In acţiuni definitive la purtătorii. Ddcă subscrierea acţiunilorfl va trece peste suma destinată pentru emisiune, repartiţiunea va fi făcuta în proporţiune cu acţiunile subscrise. Subscrierile pâng la (10) cjece acţiuni daţi djreptfl la uufl votfl (art. 48 din Statute). Subscripţiunea va fi închisă îuainte de teruienulfl ficsatfl, îndată ce intrega emisiune va fi acoperită pviu subscrieri nereductibile. Repartiţiunea va fi publicată de Consiliulfl de administraţiune celQ mulţii, în 5 <)ile dup£ închiderea subscripţiunel. In casfl de întârziere în vărsă minte, se va procede couformfl cu Statutele publicate prin Monitorulu Ofiăalu No. 245. In virtutea Sta-tutelorfl, totil prisosulfl resultâidfl din subscrierea acestoril 7,500 acţiuni peste preţuiţi lorii pari, va românea în folosulfl Societăţii şi a nume : 5 lei de fie-ca e acţiune pentru cheltuelile de prima instala-ţiune şi de fundaţiune ii 25 lei de acţiune pentru imediata formare a fondului de reservă. Societatea "Naţională» de asigurare va lucra derfl cu capitalulfl primei emisiuni, vexată pe deplinfl, fără ca sS fie grevată cu chelr tuell de fondaţiune şi de instalaţiune, şi av&ndft chiarfl diu " CONSILIULt DE ADMINISTRAŢIE Domnu Jancu Marghiloman, Preşedinte Domnu Menelas Ghermani, Consilierii Domnu G. V. Philipescu, Consilierii » Dimitrie Sturdza, Vice-Preşedinte » Petre Grădişteam, > » Fosile Pogor, » » Emil Costinescu CofisilierQ » N. D. Moroianu * » Teodor Bosetti, » » Mihail FumOa, » » J acques Neuschote, > » Chr. L. Zerlendi, t ' 1 » Jacques Elias, » » Guilaume Ormoăy, » » Constantin Zappa, t-3/* ’/o 210 2V/o 212 125 100»/a 5°/o 8°.' FI. Mărci » Franci > De dată în tăere două păduri din comuna Pietroşeni, judeţulă Mus-celă plaiuld Nucş6reî, îu depărtare ca la 30 chilo-metre de gara Piteştii, drumfi practicabilă şi şosea cea despre apusă cale 1,000 pogăne, conţine, ste-ja i de d<5ge pâne la traverse, anini, fagi şi alte lemne pentru blănî, cbiristele şi rotară; cea despre res irită numită Sâlbişu cale 700 pogdne de aceiaşi calitate de arburi. Amatorii se potu înţelege cu pvo-pietaru îu comuna Pietruşani seu îu Câmpu-lungă. Conformii cu art. 66 din Statutele Societăţii, consiliulă de administra-ţiune deschide o subscipţiune publică pentru 7500 acţiuni, reservate publicului de către fundatorii societăţii. Fundatorii afl vărsată In aură la Banca Naţională a României 25 la sută aici întregului capitală din prima emisiune, precum şi conformă art. 65 din Statute 5 lei de fie-care din cele 7,500 acţiuni reservate fonda-toriloră. Subscripţiunea va fi deschisă în (jilele de 4, 5 şi 6 Martie st.v. an. cur. la 10 ore de dimineţă până la ore sera, pentru suma de : Şdpte mii cinci sute, No. 7500 acţiuni în val6re nominală de 200 lei în aură, fie care acţiune. Preţulă de emisiune ală acestorQ acţiuni s’afi ficsată la lei doue sute treizeci 230 în aură de acţiune. Sub-scripţiunea va avea locă; în Bucuresc! la d-nil Chr. L. Zerlendi, strada Smărdan, M.'Germani şi fii, strada Smârdan; fraţii Al. H. Elias, piaţa Sf. George; In Iaşi, la d-nil I. Neuschotz şi comp. şi A. M. Bytc şi fiii. Subscripţiunea se va face priutr’o declaraţiune către menţionatele case de Bancă şi prin depunerea vSrsămfintuluI ficsată mal josă. Subscriitornlă va primi o recepisă. conţinăndă numărulă acţiuniloră subscrise şi ală baniloră depuşi. Aceste recepise voră fi preschimbate în titluri provisoril nominative de lr 3, 5, 10 şi 20 bucăţi acţiuni, îndată ce Consiliulă de administraţiune va fi făcută repartiţiunea. Versîtmântulu sumei de 230 leî se va face în aur în următorul modă : In momentulfl subscripţi.unel, 50 lei; îndată după repartiţie, adică la 15 Martie, 30 leî, (după care plată se voră libera titlurile provisoril); la 1 Aprilie a.c. 50 lei; la 15 Aprilie a.c., 50 lei; şi la 5 MaiQ a. c. 60 lei. După ce se va fi efectuată ultimulă vSrsâmântă, titlurile provisoriMno-mative se voră preschimba în acţiuni definitive la purtătorii. Decă subscrierea acţiuniloră va trece peste suma destinată pentru emisiune, repartiţiunea va fi făcută in proporţiune cu acţiunile subscrise. Subscrierile p&râ la (10) . 6E denberg, Calea Victoriei No. Îâ5 şiila Depositu Iîngă gara Tlrgoviştea. AL1MENTAŢ1UNB SDTRITIDN»1 VIN & DB & CHAPOTEAUT CB PEPTOHE DE PEPSINA (T.ARKE DE VACA DIGERATA ŞI ASIMILABILA) Când alimentele ajnngin stomac, snnt transformate de sncvl gastric tntr’ui substanţă solubilă numită Peinone cari, transportată in totc părţile corpuiui prin intermedierul vineleor, servă a forma cesăluril.e nottre : muşchii, 6se, nervi, lnlreţiind In acelaş timp viaţa şi sănătatea năşiră. Numerhse experienţe au stabilit că, tratând carnea de vacă (cel mai bun aliment) prin sucul gastric extras de Ia animale, se obţine nn produs lniocmaiu ca aceia ce se formează in stomac conform legei naturei. AcâstS. ca~ne de vacă, digerată asociată unui vin generos şi plăcut constitue vinul de peplone pepsic al lui Chapoteau, preparaţie ce are proprietatea a hrăni atunci chăr când slomactt) este incapabil a putea efectua nă digestiune. El este mult mai activ de cât vinurile ce conţin exlracturi sau Şe-muri' de carne, că mai mare parte incapabiile de că mai mică putere nutritivă. Vinul Chapoteau este recomandat convaleţcenfilor, anemicilor, diabeticilor, personelor slabe, acelora ce suferă de stomac (gastralgii, etc.) şi snnt desgustat» de ori-ce aliment, precum şi acelea ce nu mai au nici-uă putere şi snnt slăbite prin nă muncă pră mare, ori prin excese, friguri, dysenterie, maladiile peplu lui, afecţiunile cancerâse, voiajurile şi lungele osteneli. Dat doicelor, vinul lui Chapoteau, măreşte abondenţa şi puterea hrănităre a laptelui; greutatea copilulni creşte pe fie care dii tnlr’un mod surprinsător. La copit in vama de jos şi la adolescenţi, el provbcă creştere* şi ogmenteaijă vitalitatea. Este indispensabil a se cere ţi pretinde ca pe fie eare flacon cu vin de peplone pepsic, *4 ecsiste marea (abricei ţi iscălitura Chapoteau, pharmacist de prima classă in Paris, 8, rne Vivienne. Acistă preparaţiune se găseţte in deposit ţi ie vin-4are la DB,Pkarmaciţli ţi droghiţti, notaţi mai le vals i Bucureşti. Pharmacia P. Bras. Braila. R. Petzafis G. Kauffmes,si Drogueria. Jassy. A. Racovitz. Gheorgiadis. Turnu-Severm V. Schwab. 1 Bucmeacî.—-Tipografia Academiei Române (Laboratori! Români) Strada Academiei 26 www.dacoromanica.ro JOUt, 25 FEBRUARIE 1882 în Bucnresci şi districte nirnifernln 10 bani. ANULU XII, Nr. 2940 Preţul abonamentului: pa an 24 lei, pe 6 lnnl 12 lei, pe 3 luni 7 lei; In districte: pe an 30 lei, pe 6 luni 15 lei, pe 3 luni 8 lei. Ori-ee abonament® ne însoţiţii de valora se refusă. Abonamentele se face numai la 1 si 15 a fie-căre“ luni. Directorii: I6n C. Fundescu. Pentru abonamente reclame şl anuncînrî, a se adresa la Administraţînne. ŞTIU DA NOUA Nr Pentru Pranoia : la Societc Havas, Laffite & Comp, \ Pentru Austria şi Germania, numai la Adolf Steiner 8, Place de la Bourse, Paris, j ‘ Hamhnrj/. (Germania de Nord). Pentru Anglia : la d-nnl Eugene Micoud, 81 Fleet Pentru Ungaria la d-nulu Moritz Wiets, In Buda-Street, E. C. ' ţ Post, Servitenplatz. Preţul® anunciuriloru : linia mică pe pagina IV, 25 bani, reclame pe pagina 111, 1 leu, pe a II, 2 lei şi pe a I, 3 lei. Pentru rubrica, inserţii şi reclame, redacţia nu e responsabilă Epistolele nefrancate se refusă şi articolil nepublicaţi se ard*. Administratorii : I6n C. FundeSCU. i»MMraiwjnT\v: «zt. -zzaacttmari >* ‘ r>j3tvaer. vrfybt: SCIRI TELEGRAFICE (Senriciulu fiarelor® streine) Praga, 6 Martie.—Unii corespondinte din Viena al ii farului Bohemia, care este de ordinarii bine informaţii asupra intenţiuniloru ce domnescâ prin cercurile oficiale se esprimă în urmâtorulu chipu : *Jocuia făţarnicii aici comitelui Igoatieff se manifestă prin aceea, că permite limbagiulQ celfl aspra alQ ^iarelorQ rusesc! contra Austriei sub pretextulfl că fiarele n’au nimicii de comunii ca g vernulu. Din bună norocire reoa voinţă nu merge mână în mână cu putinţa. Situaţiunea nu pdte fi readusă la aceea din naintea tratatului de la San Stefano. mentulQ a venită pe neaseeptate, totuşi o mulţime colosală de flraenl împlea spuciul ii dintre Konak şi Scupciuă. Membrii Skupciueî se. reîntărserâ la 10 ore şi jumătate la Parlamentă şi vice-preşedintele publică ridicarea Serbiei la rangulă de regată, sub guvernulă regelui Milan I ală Serbiei. liisauo, 6 Martie — Comandamentulă supremă ală insurecţiunii a daţii ordină să nu se comită crugiimî faciă cu soli,, jiî luiţl piisoaierl. Ei tre-bue se fie trataţi ca prisonierl de resbelă şi hrăniţi în ţigară. ■ iiiid ! 1 «celorfl mal limbuţi şi mal abili : ecă adevă-«rata democraţie.» Astfl-felfl derfl, la 1 Ianuarie, d. Păucescu ue declara susfi şi tare că nu voesce scutiri şi privilegii pentru familiile avute — pe cele istorice le lâsărafl la o parte, de vreme ce nu prea se pomenesefl — şi că «liberalismulu constă în libertate egală pentru toţi.* Câta pentru pasagiulfl celfl d’aifl douilea, că suveranitatea se cuvine celorfl cu «talentfl,» celorfl cari «muncescfl» şi cari aretă «devotamentul către ţeră,» apoi este eestiune de a-preciare ddca se cuvine pretinşilor!! conservatori acestă suveranitate. d’a mal spune prin presă că ceremfl asemenea lucruri. De altă parte ânsă trebuie să’l dămti dreptate reacţiunil, de vreme ce ea nu pdte trăi de câta sugrumândfl clasele de josfl. De aceea noi n’amfl cretjutfl nici o iotă măcarfl din cele ce ne spunea d. Păucescu, în Timpulu de la 1 Ianuarie. Atunci amfl rîsfl de reacţionari, erfl astăzi îl plângemfl. Earfl la tdte vorbele lord cele frumose de liberalismil, democraţia şi altele, doi le respundemfl : «năravulfl din fire n’are lecuire.» Statele balcanice n’aă trebuinţă de vr’o altă liberare şi nici o dorinţă d’a deveni satrapii rusesc!. In acesta se află o linisce pe care o împărtăşesce cu tfltă sinceritatea cel de prin cercurile diplomatice seridse; căci în politica practică nu este opritorii aceea ce doresce şi pdte turburătorulă, ci a-ceea ce pdte şi Vuesce. Eracovla, 6 Martie.—O telegramă din Peters-burg, publicată de Kuryer Warszawski, dice că generalului Skobeleff i se va lua comanda corpului al patrulea de armată, care se află în Miu3k şi va fi însărcinată cu lucrările din comisiunea pentru reorganisarea afaceriloră asiatice, fiarelor din Varşovia li s’a interzisă cu cea mal mare asprime d’a publica discursulă ţinuta de generalulă Skobeleff acolo. Berlin, 6 Martie.—Montagsblati anunţă urmg-tdrele din Paris: «Principele Hohenlohe a declarată d-lul de Freycinet, că actualulă cabinetă fran-cesă pdte fi in totă momentulă sicură de bunele servicii ale Germaniei în cestiunea egyptenă, ddcă Francia va ţine sdmă de justele interese ale Sultanului. De altmintrell nu este penă acum în ces-tiune de câtă o înţelegere generală a puteriloră, deru nu şi o întervenire armată. Paris, 6 Martie.—piarulu le Temps desininte scirea despre comande francese de arme în străinătate, şi mal alesă la Werndl în Steyr. D-lă Werndl a venită de curândfi la Paris num^î spre a presinta Franciei puşca cu repeţitoră po care a îmbunătăţit’o. Pentru asemenea arme, d’o invenţie proprie, d-lă Werndl n’are nici ună concurentă întru câtă se va dovedi că ea este trebuin-cidsă. S’aă comandată în adeveru în Austria săbii în anulă 1876, ddră acum nu, şi nici nu este măcartt vorbă despre comande de arme în străinătate. In schimbă 9’aă făcută de curându comande seridse la trei industriaşi francesî de arme. In străinătate nu s’aO comandată de câtă trau-3formarea a o sută pusei în sistemă Vetterli. •o/ Pctorsburg, 6 Martie. — Generalulă Skobeleff a cărui sosire era asceptată âncă de Vineri, a sosită agi dlmindţă aci. La gară se aflaă câţl-va militari, Ziarişti şi vc’o cincl-gecî persdne private. In facia gării se adunaseră vr’o doue sute persdne, aparţinândii mal cu seină claseloru necivilisate, care salutară pe generală cu urale. Acesta le mul-ţămi, după aceea-ce poliţia îl fileu drumă spre trăsură. Berlin, 6 Martie. — National Zeitung anunţă că Czarul va veni la 13 ale curentei îu Petersburg ► şi se va aşeza acolo. Belgrad, 6 Martie.—Skupcina presintâ in corpore la 10 ore ditnineţa principelui otărîrea unanimă de proclamarea regatului. Deputaţi unea fu primită de principe, principesa şi priucipele moscenitoră. Principele Milan a mulţămită pentru dorinţa esprimată în numele naţiuni! şi a primită titlulă de rege. Actulă sffemnfl a produsă o impresiune adâncă, tnveselitdre asupra familiei suverane. Regina d’abia putea sg’şl mal stâpânăscă emoţiunea. Priucipele Alexandru fu ridicată în susu de regină spre a putea saluta deputaţiunea şi apoi tu condusă de mareşaiulu Curţii printre rândurile deputaţiloră. Domnesce ună entusiasm generală. De şi eveni- A 80 vedea ultimele scirl pe pagina III BUCURESCI, 24 FEBRUARIE Se gice şi se susţine de mulţi că proverbele suntfl înţelepciunea uaţiunilorfl. Şi noi suntemfl de aceiaşi părere, căci amfl avuta adese ori ocasiunea să constatămfl câtfl de întemeiată este acestă afirmaţiune. Ast-felfl unuia din aceste proverbe gice : «nâravulfl din- fire, n’are lecuire.» In adevăril, amfl vâgutfl mulţi omeni inteligenţi, capabili silindu se a se stăpâni, a-şl ascunde câte unfl năravfl pe care ’lfl aveafl din natură, săfl contractat mal de multă vreme. El reuşea pentru câtfl-va timpii, dării In cele din urmă şi ’lfl dedeafl pe faciă, ne mal pu-tându-se stăpâni. Citindtt Timpulu de Marţi, 28 Februarie, care se Încercă să apere pe d. Păucescu, şi aducâudu-ne aminte de programa publicată tot de Timpulu de la 1 Ianuarie 1882 sub semnătura d-lul Păucescu, ne-a veniţii în gând pro-verbulfl pe care ’lil citarămfl mal susil. La 1 Ianuarie 1882, Timpulu ne spunea că adevăraţii liberali, adevăraţii democraţi din acestă ţeră suntfl numai pretinşii conservatori, erfl în numărulil s6Q de Marţi, 23 Februarie, vorbiudiî despre proiectuld de lege pentru învoieli agricole, presintatfl de d. C. A. Bosetti, gice că aducerea ţărauuiuî cu geanaarmi, ia pogănels boieresc!, nu este o măsură barbară şi trebuie mănţinută in legea cea nouă. De aci resultă două lucruri : şed că astQ-felO Înţelegi! cel de la Timpulă liberalismulQ şi democraţia, şi în acesta casfl putemil să le spunemii nu numai noi dâra şi tătă lumea că se află pe o cale greşită, şefi că la 1 Ianuarie, spre a înşela opiniunea publică, aii scrisa acele vorbe late şi văgândii că- n’au reuşita îşi dări astăgl arama pe faciă şi se aretă na-ţiunel ast-felfl cumil aii foştii, cumfi suntfl şi cuinii vorfl rămânea pentru veciniciă. Noi, cunoscendule dosa de rea credinţă ce aii in el, credemfl că se află în acesta din urmă casfl si de aceea le-amil aplicata pro-verbnlfi : «năravulfi din fire, n’are lecuire.» Spre a nu se crede că esagerămfl întru ceva lucrurile, vomfi puue aci, sub ochii naţiune!, cele ce scria Timpulu de la i Ianuarie 1882 şi cele ce scrie în număru’i de la 28 Februarie, pentrn-ca fie-care să pătă judeca mal bine. In adevăr, ecă ce ne spunea foia conservaiore la 1 Ianuarie 1882, sub semnătura d-lul Păucescu, dându-ne ca unfl felft de programă în care se arăta ce voescil conservatorii: «De o parte, respinge ori-ce ideiă de privi -«legii! şi scutiri în favorea familiilorfl istorice «şi claselorfl avute ale ţăie! ca nelogică şi «vătăraătăre; şi de altă parte respinge cu a-«ceiaşî tăriă ori-ce ideiă de persecuţiune şi a-«păsare contra lorii: liberalişmulu constă în «libertate egală pentru toţi. «Şi crede că suv ranitatea trebuie sâ fie «răsplata acelora cari prin talente, prin muncă, «prin devotamentft către ţeră se vorfl arăta «mal capabili de a o esercita, brii nu prada El aii avuţii în adevăril talentulu d’a goli casele publice, aii muncită, şi âncă multa, ca să facă împrumuturi de 147 milidne, ’şl-afl arătata devotamentulu către teră, încheindfl convenţiunea comercială cu Austria. Acestea suntfl calităţi mari pe cari de faptri numai conservatorii le pott! avea şi pe care li le recundscemfl, derfl nu credemfl că naţiunea le numără printre acelea care trebuie să a-ducâ suveranitatea, cu tdtă afirmaţiunea Timpului că acesta este «adevărata democraţia.» Altil-felfl înţelege Daţiunea română «adevărata democraţia.» Dapă ce văgurătnfl ce ne spunea Timpulu, sub semnătura d-lul Păucescu, la 1 Ianuarie, să vedemfl acum ce ne mal spune Marţi la 23 Februarie, după unfl răstimpfl fdrte scurţii, căci elil este numai de 54 gile. Elfl, vor-bindii despre aducerea ţăranului cu doroban ţulfl la pogonele boerescl, scrie următdrele rîndurl, în numele d-lul Păucescu : «D-lfl Păucescu a gisfl numai că fonnali-«tatea cerută de legea tocmelilorfl agricole, «că adică debitorulfl (ţăranulfl) să fie dusfl «cu sila la locuiri de lucru, nu e barbară «şi nu merită imputările ce i se facil în nn-«mele civilisaţiunil.» Derfl 6re. ceea-ce cere d-lfi Păucescu aci nu este un privilegia pentrn clasele avute ? Nu este 6re d-sea care ne spunea că «libe-lalismuliî constă într’o ega'ă libertate pentrn toţi 1 Unde este egalitatea d-lul Păucescu cândil cere ca pe ţăranii să-lfl aducă dorobanţului de peptfl la pogonele boerescl? Aşa i s’aril face d-lul Păucescu când arii fi d-sea «debitorii» ? Cum se potrivesce cele scrise astăzi cu cele scrise la ântâifl Ianuarie? Trebue să declarămfl aci, că deca acesta arfl fi adevărata democraţia, apoi ne-amfl mal vedea siliţi să căutârail a născoci unfl alţii nnme pentrn principiile nostre liberale şi democratice. Spre a ajunge la culminea ironiei, d-lil Păucescu declară că măsura d’a aduce pe ţăranii de peptfl prin dorobanţii la pogdnele boerescl, nu este o măsură barbară şi nu merită imputările ce i-se facil în numele civilisaţiunil. Adevărulil este, că, în comparaţia cn barbariile comise de reacţionari la Aîesandria şi Giurgiu, unde afl împuşcata pe cetăţeni ca pe nisce dobitoce, acestă măsură pote trece printre cele mal liberale. Privită ânsă din tdte punctele de vedere, ni se pare că ea nici ard trebui să fie adusă în discuţiufle, şi cu atâtfl mal puţinii prin urmare pretinsă să fie aplicată de presa unul' Statfl care este întemeiaţii pe nisce principii atâtfl de liberale ca acelea înscrise în Constituţiunea nostră. Asemene măsuri suntfl în adevăril barbare şi civilisaţiunea le-a condemnatfl de multfl, afară de cea rusescă bine înţeleşii. Nu credemfl că esistă în vre-unfl Statfl din lume măsura ca ţăranulfl să fiâ adusu cu gâr-baciulfl la pogdnele proprietarului, şi de aceea ni se pare că este ruşinoşii lucru pentru noi O depeşă din Belgrad ne-a anunciatil ieri că Serbia s’a proclamaţii regatil. Acesta eve-nimentfl, care are o mare însemnătate politică, din mal multe puncte de vedere, va forma câtă va vreme obiectulQ diseuţiuniî Ziaristicei. Na scimfl cum acestă proclamaţiune va fi primită de presa celor-l-alte State, căci aceia a Austro-Ungariel se arătă încântată. Până la unfl puncta dre-care lucrulfl nu este tocmai grefl de esplicatiî. Este câtă-va vreme de când Ziarele rusesc! mal aleşii, vorbesefl despre formarea nnnl Statfl slavii, care să cuprindă Serbia, Bulgaria, Muntenegru, Bosnia şi Her-zegovina şi avăndfl de suverana pe principele Nikita alfl Muntenegrulul. Tutorii celor-l-alte puteri mari din Europa pdte să le convină formarea acestei confederaţiunî, derfl numai Austriei nu. De aci resultă bănuiala că aedstă putere a lucraţii din răsputeri la proclamarea Serbiei de regata şi de aci trebuie să vină şi marea satisfacţiune ce simte presa austriacă. Milan, ca principe nnmal, totfl arfl fi pututil abdica în favdrea principelui Nikita, ca rege ânsă, nicî-odată. Afară de acestea, chiarri deca s’aril oţărî formarea unei asemenea confederaţiunî slave în peninsula balcanică, dreptulfl de Suveranii s’arfl cuveni mal de dreptei regelui Milan, care s’a apropiata cu totulri de Austria, de câta principelui Nikita, care nu ascultă de câtfl de ordinile Buşi el. Chiarri Wiener Abendpost, organil recunoscuta obciosfl alfl cabinetului din Viena, confirmă presupunerile nostre cândil Zice că «u-«nulfl din cele d’ânteifi motive ale acestei «schimbări în constituirea Serbiei, a foştii do-«riuţa de a consolida basele politicei urmată «în aceste din urmă timpuri de Serbia, pen-«tru binele el». Nici nu mal avemil trebuinţă a spune că politica urmată de Serbia a foştii d’a se apropia de Austria şi d’a nu mal asculta, celfl puţina in aceste din urmă timpuri aşa a făcuta, întru nimica de ordinile din Petersburg. Nu scimfl decă va fiice totfl ast-telfl şi d'aci ’nainte şi decă Austria nu va regreta într’o Şi aceea-ce a făcuta, căci, ori şi ce s’arfl Zice, sângele apă nu se face, ori câtă grabă arfl pune Austro-Ungaria la recundsce-rea regatului Serbiei. Nu trebuie să se creZă că prin acesta voitntt a lăsa să se înţelâgâ că ne pare răii că Serbia a fosta proclamată regata. Din contra, noi suntemfl forte veseli de acestfl evenimente, mai alesă că sârbii, ca şi noi, ’şl-afl vărsaţii sângele lord celfl mal curata spre a-şl dobândi independinţa şi a a-junge aci unde se află. — Unfl corespondinte oficioşii din Viena al foii Augsburger Allgemeine Zeitung, trădeză secretulfl, pentru ce operaţiunile din Herzego-vina, contra dorinţei generalului Iovanovicl, afl începntfl acum şi nu după ce trecea timpnlfl ploilorfl. «Din motive de înaltă politică—Zice «acestfl corespondenta — a cărorfl urgenţă nn «p6te fi tăgăduită, generalulă Iovanovicl a «primiţii de la Vieoa ordinuîfl să începă cât «mal repede, spre a pnne câtfl mai curândfi «unii capîltri insurecţiunii. Se înţelege de si-«neşl că sacrificieie suntfl mal mari, dăr ele www.dacoromanica.ro 2 TELEGRAFUL!} «trebuiesett făcute, spre' a nu fi siliţi sâ fa-“ cernii altele mal mari.» La acâstă scire Neiie freie Pressk adaogă următorele rânduri: «Se pare, de fapt fi. că uuele părţi voescfi a face din insurecţiuhea din provinciile ocupate ună felii de campanie Ziaristică şi diplomatică contra Austriei. N6I dăm în adeveru pucină însemnătate manifestului Ligă internaţionale Re libertăle şi pace din Geneva care va apare acum şi care este adresată pop6reiorfi Europei spre a convoca un congres care se resolve cestiunea herzegovinănă; totfi atâta însemnătate dămfi şi acţiunii anunciată a Societăţi! de pace din Englitera din nuoti fondată. Ceva mai serioşii este în scMmbii faptulu când foi rusesci şi mai aleşii organe d’ale comitelui Ignatieff ridică o asemenea pretenţiune, şi âncă o şi mai mare atenţiune împregiurarea, când ecleroril publicistici ai actualului guvernă englesă, în mare parte Zi'11'0 însemnate din provincie, împrăştie scirea că d-lă Gladstone cugetă a face ca Europa se se ocupe de cestiunea Bosniei şi Herzegovinei. Articolul 25 din tratatulfi de la Berlin rjice espresamente, că aceste provincii voră fi numai ocupate şi administrate, der nu şi anecsatb uo Austria, şi că prin urmare nu s’a stinsă nici o dată dreptulă mariloră puteri d’a supravcghia administraţiunea. După ce ense aceste puteri ’şî-au arătată dreptul loră asupra Egyptuluî şi afi sustrasă ast-felă acest Statfi de sub influinţa directă a Engliterei şi Fraudei, apoi d. Gladstone găsesce că este nemerită d’a dovedi puterilor, la ce păte conduce faptulă d’a renunţa Europa le dreptulă ei de supraveghiare. Nu ne-arO surprinde nici de cumil sg V9-emfl pe Europa ocupându-se ceva mal multă de cele doug provincii ocupate, căci ea ară fi :n dreptulă ei atunci. Se pdte şg i se facă Austriei acestă petrecere bine meritată. — O telegramă din Londra publicată de Neue , 'reie Presse de la 5 Martie, ne dă ur-mătdrele amănunte în privinţa atentatului asupra reginei: Acum, în urma adunării tutor datelor asupra personalităţii şi vieţeî lui Mac Lean, pare fârte stabilită că faptul n’are nici de cum ca punct de plecare un motivă politică. Elfi nu făcea parte din nici unu club po-litică şi nu vorbiâ nici o dată despre politică. Proprietara la care locuia în aceste din urmă timpuri, afirmă Că el avea disposiţiuni teatrale şi că declama diferite pasage din «Hamlot» şi «Macbeth». Carac-terulă săă dovedesce maf alesă o âre-care asemănare cu omorîtorulu Lefray din drumurile d6 feră. La interogatoriulă de aZi elu a dată probe d’o mare şiretenie şi o mare capacitate d’a judeca dreptă’; elă voia cu orî-ce preţu să facă pe martori a declara, că nu’şî a îndreptată pistolulă către regină. Elă întrebă apoi pe martori : «Nu este aşa că m’amu arătată veselă cândă amă au^it că rtgina nu era rănită ?» Colocatarii săî spună de a-semenea Că Mac-Uâan vorbia fârte desu despre lucrările sâle literare; a scrisă o încercare asupra emigrhţiunk şi a trimis’o d-luî ministru Harcourt; acesta a triinisu la densulă pe ună funcţionară ’îhtr’ună euhipagiă, după ceea-ce se modifică legea asupra Cmigraţiunii. 'Elu vorbea fărte multă despre case de mcrâtorî şi despre închisori, se informa adese ori despre regină precum şi despre chipulu săă de traiă şi loculă şedere! sele. Ună medică de arondismentă din Londra scrieQcă tatălă lui Mac-Lean ’lă-a rugată îq 1874 să declare pe fiulu său de nebună fiind-că ’lă ameninţă cu mărtea şi, a-fâră de acestea, a?ată şi alte urme de nebunie. Cu tăte vestea medicul, dnpă ce cercetă casulu, nu găsi destule motive pentru închiderea liii Mac-Lean, fntr’o casă de nebuUi. La casă cândă se va menţine âcusaţiunoa de omorîtoru contra lui Mac Lean, a-tuncl se păte ca se i se aplice pedepsa cu mărte. Mac Lean este prea Ocheşti, e fărte murdară şi pare Sălbatică, părtă părulă scurtă şi are o frunte Alică. După chipă, pare a avea verstă de 27 ani şi 'âre o ^nălţlubie de 5 jumătate piciăre. D’ALB 1DTJLJB2X 9 vD'-lă casieră Mă1 jud. Covurluiului comunică ministerului de finanţe <5ă perceptorulă comunei Ver-lezu, a nume Iancu Caraman a fostă suspendată şi dată judecăţei pentru că a percepută taxe în mai multă de câtă cele prevăzute în roluri. — In privinţa delapidăreî de Ia percepţia de roşu, despre care amu vorbită şi noi, eitimă ur-mătărele fu Românulă : T*Dnpă cercetările amănunte, 'făcute pene acum, suma delapidată de pcrceptorele coloreî de roşu din Capitală în complicitate cu ajutorulă săă—care s’a sinucisă îndată ce delapidarea a fostă descoperită- -se urcă la 42,000 loi. Ecă, împiegi urările cum s’a descoperită acestă îndrâsneţă şi însemnată furtă. Ună inspectorii financiară, conformă datoriei sele, se duse într’o di la percepţia de roşu ea se inspecteze, ceru registrele, le cercetă şi constată că în casă trebuia să fie, după scripte, o sumă de 3 mii şi câte-va sute de lei. Ceru âpoî să i se deschidă casa gi găsi în ea peste 6,000 leL întrebată perceptorulă de unde avea aceşti bani, răspunse că suntă ai săî şi susţinu că are dreptu să-î păstreze în casa statuliii, cu tăte că inspectorele de mai multe ori îî spuse că acăsta nu-i permisă. Inspectorele mai revăjju registrele, ceru informa-ţiunî asupra sumeloră încasate din taxa de 5°jQ şi i so spuse, cum se vedea gi din registre, Că de. Eforia spitaleloră civile să încasase 24 mii lei din acestă taxă. D’aci, inspectorele care începuse să bănuiescă ne-regularitatea operaţiuniloră percepţiei; se duse la Eforia spitaleloră s’acolo află că acea autoritate răspunsese percepţiei nu 24 ci peste 39 mii lei, deru u’avea chitanţe de câtă pentru 24 mii. Bănuiala inspectorului’! devenise acum sicuranţă gi elu se duse din nuoă la percepţie unde — pusă priu ceea-ce scia pe urma delapidării-^o putu dovedi în modu neîndoiosu. Autoritatea judeeătorescă chiemată, constată că perceptorele trecea în chitanţele ă souches din registru alte sume de câtă cele adevărate care să treceaft în chitanţele ce se liberau celoră ce yăr-saQ bani. Perceptorele e arestată şi instrucţiunea urmeză.» SCKISORÎ DIN BULGARIA Corespondenţă particulară a TELEGRAFULUI iSotia, 19 Februarie. Yă aduceţi de sicură a-minte conversaţia mea cu d-lă Caraveloff, pe care v’amă descris’o la moment chiară, şi care a avută locă imediată după celebra adunare diu Sistovo. Şefulă de atunci alu partitei liberale între altele ’mi-a ţlisu : — Nu va trece unu ană şi bietulă principe cu sfetnicii săî, golindă pene la fundă visteria statului, voră fi nevoiţi să se adreseze ără la partitulu liberală pentru a umplea casa. Perspicacitatea omului de stată s’a adeverită cu desăvîrgire. Ce ’edemă în realitate ? Principele Bat-tBnberg nu mai scie ce să facă, sfetnicii săî nu mai voiescă să râmâie la putere, şi acesta din oausă că sciă bine că serviciile loră nu voră mai putea fi răsplătite într’unu. modă dorită. Generalulă Ehren-roth a plecată chiară imediată după adunarea de la Sistovo; acestă vulpe de pe ţărmurile Balticei, acestă germană rusofilă a înţelesu fărte bine că tocmai atunci a fostă momentulu oportună pentru a pleca, luândă, bine ’rţelesă, cu sine partea leului din visteria statului. linU bancheră din JBu-cure&ă scie ceva despre acesta, fiindă-că prin mâna sea s’a transportată din Bulgaria o sumă de peste ‘9,000,000 ruble. Ună omă fărte apropiată pe acel timpă de cerculă restrînsu alu curţei năstre, ’mi-a Zisă că scirea acăsta nu este adevărată, şi că suma trămisă la Biicuresci uu este alt-ceva de câtă averea propriă a generalului rusă. Cine mai scie? Şi acăsta păte să fie-; a! generalii ruşi suntă fărte bogaţi se vede, gi ce este şi mai multă, aă să vede obiceiulu se părte tătă a-verea loră cu dânşii. D-lă Ehrenroht plecândă în Bulgaria ’şl-a luată cu sine aprăpe ună milionă de ruble ; ei, ca unu omă de fcrâbă elă nu le-a cheltuită, gi plecândă din ţâră le-a dusă cu densulă. Ce păte să fie mai -naturală ? I După Ehrenroth veni la putere Remelingen, care şi elfi, se aude, pleacă, declarândfi că nu mai are ce să facă la noi. De sigură că şi acestă din urmă va lua cu sine averea sea prâpriă. Câtă de mare este ea?! — Nu se scie, deră ceia ce nu se scie acum, se va da pe faţă mâine, şi prin urmare voiă ■ afla la ună momentă ăre-care şi averea acestui ex-ministru .... Aşa dâră visteria statului, cum v’amă.Zisă, este gălă. Consiliulă de stată, care avea datoria să o umple s’a dislocată, d'-nii Drineff şi Bclabancff aă refusată se intre în combinaţiunea princiară, acestă refusă a sdruncinată cu desăvîrgire planulă guvernului autocrată, care 's’a înfiinţată după adunai ea de la Sistovo. Omenii cari aă rămasă în consiliulă de stată nu suntă capabili de locă a împlini tăte cele trebuindâse pentru a reorganisa statulu în banchrută. Organulă partitei reacţionare Bolgarsky Glăs este aşa de supărată contra bietului Drinoff (ex-profesorulă din Charcoff), care a acceptată catedra rusă în locu să ie loculă în consiliulă de miniştrii, că într’unulă din articolele săle Zice, adre-sându-se la fostulă omă de stată bulgară, urmă-tărele cuvinte aspre. «A, aţi fostă datoră d-le Drinoff, să înţelegeţi înainte de tăte că, venindă în ţe'ra văstră, veţi avea a împlini sarcini grele; nu numai trandafiri suntă pe calea unui patriotă ci şi spini. .- . .» Organulă reacţionari loră de sigură a voită se Z^ă ci şi spioni, deră a greşită. ţ)ică a greşită, fiindă-că, cum se aude, d-lă Drinoff a retuşată să participe în guvernă, tocmai din eausă că d-lă Remelingen l’a înconjurat#, şi pe densulă ca pe ceî-l’alţi, de o turmă întregă de spioni, acesta a blesatu pe fostulă profesoră, care creZu că a scăpată în fine din mâinile spioniloru, părăsindh sfînta Rusiă .... In momentulă de fhtiă guvernulu nostru stă fărte răă. Partitulu conservatoră s’a unită cu desăvârşire cu partitulă liberală, declarândă că pentru ună momentă programele particulare ale ara-beloră partite trebuie lăsată la o parte, pentru a lucra într’ună acordă comună contra inamicului comună. Cine este acestă inamică?—Guvemulă actuală de sigură. A, domniloră conservatori, aţi gustată prin urmare din supa ce aţî preparată singuri şi v’aţî convinsă că nu sunteţi Jbuni bucătari! Ense cam tâi'Ziă, acum sunteţi nevoiţi a mânca ceea-ce aţî gătită. Partitele unite ’gi au luată numele de partitulă radicală. Naturalminte, că botezându-se cu acestă nume patrioţii noştriî nu credu a ’şî însuşii ideile radicale şi nu pretindă de Ioeă la stindardulă ra-dicalilorQ din Occident, ba din contră radicalismulă loră se mărginesce strictă în sfera aspiraţiuniloră patriotice. După părerea mea numirea partituluî, compusă din ambele grupe, de partitulu naţională ară fi fostă multă mal potrivită, deru în fine se nu ne certămă pentru aşa mică lucru. Fie si radicală cu condiţie ensă se iăsă unu lucru bună din a-câstă unire. Este bine înţeleşii că unirea n’a îm>-brăcişâtă pe toţi gi că suntă elemente, atâtă con-servatâre câtă gi liberale, care ’şi aă păstrată autonomia loru respectivă, deră compunerea loră actuală e prea săracă, ca să fie oportună să vă vorbescă despre dânşii. Omenii ca aceia cari scriă în Ziarulu «Bolgarin» aparţinăndu ori şi cărei partite politice, nu facă de câtă ruşine celoră sub stindardulă căroră să ascundă. A, infamia n’are drapelu X Partitulă uniune! a luată urmetârea devisă: «josă liberalii, josă conservatorii, Bulgaria are trebuinţă de patrioţi !> Cam curiăsă devisă !... Dâră să trece mă şi peste acesta. După unirea făcută la Târnova, a avută locă ună mare meetingă, şi pe cândă unulă din oratorii a rădicată tâstulă pentru constituţie, mili tarii strigară: Ura!... Indignarea contra guvernului ‘cresce ; Zancoff, a-restată şi pene acum la Yratsa, primesce mereu felicitări din partea sateloru şi oraşeloru. Ca modelă ală acestoră felicitări vă daă aci adresa primită Zilele din urmă de acestă martiră ală partituluî liberală. «Stimabile d-le Zancoff, Vratsa. Junimea din Horno-Orehovska gi Lesovsca fiindu T6rte întristată din causa arestaţiuneî d-văstră, vă trimite espre-siunea indignăreî săle contra unui asemenea faptă gi doresce se vă vaZă câtă mai curândă liberată, pentru a vă pune eră la luptă pentru constitu-ţiunea călcată în piciăre. Să trăiescă bătrânulă lup-tătoră !» Zancoff a devenită martiră, fruntea sea este încoronată cu araola nemuri ţâre a martiriloră pentru libertate. Unde să află d-lu Caraveloff ?—Etă cestiunea ce ’gî o pune ori şi cine aci. lvanovicl ACTE OFICIALE Se promulgă legea prin care se decide că furniturile necesare armatei, pentru annlu bugetară 1882- 83 se voră putea contracta de d-lă ministru de resbolă, în limitele fonduriloră alocate pentru aceste furnituri în bugetufă'a-nului curentă. 3e publică decretulă prin care se aprobă a sc iua-ptin ririnlcntă suina de 35000 lei, înscrisă în bugetuln presta-I fiuniloră din-jud. Dâmboviţa, pe eserciţiulă 1S82—83, la cap. 1, § II, art. 8, şi a se adăoga la art. 9 acelaşi «api-tolă şi paragrafă, pentin constrncţinnî şi reparaţiuni de şosele judeţene cu bucata pre-sum şi pentru alte lucrări de artă dupe liuiele judeţene şi vicinale. D lă M. Berechet este numită revisoră ălă iiapdsitelOrâ spîrtâsSloră în plaâa Cricovu, jud. ‘Brah iva. —....— . ■ ■ .... ---------------- Insnrecţinnea Serbiloru din sad- vest Coresfondinţă specială a §,iar ului «Serbsca Neeavisimost» Cetinie, 3 Februarie 1882 In uăptea de 27 spre 28 ale luneî trecute, oştirea austriacă începu operaţiunile sele de ofensivă contra crivosciauiloră din trei părţi gi anume; O colână a oscirei de Ta Risano- spre Cnez-do, a doua de la Peratto spre Ledeniţa şi a treia de la Do-brota spre Orahovaţu. La Ledeniţa şi Cnez-do oscirea austriacă fu întâmpinată numai de caraulele crivoscianilor, şi cari, în amândouă posiţiumie au fostă în numără numai de 40, Spre a nu fi surprinşi de atacurile nopturne ale austriaciloră, s’a desfăşurată lupta între eî d’abia în revărsatulu ^il0i şi care s’a terminată cu acesta: că austriaciî isbutiri a-gî conserva posiţiu-nile, perZândă morţi şi răniţi 2 oficieri şi 18 soldaţi ; din partea crivostianilorfi căZu unu ostaşă mortă şi nici ună rănită. Alu treilea atacă operată spre Orahovaţă, a fost mal desastrosu pentru austriac!, unde au perdută 38 soldaţi morţi şi răniţi, ună căpitană şi uuu ofi-cieră mortă gi ună oficîeră rănită. Din partea Ore-viceuiloru n’a fostă nici morţi, nici răniţi. Toţi răniţii şi morţii austriac! suntă aduşi în Cataro. In trecerea prin Risano, soldaţii austriad omorîră douî cetăţeni pacinici şi pe alţi doui i au rănită, din care causă 15 locuitori din Risano se refugiară spre insurgenţi. Oscirea austriacă se fortifică în posiţ-iunile ei gi se pregătesce la ună atacă decisivă, dâră şi crivos-cianii nu stau cu mâinile legate, întărescQ şi ei posiţiunile loru gi aştâptă ajutâre din Herzegovina. In Herzegovina, stăpânii cei bine-Voitorî ai ocu-paţiuneî, stau şi ma! răă, căci acolo pe fie-eare Z* se întâmplă loviri fărte neplăcute pentru dânşii, şi afară de acesta, forţele resculaţiloră creşte pe fiecare Z> §i 03110 pentru momentă se află împărţite astu-felă: O cetă este comandată de Stoian Covacevicî, gi care se Dumesce «ceta sburătâre». A doua, de Pero Tunguz gi Salco Forţa, (amân-duoî renumiţi de bravi). A treia, de Mrdac Lubuvici. A patra, de Vaso Buha. A cincia, de Hamed Dedovici, fostulă Bimbaşa din Nevesinie. A şâsea, de Smail-Beg Cenghici. A şâptea, de fîasan-Beg Sabliţa. firă comandantu peste tâte aceste cete este Be-chir-Beg Cenghici. Foiţele de luptă se numără la 3,000 de combatanţi, cea mai mare parte bine înarmaţi gi aprovisionaţl cu muniţiuni. Organisaţiu-nea loră este identică cu aceea a gardeî naţionale din Serbia gi Muntenegr î; aven dă •: comandanţi, sub-comandanţi, oficeri, sergenţi gi căprari. In lupta care a avut loc filele acestea în Gatco, la Calinovici, au participat 500 de insurgenţi şi 700 soldaţi austriac!. Dupe o scurtă combatere, soldaţii fură risipiţi de către insurgenţi şi goniţi peuă la Focea trei dile fneputendu-se refugia în Metohia), mulţi diu soldaţi aă căZută morţi, eră reStulă a găsită scăparea în Focea. In acea luptă s’aă distinsă: Begi Cenghici, Yasa Buha, Hamed Dedovici, Risto Bacoci, Alecsa Şntici, Iovan Şavicî şi loco Covaci, căci fie-care din ei ’i aă gonită cu bangiarulă în mână şi câte 2—3 capete aă tăiată. Imprejurulă Drinei şi întregului Cadilâc al Fo-ceî, tâte întăririle şi fortăreţele austriaco le-a ocupată Stoian Covacevicî, a cărui misiune este ca se desfăşure şi se lăţăscâ insurecţiunea chiară şi prin presiune. Elă ’şî-a îndeplinită cu succesă acestă misiune, căci întregulă Cadilâc fie Focea se află astă-Zi răsculată la arme. In fortăreţele Tientisti şi Huma peste 80 de soldaţi aă căZut prisonieri, pe cari desarmându-î îî aă trimisă la Focea. Luptele de acolo ce pe fie-care Zi se succedă, suntă favorabile insurgenţiloră. Focea este împresurată din tâte părţile de către res-culaţi, sub zidurile ei s’aă începută lupta care -âncă dureză si se ascăptă căderea ei. Tunguz gi Forţa ţină posiţiunile între Gatco Nevesinie, Zagorie şi Bielina, misiunea loru este de a opri strecurarea fiovisiuneloră în Gatco-care se află împresurată. Resculaţii se aprovisioueZă din cele predate de la austriaci. S’a răspândită sgomotiilu că, cunoscuţii comandanţi şi heroî aî insurecţiunei trecute :şi; aî resbe-lului, se rescâlă, şi cari sub comanda loră aă pe cei mai esperimentaţ! herci jHerţegovineft! ei foiţele principale ale Herţegoviuei. 'Pene acuma se confirmă scirea numai despre ‘Pop Pero Radovicl că s’a resculată, deră se amintesce şi despre ’cel-l-alţl. Ori-ce se va maî întâmpla vă voiă anunţa la timpă. 3DX3ST 9 Din comuna Văcărenî, plasa Măcin, se scrie către Z‘31'ulă Vocea Covurluiului din partea unui numără însemnată de locuitori şi proprietari, cari se plângă contra inrel/itoruM de acolo loan Cod rea www.dacoromamca.ro TELEGRAFTJLt 3 I \ că în unire cu unii âre-care translatorii anume Mar-tinovicî Traian, produce cele mal mari scandaluri printre locuitori. _ Consiliulii judeţului Covurluî este convocaţii în sesiune1 extra-ordinară pentru 15 Martie 1882, pentru a se ocupa cu următârele chestiuni ; a). SS se. pronunţe- asupra plauuriloră constmcţjnne palatului şi a casarme! regimentului Xi dorobanţi ; b). Se decidă decă trobue a se urmări procesată intentata de către jjudeţă Statului pentru plata chiriei localului ocupată de casierea generali a judeţului, etc. etc. — Citimii în Poşta că în folosulu incendiaţi-lori, târgului Pălciu se vori da la Galaţi de trupa aflată sub direcţiunea d-ner Fani Tardini doue re-presentaţiî teatrale, una Joi 25 şi alta Duminecă 28 ale curentei. — Toţii acelaşi! (jiarîi scrie că căpitanulă Vala-nescu, fostulu carierii ală regimentului 12 de dorobanţi, este datfi judecăţel pentru delapidare de bani publici. [^Instrucţiunea ară fi dată pe faciă complicitatea a altorii doi militari superiori, ală căroră nume du voimă a le spune pentru momentii, derii contra căroră sperămă că se vor ii lua măsurile necesare spre a se înfrâna abusuri de aşa natură. —Tot Poşta din Galaţi află că căpitanul de port d-lă Pan^eli, în urma unoriî imputări de delapidare do bani publici, a fostă suspendată. Dnă inspectorii financiară este însărcinată cu cercetarea caşului. DIVERSE Marmora, grauitu şl peatra de varii din munţii Bnmbeştî. — Citimă în Vulcanul din Jiu că camă în dreptulă Lainiciloră peste muntele ce desparte Jiu de pârâu Bratculnî, în muntele despre apusă de acestă pârâu, la o distanţă de peste 100 metre, din pârâu în susă, se vede o vînă de o lungim i de unu chilometru aprâpe, şi o înălţime ae 15 metre, de o stâncă de pâtră care este acoperită cu braţjî mititel şi alte esenţe. Acestă vînă este marmoră, de o culâre albă galbenă, a cărei calitate este ffârte fină, pentru motivulă că ea este aprâpe transparentă iŞi prinde ună lustru forte irumosiL Muntele dintre -pârâu Brstcifttfl şi Jiu -este «om-pusă numai din piatră de -vară, -de -o -oualitate -sa-. peniâră. — 3e găsesc"? în , munţii Bumbescl, cuanti-ţăţl enorme de .piatjă de graniţă bastart. ,S’a observată asemenea în veri-o câte-va .locuri, rire-:care mici .cuantităţî de straturi de porţelan, pre-icumă asemenea şi petră de fier?. Noi credem? şi suntem? convinşi că -prefectul? judeţului şi Membrii comitetului permanent, luând? -adu de acestă bogăţie ce se găsesce în munţii Bum-.bescî, -vor? căuta ca, atâtă marmura precum? şi ipiatra de vară, ce se afiă în cuantităţî enorme, ae «e ia şi Sc se trimită şpre analisare. .. * * * Eclipselu solare. — .Iu 'decursul? anului curentă vomă ?vea după spusele astronomiloră mal multe ecliptB ue sâre. ,Eclipsa cea mai apropiată va avea loc? la 17 Martie stilu no?.; acestă e-cljpsă va fi totală în tAsia începând? din Arabia şi finindu-se în ocenulu pacifică, numai . o parte din ea va fi văzută în Francia. A doua eclipsă de s6re va avea locu la'9-10411 şi 12 Noembre, der nu va putea de locă fDesaminată în Europa. In sfârşită în anulă corentă aâtrulă Venus va trece asupra Sâre-uî, şi acestă trecere va putea fi vedută în Francia Ba variaţi Viena. •* •* DnC episodrt din timpnlă nltimnlui recen-Sâurântfi în Rusia. — RJoulu din funcţionarii ou blid, cari făcea recensetriântulăila Moscva poyes-tesce 'irmătorălă episodă în dSovr&Mme jjsvestia» din acel? timpă : «Scena se petrece !întf un? -asilă de nâpte pentru Săraci ((nociJeginiîdonj). IntrândQ găsesce pe ură orău culcată, ’M? trăţjesce. i — Mă scolă, drace, nu me supără. Ce vrei ? me întrebă elă mănieâu- — FaCu receneemântă. — El, apoi ce.vrel.de la mine? — Trebue-ee scriu cartea d-le.personală. — Deră parcă pentru statistica vg trebnie 6re âmenl, credemă că tfavfeţî nevoie de-câtu'-'de cifre. El, n’aveaă de câtă se me numere între cel vil, şi basta. — 'Apoi de numărată,“v’-amăţşi numărată, ideră amă trebuinţă de răspunsurile dy.l la i următârele cestiunl. Individulă abia treţlită din somnă, mă privia cu ochii somnoroşi ; privirea me făcu se me dau înapoi cu unu pasă. — Starea d-vâstră socială? — Doctoră în dreptă de la Universitatea din Moscova, Taranoff, răspunse individulă. — ©cupaţiunea d-.vâstră? — Reţiea!, răspunse laconică dpctorulă în d'ept. — Ei, deră ce mai faceţi? — Ancă ce ?! a repetată omul.fi întrebarea sea, gândindu-se puţină. Am şi alte ocupaţiunî : dejunu câte o-dată, deră fârte rară, fârte rară, pe săptămână de 3 ori. — Driră înainte cu ce v’aţl ocupată. — înainte?.... De multe lucruri... fim fostă advocată, ptocurorfi. — Dâră pentru a bea avâţl trebuinţă de bani ! — E! Lăsaţi-me sg dormu, sunteţi însărcinaţi eu recensământulă şi începeţi a face o anchetă. Şi individulă se culcă din nuofi fără a ’ml mai res-punde ceva. In aceiaşi odaie amu mal găsită unu altă tip curioşii. Intre săracii adormiţi amă băgată în specială de seină pe ună tîneră palidă, cu fisionomia fină şi bolnăviciâsă. La întrebarea mea: cine sunteţi ? tînă-rulă ’mî a respunsu: — Suntfi corniţele von Holstein. — Glumiţi? = Ba nui iată-ve şi hărtiele mele. In adevăr că n’a minţit, era ună comite adevărat şi a servită în cavaleria rusâscă. Mame care ’şî veuţln laicele pilele din urmă s’a descoperită la Lyon (Francia) trişte sgârbâse fapte. O femeie, numită Majjgre primia fete, cele mal multe minore şi în etate fârte fragedă, şi le exploata vânzându-le la diferiţi crini, cari ’şl făceau o plăcere de a săvârşi cele mai desgustâtâre crime asupra aceloră nenorocite copile. Poliţia şi parchetul? informate despre aceste lucruri, merseră la domiciliul? temeiel Hfajgre, unde descoperiră că mal multe mame ’şî ţaă dată pe bani copilele acestei femei, care au fostă speculate. între altele însăşi fata d-nel jUaigre, d-sâra Zoe, în vârstă de 12 ani, a intrată la spitalul? Gfia-rite, în urma maltratâriloră suferite. B’a descoperită ,o -altă fată., Maria L..., a fosta condusă la spitală de âre-ce medicii au constatată nisce desordine, -provenite din .causa .«noră fapte mârşave pe care numai o .imagipaţiune orientală le jpfite îuâhipui. O altă femeie, numită Hinet, ;’şl,a vândută asemenea pe fiică-sa qea mijlocie. Parchetulă instruescp. înstrifiiieiite optice Eecomandămu tutuloră mjlitariloră, âmeniloiă de sciinţă ,precum şi aceloră care ,aă trejjuinţă de instrumente optice şi mai cu semă de binoglurî u-niversale casa specială de instrumente optice a 'fraţilorii Theimer din Apiberg (Bavaria). Aoi se .găsescu totu feluri de instrumente optice ■lucrate cu maliă precisiune şi cu preţuri fârte a-vantagiâse. Acestă,casă posedă mai cu semă binocluri universale din cele mal bune, portative, lucrate în pele câgră şi cu sticle obiective de 43 m. m. .Aceste frumâse iustrumente cu. care ciue-va se pâte -servi atâtă ,1a .teatru,câtă şi pe mare şi pe câmpii, sunt puse în ună tocă fârte elegantă de pele ruseu scă, fie-care bucată nu costă de câtă 15 lei 50 bani, rcela care va cumpăra $0 bucăţi va primi una gratisu. Se nu-se confunde acestă casă vecliiă cu altel-J b asemenea natură. ULTIME SOIRI Serviciulu particularii alit TELEGRAFULUI» (Agepţia TIavas) Belgrad, ;7 Martie. — In proclamaţi unea sea, -ggele „Serbiei declară că în faţa voinţei unanime a poporului a primită corâna regală şi că’ ’şî va .devota ţâţă viaţa -pentru fericirea poporului seu. ,Foi;te de sympatiele Europei întregi, pentru ceea-ce regele el 1î este fârte mnltu recunoscuteră, .Serbia este a-sigurată pentru-viitorii, «flie ca,.noua eră, adaogă ■suveranulu, .•săi neănspfle tuturoră amârea pentru patrie, şi ca noua posiţiune ce luămu în sînulu na-. ţiuniloru eiuppeane se fie consacrată de noi la des-voltarea.iubirgl ,de, dreptate, de progresă, de ordine ,şi libertate». Tfena, 7 Martie. — Raportă .militară. oficialii. La 4 ale acestei .luni, vre-o patrn-ţleel de insurgenţi aă fostă împrăştiaţi aprâpe de Dubocani, lăsând u trei morţi şi patru răniţi. j In nisce recunâsceri făcute din Korito asupra Ka- lucavac şi din Nevesinje asupra Jasena, trupele austriaco u’aă întâlnită insurgenţi, o mare parte din populaţia virilă retrăgându-se spre Zagorje. La Vlaskjo, 14 indivizi, recunoscuţi ca bănuiţii au fostă luaţi prisopierl. Loudt a, 7 Martie. — Camera lordilori adoptă la prima citire bilulă presentată de loidulă Redes-dale în care se ţjice că orî-ce membru ală parlamentului va trebui se declare, înainte de admiterea sea de a’şl ocupa loculu în una seu cpa-l-altă din cele două Camere, că cj-ede în Dumnezeu a totă putinre Paris, 7 Martie.—Camera deputaţiloră a votată luarea în consideraţiune a propunerei Boysset care tinde a abroga concordatulă care, de la 1802, diri-geză în Francia relaţiunile Bisericel cu statulu. D. Freyciget a declarată în ună modă prealabilă că gnvernulu admite ca cestiuuea să se discute, deră că se reservă a combate fondulă propunere! şi de a menţine concordatulă fără a desfiinţa legăturile ce există. Alger, 7 Martie.—In urma unei neînţelegeri a avută locă, Sâmbăta trecută 4 Martie, pe frontiera Marocului, aprâpe de Fignig, o ciocnire între trapele francese şi trupele marocane. Petersburg, 7 Martie. — Le jurnal dc St. Petersburg desminte pretinsele declaraţiunl pe cari d-lu Ilitrovo, consululă Rusiei la Sofia, le-ară fi făcută corpului diplomatică precum şi pretinsa conversaţie dintre principele de Bismarck şi d-lu de Saburof, ambasadorii la Berlin, în privinţa unorfi personagiurl rusesc!. Berlin, 7 Martie.—Landstagulă prusiană a votată cu unanimitate de voturi, afară de acelea ale ljberaliloră, creditulă trecută în bugetu pentru restabilirea legaţiuiţeî Prusiei pe lângă Papă. Roma, 7 Martie. — Se scrie din Belgrad către Agenţia Ştefani că în urma instrucţiuniloră trimise de d-lu Mancini, ministru de esterne, cavalerul? Tosi, miniştrulă JtaJiel pe lângă guvernufă şărbeşp, a declarată pficjalu că Italig pecunâsQe noulă regat cu 9 siţnpatie cu tptujfl particulară pentru un pş-poţă ,de .mpitu timpu amică. r ■ 1 ' _____ Aceste soiri tundă pyblicaţe în ediţia de i^rî seră, le reprodneemă şi a^î .pentru cititorii de la amiază. — Asemgne^ şi Austro-Upgaria a fostă cea d’ântâiă putere care a recunoscută noulă regată ală Serbiei şi a felicitată pe regele Milau prin tri-misuld el din Belgrad. — Ni 36 spune că se va preseuta Corpurilor le-giuitâre unu proectu de lege prin care să se oblige debitanţiî de tutunu se vîndă şi timbre poştale. — Duminecă d-10 Gusţi, pri.marulă de Iaşi a presentată Majestăţeî sele Regelui o pungă de mătase care conţinea dc la 6 penă la Ş oca oimă cultivată de d lu Dumitru Anghel, pe moşia Cor-nescî, lângă Iaşi. Majestatea sea a primită acestă dară cu plăcere şi a arătată satisfacere eă a începută şi în ţâra nâstră 9e dea răde mulţâmitâre cultura orezului. —Pe lângă Românulu de aţii s’a împărţită în suplimentă remarcabilul u discursă ţinută de d-lă B. Boerescu, filele trecute, în sala Atheneulul privi-ţpru la legea tocmeliloru agricole. Ne pare rău că spaciulă farului [nostru o mică şi discursulă prea mare, din care causă nu’lă’ pu-temu reproduce.|îlu recomandămă cititorilor noştri!. — Aţii nâpte pe la 3 şi jumătate ore a isbuc-nită ună focă în dosulă stabilimentului din Deâlu Spirei, care ânsă a fostă pe daţă ştipşu de către pompieri- —- Indiritjuţu Laslo Gheorghe a fostă găsită de sgrgentulu de la Zlătari, ascunsă după nisce lemne în curtea bisericel cu acelaşi nume, de sigură cu intenţiunea de a fura. Acestă cavaleru de industrie pe cândă ’lă conducea la loculă cuvenită, ară fi scosă jf) lei oferindii’i sergentului pentru a"’}ă pune în libertate. Acestă din urmă ense refusă, făcen- v .-v ^ - Wt i du’şi datoria. — Asâră s’a găsită pe strada Armeuâscă ună copilă lepădată în etate ca de o lună. Ună asemenea casă s’a întâmplată şi pe Calea Yăcăreşţiloră. — Comisiunea pentru cercetarea Iegel îo£meI$or agricole a lucrată erl mal tătă diua." Pe câtă scimă aă mal rămasă âncă 8 articole .de aprobată. ^.veigu sicuranţă că adî voru fi terminate şi a-celea. — La subscrierea subt-prefectulul din Procesulă-Yerbală privitori la falsurile sevîi^i.te de Leibu Herdan la moşia Tunari, şi publicată în numărnlă nostru de ieri, se se citâscă' Tănăsescu în locă de Teodorescu. Lonui’a, 7 Martie.- Camera comuneloră a votată o adresă pentru .a felicita pe regina Victoria (câ a scăpată cu viaţă (Je la atentatulu luî Mac Lean. Tinieş a priţnită din Petersburg ,o depeşă prin care i ,şe anunţă că importante arestări de nihiliştl s’au făcută îu Odesa. Berlin, 7 Martie.—Oaseta Germaniei de Noră în ună articolă privitor? la soirile publicate de di a re după cari generalulu SkobeleJf ară fi espri-mată în unele locuri publice din Varşovia sym-patia sea pentru polonesî şi ura pentru totă ce este germană, (jiee.: «Discursurile generalului Skobeleff aă contribuită fărte multă a insinua în opiniunea publică mal cu .semă în Rusia şi în Polonia, credinţa în posibilitatea unul mare resbelu europănă. Aruncândă îngrijiri pe pieţile financiare şi făcând să scaţlă în prima linie valârea hârtieloru rusesc!, aceste discursuri aă prodi o fu cercurile economice şi financiare o urîtă umâie ale cărei urmări se voru simţi âncă adesea ori.» Gazeta oficiâsă, vorbindu apoi despre sgomotele unei noul măriri a taxeloră de importaţiune pro-jectată de .Rusia, crede că în caşulă cândă aceste sgomote. se voră adeveri, cestiunea represalieloră va trebui luată seriosă în consideraţiune. Camera, necomplectându-se n’a ţinută şedinţă . ieri. Senatulîl n’a ţinută ieri şedinţă publică. Informafiunile de a-sără. Baronulu Ring, miniştrulă Franciel în România a sosită sără cu trenulu de îa Verciorova la ;9 ore. -- Ministrul? instrucţiune! publice a publicată concursă pentru ocuparea catedrei de limba franci să de la scâla profesională de fete din Bucu-rescl, pe dioa de * 1 Septembre 1882: — D-loră Charles Bontemps şi Ginii o Ricordi ■li s’au .conferită, celui d’ântâiă «Corâna României» în gradulă de ofiţerii, şi celui d’alu doilea «Sicoa Românie!» în-gradulă de caypleru. Iuformaţinniie de a(]I. Aflămă că ieri M. S. Regele a. felicitată pe regele Milan pentru proclamarea regatului Ser biel. ’nişnrin ■<, ... inimii» vi Ihi M .iicnuoli iţf JUINISDEjBJÎJL îOTMCŢmîfEI BIJBUCE A n u n jb i tt V. t - „ ^iua de 1^ yiitoj-Q, a se .ţiiţp licitare la pictura juc|e^ujiţ! "Prahova ’pea^u darea ' în antreprisă a reparaţiu-Delorii necesare cimitirului monaştirgî Zaţnfira din acelfl judeţfl, se publică spre cunoâciinţft doritorilorfi că devisulfl se poţe redea in Mo-nitorulu oficialii No. 18%i. p. Ministru, Gr. G. Tocilescu Serviciulîî Timbrului Prin publicaţiunea inserată în Monitorulu oficialii N«. 202 din 9 (21) Bece bre 1881 pe ultima pagină s'a adusii la'ciu _craţa de-tentOrilorQ de titluri sdfi obligaţiuni erui3e în străinătate şi introduse in .ţdr£ că ele suntfi supuse la taxa proporţională 40 .bani la suta de lei, şi că orî-ce abatt este pedepsita cu o amendă , de ,1,0% di. 4drf>a ţitlu-riloril. Ministeruld în virtutea ari .din .legea timbrului şi pentru „înlesnirea bancherilortl şi capitaliştilor!! reşedendi! în district^, a admis ca timbrarea tiflurilorO şi obligaţiunilor create în străinătate şi introduse în ţâră, să J3e facă prin aplicarea unul timbru penţţu efecte străine, cu condiţiune ca titluri \ astfi-felfl timbrate, să se presinte casierului generală localii spre a se anula prin aplicarea sigi-liulQ cu tuşă (cernâlă grasă) al fi casieriei. No. 4993. 1882, Feb,' 13. J^ÂTtONTs Cea mal curată APA MINERALA Cea mai bunii beutură pentrn masa şi pentru a se yecori, se îhtrebuinţedă contra tusei, boţe fiei gătii, fiole de stopac şi catar uri vesicutel PASTILE (placurî tle stomac) HEINRICH MATTONI, Karlsbad (Boemia) www.dacoromanica.ro 4 TELEGRAFULU IB.A.ILTO A. ISTJLTIOJĂT.A.IL.ĂĂ A. ^03^-A.BTIBllI •A.OI'X'VTT SIT U ATI UNEA SUMARĂ pasivi; 21 Februarie 1881 13 Februarie 1S82 20 Februarie 1882 21 Feb. 1881 13 Februarie 1882 20 Februarie 1882 6,269,129 78 f Mon. de aur şi arg. 23.437,008 51 23197252 23 12000000 _ Capitală 12000000 12000000 120,205 10,704,404 78 Casa Bilete hipotecare. 17,215,700 — 5276o788 51 18198015 — 53188847 23 13423000 — Bilete em de Bancă. 72385670 — 71950780 4,315,070 1 » de Bancă. 12,113,080 — 11793580 — 92493 10 Iîd lentr. 283,684 — 119766 71 614,162 13 3,701,531 52 j Et. sc. locale . 1,718717 33 1658656 81 Compt. cor.i 438520 80 254577 96 3,087,369 39 Portfoliăj Bon. de tesaur 8001804 79 7879216 92 j în Suc. 154,834 8tt 134811 25 1 Ef. sc. în suc. 6,283,087 46 6220560 11 71836 99 Dob. şi ben. diverse. 139306 — 159464 82 1,100 — Oupdne scomptate . . . . 42491 — 49578 50 3986397 43 Div. compt. credit. 16134569 86 20214550 61 1,109,847 85 Efecte publice 6125562 10 6125573 35 39832 58 Prof. şi perd. a. 1881 2164667 92 2164667 92 1,953,968 Imp. gar. cu ef. de Stată Deto în sucursale . . . . 13,316,500 4,969,989 18286489 13171300 18399520 T 5228220 :— 5,832,400 — împrumuturi pe ligourî. 111880 — 1118880 — 85,788 21 6helt. de adm. Cent. şi s. 84079 09 85694 05 147,199 80 Mob. şi Mat. de imprim. 227993 67 227993 67 Tmnhiln 800000 — Div.în compt.c. 1881-80 666840 — 671880 — 6,077,319 94 Diverse compturl debitdre 16949800 42 19203857 59 29,613,560 10 103262784 58 106744041 31 29613560 ÎO 103262734 58 106744041 : . DE L’ABBAYE DE FECAMP (FRANCE) ESCELINTĂ, TONICĂ, DIGESTIVĂ SI APERITIVĂ CEĂ MAI BUNA DIN TOTE LICORILE ■■JJKeaBKSWL* 'SSKSStfSS“ I 4 “ »™ “«■"» I" K«» ww ' 1 yii sticle, eticheta pătrată ptirtăndfi reLină-tura directorelui generale. Adevărata Licuare Benedictinâ se găsesce în ftc-ee oraşă la cele mai bune case de băcănie, Comestibile, fin şi hcoururî, etc. si în Bncurescî la casa M. A. XialcovsJcy la Fraţii G. şi D■ Tănăsescu comersanU şi la Iorgu Constantinescu strada Carol 0 spălătorul de rufărie fină, avizează pe onor. publică, că primeşte comande, avândă deja o clientelă destulă de a-leasă în înalta societate. Strada Dulghe-riloru No. 82. AnicaVuduva. Une^blanchis seuse recoit commandes concer-nant le lavage. IA SÂNT AL GRIMAUL I & C Aceste Capsule conţin Essenţa de Santal citrin din Bombay in trită puritatea sea. Numerose esperienle făcute in Spitalele din Paris, au demonstrai că Esnenja de Santal citrin avea uă activitate mai mare decăt Copoiul, Cubebul şi Essenla de lerebenthină. lîllo opresc in două seu trei ţjile scurgerea cea mai durerdsă şl. cea mai invechltă, fără a connnunica miros urinelor; eîle nu produc neci righiituri. neci colici , noci diarrheă şi sunt assemenea Ibric eiTicace m affecliunile catari'hale S.1& vesicei şi hemafuriă. Deposit la Paris, 8, strada Vivienne si in principalele pharmaeii din străinătate DEMETRIE N. SERREA uniculfi Xylographă română medaliaţii cu medalia de arginta la esposiţia Concordia Română, stabi-lindu-se în Bucnrescî se însărcineză cu tota felula de lucrări atingetdre de arta xylographică^cu preciurl mode-jrate, adresa: Str. Isvorului-Nc. 19, suit Nihaiă Vodă. SIROP si VIN de C'lilfsw HNfl FERRUGIMS PpiLADBLPHrA 1876 CE GRIMAULT * CIE Medicamenfi tonici, febrifugi reparatori şi reconstituanţi Vibnna 1873 Demuitu lirtipu, chimiştiî şi imvţlţnţiî s’au ingeniatu d’agSsfi uă combinare ce medicii dorescă cu arddre şi care ară putea permilte întrebuinţarea concuramente a Ferului, ce este elemeritulă principală alu săngeluî nostru şi Quinquina caro este agintele tiviică şi febrifugiu prin excellenţă. D. D. Gr im idt el Cia, au compuşii subtil formă de Sirop şi de Fin, unu medicamentă care resolvă problema până la complecta satisfacţiune a corpului medicală. Siropulu este specialmente recomrţiandată pentru copil tineri şi damele delicate. Vinulii, preparată eu vină vechiu >şi generosu de Malaga, este luată de prefe-renţă de către persdnele mari. AmCmlouă conţine l’hosphatulu de ferit care este celumai estimată dintre racdiCiimemclo lerrugi’udsse şi Quinquina galbenii regală careette celu mai actifă dintre quinquinile şi conţine cea mai maro cuanutaie de sulfată de chinină şi principuri tonice SiropulU şi Vinu/u de quinquina fei'ruginos de Grinuiult et C‘°, suntă prcscrire in iotă dăuna cu succcsă, in iote maladiile datorate anemiei, insăriiciret sângelui. EI suntă tonici, febrifugi reparatori, şi reconslituanlt, ej combatte atonia stoma-chului şi a intesiineloru, provenită fie d’uh. rea alint:ntatiune, d’uâ şedere prelungită in feri căldurOsse sihumede, sră fie resultatulă friqurilvru intermtllcnte sau dbute; a dian hei rebe.lle saă a convalescentei tlelitiigl mala 'iii fn iote? urile unde trehue exi ii, P de limba germană şi de I 1 IA vi £jk3 viilAffj piano, dispunând ă de câ-te-va ove libere, doresce a mal găsi şi alte lec-ţiunl în specialitatea sea. A se adresa administraţia acestui ţjiară. TMMRINDIEN GRILLON FRUCT LAXATIT RĂCORITOR. contra CONSTIPATIILOR şi Hemoroldelor si cel mau plăcut purgativ pentru copii Crrillczx, farm. 27, aus rambotea.0, Paris. De vânţjare 1 a toţi farmaciştii ZD'= IxdIZISr-A. C0NFECTI0NE3 de» IÎOBfiS S’a mutată în Strada Carol I, No. 14 alătur, a cu Pharmacia D -lui Kessler Efectue^ă Rochii după jurnalele cele mal noul cu preţurile cele mal moderate, începând de la 24 fr. VECINICA FRUMUSEŢE A PELEI OBŢIN UT A PRIN 0SAGIUL PARFUIK ERIE! ORIZA o CREM L-C RIZ A ©' I îl!i!î,Sseiirde plusîeurş UE STHONORţ^ w 1 Indulceşcc şi albeş-ce PELEA, ii dă trans-pa renta şi frăgezimea tinereţei. Ea preservă obrazul de părlălă şi de ebărcituri. v. a lui L. LEGRAN D, Ti Purniisorul G«r]ci Raisiei ORIZA LĂCŢE LOJIUNE EMUL31VA Albeşceşi rtîcoroşcc pel-ea, faco să dispară, distruge pistrnele. SAVON ORtZ^ , Dupe doctorul •< [ O. nEVEiL,ceI mai dulce 1 pentru pelo. ESS.-ORIZfl &0RIZA-LYS ^ ntiua de Teintures Pro^ !?resi ve p.cheveux blancs^ MSw Pentru a rsdo ] de indatăPărului h"i Barbei culoi oid ]lor naturală ini i mtannirli' 'WSTOtntS IES Parfume noui adoptate de fashiune. Oriza-Powder Pulbere flori de Ore: Aderează pelei şi ’i dă catifeala uersicei. Nu este trebuinţă de c ipelacapul neoi Înaintenoc1 lupă- Appltealiunegimpl!!. Resuttat tmmediat, «u pătezi tielea şi im vatămăj îneci uă dala sănltăţei. PRIMA FABRICA ARAB A de CAFEA Calea Văcăresc!, No. 7, lingă brutăria Ochi albi Unfi celebru şi de peste patru-rjecî ani, fabricant de Cafea din Arabia, angajată numai pentru ace3t acopu, prepară cafelele cele mal fine şi mal alese şi se recomandă onor. publică amatoră de cafea bună şi cu gus-tulu adevărată, ueamestecat i cu substanţe străine vă-tămătdre sânătăţeî. Socotindu-ne numai usă mică profită pentru a face. consumaţii mari, Ie vi tiemă cu preţurile următăre: Caf. Rio I fin bobe pr. i^t 4 — „ » măcinată „ 4 — Caf. Mart. fin prăj. , 4 80 n » măcinată .4 — Cafea Moca prăjită 6 — „ „ măcinată 6 — Cafea Eio II, fin piiată H — „ > III, fin pisată 2 40 / Cafeaua se vinde pe locu comptată şi fără varia -ţiunl de preciurl. S. TRANDĂFIRESGU- llD nmu!/ Ş1 ÎNCHIRIAT de la St ‘ HiLJ V lllLixiUlJi George, o casă în centrulît oraşului, strada Pătraşcu-Yodă, No. 8, sub. Sfântu George non. Doritorii se voră adresa la No. 30> straîa Colţeî. Premiată cu ânteiulă preeiă «MEDALIA DE AURLĂ la concursulu agricola al Comiţiulut de Ufovn de IaHerestrău îa Noemb. 1881. DESFACEREA PEPINIERILOR î La grădina Iănid, numită Brăslea, situată în suburbia Ic<5-nel, strada Polonă, No. 104, aprăpe de biserica Icăneî, sp atlă; de vânzare pomi roditori, altoiţîde diferite specii din sea cele mal renumite calităţi şi de diferite etăţi. Preţuiţi pomiloru se păte vedea în catalogu. Domnii amatori din districte şi din capitală voindă a avea catalogulă, se voră adresa prm epistole la disa grădină şi îndată li se va trimite. Plantatoruifi'pomiloru pentru primăvară a sosită. ❖ O % 8 DE VIK^IAKE Hârtie macuh Atură cu 1 fr. ocaua. A se adresa la Administraţia acestui ţjiar De yendare Hârtie maculatură cu ocaua 1 fr. — A se adresa la administraţia ţliarulul. Un profesor de limba italiană, doresce a preda leeţiunî, de limba italiană cu ună modă f6rte les-niciosă pentru a putea învăţa cine-va. Doritorii se pot a-dresa la adm. diar .lui 1 Telegraf uhi. JBueureseî.- -tipografia Academie! Bomâne (Lafcoratoni Bomânt) Strada Academiei 20 mm\ vechi i cu 15 lei vadra la d. Păun Popescu, banul Sistări. AVISTJ D-loră ARHITECŢI PKIMA CALITATE DE VARtT ALBt de la FURNICA din Sinaia şi varC hydr auli cC De vâmjare cu preţurile cele mal moderate Doritorii se potQ adre3a la d. A.IiiH* denberg, Calea Victoriei No. 35 şi la Deposittt lingă gara Tirgoviştea. iS---——— i— n» www.dacoromanica.ro I I , 1 f I > i ► VINERI, 26 FEBRUARIE 1882. In Bncurescl şi districte nnmSrnlu 10 bani. ANULU XII, Nr. 2941 Preţul abonamentului: pe an 24 lei, pe ti lonî 12 lei, pe 3 luni flel; în districte: pe an 30 lei, pe 6 luni 15 lei, pe 3 luni 8 lei. Orî-ee abonamentfi ne însoţită de valâre se refusă. Abonamentele se face numai la 1 şi 15 a fle-cărel luni. Directorii: 16n C. Funde3CU. Pentru abonamente reclame şi anuncinri, a se adresa k Admiuist raţiune. STRADA NOUA Nr 3. Pentru Francia : la Societe Havas, Laffite & Comp, J 8, Place de la Bourse, Paris. \ Pentru Anglia : la d-nul Eughne Micoud, 81 Fleet } j Street E. C.' J \ Pentru Austria şi Germania, namaî la Adolf Steincr Harnburg. (Germania de Nord). Pentru Ungaria la d-nulu Morite Wiets, în Buda-Pest, Servitenplatz. Preţnlu anunciuriloră : liLia mică pe pagina IV, 25 bani, reclame pe pagina 111,1 leă, pe a II, 2 lei şi pe a I, 3 lei. Pentru rubrica, inserţii şi reclame, redacţia nn e responsabilă Epistolele nofrancate se refusă şi articolil nepublieaţî se ardă. Administratorii : I6n C. Fundescu. SCIRI TELEGRAFICE (ServicinlC i)iarelor5 streinej Viena, 7 Martie. — Wiener AUgemeine Zei-tung vorbindtk despre ridicarea Serbiei la rangulu de regatii, jice că ministrulu sârbii de finance, d. Mijatovic!, a declarată de cu rând ii că, la casă de ună resbelă austro-ungaro-rusă, Serbia se va afla de partea Austriei. Triest, 7 Martie.—Scirî sosite astâ-dl din Triest aici spună că fruntaria pe la Bilek-Koriio a fostă deschisă insurgenţiloră de către Muntenegru. Acesta pare a confirma sgomotulă că mulţi muntenegreni în unire cu arnăuţl s’aă adunată în trei corpuri şi nu ascâptă de câtă arme, de care aă lipsă, spre a porni în unire cu insurgenţii contra nâstră, ceea-ce se va întâmpla p6te peste patru săptămâni, de vreme ce el aă deja încălţăminte şi muniţiuni. Se dice că ună căpitană muntenegrenă a masă filele acestea o nâpte în Hodrig gi a negociată cu capii in-surgenţilort. O depntaţiune a acestora, care s’a dusă la Cetinje, ară fi căpătată ordine de la principele Nikita. Principele ară fi jisă că, dâca voescă sprijinulă său, apoi n’aă de câtă să trimită o de-putaţiune din cel mai însemnaţi turci şi chreştini Gravosa, 7 Martie. — Cu jiua de erî s’a pusă în aplicare legea escepţională pentru .districtele Ca-taro, Ragusa şi Metcovicî. Insurgenţii se încercară alaltă-erî să surprindă o colâmă de transportă care se ducea pe calea de pe ţermu de la Cattaro la Ri-sam>. Insurgenţii fură săriţi la vreme şi respinşi după o scurtă dâră vie luptă. Ei au fugită în Mun-tenegrn. Petersburg, 7 Martie. — ţ)iarulă «Moskowskija Wjedomosti» publică o corespondinţă plină de sensa-ţiune din Vilna, în care se constată semne despre o mişcare polonă care a începută să se ivâscă acolo. Sofia, 7 Martie. — Negociările dintre guvernă şi fracţiunea moderată a liberaliloră voră conduce în curîndă la o înţelegere pe următârele base: Alegerea unei nuoi Camere cu sistemă electorală, ocuparea portofoliului financeloră de către ună liberalo. Din astă câusă s’a ivită o desbinare în partitulă liberală; radicalii publică o nouă programă în care se află, ca celă d’ântâiă puncta, ocuparea tntoră porto-folieloră ministeriale cu ruşi, afară de cele pentru afacerile străine şi pentru iustnicţiune. Fraga, 7 Martie.—Ună corespondinte ală (barului Politik evaluâză la 1800 âmeni numerulă in-surgenţiloră din Crivoscie, cari se află sub comanda lui Djuro Zec şi a fiului săă popa Marco Zec. Cuartierulă seă generală se află în Dragali. Se (jice că în Herzegovina suntu peste 5000 insurgenţi. EI se află sub comanda lai Kovacevicî, ală cărui cuar-tieru general se află pe Trescovica-Planina. In sta-tulă seă majoră se află mal mulţi oficieri străini. Insurgenţii ocupă tăremulă dintre Foca-Mostar şi Trebinje-Foca. Cracovia, 7 Martie. — O telegramă din Petars-burg, publicată de Nuryer WarssawsJci, (jice că corniţele Wolkenstein a fostă deja numită ambasadorii ală Austriei la Petersburg. Londra, 7 Martie. — Corespondintele din Berlin .ală ji arului Daily News anunţă că generalulă Ig-natieff, în jiu a când generalulă Skobeleff a ţinută primulQ săă discursă, ar fi jis : generalul va jice astă-sâră ceva care va pune tâtă Europa iutr’o mare ferbere. Berlin, 7 Martie. — Scirî sosite diu Petersburg spună că a isbucnită ună nuoă şi fârte aspru con-flictu între corniţele Ignatieff şi d-lă de Giers, care face imposibilă o continuare a cooperării amândurora în acelaşi guvernă. Londra, 7 Martie.—Times privesce transformarea Serbiei în regată ca ună e veni mentă de o fârte mare însemnătate politică şi jice că Austria, prin aprobarea pretenţiuniloră principelui Milan la titlul de rege, ’şî-a asicurată neutralitatea biue-voitâre a Serbiei. A se vedea ultimele scirî pe pagina III BUCURESCI, 25 FEBRUARIE între cestiunile de prima ordine ce suriţfl la ordinea jilei în Cameră, este şi proiectulfl de lege pentru regnlarea proprietâţel în Do-brogea. Cause, pâte, independinţl de voinţa guvernului şi multe alte ceşti uni, totfl atâtă de importante, cari aşteptau o soluţiune urgentă, ’l afl pusfl In întârziere, în acestă regulare. Credem fl 6ns6 că momen tulii este venito, în care, guvernfl şi camere,' trebue sâ ne ocupăm cu tâtă seriositatea de acâstă cestiune, să nn-’l mai dărnfl nici o amânare, să căutăinfl a o resolva aşa cumfl cerfl dreptulil şi interesele de ordine naţională şi economică, şi, nu e de prisosii se adăogămfl, de moralitate. Ceea-ce am dori este, ca nici una represin-tante ala naţinnel să nn vorbâscă şi să nu cugete in acostă cestiune fără să nn cunâscâ de aprâpe, pe lângă drepturile ce vorO fi puse în discuţiune, şi faptele, căci se pâte ca unii, de şi fârte pnţim la nu-mărfl, — doî trei, — interesaţi direct sâQ indirect în modula de resolvare, să fie prea multa pregătiţi, atâta de bine pregătiţi, în cât cu limbă de sirenă şi cu lacrime de crocodilB, făcendn-se apârătorî aî poporaţiunilora din Do-brogea, fără scirea şi voia lora, să ademeniască pe ascultători, a nu mai vedea nici colţii lacomei reptile, nici valurile fnriâse ale Mârel negre, către cari vora să atragă şi să înghiţâ şi poporaţiunea şi pământulfl Dobrogiel. Suntemfl informaţi că constatările făcute de representanţil administraţiunei Domeniilorfi şi Pădnrilora statului, prin tâte comunele din Dobrogea, cn ocasinnea constatăreî şi adunărel titlurilora de posesiune, suntB fâîte instructive în materiă: Ele aretă clara şi lămurită cum Dobrogea este ameninţată a deveni feuda, a-panaginla a câtorfi-va speculanţi şi âmeni de facema treburi, şi acesta prin roijlâcele cele mai reprobate de lege şi de morală. O mică broşură intitulată: «Câte-va cuvinte «asupra proiectului de lege privitor la regu-«larea proprietâţel în Dobrogea,» a apărata de sub presă tocmai la timpii. O recomandămU cu tota dinadinsulfl atenţiune! d-loril miniştri, senator! şi deputaţi, înainte de a se începe chiar discuţi unea generală asupra proiectului de lege. Broşura ridică vălnlfl care acoperea până ajt cestinnea pământurilor!! de sutimi de mii de pogâue din Dobrogea, peste cari se pretindă posesori nisce speculanţi streini, ajutaţi de câţi-va români, fârte puţini la număr, âmeni de afaceri, cărora, se jice, că li s’a propuşii în schimba interese însemnate. Autoruia broşurel trebue să fie tare înarmata de acte, căci face istoriculD unora fapte petrecute în Dobrogea, cari revoltă ori-ce con-sciinţă onestă şi cată să îndemne pe otl-ce re-presintanta ala naţiune! să engete seriosD asupra, ioni. Dobrogea scăpată din mânele Cerchesilorfl, nu trebue nici sâ cadă din noa în mânele lor, nici să devie domenul câtora-va speculanţi, ârfl bietele poporaţiunl rurale, cultivatâre de pământii, se ajungă proletari şi iobagi al acestora speculanţi. Dobrogea trebuie să fie a Uomânilorfl, şi guverna şi Camere aa datoria imperiâsă să caute a protege poporaţiunile locale, a face totQ ce este de trebuinţă pentru desvoltarea lora materială şi intelectuală, ca âmeni liberi, a popora cu elemente române şi muncitâre câmpiile părăsite de emigraţi, într’uHfl cuvânt a dovedi Europei că în adevărfi suntema una popora civilisatorii în Orient. Proiectula de lege presentata Camerei de guverne, răspunde acestora scopuri naţionale şi politice. A procede într’altfl-felfl, a da mână de a-jutora, cu sciinţâ sâa prin nesciinţă, foştilorD tapugil al paşalelora cari eârmuiaa Dobrogea, este a face din acâstă frumosă provincia o a doua Sumatra, o colonia de iloţi, pusă la dis-posiţiunea câtora-va greci, armeni şi ovrei. Volnoje Slovo, jiara liberala rusii care a-pave o dată pe săptămână în Geneva, a Începută o campanie fârte aspră şi violinte contra sforţărilorfl d-lora Katkoff, Aksakoff şi consorţii, cari se încârcă în zadarfl să readucă la vechiulâ moscovitismfl poporaţinnea rnsâscâ care a începută să fie demnă de libertate. Politica comitelui Ignatieff ţintesce la înrădăcinarea despotismului orientala în Rusia, der acesta nu este, după cam jice Volnoje Slovo, nici chreştinescd, nici naţionala rusescO. Orice progresa în Rusia este pretinsa prin stabilirea egalităţii, a autonomiei comunelorQ, departameDtelora şi provincielora şi a unei a-dunărl generale de delegaţi din tâte părţile imperiului, ţliarele slavofile oficiâse şi semi-oficiâse sa încârcă a inferbânta spiritele pen-trn Bosnia şi Herzegovina, numai şi numai spre a le distrage de la cestiunile interne. Dâra popârele din peninsula balcanică, jice citatuliî jianl liberala, n’aa Dicî o încredere în guvernuia rusa, care, atâta în întru câta i şi în afară, urmâză aceiaşi politică de năpăs-' tuire, care a data Bosnia pe mâna austriaci-lorii, âril bulgarilor^ le-a acordata ântâifl o Constituţiune, spre a ajuta apoî pe principele j de Battemberg ca să le-o iâ napol. Până când Rusia nu va deveni liberală In Intru, popo- j raţiunea nu’l va sprijini politica el din afară, j de vreme co scie că ea nu represintă nici în 1 întru nici în afară interesele ţârii. j Nici o dâtă n’a judecata unfl jiara ras mal bine politica rnsescă. Purtarea guvernului din Petersburg a fosta în toţi timpii fârte interesată faciă cu popârele cele mici, şi de aceea acum Statele din peninsula balcanică nn mai afl nici o încredere In ela. — In presa germană şi rusă urmejă me-refl discuţiunea asupra posibilităţii şi probabilităţii umil resbela între Rusia şi Germania, ţiarula «Moskowskija Wjedomosti» încheia cu nrmătârele cuvinte una articolO asupra acestui subiecta : «Nu avemQ trebnintâ a dori resbelulfl, dâră nu se pâte esclude pentru raaî curândfi sâfi maî târjiO o asemenea eventualitate. Nici mărturisirea unei asemenea posibilităţi, nici pregătirea cu încetulă pentru ună asemenea casă conducă de sine-şt la resbeld. Ca totulfi alt-felă ense se stabilescă relaţiunile când o parte impută celeî-l-alte, cândă acâsta vorbesce despre ceea-ce face acea parte; câudu în fine o parte voesce a tăgădui celeî-l-alte dreptulă d’a jice şi d’a face ca gi dânsa şi urmăresce cu gelosie mişcarea fie-cărul soldată, observă orî-ce piatră ce se agejă pentru întărirpa cetăţiloră vecinului şi vede în acâstă âre-care provocare. ţlresulă ce ai-âtafl armatei rusescî. Discursurile generalului Skobeleff ati nimicit’o cu totulă. Se pote jice că şi discursurile generalului Skobeleff ai! înăsprită relaţiunile dintre Germania şi Rusia, derfl nu este mal puţina a-devârâta că principele de Bismarck a data cea d’ântâifl lovitură amiciel seculare dintre aceste douâ State, prin sfărâmarea tratatului de la San Stefano. — Tim&s primesce din Constantinopole o scire, cu data de 28 Februarie, în care se i jice că prin cercurile oficiale se asceptă or-ganisarea uuel râscâle în Macedonia şi că de aceea se faefl pregătiri pentru sporirea for-ţelora turcescl In acâstă provincie. Unulfl sâa doi din agitatori se află în acesta momentO în Constantinopole şi declară că nu numai că s’a formata deja und guverna provisorifl, der şi că el snnta membrii ai acelui guverna. Totuşi raporturile lord asupra mişcării tră-dâză că ea nu pote sâ aibă unfl caracterd < tocmai seriosfl, de vreme ce emisarii vorbescB i despre crearea unei Macedonil independinte [sâfl cela pnţina autonomă, o ideiă care este ridicolă, fiind că Macedonia, printre poporaţinnea el, nu numfiră mal puţind ca cinci ■ naţionalităţi — Tarei, Bulgari, Albanesî, | Greci şi Kntzovlahi — dintre care fie-care urmăresce o ţintă politică, care nu se împacă de loca cn aceea a celor-l-alte. Vrăjmăşia dintre greci şi bulgari este prea mare In Macedonia, pentru-ca vre-o mişcare revoluţionară in acea provincie sâ ia necesarmente mal din nainte caracterulfl unei mişcări panslaviste sâa panelenice. — piarele panslaviste nu încetâză d’a se ocupa de discursurile pronuuciate de geuera-lela Skobeleff. Ast-feld Nowoje Vremja scrie următârele : Ara faee bine Austria sg pună unu termeni), pentrn ocupaţiune, căci şi ocnpaţiunea Rusiei a fostO totO timporală. Noi nn snntemfl lacheii nici al Germaniei, nici aî Europei şi preferimfl a ne perde cu toţii de câtfl a deveni lachei! sâQ sclavii germanilor!) >. Petersburgija Wjedomosti găsesce de cuviinţă a scrie urmâtârele în aceiaşi privinţă : «Cu ce răbdare trebuie se ne înarmăm!), ce cu-ragifi trebuie sâ avemu spre a ne măsura cu bubele vieţeî nâstre sociale, cu încercaţii noştri binefăcători şi epitropl—germanii ... Nu pute/ni) dâru de câtă să aderămfi la cela jise de generalulă Skobeleff, că nu putemiS scăpa de el de câtă prin forţa consciinţeî naţionale şi cu sabia în mână. Interesele nâstre politice, economice şi sociale suntu cu totulă copriuse de ţesătura germană de păia-jeni). Sferturi întregi de secole făcură germanii negoţă ca la eî a-casă, el semenară sustl civilisa-ţiunea germană şi josă nihilismulă. In fine MosTcowski Tdegraph jice că dis-cursulO generalnlul Skobeleff nu coprinde nimica estraordinarfl, nimica blamabilii. Eifl a esprimata numai aeeea-ce simte şi ceea-ce nn spunfl âncă miliâne. Unde se va opri acâstă campanie, voma vedea In curâudfl. Deutsche HeerCszeitung, care apare în Berlin, se ocupă de aceiaşi cestiune. M.aî ântâifl arâtă într’nnfi lunga articolfl marile folâse ce atitudinea militară a Prusiei a adusfl în a-cestfl secolfl Rusiei, şi apoi adaogă : Dâră nici semnele cele mai diferite, nici încordarea plină de pericole din 1879, nici nihilismulă şi monumentele desbinăril Statului, nici crima din 1881 nu puteaă se distrugă cu totulă dragostea cu care o parte din oficiăril noştrii, cu o îndărătnicie adevărată germană, ţineaă la amicia rusescă, dove-ditidu acestă dragele priu vorbe gi scrieri, prin in- jP’-A-IliZE IDILICI Ecă telegrama de felicitare pe care Camera a trămis'o Sirelul Henry Ponsonby spre a o transmite M. S. Reginei Victoria şi Impărătâsa Indiiloră, cu ocasiunea odiosului atentată : Preşedintele Camerei deputaţiloră României, în urma votului unanimă ală Camerei, are onârea a vă ruga să bine-voiţî a presinta M. S. Reginei Mare! Britanii şi Irlandei espresiuuea viei bucurii ce a simţită naţiunea română aflândă că Divina Pro-vedinţă a protegiată vieţa preţiâsă a Maiestăţel «, www.dacoromanica.ro 2 TELEGRAFUL!} Săle în contra odiosului atentată ce a avută locă la Windsor. Bine-voiţi a priimi, Sire, asicurarea înaltei mele consideraţiuni. D. Brtftiann. Ecă şi acea a Senatului adresată d-luî I6n Ghica, ministrulu nostru la Londra, de d-lă Eug. Stătescu, ministrulă afaceriloră străine : La noutatea odiosului atentată comisă asupra M. S. Regina Angliei, Senatulă României a espri-mată, în unanimitate, indignarea sea îd contra a-cestui atentată şi dorinţa sea de a face se ajungă penă la Maiestatea Sea felicitările lui pentru că Dumneţjeă a preservată filele Sele. In urma cererei d-luî D. Sturzea, vice-preşedinte ală Senatului, vă rogă să bine-voiţi a aduce cele ce precedă la cunoscinţa Maiestăţei Sele. Stătescu — Comisiunea pentru încuragiarea industriei naţionale a luată măsuri ca la Asilulă Elena Dămna să se primescă copile, mai cu semă de văduve de la 12—16 ani, cu mâncarea şi îmbrăcămintea de acolo, pe termenă de patru ani pentru a lucra în atelierile de pânijărie, ără la finitulă acestui termenă de'că voră avea o conduită bună şi voră da dovedi de muncă stăruităre, voră primi câte ună răsboiă perfecţionată cu tăte accesoriile lui. Acăstă disposiţiune este din cele mai ne merite şi credemă că va avea ună frumosă vesultată. — Astă-sără, Joi, va avea locă în Sala Athe-neului unu concertă vocală şi instrumentală, dată de d-na V. Bianchi, cu concursulă eleveloră Asilu-lui Elena Dămna, alu d-neî Romanescu şi ală dd. Wiest, Vulpianu şi C. Bianchi. Programa este variată şi promite multă. — Ni se scrie din Iaşi cu data de 22 Februarie : In corespondenţa mea anteriără amu vorbită despre întrunirea de la d-lă Vidraşcu a mai multoră domni, spre a forma ună clubă, încercare care nu avu nici ună resultată. D-lă Eugen Donici luândă iniţiativa a făcută filele acestea o întrunire la d-sea de tineritulă din Iaşi, punândă bazele Clubului tinerimel; a formată Statute şi s’a alesă uuă comitetă compusă în modulă următoră : PresidentU : Iăn Mânu, decanulă avocaţiloră. Vice presidentic ; Colonelă Voinescu. Consilmlă de administraţie : Prinţu Alex. Ghica, Eugen Donici, J. Barozzi. Casierii : I. Bogdan. Secretarii : Ernest Varnav. Câtă de curândă Clubulă tinerime! din Iaşi va începe a funcţiona şi ne place a crede, că se va pune în relaţie cu clubu regală şi celă ală tinerime! din Bucuresci. Unulă din fundatorii şi din stăruitorii mai zeloşi pentru formarea Clubului nostru a fostă d-lă Bu-disteanu, procuroră generală, care în tăte întrunirile luândă cuvântulă, a sciută prin darulă seă de vorbire şi puterea argumentaţiunei săle, a uni pe toţi la aceiaşi idei, la aceeaşi acţiune. De sigură că decă şi astă-dată tînerulu Cociaşu et Compania ară fi fostă faciă la d-lă Donici, lucrurile ară fi eşită reă, precum s’aă întâmplată la d-lă Vidraşcu, dâră domnulă Donici a fostă mai înţelepţii de n’a invitată personalulu care caută .n-triga cu lumânarea. Totă tineritulă doritorfi de a se aduna la ună locă, vine şi adereză; în 3 seă 4 (jile s’a ajunsă la No. 60 de membri. Noi urămă din totă sufletulă succesă mare clubului tinerimei, elă va avea misiune de a face tineritulă a se cundsce mai bine, a trăi mal strînsă. şi a împrieteni unii cu alţi. Index. SCRISORI DIN BASARABIA (Corespondinţa particulară a TELEGRAFUL CI) Chişineu 20 Februarie piarulă arhireacţionară din sudulă Rusiei Novo-rosiisky Telegraf a tipărită şfilele din urmă o lungă, f<5rte lungă corespondinţă din Bucuresci, plină de injurii şi calomnii, piarulă dv. este celă mai bajoco-rită. A ! se vede că nu tocmai după gustulă ruşiloră suntă articolele dv., fiindă-că turbarea e mare şi injuriele curgă în abundenţă. Naturalminte, că nu ve voiă transmite t6te cele tipărite în acesta şliarfi; dacă corespondentulă rus din Bucuresci, din calea Victoriei, ară fi adusă nisce fapte, de'că elă ară fi tradus şi citată nisce articole tipărite în piarulă dv., atunci da, s’ar fi putut releva şi polemica cu acest şfi-■arC, dâră la insulte se respunde numai prin insulte, sâă nu se respunde de locă. Credfi că veţi lua a-câstă din urmă atitudine, fiindă mai convenabilă, mai nobilă. Fiindă aşa trecu la ceea ce ne interese'dă pe noi— basarabeniî. In prima linie trebuie se vorbescă des- pre o noufi societate care s’a constituită la noi şi care asceptă acumă numai autorisaţiunea şi spri-jinulă materială ală guvernului pentru a începe activitatea sea, societatea acăsta ’şi a luată numele de: Societatea desvoltărei viniculturel din Basarabia. Iniţiatorulă acestei societăţi este d. Doriso, care a tipărită deja câte-va broşuri în privinţa viniculturel şi în Ianuarie trecută a trămisă societăţei propă-şirei industriei ruse o dare de sămă amenunţită în privinţa comerciului cu vin din Basarabia. In a-câstă dare de semă d. Doriso, după ce arată cu cifre starea de decadenţă a viniculturel basarabiene, dupe ce declară că cantitatea şi calitatea vinuriloră ndstre scade din ană în ană şi că chiară viniculto-rii români de frunte ca, Alexandru Ralea-Arbore ca Cotrutz, ca Ziloti etc. suntu în momentulă de faciă într’o stare de a nu mai pntea produce ceea-ce a făcută renumele loră, suntă acumă jlece ani; d. Doriso declară franc că sprijinulă şi ajutorulu eficacie din partea guvernului este singurulă mijlocă de a scăpa ace'stă ramură de avuţie a Basarabiei. Adi societatea propăşirei industriei ruse a răspunsă socie-tăţei ndstre printr’o scrisdre adresată d-lui Dorisu, preşedintele ei, rugându’lă se trămită câtă de cu-rîudă la adresa societăţei ună concept de programă şi unu proiectă de lege, capabile a redica şi apăra vinicultura basarabiană. Imediată dupe primirea a-cestei scrisori, societatea nostră s’a şi întrunită şi în momentulă de faţă lucreză cu mare activitate pentru a satisface cerinţeloră societăţei ruse, care este singură capabilă a ne da o protecţiune în acăstă privinţă. Lucrulă de căpetenie pentru vinicultoriî noştri este crearea unei instituţipni de credită, şi cererea culminantă care o facemă, adresându-ne la guvernulă rusă constă în dobândirea unui sprijină puternică şi unui stabilimentă de credită pentru a putea concura cu vinurile steăine, care ne facă o concurenţă oribilă. Societatea năstră basarabiană a hotărîtă de a începe falşificarea, său mai bine ţjisă, prefacerea vinului basarabiană în vinuri în bute’ie, dăndu-le diferite numiri şi clasificandu-le în diferite calităţi, tocmai aşa cum acăsta se practică în străinătate. Ţinta şi tendinţa acestei concurenţe este a nimici importaţiunea vinuriloră străine, celă puţină în suduia Rusiei, înlocuindu-le cu vinurile ndstre basarabiene şi cari se facă în Crimea. Aşa deră suntemă pe cale a putea face ceva, pentru a scăpa din complecta peire o ramură esenţială a avuţiei ndstre naţionale. Rusia n’are vină de locă, consumaţiunea ei în acestă ramură este fărte restrînsă, rusulă nu este obicinuită cu vină şi se mulţumesce cu rachiuri şi spirtăse, dâră în sudulă Rusiei aceste băuturi, fiindă primejdidse să-nătăţei poporului şi acăsta din causa climatului, încetul ă cu îucetulu începfi a se înlocui cu vinurile năstre şi cele din Crimea, aşa că, rădicândă pro-ducţiunea năstră, noi vomă găsi de sicură ună de-buşeă frirte larg pentru produsele năstre, fără a fi supuşi la taxe de vamă. Finindă cu acăstă cestiune se trecă la alta, totă ţinendu-me în regiunea cestiuniloru economice. In anotimpulă de iernă care să finesce, amă suferită oribilă de lupi. Nici-odatâ, chiară bătrînii nu-şî a-mintescu despre o asa mare mulţime de lupi care s’aă ivită acum. Turmele năstre din Budjeac aă suferită oribilă, şi guvernulă rusă a luată în fine în vedere acestă răă de care sufere ţera. Ordinulfi guvernatorului publicată afli ne dovedesce că se va face ceva pentru a ne scăpa de aceste fiare sălbatice, acestă ordină ordonă ca se se facă ună vânată în regulă contra lupiloru. Statistica parţială din ţinuturile Chişineu, Bender şi Hotin ne declară că în decursulă anului 1881 s’aă mâncată de către lupi 217 vite cornute, 63 cai, 6789 de oi şi 1422 de porci. Aceste cifre, de sicură aproximative, vă daă o ideiă despre flagelulă care ne pierde. Unu lucru ânse. Amă aurită că ămenii ca.Sto-janowsky, colonel ulă Cervinecofî şi d-lă Vartic sunt însărcinaţi cu organisarea vânatului; acesta ne cam întristeflâ. Aceşti 6meni nu suntă tocmai bine-ve-fluţî pe la noi, şi se flice că sumele pe cari Zemstwo le va vota pentru slârpirea lupiloru potă fi în mare pericolă de a nu veni la destinaţia loră. Basarab. ACTE OFZOAAAjEEJ D-lă Eugeniu Lapu, licenţiată tn dreptă de la facultatea din Iaşî, se namesce judecători alu tribunalului de ocolă Sulina. Suntu numiţi !n magistratură : D-lă N. Papadat, licenţiată in dreptă de la facultatea din Paris, actuală supleantă la tribunalnlă Prahova, în aceiaşi calitate la tribunalulă Argeş, in loculă d-lă Paul G. Eleuteriade, care trece in postulă ocnpată de d-lă Papadat; d-lă G. Darie Pastia, judecătoră la ocolulă Odobescî; d-lă C. Cătină, jude la ocolulă Dâmboviţa; d-lă T. Crivăţ, substitutu la tribunalulă Neamţu: d-lu | ţ G. Zottu, ajutoră la ocolulă III din Bncuresci; d-lî G, Bădulescu, ajutoră la ocolulă Târgu-Jiu. D-lă N. Cara-Costea, s’a numită jude la ocolulă Slatina judeţulă Olt. __________ Se aprobă statutele societăţei geografice române, cari coprindă modificările introduse într’finsele de adunarea eî generală, în şedinţa de la 23 Ianuarie 1882. Aceste statute suntă publicate in Monitorulu de a La and baiu : — E frumdsă ? — Nu e urâtă. — Ce zestre are ? — O sută de mii de Iei. — Şi câtu ţi se oferise la începută ? — Doue deci de mii, o derisiune. — Şi o iubesefi? — De cinci ori mai multa! Crima din strada Labat O crimă fdrte îndrăsndţă s’a comisB filele din urmă în Paris. Iu mijlocuia unui cuartierB cela n:al populatfi, în decursula dileî, într’o casă de şdpte etage, plină de chiriaşi s’a omorâtă o femeie... şi nimeni n’a vâdutB, n’a pusă mâna pe asasini. D-na Glastener, o bătrână de 70 ani, trăia singuratică într’unB compartimenta din etagiulă alu treilea. Ea avea obiceiu, fiindu a casă de a lăsa cheia în brdsca uşel pe din afară. Intr’o ţii, veciua bătrânii, d-ra Beauger, a ve^LutB trecându pe lângă uşa sea unu tenSrB oraB, îmbrăcata fdrte rău, avendB în capB o caschetă ruptă şi care o întreba unde e uşa bătrânei Glastener. — Etagiulu ala treilea, domnule, răspunse tânăra fată. — Ve mulţumescB d-şdră, îngână omuia şi se îndreptă spre scară. — N’are o înfăţişare tocmai bună, dise d-ra Beauger adresându-se către mama sea, care a fosta presentă la acesta. Peste câte-va minute trei tineri, dintre care unuia îmbrăcata în haine militare, urcaă scara casei, fără a întreba pe cine-va. D-ra Beauger nu’i întreba nimicB, fiindB-că vegu deja de câte-va ori pe acesta militară venindu şi ieşiadfi din acăstă casă, şi creiju prin urmare că suntB nisce cunoscuţi a vre unui din numeroşii chiriaşi din casă. După o jumătate de oră o altă vecină, d-ra Pierre, care locuia în etagiulu alu 5-lea, adică mai susfi de locuinţa victimei, să scobora pentru a face provisiunile sdle şi întâlni pe scară patru indivizi din cari unulB în haine militare—asasinii ie-şeaă din locuinţa bătrânel Glastener, după comiterea crimei; eipăreaBliniştiţi şi sescoboreaă iute. D-ra Pierre cu tdte că a fosta cam surprinsă de înfăţişarea acestor! dmeni, derQ cu tdte astea nu bănui ceva. Pe la unu-spre-Zece a. m. ună domnu cu copi-lulB seB, unB băiata de vr’o trei ani, trecea pe lângă pdrta locuinţei victimei. CopilulB băgândB de sdmă că uşa de intrare este puţinu deschisă, se uitâ şi Z^e tatălui. — Papa, d-ra are bubă! — Vino aci, curiosule, Inându băiatula de mână, nu este bine a se uita pe la vecini. Şi plecă înainte fără a se ocupa de cele Z>se de unB copilu. In fine sosi spălătoresa Gaussat, care văZândB uşa deschisă intră pentru a Zice bună Zi°a bătrânei femei, ddrfi intrândO în odaie ea găsi pe stăpâna casei culcată josB cu limba scdsă afară, cu ochii ieşiţi din orbite şi cu mâinele lungite înainte şi înmărmurită deja de mdrte. — Ajutoru, ajutora ! strigă femeia înspăimântată. La acesta strigătB s’a adunata imediatu pu-bliculO numerosB. Doctorulu fiindu chiematfi la facia locului a constatata că mdrtea a fosta cau-sată prin sîrangulaţiune, esecutată cu ajutorulQ mâinelorB. Aşa dăru unuia din cei patru a asasinata a-ce'stă femeie. Stimululu crimei a fosta furtulQ, fiindB că tdte lucrurile precidse şi banii, pe cari ÎI avea la sine bătrâna Glastener aB dispăruta. PARTEA ECONOMICA CERB Primă-vera se anunţă în anula acesta fdrte timpurie Zice * Curierul-a Financiară.* Deja temperatura a începută a fi dulce, şi vegetaţiunea a face progrese pipăite. Munca câmpului a începută şi ea, dărB pămentulQ uscatQ din causa lipsei de ploi pe alocurea, face ca aratulfi să fie cam dificila. In ce privesce situaţiunea grînelorB în pămentfl, scirile ce avemu din judeţe suntB penă acum favorabile. Gerulfi uscatfi de astă iernă, lipsa de zăpadă în cea mai mare parte a ţereî, deştepta multe temeri din partea agricultorilorB pentru semănăturile de tdmnă, diu fericire, daune nu s’aB causutfi de câtB în fdrte puţine localităţi. Navigaţiunea pe Dunăre a reîncepută pentru campania anului curenta, scirile din porturi ne spună că mişcarea de exportaţiune a cerealelorB este pene acum puţină însemnată. StoculB grînelorB pe piaţa Brăilei la 16 Februarie curentu era acesta: grîu chile 17,500; porumbu nuoB 15,000 ; porumba vechia 10.000; orzu 38,000; ovăzB 4,000 ; fasole 5,000 ; rapiţă sălbatică 6,000. Preţurile pe aceeaşi piaţă aB fosta : grîulB (51 livre) lei 51 la magazie, grîuld (521/8 livre) lei 76XI„ cinquantina (nuoB) (6ll!2 până la 63 livre) lei 63, porumba nuoB (57 livre) 56z!2 porumba vechia (59 livre) 65,75 lei; porumba nuoB (58 livre) 58. De pe pieţele străine preţurile cşrealelorB ne vina mai t6te în scădere. La Paris operaţiunile în grîne 3unta fdrte puţind numerdse. Pieţele din întrulB Angliei sunta în scădere cu unB silingu de quarteră. In Germania de asemenea tendinţele de scădere aB predominată pe tdte centrele de cereale. In ce privesce seminţele în pămentB, temperatura nu a fosta tocmai favorabilă în ultima săptămână; aB fosta ploi şi îngheţuri alternative. In Austro-Ungaria preţurile afi perdutB de la 15—29 creiţari. La Petersburg ş: în Baltica, afacerile în grîne sunta inactive. Scăderea din America a înfluenţatB asupra cursurilorB din Odesa şi a oprita importa-ţiunile. Din America se telegrafiază că expediţiunile pornite din Statele-Unite de la 12 Februarie au fostă de 476,500 hectolitre contra 495,900 hectolitre în săptămâna precedentă. Numerulu vaselorB pornite pentru Europa e de 439. Cantitatea de grîne e dă 2,802,000 quartere, contra 2,987,000 în săptămâna precedentă şi de 2,280,000 în anulO din urmă la aceiaşi epocă. AdăogâudB şi făina, stoculB ce pluteşte către Anglia e de 2,954,000 quartere contra 3,146,000 în săptămâna anteridră şi de 2.419.000 la aceeaşi epocă în 1881. StoculB vi-sibilB în Statele-Unite la 12 Februarie era de 17.800.000 buhele, contra 18,000,000 la 5 Februarie. ULTIME SUIRI Serviciulă particulară ală «TELEGRAFULUI» (Agenţia Havas) Tunis, 8 Martie. — Nouă europeni cari se du-ceaB să vânZă mărfuri trupelorB francese, în garnisonă în Gafsa, în sud-vestul Tunisului, aB fost asasinaţi între Tunisă şi Kairuan. Petersburg, 8 Martie. — Journal de St. Petersburg desminte discursurile ce se Zice că arB fi fostă ţinute de generalulă Skobeleff, în timpul trecere! sele prin Varşovia. Berlin, 8 Martie. — Comisiunea însărcinată a studia proiectulă nouei legi eclesiastice a respinsă în unanimitate legea în totală, afară de conservatori. Yiena, 8 Martie. — Se telegrafidză din Belgrad către ZiarulB Bie Presse: «Ministrul Austriei, primită aZI îu audienţă solemnă de regele Milan, a exprimata M. S. înalta satisfacere ce simte Austro-Ungaria d’a fi cea d’ânteiB a recundsce noulB regat ală Serbiei. Acestă grăbire se esplică, nu prin vecinătatea geografică a celoră două ţări, ddrB prin respectulă ce Austro-Ungaria profesezâ pentru tdte statelă independente a căroră politică este prudentă şi leală.» Regele, mulţumindă representantului Austriei, s’a esprimatB ast-felB : «Serbia va conserva în viitorB o politică înţeldptă şi leală, aceea care respuode mai bine intereseloră ţereî. Vom proba ast-felB că noul regată voesce să fie totfi-d’a-una ună clementa de ordine, de linisce, de stabilitate, de progresă şi de civilisaţie.» Aceste scir! fiindB publicate tn ediţia le ieri seră, le reprodueemi şi afli pentru cititorii de la amiază. Paris, 8 Martie.—ImpSrătdsa Austriei, întorcen-du-se din Anglia, a sosita a sără la Paris, unde se va opri câte-va Zile- Dublin, 8 Martie. — Poliţia a pusa mâna în Waterford, port situat în sudulă Irlandei, pe arme şi muniţiuni în mare cantitate. ADUNAREA DEPUTAŢILOR |(Şedinţa de iert, Marcuri 34 Februarie). . După citirea sumanului şi comunicărilorB, d-lă I. Ionescu rădică ărăşi cestiunea nevenZăriî bunuri-lorB statului la ţărani. D-lB generală Leca Zice că nu s’a aplicata legea din causă că u’a fost âncă împărţite moşiele îu loturi. Crede eusă că aru trebui să se modifice legea ca ţărauii se pdtă cumpăra în asociaţi uue ună trupa întrega şi să’lă împarţă între ei. Vorbesce d-lă Buoscu, răspunde ără d-lu Chiţu şi discuţia se închide. B-lă Lahovary întrăbă dăcă România a recunoscuta Regatulă Serbiei şi d-lă ministru de ex- terne răspunde că n’a asceptată acăstă întrebare ca guvernulB se’şî facă datoria. B-lă Nicorescu îşi deşvoltă interpelarea. în cestiunea cheiului Brăilei. Senatulu n’a ţinuta ieri şedinţă publică. Inforimţlunile de u-sără. Representaţiunea dată în sala Dacia, în folosulQ Bănăţenilora, a produsa unB câştigă neto do 600 franci cari s’aă trimisa la destinaţio. — După cum amB anunţată în unuia din nu-merile năstre trecute, d-1 Chr. Suliotis a imprimat două broşuri: Breptulă Constituţională şi Brep-tulu Administrativă. Dintr’o repede aruncătură de oebi amă putută constata că amândouă cărţile suntB de valăre. D-lB Suliotis se presintă la 1 Martie la concur-sulă ce se va ţine la Iaşi pentru ocuparea cţtedrei de DreptB Constituţională şi Administrativ, rămasă vacantă prin mărtea d-luî D. P. Vioreanu. — Pe strada Stirhey-Vodă suntB o mulţime do câini turbaţi, în contra cărora nu se iaa măsuri de siguranţă. Eii unu copilu a fostă muşcata destul de grav. Condusă la «Spitalula de copii», rana ’i-a fosta cauterisată cu fieră roşu. Informaţlnnile de a<]I. Comisiunea pentru cercetarea legei tocmelelorh agricole ’şi-a terminata ieri lucrările săle. Se crede că legea va reveni îu desbatere luni. — D-lB I. C. Brătianu âncă n’a sosita în Capitală. — Se crede că aZI se va discuta în Cameră ra-portuld comisiunol însărcinată cu cercetarea acte-loră diplomatice. MINISTERIUL ENSTRUCŢIUNEI PUBLICE A n u n c i ti In Ziua de 15 Martie viitorii, urmândil a se ţine licitare la prefectura judeţului Prahova pentru darea în antreprisă a reparaţiu-nelorfl necesare cimitirului monastirel Zamfira din acela judeţâ, se pnblică spre eunosciinţa doritorilor0 că devisnlQ se pdte vedea în Mo-nUorulu oficială No. 180/ev p. Ministru, Gr. G. Tocilescu In ZiQa de 11 Martie viitorii, urmâadâ a se ţine licitare la prefectura judeţului Prahova pentru darea în antreprisă a reparaţiu-niloril necesare a se face la bisericele Sf. Treime din Câmpina, Iordăchdnu şi Apostoîache din acela judeţa, se publică spre cnnoscinţa doritorilor!! că, devisula se pdte vedea în Mo-nitorulu oficială No. 255. p. Ministru, Gr. G. Tocilescu. MINISTERUL!? FINANCELOR1? Serviciul fi Timbrului Prin publicaţiunea inserată în Monitorulu oficială No. 202 din 9 (21) Decembre 1881 pe ultima pagină s’a adusa la cnnoscinţa de-tentorilorii de titluri sdi! obligaţiuni emise în străinătate şi introduse în ţdră, că ele sunta supuse la taxa proporţională de 10 bani la suta de lei, şi că ori-ce abatere este pedepsită cu o amendă de 10% dinvaldrea titlu-rilorO. Ministerula în virtutea art. 5 din Lgea timbrului şi pentru înlesnirea bancherilorO şi capitaliştilor reşeZânda în districte, a admis ca timbrarea titlurilor şi obligaţiunilor create în străinătate şi introduse în ţdră, să se facă prin aplicarea unul timbru pentru efecte străine, cu condiţiune ca titlurile asta-felO timbrate, să se presinte casierului generala locala spre a se anula prin aplicarea sigi-lîuia cu tuşa (cerndlă grasă) ala casieriei. No. 4993. 1882, Feb. 13. fw APA MINERALA Cea mal banft beaturS pentru masă şi pentru a se recori, se întrebuinţdZă contra tusei, bole de gâiă, bole de stomac şi cataruri vesiculel PASTILE (placurl de stomac) HEINRICH MATTONI, Karlsbad (Boemia) www.dacoromanica.ro 4 TELEGRAFUL!! CASA DE SCHIMB T O M A T A C I TJ [No. 60. Strada Lipiscanl, No. 60. Pe di o a de 25 Februarie 1882. Cuuip I Vând. 5 °/0 Renta amortibilă. . 5 °/0 Renta Română . . . 6 °l0 Obligaţiuni de Stată. . 7 °/0 Obl. căii. fer. rom. Regale 6 °/0 Scris, funciare rurale . 7 Vo urbane 8 °ln Imp. municipala 88.!/4 88. 97. 100. 100. U4 98.*U 101. »/, 217. 29. 310 1425 92 -99 V/0 Casei pens. 300 1. Impr. cu prime Buc. (bil. 20) 1. Acţiuni «Dacia» ("500 1. buc.) Acţi. Bănceî Naţion. Rom. . Scris. fonc. urbane 6°/0 . . Obligaţii eşite la sorţi 6°/0 Obligaţii de Stată . . 6°/o > Căiloru fer. rom. Rega 8°/0 * bomeniale . . . 8°/0 » Municipale 8°/„ Renta amortisab.lâ Cupoaue De Renta Română exigibila » Obligaţii de Stată 6°'0 » » Căile fer. Rom. Reg. » * Domeniale exig. » » Municipale .... » Scrisă, f. rur. şi urb. exig. Diverse Aură contra argintă............\ » » Biletele Hypotec. ,|l.3/4°f0 » » » de B* N. a R ' Fiorini val. Austriacă. . . .210 Mărci germane . . . 123 Eilete de bancă francese . . 991I1 Bursulu din Vieua 8 Martie. Napoieonulă . . 9515 Ducatulă..................... 561 Ctrsuid diu Berlin 8 Martie. 6°/0 Oblig, căiloră fer. rom. noi 101.40 8°/r0 Opphenheim'..........109.60 Cursnlfl din Paris 8 Martie 5°/0 Renta română.............. 87 50 8°,'o Opphenheim............... Cursulii Londra 8 Martie 8#(o Oppenheim ...... 7°/0 Stern.....................— Schimbi! ViecE la vedere .... Berlin la vedere. ..... » 3 luni Paris la vedere....... » 3 luni........ Londra la vedere............... » 3 luni ...... 89.‘/4 89. 98. 101. 101 £/4 99. % 102 % 225. 30. 305 1450 93 R.EMILSCROB rD-AJsrris-rTT Strada Nouă No. 10. alăturea cu ma-gasineie «VILLES DE FRANCE», strada e situată vis-â-vis de biserica Sărindaru.— Execută tăte operaţiunile dantistice şi aşezarea dinţiloră artificiali în aură şi cauciuc, după sistemele cele mai nuoi americane în perfecţiune. Preciurile mai moderate de cât pretutiudine. SSraciloră în tdte filele operaţiuni gratisă. SECitTi DUTKERII care vorbesce românesce şi nemţesce, având ă poftă a voiagia, la MENAJERIA KLEEBERG. .A ‘HOSPHATE DE FEi al lui LERAS, Pharmacist, doctor in sciinte, la Pari» Ferul face parte integrante din Bănge. Căadii elu dispare, slăbiciune» încep' din ce in ce; faţia devine palidă, pofta de mâncare dispare si sanpr!» si perii» color, a oaturallă. Hapurile, prafurile, drageurile Cu basă de ferii, întrebuinţate pentru a ie reconstitui, au mareie mconvementu d a conţine ferulu in atare nesotubilâ. d‘a d* ferii unui stumachu deja bolnavă pentru alu disolva, d’a provoca constipaliuoc ai «dense» a negri dimii Phosphatul de ier solubil al Iui Leras nu possedă nici unulu din acejti inconvenienti: este unu liquidu limpide, foră gustă si fărămirosă, care, afară din ferii, conţine elemen. tuia phospbat . principiu regeneratoriă ală osseloru, Elă produce effsclr minunate, in tote caşurile unde există insarăcirea sângelui, curarisse3co colorile palide, crampele si durerile de stomaebă, inlesnesce desvoltarea fcteloră tinere regularisâsă lucrarea .nenstruatiimoî si face se dispare pola albă. Deposilu in principalele pharmaciî if ~ ' ~~ TrU'iMIBfliMWr^WMTirri ~'nT~i m Catarrhulă, nădufulă, sufo-catiunea si tdte bălele or-ganeloră respiratorie suntă vindecate prin Tiii>uriie i.ev««*enr, 3 Ir. in Vindecate la momen-'.ă chiară cu hapurile .intlncvrnlslee,>'ale d-ruluî crouter. Preţul 3 fr., cutia, in l'Vancia. Tinuooatc ptiu itiiMimn lirvnuBcur. u 11 . iu u_i uiut 1 Francia. — Levauweur iarnnacistă-cbiinistă de clasa l-a, 2 3, ree «te in Munnele, PARIS, Deposit in Bucuresct: la d. ziirner, si in tăie Carmaciele. In specială la d-Iu EITEL RJSSDORFER pnarmacist la Bucureşti, DEIETRIEI. SERREA nuiculîl Xylographu românii medaliată cu medalia de argintă la esposiţia Concordia Română, stabi-liudu-se in Bucurescî se însărcinăză cu totă felulă de lucrări atingetăre de | arta xylographică cu preciuri moderate. adresa : Str. Isvoruluî-Ne. 19, subt Mihaiă Vodă. JD'~ 3VEi: T-A. CONFECTJONES des ROBfiS S’a mutată în Strada Carol I, No. 14 alătur a cu Pharmacia D-luî Kessler Efectud^ă Rochii după jurnalele cele mal noul cu preţurile cele mal moderate, începând de la 24 fr. 2V/o 212 125 100»/, FI. Mărci Franci De închiriaţii sau de vânzare Casele din Strada Brezoianu, No. 53, intrarea Cis-migiuluî Şlater. — Doritorii se potu adresa la proprietară în strada Primâvereî, No. 30. Lemne de vânzare la vagond şi cu stînjenu, precum şi cu 1000 de kilograme tăete despicate şi aduse la domicilii! pe preciurile obicinuite. Adresa : G. PETRESCU, str. Fortuni Ne. 6. (lîngă Biserica Caimata). De dată în tăere două păduri din comuna Pietrogenî, judeţulă Mus-celă plaiulă Nucşdreî, în depărtare ca la 30 chilo-metre de gara Piteştii, drumă practicabilă şi şosea cea despre apusă cale 1,000 pogăne, conţine, stejari de ddge pâne la traverse, anini, fagi şi alte Îemu9 pentru blănî, chiristele şi rotâră; cea despre reslrită numită Sâlbişă cale 700 pogdne de aceiaşi calitate de arbnrî. Amatorii se pottt înţelege cu pro-pietaru în comuna Pietruşanî seu în Câmpu-lungă. DE ÎNCHIRIAT SI DE VINZARE Două perechi case, una compusă din 6 camere şi dependinţe, iar cea-l’altă compusă din 3 camere dependinţe şi pivniţă totă în aceiaşi curte. Doritorii care voră bine-voi a le lua cu chirie seă a le cumpăra, se voră adresa la proprietară în Denlu Spiri, Strada Seneca No’. 4, de la grădina Ga Capră» prima uliţă pe stânga la snb-semnata, proprietară. PaulinaSlănicenu. --•w.gs^vjtgayr»:'-' Lâ BGEI5B6ULE APA MlfiERALÎ LilN CELE HA! I1EC0NST1TLANTE Chlorurată sodică, bi-carbopatata, arscnicală (28 milligr. de arseniat de sodă pe litru) De ia uă jumătate penă te trei pahare pe di io ainte seu în tempul măncărei. Regeneratiunea copiilor slabi, Lympbatism, AlTectiunile Petei si ale Căilor respiratorii. Friguri intermiltenie, Scrobi Ic . — So îetre-buimiSză îu băutură şi gargarism în contra | Bronchitelor, şi îu loliuni îu contra Dartrelor a uşori. — Deposit la I d-nit : Wartanovicî et Herzog şi J. Ovessa et Gersabek, droguiştî în Bucurescî. R MITUIT 1 UIFItf de RĂNI cunoscută linii LUI! I A ALIVlu sub numele de alifie Coengiopulo. Acestă alifie a vindecată cangrene, răni vechi de 20 ani precum ş: rana numită Cer cengea, în fine orl-ce raue, cunoscută de cel mai renumiţi doctori aî capitale. Se găseşGe de vânzare la magasinulă d-luî D. Georgescu, strada Lipscani, No. 27.—Acestă alifie se dă gratisă săraciloru însă la domiciliulQ meft propriu, strada Speranţei, No. 28. Marin Coengiopulo FBlflDI Mii mii DE MEKEDINTr> s« F Ull I LIII de vânzare numai cu 15 lei vadra la d. Păun Popescu, hanul Slătari. ^N'VISTT !>-lorfl ARHITECŢI PRIMA CALITATE DE VAKtr AlilîiJ de la FDKNIOA din Sinaia şi VARt HYDRAULICtf De vânzare cu preţurile cele mal moderate Doritorii se potQ adresa Ia d. A. Lin* denberg, Calea Victoriei No. 35 şi Ia Depositu lîngă gara Tirgoviştea. ii JUDIES de POITRINE T6te persănele cari sufer de maladii de pept, precum eatarrh*, phtfriai&, gu.lura.iuri ai tusse invechite treime sa intrebuinteze 3 SIROPB’BÎPOPHOSPOITEde CMffl de GRIIICLT!f | care, prescris de mulţi aonii de mndicii 1 urnei intregi, a dat ia tot d’&una ^ cure minunate. Prin intrebuintarea continua a iicestui Sirop, tusses inceteasa, sudorile nocturne dispar, alimentatinnei> bolnavilor se ameliorează rapide, cea ce se poate constata prin IngAMiaie» ai aspectul anei sâni ta ti mai infloritOre a bolnavulnL Siropul nostru de Hypcphogphit tle calce este de culdre pembe si se vinde in flacone turtite de forma ovula, revestite de marca fabricai, cu semnătură Grimault ai C‘B, si timbrul Guvernului fr&nces. LA PARIS, CASSA GRIMAULT ST C19, 8, STRADA VÎYIEKNS SI ÎN PRtNCU’ALEtE PHABMAGII o .. -i întorsă din străinătate, locuesce în propria sea. casă, strada Colţea No. 35. Vis-â-vis de Primărie, Consultaţi uni (Umineţa de la 9—11 ora www.dacoromanica.ro 1 / I I f i i I Preţul abonamentului: pe an 24 lei, pe 6 luni 12 lei, pe 3 luni 7 lei; In districte: pe an 30 lei, pe 6 luni 15 lei, pe 3 luni 8 lei. Orî-ee abonament® no însoţită de valore se refusă. Abonamentele se faee numai la 1 şi 15 a fie-căreî luni. Directorii: I6n C. Fundescu. Pentru abonamente reclame şi annncinrl, a se adresa la Administraţiune. STRADA NOUA Nr 3. Pentru Prancia : la Soci&te Havas, Laffite <& Comp, j Pentru Austria şi Geimania, numai la Adolf Steiner 8, Place de la Bourse, Paris. }< Hambur^. (Germania de Nord). Pentru Anglia : la d-nul Eugene Micoud, 81 Fleet f Pentru Ungaria la d-nulă Monte Wiets, în Buda- Street, E. C. Fest, Servitenplatz. Preţulfi anunciuriloră : linia mică pe pagina IV, 25 bani, reclame pe pagina III, 1 leă, pe a II, 2 lei şi pe a I, 3 lei. Pentru rubrica, inserţii şi reclame, redacţia nu e responsabilă Epistolele nefrancate se refusă şi articolil nepublicaţi se ardă. Administratorii : 16n C. Fundescu, ■ttssmaBkfS. SCIRI TELEGRAFICE (Serriciulfi Şiareloru streine) (;racov:a, 3 Manie.—Genele m narea la mdrte a celorG ţjece nihiliştt a provocata în Petersburg o mare ferbere. Se Anstro-Prusian. .... 45.000 din Mexico, Chochinchina, Paragnai, etc. 65,000 Franco-Rrusian 550,000 * Bomâno-Enso-Turc .... 270,000 Totalulu omeniloru morţi 1,763,491 «Aşa de'ră, esclamă d-lă Mommsen, ună milion şi jumătate de âmeni în etate de 25—35 ani, morţi pe câmpulu de bătaie, pentru a mântui, a salva omenirea, cum ne declară diplomaţii; deru prin mârtea acestoru sutimi de mii nu se finesce nenorocirea omenirei. Etă-ve de'ră şi ună altă tabloă care ne înfăţişâ^ă munca aceste! biete omeniri pentru a face resbele : Cheltueli de resbelă de la 1853—1877 franci Resbelnlă din Crimea 8,500,000,000 » Italiei .... 1,500.000,000 > Sehlflswig-Holstein . 180,000,000 > Austro-Prusian 1.650,000,000 » Mexico, Cochin., etc. 1,000,000,000 » Franco-Prnsian 29,700,000,000 9 Româno-Rnso-Turc . . 18,600,000,000 Totală : 61,130,000,000 Adăogaţî înfine la acestă colosală sumă, tătă suma budgeteloră anuale ale stateloră europene şi veţi avea cifra aprocsimativâ, care nu este altă-ceva de câtă resultanta muncei musculare a poporeloră ci-vilisate. D-nu Legoyt, secretarulu societăţei statistice din Paris, ne declară că Europa contimporană ţine în timpu de pace sub arme o armată de 5,715 847 ămenl!...» Şi aşa înainte... Mă oprescu aci, fiindu-că n’amu avută de gândă a face o bibliografie a cărţel d-lui Mommsen, ci oumaî a vă transmite o parte din ta-bloulă schiţată de către acestă inamică neîmpăcată ală cancelarului german. A, în adeveru, trăimă întv’ună timpă cândă glon-ţulă, baioneta, bomba, coaliţia, mobilisarea, revan-şulă etc., suntă cuvintele cari umplu colănele ţlia-reloră europene, care suntă învăţate cbiară de eopii; este adevărată că sabia şi toba comaudă şi domnesce în momentulă de faciă peste tătă lumea. Pâaă la ce amă ajunsă aci în centrală militarismului, în acăstă capitală a Omeniloră în uniformă, ve voi povesti un singură episodă din viaţa uăstră. pilele acestea în şedinţa parlamentului nostru ună deputată a interpelată pe ministrulă de resbelu în privinţa unul o-moră comisă de către ună soldată, care a împuşcată pe unu băiată de 13 ani, şi a rănită pe un altu de 14 ani. Ministrulă a declarată că faptulă este adevărată, şi a adăogală : — Copilulă (der bube) a insultată pe santinelă şi tovarăşnl său a făcut acelaşi lucru; soldatul a fost arestată, de'ră l’am liberată fiindu-că credă că un soldată are dreptă a împuşca pe celă care ’lă insultă; de altmiutrelea simţulil demnităţei va peri în armată. Depntatulă Ricbter a respunsă ministerului, că elă nu crede ca demnitatea armatei germaue să fie atinsă de o insultă comisă de ună copilă. Ministrul n’a respunsă la acesta, şi eă credă că a avut dreptate. Une ori este bine a nu respunde! lată deră la ce amă ajunsă, şi ancă averaă ue-ruşinarea a » Municipale .... » ScrisO, f. rnr. şi urb. exig. Diverse Aurii contra argintii..........t » » Biletele Hypotec. ./l.s/4°/0 » » > de B. N. a R.' Fiorini val. Austriacă. . . .210 Mărci germane..................123 Bilete de bancă francese . . . 99*|2 (Jursulă (lin Vieita 9 Martie. Napoleonulă ....... 952 Ducatulă.................... 562 Cursulil din Berlin 9 Martie. 6°l0 Oblig, căilorfi fer. rom. noi 101.50 8°/o Oppbenheim...........109.50 Cnrsuiă din Paris 9 Martie 5°/0 Renta română............... 88 50 8° o Oppheuheim................. Cnrsuiii Londra 9 Martie 8°/0 Oppenheim . . ... — 7°/e Stern.... ... — Schimbii Viena la vedere................. Berlin la vedere............... » 3 luni................. Paris la vedere................. » 3 luni................. Londra la vedere................ » 3 lnnl................. De daţii în tăere două păduri din comuna Pietroşenî, judeţnlii Muscalii plaiulii Nucşdrel, în depărtare ca la 30 chilo-metre de gara Piteştii, drpmă practicabile şi şosea cea despre apusO cale 1,000 pogdne, conţine, ste-ja I de d6ge până la traverse, anini, fagi şi alte le no pentru blăuî, chiristele şi rotârfl; cea despre rSs iţii numită Sâlbişă cale 700 pogdne de aceiaşi calitate de arburî. Amatorii se potQ înţelege cu pro-pietaru în comuna PietrnşanI sdă în Câmpu-lungă. SE GASESTE PE LA TOT] PARPUHORir GUAFORH Ş' FARMACIŞTII A & g PULBERE ^ DE OREZC SPECIALĂ preparată GXJ BISIvIXJTKC de GH. PAY 9, Rue de la Paix, 9 PABIB Un profesor de limba italiană, do-resce a preda lecţinnl, de limba italiană cu unii modă fdrte les-niciosă pentru a putea înveţa cine-va. Doritorii se pot a-dresa la adm. farului Telegraf ulii. Une Manchis- seuse recoit des commandes concer-nant le lavage. CHRRT1A WL1NSI Ma' ele succes al chăruei Wliusl se dato-ri şce proprietăţei sele de a atrage imtatiunea la surfuţia corpului. Medicii cei mai buni o rccommand in contra irritatiunilor J’cptului, Guturalelor, Bronchilelor Durerilor de gât, Grippclor, fthumaUrmelor Durerilor. întrebuinţarea sa este din cele mal simple şi din cele mai lesue. Uă singură upplicatiune este de agiuns. — Paris la J. VVlinsi et Ci-, 31 rue de Seine; in România mtdte pharmaciale (A exige : Umeie Wlinsi) f> Se cumperă epuri de casă la Menageria Kleeberg de lîugă Grand Hotel de Bonevard. ■A/VJSTT D-ioru ARHITEC ŢI PRIMA CALITATE DE VARtJ ALBII de la FURNICA din Sinaia şi VARC hydraulicC De vânzare cu preţurile cele mal moderate Doritorii se potfi adresa la d. A. Lin-denlberg, Calea Victoriei No. 35 şi la Depositu lingă gara Tirgoviştea. *%% 212 125 lOOVa FI. Mărci Franci De închiriatu sau de vendare -b Casele din Strada Brezoianu, No. 53, intrarea Cis-migiuluî Şlater. — Doritorii se potă adresa la proprietară în strada Primăvereî, No. 30. Lemne de venijare la vagonil şi cu stînjenu, precum şi cu 1000 de kilograme tăete despicate şi aduse la domicilia pe preciurile obicinuite. Adresa : G. PETRESCU, str. Fortunri No. 6. (lingă Biserica Caimata). DE ÎNCHIRIAT SI DE VINZARE Două perechi case, una compusă din 6 camere şi dependinţe, iar cea-l’altă compusă din 3 camere dependinţe şi pivniţă totu în aceiaşi curte. Doritorii care voră bine-voi a le lua cu chirie seă a le cumpăra, se voru adresa la proprietară în Dealu Spiri, Strada Seneca No. 4, de la grădina «Za Capră» prima uliţă pe stânga la sub-semnata, proprietară. PaulinaSlănicenu. Anuariu general al României PENTRU 1882 Biuroulii: Strada Polonă, No. 70, Bucurescî. GuturniuIuT, Gripu, B rondul oiiop şi Palii pectoral din NAFE D-Iuî Delangra-nier din Paris, carîposed o valdrc eGcacie sicură 51 car# este constatată de. membrii Academiei de medicină din Paris ; aceste medicamente nu conţin nici Opium, nici Morflne, nici Codeina, pot fi administrate copiilor fără nici o temere cănd sunt atinse de tusa mSgărescă. Depou la Iote {armadele din Remania DE MEHEDINŢI, se află de vendare numai cu 15 lei vadra la d. Păun Popescu, hanul Slătari. DEJUNUL IG1EN1CU Persdnele slabe de pept şi de stomac, cum şi cei care suferă de o digestiune grea vor găsi RAC AHO UT D-l uî D elangr enier din Paris un dejun forte agreabil, torte uşor a digera şi forte întăritor cari pote înlocui cu Lotul şocolat şi cafea. — Reputaţiunea acestui aliment este justificată şi aprobată de membrii Academiei francese, cari uu constatat proprietăţile tonice şi nutritive a acestui aliment şi ’lu recomand la convalescenţi, la copil şi pers6np.hr delicate Depoă la tote {armadele din România n ii' 1 vrimi» r i m &h sf- a*»*» ™i"™. UlJ Iii Uil fiii Sili P^vălia de Rachierie, numită la Neaga din Calea Văcăresc! No. 12, peste drumă de brutăria la ochi albi. Doritorii se potn adresa la propietară susB. !> I'VITHIŢ I IIIWIP de RĂNI cunoscută ilLlFlU sub turnele de alifie Coengiopulo. Acestă alifie a vindecaţii cangrene, răni vechi de 20 ani precum şi rana numită Cer-cengea, în fine orl-ce rane, cunoscută de cel mal renumiţi doctori aî capitale. Se găseşGe de vânzare la magasinulii d-lul D. Georgescu, strada Lipscani, No. 27.—Acestă alifie se dă gratisă săraciloră însă la domiciliulO uv-u propriu, strada Speranţei, No. 28. Mari» Coengiopulo. ş w 1 |\ 7 4 Jii ŞI Închiriat de ia st. DL I UlMIlL Ceorge, o casă în centralii oraşului, strada Pătraşcu-Vodă, No. 8, sub. Sfântu George nou. Doritorii se vorQ adresa la No. 30 strada Colţel. DU S\ÎUDI> 4T Un salonfl ^ 0 odaiă DL liltflMl de dormita, Strada Carol I, No. 14. A se adresa chiar acolo. METRIE I. SERRIA unicultl Xylographu românu medaliată cu medalia de argintii la esposiţia Concordia Română, stabi-lindu-se în Bucurescî se însărcineză cu totfi felulS de lucrări atingStăre de arta xylographică cu preciurî moderate, adresa : Str. Isvorului-Ne. 19, subt Mihaiă Vodă. H>!= VX£j>T.A. CONFECTIONES des KOBES S’a mutată în Strada Carol I, No. 14 alăturea cu Pharmacia D lui Kessler Efectuedă Rochii dupe jurnalele cele mal nou! cu preţurile cele maî moderate, începând de la 24 fr. g»â*Q*Q»0+Q-KMîO»Q404-0*Q*0 Premiaţii cu âutgiula preeifl «MEDALIA DE AUliU» la concnrsulu agricolă al Comiţiului de Ilfovu de la Herestrăfi în Noamb. 1881. DESFACEREA PEPINIERILOR La grădina I6nid, numită Brăslea, situată în suburbia Ic6-nel, strada Polonă, No. 104, aprdpe de biserica Icdneî, se află de vendare pomi roditori, altoiţîde diferite specii din cele maî renumite calităţi şi de diferite etăţi. Preţulă pomiloră se p6te vedea în catalogă. Domnii amatori din districte şi din capitală voindă a avea catalogulă, se voru adresa prin epistole la disa grădină şi îndată li se va trimite. Plantatorulil pomiloru pentru primăvară a sosită. s * o + o 4» * O 5 + o , 0-fr6»O»O»O*OW-frO»Q¥OWH55' K.EMIL SCROB m XD-A-lSrTlSTXT Strada Nouă No. 10, alăturea cu ma-gasinele «YILLES DE FRANCE», strada e situată vis-â-vis de biserica Sărindaru.—Execută tdte operaţiunile dantistiee şi aşezarea dinţiloră artificiali în aură şi cauciuc, dupe sistemele cele mal nuoî americane în perfecţiune. Preciurile mai moderate de cât pretutindine. Săraciloră în t6te filele operaţiuni giatisă. SE CIUTA DNU TINERI] care vorbesce românesce şi nemţesce, avSndă poftă a voiagia, la MENAGERIA KLEEBERG. ♦ m ♦ m ♦ m ❖ m ♦ m 4 ♦ \m m ——————— Rugăm fi pr. clienţii noştri! de a nu confunda aceste bilete cu a-celea ale loteriei din Haraburg, etc.; siguranţa şi onorabilitatea absolută cari presidă la tragerile Loterielor austriace fîindfi cu to i tulfi cunoscute şi a-1 preciate de lumea fi-[ nanciară. 1AT «Ai U 4% din anul 1861? din anul 1861 TRAGEREA OFICIALĂ LA 1 MARTIE 1882 Siguranţă absolută garantată le guveniu Rugăinfi pe clienţii noştrii d> a nu confunda aceste bilete cu a-celea ale loteriei din Hamburg, etc.; siguranţa şi onorabilitatea a bsolută cari presidă la tragerile Loterielor austriace fiindu cu to ulu cunoscute şi a-preciate de lumea financiară. Viit(5rea tragere a acestui împrumuta va avea locu la 1 Martie 1882 sub îngrijirea, supraveghierea şi garanţia guvernului austriaca. Cererile de bilete însoţite de costalii lorii în bilete hypotecare române, timbre poştale, gropurî sdîi bilete la vedere pe o piaţă a Europei trebuesc adresate, cât maî 1 lotu de Hor. 10,000 s6ii 22,000 lei 2 loturi „ „ 5,000 „ 11,000 „ 3 „ „ „ 1,000 „ 2,200 „ SE POATE CÂŞTIGA: 1 Iosxi de fior. 200,000 s&i 440,000 leî 1 » » „ 20,000 „ 44 000 „ l „ „ „ 15,000 „ 33,000 „ O loturi de flori i 1,000 seu 4,400. Peste totd 1,400 câştiguri din care ceîu maî micu este de 200 fiorini. Fie-care bilet dând dreptul la viitdrea tragere şi la totalitatea câştigurilor COSTĂ 15 LEI, 5 bilete nu costă de cât 70 LEI. curând posibila administraţiuneî du MONITEUR DE LA CHANSE UNIVERSELLE, VIENA (Austria). 1 iuruliî oficială al imperiului austriac va conţine lista tragere! şi va fi trimisă gratisu tutuloru acelora cari voru cumpera bilete. W CÂŞTIGURILE voru fi plătite in aură la domiciliuM CÂŞTIGĂTORULUI. W w î m * ♦ o î 9 ♦ ♦ & O % ♦ ♦ a ♦ ♦I ♦ 0 fc»#» w® lîHl, DSKHTfi Si OLIUIU n'lqueururt, rosoglii, mastică, romuri, rachiu, ţuică, cognacurl, vermuturi, oţetu, etc. de la celebra casă Ed. Schots din Brănn se eomisiondză cu preţuri şicondiţiunl favorabile la d. H. WĂRTHA, representaDtele nostru, comptoirul str. Ddmneî No. 5. MENAGERIA KLEEBERG LINGĂ GRAND OAFEE DE BOULEVARD MENAGERIA CEA MAI MABE DIN LUME. IJST FIE-CARE JD I de două ori nmnm si dresarea ANIMALELOR FEROCE Cea d’înteiu la 4 o. şi a doa la 7 ore săra PRRCIULO INTRARE1: Locuhl 1, 3 fr., Locală II, 1 fr., Locul III, 50 b, Det,aburi se p<5te vedea pe afişe. Cu deosebită stimă, F. KLEEBERG. Doctorulu NEGURA întorsă diu străinătate, locuesce în propria sea ca9ă, strada Colţea No. 35. Vis-â-vis de Primărie. Con-sultaţiunl dimineţii de la 9—11 ore. Bucurescî.—Tipografia Academiei Române (Laboraiorn Români) Strartă Academiei 26 www.dacoromanica.ro MARŢI, 2 MARTIE 1882. In Bucurescl şi districte mrniernlfl 10 bani. AND Li 0 XII, Nr. 2»U K TELEGRAPHULU Preţul abonamentului: pe an 24 lei, pe 6 luni 12 lei, pe 3 luni 7 lei; In districte: pe an 30 lei, pe 6 luni 15 lei, pe 3 luni 8 lei. Orl-ee abonamente ne Însoţiţii de valore se refnsă. Abonamentele se face numai la 1 şi 15 a fie-cărel luni. Directorii: I6n C. Fundescu. Pentru abonamente reclame şi anuncinrî, a se adresa la Âdministraţinne. STRADA NOUA Nr 3. Pentru Franoia : la Soeiete Havas, Laffite e Germania pdte, deca şi acesta nu va crede a-tuncl că a venita vremea d’a pune mâna pe tdte provinciile germane care se mal afla snb cordna habsburgică. i O dovadă că noi avema dreptate mal filele trecute cânda diceamd că presa austro maghiară se cam grăbesce cu simpatiile el pentru Serbia, ne-o dă astatji unuia din cele mal însemnate /•> » Casei pens. 300 1. . 220- 230. Impr. cu prime Buc. (bil. 20) 1. . 29. 30. Acţiuni «Dacia» (500 1. buc.) . 300 305 Acţi. Bănceî Naţion. Rom. . 1425 1455 Scris. fonc. urbane 6°/0 • • • 92 93 Obligaţii eşite la sorţ 6°/0 Obligaţii de Statii . . .\ 5% » Căilorft fer. rom. Regale 8°/0 » Domeniale .... 8°/0 » Municipale 8°/p . . (2 '0 Renta amortisabilă Cupoane De Renta Română exigibilă ♦ Obligaţii de Statii 6°'0 . . » » Căile fer. Rom. Reg- » » Domeniale exig. » » Municipale .... » Scrisfi, f. rur. şi urb. exig. Diverse 12 ! 0 Societatea „NAŢIONALĂ44 de Asigurare AUTORIS ATA PRIN DECRETUL0 REGALtT DIN 29 IaNUARIE 1882, No. 225. ------------<^-^3^0----?---'~~ Capitalulu socialii este de 6^000,000 lei împărţiţii îa 2 emisiuni; prima emisiune 3,000,000 lei deplinii versaţi în cinci-spre-ţlece mii acţiuni de câte dou6 sute lei fie-care CONSILIULt DE ADMINISTRAŢIE : Domnu Iancu Marghiloman, Preşedinte Domnu Menelas Ghermani, Consilierii Domnu G. C. Philipescu, Consilieră > Dimitrie Sturdza, Vice-Preşedinte » Petre Grădi§teanu, > » Vasile Pogor, y » Emil Costinescu Consiliero » N. R. Moroianu » Teodor Rosetti, y > Mihail Rumba, > » Jacques Neuschotz, y 1 Chr. L. Zerlendi, y Jacques Elias, » » Guilaume Ormody, — y > Constantin Zappa, » li Aurii conţi a argintu. . . » » Biletele Hypotec. .!l.3/t°0 » » » de B. N. a R4 Fiorini val. Austriacă. . . . 210 Mărci germane..................123 Bilete de bancă francese . . . 99‘/j ( ursulii din Vicnn 11 Martie. Napoleonul!!....................... 952 Ducatul!!................ . 562 Cursulu din Berlin 11 Martie. 6°/0 Oblig, căilor!! fer. rotn. noi 101.50 8°/0 Opphenheim....................109.50 Cursulii din Paris 11 Martie 5°/0 Renta română.............. 88 50 8° 0 Oppbenheim Cursulă Londra 11 Martie 8°/0 Oppenheim..................— 7°/0 Stern......................- Schimbfl Viena la vedere................. Berlin la vedere................ » 3 luni . . ... Paris la vedere................. » 3 luni.................. Londra la vedere................ » 3 luni.................. OP Ol “ -8 0 212 125 100V2 FI. Măre* > Franci > Conformii cu art. 66 din Statutele Societăţii, consiliulO de admiuistra-ţiune deschide o subscipţiune publică pentru 7500 acţiuni, reservate publicului de către fundatorii societăţii. Fundatorii aQ versată In aură la Banca Naţională a României 25 la sută alo întregului capitalo din prima emisiune, precum şi conformii art. 65 din Statute 5 lei de fie-care din cele 7,500 acţiuni reservate fonda-torilonl. Subscripţinnea va fi deschisă în filele de 4, 5 şi 6 Martie st.v. an. cur. la 10 ore de diuiindţă pSnS la ore sera, pentru suma de : Şepte mii cinci sute, No. 7500 acţiuni în valdre Dominală de 200 lei în auro. fie care acţiune. Preţulfl de emisiune alo acestora acţiuni s’aO ficsato la lei doug sute trel-ţjecl 230 în aurfl de acţiune. Sub-scripţiunea va avea locfi: în Bucure3cl la d-nil Chr. L. Zerlendi, strada Smărdan, M. Germani şi fii, strada Smârdan; fraţii Al. H. Elias, piaţa Sf. George; In Iaşi, la d-nil I. Neaschotz şi coinp. şi A. M. Bykc şi fiii. Subscripţiunea se va face printr’o dcclaraţiune către menţionatele case de Bancă şi prin depuneiea v6rsămento.lui ficsatfl mal josO. SubscrutorulO va primi o recepisă conţiDfindfl numOrulO acţiunilorfl subscrise şi alil baniloru depuşi. Aceste recepre vorQ fi preschimbate în titluri provisoriî nominative de 1, 3, 5, 10 şi 20 bucăţi acţiuni, îndată ce ConsiliulO de administraţiune va fi făcută repartiţiunea. V&'sămâutulil sumei de 230 lei se va face în aur în următorul modo : In momentul!! subscripţiunef, 50 leî; îndată dup6 repartiţie, adică la 15 Martie, 30 lei, (dupS care plată se voril libera titlurile provisoriî); la 1 Aprilie a.c. 50 lei; la 15 Aprilie a.c., 50 lei; şi la 5 Maitt a. c. 50 lei. Dupd ce se va fi efectuata ultimulQ v6rsâmentQ, titlurile provisoriî comaţi ve se vorO preschimba în acţiuni definitive la purtător0. Decă subscrierea acţiunilorQ va trece peste suma destinată pentru emisiune, repartiţiunea va fi făcută în proporţiune cu acţiunile subscrise. Subscrierile pânfi la (10) măcinată „4— „ „ măcicstă 6 — Caf. Mart. fln piăj. „ 4 60:Gafea Eio II. fiu pisată •< — , » măcinată „ 4 — [ „ » JI1 fin pisată 2 40 Cafeaua se vinde pe locfi compfatu şi fără varia-ţiuni de precinri. S. TRANDAFIRESGU. Lemne de v^n^are la vagon0 şi cu stînjenu, precum şi cu 1000 de kilograme tăete despicate şi aduse Ja domicilia pe preciurile obicinuite. ^.Adresa : G. PETRESCU, str. Fortuui No. 6. (lingă Biserica Caimata). D-loru ARHITECŢI PRIMA CALITATE DE VARt ALBC de la FURNICA din Sinaia şi VARt HTDKACLICt De vânzare cu preţurile cele mal moderate Doritorii se pota adresa la d. A. Lin-denberg, Calea Victoriei No. 35 şi la Repositu lîngă gara Tirgoviştea. 7\ r Ml 1111 AUD Un saloufl şi o odaiă li Illvlliiiil de dormitO , Strada Carol I, No. 14. A se adresa chiar acolo. DE1ETRIE 1. SERREA nnicnlu Xylographu română medaliată cu medalia de argintu la esposiţia Concordia Română, stabi-lindu-se in Bucuresci se însărcineză cu totfi felulă de lucrări atingetdre de arta xylographică cu preciurî moderate, adresa : Ser. Isvorului-Ne. 19, subt Mihaiă Vodă. JD£ nVCIiTJL CONFECXIONES d«s ROBES S’a mutatil în Strada Carol I, No. 14 alătur a cu Pharmacia D -lui Kessler Electueijă Rochii dupe jurnalele cele mai nouî cu preţurile cele maî moderate, începend de la 24 fr. • Q4‘0+0»Q+0-frQ4"0^Q4-0>»Q^64-D»Q + O O + o + o + + o + o h Premiată cu ânteiulă preciă | «MEDALIA DE AURtl> I la, concursnlu agricolă al Comiţinlui de i Ilfovu de IaHerestrăS în Noemb. 1881. ; + O ♦ o - o ♦ + o + - qÎoTo?oToToTq?o?q?oÎo?o7q DESFACEREA PEPINIERILOR La grădina I6nid, numită Brăslea, situată fu suburbia Ic6-neî, strada Polonă, No. 104, aprdpe de biserica Icdneî, se află de vendare pomi roditor/, altoiţide diferite specii din ____ cele maî renumite calităţi şi de diferite etăţi. Preţulîi pomilorfi se prite vedea în catalogfi. Domnii amatori din districte şi din capitală voindfi a avea catalogulfi, se vorfi adresa prin pistole la disa grădină şi îndată li se va trimite. Plantator o lă pomilorfi pentru primăvară a sosită. DE VIN DARE Hârtie maculatură cu 1 Ir. ocaua. A se adresa la Administraţia acestui $iar R. EMIL SCROB DAJSTTISTTT Strada Nouă No. 10, alăturea cu ma-gasinele «VILLES DE FRANCE» strada e situată vis-â-vis de biserica Sărindaru.— Execută tdto operaţiunile dantistice şi aşezarea dinţilor!! artificiali în aurii şi cauciuc, după sistemele cele mai nuoi americane în perfecţiune. Preciurile mai moderate de cât pretutindine. Seraciloru în t6te filele operaţiuni gratisfi. SE CARTA DU TINERI! care vovbesce românesce şi nemţesce, avândQ poftă a voiagia, la MENA-GERIA ULEEBERG. Bucuresci,—tipografi» Acaaemieî Române (Laboratorii Români) Strada Academiei 26 www.dacoromamca.ro / 1 % i * I k * 5 1 CERCURI, 3 MARTIE 1882. In Bucuresof şl districte nninernln IO bani. AN1JL0 xn Nr. 2945 Preţul abonamentului 7 leî; tn districte: pe Ori-ee abonamentu ne Abonamentele se face : pe, an 24 lei, pe 6 luni 12 lei, pe 3 luni an 30 lei, pe 6 luni 15 lei, pe 3 luni 8 lei. Însoţită de valâre se refusă. numai la 1 şi 15 a fie-căreî luni. Directorii: I6n C. Fundescu. Pentru abonamente reclame şi anunciuri, a se adresa la Administraţi une^ ' STRADA NOUA Nr 3. Pentru Francia : la Societi Havas, Laffite & Comp, 8, Place de la Bourse, Paris. Pentru Anglia : la d-nul Eugene Micoud, 81 Fleet; Street E. C. Pontru Austria şi Germania, numai la Adolf Steiner Hamburg. (Germania de Nord). Pentru Ungaria la d-nulă Moritz Wiets, în Buda-Pest, Servitonplatz. Preţulă anunoiuriloru : linia mieS pe pagina IV, "25 bani, reclame pe pagina III, 1 leu, pe a II, 2 lei şi pe a I, 3 lei. Pentru rubrica, inserţii şi reclame, redacţia nu e responsabilă Epistolele nefrancate se refusă şi articolii nepublicaţi se ardă. Administratorii;-: I6n C. Fundescu, SCIKI TELEGRAFICE (Serviciulă Şiareloră streine) Petersburş;, 12 Martie. — ţliarulQ Golos este nemulţumiţii de graba cu care regele Milan a mulţumită Germauieî şi Austriei, fără a mal aştepta recun6scerea Rusiei. Decă consiliariî regelui sorbu nu credii că trebuie s8 respecte imperiulă căruia Serbia datoresce esisteuţa sea, apoi, ţlice Golos, el facă unu răă serviciu causeî pe care, ca conducători al unul poporă slavă, suntă datori s’o serve. Lomberg, 12 Manie. — Se (Jioe că presei ruse i s’a interzisă a mal comunica d’aci nainte ceva re-laţiunî asupra reiaţiuniloră dintre Czar şi genera-lnlă Skobeleff. Berliu, 12 Martie. — Se scrie din Petersburg Ziarului die Post, că generalul!! Skobeleff s’a scuzată acolo, că cuvintele sdle aă fostă schimbate. Co-respondinţa adaogă apoi: «Eri (7 Martie), genera-lulă Skobeleff se. duse la Gacina spre a se presinta împăratului, căruia îi ceru iertare în chipulă celă mai umilitoră. Mejestatea Sea făcu glumeţului imputări aspre şi’î interzise o dată pentru totă deuua d’a mal vorbi de lucruri politice pe care nu le pricepe. Şi ministrulă de finance s’a pronunţată într’ună chipD fârte aspru în privinţa generalului Skobeleff şi a gloriâseloră lui fapte din gură, calculândă că Statuia a perdutu, din causa acestui erou, dece mi-liăne ruble într’o săptămână. Ast-felă generalulă Skobeleff s’a blamată într’ună chipă îngrozitoră şi va fi trimisă într’unu locă 6re-care pe fruntaria chinesă, unde va avea ocasiunea să cugete asupra discursuriloră sele.> A stă dî se împrăştiase priu Berlin sgomotnlă că generalului Skibeleff i s’a luată comanda. Darmstadt, 12 Martie. — In a doua Cameră a fostă primită chiară acum, cu 23 voturi contra 19, propunerea deputatului Bohm, care ţlice că aduna-na se bine-voiasră a ruga pe guvernă se se declare în consiliulă federală contra introducerii monopolului ; acâstă propunere s’a votată după ce s’a respinsă cu paritate de voturi aceea pentru trecerea la ordinea $ilei. Şi în minoritate se află protivnicî d’aî monopolului, deră eî nâgă Camerei competinţa d’a resolva acestă cestiune. Ministrulă d. de Stark declară că guvernulă n’a luată nici o otârîre faciă cu acestă cestiune. Se vorbesce că chiară în seniilil ministerului demnesce o nedisposiţiune contra monopolului. Roma, 12 Martie. — Graba cu care guvernulă italiană a reeunoscută regatulă Serbiei, este considerată prin cercurile politice ca o manifestare de simpatie faciă cu Austro-Ungaria, de vreme ce, prin recenta transformare a Serbiei, s’a inaugurată de faptă complecta scăpare a noului regată de sub dependinţa Rusiei. Roma, 12 Martie. — De şi cel de pe la minis-teriulO de externe, dieă că nu sciă nimică despre contra-visită a împăratului Francisc Iosef, totuşi, după pregătirile ce se facă [la Curte, se pare că acestă visită este fărte apropiată, şi âucă se dice că ea va avea locă în Aprilie în Turin. Paris, 12 Martie. — Regele Spaniei a aprobată alegerea d-luî Andrieux ca ambasadorii ală Fran-cieî la Madrid. Belgrad, 12 Martie. — D-lă Mijatovicî, rninis-trulă de finauce, se reîntărce astăzi. Guvernulă nu pare a fi tocmai dispusă se primdscă combinaţi unea lui în privinţa drumuriloră de feră. A ae vedea ultimele sein pe pagina 111 BUCURESCI, 2 MARTIE Simtă câţi-va ani' de când parele liberale mai alesă, aă combătută şi combată necontenită, dennnţândă opiniunil publice şi guvernului, escesele de zelă pentru disciplină ale Hmoră militari superiori şi inferiori cari bâ-teaă de snopeaă pe bieţii soldaţi. Sciraă tdrte bine că nu i s’a pusă capătă răului, deră totuşi elă s’a mal micşorat: soldaţii uu mal sunt bătuţi ca mal nainte, când ghionturile prin fălci şi palmele peste obraji şi peste ochi curgeaă ca pldia pentru ună lucru de nimică. Se pare ânsă că acâsta bolă de a bate e lipici6să, căci din casărml ea a trecută prin şcolile primare şi de aci prin gimnasil, de unde s’a întinsă şi prin licee. Nu putemfi de câtă să desaprobămă diu tete punctele de vedere acestă chipă d’a mo-ralisa pe ună elevă, mal alesă de prin licee, cu bătaia-. Elă este condamnabila de ori ce parte ’lă-araă privi, şi ne pare răă ca s’aă găsită profesori cari n’aă fostă de acestă părere. Nici ministerulfl instrucţiunii publice, nu-mindă pe uuă profesoră, dă acestuia dreptul d’a lua loculă poliţiei catargiescl, când cetăţenii eraă închişi prin pivniţe şi bătuţi cu chingi ude, şi nici părinţii, triiniţându-şi copiii la scdlă, îşi potă închipui că’I daă acolo pe mâna geandanniloră. De altmintreli, nici uu este măcar de demnitatea unui profesoră d’a ridica mâna asupra uuul elevă şi a’lă lovi; o asemenea procedare ne pare degradatore pentru profesoră chiară. Totuşi, fapte de asemenea natură s’aă în tâmplată necontenită şi ele aă începută să devie atâtă de dese, în câtă rainisterulfl s'a aflată acum în neputinţă d’a le mal trece cu vederea, căci ară fi părută că aprobă acestă chipă de moralisare a eleviloră, ceea-ce sun-temă şicuri că nu este în intenţiunea d-luf ministru Urechiă. Ceva mal mult. D-lă I. Filibiliu, profesore de limba francesâ la liceulă Mateiă Basarab, de 'şi a fostă trimisă acum duol ani naintea imul juriă de profesori pentru-că a bătută pe ună elevă, totuşi n’a voită să renunţe la sistema sea de moralisare a eleviloră; d-sea a bătută mai filele trecute pe elevulă I. Ar-măşescu. Juriulă de profesori uin 1880 a achitată pe d-lă I. Filibiliu pentru că acesta ’şi dată cuventulu său de onore că nu va mai ba e Juriulă instituită anulă acesta, compusă din d-nil Laurian, Zottu, Limburg, B. Stefâ-nescu şi Damă, îlă achită cu o majoritate de patru voturi, contra minorităţii represintată ie d-lă Dame, care ceru aplicarea censureî. Motivele pe care se întemeiază juriulă spre a achita pe d-lă I, Filibiliu, suntă acestea : „Aven dă în vedere art. 396 din legea în veşmântului publică, care determină caşurile când un. profesoră e dată judecăţii ; „Considerând că faptulă imputată profesoreluî I. Filibiliu n’ară intra de câtă într’ună modă interpretativă în prevederile -acestui articolă ; „Dobândindă sicuranţa că pedepsa aplicată şcolarului I6n Armăşescu pornia dintr’o intenţiune bine voităre pentru şcolară ; „Considerând» că în intenţiunea, eră nu în faptulă materială, trebuie căutată calificarea unul act; ;Constatândă de altmintreli că faptulă imputată profesorului I. Filibiliă, este neîusemnată în sine şi în urmările sâle, privindu’lu în proporţiunile reale]; «Ţinendă semă şi de slăbiciunea generală a disciplinei şcolare, fărte vătemătdre atâtă instrucţiune! câtă şi educaţiunil tineriloră; «Juriulă — de şi nu p<5te recomanda bătaia ca ună mişflocă educatoră — deră avendă în vedere consideraţiunile de maî susă, declară cu maioritate de 4 voturi, că nu prite aplica de astă dată nici una din penalităţile de la art. 396 din legea instrucţiunii, şi deci achită pe profesorele I6n Filibiliă.» Este de mirare cum nisce profesori, nisce 1 bărbaţi luminaţi aă putută să-şi îuteineeze a-chitarea loră pe astă-felă de coLsiderante. Juriulă ne spune de la începută că nu pdte condamna pe d. I. Filibiiifl, de vreme ce darea în judecată pentru bătaiă nu este prevăzută în art. 396 din legea învăţământului. Aşa este. Deră atunci juriulă de ce nu ’şl a declarată de la începută necompetinţa, şi de ce a mai înşirată o mulţime de conside-rante pe care ’şl întemeeazâ achitarea, ceia-ce ne dovedesce că elă s’a crezută In dreptă d’a judeca pe d. I. Filibiliă. Deci faptulă judecării chiară şi ală pronunţării unei sentinţl achitâtere, probâză absurditatea primului considerantă. Juriulă putea să Z'că d0 începută : n’a-«vemă dreptulă a judeca pe d. I. Filibiliu, «pentru-că acestă casă nu este prevăZută In cândă. bătând, ’şl a călcată acelă cuvântă 1 Ni se pare că da. şi prin urmare trebuia supusă la cen-sură. Mal ridicolă ânsâ de câtă t6te, ne pare a-cestă considerantă ală juriului ; «Dobândiudă sictirauţa că pedepsa aplicată «şcolarului Ion Armăşescu pornia dintr’o in-«tenţiune bine-voitore pentru şcolară». Ciudată lucru. D. I. Filibiliu ’şl-a dată în 1880 cuvântulă de onore că nu va mal avea asemenea tu noi o-morurî şi noi atacuri la proprietate. Land-actul este de faţă, nu e vorba, dară o asemenea lege întârzie în totă d’a una prea multă, mal înainte ca se’şî dea fructele. Suntă numai şâse săptămâni de cânda ace'stă lega este în vigâre şi după două săptămâni numărulă recla-maţiuniloru contra hoţiilor sistematice ale landlonjilonl s’a urcat la mai multă de 6,000. Aceste reclame atingă astăşlî enorma citră de 70,000. S’a calculată că pentru ca tâte aceste reclame se fie judecate va trebui să trâcă 14 ani, şi încă reclamele se îmulţescă pe di ce trece. Admiţândă dâră, lucru ce nu se pâte, ca cestiunea agrariă sâ fie resolvată, va trebui să trâcă încă 14 ani, în care timpQ sărmanul! poporă irlandeză va trebui se fie totă la direcţiunea Landlorţfiloră, asistaţi de trupe şi expulsiunile cu sutele voră urma regalată. Astăzi sunta îu Irlanda 60,000 soldaţi cari suntă neputincioşi de a învinge resistenţă poporului. — Afacerea Bradlaugh, după cum de sigură v’a anunţată telegrafula, stă totă în acelaşă stadiă; a-lesă pentru a patra âră deputată la Northampton, d-lă Bradlaugh, a fostă iarăşi datQ afară din Cameră. Lupta acestui ateistă este în adeverii demnă de tâtă lauda şi a pusă pe gânduri pe Englezi. CasulO ânse nu este atâtă de noă pe câtă se pare. Acum 120 de ani fairaosulă Wilhc, alesă de mai multe ori, a fostă dată afară din Cameră, întemniţată şi gonită din ţară, cu tâte acestea a a-junsu Lord Maire ală Londrei. EI bine, ce mai ţjiceţl despre aspectulO politică ală conservatârvî şi religiâseî Anglie? Aci ca şi în tâte părţile suntă orbi cari nu voră să creză că pământulu se învârtesce sub dânşii, viitorul! eiise va face dreptate. — Mandatul! ocnaşului Michail Davitţ. a fostă invalidată de către Cameră. Aeestă bărbată devotată, celQ maî populară dintre agitatorii Irlandezi, actualniinte condamnată la 15 ani de muncă s'l-nică, pentru înalta trădare, fusese alesă în unanimitate de către circonscripţiunoa Meath (I landn). — Credă inutilă a ve maî vorbi şi despre aten- tatul^ ridicolă de la 2 Martie. Pentru a şeptea âră Regina Victorie a scăpată de mâna asasinului, ■le i tâ>e aceste atentate «u fostă uuulă urî ea-raghiosă Ir câ u .ei -1’ Ră. Arnolil. AOTB OF1G - Se promulgă legea prin care se autorisă comuna Iaşi se contracteze ună împrumută de 2 milione, amortisabilâ în 20 ani, de la casa de depuneri, cn dobândă de 5c/20/0 ma-ximumu ; legea prin care se deschide ministerului de finanţe ună credită estra-ordinaru de 2000 pentru acoperirea cheltueliloru de înmormântare a d-luî deputată Mantu Gheorge precum şi aceea prin caro se recuno.sce Jreptulu la pensiune d-luî N. Th Ci istascu pentru patru ani şi 5 luni. serviţi în cancelaria ctitoriei stabihmenteloru 4'3e Brân-covenescî, secularisate de Stată. D-lă Ionu Trofin se numesce verificatoru la casieria generală a judeţului Dâmboviţa. Se numescă cu titlulu definitivă la catedrele loru d-niî M. Drujeanu profesoră de limba latina şi G. Băleanu de cea latină şi romană la lyceulu din Botoşani; iustitutorele E. Tănăseseu şi Alexandrina Georgescu din Pitesc! şi E. Bornzescu din Câmpina; şi d-lu I. Sălceauu, profesoră de caligrafie şi desemnă la seminarulu centrală din BucureBeî. D-lu I. Stătescu, bacalauriatu, se numesce copistă in di recţiunea contribuţiuniloră directe şi a ordonanţăriloră. CASUS BELLI ANALISATU DE PRESA RUSA piarele ruse sâ ocupă multă cu cestiuuea res-belulul. Golos, Russi, Moscowskie Wiedomosti consacră colâne întregi analiseî resbelului cu Germania şi Austria din punctul! de vedere ofen-sifă şi defensifă. Asvârlindă o ochire asupra arti-ticoleloru scrise, adunând! totă resultatulă muncei condeielor! ruse, avem! putinţa a conchide că nota care predomină in tâte cele scrise şi rostite prin vox via este pene în momentulă dc faţă fârte minoră şi dovedesce cum se pâte mai bine că societatea inteligentă rusă ştie întru câtu-va, că itn-periulO rusă este desorganisatu din punctula de vedere militară. Pentru a da cititorilor! noştri! o ideie despre tâte cele scrise în limba rusă despre resbelă, n’a-vemă de câtă a estrage şi traduce câte-va cifa~ ţiunl din articole scrise şi tipărite în fiarele de frunte ale imperiului rus!. fită de esemplu ce găsim! în Golos, care op-tâză pentru defensiva în casă de resbelă cu Germania şi carp, pronunţându-se pentru acestu soi! de acţiune resbelnică, declară că Polonia rusă fiind! inamica Rusiei, trebuie prin urmare se fie imediată după declaraţiunea resbelului părăsită de armatele ruse- cldeia patriotismului la uol în Rusia nu este ună ce naţională (!), nu este nici ună sentimentă de stată ci pură şi simplu ună sentimente locală, fondată pe iubirea către locul! în strictul! înţe-lvsă ală cuvâutului. Puuându-se pe acestu punctă de vedere noi nu putemă compta pe litoralulă nostru de la occident!, unde clasele înalte ale soci-etăţeî şi clerul! suntă indiferenţi şi popârele ne suntă vrăşmaşe. In Polonia nu ne iubesc!, în pro-vinciele baltice totul! s’a germauisată de multă, rutenii din sudu şi romanii ne numescă «caţapi» sâu «muscalî> şi ne consideră de străini. Aşa fiind! unde deră sunta limitele acestui patriotismu pe care voma rezâma speranţele nâstre. Ce forţă morală va face ca tâtarulO de la Casan, circasia-nulă din Caucas, polonesulă din Polonia, germanul! din Finlanda şi rutenulC din Ucrania se’şî conto-pâscă tendinţele lortt în acesta oceanO de âmenl, cari se urcă la 95,000,000 de locuitori.» «....Este lesne a se adresa Ia patriotisme, ne băgândă de semă ideile de patrie şi de naţionalitate, deră ce va ieşi din acâsta cândă se pună în joc! interesele generale ale imperiului întreg!, aci sâ află enigma, asupra cărei trebuie să ne o-primă.» Aşa dertt optând! pentru defensivă, autorul! e-mite urmetârele păreri în privinţa purtăm, ce trebuie luată după părăsirea Poloniei de către armata rusă. «Lipsa căilor! de comunicaţie la noi este obiectul! etern! alu plângerilor! nâstre din timpă de pace. LăsândO la o parte căile ferate de frunte, restuln imperiului n’are de câtQ nisce căî fârte prâste, şi cari devină nepracticabile după o mică plâie sâă o fortună. Aşa fiind! putem! să ne închipuim! în ce stare voră ajunge aceste căi, după ce vor! trece peste ele miliâne de âmrnî, cu tunuri, cu mii de rare şi trăsuri, acâstă câdă fără finito a armatei în timp! de resbelă. Căile ferate voră fi distruse de noi înşişi şi acesta fără milă, P durile, funele asvârlite in aeră, şinile stricate etc. tâte acestea suntă sacrificii, pe cari suntem! datori a le face pentru salvarea statului în pericol!. In 1812 nărinţil şi străbunii noştri! incendia! satele loră, Mosrova chi r, inima patriei (?) a fostă consumată de elementul! destrugătoră în faţa inamicului cotropitor! ; de atunci cultura a făcută pe la noi nisce progrese forte mici (a, ce francheţă!) şi Rusia, care a fostă de lemnu la 1812, aşa şi a rămasă de lemnu în ce privesce construcţiunile -el . 1 di irile suntă evenimente la care suntem! ilejii uişT. Avuţi i j> p iraţ uniloru imperiului nu s’a uiAiiî-ft de k c stă ti upă de tristă memorie îuoâce şi în cea mai mare parte a provincieloi ă nâstre ca şi atunci, poporului ’i lipsescQ mijlâee de esistenţă.» Acesta citaţiune o luăm! ad literam din Golos, şi acesta numai şi mimai pentru a dovedi âncă o dată cititorilor! noştri! la ce stare oribilă de decadenţă, la ce atnorţelă, la ce ruină complectă pâte dice absolutismul! pe un! stată fie cât! de bogat şi tare. Ună secol! aprâpe a trecută, şi acest! colos! de la Nord n’a făcuta în decursul! acestui se-colă, plin de lupte pentru progresă şi civilisaţinne, plină de producte strălucite ale muncei titanice a acestei omeniri inteligente, nici ună pasă nainte— incatenată cu sistemul! absolutist!, elă a rămasă înapoi cu un! secol!, şi Rusia de la 1812 nu di-eră îu nimic! de Rusia contimporană ; acesta ne mărturisesce ensăşî presa rusă. Aşa deră, din citaţiunile sus menţionate vedem că isbânda ruşilor! în casă de resbelă cu Germania şi Austria, se află întemeiată pe lipsa căilor! de comunicaţie, pe furtuna, pe incendiul! care va distruge tâte satele şi oraşele de pe calea triumfală a inamicului care se va hasarda a străbate prin pus-tiele Rusiei până în inima statalul, reşedinţa Ţarului—capitala ; isbânda Rusiei se află întemeiată pe lipsa midlâcelortt de esisteuţă care consumă po.-poraţiuuile sele, pe lipsa cultureî, care a rămas tot aceiaşi în decursul! unui secol! întreg!. lâtă-ve âncă o bucată dintr’una alt! diară rusă, din No-woje Wremja : «Când armatele inamice voră intra în ţeră şi se vor! hasarda a se înfunda înăuntrul! Rusiei, ele ne vor găsi tot aşa de energici cum amă fosta şi în 1812. Este adevărat! că germanii se voră pune imediată la lucru, el voră repara căile de comunicaţie usate şi distruse, vor! construi casarme pentru adăpostirea armatelor! loră, deră reparând! chia'ă tâte acestea, germanii voră fi nevoiţi a întrebuinţa o mare parte din armata loră pentru a apăra căile reconstruite şi edificiele restabilite.... atunci ue va sosi timpul! pentru a ’i ataca. In mijlocul! unei ierne oribile, îu viscolul! nostru de la nord, în mijlocul! stepelor! nâstre pline de zăpadă, vomă nimici pe inamicii Indrăsneţl cari, pen- www.dacoromanica.ro tru cutezanţa lori), voră deveni prada legitimă a lupiloru.... Chiară Schifi, după acesta Petru cela Mare şi Gutuzoff, ne-au dovedită că acostă metodă de a face unu resbelă, este cea mai potrivită pentru ţera năstră. Orî-ce altă plană strategică, orî-ce altă combinatiune abilă, ne va fi fatală, si ştiinţa militară contimporană nu este compatibilă cu ca-racteruIQ şi împrejurările imperiului rusă.» Credemă că este destul, ne oprimă dăr... Citind aceste articole, analisândă materialulă adunată de către noi în privinţa acestei cestiuni, simţimă că spiritaln nostru se udă impresionată de ună ce negru şi greă. Vedemă ună Stată, locuit de 95,000,000 ămenî, care ne declară cu o francheţă sdrobităre, că nu este în stare a găsi o soluţiune logică pentru cestiunea (Jilei 1 Prin miţjloculă «artei militare», Germania şi Austria aă creată o sistemă de apărare care le ga-rantăză că Rusia nu va îndrăsni a începe ună res-belo ofensivă, şi acestă mare imperiă de la nord nu se crede capabilă chiaru de a tace ună resbelă defensivă cu aceste puteri europene fără a distruge tătă avuţia ţereî, a preface întrăga Rusie, de la ună capătă până la altulă, într’o pustie fără margini, şi care va deveni prada lupiloră şi a viscolului nordică. INFORMAŢIUNI Duminică s:a întrunită, la d. An. Stolojan, ună numără însemnată de acţionari ai Băncei naţionale, care aă discutată şi aă cerută modificarea statute-loră : 1) în ceea-ce privesce ficsarea tantiemei consiliului de administraţie la 7 la sută din 15 la sută, câtă esie astă-$î; 2) ca membrii consiliului de administraţie să nu mai facă parte şi din consiliele altoră societăţi financiare. Adunarea a decisă a mai ţine o altă întrunire ca să subt-scrie o petiţiune în sensulu cereriloră de mai susă, spre a se provoca o întrunire generală a acţionafiloră Băncei ca se discute propunerile făcute la întrunirea de la d. Stolojan. — Aflămă că corpulă telegrafo-postalfi va pre-sinta o petiţiune Camerei, cerendă îmbunătăţirea sărteî sele. — Eri, 1 Martie, s’a celebrată în biserica Să-rindaru ună serviciă funebru pentru aniversarea morţei lui Alexandru ală II-lea, răposatulă împe-rată ală Rusiei. La acestă serviciă funebru aă luat parte personalităţile oficiale din Capitală precumă şi toţi miniştrii puteriloră străine. Cu acestă ocasiune aflămă că actualulă ţară ară avea de gândă să graţieze pe cei 29. 30. Acţiuni «Dacia» (500 1. buc.) . 300 305 Acţi. Băncei Naţion. Rom. 1400 1455 Scris. fonc. urbane 6°/0 . . . 92 93 i«i. Obligaţii eşite la sorţi 6°/0 Obligaţii de Stata 6°/D ’t Căilorfifer. rom. Regale 8°/0 > Domeniale .... 8°f0 » Municipale 8°/0 . . Roi ita amorfcisabilâ Cupoane De Renta Română eligibilă . . » Obligaţii de Stătu 6°/0 . . > » Căile fer. Rom. Reg, » » Domeniale exig. » » Municipale .... » Seriali, f rur. şi urb. exig. Diverse Aurfi contra argintii. . .j » » Biletele Hypotdc, ./1.3/4 °/0 » » » de B. N. a R * Fiorini val. Austriacă . . .210 Mărci germane . . 123 Bilete de bancă fraucese . . . 99tL ('Umilii flin Ticna 13 Martie. Napoleonul!!.................... 9536 DUcatnlti........................... 561 Cursultl din Berlin 13 Martie. 6°/3 Oblig, căibrii fer. rom. noi 100.80 8°j9 Oppbenheim. . . 108.20 Cursulil din Paris 13 Martie 5*/, Renta română................ 87 50 8*/„ Opphenheim. . . Curau hi Londra 18 Martie 8*/e Oppenbeim — 7*/, Stern.......................— SeliimiSfl' Vieua la vedere.................. Berlin la .vedere » '3 iun! . Paris la vedere . » 3 luni . Londra la vedero. » 3 luni . tn,)» 2 °/0 212 125 100'/2 FI. Mărci » Ftancî „NAŢIONALA41 de Asigurare AUTORISATA PRIN DECRETULtl REGALI DIN 29 IaNUARIE 1882, No. 225. Capitalulfl socialii este de 6,000,000 lei împărţita în 2 emisiuni; prima emisiune 3,000,000 lei deplinii versaţi în cincî-spre-<|ece mii acţiuni de câte doufc sute lei fie care Domnit lancu Marghiloman, » Dimitrie Sturdea, * Emil Costinescu » Mihail Dumba, » Jacques Elias, Preşedinte Vice-Preşedinte Consilieră CONSILIULtr DE ADMINISTRAŢIE : Domnu Menelas Ghermani, Consiliera Domnu G. C. Philipescu, Consiliera » Petre Grâdişteanu, » Fosile Pogor, 1> » N. D. Moroianu » Teodor Rosetti, » Jacques Neuschotz, 9 y Chr. L. Zerlenâi, » » Guilaume Ormody, k. T • *4 , » Constantin Zappa, » Conformii cu art. 66 din Statutele Societăţii, consiliulQ de admiuistra-ţiune deschide o subscipţiune publică pentru 7500 acţium, reservate publicului de către fundatorii societăţii. Fundatorii atl versata în aura la Banca Naţională a României 25 la sută ala întregului capitale din prima emisiune, precum şi conformii art. 65 din Statute 5 lei de fie-care din cele 7,500 acţiuni reservate fonda-toiilorfl. Subscripţiunea va fi deschisă în filele de 4, 5 şi 6 Martie st.v. an. cur. la 10 ore de dimindţă pOndla ore sera, pentru suma de : Şepte inii cinci sute, No. 7500 acţiuni în-valore nominală de 200 lei îi. aurfl, fie care acţiune. Preţuia de emisiune Ala acestora acţiuni s'afl ficsatfi la le! doud sute treî-decl 230 iu aura de acţiune. Sub-şcripţiunea va avea loca :• în Bucuresel la d-nil Chr. L. Zerlendi, strada Smărdan, M. Germani şi fii, strada Smârdan; fraţii Al. H. Elias, piaţa Sf. George; In Iaşi, la d-nil 1. Neuschotz şi comp. şi A. M. Bykc şi fiii. Subscripţiunea se va face printr’o declaraţiune către meuţionatelecase de Bancă şi prin depunerea vSrsământuluI ficsatfi ma! josfi. Subscriitorulfi va primi o recepisă conţinendfi nuraărulfi acţiunilorfi suoscrise şi altl banilorO depuşi. Aceste recepise vorfl fi preschimbate în titluri provisoril nominative de 1, 3, 5, 10 şi 20 bucăţi acţiuni, îndată ce OonsiliulQ de administraţiune va fi făcuta repartiţiunea. TdrsâmOntulfi sumei de 230 lei se va face în aur în următorul moda : In momentulQ subscripţiunel, 50 lei; îndată dupg repartiţie, adică la 15 Martie, 30 lei, (dupg care plată se vorfl libera titlurile provisoril); la I Aprilie a.c. 50 iei; la 15 Aprilie a.c., 50 lei; şi la 5 Maia a. c. 50 lei. DupO ce se va fi efectuata ultimuia vgrsămfintfi, titlurile provisoril no-mative se vora preschimba în acţiuni definitive la purtători). Decă subscrierea acţiunilorfi va trece peste suma destinată pentru emisiune, repartiţiunea va fi făcută în proporţiune cu acţiunile subscrise. Subscrierile pânS la (10) apărare şi cu semnătura y C..WLSY & HEMRY, il:eiaiţje FatriUanleu, PARIS seuls Fabricanţi bravaţi* dos Marques . ^^YlERANAiV^^ ^ NA TlOfty Coala® r Mal» Blanc ou Muls OiJa/itri «upăvN*'1’'* >'rBeS astlu^A* COMPTUL PROFIT SI PERDERE PE 1881 Aprobata de adunarea generală din 25 Febr. 1882. Cheltuelî de administraţie .... Salarii.................... . . Cheltuieli pe ut. u emiterea acţiunilorfi Imprimate şi Registre................ Ilumiuatfi şi încâlditu.............. Salariile personalului imprimeriei . Cheltueli de imprimerie .... Reductiune la Materialii .... Prim d. 6g la 12000000 c. 720000 — Fond.deres. 20? din pr. net. 288933.58 20 JS Beneficiulu cuv Stat .lui 231146.87 15J Consiliulfi generalii . . 173360.15 65“ Secund divid. (1) . 751200.— Profit şi perd. rep. pe 1882. 27.32 (I) 751227, 32—27, 32 pvof şi perd. pe 1882 111,464 294,989 11,657 20,669 6,675 22.175 31,234 23,494 2164667 2687027 18 16 33 iO 90 02 94 38 92 93 SoldulQ anului 1880. . . DobendI şi beneficii diverse . Benificii la efectele publice. Beneficii la Trate şi R-noise 39832 1310896 824322 511976 2687027 58 37 95 03 93 CSBEMTIUME IVUOUA fs.1fumem KADSURA Săpun........... KADSURA Extract......... KADSURA Otiu............ KADSURA Apăde toiJetă... KADSURA VIOLET Inventatorul SĂPUNULUI REGAL de THRIDACE PARIS, 22b, Rue SI-Dbnis, PARIS Si Jn t6te Parfumeriele. Lemne de y£ni moUoţetea paiei dă f'opiiloi'U vigdrea şi vesselia naturală. Ea te unu medicamantO admir abilu contra ■ijiloi-O pronusae prin lapte şi unu depurati/u exeeilentu. Depositn in principalele pharmacii l g r^mf.rrriim 11 n iTTTui rnruvmmyiiami ::nmvT»>< CAPSULE G RI în AU LT & C1 CU MATICO GrRIMAULT & C", Pharicaclştl 3, RUE VIVIENKE, PAWS Reaultatu infailliblu in tratamentulu gonorrhne fără. a osteni stomac hulă dupe oumu facâ tâte Oapsuleie cu copahu liquidu. Oepositu in principalele Pharmacii. 1 ÎK Cu profesor d8 limba italiană, » » de B. N. a R.* Fiorini val. Austriacă. . . . 210 MătcI germane...................123 Bilete de bancă francese . . . 99*/2 Cursul!! din Viena 13 Martie. NapoleonuUt..................... 9536 Ducatuia............................ 561 Cnrsulft din Berlin 13 Martie. 69/0 Oblig. căilorQ fer. rom. noi 100.80 8°/0 Oppbenheim....................108.20 Cursulil din Paris 13 Martie 5°/0 Renta română............... 87 50 8°;0 Opphenheim................. Cursulil Londra 13 Martie Oppenkeim...................— Stern................ — Schimbi! Viena la vedere................. Berlin la vedere................ » 3 luni................. Paris la vedere................. » 3 luni Londra la vedere................ » 3 luni................. 89. V* 89. 98. 101. 101 '/* 99.3u 102 'U 230. 30. 305 1455 93 Societatea „NATXONALĂu de Asigurare AUTORISATA PRIN DECRETUL.tr REGALU DIN 29 IANUARIE 1882, No. 225. Capitalulu socialii este de 6,000,000 leî împărţiţii Î11 2 emisiuni; prima emisiune 3,000,000 lei deplină vărsaţi în cincî-spre-ţiece mii acţiuni de câte dou6 sute lei fie care CONSILIULtF DE ADMINISTRAŢIE Domnu Ian cu Marghiloman, » Dimitrie Sturdza, » Emil Costinescu » Mihail Dumpa, » Jacques Elias, Preşedinte Vice-Preşedinte Consiliera Domnu Mcnelas Ghermani, Consilievu Domnu G. C. Philipescu, Consilieră » Petre Grădi§teanu, » » Vasile Pogor, » » N. D. Moroianu Teodor Rosetti, » » Jacques Neuschotz, > » Chr. L. Zerlendi, » Guilaume Orniody, » » Constantin Zappa, * 1 l-8/* °/0 8°/o 7°/0 2 % 212 125 100‘/a FI. Mărci > Franci » Conformii eu art. 66 din Statutele Societăţii, consiliulil de adrniuistra-ţiune deschide o subscipţiune publică pentru 7500 acţiuni, reservate publicului de către fundatorii societăţii. Fundatorii ab versatil In aură la Banca Naţională a României 25 la sută alil Întregului capitala din prima emisiune, precum şi conforma art. 65 din Statute 5 lei de fie-care din cele 7,500 acţiuni reservate fonda-torilorO. Subseripţiunea va fi deschisă în (Jilele de 4, 5 şi 6 Martie st.v. an. cur. la 10 ore de dimindţă p6nă la ore sera, pentru suma de : Şbpte mii cinci sute. No. 7500 acţiuni In valdre nominală de 200 lei tn aurfl, fie care acţiune. Preţuia de emisiune ala acestora acţiuni s’afi ficsata la lei doue sute treHjeci 230 în aura de acţiune. Sub-scripţiunea va avea loca: în BucurescI la d-niî Chr. L. Zerlendi, strada Smărdan, M. Germani şi fii, strada Smârdan; fraţii Al. H. Elias, piaţa Sf. George; In Iaşi, la d-nil I. Neuschotz şi comp. şi A. M. Bykc şi fiii. Subseripţiunea se va face printr’o declaraţiune către menţionatele case de Bancă şi prin depunerea vGrsământuluI ficsata mal josO. Subscriitorula va primi o recepisă conţinfindO numSrulfl acţiunilora subscrise şi ala banilora depuşi. Aceste recepise vorfl fi preschimbate în titluri provisoril nominative de 1, 3, 5, 10 şi 20 bucăţi acţiuni, îndată ce Consiliulfi de administraţiune va fi făcuta repartiţiunea. VgrsămbntulQ sumei de 230 lei se va face în aur în următorul moda : In momentulQ subscripţiunel, 50 lei; îndată dup6 repartiţie, adică la 15 Martie, 30 leî, (dupe care plată se vonl libera titlurile provisoril); la 1 Aprilie a.c. 50 lei; la 15 Aprilie a.c., 50 lei; şi la 5 Maia a. c. 50 lei. DupS ce se va fi efectuata ultimula vSrsămâuta, titlurile provisoril no-mative se vora preschimba în acţiuni definitive la purtătorii. Decă subscrierea acţiunilora va trece peste suma destinată pentru emisiune, repartiţiunea va fi făcută în proporţiune cu acţiuuile subscrise. Subscrierile pfinS la (10) Franke din Brema, sin- gurele apreciate de publicnlii zunoscetoră, se află de vendare în BucurescI: Ea gros la d-nil Mo-roiauu & C., G. Ioueseu & C-, şi fraţii Crezoimi. En detail la d nil Carol Ghersabeck, G. şi V. Pencu, D. Martinovicî, I. Kosman, D. G. Moceauu, P. Barbulescu, V. I. Racovitza, Păun Popescu, D. Tbeodoru, 1. Colţescu, fraţii E. Duro, D. StaicovicI, în CraiOva la d-niî Părvan N. Rădulescu, G. S. Furtunescu, J. G. Popovid, N. Stojanovicî, D. M. Mihăileanu, şi Avram Iovanovicî, etc. Represintante pentru România: H. WARTHA, Comptoir : St ada Dimnel. No. 5. r SIBOPU ş. VINU de DUS ART CU LACTO-PHOSPHATU DB CALCE Acesta preparnjiunt svnlil singuvila care aii servită Mcdicilnră Spitaleloru din Paris pentru constatarea proprictă/Uoru reconstituitnre Anli-anemice si digestive a-le Lacto-Phosphatulul de naica. EL L 5 Coplllorl paliŞI; Raohlticilorfl ; Fetelorb tiaero eare se disvollă; Femeliloru delicata; Doicilor!, pentru Cavorlsarea |i imbo-gălirea laptelui, -.Convalescenjllor ă; B'itritnlloru slăbit!; CONVINE, in Maladiile de peptO; In Dlgestiunlle laborioase; in Inapetenciă; in trtte maladiile care se Iraditcil prin Slăbiciune şi Plrderea forielor! ; in Fracturi pentru reconstituirea 6s-seloră, in Clcatrlsallunea HănllorB; dsposiiulS neitiul : Cassa GRIMAULT et C1*, S, ruo Vivimno, Pari» In streinState in principalele PharmacS. ssaer- ^T?-Ţii»>iiMt»inTrgug»wcaB«gaaegaEalB'iao4aiă-otărîre a cabinetului din Roma Berlin, 1,4 Martie. — Principele de Bi3ffiarck, penare ’l-a visitatu împâratulă a-l-altă-ierî, este totă suferindă; elă nu iese din casă de şâse săptămâni şi primesce de asemenea foite pucine visite. Roma, 14 Martie. — In ministerulă de estevne se asicură mereu că du se scie nirnică despre o eontra-visită a împeratuM Francise [osef. Londra, 14 Martie. — Este lipsită de orî-ce temei® sgomotulă că între d. Freycinet gi lordul® Lydns, a 'avută loc® o couferinţă în privinţa unui amestecă turcesc® în Egiptt. Bin diarele de aici, Pa?Z Mwtt Gazeîte^ vede*lucrurile egiptene maî în negru flb câtă tăte; elă scrie : djâca situaţiuuea nu va lua tf schimbare neaşteptată în spre bine, a-fkli acest® ană nu se va sfârşi fără o intervenire armată.» Petersburg, 14 Martie. — Se asicură că principele Dcmidow-San-Donato a plecată la Paris cu o misiune secretă a comitetului IgnatiefF. PositivQ este că principele n’a asistată la şedinţa de mercur! a Societăţii pentru comerciă şi industrie, ală cărei preşedinte este. Viona, 14 Martie. — Astăzi după aruiaţj! a a-vută locă sub preşedinţa Maiestăţii, o conferinţă a miniştrilor® comuni, la care a luată parte şi ministrul® de esterue, corniţele Kalnoky. In cursul® desbateri! ,s’a luată otărîrea d’a convoca delegaţiu-nile într'o scurtă sesiune la Vieua, câte-va (jile după Pâseî. Proieetulă ce va fi presintatu delega-ţiuniloru, so prelucrâză acum şi suma ce va trebui notată uu va fi otărîtă de câtă maî târdiă. Cataro, 14 Martie. — Muntenegrulu chiamă sub drapele pe ămeniî în stare d’a purta arma; se înţelege de sineşl că ace'stâ măsură este motivată pe aceea că Muntenegruia trebuie se tragă uuă cordon® tare. De două dile colonelulu Thommel, re-presintantele Austriei în Cetinge, se află îu vii relaţiim! telegrafice cu Vieua. Guvernul® princiară a trimisă pe serdarulft Fiamenac, într’o misiune specială la Viena; elă a plecată erl într’acolo cti vaporulă «Stambul». La 12 curentă, vânătorii noştri fură din noă atacaţi de bande sfărîmate din Crivoscie ■ după o luptă de două ore, la care luă parta şi o baterie de muiîte, bandele fură respinse. Vânătorii avură 7 dineul rănit!. Cetinge, 14 Martie. — Intr’ună mare consiliu s’a otărîtă mobilisarea armat! muntenegrene. Ordinul® de mobilisare. a fo3tă semnată a stă di de principele Nik'tar şi 'mâine va fi publicată. Şi munte-uegreuiî cari se află îu străinătate, aă primită ordină d’a veni sub drapele. nf . , A se vec a ultinuAe scirl pe pagina Iii 1 n fi ! a liIT/J îfi ) ii BUCURESGI, 4 MARTIE După trei ijile de lung! şi interesante des-bateil, Senatulă a votată în fine aseră, cu 29 hija albe- pentru şi 9 negre contra, proiectul de lege pentru râscumpârea căi! ferate Cernavoda-Constanţa. Şi de astă dată oposiţiunile unite aii întrebuinţată tote armele lorfl cu care .se.servă de ordinară, lştpâtidă să se fnţelSgă cft&r că rescumpârarea ne este impusă şi că ea vine ca ună felă de bacşişă unei puteri. Acestea sunifl ^cuvinte care ne daă o’.ideiă destulă de justă despre oposiţiunile, adstre. Deră se lăsămă acestea da o parte spre a veni la. fapte. Cestiunea este forte simplă şi ea pdte fi lesne înţeleşii de or! şi cine , ma! alesă în ufjnk discursului ţinută de di I. 0. Brătiamn. Încă de pe ‘timpnlă Congresului de' la Berlin, pe cândă tocepuse deja să se vorbesc^ pă n|.şe vat da Dobrogea.în schimburi! Basa-ţaSlâl, Societatea căii ferate propuse guvernului nostr-n^-să cumpere acestă liniă de ferii, ce,-; rânda’I 26 milidne lei. Deră d. Brâtianu nici n’ţi voi|-ă 4 s’o .asculte măcară, din causa pţe-ciulul esorbitantă, ,-jpână acum ună ană .când a lăsată ia cifra de 1G miliduerşi ceva. Deca guvernuiă nostru a amânată până a-cuin ună ană răscumpărarea, acesta nu vrea să ■’Jîia nu î'ţecui^osflea'trebuinţă abso- vitatii totă de o dată. să afirme că o aseiiie-pea liniă nu ară costa de câtă 18 miliâne şi bpva de Ier. Pentru ce a făcută ore d-lă I. C. Brătianu iote acesteaPentru ca să descurageze pe societate şi s’o silescă ast-elă a’l da linia cu ! ţină preciă mai mică de 16 milidne, căci este | biliară o copilăria să’şl închipuiască cine-va j se pote construi o linie fârată de la Ra-1 şova la Mangalia şi să facă totă de o dâtă | ună portă la acestă din urmă localitate, nu-| tnal cu cifra de 13 milidne leî. I + Ţote aceste măsuri luate de guvernă aă stă întrebuinţate necontenită contra luî ân-^ţ|pşl de op^siţiuul. cari se întemeiaă pe ra- Statulfl , 'Ti română d’a râsdflmpâra Iută ce are acostă liniă, trebuinţă Tiicunoscuti’*chiar de d generală Mânu. Elă ia tărăgăită ensâ lucrurile în speranţa; câ» dor societatea va mai lăsa âncă. Speranţă zadarnică, căci ea n’a voită să se cobdre mal josă de 16 milioiiej şi ceva. Mal în'tdte Statele oele mar! vedemO ,as-tă-gr Votându-se de Parlamente sume colosale pentru răscumpărarea de căi ferate, cari nu se află, ca în casnlă de faciă, în mâinele u-noră societăţi streine, ci chiar naţionale. De aci se pote vedea trebuinţa ce are orl-ce Stată d’a avea în mâinilâ sele căile ferate, pilele acestea, atâta Francia câtă şi Germania, "aă răscumpărată o mulţime de linii ferate. Acdstă răscumpărare este d’o mare însemnătate şi din punctulă de vedere economică. Drumulă de la Cernavoda la Constantinopo’e pe Dunăre este aprope îndoită de lungă ca acela prin Cernavoda Constanţa-Constantino-pole. Este de ajunsă, ni se pare, atâtă spre a dovedi avantagele cele mari pe care le vom avea când 'totă reţeoa ndstră de drumuri de fere va fi legată directă c,u Orientală pe o cale atâtă de scurtată. Adevărata este- ensă că nici oposiţiunile din Senată n’aă ijisă că este răă să răscumpărăm acestă liniă. In schimbă aă susţinută că este neoportuuă şi preeiuld prea mare şi, spre a dovedi acâsta, s’aă întemeiată: ântâiO, pe raportata d-lui ingineră Fruuză, care a declarată ca o asemenea liniă, construită de la Rasova la Mangalia, trausformândă totă de o dată acestă oraşă în portă, nu pdte costa maî multă de câtă 13,000,000 lei, şi ală douilea pe votulă de acum ună ană alo Camerei, care n’a voită să dea pentru răscumpărare mal multă de 12,000.000 lei. Este netăgăduită lucru că d-lă 1. 0. Bră-tian se'bucură de deplina'’încredere a Corpu-rilorfl legiuitore şi prin urmare, decă d-sea ară fi venită acumă ună ană se susţină în Cameră proieetulă presintată de guvernă şi care era acela pe care ’lă-a votată Senatulă, suntemfi sicari că Adunarea deputaţiloră ’l-âră fi votată. Deră1 d-sea n’a făcută nici de cum' ast-felă. Din contra, a lăsată, ba chiară a îndemnată pe Cameră să* nti dea maî multă de i 2 ♦‘feii -lione lei, a trămisă apoi pe d-lă lorcenn şi pe' d-lă Olânescn să evalueze linia ferată, Ae-rându-le a declara în raportală Iotă Că nif face mal multă cai 18 milione, şi în tme a însărcinată pe d-lă ingineră Frunză să’l pre-sinte ună devisă pentru câtă ară costa o liniă. de la Rasoya la Mangalia ’şi ’l-a in- portaţtB d-loră Iorcenu, Olăneseu şi Frunză, precum şi pe votulă Camerei, spre a dovedi . -qă linia ferată Cernavoda-Constanţa valo- reză 16 milidne lei, de şi pe Societate o costă pesţg, 20 milidne. j j jErl s’aă, dată^ensă lucrurile pe faciă, şl a-! %mcl majoritatea Senatului a avută o dată i |tai multă ocasiunea să vedă şi să se eon-| vingă câtă de patriotică şi cu durere de banii | ţârei- a lucrată guvernuiă şi în acestă ces-: tiu ne. ! Deră tote aceste încercări ale d-lui I. C. Brătianu n’aă dată resultatul dorită. De unu apă se negociază mereă cu Societatea, dâră ea n’a voită să mal lase ună bană măcară djn cifra de aprope 17 milidne lei. Atunci lUVeruulă, văijendă acesta şi temendu-se ca «mu-va Societatea să-şî ia seina, a peniţă i cu^proecfulă de lege pe care^lf-a vdtatut'efî Senatulă. Nu se mal pdte tăgădui astăzi de nimeni că noi trebue să legămă reţdua ndstră de căi ferate cu Dobrogea, şi că acestă legătură nu se pdte face de câtă pe la Cernavoda. Ast-felă fiindă, se nasce întrebarea : Cine ară fi profitată mai multă din aedstă legătură 1 Nimeni de câtă Societatea căii ferate, Cerna-voda^Constanţa şi în acest casă ea ară face o greşală din cele mal mari deca ară mal vinde linia cu 16 milidne şi ceva. Deci, o dată linia Bucuresci-Cernavoda pusă în lucrare, trebuia să ne asceptămă ca Societatea să ne facă totă felulă de dificultăţi, mai alesă că avantagele pe care i le dă concesiunea sumă colosale. Până chiar şi tacsele pentru grânele ce se importa şi se esportă pe la Constanţa le ia Societatea. Trebuia deră ca guveraulă nostru, mal nainte chiară d’a aduce în desbaterea Corpuriloră legiuitore proiectata de lege pentru construirea liniei ferate Bucuresci-Cernavoda, să se asicure de linia Cernavoda-Constanţa, pentru-ca să nu se pună mal tânjiă la discreţiunea Societăţii. Chiară în şedinţa de erl a Camerei d. Co-gălniceanu a cerut să se pună la ordinea ijileî proieetulă de lege pentru construirea liniei Bucurescî ■ Cernavoda. E bine, cum ar putea gu-vernulă să vină cu acestă proiecta mai nainte d’a avea linia Cernavoda-Constanţa ? Asfăijl Societatea tot^ nu potp face guvernului şicane, căci acesta n’are de câta se amâne, într’ună asemenea casă, construirea lir niel Bucuresci-Cernavoda şi astii-feta o,- poţo sili la vânzare. Suntemă şicuri că oposiţiunile aă setată acestea, totă aşa de bine ca şi noi, deră ele trebuiau să-şi facă detona — astă-feiă cum o înţelegă ele negreşitu — d’a se încerca se împedice orl-ce acţiune a guvernului. N’aă reuşită ânsă nici de astă detă, şi pote că mal târdiă voră mulţâmi maiorităţiloră că nu le-ail lăsată şă comită o greşală, care ară fi aflusu de şicprrt o pagubă Statulyl .română. De altmintrell, âusuşi d. generală Mânu a recunoscută erl că bine a făcută guvernuiă că a răscumpărată linia Yerceorova-Romană, de şi d-sea a combătută acestă- răscumpărare. i i i f r Administrator® I6n C. Fundescu.. 9b «, t , L i , -rj Totă aşa se vă întâmpla negreşită mal târzia şi cu linia Cernavoda-Constanţa. De aceea suntemă şicuri că şi Camera, mal alesă că acuma este destulă de luminată prin desbateri le urmate în Senat®, va vota acestă proiectă de lege pentru rescumpărarea liniei Cernavoda-Constanţa. In privinţa încercăriloră ce corniţele Igna-lieff face în drepta şi în stânga, (Jiarulă ofi-ciosă Bohemia primesce din Yiena o relaţiuae forte interesantă. In acâsta se- (jice cŞ. gene-ratală, de şi cundsee renumele„de care se bucură pe lângă cabinetele străine, nu.se .putu abţine d’a sonda în Viena şi Berlin, deca chemarea sea la ministerială de esterne ară fi a-great-ă. In Yiena acâstâ. eventualitate fu prk vită ca de natură a provoca o imediată rupăre a relaţiuuilonl diplomatice; în Berlin, principele de Bismarck nic-I nu voi măcară să ia in serios'ă.,o iisemenea declaraţiune. Şi fiindă-că, pe lângă acestea, generalulă Skobeleff îşi începuse tocmai campania sea panslavistâ, âră Noivoje Wremja organulă oficiosă ală ministerului ataca prin articoll ijilnicl pe Austria, apoi deveneâă şi mal vădite pericolele ce ascundea în sine politica generalului Ignatieff şi că a venită vremea d’a pune ună ^capăt ţin-teloiă sele. Czarală, îngrijată elă ânsuşl de acestă stare de lucruri, ară voi b.ucurosă să dea Europei dovedi despre simţiniintele sâle, amicale, deră. de altă parte nu voesce să se despartă de IgnatiefMn care vede pe pretae-tarulă său contra atentafeloră nihiliste, şi cu atâta mal puţină acumă cândă, corniţele este asupra punctajul d’a câştiga pentru elă armata şi partitulă rus de acţiune. .în care scop se pare că s’â aliată cu generalulă Skobeleff. Nu se scie deca sflrşitulă acestei mişcări va fi ună resbelă sea o mare schimbare In Stată. Corespondintele crede în fine, că depărtarea comitelui Ignatieff nici n’ară fi acumă de ună mare folosă, do vreme ce opera d-loră Katcoff şi Aksakoff a mersă prea departe. — ţliarele din Berlin şi Londra voeicfl a cunâsee deja testata moralei pe care Czarulă ’i-a fâcut’o generalului Skobeleff între patru ochi : După aceste cjiare, Czarulă Alexandru ală III-eE ara fi făcută vorbitorului săă adjutanţii uj-mâtorele imputări : că consulul ă generală din Ragusa şi Cetinje, consiliarnlă de Stata Jonin, fu incunosciinţatu de mareşelulă Iovanovicî că elfi, feld-mareşalulfi, ave depline puteri d’a aplica legile militare asupra ori-căruia fără escepţiune care aru da ajutoră insurecţiunii şi că puţină îi pasă de inconvenienţele diplomatice ce arfi putea se resulte de aci, dfică niseare-va amici ai consulului generalii, care vină în tfite filele pe la elfi, ară fi a-restaţî şi împuşcaţi pfite. D-lfl Jonin înţelese a-cestă avisu şi plecă la Antivari unde se afla sub jurisdicţiunea muntenegrfină. . Dfiru nu multă după acesta elfi avu din nofi o-casiunea se afle că sfiă trebuii se renunţe la multe din cunoscinţele de mai nainte şeii trebuia să se ascepte la consecinţi pe care voi a le înlătură. Intr’o cji soldaţii austriac! prinseră unii trămisu care ducea către capii insurgenţilorfi trei scrisori cu bani din Antivari. In urma unei esaminări a scri-sorilorQ în cuartierulQ generală, colooelulă Toemmel, ambasadorulă austriacă din Cetinje, declaiă principelui Nikita că, dfică elă, principele, tiu are puterea d’a pune capătă sprijinului ce strămii cari. trăescă în Antivari daă insurgenţiloră, atunci comandantele suprem ală trupeloru austriace va fi nevoită se ’lu ajute ca sfi-gl îndeplinfiscă îndatoririle lui internaţionale. De atunci încfice nu s’a mai aurită niraică despre ma-noperile consulului generală Jonin. Mai târzia se iviră ense semne, că agitaţiunea începe a se întări în Serbia, şi fiindă-că acolo nu era ună Iovanovicî, ea a7fi aci mai mare însemnătate. Suntă în posiţi-une a vfi asicura că atunci se declară lămurită cercuriloră din Petersburg, că, de'ca agitaţiunile din Serbia nu voră înceta, ele Voră putea conduce la lucruri serifise, In acelaşi timpu contraccii cunoscuţi d’aî armatei, alergau în tfite părţile spre a strânge provisiunî pentru ori-ce casă,, eră între Viena, Berlin şi Roma, urmară vii negocieri diplomatice. Se dădură negregită lămuriri satisfăcfi-tfire, sfiă interveni vr’o influinţă puternică, căci ferberea se potoli în curendă spre marea decepţiune a partitei militare influinte din Viena, care crede că s’a perdută cea mai bună ocasiune pentru re-solvarea unei cestiuni care totă va trebui se fie resolvată u-dată, o ocasiune care nu va putea fi u-goră regăsită, de vreme ce Rusia nu numai că este mai slabă de cum a fostă vr’o dată de la resbelul din Crimea, dfiră ancă este gi isolată, pe cândă Austro-Ungaria putea fi sicură că, şi de'ca nu va avea pe Italia de partea iei, dfiră nu o va avea în conţii. D’ALE IDILEI 5 D-lfi prefactu de Romanaţî însciinţfiză că, la 28 Februarie expirată, şfise femei şi şfipte fete, din comuna Celeiu, vrândă a trece o gârlă din drep-tulfi comunei, pentru a se duce în baltă ca sg vâneze scoici, luntrea în care se aflaă s’a scu-fandată pe la mi^loculă apei, lin care causă s’aă înecată trei din fete, ale căroră cadavre s’aă găsită, firii cele-l-alte fete precum şi femeile aă scăpată. — Din causa abundenţei de materie amânămfi pe mâine publicarea sfîrşitului poesiei d-lui A. A. Macedonski. BULETINO MEDICALI? 3 Martie 1882. M. S. Regina este pe deplină restabilită, nea-vSndă trebuinţă de câtă numai de repausă pentru cât-va timpă. Publicaţiuuea buletineloră inceteză de astăjlî. Dr Theodori, Dr. Marcovicl, Dr. Kalindero, Dr. Kremnitz. SCRISORI DIN RUSIA Corespondenţă particulară a TELEGRAFULUI S. Petersburg 28 Februarie Atitudinea partidei liberale sfiă mai bine ţjisă a fimenilorfi liberali din societatea rusă este criminală. % Inerţia, frica, lipsa de devotamentulă principieloră loră a ajunsă la culme. Iată unu-spre-ţjece ani de cândă junimea imperiului ţine siugurfi pieptfi în lupta oribilă cu absolutismulfi gi elementele liberale ale societăţei ruse nu făcură îu decursulu acestei Zecimi de ani de câtă a sprijini indirectă gi pe ascunsă mişcarea revoluţionară. Lupta s’a înăsprită ; terorea domnesce din ambele părţi; forţele cele mai vitale ale ţereî pieră pe eşafodu, şi liberalii sfcaă cu braţele încrucişate privindfi la măcelulfi junimii fa- natice... Chiară sforţările loră pentru a crea presa liberală suntă şi aă fostă aşa de impotente că tfite fiarele liberale, aă încetată în momentulă de faţă şi ePoriadoc», «Nedelea», «Strana» n’a fostă de câtă nişte încercări sdrobite chiar la începutul loră. In mo-m mlulfi de faţă presa liberală nu mai esistâ, ţliarulă Golos nu pfite fi considerată de organulă loră, fiind că directorulu acestui $iară d-lă Craiewsky a fostă şi a rămasă ună omă ffirte neplăcută liberaliloră; legăturile sfile cu fimeniî de la guvernă, purtarea sea în decursulQ unei lung! vieţe-— t6te astea ară fi compromisă prea multă pe l berali, dfică ei ară fi îndrăsnitu să’şi însuşiască organulă d-lui Craiewsky. Ieri, de esemplu, amu avută ocasiunea a citi telegrama unui corespondentă de ală unui $iară mare din Berlin, iată ce ijice acesta corespondentă : Golos ganţ ignatiewstiscb ; Noivoje Wremja ganz ignatiewistisch. Şi are dreptate în aefistă privinţă, dfiră fimeniî competinţî de pe aci mi-au declarată: că Golos a passe le chemin de Uamas şi că opo-siţiimea care o face pe faţă d-lui Ignatieff nu este de câtă aparentă, şi acesta pentru a putea deveni organulă partitei liberale, care îngrijeşte multă pe diplomatulu rusă, fiind-că nu se încrede în bunăvoinţă sea faţă cu reformele radicale, pe cari le cere acestă partidă. Conservatorii şi curtisaniî de la Gatcino aă fostă, ce e dreptă, f6rte îngrijiţi une ori de venirea la putere a d-luî Ignatiiff; sgomotulă care se respîn-dea prin tfită ţfira suna lămurită, că d-lu Ignatieff este nnă panslavistu-revoluţionară, că elfi va distruge pâng la temelie edificiulă măreţu ală absolutismului şi că tendinţele sele liberale şi chiară legăturile sfile intime cu nibiliştiî voră sdruncina statulu în tregă. Deră nu trebui multă timpă şi d-niî conservatori se convinseră că opiniele loră în privinţa acestui omă au fostă cu desăvârşire eronate şi d-lă Ignatieff îi a convinsă prin fapte că de locă nu este ună distrngătoră ală absolutismului ci din contră ună argusă fidelă ală ordineî stabilite. In ce priveşte sgomotulă de legăturile sfile cu nihiliştiî, a-poî neadeverulă acestui sgomotă este vădită, d-lă Ignatieff face, ce este dreptă, nişte înlesniri revoluţionarilor, deră aceste înlesniri aă fostă respinse, fiind-că persfina omului de stată şi caracterulă sea suntă ffirte bine cunoscute societăţei ruse şi nici o partidă serifisă nu se va încrede într’ună omă ca elu. Joculă a fostă o simplă manoperă poliţie-nfiscă, dfiră n’a isbutitfi — d-lu Ignatieff a plăţii banii şi a rămasă înşelată Puterea d-lui Ignatieff cvesce din ce în ce. Oamenii de la putere, cari ’î aă rămasă protivnici cad unulă după altulă, restulă a plecată capulă gi s’a declarată de învinsă, suntă numai câţi-va, cari avură curajulă de a se domoli, deră ei s’aă depărtată de Ia curte şi s’aîi retrasă cu desăvârşire. In-fluinţa sea din ce în ce îmbrăţişfiză tfite sferele guvernamentale şi d-lă Ignatiff, într’ună momentă ffirte apropriată, va deveni guvernulu jroperialu în per-sfiuă, Ultimulă ukas privitoră la pază (ukas ab ochrmach) l’a făcută a totă putînte şi d-lă Ignatieff n’are acu mă ce să mai invidieze la fosta situaţiune dictatorială a lui Loris-Melicoff; în casă de resbelă, în (ine, despre care aci se vorbesce ffirte multă, se vede că guvernulă elaboreză unu «-regulamente > (polojenie) care va face pe ministrulă de interne vice-imperatorulă Rusiei. Este adevărată sfiă nu că Ignatieff doresce res-belă ? Este sfiă nu adevărată că elă împinge pe ţară la aefista? — Iată de sigură cestiuni pecari le veţi pune, fiind-că tocmai de aefista vorbescu corespondenţii de pe aici ai diareloră germane, Ei bine, în ce priveşte opinia mea personală apoi efi credo că d-lă Ignatieff, cu tfită dorinţa sea de a forţa Rusia se tacă ună resbelă, nu credă posibilă a atinge ţinta în momentulă de faţă. Diplomatulfi rusă ’şî a făcută deja planulu, şi acumă să ocupă în genere cu pregătirea opiniei publice, care aci la Petersburg este cu desăvârşire opusă resbelului. Generalulă Scobeleff, cave ne a sosită filele acestea, a fostă primită cu mare căldură de către ţară; tfite cele scrise şi povestite de către presa din occidentă în privinţa blamurilorfi şi chiară dis-graţiei generalului rusă, suntă născocite şi fără nici o umbră de adevără. Ţarulu este, din contră, mulţumită cu purtarea lui Skobeleff, şi dfică să facă desminţirî oficiale şi’î s’a dată chiară un blam de către ministrulă de resbelă, apoi tfite astea nu s’afi efectuată de câtă pentru decorum, indispensabilă pentru a nu grăbi lucrurile. Skobeleff a lucrată în înţelegere cu Ignatiefi şi se crede că chiară întru câtă-va ţi cu ţarulă. Unu singură lucru întristfiijă pe guvernă în afacerea Skobeleff, gi aefistă întristare a causat-o d-lă Bunghe, ministrulă de finance. Acestă omă, deve nindă chiară ministru, nu’şî părăseşte apucăturile sfile de profesorii ală universităţeî din Kieff şi petrece timpulă liberă care’i rămâne, la facerea cal-culeloru problematice de totă felul0. Acestă obiceiă l’a forţată a calcula ce a pierdută imperială la bursa din Viena, Berlin, Londra, Paris din causa diseursuriloră geueraluluî Skobeleff; acesta dovedeşte ca pagubele fiindă de 11,500.000 ruble în decur-sulă unei săptămâni, disenrsulă generalului rusă costă pre scumpă pe imperiă, lipsită de bani. Ună ţliarfi rusă *Molva> tipări calcululB ministrului de finance şi pentru aefistă discreţie se află interzisă pe şfise luni de zile. Z. ACTE OFICIALE Consiliată jad. Romanaţî este autorisată ca, tn actuala sesiDne estraordinară, se se ocape şi ca cestiunea privitore la fixarea preţului ţlileloru de prestaţinne comunală ce se va plăti în bani Consiliele comuneloru rurale Simianu, jud. Mehedinţi, Vladimiru, jud. Gorjn, Corlăţelu, jud. Mehedinţi, se disolvă. Consiliulu jnd. Talomiţa este convocată în sesiune extraordinară pentru şlioa de 24 Martie 1882. Suntă numiţi în administraţie: D-niî I. Porambaru, sub prefectă la pl. Cricovu, jud. Prahova ; Th. llief, secretar la poliţia oraşului Constanţa; B. Tănăsescu, ajutoră de corespondenţă în cancelaria pre-fecturel Constanţa; N. Crasan, subcomisarii cl. I la poliţia Capitale! şi S. Angelescu,. sub-comisar cl. I la poliţia Capitalei. M. S. Regele a bine voită a numi pe d-18 L. Galiardi în postulă de interpretă la consulatul!) generală română din Odesa. Se promulgă legea prin care se deschide ministeriuluî de resbelă unu credită de 4 milione le! pentru materia-lnlu necesară armate!. D-lu M. Mârzea se destitue din funcţiunea de revisorS clasa I, ce ocupa la biroulu vamală Tulcea, pentru negli-genţă şi abateri grave constatate în serviciă. CESTIUNEA OTRÂVIREl GREFIERULUI DIN GIURGIU I. DUM1TRESCU înaintea CURŢE1 CU-JURI DIN BUCU 8ESCI Istoricul ceşti unei îu esenţă Aefistă cestiuue este destulă de cunosc,ută, cu tfite acestea s’o reeapitulămă. Ifiu Dumitrescuîn §iua Crucel, după ce mănâncă ese din ca ă şi merge ia cafenea. Pe la jumătatea cafelei îi vine răă şi se reîntfirce acasă. Peste patru dile mfire. După mfirtea lui Ioan Dumitrescn, rumfirea publică începe se acuze pe soţia sea a fi autfirea a-cestei morţi şi, în acelaşi timpu, acusaţiuni nuoi se producă pentru a ’î pune în sarcină şi mfirtea uneia din fiicele sfile, Elisa, mfirtă într’ună mod subită, cu ună ană mai nainte. Sub povara acestorfi acusaţiuni, Alexandrina Du-mitrescu a fostă tradusă eri, 3 Martie, înaintea ju-raţiloru. Iuiprejurulu saleî Âncă de Ia 7 ore diminfiţa curioşii înceimră a se aduna împrejurulu localului, şi diferite grupe sta-ţionaă atâtă ua a treia când a venită din noă la Tisiffi a găsită pe Dumitrescu aprfipe în stare de cadavrul ceea ce probfiză că i s’a administrată alte substanţe în urmă. D'r. Grigorescu, numită erpenă, explică exper-tisă făcută şi analîsa chimică săvârşită pentru a se www.dacoromanica.ro TELEGRAFULO 3 -- ■ ■gjg-m-L, i—r.i»Lgia iwaiiw t———■= constată; aţâţă dacă Dumitrescu a fostfi otrăvite, precum şi dacă fata Eliza a fostă deflorată sba o-tr&vită la râadnlQ eT şi declară că fata a fostă o-trăvită eră nu deflorată. Acuzaţia renunţă la cei-1'alţ! martori. Se începe iuterogarea martoriloră apărărel. Or. Carcaly declară că antecedentule acuzatei suntă din eele mal bune, că a trăită îu totă d’auna bine cu bărbatule el şi că rum6rea publică, a a-cuzată, imediată după mdrtea lu! Dumitrescu, atâtă pe soţia sa, câtă şi pe fratele acestuia, Gfheorgho Dumitrescu, care trăia în concubinagiă cu servitb-rea Leanca. State Anton confirmă (lisele d-luî Carcaly în privinţa antecedenteloră acuzatei. — D. O Cantili apărătorii. D-le Preşedinte, întrebaţi pe martoră dacă ştie ce-va în privinţa re-laţiuniloră dintre fratele lui Dumitrescu şi servi-tbre. — State Anton. N’amă avută a face cu -seyvi-tbrele. O eiplosiă de rîsă isbucnesce la acestă respunsă. Hariton Racotă deolară numai că antecedentele acuzatei aă fostă bune; altă-ceva nu ştiă. Rose Ştefănescu, declară că a fostă prieten bună cu defunctulă şi că în totă d’auna Dumitrescu îî spunea că trăiesce bine, şi spune la rîndulă seă că acuzata avea o purtare destulă de bună. G. Râmnicânn §i Niţă Mirculescu confirmă bunele antecedente ale acusatel. Costache Mihalcca, Stan Săndulescu şi Caterina Gherghina, plugari, declară că la ţară, acuzata trăia Dine cn bărbatulă el, că n’avea obiceiă tă’şî bată fata şi că nu este exactă cum că Alexandrina Dumitrescu era concubina lui Ilie Mocanii. Apărarea renunţă la cel l’alţl martori. Şedinţa se suspendă pentru 2 ore. Cuvântul!! de acuzare ală Dl. procurorii Generalii Drudrine D. jurată Cerehes fiindă indispusă, si înlocuesce cu Dl. jurată suplimentară Ghiţă Danielescu. Dupe ună mică incidenţă sulevatu de apărare (a redeschiderea şedinţei pentru a se înlătura partea civilă şi după ce curtea respinge acestă cerere, cuvtntulă se dă d-lul Procuroră generală. D-sa începe prin a spune că este veselă că acusata nu e3te română ci de origină bulgară. începe să facă o lungă expunere a fapteloră şi într’ună lim-bagiă colorată deră de multe ori împinsă prea departe pe panta unoră apostrofări prea crude la a-dresa acuzatei, inlănţue tb£e probele cari cadă în sarcina Alexandrinei Dumitrescu. Representantulă Ministerului publică, apoi, arată că imaginaţia acuzatei a fostă surescitată prin citirea unoră romanurl rele şi că faptele eî aă fostă aprinse prin căsătoria el cu ună bărbată prea înaintată în vârstă şi prin urmare insuficientă. D. procuroră face apelă la Conştiinţa juraţiloru pe cart- ’I conjură, că fiindă cetăţeni luminaţi, ca să condamne pe acuzată. Partea civilii. D. D. G. Ionescu, care a luată cuvîntulă ca Parte civilă, a fostă cu desăvîrşire afară din rolul seă. Fără a dice nici ună cuvîntă în cestiunea care legitima presenţa a sa in instanţă, fără a sprijini cu probe cererea mamei defunctului Ion Dumitrescu, d-sa îndreptbză o acuzare tn regulă contra acuzatei pentru a proba numai şi numai că dînsa este au-torea crimei. Discursulă d-luî Ionescu a fostă admirabilă, dar nu la loculă seu, şi acostă din urmă condiţiu-ne ară fi întrunit’o numai în cazulă când d-sa ară fi stată pe scaunulă d-luî I. Dendrino Ast-felă dar extremei trageri de inimă a preşedintelui, ca să vedă balanţa dreptăţeî plecându-se spre partea acusăreî, se datoresce esclusivă acestă imensă latitudine lasată părţi I civile. Apărarea. D-lă Vlădescu a fostă celQ. d’ânteiu dintre apărătorii care a vorbită. D-sa, ca medică legistă, a dărâmată, pe câtă posibilă, tbte aserţiunile acuzaţiuneî de şi nu pe t<5te cu ună deplin suecesu. In câte-va cuvinte d-sa a infirmată afirmările medicului expertă Grigorescu, şi a cerută juriului ca să dea ună veridictu de achitare. Succesulă serei a fostă ală D-laî G. Cantili. Cu o logică de fieră şi cu o putere de argumen-taţiune pe care i’o cunbşte tbtă lumea, ilustrulă cviminalistă a redusă la ridicolă o mulţime din principalele capete de acusaţiune. In urma pledoareî D-sele era evidentă pentru oricine că nici o probă numai trăia de viaţă legală peptru a veni în sarcina acuzatei. D-lă Cantili termină tăceudă unu apelă căldurosă la conştiinţa juraţiloră, cereodă achitarea prevenitei. După ce D-lu Preşedinte făcu rezuma tulii pledo-arieloru, juraţii trecură îu Camera de chibzuire. Verdictul!! După o oră de deliberare, la ora 4 ’/2 după me-ţjulu nopţel, juraţii reintrară în sala şedinţei. O tăcere morraâutală se făcu şi resuflarea era sus-pendantă în pepturile tutuloră. Acuzata era afară. Preşedintelo dădu cuvîntulă primului jurată şi acesta, în numele majorităţeî juriului, declara pe onbre şi pe conştiinţă : Da! respunjjândă afirmativă la tăie cestiunile puse. Acuzata fu Introdusă înăuntru şi i se citi hotărî! ea juriului. După acesta partea civilă, prin D lă Eftimiu, îşî formula pretenţiile, cereadă 10,000 franci daune interese. După o scurtă deliberare, preşedintele declară că curtea condamnă pe acuzata Alexandrina Dumi-trescă la munca silnică pe viaţă şi la 5000 franci daune interese.... Observaţiuuî generale. Iu vremea când tbtă sala comenta sentinţa pronunţată, Alexandrina Dumitrescu zăcea fără simţiri pe scânduri. Lovitura o sdrobise. Şese jandarmi o transportară într’o cameră laterală unde ună medică fu chemată. Eşiiu. Afară dina se îngâna cu nbptea şi, retrasă mai la o parte, aştepta căruţa care conduce pe condamnaţi la loculă osândei. Ună soldată era alăturea, ier caii trişti şi cu ca petei o plecate, păreau că îgî daC se'ma de murdara slujbă pe care o făcu. INFORMAŢIUNI La 30 Martie coleg ulă I de senatori din Iaşi şi ală II din Vlaşca voră procede la alegerea a câte unu representantă în Senată în loculă d-luî Holbau a cărui alegere a fostă anulată şi ală d-luî A. Grăjdânescu, decedată. — Ieri pe la orele 6 misiunea germană, intor-câudu-se din Constautinopole, a sosită în Capitală cu ună trenă espresu de Ia Giurgiă, unde onorurile militare aă fostă făcute de ună detaşamentu din regimentnlă de dorobanţi. Astă misiunea germană va fi primită în audienţi la paiaţă. Vineri ea plecă spre Berlin. — Di-sbră va sosi în Capitală d. RhasiS, minis-trulă Greciei. — Se vovbesce că ni3ce manevre militare voră avea locă în tbmna acbsta ; pene acum eusS nu s’a desemnată âucă loculă. — La 16 Martie Curtea cu juraţi din Ilfov va avea a judeca ună procesă colosală de tâlhărie, în care nu figurbză mal puţină de 22 acusaţî. Se va judeca faimbsa bandă a luî Mărcii, care respândise terbrea îu mai multe judeţe de dinebee de Milcov. DosarulO acestui procesă conţine peste 3000 de file şi se voră asculta mal bine de 100 martori, atâtă contra câtă şi în favbrea acusaţiloru. Cititorii voră găsi în diarulă nostru o dare de semă amănunţită şi despre acestă însemnat proces. Sinuciderea preotnliilf de la St. Ştefan In privinţa sinucidere! preotului de la biserica St. Ştefan, despre care amă anunţată în ediţiuuea II a numărului (jiafnluî nostru de ieri, aflămu ur-mătbrele amănunte: Preotulă sinucisă locuia cu soţia sea două camere situate în facia biseviceî; cu 2 ore înainte de comiterea sinucidere! preotulă eşi sănătosă din casă lăsândă pe soia sea într’o cameră şi se ÎDchise în cea-laltă, unde avea pregătită o puşcă cu 2 ţevi, încălcată cu glbuţe. S’a aşezat pe ună pată, a tras lângă densulu ună scaună fără rezămătbre, s’a desculţată la piciorulă dreptă şi pnnâtidă ţbva puscel la gură a descărcat-o ; glonţulă îî străbătu capnlu, oprindu-se în tavanulu odăieî şi nefericitulă muri îndată. Preotulă este bătrână. Soţia sea declară că suferea de o bblă cronică şi de mal multe ori scuipa sânge. Se şlice ânsă că viaţa îî era insuportabilă din causa traiului conjugală. JDIJST TERA Dupe scirea positivă ce avemu, ţjice $ianilă Vocea Covurluiuluî, (jiarulu L'lndependance roumaine a fostă rău informată prin corespondenţa ce publică din Dorohoiă. Nu este exactă că 40 primari, perceptori, notari, ajutori de primari, şi alţi funcţionari au întîmpinată nunta fiicei evreului Julius, Herşcu. Julius Herşcu fiindă arendaşulă mal multor moşii şi posedâudă mal multe imobile în Dorohoiă, a făcută nunta fiicei sele la 16 curentă. Iu acea di nuntaşii ce veniaă din Cernăuţi s’aă oprită la moşia Ibănescil, pe care o ţine în arendă, de unde au fostă petrecuţi penă la Dorohoiă de servitorii moşiei, vătajî şi flăcăi din sată, în totulă ca la 2.5 inşi; n’afl luată ânsă parte nici unu primară perceptorii, notară, ajutor de primară seă alţi funcţionari administrativi. Ioan Moscpvici, acusatu în tăişurile de la vămile Iaşi şi Unghenî, a fostă arestată de poliţainlă oraşului Dorohoiă la scbitulu Goroveiă din ac-'Stă ju-deţu, unde se refugiase. Elu a fostă imediată expediată parchetului Curţii de apilă din Iaşi. Iu urina disposiţiuniloru luate de d. prefect pentru stricta urmărire a făcetoriloră de rele, s’a prins de d. căpitană Lăţescu, comandantulă punctului Ma-morniţa, banditulă Nicolae Mata hon, dită de mal multe ori în judecată pentru furturi. DIVERSE Atentatorul!! JHaJk-Leau. — In priviuţa atentatului contra reginei Victoria, găsiină în Journal des Debats următorele : Ateiitatorulu Mac-Lean, supusă Ia interogatoriu, a presentatu autorităţii oră respectiv*5, o declaraţiune scrisă în privinţa crimei de care s’a făcută culpabilă. Elfi se află închisă într’o eeluht din lînchisbrea din Vindsor, unda ună agentă poliţieuescă îlu pă-ţlesce (ţiu-a şi nbptea, şi ală doilea interogatoriu va avea locă la 10 Mal s. u. Prisonierulu de la sosirea sa în Windsor locuia la ună brutaru a nume Oniglrt. Elă părea fbrte liniştită. Inteligenţa şi educaţiunea nu-I lipseseă şi vorbesce mal multe limbi. îndată ce elă fu arestată, medicii ’lă esaminară şi constatară că se bucură de întregimea facultăţiloră sble mintale. In a-nulă 1874, elu a mal compărută înaintea juraţilor diu Kent, pentru că se încercase se facă se dera-lieze unu trenă pe linia ferată Londra, Chatam şi Dower Railway, îu Ewel. Dăduse unul copilă tu-tună şi parale ca se puie pietre şi lemne pe şine ; cu tbte aceste fn achitată. Era atunci în etate de 19 anî. După o serisbre a medicului asiluluî din Wells (comitatulă Somerset), Mac-Lean ară fi stată uuă ană în acestă asilu, de unde a eşită în luna lui Iuliă 1881. Este aprbpe o lună de câudu elă ceru se fie primită în spitalulă Walvorth din cererea; sea fiindă respinsă, blestemă pe regina, adaogându că va suferi pentrn refusulu ce i s’a făcută. «N’aşă fi comisă acesta crimă, deca mi s’aru fi dată 10 sh. pe săptămână în locă de 6 ce mi s’aO dată, credendu-se că cu acbstă mică sumă aşi fi putută trăi. Prin faptulă c» amu comisă se pbte vedea marele bine ce ară li făcută puţine parale, dbca n’aşu fi fostă tratată ca ună nebună.» Ecă şi unu extractă din documentulă scrisă de Mac-Lean în faţa autorităţilor din Windsor : «Nu suntă culpabilă de a fi trasă contra reginei pentru a’I causa ună răO. Scopulă meă n’a fostă de câtă s’o speriă şi se alarmeză publiculă, tbte împrejurările probeză acesta. Mal ânteiă, dbca aşi fi avută de gândă să atingă pe regina, aşi fi profitată de momentulu cându se dete josă din vagon a. «Speră că m. s. va prima singura consolaţiune ce i-o potă da, aceea că n’amă avută de locă în gându să îl facă vr’uuă reă.» Acestă documentă fiiudă citită în ti piilă interogatorului, Mac-Lean a adăogată : «acesta este a-devărulă, depliuulă adeveru, şi uimiră de câtă ade-verulă.» Daily News $ice că conspiraţiunea tăcere! ază calma fbrte multă ardbrea boieniloră ca Guiteau şi Mac-Lean, cari nu viseză de câtă la aceea de a se vorbi de dânşii. Dbcă eî ară fi siguri că nimeni nu s’ară ocupa de personalitatea loră, ei nu s’ară încerca de sigura să comite atentate. -----------ii-------------------- ULTIME SCIUI Ser vid ulu particulară ală » Câne fer. Rom. Reg. ' V. 0/o » » Domeniale exig. > » Municipale . . . » Scrisa, f. rur. şi urb. exig. Diverse AurO contra argintu j » » Biletele Hypotec. .; > » » de B. N. a R.) 2 °/0 l-sU°lo Fiorini val. Austriacă. . . . 210 212 Mărci germane 123 125 Bilete de bancă francese . . . 99% 100'/2 Curs ulii dinViena 17 Martie. NapoleonulO 9536 Fl. Ducatulu 561 i Cnrsulfl din Berlin 17 Martie. Mărci 6°/0 Oblig. căilorO fer. rom. noi 100.80 8°/0 Oppbeuheim 108.20 > Cursuld din Paris 17 Martie 5°/( Renta română ... 87 50 Franci 80;o Opphenheim > cur8ulii Londra 17 Martie 8°/0 Oppenheim ...... — 7°l0 Stern Scbimbii Viena la vedere Berlin la vedere » 3 luni . . Pana la vedere » 3 luni . Londra la vedere. » 3 luni . Societatea „NAŢIONALA" <ţe Asigurare AUTORISATA PRIN DECRETULU I1EGALU DIN 29 I a NIT ARIE 1882, No. 225. Capitalulil socialii este (ÎC 6,000,000 lei împărţiţii în 2 emisiuni; prima emisiune 8,000,000 lei deplinii versaţi în cincî-spre-dece mii acţiuni de câte doue sute lei fie care CONSILIUL# DE ADMINISTRAŢIE Domnu Iancu Marghiloman, » Dimitrie Sturdza, » Emil Costinescu » Mihail Dumba, » Jacques Elias. Preşedinte Vice-Preşedinte Consilierii j Domnu Menelas Ohermani, Consiliera Domnu G. C. Philipescu, Consiliera » Petre Grădi§teanu, » Vasile Pogor, !» » N. D. Moroianu » » Teodor Rosetti, > » Jacques Neuschotz, > Chr. L. Zerlendi, » Guilaume Ormody, » » Constantin Zappa, » ConformQ cu art. 66 din Statutele Societăţii, consiliulfl de admiuistra-ţiune deschide o subscipţiune publică pentru 7500 acţiuni, reservate publicului de către fundatorii societăţii. Fundatorii ah versata în aura la Banca Naţională a României 25 la sută ala întregului capitala din pruna emisiune, precum şi conforma art. 65 din Statute 5 lei de fie-care din cele 7,500 acţiuni reservate fonda-torilord. Subscripţiunea va fi deschisă în (jilelede 4, 5 şi 6 Martie st.v. an. cur. la 10 ore de dimineţâ pend la ore sera, pentru suma de : Şepte mii cinci sute, No. 7500 acţiuni în valore nomiuală de 200 lei în aura, fie care acţiune. Preţuia de emisiune alu acestora acţiuni s’ad fiesattt la lei doue sute trel-(Jeci 230 în aura de acţiune. Sub scripţiunea va avea locfi: în BucurescI Ia d-nil Chr. L. Zerlendi, strada Smârdan, M. .Germani şi fii, strada Smârdan; fraţii Al. H. Elias, piaţa Sf. George; In Iaşi, la d-nil I. Neuschotz şi comp. şi A. M. Bykc şi fiii- Subscripţiunea se va face printr’o declaraţiune către menţionatele case de Bancă şi prin depunerea vSrsâmântuliu ficsatrt mal josfi. Subscriitorula va primi o recepisă conţinenda nnmerula acţaiuilorfi subscrise şi ala banilorfi depuşi. Aceste recepise vonl. fi preschimbate în titluri provisoril nominative de 1, 3, 5, 10 şi 20 bucăţi acţiuni, îndată ce ConsiliulQ de administraţinne va fi făcută repartiţiunea. Versfimeutulfl sumei de 230 lei se va face în aur în următorul moda : In momentula subsc.ripţiunel, 50 lei; îndată după repartiţie, adică la 15 Martie, 30 lei, (dupS care plată se vord libera titlurile provisoril); la 1 Aprilie a.c. 50 leI; la 15 Aprilie a.c., 50 lei; şi la 5 Maia a. c. 50 leI După ce se va fi efectuata ultimula vârsămflnta, titlurile provisoril no-mative se vorO preschimba în acţiuni definitive Ia purtătorii. Decâ subscrierea acţiuni lord va trece peste suma destinată pentru emisiune, repartiţiunea va fi făcută în proporţiune cu acţiunile subscrise. Subscrierile pâud la (10) $ece acţiuni daO dreptfl la una vota (art. 48 nn se reducă vW/^r AOTIVIT SITUATI UNEA SUMARA 5,241,201 12 Mon. de aur şi arg. 23,197,252 23 1 22977262 80 12000000 Capitala 12000000 12000000 8,060 — 7,418,751 12 Casa Bilete hipotecare. 18,198,015 — 53188847 23 18324360 — 51956292 80 13423000 — Bilete em de Bancă. 71950780 71950780 — 2 169,490 — 3> de Bancă. 11.793,580 — 1' 10654670 — 149484 70 jînUintr 119766 71 320895 46 687,872 28 El. sc. locale . 1,658,656 81 1675369 32 Corupt, cor. 254577 96 514686 69 4,820,241 67 PortfoliC Deto streine . Bon. de tesaur 7879216 92 102166 23 7998131 55 118822 62 !' iu Suc.' Dob. şi ben. diverse. 134811 25 159464 82 193791 23 179450 96 4,132,369 39 Ef. sc. >n suc. 6,220,560 11 6220596 — 39832 58 Prof. şip. a.80-1881 2164667 92 1,100 — Cup6ne scomptate . . . . 49578 50 157054 — \ D. îu c. cap. 1880-81 625453 80 2,158 500 15 Efecte publice 6125573 18399520 35 5992855 18306050 98 Fond de reservă . . . Div. eompt. credit. 288933 19282365 58 23 l v- -< •}« " i * ■ . 2^659,068 Imp. gar. cu ef. de Statî Deto în sucursale . . . . 13,171,300 5,228,220 — 1296300Q 5343050 — 4047583 50 20214550 61 6,003,488 — împrumuturi pe lingouri. 111880 - 111880 — 84,177 57 Chelt. de adm. Cmt. şi s. 85694 05 91134 16 147,500 80 Mob. şi Mat. de imprim. 227993 67 228023 67 Irrtnhiliî 800000 800000 _ 7,383.896 69 Div.în compt.c. 1881-80 Diverse corupturi debitbrr 671880 ^ 19203857 59 19200248 10 ■a a 30678723 40 «>-«1 106744041 31 26 30,678,723 40 ' 106744041 61 104841670 2b "* 1 Lemne de vendare la vagonO şi cu stînjenu, precum şi cu 1000 de TtUograme tăete despicate şi aduse la domicilia pe preciurile obicinuite. Adresa : G. PETRESCU, str. Fortuni No. 6 (Ungă Biserica Caimata). f------—---- AVISTJ D-loru ARHITEG ţi PRIMA CALITATE DE VARU ALBU de la FURNICA diu Sinaia şi YARU HYDR AULIC# De v6n ! . 'I Preţnliî anunciuriloră : linia mică po pagina IV, 86 bani, re* clame pe pagina 11 1 lefi, pe a 11, 2 Ui şi p* a 1, i let. Pentru rubrica, inserţii şi reclame, redacţia Ba e responsabilă Epistolele nefrancate se refusă şi articolil nepublicaţi se ardă. Administratorii : I6n C. Fundescu. iMCHauâBAKttGi .ni--,»** «vjweawa u -*LtW oi, aii SCI HI TELEGRAFICE (ServicinlS Şiarelorîi streine) Berlin, 15 Martie. — National Zeitung voiesce a sci, că la visita făcută a-l-altă-erî de împăraţii principelui de Bismarck, a foste vorba mal cu deosebire de afacerile rusescî.—Se anunţă din Peters-burg, cu .data de 12 Martie, către ţii arul Q Tage-Hatt, că geueralulQ Skobeleff, după ce a primiţii o imputare din partea ‘împăratului, a fostă imediată invitată împreună cu ministrulu de resbelu la masa imperială. Berlin 15 Martie.— Norddeutsche Allgemcine Zeitung scrie următOrele : «Năbuşirea insurecţiuniî în Crivoscie, a căreî însemnătate este destulă de mare în actuala stare de lucruri, este ună triumfă ală comandamentului militară austro-ungar, pe care lă confirmă gracidsa telegramă a împăratului Francase către mareşalula Iovanovicî.» Petersburg, 15 Martie. — Nowoje Wremja se dă de ostenălă a arăta avautagele unui Congresă seQ ale uuel conferinţe pentru Bosnia şi Herzego-vina. Iniţiativa trebuie s’o ia Euglitera, căci Rusia de şi uu voesco resbelulă nici de cum, dără totuşi nu {uite rămâne o putere privitOre nepăsătore. Germania şi Austria dorescă de asemenea pacea şi spre a a-junge la acestă naltă scopă nu trebuie să se opună la convocarea unui Congresă. D-lă Aksakoff se es- j primă din nuoă în acelaşi sensă, dicândă că pacea . generală .nu este pusă în pericolă de câtă de Austria. Pentru ună resbelă cu Germania nu este nici două-spre-dece bataliOne, şi Încă două batalione trimise la Pricpalje, aii primită ordine să opereze ) împreună cu trupele austriace. | A so vedea uliimcie soiri pe pagina 11E BUCURESCI, 5 MARTIE Ori câta arii fi cine-va deprinşii a ocoli a-devfirulQ, a fugi de elo ca de unO rSQ ispititorii, nu va putea. Fără voia şi fără scirea lui chiarfl adevăr ui a rfisare în mijloculfl acelora movile de născociri ale iinaginaţiuuel ue-raţionabile. Aşa se întâmplă şi cu uuele din foiele opo-siţiunei, îutre cari se destinge cu deosebire Binele publică. Acestă ffiiă, vorbindă despre atitudinea d-lul B. Boerescu din SenatO, în cestiunea rescutnpă sării drumului de ferii Cernavodă-Constanţa, are aerulă a’l imputa că d-sea arfl fi . «-Este evidentă că dâcă, sub vr’ună protestă de a garanta menţinerea ordine!, scrie Temps, guver-nulb' intervinea în raporturile, cari trebue să ră-mâie esenţîalminte libere, între capitala şi muncă, dăcă acestă guvernă tindea a aduce vr’c restricţi-une la dreptulă ce aă lucrătorii de a să coalisa pentru a desbate condiţiunile muncel,— apoi acestă guvernă ară fi comisă o greşălă ne iertabilă.... dără etc.» Aşa ară fi fostă, dără din nenorocire nu este aşa. Trapele trimise de guvernă, n'aă intervenită pentru a restabili ordinea, ci pentru a sprijini pe capitalişti! contra lucrătoviloră coalisaţî, şi flindă-că este aşa, organulă primulul-ministru face răă dâcă să basâză tocmai pe acestă motivă. Etă-vă şi o altă apreciare, a farului arbi-reac-ţionară Faris-Journal, totă în privinţa interpela-ţiunel. «Fertilă a rămasă în rană. Politica cabinetului Freycinet, în cestiunea greveloră şi în generală în tOte cestiunile democratice şi sociale, este aceiaşi a fostului cabinet Emilie Ollivier. Noi nu o bla- mămă, der în fine suntemă mal multă de câtă siguri, că d. Freycinet nu va fi mulţămită cu acestă eomparaţiune. Mă oprescă cu aceste două cilaţiunl mici, fi-indă-că tOte cele spuse de către presă, nu suntă lucruri noi, şi prin urmare suntă bine cunoscute. Argumentaţiunea jjiareloră radicale este solidă şi pentru a vă da b ideiă despre acâsta, voiO cita ună singură ^iară Mot d’Ordre, care, după opinia mea, s’a pronunţată celă mai bine : «Care este datoria guvernului republicană în a-semenea împrejurări ? întrăbă ^iarulă sus-menţionată. După părerea năstră elă este datoră să să ţină cu desăvârşire la o parte, de a nu interveni de locă, ca nu cum-va balanţa să se Încline spre ambele părţi, şi nu cura-va patronii, favorisaţl de acăstă inter-venţiune, şi avendO multe avantagil în favărea loră, să facă lupta imposibilă pentru lucrători». Aţi citită de sigură resultatulă interpelaţiunet, ştiţi In fine că Camera a aprobată actele guvernului şi a trecută pură şi simplu la ordinea şlilel. Aşia dâră fortuna a trecută peste capetele actuali-lotă miniştrii, de sicură oă de multe ori încă o va trece, dâră va veni ună momentă cândă acumulendă forţele sâle acâstă fortuuă, care să nutresce din neajunsurile stărel sociale de astă^r, va isbucni în fine şi atunci nu numai ună cabinetă de miniştri va cădea sub greutatea pasiunel forţeloră acumulate, dâră să va periclita întregulă sistemă socială. A, mă temă de asistenţa republicii ? Ştiă că e-lementele morarchice şi imperialiste aprâpe nu e-sistă, ştiă că burghesimea francesă a muşcată a-d&ncfi din mărulQ puterel administrative şi că ÎI a plăcută f-uctulă oprită altă dată, dâră acâsiă bur-ghesime se usâşlă, este deeăţlută şi eă însumi , nu credă în viitorulă acestei clase, nu credă în vigârea sea; ea se desparte şi renâgă originea sea populară, ună abisă adâncă cresce între acâstă clasă şi popo-rulă muncitoră. Care este datoria guvernului republicană? a pusă cestiunea acâsta ţjiarulO liberală Mot d’Ordre. După părerea mea datoria constă în a planta fără sfială, fără frică, drapelulă unei Republice democrate, datoria constă a anunţa poporului francesă că a sosită în fine acestă viitoră egalitară, atâtă de lungă aşteptată şi cu fruntea redicată susă a saluta aurora acestui viitoră. TeribilulO dârăilogiculă Proudhon a «Republica a redesceptată speranţele în clasa desmosceniţiloră, si nici ună guvernă republicană n’are dreptă să’şl închidă ochii pentru a nu vedea acâsta». Aşa este; trebue, este urgentă ca republica sâ se transformeze, ca ea se trâcă în fine de la teorie la practică, ca să se facă populară, ca să bage de sâmă strigătele desasperate ale mulţimel muncitâre, care trăiesce în minele şi prin fabri-cele Franciel industriale, muncindă ca robii din antica societate şi trăindă ca aceşti robi. Da, este tristă a Zice, că cu tâte furtunile ce tî-fi trecută peste acâstă ţâră, burghesimea francesă n’a înţelesă nici până acumă că poporală muncitoră este majoră şi că acestă poporă nu o mal pdte duce că elă reclamă partea sea la acestă sâre, la acestă pămeută, la acâstă avuţiă, creată de dâusulă şi prin densulă. Să nu uite republicanii din Francia cuvintele pliue de ună adevără eternă ale lui Pliniu : Latifundia perdidere Italiam et jam vero provincias. M. M. ACTE OFICIALE Se promulgă legea prin care se deschide ministerului do interne ună credită de 3163 lei 82 bani pentru despăgubirea d-lul colonelă N. Savoviol de stricăciunile ce i s’aă causalfi caseloru sâle, închiriate pe timpu de 3 ani [pentru cancelaria comisiei de Verde din Capitală. Aşceptă, d le judecătoră, a'mî comunica resultatulă acestei însărcinări, celă multă până In finele 1 unei lui Martie. Primiţi vă rogă, d-le judecătoră, asigurarea conrideraţiunel mele. Ministru. G, Chiţu. «Monitorul»» de a de Duminecă sâă sărbătâre, în care veţi face acestă lucrare, vă fixâză o diurnă de lei 20. Spre acestă scopă, veţi încheia ună procesă verbală, care va fi învestită şi cu semnătura primariloră comuncloră unde vi ţt merge şi la finele lunel le veţi trămite ministrului, spre a se emite mandatulă. JURĂMÎNTULt JURIDICO D-lă Jules Roche a presintată Camerei francese ună projectă de lege care tinde a garanta libertatea conştiinţei înscrisă în Constituţiunea francesă, dâră renegată prin cerinţa absolută a jurământului naintea tribunaieloră. D-lă Roche cere suprimarea completă a formulei religiâse din jurăraântă, asemenea şi a emblemelo’ ă religiâse care decorâză şalele audienţeloră. Comisiunea de iniţiativă a Camerei deputaţiloră a luată acestă projectO în consideraţie şi a numită pe d-lă Jullien în calitate de raportorO. Ecă frumosulă tecstă ală raportului făcută în a-cestă privinţă : «Propunerea d-lui J. Roche are de ţintă a garanta libertatea consciinţoî faciâ cu procedura tribunaieloră. Stârşindă o dată pentru totă-d’auna cu trecutulă nostru monarchică şi religiosă, Revoluţiunea a făcută sâ dispară din jurământO formula care atinge convingerile intime ale unul cetăţâuă chemată na-intea tribunalului. Dâră încetulă cu iucetulă vechia formulă a revenită âră, tiindă chiară înscrisă în codicele nostru. La orî-ce tribunală jurământul se face în facia unoră obiecte determinate cari suntă symbâle unei religiuni particulare. TîrîţI cu ună secolă ’napol, noi adăstămfl, -ur-prinşi do acestă desacordă sdrobitoră între princi-piele necontestabile ale socie.ăţel moderne şi spiri-ti|ilă legiloră cari o cârmuiescă. D-lă Roche crede că este necesar de a modifica, fără a mal întârzia, acâstă Btare de lucruri care1 nu se râzimă pe nici ună principia seriosQ, fie filosofică, fie juridică. Avândă convingerea că justiţia n’are trebuinţă de o altă călăusă, de câtă raţiunea; că ea este datâre chiară a scăpa de ori ce intervenire supranaturală, şi că consciinţa singură este îndestulătâre pentru a determina pe ună omă onestă a declara totă ade-vSrulă, autorulă projectulul cere: 1) Suprimarea din codicele nâstre a formulei religiâse; 2) interzicerea de a atârna în sala tribunalului, instrucţiune!, etc. embleme religiâse. Comisiunea de iniţiativă a dată prin urmare tâtă a sea aprobare projectulul d-lul Roche,,Jprin care se cere revendicarea necesară a libertăţii de Con-sciinţă, călcată In momentnlă de faciă.» INFORM AŢIIJNI ErI M. S. Regele, însoţită de d. col. Grecârlu, a mersă în trăsură pene în pădurea Mernani, şţ s’a întorsă pe la 5 ore trecute. — I. P. S. Mitropolitulă primată a primiţii,Ieri visita personalului misiunel germane, care după Aceea a visitatii casarma Cuza, arsenalulă şi s’a înapoiată la otelulă Broft. ' — A seră a avută locă ună prânijă la palat în onârea misiunel germane, la care aă luat parte dd. generali Slănicânu, Mânu, G. Anghelescu, Cernat, Călinescu, coloneii Fălcoianu, Algiu, Poliza, Laho- FOITIA „TELEGRAFULUI11 NOAPTEA BE FEBRUARIE v i? Luminările arsese pe trei sferturi,—şi ’n odaie Foculă ce murea în sobă c’o albastră bâlbătafe, Flutura trecândă pe chipul!) unei palide femei !... Singură mal rămăsese dintre cele-l-alte tâte... EnBă, din minută într’altui0, rândulă o sâ’I vie pâte. Şi va trebui atuncea ca să 'şl facă rândulă el! Âncă ’n flârea vieţii sâle, ea ce este mal treoută, Este ânsă osândită ca să fie mal pierdută... Să se plece mal supusă, la ună semnă,—la ună cuvântă... O ţineaă de milă pâte subt acelfl coperământăI... Şi când aspra sărăcie Zilnică se însărcinâză Pe tăbliţele pier^ăreî să înscrie nume nuoî, Mila, într’o diminâţă, te căieşte şi oftâză, Dâră te ia frumosă de mână şi te-aruncă în noroi t Ea ştia prea bine-acâsta, şi supusă la poruncă îşi urma osânda vieţii într’a viţiulul muncă, Eră Frineie despletită, îşi făoea ună pledestalu Dintr'a corpului osîndă, dintr’a vorbei degradare, Şi din totă ce îngrozeşte şi din totă ce este ’n stare Ca să smulgă trandafiri! dintr’nnă suflată virginală, Sâă să facă să tresară patimile ’n amorţire Diutr’ună sufietă, peste care, ca ună ventă de pustiire, A trecută desfrinlă rece cu insliuctulă bestială! EnsăşI fetele peiril o priveaă cu îngrozire Sâă cu scîrbă, de la dâosa, întorcândQ a loră privire Nu ’I vorbtaă în timpă de ore şi de Zile şi de luni... Ea ’nfrunta cu nepăsare revoltatele furtuni! Trăsnetulă putea să caZă, c’ară fi rîsă ş’atuncea âncă! Iuima i se schimbase în prăpastie adâncă Pe-ale cărei margini triste nu mal creşte iarbă chiară, Şi din care nu reurcă nici răsunetulă afară ! Unde se gândesce ânsă stândă în jeţulă el trîntită ?... Faţa el o-dat3 mută e acuma ’nsufleţită.... lat'o.... Pare că vorbesce fâr’a Zice ună cuvântă... Pare c’o ’nfăşâră vălulă unei cresceri îngrijită.... Pare-a nu mal fi femeia degradată şi tîmpită, Şi c’a trăsărită cenuşa dintr’ală inirael mormentă! Care visă o năîucesce, care ângerfl o Insuflă?., lat’o.... Să rădică, umblă,...—pe cândă ventulă care suflă Bate ’n geamuri, bate tare şi le sgudnie cumplită... Fîlfăiescă în candelabre luminările de o-dată... însă ea să îndreptâză palpitândă, — transfigurată, Spre clavirulfi ce ’î zîrabesc« printre fildeşu ’nvechită. a •’;* i ...i,*! ... 'I Degetele’i deşirate calcă clapele sonore... Armonia să deştâptă lenevâsă la ’ncepută Visătâre ca feclâra cugetândă în timpă de ore La bărbatulfi ce lubesce fără ca să’lă fi v^ută t E melaucolia dulce dintr’o tainică adiere.... E mur murală plină de farmecă ală pîriulul duiosă... E o voce ce şoptesc» ca să’şl uite de durere Ună refrenă din câ e-ună cântecă simplu şi copilârosă ! însă fie-care notă e o perlă care scapă De subt degete albe ce alunecă pe clapă, Ca să mergă să sa spargă cu nnă sunetă cristalină ! E o melodie sfântă de pe-o harpă inspirată, Este dulcea sărutare de pe buza adorată Este-a âdgeriloră voce dintr’ună ceră de sâre plină 1 -■ - ■ SV ,, . : - Şi cu câtă clavirulă varsă note mal arraoniâse, Cu atâta să fixâză ochii el deschişi şi mari într’o câţă, pe sub care, vede Zilele’! frumâso Strecurându-se întocmai ca fantasme legendari 1 Vede casa păriutâscă şi cu streşinile*! late Pe subt care se agaţă cuiburile dărîmate,.. fn« 'i t;j fii,, www.dacoromanica.ro V I TELEGRAFOLtt verii, d. I, Ghica, d. ministru Stătescu, în totalQ 80 de persăne. La 10 ore '|3 misiunea a părăsita palatult şi la 11 s’a dusă la teatrală naţională nude a stat până la 12 şi de acolo a mers, împreună cu d. generală Creţeanu la ambasada germană unde a avută locfl o serată. — In darea năstră de se'mă erî asupra procesului Alexandrinei Dumitrescu s’a trecută că d. ministru plenipotenţiară ală Turciei era împreună cu socia sea. Este o erăre. • Domnia seâ era în logea unei dârane streine. Incendiulfi de la Fălcifl Incendiulă din tîrgulQ Fălcifl a deşteptată In inimele generdse sentimentulfl Carităţei. Presa s’a Întrunită şi a hotârîtfl sS întindă o mână de ajutoră nenorociţilorfl pe cari fla-gelulfl ’l-a lovita. Publicămfl aci numele persdnelorfl caii compună comitetulfl definitiva şi In acelaşfl timpfl ne simţimfl datori a arăta In publică satisfae-ţiunea ndstră de a vedea cum dinenil cari se ocupă cu financiele, nu suntă suriji la strigătele suferin^ilorfl şi că punga nu le stă în- UUlDUi GGMITETDLÎT GENERALtî ALU PRESEI farului L’Independance Roumaine; d-lă I. G. Bibicescu, redactore ală Românului; d. I. Szeculis, directore generală ală societăţii Dacia-România; d. Socek, librarii, membru ală camere! de comerciă din Bucnrescî; d. C. Porumbaru, preşedintele so-cietăţeî Concordia Română; d. Em. Grumwald, directore grnerale ală societăţeî de asicnrare Naţională; d. I. Weiss, tipografă-oditore. Casieră. D. Al. Lulcassiewicz. Comitetulă- loteriei este convocată de d. C. A. Rosetti, Preşedintele onorifică, a se întruni Joii! săra la 8i/2 ore, la redacţia Curierului financiarii, pa-sagiulă Romană No. 2 pentru a delibera şi otărl basele §i molulă de aplicaţiune ală ţjiseî loterii. Sgomotulu despre mdrtea condamnatei Al Diimitrescil S’a răspândită sgomotulă că condamnata Alexandrina Dumitrescu, în urma leşinului ce a avută ieri, a încetată din viăţă. Ceea ce este positivă este că însuşi doctorală chemată a-î veni în ajutoră a declarată că starea nenorocitei este fărte îngrijit6rc. Informându-ne directă de la penitenciarulă Văcăresc! aflămă că, cu tătă starea de catalepsie în care se află şi acutnă nenorocita, viaţa eî nu este în pericolă Aflâmă că Curtea de casaţie va casa verdictulă juraţiloră, în urma unoră lipse de formalităţi. IDIIsT TERA 5 Preşedinte onorifică d-lă C. A. Rosetti Membrii : D-lă I. G. Bibicescu, Românulu; d-lă Gr. Păncescu, limpidă; d-lă Aug. Laurian, România Libera; d-lă G. O. Gârbea, Binele Publică; d-lă M. Minovivi, Curierulă Financiarii; d-lă G. H. Grandea, RăsboiulU Romană; d-lă Al, Steriade, La Gazette de Roumaine; d-lă Al. Ciurcu, L’independancc Roumaine; d-lă Stefăne-scu, Răsboiulu; d-10 I. Fundescu, TelegrafulU; d-10 L-colonelă Schelett, Ostaşidu ; d-lă Zottu. Ortodoxulu; d-lă C. Racotta, Monitorulă Agri colă; d-lă dr. Chabudianu, Progresulă Medicală, Secretară, d-lă Fredcric Dame. Acestă comitetă după mal multe întruniri a o-tărîtă : Vi). A se organisa o loterie de bani. .‘•2). A se ruga direcţiunile teatreloră din Bucuriei a da câte o represintaţiune în favărea incendia-ţiioră de la Fălciă. 8). A se invita presa din judeţe a organisa re-presentaţil teatrale, baluri şi concerte în acelaşiă scopă. In ce privesce. loteria de bani, comitetult generală'ală Presei în întrunirea s’a de la 28 Februarie a otărîtă constituirea unei comisiunl speciale de loterie, şi a cerută concursulă mal multoră per-săne din lumea de finance pentru organisarea a-cestel întreprinderi de bine-faceri. Comisiunea loteriei, s’a compusă astă-felă ; COMISIUNEA LOTERIEI Preşedinte onorifică d. C. A. Rosetti Prcşedinte-adivă : d. I6n Câmpinenu, guverna-tore Ia Banca naţională. Vice-pre§edin$l. D. Dem. de Franck, directorele g.6aerffle ală'bănceî României; d. Menelas Ghermani, senatore, banchieră ; d. Emil Costinescu, directore ală Bănceî * naţionale; d. Colonelă R. Mibaiă, pre-fectuln poliţiei capitalei. Membrii : D. Ştefan lănide, banchieră, preşe-dîtite ală camerei de comerţă din Bucurescî; d. Antenă Schesinger, directorele creditului mobiliară română; d. Solomon Halfonă, banchieră; d. M. Mi-uo.vicL directorele Curierului financiară; d. C. De-raussi, banchieră; d. Al. Băicoianu, directorele creditului funciară urbană ; d. Al. Steriadi, redactore ală farului la Gazette de Roumanie; d-lu N. Moroianu, comerciante; d. Em. Galii, redactore ală Ni se spune că regimentulă ală 5-lea de infanterie din oraşulă Galaţi, va pleca în luna lui Maia în Dobrogea, cu reşedinţa la Ostrov. — CitimO în Posta din Galaţi că ieri sera pe la orele 88;4 trei tâlhari anume : G Vrăncănu, G. A. Vasilcăî şi G. C. Nichita, îutroducându-se în cancelaria spitalului sf. Spiridon aă legată cu frânghie casa cu bani, prin care introduse unu lemnă, şi pe cândă voeaă a o scdte pe ferăstră, portarulă sim-ţindă a dată alarma. Atunci comaudantulă de gardişti anunţată de ună călăreţă dispuse a se bloca jumSt'te din cuartalulă IV de gardişti călărişi pe-destri, şi peste o jumătate oră, hoţii fură prinşi în grădina consulului austriac. Asupra hoţiloră s’aă găsită urmâtărele instrumente : tăfnăcăpe, topăre şi dălţi anume pentru spargerea casei de feră. — Totă acelaşi Şiară ne anunţă că junimea din Galaţi va da de mâine Joi 4U Martie, ună mare bală mascat şi costumată. Suma totală strînsă pentru ace3tă bală se ridică la 5000 fr., care s’a adunată prin subscripţii voluntare. — Ieri după spusele sus citatului ţjiară s’aă depusă în primirea d-lui prefect G. Răşcanu de către d. A. Vladicescu suma de 900 fr. produsulO repre-sentaţiiloră date de trupa Fani Tardini în ajutorul i.ucendiaţiloră din Fălciă. Unti hoţii prinşii. Citimfl în Liberalulă că, ună individă anume Ilie Şevia, diu comuna Mi ronăsa'plasa Stavnicufu jud. Iaşi,’autorulă mai multoră fiutarî şi la o-casie asasină fără scrupulu în alegerea instrumen-teloră, după cum aă dovedit’o strangulândă pe propria lui mumă, dispăruse de prin locurile isbânde-loră lui criminale şi se oploşise de mai multă timpii în Iaşi, unde credea se vede că nu va putea fi descoperită. Instalată în terguşorulă Nicolina, despărţirea a II, acestui oraşă elo ’şî reîncepu exerciţiulă nobilei sele profesiuni, şi l’ară fi continuată de sigură pe o scară din ce în ce mai largă, de'că poliţia nu ară fi găsită de cuviinţă a pune mâna pe elfi, şi a’lu instala într’nnă modă aşa în câtă se-lă împedice de a’şî continua profesiunea Dintre obiectele furate de acestă individă, s aă găsită deja o bună parte, descoperită pe la tovarăşii complici ai lui, cari de asemenea suntă arestaţi. ULTIME SCI UI Serviciulă particulară ală ^TELEGRAFULUI» (Agenţia Havas) Viena, 16 Martie. — Raportă militară oficială. — De la 11 ale acestei luni n’a mal avută locă nici o luptă în Crivoscia. Trupele imperiale se stabilescă îu posiţiunile pe cari le-aă luată şi se întăfescă în ele provisoriă. Guvernulă din Cetinie desminte prin Corespondenţa politică, că sgomotele îespândite în privinţa mobilisăreî trupei oră muntenegrene şi unoră recla-maţiunî din partea Muntenegrulul în urma unoră proiectile ce ara fi căzută pe teritorială săă, suntă curate inventiuni. Belgrad, 16 Martie. — In urma ameninţărei fâ-culă de oposiţiune de a părăsi Scupcina în casulă cândă guvernulă nu va da, chiară aţjl, esplicaţiun! în privinţa arangeaminteloră cari aă fostă tăcute la Paris de d. Mijatovicî, ministru de finanţe, acesta n’a venită la şedinţă şi cabinetulă a declarată că nu, înţelege a se supune ameninţăriloră ce i se ftică. Paris, 16 Martie.—O depeşă din Konigsberg constată că guvernulă rusescă ’şî a pusă tdte silinţele să împedice mişcarea panslavistă, şi s8 înlăture orî-ce causă de complicaţiune eu Germania. Se consideră în ucăstă oră pacea ca asigurată. Camera deputaţiloră. — Membrii comisiunei a- * lesă în biurourile Camerei pentru a studia propunerea d-luî Boysset caro tinde la abrogarea coi cor-datului, suntă mai toţi ostili luărei în consideraţiune a propunere!. 1— — •; iv.r (ServiciulO de atjî 4 ore sera) Londra, 17 Martie.— Se telegrafieză din Berlin simultancă ţliareloră Times şi Daily Netvs: «Germania şi Austria, voindu se răspundă prin fapte tendinţeloră panslaviste, negociăză actualmente anexarea complectă şi definitivă a Bosniei şi HVrze-govineî la imperiulă Austro-Ungară.» «Principele de Bismarck exercităză o presiune la Constantinopole pentru a obţine adesinnea Porţii la acesţO proiectă.» Tunis, 17 Martie. — Corniţele Saacj şi cancelarul ă consulatului francesă întorcându-se a casă, tu ndptea de 15 spre 16 Martie, aă fostă atacaţi de douî italiani. Postulă vecină arestă pe agresori şi-I conduse ia consulatulu Italiei unde afacerea se instruesce In acestă momentă. Constantinopol, 17 Martie. — Oficială.—Nazif effendi, directorulă datoriei otomano la ministarulă de finanţe, este numită comisară ală Porţii pe lângă comitetulâ de administrare ală Bondholderiloră. ADUNAREA DEPUTAŢILOR (Şedinţa de aŞl, vineri 5 Martie) După cetirea sumariulul şi a comunicăriloră, d-1 N. Constanţinescu depune pe biuroă legea tocrne-liloră agricole astă-felă precum ş’a modificată de comisiunea de 21. D-lu ministru de esterne depune proiectulă de lege votată de Senată pentru rescumpărarea drumului de feră Cernavoda-Con3tanţa. F-lă T. B. Lăţescu cere a i se respunde la întrebarea făcută de d-sea filele trecute în privinţa aplicăru legei pentru vânzarea bunuriloră Statului. D-lă ministru de financie respunde că tabloidă s’a făcută şi măsurile s’aă luată, deră că are să vie îu Cameră cu ăre-carî modificări în lege D-lu Mărgăritescu crede că guvernul nu voesce se aplice legea, diu causă că vede moşii cerate a se vinde puse la licitare pentru arendare. D-lă Lăţescu elice că, după declaraţi unei d-luî ministru de financie, ş’a făcută convingerea că s’a bântuit cu legea şi că ea a rămasă o literă mărtă. D-lă Pantazi Ghica spune că tabloidă făcută da administraţia domenieloră nu coprinde de câtă moşiele cerute de cumpărători a se vinde. D-lă ministru de financie, răspunde că legea se va aplica şi că se va prevedea în contractele de a-rendare condiţiunea ca la ve.irlare, contractplu sS ne nulă Se cere închiderea discuţium-î şi votulă e nulf remâindă pentru mâine. D-lă N. Ionescu interpeldză pe guvernă în pr vinţa modului cum s’âă făcută înaintările în ai mată, D-lă Mărgăritescu int'-rpaleză pe guvernă de i uu s’a pusă în aplicare legea îu privinţa burseloră misiţiloră. D-lă ministru ală lucrăriloră publice, rSspun< că s’aă irită ăre-cari inconveniente în lege şi aed* este causa de a se amâna până se voră face 6i carî modificări, cari se aşteptă a se face în sena' unde se află acum legea. Se reia în desbutere proiectulă de lege pentt premii de încuragiare fabriceioro oe za'naru şi i discută articolulu III, în care se prevede a se c câte 250,000 lei fie-căreia pentru trecută. Se depune ună amendaraentă pentru suprimări acestui articolă. La 4 ore nrmdză desbaterea asupra acestui amei damentă. Senatulfl în şedinţa s ij-u i •I i 1; -eefii-, u - îuju i ,>-Pnii | . Sdrele pe după dealuri cu încetulă se ascunde Şi aruncă o privire poiată peste unde, R5ta morii s§ ’nvertesce, ventulă suflă prin zăvoiă... Turmele de la păşune trecă mugindâ în jo3ă pe vale Clopoţeii de la capre zăngănescă voiosă îu cale... Scumpa el copilăriă se re’ntărce înapoiă! Eus8 feena se preschimbă pe cândă rîuri de-armonie S8 revarsă în cascade de sub degetele eî, Şi pe cărdele sonore trece ’ntrega eî junie, Trece prima eî iubire, priraulă visă de poesie Care face s8 vorbescă inima unei femei! Prâptă ea o somnambulă, ea lovesce automatică Fildeşulă sâă abanosulă învechitului clavir Q, Fe cândă ochi! s8I îo zare urmărescă ună cbipă simpatică Re’utregindă cu ’ocetă conturulă uuuî dulce suvenir ! YântulB scutură ferâstra! — Ea nu vede nici n’aude. . . Focul măre tristă în sobă, luminările pălescă. . . Ea trSsare, — ea renasce, — geme cu accente erude Căci şi clapele aă limbă, căci şi clapele vorbescă! E pierdută, perdută trecutul 1 E pierdută fericirea l In presentăj 3 degradarea; în presentă, e înjosirea! In trecută, era iubire, erau raze 6ra traiă,... In prese; tu, bordelă şi iarnă; în trecută, ună vecinie Maiă ! . . | 'iffi. 1 ■ - lUnjî . ,ii - VI ;n’irn •' ( - | i............*«4n! -i ii ii fc i începuse făr’se ştie, pe divinulu Trovatorcj Operă care. vorbeşte cu poeţii ’n orî-ce ore, Şi pierdută ’n reverie ajunsese ’u acea parte Cândă durerea ’n Mizcrere, printre inime se ’mparte Şi cândă Verdi, împrumută note de privighetori, Ca sâ sbăre, dusă de ele, pân’la cei nemuritorii... ■ ■ ;. t . Ochii el, pierdeaă cu încetulă ficsitatea loră grozavă, Şi pătrunsă de-o simţire durerâsă dâră suavă. Degetele’! descărnate de abia mal isbutescă Din clavir să redeştepte cânteculă Duranezeieseă ! Şi aci ne faci se piăngemă şi aci ca se zîmbimă?.. Nu eşti tu vic-o voce dulce de prin ceruri exilată De'că tu ne faci cu ele ca fcia farmecă se vorbim ii ?... Armonie / Limbă sfântă, lirpbă plină de simţire, Tu ce dai la cântecă aripi şi le ’nalţl de la pământă. Intre suflete şi ceruri eşti trăsură de unire Şi cândă nu mal cânţi în suflată, pmulfi intră în mormântă ! ii Iu n Ea plângea... Era scăpată. — Deră c’o grea scârţiitură Uşa se deschi^ atiincea, şi ’njiirâudQ de Dumne^eă, Ună băcanii cu câfa gijfcă, mirosiudă a băutură Puse-o lungă sărutare pc-ofilita’eî figură... Toţi ne-avem destin 'n lume...—Elu, pe al săă—şi ea, pe al el . ti ./ Al. Al: Macedon8ki. Bucurescî. 18 Decembre 1881 i’ilt’VJ J* 4 i II Miserere! Miserere ! — Dânsa ’n lacră mi isbucnise... Po octave le-amuţi te mâinebi’i încremenise... Ea uitase ce e plânsulă de suntă ani îndelungaţi /... Armonie / Limbă sfântă care e ş’a ta putere Dăcă faci să curgă lăcrămî ca o dulce mângâiere Chiaru diu ochii, ce de ele, s8 arată mai secaţi! Care e g’a ta putere, tu ce ’nsufleteşti îndată Chiară cadavrulă unei inimi într’ună peptă înmormântată, â*A .. .. - Wid . A I H'UslKi ic ■ u . ,wrn« * I 'ilş’iiSiii ,mnl; > <) \nl V»f ■ )D9iţ b •t’ijliiu'.-il * ■ 1» - J; •mî*’ -nhi|io •1‘t’tn • ‘ H )■ fOlt, 1^ V- ' i ! w,l M' • |\ DIlbl'lH * r i> ’) . I V. • HltUUl bl /ui.l'.'.il Ibiitm < ■ li.-; i.jBflii , n.%51' i‘ •>" . * *1 ii . .1 ’ "î V a# ; I. ‘ www.dacoromanica.ro TELEGRAFUL!] CASA DE SCHIMB TOM A T ACITJ No. 60. Strada Lipiscnnl, No. 60. Pe §.ioa de 5 Martie 1882. " ■ . r Cnmp. Vând. 5 °jg Renta amortibilă. . . . 88.*/* 89.l/4 5 °/0 Renta Română .... 88. 89. 6 ° 8 Obligaţiuni de Stată. . . 97. 98. 7 °|0 Obl- căii. fer. rom. Regale . 100. 101. 6 °/0 Scris, funciare rurale . . lOOri/s 1011/2 7 % » » urbane . . 98.3/4 99.3/t 8 °/„ Imp. municipală .... ioi.1/, 102 » Case! peus. 300 ! . 220. 230. Impr. cu prime Buc. (bil. 20) 1. . 29. 80. Acţiuni «Dacia» (500 1. buc ) 300 305 Acţi. Băncel Naţion. Rom. . . 1400 1425 Scris. foue. urbane 6®/, . . . 92 93 Obligaţii eşite la sorţi 6°/0 Obligaţii de Stată . . . i 6°,0 > Căiloră fer. rom. Regale 8°,> Domeuiale . . . . 1 /» IO 8% » Municipale 8% .; . Renta amortisabilă Cupoaue De Renta Română exigibilă . » Obligaţi! de Stată 6°:0 . . » > Căile fer. Rom. Eeg. % °U » > Domeuiale exig. » » Municipale .... » Scrisă, f. rur. şi urb. exig. Diverse Aură contra argintă v » » Biletele Hypotec. .j » » » de B. N. a It.' Fiorini val. Austriacă. . . . 2 °/0 210 212 Mărci aermane ...... 123 125 Bilete dc bancă francese . . . 99>fo 100'/3 Cursuhl diuVieiiu 17 Martie. Napoleonulă . . 9535 PI. Dtrcatulă 563 » Uui'sulfi diu Berlin 17 Martie. 6°/0 Oblig, căiloră fer. rom. no! 100.60 Măre! 8°/0 Opphenbeim 108.20 > ( ursulil din Paris 17 Martie 5°/0 lleuta română ■88 25 Franci 8° 0 Opphenbeim > cursulâ Londra 17 Martie 8ft/0 Oppenheim ... . . — 7°/0 Stern — Schimbă Viena la vedere Berlin la vedere. ; » 3 luni Paris la vedere ...... e/fu » 3 luni i» Siliţii Londra la vedere . » 3 luni Societatea „NAŢIONALĂ" de Asigurare AUTOEISATA PRIN DECRETUL!! REC A LI DIN 29 IANUARIE 1882, No. 225. --------------------------- Capitallllu socialâ est© de 6,000,000 lei împărţita în 2 emisiuni; prima emisiune 3,000,000 lei deplinii vărsaţi în ciiicî-spre-dece mii acţiuni de câte dou6 sute lei fie care CONSILIULtf DE ADMINISTRAŢIE Domnu lancu Marghiloman, » Dimitrie Sturdea, » Emil Costinescu » Mihail JDumba, » Jacques Elias, Preşedinte Vice-Preşedinte Consiliero Domnu Menelas Ghermani, » Petre Grădişteanu, » N. D. Moroianu » Jacques Neuschotz, » Guilaume Ormody, Consiliero Domnu G. C. Philipescu, Vasile Pogor, Teodor Eosetti, Chr. L. Zerhndi, Constantin Zappa. Conformii cu ari. 66 din Statutele Societăţii, consiliulfl de admiuistra-ţiune deschide o subscipţiuue publică pentru 7500 acţiuni, reservate publicului de către fundatorii societăţii. Fundatorii aO vărsaţii In aurii la Banca Naţională a României 25 la sută ala întregului capitalii diu prima emisiune, precum şi conforma art. 65 din Statute 5 lei de fie-care din cele 7,500 acţiuni reservate fonda-torilorO. Subscripţiunea va fi deschisă în filele de 4, 5 şi 6 Martie st.v. an. cur. la 10 ore de dimineţii pănă la ore sera, pentru suma de : Şepte mii cinci sute, No. 7500 acţiuni în valore nominală de 200 lei în aurfi, fie care acţiune. Preţuia de emisiune ala acestora acţiuni s’aO ficsatn la lei două sute trel-^ecl 230 în aurQ de acţiune. Sub scripţiuuea va avea locil: în BucurescI la d-nil Chr. L. Zerlendi; strada Smărdan, M. Germani şi fii, strada Smârdan; fraţii Al. H. Elias, piaţa Sf. George; In Iaşi, la d-nil I. Neuschotr şi comp. şi A. M. Bykc şi fiii. Subscripţiunea se va face pnntr’o declaraţiune către menţionatele case de Bancă şi prin depunerea vărsămăntulul ficsatO mal joşii. Subscriitorula va primi o recepisă conţinăndO nuraăruln acţiunilor! subscrise şi alo banilord depuşi. Aceste recepise vorO fi preschimbate în titluri provisoriî nominative de 1, 3, 5, 10 şi 20 bucăţi acţiuni, îndată ce Consiliula de administraţiuue va fi făcuta repartiţiunea. VărsămentulO sumei de 230 lei se va face în aur în următorul moda : In momentulO subscripţiunel, 50 lei; îndată după repartiţie, adică la 15 Consilieră ni ui \i v '*<■ ■ j Aiuj. Afonii * . di -■ >i"i* cri yb * • !> A ETA A 1P1? de limba germană şi de I itVruijviUUll piano, dispunendiî de câ-'te-va ore libere, dovesco a mat găsi şi alte lec-ţiunl îu specialitatea sea. A se adresa administraţia acestui ZiarQ. / MUIAT de la Sf. George viitoră, prăvălia de Racbierie, numită la Neagu. din Calea Văcăresc! No. 12, peste drumîî de brutăria la ochi albi. Doritorii se potă adresa la propietarO susă. DB L’ABBAYE DE FECAMP (FRANCE) ESCELINTĂ, TONICĂ, DIGESTIVĂ SI APERITIVĂ ____________CEĂ MAI BUNA DIN T(5TE LICORILE I VBKITABLE UQTJEUR BfctEBICTINE ’ Breyetee ea Franca H k LElran^er, A se cere todăuna in jonulfi fiecărei sticle, eticheta pătrată purtăndă semnătura directorelui geniirale Adevărata Licuare Benedidină se găsesce în fi -ce oraşă la cele mal bune case de băcănie, Comest bile, Vin şi licoururî, etc. si in Bncuresd la casa M. A. Bialcovshj la Fraţii G. şi D. Tănăsescu comersunţl şi la Jorgu Constantinescu strada Carol I. La 20 Martie va eşi ANUARIULU GENERALU EOMANIEI pentru 18 8 2 700 pagine. — 20,000 de adrese In BucurescI şi îu judeţe Preciulil 10 lei.— A se adresa : Sirada Polonă No. 70, in BucurescI. ALIMEMAŢIUNB DI NUTRIŢIUNE VIN m CHAPOTEAUT CB PEPTOttE DE PEPSINA (•P.ARăE DE VACA DIGERATA Şl ASIMILAM! Aî Lănci ih'mentele ajung in stomac, suni transformate fie sucul gastric inir'uli substanţă solubilă numită Peticite cari, transportat^ in tăie părţile co-pului prin interincdicrul vineleor, servă a forma cesâtnnle noilre : muşchii, 6se, nervi, lntreţiind In acel aş i.mp viaţa şi sănătatea nOstră. Numerbse experienţe au 'labil ( ca, tratând carnea de vacă (cel mai bun alinn-nt) prin sucul găsire extras de la animale, se obţine un produs Smocmaifi ca acela ce se formează in stomac coutorm legei uaturei. Acesta carne de vacă, digeram asociată' unui vin genera şi plăcut consljlue vinul de peptone pepsic al lui Chapoteau, preparaţie ce are proprietatea a hrăni atunci cher când stomacul este incapabil a putea efectua uâ digesliune. El este mult mai activ dc cât vinurile ce conţin extracturi sau Şi-njuri de carne, cft mai mare parte jncapabiile de ci mai mică putere nutritivă. Vinul Chapoteau este recomandat convalescenţilor, anemicilor, diubeticilor, persdnelor slabe, acelora ce suf vă de stomac (gasualgii, ele.) şi sunt desguslula deovi ce aliment, precum şi acelea ce nu mai au ni. i-nâ putere şi suni slăbile prin nâ muncă pră mare. ori prin excese, friguri, dysenierie, maladiile pepiului, ufer.ţiunele cwncerdse, voiajurile şi lungele osteneli. Dat doicelor, vinul lui Chapoteau, măreşte aboml nţa şi puterea hrănitbre a laptelui; greutatea copilului creşte pe fiecare ţlii InU’uu mod surprinsălOi La Copii în vârsta de jos şi la adolescenţi, el provbcă creştec ea şi ognicnlea<)â vitalitatea. Este indispensabil a se cere şi pretinde ca pe frr rare flacon cu vin de veptone pepsic, id ecsiste murea jabricei şi iscălitura Chapoteau, pharmacist do prima classă in l’aris, 8, ru»- Vivienne Acistă prrparaţiune se găseşte in deposit şi dc rfiir*-tfarela DaiPhnrmacişti şi droghişti, notaţi mai le cule: Biieureşt, Bliarmacia F. Brus. Bruila.lt l'etzal r, Kaulfmes,ai Urogucria. Jassy. A. R.CO'ily.. Gheornifidis. Turnu-Severm V. Schwab. "r—.——>— ----— ..................—■— FSENTE SI OLURI r^/ÎSiftr I !jqueururl, rosogliî, masticâ , romuri, racidă, ţuică, cognacurt, vermuturi, oţetii, etc. de Ia celebra casă Ed. Schotz diu Brîinn se comisioceză cu preţuri şi condiţiuul favorabile la d. H. WARTHA, representantele nostru, comptoirul str. Ddmneî No. 5. PR1MAFABRICA ARABA ««CAFEA Calea Văcărescl, No. 7, lingă brutăria Ocbî albi UnO celebru şi de peste patru-deri ani,, fabricant de Cafea din Arabia, angajată numai pentru acest scopu, prepară cafelele cele mal fine şi mai alese şi se recomandă onor. publicli amatoru de cafea bună şi cu gus-tultt adevărată, neamestecatî cu substanţe streine vî-tămătâre sănăfăţcl. Socotindti-m numai uuă mică profită pentru a face consumaţii mari, le vi aeraă cu preţurile următăre: ui 4 — Cafea iloca prăjită 6 — , 4 — „ „ măcinată 6 — „ 4 80 Cafea Rio II, fin pisată •' — „ 4 — „ » 111, fiu pisată 2 40 Cafeaua se vinde pe locă comp tată şi fără varia-ţiunl de preciurî. S. TRANDAPIRESCU. DE ~MEHEDINTI, se tiflă de venZare numai cu 15 lei vadra la d. lăuu Popescu, bauul Slâtari. Caf. Rio 1 fin bobn pr. „ > măcinată Caf. Mart. fiu prăj. » > măcinată VIMItl VECHI De datu în tăere două păduri din comuna Pietroşenî, judeţulă Mus-celă plaiulu Nucşdreî, în depărtare ca la 30 chilo-metre de gara Piteştii, diurnă practicabilă şi şosea cea despre apusă cala 1,000 pogdne, conţine, stejari de ddge penă la traverse, aniuî, fagi şi alta le 9 pentru blănî, chiristele şi rotâră; cea dpspte rgsă ittt numită Sâlbişă cale 700 pogdne de aceiaşi calitate de arbitri. Amatorii se potă înţelege cu pro-pietaru în comuna Pietruşanî sdă în Câmpu-lungu. » albe şi Jeamaica de la celebra cas-lUUiif Fggers şi Franke din Brema, singurele apreciate de pubîiculQ cunoscetoru, se allă de venZare îu BucurescI: £n gros la d-niî Mu-roiauu &C., G. lom seu & C., şi fraţii Crtzoimi. Eu detuii la d nil Carol Ghersabeck, G. şi V. Pencn, D. Martinovicl, I. Kosmau, D. G. Moceauu, P. Barbulescu, V. I. Racovitza, Păun Popescu, D. Theodoru, 1. Colţescu, fraţii E. Duro, D. Staicovici, îu Craiova la d-r,iî Par van N. Rădttlescu, G. S. Purtunescu, J. G. Popovicî, N. Stojanovici, D. M. Mihăileanu, şi Avram lovauovici, etc. Represiutaute pnitru Româuia : H. WARTHA, Comptoir : St ada Dîrnnel. No. 5. :"--T"Bg3gT- A S T H Ivi S CIGARETTE INDIENNE CU CANNABIS — INDICA De GRIMAULT & C‘“, pharmaeişti la Paris Este d’ajjunsfi d’a aspira tumulii Cigareteloru cu Cannabis indica, pentru a face se dispare aslhmuld celfl mai violentă tussea nerodssă, răguşeatu, stingerea vocei, nevralgiile faciale, insomnia Si pentru eomăalterea phlliisiei lanjngea, $i toate affecţiimile căiloru re3pirat6re. — Fie care ciţ/aretlă portă semnătura GRIMAULT 4 C“. Depositu in principalele Pharmacii. & In profesor de limba italiană, do-resce a preda lecţiunî de limba italiană cu ună modă f<5rte les-niciosu pertru a putea înveţa ci ne-va. Doritorii se pot a-dresa la adm. diardiu TelegrafulU. ADM1N1ŢRATORII BISERICEIARMĂŞESTI A N U N C I U In dina de 4 Aprilie viitoră, se va ţine licitaţie pentru darea în antreprisă nrmătdreloră lucrări ce suntu a se face în comuna Armăjeşti de lâi.gă Otzicenf, adică : 1. Reparaţiile necesarii bisericeî ArmăşeştI, chiliile bisericei şi împrejmuire! de zidă a cu iţei ,bi-sirice!. 2. Construcţii din noQ : Locală de zidă masivă pentru scolă primară cu patru clase şi locuinţele profesoriloră, precum şi împrejmuirea cu uluci a curţii serile!. Doritorii, care voe9că a se însărcina cu ac.es e lucrări potă vedea şi lua cunoscinţe de planuri, de-vise respective şi condiţii de lucrare la CtitorulO şi administratorulă bisericei. d. Iordache Zossima, in Bueurescl, Cal* a Şerban-ÎL dă No. 109, unde se va ţine licitaţia annnciată, iar pentrn a fi admişi la concurenţă, vm-fi fi însoţiţi de garanţii în regulă. Pirite eu AVISU U-loru ARHITEC ŢI f >iuş PRIMA CALITATE DE VARUAIiHUdelaFURlNICA diu Sinaia şi VAKC hydbÂulicC De vânrlare cu preţurile cele mai moderate Dorite T se potn adresa la d. A. Lin-denberg, Calea Victoriei No. 35 şi la Depositu lingă gara Tirgoviştea. Rucţuţecl.— „t| t'gjjif!» AfivWiel Fomâne (Laboratoriî Român!)-Strada www.dacofomamca.ro Academiei 26 DUMINICĂ, 7 MARTIE 1882. In BncnreseT si districte nmri&rnlft 10 ft inî. ANI! DU XII Nr. 2949 p Preţ ni abonamentului: pe au 24 lei, pe 6 luni 12 leî, pe 3 luni 71cî; tn districte: pe an 3e leî, pe 6 luni 1& leî, pe 3 luni 8 lei. OrI-ee abouaments ne însoţită de valore se refusă. Abonamentele se face numai la 1 şi 15 a fie-căreî luni. Directorii: I6n C. Fundescu. Pentru abonamente reclame şi anaucidri, a se adresa la Administruţiune. STRADA NOUA Nr 8. Pentru Francia : la Societc Havas. Laffite <6 Comp, ! j Pentru Austria şi Ge;mania, numai la Adolf Stciner 8, Place de la Bourse, Paris. ) Hamburţ;. (Gunmnia de Nord). Pentm Anglia : la d-nul Eugene Micoud, 81 Fieet ji Pentru Ungaria la d-nulfi Moritz Wiets, în Buda-Street. E. C.’ j ţ Pest. Servitenplatz. ....... ■ ---r- - ' .............. Preţtilii anunciuriloru : linia mici pe pagina IV, 25 bauî, reclame pe pagina 111, 1 leu, pe a II, 2 lei şi pe a I, 3 lei. Pentru rubrica, inserţii şi reclame, redacţia nu e responsabilă Epistolele nefrancate se refusă şi articolil depublicaţî se ardă. Administratorii : I6n C. Fundescu. SC1RI TELEGRAFICE (Serviciuln ^iareloru streine) Praga, 16 Martie.—Telegrame din Petersburg adresate Jiarcloru polone, citâză nisce cuvinte din Jiarulu llussi, organulu d-lul Aksakoff. Elu Jice între altele că Rusia n’are nici nuu cuvânta pentru a începe unfi resbeia cu Germania, der are destule pentru unuia cu Austria. Cracovia, 16 Martie.—Seirl din Odesa spun că preşedintele comitetului panslavistă de acolo a ceruta voiă s5 adune bani pentru jertfele iusurecţiu-nil din Herzegovina. La comitetă se presintă pe fie care Ji voluntari pentru Herzegovina. Generalulă Gurko, a primita diploma de membru onorifica al acestui comitetu, şi a asigurată deputaţi un că va susţine din resputerl sforţările comitetului. % Gravosa, 16 Martie.— ţliarul Glas Gzernagorca conţine în articolulO seu de fonda din numeral de îa 12 curenta şi următorulu pasagiu : «Este fire trebuinţă d’a espune simţimâutele ce ne inspiră pe noi cel din Muntenegru pe când Serbia serbăză o Ji gloridsă atâtQ de estraordinară ? Pentru noi Serbia are aceiaşi valdre ca şi Munteuegru. Gloria ei este §i a nâstră. Totfi ceea-ce înveselesce pe Serbia ne împle şi pe noi totfi cu atâta bucurie; tot ceea ce ară fi în stare d’a fi folositorii Serbie!, privimu că ară putea s8 ne aducă'şi uoe folâse Dea Dumnezeu ca o rajâ a corâneî sorbescl să cadă şi asupra popor îluî sârbă vecină. Berlin, 16 Martie.—Principele Demidov a sosită erî aici întorcându-se de la Paris şi îşi urmă fără întrerupere drumulă spre Petersburg. Paris, 16 Martie.—Membrii stângeloru şi al ra-dicaliloră aă începută negoeiărî cu dreptele din Cameră spre a esclude Uniunea- republicană (grupulu d-luî Gnmbetta) de la alegere în comisiunea bugetară. Decă dreptele voră primi pe candidaţii stân-geloră, atunci li se va da câto-va locuri în comi-siune. Şe facă sforţări mari ca să se alegă preşedinte ală comisiunel bugetare d-lu Wilson, eră nu gambetistulă d-lu Rouvier. Atfttft mi listrriulă câtă şi partitulă seu acordă o mare însemnătate resulta-tulul acestei alegeri. Lumea financiară doresce alegerea d-lul Wilson, fiindă-că în d-lă Rouvier se vede ună protivnică alu politicei financiare a d-lul Le'on Say. Petersburg, 16 Martie. — Nowoje Wremja continuă a discuta cestiuripa unui congrese p. ntru Bosnia şi Herz govina. Unu asemenea Congrese nu a-tinge pe Rusia im-diată, dâră totuşi ea nu va sta la o parte, cândă Engliteru va trimite invitaţiuniia la elfi. Cândă cel din Vienu susţinetă, că iudemnulă spre acesta vine din partea Rusiei, se comitea o greşâlă. Nowoje Wremja adăogă apoi, că Rusia are dreptulă se se plângă despre intenţiunile Austriei. Acestea simtă cunoscute de la Congresul!) din Viena, de la resbelulu din Crimea şi de la Congresnlu din Berlin. Austria îşi creâză mereă nuoî greutăţi. Petersburg, 16 Martie. — Serbarea oficială de eri pentru aniversarea suirii pe tronă a lui Ale-sandru III, s’a mărginită la Te-Deumulu din cab-drala Isaak, unde erpă presiriţ! membrii casei imperiale, cor ulii diplomatică şi generalii, .printre cari se afla şi Skobeleff. Berlin, 16 Martie.— Persdne care aă vgjută în aceste din urmă Jile pe principele de Bisinank, îlă găsescă fărte râu dispusă; nervositatea sea a crescută şi mal multă. Petersburg, 16 Martie — Duminică seră generalii lu Skobel ff a vorbită în dubulă ofirenloră. Elă afirmă că împâratulă Ale-sandru III aprobă de sicură în interiorulă sâu d scursurile pe cam le a ţinută, dâră totuşi elă nu pâte sâ arâte acesta in publică, fimd -câ Rusia dopiude cam de tută de Germania. A se vedea ultimele soiri pe pagina 111 BUCURESCI. 6 MARTIE Este sciutil că tocmai femeile mal căjute acusâ mal cu înverşunare pe cele oneste. Şi este cam naturala lucralCi; ele se tema ca nu cum-va să le apuce cine-va înainte şi s<5 le Jica cu drepţii cuvSntfl aceea-ce ele Jica pe ne-dnptQ altora. Afară de acestea, pornirea’ lorii contra Temei lord oneste ui al vine şi din ciuda ce simt câ acestea n’ail căjut ca şi ele.. Tocmai rolulfl femeilorQ căjute ne pare c# ’lQ joca de vr’o doue Jile organulfl d-lul Ver-nesen, Binele publică. De cândo Senatulfl a votatîî proiectulfl de lege pentru râscumperarea căii ferate. Cerna-vodâ-Ooustanţa, organulil d-luî Vernescu, or-ganula aceluia care la moşia sea Tunari nu s’a jenata a pune pe una ţâranO se ’I mun-r cescâ 113 Ji le de veră pentru cinci băniţi de porumba, care nu potQ face mal multă ca două deci lei; organulil aceluia care a îndemnata pe Leibu Herdan sâ facă falşuri în con-diea de tocmeli agricole, trec eu da datorii colosale la ţâranî, cari nu luaseră nici uufl banii; organnlO d-lul Yernescu acusă astăjl pe guverna şi majoritatea Senatului că suntfl imorale, neoneste, Jicându-le că afl se bage acum -4,300,000 leî în posnnarfl. De şi suntemfi obicinuiţi cu aceste acusaţi-uul, căci ie amO aujitil necontenita şi mai alesă cu ocasiunea rescumperări! căii ferate Yâreiorova-Roman şi a creării Băncii naţionale, totuşi credemil de trebuinţă a mal Jice câte-va cuvinte asupra acestei ceşti nul, spre a complecta cele ce ama scrisa în mimârnlCL nostru de a-l-altă-erl. Acesta nu o facemil spre a lumina pe cel de la Binele publică — căci reoa credinţă nu se luminâză — ci spre a pune pe cetitorii uoştrii în posiţiune să cundscâ mal bine cestiunea. Ama arătata în namârula nostru de a-l-altă-erl că ânsuşî guvernula — dupâ cum a declarat’o d-10 I. C. Brătianu în Senatil — a însărcinata pe d-nil ingineri Iorceanu şi Olă ■ nescu să esamineze linia Cernavoda-Oonstanţa şi sS’l presinte o dare de sâmă atâta despre starea liniei şi a materialului câta şi despre ceea-ce valoreză acesta liniă. ' In acelaşi timpii ânsi5, totd guvernula le-a recomandaţii ca, în raportulQ d-lorO, si evalueze linia câta se va putea mal joal şi sâ declare că e prdstă, pentru-ca astă-felii se aibă ceva pe care sâ se potă întemeia spre a Jice Societăţii : nu ’ţi dafl mal multa de cât a âia. Inginerii noştri!, dup? ce declară în rapor-tula lorii că linia se află în e a mal prostâ stare, apoî afirmă că ea nu p6te valora mai multa ca 13 milidue le). Astii-fel; deril, cu totă recomandaţi unea guvernului, el aii găsită câ acestâ liniă pre-ţuesce 13 niilidue lei, şi pe acestâ cifră ne voma întemeia şi noi spre a dovedi câta de absurde suntă acusaţiunile ce se aducă astăcji guvernului, mal alesn câ ensuşî op.siţiunile din Senata s’ail întemeiată pe raportulă d-lor Iorceanu şi Olânescu spre a combate proiec-tula guvernului. In acestâ cifră de 13 milione leî nu intră, de câta valorea liniei şi a • aterialulnl rulant 'împreună cu suma ce urii costa facerea unui porta ca acela de la Constanţa şi care este ala Societăţii pentru 99 de aut. Eusu-şl d-lil generalii Mânu, m calculele pe care le-a făcuta în Senatil, a Jisil că linia nu pbie să coste mal mult de 9 milidne şi port ulii trei, adică unii totală de 12 milione. Deose'drea este deril de u ui ufflionn intre t-val area ingiueriloril noştriî şi aceea făcută de d-lQ generalii M.rnu, din punctul O $60 de vedere bine mţedesn. Trebue s6 se sciâ dusă că concesiunea a-cestel linii acordă cele mal mari avantagil societăţii, şi, printre ace dea, se pdte nu- măra şi acela câ, Societatea are dreptuld d’a percepe tote tacsele pentru productele ce se esportâ pe ia Constanţa. Intre aceste tacse este şi acea de jumătate la sută. Se acie câ pe la Constanţa se esportâ 200,000 chile mari pe fie-erre Ji, ceaa-ce a-duce Societăţii ună beneficia neta de 2 milione prin perceperea tacsel de jumState la sută. Decă derO mal adăogârafl şi acestâ sumă la cea de 13 milidne, apoi se face cu totulă 15 milidne. recunosce şi ea, ca Senatnlă, trebuinţa rSs-cumpdrăni acestei linii, şi va vota proiectulă de iege votată deja de Senata. Amfl yătatâ în- numârulil nostru de ieri, reproducSndil udQ articola după Pester-Lloyd, îngrijirile ce noua atitudine a Muntenegrulul a începută sS descepte prin presa austro-maghiară. Adevdrulă este că mobilisarea ar- matei muntenegrene nu este tocmai unQ fapta Decă mal ţinemO semă şi do faptul0 că je care n’ard trebui sfi se ţină seină, mal a- lesă în momentula de faciă. De aceea şi presa austro maghiară nu încetezâ d’a se ocupa de Societatea este stăpână absolută pe pământul ce se află la o distanţă de 43 kilometrii de o parte şi de cea 1-altă a liniei de la Cer- | acesta fapta, şi astăjl gâsimO în Deutsche vodă până la Constanţa, că pdte tăia lemne j Zeitung nisee apreciâr! care ne dad o idee de prin aceste locuri pentru traverse şi alte ! despre efectulă ce elO a produsa prin presa trebuinţe, câ pdte arenda pământurile şi că ! din Yiena şi pe care le reproducemfl aci, de guvernula nostru trebue sâ se supună la tote şi Corespondinţa politică desminte scirea din tacsele ce va voi Societatea sd pună atâta nod. Acesta JiarQ serie nrmătdrele : pe calea ferată câta şi în portulfl Coustanţa, i . . . . . , , ... ax S O scire importantă ne vine. din Cattaro. Ea ne apoi luţelegemO lesne în ce posiţiune se află 1 v Statuia română. Decî, unde este gbeşeftuld pe care vâdă cel de la Binele publică 1 , , , . , . , . D. alt-iniotrell, Duse şloposîtiooea a re- , «f* * tr“f """ f f* «Ml câ guvernula aoatra trebuie m rCe- , afcum a mărturisim d-li) .generalii G. Manii in privinţa liniei Yercio.ova Romana, deril guvernula şi Camera nu suntă datore să amâne resolvarea unei cestiunl până cândă le va veni minte o-posiţiuuilonl, ceea ce va fi cam cu grefi pe câtă vreme vonl fi oposiţiuul. Credemil deră câ Adunarea deputaţiloră va s§ pară ciudată că ce! din Oetinge, tocmai acum cândă rescâla din Crivoscie este inviosă, şi cândă rescâla din Herzegoyina e aprâpe d’a se stinge, simtă trebuinţa d’a întări cordonulă de la fruntarii, pe cândă mal nainte, cândă insurecţiunea era în tâtă puterea eî şi cândă o închidere a fruntariiloră ’ muntenegrene, ’l-ară fi pusă cea mal mare pedică, ’ cordonulă de la fruntdriî era unu lucru peste putinţă. Noi nu credemă negreşitu că Muntenegrulă mobiliseză în scopulă d’a recuceri' Crivoscia. Dâră chemarea în Muntenegru a tutoră âmeniloră în stare d’a purta arma ară fi, în orî-ce casă, chiară deca ea n’ară avea de scopă de câtă formarea unul cordonu de fruntarii, uuă evenimentă căruia nu i se i pâte tăgădui ună caracteră seriosă, mal alesă dâca elă e pusă în hgătură cu alte împregiurărl din a-ceste din urmă Jile. La aces ea trebuie s§ numă-rămă faptulă, că tâtp localităţile atâtă diu Cri-voscie câtă şi din Herzegovina care aă fostă ocupate de trapele nâstre, au fostă găsite golite de popo-raţiune, care fugise în Mmitenpgru. Iu cu rând ă principatulă va avea a da ospitalitate la mii de fugari pe teritoriulă seă. Scopulă ce se nrmăresce pvintr’acâsta este fârte lămurită. Se va cea o cestiune a fugariloră, asemenea cu a eea cave esista în anulă 1876 pe timpulă râscâ-leî contra Turciei şi care a procurată unulă din motivrie care aă împinsă pe puteri la intervenirea diplomatică din Constantinopole. Cu chipulă acesta , insurecţiunea herzegovinână va fi desbrăcată de ca-■ recterulă el iotrrnă austriacă şi va fi ridicată la rangulil unei încuriăMiri internaţionale. Plauulă este ! limpede şi vădită. Dâră, situaţianea este astăjl cu totuln alta de câtă acumă şâse ani şi, de §i nu ne încioimu de bună voinţa a comitelui Iguaueff d’a face din afacerea insurgenţilor!! herzegovineuî o cestiune europâuă, totuşi voinţei îi lipsesce putinţa d’a o rea-lisa. Căc! numai cu Muntenegru ca aliată, cel din Petersburg nu se voră încerca a începe o încăerare cu Austria şi Germania. Deră este 6re Deutsche Zeitung sicurfl de Germania ? Arâsta este o cestiune asupra căreia esislâ o mare. îndoiala, câcl pe câta se Jice, tratatula de alianţă prevede că Germania npi va veni in ajmorulo. Austrie1, sân viceversa, de câtil num ii atunci cânda urm dia a este două puteri s’ariJ afli faciă în faciă cu două puteri mari. De aceia nu credemil câ Germania ani alerga în ajutorulă Austriei cămin acesta s’anl afla inţr’o încăerare numai cu Rusia ajutată de poporaţiunile slave din tote părlle. — Kreuzzeitunq, din Berlin, ne spune că prin cercurile deputaţiloră prusienl se vorbia mai Jilele trecute cu mare siguranţă că gene-ralnJa Skobeleff a fosta internata în Yilna. www.dacoromamca.ro 2 TELEGRAFUL!} Nimicii n’a confirmaţii pân£ acum acostă scire, care arii dovedi celti pucinil că imperiuld Cza-riloril voiesce a da vecinului sâfi de formă o satisfa ţiune. Din contră, se pare că genera-lulfi Skobeleff n’a perduttl nimicii din buna sea disposiţiune, cdcl cbiarQ mal filele trecute eld flise, faciă cu untl oficerfl, că nu înţelege cum cuvintele pe cari le-a rostita în Paris aO produsa o impresiune atâta de mare pânâ şi prin cercurile cele mal înalte. Germanii afi cântecula Die Wacht am Rhein pentru care se entusiasmâză şi care conţine ca şi o provocare de resbelo, francesil aO la Marseillaise, pentru ce n’ard vorbi derO şi Ruşii cu en-tusiasmO de marea înfrăţire slavă. La despărţire, geueralula flise acelui oficiărfi că în cu-rânda speră a’la avea din nuofi pe câmpula de bitaiă sub comanda sea. Pe lângă acestea fliarulfi die Post, totfi din Berlin, face astăzi durerdsă observaţiune, că t6te acele cercuri din Rusia, care nu voesc sS renunţe la telele aduse de autocraţie, a-ţâţă în ne-scire lumea la resboia. — ţiiarele vienese publică cu bucurie orice scire din Bulgaria, care le anunţă vre-o persecuţiune a partituluî liberala. Ast-fela Fremden Blatt, plina de satisfacţiune, publică urinătorole relaţiunl ce i-se trimite din Sofia cu data de 7 Martie : «Casulă d-luî Zancoff a data ocasiune liberali-lorfi bnlgatî să începă o mare agitaţiune. EI se încercaseră a arangea meetingurî în mal multe o-raşe, dâră nu reuşiră a face de câtu întruniri de la 15 până la 20 persâne, ba âncă şi mal mici, care adresară principelui Alexandru petiţiunl în numele poporului, prin care se protesfeză contra arestării şi espulsiuniî d-luî Zankoff. Liberalii din capitala bulgară vorbescîi ast-felfi ca cum întregul poporfi s’arO afla de partea lorO, pe cândă numă-rulS acelora cari se află în oposiţiuue contra principelui şi mal cu sânaă contra măsurii luată faciă cu d-lfi Zankoff este fârte micQ, comparativ cu 2,000,000 Ia care so urcă poporaţiunea Bulgariei, ast-feln că manifestările loră nu potiî (1 privite ca espresiunea voinţii naţionale. Pdte că se înşdlă Fremden-Blatt, de vreme ce şi minoritatea dintr’o ţeră este espresiunea voinţii naţionale; negreşita că nu este acea voinţă impusă cu knutul, şi tocmai de aceea a liberaliloril din Bulgaria are mal multă valdre. D’ÂLB IDIL E! I 9 D-10 Constantiu Sîrboiu, perceptorulă comunei Mitrofani, după cura comunică d-10 casiera generala ala j deţulul Vâlcea, prin raportul a No. 1;894, a fosta destituita şi data judecăţii pentru că a comisa fjlsurî ţi alt arări do sume şi cifre în condici şi chitanţele date contribuabililoră. —D-10 Iăn Docan, represintantuia d-luî Al, Pla-gino, proprietaruia moşiei Broscăuţiî, diu judeţul ă DorohoiO, a bine-voita a oferi lei 75, b. 75 din preţuia lemnelorfi cumpărate de comună din grădina proprietnţel flise! moşii, pentru facerea unui podă pe drumulQ ce merge din Broscăuţl spre Do-rohoiO. MinisterulO aduce mulţumiri d-loru Docan şi Pagliauo pentru ace'stă ofrandă. — Monitorulil de aflî publică decretele regale prin care se declară urgenţa pentru luarea în posesiune a terenuriloră necesariî, la construcţia unei gare de călători şi mărfuri de mare iuţălă, împreună cu liniele de accesă şi de racordare, ce este a se construi lângă grădina CismigiO pe nould bulevarde în construcţie, precum şi la strămutarea liniei ferate şi consirucţia variantelorQ dintre Barboşî-Galaţl şi Serbescl-Hanu-Conachi. — Cancelaria Sf. Mitropolii desminte, prin Mo-nitorulii oficialii de afli, aserţiunea fliaruluî Binele Publica care în număruia seu de la 25 Februarie-a publ cată că preotulă Muşatâ de la biserica sf. Vasile din capitală ar5 fi murită în urma unul canonă la care arO fi fo3*ă supusă de I. P. S. S. MitropolitulO, şi declară că numitulă preotă n’a fostă nici o-dată supusă vre-unul canonă, şi că chiară membri! repaosatuluî au cerută, pentru memoria defunctului, să se facă acâstă desminţire. — Perceptorul!) comunei Cudalbi, jad. Covur, luiO, a nume Grigore Tincă, a fostă data în judecată pentru că ’şî a însuşită sume de bani luate de la contribuabili, trecendă în suşele registreloră de chitanţe sume mai mari de câtă în recepisele liberate. — Primimă o copie după raportulă socotelilor ti generale ale comitetului pentru ajutorarea victime-lorO incendiului de la circulă Krenrbser, raporta care a fostă presentată comitetului de casierulă seu îu şedinţa de la 1 Martie, ţinută sub preşe-denţia d-luî G. Bibescu. Din acestă raporta se vede că serbarea a produsă 31,120 lei, 40 bani, cari s’au împărţită în modulă următoră : pentru organisarea presei , 1672,35; musica 891"; flori, 483; cutiile de tinichea 70 ; ventrilocultt 350 ; bufetul 0 1683,40 ; sumele rambursate pentru schimbarea monedei, 620 > imprimate, 482; obiecte cumpărate pentru chioş-culO presei, 500 lei; tutnuuri şi ţigări, 253.60 ; bere, 281,80; d-luî Krembser, 13,000 ; Rornâni-loră din Banat, 5,000; săraciloră din Bncnrescî 7384; copiiloru săraci din şcâlele primare din Capitală 500; Societăţel de tipografi Guttemberg 139,05; incendiaţiloru din Fălciu 1,000. Din acestă dare de sâraă se vede că chfltuelî prea mari s’aO făcuta şi c3, pe cândă victimelorO incendiului s’a daţi) 13,000, pentru săracii români nu s’a împărţita de câtă 7384. SCRISORI DIN ENGLITERA {Corespondenţă particulară a TELEGRAFULUI) London, 12 Martie Lasă la o parte pe nebunulă Mac-Lean şi acâsta numai şi numai din cansa că suntă convinsă că aveţi tâte amănuntele despre ceia ce flice, cumă dărme, cum este îmbrăcat, ce face ditnineţa şi sera acestă p yhopalu ; credu că nu vă veţi supăra. In calitatea mea de corespondinte, voi se vă vorbescă numai de lucruri despre care nu puteţi afla totul’' din diatele germane şi francese, şi cari cu to astea, caracteriseflă ţera multă mal bine de către colănele întregi de totă felul de sciri cari amusâz3, dâră nu instruescă de locă pe cititori. Âncă de la începutulă anului trecută, pe timpul cândă amă sosită aci, părăsindă ţâra Românâscă unde, cum ştiţi, am fost profesor de limba francesă şi germană la institutulă d-luî Cocorăscu, am avutQ fericirea să mă adăpostescă totfi în calitate de pro-fesoră în casa unul veteranii alfi veche! mişcări ciartiste. Bătrânulă şeffi alfi familiei ’mî-a declarat că acestă mişcare n’a murită ci s’a transformaţii numai într’o societate radicală şi democrată. Afli amă putută în fine constata că spusele acestui domnii snntfi adevărate. Acestă societate esislă în realitate şi pârtă numele de «federaţiunea demo-crată». Sunt câte-va flilede când acestă societate s’a manifestată pe faciă prin publicarea unul manifest pe care l’afi iscălită membrii de frunte al acestei societăţi; printre numele iscălite am citit şi pe a-cela ală ilustrei Elena Taylor, fiica lui Djon Stuart Mill. Spaţiulă nu va permite a publica acest manifestă în întregulă săă, şi, astu-felu fiindu credu că e maî bine a vă transmite numai părţile importante şi caracteristice. «Este evidenta, declară manifestulă democraţilor, că guvernulă liberală doresce a amâna cât se păte maî multă orî-ce actfi legiuitorii căra ară tinde la uşurarea sărteî poporului muncitoră..... Mulţimea imensă a poporului engles, care ca ună titan părtă pe umerii seî tăte greutăţile statului, nu se bucură nici de acestă dreptă fictivă, de a ’şi alege pe legiuitori. In momentulă de faciă reformele generale cu cari se ocupă cabinetulă şi Camerile, nu tindă de câtă la uşurarea claseloră privilegiate şi întru câtă-va a clasei de mifllocă. Şi tocmai pentru a’şl garanta succesul deplin în privinţa acestor reforme, guvernulă a luată otărîrea a «opune dreptului minorităţii din Camera comuneloră nisce obstacole imposibila a le doborî,» astă-felă că, decă acestă otărîre va isbuti, libertatea cuvântului parlamentar va fi ucisă pentru totă-d’a-una. Decă esistă ob-strucţioniştl, vătămători ţereT întregi, apoi el esist numai şi numai în Camera lorfldoră, cari se opun eu cutezanţa ti adiţională a acestei aristocraţii la ori ce progresă, capabilă a uşura stfrta poporului muncitorii. «Poporală englesîi păte fi convinsă că âncă mult timpă represintanţiî săi direcţi voră rămâne într’o minoritate impotentă în Camera comuneloră. Pro-jectulă năbuşireî protestaţiuniloru în parlamentă 11 va atinge şi pe dânşii. Şi acesta se va realisa imediată cându puterea de la liberali va trece la conservatori. Chiarfi acum poliţia deja opune obstacole ilegale întruniriloră şi meetingurilorfi poporului englesă... Dâcă guvernulă va isbnti a impune tăcere minorităţii din parlamentă, apoi atunci să fiţi siguri, cetăţeniloră, că lanţulă robiei este gata, şi că poporală englesă va 9 din nuoă supusă la jugQ- Situaţiunea în Irlanda ne dovedesce ce putemfi ascepta de la Gîadstone şi liberalii săi neînţelepţî... Guvernulu actuală rivaliseflă cu Rusia, călcândfi în piciâre «drepturile sfinte ale unul poporă.» «Noî, engles! şi englese ceremă susu şi tare independin'.a legiuitâre a Irlandei. Ca âmeuî liberi, noî nu voimă a fi asupritor! al unul popor frate şi nu-mai voim a suporta sistemnlă despotică ală guvernului nostru, care este o ruşine şi o plagă pentru naţiunea în-trâgă.» In locă de naţionalisarea solului (acliisiţi-unea solului de către stată), capitalisciî şi fermierii se unescă pentru a isbuti în dorinţa loră de a vedea triumfândri pe ruina aristocraţiei capitalulfi şi industria, rare va transforma pe plugari în meseriaşi (artisans). Comerciulă liberă cu solulă, ţa cu ori ce altă marfă, este o garanţiă puternică pentru capitaliştii şi el privescă cu ieliciă acestă viitoră încântătoră pentru dânşii, cândă în locă de lorflî vomă avea pe baronii fiuancieloră de stăpâni peste tâtă ţera. Pretutindeni progresulă înfrăţesce popâ-rele muncitâre şi noî democraţii engles! suntem datori a întinde mâna de ajutoră nenorocitului poporă irlandesă. Nu numai robulă se demoraliseză în ro-biă, ci şi stăpîuulă robului! «Hotărîndu-ne a lupta pentru drepturile poporului muncitoră, noi, democraţii, ne adresămă Şcătre toţi âmeniî liberi şi fi somămă a ne veni în ajutoră.» Acestă manifestă, respăndită prin tâtă ţâra, se fi-nrsce cu următârea programă: a) Sufragiulă universfiă pentru toţi ămeuil adulţi. a b) Ună periodu de trei ani numai pentru corpurile legiuitâre. c) Divisiunea districteloră electorale proporţională cu poporaţiunea. d) înfiinţarea diurnei deputaţiloru şi luarea pe sema statului cheltuelilorQJ de agitaţiune în timpula alegeriloru. e) Pedepsirea şarlatauieloră (rastels şi altele) electorale după codulO crimiualfi comuna. f) Desfiinţarea camerei lorfliloră, luâudu’î prerogativele unul corpfi legiuitoră. g) Independinţa naţională a Irlandei. i) înfiinţarea parlamentului federala, parlamente-lorti naţionale în Irlanda, Scoţia, Englitera şi în colonii. k) Rescumpărarea solului prin stătu. (Naţionah-sation of the land). Cum vedeţi acestă programă este puru practică şi nu propune de câtu nisce reforme radicale, der posibile a se realisa chiar în rnomentulu de faciă. Naturalminte că nu tâte se vorii dobândi de o dată dârfi este evidenta că starea retogradâ în care a că-flutfi Englitera, graţie spiritului seu de conserva-tismă cere imperiosu reformarea sea... se va face şefi nu acestă regenerare prin calea legală? este greO de ghicită; deru eu ânsuml, ca unii amiefi alfi acestei ţări, aşi dori ca euglesil se dovede'scă Europei întregi posibilitatea, la care nu credfi, de a trece RubicontilO fără baricade, fără lupte civile, fără şiroifi de sânge şi grămeflî de cadavre. Arnold. ACTE OFICIALE Se promulgă legea prin care se deschide ministrului de ihterno unu credită de 19,700 lei pentru a întâmpina nisce cheltuelî la imprimeria statului. Consil ulă comunei rurale Dicnlescî, din judeţulS Vâlcea se disolvă. Colegiulă II electoralii pentru consilierii generali de la jud. Olt ii, este convocata pentru de 4 Aprilie spre a alege unu consilier u. Suntu numiţi în justiţie : DD. Luca Ionescu, jude la ocolulă Tergu Jiu; I. Brănis* teann, jude la ocolulu Nejlovu, jud. Vlaşca; D. Dimitrescu, jude la ocolulu Berhometele, jud. Dorohoiiî; Toma Trifo-nescu, supleantă la trib. Argeşă; P. Slăvesca, în aceiaşi calitate la Mehedinţi; Gr. Levescu, ajutoră la ocolul Jijia; jud. Botoşani; G. Petrescu, portâreln la Trib. Argeşă; I. S. Marinescu, ajutoră de grefă la acelaşiu tribunală; N. Ciocârlan, jude la ocolulu Bechetu: G. Criveţianu, jude la ocolulu Roşiorii de Vede; N. Algia, substitutu la trib. Buzeă. D. N, Chiriţescn se numesce controloru şi agentă de ur-mărire la jud. Ilfovă. D. C. Iconoma se înaintezi in funcţiunea de referendară clasa 1 la Cartea de Comptuvî. D. D. Nicolescu se numesce verificatoră clasa I la casieria jnd. Ilfovă. Se aprobă bugetulă drumuriloră, din jud. Mehedinţi, pentru eserciţiulu 1882—1883, cu ună escedentă de 2888 lei 63 ban". COMUNICATE piarulfi «Binele Publica» de la 3 Martie a. e. anunţândfi cititorilor!) că d-lfi rectori) alfi Universităţii din BucurescI, conformi) dorinţei espiimate de d-niî profesori al facultăţeî de litere, a ru- gata prin adresă formal? pe miuistruia instrucţiune! ca să convâce corpulfi profesorala ca să alegă pe decanu, afirmă că ministrulfi a lucrată într’unfi moda arbitrara, călcânda legea instrucţiune!, numindu-se pe sine prodecanfi. MinisterulQ face cunoscuta că, în lege, la cap. despre decani §i consiliele facultăţilor a, paragra-fulfi 288 are copriDderea următdre : «în lipsa decanului, cela mai vechia dintre profesori îî va ţine loculQ.» Resultă deru că nu ministrulO, ci art. 282 din lege a recunoscută d-luî V. A. Urechiă dreptulfi d’a înlocui, la casfi de lipsă, pe decana, căci d-luî este celfi maî vechia dintre profesorii facultăţii de litere. Mal multe diare, atâta dincăce câta şi de dincolo de Milcov, între cari şi Binele Publica de la 3 Martie a. c., întrebă pe ministnilO instrucţiunel publice despre sârta proiecteloru de legi, relative la o nouă organisare a învăţământului publica. MinistrulO, care la timpQ a publicata acele proiecte, făcândi) apelfi, prin colonele făieî oficiale, la presă şi la toţi cetăţenii în genere, pentru a’şî da părerile şi a’î ahesa modificările ce aru crede bune, respectuosO şi de astă-dată către opiniunea pubhcă, aduce la cunoştinţă că două din acele proiecte aii fostfi votate de Adunarea deputaţiloru şi acum ele simtă în discuţiunea secţiunilorâ Senatului. Cele alte se găsesefi, de maî mnlte luni, în des-baterea consiliului de miniştrii. Guvernulă, nu numai că a fostă ocupată şi cu alte cestiun», dâra şi îu dorinţa de a face ceva sistematica şi durabila, a creflută că nu este a întârflia inutilu, cându e vorba de a presenta Corpurilor!) legiuitâre proiectele relative la partea organică a egel instrucţiunel, proiecte de legi de la cari este a se aştepta asigurarea cuiturel naţionale a viitâre-loru generaţiunî. (MonitorulU) INFORMAŢIUNI Erî M. S. Regele a presidatfi şediuţa publică a Academie! române şi, după ce a esprimatfi mulţumirea sea de a vedea diu nuofi întruniţi membrii acestui înalţii institntu, d-niî Alexandri, Poni şi Stefănescn, a întreţinută Academia de diferite ces-tiun! literare şi sciinţifice. — Afli nâpte pe la orele 4 spre flioă a isbucnit unu focă la proprietatea bisericei Sf. VoevoflI, situată în capulă stradeî Semicercului ce dă în calea Griviţa ; foculfi a isbucnit din băcănia d-luî Vandi, care a fosta cu totulu consumată de flăcări ; elă s’a comunicata şi asupra învelişului celorfi-lalte trei prăvăli! de alături, deci) acestea din urină afi fost scăpate. In băcănia d-luî Vandi nu se afla de câtii socia acestuia cu uufi corilu mică, dânsa a declarată că nu scie cine se fi dată foefi şi că soţul!) el lipsesce fiindu dusa la Pitesc!, împreună cu uni) băiatu din prăvălie, avâudă cu sine şi 2000 lei, spre a cumpăra marfă. Mal multe butâie cu unta de lemna ai) ars!) înăbuşite în pivniţă. — Totu afli nâpte pe la orele 3 a avuta loc un scandalu la stabilimentulQ de prostituate din calea Plevneî, scaudalQ provocata de d-10 căpitanii B... din genifi, însoţita de una alta oficiărQ, cari voiat) se intre îu stabilimentQ şi cari afi arestata pe ser-jentuia, postata la otelulu Rusiei, pentru că acesta n’a voita se le dea concursulfi săă; serjentulă âusă a fosta liberata de ofiţerulO de serjenţlde serviciQ, erO casulQ s’a anunţatu locului competinte. D-lfi comandantu alfi pieţei, colonelulă Schina, este avisată despre acesta §i sperăm!) că ’şî va face datoria. — A sâră pe la orele 9 în dosulfi stabilimentului de artilerie s’a aprinşi) unfi băligarfi; pompierii fiindfi imediatu anunţaţi, orî-ce consecinţe funeste afi fosta înlăturate. — S’a compuşi) în modulă următori) biroul pentru râdiearea unei statul lui Âsaki; preşedinte, I. P. S. S. Mitropolitul0 Moldovei; vice-presidenţl, d-niî V. A. Urechiă, V. Alexandri, N. Ionescu şi N. Culian. ComitetulQ împreună cu biroulfi a otărîtO a ţine o şedinţă Duminică 7 Marti*-, la orele 3 şi juna. CRONICA JUDICIARA Ună procesfi din cele mal origiuale s’a judecaţi) în fliua de 4 Marte, stilă noQ, înaintea cnrţeî de apelfi din Paris. D. de Grandsagne, «omD de litere», admiratori) pasionată ală lui Donizetti, a luat!) u loge la operă, într’o sâră, ca să asculte Favorita, unulu din capo-d’operele maestrului. Din nenorocire, direcţiunea V www.dacoromanica.ro TELEGRAFUL!} scena VI a primului actîi. Decepţiunea omului de litere fu mare, constatând!! ace'stă mutilaţiune cave ’lă priva de una din ariile pe car! comptase mai mulţii. De necază, elă intenta acţiune, a doua (]i chiarQ, directorului operei, d. Vaucorbeil, cerândă s§ fie condamnate în prima linie, a da o represen-taţiune completă şi netrunchiată a Favoritei, sub pedepsă, în casă contrarie, de a plăti 1600 franci despăgubiri, şi, în modă subsidiară, s5 ’I restitue suma de 48 fr. 10, preţuiţi logeî, si 500 lei daune-interese pentru perderea de timpO şi neplăcerea ca-usată cu prima representaţiune. In aceste condiţiunî a compărute procesulO înaintea tribunalului comercială din Paris. «Domniloră magistraţi, a (lisă avocatulă reclamantului, trebue sg puneţi ună capete vanda ismuluî ce se petrece pe principala năstră scenă lirică. Se vede că scara e ondre a operei, scutesce pe directorulă eî de o-bligaţiunea de a avea o trupă cum se cade şi nisce prime ăonne cari sg merite în adeverii titlul fl de cantatrire. Ceva mal multă : în sera cândă clien-tulă meă s’a dusă la teatru, orchestra n’avea de câtă cincl-decî şi doul de musicanţî, pe cându, după regulamente, trebuia se fiâ compusă celă puţină din optă-ţiecî şi doul. Va sg (lică, d. Vaucorbeil, pe lângă insulta adusă memoriei nemuritorului autoră ală Favoritei, ne-a causată ună prejudicia reală, neprocurându-ne ceea ce ne venduse pentru ună preţă convenită.» In contra acestoră argumente, d. Vaucorbeil a răspunsă că, după tradiţiunea teatrală, orl-ce direc-toră de scenă are dreptulă se suprime ceea ce crede că nu convine publicului. Academia naţională de musică şi teatrală francesă, aă practicată în totă-d’a-una acestă sistemă, şi nimeni nu s’a găsită ca sg’I ţie de reO. Tribunalulă, după ce a ascultată cu gravitate pe părţi, a pronunţată acgstă ironică sentinţă : «Considerândă că Grandsagne n’are calitate se vorbescâ în numele artei, nici se revindice nisce drepturi a 'căroră pază nu ’î-a fostă încredinţată; că, de altă parte, ună directoră de teatru are dreptulă să suprime ceea ce va crede elă de cuviinţă din operele ce represintă;... «Pentru aceste motive, respinge cererea, etc.» Grandsagne eosă n’a voită se cedeze, şi a1 făcută apelă. Curtea a confirmată pură şi simplu sentinţa tribunalului, şt asţu-feiă «o mul ii de litere» nu va avea fericirea se asculte aria la care a probată că ţine atât de multă. Tant pis pour lui! fredona publiculă părăsindu audienţa. (Dreptulă). 3DXIST TBEA 3 — Paloda spune că locuitorulă I. Spătaru, din comuna Cârlomâneştl, sepândă o grăpă pentru o fântână, a găsită la o adâncime de 10 palme ună ciolană petrificată, care pare a repvesenta trei degete de la mâna drgptă omenescă. Acestă ciolană s’a încredinţată d-luî dr. Antoniu, care mal posedă asemeni fosilii, şi diu cari o parte le a trimisă spre studiă d-luî Virehow la Berlin. — Vasele intratate din mare pe Dunăre de la 21—28 Februarie suntă : 25 deşerte, 5 cu Cărbuni de pământă, 6 cu diverse mărfuri, 1 cu măsline şi cgpă şi 1 cu lemne de fo.ă ; cele ieşite suntă : 11 cu porumbă, 1 cu orză, 1 cu grâu şi rapiţă, 1 cu rapiţâ, porumbă şi fasole, 1 cu cherestea, 1 deşertă; în totală ieşite şi intrate 53 vase de o capacitate minimum de 800 tone. Timpulă fdrte frnmosă, prea puţine vânturi. Primulă vaporă de postă ce a sosită este al com-panieipFraissinet, dâră care nu a plecată pentru Galaţz din causa apeîoră miel. — Citimă în Posta că la 9 Martie se va repre, sinta pe scena teatrului naţională din Galaţi mal multe piese, receta va fi în folosulă incendiaţiloră din Fălciu. Aceste piese voră fi jucate de mal multe dăinne şi domni din societatea înaltă a oraşului. XlTOEiTIOXTTE-X Ieri şi aţ}I ngpte mal multe focuri aă consumat diferite oraşe ale României.. Aflămă că în tergulu Neamţului au arsă strada Sinagoga, strada Pietra şi strada din dosulă Primăriei. Foculti a ajunsă pene la m6ra Iconomia şi peng la măra d-luî Theohari. T6te casele de prin prejurală bisericeî sf Harriambie au arsă. Vântulă fiindă fărte violentă foculă a luată as-tăţjî de dimineţă direcţia îa susă spre strada Tu-tuceni. Peste 500 case aă fostă dLtrnse. — Aţii ngpte pădurea de la Sinaia a d-luî Cre-ţulesCu a fostă consumată de ună focă. —Se telegrafiaşlâ din Fălticeni că târgulă Lespedile, la o depărtare de 4 ore de oraşă, a luată focă ieri de dimineţă la 7 şi 25 minute — 150 case aă fost» distruse pgng la temeliă. — In Galaţi a fostă asemenea ună focă care a destrusă 15 case şi mal multe strade unde se aflaă magazii cu porumbă. Foculă aci nu s’a stinsă âncă nici pene acumă, arţjândă înăbuşită ânsâ în magazii. —La Urţlicenl aă arsă doue case.—O pădure de lângă Piatra a fostă distrusă pe a treia parte. O femeie eare’şî a omorîtu copilulu Amă publicată în nnmerulă de alaltă ieri, sub titlulă; o crimă înfiorătâre, că în Francia o femeie ’şl a tăiată copilulă î mal multe bucăţi. Astăzi dămă unele amănunte interesante ale afacere!. O femeie a comisă o crimă grozavă. Ea a ucisă unu copilă. După ce Pa ucisă, ’lă-a eiopăţită în modă hi* dosi! şi ’lă-a tăiată în mat multă de patru-şlecî de bucăţi. O parte din membre le a aruncată într’ună puţ, unde au fostă găsite. Maţele, mâinele, pi cigrele nu s’au găsită. Se crede că Maria Baldi — acesta este numele ucigaşe! — le a îngropată unde-va în gradina stăpânului el, (căci este servitore). Tradusă înaintea juriului ea a fostă achitată. Dâră faptulă este neaudit, îmi veţi dice, este stupidă. Cu tdte acestea Maria Baldi a avută o scuză, a-ceea că a fostă mama copilului. * * * Maria Baldi este o mamă fată, şi opiniunea a declarată printr’o mulţime de veridicte că, din causa situaţiunel creată mamelor-fete de către lege, nu potă fi trase la respundere pentru faptele loră fie chiarQ aceste acte nisce spăimentătdre crime. Ei.ă deru ceea ce se întâmplă de obiceiu în a-semenea împreginrări. Legea aduce o femeie înaintea juriului, adică înaintea Consciinţeî umane, şi’I (lise : — Acestă femeie ’şl a ucisă copilulu. Ce pe-ddpsă merită ? Conştiinţa răspunde : — Unde este tatălă? Legea: nu sciă. Conştiinţa : Trebue căutată. Legea : Căutarea paternităţel este oprită. Conştiinţa : Nu voiă condamna po acdstă femeie. Legea : Pentru ce ? Conştiinţa: Pentru-că, decă căutarea paternităţel ară fi permisă ; decă seducătorii ar fi respundetorî de copil po cari ’i facă şi ară datora mameloră a-jutoră şi îngrijire, p6te că acestă femeie nu’şl ară fi ucisă copilulă. Cine a comisă acestă omoră ? Nu l’a comisă numai ea, deru şi uecunoscutulă, adică tatălă / L’aî comisă şi tu Lege. Ună singură vinovată nu trebue se fie pedepsită pentru toţi. Nu voiă condamna pe acgstă femeie. * * * Pentru aceste cuvinte Maria Baldi a fostă achitată ca alte multe. Cândă legiuitorii noştri voră crede că e destulă, că destul copil aă fostă ucişi, că a sosită ora ca sg se puie sfârşită omorîreî inocenţiloră, că gră-mădirea cadavrelor» formâză o piramidă destulă de îualtă, voră spune acesta şi voră lucra. * * * De astădî înainte, în privinţa mameloră fete şi a infanticiţliloră, Conştiinţa şi Legea suntă într’o desăvârşită neînţelegere ! De aci resultă o stare plină de doliu şi de sânge, care trebue îndreptată? Trebue modificată seă Legea său Conştiinţa. Şi, de dre-ce nu se pdte schimba Consciinţa, Legea trebue schimbată. Gramont ULTIME SUIRI iServi chilă particularii ală «TELEGRAF UL Ui > (Agenţia Havas) Belgrad, 17 Martie. — Deputaţii din oposiţiune în numără de 51, aă demisionată. GuvernnlQ va procede la noul alegeri pentru înlocuirea loră; penă atunci Scupcina s’a amânată. Viena, 16 Martie.—Raportă militară oficială.— La 15 martie, într’ună marşQ, între Foca şi Caj-nica, o coldaă de trupe austriace schimbă, în urma unei neînţelegeri, câte-va lovituri de pusei cu o patrulă turce'scă; ună soldată turcă a fostă fdrte u-şoră rănită. Comandantnlu truprici-Q austriace-a es-primată îndată lui Suleîman paşa viele sele regrete, pentru acestă întâmplare. Dupg o corespondenţă adresată din Petersburg ou data de 13 Martie diaruluî Viener Abendpoxt, generalulă Scobeleff ară fi primită o severă repri- raandâ din partea Ţarului. CorespondentulQ di sul a î Şiartt pretinde că generalulă s ară fi scusată vecine, pentru ca se se pdtă desvolta în paca pe căile ce T aă fostă trase de către Ţară. ADUNAREA DEPUTAŢILOR, Şedinţa de aşii, Sâmbătă 6 Martie 1882. Dupe cetirea sumariuluî şi a comunicăiiloru, d. ministru ală justiţiei depune nisce proiec’e de lege pentru organisarea poliţiei Capitalei şi reducerea snb-prefecţiloră. I)-lU ministru de esterne cere ca aceste proiecte se se trimită 1. cnnisiunea bugetară. Camera hotărăsce se se umede filiera reglementară. Camera trece în secţiuni. Se natul u în şedinţa sea de aţjl, dupe ce i s’a comunicată o adresă a presidenţieî consiliuluî că la 14 Martie se va serba ună Te Deum la Mitropolie, a luată în consideraţie proiecţiile de lege pentru modificarea ai t. 9 şi 16 din legea Bănceî Naţionale §i în momentulu acesta, 4 ore şi jurn., discuţia pe articole continuă. Ultime informaţi uni A Consiliată permanentă de instrucţiune s’a disol-vatu. Dintre foştii membri nu remâne de câtă d nil generală C. Davila şi V. Şaicaru. Membrii nuoî s’aă numită d-niî P.'S. Aurelia» şi Spira Haret, Ală 5-lea loeu se reservă pentru mal târdiu. — Ministerulu Cultelorfi a luată disposiţiunea ca învăţătorii şi înveţătgrelo scăleloru rurale se porte obligatoră costmnulQ naţională. Măsura este nu se păte mal bună. — D-lă G. D. Teodorescu, profesori! de limba şi literatură română la cursulă snperioru ală ly ceulu. Sf. SaVa, va fi numită definitivă la catedra sea. — Aflămă că limba română s’a suprimată dintre stndiele cerute la esamennlă generală de lyeeă, pentru sesiunea viitdre de la Maiă, Aceslă mgsură este nu s-1 pute mal bună ţi — Casa diu strada Brezoianu, în care se afla redacţimiea diaruluî Gasette de Roumanie^'s, surpată mal de totă. — Aflămă că mâine M. S. Regina va primi o frum6să casetă mică, scplptată cu multă artă de doul coudamnaţt din penitenciarulă Păngăraţl. Acgstă casetă are ună resortă, care, apăsată, apare o mică iconiţă care represintă pe Domuulă Isus răstignită. MINISTERUL!} FINANCELORIÎ DIRECŢIA COMPTABIL1TĂŢEI GENERALE Se aduce la cunoştinţă publică că, cu începere de Sâmbătă 6/ig Martie curenţii, casieriile din ţerâ, vorîl plăti cuponulo No 2 de 7j3 Aprilie 1882 alfl rentei nmortisabilă 5%. Ministru G. LECA. No. 7735 1882 Martie 5 ________ PUBLICAŢIILE In virtutea art. 5 din Convenţinnea petrecută între statuii! Românii şi societatea Cfli-lorO ferate Române la 22 Martie 1880. gu-veruulfl Românii se obligă a oferi în timpO de doul ani, cu începere de la 1 Maifi 1880 pânâ la 1 Mai ii 1882, acţionarilor!! din minoritate, cari u’afl preschimbaţi! titlurile lorfl mai na-inte de 1 Maia 1880, schimbulfl acestora contra obligaţiuniloru de Stata 6 la sută. Acumă că mal totalitatea acţionarilorfl Societăţii ’şl aă preschimbată titlurile lorfl în contra obligaţiuniloră de stată 6 la sută şi că da-toriele societăţel Căiloră ferate Române afl fost achitate cu fonduri procurate de statulă Românii, se atrage atenţiunea specială a restului deţinetoriloră de acţiuni de prioritate şi primitive asupra apropiatei espirărî a termenului de dom ani, când. această obligaţiune de a preschimba, înceteţjâ pentru gnvernulfl română. Convertirea se fiice pe basă de 60 In obligaţiuni de Statfl 6 la sută pentru 100 Inacţiuni primitive şi de 133 1/3 în obligaţiuni de Stată 6 la sută pentru 100 în acţiuni de prioritate. Preschimbarea se pote face, ca şi în trecut, prin mijlocirea Casei de Depuneri, Consemna-ţinui şi Economie la Bucurescî, a Caselorfl de Bancă Disconto Gesselschaft şi S. Bleichrflder la Berlin şi a Bâncei de Paris şi Pays-Bas la Parisi Bucurescî, 27 Martie 1882. Ministrulă Fiuancelorfl, G. LECCA. No. 7077. 1882, Martie 1. BIBLIOGRAFIA Anunţăm cititorilor noştril că romanul SACRIFICIU ™ SACRIFICIU de JULIU J. K OS A editat; de librăria I. E. Ticranu din Oraviţa (Banatul Tetnişianeî), se află depusă spre vânzare cu preţuia de 1 h ă, în Bucurescî la librăriele Socec. Fraţii Ioniţiu şi Le,mi Alcalay şi, afară de acestea, în laşi, Graiova, Galaţi, Brăila, Focşani şi Turnu-Severin LIBRĂRIA SOCEC & COMP A eşitfi de sub ţipară : NUVELE DIN POPORU de IO AN SLAVC1 Unu volumă în formatulu operiloră «Alexandria bărtiă velină preţulu 4 lei broşată şi 5 iei leagă, elegantă, (Jea mal Lumi beutnră pentru masiv şi pentru a se recori, se întrebniuţgdă contra tusei, bole de gală, bole de stomac şi cataruri vesiculel PASTILE (pîacurl de stomac) HE1NRICH MATTON1, Karlsbad (Boemia) www.dacoromanica.ro 4 TETjEGRAFULU CASA DE SCHIMB t o im: t jx o i xt No. 60. Strada Lipiscanî, No. 60. Pe fiioa de 6 Martie 1882. Câmp 5 °/0 Renta amortibilâ. . . . 5 °/0 Renta Română .... 6 °/0 Obligaţiuni de Stată. . . 7 °/0 Obl. căii. fer. rom. Regale . 6 ®/0 Scris, funciare rurale . . 7 °/0 » » urbane . . 8 °/„ Imp. municipală .... » Case! pena. 300 1. . Impr. cu prime Buc. (bil. 20) 1. . Acţiuni «Dacia» (500 1. buc.) . Acţi. BăneeI Naţion. Rom. . . Scris. fonc. urbane 6°/0 . . . Obligaţii eşite Ia sorţi 88.‘f* 88. 97. 100. 100.v 98.3/t 101 dl 220. 29. 300 1400 92 6°/0 Obligaţii de Stată . , . \ » Căiloră fer. rom. Regalei ^ o » Domeniale » Municipale 8°/a 3U °/o 6°/0 8°/0 8°/o Renta amortisabilă Cupoane De Renta Română exigibilă . » Obligaţii de Stătu 6°/0 . » » Căile fer. Rom. Reg. » » Domeniale exig. . i * » Municipale . . . . I » Scrisă, f. rur. şi urb. exig. ) Diverse Aură contra argintă..........\ » » Biletele Hypotec. .>1. » » » de B. N. a R.- Fiorini val. Austriacă.... 210 Mărci germane.................123 Bilete de bancă francese . . . 99^2 Cursulil din Viena 17 Martie. Napoleonulă................... 9535 Ducatnlă......................... 563 Cursulil din Berlin 17 Martie. 6°/0 Oblig, căiloru fer. rom. noi 100.90 8°/0 Opplienheim. .... 108.50 Cursulil din Paris 17 Martie 5°/0 Renta română............. 88 50 8°,'o Opphenbeim. Cursulil Londra 17 Martie 8°/0 Oppenheim.................— 7°/0 Stern....................— Schimbă Viena la vedere............... Berlin la vedere.............. » 3 luni ...... Paris la vedere............... » 8 luni . , . . Londra la vedere. ..... » 3 luni................. c». it 89. 98. 101. 101[,'2 99.3?4 102 »/, 230. 30. 305 1420 93 Societatea „NAŢIONALA44 de Asigurare AUTOEISATA PRIN DECRETULO KEGALO DIN 29 IANUARIE 1882, No. 225. CapitaÎBÎU socialo este de (>,000,000 lei împărţita îa 2 emisiuni; prima emisiuue 3,000,000 lei deplinii vărsaţi în ciiici-spre-^ece mii acţiuni de câte două sute lei fie care CONSILIULt DE ADMINISTRAŢIE : Domnu G. C. Philipescu, » Vasile Pogor, » Teodor Rosetti, » Chr. L. Zerlendi, » Constantin Zappa, Domnu Iancu Marghiloman, Preşedinte Domnu Mcnelas Ghermani, Cousilieră » Dinu trie Sturdza, Vice-Preşedinte * Petre Grădişteanu, » Emil Costinescu Consilieră » N. D. Moroianu, s Mihail Dumba, » » Jacques Neuschotz, > » Jacques Elias, » » Guilaume Orniody, Consilieră 2 °/0 212 125 100*/2 FI. I Mărci Franci » Conformă cu art. 66 diu Statutele Societăţii, consiliul!! de admiuistra-ţiune deschide o subsol pţiu ne publică pentru 7500 acţiuni, reservate publicului de către fundatorii societăţii. Fundatorii a& versatil in aură la Banca Naţională a Romăniei 25 la sută aliî întregului capitala diu prima euiisiuuo, precum şi conforma art. 65 diu Statute 5 lei de fie-care diu cele 7,500 acţiuni reservate fonda-torilorfl. Subscripţiunea va fi deschisă îu filele de 4, 5 şi 6 Martie st.v. an. cur. la 10 ore de diinineţă pând la ore sera, peutru suma de : Şepte mii cinci sute, No. 7500 acţiuni în valore nominală de 200 lei în aura fie care acţiune. Preţuia de emisiune ala acestora acţiuni s'afi ficsata la lei doud sate trei-fjeci 230 în aura de acţiune. Sub scripţiunea va avea loco: în Buciumi la d-nil Chr. L. Zerlendi, strada Smărdan, M. Germani şi fii, strada Smârdan; fraţii Al. H. JElias, piaţa Sf. George; Iu Iaşi, la d-nil I. Neuschotz şi comp. şi A. M. Bykc şi fiii. Subscripţiunea se va face printr’o declaraţiune către menţionatele case de Bancă şi prin depunerea vgrsământulul ficsatQ mal jpâ’d. Subscriitoruld va primi o recepisâ conţinSndQ nnmdrnia acţiuni lord subscrise şi ala banilorO depuşi. Aceste recepise vora fi preschimbate în titluri provisoril nominative de 1, 3, 5, 10 şi 20 bucăţi acţiuni, îndată ce Consiliulfi de administraţiune va fi făcuta repartiţiunea. VSrsămSntuia sumei de 230 lei se va face în aur în următorul modu : In momentula subscripţiunel, 50 lei; îndată dupd repartiţie, adică la 15 Ma' tie, 30 lei, (după care plată se vord libera titlurile provizorii); la 1 Aprilie a.c. 50 lei; la 15 Aprilie a.c., 50 lei; şi la 5 Maia a. c. 50 le! DupS ce se va fi efectuata ultiinulil vSrsâmbutfl, titlurile provisoril no-mative se vord preschimba iu acţiuni definiţivo la purtătorii. Deeă subscrierea acţiunilord va trece peste suma destinată pentru emisiune, repartiţiunea va fi făcută îu proporţiune cu acţiunile subscrise. Subscrierile pâtre la (10) Zece acţiuni dad drepţii la uud vota (art. 48 nu se reducd Zece (10) acţiuni din Statute). Subscripţiunea va fi închisă înainte de terme nu In ficsatd, îndată ce îutrega emisiune va fi acoperită prin subscrieri nereductibile. Repartiţiunea va fi publicată de ConsiliulO de administraţiune cela multa, în 5 i’ ?l ÎNCHIRIAT de la Sf. .Iii V iilfjAUiIi George, o casă îu ceutrulă ~Wri^ i, ... CBSEA'riUMK KUOlî fzrjumens, KADSURA Săpun............ KADSURA Extract.......... KADSURA Oliu............. KADSURA Ap& de toiielă... KADSURA VIOLET Inventatorul SĂPUNULUI REGAL de THRIDACE PARIS, 223, Rue St-DENis, PARIS Î3i în tote Parfumeriele. oraşului, strada Pătraşcu-Vodă, No. 8, sub. Sfânta George nou. Doritorii se voră adresa la No. 30 strada Colţel. de boaba germană şi de I îl*oT LijuAiiL piano. dispunândO de câte-va ore libere, doresce a mal găsi şi alte lec- ţiuin în s| eoialitatea sea. A se adresa administraţia acestui diarQ. La 20 ifartie va eşi ANUARIULU GENERALI) AL HO^ZLA^ISrXEX pentru 18 8 2 700 pagine. — 20,000 de adrese Iu BiKUiesrl şi In judeţe Preciuld 10 lei.— A se adresa : Strada Polonă No. 70, iu Bucnrescl. MIHCHIRIAT rp d la Sf. Gec ga viitorQ, prăvălia de Rachierie, numită la Neagu din Calea Văcăresc! No. 12, peste druraft de brutăria la ochi albi. Doritorii se potu adresa la propietaru susQ. De daţii în tâere două păduri din comuna Pietroşeui, judeţnlă Mus-celu plauilo Nucşdrei, în depărtare ca la 30 chiio-metre de gara Pi eştii, druiuQ practicabilă şi şosea cea despre apusu cale l,u00 jogOne, conţine, ste-ja i de ddge pâue la traverse, amul, fagi şi alte le na pentru blănî, chinslele şi rotâru; cea despre reslritQ numilă SâlbişO cale 700 pogdne de aceiaşi calitate de a> burl. Amatorii se putu înţelege cu pro-pietaru îu comuna Pietruşaui seu îa Câmpu-lungQ. , T" SIROP si VIN de QUINOUINA FERRUGINdS DE GRIMAULT & CIE Medicamen ţi ionici, febrifugi ‘Ky reparatori fi reconstituanţt Philadelphia IS76 Vilîisa 1873 DemuUfl timpfi, chimişliT şi imvăhţil s’au ingBniată d’a găssi uâ combinare ro medicii dorescă cu arddre şi care ai u putea permute inlrebmnţarea concurameula a Ferului, ce este elememulu principală ală sângelui nosiru şi Quiuquinn c.u este agintelo t 'nicu şi febrifugifi prin oxcetlcnţa. D. I). Grim hlt ti C‘“, au compută rublă formă de Sirop şi de Vin, nnă medicamentă care resoKă problema pănâ la complecta satisfacţiune a roipmui ntediială- Siropulu estespecialmenlc recommardată pentru copil tineri şi damele delicate. Vinulu, preparam c.u vină vec.biă ,i genrrosă de Malaga, i-ste luaiă de pref.-renţă de către persdnnle mari An.ămlouă conţi m Phosphatulu de terii care este celă mai estimată dintre medicamen ei • f»rniginăs^e şi Quiuquina galbenă ivgaiâ care este celă mai a- litîi dintre quinquiuile şi conţine cea mai mare cuanluaie (ie sulfată de chinină şi piincipurl tonice Siropulu şt Vinulii de quinquina ferrugmos de Gninault el CK, suntă prescrire in loiă dăuna cu succcsă. in iote maladiile dator te anemii i. infărăcirei sănqeiui EI simtă tonici, [ebriţugl reparator}, fi recon.-tiluaii/i; (I cnmbaitn aton ia stor.a-chulul şi ?. intestine'oru, provenită tte d’uă rea tilimfiitiifiniie. u’nă şwb re prelungită in feri căldurd.s.\e jt Im mede, saă fie resultatnlă fn iuritoru intermittente sau acute; a diarrhel rebelle saă a convalescenţi i dalungi molahi In Iote carurile unde trebuii excitată pofta de mâncare prevenirea acces'ilmu fibrile combatt. r a sudoritoru nocturne, redarea cepului bolnavă principuiile alterate saă pcrduir, susţinerea bătrăniloru, a femei Horii delirate şi a copilloni debili, aceste UulS preparaţiunl suntă ia udă dă-una minunave. La Paris, cassa GRIPdAULT & C°. 8, rue Vivienne. ^ Şl iy PRINCIPALELE PflAHMAl.lî DIN BraNCIA SI DIN STn3IN.(lAT3 c EPITROPIA SPITALULUI BRANCOVENESG şi a Bl SERICEI DOMNIŢA BĂLAŞA Se publică spre cunoscinţa tutuloră că moşiile acestora aşeZ§rainte : Curaosceci, Gîngeova şi Gighira din judeţ. Doljiu Măceşurile, idem; Dăbulenî, jud. Romanaţl; Stoenesci deto; Gurbăoesei, şi Belciug, jad. IlfovO; Manolachi sdă M6ra Banului, deto; Cula Ciumernicu , deto; Brauiscea-Săvesci, jud. Dîmboviţa; Crovulu, deto; Mătăsarnln, deto; Bădesci s^u Gorganulu jud. Mus-celă; Rtioşi, jnd. Teleormană; Necşesci, deto; Gău-janî, jud. Vlaşca; Sărăţeni seQ Mătăsasca, jud. Ialomiţa; Răsturnaţi! s&î Mihăilescl, jud. Bttzefl şi Fun-deni, jud. Prahoha; se daQ în areodă pe termenu de Zec& ani, cu Începere de la 23 Apriîifi 1883 penă la 23 Aprilie 1893. Licitaţiumle voră începe dm Z'na de 4 Mată a-nulă curentă îu Bucnrescl la cancelaria Epitropieî din curtea bisrricel Dotnuiţa Bâlaşa, Calea Raho-heî şi voru continua în tdte Zilele de lucru, pene se va termina arendarea tutulora moşiiloîfi. Condiţiunile cu care se arenddză menţionatele moşii se află publicate în Monitorulii Oficială No 268 de la 3 Martie şi se potu vedea în broşuri atâtfl la cancelaria Epitropieî câtă şi la primăriile comunale de care aparţină aceste moşii AL GRIMAULT Aceste Capsule cr.niin Essenţa de Santal citrin Jin Bombay in tdtă puritatea ea. Numerose esperienie făcute in Spitalele din Paris, au demonstrai că Esien(n de Santal citrin avea uâ activitate tnai mare drcăl Copilul, Cubeiiul şi Essen'-e dr U ebcnlhio?. Ello opresc in două sen trei ţ^ile scutgerea cea mai diirerosâ şi rea mii învechită, fără a communica miros minelor; oile nu produc neci righiduri. ncci colici , ncci diairlioo şi suni assemenea forte efficaLe in afecţiunile calart'bale .de vesicei şi bematuriă. i „ w i Deposit la Paris, 8, strada Vivienne si m principalele pharmaen din străinătate --- CTi Tim-cdoL—BA —n.7!. 1^. - ~ a• ' Premiată cu ântâiulă preciă «MEDALIA DE AURtî» la concursulu agiicoli al Coni’ţiulnî de Ilfovfi de la Herestrăă îu Noetnb. 1881. DESFACEREA PEPI1ERIL0R La grădina Idnid, numită Brăslea, situată îu suburbia Icd-nel, strada Polonă, No. 104. aprdpe de biserica Icdnel. s< află de vândare pomi roditori, altoiţlde diferite specii din __ cele maî renumite calităţi şi de diferite etăţi. Preţuiţi pomiloră se p6te vedea în catalogu. Domnii amatori dit-districte şi din capitală voindu a avea calalogulă, se voră adresa prir epistole la Z'sa grădină şi îndată li se va trimite. Plantat »rnlu pomilorfi p* litru priinSveră a sosiţi!. 3 O # O ¥ * O * o t o -! Bucurescl-—'riipogrBfifi Academie! Române (Laboratoriî Români) Strada Academiei 26 www.dacoromanica.ro MARŢI, 9 MARTIE 1882. In Bucurescî şi districte numernlti 10 ban!. ANULU XII, Nr. 2950 II |' II l II i^■M-'i»u»»rTyMCTn-rrrfM TELEGRAPHULU i I t Preţnl abonamentului: pe; an 24 lei, pe 6 luni 12 lei, pe 3 luni 7 lei; In district i: pe an 30 lei, pe 6 luni 15 lei, pe 3 Ioni 8 lei. OrI-ee abonamente De însoţiţii de valore se refusă. Abonamentele se face Dumal la 1 şi 15 a fie-căreî luni. Directoru : I6n C. Fundescu. BOB Pentru abonamente reclame şi annucinri, a se adresa la Administraţinne. STRADA NOUA Nr 3. Pentru Francia : 2a Societe Havas, Laffîte <& Comp, \ Pentru Austria şi Germania, numai la Adolf Stcincr 8, Place de la Bourse, Paris. ,'j Hamburg. (Germania de Nord). Pentru Anglia : la d-nul Eugene Micoud, 81 Fleet ] i Pentru Ungaria la d-nnlu Moritz Wxets, în Buda-Street E. C. jj; Pest, Sorvitenplatz. Preţuiţi anunciuriloru : linia mică pe pagina IV, 25 bani, reclame pe pagina III, 1 leu, pe a II, 2 lei şi pe a I, 3 lei. Pentru rubrica, inserţii şi reclame, redacţia nu e responsabilă Epistolele nofrancate se refosă şi articolil nepublicaţî se ardă. Administratorii : I6n C. Fundescu,. SCIRI TELEGRAFICE (Servicinlu (Jiarelorfl streine) Roma, 17 Martie.—Se anunţă în mod positivu că cele t.reî puteri imperiale şi Italia s’afl otărîtfl ca, la casă când arii deveni trebuincibsă o intervenim îu Egipt, sg se declare pentru cea turcâscă. Fetersburg, 17 Martie. — Strigătele de resbelu devină din ce în ce mal slabe. Articolil de pace publicaţi de Golos, n’afl fostă combătuţi din nici o parte într’unfl chip ii directă. Devină în schimb mal tari strigătele pentru ună Congresă, fără ca sS se esprime ânsă de nici o parte dorinţa ca Rusia sg iâ iniţiativa. Golos demonstră chiară că, de vreme ce Austria va fi slăbită prin luptele necontenite, nu este tn interesulă Rusiei d’a îndemna pe puteri să se amestece. Dâră cieca Turcia, ceea-ce este hirte neprobabilă, Englitera, seă veri ună altă Stată ar lua iniţiativa, atunci de sicură că Rusia nu se va da la o parte. Roma, 17 Martie.—ţiiarul la Rassegna conţine ună articole fbrte aspru contra Frauciel, care tra-tâză pe Italia ca pe ună Stată în afară dâ dreptul internaţională, după cum ne-o dovedesce acăsta propaganda ce facă pe faciă t<5te acele Ziare cumpărate de Francia, violarea tutoru drepturiloru dobândite de Italia în Tuuis în puterea unoră tractate gi persecuţiunea lucrătorilor!) italian!. Iu schimbă pentru Italia nu esistă de cât două rnijlbce: o armată mare şi alipirea sinceră de Austria şi Germania. Dăca cu acestă alianţă se va uni şi Englitera, atunci este a3icurată pacea în Europa şi în marea Mediterană. Berii», 17 Martie. — Norddeutsche Âllgemeine Zeitung, atacă pe deputatulă Windhorst pentru-că a luată parcea poloniloră cu ocasiunea desbaterilor asupra budgetului culteloră ; citatulu jiaru nu vede in acăsta ună esemplu că deputatulă ţine la pacea din întru. In Polonia germenă, lupta pentru cultură servă de preteestă pentru agitaţiunile cari aă de scopă deslipirea de Statuia prusian. Prin preoţi slavofill gi câte-va elemente ne-germane, s’aă în-plântată gi în Silesia rădăcinile unui polonism aute-prusiană. Centrulă trebuie să se esplice bine în susţinerea acestora sforţări, căci ţiuta loră finală este îndreptată contra integrităţii fruntariiloră Prusiei gi ale imperiului germană. Praga, 17 Martie. — ţliarulu Polilik pledâjă cu o mare otărîre pentru anecsavea provinciiloră ocupate. îndată ce armata îşi va fi terminată opera el — scrie organulă principala ală Cehiloră — diplomaţia năstră nu va putea scăpa de datoria d’a regula posiţiunea provinciiloră ocupate. Atunci se va putea convoca o conferinţă, de vreme ce transformarea ocupaţiunil timporale nemărginită într’o anecsare formală, cuprinde negregită în sine o modificare a tratatului de la Berlin. Lemberg, 18 Martie. — O scire din Petersburg Zice că generalulă Skobeleff cugetă a rămâne până în jumătatea lui Maiă în capitală. Iu conducerea comandamentului militară din Petersburg se va face o schimbare chiară filele acestea. Belgrad, 18 Martie.—ţiiarul «Nezavisimost» publică o adresă a 345 locuitori din Kragujewatz, către generalulă Skobeleff. In ea se espiimă dorinţa ca ideia generalului să se realiseze în curândă. In Kragujewatz, Sozarevatz şi Crasak s'aă făcută servicii divine pentru repausatulă Ţară Alecsandru II, dâră în Belgrad nu. Belgrad, 18 Martie. — Chiară acum 51 membrii aî Skupcinel ’şî-aă depusă mandatele loră. Motivarea este espusă pe două cble de hârtie. Ca motivă principală se dă refusulă îndărătnică ală guvernnlul de a da lămuriri îu cestiunea drumuri-loră de feră. Skupcina nu mal este în majoritate. Dăca se voră ordona nuol alegeri, ceea-ce a şi decisă Skupcina, apoi resulfcatulfl este îndoiosă. Situa-ţiunea este anormală. Petersburg, 18 Martie. — Numirea comitelui Woikenstein este bine primită de presa de aici. Numai scirea din Berlin, că că elă se duce prin Berlin la Petersburg, a produsă o rea impresiune. «Intre Yiena şi Petersburg — ţjice Golos — nu mal' este trebuinţă nici de mijlocitori mascaţi, nici de samsari politici, fie el chiar cinstiţi; numai o atitudine independinte a cabinetului din Viena pbte se întărescă încrederea în Petersburg. In scurtă, nu’I pasă nimică Berlinului cum va răspunde represen-tantele Austrie! la dorinţele de aici în privinţa integrităţii Muntenegruluî sâă a sfatului amicală ce trebuie adresată Sultanului ca să renunţe de la o-cuparea Balcaniloră. Petersburg, 18 Martie. — Nowoje Wremja a începută adî se se dea înapoi, de vreme ce dove-ciesce de ce ună resbelu cu Germania n’are nici ună sensă şi este neadmisibilă. Ună reshelă cu Germania este contra istoriei Rusiei, cestiunea slavă nu este âncă cbptă; Rusia nu păte conta pe vr’ună a-liată. Petersburgija Wjedomosti asicură că Rusia n’are nici ună cuvântă d’a începe acestă vesbelă care nu este dorită de nimeni, Praga, 18 Martie. — Cercuri militare cotnpe-tinţl din Viena evaluâză la cincl-decî miliăue fiorini celă puţină cheltuelile ce trebuie să se facă pentru întăririle stabile din sudulu mouarchieî după planulă şefului de Stătu majoră, baronulă de Beok. A se vedea ultimele scirl pe pagina 111 BUCURESCI, 8 MARTIE N’a foştii nici unfl actfl pe care să fi voita a’la faee guvernulQ actuala, fără ca să fie combătută de oposiţiuni cu argumentele cele mal nesăbuite şi mai absurde. N’a fosta nici una proiecta de lege pe care să’ifl fi pră-sintata guvernuld actuala Corpurilonl legiui-tbre, fără ca oposiţiunile să’10 acuse, cu cea mal mare neruşinare, că urmăresce vr’una gheşefta. Faptele au venita âuse în tota-d’auna şi fbrte repede să dea cea mal flagrantă des-minţire acestora bărfirl. De şi n’ama avea trebuinţă să mal enume-rămfl aci câte-va din aceste acte, pentru care guvernula a foştii acusata cu cea mal mare înverşunare, totuşi să punemă aci câte-va din ele sub ochii naţiunii. Legea pentru administrarea monopolului tu-tunurilora in regie a atraşii guvernului acu-saţiunile cele mal nedemne. I se jicea necontenita, că Statuia este cola mal refl adminis-tratora. Se pbte şi acăsta, na jicema ba, derfl depinde fbrte multa de cine este condusă acbstă administraţie. Faptele ne spună că ea a fostă bună sub guvernula actuala, de vreme ce aduce astă-jl Statului, din rno-nopolulfl tutunurilorfi, optă inilibne mal multă de câta aduceaO tutunurile sub guvernula conservatora. Mal târgTjl veni proiectulfl de lege pentru instituirea Băncii Naţionale. Şi de astă dată acusaţiunile ploară. Totuşi Banca aduce astâ-jl cele mal mari servicii comerciulul nostru şi ea a ajunsa la o stare de înflorire la care nu se asceptafl nici chiarfl bărbaţii cel mal prevăzători. Până chiarfl şi cu legea pentru reducerea dării numită pestaţiune Iu natură, n’a putută guvernula să scape de acusaţiunile oposiţi-unilorO. In orl-ce ţâră din lume, cânda guvernula vine ca una proiecta de lege pentru desfiinţarea sâă reducerea unei dări, ela este aplaudata nu numai de naţiune, derfl şi de parlamente. La noi s’a întâmplată contrariulQ. S’aă găsită bărbaţi din oposiţiuni cari aO combătută şi acbstă lege prin care guvernula reduce anul acesta darea contribuabilului cu 6 lei, şi la anula viitoră drăşl cu 6, făcândO ast fela ca prestaţiunea în natură să nu mal fie peste unfl anfl de câtă de 6 lei în locfl de 18. Cu chipula acesta guvernula lasă în anula curenta in punga contribuabililoră 3.766,666 lei, şi la anulă o sumă ecuivalentă. Acestea suntfl resultatele unei administraţi-unl bune şi oneste, şi orl-cine s’ard încerca să tăgăduiască acestă mare adevărfl pipăita,, dovedesce că este cu totuia lipsita de bunuia sitnţa. Cele. opta milibne şi ceva, pe care le aduce acum monopolul tutunurilorO mal multa şi care pe timpulă pretinşilora conservatori se afundaţi în posunarele unei administraţiunl în ade-vărO rea şi ale tutoră contracciilorfl, faefl astăzi ca contribuabilii sg fie scăZuţî cu aprbpe şepte milibne şi jumătate din dările către Stată. Ast-felO dbrfl, pe cânda conservatorii, într-un răstimpQ de cinci ani şi mal bine, aă făcută o dbtorie de 147 milibne pe spinarea ţării şi afl împovărată pe contribuabili cu totfl felul ii de dări, liberalii mal totfl in acelaşi răstimpO, nu numai că n’aa făcuta nici ună banC dbto-rie, nu numai că plătescQ anuităţile la împrumuturile făcute de conservatori, derfl âncă mal reducă şi acele dări impuse de regimuln trecuta, de şi a fosta nevoita să facă unQ res-bela dintre cele mal împovărătbre, care a adusă independinţa ţării şi posiţiunea In care ne afiămă aZî. Acestea snnta fapte, şi âncă fbrte positive „ pe care nu voră cuteza să le tăgăduiască nici 'cel mal Înverşunaţi protivnicl al guvernului actuala. O probă mal multa în susţinerea celorfl ce naintăinG noi, este şi faptula că pe timpulă regimului trecută budgetele Statului se ureaâ la cifra de 97 mili6ne, ei-fl veniturile nu pu-teaO acoperi nici acestă cifră şi era nevoe de împrumuturi. Astă-Zl budgetele se urcă la cifra de peste 127 milibne, brfl veniturile suntă de peste 140 milibne. Decr, nu numai că ele sunt sporite cu 30 milibne, nu numai că rămâne unO escedenta budgetara de mal bine de 13 mi-lidne, derfl âncă se mal scadă şi contribuabilii cu 6 lei anula acesta şi cu alţi 6 lei a-nula viitoră. Noi ne mărginimfl a espune aci numai lucrurile in totă goliciunea loră, rămâinda ca naţiunea să le judece în nepărtinirea şi suveranitatea el, mal alesă că aci are nainţe’l fapte şi cifre, âră nu vorbe. Dâra, pentru-că ne-amă pusa pe acesta tă-râtna, ne credema detorl a da sbmă naţiunii şi de unii alta fapta care s’a petrecuta Zilele acestea chiară şi care are o f6rte mare însemnătate. Pentru uâ> o bandă mare de omeni înarmaţi pătrunse In casa unnl arendaş, anume Thomas Couneil. Socia acestuia, care eşi naintea bandei, fu rănită prin focuri de puşcă trase la piciore. DupS acesta banda tîri din pata pe arendaşii, care dormia âncă, şi ’lfl împuşcă tota în pieibre. Connell era bănuita că dăduse poliţiei nisce informaţiuul secrete. — Deutsche Zeitung publică următdrele în nnm&u’l de la 17 Martie: Amă vorbită mai filele treeute despre ună arti-colă publicată de Şiarulă Vakit, din Coostantino-pole, în care aeestă fdiă pleda pentru înţelegere austro-turcdscă şi cerea între altele ca Austria se a-jute pe Turcia in realisarea drepturiloră pe care i le acordă tratatulă de la Berlin pentru ocuparea tre-cgtorilor! din Balcani. AstădI aflămă interesanta scire că Pdrta este dispusă, ca, pentru bunele servicii eventuale ce ’I ară face Austria şi care ară pune pe Turcia în posiţiune se ocupe Balcanii, se’I cedeze formală Bosnia şi Herzogovina. Ddcă ard fi numai dupfi Turcia, deca totalii ara depinde numai de ea, pdte că ani r1- E face-o şi pe acesta. Deril aci mal aO şi cele-l-alte puteri drep ulo d’a-şî spune cuventula lorii, şi pole că nu vorO primi aşa lesne o asemenea otârire. ID’A-XEEJ IDILEI M. S. R'gele a primită o scrisdro din partea împăiatului Rusiei prin care-T notifică că socia marelui duce Vlademir a datu nascere unei principese — Sâmbătă M. S. a inspectată batalionul! I de vânători şi regimenfulH aiii 4 de linie, şi după ce a esprimatu satisfacţiunea sea comandanţilor! sus! numiieloră corpuri, a mersă la arestul! pieţei şi a ordonată a i se presinta o listă de graţiare. — D. ministru alu Instrucţiune! publice adre-«ezâ o circulară directorilorn lyeeeloră şi gyrana-sieloru dig ţdră, invitândii-î ca şcolarii se fie câtă de desă ascultaţi, celu puţină o dată pe săptămână, diu nu numai odată pe semestru, şi atunci la e-sameue, precum a constatată că se urme'ză la lyce-ele Sf. Sa va şi Matheiu Basarabă din capitală. Cererea d-luî ministru este fdrte legitimă şi nu ne îndoimă că profesorii respectivi se voră grăbi a o satisface, în interesul! progresului eleviloru. — La 10 curentă colegiul! I pentru consiliu generală ală jud. Ilfovă, va avea a alege ună membru îu cousiliă. Mal mulţi alegători întrunindu~3e, s’aă decisă se susţină candidatura d-luî dr. Marco viei. —-----—---.--^wKuatuaac’mw-n-'.. ■ —--- Unii Sfântu Barthelemy roşu Citimă în VIntransigeant următdrele : Primimu dintr’o sorginte sigură iuformaţiunile de mai josu : Impăratulă Alexandru ală III-lea împreună cu miniştrii seî aă luată, într’unu consiliă, hotărîrea de a extermina pnntr’o trădare ne aurită pe toţi revoluţionarii ruşi şi pe toţi aceia cari aă marele păcat! de a nu se supune despotismului moscovită. In consiliulă despre care vorbim!, se discută mi-jldcele de luată pentru a se împiedica progresulă nihilismului şi unii din miniştri, ale cărora nume le scimă, au cerută ca Ţarul! să acorde amnestia complectă pentru-că aeestă măsură este indispensabilă spre a stinge urile aprinse în Rusia. Generalulă Ignatieff se sculă celă din urmă, dupe ce ascultă pe toţi ceH’alţî colegi ai seî şi vorbi îu următorulă modă : «Este ceva mal bună de făcută de câtă a se a-corda amnistia şi Constituţiuuea; guvernulă să le promită pe amândouă şi atunci toţi revoluţionarii voră reintra în ţeră, se voră demasca, şi misterio-sulă Comitetă executivă după care umblă în zadară secţiunea a treia, va trebui să iasă la ivdlă-AtuncI, fără multă vorbă, guvernulă va pune mâna pe toţi vrăşmaşii săi şi, va scăpa pentru totu-d’a-una de nihiliştî.» Acesta este în resumat cuvântarea generalului Ignatieff, cuvîntare scelerată pe care Impăratulă A-lexandru alu III-lea a primit’o. Lucrul îl afirmăm! cu siguranţă. Planulă de gi sângerosă nu este ensă nuoă, căci acumă mal bine de trei Sute de ani Caterina Me-dicis a concepută ună plauu asemenea, fiind! vorba a se scăpa de toţi carî nu ’I plăceaă. Mijlăcele care au reuşită în anulă 1572 i se pară nemerite şi pentru anulă 1882. Pentru ca iufernalulă plană se reuşescă, ensă să cerea o condiţiune : aceea ca să uu transpire nimief, în afară. Ori, asîăijî amicii noştri din Geneva şi din Londra suntQ încunosciinţaţî şi sunteuaă siguri că nici unulă nu va da în cursă. ACTE OFICIALE D-13 Christea Borş se nuraesce aju’oră de grefă la tri-banaln!8 Ialomiţa, d-iu Gh. Iliescu, portăreii! la tribuna-lulu Roman şi d- u P. Piuţilescu, ajutoră de grefă la a-celaşiu tribunalfi. Monitorulă, de Duminică, publică decretele regale prin care tutunurile, ţigările şi tabaenrile de proveninţă străină suntu cu totul! proibite a se importa în Dobrogea precum! şi acela prin care se suprimă disposiţiuuile din regulamentul pentru stabilirea şi perceperea imposiHoru în Dobrogea în ce prireşce tutunurile, ţigările şi tabacurile. Legea monopolului vin^ărei tutunilerti, ţigărilorfi şi taba-curiloru se va aplica în tote disposiţiunile eî şi în Dobrogea cn începere de la 1 Aprilie 1882. INFORMATIUNI Pagubele incendiului din Galaţi, despre care am vorbiţii în numărulă nostru de Duminică, se urcă aproximativă la suma de 100,000 Iei. — Asără s’a întrunită în localulă Curierului Finan.iaru comitetulu presei. S’a d’cisă a se convoca în emândă o nouă întrun.re, caro va fi presi-dată de ensiişî d. G. A. Rosetti. — Euă informaţiuul în privinţa incendiului din târgulfi N amţu: aă arsn 210 case, pagubele în clădiri se urcă penă la 500,010 lei, eră în mărfuri ieue la 300,000. Număr.dă persdnelorO fără nici ună adăpostă, cari plângă de jale sub cerulu liberă, este de 1000. Cum se vede nenorocirea este mare. — Eri societatea italiană de Ajutorii, reciprocii din capitală a serbată puntr’ună bimch tn dioa o-nomastieă a presidentuhri el onorifică, marele căpitanii şi ilustrulă patriotă I. Garibaldi. La banchetă s’aă indicată toasturi de către mal mulţi conmesenl între cari dd. Fieschi, dr. Marini, Renier şi Maz-zobelo precum gi d. L. Cazzavillan, directorulă farului Frate nitatea Italo Română, care a ridicate ună toastă în sănătatea M.M. LL. Regele şi R gina României şi pentru consolidarea fraternită-ţel italo-roniână. La fine d. Cazzavillan, mişcată de nenorocirile întâmplate în târgulu Fâlciă, a propusă o celectă de bani în folosulu incendiaţiloru şi, de şi numărulă conmeseniloră nu se urca de câtă până la 25, mal toţi simpli lucrători, a strânsă suma de 50 lei pe care o va înaiuta comitetului presri. Cu acesta ocasiune d. Cazzavillan a publicată în organulă seă Fraternitatea Italo-Română biografia bătrânului căpitană însoţită şi de portretulu seă. Accidenta pe calea ferată Bu-curesci-Giurgiu. Trenulă care a plecată astă-$i dimineţă la 7’|2 ore din Giurgiu s’a lovită cu o maşină care staţiona aprdpe de gara Frăţesc!. Lovitura a fostă aşa de tare în câtă mal toţi călătorii aă simţit-o cu prisosinţă. Dintre denşii trei aă fostă răniţi mal gravă, conductorulă poştală care are o rană adâncă Ia capă şi la frunte, ună bulgară care a perdută dinţii cu gingia de susă şi ună muncitoră alu cărui obrazu a fostă crestată în trei locuri. Cei i’alţî în numără de giece aă avută contusiunl mici cari sângerăse, carî nu. O femeie bătrână a priimtiă o lovitură în spate că abia a fostă d.ită josu din trenă pe mâini, din causa durere! de mişfiocă. Causa acestu! accidentă este că linia fiindă pusă şi la disposiţiunea întreprinzătorului pentru ridiea-.rea materialului căieî ferate Frătescî-Zâmnicea, a-cesta transportase cu câte-va minute înainte mal multe vagdne cu materială gi lăsase linia treăuluî săă deschisă. Intre persdnele cunoscute cari se aflai! în trenulă plecată din Giurgiu, eraă d. Lazâr Anghelescu, comerciante din Giurgiu, d. maior! Ignată care mergea pentru recrutaţiă în Argeşă, şi d-uiî deputaţi Rose Stefănescu şi I. C. Fundoscu. Trenulă ânsă n’a încercată întârdiere de câtă de la 30 până la 40 minute, mulţumită şefului de gară de la Giurgiu care, îndâtă ce a aflată acci-dentulă, a alergată cu o maşină în cea mal mare grabă. La Comana altă maşină adusese pe doiff d-nl ingineri şi la gara din BucurescI ună medică aştepta pe răniţi. CRONICA SCUNŢIFICA Crimele şî sinuciderile. — Holnlfi lorfi îu societatea contimporană. — Legătura loru cu clioiatulu şi auotiuipulă. Printre evenimente sociale, car*- depună unu velă upgru asupra civilisaţiuneî europene strălucite de iiijl. două categorii de fapte ceră imperiosă stu-diarea loră, ac-ste categorii sunlă — crimele şi sinuciderile. Atât una, cât şi cea-l-alta crescă m<-i eă. Abi - o gi trece, fără ca noi giariştil sg nu fi mă forţaţi de a nota cutare seă cutare crimă şi sinucidere, şi acesta cu trifco că tribunalele năstre funcţionâză neîncetată şi condamnă iără milă şi cruţare. A se consola cu cuvintele «acâsta este un răă neinlăturabilu», «acesta este preţulă cu care se cumpără progresulă» etc. — nu este posibilă şi ce este şi mal multă e mutila. Cuveutulu rece de fiat justiţia, cu care se ghideză jurisprudeuţa faciă cu crimele ne a dovedită prea multă că este iupotentă în lupta sea cu acestu rău şi ca răspunsă la cuveatulă săă echoulă îi respuude- cu a două jumătate diu aeestă frasă clasică — pereat mundus !... Le code penal n'est q'une illusion sociale, a Zisă Lacassagne, profesorulă celebru de la Lion. Cu atâtu mai desesperată este situaţiunea societăţi contimporane faciă cu sinuciderea. In acestu casă nu mal rămâne nici o ilusiune, societatea n’are pe cine se condamne, n’are pe cine să pedep- se'sjjl; chiaru culpa, dăcă ea esistă nu constă de câtă îuu’aceea că omulu ensuşl s’a condamnată şi esecutată. Judecătorul! şi criminalul! s’a! contopită în aceeaşi persână ; pe sâma societăţii n’a re-mas! de câtă rolulă unul auditor! turburată, mişcată adânc! prin procesul! care s’a judeca u faciă cn ea. Criminalului şi sinucisulă în timpul! din. urmă au devenii,! obiectele unui studi! serios! din partea juriştilor! şi ce este şi mal multă din partea psyhiatrilor!. — Se nu perdemu din vedere, că graţie Psyhiatrieî şi antropologiei societatea de aglj a consimţită în fine de a admito unele din deduc-ţiunile făcute de aceste sciinţe şi privităre la criminali, graţie acestor! deducţiunî principiulu vechi! de resbunare şi pedepsire abia mal trăesce şi actualminte juriştii înaintaţi nu mal invoc! de cât! principiul! upărăreî sociale. Aşa dârfl societatea u-mană a fostă nevoită, graţie şciinţei, a abroga sistemul! pedepsei aspre şi brutale de altă dată, şi ce este şi mai mult! a admite, că numai înlăturarea căuşelor! cari dau nascere crimelor!, se va putea dobendi însănătoşirea societăţel. Spaciul! no lipsesce; n’avemă de Ioc! putinţă a face o analisă seriăsă a cestiune!; n’avemă altă intenţiune de câtă a face un! referată ală lucrărilor! recente, cari aă mal asvîrlit! câteva raze de lumină aspra acestui fumu întunecos! ală societăţei contimporane. Pentru astă-dată vom! lua un! singur! grup! de fapte, pe care ’l! credem! celă mai puţin! cunoscut! publicului diletant!, şi care constă în in-fluinţa împregiurărilor! climatologice şi a anotimpului asupra crimelorU şi sinucideriloră. Natural-minte că o aualisă parţială şi limitată a ceşti uuel nu ne va permite a deduce vre-un! resul-tat! capabil! a recomanda societăţel actuale vreun! miZlocă eficaciă pentru a combate reul! şi cititorul! care se va interesa în specială de aeestă cestiune n’are de câtă a studia cu deamănuntulă literatura bogată a occidentului atingător! la acest! obiect!; ’I recomandăm! din partea năsfcră fru-mdsa lucrare a lui Lombroso : L’uomo delin-quente». Decă vom! studia tablourile statistice ale unul <5re-care stat! civilisat! şi ue vom! opri asupra ru-bricel criminalilor!, apoi vom! fi volens nolens forsaţî a ne resgândi multă asupra faptului cât! de scump! plăteşte omenirea dreptul! s8! la progres! şi civilisaţiune. Aşa de esemplu, singura Fraude care ţine în timp! de pace sub arme o armată de 470,000 6menî, ascunde în sînul! sS!, închisă prin numerdsele temniţe ale statului o altă armată, vrăjmaşă neîmpăcată a întregel societăţi, compusă de peste 100,000 de 6menî. Aeestă din urmă mulţime de criminali îşi petrecu viaţa într’ună resbel! neîntrerupt! cu t6tă societatea; şi cândă ne gândim! că ace'stă mulţime pedepsită nu e3te de câtă o parte din totalul! criminalilor! cari cutreeru ţâra în libertate, apoi ne ia! fiorii. Pentru a păzi temniţele statului, Franeia întreţine ună personală poliţienesc! de 200,000 ămenî, carî apără sodetatea de mulţimea criminală ; cheltuielele pentru singura procedară criminală, întreţinerea temniţelor!, a personalului de pază poliţienesc! gi a justiţiei dup! bugetul! anului cnrent! (1882) este de 41,695,000 franci. Comparaţi aeestă sumă cu 26,034,000 franci aleătuite iastrucţiunel şi veţi vedea în ce stare anormală se află acâstă ţeră civilisată. — Cu trite sacnficiele făcute, numărul! crimelor! se îmulţesc! şi, ce este şi mal grav!, cu tâte cheltuelile colosale i întrebuinţate pentru crearea şi punerea în acţiune a sistemului penitenciar! sg dovedeşte •'•iu ce în ce mal evident! că acest! refugia ultim! ai! crimina-liştilor! nu garanteză de loc! societatea actuală de crimele cele mal oribile. Diu coutră vedem! că temniţele a! devenit! pepiniere şi şcdle adevărate pentru criminali, ocuele nu sunt! de cât! Academii, unde îşi perfecţionâză sufletul! sg! cel! negru tî-nerulă delicueniu, de aci omul! culpabil! iese înarmată din cap! peug în picidre cu partea practică a comitere! unei crime. In temniţele europene, ca într’uo! parc! se! într’o florărie crescu iute criminalii, dând! nascere unei rase particulare, unei clase a parte de criminali tipici. Aceşti 6menî, cum ne învaţă antropologia, au un! craniu caracteristic un! crani! microcefalu seă unu crani! care ue aminteşte pe ornuju preistorică cu fisiouomia sea particulară; aceşti dmenî, incapabili a se desvolta, a se repara, se apropie mult! mai mult! de sălbaticii din Australia de cât! de rasele europene; aceşti âmenl, în acţiunile lor! sunt! conduşi de instincte şi simţiri animale ier! uu de raţiune, şi prin forţa particularităţilor! organice cu cari sunt! înzestraţi aceşti gmeul sunt! fatalmiute împinşi spre crimă, pe care o comit! cu cruzimea şi sălbăticia animală. Acest! soi! de criminali nu pdte se se cordgă nici prin temniţe, nici prin altă pedepsă. Crima le este fatală, precum ferocitatea este fatală lupului. «Imblîn- www.dacoromamca.ro 1 ' I V . .4* I- J* TELEGRAFUL!} 3r»uu-j—ojin-Miam-m- $irea lor, perfecţionarea raţiunii lor, _____________________________________________________3 D. minitru de finance depune ună proeotă de lege pentru scăderea preţului sărel. De şi e mâine sărbătâre, se otăresee şedinţă. D. Maiorescu cere se se voieze proectulă de lege pentru a se da pensia întrOga d-lul generală Cerchez. Se ia în desbatere, se primesce paragrafulă 1 din articolulă I prin care se dă generalului Cerchez 1,000 lei pe lună, ânsă paragraf ulă II, în care se (jice că acea 1,000 lei se dă fără prejudi-ţiulă pensiune!, nu întrunesce voturile reglementare. 2), Opreanu îşi desvoltă interpelarea în privinţa neaplicărel lege! organisărelj judecătoresc! din Do-brogea pentru instituirea curfilcru de apelă, şi Tribunaleloră de acolo. D. ministru ala justiţiei respunde că singura causă este cheltuelile. Dâcă Adunarea primesce se dea suma necesară, d-sea va esecuta legea. S’a votată legea pentru ficsarea , Căiloră fer. rom. Regale r ! '/2 »/o 8°/0 » Domeniale .... 8°/0 » Municipale 8°/0 . . Renta amortisabilă Cupoane De Renta Română exigibilă . . » Obligaţii de StatQ 6°/0 . . » » Căile fer. Rom. Reg. X/S #/o » » Domeniale exig. » » Municipale .... » Scrisă, f. rur. şi urb. exig. Diverse Aură contra argintă u » » Biletele Hypotec. .1 » » » de B. N. a R.) ’co #»* o O 2 °lo Fiorini val. Austriacă. . . . 210 212 Mărci germane 123 125 mm ş. PASTA de LAGASSE de Seve de Pin (Bradu) Maritimu Persdnele slabe de peptu, acele atinse de Tussc, Eâgu~ JLlA , Catarrhe, Bronchite, Stingerea vocel şi SL*? şălâ, Gripp&, i r Asthmu, suntu sigure d’a gâssi uă potolire rapida şi cu-jptrarissire iu intrcbuintarea principuriloră balsamici a-le ^•««bradului maritimu concentrate in Siropulu şi in Pasta de^jgjiFţjj' ’*jsev6 de Pin (bradu) de L&gasse. Depositu la Bordeaux Pharmacia LAGASSE şi in SSasAsiaa principalele Pharmacii. ixl 100*/2 M. Mărci Franci > Bilete de bancă francese . . Cursulu din Viena 18 Martie. Napoleonultl...................... 952 Ducatnlă.................... . 563 Cursul îl din Berlin 18 Martie. 6°/0 Oblig, căiloră fer. rom. noî 100.80 8°/0 Oppbenheim................109.20 (Jurstiltt din Paris 18 Martie 5°/0 Renta română.............. 88 75 8°,'0 Opphenheim............... Cursul# Londra 18 Martie 8°/o Oppenheim..................— 7°/0 Steru. . .................— Schimbi! Viena Ia vedere................ Berlin la vedere............... » 3 luni................ Paris la vedere................ » 3 luni................. Londra la vedere............... » 3 luni................. Doctorulu NEGURA fntorsG din străinătate, locuesce în propria sea casă, strada Colţea No. 35. Vis-ă-vis de Primărie. Consul tăciuni dimindţa de la 9—11 ore. Premiată cu ântâiulă preciă «MEDALIA DE AURti» la concnrsulu agricolii al Comiţiulnî de IlfovQ de la Herestrăii în Noemb. 1881. DESFACEREA PEPIERILOR La grădina Idnid, numită Brăslea, situată îu suburbia Ică-nel, strada Polonă, No. 104, aprăpe de biserica Icăneî, se află de vânzare pomi roditori, altoiţi de diferite specii din cele mal renumite calităţi şi de diferite etăţi. Preţuiţi pomiloră se p&te vedea în catalogu. Domnii amatori din iistricte şi din capitală, voindu a avea catalogulă, se voră adresa prin epistole la şlisa grădină şi îndată li se va trimite. Plantatorul# pomilor# pentru primăvară a sosită. hEO+o MENTE Si 0L1URI rS^ÎSt#! W\lqueururî, rosoglii, mastică, romuri, r aciuit, ţuică, cognacuri, vermuturi, oţetii, etc. de la celebra casă Ed. Schotz din Briinn se comisiondză cu preţuri şi condiţiunî favorabile la d. H. "WÂRTHA, representantele nostru, comptoirul str. Ddmneî No. 5. U«e blancliis-seuse recoit des connnandes concer-nant le lavage. GASBSTB PE LA TOTl PARFUMORir CUAFORIl §i FARMACIŞTII PULBERE DE OREZt SPECIALĂ preparată CXJ BXSrvEXTTIÎ de CH. FAY 9, Rue de la Paix, 9 PARIS DEMETRIE I. SEllItt unicul# Xylographu românii ! medaliatu cu medaiia de argintu la esposiţia Concordia Eomână, stabi-lindu-se in Bucurescî se însărcine'ză cu totu felul# de lucrări atingetăre de arta xylographieă cu preciuvl moderate, adresa : Srr. Isvorulut-Nc. 19, subt Mihaiă odă. i A jZ)tc ZMHÎsTA. CONFECTIONES des EOBE8 Ta mutată în Strada Carol I, No. 14 ilătur a cu Pharmacia D lui Kessler Efectuedă Rochii după jurnalele cel® mal noul cu preţurile cele mai moderate, începând de la 24 fr. 3$^ co Laclo-Phospliale de Calce Phosphatulu de calce este substanţa minerală cea mai respânditâ atătu la 6meni câtă şi la animali Elu formedă totalitatea 6sseloru şi intră in composiţiunea căi-nei, şi a sângelui. Ca pentru sănătatea o-mului se fie assecurată, Posphatulu trebue se existe in corpu in cuan-titatedeterminaiâ;cănuu elu lipseşce maladia survine, şi pe dată c s’in-cepe întrebuinţarea luf. pofta de mâncare şi forţele revine. Femea ins,ir cinată, doica, copi-lulu care măreşce şi se desvoltâ, au adesşea lipsă de Phosphate de calce; atunciu muma slăbeşce, laptele el ’şî perde cualităţile nutritive; copiluludin partea lui depereijâ; elu sufferă de colici, de diarrlieâ, creşce cil anevoie; dentiiiunea lui se face reu, picidrele lui se refusâ alu porta. Ş. este in aceste diferite caşuri că administrarea Phosphatulu! produce effecturî surprinzători.EfTicaci-tatea lui nu este mai puţinu mare căndu trebue dată 16 ta mg or ea unei constituţiunl sfârşite, fie prin excesse de lucrare sau de plăcere, fie printr’uâ alimentaţiuno defec-tubssă sau uă maladie de lungă durată. înainte d’importantele lucrări a-le D. Dusart, Phosphatuli de calce nu au foştii cunnoscutu altă felu de câtă in stare de pudră nesolubilâ, trecăndu adessea prin stomachu şi intestine fâră a-fi attacate. D acolo, resultă că au foştii prea puţinu întrebuinţată in therapeutică. Insă astă-ZL 1). Dusart offerâ acostă pro-ciosu aginte subtu uă formă solubilă, mistuinduse şi assimilân-duse foră difficullate, d'acea Vinulu şi Siropului cu Lacto-Phosphate de calce, care portă numele lui, pc dată ce au appărutu au fostu îmbrăţişate de către intregulii corpu medicală alu Franciei. In resumatu, Vinulă şi Siropulă de Dusart aă pentru cffectă d a da forţe d&ndu poftă de mănc.are şi d i concura prin acţiunea Phosphatului de calce, la consolidaţiunea osse-loru, la formaţiunea muşchiloru şi îmbogăţirea sângelui. Elle convină : Nou! ne vomă opri numai la ciu ea et>-Bervaliuniloiă armâlăre • PhosphatulS ir calc* aonvlne tcelnra căroru oleulO de ficală de mo: unt i« eit* derangiatorO aaă oslenilorfi. llinit-c* IfcrJ a lucra d'auoaşă manieră. CI tcie a -i>aiea elu constitue ană eiementu de resiaura;junt ji de lorţa. O’ GUBLtS Medică ală epilaieiort din Paris ■ Jn convaleacenţile de frlnrtirf Ijpholdo. le albuminurie, diabclă, arnlr, onn» eiomnnla esle prufundu attlnsă. l,acln-ptinsi.|,HiuH'i de calce produceeflecturlle reoousliluilărt celle mai rapide. » Obaervaţiunile D" euaCHE. WONOD, taboieu. L • Prin adminlalrarea Lacto-phn«phatuluT de calce doiciloru, alu căroră lapv -.fl losiu incăldilă ţi au produssu la eop l diarihră verde şi serăssă, noul amu veŞulu nc.^iă atare bolnavă dispărută ;l copii rovmiji u Bânălato. • O* DOLBEAU fi PAQUET, Inaţiune minerală. ■ In iotă dă una căndu olrulă de flcată de morună este indicată, nnuf amu coiul,■ itatO culă davantagioşă au fii.-lu d'a da concura. mente Smorui.u de Dus.uit, a-!e căruia proprietăţi aperitive complectă acţiunea. • D’ RIANT, Căutări ev-iorimcntale asupra Pbosp latului dt'calce • Amă publicată mai multe casurî de phlhiste bine confirmate, dintre care una cu uă dostruirore complectă a unui plăuiănă, cumrissile prin usulfi Vui liI şi alu Smo-n l> i de Dusaat, cu carne crudă ca alimentă. » O' DELZENNE. i Rapiditatea cu care pofta de mâncare vine subtu influenţa Visului de Dusart. la bătrânii şi adulţii slăbiţi, pfiie earaeierisa acestu medicamentu, nici uă dală eiu nu m au înşelată. • O1 PINEL. Copîiloru palici sali rachiticl, Bolnavilorii de peptă, Phlhisicilorti (OfticO-şiioru). Fclelori tinere care se torm&ţfă, BolnaoilorH de eto-mac hli, Băt'inllora slibip- Doiciloru pentru a favorita abondenta şi bogâfia laptelui ii pentru a preveni colicile şt diarrlieele copulora. Întrebuinţarea lui :n tuhercuifissa este dublă mm IntEiu elC lavoriseţjă, ca i6to sările caicere, transfonnaţiuiiea cretacră a lubere ilului, şl elu exersâ tn nutriţiune uă acţiune din celle mai importante. • D BABUTEAU. Lacto-pliosphatuiQ »C dată in toiO dă una celie mat buns resultate. fâcândă gestiunea facilă laptele bogată, abondantu, şt copllulu vigurosu. » o «estraerts. Direct ore iu Scalpelul Medicali din Beigta, La PiRIS, cassa GRDIAIJLT & C‘\ 8, rue Vivienne. Şt in principaleip. Pharmacii clin Francia şi din streinătate. r UEMIITA ALIFIE 1S„TX Coengiopulo. Acostă alifie a vindecatfi cangrene, răni vechi de 20 ani precum ş: rana numită Cer-cengea, în fine orl-ce raue, cunoscută de cel mai renumiţi doctori aî capitale. Se găseşte de von dare la magasinulG d-lul D. Georgescu, strada Lipscani, No. 27.—Acostă alifie se dă gratisfi să racilor Ci însă la domicilinlQ meO proprio, strada Speranţei, No. 28. Maria Coengiopulo. Lemne de vendare la vagonfl şi cu stînjenu, precum şi cu 1000 de kilograme tăete despicate şi aduse la domicilia pe preciurile obicinuite. Adresa : G. PETRESCU, str. Fortuni No. 6 (lingă Biserica Caimata). DE ÎNCHIRIAT SI DE VINZARE Două perechi case, una compusă din 6 camere şi dependinţe, iar cea-l’altă compusă din 3 camere dependinţe şi pivniţă totil în aceiaşi curte. Doritorii care vorfi bine-voi a le lua cu chirie seu a le cumpăra, se vorQ adresa la proprietară în Dealu Spiri, Strada Seneca No. 4, de la grădina «Za Capră» prima uliţă pe stânga la sub-semnata, proprietară. PaulinaSlănicenu. PRIMA FABRICA ARABA deCAFEA Calea VăcărescI, No. 7, lîngă brutăria Ochi albi* UnG celebru şi de peste patru-gled ani, fabricant de Cafea din Arabia, angajatQ numai pentru acest scopfi, prepară cafelele cele mai fine şi mal alese şi se recomandă onor. publicu amatorii de cafea bună şi cu gus-tulu adeveratu, neamestecaf! cu substanţe străine vfi-tămătdre sânSiăţsî. Socotindu-n.. numai unu micu profitu pentru a face consumaţii mari, le vindemu cu preţurile următdre: Caf. Rio I fin bâbe pr. r^i 4 — „ » măcinată „ 4 — Caf. Mart. fin prăj. „ 4 80 „ » măeinată „ 4 — Cafea Moca prăjită 6 — „ „ măcinata b — Cafea Rio II, fin pi*ată 3 — „ » III, fin pisată 2 40 Cafeaua se vinde pe locîî comptatO şi fără varia-fcitmî du proci urî. S. TRANDAFIRESCU pe mm ŞI ÎNCHIRIAT de ia Sf. casă în centrulfi oraşului, strada Pătraşcu-Vodă, No. 8, sub. Sfântu George noO. Doritorii se voră adresa la No. 30 strada Colţeî. ÂDMINIŢRATORII BISERICEIARMĂŞESTI A N U N C I U In ţiiua de 4 Aprilie viitorG, se va ţine licitaţie pentru darea în antreprisă următdreloru lucrăiî ce suntQ a se face în comuna Armăşeşti de lângă UrzicenI, adică : 1. Reparaţiile necesarii bisericel Armăşeşti, chiliile bisericel şi împrejmuire! de zidfi a curţeî bi-sericeî. 2. Construcţii din noii : LocalO de zidă masivă pentru scolă primară cu patru clase şi locuinţele profesorilorG, precum şi împrejmuirea cu uluci a curţii scGlel. Doritorii, care voescG a se însărcina cu acesie i --------------------------------------------- fc"M Te 11) LI de limba germană şi de I Sllri jjijţfiîisj i piano, dispunândQ de câte-va ore libere, doresco a maî găsi şi alte lec-ţiunî în specialitatea sea. A se adresa administraţia acestui jiiarG. } | ]ATP(|f||) | | m de la Sf. George viitorG, l Iii Viii ii iii BB'Şv’ălia de Racbierie. numită la Neagu din Calea VăcărescI No. 12, peste drumG de brutăria la ochi albi. Doritorii se potă adresa la propietarG snsQ. ţine licitaţia anunciată, iar pentru a fi admişi la concurenţă, vorQ fi însoţiţi de garanţii în regulă. P AlIIJDI albe şi Jeamaica de la celebra cas-H'vili LI iii Eggors şi Franke diu Brema, singurele apreciate de publiculG sunoscStorG, se află de venţjare în Bucurescî: Ea gros la d-nil Mo-roianu & C., G. Ionescu & C., şi fraţii Crezoinu. En detail la d nil Carol Ghersabeck, G. şi V. 1 Pencu, D. Marti nonei, I. Kosman, D. G. Moceauu, P. Barbulescu, V. I. Racovitza, Păun Popescu, D. Theodoru, I. Colţescu, fraţii E. Duro, D. StaicOvicî, in Craiova la d-niî Părvan N. Rădulescu, G. S. Furtunescu, J. G. Popovicî, N. Stojanovicî, I). M. Mihăileanu, şi Avram Iovanovicî, etc. Represiutante pentru România: H. WARHHA, Comptoir : Strada DGmnel, No. 5. celfi plaiulO NucşOrei, în depărtare ca la 30 chilo-metre de gara Piteştii, drumG practicabilă şi şosea cea despre apusă cala 1,000 pogdne, conţine, ste-ja I de dăge până la traverse, anini, fagi şi alte ie 9 pentru blănî, chiristele şi rotâră; cea despre res itG numită SâlbişG cale 700 pogGne de aceiaşi calitate de arburl. Amatorii se potO înţelege cu pro-pietaru în comuna PietruşanI sdă în Câmpu-lungG. Guturaiului, Gripu, Dronchit Sirop şi Patu pectoral din NAPE D-luî Delangre-nierdinParis, cari posed o valdre eQcacie sicură şi caro este constatată de membrii Academiei de medicină din Paris ; aceste medicamente nu conţin nici Opium, nici Morflne, nici Codeina, pot H administrate copiilor fără nici o temere când sunt atinse do tusa mSgSrescă. Dep la Iote farmaciele din România A-VISU D-loru ARHITECŢI PRIMA CALITATE DE TARII ALBU de la FURNICA din Sinaia şi YAIlf HYDRAOLICt De vOmjare cu preţurile cele mal moderate Doritorii se potfl adresa la d. A. Lin-denberg, Calea Victoriei No. 35 şi la Depositu lingă gara Tirgoviştea. r: EPITROPIA SPITALULUI BRÂNCOVENESO şi a BISEEIOEI DOMNIŢA BĂLAŞA Se publică spre cunoscmţa tutulorQ că moşiile acestoră aşezăminte : Cuuosceni, Gîngeova şi Gignira din judeţ. DofjiG Măceşurile, idem; DăbulenI, jud. RomanaţI; Stoenesci deto; Gurbănesei, şi Belciug, jud. IlfovD; Manolachi sdG MGra Banului, deto; Cula CiumernicG , deto; Braniscea-Săvesci, jud. Dîmboviţa; CrovulG, deto; MătăsarulG, deto; Bădesci sdă GorgannlG jud. Muscel fi; Rîioşi, jud. Teleorman!); Necşesci, deto; Gău-junî, jud. Vlaşca; Săiăţeni sdu Mătăsasca, jud. Ialomiţa; Răsturnaţii sdă Mihăilescî, jud. Buzeft şi Fun-deni, jud. Prahoba; se daă în arendă pe termenfi de Zece ani, cu Începere de la 23 ApriliG 1888 până la 23 ApriliG 1803. Licitaţiuniie voră începe din Ziua de 4 MaiG a-nulQ curentă In Bucurescî la cancelaria Epitropiel din curtea bisericel Domniţa Bălaşa, Calea Baho-hel şi voră continua în t6te Zilele de lucru, până se va termina arendarea tutulorQ moşiilorO. Condiţiunile cu care se arendăză menţionatele moşii se află publicate în Monitoruld Oficialii No. 268 de la 3 Martie şi se potQ vedea în broşuri atâtG la cancelaria Epitropiel câtă şi la primăriile comunale de care aparţină aceste moşii. La 20 Martie va eşi ANUARIULU GENERALU pentru 18 8 2 700 pagine. — 20,000 de adrese Ia Bucuresc* şi în jndeţe Preciulfl 10 lei.— A se adresa : Strada Polonă No. 70, în Bucurescî. Bucurescî.—Tipografia Academiei Române (Laboratoril Romani) Strada Academiei $6 www.dacoromanica.ro * r G i MERCURI, 10 MARTfE 1882. în Bncnrescî şi districte nnmgrtiln 10 bani. m '■ rjjuv AacaM?1»* j^^-cra>iaiiriiMir mMtmvsrBMvezzxrziwttasau^TZK!» anuld xn 2951 Preţul aboiiameutnlul: pe an 24 lei, pe 6 luni 12 lei, pe 3 ianl 7 lei; tn districte: pe an 30 lei, pe ti luni 15 lei, pe 3 luni 8 lei. Orî-ee abonamente ne însoţiţii de valore se refusă. Abonamentele se face numai la 1 şi 15 a fie-cărel lnni. Directorii: I6n C. Fundescu. Pentru abonamente reclame şi amin dori, a se adresa ia Administraţiune. STRADA NOLA hr 3. Pentru Francia : Io Societe Havas. Laffite <£• Comp, > { Pentru Austria şi Geimania, numai la Adolf Steiner 8, Place de la tiourse, Paris. < J flamburj;. (Germania de Nord). Pentru Anglia : la d-nul Eugene Micoud, 81 FleetJI Pentru Ungaria la d-nulfi Moritz Wiets, în Buda-Street, E. C. jţ Pest, Servi tenplatz. >C^n£iEV41 Preţulu anunciuriloru : linia mică pe pagina IV, 25 bani, reclame pe pagina III, 1 leu, pe a ÎI, 2 l i şi pe a I, 3 lei. Pentru rubrica, inserţii şi reclame, redacţia nu e responsabilă Epistolele nefrancate se refusă şi articolil nepnblicaţl se ardu. Administratorii : I6n C. Fuîideacu. B?5rauzs.-«r. x.Tznxrir.Tj: ’-rxz^enr^x:u ■i.nciaLrjnHna SCIRI TELEGRAFICE (Servicinlă Şiareloru streine) Praga, 19 Martie. — piarulti Narodni Listy pledăză in modulQ celS mal călduros fi, ca Rusia $8 ’şl mănţină iuflninţa sea fn peninsula balcanică, şi se bucură că d. Gladstone voesce a convoca o conferinţă pentru Bosnia, piarulfi ceh lasă a se întrevedea speranţa că Austria va fi îmbucătăţită îu cele diu urină. Paris, 19 Martie. — Ţiarele înaintate şi mal a-lesfi la Republique franţaise vidă deja înainte-le căderea actualului ministerifi. In schimbă ţliarele oficiăse tăgălueâcfi posibilitatea unei orise, care e-sistă de fapta, de vreme ce până acum numai stânga moderată s'u pronunţată pentru budgetulă d-luî Leon Say, din contra, stânga radicală s’a declarată cu otărîre contra proiecteloră pe drumă ale d-luî Leoh Say $i a desemnată conversiunea ca o măsură trebuincidsă. Acestă grupfi, împreună cu uniunea republicană şi cu estrema stângă formezi aprăpe, şi dăca uu de totă, majoritatea contra d-lul Leon Say, al fi cărui bugetă numără şi printre drepte o mulţime de protivnicî. Marsilia, J9 Martie. — Ostilităţile diu Algeria de Suda, de la fruntariile Figuigulul, undo avură locă ultimele lupte ca nisce simple încăerărî, voră reîncepe în curândă. Se telegrafiază diu Oran că patru coiăno afi primită ordinulă să pornăscă contra triburiloră care suntă grămădite la fruntaria marocană. Londra, 19 Martie. — Corespondintele din Berlin ală ţfiarulul Times desminte astă-dî scirea sea de ieri despre eventualitatea unei anecsărl a Bosniei şi Herzegorinei, şi află că corniţele Wolkenstein a negociată esclusiramente în Berlin asupra cestiuneî dunărene, Pragu, 19 Martie. — Ună corespondinte din Viena ală farului Bohemia, care 'şl ia informaţiu-nile de prin cercurile diplomatice, discută cestiuuea politică şt observă Intre altele : «Din partea Germaniei se procede totă atâtă de concentrică pentru Încrucişarea planuriloru pansla-viîte, pre câtfi se procede de centrifugală din partea panslaviştiloră. Aceşti din urmă lucrăză în Sofia, Belgrad, BucurescI, Catinj8 şi Constanfcinopole, precum şi in Varşovia şi Roma, şi chiară şi negociă-rile rusesc! cu Vaticauulă n’aă altă scopă de câtfi acela d’a câştiga ajutornlă Papei pentru atragerea poloniloră către Rusia, ceea-ce esplică şi faptulfi pentru-ce cei din Berlin suntfi atâtu de supăraţi de dragostea centrului cu polonii Germania din parte’i, procede în modă concentrică, semnalezi tăte cestiunile eventuale, precum mişcarea diu Lau-sitz, ocuparea balcanilor! spre a sfârîma mal diu nainte încercările d’a turbura pacea. Berlin, 19 Martie. — Naţional Zeduny anunţă diu Petersburg că împărătesa Rusiei se va duce la fiuele lui Maiu îu Danimarca spre a şedea mai multă vreme acolo j la miţlloculfi verii Curtea se va duce la Moscova, unde va veni şi împărătesa De aci se deduce că încoronarea va avea locu pe la finele lui August. Paris, 19 Martie. — Sultanulfi declară că, ori care ară fi influinţele Europei, nu voesce ,a lăsa nirnică din drepturile săle de intervenire în Egiptă. Părta enumeră ticurile pe care le are de 50 de ani, dâră declară că este gata ca, aparându-se prin-cipiulă, să se înţelăgă cu Europa asupra celui mal bunfi chipă d’a stabili pacea şi liniscea în Egiplă. Părta voesce a respecta în modă consciinţiosu şi Îndatoririle, ce resiiltă pentru ea din arangeamentulă Iranco-englesfi. piarulfi le Tăeyraphe se ocupă cu scirea împrăştiată că principele de Bismarck dă Luxemburgulfl Francieî, spre a o câştiga pentru o alianţă. Le Telcyraphc $ice că este lesne de înţeleşii reserva Fianciel; decă voesce cine-va să’i acărde o favăre, apoi principele de Bi-.marek scie fărte bine spre ce suntfi îndreptaţi ochii tutorfi republicanilor fi. Este mal lesne a da înapoi de câtă a dărui, aceea-ce cine-va n’are. Belgrad, 19 Martie. — ţ)iarnlă oficială publică ună ucazfi care amână Skupcina până la 21 Maifi. A se vedea ultimele ştiri pe pagina III BUCURESCI, 9 MARTIE Nimeni nu se îndoiesce arzegovina, afirmândă tota de-o dală că cernitele Wolkenstein a făcuta deja demersuri în Berlin spre*a dobândi în acestă privinţă consim-ţimântuld Germaniei. -Se 'ril contractanţi. Art. 18 deveniţii 17, a primita o modificare numai la ultimul fi aliniaţii, prin care si definesc1 mal precisa responsabilitatea agenţilorfl însărcinaţi cu ţinerea registrelora de tocmeli agricole şi se specifică pedepsele la care suntfi supuşi după gru-dulă vine!, adică simpla amendă disciplinară în casa ie uegligenţă, peddpsă corecţională în casa de faptă cu premeditare etc. Art. 19 devenita 18, nu s’a modificata de câta numai în ceea-ce privesce pe agentulC superiorO care verifică încbid-rea registrelora la finele anu lui. — Acesta agentă, după proiectnlfi comitetului, era sub-prefectula — după amendamentula propus, este unO membru delegata ala comitetului permanenta. Comisiunea a voita prin acdsta se depărteze într’una moda absoluta orî-ce imisciune a sub prefectului, în lucrările relative la regimula toc-melilora agricole. Art. 22 a fosta amendata, admiţeudu-se una a-liniata II ca escepţiune la regula generală pusă în acesta articolfi, după care datoriile proveninda din alte daraverî, sâ nu se p<5tă preface în munci agr.cole. De o-dată cu acesta articola s’a discutata şi art. 12 care a devenita 21, după cum amfi espli-catu mal susfi. La acesta art. 21 D-lfi Lahovari a propusa un amendamentfi care cerea ca sg se p6tă compensa orî-ce datorii cari yorfi fi lichide şi exigibile. Acesta amendamentfi s’a respinsa. Unfi alta amendamentfi fusese presentatfi totfi la acesta articolfi de d-10 Kogălniceanu, în cuprindere : ca sumele date muncitorului pentru ca sg'şl achite datorile fixate şi să’şl cumpere vite şi unelte de muncă, sg nu fie cuprinse în acestă restric-ţiune. Acesta amendamentfi a fostfi admisfi după cum amfi arătată ca alfi douilea aliniata la art 22, gru art. 21 a rgmasfi astfi-felfi după cum este redactată de comitetfi. D. Yernescu a propusa ştergerea din amendamentula d-lul Cogălnicenu, a celei d’ântSI categorii de avansuri, adică aceea pentru plata impositelorfi fiscale. 0. Yernescu propusese unfi alLfi amendamentfi, care avea de obiecta a autorisa prefacerea în munci agricole a datoriilorfi din alte daraverurl decă mun-citorulfi arfi consimţi, amendamentu care a fosta respinsa. Motivele care afi militată pentru respingerea a-cestul amendamentfi, precum şi acela propusă de d. Lahovari, sun1 fi chiarfi acele invocate de parti-sanil dreptului comuufi; căci a supune lichidărei prevg^ută şi regulată de acâstă lege, nisce datorii străine de daraverî agricole, este a merge îu sensfi inversă cu ideea dreptului comunii, adică în locfi de a restrânge efectele acestei legi la faptele speciale pe care le are în vedere, arfi fi din contra, a’I da într’unfi modfi mal largii, putere asupra şi a altoru raporturi juridice de purii drepţii comuufi. Art. 23 a provocată erăşl o lungă dis uţiune, di Vernescu printr’unfi amendamentfi a ceruţii se Be modifice în esenţa sa acesta articolfi, adică se se suprime prineipiulfi responsabilităţeî esploatatorulul decurgânclii fim datoria sa, ca parte diligentă, după cum '10 constitue legea, de a încheia socotelile cu locuitorii la finele campaniei. Amendamentul!! d-lul Yernescu a foştii respinşi!. Cu fcrite acestea, fiindfi-că a esistatfi îndoială asupra înţelesului practică alfi art. 23, combinaţii cu art. 20 şi pentru ca sg se evite orî-ce îndoială şefi orl-ce interpretare eronată, sub-3emnatulfi a propusă unfi amendamentfi la art. 23, care se formeze alfi treilea aiin'Stu şi prin care se reguleză ca in casfi, cândfi cultivatorulfi nu voesce se stea la socotdlă, atunci socotgla sg se facă îu presinţa autorităţei comunale, şi ast-frlfi devine obligatoria pentru cultivatorii, dgcă îu termenii de 15 di le de la comunicare na face apelfi la judele de pace. Art. 26 care privesce esecuţitmea contracteloru de muncă agricoli, a fostfi de asemen-a modificata ; a-cdstă modificare se raportă la procedura primarului pentru somarea locuitorului co tractantu de a ose-cuta munca la cate s’a obligate. In loculii cuvântului întrebuinţată în redacţia comitetului * aduce pe datornică la muncă etc. s’a ijisfi «a îndemna pe datornică la muncă etc.» Comisiunea mal îu unanimitate, afară de d. Lahovari, care s’a abţinută, a voită sg îndepărteze cu totulfi ideea esecuţiunel personale şi se ridice orl-ce pretestu de imisciuue arbitrară a administraţiuneî propria ijisă, în operaţiunile agricole. Totuşi, pentru ca sg dea o efoQtivă eficacitate mesurilori! de esecuţmne a tocmelilorii agricole, comisiunea, a reglementată responsabilitatea pecuniară a muncitorului recalcitrant şi a introdusă art. 27, propusă de d. Stolojanfi. prin care se prescrie procedura sumară de urmaţii pentru esecutarea împlinire! sume-lorfi plătite, pentru înlocuirea la muncă a mnneito-nilul vinovată. La art. 34, s’a adăogatfi unfi aliniată propusă de d. Moruzi, prin car* să ridică primarilor!! orî-ce scuză, In delictele relative la legea tocmelilor!! a-gricole, care s’arO basa pe ordine superiOre ale şefi-loru administraţiuneî. Acăstă disposiţiune este o afirmaţi line mai multe, de spiritulQ care a predoranitO în discuţiuiiea acestei legi, de a se esclude într’unfi modfi absolută intervenţiunea administraţiuneî în aplicarea legel tocmelilorii agricole. In fine, d-lorfi deputaţi, la disposiţiunî transitoril art. 35 şi 36 afi fostfi refăcute într’unfi singură articolfi redactata de d. Vernescu, care în fondfi coprinde aceeaşi disposiţiune adică, că contractele esistente la promulgarea acestei legi suntfi respectate, ddrfi esecutarea lorii şi încheerea socotelilorfi, urmeză se se facă conformii presenteî legi; erfi în ceea ce privesce contractele în bani, legea de faciă nu le acordă esecutarea de câtă pe termenii de doul ani. Cu aceste din urmă desvoltftrî arau terminate cu textulfi proiectului şi alfi amendaraenteloru admise, săfi care afi fostfi respinse. Unfi singurii amendamente de o escepţională importaută a fostfi propusă de d. Cogâlniceanu, ca articolfi adiţionalii la lege, care ânse după vil şi importante discuţiunî ce s’afi urmată în sânulfi comisiuniî, şi cari credfi că se vorfi repeta în sînulfi onor. Adunări, a fostfi respinşi! cu maioritate. Acestfi amendamentfi este ast-felfi conceputa : «In ultimele luni ale celui d’alQ. doilea ană de la promulgarea acestei legi, guveruulu prin autorităţile judeţiane şi comunale, va face o anchetă despre rămăşiţele din contractele agricole, ce la acea epocă, muncitori! de pământii TOrQ fi datori culti-vatorilorfi mari de pământii şi arendaşiloru. — Re-sultatnlfi acestei anchete se va supune parlamentului în âitâia sa sesiune.» Terminândfi d-lorfi deputaţi, ve rogfi cu respecta, a avea în vedere că acăstă ultimă lucrare este re-sultatulfi lungilorfi desbaterl urmate în sânulfi co-misiuneî şi a sincerei dorinţe, împărtăşită de toţi membrii doritori de a da ţârei o lege câtQ se pdte mal potrivită cu obiceiurile şi interesele tutulorfi părţilorfi; şi din acestfi punctă de vedere efi atâtfi în numele maioritătel comisiuneî câtă şi a comitetului delegaţilorQ, vg rogfi a o aproba. RaportorQ, N. I. Constantiuescu. INFORMAŢIUNI In privinţa incendiului din târgalQ Neamţu, con-siliulQ comunală de acolo se adreseză direcţii către domnulfi C. A. Rosetti rugându-lii se deschidă liste de subscripţ'unî în ajutorulfi victimelorfi şi-i face cunoscuta că în 3 ore afi arşii 250 prăvălii şi case de locuită, afară de alte magasiî pentru producte. Numgrulu victimelor acestui desastru se urcă, după cum amfi comunicat cititoriloru noştri! în numărul precedenta, la 1000; erfi pagubele suntfi mai mari de câtfi cum le-amfi publicaţii noi: ele se urcă la cifra da 470,000 în acarete şi la 600,000 îu mărfuri. Crodemfi că în facia acestei calamităţi, caritatea publică nu va rămâne iudiferentă. — Ni se apune că procurorulfi generalii de la curtea de apelfi din Focşani a fostfi trimisa de d. ministru alfi justiţiei la Brăila spre a constata deca tribunalulfi de acolo s’a abătută de la lege în privinţa succesiune! Minovicî. — In filele de 5 şi 6 curentă — ţlile în cari afi avutfi locfi o mulţime de incendiurl pe care le-amfi tăcută cunoscută cititorilor!! noştri, — s'afi a-priusfi şi casele unorii locuitori diu satele Buimă-cenl şi BuhacenI din jud. Botoşani; vâutulu tiindfi mare, foculfi s’a propagată şi asupra altorfi case, pr-făcândă astfi-felfi îu cenuşă 70 locuinţe d’ale să-teniloru, mal multe pătule, o biserică. O mulţime de săteni suntfi în miserie şi fără nici unfi adă-postfi. — pioa de 14 Mart e, dioa proclaraăre! regatului, s e va serba printr’unfi Te-Deum şi onoruri militare în tdtă ţâra. —Cu trenulfi de a$î de dimineţă aii sosiţii în capitală d. I. C. Brăti mu de la vila d-sele de lângă Pitesc! şi d. V. A. Urechiă, care se întorcea din Moldova. ULTIME SOIRI Serviciulă particulară ala «TELEGRAFULUI» (Agenţia Havas) Paris, 20 Martie. — D. Leon Say, ministru de fiuance, a anunţaţii Camerei df-putaţiloru că în cu-rendu va cere nisce credite suplimentare pentru e-serciţiulfi cur, ntfi; ministrulfi a adăogatfi că cu regretă trebue se anunţe că creditele suplimentare pentru 1882 se vorfi ridica la 127 railidne franci. Camera a amânatii pentru Jnnî numirea în biu-rourile săle a comisiuneî bugetară pentru 1883. Călătoria în Egyptfi a maiorului Bellow şi a locotenentului principele Radzivill, care ţau făcută parte din misiunea germană trimisă la Constanti-nopole, n’are nici unfi scopii politicii. Sofia, 20 Martie. — Generalul!! Kriloffi ministrulfi de resbelfi, însoţita de unii adjutanţii alfi principelui Alexandru şi de unfi ofiţerii bulgară, a plecata a » Vasile Pogor, » N. D. Moroianu » » Teodor Rosetti, » Jacques Neusehotz, » » Chr. L. Zerlendi, » Guilaume Ormody, » » Constantin Zappa, 2 °l o 212 125 100'/* FI. Mărci Franci > Conforma cu art. 66 diu Statutele Societăţii, consiliulQ de admiuistra-ţmne deschide o subscipţiune publică pentru 7500 acţiuni, resemte publicului de către fundatorii societăţii. Fundatorii aa vgrsatfl in aura la Banca Naţională a României 25 la sută ala întregului capitală din prima emisiune, precum şi conforma art. 65 din Statute 5 lei de fie-care diu cele 7,500 acţiuni reservate foada-torilord. Subscripţiunea va fi deschisă In filele de 4, 5 şi 6 Martie st.v. au. cur. la 10 ore de dimineţă până la ore sera, pentru suma de : Şepte mii cinci sute, No. 7500 acţiuni iu vaiore nominală de 200 lei în aurii, fie care acţiune. Preţuia de emisiune ala acestora acţiuni s'aO ficsata la lei două sute trel-fjecl 230 In aurfl de acţiune. Sub scripţiunea va avea loca: în Bucurescl la d-nil Chr. L. Zerlendi, strada Smărdan, M. Germani şi fir, strada Smârdan; fraţii Al. H. Elias, piaţa Sf. George; In Iaşi, la d-nil I. Neusehotz şi comp. şi A. M. Bykc şi fiii. Subscripţiunea se va face printr’o declaraţiune către menţionatele case de Bancă şi prin depunerea vărsănifintuluî ficsata mal josa. Subscriitorula va primi o recepisâ conţinândO nuindrnlfl acţiunilorO subscrise şi ala banilorQ. depuşi. Aceste recepise vorQ fi preschimbate In titluri provisoriî nominative de 1, 3, 5, 10 şi 20 bucăţi acţiuni, îndată ce ConsiliulQ de admiuistraţiune va fi făcuta repartiţiunea. Ydrsămfiutuia sumei de 230 lei se vă face In aur Iu următorul moda : In momentula subscripţiunel, 50 lei; îndată dupS repartiţie, adică la 15 Mantie, 30 lei, (dupd care plată se vorfi llbsra titlurile provisoriî); la 1 Aprilie a.c. 50 lei; ia 15 Aprilie a.c., 50 lei; şi la 5 Maia a. c. 50 lei DupS ce se ra fi efectuata ultimnla vSrsământfl, titlurile provisoriî no-inative se vorfl preschimba în acţiuni definitive la purtătorii. Decă subscrierea acţiunilora va trece peste suma destinată pentru emisiune, repartiţiunea ra fi făcută în proporţiune cu acţiunile subscrise. Subscrierile pân<5 la (10) fiTUC!AII>E, de limba germană şi de II liiUf iAJVilUfr piauo. dispuuându de câ-Slte-va ore libere, doresce a mal găsi şi alte lec-”ţiuuî în specialitatea sea. A se adresa administraţia acestui ZiarQ. jf^g albe şi Jeamaica de la celebra cas-Eggens şi Franke din Brema, singurele apreciate de publiculfi cunoscători;, se află de vendare în Bu urescî: En gros la d-nil Mo-roianu & C., G. Ion scn & C., şi fraţi! Crezoinu. Ea detail la d nil Carol Ghersabeck, G. şi V. Pencu, D. Martinovicî, I. Kosman, D. G. Moceauu, P. Barbulescu, V. I. Racovitz-t. Păun Popescu, L>. Theodoru, 1. Colţescu, fraţii E. Duro, D. Staicovicî, în Craiova la d-nil Părvau N. Rădulescu, G. S. Furtunescu, J. G. Popovicî, N. Ştojanovicî, I». M. MihSileanu, şi Avram iovanovicî, etc. Represintaute pentru România : H. WARTHA, Comptoir : Strada Diurnei. No. 5. Doctorala NEGURA întorsQ diu străinătate, locuesee în propria sea casă, strada Colţea No. 35. Vis-â-vis de Primărie. Con-sultaţiunî diminela de la 9—11 ore. ADMINIŢRATORII BISERICEI ARMÂŞE3TI ANUNCIU In diua d- 4 Aprilie viitorii, se va ţine licitaţie pentru darea în antreprisă următdrelorO lucrări c* suuttt a se face în comuna Amăgeşti de lângă Urzicenl, adică : 1. Reparaţiile necesarii bisericel Armijăştl, chiliile bisericel ji împrejmuire! de zidd a eurţe! bi-sericeî. 2. Construcţii din noa : Locala de zidă masiva pentru scolă primară cu patru clase şi locuinţele profesorilorQ, precum şi împrejmuirea cu uluci a curţii scdlel. Do it-oril, care voescQ a se însărcina cu aces'e lucrări pota vedea şi lua cuno3cinţe de planuri, d«-vise respective şi condiţii de lucrare la Ctitorulfi şi administratorula bisericel, d. lordache Zossima, In Bucurescl, Calea Şerban-Vodâ No. 109, unde se va ţine licitaţia auuuciată, iar pentru a fi admişi la concurenţă, voru fi însoţiţi de garanţii în regulă. La 20 Martie va eşi ANUARIULU GENERALII AL ROMÂNIEI pentru 18 8 2 700 pagine. — 20,000 de ad> esc In Bufuresi-I şi în judeţ*: Preciola 10 lei.— A se adresa : Sîrada Polonă No. 70, in Bucurescl. (pmm înrriiiiTiiîimiffîniiftiiiiiTtTTin MALADIES de POIIViHE Tote pers6nele cari sufer de maladii de pept, precum ettarrhtt, phihitia, guturaiuri si tusec invechite trelue ia întrebuinţeze SIROP D’DÎPOPilOSPniTE m CBAllî ii GRIMAClî k Vn ndi°aa la i'i-nnietar1' în s*’a ip PiirTiă«*cr"ţ Nf'. 8ft ssmseswt I’IIOSPIIATE UE KE15 al lui LERAS, Fharmacist, doctor in sciinte, Ia Paris Perul face parte in'eprani? din sânge. Găad'i «Iu dispare, slăbiciunea li tp'-din ce in ce; fa^u dc'':Qe nalida, poftade mănears dispar* ni-sHaKel*1 si nerda colorc.i îiimrallă. Hapurile, prafurile, dragcunle ru basâ de feru, inlrebuin(ate pentru a 1« reconftlltii. au niaral» inconveruenlu a conline fcrulfi in stare nosolubili. d'a da ferâ unui etomachu I ’j ' bc|n ivO pentru a Iu disolva da provoca constipaliune ei adces»e a negri dimii Pbospbatul de_ fer solubil al im Leras nu possedă aici unuiu din accţli ioconvenienji rle iinu litpiidu limpide, f5ră guetu si ftîră inu osu. c»re. afară din fc-ti, conjine alemen-ulu phospbat . pnnop.Li regenoraioriu alu usseloru, Elu produce e/Tecle minunate, in iele caşurile utid; exista jnsărăcirea sângelui, curarisscsce colorile palide, \ larnp.lr ?> durerile de slomacbu. inlesnesce desvoltarea fetelorQ tinere 1 eciilac.săsă lucrarea menstrualiune" si face se dispare pota albă. Dccosnu m priucinilele pbnrmaciT Bucuresd.—Tipografia Academiei Române (Leboratoril Români) Strada Academiei 26 www.dacoromanica.ro JOUI, 11 MARTIE 1882. In BncurescI şi districte numernln 10 bani. ANlJLO XII. Nr. 2952 \ a hm "tfl Preţnl abonamentului: pe'an 24 lei, pe 6 luni 12 lei, pe 3 luni 7- leîj în districte: pe an 30 lei, pe 6 luni 15 lei, pe 3 luni 8 lei. Orî-ee abonamente ne Însoţită de valore se refnsă. Abonamentele se face numai la 1 ţi 15.a fle-căreî luni. DirectorB: I6n C. Fundescu. Pentru abonamente reclame şi anuncinr^ a se adresa la Administraţiune. STRADA NOU-A îNr 8. Pentru Prancia : la Societe Havas, Laffitc Comp, ‘t Pentru Austrie şi Geimania, numai Ia Adolf Steiner 8, Place de la Bourse, Paris. , Hamburg. (Germania de Nord). Pentru Anglia : la d-nul Eugene Micoud, 81 Fleet < Pentru Ungaria la d-nulu Moritz Wiets, în Buda-Street, E. C. Pest, Servitenplatz. Preţulfl annuciuriloru : linia mică pe pagina IV, 25 bani, reclame pe pagina III, 1 leu, pe a II, 2 lei şi pe a I, 3 lei. Pentru rubrica, inserţii şi reclame, redacţia nu e responsabilă Epistolele nefrancate se refusă şi articolil uepublicaţl se ardă. Administratorii : I6n C. Fundescu. SCIRI TELEGRAFICE I8et> | 1 sil'1 ^ (Serviciulu Şiarelorfi streine) Paris, 20 Martie. — Pentru serbarea comunei s’aQ daţii erî 22 banchete, la care aB luata parte 4000 persâne. S'aa ţinuta discursuri provocatâre. Mai esaltată de câta toţi a fosta Louise Michel, care declară că, deca va mai veni o dâtă comuna, atunci ra arde fără milă. Petersburg, 20 Martie. — Semnificarea pe care (JiarulB Golos o da alaltă-er! visitei comitelui Wol-kenstein la Berlin, este declarată de ne-esactă in 6a-zetta de Petersburg (germană). Ensuşi Golos regretă că a publicata uuQ articolQ îotemeiata pe o scire falsă. Şoviniştii slavo-fili aB începutB să dea napoi. ChiarB bombele lagărului din Moscova, îndreptate contra Austriei, devină din ce în ce mal slabe. Se caută o nouă ţintă. Novwje Wremja îndemnă pe Turcia să nu aţîţe nemulţămirea Rusiei, căci pâte ’şl va plăti prea scuma prietenii; Turcii se jâcă cu propria ei esistenţă cânda descâptă ura Rusiei. piaruia Golos publică astăzi o foiţă a unui baron din provinciile baltice, care atacă afirmaţiunee, generalului Skobeleff, cuma că vrăşmaşii Rusiei sunta nu numai germanii din afară, ci şi germanii ruşi. Berlin, 20 Martie. — Tocmai acnmu se află că ambasadorulQ rusa, d. de Saburoff, a esprimatB fadă cu principele de Bismarck părerea de răB a Cza-rulul despre discursuia ţinuta de generalulfi Skobeleff, dâră in acelaşi timpă d. de Saburoff a adăogat, că posiţiunea generalului Skobeleff în armata rusâscă este d’o ast-fel de natură, în câta guvernul trebuie să ţină sămă de dânsa. Acăstă declaraţiune echivocă n’a satisfăcuta pe nimeni pe aici şi, cu tdtă cores-pondinţa cordială a ambilora monarchi, relaţiunile cu Rusia devină din ce in ce mai încordate. Alexandria, 20 Martie. — Trupele devenite libere prin potolirea răscâlei din Arabia, vora fi întrebuinţate pentru ocuparea Egiptului. Se vorbesce că ensuşi KedivulB aprobă intervenirea turcâscă. Fraga, 20 Martie. — Se telegrafiază următârele din Viena farului Politik : «Este uufi faptB posi-tivB, că ideia de Congresa pentru regularea definitivă a relaţiunilorfi de Stata şi economice ale pro-vinciilorfi ocupate de Austro-Ungaria, este împrăştiată cu mare furie prin cercurile diplomatice. Pentru acăstă ideiă, în privinţa căreia domnesce o deplină înţelegere între Rusia şi Englitera, arfl fi câş igată deja şi Francia. Ca puncta de plecare pentru nego-ciările oficiale, s’a alesfi momentulfi în care Austro-Ungaria, va începe să esecute pe teritoriulfi herze-govineanfi fortificaţi uni permanente. Contra ideii de CongresQ este în acţiune o contra-mină diplomatică, care caută resolvarea cestiuniî bosniaco-berzegovi-nene, pe basa unei nuoi şi separate înţelegeri între Austro-Ungaria şi Turcia, pentru-ca astfl-felQ, pe calea unei cedări de bună-voiă a provinciilorB ocupate de Părtă către Austro-Ungaria, să se facă unu fapta îndeplinita îa corporarea lorB la monarchie, fără violarea literei şi chiarB a spiritului tratatului de la Berlin. Este fărte lămuritB că aceşti duoi curinţî s« peră întâlni intr’anQ timpB fărte apropiata. Lesaberg, 20 Martie. — Se telegrafiăzâ din Petersburg că ministrulB Radonicî a sositB acolo cu o misiune specială a principelui Muntenegruluî. A se vedea ultimele scirl pe pagina 111 BUCURESCI, 10 MARTIE Unfl articolQ din Fraternitatea, foia in-tereselorQ evreesci, intitulata «evreii faciă cu industria naţională» combate proiectuIQ d-Iuî Aureîian votatQ de Camere pentru îucuragiarea industriei naţionale. Şi cari suntfl motivele pe cari se basâză numita fâiă spre a se ridica In contra unei măsuri găsită de către mal întrega naţiune română ca cea mai folositâre pentru intere-sesele ei ? Evreii caută se arâte că se ocupfl de interese generale cândfl combatfl industria naţională. «A lua braciele de la câmpQ, se fnsură cu o tată din patria lui, a-nume Elisabeta Zimmer, cu care făcu 7 copil, dintre cari celă mai în vârstă aZI este de 25 ani, ş celă mal tângră de 9 ani Căsătoria nu fu din cele mal fericite. Elisabeta se îmbăta adesea şi ’şi ocăra bărbatulă, care, pentru a’şl uita necazurile, se dete şi dânsulă la beţie. In 1870 plecă în ţâra lui de unde se fntârse în Fraucia după încetarea resbelulul. Căsătoria dură cândă bine, cândă rgă, pâng în 1881. La acestă epocă, perechia Schombert se afla fn-tr’o aşa de mare miserie, în câtă proprietarul Q la care şedeaă fi dade afară, din cau3ă că nu plătiseră chiria. In acea Z> femeia Schombert întâlni pe ună 6re-care Bouton de la care ceru împrumută câţî-va franci. Acesta mişcată de nenorocirea el, nu numai îl oferi suma cerută, dâră âncă îl procură ună a-dăpostă în modesta-! locuinţă. Elisabefa primi propunerea şi părăsi fără nici ună scrupul ă pe bărbatulă el, care rămase cu cel mal mici dintre copil. Nu trecu multă ânsă şi trimise şi pe aceştia Iul Bouton, care-I primi. Precum se vede, Schombert luase lucrurile filo-soficesee şi de sigură, acâstâ situaţiune ară fi durată pentru eternitate, dâcS n’ară fi fostă scosă din postulă săă, din causa beţiei. Aflându-se ast-felă pe drumuri, şi fără nici ună miZlocă de existenţă, Schombert visitâ pe Bouton care ’lă primi fârte binş şi ’lă invită de mal multe ori la masă. Acesta se petrecea pe la 20 Noembre 1881. Din nefericire Schombert visita prâ desă pe Bouton, care nu putu sg nu.-I observe acâsta, şi-I Zise Bă ’şl tâ nevasta sâă sg o lase la elă. Schombert preferă mal bine să o lase. Atunci Bouton fi propuse sg-I dea o declaraţiune în acâstă privinţă pe hârtie timbrată. După câte-va esitărl, Schombert refusâ. EI se despărţiră fără nici o animositate. In diminâţa ^ilel de 24 Noembre trecută, bărbatulă se duse iâră să ’şl vâZă nevasta. Ea nu era a casă. Se mal reîntârse dupg câte-va ore şi ârăşl n’o găsi. Câudă află că a fostă căutată de bărbatulă el, Elisabeta alergă la dânsulă. Uşa locuinţei lui din strada Maitre-AIbert, era intvedeschisă, dâră camera fiindă întunecâsă ea nu ’lă veZu. — Nu. esc! aici? întrebă ea aşeZându-se pe pată. Schombert eşi d’o dată din loculă unde se ascunsese şi cu ună toporă în mână lovi pe nefericita în capă, care imediată căZu fără simţiri. Asasinulă creZendă că victima sea, propria Ini soţiă, n’a murită âncă, luă ună cuţită şi tăiă cu totulă capulă nefericitei. Dupg ce termină acâstă barbară operaţiune, ’şl sterse mâinile, plină de sânge, şi plecă. Iu cale, se întâlni cu copiii lui, cărora le dede bani şi-I sârutâ. Spre sâra, pe la 8 ore, se duse la comisia din apropiere şi spuse că ’şl omorî nevasta. Comisa-rulă, veZându-lă atâtă de liniscitu, Tu creZu nebună, dâră ducendu-se la facia locului, găsi în a-devgră pe socia lui, trântită pe scânduri, fără viâţă. Adusă înaintea juraţilorâ, elă afirmă crima şi declară că voia sg scape de nevasta lui, care avea o purtare rea. Advocatulă sâă ceru .circumstanţe atenuante în favârea acusatulul. In urma unei scurte deliberări, juriulă respunse afirmativă şi primi circumstanţe atenuante. In consecinţă Schombert fu condamnată la muncă silnică pe viâţă. ULTIME SCIR1 Serviciulă particulară ală «TELEGRAFULUI» (Agenţia Havas) Petersburg, 21 Martie. — Ună mare prânZă de gală va avea locă mâine ia palatulă imperială pen- tru a serba a 85 aniversare a nascereî împăratului Guillom. Cairo, 21 Martie.—O ambasadă abysiniană este asceptată aci pentru a regala îa ună modă definitivă frontiera între Nubia şi Abysinia şi să se ocupe de înfiinţarea de consulate egyptene In acâstă din urmă ţâră. Camera Notabililoră va termina prima el sesiune Duminică 26 Martie. Viena, 21 Martie. — Se scrie din Belgrad către Corespondinta politică că d. Gondowicî, ministru ală lucrăriloră publice, a demisionată pentru că consiliulă de miniştri a decisă, contra propunere! sâle, sg esecute nouile căi ferate sârbesc! în regiă de către Stată. Din parte-I, d. MijatovicI a probată asemenea imposibilitatea de a esecuta aceste lucrări în regiă. Praga, 21 Martie. — Cele două Z*are> Prager Abendblatt şi Politik desmintă cu totulă scirea care tinde a face se se crâZă că puterile occidentale aă intenţiunea să reguleze situaţiunea politică a Bos-nipl printr’ună congresă europeană. Nu se scie ni-mică în cercurile nâstre politice nici despre acestă pretinsă congresă, nici dâcă a fostă cestiune la Viena sâă Constantinopol în privinţa unei înţelegeri separate pentru a regula situaţiunea politică a aces-toră două provincii ocupate. (Serviciulă de alel, şedinţa s’a -rădicată şi dd. senatori aă trecută în secţiuni. www.dacoromanica.ro 4 TELEGRAFULU CASA DE SCHIMB TOIMI-A. TACIU No. 60. Strada LipiscanT, No. 60. Pe $ioa de 10 Martie 1882. 5 °/0 Renta amortibilâ. . . . 5 °/0 Renta Română . .. . . 6 °/0 Obligaţiuni de Stată. . , 7 °/0 Obl. căii. fer. rom. Regale 6 °/0 Scris, funciare rurale . , 7 °/0 » » urbane . , 8 °i0 Imp. municipală . . . , Casei pens. 800 1. , Uump’ 88. 88. 97. 100. 100.8/* 99. 101.‘/î 220. 29. 300 1880 92 vănu. ii 12 ‘/, °l O Impr. cu prime Buc. (bil. 20) 1. Acţiuni «Dacia» ("500 1. buc.) Acţi. Băncel Naţion. Rom. . Scris. fonc. urbane 6°/0 . . . Obligaţii oşite la sorţi 6°/0 Obligaţii de StatO . . . i 6 °/0 » Căiloră fer. rom. Regalei 8°/0 » Domeniale .... 8°/0 » Municipale 8°/0 . . Renta amortisabilă Cupoane De Renta Română exigibilă . . » Obligaţii de Stată 6°/0 . . » » Căile fer. Rom. Reg. » » Domeniale exig. » » Municipale .... » Scrisă, f. rur. şi urb. exig. Diverse Aură contra argintă............i * » Biletele Hypotec. .Jl.s/8 °/0 » » » de B. N. a R.' Fiorini val. Austriacă.... 210 Mărci germane..................123 Bilete de bancă franeese . . . 99V2 Cui sulă din Viena 21 Martie. Napoleonulă................ 9535 Ducatulă....................... 562 Cnr8ulil din Berlin 21 Martie. 6°/0 Oblig, căiloru fer. rom. noi 100.30 8°/0 Oppbenheim...........109.80 Cursulâ din Paris 21 Martie 89. 89. 98. 101. ' 101*/* 100. 102 '/, 230. 30. 305 1400 93 5°/0 Renta română , 8°, 88 75 0 Oppbenheim............. Cursulu Londra 21 Martie 8°l0 Oppenheim 7°/0 Stern. . Schimbă Viena Ia vedere . Berlin la vedere. » 3 luni . Paris la vedere . » 3 luni . Londra la vedere. » 3 luni . IV/o 212 125 100 */2 FI. » Mărcî > . Franci Un profesor de limba italiană, do-resce a preda lecţiunî de limba italiană cu ună modă fdrte les-niciosă pentru a putea învăţa cine-va. Doritorii se pot a-dresa la adm. Ziarului Telegrafulă. Une Tblanchis-seuse recoit des cotumandes concer-nant le la vage. VECINICA FRUMUSEŢE A PELEI OBTjNUT* PRIN USAOIUL f ÂRFUMERIEI OR1ZA r© CREME-O RIZ A« llî'isseurdeplusieurs^l #11E stHONO^ Indulceşce şi albeş-ce PELEA, ii dă transparenta şi frăgezimea tinerelei. Ea preservă obrazul de părlălă şi de sbărciluri. ?*T0UTt5 IfS uepoait principal: a lui L. LEGRAND, Furniisorul Curiei Ruisiei IORIZA LACŢE LOJIUNE EMULSIVĂ Albeşceşi recoreşcc peltea, Taco sădispară, dis.-Iruge pislruele. 'SAVONOR1ZA i Dupe doctorul [ O. Hevf.il, eel maidulr.e pentru pele. ESS.-ORIZA &0RIZA-LYS Parfume noxei adoptate de fashlune. Oriza-Powder Pulbere flori de Orez Aderează pelei şi ’i dă califeala persicei. lamt-î " Plus de Telntures Progresive p.cheveux blanc Pentru a reda j | dcindatăPerului I i şi Barbei culdreal ■ Iar naturală inţ J I6lr. nuancirlr. L2p7rae SiHONORf n Ji'J Mu este trebuinţă de e ffilspSlaeapnlneci inainlenec: I S }Sj; după- Applicatiunesimplă. [ ^ ţîgResultat immediat, — «* 1 ' 'înltăţei. Re clătii în tăere două păduri din comuna Pietrogem, judeţulă Mus-celă plaiulă Nucşărel, în depărtare ca la 30 chilo-metre de gara Piteştii, dramă practicabilă şi şosea cea despre apusă cale 1,000 pogăne, conţine, ste-ja I de dăge până la traverse, anini, fagi şi alte le e pentru blănî, chiristele şi rotâră; cea despre răs 'tă numită Sâlbişă cale 700 pogăne de aceiaşi calitate de avburî. Amatorii se potă înţelege cu pro-pietaru în comuna Pietruşanî săă în Câmpu-lungă. DEJUNUL IGIENICI Persanele slabe de pept şi de stomac, cum şi cel care suferă de o digestiune grea vor găsi RACAHOUTD-luîDelangrenier din Paris un dejun forte agreabil, forte uşor a digera şi forte întăritor cari pOte înlocui cu totul şocolat şi cafea. — Reputaţiunea acestui aliment este justificată şi aprobată de membrii Academiei franeese, cari aii constatat proprietăţile tonice şi nutritive a acestui aliment şi ’lu recomand Ia convalescenţi, Ia copil şi persanelor delicate Depou Ia tpte lamele din România La 20 Martie va eşi ANUARIULU GENERALI) AL ROIMLA.IN'IIEX pentru 18 8 2 - 700 pagine. — 20,000 de adrese In Bucurescl şi în judeţe Preciulfl 10 lei.— A se adresa : Strada Polonă No. 70, în Bucurescl. I itfâN. '< fcîîEA I'tL.V'F. VI OLA farjumem KADSURA Săpun............. KADSURA Extract........... KADSURA Oliu.............. KADSURA Apă de toiielă.... KADSURA VIOLET Inventatorul SĂPUNULUI REGAL de thridage PARIS, 22S, Rue St—Denis, PARIS Si In t6te Parfumeriele. AVISU D-loru ARHITECŢI PRIMA CALITATE DE i.ctHo! VARtJ ALBC de la FURNICA din Sinaia şi VARO hydraolicC De vOmjare cu preţurile cele mal moderate Doritorii se potQ adresa la d. A. Lin* deniberg, Calea Victoriei No. 35 şi la Deposittt lingă gara Tirgoviştea. N ----------- r DSI’NTE SI OLIMI rSi .1&K7 queururl, rosoglil, mastică , romuri, rachiu, ţuică, cognacurl, vermuturi, oţetii, etc. de la celebra casă Ed. Schotz din Brănn se coraisionăză cu preţuri şicondiţiuul favorabile Iad. H. WARTHA, representantelenostru, comptoirul str. Dămneî No. 5. DE ÎNCHIRIAT SI DE VINZARE Două perechi case, una compusă din 6 camere şi dependinţe, iar cea-l’altă compusă din 3 camere depen^ dinte şi pivniţă totă în aceiaşi curte. Doritorii care vorfi bine-voî a le lua cu chirie săă a le cumpăra, se voră adresa la proprietară în Dealn Spiri, Strada Seneca No. 4, de la grădina lia de 4 Maiă a-nulă curentă îa Bucurescl la cancelaria Epitropiel din curtea bisericei Domniţa Bălaşa, Calea Raho-hel şi voră continua în trite dilele de lucru, pgnă se va termina arendarea tutuloră moşiiloră. Condiţiunile cu care se arendeză menţionatele moşii se află publicate în Monitorulu Oficială No. 268 de la 3 Martie şi se potă vedea în broşuri atâtă la cancelaria Epitropiel câtă şi la primăriile comunale de care aparţină aceste moşii. UIHÎI)î FUUIII DE se f Iii Ulii V JuUllI află de yănZare numai cu 15 lei vadra la d. Păun Popescu, banul Slătari. RENUMITA ALIFIE ! M VIDARE S Coengiopulo. Acăstă alifie a vindecată cangrene, L răni vechi de 20 ani precum şi rana numită Cer-cengea, în fine orl-ce rane, cunoscută de cel mal renumiţi doctori al capitale. Se găseşte de vănZare la magasinulu d-luî D. Georgescu, strada Lipscani, No. 27.—'Acăstă alifie se dă gratisă săraciloră însă ladomicilinlă mcă propriă, strada Speranţei, No. 28. Maria Coengiopulo. ÎNCHIRIAT de la Sf. George, o casă în centrală oraşului, strada Pătraşcu-Vodă, No. 8, sub. Sfântu George noă. Doritorii oe voră adresa la No. 30 strada Colţeî. Lemne d« vândare la vagonfl şi cu stînjenu, precum şi cu 1000 de kilograme tăete despicate şi aduse la domicilia pe precinrile obicinuite. Adresa : G. PETRESCU, str. Fortuni No. 6 (lingă Biserica Caimata). RP de limba germană şi de iiCl/F LuvilIiL piano, dispunăndă de câ-te-va ore libere, doresco a mal găsi şi alte lec-ţiunî în specialitatea sea. A se adresa administraţia acestui Z'ai'S- 0 PIUiIIAFABIUCAARAMbeCAFEA Calea Văcăresc!, No. 7, Itnşră brutăria Ochî alb! Ucu celebru şi de peste patru-Zecî onî, fabricant de Tfc AiiITI)I albe şi Jeamaica de la celebi*a cas-illr jjUtil Eg&ers §' Franke din Brema, singurele apreciate de publiculă sunoscătoră, se află de vănZare în Bucurescl: En gros Ia d-nil Mo-roianu & C., G. Ioncscu & C., şi fraţii Crezoinu. Eh detail la d nil Carol Ghersabeck, G. şi V. Pencu, D. Martinovicî, I. Kosman, D. G. Moceauu, P. Barbulescu, V. I. Racovitza, Păun Popescu, D. Theodoru, I. Colţescu, fraţii E. Duro, D. StaicovicI, Cafea din Aţabia, angajată numai pentru acest scopă, în Craiova la d-niî Părvan N. Rădulescu, G. prepară cafelele cele mal fine şi mai alese şi se reco- S. Furtnnescu, J. G. Popovic', N. StojanovicI, D. mandă onor. publică amatoră de cafea bună şi cu gus-tulă adevărată, neamestf cat'i cu substanţe străine vă-tămătăre sânătăţsl. Socotindii-no numai uuă mică profită pentru a face consumaţii mari, le viideruu cu preţurile urmă tăie: Cafea Moca prăjită 6 — „ „ măcinată 6 — Calea Rio II, fin pisată o — , > 111, fin pisată 2 40 Cafeaua se vinde pe loeă comptată şi fără varia-ţiuni de precinrL S. TRaNDAFXRESCU. Caf. Rio I fin bobe pr. ul — , » măcinată „4 — Caf. Mart. fin prăj. . 4 80 . » măcinată „ 4 — SIROP DE RÂIFORT 10DE de GRIMAULT et Cle Phartrinaşti In Paris _____ . _ t Dfi DOUa. UKCÎ aNNÎ ACESIII MKDICaMENTD DA HESULTaTKDK CELLE MAI REMaHCaWLB IN MALADIILE COWILOHU PENTHu 1NLOCUIRKA OLElULUl DE FICaTU DE MOKUNU 81 aLU SlftOt'tJLUt aNTIsCORBUTICU EIu este suveranii contra intărirei si mflainatmnea giunJiYirnmTniimnmiTrtnfTrn tmoi47.". ţ CAPSULE GRIMAULT & C CU MATICO GRIMAULT & CP*, Pharmaolşţl 8, RUX VTVTENVE, JARIS Resultatu infailliblâ in tratamentulQ gonoirheo , fără a osteni stomacbulu dupe cumă face, t6tr Capsulele cu copahu liquidu. OepoaitU in principalele Ph&rmaciî. umuSMomuimsmmimi Rurureecî.—’îipografi» Academiei Bomâne (Laboratorii Români) Strada Academiei 26 DE VfNDARE Hârtie maculatură cu 1 fr. ocaua. A se adresa la Administraţia acestui tfiarfi. www.dacoromanica.ro 3 H VINERI, 12 MARTIE 1882. în BucnrescI şi districte nmnerniu 10 bani. ANNULtî XII, Nr. 2953 r Preţul abonamentului: pe.an 24 lei, pe 6 lunt 12 lei, pe 3 luni 7 lei; tn districte: pe an 30 lei, pe 0 luni 15 lei, pe 3 luni 8 lei, OrI-«o abonamente ne Însoţita de v&lâre se refusă. Abonamentele se face nmnal la 1 şi 15 a fie-căreî luni. Directorii: Irin C. Fundasou. Pentru abonamente reclame şi anumiurî, a se adresa la Administ,raţiune. STRADA NOUA Nr 8. Pentru Francia : la Socicte Havan. Laffitc & Comp, ţ] Pentru Austria şj Ge:mania, numai la Adolf Steincr 3, Place de la Bourse, Paris. ’ Hambarţ;. (Uerm»nia de Nord). Pentru Anglia: la d-nul Eugene MicouA, 81 Fleet p Pentru Uugaria la d-nulu Moritz Wiets, în Buda- Street. E. O. I! Post., Servitenplatz. Preţnlu annnciuriloru : linia taica pe pagina IV, 25 bani, reclame pe pagina III, 1 leu, pe a II, 2 lei şi pe a I, 3 lei. Pentru rubrica, inserţii şi reclame, redacţia nn e responsabilă Epistolele nefrancate se refusă şi articolil nepublicaţî se ardă. Administratorii : Irin C. Flinde8CU. SCIRI TELEGRAFICE (Serviciul!! fllarelorS streine}! Triest, 21 Martie. — — In Salmanuovo, la fruntaria austriacă, s’aQ întâmplată în aceste din urină (Jile turburărf seridse. ConsiliiHa cornii-ala de acolo1 desbătu la 17 Martie unQ proiectă în privinţa unei legături de drumB de ferii între tjdine şi Sal-manuovo. FjindQ-că majoritatea consiliului comunală respinse o otărâre care aproba acostă construire, mulţimea poporului ameninţă pe acel consiliarl comunali cari votaseră în contra şi de aceea trebuiră sg fie însoţiţi de carabinieri pe la casele loră. A-I-altăreri. Duminecă, turburările se repeţiră. Ferestre fură sparte cu petre şi armata trebui s§ Intervină. Aă fostă arestate două-decî persdne. Gataro, 21 Martie. — Ministrulă reşedinţe rusă Jonin, care, în urma unei chemări prin telegramă, s’a.dusă Joi de la Ragusa la Cetinje, s’a reîntorsă astă-iJI la Ragusa. Berlin, 21 Martî6. — National Zeitung anunţă de prin cercuri parlamentare despre nisce cuvinte jlişe de principele de Bismarc-fc, cum că elă nu p<5te pentru momontă sg se ocupe multă cu afacerile interiore; tată vremea şi forţa ce ’î-a mal rămasă, trebuie sg le reserve spre a apăra pacea curo penă deturburărl. Se observă că presa conservatare chiară şi după domolirea diarelor 1 rusesc! îşi urmeză limbagiulu iei ceî&\aspru contra Rusiei. Astă-felă «Kreuzzritung» scrie iirfnătdrele : «Acesta dovedesce că aceste organe nu fluerâ de câtă din grdpă. Suntemă porniţi a trage conc'usiunea că şi sgomotulă loră contrariă era numai ună ce arangeată. Astă-felă dără avemă a face cu o orchestră care, după bătăile tactului, esecută cândă musică de resbelă, cândă mu-sică de pace. Cine garantăză deru pentru cânteculu pe care ’lă va începe mâine?» fiaiuz, 21 Martie. — piardă lsradită anunţă tatr’jina numără estraodinară că Czarulă, cu tate stăruinţele comitelui Ignatieff, a refusată să aprobe otărfrile comisiuneî d’a isgoni pe evrei de prin ora-6^ ofial mici. P»ri8, 21 Martie. — O telegramă adresată de ună diplomată francesă din Petersburg către ună funcţionară superioră de aici, anunţă că în contra Clarului se pregătescă lucruri mari, deca nu vji declara resbelă; chiară şi lumea conhercialâ îndemnă la acăstâ soluţiune, de vreme ce, din causa nesicu-ţanţel; eomerciulă stagneză cu totulCi. Deca Czarulă nu va voi să urnirze partitulă resboiuluî, apoi va trebui să abdice. Cimntulă este numai contra A ustriel. JViena, 21 Martie. — Faciă cu soirea că prin cercurile diplomatice se împrăştie cu multa zelu ideia unul Congresă în scopulă d’a regula în mod definitivă posiţiunea Bosniei şi a Herzegovinei, se afirmă cu sicuranţă că acesta plană nu s’a ivit de câtă în discuţiunea ţjiareloră şi nu s’a discutată diplomatică nici în modă oficială nici ne-ofieialu. De asemenea este ne-esactă că Austria a făcut demersuri pe lângă Pdrtă spre a dobândi cedarea de bună-voie a provinciilorD ocupate. Londra, 21 Martie.—Ună corespondate al Ziarului Times a avută o întrevorbire cu capulu in-surgenţiloră din Eb-rzegoma. Corespondintele fu salutat ca represintante ală englesiloră caii au sim-patisat în totă deuna cu luptătorii pentru libertate de prin tăte colţurile păme îtulul. Europa nu cundsce mişcarea slaviloră de Sud, caii nici nu se gândesc măcară la o dominaţii!ne rusescă, de şi el suut recunoscători ruşiloră pentru ajutorulO ce le-a dată spre a-şl dobândi libertatea printr’o revoluţiuue sâu-gerăsă. Dăca Austro-Ungaria va reuşi se îngenunebe pe slavii de Sud, atunci ea va deveni o mare slavă şi ară putea să ajungă a fi o spaimă pentru Europa. Slavii de Sud aă simţiminfe pacînice şi ceră o ab-so’ută independinţă, şi âncă şi mal multă, o confe-deraţiune de la Adriatica până la marea Negră, a- vândă ca apărători flota Englitereî şi a Francieî. Acâstă confederaţiune o va protege Englitera, şi atunci acestă putere îşi va ave asienrată drimuilă spre Indii. Times dice : Chiară deca Austro-Un-garia a comisă greşeli în nuoile provincii, totuşi Europa uu’î datoresce de câtă -recunoscinţă. Nici o putere n’a făcută Europei servicii mal mari ca cea aiistro-ungarăi Geruiania nu pdte de câtă se mul-ţămescâ Austro-Ungarieî, că împedică isbucnirl pan-slaviste. Englitera are celă mal mare interesă d’a mănţino pacea generală; ea trebuie să privescă proiectele sud-3lave ca ne-esecutabile, de vreme ce nu se pirite croi o naţiune din grăineţli de nisipu; trifce puterile ară fi ostile unul asemenea proiectă. De şi englesil compătimeseă pentru miseria actualei ge-neraţiunl a slaviloră de Sud, totuşi nu potu să ia tdtjl vina asupra loră, să înctirageze fantome, care nu ară putea vindeca reală. Petersburg, 21 Măr ie. — încoronarea a fostă otărîtâ în modă definitivă pentru luna lui August. O schimbare a termenului n’aru pu’ea să albă loca de câtă numai din causa sănătăţii împerătesil, care va trebui să nască în Maia său Iunie. Berlin, 21 Martie. — Kreuzzeitung şi cu tate acestea îl va fi peste putinţă Adunării deputaţilorfl s6 termine votarea tutorO acelora proiecte de legi cari trebuiescQ votate în actuala sesiune şi cari suntft de cea mal mare însemnătate. In prima liniă sunta bugetele, apoi proiectele pentru tocmelile agricole, pentru alegerea magistraţilor!!, pentru rescumpăra-rea liniei ferate Cernavoda-Oonstanţa şi altele. Este vădita că deca arfl fi ehianl numai aceste proiecte de legi şi totQ Adunarea de-putaţiloril u’arQ avea timpulă materiala ca să le voteze ; prin urinar - d-nil deputaţi vor trebui să revină şi dupS serbătorile Pascilorta. Tdte proiectele despre care vorbirăm': mal susO, sunta de o mare însemnătate şi ne-amO ocupata de ele. Este Snsd unuia despre care n’ama mal vorbita de multa şi care, jn-decânda dupd graba ce Camera a pusa d’a trimite raportula îa privinţă’l la ţipară, spe-răiml că va veni in curânda în desbaterea A -dunări'. Acesta proiecta de lege este relativa la alegerea magistraţilor. Nu cundscemă âncă raportulQ şi proiectata presintatO de majoritatea comisiunii însărcinată a’la elabora ; ceea-ce scimO SnsS positiva, este că acestă majoritate s’a otărita pentru alegere. Acesta este şi punctata principala pentru noi. Deca susţinemO acesta proiecta ala maio-ritâţil comisiunii, n’o facema nici de cum din spirita de partita, căci nici nu p6te să fiă vorba despre acesta aci. Ceea-ce voimO noi, este ca magistratuta să înceteze o dată pentru totă-dd-una d’a mal fi la g aţia cutărul sea cutărul ministru; noi voîmO ca ehl să depîndă de naţiune. Despre chipulQ cum vorfi avea a se face aceste alegeri, nu putemQ cu şefulu partidei panslaviste din Serbia d-lă RisticI ne arâtă, într’ună limbagiă diplomatică bine înţelesă, ilusiu-nile do adl ale poporului Sârbescă şi Mnntene-groanăj «Despre proclamarea regatului, d-lă RisticI s’a pronunciatu în inuli,? privinţe cu totulă altă-felă de câtă partisaniî săi, cu cari amă vorbită ieri. Elă nu este de părerea că s’aă grăbită cu proclamarea regatului, ci desaprobă înţărcarea. Decă era elă ministru astă primăveră, îndată după proclamarea regatului română, făcea acesta pasă.  fostă pagubă, Cse d'T că s’a asceptatu atâta vreme. Demnitatea Serbie! şi rolulă ce trebuie să Tă jdee ea in Orientă, aă pn-tinsă de o potrivă ca ea să fie ridicată fără întârdiere la acelaşi rangă cu România. Elă a înţelesă necesitatea de a ridica vanguln deja îu timpulă cândti era ministru, elă a şi pipăită la marile puteri, şi a întămpinată pretutindeuea o primire favorabilă, — numai cabinetulă diu Viena s'a codită. «Impregiurârile ca aă intrevenită aă zădărnicită atunci aeestă plană.» Deru Austria a fostă nevoită se’şi schimbe părerea, şi bine a făcută fiindă-că proclamarea regatului serbescă a dejucată cum se scie acum planurile Rusiei. «Rusia a îutâirjiatu cu rocundscerea regatului, a dis» d. Ri.-tiiî, acesta împregi *rh inforimţmmi despre totO ce s’a publicată în eldj în trecută »ca şi în „presintffi Cu tăte acestea, fără ca să vă cerO comptă de publi-icaţiunea cuvjiitjţlcră ; D4ii Eaniană, profesore de ştiinţele naturale la liceulu din Craiova, are s8 fiă dată în judecată pentru rele purtări; amO oţ h6ve a, yă ruga, se bine voiţi ca, îu numele verită-jjei, se cunoSceţî că n’amtt de câtă superlativi^ din Ori-ee punctă dl vedere s’aru fi ivită infonnaţiunea publicată în No. 2945 ală Telegrafutuî. :0’rî-ce ară ff; rogfl d-le redactore cu înaltă stimă şi osebită consideraţiime, se cunăsceţi că eă NanianO, după viâţa mea publică şi privată ap mlamfi temută şi nici; că, mă voiă- teme de- orfjce judecată din partea bărbaţilor! ajonsciiueioşî !ln âpro''«rue lor!, facili cu impuiirije op mi s’arp aduce; pentru aceste poţive amă ponviucţiunea de a solicita onor. ministeră respectivă, în casulă de a fi dată în judecată, ca ea-să Jiă ppblicţ, Să în Craiova, fiă în v,Fucu-resci. Atu d-văstre cu oseoită stimă, B. Njjtffanii. Profesore de -cunţe,-*- fistcQ-( Liee ilb din fcraiora, 1882, Martie S Craiova. ■ţîjiă* înv or •-. *) . , ! n „ i i Bal ulii pentru săraci din Giurgiu Ni se sirie din Capitala districtului Vlaşca : încă din anulă 1879 s’a formată aici în Giurgiu o socif^ate de dame, pentru bin«-fferî, car!, prin ftub-scfierî şi Raluri, aă -strânsă ban! şi aă venită în adjutornlă săracilor!, şi ală copiilor! fără mi-jlăce car! frequenteză scălele. Acestă societate anulă acesta, dupe ce a adunată prin sub-scrieri suma de peste 600 fr. a. organisatu ună bală cu tombolă la HotelulU de Paris, car! s’a dată la 6 ale curintel. Eramă camă indispusă şi de şi luasem! biletă, era se nu me ducă, derfi dupe stăruinţele unu! amică pe care nu ’lă putem! refusa, m’amă dusă pe la ora 9, balul! era complectă. Intrândă în bală varietatea costumelor! ua-ţi nale, ’mi rătăciră privirile, me transportaseră cu -totul! Privirea mi se opri asupra d-ne! V... care e9cela într’unu costumă de Vrancea; d na S,.. eseela într’ună costumă de Banată; — d-le N... şi A... eraă admirabile în costumări de Muscelfi; — d-na P.,. apăru maî tânji! într’nnă frumosă si elegantă costumă de Mehedinţi. — Tăte cele-alte dame şi d-şăre purtau costnmirrî de Vlaşea~şi Teleorman, afară de d-şăra P... care purta ună prea frumosă costumă de Argpşfl. — Salonul! era fnşnfiosu împodobită. — Decorată cu-iahneh ţereî într’ună modă simetrică, încâtă nu lăsa nimieu de dorită. — Pe la ora 12 m’amă dusă la. tombolă şi aci amu observată cea maî mare regularitate.—D-nele Poteca, Racotă, Costafor^ Nedelcovici, Popescu, Alimâ-nescu etc. eraă la masa tragereî biletelor!. D-nuln Poteca îngrij a de darea obiectelor! persănelor tari le câştigau, d-nulu Cană Popescu strîngea paralele. Balulă a ţinută până la ora 51ja dimineţa şi a dat peste 5000 franci cari vor fi distribuite de d-le Poteca, Racotă, Costaforu, Popescu, Nedricovici, Ali-mănescu etc., acnmă de serbat orile Pasceliifj săracilor!, şi- cu a doua parte din acestă sumă’ se vor! îmbrăca elevii şi elevele săraci. Nu pociă încheia acestă mică dare de sernă, fără a vă aminti că balulă acesta' a fostă umilă dintre cele maî frumose cari s’au dată pene acnmă în GWr|iu". căci afară de comitetul da'meloră cd|flpus diu domnele arătate mai sus!, pot ijiee că mai tote. damele aă luată parte pentru aranjarea acestui bal. D-nii prefect! Poteca si Rădulescu aă luată partea cea mai mare pentru organişarea acestui 'bală. In fine', în ajunul! acestoră sfinte1 sărbători, colibele sărmane se voră deschide 3e generăsele dame din comitetul! de bine-facere, sgre a împărţi săr-maneloră micî adjutăre Şi copii ^racî voră primi îmbrăcăminte totă de la ajâfste generdse dame, cari priţi multe stăruinţe s’a putută strlng acestă bunicică sumă de peste 5000 fr. ^arq va lina multe suferinţe şi va împlini multe " .ale siracilorfi din acestă oraşă. prin minune, şi plutea fără se aibu nevoie ca să facă cea maî mică mişcare. Nu se ştie âncă composiţiunea substanţei chimice care proftice acestQ minunată efect!.. Unii dublu asasinaţii piarnlă «Napoleon» ne aduce următărea depeşă, care ’î este trămisă din Alger : O crimă oribilă vine a cufunda în spaimă oraşul Medeah şi împrejurimele se'le. Văduva Charles şi fiica sea, o blândă şi gingaşe fată de 19 auî, cari locuiaă cu uuă uiichiă şi c o seryităre o fermă situată pe calea spre Alger, aă fostă omorîţî într’ună modă oribilă. Bîrbatulu ip-sea din casă şi tpcmaî în timpiilă acela crima a fostă consumată. Se presupune că ambele femei se ocupaă de e-nagiu şi că asasinii le aă găsitp In cuhnie, prepa-râodă dejunuliî. Miserabilii dupe ce leaă ucisă, tă-indu-le gâtulu aă profanată cadavrele victimeloră. Causa acestei crime este furtulă, de orî-ce s’a sustrasă din casă o ptiraă de banî, ceva la 6—7,000 franci. tălnifă nicăieri pe insurgenţa, cu t6te că presenţa lorii a fostă semnalată în maî multe părţi. înţelegerea loeuitorilorO din aceste părţi cu insurgenţii este sigură. Generalnlă de brigada laddhin a mntpată în Semievo la 20 Martie. _____ xorasr tesA Evadare. Eostulă perceptoră ală comunei rurale Costuleni, Gheorghe Nicuîau, feondamnată îu sesiunea tr cută de Curtea cu juraţi la 5 ani ur.câ alinii, i pentru falşă în acte public#, ,s;a eva ă ^iua de 10 Martie de sub escorta călâraşiloru —v Citimă în Liberalulu din Iaşi, că curtea cu juraşi a condamnată pe ună individă inculpată că ’şi-a strangulată soţia, la pedepsă de o lună îpehi-skfc:. admiţân-iă circumstanţe uşurătăre, fiindă-că din dovezile ce existau, faptulu nu era pe deplină stabili^. — S'S^iiltifla jiarO &_iif ţ ii in uraţi co Vo- trei fecufă de iii preşedinte, ună numără de m&m-C ai comit'lnlui pentrn ajutorarea incendiaţilor!! fin- Fălciu, s’aă întrunită sera spre II Martie, îu sala «edinţelovă primăriei, şi au discutată asupra maî rnultorflt chestiuni la ordinea dilei. deoisfl iutr* altele, ca din ajută re le ce se voră putea aduua să se îinpaţtă şi la incendiaţii de 1> INemţu. DI V Hi Di- S S BStaia viue ca insea şi ca străâutatulfi.— Ună cetăţănă cunoscută întâluesce în stradă p« ună redactoru ală (jiaruluî Timpiilă. Fără multă esitare îi aplică-două palme. Deră ce faci domnule ? :e ăre a' nebuni Nici de cum. ’Mî-a venită să strănută; afişe străautâtulă în locă S de practică precumă se spune, deră care merită a fi menţionată, aşteptândă ca ea se se confirme. Acesta este uuă aparată chimică de înotare. Sub căptnşela jiletceî şi a hainei marinarului sea -a călătorului pe1 mare, să depune o preparaţi-une chimică, car; remâne ne-zărită din causa gre-utăţei şi a aspectului seă. Preparaţiunea este aşezată pe amândouă părţile peptului şi pe partea de susu a spinărei. Decă persăna cade Ba apă, preparaţiunea chimică absorbindă o mare cantitate de apă, se umflă şi înecarea devine imposibilă : capulu individului nu pote se se scufunde sub valuri. Acestă bizară invenţiune a fost Inc-rcată Îd 18$0 la băile de la Sheffield. •■’S'aSi aruncată ai âutâiu în apă două săcuh-ţe 'îş -saţre. s’a 'pusă cqmposiţiuuea. Săculeţele s’aă um-fldtă' imediaţi şi ă’aă transformată în perine de înotare. Aooî, unulu din băiaşii stabilimentului se înbrăcă cu o haină îu cave se -pusese composiţiunea şi fu supus la nişte îndelungi duşuri, pentru a demonstra că apa plăiei seu mnedeala ară rii neîndestnlătore pentru a umfla hainele. Iu adeveră, de şi on-mlfi fu grozavă de udatu l ina stt rămase în proporţiu-hâie se wnV naint . Iu urină se aruncă în-apă. " Gândă apăru la suprafaţă, hajua i se umflase ca 1171 & Serviciulă particulară ală ală fgn!-tru prelupgirra Adunărei până la 30 Aprilie-. Ea 4 ore se discută reducerea 9ub-prefşp^:oj&. îjtU8 «fi Senatulfi, ne fiindă compleţii ţînatăr $$■ dinţă publică adî: [IO • _________________ — PREFECTURA JUDEŢULUI VLAŞCA mmuJ MiuiUjs laAaK>9 «O POBLIGAŢIUNE * -i. vii *19Î Oî *v • • CoaforruQ încheerel uomitetuitt! permaneatfi No. 227 urmândQ ca în ^îua <3^ ? Aprilie viitoru să so ţină licitaţie it) iala' şei^'nţelorQ sele pentru darea prin antşprisă a, lorii lucrări : 1. Coustrucţiudea din îcdf-a nnei casarme îccăpătore, pentru două eâcădrdhe' âf sLjbtrld TVT« 1 A 4^ ] x IU regWulm ţlo. IO 2. Asemene.ţijae.unui ;p$eqşag£ .pen- tru caii călăraşii ord celonl doiie escadrone şi alQ ştabului aceluiaşi regimentă. 3. Adăogarea ' (inul ar&’-’dftjW riagifl H’a-supra actua'erţ casarme a'reg-iiiieutului No. 5 de Dorobanţi. 4. Construcţiunea unei. inagasil pentru conservarea materialului de resbel-ff necesarii arn-belorfl regimeot.eî,B® Licitaţia se va ţine prin oferte car?®s& vord primi in acea de la ora 10 dimineţa penă la 4 ore după amiacjl cândn sef vord deschide. Ofertele vord fi însoţite de gaifaÂţiî pro-visoril în sumă de lei 20,000 în uâmerarid sed efecte publice gararitate .de stata. Resultatuld licitaţiei, împreună ;u tote lucrările relative se vord supune aprobărel onor. s.onsiliO juduţeuft. ‘ , ■Planunle şi caetele dă; sarciniUpentru -aceste lucrări se potfl vedea la fcânbelaria .cc-nite-tuluî *în or'.-ce oră de lucru In A6 la 20 Martie pend la 46 declurăţnă că n’amu făcută şi nici a veto ă de gându să facemft parte din liga, ce Societatea Concordia 'voesce s’o înteuîfeze în contra dvroilâră, rt de 6re-ce credinţa năstră intimă este că,. înaiţitarest ori-cărel întreprinde^ puma! prifi ui-'nire şi nu prin ură, ie irit îndeplini. lancu Ţonea, Tache lonescu, bă> bierî oîarî. www.dacoromanica.ro 4 TELEGRAFULU B-AlUSTC JĂ. .A. ROMAMIEI ~r^tSj~ -rBD ACTIYTJ SITUATIUNEA SUMARĂ :p^sxvtt 21 Februarie 1881 3260547 5000 1559940 684929 413*2369 10 48 89 6825487 10 4817298 87 2484 40 2306188 45 3097300 — 5959488 87826 49 147500 20 6761136 09 30004709 60 Casa! Portfoliăj Mon. de aur şi arg Bilete hipotecare. » de Bancă. [ Et. sc. locale Defco streine Bon. de tesaur Ei. sc. în suc Cupăne scomptate . . . Efecte publice........ Imp. gar. cu ef. de State Deto în sucursale . . . împrumuturi pe lingouri. Shelt. de adm. Cent. şi s. Mob. şi Mat. de imprim. Imobila............... Div.în compt.c. .1881-80 Diverse compturl debitare 13 Februarie 1882 20 Februarie 22977262 18324360 10654670 1675369 102166 6220596 12963000 5343050 80 21 Febr.1881 j 23337905 92 12000000 Capitală 12000000 ! 12000000 51956292 80 18486960 — 52493775 92 Fond de reservă . . . 288933 58 288938 58 10668910 — 13423000 — Bilete ern de Bancă. 71950780 — 361500 45 71880330 — 1579292 33 92088 10 linUentr. 320895 46, 1 7998131 55 7671252 99 Compt. cqiJ 514S86 69 200246 58 561747 03 1 în Suc. 193791 2» >091960 66 121309 92 Dob. şi ben. diverse. 179450 96 201158 58 157054 — 224091 — 39832 58 Prof. şiperd. a. 1880 5992855 98 5268862 46 D. în c cup. 1880-81 625453 80 104463 90 18306050 — 12823500. 5175342 — 17998842 4328479 — Div. compt. credit. 19282365 23 19933134 69 |I111880 — 111880 — 91134 16 117994 21 228023 67 228058 67 1 800000 — 805000 — ■ • : ‘ 19200248 10 ( 20050510 58 104841670 26 104969767 78 30004709 60 m , 1048416701 26 104966767 78 i 13 Februarie 1882 Februarie CASA DE SCHIMB TOMA TAGIXJ No. 60. Strada Lipiseanî, No. 60. Pe yioa de 11 Martie 1882. Cump 88. “ 88. 97. 100. 100.*/* 99. 101.1a 220. 29. 300 1380 92‘/o Tsîar 89. 89. 98. 101. 1018/* 100. 102 »/„ 230. 30. 305 1400 98‘/2 11 o IO Renta amortibilă. . . . Renta Română .... Obligaţiuni de Stată. • . Obl. căii. fer. rom. Regale . Scris, funciare rurale . . • » urbane . . Imp. municipală .... • Casei pens. 300 1. . Impr. ca prime Buc. (bil. 20) 1. . Acţiuni «Dacia» (500 1. buc.) Aoţi. Bfincel Naţion. Rom. . . Scris. fenc. urbane 6®/# . . . Obligaţii eşlte la sorţi Obligaţii de Stată . . . > 6*/ o » Căilorfl fer. rom. Regalei 8*/# » Domeniale .... 8*/, * Municipale 8°/0 . . Renta amortisabilă Cupoane Da Renta Română exigibilă . . * Obligaţii de Stată 6°/0 . . » » Căile fer. Rom. Reg. » » Domeniale exig. » » Municipale .... » Scrisă, f. rur. şi urb. exig. Diverse Aură contra argintă. . . . .* » » Biletele Hypotec. -A-llo9U * *• » de B. N. a Rj Fiorini vaL Austriacă. . . . 210 Mărci germane...................123 Bilete de bancă francese . . . 99'/a Cursulfi diu Viena 22 Martie. Năpoleonulfl....................954 Dneatulă............................ 562 Cursulfi diu Berllu 22 Martie. 6% Oblig, căiloră fer. rom. noi 101.80 8®/e Oppbenheim.................109.70 Cursulfi din Paris 22 Martie 5*1, Renta română........................ ®*.e Opphenheim................. Cursulfi. Londra 22 Martie 80]9 Oppenheim ...... — Vio Stern........................— Schimbă Viena la Vedere................. Berlin la vedere................ • 3 Ioni................ Paria la vedere................. » 8 luni.............. Londra la vedere................ ► 8 luni................. UD FI Hi 7 4 DL' 21 INCHIEIA-T de IaSt- Irli I lil/i/illlU George. o casă în centrulD oraşului, strada Pătraşcu-Vodă, No. 8, sub. Slântu George noă. Doritorii se voră adresa la No. 30 gira da CoIţeT. *V/o 212 125 100 */a FI. Mărci > Franci PROFESOARE de limba germană şi de ii I IliVI'EiOVillliL piano, dispunândă de câ-llte-va ore libere, doresco a mal găsi şi alte lee-"ţianî în specialitatea sea. A se adresa administraţia acestui diară. I alhe şi Jeamaica de la celebra cas-Eggers şi Frnnke din Brema, singurele apreciate de publiculfi cuuoscătoră, se află de: vSn^are în Bucurase!: Eu gros la d-nil Mo-roianu & C., 6. lonescu & C., şi fraţi! Crezoiuu. En de tai 1 la d-nil Carol Ghersabeek, G. şi V Pencn, D. Martinovicî, I. Kosman, D. G. Moceauu, P. Barbulescu, V. t. Racovitz*. Păun Popescu, L>. Theodorn, I. Colţescu, fraţii E. Duro, D. Staicovici, In Craiora la d-uiî Părvan N. Râdulescu, G. S. Furtunescu, J. G. Popovicî, N. Stojanovicl, D. M. Mihăileanu, şi Avram Iovanovicl. ete. Represintante pentru România : H. WARTHA, Comptoir : Strada Dămnel. No. 5. La 20 Martie va eşi ANUARIULU GENFRALU AI ROIVEAUNTIEI pentru 18 8 2 700 pagine. — 20,000 de adrese In Bucureşti şi în judeţe Preciuln 10 lei.— A se adresa : Strada Polonă No. 70, în Bucurescl. r RENUMITA ALIFIE de BĂNI cunoscută sub numele de alifie Coengiopulo. AcĂstă alifie a vindecată cangrene, răni vechi de 20 ani precum şi rana .numită Cer-cengea, în fiue orl-ce rane, cunoscuta de cel mai renumiţi doctori al capitale. Se găseşte de vânzare la magasinulă d-lul D. Georgescu, strada Lipscani, No. 27.—Aeăstă alifie se dă gratisă săraciloră însă la domiciliulQ meă propriu, strada Speranţei, No. 28. Măria Coengiopulo. Lemne de vândare la vagonfl şi cu stînjenu, precum şi cu 1000 de kilograme tăete despicate şi aduse la domicilii! pe preciurile obicinuite. Adresa : G. PETRESCU, str. Fortuni No. 6 (lingă Biserica Caimata). PRIMA FABRICA ARABA deCAFEA Calea Văcărescî, No. 7, lîngă brutăria Ochi albi Ună celebru şi de peste patru-decl ani, fabricant de Cafea din Arabia, angajată numai pentru acest scopu, prepară cafelele cele mal fine şi mal alese şi se recomandă onor. publică amatoră de cafea bună şi cu gus-tulă adevărată., neamestecatl cu substanţe străine v6-tămătdre sănătăţii. Socotindu-nt numai noă mică profită pentru a face consumaţii mari, Ia vi Jemă cu preţurile următăra: Caf. Rio i fin bobe pr. 1,1 4 — , » măcinata , 4 — Caf. Mart, fin prăj. , 4 80 . » măcinată . 4 — Cafea Moca prăjită 6 — „ „ măcinată 0 — Cafea Rio II, fin piiatft a — > III, fin pisată 2 40 Cafeaua se vinde pe locă comptată şi fără varia-ţiunî de preciurî. S. TRANDAFIRE8CU. TAMARINDIEN GRILLON FRUCT LA.XATIV RĂCORITOR. CONŢI,A C0NSTIPAT11L0R şi Hemoroidelor si oel măi plăcut purgativ pentru copu Ctrillon, farm. 27, ace aakbuteau, Paris. De ven^are la toţi farmaciştii. 1D= 2>a:xetj± CONFECTIONES dts ROB&S S’a mutată în Strada Carol I, No. 14 alătur a cu Pharmacia D lul Kessler Efectuedă Rochii după jurnalele cele mai noul cu preţurile cele mai moderate, începând de la 24 fr. Cir n»«»»MiiiiiMtiimvrriTijrriiaTinTTTriin«»iM;nnrmffo ^ ** IflJECTIUNE GRISflAUtT & Cu CU iu TOk ir Sî i ? MATIGO e Excluşivmente preparată cu foiile Maticoulul din IVruvia. acesta itijecliune'şi au caş libaţii in puţină anni uâ reputaţiune universali». Ea cura-riseşce in puţină tirnpu sculameivteie celle nai re bel le. Oepoeiti la Rari», casa* DUitlAULT A C‘\ ^ rue Vi -Aetna, şi in principalele Pharmaclî O spălătorgsă de rufărie fină, avizează pe onor. publică, că primeşte comande, avendi! deja o clientelă destulă de a-leasă în înalta societate. Strada Dulghe-riloru No. 32. Anica Văduva. Un profesor de limba italiană, do-resce a preda lecţiunî, de limba italiană cu ună modă ferte les-niciosă pentru a putea învăţa cine-va. Doritorii se pot a-dresa la adm. diariJuI Telegra/uM. De daţii în tăere două, păduri din comuna PietrosenI, judeţulă Mus-celă plaiulă Nucşărei, în depărtare ca la 30 chilo-raetre de gara Piteştii, drumă practicabilă şi şosea cea despre apusă cale 1,000 pogăne, conţine, ste-ja i de d<5ge penă la traverse, anini, fagi şi alte le e pentru blănî, chiristele §i rotâru; cea despre res ită numită Sălbişă cale 700 pogăne de aceiaşi calitate de arburî. Amatorii se potă înţelege cu pro-pietaru în comuna Pietruşani său în Câmpu-lungă. Doctorulu NEGURA întorsă diu străinătate, locuesce în propria sea casă, strada Colţea No. 85. Vis-â-vis de Primărie. Con-sultaţiunl dimineţa de la 9—11 ore. pentru fabricaţi unea a ori-ce f*-lă de p-queururt, rosogli't, mastied, romuri, rachiu, ţuică, cognacurî, vermuturi, ofstu, etc. de la celebra casă Ed. Schote din Brănn' se comisioneză cu preţuri şicondiţiuul favorabile Iad. H. WARTHA representantele nostru, comptoivul str. Demnei No. 5. DE ÎNCHIRIAT SI DE V1NZARE Două perechi case, una compusă din 6 camere şi dependinţe, iar cea-l’altă compusă din 3 camere dependinţe şi pivniţă totă în aceiaşi curte. Doritorii care voră bine-voi a le lua cu chirie seă a le cumpăra, se voră adresa la proprietară în Dealu Spiri, Strada Seneca No. 4, de la grădina «ia Capră> prima uliţă pe stânga la sub-semnata, proprietară. FauliiiaSldnicenu. AVISU D-lorfi ARHITECŢI PRIMA CALITATE DE V ARC ALBC de la FC UNICA diu Sinaia şi YARO HYDRAULICt De vânzare cu preţurile cele mal moderate Doritorii se potfl adresa ia d. A. Lin-denherg, Calea Victoriei No. 35 şi la Depositâ lingă gara Tlrgoviştea. casele eu locnlfl lord din Callea ilMtiJU Griviţa No. 66, în întindere de 80 stlnjenl lungime şi 14 st. facia. Doritorii se vorii adresa la sub-semna-tulfl in Strada LucacI, No. 51. G. ^TIRBESCU. ||L i Viliin IIP Un salonfl şi 6 odaia Dfi ÎIiUIIUjIiI de dormită , Strada Carol I, No. 14. A se adresa chiar acolo. M ÎNCHIRIAT di> la Sf. George viitoră, prăvălia de Rachierie, numită la Neaga din Calea Văcărescî No. 12, peste drumă de brutăria la ochi albi. Doritorii se potă adresa la propietară susă. De închiriaţii sau de vendare Casele din Strada Brezoianu, No. 53, intrarea Cisraigfuluî Şlater. — Doritori* se potă adresa la proprietară în strada Primăvertl, No. 30. «aspwaJl SIROPU ş. VINÎJ de DIJSART CU LACTO-PHOSPHATU I)E CALCE .OMMOi- AcfSte prepa rjjiun! suni ii singurii? care au serviţii Medicilnrii Spitalelord din Paris pentru constatarea propricf.'Vitnru rrr- r.t■’uitorr Anli-anemice şi digestive a-le Lactu-Phosphulului de t.ilee. eui_e Coptllopj palllî; Rachitloilor i ; Feteloru tinere care *e disvoHi; Femellloru delicate; Dolcllnr'1, in-nlr.i faviAisatea ţi insbo- a lap rliiî; Conviviesccn Uori; Bitrânllora slobip ; CONVIN E , in Maladiile de peptO; > ■! in Digestlunlle lal-orljsso; in Inapetencia; in tete maladllie Câte traduci! prin Sl»0 www.dacoromanica.ro SÂMBĂTĂ, 13 MARTIE 1882. Iii Bucureseî şi. districte ti îm&ruln 10 bani —■ wm—BMrMOKew* «. v ANNULtf XII, No. 2954. * D HULU Preţul abonamentului 7 lei; tn districte: pe Qfl'Se abonamente ne Abonamentele se face luovi . i . : pe an 24 lei, pe 6 luni 12 lei, pe 3 luni an 30 lei, pe 6 luni 15 lei, pe 8 luni 8 lei, însoţită de valore se refusă. numai la 1 şi 15 a fiecărei luni. DirecioiQ : I6n C. Fundescu. Pentru abonamente reclame şi anumrarl, a se adresa la Administraţi ane. STRADA NOUA Nr 3. Pentru Francia : la Societe Havas, Laffitc dt Gompf j{ Pentru Austria şi Geimania, numai la Adolf Steiner 8, Place de la Bourse, Paris. j; Hamburţ;. (Germania de Nord). Pentru Anglia : la d-nul Eugene Micoud, 81 Fleet)J Pentru Ungaria la d-nulfi Moritz Wiets, în Buda-Street, E. C. jj jj Best, Serritenplatz. Preţulu anunciuriloru : linia .mică pe pagina IV, 25 banî, rt clame pe pagina III, 1 leu, pe & II, 2 lei şi pe-a I, 31«m Pentru rubrica, inserţii şi reclame, redacţia nu e responsabil Epistolele nefrancate se refusă şi articolii nepublicaţi se irdt Administratori) : I6n C. Fundescu. -2 t Z-“ avisu Membrii Comitetului acţiouariloru Tipografiei «Telegraful» sunt rugaţi a se întruni Duminecă, 13 Martie, 8 o» sdra, li rddacţiunea acetuî ţi iară, Strada Academiei No. 19. Suntă de discutată mai multe cestiuni urgente. A se vedea ultimele seirî pe pagina IU Preşedintele. SOIRI TELEGRAFICE îServiciulă Şiareloră streina)- Roma, 22 Martie. — S’a împrăştiata sgomotulO că împăratulu Francisc Iosef va întdrce visita la Roma. Ună senatorii însemnată, cunoscu'fi prin i-deile sele conservatâre, dise mat dilele trecute că, dâca visita va avâ loefi la Roma, atunci chiară şi prin cercurile cele mai radicale arii peri orî-ce urmă de ne-încredere, faciă cu Austria. Italienii n’arO uita nici o-datâ că monarchulă austriacă a fostă celă d’ântâiă care ară fi recunoscută în modă solemnă dreptulă Italiei asupra Romei, şi între ambele State s’ară stabili o legătură de amicie care ară sfida cele mai aspre lovituri ale sârteh i S u s. Cracovia, 22 Martie. — O relaţiune din Varşovia a farului Ceas, ţjice că prin cercurile guvernamentale din Petersburg, domnesce o âve-care supărare contra Poloniei. Corniţele Ignatieff ară f\ ^isă aceste cuvinte : «Credă că, după cele din urmă evenimente din Varşovia (scandalurile contra evreilor!)), nimeni nu va mai cuteza se câră pentru Varşovia ună consiliă comunală autonomă. Berlin. 22 Martie. — Kreuşeeilung repetă astăzi, într’o notă bătătdre Ia ochi că, cu, ocasiunea discursuriloră ţinute de gc.neralulu Skobeleff, nu s’ji tăcută nici unu denvrsti de aici la Petevs-burg, şi apoi adaogă : «GuvernulB n’a voită se sporiască greutăţile .actualului împăiată alQ Rusiei, printr’o iutervouire diplomatică. Este mai multă ca sicură că inamicii familiei imperiale aă pătrunsă penă prin împregiururile ei, şi nu este speranţă mare pentru consolidarea imperiului în întru şi recâştigarea unei posiţiunî pline de încrederi în afară, deca nu se va reuşi a se pune capătă înţr’ună chipă energică ddsbinăriloră de prin regiunile superidre ale. guvernului. National Zeitmg anunţă urmăţdrele din Petersburg : 'Statulă majoră a recunoscută imposibilitatea unui resbelu otensivă, şi de aceia a otărîtă se se iâ măsuri contra unei invasiunî şi şe facă întăriri în giurulă Varşoviei şi al oraşelor despre vest. Borna, 22 Martie. — Serbarea aniversară a Comunei din Paris a dată ocasiune la multe escese în Romagna. La Ravena fură omorîţî duoî carabinieri şi s’aă făcută multe arestări. Paris, 22 Martie. — Corniţele Wolkenstein şi capulă de secţiune d-lă Plason, voră avea astă-dî o conferinţă cu d-lă de Freycinet şi cu d. Barrdre asupra propunerii acestui' din urmă, privităre la cestiunea dunărână. Dnpe ce acesta propunere a fost primită în principia de Germania, Austro-Un-garia şi Englitera, apoi ăă mai, remasfi de îVgftflat cestiuni de amănunte. Dupe propunerea d-lui Bar-vfcre, comisiunea dunfirână va ţrebui sS se întvu-nâscă. la 24 Aprilie în Galaţi într’o sesiune estra-ordinară. Pehrsbnrg, 22 Martie.—Operaţiunile austriaca contra insurgenţiloră, daă Şiarulni Golos convingerea că ministerială de resbelu din Viena s’a pregătită Ir, aceşti din urmă trei ani în modă energică pentru ună resbelă în peninsula balcanică... Contra-rifi cu cele petrecute în 1878, se vede în. operaţiuni o sistemă, ună plană matură cugetată, care a>-4tă că se cunoscă destulă de bine afâtu teatrală reshelului cită şi tactica insurgenţiloră şi operaţiu-mte ce ie potă face în vederea teremuluî. fii retersburg, 22 Martie. -- piarulu Novcoje Wrm$a publică o scire îr. care se dic» că Sulta-nulfi va veni chiaru în primă-vera acesta la Petersburg. BUCURESCI, 12 MARTIE înţelegem!! pe conservatori cândfl ne vor-bescfl de lună, de stele, căci suntfl omeni bnrduffl de carte; ba îl înţelegemfl chiarfl cândfl combată legea pentru învoelile agricole, de vreme ce ţinta lorfl vecinică a foştii jefuirea şi asuprirea ţăranului. Să ne permită ânsă a le spune că nu’I înţelegemă cum ’ş-I permită să mai vorbiască şi de finance, pe cândfl bugetele guvernului actualii s’afl încheiaţii mereti cu escedente, şi âncă colosale, ârfl ale lorfl se încheiat! necontentfl cu defl-citurl, cu tote împrumuturile ce fâceafl. Amil arătaţii de atâtea ori cum membrii cu greutate d’ai partitului conservatorfl afl înfierată, chiarfl pe timpultl regimului trecută, administraţiunea cea destrăbălată a finance-lorti ţărel. Chiarfl şi nrl acumil o lună d. generală G. Mânu -te din ele afiâudu-se în lucrare. La finele visi-tel, M S Regele bine-roi a exprima înalta Sa mulţumire d-lul sub-directoră ală pirotechniel, şi Se întârse, apoi, Ia Paiaţă la orele 5 şi ună sfertă. — Astă sdră se va juca la Teatrnlu Naţională, pentru prima 6ră în acestă stagiune şi în benefi-ciulă conservatorului de costume, drama în 5 acte şi 6 tablouri Ingeruhi Morţii. liba mâine Duminică se va juca eră şl Oltenca. — Cine voesce se veţjă ună circă în miniatură du-câ-se la Teatruiu Dacia. D. lonescu, pe lângă ună numeră mare de artişti, care merită a fi v.e- ' şhiţi, a adusă şi ,ură circă în miniatură cu 2 cal mici dresaţi pe sceriăi Dise'ră va avea locă debutulă acestui circă pentru a doua 6ră. Trupa francesă va juca opereta într’ună actă Le Violoneux. . ■■------- SCKISOiU DIN SERBIA (Corcspondinţa particulară a TELEG-RAFUL UI) Belgrad, 19 Maţtie. Serbările proclamăreî regatului aă durată trei $"le; veselia a fostă mare şi întru câtă-va sinceră. Ori cine putea observa că flegmatismulă nostru a fostă pentru acestă timpă celu puţină pusă la o parte. Prăvăliele eraă închise, scâlele încetară de a funcţiona, Scupcina nu ţinu şedinţe. Veselia ajunse la culme spre sâră : stradele pline de lume străluceau de ilominaţiune, casele eraă împodobite cu covâre şi drapele, poporul u cu strigăte şi cântice, cu făclii şi musică îu capă se plimba prin oraşă. Sgomotulă foGuriloră de artificie, bubuitulu tunu-rilorO, musica, nu lăsară s§ ddrmă nici ună singură omă din capiţala Serbiei. Naturalminte că t6te acestea nu suntă de câtă acea veselie oficială creată priutr’o serbare naţională, cândă nu ştii bine dâeă causa acestei veselii s§ află în ilumina-ţiune şi drapele de trite colorile seă drapelele şi ilo-minaţiuuea suntfi numai resultatulă acestei veselii. Serbii păreaă a fi în aceste trei $ile, ca şi copil, cândă li s8 daă în diua de paşti oule rogiî, diferenţa n’a fostă de câtă în aceia că peutru acestă dată oulu roşiii a fostă înlocuită cu cuvintele • ct:ah tcralevina» (regele-regatulă). Sen3ulă adevărată ală evenimentului este necunoscută, bine în-ţelesă, poporului sâibescă, care n’a înţelesă nimică din cela dise în discursulă regelui; pentru acestă poporu, care numai de ieri a intrată pe calea ci-vilisaţiuneî timpurile de aură a lui Nemaniiciî nu’l mal amintescă nimică, fiindăică elă ’şl a uitată istoria sea naţională. Dâră, aşii în fine, aă trecută serbătorile, fiindă înlocuite cu filele de muncă, pline de nevoi şi îngrijiri dilnice. A, cândă m8 gândescă că totă aşa se va trece şi entusiasmulfi ţeranulnl sârbă faţă cu pâudi ceva. Miţrailicsele ascunse privescă nemişcate la orizontă. Totulă pare gata pentru atacă. Pentru ce ou începe ataculă? Se aşteptă <5re ceva ?... Se agteptă ordinije, dâră cartierulă generată nu le trimite. Cu tăfce acestea nu este departe cartierulă. Este acelă frumosă castel0, stilu Ludovic XIII, ale cărui olane roşii, spălare de plriie, străluceseă atâtă de viă. Adevărată locuinţă de prinţă, frirte demnă ca să părte fanionalu unul maveşalu ală Franciel. Pa-jiştele venJI şi dese, tivite pe de mărgini cu ună şiră de ghiveciuri înflorite, se lutindă penă la scară, înce; endă din dărătulă unul şanţă şi a unei îngrădituri de pietre, care le desparte de cărare. In partea cea-l’altă, spre fundulu curţel, tufişurile facă locă ra^eloră luminâse ea să le străbată, eleş-teulă pe care plutescă lebedele este limpede şi netedă ca o oglindă, şi sub acoperământulă, în chipă de pagodă, ală unei mari colivii păuni şi fasanl a-uriţl bată din aripi, şi daă nisce ţipete ascuţite printre frunzişă. Cu trite că stăpânii. aă plecată, singurătatea şi desordinea resbelulul nu se simte acolo. Stâgulii căpeteniei armatei a apărată până la cele din urmă floricele ale pajişte!, şi este ceva ne-înţelesă, de a găsi atâtă de aprăpe de câmpulă de luptă, acea linisce bogată care isvoresce din rtndu- iala lucruriloru, diu alinierea corectă a statueloră diu profunzimea tăcută a poteciloră. Plriia, care îngrămădesce uuă noroiă atâtă de u-rîciosă pe câmpă şi sapă nisce văgaşe afâtă de a-dâncl, aci nu este de câtă o stropitură elegantă, aristocratică, eare îuvioşăză roşoţa olaneloru, verde ţa pajişteîoru, care lustrde3ce frunzele portocalilorD, peiele albe ale lebedelorâ. Totulă străluce, totulă este pacinică. Intr’adevără, fără steagulu care fâl-fâie pe acoperişu, fără cei doi soldaţi care staă de pază lângă priită, nu s’ară putea crede că aci este cuartierulu generală. Caii se odihnescă în grajduri. Din cândă în cândă se zăreşcă vistavoî, ordonanţe în mică ţinută căscândă gura pe la nşile bucătărie-loră, săfi vre-unfi grădinară cu pantalonii roşii, tă-rându-şl a lene grebla pe uisipulQ curţilor". Iu sala de mâncare, ale cărei ferestre respundu pe scara cea mare, se vădă rămăşiţele unul prâuză, sticlele destupate, paharele întunecase şi găle pe faţa de masă ghemuită, în sfârşită o masă de la care s’aă sculată mosafiril. In odaia de alături, se audă o mulţime de voci, rîsete, bile care alergă pe bi liardă, pahare care se ciocnescu. Mareşalulfi îşi face obicinuita sa partită, şi iriţi de ce armata aşteptă ordinile. Cândă mareşalulfi ’şl a începută partita, cernlu chiară ară putea să caţlâ, deră nimică în lume nu l’ară putea împedica ca s’o sfâr- acestă evenimentă care a rădicată scumpa sea «o-tadjibina» (patria) la rangulă de regată! acestă entusiasmu să va înlocui prin gândirile grele ale ţeranulnl despre nevoile săle Zilnice, despre birulă greă şi retnâşiţile mari, cari îtnpovereZă gospodăria sea ruinată şi cari suntfi indispensabile de a fi plătite pentru a putea face faţă trebuinţeloră neîn-lăturabile ale unul regată. Radicalii, cari nu se aprindă aşa de tare cu cu-vâutulă de regată şi cugetă în ac&tă privinţă Şi apoî sS’lâ veţlt, serio3îl ca pe câmpulfi de bătăi?, îu mare ţinută, cu pieptulă acoperită de plăci, cu oebiulă scnînteietoră, cu facia aprinsă, a-nimată de prânză, de jocă şi de băutură. Adjutanţii săi îlă înconjâră, grăbindu-se a’lă servi, respectuoşi, leşinândă de admiraţiune după fie-care lovitură a sa. Cândă mareşalulă face ună punctă toţi se repedă ca să i-’lă însemne]; căndă mareşalului ’i e sete toţi să grăbescă ca să’î târne de băută. Este o ghemuire de ipolete şi de penaşurl, o zân-găitură de cruci şi de eghilete, şi trite acele gra-ţirise surîsurl, acele fine încovoieri de curfcisauî, a-tâtea broderii şi uniforme nuol, îu acea sală înaltă îmbrăcată ia lemnărie da stejară, care dă pe patr cnrî şi pe curţi de onăre, îţi rea minte ace tămuele de la Compiegue şi acele glugi murdărite care se tăvălescă în miZloculă câmpului şi care foijmpză nisce grupe atâtă de întunecâse în plriie., ^ ; Jt Adversarul mareşalului este ună mărunţel! căpi-tauă de stat-major, închiagată, frisată, măuuşată care este frirte tare în biliard Q şi ară fi în stare să bată pe toţi mareşalii de pe pământă, cu tăte acestea elă scie să stea la o respectabilă depărtare de gefulă săă şi se căsnesce ca, nici să câştige nici www.dacoromanica.ro TEI.E'^TCAFFLtî .3 încoronarea lui Milan va fi serbată pe la 13 (25) funie—aniversarea eăderel primului regată sârbesc. Pregătirile se facă de acum chiară. Cor6na va fi comandată ,1a Viena şi pentru acâşta filele acestea plecă spre Viena d. Coicî şi alţii însărcinaţi cu comanda. 0. Y-cI. AOTB OFIGIALS Colegiuld III electorală pentru consilierii generali de la jodeţulă Mehedinţi, este convocată tn dina de 16 Aprilie 1882,.1 a se intrani, la orele 10 de dimineţă, tn localul? comunei de reşedinţă, spre a împlini, prin nouă alegere, vacanţa declarată tn ţonsiliă tn urma tncetărel din vîăţă a consilierului Ion V. Siliştenu. jv ) I if Suntă numiţi tn administraţie : D. N. T. Polihron sub-prefectă la plasa Mijlocu, din judeţul? Oltăj d. Savel Mavrodin poliţai? la urbea Târgu, FrumoaS, din judeţul? Iaşi, şi d. I. Negulescu sub prefect la plasa Vedea jud. Olt. -«'til* ăd prdmulgă legea prin care se acordă d-lut N. Corvin, fostă institutor? la clasa III, scola primară de băeţl din Vaslui, o recompensa viageră de 150 lei pe lună, pentru îndelungatul? său servicii! ce a îndeplinită. Acestă sumă se va înscrio şi plăti din bugetul? general ală Statului. i ţ v . iigu i INFORMAŢIUNI Aflăm? că îu Basarabia, în apropiere de Chişi-neă, focul? a distrusă cu totul fi oraşul? Bălţi, din districtul? Bălţi, urăşti care are 20,000 locuitori. Casele d-luî Calmulţchi, care este propietar peste jumătate din oraşă, a arsă cu desăvârşire. — Sesiunea corpurilor? legiuitâre s’a prelungită penă la 30 Aprilie viitoră. — D. B. P. Hasdeă a fostă alesă în unanimitate, de către profesorii facultăţeî de litere, decană ală acelei facultăţi. —In şedinţa de afli a Academiei, d. D. Sturza va citi o lucrare de Carmen Sylva şi d. Şira. FI. Marian discursulâ de recepţiune despre Chromatica poporului romană la care va răspunde d. B. P. Hasdeă. — Noua localisare a trupelor? va începe la 8 Aprilie şi va dura până 1? finele acelei luni. — AflămO că în comuna Brăiescî. din jud. Bu-zăă femeia Maria Ion Mîbaî a dată nascere unul copilă cu două capete, care s’a botezată dându-i-se numele de Nicolae şi se află în deplină sănătate. — Afli uăpte puţină a lipsită ca se nu isbuc-nâscă ună focă îu librăria din faţa consulatului ru-seseft. Din negligenţă, cândft s’a închisă prăvălia s’a uitată, o lumânare aprinsă între mal multe hârtii şi cărţii care puteaă să se aprinflă. Dec? sergentulă de stradă n’ară fi zărită o lumină nu se 3cie ce 8 ară fi putută întâmplată. —D. Iane Frandelaru din strada Fântânei No. 1 s’a făcută ieri nevăflută de la domiciliulă seă, du-cândr-se la Tel, unde s’a desbrăcată şi s’a aruncată în apă. Nenorocitulă a fostă scosă mortu de ună omă ce se afla cu luntrea şi care îi a venită târfliă în ajutoră. Causa acestei hotărîrî desperate, se flice, se datoresce unoră neînţelegeri de familie. — A seră a avută locă în localulă Societăţeî Concordia Română o întrunire de peste 200 meseriaşi şi comercianţi. Aceştia aă alesă pe dd. I. C. Brătianu şi C. A Rosetti de membri onorifici al Societăţeî cooperativă română: ui i; — Ni se conunică că notabilităţ 1* comumtâţel o-vressei s’au adresată la d. P.. cerândii-I să intervină în tete modurile ca procesulă abusuriloru de la vama Iaşi se nu se judece de câtă la Iaşi. Ni se asigură că aă fostă întrebuinţate îu ace-stă scopO chiară mifllâce precuniare. — Aflăină că d-niî Frederic Damă şi B. Flo-rescu ’şî-aă depusă demisiunile din jirofesorl al lv-cetilul sf. Sava, pe motivolu că nu potu lucra sub direcţiunea actualului direetoră. .l!jr IDUnT TERA Citimă în Vocea Covurluiulut. O bucuriă pentru incendiaţii din Galaţi. D. pre-fectă G. Reşcanu, îndată ce văflu nenorocirea, luă iniţiativa unei suberierî. Graţiă energiei sele şi laudă geuerosităţiî Gălăţeniloră, s’aă adunată până acum peste 5,500 lei. «Colegiul? III de deputaţi ală judeţului Covur-luiă este convocată pentru 3 Aprilie spre a alege lină representant în locul decedatului G. P. Mantu. «Fiindă-că în fliua de 7 curentă nu s’aă întrunită de câtă 5 alegători spre a alege ună membru la camera de comerciă îu loculă decedatului G. P. Mantu, prefectura publică un noă term nă pe dna de 21 curentă, când suntă invitaţi toţi alegătorii şi eligibilii pentru camera de comerciă a se întruni în localulă scâlei No. 1 de băeţl a Statului, spre a proceda la alegere. «Ună hamală, numită Mândruţă, lucrând? nâp-tea spre joi la vaporulă Lloyd, a alunecată de pe coperta vaporului între nisce şlepuri şi a dispărută în Dunăre, fără ca să fi putută fi scăpată. — Vărsatulă—scrie Democratulă din Ploescl— bântue judeţulă Prahova. Mulţi copilaşi aă devenit şi devină prada acestui flagelă. Atragemă atenţiunea concetăţenilor noştri! şi mal cu deosebire părinţilor? a usa de mifllâcele ce ne învăţă ştiinţa spre a’şî altoi copiii. JD I -V E S IEj Pescuirea prin ajutorultt electricităţei. Un noă sistemă de a pescui a fostă inaugurat de către ună germană. Aeesta este pescuirea printr’o undiţă electrică. Acâstă invenţiune. originală a figurată la exposi-ţiunea de pescuire din Berlin, unde a aţîţată o vie curiositate. Ea consistă în acrea că trebue se se întrebuinţeze, pentru pescuita, o luntre care să fie pusă în mişcare fără sgomotă şi îndreptată către ană punctă ăre-care ală rîulul, prin mijloculă unul aparată cu răte, pusă în mişcare de către ună fel 0 de şurnpă. Ajunsă la destiuaţiune, miculă vasă se ancoreză elă însuşi în potriva vântului şi a curentului pe cândă fringhia cu undiţa se afundă în apă. In luntre se află o baterie electrică şi o bobină de indneţiune aşeflată astă-felă, ca cea mal mică muşcătură a peştelui să stabil oscă curentul? electrică, îndată, sub acţiunea unul electro-magnet, fringhie, funie, undiţă şi peşte suntă ridicaţi in am"i. Unu mică clopoţelă sună, pentru a vesti pe pescară că unu peşte e3te prinsă şi că pâfce fi trasă la mală trăgândă luntra care este legată de mală priotr’o fringhie. * * * să piârflă cu prea multă uşurinţă. Acesta este a-ceea ce se chiamă ună ofiţeră cu viitorfi. Fii cu băgare de semă, tinere, şi ţine-te bine. Mareşalulă are cincl-spre-flece, şi tu aî flece. Meş-teşugulă este ca să duci partida ast-felă până la sfârşită şi vel fi lucrată pentru înaintarea ta multă mal multă de câtă cel l’alţl, cari staă afară sub acele torente de plâie care înâcă orizontul?, mur-dărindu’ţî frumâsa uniformă, întuuecândă aurulu eghileteloră şi aşteptândă nisce ordine care numai vină. Este o partită într’adevără interesantă. Bilele a-lârgă, se ciocnescă şi’şl amestecă colorile. Benflile gonescă bine şi postavulă so încălflesce.... De o dată flăcările unul tună strebate cerulă. Ună sgomotă surdă cutremură geamurile. Toţi tresară şi se privescă cu îngrijire. Dintre toţi ma-reşalulO n’a văflută nimică, n’a auflită nimică : plecată pe biliardă, dânsulă este ocupată ca să combine ună strălucită recuze, căci este tare in recuze, bravulă militară... Dâră eată ună noă fulgeră, apoi ună altulă Loviturile tunului urmeză §i se îndesescă. Adjutanţii aleargă la ferestre. Ore prusienil aă începută ataculă ? imediată ce ’lă nască, d? 6re-ce altmintrelea suntă ameninţată de a fi respinsă de la sf. grijanie... O, şi eă amă o spaimă grozavă de iadă !... Doctorii declară în faţa juriului ca Louisa Gard are predisposiţie pentru mania religiosă. Dupe o lungă desbatere, mama vinovată a fostă achitată. Legea n’a adăogatu la acestă achitare condamnarea adevăratului făptuitoră alu crimei. Deră consciinţa umană ’l-a condamnată... Abatele Auriol abia a scăpată cu viaţă dm mâinele concetăţenilor?, cari aă distrusă până la temelie casa, undo locuia acestă venerabilă părinte... Ui >'f\ 010*1 • ULTIME SCIRI Serviciulă particulară alu *TELEGRAFULUI» (Agenţia Havas) Londra, 23 Martie.—Banca Angliei ’şî-a redusă scomptulă la 3 °/0. Paris, 23 Martie. — Banca Francia ’şl-a redusă scomptulă el la 3 °/9. Paris, 23 Martie. — Birourile Camerei aă alesă afli pe membrii comisiuneî bugetare; din cel 30 deputaţi aleşi aî comisiuneî, 18 suntă favorabili pro-ie telorO ministeriale, 8 favorabili cu 6re-carl reserve însă, 4 suntă ostili. Lond.a, 23 Martie. — Camera lorfliloră a respinsă moţiunea presentată de lordulă Rederdale, care cerea de la membrii parlamentului înainte de adrai • te rea loră, declaraţiunea solemnă că credo în a Totă Pnterniculă. Peiersbarg, 23 Martie. — împăratei? şi îm-părătâsa Rustel aă adresată împăratului Guillora, Miercuri 22 Martie, o telegramă de felicitare, u-rându-î o lungă şi fericită vieţi în interesulfi pă-ceî europene şi a me iţinereî reiaţi uniloră amicale dintre Germania şi Ruda. burta pe pămentă, se poticuesce în curte. Ună ad-jutantă plină de noroiă, fără se spue lozinca, urcă scara dintr’o săritură: „Mareşale! mareşale Se fi văflută cum a fostă primită... Turbând de mâuie gi roşu ca ună cocoşă, mareşalul se arjttâ la feres-tră, cu taculu în mână: «Ce este?... Ce s’a întâmplată?... Nu este nici ună soldată de pază pe aci ? — De'r, mareşale... — Bine.. îndată... aşteptaţi ordiuile mele, nom de Dieu! Şi feresira să închise cu violenţă., Se aştepte ordinile lui! Şţ acesta şi facă, bieţi Omeni. Vântul le aruncă în faciă plăia gi glănţele. Bataliâne întregi suntă sdrobite, pe când altele stau netrebuinciăse, cu arma la umără, fără să ştie pentru ce. Nu’I nimică de făcută. Să aşteptămu ordinile... Şi de âre ce nu aă nevoie de ordine pentru a muri, âmenil cadă cu sutile prin tufişuri, prin şanţuri, în facia măreţului şi tăcutului castelă. Chiară căfluţî, mitralia îl sfîşie âncă, gi prin rănile loră deschise curge fără sgo-motu sângele generosă ală Franciel... Acolo, susă în sala biliardului, aprinderea este de asemenea fârte mare: mareşalulă a trecut erăşl înainte: der miculă căpitană se apără ca ună leă... Şepte-spre-flece f opt-spre-flece! nouă-spre-flece!... Yiena, 23 Martie. — Camera deputaţiloră a primită, cu 162 voturi contra 124, proiectulă de lege în privinţa reformei electorale conformă pro-puneriloră comisiuneî sele; mal mulţi deputaţi din stânga aă votată pentru proiectă. BuletinU militară oficială. — La 20 Martie, 60 insurgenţi din Herţegoviua aă avută o îticăe-raro aprăpe de Korito; aă avută 15 morţi sâă răniţi, ceî-l’alţî aă fugită spre graniţa Munteuegrulul; trapele austriaco n’aă încercată nici o perdere. § In aceaşi fli aă avută locă aprăpe de Bogovoko-vito o luptă Intre două companii şi 130 insurgenţi, cari aă fostă respinşi cu perderl fdrte mari; cele două companii n’aă perdută nici ună omă. Pesta, 23 Martie. — Camera deputaţiloră a primită, cu 191 voturi coritra 113, modificările propuse în legea'armatei. ‘1 .rt'VK, (Servicinlă de afli 4 ore săra). Londra, 24 Martie. — Daily News, în numă-rulă săă de afli de diminâţă, flice : «A restabili pe Ismail paga pe tronă, ară fi a distruge progresele îndeplinite în Egyptă de la suirea pe tronă a ke-divulul actuală. Francia nu pdte să consimţă la a-câsta, pe câtă timpă ordinea este menţinută în ţâră, şi angajamentele internaţionale suntă împlinite. Politica A iglieî gi Franciel trebue să consiste în a veghia cu linisce evenimentele, de a nu interveni ea ânsăşl în Egyptă, a nu permite unei alte puteri, ori care ară fi, sâ intervină şi înainte ,de tete a evita o interveni re a Turciei. ADUNAREA DEPUTAŢILOR (Şedinţa de a§X, Vineri 12 Martie) După cetirea sumariuluî şi a comuuicăriloră, s!a luată în desbatere proectulă de lege pentru reorga-nisarea poliţiei capitalei şi 3’a şi votată. S'a discutată şi votată. legea pentru modificarea unoru articole din legea ministeriuluî de esterne. S’a votată uuu credită de 3000 lei pentru plata apuntameutelorn funcţionari loră Camerei. Se iâ apoi în dezbatere legea tocmelelpră agri- cole- ___________________ ;' , i 1 . uih nlu* 'n SENATULU (Şedinţa de a§'i 12 Martie). Preşedinţia d-luî vice-preşidentă col. N. Bibescu. Şedinţa se deschide la ora 3 */2 fiindă preseuţl 35 dd. senatori. Se citesce mesagiulă regală prin care şedinţele Senatului se preluugescă până la 30 Aprilie. Se înaintâză în desbaterea Senatului proiectele de legi privitâre la liniele ferate BucurescI Fetesc! şi Roman-Faurel-Fetesci şi la reducerea numărului sub-prefecturiloru. D. P Grădişteanu interpelâză pe d. ministru de instrucţie în privinţa unoră profesori de la facultatea de litere care fuucţioueză fâră şă aibă veri-unu titlu academică. Să ia apoi în discuţie proiectulă de lege privii toru la protegiarea industriei zahurine din ţeră. ii' ii 21WO Ultime informaţiunî Di-sâră se judecă de către ună juriă profesorală d-lă profesoră B. Nauianu de la liceulă din Cra-, iova, în urma unoyă acusaţiuni ce i s’aă adusă. — Unele fliare aă anunţată că în cestiunea o-morului diu strada Radu-Vodă, s’ară fi arestată ună sub-comisară şi ună ipistată, bănuiţi de corni pl iritate. Dupe informaţiumle ce amă cuîesă, faptulă este inexactă. — D-lă Ch. L. Zerlendi, proprietarulu moşief Scurteşţî, din judeţulă Buzeă, a construită._şi~dăruită scâleî din acea comună unu locală1 pentru scâlă împreună cu totă mobilierulă necesariă — D-lă Lenş, Consulul? Română de la Salonic, a invitată pe profesorii români din Macedonia, ca să ia măsurile necesarii pentru a aduna totă ma-j terialulă care ară aduce vre ună folos? causei roH oiânisraulul, precumă cântece populare, basme, pie ţre, medalii, instrumente musicale etc. etc. Abia aă timpă ca se ’şî însemne punctele. Sgomotulă bătăliei se apropie. Mareşalulă nu mai jâcă de câtă pentru ună punctă. Ghiulele aă început să cadă chiară în parcă. iStă una care se spargo d’a-supra elegteuluî. Oglinda se sgârie ^ o lebădă înâtâ) speriată, în miflloculu unei grâmeflf de pene sângerate. Este ultima lovitură. Dupe acâsta urmâză o mare tăcere. Nu se maî aude de câtă plâia căflâudă pe aleele de carpinî ună sgomotă neînţelesă le. pâlele dâlulai, gi, pe cărărfle noroiâse, ceva ca tropotulă unef turme c'ire se grăbeşte... Armata .este pusă pe gână. Mareşalulă a câştigată partita. Trad. de Bacon .il, ‘I rt.v-^1. f-ill I W\ i 4» www.dacoromanica.ro TELEGRAFUL!) CASA DE SCHIMB T O HVE -A. TACIU No. 60. Strada Lipiscanî, No. 60. & dioa de 12 Martie 1882. 5 °/0 Renta nmortibilă. . . . 5 °/0 Renta Română . . . . 6 °/0 Obligaţiuni de Statii. . . 7 °/0 Obl. căii. fer. rom. Regalo . Scria, funciare rurale . . » » urbane . . 6 0 88 'I, 88-97. 100. 100.3/4 99. 220. 29. 300 1380 92 >1 °l Io 7 °l o » 8 °/0 Imp. municipală . . . » Casei pens. 300 1. Impr. cu prime Buc. (bil. 20) 1. Acţiuni «Dacia» ('500 1. buc.) Acţi. Băncei Naţion. Rom. . Scris. fonc. urbane 6°/8 . . . Obligaţii eşitfi la sorţi 6°/0 Obligaţii de Stată 6b/0 > Căiloră fer. rom. Regale 8°/0 » Domeniale .... 8°/0 » Municipale 8°/0 . . Renta amortisabilă Cupoane De Renta Română exigibilă . . » Obligaţii de Stată 6°/0 . . » » Căile fer. Rom. Reg. » « Domeniale exig. » » Municipale .... » Scrisă, f. rur. şi urb. exig. Diverse Aură contra argintă............i » » Biletele Hypotec. .li.1/*0/» » » » de B. N. a R.< Fiorini val. Austriacă.... 210 Mărci germane..................123 Bilete de bancă francese . . . 99 '/2 Cursul ii din Viena 23 Martie. Napoleonulfl................... 9535 Ducatulă.................... . 562 Cnrsulil din Berlin 23 Martie. 6°/0 Oblig, căiloru fer. rom. noi 101.25 8#/0 Oppbenheim.................. 109.50 Cursuld din Paris 23 Martie 5°/0 Renta română.............. 87 25 8#lo Opphenbeim................ Cnrsnlil Londra 23 Martie 8°/0 Oppenheim..................—- 7°!0 Stern. Viena la vedere Berlin la vedere. » 3 luni . Paris la vedere . » 3 luni . Londra la vedere. » 3 luni . Schimbă 89. 89. 98. 101. 10P/4 100. 102 >/, 230. 30. 305 1400 93>/2 1 1/ Ol 1 12 10 212 125 100'/, FI. Mărci » Franci mViîMIT1* |I îriP de RĂ.NI cunoscută aLiU iHM l ALIrlu sub numele de alifie Coengiopulo. Acăstă alifie a vindecată cangrene, răni vechi de 20 ani precum şi vana numită Cer-cengea, în fine ori-ce rane, cunoscută de cei mai renumiţi doctori ai capitale. Se găseşce de vânzare la magasinulă d-luî D. Georgescu, strada Lipscani, No. 27.—Aceătă alifie se dă gratisă să raci lo ră înse la domiciliulă meă propriii, sfrada Speranţei, No. 28. Maria Coengiopulo. SIROPU s. de Seve PASTA de LAQASSE de Pin (Bradu) Maritimu a peptu, acele atinse de Tusse, Răgii-'■r/ie, lhonchite, Stingerea vocel şi Persdnele slabe de şâln, Grippă, Catarrne, nronciute, stingere» vocei şi Asllimu, sunLu sigure d’a găssi nă potolire rapidă, şi cu ^^Ljl&rarissire in întrebuinţarea principuriloru balsamici a-lc ţţ^gfs^bradulul maritimu concentrate in Siropulă şi in Pasta de, . SPite' seve de Pin (bradu) deLagasse. Depositu la Bordeaux Pharmacia LAGASSE şi in principalele Pharmar.iî. Une blancliis- seuse' recoit des commandes concer-nant lc lavage. De venţlare Hârtie maculatură cu ocaua 1 fr. — A se adresa la administraţia (barului. __ De’închiriaţii Q pimniţă mare boltită, Str. Lucacî 37. II r ?! ÎNCHIRIAT de la SI }ff j 1|{l /j ,| llJj George, o casă în centrală oraşului, strada Pătragcu-Vodă, No. 8, sub. Sfântu George noă. Doritorii se voră adresa la No. 30 strada Colţel. PROFESOARE de limba germană şi de piano, dispunendă de câ-te-va ore libere, dovesce a mat găsi şi alte lec-ţiunî în specialitatea sea. A se adresa administraţia acestui (tiară. /ocxx: x x x O O S T U M E S D O R E S SESONULtJ DE PRIMĂ VARĂ ŞI VARĂ 1882 MAGASINUL „CAVALERUL DE MODE" Aduce la cunoscmţa numerăseî săle clientele, că a primită şi primesce neîntreruptă din propria şi renumita sa fabricaţiune din Europa, enorme cantităţi de costume fine şi elegante pentru BĂRBAŢI şi BAEŢI, în tâte croelile şi în t6te calităţile. Mare depou de Pardesiurî moderne din stofe cu totulă noul, nuanţe fărte plăcute. Asortimentă complectă de pantaloni fantasie desenurl <11 A UTE NOUVEAUTJf». X X X v&cxx Pntemu asigura d’acunia că P. T. Publiculu. precum şi distinsa nostră Clientelă, voiu fi pe deplină satisfăcuţi atâtă în alegerea mărfurilor)!, câtă şi (mal cu seină) în modicitatea precinrilorfi. CAVALERUL DE MODA. No. 2. Strada Şelari şi colţulu Str. Covaci, No, 2. COSTUME SAR G 2B 3KT T E S Strada Dulgbe- 0 spălătorisă de rufărie fină, avizează pe onor. publică, că primeşte comande, avândă deja o clientelă destulă de a-leasă în înalta societate. riloră No. 32. Anica Văduva. Un profesor de limba italiană, do-resce a preda lecţiunî, de limba italiană cu ună modă fărte les-niciosă pentru a putea înveţa cine-va. Doritorii se pot a-dresa la adm. disr .lul TelegrafulU. + O + O + o + î Premiată cn ânteiulă preciă «MEDALIA DE AURt» la concursulu agricola al Comiţiuluî de Ilfovfl de laHerestrău în Noemb. 1881. J DESFACEREA PEPINIERILOR 1 La grăiina Iănid, numită Brăslea, situată în suburbia Ică-neî, strada Polonă, No. 104, aprăpe de biserica Icăneî, si află de venţlare pomi roditori, altoiţlde diferite specii din cele mal renumite calităţi şi de diferite etăţi. Preţuia porailorîi se p6te vedea în catalogu. Domnii amatori din districte şi din capitală voindu a avea ca'alogulă, se voră adresa prii epistole la disa grădină şi îndată li se va trimite. Plantatorulu pom Horii pentru primăvară a sosiţii. £ XXX?l x x x & X X xxx^ AVISU D-lorti ARHITECŢI PRIMA CALITATE DE TARt ALB(I de la FURNICA din Sinaia şi VARC HTDRAULICC De vânzare cu preţurile cele mal moderate Doritorii se potti adresa la d. A. Lih* deilherg, Calea Victoriei No. 35 şi la Depositu lingă gara Tirgoviştea. De dattt în tăere două păduri din comuna PietroşenI, judeţulă Mns-celă plaiulă NucşăreT, în depărtare ca la 30 chilo-metre de gara Piteştii, drumfi practicabilă şi şosea cea despre apusă cale 1,000 pogdne, conţine, ste-ja î de dăge pene la traverse, anini, fagi şi alte le o pentru blânT, chiristele şi rotară; cea despre res Ită numită Sâlbişă cale 700 pogăne de aceiaşi calitate de avburî. Amatorii se potă înţelege cu pro-pietaru în comuna PietruşanI seă în Câmpu-lungă. Doctorulu NEGURA întorsă din străinătate, locuesee în propria sea casă, strada Colţea No. 35. Vis-â-vis de Primărie. Con-snltaţiunî dimineţa de la 9—11 ore. Lemne de vendare la vagonfl şi cu stînjeuu, precum şi cu 1000 de kilograme tăete despicate şi aduse la domicilii! pe preciurile obicinuite. Adresa : G. PETRESCU. str. Fortuni No. 6 (lîngă Biserica Caimata) La 20 Martie va eşi ANUARIULU GENERALU AL EOMANIEI pentru 18 8 2 700 pagine. — 20,000 de adrese In Burnresci şi îu judeţe PreciulR 10 lei.— A se adresa : Strada Polona No. 70, in Bucnrescl. MEIiSULtJ TRENURILOUt CAILORU FERATE REGALE IN ROMÂNIA VALABIL lOS LA. 21 A.WC3-XTST 1881 Hncurescl-Focşiiul- toinun-iişi Arăt 'I renuri Ioni STAŢIUNI Tr. ac. Tr.ac. Tr. de per. Tr.pl. 29 1 6 19 21 p m, p. m. a. ni. a. ro. a. in. Bucurescî pl. 5.30 10.45 10.00 7.15 7.00 Chitila 5 45 11.01 10.22 7.38 Bufta 5.58 11.14 10 40 7.56 Periş 6.17 — 11.08 8.24 Crivina 6 34 11.50 11.31 8.46 Ploescî 7.00 12.28 12.35 9.25 8.18 Valea-Căîug. 12.47 12.58 a. m. a. m. Albescî 12.57 1.11 Mizil 1-27 1.49 Ulmeni — 2.28 MonteorT — 2.39 Buz«ă 2.35 3.35 Zoiţa — 4.30 Râm.-Sărat 3.50 5.15 Sihlea — 5.49 Gugescî — 6.09 Tr. m. Tr. m. Cotescî — 6.30 No. 33 Nr.35 Focşanî 5.15 6.50 11.05 3.00 Putna-Secă — TrN.7 11.36 3.31 liarăşeştî 6.03 12.20 11,55 3.50 Pufescî — 12,46 Adj ud 6.45 1.10 Sascut 7.06 1.34 Răeâciunî — 2.13 Valea-Secă — 2.42 Bacău 8.15 3.12 Galbeni — 3.48 Roman 4.15 4.25 Paşcani 10.30 6.16 Iaşi sos. 1.05 9.05 p.m. sera Paşcum-Suceva dim, sera Paşcanî 10,44 7,07 Suceva 12,23 10,09 Vere8d-Botoşani p, m sera Verescî 12.08 9,47 Botoşani 3,20 11,42 aşi- Focşani-B ncnrescl ArSt Trenurilor STAŢIUNI T. accelerat Tr. de per. mixt 20 2 8 34 36 p. m. a.in. Iaşi plee. 4.08 6.52 Paşcanî 6.31 10.30 Roman 8.10 12.10 Galbenî — 12.45 Baca! 9.12 1.27 Valea-Sdoă — 1.45 îtăcăciunî — 2.25 Sascut 10.12 2.53 Adj ud 10.34 3.22 Pufescî — 3.41 p.m. p.m. Mărăşeştî 11.18 4.05 4.25 12.35 Putna-Secă — Tr. 32 4,47 12.5 Focşanî 12.05 11.10 5,15 1.25 Cotescî — 11.33 Gugescî — 11.53 Sihlea — 12.13 Rim.-Sărat 1.24 1.00 Zoiţa — 1.32 Buzeă 2.49 2.25 Monteoru - 3,01 Ulmenî — 3,35 Mizil 3.48 4.20 Albescî 4.14 4.55 Tr. m. Valea-Călug. a. m. 4.24 5.09 No.20 Tr pl. Ploescî 10.20 4.58 5.31 8.40 10.15 Crivina 10.50 5.26 5.56 9.13 — Periş 11.10 — 6.35 9.31 — Buftea 11.31 6.02 7.23 9.5'i 11.15 Chitila 11.45 6.16 7.41 10.09 Bucurescî sos. 12.00 6.30 8.00 10.25 11.40 a. m. dim sâra sera nimfe Nne^va-Paşcanî Suceva Paşcani p, m, I 5-4,41 dim. 6,54 9,45 Botoşani- S e rescî Botoşani Verescî dim. 5.21 7.21 p. m, 3.15 5.15 Bucnrescl- Verciorova Bncnrcscl-Ginrgin Staţ'nnî Bucurescî pl. Comana Giurgiu Smârda sos. Tren de persone a-ra. p. m. 7 30 6 10 8.22 9.25 9.30 7.12 8.10 Veiciorova Hucurescl uzCfS-BarDoşi STAŢIUNI A ret Trenurilor STAŢIUNE Arăt. Trenurilor Tr ac. Tr. de per: Tr.ac. Tr. de per. 3 17 9 4 _VA 10 a. m. a. m. a. m. a, m Bucurescî pl. 8.15 4.45 Vârcior. plec. 11.00 6.15 Chitila 8.31 5.05 Turnu-Sever. 11.25 7.15 Ciocânescî 8.52 5.31 Palo ta 12.01 7,58 Gheorganî 9.12 5.56 Prunişor — 8.14 Titu 9.34 6.34 Timnea — 8,28 Găescî 10.04 7.18 Strehaia 12.44 8,51 Leordenî 10.27 7.47 Butoescî — 9,07 Golescî 10.48 8.11 Filiasî 1,15 9,29 Pitescî 11.14 8.25 Băcan — 9,39 Costescî 11.45 4 Coţofetiî — 9.55 Stolnici 12.09 Işalniţa — 10,07 Corbu 12.25 Craiova 2.12 10,20 Potcova 12.45 Cîrcea 2.24 a m Slatina 1:18 Pelescî 2,36 Peatra 1.47 Bals 3,01 Balş 210 Peatra 3,24 Pelescî 2.34 Slatina 3,55 Cîrcea 2.45 p. m. Potcova 4,26 Craiova 3.10 3.30 Corbu 4,47 Işalniţa — 3.47 Stolnescî 5,03 Coţofenî — 40 Costescî 5,27 Răcari — 4.20 Pitescî 6,12 7,40 Fii iaşi 3.59 4.36 Golescî li 26 7,55 Butoescî — 4. -.7 Leordenî 6,4b 8,19 Strehaia 4.29 5.20 Găescî 7,13 8,50 Timnea 5.43 Titu 7.46 9,39 Prunişor — 5.59 Gheorganî 8,05 10,Oî Palo ta 5,14 620 Ciocănpscî 8,2:» 10,22 Turnu-Sever 5.54 7.00 Chitila 8.46 10.46 Verciorova s. 6.15 8.00 Bucurescî sos 9,00 11 00 p. m. p. m. p. m, a, m, Ginrgiu-Biicurcscl Staţiuni Smârda plec, Giurgiu Comana Bucurescî sos, Tren de persone a. m, 7,16 8,25 9,05 p. ui, 5,50 6,05 7,16 7,55 Bărboşi-lfuzăiî Buiureşni.—âipogr&fin Academie! Pomânâ tLahoratorif Român!) ^.rada Academiei 26 1 STAŢIUNE Tr.ac. Tr. pers. STAŢIUNI Tr. ac. Tr. pers. 23 5 11 23 6 12 a m. p, m. p m. a. m. p. m. Bnzeu plec 3,00 3.2o Barboşî pl. 10.50 10.07 7.55 Cibilia — 4,20 Brăila 11.35 11.08 8.40 Faure! — 4.45 Muftiu 11.54 Ianca 4.29 5.32 lanca 12.36 12.35 Muftiu — 6,09 a. m. Faurel — 1.18 Brăila 5.35 7.08 8.00 Cilibia — 2.01 Bărboşi 6.10 7.53 8 Ab BuzSfi 2.00 2.41 Tecueifl- Bârliid i(£rlad-TVcuel 41 43 44 42 44 | 46 a. m. (jioa p. in. a. ni p. m. p. m. Tecuciu plec. 7.05 12.00 5.35 Bârladu plec. 9.15 2.55 8.30 Berladu sos. 8.15 1.30 7.30 Tecuciu sos. 10 55 4.25 10.00 Bărboşi Mărăşescl Milrăş srî-Buzăîl 25 27 7 26 28 8 a. ni. p. nu a. m p. m. Bărboşi pl. 9.10 Mărăşescl pl. 11.25 6.15 4.15 Serbescî 9.33 Tecuciu 11.53 6.45 5.10 Prevalu 10.02 i vesel 5.43 Flanu-Conachi 10.20 Hanu-ConacVri 6.(-7 Ivescî a. m. p. m. 10:46 Prevalu 6.25 Tecuciiî 5.12 10.20 11.40 Serbeştî i 6.54 Mărăşescl 5,40 10.50 12.10 Barboşî 1 7.15 Biuboşl-Galaţl ILilaţî- Bărboşi 23 5 • ,603. 24 6 604 a. m. p m. p m. p. m. a m. a. m. Barboşî 6,15 8.03 7.25 Galaţi 10.10 9.25 8.25 Galaţi 6.50 8 46 8.00 Barboşî 10.54 10.021 9.00 • loescî-Predealil p-redeulfi- Phcscl Aret. 'l’renurilcru Ardt. Trenur.loru Staţiuni Tr.ac. Tr m. Tr.pl. Staţiuni Tr.ac. Tr. de pers. 1 5 2 4 6 a. m. p. m a m p. ni. a. m. p. m. Ploescî pl 9.50 7 06 8,28 Predealu plec. 5.40 5.00 Băicoiu 10.26 8 00 9.04 Buşteni 6 04 5.38 Câmpina 10.53 9.00 932 Sinaia 6.29 6.16 7.56 Comarnic 11.26 9.46 10.05 Comarnicu 7.02 7.27 8.32,' Sinaia 12.10 10 56 10.40 Câmpina 7.29 8.27 8.59 Buşteni 12 24 11.16 BăicoiS 7.53 9.04 9.25 Predeală sos 12.50 11.52 Ploescî 8.25 9.49 10.00 www.dacoromanica.ro DUMINICI, 14 MARTIE 1882. In Bncnrescî »î districte iramerulâ 10 basri. J J*L_ ANNULtf XII, No. 2955. ► f Preţul abonamentului: pe^an 24 lei, pe 6 luni 12 leî, pe 3 lnnl 7 lei; tn districte: pe an 30 lei, pe 6 luni 15 lei, pe 3 luni 8 lei. OrI-#e abonamente ne Însoţita de falore se refnsă. Abonamentele se face nnmal la 1 ji 15 a Se-căreî Ioni. Directorii: I6n C. FundsBCU. Peutru abonamente reclame şi amtncinri, a se adreşa la Administraţinne. STRADA NOUA Nr 3. la Soeieti Havas, Laffite & Comp, ( Pentru Austria şi Germania, numai la Adolf Steiner ace de la Bourse, Paris. j Hamburg. (Germania de Nord). Pentru Francia 3, PlaCe u, ia iiuuisc, i ai in. , j uauiwui^. ^uviuiauia vav a.wiu,. Pentru Anglia : la d-nnl Eugene Micoud, 81 Fleet fi Pentru Ungaria la d-nalu Moritz Wiets, in Buda-Strcet, E. C. Pest, Servitenplatz. Preţulu anunciuriloru : linia miei pe pagina 1T, 25 baal, re clame pe pagina XII, 1 leu, pe a II, 2 leî şi pe a I, 3 lei. Pentru rubrica, inserţii şi reclame, redacţia nu e responsabili Epistolele nsfrancate se refnsă şi articolil nopublicaţî se ardă. Administratorii : I6n C. Fundescu. AVI8TJ ICembril Comitetului acţionsriloril Tipografiei t Telegrafii > suat rugaţi a se întruni Sâmbătă 13 Martie, 8 •re s4ra, la redacţiunea acetul (Jiaru, Strada Academiei No. 19. Sontil de discutată mal mnlte costionl urgente. Preşedintele. SOIRI TELEGRAFICE (8ervieiulfi Şiarelorfi streina)' Ragnsa, 23 Martie.—Scirea împrăştiată cum că gurernulfl muntenegrănQ a ordonat mobilisarea or-mate! sole, nu s’a confirmată âncă penă acum. Acestei scirl ’l-a data nascere faptulfi, că ministe-riula muntenegrenii de resbelu a data ordina deo-sebiţiloră comandanţi militari se iă imediata dispo-eiţiunile fcrebuinciăse, pentru-ca se fie încunosciin-ţaţl despre manevrele de primă-ve'ră toţi acei muntenegreni cari sunta datori a lua parte la aceste manevre şi cari se află actualmente în Cattaro şi în Albania. Aceste manevre se vora tace numai Duminica prin diferitele circonscripţiunî militare. Asta-fela funda, aceşti muntenegreni vora fi liberi a se duce de Duminică săra până Sâmbătă săra ehiarB şi peste fruntariile Muntenegrului. Roma, 2S Martie. — ţ?iaruia la Rassegna publică în prima pagină o acrisăre a d-lui Guerrieri-Gonzaga, în care se ^ice că regele nu păte să pri-măscă de câtfi în Roma contra-visita împăratului Franoiso Iosef. .împăratule Austriei — se ţii ce în acea acrisăre—nn pdKi nici de cum să fie reţinuta d’a veni la Roma de consideraţiuni faciă cu capul bisericei catolice; dâca ama bănui cea mai mică reservă chiarO, apoi aedsta arO nimici orî-ce com-binaţinne diplomatică ca ue-corespun$<5ndt1 cu sirnţi-mâutuia naţiunii şi cu demnitatea Italiei.* Belgrad, 23 Martie. — GuvernulO voesce a da concesiunea drumului de fertt fără a ascepta otărî-rea Skupcinei. piarulQ ofioiaia publică unQ ukazQ prin care se primesce demisiunea ministrului lucrărilor'! publice d. Gudovicî, drO ministrulQ de interne, d. Garaceaniu, este însărcinată cu conducerea provisorie u lucrări-loră acelui ministeră. Petersburg, 23 Marine. — Din t6te fiarele de aioî, numai Golos serbăză, printr’uniT articolu simpatică, aniveTsarea nascerii împăratului Wilhelm. Paris, 23 Martie. — Mai multe diare judecă lucrurile din Germania, Rusia şi Austria, şi recomandă o mare băgare de semă; cele mai multe ânsă se esprimă într’ună cbipă pacînic. Paris, 23 Martie. — Corniţele Wolkenstein a sosită aci şi a trasă la «Hofcelă Scribe.» Elă a avută deja o conferinţă cu d. Barrăre. Este sicură că dom-nesce o deplină înţelegere in privinţa cestiuniî principale, şi că propunerea d-lul Barrăre va fi primită. Cestiunile de amănunte voră fi discutate în curândă şi vora fi regulate fără dără şi păte. Se va admite ca la fie-care şâse luni, se se schimbe delegatulu comisiunii dunărene pe lângă comisiunea miită, §i se consideră ca ună ce positivă înţelegerea puteri -loră In acâstă privinţă şi primirea proiectului de ele, afară de România. Corniţele Wolkenstein u’are absolută nici o altă misiune; elă stă piue Duminică aici. Constantinopol, 23 Martie. — Părtn a anunţată, prin ministeriulă de resbelă, pe toţi comandanţii turcesc! de trupe de pe la fruntariile grecescî să predea definitiv autorităţiloră militare grecescî tăte punctele de la fruntarii, afară de acela de la Ana-lipsis, care rămâne pe sema Turciei. Filipopol, 23 Martie. — Guvernorulă generală din Rumelia Orientală, Aleco-paşa, a primită de la Părtă ordinul! ca, sub nici ună pretesă, se nu permită a se face din ce3tinnea despăgubirii ca trebuie să se dea pentru ocuparea de altă dată a Rumelieî orientale de trupele rusesci ună obiectă de discuţiuue în sînulu adunării provinciale. De vreme ce acâstă cestiune trebue resolvatâ de sem-' natarii tratatului de la Berlin, apoi pare esclusă ori-ce ingerinţă a Adunării provinciale. — S’a împrăştiată din uuoă scomotulă că Aleco paşă se sfor-ţăză să dobendescă ună oongediă spre a face o călătorie în Europa. Sofia, 23 Martie. — Petiţiunea adresată consiliului de Stată de către cetăţenii şi funcţionarii de aioî, spre a pune în libertate pe d. Zancoff, capul! partitului liberală, care este arestată îa Vracea, a fostă respinsă din ordinală principelui. D-mi Icono-moff şi Samsaroff aă fostă arestaţi preventiv fiindcă au voită să arangeze în Yracea şi Duşuma mee-tingurl liberale. Berlin, 23 Martie. — Se anunţă următârele din Petersburg către National Zcitung : «Corniţele Ig-natieff se sforţăză se dobândăscă aceiaşi posiţiune ca gi principele Gorceakoff. Principele Orloff este sin-gurulil demnitarfl care locuesce chiară în Gacina, după plecarea sea, câmpul! va redeveni liberă pentru corniţele Ignatieff. A so vedea ultimele seiri pe pagina III BUCURESCI. 13 MARTIE Căndfl Bomănulă a §l CUTIA FĂCĂTORF DE MINUNI yb , Era o-dată unu bietă săracă care avea unu fiă, acesta, într’o di, găsi ună şârpe pe care frigulu ’1 străpunse, şi Tu aduse a casă. Reveniiidu-şî în simţiri, şârpele «jise teueruluî băiată : Aci nu potă se recnnoscă ceea ce al făcută pentru mine, dâră părintele meă, la care mă vel ’duce, te va întreba ce doresc! în schimbnlă serviciului ce faci fiului seu. Respunde-I că nu voescl nimică altă de câtă o mică cntiâră; într’ensa se află nisce peră, şi, mişcând o, poţi obţine la mo-mentă crea ce doresc!. Părinţii şârpelul fură transportaţi de bucurie revăzând 0 pe fiulă loră, şi părintele seu $ise teneni-lul bâiatu : Ce vofscî se ’ţî daă pentru că ai scăpată viâţa copilului meă? — Ceru mica cntiâră ţia espresă că dispune de o cauţiune de 120,000 lei în efecte publice. Retribuţiunea funcţiei de casieră este de 20 400 lei pe ană. SCRISORI DIN RUSIA (Corespondenţă particulară a TELEGRAFULUI) S. Petersburg 7 Martie V’amă vorbită în corespondenţele mele trecute de guvernnlu rusescă, de Ţarul, de d. Ignatieff, Sko-beleff şi alţii, v’amă vorbită de nibiliştil care se luptă neîncetată cu tirania şi moră pe eşafodu ca nisce leî răniţi, ca adevăraţii eroi; aijî se ve vor-beseă ie poporulă rusă, adică de acesta terra in-cognita, de acestă soufre douleur, despre care noi âmeniî din Europa n’avemu o altă ideie, de cât un ce vag, amestecată cu vodca, cu aspectulă de Knut şi cu o fisonomie atâtă de brutală şi selbatică că cu greă convenimă a ’lu numi ho mo sapiens. Metoda ce-a mal potrivită pentru a da o ideie.e-sactă des;.re fisionomia morală şi intelectuală a unul poporă este a o descrie într’ună modă plastică, a lua, chiară din gura unoru scriitori populari poves tirile cele mal bine făcute şi a le desfăşura înaintea ochiloră unui străină..: Privesce! Iată’lă acest homo sapiens, descrisă nu de mine, care suntă străină acestei ţări, deră de unulă din eî chiară. Privesce’l, aşa este elu, cumă ’lă vedă zugrăvită pe acest tablou, cu care sâmănă ca două picături de apt !.. Aşa şi voi face. Ve voi da ceia-ce spune în acestă privinţă ună scriitoră vistită, de frunte ală poporului rusă d. Gleb Uşpenski; deru înainte de tâte suntă datoră a vg preveni, că tablourile, care ne înfăţişezi acestă scriitoră talentosă nu atingă de câtă poporulă rus (velicoroşl) in strietulă înţelesă et nografică ală acestui cnvîntă; poporulă rutân, poporulă polonez etc. sunt tipuri aparte şi care ii’au nimică de comună cu descripţiunile de pe natură ale d lin Gleb Uspenslcy. Scriitorule singură nu pretinde acesta şi se consideră numai şi numai de a fi scriitorulă poporului rus din Moscova. «Se inlrărnă,» începe Gleb Uspen-iky articolul seă din urmă, tipărită în Otecestvenie sapisky, «se intrămă în acestă sat; iată o căsuţă ţerăuâscâ, mică, murdară la înfăţişare şi plecată spre suda de bătrâneţea adîncâ. Cine locuesce aci ? — Elă... homo «sapiens... Familia se compune de o femeii cu trei «copil, de stăpînulă casei Vasili Cerepin şi de bă-«trânulă sSă tată. Ună sgomotă infernală se aude «înăuntru... se intrămă, plecaţi capulă, încetă, încet «se nu ve Lviţî... Amă intrată. Privimă şi ce ve-1-«demă ? Fiulă bate pe tatălă seu. — «Dâră ce faci blestemate ! — «Cum ce facă? ’lu bată, este tatălă meă. — «Şi de ce ’lu baţi infamiile ! — «De ce, apoi vedeţi, âmenl buni. Ieri am ţlis femeeî mele se facă o ciorbă, de trei dile n’amu mâncată nimică caldă, în burtă parcă urlă o turmă de lupi. Auiâ cjisă femeie! ca se nu permită acestui c... se se apropie de sobă, fiindă că elă nu mai pâte lucra, este prea bătrână şi nu se- gândesee la altă-ceva’ de iâtă la bucate. EI deru ce s’a întîm-plată; femeia a ieşită afară ca se aducă apă, şi elă scaraoschi hopu în .casă şi a curăţită casanulă cu ciorbă. Insă bine c’amă sosită şi eă. Tu al mâncat ciorba ? ’lă întrebă. — Eă amu mâncată, respuude neruşinatulfi. — Şi pentru ce al mâncat’o dacă am dată poruncă că voiă mânca-o eu ? — Ca răspunsă elă m’a scuipată dreptă în obrazu. despre care îl vorbi şârpele. Bătrânulă şerpe fu frirte contrariată, căci acestă cutiriră îl era indispensabilă. Acesta, respirase elă, nu ’ţî o potă da, dâră cere’ral orî-ce vel voi altă-cc-va, şi nn vel fi re-fusatu. In urma acestui refusă tânărnlu băiată se scula şi plecă, 'iâuerulă şerpe ’lu urmă. Vedendu-I că plecă, muma şârpelul începu se plângă şi dise bărbatului el : Nu este mai bine se-î dai ceea ce ’ţî cere de câtă se perdemă copiltilu? Se grăbi deru se se ducă după dânsulă, se ’lă reîntârcă şi împre= ună se înduplece pe tatălă seu. Acesta vă^ându-I pe amendouî plângându, cedă. Tânărnlu şârpe a-lergâ după acela care l’a scăpată, care, căpătândă cutia, ’şî căută din noă de drumă. După câte-va Cetinie 21 Februarie 1881 Loviri ce «jlilukă se succedă între insurginţiî şi triipele austriace în HerţegoVina şi Boca suntă forte favorabile insurginţiloră; cu tăte sforţările presei oficiale şi neoficialo austriace, care se în-cârcă a înşela opinitmea generală a Europei cu succesele oscirel austriace. (1) Telegramele cele galante despre strălucitele succese şi beroismulă soldaţiloră şi al comandanţiloră eî, care îutrâcătă fie ţfisă, adeseori singuri se si-nucideaă, ast-felil heroica loră iuimă ’I atrage spre eâmpulu de resbelă. Sunt': tâte numai nesce amăgiri de deplorabila şi îngrositărea loră stare, creată de elînsuşî în provinciile ocupate. Iusurecţiunea provocată de procedarea loră cea brutală nu se mal pdte opri şi trebue se mârgă înainte, căci devisa insurecţiimeî este: Libertatea şeii mdrte pilele din urmă s’aă succedată urmăfcârele 1 ipte între insurgenţi şi trupele imperiale: [1) Aşa este ; suntemu mal multă de câtă siguri că sorgintele austriace suntă greşite, deru, pentru a fi im-1 parţiali din pnntnlu de vedere al simplului adevără suntemu datori a declara că şi sorgintea slavă greşesce totă aşa de multă, zugrăviftdă cu culori prea negre sitnaţiu- nea austriaciloru în resbelulu care sS face. N. B. buinţeze tdte imVjlficele spre a-f lua cutia. — Nu sciu unde o ascunde, ţlise ea. Pe timpulă acela pasările şi animalele vorbiaă. Regele le întrebă, cum ară putea s8 descopere unde ginerele seu ’şl ascunde cutia. — Me ÎBsercineză să o găsescă, răspunse şdre-cele; uumal, cândă te vel culca, trebue să laşi o lampă aprinsă. Cândă tdtă lumea se culcă şi adormi, şdrecele, muindu-şî vîrfulQ cddeî în untulă de lemnă din lampă, se duse şi o vîrî în nasulă ginerulul regelui, care strănută aşa de tare în câtă cutia căţju. Şdreeele o lua şi fugi. Dâră fiindă că trebuia se trâcă ună podă, cutia cădii în mare. Ună câne ce se afla acolo, intră în apă, o sorise^ şi amendouî o duseră regelui. Ginerele, în momentulă cândă strănută, simţise că cutia îl a căţiuta. Se sculă şi pentru (Agenţia Ha vas) Paris, 24 Martie. — Francia şi Anglia au comunicată raariloru puteri infracţiunile identice pe cari le-a trimisă controlorilorii loră financiari în E-gyptă. Aceste instrucţiuni tindă a îmbunătăţi legea financiară, votată de curândă de camera Notabililoru egyptenî, şi prescriă controtoriloră de a veghia ca veniturile, afectate la serviciulă datorie! internaţionale şi cari voră rămânea în afară d: bugetulu votată de Cameră, se fie specificate şi garantate. Se asigură că tâte puterile aă făcută o primire favorabilă aceste! comunicări a Francieî şi a Anglie!, (Servicinlu de afli 4 ore săra). Roma, 25 Martie.—Garibaldi a plecată la Pa-lernio pentru a asista la aniversarea Vepres Siciliano. New-Yo.k, 25 Martie.—Marele poetă american LongfeloW, a murită. Roma, 25 Martie.—piarele de a Construcţiunea unei magazii pentru conservarea materialului de resbelă necesarii am-belorQ regimeete. Licitaţia se va ţine prin oferte cari se vorC primi în acea de la ora 10 dimineţă pânâ la 4 ore după amiarjl cândit se vonl deschide. Ofertele vorO fi însoţite de garanţii pro-visoril în sumă de le! 20,000 in numeraria sea efecte publice garantate de stata. Resultatula licitaţiei împreună cu tâte lucrările relative se vorO supune aprobărel onor. sonsiliO judeţenii. Plauurîle şi caetele de sarcină pentru ateste lucrări se pota vedea la cancelaria comite-tuluî tn or!-ce oră de lucru • în filele de la 20 Martie pânâ la ^iua destinată pentru licitaţie. Se publică denî acesta spre cunoscinţa generală, conforma art. 47 şi 50 legea compt. generală. Prefecta, Poteca Directore, C. L. Sfoiceanu. No. 973 1-882 Februarie 6. www.dacoromanica.ro i TELEGRAFUL!} CASA DE SCHIMB T O ‘AX A TACI U No. 60. Strada Lipiscanl, No. 60. Pe flioa dej.2 Martie 1882. lump 5 °/# Renta amortibilă. . . , 5 °/e Renta Română . . . . 6 ®/# Obligaţiuni de Stată. . . 7 ®/9 Obl. căii. fer. rom. Regale . 6 ®/0 Scris, funciare rurale . . urbane 8 °/0 Imp. municipală . . . » Casei pens. 300 1. Impr. cu prime Buc. (bil. 20) 1. Acţiuni cDaoia» (500 1. buc.) Acţi. Bănceî Naţion. Rom. . Scris. fonc. "rbane 6°/0 . . . Obligaţii eşite la sorţi 6®/„ Obligaţii de Stată 6®/0 > Căiloră fer. rom. Regalei 8°/9 > Dorcenlale 88 % 88-97. 100. 100.3/4 99. ioi.Vs 220. 29. 300 1380 92V, V» •/, 8*/,, Municipale 8°/0 ' % °/o Renta amortieabilă Cupoane De Renta Română exigibila . . » Obligaţii de Stată 6°/0 . . » » Căile fer. Rom. Reg. » » Domeniale exig, * * Municipale ... » Scrisă, f. rar, şi urb. exig. Diverse Aurtf contra argintă.........> » > Biletele Hypotec. -/1.^/4 °/0 » » » de B. N. a R.' Fiorini val. Austriacă.... 210 Mărci germane................123 Bilete de bancă francese . . . 99'/2 Cursulfi diuViena 23 Martie. NapoleonulO.................. 9535 Ducatulă........................ 562 Cursulfi din Berlin 23 Martie. /„ Oblig, căiloră fer. rom. noi 101.25 6’/» Oppbenheim................ 109.50 Cursulfi din Paris 23 Martie 5°/0 Renta română............. 87 25 8®/# Opphenheim............... Cursulfi Londra 23 Martie 8®/, OpDenheim................— 7®/# Stern. ....... - Schi in bfi Yiena la vedere............... Berlin la vedere.............. » 3 luni................ Paris la vedere ...... » 3 luni................ Londra la vedere.............. » 3 luni................ 89.Va 89. 98. 101. 101*/* 100. 102 '/a 230. 30. 305 1400 93V2 IV/o 212 125 100V2 FI. Mărci > Franci » RENUMITA ALIFIE de RĂNI cunoscută sub numele de alifie Coengiopulo. Acestă alifie a vindecată cangrene, răni vechi de 20 ani precum şi rana numită Cer-cengea, în fine orl-ce rane, cunoscută de cel mai renumiţi doctori aî capitale. Se găseşte de veudare la magasinulu d-luî D. Georgescu, strada Lipscani, No. 27.—Acestă alifie se dă gratisă săraciloră însă la domiciliulă mefi proprie, strada Speranţei, No. 28. Marin Coengiopulo. Vindecam la motren-Iii rhiarii cu hapurile aîtllHiţvriilalcr,' ale Catarrhulu, nildufnlO, sufo-riŞ'-SE 1 i'/||3s catiuiiea si idie bulele or- gc.neloră respiratorie suntu ............... vindecate prin Tnbnriie Levn«#eur, 3 fr. in d-ru!ul Cronter. Preţul 3 fr., cu*ia, in Frauda, Francia. — Leva»rur farmacisifl-chimistfl de clasa l-a, 23, me do ie .««anale, pauis, Deposit in BucurescI: la d. zUmer, si in tOte (armaciele. 5 In specială la d-lă E1TEL RlSSDuRFER pharmacist la Bucureşti, De v&ujare Hârtie macnlatmă cu ocaua 1 fr. — A se adresa la administraţia farului. Societatea NAŢIONALA de asigurare J Domnii subseriitorl al acţiunilorfi soeietAţel ( suulfl rugaţi a face, conforma publicaţiunilor _____ _____ __ | anteribve, versămâutuitt alo douilea de l.r. 30 In aurO, 1£/a7 martie a. c. la casa societăţel Prima 0. îl. privii Societate de navigaţiuue eu vapdre pe Dunăre (strada Lipseam No. 74, etagiuin i), unde vorfl primi în contra recepiseloră de sabsrrip-ţiune, titluri provisorif pe bucăţile ce ad subscrisei. BacnrescI, 10 Martie 1882. Consiliul de Administraţiune. MERSULU VAPOARELORU VALAB1LU DE LA 19 MARTIE 1882, PENE LA ALTE DISPOSITIUNI. YAPOAKB DE PASAGERI IPILGO.A_3rLE LA 'V'A LE STAT1DNI Dela Orşova » TSever. » Calafat. » Corabia » T.Măg. » Rusciuc » Giurgiu » Cern a v. » Brăila La Galaţi I. D IO.3® a.m j> 12. ţliua » 5.10pm L. 12.80 a m. 2.20 > > 6.30 > »10. » » 5.30 » Marţi dimin II. M. 10 80 a.m » 11 $iua » 510 p.m M. 1230a.m » 220 » » 630 > » 10 » » 630p.m. Joi dimiueţa III. V. IO30 a.m. » 12 dina » 510 p.m. S. 12 30 a.m. . 220 » » 6S0 » » 10 » » 630 p.m. Dumin. dim. PLECARE LA DEALU STATl UNI I. II. nr Dela Galaţi. » Brăila. » Cevnav. » Giurgiu » Rusciuc s> T. Măg. » Corabia » Calafat. > T.-Sev. » Orşova '!. 9 a.m. > IO25 > » 520 •. M. 12 dina » 420p m. » 10 » » 12 n6pt-Joî 9s0a.m > 4iS p.m. Vineri dim. Jouî 9 a.m! » IO25 » » 520p.m. V. ll16a.m. » 12 diua » 540p.m. . 7« , Sâm. 930a.m. » 445p.ra. Vin. dimin. Sâm. 9 a.m. » IO26 » » 520 p.m D. lllBa.m. » 12 ţjiua » 540p.m. » 740 » LunI9S0a.m. » 446p.m. Marţi dimin. Mersulu VapOr el orii locale între Galaţî-Tnlcea-Ismail-Kilia De la Galaţi la Tnlcea-Ism.... Marţi şi Sâm. 8 o. d. [ De la Kilia la Ismail-Tnlcea-GalaţT, Jouî 4 ove p. tu. » Galaţi la Tulcea-Ismail-Kilia...., Joal 6 ore d. | » Ism. la Tulc.-Gal, Miere., Viu., Dum. 8 o. a.m. Mersnlfi Vaporelorfi do pasageri şi de mărfar! între GALAŢI-ODESA De la .Galaţi la Odessa.... Luni 7 ore dimineţa. | De la Odessa la Galaţi.... Jouî 4 ore post. m. AGENŢIA VAPOARELORtl. O spălător^să de rafărie fină, avizează pe onor. • publică, că primeşte comande, avendu deja o clientelă destulă de a-leasă în înalta societate. Strada Dulghe-riloru No. 32. Anica Vdăuva. Un profesor de limba italiană, do-resce a preda lecţiuul, de limba italiană cu unu modă fărte les-niciosu pentru a putea învăţa ci ne-va. Doritorii se pot a-dresa la adm.diarulul Telegrafulu. Premialii cu ânteiulă preciă «MEDALIA DE AURtT» Ia concursulu agricolă al Comiţiulu! de Ilfovu de la Herestrău în Noemb. 1881. DESFACEREA PERIERILOR La grădina I6nid, numită Brăslea, situată în suburbia Ic6-neî, strada Polonă, No. 104, aprdpe de biserica Ic6neî, s. află de vendare pomi roditori, altoiţlde diferite specii din ___ cele mal renumite calităţi şi de diferite etăţi. Preţulă pomiloru se pdte vedea în catalogO. Domnii amatori din districte şi din capitală voindii a avea calalogulă, se voru adresa pri ' epistole la ţjisa grădină şi îndată li se va trimite. Plantatnrulfi pomiloru pentru primăvară a sositfi. s Şl ÎNCHIRIAT de la St. 'j George, o casă în centrulu oraşului, strada Pătraşcu-Vodă, No. 8, sub. Sfântu George nou. Doritorii se vorfi adresa la No. 30 stra-'a Colţeî. I PROFESOARE de limba germană şi de piano, dispunendă de câ-te-va ore libere, doresce a mal găsi şi alte lec-ţiunî în specialitatea sea. A se adresa administraţia acestui ijiaru. Totfl de-o-dată facemfl cunoscuta că Societatea ndstră a terminata organisarea ramure-lorfl de incendia, grindină şi transporta, nu-minda în oraşele principale ale ţărel, agenţi aleşi priutre cetăţenii cel mal cunoscuţi şi cel mal onorabili care aa şi începută a ne trimite numerdse afaceri. AvemO deci ondre a ruga pe onor. publica s, 25 ,. m. 5.12 5,40 27 p. m 10.2) lO.fC a. m 9.10 B 4 » * MARŢI, 16 MARTIE 1882. In Bucnrescî şl districte munerulu 10 bani. ANNULtf XII, No. 2956. Preţnl abonamentului: pe an 24 lei, pe 6 luni 12 leî, pe 3 luni 7 lei; In districte: pe an 30 lei, pe ti luni 15 lei, pe 3 luni 8 lei. Orî-ee abonamente ne însoţita de valore se refusă. Abonaraontcle se face numai la 1 şi 15 a fio-căre” luni. Director® : I6n C. Fundescu. Centru abonamente reclame şi anunriurl, a se adresa la Aduiinistrssţiune. ST RADA NOUA Nr 3. Pentru Francia : la Societe Havas, Laffitc & Comp, 8, Place de la Bourse, Paris. Pentru Anglia : la d-nul Eugene Micoud, 81 Fleet Street, E. C. Pontrn Austria şi Gei mania, numai la Adolf Steincr Hamburg. (Germania de Nord). Pentru Ungaria la d-nulfl Moritz Wiets, în Buda-Pcst, Servitenplatz. Preţulu anunciuriloru : linia mica pe pagina IV, 25 bani, re clame pe pagina III, 1 leu, pe a II, 2 leî şi pe a I, 3 lei. Pentru rubrica, inserţii şi reclame, redacţia nu e responsabilă Epistolele nefrancate se refusă şi articolil nepublicaţi se ardă. Administratorii : I6n C. FundSSCU. SCIRI TELEGRAFICE (Serviciulu Şi&reloră streine)} Cydtkuhuen, 24 Martie. — La 21 curentă a apărută ţliarulă nihilistă Narodnaja Wolya, cu data de 5 Februarie şi avându 20 pagini. Tipărirea farului, ce se pretinde ci s’a făcută îu Petersburg, este fdrte măruntă şi rea, şi, după cu mă se ţlice la sfârşită, ea n’a fostă terminată de câtă la 26 Februarie. Articolulă de fondă asupra situaţiuniî partituluî revoluţionară esprimă punctulă de vedere socialista şi anunţă activitatea ne-slăbită a acţiunii revoluţionare. Printre scirile mărunte este interesantă aceea care constată esistinţa şi acuraă a Sântei Lige. Cracovia, 24 Martie. — ScirI din Petersburg, publicate de fiarele polone, spun că foilor de acolo li s’a internă d’a publica toastele ridicate la ban-chetulfl dată de oficiăril gardel în ocărea generalului Skobeleff. Berlin, 24 Martie. — La primirea de erl a corpului diplomatică, se ţlice că împăratul® a vorbită fă. te multă ou ambasadorulă rus d. Saburow. Norddeutsche Algemeine Zeitung scrie următă-rele : «Iu insurecţiunea din Bosnia nu s’a văzută până acuinu nici unu voluntară rus; nu se păle admite că ară fi scăpată autorităţiloră austriaca din vedere presinţa unul singură olicieră rus. Este probabilă că s'ară fi văzută cete Întregi de revoluţionari ruşi, dăca rSscbla ară fi luată dimensiuni mal mari seă deca Austria ară li fostă nevoită se ie o atitudine ameninţătăre faciă cu Muntenegru. Aceste pericole aă fostă înlăturate prin victoriele repurtate de armata austriacă. Paris, 24 Martie. — Diutr’ună isvoră autorita-tivă se asicură că corniţele Wolkenstein n’a avută nici in Berlin nici în Paris o altă misiune, de câtă aceea d’a resolva cestiuuea duuârenă. In privinţa a-costeia s’a luată de basă a negociăriloru propunerea Barrere şi a fostă primită în principiu cu 6re-carî moditicârî. D. Freycinet a putută se se otărască brte lesne la una ca aedsta faciă cu atitudinea îm-păciuitbre a comitelui Wolkenstein, de vreme ce elă cnnbsce ceşti unea mai diu nainte şi voesce să mergă în acestă privinţă pe urmele predecesorilor® sel. Gestiunea votului preponderentă uu se mal altă printre nuoile stipulaţiuni, ddră totuşi se mănţine preşi-denţia Austriei în comisiunea onestă. A fostă de asemenea primită şi participarea unui membru alu co-misiunii dunărene la desbaterile din comisiunea mitsLă. Intru ceea-ce privesce acum obioctulă negociări-ioră dintre Freycinet şi Barrbre d’o parte, şi corniţele de Wolkenstein şi d-lă Plason de alta, apoi acesta ilă formeză mulţimea de amănunte de ces-tiunî tehnice, a căror® desbatere fundamentală va mai lua âncă câtă-va vreme. Obiecţiunile principale vină din partea României care, in ori-ce concesiune către Austria, vede o vătămare a posiţiuuei sele ca putere, dâră totuşi nu este de temută o resistenţă luai seridsă din acestă parte. In privinţa atitudine! Rusiei uu se scie âncă nimică positivQ, der totuşi se crede,, că, de vreme ce acestă putere a aderată in principia pe timpul negociăriloră la preşedeuţia austriacă în comisiunea miestă, la coutinuarea co-misiunei dunărene şi la cooperarea unui membru din comisiunea europbuă la desbaterile din comisiunea miestă, ea nu va mal face acum nici o resistenţă şi nu va refusa consimţimântulu seă. Italia a aderată de la începută la aşa multe, îu cât nici nu trebuie să ne mai gândimă la o retractare a concesiuneloră făcute, ăru Englitera n’a făcut penă acum nici o oposiţiune. Din tbte acestea precum şi din impresiunea ce le-a rămasă negociatorilor atât france8i câtă şi austriac!, se pdte conchide că de '[ astă dată va fi resolvată cestiunea privitâre la Dunărea de josă. Viena, 24 Martie. — Reporterul® militară alfl Coresponăinţei politice constată că insurgenţii din ! Crivoscie s’aă aşezata acum pe înălţimele de la ţ Dversnî, într’o imediată apropiare de fruntaria muntenegrbnă, fără ensă ca până acum sS fi trecut peste aceste fruntarii. Yieua, 25 Martie.--Neue freie Presse publică o întrevorbire pe care corespondintele seă din Paris a avut’o cu corniţele de Wolkenstein. Acesta di se între altele : «Tot® ceea-ce s’a disă şi s’a scris a-supra misiuni! mele speciale, suntă uuuaai inven-ţiuni. Nici în Paris nici în Berlin n’arn avută altă misiune de câtă regularea cestiuniî dunărene. Deca m’amă dusă ânteiă în Germania, acesta este fărte naturală faciă cu caracterulă relaţiuniloru nbstre. Amă făcută din propunerea Barrere basa negociări-loră şi amă primită tbto părţile care mi s’aă părut esecutabile. Era d’o mare însemnătate pentru noi se aflâmă dbca Germania împărtăşesce vederile nostre, dbca voesce se sprijine propunerile nbstre. Misiunea mea a fostă norocită în acestă privinţă. Dup8 aceea amu venită la Paris. Penă acum amă avută conferinţe asupra unora principii generale şi o mulţime de amănunte care uu fuseseră discutate penă aci. Fotă spune numai că guvernuia trancesu ni se are'tă forte favorabilă şi este otărîtu a admite propunerile kn6stre penă la acele amănunte în care inginerii trebue se_aibă ultimul® cuvântă. Negreşitu că nici noi n’amă măn-ţinutu tbte, spre a înlătură imputarea că prea suu-terau egoişti.» In privinţa ^obieeţiuuiloru României, d lă Wolkenstein declară că, de ia ultima neînţelegere, relaţiuuile reciproce s’aă îmbunătăţită în-tr’ună cbipă simţitoră. Independiuţa pe care a dobendit’o de curândă, o face gelbsă în apărarea drepturiloră ei; totuşi România nu pdte să schimbe nimică la faptul®, că Aiistro-Ungâria posedă cea mal mare navigaţinne la Dunărea de josă şi că are îu mâiuele ei partea principală a comerciuluî. «Uu tăte acestea — urmă corniţele de Wolkenstein — noi amă respectată^ susceptibilităţile României. In fine trebue se isprăvimă o dată cu acestă afacere, pentru ca ea se dispară din rândulu cestiuni-loră europene. Credu că nu voiă pleca de aici fără unu. resultatu definitivă. Decă amă fostă însărcinat cu ?cestă misiune, apoi o datorescu numai cunos-cinţeloră mele tehnice. Credu că Rusia nu ne va face nici o greutate în acestă cestiune, de vreme ce ea s’a aşezată în a doua liuie chiar® şi atunci câudu pretenţiunile ndstre erau cu multă mai mari. De-iltmintreli cbiaru şi Rusia are unu interesă ca cestiuuea se fie repede resolvată; spre acesta facem® totn ce ne stă prin putinţă ; cestiunea este destulă de căptă şi a fostă în de ajunsă discutată». Praga, 25 Martie. — ţ)iaruluî Narodni Listy i-se confirmă din Petersburg scirea că, după ce s’a v&ţjută că resbelulă ofensivă este peste putinţă, s’a ordonată pregătiri pentru ună resbelă rusă defensivă şi în specială pentru întărirea Varşoviei. Sta-tulă majoră a declarată că Germaniei îi trebuiescă 10 ţjile spre a mobilisa, Austriei 19 şi Rusiei 75. Doue secţiuni lucreză la planuri defensive contra Austriei şi două contra Germaniei. Linia de apărare contra Austriei va trebui se începâ chiaru de la pdlele Carpaţiloră. Cracovia, 25 Martie. — A-l-altă ieri aă plecată câţi-va ingineri la calea Iwangrod-Dombrowsky, spre a face lucrările preliminarii pentru restabilirea acestei linii. piarulă Kurier Warschaivshy anunţă că în cu-rândă o comisiune raso-prusiană va stabili o nouC fruntarie^în Polouia rusbscă şi Posen, de vreme ce lărgirea matcei rîuluî de fruntarii Prosno, a causată j o pagubă la fruntariile Rusiei în guvernământul® Kaliş. Praga, 25 Martie. — Corespondintele din Roma ală (jiaruluT Bohemia anunţă că comisiunea însărcinată cu organizarea armatei italiene, a otărîtă or-ganisarea a 12 regimente de artilerie de câmpă şi a 5 regimente de artilerie de întăriri, 64 companii de Alpl şi 22 regimente cavalerie de câte 6 es-eadrbne. La ace'stă reformă a învinsă influinţa d lui Ricotti, ceea-re pbte fi privită ca o siratomă însem- nată, de vreme ce d-lă Ricotti este considerată ca şetă presumptivă iu acţiune. A se vedea ultimele scirl pe pagina III BUCURESCI, 15 MARTIE Pentru-că reproduceinQ mal susil uă telegramă din .Paris, în care se esprimă speranţa că cestiuuea dunărenă va fi de astă dată resolvată şi că «România nu va face o resistenţă tocmai seriăsă», ne credemă datori a consacra revista nostră de astăfjl cestiuniî dunărene. Din scirile pe care le-amfl reproduse necontenită sei) «Por-j to-gazetei» şi sunt») de 3 categorii, adică : 1 a) Forma rotundă fie 27-54-81 şi 108 parale. www.dacoromanica.ro TELEGRAFUL!) 3 ► y t o n r f b) Forma rectangulară ensl cu colţurile rotunde de 5-40 şi 80 parale. c) Aceiaşi formă eu să colţurile rectangulare de 40 şi 80 parale. Posedă deja aprdpe colecţiunea complectă a aces-torfi timbre în t6te nuanţele de cernelî, hârtiă şi sorte de ştampile şi clişeurl, deră ele suntă libere âră nu lipite pe plicuri şi astă-felă autenticitatea lord fundă discutabilă nil potă servi ca documente pentrn ună asemenea studia. Totul ii se resumă deră, d-le redactorii, în a se adresa ună căldnrosă apelă d-loră şi d-neloră cari în corespondinţa familiei d-loră ară poseda asemenea plicuri din anii 1855 şi următorii şi a ’I ruga din sufletă de a ne onora cu încrederea d-loră Im-prumutendu-ne acele plicuri pentru a studia timbrele aflate pe ele şi a le compara ca cele ce posedă. Cererea mea este în adevără delicată şi p/, 220. 29. 300 1380 92>/2 1| 0, I ■> I (1 » urbane . 8 #/0 Imp. municipală . . » Casei pens. 300 1. Impr. cu prime Buc. (hil. 20) 1. Acţiuni » Domeniale exig. » » Municipale . . . t Scrisă, f. rur. şi urb. exig Diverse Aură contra argintă.............\ » * Biletele Hypobc. .Jl.,/4°/0 » > » de B. N. a RJ Fiorini val. Austriacă. . . . 210 Mărci germane...................123 Bilete de bancă francese . . . 99'/2 (Jumulii din Viena 23 Martie. Napoleonultt................ 9535 Duoatulă............................ 562 Carsulii din Berlin 23 Martie. 6°/0 Oblig. cftiloră fer. roin. noi 101.25 8°/0 Oppbenheim............109.50 Cursnlfi din Paris 23 Martie 5°l0 Renta română............... 87 25 8®,'o Opphenlieim............... Cui nii iii Londra 23 Martie 8e/r Opp Miheim..................— 7°/0 Stern.......................— Schimbă Viena la vedere................. Berlin la vedere................ » 3 luni.................. PariB la vedere................. » 3 luni ................. Londra la vedere................ » 3 luni.................. Ciul. 89. 98. 101. 101 100. 102 »/, 230. 30. 305 U00 98'/* IU oi x li io 212 125 100'/a FI. Mărci > Franci > CtuiJEATIUME SIOI 4 Warfumem Săpun............. KADSURA Extract........... KADSURA Oim............... KADSURA Api de loiietS ....... KADSURA VIOLET Inventatorul SĂPUNULUI REGAL de THR1DACE PAîild, 22b, Rue St-DENis, PARIS !3i în l6te Parfumeriele. Un profesor de limba italiană, do-resce a preda lecţiunî dt limba italiană cu ună modă torte les-ciciosD pentru a putea învăţa cine-va. Doritorii se pot a-•Iresa la adm. fiorului Telegraf ulii._______ se gaseste a PE LA TOT1 PARFUMORIU^» CUAFORII ^ line blanchis seuse recoit des conimandes concer nant. le lavage. De închiriată O pimniţă mare boltită. Str. Lneacî, 37. § PULBERE DE OREZUţS SPECIALĂ preparată CJTT BISMUTH de GH. FAY 9, Rue de ta Palx, 9 PARIB h Şl ÎNCHIRIAT de la SI. j ţ | j_ j gjr\ George, o cană în centrulă oraşului, strada Pătraşcu-Vodă, No. 8. sub. Sfântu George noă. Doritorii se voră adresa la No. 30 strada Colţeî. A PROFESOARE de limba germană şi de piano, dispungndă de caii te-va ore libere, doresce a mal găsi şi alte lec-”ţiunî în specialitatea sea. A se adresa administraţia acestui diară. ALDIEPTaŢIUNB NUTR IŢIUNG VIN CIIAPOTEAUT CU PEPTONE DE PEPSIKA f'KARPE DE VACA. DIGERATA Şl ASIMIURH.A) RENUaiTA ALIFIEde Rim c~a sub numele de alifie Coenyiopulo. Ace'stă alifie a vindecată cangrene, răni vechi de 20 ani precum şi rana numită Cer-cengea, în fine orî-ce rane, cunoscută de cel mal renumiţi doctori aî capitale. Se găseşte de vânzare Iii magasinulă d-luî D. Georgescu, strada Lipscani, No. 27.—Acestă alifie se dă gratisă săraciloră însă ladomiciliulă meii propria, strada Speranţei, No. 28. Maria Coeugiopulo. Gând alimentele ajung iu slomac, suin transformate (Ic ■■.ucu! gastric Imr’uă subsianlă solubilă numită Peptune nari, iransporiaiă in tote părţi! ■ cn-pnliii prin inicrmeiiicrul vineicor, servă a forma cusăturile noUrc : muşchii, 6se, nervi, întreţinui Iu ae.elaş timp viaţa şi ţăuăiaiea nostră. Numerăse experienţe au slabii i că, tratănd carnea de vacă (cel mai bau aliment) prin sucul gasiric extras de la animale, se obţine un proilus Iniocniaiu ca acela ce se formează in stomac conform legei nalurei. Acftsiă carne de vacă, digerată asociată urnii vin generos şi plăcut consiliile vinul de pepsone. pepsic al lui Chapoteau, preparaţie ce are prnprirutPa a tirani atunci cliăr cănd stomacul este uuapaliil a pniea eleciiia uă digesiiune El e-te mult mai activ de căi vinurile ce conţin exlraciuri sau demnei de carne, că mai mare parte incapabiile de că mai miră putere nutritivă. I'inul Chapoteau este recomandat connalcşcen(itor, anemicilor, diabeticilor, persdnelor ■■labe, acelora ce suferă de slomac (gasiralgii, ete.) şi sunt ilesguslate de ori ce aliment, pp cum şi acelea ce nu mai an nici-uă piliere şi sunt slăhiie prin nă mum ă pră marp, ori pi iejţxccse, friguri, iysentene, maladiile peptului, afectiv urle caii'crose, voiajurile şi lungele osteneli. Hai ilaicetnr, vinul lui Chapoteau, măreşte abomimţa şi puterea hiăniiOre a laptelui; greulatea copilului creşte pe tio care rjii inlr’un mod siirprinsător La copil in vârsta de jos şi la adolescenţi, el provocă creşierea şi ogiiipntearjă viialilulea. Este indispensabil a se cereţi pretindeau pe fie care. flacon cu vin de peplone pepsic, să ecsiste. marca falnicei si iscălitura t'liapoteau, pharinacist de prima l ipsa in l’aris, s. ru- Vivienne. A Pistă prrpurafiune se găseşte in deposit şi de vândă re. la f)Bl l‘karmucişti. şi droghişli, nolafi mai Ic vale: Bni'Uicsii Pharmacia F. Brns. Braila.lt Peizu! G. Kauffmes,si Drogueria. Jas-y. A. RaCOvilZ. Gtieorgiadis. I urnu-Severm V. Schwab. AVISTJ florii ARHITECŢI. PRIMA CALITATE DE Y A Kt ALBIT de la FU UNICA din Sinaia şi varC hyduaulicC De vfimjare cn preţurile cele mal moderate Doritorii se potfi adresa la d. A. Lin (lenberg, Calea Victoriei No. 35 şi la Depositu lingă gara Tirgoviştea. M ÎNCHIRIAT de la Sf. George viitoru, prăvălia de Rachierie, numită la Neagu, dm Calea Văcăresc! No. 12, peste drumă de brutăria la ochi albi. Doritorii se potO adresa la propietarO susu. Societatea NAŢIONALA de asigurare Domnii subscriitorl al acţiuni lorii societăţei snntQ rugaţi a face, conformii publicaţiunilor anteridre, versămfintulQ ala douilea de l.n. 30 în aurii, 15/27 martie a. c. la casa societăţei (strada Lipscani No. 74, etagiulo I), unde vorfl primi In contra recepiselorQ de subscrip-ţiune, titluri provisoril pe bucăţile ce afi subscrisa. B.icureact, 10 Martie 1882. Consiliul de Administraţiune. Totfl de-o-dată facem o cunoscuta că Societatea nostră a terminata organisarea ramure-lora de incendia, grindină şi transporta, nu-minda în oraşele principale ale ţfirel, agenţi aleşi printre cetăţenii cel mal cunoscuţi şi cel mal onorabili care aQ şi începută a ne trimite numerdse afaceri. Aveina deci ondre a ruga pe onor. publica sS bine-voiască a lua informaţiuni, atâta de la Agenţiile nostre din jProvincie câta şi în biuroula nostru centrala din capitală, asupra condiţiunilorfl sub cari societatea n6stră va opera. Suntema convinşi că, asigurândO la societatea ndstră, PubliculO va găsi avantage Însemnate atâta prin coudiţinuile ndstre esen-ţialmente înlesnitdre cât şi prin modula repede şi equitabila cu care se voia liquida daunele ce se vortt întâmpla. DIRECŢIUNEA GENERALA La 20 Martie va eşi ANUARIULU GENERAIU AL JROTVLL^aNTiiLI pentru 18 8 2 700 pagine. — 20,000 de adrese iu Btu-uresci şi în judeţe Preciula 10 lei.— A se adresa : Strada Polonă No. 70, în Bucurescl. O spălătoria de rutărie fină, avizează pe onor. publica, că primeşte comande, aven du deja o clientelă destulă de a-leasă îu înalta societate. Strada Dulghe-riloră No. 32. AnicaVaduva. ,mys.i3E&2& ASTH 1VT El CIGARETTE INDIENNE cu cANNams — indica De GIÎ.IMAUL.T & Cie, pharmacişti Ia Paris Kstc d'ajjunsfi d'a aspira fiimulu Ciuarot.-lorri cu Cannnbis indica, pentru a face se dispare aslImiulS eelu mai violenţii, lussea nervoasă, lâyuşrvla, stingerea rocel, nevralgiile faciale, insomnia şi peulru coml'nlterea phlhisiei largngea. şi toate affeepimlle văilor» respiralore. — I'a; care cigai'illă purtă semnătura GRIMAULT 4 C“. fj- t. Depositu in principalele Pharmacii. :a zzts. O LSuLali ■aa—mă—MK»; MERSULU TRENURILORtJ CAILORtJ FERATE REGALE IN ROMÂNIA VALABIL IDH3 LA 21 A^TJOTJST 1881 nze ii - Bărboşi Bărboşi- Buznii STaTIUNE Tr.ac. Tr. pers. STAŢIUNI Tr. ac. Tr. pers. 23 5 u 23 6 12 Bnzăii plec Cibila Faurel lunca Muftiii Brăila Bărboşi a m. 3,00 4.29 5.35 6,10 p, m. 3.20 4.20 4.45 5.32 6,09 7.08 7.53 a. m. 8.00 8.46 Bărboşi pl. Brăila Muftiii lanca Faure! Cilibia Buzău p. m. 10.50 11.35 12.36 2.00 a. ra, 10.07 11.08 11.54 12.35 1.18 2.01 2.41 p. in. 7.55 8.40 TecuclO-Bftrlad iierlad-Tecucl 4) 43 44 42 44 46 I'ecuciiv plec. Bârladu sos. a. m. 7.05 8.-5 ţ)ioa 12.00 1.30 p. m. 5.35 7.30 BSrladvl plec. Tecuciu sos. a. m. 9.15 10 55 p. m. 2.55 4.25 p. m. 8.30 10 00 Bărboşi MărăşcscI Mătăşcscl-Buzîdî 25 *7 7 26 28 8 Bărboşi pl. SerbescI Prevalu llanu-Conachi Ivesc! Tecuci u Mărăşescî a. m. 5. Iz 1 5,40 p. m. 10.20 10.50 a. ni. 9.10 9.39 10.02 10.20 10.46 11.40 12.10 Mărăşescî pl. Tecuciu Ivesc! Hanu-Conaclni Prevalfi Serbeştî Bărboşi p. m. 11.25 11.53 a. m. 6.15 6.45 p. m. 4.15 5.10 5.43 6.07 6.25 6.54 7.15 BarboşI-Galaţl Galaţi-Bărboşi 23 5 1(13 24 6 604 Bărboşi Galaţi a. m. 6,15 6.50 p m. 8.03 8 4n p. m. 7.25 8.0i Galaţi Bărboşi p. m. 10.10 10.54 a. m. 9.25 10.02 a. m. 8.25 9.0 0 . locscI-Bredealfl i redea a-ploescî Arăt. Irenuriloru Arăt. , renunlorn Staţiuni Tr.ac. Tr. m. Tr.pl. Staţiuni Tr.ac. Tr. de pers. 1 3 5 2 4 6 Ploescî pl. Băicoiu Câmpina 'omarnic Sinaia Buşteni Predeal u sos a. m. 9.50 10.26 10.53 11.26 12.10 12.24 12.50 p. m |a. m 7 OG; 8,28 8 00 9.04 9.00 9 32 9.46 10.05 10 56, 10.40 11.16 11.52, mmrtMaaz+iiBWJ Predealfi plec. Buşteni Sinaia ComarnicD Câmpina Băicoifi Ploescî p. m. 5.40 6 04 6.29 7.02 7.29 7.53 8.25 a. m. 5.00 5.38 6.16 7.27 8.27 9.04 9.49 p. m. 7.56 8.32 8.59 9.25, lO.OOj f Mucii rescI-l*‘ocştiui-tvuiiiitii-iişl STAŢIUNI Bucurescl pl. Ghitila Bufta J’eriş Cri vina Pleescî Valea-Călng. Albesc! Mi zii Ulmeni MonteoiI Buzău Zoiţa Râm -Sărat Sihlea Gugescî CotescI Focşani Putna-Secă MSrSşeştI PnfescI Adjod Saacut Răcăcinnî Valea-Săcă Bacă fi Galbeni Roman Paşcani Iaşi sos. Arăt. Irenuriloru Tr. ac. Tr.ac. Tr. de per. Tr.pl. 29 1 5 19 21 p. 111, 5.30 p. m. a. m. a. m. a. ni. 10.46 10.00 7.15 7.0u 5.45 11.01 10.22 7.38 — 5.5« 11.14 10 40 7.56 — 6.17 — 11.08 8.24 — 6.34; 11.50 11.31 8.46 7.00 12.28 12.35 9.25 8.1S 12.47 12.58 a. m. a. m. 12.57 î.u 1-27 1.49 — 2.28 — 2.39 2.35 8.35 — 4.30 8.50 5.15 — 5.49 6.09 6.30 6.50 T’rN.7 12.20 Tr. m. Tr. m. No. 33 Nr.35 5.15 11.05 11.36 3.00 3.31 6 03 11.55 3.50 — 12.46 1 6.45 1.10 7.06 1.34 — 2.13 — 2.42 8.15 3.12 — 3.48 9.15 4.25 10.30 6.16 1.05 9.05 p.m. sera Păşciinî-Suceva Păşeau! Snceva dim, 10,44 12,23 sera 7,07 10,09 Verescl-Botoşanl Verescî Botoşani p, m 12.i '8 3,20 sera 9,47 11,42 aşi-Focşani- Mucmes ci STAŢIUNI Arăt Trenurilor T. accelerat Tr. de per. mixt 20 2 8 34 36 p. ra. a.m. Iaşi plec 4.08 6.52 1 ; şcanî 6.31 10.30 Roman 8.10 12.10 Galbeni — 12.45 Bacăfi 9.12 1.27 Valea-Seoă — 1.45 Răcăcinnî — 2.25 Sascut 10.12 2.53 Adj ud 10.3t 3.22 Pufescî — 3.41 p.m. p.m. Mărăşeştî 11.18 4.05 4.25 12.35 Putna-Seeă — Tr. 32 4,41 12.5 Focşani 12.05 11.10 5,15 1.25 Ootescî — 11.32 Gugescî — 1 -.h3 Sihlea — 12.13 Râm.-Sărat 1.24 1.00 Zoiţa — 1.32 Buzău 2.49 2.25 Ilouteoru - 3.01 Ulmeni — 3.35 Mizil 3.48 4.20 Albesc! 4.14 4.55 Tr. m. Valea-Călug. a. m. 4.24 5,09 No.20 Tr pl, Ploescî 10.20 4.56 5.31 8.40 10.15 Cri vina 10.50 5.26 5.56 9.13 — Periş 11.10 — 3.35 9.31 — Buftea 11.31 6.02 7.23 9.54 11,15 Chitila 11.45 6.16 7.41 10.09 — Bucurescl sos. 12.00 6.30 8.00 10.25 11.40 a. m. dim sera sera nâpte Sucâv»-Paşcani Suceva Păşcan! p, m, 5. 4,41 dim, 6,54 9,45 Botoşani- VerescI Botoşani Veresci dim. 5.21 7.21 p. m, 3.15 5.15 ' iftlcti resci - V ercio> ova STAŢIUNI A ret Trenurilor Tr ac. Tr. de per: 3 17 9 a. ra. a. m. Bucurescl pl. 8.15 4.45 Chitila 8.31 5.05 Ciocănesc! 8.52 5.31 GheovganI 9.12 5.56 l’itu 9.34 6.34 GăescT 10.04 7.18 Leordenî 10.27 7.47 Golescî 10.48 8.1! Pitesc! 11.14 8.25 Costcscl 11.45 Stolnic! 1-2.09 Corbu 12.25 Potcova 12.45 Slatina 1.18 Peatra 1.47 Balş 2.10 Peleseî 2.34 Cîrcea 2.45 p. ra. Craiova 3.1C 3.30 Işalniţa — 3.47 Coţofeuî — 40 Răcavî — 4.20 FiliaşI 3.59 4.36 Butoescî — 4.57 Strehaia 4.29 5.20 Timnea — 5.43 Prunişor — 5.59 Palota 5.14 6 20 Turnu-Sever. 5.54 7.00 Vărciorova s. 6.15 8.00 p. ni. p. ra. Bncurescî-Ijliurgin Staţiuni Bucurescl pl. Comana Giurgiu Smârda sos. Ţren de înrsone 1 3 a m. 7 30 8.22 9,25 9.30 p. m. 6.-0 7.12 8.10 Vgrcior.'vu Hucnreai-î Arăt Trenurilor STAŢIUNE Tr.ac. Tr. de per. 4 18 19 a. ra. a. m, Vârcior. plec. 11.00 6.15 Turnu-Sever. 11.25 7.15 Palota 12,01 7,58 Prunişor — 8.14 Timnea 1 8,28 Strehaia 12.44 8,51 Butoescî — 9,07 Filiaşî 1,15 9,. 9 li Scări — 9.39 CoţofenI — 9.55 Işalniţa — 10,07 Craiova 2.12 10.20 Cîrcea 2.24 a ni Peleseî 2,36 Balş 3,01 Peatra 3,24 Slatina 3,55 Potcova 4,26 Corbu 4,47 Stolnescî 5,03 Costescî 5,27 titescî 6,12 7,40 Golescî 6 2b 7,55 Leordenî 6,4- 8,19 Găescî 7,13 8,50 Titu 7.46 9,39 Gheorganî 8,05 10,01 Ciocănesc! 8,25 10,22 Chitila 8.46 10.46 Bucurescl sos 9.00 11 00 p. m, a, in, | Giurgiu-Bucu rescl Staţinul Tren de persooe 2 4 a. m, p, ni. Smârda plec,) 5,50 Giurgiu 7,15 6,05 Comana 8.25 7,15 Bucurescl sos, 9.05 7,55 BacurowA. Aradentiei Române (Laboramril Români) Strad# Ar-adomie! 26 www.dacoromanica.ro _______i____________ MERCURI, 17 MARTIE 1882. w saaaBtHMHWanMHHBiHK) raeRaRflaQHinanMMi In Bncnresc! şi districte nnmernln 10 bani. ANNULtf XII, No. 2957. f f \ A Preţul abonamentului: pe an 24 lei, pe 6 Iun! 12 lei, pe S lunţ 7 leî; in districte: pe an 30 leî, pe 6 luni 15 leî, pe 3 luni 8 leî. Orî-ee abonamente ne însoţitu de valore se refusă. Abonamentele se face numai la 1 şi 15 a fie-căre! luni. Directoru : I6n G. Fundescu. Pentru abonamente reclame şi anunciiţrî, a se adresa la Administraţi une. STRADA NOUA Nr 3. Pentru Prancia : la Societe Havas, Laffite <6 Comp, ij Pentru Austria şi Ge: mania, numaTla Aâolf Steiner 8, Place de la Bourse, Paris. ij Hambar^;. (Germania de Nord). Pentru Anglia : la d-nul Eugene Micoud, 81 Pleet O Pentru Ungaria ia d-nulu Moritz Wiets, în Buda-Street, E. C. \ \ Pest, Serritenplatz. Preţulu anunciuriloru : linia mică pe pagina IV, 25 bani, re clame pe pagina III, 1 leu, pe a II, 2 leî şi pe a I, 3 lei. Pentru rubrica, inserţii şi reclame, redacţia nu e responsabilă Epistolele nefrancate se refusă şi articolil nepublicaţi se ardu. Administratorii : I6n C. Fundescu. SCIRI TELEGRAFICE (Serviciuia ^mrelorft streine)] Praga, 25 Martie.— O scrisdre din Petersburg, adresată farului Politik, conţine următdrele inte-teresante amănunte : «In urma conferi nţeloră ţinute de sta tulii majorii generală a foştii suspendaţii din postulă săă gene-ralulă Kaufmann II. I se impută că a făcută fdrte puţină pentru întărirea fortificaţiuniloră care se află la fruntaria de Vest, ast-felă că, aceea-ce nu s’a făcută diti causa unei politice plină de încredere şi a negligenţiî faciă cu Germania, nu se mal pdte e-fectua acum de câtă cu mari cheltuell. Dâcă, în aceste din urmă timpuri, a fostă presintată într’ună chipă fdrte critică capacitatea militară a Austro-Un-gariel, apoi acesta, după cum află corespondentul ţjiaruluî Politik dintr’ună isvoră fdrte sicură, a fostă dictată de ună felă de gelosie pentru amicia dintre Austro-Ungaria şi Germania. Rusia ţine f<5rte multă d’a sfărâma alianţa austro-ungară-germană şi d’a-şî asigura alianţa Austro-Ungarieî. Rusia resimţea isolarea sea care o împedică de la orî-ce acţiune agresivă în Europa, precum şi starea armatei ei, care, din causa multoră încercări de reforme, lasă âncă multă de dorită. Ministrulă de resbelă d-lă Waunowski, care este protegiată de Czar, a înfluinţatu prin lucruri de nimieă într’ună chipă a-tâtă de tristă asdpra spiritului oficeriloră şi a făcută ca întvegulă corpă oficerescă să fie atâtă de nemulţumită, în câtă Rusia se va teri d’a începe ună resbelă întru câtă nu va fi înlăturată acesta stare de lucruri. Rusia este ameninţată de ună res-belfi din partea Chinei şi ea va fi nevoită se întrebuinţeze, pentru întărirea lungiloră eî cdste de pe oce'nulă Pacific, tdte forţele disponibile de muncă şi capitală, precum şi dmenl. Yiena, 25 Martie. — Printre deputaţi se vor-besce îu modă fdrte posifcivă că delegaţiunile voră fi convocate între 15 şi 27 Aprilie. Nu este nici de cumă confirmată soirea că li se voră cere done-geoi, ba ehiâră treî-ijecî miliăue fiorini. Din contră, militarii afirmă că, pentru întreţinerea cheltueliloră de resbelă penă la Augustă voră fi de ajunsă cinci până la şese milidne fiorini, âru după aceea so va put ă începe cu demobilisarea; totuşi ânse, până la finele anului, voră mal trebui âncă trei milidne fiorini de cheltuell estraordinare. Se crede că totă la acăstă- cifră se va urca şi suma trebuincidsă pentru acoperirea cheltueliloră de ocupaţiuue din fie-care ană. Pentru întăririle din Herzegovina se voră cere 500,000 fiorini, cari voră fi înscrişi în budgetulă Bosnhl Pentru construirea de casărmi şi de întăriri în Dalmaţia de Sudă, se va cere aprdpe ună milionă fiorini. Paris, 25 Mar ţie. — Soirile din Egyptă suntă fârte îngrijităre; cabinetulă Barudi pdte fi privit ca căzută. Chiară şi Kedivulă este ameninţată; ba se vorbesce âncă despre reîntdreerea lui Ismail paşa şi despre presedenţia lui Araby bey. Berlin, 26 Martie. — piarele spună că principele de Bismarck ară fi declarată că preferă respingerea monopolului tutunuriloră de consiliulă ecor"-mică cu o minoritate aşa mică, de câtă primirea lui cu o majoritate neînsemnată. Se vorbesce deja că in loculă monopolului se va pune o tacsă mal mare asupra fabricării tutunuriloră A se vedea ultimele scirl pe pagina III BUCURESCI. 15 MARTIE «Guvenifl şi majoritate, — oa de 12 Aprilie ca să alegă ună senatoră în loculă d-lui C. Guvas demisionată. — De la ună timpft înedee o mulţime de ruşi sub diferite împrejurări sociale se stabilescă în ţeră. Suntă nisce comercianţi, colportori de tablouri, călători, cari tracă ba în Bulgaria, ba din Bulgaria. Atragemă atenţiunea guvernului asupra acestor apa-riţinnî, cam neînţelese. — Consiliulă permanentă de instrucţiune a începută se lucreZe săra, încependă de la ora 8. * 4 www.dacoromamca.ro TEI.E^RAFUIjO vtf 7’ I r ► Causa acestei hotărîrî este că d-lfi Haret fiindă căzută la sorţi în comisia nea juraţiloru din anul» acesta, consiliulă nu p6e lucra $iua, de (5re-ce doi niămbril lipsescu (d-ail P. S. Aurelian şi Al. 0-îăscu cari n’aă primitti). — Aţii ndpte pe la ora l1/2 a luată focă casa d-lu! Gbiţă Fanar din strada Icdneî No. 17. Focul a fostă localisată. — Totu a$l n<5pte gi pe Ia aceiaşi oră era se is-bucnescă ună foc în palatul Dacia din Lipscani. Se aprinsese în etajul ă alu 4-lea o saltea de pae, din causa qebăgăreî de sâmă a unorO servitori cari aruncaseră o ţigară aprinsă pe acea saltea; luândn-se măsuri grabnice orî-ce pericolă a fostă înlăturată. Presa faţă cu incendiurile din ţ6rfi Comitetulă presei care s’a întrunită Joia trecută, sub preside.ijjia d-luî C. A. Roseti, a decisă ca, pe lângă loteria de bani ce se va face, se se facă a-pelu la siroţimintele generdse ale d. G. Bibescu spre a constitui sub preşedirţa sea ună comitetă de serbări. DD. A. D. Laurian şi Fr. Dame, delegaţii aleşi al comitetului, aă făcută cunoscuta a-cesta d-luî G. Bibescu, care a primită bucurosă şi a gi convocată la d-sa o întrunire de mal multe persdn?, în care întrunire s’a alesă ună comitetă de serbări sub numele de Caritatea şi care se compune ast-felă : Birofi. Preşedinte. Principele George Bibescu. Vice-preşedinp. D-nil G. Filipescu, Al. Catargi, Emil Costinescu, Dem. Butculescu. Secretari. D-nil Tătăranu, Fr. Dame'. Casieri. D nil P. Millo, Lucasievicz. Secţiune generală de organisare Preşedinte. Principele G. Bibescu. fice-preşedinţl. D-ni! G. Filipescu, Al. Catargi, Emil. Costinescu. Secret: d. Tătăranu. Membri: d-niî locont.-coloneiu I. Lahovari, I6n Lahovari, N. Cerchez, G. Cerchez, I. Lenş, Emile Gali, Frâd. Dame, P. Millo, Dem. A. Laurian, Gr. Ventura, Al. Steriade. Secţiunea artisticii Preşedinte. D. Theod. Aman. Secretara.D. Fred. Dame'. Membri. D-niî Dim. Butculescu, Ed Grant, I. Lenş, Gr. Paleologu, Lămotescu, C. Gebauer, Gr. Ventura. Secţiunea balului. Preşedinte. D. C. Mânu. Secretari. D-niî Ed. Grant, Dobrovicz. Membri. D-niî M. Văcărescu, Gr. Paleologu, C. C. ArioD, C. Nacescu, C. Romniceauu, M. Marghiloman, C. Polisu Secţiunea serbărel de la Cişmegiu Preşedinţi. D-niî Al. Catargi, Dem. Butculescu. Secfetară. D. I. Lenş. Membri. D-niî G. Cantacuzino, Gr. Peucescu, C. Isvoranu, C. Mânu, Al. Marghiloman, Gr. Pa-leologu, Tătăranu, Fred. Dame, Leon Halfon, Dem. G. Ionescu, Al. Davila. Secţiunea Qnetelor. Preşedinte. D. Dem. Butculescu. Secretară. D. C. C. Aricn. Membri. D-niî M. Văcărescu, Gr. Paleologu. Al. Steriade, I. Herdan, I. Eliade, Gr. Cantacuzino, C, Isvoranu, L. Halfon, P. Millo, Al. Marghiloman, Ed. de Hertz, Dobrovicz. După constituirea acestui comitetă s’au luată următdrele decisiuuî : I. A se, da ună bală la teatrulă celti mare în sera de 31 Marte. II. A se face quete prin comitetulă domneloră, ce se va constitui sub preşedinţia principesei Şi. Bibescu. III. A se da o represintaţiune la Teatrulă Naţionalii. IV. Ase organisa o serbare la Cişmigiu. Felicitândă pe d-lă G. Bibescu precum şi pe toţi aceia care aă respunsă la apelulu d-sele, nu ne tndoimă că aceleaşi silinţe se voru da şi de astă dată pentru a se strânge câtă mal multă pentru nenorocitele victime, cari suntă multe la numără. ♦ * * Afară de acâsta comitetulă Presei totă în şedinţa sea de Joi a decisă să se răge d-ua Pia Brătiauu ca să coustitue ună comitetă de dămne care să se ocupe cu plasarea bileteloră loteriei de bine-facere, ală cărei mimării nu costă de câtă nn lefi, ast-felă că orî-cine ’şî ară putea procura câte umilă şi mal multe chiară cu două scopuri : ânteiă de a mal uşura suferinţele atâtora nenorocfţl şi al doilea cu speranţa de a câştiga câştigul ă eelă mare de 40,000 se'u unuld din cele lalte. * * * In Cameră asemenea s’a făcută în şedinţa-î de Sâmbătă o propunere de a se veni în ajutorulă in-cendiaţiioru cu suma de 200 000 leî. In aceeaşi şedinţă guvernulQ a presentată ună proiectă de lege cerendu în acelaşă scopă ună credită de 40.000 leî. S’a decisă ca cererea de credită să se trimită de urgenţă la comisia financiară şi se se adauge până la suma de 200,000. In aceeaşi şedinţă chiară s’a acordată guvernului ună credită de 100.000 leî în acestă scopă. CRIMA DE LA RADU-YODi Aflămă că informaţîunea dată alaltă ieri de ijiarul L'Independance Boumaine în privinţa faptului că la domiciliulu sub-comisaruluî Măicănescu s’aru fi găsită bijuterii de ale femeie! omorîte în strada Radu-Vodă este cu desăvârşire greşită. Sus-citatulă diară a fost indusă în erdre şi de sigură prin deposiţiunea 1 î Sterie Popescu, care pentru a sprijini denunţarea sea a declarată că scie unde să află chiar obiectele furate asemenea şi cuţitul cu care s’a comis crima. ArestatulO Popescu a fostă imediată condusă cu escortă la loculă unde după iodicaţiunile sele suntă ascunse lucrurile. S’a sondată şi scrutată totu ma« lulu Dîmboviţei indicată de Popescu şi îu ade-veră s’aă găsită nisce obiecte, (pânzeturi ţărănesc!) îngropate în nisipă, deră cari n’aparţinu de locă, cumă s’a dovedită, femeie! omorîte. Poliţia urmeză cu săparea acestoru locuri chiară şi în momentulă de faţă. Obiectele găsite în Dârnboviţă, s’aă aflată la nişte armeni cari s’au arestată pentru nişte tâlhării prin sate. Aceste obiecte au fostă sustrase de la armenii arestaţi de către sub-comisarnlu cl. II Ste-ria Popescu şi ascunse în nisipă pe malulă Dem-boviţeî. S’a mai dovedită că individulă Sterie Popescu a fostă deja o dată inculpată în nişte, hoţii pentru care a şi fostă întemniţată, deră ieşindă din temniţă ’şl a schimbată numele de Rădulescu cu Popescu. A$î dimine'ţă Popescu a mai mărturisită că ’şî aduce biue aminte despre obiectele de va 16re luate la domiciliulu Măriei Costescu şi cari suntă 90 de galbeni în aură, 80 fiorini In hârtie şi mai multe juvaericale că t6te acestea suntă îngropate în gărlă. Pompierii n’aă găsită ense nimică şi săparea a încetată. In ce privesce pe Măicănescu elu nâgă totul. ————— —— ■ ■ - • - —— ZDXIsT TBRA > Citimă în >Liberalul» din Iaşi : Amă vorbită. în unulă din numerile ndstre trecute despre otrăvirea fiului unul cunoscută cetăţânu din oraşulă nostru, faptă care s’a petrecută în Roman. Eată acu mu amănuntele pe Ctrl ni le aduce asupra acestei otrăviri diarulă «Viitorulu» care a- i pare în acelaşă oraşă : «Tîuărulă Ernest Vasiliu în etatea abea de 17 ani, sergentu în bateria de pompieri, Sulă d-luî Teodor Vasiliu Cristescu din Iaşi s’aă sinucisu in-ghiţândă gămăliele a doue cutii de chibrituri. «Amă căutată se luămă in formaţi uni de căuşele ce au putută împinge pe acestă nenorocită să’şî pună capătă (dileloră sele, şi nu amu putută afla altă de câtă că de la mdrtea mumei seTT ddrana Riluca Vasiliu, care a avută locă aeumO de curându, elă era inconsolabilă şi se zice că ară fi declarată la mai multe persăne că numai acâsta ară fi fostă causa care l’a făcută 36 se sinucidă. — Citimă în Vocea Botoşaniloră : Incendiu. Avemă de înregistrată âncă ună incendii! ce s’a întâmplată în cursulă acestei săptămâni. Vineri 12 curenta a luată focă fabrica de lumânări de ceră a d-luî Andrei Macuroff, situată în Lipovenie. Foculă a isbucnită din lăuntru şi fa-vorisată de ună ventă puternică era să se întindă cu celeritate la casele vecine, deră din fericire acăsta nu s’a întâmplată, graţie noului comandante de pompieri, d-lă locotenentă Dimitriu, care a probată esperienţă în comandă ast-felă că foculă s’a locali-sată şi proprietarulă fanricel n’a suferită altă per-dere de câtă arderea acoperământului, care după cum ni se spune, âncă a fostă asigurată. — Locuitcrulă Necolae Hriţcu, din comune Călăreşti, scrie acelaşă diară, s’a înjunghiată. Ranele ce şi-a causatu afostu mortale ast-felă că nenoroeitulti muri după o dilo. Nu se cunăsce mobilulă acestei sinucideri. — Din Rîmnicu Sărat, se scrie de ţjiarul Rîmnicu, că în dimineţa ţjilel de 11 Martie s'a găsită în a-celu oraşă de către ună serjentă de stradă ună co- pilă de sexă masculină născut chiar în acea r 6pte. UrmSrindu-se denaturata mumă, pentru satisfacerea inoralităţel publice, ea a fostă descoperită şi dată pa mâna justiţiei, care nu ne îndoimu că o va pedepsi cum merită, precum şi pe muma el, care s’a dovedită că-î a servită de măsă. — Se scrie din Paris către Vocea Govurluiulul că dilele trecute s’a ţinută acolo ună concurs pentru dresarea proiecteloră necesare ricficăreî unui monumentă lui Jean Gonjon, mare seulptoru şi arhitectă din secolulu XVI, la care nu s’aă admis — ca dreptă Ia premiu—de câtă francesî, eră străinii cu’ titlulă onorară. Printre streinii admişi este şi ună compatriotu ală nostru, d-lă N. Socolescu, vecbiă elev al sc61eî de poduri şi şosele din Bucurescî şi actualmente elevă ală cursului superioru al sc61eî de Bele Arte din Paris. D-lă Socolescu, spune acelaşi $iaru, este autorul proiectului aprobată de consiliulă tehnică de aci pentru construirea unul paiaţă de justiţie şi administraţie în Galaţi. Reproducendă acestă scire ne mândri mă cu drept cuvântă şi felicitămă pe d-lă Socolescu de victoria ce a repurtată pe terenulă sciinţifică. — In adunarea generală ce s’a ţinut în ţjiua de 8 Martie corentă în localul şcălet Marchian, membri! corpului didactică primară din Romania «secţiunea Botoşani, aă ales» conniliulu de administraţie compusă din următdrele persăne : preşedinte, d-lă C Gallin, vice-preşedinte, d-iă Th. Tăzloanu ; membri, d-nil : Gh. Theodorescu, I. Băluşescn, Otilia Chernbah şi Zenobia Savinescu ; casieră, V. C. Nădejde, Secretari : I. Condrea şi I. Alecsan-drescu. Bibliotecar-conservatoră V. Tighiliu. In acestă şedinţă s’a votată statutele, întroducâ -du-se modificările cerute de interesele localităţii; s’a decisă formarea unei bibliotece. Din parte-ne dorimă succesu acestei tinere societăţi. LIYEBSB Una prejudiţifl barbară. — Rusia este ţâra prejiidiţicloră ; acolo unde popdrele zacă în intune-riculă ignoriuţel, se întâmplă lucruri aşa de bi-sare, că povestirea loră străbătendă pene la ureebia omului civilisată, ’lu face a nu crede în cele povestite şi a le număra printre născociri făcute de ună răă voitoră, de unu inamică neîmpăcată ală acestei ţerî. însă pe no! citi orală, nu ne p6te bănui de a-cestu sentimentă reă-voitoru faţă cu Rusia, amu dată dovedi pipăite, că suuterau din cel cari do-rescă acestei ţerî, ca şi celorăl-alte, pace şi bine, progresă şi civilisaţiune. Gitindă diarele ruse, găsimă în Sovremenie Is-vestia, naraţiunea despre următărea crimă comisă lângă Kieflf, adică ună oraşă mare şi care este ca se dicemu, aşa, centrulu intelectuală ală K iteniel ruse. Ţăranii satului Balaia Ţereov, băouindâ de multă timpă pe o biită bătrână femeie, anume Pelaghea de a fi în conivenţă cu Satana, aă hotărîtfl s’o 0-măre, pentru a scăpa de acâstă femeie care a deo-chiată, cum o declară ei, pământurile loră, altă dată atâtu de rodi tăie §1 acum sterpe cu desăvârşire. Deră după opinia ţeraniloră, nu este tocmai lucru lesne a omorî o vrăjitore, legată prin o amicia trânsă cu Satana în persănă. Aş i tiindu ţărani I după cu omorîră pe biata bătrână cu lovituri de ciomege, sfinţite la biserică de către popă, străpunseră corpulă el cu o săgetă. — Şi pentru ce aţi făcută ace3ta, întrebă judele de instrucţie. — Apoi de domnule, dâca nu făceamă, ast-felă, blestemata de muiere putea se se scdle din mormâutu pentru a np face şi mai multe alte rele. E bine. aceşti ămenl selbaricî tor fi judecaţi şi pedepsiţi după spiritulu legei. Deră 6re cu aces a să va împăca consciinţa omenescă ? — Aci stă ceşti unea. * * * Carnea de cală, asmă şi ă,a tară. — Nu sunt âncă 15 ani de cândă cai nea de cală, asinO şi caţără ş’a făcută pentru prima 6ră apariţiunea în pi -ţele pavisiane, şi deja tvebue recunoscută că opini-unea consumatoriloră s’a schimba u de atunci ş până aţii fntr’ună modă cu totulă singulară. Cifrele următăre voru dovfdi acesta îutr’ună mod şi mal convingăforă : Iu anulă 1875 s’aă consumată 7,000 cal şi 10 asini şi catâri; în 1880 numărulă cailoră. tăiaţi s’a urcat deja la 9,000 şi 320 asini şi catâri; în 1881 s’aă consumată 9,300 cal şi 400 asini şi catâri. Produsulă net de carne fiindă de 200 chilograme de cală şi 50 de catâră pe ană, resultâ că Parisul a consumat în anulă 1881 la 1,860,000 chilograme de carne de asină seu catâră. In aceste cifre nu so cuprindă măruntaiele, precurmă : inima, creierii, ficatulă, limba, etc., reser-vate pentru cârnaţl. In fine mal trebuo adaosă că există în Faris 40 măcelării unde se vinde carne de cală. Serviciulii particulară alu < TEL EGRAFOL UI» (Agenţia Havas) Tunis, 27 Martie. — Se desminte sgomotulă că s’a formată în Suduia Tunisului o bandă de vre-o mie de arabi disidenţi ; se constată numai pe ici pe colo câte-va bande de câte 50—80 de nesupuşi. Scirl din Tripoli asicură că trupele turcesc! în Tripoli nu trecă peste cifra de 13000 ăinenl. Viena. 27 Martie, — Fremdenblatt vede în primirea cordială ce s’a făcută marelui duce şi ma- P 3 rel ducese Vladimir al Rns:ei o nouă dovadă a re-laţiuniloră amicale ce există între guvernele din Viena şi Petersburg, precum şi o nouă garanţie pentru situaţiunea pacifică internaţională. Contrariă sciriloră dupe care marele duce Vladimir ară fi purtătorulă unoru propuneri importante şi ară fi specialmente însărcinată de a negocia o întrevedere între Ţară şi împeratulQ Franţ Iosef, Fremdenblatt asicură în ună modă formală că marele duce Vladimir nu are nici o însărcinare politică specială. Camera deputaţiloră a primită tratatul de co-mevciă cu Serbia. Camera senioriloră a primită impositulă asupra petrolului. Viena, 27 Martie. — Sera. — Marele duce Vladimir a primită visita comitelui Kalnoki, ministru de esterne, cu care s’a întreţinută aprăpe o oră. Roma, 27 Martie. — Papa, în consistoriulu ţinută Duminică, a numită şepte nouî cardinali, printre cari se află arhiepiscopulă din Veneţia, Alger, Sevile şi Dublin ; a preconisată unu arhiepis-copă şi cincl-spre-ţlece episcop!. Paris, 27 Martie. — D-lă Freppel, episcopu din Anger, interpelândă pe guvernă îa privinţa isgoni-rel Bcnedictiniloră cari intraseră in diocesa Soles-mes, Camera a votată, cu 418 contra 73, o ordine de prin care aprobă purtarea ministerului care n’a făcufă de câtă s5 esecute legea în acestă privinţă. ( Servicinlu de afli 4 ore sera). Cair, 28 Martie. — Presidentulă consiliului de miniştri a adresată Kedivuluî o serisdre, dată pu-blicitâţel, care are de scopă a risipi îndoelile ivite în privinţa intenţiuneî guvernului egipteană de a menţine cu lealitate angajamentele internaţionale. Ace'stă scrisore constată că decretulă Kedivuluî de la 15 Noembre 1879, promulgată cu adesîunea Fraudei şi Angliei, a făcută din controlulu europeană o instituţiune de supraveghiare financiară eu totulă deosebită de instituţiunile politice ale ţerel. Schimbările recente introduse în guvernulă egipteană nu potă atinge de locă acţiunea controlului în întinderea atribuţmniloră sâle nici garaoţiele creditori-loră Egiptului Viena, 28 Martie. — Delegaţiunile austriacă şi ungnră suntă convocate în sesiune estraordinară pentru 15 Aprilie la Viena. Conferenţa de 4 pentru joncţiunea căiloră ferate turcesc! şi Austro-Ungare a adoptată în unanimitate t6te articolele convenţiunel ce trebue se se încheie între Austro-Ungaria, Turcia, Serbia şi Bulgaria. Regularea definitivă a unoru reserve făcute în privinţa societfţeî de exploatare a căiloră ferate ■rin Orient şi la joncţiunea căief Iamboli cu linia Rusciuk-Varna, joncţiune dorită de Turcia, va avea locă în afară de conferenţă. Roma, 28 Martie. — Generalulă Garibaldi a plecată din M-sina la Catana şi Palerma, unde va va sosi aţii. Pretutindeni liniscea domnesce. Corniţele Ioannini, ministrul ii Italiei lâ Mexică care s’a sinucisu acum de curându, fus>se pusă în posiţie de retragere şi succesorulă seă d Mar-tuscelli a plecată deja la postulă seu. ADUNAREA DEPUTAŢILOR (Şedinţa de afli. Marţi 16 Martie) După citirea sumarului şi a comunicăriloră, d-niî Cozadini şi Cogălni e iu îşi daă demisiunea din comisia de 21 numită pentru cercetarea lege! privi-t6re la tocmelile agricole sub cuventulă că Adunarea la votarea articolului I n’a ţinută contă de lucrarea coinisiuueî. D lă Pantasi Ghi.ca amână interpelarea adresată d-luî ministru ală instrucţiunii publice. Se reia în desbatere legea tocmeliîoră agricole şi se suprimă articolulă II din causă că este o repe-tiţiă a articolului I. D lă Visanti propune unu amendamentă la ar-ticolulă III prin care se interdice dobânda la banii împrumutaţi. Se respinge şi se vote'ză articolulă III aşa cum era. La 4 ore se discuta articolulă IV. SENATULU In şedinţa de aţii a Senatului s'a citită de către d-lă Boerescu o propunere de a se înfiinţa a-gregaţî pe lângă facultăţile de dreptă din Bucureşti şi Iaşi. D-lă T. Rosetti a anunţată o interpelare d lui ministru de interne în privinţa modulul cum unel6 consilii comunale ’şî înţelegă rolulă loră ca tribunale de apelă în cestiunl de reclamări privităre la imposite. Se ie în consideraţie proiectul ă de lege privitor ' la facerea unul împrumută de 2,000,000 leî de la casa de consemnaţie în scopulă de a ajuta pe sătenii lipsiţi d« miţlldce din causa relei recolte. P oiectulă de leg» în totală a fostă primită cu unanimitate de voturi. După aceea s’a luat în discuţie proectulă de lege prin care se autorisă casa de depuneri şi conspm-naţiuni spre a împrumuta consiliele judeţene cu sumele necesarii pentru formarea capitaluriloră ca-seloră de credită agricolă. Proieciulă a fostă luată în consideraţie şi la ora 4 şi jumetate discuţia pe articole urmeză. www.dacoromamca.ro 4 TELEGRAFULU 1 CURSULTJ -şBUCURESCI ! CASA DE SCHIMBU TOMA ŢAC1U No. 60. Strada Lipiscani, No. 60. Pe tfioa de 16 Martie 1882. Comp Vând. 5°/0 Rentă amortisabilă 88 3U 88% 5°/0 Renta română perpetuă .... M'U 89'U 60/0 Obl. de Stat* 97 98 6°j0 » Căile fer. rom. regale . . 101 102 8°l0 » Municipale 101 >/, 102 Va 10 f. > Casei pensiunilor 300 1. 220 230 5°/0 Scrisuri funciare Rurale .... 86 87 7°/0 » » » 100*/4 101s/4 5°/0 » > Urbane. . . . 85 86 6°/o » » ».... 91^ 92% 7% • » ..... 99 100 Impr. cu prime Bucuresci 201. b. 29 30 Acţ Bănce! Naţ. a Rom. 500 1. 1375 1400 » Soc. Cred. Mob. Rom. 500 J. — '— di » > Rom.deconstruc. 500 1. — » » de as. Dac.-Rom. 300 1 300 310 4 > » » Naţională, 200 1. 200 130 Diverse Aur contra Argint* 1 1 % » > Bilete de Bancă 1 % 1 % Florini Wal. Anstr -12 10 2 12 Mărci Germane 1 23 1 25 Bancnote francese 99 >/, lOOVo DR L’ABBAYE DE FECAMP (FRANCE) ESCELINTÂ, TONICA, DIGESTIVĂ SI APERITIV CEA MAI BUNA DIN TOTE LICORILE VEKITABUB LIQUEllIl BENEEICTINS Brevetee eai Frnn=o >t a ffilrajitfer. ai , - ■ vi.' ■'“» ..l :»wj{3SSS A se cere todăuna in joHulfi fiecărei sticle, eticheta pătrată purtăndu semnătura directorelui gendrale ^ Adevărata Licuare Benedictină se găsesce în fie-ce oraşit la cele mai bane case de băcănie, Comestibile, ,fin şi licoururi, etn. si în Bncurescî la casa M. A. JBialcovshj la Fraţii Q. şi D. Tănăsescu comersanţi şi la lorgu Constantinescu strada Carol I. La 20 Martie va eşi ANUARIULU GENERALU al nonvcAisrxEi pentru 18 8 2 700 pagine. — 20,000 de adrese Iu Bucureştii şi îu judeţe PreciulQ 10 lei.— A se adresa : Şira da Polonă No. 70, în Bucuresci. albe şi Jeamaica de la celebra cas-Eg gers şi Franke din Brema, singurele apreciate de publicul* cunoscătorii, se află de vendaie în Bucuresci: Eu gros la d-niî Mo-roianu & C., G. Ionescn & C., şi fraţii Crezoinu. En detail la d-nil Carol Ghersabeck, G. şi V. Pencu, D. Martinovicl, I. Kosman, D. G. Moceauu, P. Barbuleseu, V. I. Racovitza, Păun Popescu, D. Theodoru, 1. Colţescu, fraţii E. Duro, D. Staicovicl, lu Craiova la d-niî Părvan N. Rădulescu, G. S. Furt-iinescu, J. G. Popovicî, N. Stojanovicl, I). M. Mihăileanu, şi Avram Iovanovicl, etc. Represintanto pentru România: H. WARTHA, Comptoir : St ada Dîmneî. No. 5. O,a mal bună HÂRTIE DE ŢIGARETEI este LE HOUiLOi FABRICAT FRANCES SE PREVESTEŞTE CONTRA IMITAŢIILOR | n Acostă hârtie de ţigarete e cea adeve- ( I rată numai atunci cândfl fie-care foia ' " portă timbrală LE HOUBLON şi când l fie-care carton e investit ou marca de y apărare şi cu semnătura Pf’op- du Brevet OAWLEV & HEPiRY)al.einigo Fabrikauten,PARIS Seuls Fibricants brevetis des Marques : ţ,v?lSRANAJV4s' Couleur Mals supărlcU''0 UîiojfAl Blanc ou Maîs DE VUNDIARE Hotelulil Italia din Rusciuk, în totală, situată In uliţa principală aprdpe de palatul* Principelui, cu curtea şi faţada mare şi cu tre stabilimente cu câte două caturi. — Doritorii se vor* adresa chiar în acest* hotei* la fraţii Hermann In Rusciuk. Philadblpuia 1376 Vibnna 1873 SIROP si VIN de QUINQUIN1 FERRU6IM0S DE GRIMAULT & C“ Medicamenţi tonici, febrifugî reparatori şi recomtituanffl Demn'tu limpă, cbimiştil şi imvătnţil s’au ingeniată d’a gă«si nă combinare cc medicii dorescă cu arddre şi care ară puiea permilie întrebuinţarea concurarneme a Ferului, ce este olememulu princitmlă ală sângelui nosiru şi Quinquina care este aginiele 1/ini cu şi frbrifugiă prin exr.ellenţă. D. 1). 6r.im .klt et C*", au "compusă subtu formă de Sirop şi de Vin, nru medicamentă care resolvă problema pănă la complecta satisfaeţiune a corpului medială- Siropulu este spedalmentc recommandatu pentru copil tineri şi damele delicate. Vinulit, preparată cu vină vecbiă ^i gem-rosă de Malaga, este luată de prefe-renţă de către persdnele mari. Amendouă conţine Phosph/ttulu ile ferit care este celu mai estimată dintre medicamentele f*,rrugiiids,e.şi Quinquina galbenii regală care este celă mai actifă dintre quinquinile şi conţine cea mai mare cuanlitaie de sulfată de chinină şi principuri tonice Siropulu şi Vinulit de quinquina ferruginos deGrimault et C“, sumă presrrirs in totă dău na cu succesă, in 10te maladiile daiomc anumiţi, insăriicirei sunqelvi. EI sumă tonici, febrifugî reparatori, şi recnnstituanfl; ii combuite atonia stowa-chului şi a intestineloră, provenită fie dud rea n li menta ţiune. d’uă şedere prelungită in ţeri călduroase, şihumede, sau fie rosul tatu Iu friquriloni iniermitlente sau acute; a diarrhei rebe.lle sau a convalescenţii de lungi mala-!,ii fn tote cumrile unde trebuit excitată pofta de mâncare prevenirea aecrssiloru /ucu rescl Arăt Trenurilor Aret. Trenurilor STATIONI Tr ac. Tr. de per: STAŢIUNE Tr.ac Tr. de per. 3 17 9 4 13 10 a. m. a. m. a. m. a5 m Bucuresci pl. 8.15 4.45 Vârcior. plec. 11.00 6.15 Chitila 8.31 5.05 Turnn-Sever. 11.25 7.15 Ciocănesc! 8.52 5.31 Palota 12.01 7,5? Gheorganî 9.12 5.56 Prunişor — 8.14 Titn 9.34 6.34 Timnea — 8,2? Găescl 10.04 7.18 Strehaia 12.44 8,5) Leordenî 10.27 7.47 ButoescI — 9,07 Golesc! 10.48 8.11 FiliaşI 1,15 9,28 Pitesc! 11.14 8.25 băcan 9,3? CostescI 11.45 Coţofenî — 9.5? Stolnici 12.09 Isalniţa — 10,07 Corbu 12.25 Craiova 2.12 10,10 Potcova 12.45 Cîrcea 2.24 a m Slatina 1.18 Pelescî 2,36 Peatra 1.47 Balş 3,01 Balş 2.10 Peatra 3,24 Pelescî 2.34 Slatina 3,55 Cîrcea 2.45 p. m. Potcova 4,26 Craiova 3.10 3.3t Corbu 4.47 Işaluiţa — 3.47 Stolnescî 5,03 Coţofenî — 40 CostescI 5,27. Răcarî — 4.21 Pitesc! 6,12 7,40 FiliaşI 3.59 4.31 Golesc! 6 26 7,55 ButoescI — 4.57 Leordenî 6,4t- 8,19 Strehaia 429 5.2C Găescl 7,13 8,50 Timnea — 5.4t Ti tu 7.46 9,39 Prunişor — 5.51 Gheorganî 8,05 10,01 Palota 5.14 6 2( CiocănescI 8,25 10,22 Turnu-Sevcr. 5.54 7.01 Chitila 8.46 10.46 Verciorova s. 6.15 8.0t Bucuresci sos. 9,00 11.00 p. m. p, m. p. m, a, m, Bucurescî-Giurgin Giurgiu-Bucurescî Staţ uni Tren de persone Staţiuni Tren de persone 1 2 2 4 a m. p. m. a. in, p. m. Bucuresci pl. 7 30 6 .0 Smârda plec,) 5,50 Comana 8.22 7.12 Giurgiu 7,15 6,05 Giurgiu 9.25 8.10 Comana 8,25 7,15 Smârda sos. 9.30 Bucuresci sos, 9,05 7,55 uzfifi- tî trooşf Bărboşi-Boz6fl STaTIUNE Tr.ac. Tr. pers. Tr. ac. Tr. pers. | 23 5 u ol A 1 iUlNi 23 6 12 j a. m. p, m. p. m. a. m. p. m. 1 Buzeu plec 3,00 3.201 Bărboşi pl. 10.50 10.07 7.55i Cibilia — 4,20 Brăila 11.35 11.08 8.40 Faure! .— 4.45 Muftiu — 11.54 (anca 4.29 5.32 Ianca 12.36 12.35 Huftiu — 6,09 a. m. Faure! — 1.18 Brăila 5.35 7.08 8.00 Cilibia — 2.01 Bărboşi 6.10 7.53 8.46 Buzău 2.00 2.41 Teeucifi-Bârlad tierliid-’tVcnci 41 43 44 42 44 46 a. m. (Jioa p. m. a. m. p. m. p. ra. Tecuci* plec. 7.05 12.00 5.35 Berladă plec. 9.15 2.55 8.30j Berladu sos. 8.35 1.30 7.30 Tecuciu sos. 10 56 4.25 10.00 Bnrboşl-Mărăşescl Mărăşesci-Buz^u 25 27 7 26 28 8 a. m. p. m. a. m. p. m. Bărboşi pl. 9.10 MărăşescI pl. 11.25 6.15 4.15 ăerbescl 9.33 Tecnciu 11.53 6.45 5.10 Prevală 10.02 Ivesc! 5.43 danu-Conachi 10.20 Hanu-Conac'ni 6.07 (vesel a. m. p. m. 10.46 Prevală 6.25 Tecuci* 5.12 10.20 11.40 Serbeştî 6.54 llărăşescî 5,40 10.50 12.10 Bărboşi 7.15 Barboşl-Galaţî Giilatl-Bnrboşl A * 23 5 673 24 6 604 a. m, p m. P m- p. m. a. m. a. ni- Bărboşi 6,15 8.03 7.25 Gakţl 10.10 9.25 8.25' Galaţi | 6.50 8 4n 8.O1 Bărboşi 10.54 10.02 9.00 iloescl-Piedealu Predeald-Ploescl Aret. Trenurilor* Arăt. Trenurilor* Staţiuni Tr.ac. Tr. m. 7r.pl Staţiuni Tr. ac Tr. de pers. 1 3 5 2 4 6 a. m. p. m a m p. m. a. m. p. m. Ploescl pl. 9.50 7 06 8,28 Predeală plec. 5.40 5.00 Băicoiu 10.26 8 00 9.04 Buşteni 6 04 5.38 Câmpina 10.53 9.00 9.32 Sinaia 6.29 6)6 7.56 omarnic 1126 9.46 10.05 Comarnic* 7.02 7.27 8.32! Sinaia 12.10 10 56. 10.40 Câmpina 7.29 8.27 8.59! Buşteni 12.24 11.16 Băicoiu 7.53 9.04 9.25 Predealu sos 12.50 11.52 Ploescl 8.25 9.49 10.00' BucureecL—Tipografia Academiei Bomâne (Laboratoril Români) Strada Academiei 26 www.dacoromanica.ro / JOUI, 18 MARTIE 1882. In Bncnrescî şi districte nnr ' ni. namai ANNULtf xn, No. 2958. Preţul abonamentului: pe'an 24 lei, pe 6 luni 12 lei, pe 3 luni 7 leî; în districte: pe an 30 leî, pe 6 luni 15 lei, pe 3 luci 8 lei. OrI-ee abonament® ne însoţit® de ralâre se refusă. Abonamentele se face numai la 1 si 15 a fie-căreî luni. Directorii: I6n C. Fundescu. Pentru abonamente reclame şi anam-iuri, a se adresa la Administraţinne. STRADA NOUA Nr 3. Pentru Pruncia : la Societe Havas, Laffitc di Gomp, j 8, Place de la Bourse, Paris. [ Pentru Anglia : la d-nul Eugene Micaud, 81 Pleet j Street, E. C. { Pentru Austria şi Germania, numai la Adolf Steiner Hamburg. (Germania de Nord). Pentru Ungaria la d-nulfi Mo’ritz Wiets, în Buda-Pest, Servitenplatz. Preţul® anunciurilorfi : linia mică pe pagina 1Y, 25 bani, re clama pe pagina III, 1 leu, pe a II, 2 lei şi pe a I, 3 lei. Pentru rubrica, inserţii şi reclame, redacţia nu e responsabilă Epistolele nafrancate se refusă şi articolil nepublicaţî se ardă. Administratorii : I6n C. Funde seu. SC1RI TELEGRAFICE (Serriciulfl (Jiarsloru streine) Belgrad, 27 Marti*. — Deputaţiunes bulgară a fostă primită erl de rege. A-seră a toată invitată la lină prânzi) ce s’a dată la Paiaţă, şi astăzi a avută l^ă ună banchetă ală oficeriloră în ondrea bulga-riloră.' Mâine cabinetulă ra lua o otărîre definitivă în cestiunea drumului de feri). Petesburg, 37 Martie. — Soirile publicate de unele (Jiare berlinese despre nonl discursuri, şi cuvântări ale generalului Skobeleff, suntă neîntemeiate. Ac&ta se afirmă chiară şi prin cercurile diplomatic». Paris, 27 Martie. — Principele Jerome Napoleon publică o scrisdre asupra atitudine! Italiei pe timpulă resbelulul din 1870. La 19 Augustă Napoleon iii îlă însârcină cu misiunea d’a îndupleca pe Italia se declare resbelă, ceea-ce ară fi tîrîtă după sine şi pe Austria. împăratul!) voia, după sfatulă lui Mac-Mahon, se dea naintea Parisului bătălia otărî-tăre. Principele Jerome găsi pe regele Italiei şi ca-p t militari fdrte favorabili Erancieî, dâră ministe-riulă declară că Italia este slabă, şi trâmise pe d-lă Minghetti la Viena, de vreme Italia uu voia se se misce fără Austria. După Sedan, uegocierele fură întrerupte. După câţî-va ani, Victor Emanuel ară fi $isă împăratului Wilbelm : «Majestatea Vâstră scie că în 1870 eramă să'î declară resbelă. Ună discursă ală d-lul Wilson, noulu preşedinte ală comisiunil budgetară, produce o mare sen-saţiune fiindu că se declară contra d-luî ministru de finance Leon Saj. D-lu Wilson înde'mnâ Camera să se ferescă de vederile pesimiste ale d-luî Leon Say, din care cansă s’aşi pusă în oposiţiune cu ministrulă de finance, şi se esprimâ pentru o politică financiară activă, piarele oposiţiunil gicu că acestă discursă este ună discursă de ministru şi afirmă că d -lă Frey-cinet ’l-a împinsă nainte spre a avea o contra-ba-lanţă faclă cn d-lă Leon Say. Petersbnrg, 27 Martie. — Se vorbesce că s’a luat otărîrea ca, din nihiliştiî condamnaţi la mărte, să nu se esecute de câtă Suchanow şi Kletosnikow, fiindfi-că eraă funcţionari d’ai Statului. Petersbnrg, 27 Martie.- -Serbarea pentru aniversarea nasceril împăratului Wilhelm dă ocasiune d-luî Katkoff să facă nişte reflecţiunî fărte sumbre. Elă scrie între altele: Germania, care aru fi unu bună vecină deca amă voi noi ânşi-ue, scie contra-riă cn noi, aceia ce voesce. Istoria va mărturi o dată, că nu trebne să avemă ură, din causa tratatului de la Berlin, contra străiniloră, ci contra năs-tră. De la principele de Bismarck nu trebuie se ceră cine-va ca elă să se gâudescâ pentru Rusia şi să ghicâscâ ceea-ce ne bucură pe noi. Sofia, 27 Martie. — Se confirmă scirea că nisce soldaţi turci aă fostă prinşi de geandarmî bulgari l&ngă Kiustendjil pe când furaă vite. Guvernulă bulgară a reclamată în modă energică contra de-seloră prădări de la fruntarii comise de soldaţii turci. Prag», 27 Martie. — Se telegvafiază următărele din Cetinje farului Narodny Listy: «Principele Nicolae a adresată puteriloră semnatare o cerere ca se fie soăpatfi din nesuferita sea posiţiune şi să îndemne pe Austria a amnestia pe insurgenţii cari aă trisoută fruntaria. Muntenegrul nn ’I pâte întreţine şi o continuare a actualei stări de lucruri ar provoca în Muntenegru o furtună şi nuoî vărsări de sânge. Borna, 27 Martie. — Comitetul!) iredentistă din Neapole a deschis o subscripţiune pentru insurgenţii herzegovinenl răniţi. — ţ)iarulQ La Rassegna pice că guvernulă italiană, pentru serbarea Yespe-riloră Siciliane, trimite două vase de resbelă la Pa-lormo şi unulă la Messina. Gravosa, 27 Martie.—In tătă Albania, de'r mal alesă în Scutarif, domnesce cea mal mare nesicu-ranţă. Autorităţile de acolo nici nu se mal îugri-jescă de ordine şi sicuranţă, astu-felă că perşănele private trebuie să-şi apere singure averea şi viaţa loră. Arhiepiscopală din Scutarî a înarmată pe elevii seminarului de acolo, pentru-ca ei să facă gardă la Palatu, la biserică şi la seminară. A se vedea ultimele scirl pe pagina III BUCURESCI, 17 MARTIE De cinci pil© se discută în Cameră legea pentru tocmelile agricole, şi pote că discuţia va mal urma Ancă câte-va pile, mar alesă că la finele proiectului de lege comisiunea a introdusă ună articoîă care face ca acdstă lege să fie aprope de prisosă. In adevără, art. 36 di ce : «Contractele a-«gricole esistente la promulgarea presenteî «legi, suntă şi rămână respectate». Astă-fclă deră, pe când unii ţărani, şi pote chiar din acelaşi sată, se voră bucura de micele Îmbunătăţiri ce se aducă sărteî loră prin legea de faciă, alţii voră trebui să suporte âncă cinci ani jugulă sclaviei. Amă avută ocasiunea să vedemă că o mulţime de ţărani nu se învoiseră ancă la înee-pntulă vremii aratului de primâveră, aştep-tândă noua lege pentru învoieli agricole. Votarea acestei legi s’a întârziată si ţăranii, spre a-’şl putea începe arăturile, s’aă învoită cu proprietarii săă arendaşi! loră. Este mal multă ca sicură că proprietarii şi areudaşil, temându-se de modificările ce aduce noua lege, n’aă voită să învoiască pe ţărani de câtă pentru cinci ani. Astă felă deră aceşti nenorociţi suntă condamnaţi âncă pentru ună termenă de cinci ani la stipulaţiunile legel vechi, pe cândă aceia ală cărora contracta de învoelî espiră la tdmnă voră începe chiar a-nulă acesta să se bucure de bine-facerile noueî legi. Nouă ni se pare deră că, pentru a face ceva echitabila, trebuie să se dea legel aceştia putere retroactivă, căci altă-felă nu se face mal nimică şi Camera ’şl-a perdută a-tâta vreme de geba. Nu dorâ că prin noua lege de învoieli a-gricole, admiţându-se chiară retroactivitatea, se aduce o îmbunătăţire tocmai mare sorteî ţăranului. Departe de noi nisce asemenea ilu-siunl. De altmintrell noi amă ^ia’o chiară de la începută, că numai atunci ţăranulă va putea scăpa de biciulă arendaşului săă proprietarului, cândă îşi va avea islazulă lui pentru vite, reservată din pogonele legiuite. Proprietari şi cultivatori de pământă aă spusă In Cameră, de repeţite ori, că nimică altă -de câtă islazulă îlă robesce pe ţărână, şi acestă credinţă o are astăzi chiară Timpulu. In adevără, acestă diară face următoreîe observaţi uni în număru’l de a-seră : «Astăzi ţăranii ară totă pământulă ce li «s’a dată prin legea rurală, ară numai grâă «şi porumbă. Şi de aci două rele : Mai filetară că pămăntulii loră sărăceşte, răci ia «mereă din elă fără a’I restitui munca prin «îngrăşăminte ; şi pe urmă nu aă o palmă «de islază, şi suntă nevoiţi a se învoi, cu ori «ce preţă, cu proprietarulă celă mal apro-«piaţă. «Legislatoriilă ară putea să le ajute aici, «ţiindu-le acestă limbagiă : «O parte din pă-«măntulă pe care ţi ’l-amă dată, ţi ’lă-amă «dată pentru islază şi eă voia să rămână is-! «lază, pentru că este în interesulă tăă şi ală f «mea să al ne apărată duol bol şi o vacă şi | «să al unde ’I paşte. De vel avea mâl multe i «vite, du-te de te învoiesce; deră vitele nece- «sare pentru muncă trebuie să al unde le ţine «şi să le al la îndămână. Deci ordonă să al «islază.» Noi ne credemă datori a lua aetă de aceste declaraţiunl ale Ziarului conservator, mal alesă că patronii lui n’aă ţinută acestă limbagiă în Cameră. Ceva mal multă. Chiară cele susţinute până astăZî de Timpulu suntă într’o flagrantă contrazicere cu rândurile pe care le re-produserămă mal susfl. De faptă, organul ă conservatori loră a cerută necontenita, de la ivirea nonei legi pentru tocmelile agricole, ca să se mănţină legea cea veche, adăogândă totă de o dată că ţăranulă trebue să se .Învoiască cu proprietarulă seă a-reudaşulă, şi âncă pe ună termenă câtă se pdte mal lungă. Ba ne aducemă a-minte că Timpul, vorbind despre proiectnlă de lege de învoieli agricole ală d-luî C- A. Rosetti, Zicea că d-sea, prin acestă lege, voesce a semăna discordia între ţărână şi proprietară, voesce a aţlţa popora-ţiunea rurală contra proprietarii oră şi areu-daşiloră de moşii. Decă d-lă A. Rosetti, presintândă numai acestă proiecta de lege, ’şl-a atrasă atâtea a-cusaţinnl şi injurii din partea tuturora oposi-ţiuniloră, apoi ce ară mal fi Z^ă ele, deca d-sea ară fi «ordonată» ţăranilord, cum cere chiară Timpulu. de a^I, să-şi reserve câte-va pogone de islază din pogonele loră legiuite 1 Deră, în fine, noi suntemă din aceia cari adoptămă şi susţinemă ideile bune şi sănă-tose, chiară cândă vină de la protivnicil, fie mal curândă, fie mal târZiă. Ideia esprimată de Timpulu este dintre a-cestea. Nici o detă ţăranulă, orl-care ară fi legile ce s’ară face, nu va scăpa de învoiala silită, întru câtă nu-’şl va avea asicurată is-lazală. Diu lipsa acestuia, proprietarulă seă arendaşulă îl impune ţăranului învoelile cele mal aspre. Lui nu’I pasă decă nu s’a învoită pentru arătură cu proprietarulă seă arendaşulă săă,, căci se pdte duce şi cale de două poştil să se învoiască unde găsesce mal eftină şi de unde îşi pdte căra bucatele a-casă. Deră vaca cu lapte trebue să-şi o aibă în bătătură, şi cu acesta îlă strînge de gâto proprietarulă şi arendaşulă. De aceea noi credemă că d-ltt ministru de interne, profitând!! de acestă ideiă salutară esprimată de Timpulu, adică de toţi conservatorii, ară face bine să «ordone» ţăraniloră să-şi deosibe3Că loculă de islază, pentru ca eî să nu mal fie «nevoiţi a se învoi, cu orî-ce preţu, cu proprietarulu celu mai apropiată,.» Deca s’ară face una ca acesta, noi amă trece chiară de acum de partea d-lul Yer-neseu şi amă cere dreptulă comună, căci suntemă şicuri că nici Leibu Herdan n’ar putea să mal pună mâna pe ţărână şi să’lu robescă pentru cinci şi Zece aDl. Ne tememă ensă că cel de la Timpulu, a-tuncl când s’ară lna otărîrea ca vorbele să se transforme în fapte, îşi voră lua cuvântulă înapoi şi nu voră mal susţine ceea-ce susţină astă-Zl. De aceiâ noi amă reprodusă în îBtregulă el ideia emisă de Timpulu, pentru-ca. să ră-mâie negru pe albă, căci cine scie deca, în-tr’ună timpă forte apropiată, nu vomă avea trebuinţă şi de eoncursulă conservatoriloră spre a pune în practică ideia emisă de orga-nulă loră. Pentru momentă, trebuie să ne mulţumimă cn legea d-lul C. A. Rosetti şi, deca nu s’a făcută mal multă, causa este că nu s’a putută. Cele ce se petrecă astăzi, ne permită a ne închipui ce s’artt fi întâmplată deca d. C. A. Rosetti ară fi presintată ună proiectă de lege prin care ară fi voită să ocroţdscâ şi mat multă pe ţărână. pilele trecute circula prin Cameră ună felă de jalbă adresată adunării deputaţiloră de către d. ingineră I. M- Romniceanu, prin care acesta se plângea că Primăria nu voesce a’I da în întreprindere, cu preţuia de 30,000 lei pe ană, condicuţele servitoriloră. Orl-care ară fi imputările la care ne es-punemă din partea celoră interesaţi în acestă întreprindere, noi nu putemă de câtă să apro-bămă otărîrea lnatâ de Primăria Capitalei. Multe şi varii suntă consideraţiunile care ne facă să Zicemă acăsta, şi de aceea vomă enumera câte-va din ele aci, chiară admiţăndă că Primăria nu ară putea vre-o dată să obţină cifra de 30,000 lei, oferită de d. Romniceanu. Mal ântăiă se nasce întrebarea : Oare biu-roulă acesta de servitor! s’a înfiinţată spre a. se face o negustorie din elă, săă spre a proeura mal multă înlesnire şi sicuranţă par-ticulariloră. No! credemă că acestă din urmă a fostă scopulă Primăriei şi suntemă şicuri că şi d. Romniceanu, înlăturândă cu totulă ideia sea ficsă d’a face o trebă bună, va vedea ca şi noi. Mal alesă că prin tbte ţările esistă asemene biurourl, şi ele suntă privite ca ună miZlocă de sicuranţă şi înlesnire, ără nu ca o resursă financiară. Nu t6te midlocele, de-a ’şl procma Primăria bani. suntă bune, şi printre cele rele se pote număra şi întreprinderea cerută de d. Romniceanu, In care nu vedemă de câtă cela mal mari neajunsuri şi cea mai mare nesiguranţă pentru particulari. Spre a dovedi acesta, să facemă o mică so-cotelă. OrI-ce fiinţă, care se otărăsce a se face servitorii, trebue să-şi procure o condicuţă pentru care plătesce la începută duol lei, şi apoi, ori de câte ori îşi schimbă stăpânulă, trebuie să se ducă la biuroă să o vizeze gî să plă-tăscă 50 bani. Acesta fjste totă venitul biuroului de servitori, din care trebuie să se mal p’.ătăscâ şi funcţionarii. Dăca ţinemă seină că nouă din Zece părţi din servitorii capitalei îşi aă deja condicuţile loră, apoi ne întrebâmă de unde îşi va putea scote d. Romnicenu cel 30,000 lei pe cari II oferă Primăriei ? Negreşită că în mare parte din vizele pe care le aplică asupra condicu-ţeloră cândă slugile schimbă stăpânii. De aci resultă deră în chipulă celă mal vădită, că interesulă d-luî Romnieănu va fi ca slugile să-şl schimbe câtă mal desă stăpânii, pentru-ca d-sea să potă lua câtă mal des câte 50 de bani. Spre a şl ajunge la acestă scopă, ÎI va fi destula să tocmescă dol-trei ovrei, singuri în stare a face asemene meşteşuguri, cari să umble din curte în curte, să înşele pe slugi şi să le strămute de la ună stăpână la altuia. Acesta este primulă resultată pe care ni 'lă-ară da întreprinderea cerută do Z'-lă Rflffl-nicenu, şi nu seimă decă este vre-ună particulară care să’lă dorescâ. Mal este easă âncă ună considerantă. de care trebue să se ţină seină. Biuroulu de servitori de astăzi este ună ce oficială şi — orî-ce ară di ce gurile rele — totă presintâ mal multă sicuranţă de c& acela pe care voesce a ’lă înfiinţa d-lă Romnicenu, şi cu atâta mal multă âncă, cu câtă este o autoritate şi pdte dispune de a-genţil poliţienesc!. In adevără, şi d-lă Romniceanu cere să i-se pună aceşti agenţi la disposiţie, deră 6re se pdte şi, chiară deca s’ară putea, bine este ? Noi credemă că nu, de vreme ce nu ui se pare nemerită a se da la disposiţiunea www.dacoromanica.ro s TELEGRAFUL!} unul particulara agenţii Statului cari, '-i ca de nesupunere sed negliginţă clîarfl aru ik nascere la mulţime de procese între Priman • şi d-la Romniceanu, ba pote chiara şi L preteuţiunea d’a nu plăti preciul < înirt •• - deril. Deci, singurile resultate pr etice a!e ■ ro rel d-lul Romnicenu, ara li provoca , pe -turbaţiune prin familii, schfmhându-tenita slugile, şi d’a ,ntroduee nesicUTauţa, De aceea nu putema de câta s6 rugăma pe d-la Romnicdnu a renunţa la acestă speculă şi sd-ld sfâtuima a-şl întrebuinţa capita-lula de 30,000 lei într’o altă negustorie mal potrivită cu studiele sele de inginera. Ne pare rdfl că s’a găsită una d-na deputata care s<5 interpeleze pe guverna pentru acestă negustorie şi ama vedea cu plăcere pe d-la deputata Roşianu retrăgându’şl interpelarea sea. De şi Agenţia Havas ne-a comunicata chiar asdră una resumata dintr’unB articola publicata de oficiosula fFremden-Blatt din Viena, prin care desminte sgomotula împrăştiata de unele (jiare că marele duce Yladimir ard fi fosta însărcinata şi cu o misiune estraordi-nară, totuşi noi credemd că acele sgomote nu erad tocmai neîntemeiate. Primirea făcută în Viena marelui duce Yladimir şi simţimântele sdle filo-germane, ne faca a bănui că marele duce, care nu plecă de câta astă-^I de acolo, nu s’a oprita de g£ba atâtea (se mg iertaţi pentru acestă necuviinţă). Da, aşa este, orga-nulă birbanţiloru, cocotelorB etc. s’a pronunţat tocmai, cum m’aşl fi pronunţată eu însumi; «cel cari n’afi principi! nu ţină a se lupta contra principielor şi se luptă numai contra ămeniloru. O luptă inde-şertă! O muncă a lui Sisiph, care tîrî piatra în vîr-fulfl muntelui, pentru ca ea se cază iară josB în vale, ce le pasă loră ! TimpulB a trecută şi opinia publică, acestă cască gură vulgară, a fost înşelată... atâtu mal bine.» In ce privesce neplăcerea ce am a constata acest adeveru, camă insultătoru, că sunt de aceiaşi opinie cu *Figaro» (se me ertaţl); apoi trebuie s’o şiicO, că asemenea întîmplări nu suntă tocmai rari. Oamenii de la Figaro (pardon) suntă dmenl de principii, şi 6menii de principii de orl-ce culdre suntă totă-d’a-una logici. Şi logica este una şi aceiaşi pentru albi, câtu şi pentru cel roşii seă verţll... pia-rulu lui Rocbefort are mare dreptate cândB pice : «dmeniî cu care nu ne vomă uni nici o dată suntu cel pentru cari: il n'y a pas de principes, il n'y a que des evenements .. Oine a dis’o acesta? Vautrin în discursulu sgă la Rastignac. Aşa deră Vautrin este tatălă doctrinei oportunistiloră. Deru se nu credeţi că în acestă societate nu sg mal găsescQ de loca dineul de principiu; greşiţi de ă credeţi una ca acesta. Pentru a ve dovedi contra-riulu u’amă de câtă a ve traduce acestă document alu radicaliloră, tipărită din partea grnpuriloră republicane ale Senei. Acesta este unu adevărată programă; dmeiiiî cari ’1 aQ adoptată suntă în adevera revendicatorii reformeloru politice, economice şi sociale. Tată’lă deră : Doue politia! suntu faţă în faţă. Una, autoritară, politica amânăriloră nesfârşite şi sistematice : partisaniî seî găsindu oportună de a guverna cu legile monarchieloră dispărute şi de a profita de monopolurile şi privilegiele ce conţinu. Cea-l-altă, politica revendicaţiuniloră imediate, cere de urgenţă tdte libertăţile individuale şi politice precum şi reformele sociale. Grupurile republicane radicale anti-oportuniste ale departamentului Senei afirmându acestă politică şi, în scopulă de a aduna sub ună drapelu comună toţi dmenil de libertate, au creţjntO de datoria loră de a condensa mtmmumjalfi revendicaţiunilorQ democratico în următorula programă, căruia, după părerea loră, legislatura actuală trebuia se dea satis-facliune deplină. Ele rechiamă pe mandatarii naţiunii la sentimentulB datoriei loră şi la fSfcutarea deplină a făgăduieliloru pe care le au dată alegă-toriloru loră. Programă 1° Drepturi primordiale ; libertatea individuală; libertatea cuvântului; libertatea tiparului; libertatea întruni reloră; libertatea de asociaţiune, garantate prin desfiinţarea tutuloră legiloră şi tutuloru decreteloră care le atingă. 2°. Revisuirea Constituţiuneî de către o Adunare Constituţională specială, alesă de către sufragiulu u-uaiversală, independintă de actualele adunări politice, cari voră urma a funcţiona. Suprimarea Senatului şi a preşedinţiei Republice!. 3° Autonomia Comunală, adică administrarea gi gestiunea intereseloru particulare ale comunei de către consilierii el aleşi. 4° Despărţirea Bisericeî de Stătu ; elerulB sâ intre în dreptula comuna. Suprimarea bugetului cul-teloriL Reîntărcerea la comună sâu la naţiune a bu-nuriloră, dise >main-morte. înlocuirea calendarului Gregorianfl cn Calendarulă republicana. Revisuirea egalitară a Coduriloru. Reeundşterea drepturilorB civile ale femeieloru. Magistratura e-lectivă şi amovibilă; justiţia gratuită. Interzicerea de a se înfiinţa tribunale excepţionale. -Desfiinţarea pedepsei cu m6rte. Restrângerea dreptului de moştenire la rudele colaterale. 6°. Restabilirea divorţului. Căutarea paterni-tăţel. 7° Dreptulu de o potrivă ală copilului de ambele sexe la instrucţiunea generală şi specială în raporta cu aptitudinele loru. Instrucţiunea civică, profesională şi militară la şedlă ; instrucţiunea laică şi gratuită în t<5te gradele; instrucţiunea elementară, obligatorie, accesibilă la t6te gradele, după examenu. v 8° Serviciulu militară obligatorii pentru toţi, cu micşorarea termenului. Desfiinţarea voluntariatului şi a tragere! la sorţi. înlocuirea treptată a armatelor a permanente prin miliţii naţionale. 9° Reformarea baseî imposituluî : suprimarea ta-xelorii de intrare în oraştt şi a taxelorB de consu-maţiune. ImpositQ unicu şi progresiva. (Asupra capitalului seu a venitului). 10° Inier^icerea absolută a ori-căruî cumulu de funcţiuni publice şi a mandateloru elective ; tdte funcţiunilo elective; retribuirea tutuloru funcţinni-lorQ. Revisuirea lefuriloru celoră mari şi suprimarea tutuloru diuvnilorO suplimentare. Responsabilitatea personală şi bănescă a funcţionarilora. Interzicerea mandatariioru aleşi de a face parte din Consiiiuia de administraţiune ală societăţilcrfi care s’aru ocupa speciala cu operaţiuni financiare şi industriale, şi de a se servi de titlulă loră pentru a patrona vr’o altă societate. 11. îndatorirea pentru orî-ce mandatară de a ’şî da sema despre mandatulu şefi. R ducerea termenului ori-căruî mandată daţii prin alegere. Asimilarea mandatului electivă cn mandatul!! civilă. Suprimarea votului secretă. 12. Reducerea duratei legale a lucrTuI cu Z'ua îu uzine, manufactura şi ateliere. Suprimarea livretului lucrătorului. 13. înfiinţarea caseloru de economii pentru bă-trâul şi invaliZi din causa muncel. 14. Recii nâşterea personalităţeî civile a camere-loră sindicale. Admiterea cameriloru sindicate a depune în anchetele oficiale gi administrative. Admiterea grnpuriloră de lucrători la adjudecările lu-crârilora publice. 15. Suprimarea monopoluriloră gi privilegieloră. Suprimarea titluriloru de nobleţă. Revisuirea con-tracteloră care au înstreiuata proprietatea publică, minele, canulurile, drumurile de feră etc. 16 Dreptula la traiă prin muncă pentru ori-ce persănă incapabilă de a munci, organisate de către comune. Citindu acestă programă şi compărându-lă cu ceia ce se face de către cameră simţesefi că ’ml este ruşine pentru acestă vorbitor iu, din care pâne acum n’a eşitD nici o ideie rnărâţă, nici o reformă temeinică, îndrăsndţă, dâră săuetdsă şi sal-vatăre. . Ştia că mulţi din cititorii mei 'ral voră răspunde, că cu tâte astea este mai bine a merge încetă înainte de câtă de a nu mal merge de locă, că legile votate de acestă cameră aducă totuşi ună bine relativă acestei ţerî! Deră la aedstă eonside-raţiune nu voi respunde de câtă cu cuvintele d. Louis Blanc, pe care le a rostită acestă dmă politică Zilele din urmă în parlamentulB francesă, şi a-ce'sta cu ocasiuuea votărel legel restrictive privităre la dreptula de întrunire. «Da, a disă Louis Blanc, fără îndoială legea < vostră e mal bună de câtă aceia pe care ea abrogă: «dâră noi, antioportunistl atnfi fi preferată ce-va «mal reu — şi acestă fiindă că una mal rea va dura raa! puţină timpu de câtă una mal bunicică». M. M. ! \ ACTE OFIOXJLLEÎ Monitorulu d« adi confirmă informaţiunea noştri dată tn privinţa convocare! col. I de senatori din jadpţnlă Olt pentru Municipale.............. » Casei pensiunilor 300 Scrisuri funciare Rurale . . . Urbane. . cu prime Bucuresci 201. b Bănceî Naţ. a Rom. 500 1 Soc. Cred. Mob. Rom. 500 1 » Rom.deconstruc. 500 1 » de as. Dac.-Rom. 300 1 » » Naţională, 200 1 MERSULU VAPOARELORU VALABILU DE LA 19 MARTIE 1882, PfîNfi LA ALTE DISPOSITIUN I. Diverse Aur contra Argintă........ » » Bilete de Bancă. Florini Wal. Austr........ Mărci Germane............. Bancnote francese . ...... Cmnp Vând. , 883/4 883/4 88V* 891/* »7>/, 98?/, 101 102 101V* 102*/, 220 230 86 87 101 102 85 86 911/, 921lî 99 100 29 30 1375 1400 300 309 200 230 1 Vs 1 sl, 1 */s 1 f/4 2 10 2 12 1 23 1 25 99 */2 1001/, C TAPOAKE DE PASAGERI PLECARE LA VALE PLECARE Hi A. DEALU STAŢIUNI l I. II. III. i STAŢIUNI I. II. III. Dela Orşova D 10.3*a.m. M. 1030a.m V. IO30 a.m. Dela Galaţi. M. 9 a.m. Joui 9 a.m. Sâm. 9 a.m. » TSever. » 12. diua » 11 diua » 12 $iua î> Brăila . » 103f » » 10“ » » 102t » * Calafat. » 5.10pm. » 510 p.m. » 519p.m. 1 Cernav. » 539 » » 5-9p.m. » S^p.ra » Corabia L. 12.30 am. M. 12soa.m S. 12S9a.m. Giurgii'i M. 12 ^iua V. llua.m. D. llisa.m. » T.Măg. » 2.29 » » 22Q » » 2*° » » Rusciuc » 4!9p,m. » 12 ^iua > 12 <)iua > Rusciuc » 6.*° » » 63’ » » O18 » > T. Măg. » 10 » » 549p.m. » 540p.m. » Giurgiu > 10. » > 10 > » 10 » » Corabia » 12 n6pte » 749 » » 749 » » Cernav. » s.*9 » » 6S9p.m. » 6sa p.m. > Calafat. Joi 930 a.m. Sâra.9,0a.m. Luni9S9a.m. > Brăila Marţi dimin. Joi dimineţa Dumin. dim. T.-Sev. » 41* p.m. » 446p.m. » 44Sp.m. La Galaţi » > 1 » > > > Orşova Vineri dim. Vin. dimin. Marţi dimin. ADMINISTRAŢIA AŞEţ). BRiNCOVENESCI Se face cunoscutei că la optfl (8) ale lu- RENUMITA ALIFIE tteî. Coengiopulo. Acesta alifie a vindecată cangrene, răni vechi de 20 ani precum şi rana numită Cer-cengea, în fine ori-ce rane, cunoscuta de cei mai renumiţi doctori ai capitale. Se găseşte de venjlare la magasinulă d-lui D. Georgescu, strada Lipscani, No. 27.—Acostă alifie se dă gratisă săraciloru înse la domiciliulă meă propria, strada Speranţei, No. 28. Maria Coengiopulo. Mersulu YaptSreloru locale între Galaţi-Tuleea-îsmail-Kilia Galaţi la Tulcea-Ism.... Marţi şi Sâm. 8 o. d. | De la Kilia la Ismail-Tulcea-Galaţî, Joui 4 ore p. m. Galaţi la Tulcea-Ismail-Kilia...., Joui 6 ore d. ( » lsm. la Tulc.-Gal, Miere., Vin., Dum. 8 o. a.m. Mersulu Yaporelorfl de pasageri şi de mărfuri între GALAŢI-OBESA 7 ore dimineţa. De la Odessa la Galaţi.... Joui 4 ore po3t. m AGENŢIA VAPOARELOR!}. IIVPUD 1 riA Un saloutl şi o odăii Iii vllllil I de dormita , Strada I, No. 14. A se adresa chiar acolo. Guturaiulut, Grijm, Bronchit Sirop şi Patu pectoral din NAFE D-!uT Delangre-nierdinParis,car!posed o valdre eflcacie si cură şi caro aste constatată de membrii Academiei de medicină din Paris ; aceste medicamente nu convin nict Opium, nici Morflne, nici Codcina, pot fl administrate copiilor fără nici o temere când sunt atinse de tusa mSgiresci. Depou la tote (amaciele din România n ,, ŞI ÎNCHIRIAT de la Sf. George, o casă îu centrulu oraşului, strada Pătraşcu-Vodă, No. 8, sub. Sfântu George nou. Doritorii se voru adresa la No. 30 stra 'a Colţei. du iirmiDTiTdela Sf-George viitor0> IM liilyliilllAl prâvălia ** ^e™. nnmită Ia Neagu, din Calea Văcăresc! No. 12, peste drumă de brutăria la ochi albi. Doritori! se potă adresa la propietară susă. nei Mai anulfl curenta şi filele următore de lucru, se va ţine licitaţiune publică în cancelaria acestora aşezăminte din calea Raho-vel No. 3 la 12 ore t^ua, pentru darea în esploatarea pădurelorQ niaî însemnate, după proprietăţile Spitalului Brâncovenesc şi Bise-ricet D-niţa Bălaşa : 1. Pădurea după moşia Necsesti din plasa Teleorman, Jndcţulil Teleorman, în întindere aproximativă ca de şese-Zecî pogone. 2. Pădurea după moşia Cula-Ciumernicu din plasa Dîmboviţa, Jndeţulfl Ilfov, ca de patrn-tjecî pog6ne în apropiere de Bucuresci. 3. Pădurea numită Banistea, după moşia Mătăssarul, din plasa Cobia, Jndeţulfl Dîmboviţa, In întidere ca de trel- MERSULU TRENURILORt CAILORU FERATE REGALE IN ROMÂNIA V-Â-L-A-BIL 3DE3 XjA. 21 AUGUST 1881 Păşeau! Suceva d’m sera 10 44 7,07 12.23. 10 09 Yerescî-BotoşanT Verescî Botoşa_J p, m 12.08 3 2C Jsera 9,47 11,42 bucuresci-Focşani-Roman-aşi aşI-Focşaui-BucU' esci Arăt. Trenurilor fi Aret Trenurilor i STAŢIUNI Tr. ao. Tr.ac. Tr. de per. Tr.pl, STAŢIUNI T. accelerat Tr. de per. mixt 29 1 5 19 21 20 2 8 34 36 p. m, p. m. a. m. a. m. a. m p. m. a.m. Bucuresci pl. 5.30 10.45 10.00 7.15 7.00 laş! plee. 4.08 6.52 Chitila 5.43 11.01 10.22 7.38 — Paşcani 6.31 10,30 Bnfta 3,5& 11.14 10 4C 7.56 — Roman 8.10 12.10 Periş C. 17 — 11.08 8.24 Galben! — 12.45 Cri vina 6.34 11.50 11.31 8.46 — Bacău 9.12 1.27 Ploesci 7.00 12.28 12.35 9.25 8.18 Valea-Seoă — 1.45 Valea-Călug. Albesc! 12.47 12.58 a/m. a. m. Răcăciunî — 2.25 12.57 1.11 Sascut 10.12 2.53 Mizil 1-27 1.49 Adjud 10.34 3.22 Ulmeni — 2.28 Pufesc! — 3,41 p.m. p.m. MonteorI — 2.89 Mărăşeşt! 11.18 4.05 4.25 12.35 Putna-Secă — Tr. 32 4,47 12.5: j Bnzeu Zoiţa Râm -Sărat Sihlea Gugosci Cotesc! Focşani Putna-Secă 2.35 3.50 5.15 3.85 4.30 5.15 5.49 6.09 6.30 6.50 TrN.7 Tr.m. No. 33 11.05 11.36 Tr. m Nr.35 3.00 3.31 Focşani Cotesc! Gugescî Sihlea Râm.-Sărat Zoiţa Buzău 12.05 1.24 2.49 i 1.10 11.32 11.53 12.13 1.00 1.32 2.2b 5.15 1.25 Mărăşeşt! 6.03 12.20 11.55 3.50 Monteoru - 3.0 ( Pufescl — 12.46 Uimea! — 3.3b Adjud 6.45 1.10 Mizil 3.48 4.20 Sascut 7.06 1.34 Albesc! 4.14 4.55 Tr.m. Răcacium — 2.13 Valea-Călug. a. m. 4.24 5.09 No.20 Tr pl, Valea-Secă — 2.42 Ploescî 10.20 4.56 5.31 8.40 10.15 Bacăfl 8.15 3.12 Crivina 10.50 5,26 5.56 9.13 — Galben! — 3.48 Periş 11.10 — 6.35 9.31 — ■ Roman 9.15 4.21 Buftea 11.31 6.02 7.23 9.54 11.15 Paşcani Iaşi 508. 10.30 6.16 Chitila 11.45 6.16 7.41 10.09 — 1.05 9.05 Bucuresci sos. 12.00 6.30 8.00 10.25 11.40 i p.m. săra ' I a. m. dim sora sera nopte Păşci n i-ducîva Suceva-Paşcani Bucuresci- Verciorova Suceva Paşcani p, m, 5. 4,41 dim, 6,54 9,45 Botoşani-Verescî dini. p. m, Botoşani ■ 5,2 li 3,15 Verescî 7,211 5,15 ! : STATiUNI Bucuresci pl. Chitila Ciocânescî Gheorganl Titu Găescî Leordenî Golescî Pitesc! Costescî Stolnici Corbu Potcova Slatina Peatra Balş Pelescî Cîrcea Ciaiova Işalniţa Coţofeni iţofenî Băcarî Filiaşî Butoescî Strehaia Timnea Pruni şor Palota Turnu-Sever Verciorova s. Bueiiresci-Giurgtu Staţiuni Ţren de persone F Bucuresci pl. Comana Giurgiu Smârda sos. a m. ■ p. ra, 7 30' 6A0 8.2! 9.25 9.30 7.12 8.10 Vbrcioriiva- bucuresci Aret. Trenurilor Arăt. Trenurilor Tr ac. Tr. de per: STAŢIUNE Tr.ac Tr. de per. 3 17 9 4 18 10 a. m. a. m. a. m. a, m, 8.15 4.45 Vercior. plec. 11.00 6,15 8.31 5.05 Turnu-Sever. 11.25 7.15 8.52 5.31 Palota 12.01 7,58 9.12 5.56 Pruuişor — 8,14 9.34 6.34 Timnea — 8,28 10.04 7.18 Strehaia 12.44 8,51 10.27 7.47 Butoescî — 9,07 10.48 8.11 Filiaşî 1,15 9,29 11.14 8.25 Răcarî — 9,39 11.45 Coţofen! — 9.55 12.09 12.25 Işalniţa Craiova 2.12 10,07 10,20 12.45 Cîrcea 2.24 a. m 1.18 Pelescî 2,36 1.47 Balş 3,01 2.10 Peatra 3,24 2.34 Slatina 3,55 2.45 p. m. Potcova 4,26 3.10 3.30 Corbu 4,47 — 3.47 Stolnescî 5,03 — 4 0 Costescî 5,27 — 4.20 Pitescî 6,12 7,40 3.59 4.36 Golescî 6 26 7,55 — 4.57 Leordenî 6,43 8,19 4.29 5.20 Găescî 7,13 8,50 — 5.43 Titu 7.46 9,39 — 5.59 Gheorganî 8,05 10,01 5.14 6 20 CiocănescI 8,26 10,22 5.54 7.00 Chitila 8.46 10.46 6.15 8.00 Bucuresci sos. 9,00 11,00 p. m. p. m. p. m, a, m, Giurgiu-Bucuresci Staţiuni Smârda plec,j Giurgiu Comana Bucuresci sos, Tren de poraone 2 a.m, 7,io 8,25 9,05 p, m, 5,50 6,05 7,15 7,55 uzîfi-BarboşI Bar boşi-Buzîfl STaTIUNE Tr.ac. Tr. pers. Tr.ac. Tr. pers. 23 5 u 23 6 12 a. m. p, m. p. m. a. m. p. m. Bnzeu plec 3,00 3.20 Bărboşi pl. 10.50 10.07 7.55 Cibilia — 4,20 Brăila 11.35 11.08 8.40 Faure! — 4.45 Muftiii — 11.54 Ianca 4.29 5.32 Ianca 12.36 12.35 Muftiii — 6,09 a. m. Faure! — 1.18 Brăila 5.35 7.08 8.00 Cilibia — 2.01 Bărboşi 6.10 7.53 8.46 Buzeu 2.00 2.41 Tecucifl-Bârlad HSriad-TecucI 41 43 44 42 44 46 1 a. ni. ţlioa p. m. a. in. p. m. p. m. Tecuciu plec. 7.05 12.00 5.35 Bărladu plec. 9.15 2.55 8.30 BSrladu sos. 8.35 1.30 7.30 Tecucifi sos. 10 55 4.25 10.00 Bărboşi -Mărăşesci Mărăşml-Bnzîfl 25 27 7 26 28 8 a. in. p. xn. a. m. p. m. Badboşl pl. 9.10 Mărăsesc! pl. 11.25 6.15 4.15 Sârbesc! 9.32 Tecuciu 11.53 6.45 5.10 Prevalu 10.02 Ivesc! 5.43 Oanu-Conachi 10.20 Hanu-Conachi 6.07 Ivesc! a. m. p. m. 10.46 Prevalu 6.2b L Tecuciu 5.12 10.20 11.40 Serbeştî 6.54 I Mărăşescî 5,40 10.50 12.10 Barboşî 7.15 | BarboşI-Galaţî Galatl-Barboşi 9 h 1 23 5 603 24 6 604 | a. m. p m. p. m. p. m. a. m. a. m. ! Bărboşi 6,15 8.03 7.25 Galaţi 10.10 9.25 8.25 Galaţi 6.50 8 40 8.00 Barboşî 10.54 10.02 9.0 0| t'loescî-Prcdealfl Predea fl-PlOfSCl I Arăt. Trenuriloru Argt. Trenuriloru Staţia»! Tr.ac. Tr. m. Tr.pl Staţiuni Tr. ac. Tr. de pers. 1 3 5 2 4 6 a. m. p. m a m p. nu a. m. p. m. Ploescî pl. 9.50 7 06 8,28 Predealu plec. 5.40 5.00 Băicoiu 10.26 8 00 9.04 Buşteni 6 04 5.38 Câmpina 10.53 9.00 9.32 Sinaia 6.29 6.16 7.56 Comarnic 11.26 9.46 10.05 Comarnicu 7.02 7.27 8.32 Sinaia 12.10 10 56 10.40 Câmpina 7.29 8.27 8.59 Buşteni 12.24 11.16 Băicoiu 7.53 9.04 9.25 Predealn sos 12.50 11.52 Ploescî 8.25 9.49 i0.no! Bgourescî.—Tipografia Acacentte! Fomfice (Leboratorii Români) Strada Academiei 26 www.dacoromanica.ro VINERI, 19 MARTIE 1882. In BncurescT şi districte niim8rulii 10 bani. ANNULtJ XII, No. 2959. f f i L '3^' Preţul abonamentului: pe an 24 lei, pe 6 lunî 12 lei, pe 3 luni 7 lei; în districte: pe an 30 leî, pe 6 luni Io lei, pe 3 luni 8 lei. Orî-eo abouamentn ne însoţită de valore se refusă. Abonamentele se face numai la 1 şi 15 a fie-căreî luni. Directorii : I6n C. Fundascu. Pentru abonamente reclame şi anunciurl, a se adresa ia Adminislraţinne, STRADA NOUA Nr 3. !, Pentru Prancia : la Societc Ravas, Laffite <& Comp, Pentru Austria şi Germania, numai la Adolf Steiner 8, Place de la Bonrse, Paris. jj Hamburj;. (Germania de Nord). Pentru Anglia : la d-nnl Eugene Micoud, 81 Pleet, Pentru Ungaria la d-nuln Moritz Wiets, în Buda-Street, E. C. Pest, Servitenplatz. Preţulfi anunciuriloru : linia mică pe pagina IV, 25 bani, r« clame pe pagina III, 1 leu, pe a II, 2 lei şi pe a I, 3 lei. Pentru rubrica, inserţii şi reclame, redacţia nu e responsabil; Epistolele nefrancate se refusă şi articolil nepublicaţi Be ardă Administratorii : Iân C. Fundescu. m murmmt» K-un.-. SOIRI TELEGRAFICE (Serviciulfi Şiarelorfi streine). Praga, 28 Martie. — Corespondentul^ ^iaruluj Politik declară că se plănuesce de faptă o întrevedere între împăraţii şi Ţară. Desminţirile sunt date numai în pre"ederea caşului când întrevederea n'ar avea locă. Esistă atâtă în Viena câtă şi în Peters-bnrg disposiţiunea şi trebuinţa pentru nisce espli-caţiunî personale. Acelaşi isvcră spune că Kedivul lucrdză pentru o întâlnire cu Sultanulă, spre a ’l supune nisce propuneri leale pentru-ca, îu acordă cu tratatele europene şi spre întărirea autorităţii Sultanului, să se pfltă găsi o nouă basă pentru garantarea tutoră intereseloră speciale ale Europei Praga, 28 Martie. — O resoluţiune adoptată de societatea politică Welwarner, după propunăroa doctorului Gregr, esprimă dorinţa ca turburările de la Sud să se isprăvăscă câtă mal repede şi fără vărsări de sânge. llerlin, 28 Martie.—Puterile de Vest aă reîncepută din nuoă negociările cu cele-l-alte puteri mari asupra cestiunil egiptene. Vossische Zeitung anunţă din Petersburg că pe acolo circulă nisce sgomote, după care nihiliştil ar fi avută din nudă nisce planuri fărte energice. Unii din capii lorii s’afi dusă la Moscva. Poliţia caută o mină ce ară fi ascunsă între Petersburg şi Varşovia. Se mal anunţă âncă că Tesse Helfmann trăesce. Roma, 28 Martie.—Comisionea militară a Ca-meriî a primită propunerile ministrului de răsboiu, ără îu schimbă a respinsă propunerile d-lul Ri-cotti pentru organisarea cavaleriei, piarul il Diritto declară că este falsă scirea dată de corespondintele diarulul JBohemia că d-lul Ricotii i se va da comanda supremă la casă d’o acţiune,. Viena, 23 Martie. — Corespondintele din Roma alu . farului Neue freie Presse telegrafiazâ urmă-tărele acestei fol : «In privinţa cestiunil dunărene aflu că propunerea d-lul Barrere a fostă primită de Austria, Germania şi în cele din urmă şi de Italia, derfl nu este esactă că comisiunea se va întruni la 1 Aprilie în Galaţi, de vreme ce Rusia, Englitera şi România nu s’aă pronunţată âncă asupra acestei ces-tiunî». Pesta, 28 Martie. — Pester Lloyd publică ur-mătărele : «Prin unele jliare vienese se vorbesce ca de ună faptă positivu despre o notă ce ară fi pregătită în Cttinje în scopulă d’a areta s.arcinele ce cadă asupra Muntenegrulul prin întreţinerea fu-gariloră din Herzegovina şi din Krivoscie. Soirile ce ne sosescă din Viena spună că prin cercurile bine informate de acolo nu se scie nimicii despre o asemenea notă şi nici măcară despre o asemenea intenţiuno a guvernului muntenegrenii, §i totă afacerea este privită numai ca o simplă invenţiune. Berlin, 28 Martie. — piarulu die Post anunţă că îu Rusia se observă apropieri mari de trupe. Mal mulţi proprietari prusian! de moşii povestescă că Rusia grămădesce mase mari de cavalerie la fruntarii. — Paciă cu m.nifestările pacinice din Rusia, jliarulil Naţional Zeitung îndemnă pe Germania se fie necontenită cu ochii deschişi. fc. BucurescI, 28 Martie. — Prin cercurile diplomatice de aici se $ice că principele Vrede va fi numită în curându în locnlu comitelui Hoyos, ca ministru plenipotenţiarii ală Austro-Uugarieî în România. A se vedea ultimele sein jfe pagina 111 BUCURESCI, 18 MARTIE Ori-ce s’arfi <ţice, decă buna credinţă lip-sesce în afaceri sen în desbaterile şi critici le actelorfi publice, afacerile suntfl compromise de la începută, desbaterile şi criticele nu dail nici unii resultatfi, căci nu dail convingerea nimenul. Din t<5te ţflrile europene, cari jflcă unii rolei în viaţa politică şi care îşi aii desvol-tate ore cum instituţiunile liberale, nouă ni se pare că nicăeri nu se pune mal puţină sinceritate pe acestil tereuil ca la noi. Negreşitil vorbimQ de presa care ijilnicfl 3e ocupă de actele guvernului liberalii şi ale corpiirilorfl legiuitore. Amil înţelege pe sincerii liberali, se nu fie sinceri. Decă trebue se adinitemfl că cis-m arul Ci nu p6te se aibă cisme bune, croitorul haine curate, brutaruhl nu pote s6 mănâuce pâine prdspătă şi macelarulCi carue, neapăraţii trebue sd admitemfl că şi sincerilorQ liberali pote se le fie permisii a nu avea sinceritate. Amil înţelege de asemenea pe foiele de speculă cari nu aii în vedere de câţi câştigate, fie şi cu perderea prestigiului şi a demnităţel. Nu înţelegeinfi eusd lipsa de sinceritate de la organele unul partitil care a jucaţii unii rolfl In acestă ţeţă, care a foştii la guvernil şi pote sd mal fie, urmândil rulagiulil sistemului constituţionalii! ţlilele trecute Timpulu s’a ocupata de Gestiunea rescumpărărel drumului de ferfl Cerna-voda-Constanţa. Se sciă că guvernulfi a numita o eomi-siune de ingineri sd studieze şi sd preţuescă acea liniă. Comisiunea a preţnit-o 18 milidne şi ceva. Când s’a desbătuta filele trecute în Senatfl legea rescumpărărel, d-la generala Mânu, unuia din stâlpii conservatorilor şi nnulil din cei mal onorabili cetăţienl, declară şi recunoscu că linia nu face mal muitil de câtil 13 milidne. Organultt conservatorii ce făcu ensd? Invd-ţatil de la patronii Iul, când erai! Ia putere, de a umfla veniturile şi a urca cheltuelile, de unde resulta totfl deuna dificite considerabile cari provocafl împrumuturi; tarlîn socoteli pdnd a sci chiar sd împartă trei pae la doul măgari; totfl socotindfl şi luândfl merefl una la mână, ne pomenirăm cu un calcul că 68 chilometri de drumfl de ferfl, cu terenulfl cedata de guvernula turefl în cantităţi mari pentru 99 ani, cu clădirile din Cernavoda şi Constanţa, cu portulfl şi cu alte diferite lu-crdrl, abia pbte sd coste 4 milione şi ceva. Decă în acesta calcula nu este lipsă de sinceritate, apoi e ignoranţă, e stupiditate. Altă cestinne. Domnule preşedinte alfl consiliului de miniştrii, cu ocasiunea desbateril proiectului de lege pentru reducerea supre-fecţilorfl, a stăruita pe lângă Cameră se voteze reducerea, fiindfl-că guvernula, la din contra, «s’arfi afla în imposibilitate de a echilibra bugetula»! Foia conservătore ia aedstă trasă şi o es-ploateză cum îl vine mal bine la socotdlă. Ea iarulO Binele Public, în uumerulă de la 12 Martie a. c., afirmă că, fâcendu-se inspecţiune în casieria primăriei Capitalei, s’ară fi constatată unu deficită de peste 2,000,000 lei, ceea ce ară fi motivată şi aplicarea sigiliiloră pe casa acelei onor. primării. «Acestă afirmaţiune e cu deseverşire falşă. Defi-citulă constatată pene astăzi, şi care nu se ridică la mal multă de 43,000 lei, privesce, dupe cum s’a făcută cunoscută, numai pe perceptorulă coloreî de Roşu, şi nici de cum re casierulâ comunală». SCRISORI DIN ITALIA (Corespondinţa particulară a TELEGRAFUL UI) Neapole, 26 Martie. Ungurii şi românii. Programa popor eloru tridente. Mulţi domni diariştî din Occidentă tratdză, spinăsa chestiune a Orientului ; dintre aceştia, ensă onorabilulă deputată Medoro Savini arată profunde cunoscinţe despre starea lucruriloră din astă parte a Europei, lucru care, de multe ori, provăcă supărări maghiare şi răspunsuri aşa de... de conforme cu adeverulă ! Mal filele trecute apăru ună articolă de fondă în (jiarulu Roma, subscrisă de Savini, în c re se descria cu adevăratele culori starea popdreloră din imperiulă Austriacă. Se dicea, între altele, că Austria de aşii este totă Austria veche care ’şî măre-sce patrimoniulă prin mărinşurî puţină oneste, că Românii, Slavii, Polonii, Saşii etc., suntă asupriţi într’ună modă barbară de către Unguri şi Nemţi? că nemulţumirile loră, adăogate la principiulă li-bertăţel popdreloril care aţji frămfntă pe tdte na ţiunile sclave derfi iubităre de naţionalitatea Icră. voră distruge imperiulă-mosaică, etc. După câte-va dile de la apariţiunea acestui ar-ticolă, acelaşă diară publică scrisărea ungurului Leopolă Ovary, cu reserva de a răspunde în nu-mărulă viitoră. Acestă Ovary combate din puteri scrisele lui Sa-yjni? debitândw-ne poveşti care ară provoca rîsulu în ţera năstră. Cu uă neruşinare în adevăru ma-i ghiară, elă ne spune : . măcinată „ 4 — Caf. Mart. fin prăj. „ 4 80 „ » măcinată „4 — Cafea Moca prăjită 6 — „ „ măcinată fi 40 Cafea Rio II, fin piraţii A — III, fin pisată 2 — Cafeaua se vinde pe locă comptată şi fără varia-ţiunl de preciuri. S. TBANDAFIEESGU. Fimpi VEifipi DE mehedinţi, se » I IUI fii I lil/fll află de vânzare numai cu 15 lei vadra la d. Păun Popescu, hanul Slătari SIROP şi VIN db -v QUINQUIKA FERRUGINOS DE GRIMAULT & C" Medicamcnţi ionici, febrifugl, 1S7S reparatori şi reconstituanti VlKNNA 1873 De multă timpu, ©himiştiî şi imvăţaţiî s’au ingeniatu d’a găssi uă combinare ce tnedioiî dorescu cu ardăro şi care ară putoa per-mitte intrebuinţaroa concura-menle a Ferului, ce este elementul. principală ală sângelui nostru fi yuinquina care este agin-tele tonică şi febrifugiu prin ex-collenţă. D. D. Grlmault et C1* , au oom-pusu subtu formă de Sirop şi de Vin, unu medicamentă care re-aolvă problema pănă la complecta satisfacţiune a corpului medicală. Siropulu este specialmente ro-oommandată pentru oopii tineri şi damele delicate. — Vinulu, preparată ou vină YOchiu şi generoşii de Malaga, este luatu de preferenţă de către persănele mari. Amândouă oonţine Phosphatnlu de feru care este oelu mai estimată dintre medicamentele fer-ruginâssse şi Quinquina galbenă regală, care este celu mai actifu dintre quinquinile şi conţine cea mai mare cuantitate de sulfată de chinină şi principuri tonice. Siropulu şi Vinulu de quin-quina ferrugînos de Grlmault & C', suntu prescrire in totu dăuna cu suocesu, rn tâte maladiile datorate anemiei . lnsărieirei sângelui Eli suntu tonici, jebri-ţugl,reparatori şi reconstituanţi, el combattc alonia stomachului şi a intestineloră. provenită fie d’uă rea alimentaţiunc, d’uu şedere prelungită in ţericâldurâsse şi humede, saă fie resultatulu friguri lorii intermittente suit acute; a diarrhei rebelle saă » cormales-cenţei de lungi maladii. In tete caşurile unde trebue excitaţii pofta de mâncare, prevenirea accessi-loru febrile, combatterea sudori-lorii nocturne, redarea corpului bolnavă principurile alterate sau perdute, susţinerea bâtrăniloru, a femeiilorti delicate şi a copiilorU f debili, aceste două preparaţiunl j suntu in totă de-una minunat». I • Smoppi.u romoomos de GstMAtiti este una din prepfcraţiunile pbarmaceutice din celle mai bine reuşite, unfl medicamentă fer ruşinos intr’adevăru sciinţifică , produ-cându resultatele mulţii mal rapide de călii celle lalte preparaţiunl ferruginbssă din pliarmacopea. Âstu-felu se află resolvată problema therapeutică de multu timpu căutată : d'a administra ferrulu §1 quinquina, aceşti dout agenţi d’uă activitate remarcabilă, subtu uă for â plăcută bolnaviloru. » V1NCENT KLETZINSKI. Professor de chimie, Expertă ală tribuna-leloru, Chimist ală spitalului imperial Si regal de YVieden (Austria). . Elă produce constamente resultatele oello mai fericite ln caşurile de dispepsie, chlorosă, amenorrhei, hemor, -ngie, leu-corrheS, friguri typhotde, diabr' t si in tăte circonstanţile unde esto necessar.a d'a ridica forţele bolnavului şl d'a restitui sângelui principurile sfille alterate saă perdute. . D' ARNAL, Mediculă Xipperatorulul. « AmS fărte multă a vă mulţumi oentra exoellenta D' jcreparaţmrie cu feră şi quinquina, m'amui găssitu fărte bine prin luarea ei in doae de uă lingură intre ambele »o-pasaurî, si coinpteŞă a reîncepe usulă. » P' baron de laproqus, Cavaleră de la Legiunea d honnăre. « D. Ler.... In etate de patru D' CHARRIER, Şefulu clinicei de la Facultatea dtn Paris. . De Ia 1856; intrebuinţorjă cu succeasă Sraopună tis uaiNQtnNA scnsuaiNos mt Gui-mault sl lă consideră ca uă innovaţiuua forte fericită. • D' CRCSSAIGNAC, CWrurg alfi Spttaiului Lariimissiere, Pari9. ■ Acestă medicamentu in totă dă-nna bine primită de către bolnavi, mi au dată in totă ae-una resultaturlle celle mai avantagiosse dintre celle ce se putea auesta de ia aout clemenţi care ii făcu basa. • 0' HERVEZ DE CHAGOIN, Membru do la Academia do medeclr.S din Paris. • fîuslulă Iul plăcută, exemptă de ort ce savrtro neplăcută a teruiui şi mai all393ă Înlesnirea cu care acSstă preparaţiune este supjiortată de Către bolnavii cei mai delicaţr. făcu din ea unu medicamentă atacă d'efflca-ciu precumă plăcută. D' MONOD, Cbirurgală spitalecoru din Paria. La Paris, cassa GRIMAULT et Cri, 8, rue Vnienne. 9 ta PRINCIPALELE PHARMACII DIN FRANClA SI DIN STIEINăTATE. |Tit f|l^lT|7DfT doreşte a da câte-va lecţiunî Uil 1 £j[\ LjliU de limba francesă.—Doritorii se potfi adresa la Tedacţiunea acestui dianl. D. A. de mm Şl INCHIEIAT de la St. George, o casă în centruln oraşului, strada Pătraşcn-Vodă, No. 8, sub. Sfânt» Geoige noii. Doritorii se voru adresa la No. 30 strada Colţul. rSENTE Sl 0L1URI ţ liqueururl, rosoglil, mastică , romuri, rachiu, ^ţuică, cognacurl, vermuturi, oţetii, etc. de la celebra casă Ed- Schotz din Briinu se comisioneză. cu preţuri şi condiţiunî favorabiMad. H. WAETHA, representantelenostru, comptoirul str. Ddmneî No. 5. +1 Premiată cu ânteiulti preciu «MEDALIA DE AURtJi la concursulu agricolă al Comiţiulnî de Ilfovă deţla Herestrău în Noemb. 1881. DESFACEREA PEPINIERILORl La grădina I6nid, uumilă Brăslea, situată în suburbia Icd-nel, strada Polonă, No. 104, aprdpe de biserica Icdneî, se află de vendare pomi roditori, altoiţîde diferite specii din cele maî renumite calităţi şi de diferite etăţi. Preţuiţi pomiloriî se pdte vedea în catalogO. Domnii amatori din ţ districte şi din capitală voindS a avea cafalogulfi, se voră adresa prin epistole la disa grădină şi îndată li se va trimite. Plantatorulfl pomilopen nJt.ru primăvară a sositfi. E.EMILSCROB D^AăSTTISTXT Strada Nouă No. 10, alăturea cu ma-gasinele «VILLE3 DE FRANCE», strada e situată vis-â-vis de biserica Sărindaru.—Execută tdte operaţiunii! dantisticc şi aşezarea dinţilorb artificiali în aurii şi cauciuc, dup£ sistemele cele maî nuol americane în perfecţiune. Preciurile maf moderate de cât pretutindine. Săracilovu în trifce tjilele operaţiuni gratisil. i)e datu în tăere doue păduri din comuna Pietroşenî, judeţulii Mus-celii plaiulu Nucşdrei, în depărtare ca la 30 chilo-metre de gara Piteştii, drumu practicabilă şi şosea cea despre apusă cale 1,000 pogdne, conţine, stejari de d<5ge pâne la traverse, anini, fagi şi alte le i te pentru blănl, chiristele şi rotâră; cea despre resf itu numită Sâlbişă cale 700 pogăne de aceiaşi calitate de arburî. Amatorii se potă înţelege cu pro-pietaru în comuna Pietruşanî seu în Câmpu-luugu. Doctorulu NEGURA întorşii din străinătate, locuesce în propria sea casă, strada Colţea No. 35. Vis-â-vis de Primărie. Con-sultaţinnî dimineţa de la 9—11 ore. DEMTR1E M. SURLA uniculfi Xylogniphfi românii medaliată cu medalia de argintă la esposiţia Concordia Română, stabi-lindu-se in Bucurescî se ÎDSărcineză cu totu felulă de lucrări atingătăre de arta xylographică cu preciuri moderate, adresa : Str. Isvorulul-Nc. 19, subt Mihaiă Vodă. zzistâ: CONFECTIONES des ROBES S’a mutată în Strada Carol I, No. 14 alătur a cu Pharmacia D-luI Kessler Efectuedă Rochii după jurnalele cele maî nouî. tj k; it i^oii GRILLON FRUCT LAX ATI V RĂCORITOR. CONTRA CONSTIPATIILOR şi Hemoroidelor si cel mal plăcut purgativ pentru copil Orillon, farm. 27, rug rambuteau, Paris. De vânzare la toţi farmaciştii A se păzi de Contrafaceri şi Imitatiuni jfarfumeri'â KADSURAţ SSpnn............. KADSURA Extract........... KADSURA Oliu.............. KADSURA Apă de toiletS. KADSURA VIOLET Inventatorul SĂPUNULUI REGAL de\ TIIRID ACE PARIS, 22S, Rue St-DENis, PARIS Di în t6te Parfuxneriele. E BUGlAUD Toni mitritif au Quinquina et au Cacao combinăs A EXIGE ADEVERATUL NUME fipogrftfi* Armiei Române (Uboratoriî Români) Strada Ăcadaţuiel 5S6 www.dacoromanica.ro