LUNI, i IANUARIE 1873.	UN NUIflERU 10 BANI.
1	7"^	im L 1	i——-ammmmmm
ANUL III — No, 261
AOBMie;
APPARE IN TOATE SERILE DE LUCRU
ABONAMENTE, RECLAME $f ANUCIUR1 A SE VED
•ACADEMIE'O
I V
BUCURESCI, 31 DECEMBRE
în Francia era obiceiulti în vechime ca la m6rtea regilorO se se deschidă ferâs-trâ şi se strige poporului: «regele a murită, trăescă regele1. Aşa vom face şi noi astă nopte, vom striga : amilii 1872 a murită, trăescă anulă 1873. Dar fiindu că este obicein ca fiă cărui morttt se i se spue în oraţiune funebră, ce a făcută în viaţa sea, voma încerca şi noi se spunem, întruna scurtă resumata, tote păcatele acestui anD, cu vocea tare, că pote se le auŞă noula ana şi se se ferescă de a păcătui asemenea.
Nu voma căuta se spunemu ce a găsită acesta anO făcut, căci, de operile altora elă nu pote se fiă respuncjetorO, cu tote că ara fi putută, v6(Jendu-le rele, se le desfiinţese.
Vom începe cu legea drumurilorO ferate, care s’a votata, rSt! sett bine, încă subt anulă cela l’altfi, şi subtO aetualultl, care se va înmormânta astă seră, s’a căi* cată şi acea brumă de lege, şiprinacdstă călcare s’a spoliata statuia şi s’a pusa popo-rula în posiţiune se plătescă darî peste dar! cari vina cu paşi repezi.
Acestă cestiune a drumului de ferO în-tr’adeveru, în acesta ana, a fostă esploa-tată de guvernă mal multa de câta ori cânda, pentru că, cum a (jisO La Gaţette Des Etranges, este cestiune de esistenţăl Ea a făcuta pe miniştrii se ameninţe în Cameră şi Senate, se ocărască, se facă pe deputaţi beţivi şi pe senatori smintiţi, se-şl perdă până şi resonula ! Şi cu tote acestea, credeţi că s’a terminata cu ea ? Nici de cumO 1 Mal (ţlileie trecute s’a publicata priimirea joncţiunii garelorO Fila-ret — Tergovişte, şi ori cine se pote duce se se convingă daca acestă joncţiune este terminată. Asemenea legea de la Decembre 1871 prevede că, dacă linia Pitescl-Vârciorova nu va fi începută într’unu ană, statuia trebue se resiliese contractula şi se o facă statuia pe socotela sea. La 24 Decembre a espiratu termenula, şi nimica-nu e începută, prin urmare pâcatuln a-nuluî acesta cu căile ferate ila putemO considera ca capitala, mal cu semă că guvernulo n’a luata nici c măsură spre a’la micşora.
Lucrurile accesorii le vomă lăsa la o parte, fiinda că ele se întâmplă pe toiă 4iua şi se v6dO de lume în totO momen-tulo. Nu vom vorbi, dar, nici de călcările
de legi, nici de abusurile de putere, nici de fraparise'la a şdse prefecţi, nici de in-vasiunea tătărască din sala tâtruluî în sera de 10 Noembre, nici de oprirea piesei Carbonarii, nici de formarea colegieloră electorale în fabrici din care se scoto senatori şi deputaţi pe sprînciană. Vomă vorbi de angajamentele ce a luata Dom-nula Consta-foru la Constantinopole spre a da drepturi evreiilora, de umilinţa ce ne-a făcuta faciă cu starostele gresescu din Brăila care, de şi fără recunoscerea guvernului româna, .ela stă locului şi-şi esercită funcţiunea de staroste. Aceste dou6 fapte putemO sS letrecemO şi pe ele în pomelnicula păcatelora capitali.
Apoi vine pe urmă legea draconiană pentru modificarea codiciloră penali care pune coronă tutuloră păcatelora, pentru că, dupe cum amu spusa, dârîmă mal multe din basele pe care se resemă Con-stituţiunea nostrâ, pune presa subt biciulu Poliţiei şi lovesce juriula cu lovituri mortale.
Numai aceste păcate credemO că ard fi destule ca se-i îngreuese sufletula spre a Si precipitata îndată în fundulo Iadului; dar păcatele suntu multe, pe care noi nu putemă se le enumerămă pe tote din causa spaţiului. Cu tbte acestea unultt singura încă trebue se-lă mal spunemO, fiindu că ela se atinge de averea cetăţenilorO : este ces-tiunea comunală. Domnulu loanide 4*ce în Cameră că se fură ban i contribuabili-lorO, primarule îşi dă demisiunea, se nu-mesce o comisiune se cercetese socoleliîe comunale, şi, cânda tdtă lumea se aştepta ca comisiunea se intre în lucrare, consi-liultt se fiă disolvatu, ne pomenimO că se numesce D. Vlădoianu Primară şi de comisiune nu se mal aude nimica. Nu cumva se va face şi acesta muşama ? Trece-o la catastife! chir loanide şi pe acesta.
Anula acesta ne-a fosta fatala şi în privinţa omenilorQ. Ela a fostă care aC băgata în sînula recelui mormenta pe Eliade, Bolintindnu, Radu Ionescu şi Avram Iancu.
Dacă ama căuta se vedemu binele ce a făcuta, nu-la găsimO mal nicăeri. afară de câte-va descoperiri prin presa streină de acte compromitâ+ore a le putere!; dar acestea fiinda nimica în comparaţiune cu păcatele sele, cu cea mal mare bucuriăîla petrecema la morte, strigendu-î: Dumnezeu se-lu erte.	\
Anului cela noa înse ii urmăma buna
sosita, şi ’la consiliemă se caute a se feri de păcatele celui precedenta, dacă voeşte ca finele sdă se fiă regretată. CititorilorO
noştri! însâ le urăma ani mulţi fericiţi.
mt
Vizitii palatului suntu seu nu inviolabili?
In ajunula sărbâtorilora o nenorocire a avută loca în micjilocula BucurescilorO, pe strada cea mal frecuşntată din Capitală, pe Podulă Mogoşoiel:
Trăsura palatului, care ducea pe Domniţa Maria şi douâ dame de la Curte, a călcata pe o nenorocită femeiă din po-porc. Femeia a fosta rîdicată în dată mal multa mortă, şi a şi murită pânăs’o ducă la spitala.
Nu e destula că ne strivescO cu călcarea legiloru şi ne sleesca cu impunerea de noul dări pe tbtă <jhua cel l’alţl servitori al palatului, D-nil Miniştrii actuali, şi trebue se ne mal omore şi vizitii?
Poliţia, ca se acopere lucrurile, se tjfice că a scosă vorbă că femeia era surdă şi betă! Dar dacă cine-va are nenorocire de a fi surda, şi viţiula de a bea—atmi-ţândO că este aşa — ore urna vizitia — fiă acela chiara ala palatului—nu trebue se se uite înaintea sea?
Ce a făcută parchetulă cu aedstă afacere, căc!—pe câtă ama aliata,—vizitiulfi nu este nici arestata, nici data judicifil?
Nu credemă că amO ajunsa incâ, în starea aceia, ca şi vizitii palatului se fiă inviolabili.'.
DEPEŞE TELEGRAFICE
(Serviciulu privată ală «Monitorului.)»
Londra, 9 Ianuariă (n'/a ore dimineţa.)— Doc torii găsindă că imperatorele Napoleon a petrecută o nâpte cu tină somnii profundă, aă decisă a relua operaţiunea în acea 4* la	dără, pe la ore-
le 10 şi 25 minute, impeiatorele a fostă prinsă de nisce palpitaţiunl de inimă intermitente, carî continuă încă.
Ghislehlirst, 9 lanuariă (6 ore sera.) — Impe-, ratorele Napoleon a murită astă-ţll la 12 şi jumătate ore dupe amăţll.
.	• r cf•	-*!.•	.
(Serviciulă privată ală Komânuluî)
Fioma, 10 lanuariă. In camera deputaţiloră, Ministru Lauza esprimă adancele părerî-de-reă si dureri pe cari le simte Italia pentru mOrtea lui Na-poleonă III, care făcu serricie atâtu de mari in-dipendinţil şi unităţii italiane.
Barouulu Michels, sosindă la Roma, a asictirată că D. de Corcelles a priimitu definitivă postulă de ambasadore ţ-e lângă Papa.
\
www.dacoromanica.ro
.«vmntti
TELEGRaFU^U

New-York, i-o Ianuariti. — O notă a Ministrului de esterne, adresată ambasadorelul Americeî de la Madrid, esprime părerea-de-reii pentru neputinţa Spaniei d'a năbuşi insurecţiunea din Cuba şi spune că Statelord-Unite le este anevoe se măn-ţină o neutralitate ş'o absolută independinţă în a-cdstă privinţă.
St. Petersburg, Iilannariu. — Maiele duce moştenitorii e pe deplinii convalescinte.
Paris,, ii Ianuariti. — piarulu oficiate publică numirea D-lul Corcelles ca ambasadore pe lângă Papa.
Dislocarea centrului stânga din Adunare e una fapta împlinita.
Bruxelles, 11 Ianuaria. — L'Indipendance belge publică o epistolă a D-lul de Beust către D. de Gramond, cu data de 4 Ianuariu 1873, şi depeşa D-lul de Beust adresată D-lul Methernich la ulu-lia 1870, prin care deinonstră c’Austria n'a luata nici una fela de îngagiamâr.tu către Francia, pentru casula unul resbelU cu Prusia.
CRONICĂ ESTERIORÂ
Napoleon alţi III-lea, dupe cum ne spune telegramele sosite din Englitera, a încetată din viaţă, în urma unei operaţiuni ce i s’a făcuta.
Acelif care, în cursă de doue-(Jecî de ani, a fostă arbitruld Europei, se culcă şi elo alături cu celti din urmă cerşetoru Acesta este destinuld omenescd!
Napoleon însd a fostu o figură a timpului care va râmânea în istoriă. Dacă pentru Francia a fostd o nenorocire, pentru întrega Europă, şi mal cu semă pentru naţiunile mici subtjugate, a fostd und salvatore, a fostd geniuld lord celu bund. Românii mal cu s6mă, trebue se aibă o eternă recunoscinţă către densuld , căci pentru el a făcuttt rnultd , a luptată multd ca se facă din acdstă ţeră und bulevard alti orientului contra năvălirii nordului. De şi ne-a lăcutd mai pe urmă unu reii mare, totuşi binele făcutd trebue se rescumpere pe acesta, mal cu semă că a-cesta din urmă este trecătorii.
Ceea ce se p6te imputa acestui omd mal Cu r.cmă, pe lângă disposiţiunile săle despotice — şi nu de noi, ci dn francesl,— este că, pe marginea mormântului unde eld vedea că se află la 1870, nu a murită mal bine pe câmpulu de la Sedan de câtd se dea o armată intregă în mamele germanilord, de câtu se umilescă Francia, dânduse prisonerd în mâiniie învingători-lord, şi de câtu să seducă se m6ră peste douî ani pe pămentulu streind — cândd era sicurd că o se moră câtd de curândd dupe boia incurabilă de care era coprins!
Era egoistă, şi acostă patimă l’a per-dutu. Românii însă, mal repetămu, ori cât de ret! a făcutu Francieî, ori câtd de reu le-a făcutd şi lord mal în urmă, suntd datori a-ld regreta, fiindă că reulu ce le-a făcutd este neînsemnătora şi reparabilu pe lângă imensultt bine de a ne asicura unitatea şi de a ne da und locu între po-porele libere din Europa.
De câtd va timpd foiele streine se oc-cupd de o scrisore a Domnului Gramont, fostd ambasadord ala imperatoreluî Napoleon la Viena înaintea începere! resbe-lulul dintre Francia şi Germania.
Dacă n’amd vorbittî până aţii de acesta
t, uVihi Ll	»i	A

cestiune, a fosta că amd aşteptata se ve-demd ce va <jice guvernuld Austro-Un-gard la acusaţiunea Domnului Gramond, care aretă că acestă putere n’a uitat nimic din vechiuld obiceid d’a înşela. Guvernuld austriaco însă n’a răspunsu nimica până acuma; dar a pusu pe foicele sâle ofici-ose se nege cuvintele Domnului Gramond că Austria, înaintea resbelulul, ard fi încu-ragiatu pe Francia se declare resbeld Germaniei, ^iccndd că causa Francieî este şi a Austriei. A mersa şi mal departe: a pusil pe corespondinţil foielord germane dupe marginea Rinului se arete, că dacă Austria a stata neutră, n’a fostă că acâsta a voitu-o D. Andrasy şi Beust, ci pentru că D. Fotocki, unulu din Miniştrii, de o-rigină polonesu, avendd multe proprietăţi în Polonia, şi fundu l frică de o invasiune rusescă, a convinsă pe imperatore că ard fi und red mare de a veni în ajutorulu P'ranciel, căci ard veni îndată în con-flictd cu Rusia.
Ori cum ard fi, şi din scrisorea Domnului Gramond, şi din articolile tutulord jurnalelord, se constată ca Austria a fostd perfidă faciă cu Francia.
In urma schismei isacte între Bulgari şi greci, jurnalele grece ad începută a se areta ostile Rusiei, precumă şi jurnalele ruse ad începută a ataca pe greci pentru atitudinea lord faciă cu bulgarii, şi chiard cu ruşii.
Ga\etta de MoscVa depâlnge solemnitatea cu care s’a serbată la Atena pro-clamaţiunea schismei bisericeî bulgare. Ea
o deplânge, mce ea, dupe cum o facă	.	. .	,
toţi ortodocşii; şi acâsta mai alesă în in }ahanve 5* °pmumea publică fură mişcate teresulu grecilord ; însu-şl grecii ad ser- maî multe nndurî de acesiă atitudine: batd sentinţa consiliului din Constantine- de a“ Pote ,că a provenită şi ammositatea pole, nu numai ca p condemnare a bul
In (j a dară, cjice Ga\ette de Moscva, par-tituld anti-rusd din Atena caută a intimida pe Rusia ; comuniunea religiosă este scumpă tutulord bisericilorii ortodocse: dar aceste biserici suntd tote independente şi nici una din ele n’are di^ptuld de a comanda celord l’alte. Rusa doresce se conserve comuniunea el relgiosă şi cu grecii şi cu bulgarii; nu este fosă nici de cum necesara ca, pentru solu^unea acestui deplorabilă diferenţa, Fusia se iea. partita unora contra altord. ■'-eea ce trebue, înainte de tote, este plcea şi sentimentuld de caritate fraterneP j ceea ce trebue. este dea pune causa burice! Ia o înălţime în câtu se nu se pot1 Atinge de pasiunile politice ; este a de/^ja acesta causă de orice înrâurire Se iCUSă bulgarii de phile-tismă; dar ce • făcutd puterea acestui philetismd ? Ni/ore, (jice terminândd foia moscovită, nu°re ideia naţională a gre-cilord, cari a făcutd din biserică und instrumenta ş:care, prin aspiraţiunile lord prefăcute, a împinsă pe bulgari la reac-ţiune 1
Amba^doruîl-1 Francieî pe lângă sântuld scaunu a retrasd de la postula sed în-tr’unti (°du forte grabnică, dupe cum ne-a spusa '-legrameie. Ocasiunea acestei retrage este una incidenţa relativă Ia und vasti-iumita Orenocul, ce staţiona la Ci-vita/ echiâ încă în anuld 1870, ca refugiă evftuald alo Papei, cum se pretindea.
,nuld trecuta, cu ocasiunea anului nod. 0:eriî vasului Orenocul făcură visită nu-,al I’apei şi se ţinură de ase duceşiinpala-ld Quirinald, unde se afia regele, ţliarele
nu numai ca p condemnare a garilord, dar ca o victoria repurtată asi pra panslavismului şi a uneltiriloră Ef sieî. vjrecil uită că dintre cele trei putfb subt protecţiunea cărora este pusd re1" amicii mal silicei câtu pe Rusia, are cerutd nici ^dată £e se
Pu"
terilord Greciei. Grecii seînşală curându-se de ceea ce privescu eşecă ald panslavismului mperf3 cuiul Bulgariei credd a-şl con/-enţa occidentului : panslavisr/0 este 0 fabulă în care nicăieri în Ei/,a .aa se
mal crede astă-dl, afară d6ra/na^ln Aus"
0,‘entuld pote
tuia eiinu, nu ad mal neinteresatd de nu numai că nu le-a nimied, dar apoi nici n’are pentru' teme de desvoltarea şi de crescea
bu-a und
esar-a confi-
tria, şi suspiciunea in care ţine pe Grecia, are de cai
puţind comunitatea de relr
cată numiţi
multd mal ne a acestei inismuld, pe
,ideia loru cea
ţerî cu Rusia de care grecii l’ad mare.»
Acestă mare ideiă, ^stauraţîunelSm-. periuluî bizantină, des ata df Jurnalele eline, cu ocasia rescul 1 candl°te, a îso-latu vocea Rusia. câr.	ea s a
ridicată în favorea vcieî	conferinţa
din Paris.
O foia grecesca‘e5jara	Anatema
aruncata contra
«între ciocai^ nicovală»; că decă
sia.
sfântuld sinodu
recu-
St. Petersburg ndsce*esărcatul«Rusia se va proclama de schiş£lcă” câ^m casă contrariu, ea îşi iFea neamicî neînpăcaţî.
L dacoromanica.ro
^iareloră italiane care a durata mal multd timpd contra Francesiloră. Anuld acesta comandantuld Orenoculuî a primită ordi-nuld din partea ministerului ca se se ducă s6 presinte omagiele sele şi către regele V ictor-Emanuelă.
Din causa acestui ordinii, D. de Bour-going ’şi a datn demisiunea, subcuventuld că nu mal are la ce să esiste în Roma. Demisiunea D-lulBourgoings’a priimit, si guvernuld trancesu a datu mal in urmă ordinulă ca oficerii Orenoculuî se nu facă nici o visită de Ianuarie, nici Regelui nici Papei.
ECHOURILE ţ)ILEI
In capitală a avntu locu fn. postulă Crăciunului o farsă din cele mal frumOse, dar din cele mai incomode pentru unele persone. Afurisita de tipografia a jucata intr'ânsa prinuilu rola, asttt-feia că a făcuta pe acele persone se blesteme într’una modu violenta pe râposatula Gutembcrg. fită faptul0 :
Domnişorulu N’ *' iubea pe DomnişOra C', * (lin mahalaua D”,*. Părintele fetei Inse refusa se o dea dupe acela care era idolulă seO. pentru mo-tivulO că acela n'avea stare şi nu era de familiă bună ca densulO, adică nobila din Ianina. Domnişorulu se plânse într'o ^i la douî amici al sel de acesttt refusa şi ÎI consultă ce se facă. Et mal întâia îla consiliă s’o răpescă, ceea ce şi încârcă ; dar, ne isbutinda pe lângă dulcineia sea, căţlu în-tr o disperare complectă,
Amicii lui, Îngrijaţî de densul ti, se sfătuiră între el şi găsiră o combinaţiune^ cu care reuşiră a face pe amicuia lora fericita, jfî se duseră la o tipo-

TELEGRAFUL
grafiă, făcură câte-ya bilete deinjv i taţi u n e.1 a nuntă din partea părinţilor» fetei şi gineriiul, le î-npăr-ţiră într’o sâmbătă seră pe la cunoscinţile şi amicii familiei, cocsiliară pe băiat» se se . ducă a do-’Ua-şli la părinţii fetei sele facă o visitâ de etichetă şi eî plecară la Giurgiu se se plimbe a do-ua-<^i la Rusciucă,!
P6te se-şlîncmpuescă cine-va surprinderea şi mirarea părinţilor» fetei, şi chiar» abăetulul, când» a ve-Zut» a doua-^i curtea Domnului C năvălită de trăsuri cu-dame şi bărbaţi îmbrăcaţi de nuntă, şi fe-licitându-i pentru nunta ce era se aibă loc» în a-cea ţii ! Tdtâ lumea săruta şi felicita în drâpta şi în stânga, numai al casei ţi băiatul» nu sciau nimic».
Când» s’a desluşit» lucrurile, şi unii a» aretatfl chiar» biletele care le avea asupra lor», d6ră că nu a venit» leşin» Domnului C.! A voit» el» se strice lucrurile; dar cel presinţt I-att aretatfl că se face de ruşine, şi pe el» şi fita, şi astfl-fel» a convenit» a se face în acea ţii logodna şi în carnaval» cununia.
Aşteptăm», dar, cu nerăbdare terminarea acestei nunţi, ca se o comunicăm» şi noi lectorilor» noştri!.
CRONICA JUDICIARĂ
£ drepţii şeii nu ca sociulii se-şî uciţă femeia infidelă?
Curtea cu Juraţî din Ilfovd.
8 Decembre 1872
j-’REŞEDINTE jS- RĂTĂŞIANU
Fotoliul» Ministeriultt public» este ocupat» de D. Procurore de Curte C. C. Stefănescu. Apărătorul» acusatulul este D. Advocat» Gr. Vulturescu.
Se introduce acusatulu, se dă citire acteloru din dosarii, se ascultă martorii fapoî se dă cuventulu acusaţiuniî.
Procurorele, C. C. Stefănescu. — D-nî juraţi! Nu cred» că în cursul» acestei sesiuni se fi avut» o-casiunea d'a ve pronunţa asupra unul act» de cru-•şlime atât» de degrădătoru pentru societate, atât» •de ruşinos» pentru secuiul» în c-ive trăim», ca cel» ce vi se supune astăţll. Din actele citite înaintea domnielorrt vpstre, aţi luat» cunoscinţă de faptele ce se impută acusatulul; şi la enumerarea acelo » torture morale şi fisicc ce un» bărbat» ă fost» capabile d’a impune soţiei sele, negreşit», v’aţî dus» cu mintea la acele secule din trecut», la acele po-p6re inculte, unde omul», rezemat» pe forţă, des-preţuia femeia ca uă fiinţă slabă şi inferiOră, o trata când» ca servă, când» ca servitdre, atribu-indu-şî dreptul» d'a.o vinde, d'a o bate, d’a o ucide.
Mulţămită progresului seculilor», mulţămită cul-turet crescând» a, popdrelor», femeia a dobândit» lângă om» locul» ce i-a desemnat» voinţa lui Dumnezeu.
însoţind» pe omul» ce şi-a ales» ca soţ», ea ’l» urmflţU pe veri-ce timpuri, senine sd» furtunOse, ale vieţel, irupărtăşindu ale sflle pericole, asudând» la a sa muncă, aliuându-I durerea, mărindu-I fericirea, fusionând» a sea esistinţă cu totul» într-a Iul. Ca mumă... Ddrtt cu ce cuvinte am» putea es-prime recunoscinţa ce datorăm» femei!... ea por. tă a ndstră sarcină, ne hrănesce cu al» se» sânge^ şi nu ne dă vieţa de cât» cu periculele vieţel s»le Nici aci nu se mărginesc» ale sele trude : ea ne cresce, ne formdţlă mintea, ne întăresce inima, şi luptând» în contra dificultăţilor» de tot» felul», pre-gătesce viitorul»... gata ca pentru zâmbetul» copilului se uite durerosul» trecut» şi se întâmpine şi mal mari suferinţe. Aceste sunt» titlurile în virtutea cărora femeia reclamă dreptul» d’a conserva
.U2 .oVi musiu-e „i/> x;ai>' p / «unsori
vieţa ce i-a dat’o DumneZe», fără ca a sa esistinţă se depindă de la brutalitatea se» capriciul» omului. Acestea sunt» titlurile ce o recomandă la un» respect» plin» de veneraţiune şi care făcea» a Zice pe strămoşii noştri! că uă femeiă nu trebuie a fi lovită nici chiar» cu flori.
El bine! pentru ruşinea ndstră, la câţl-va paşi de Bucurescl, s’a găsit» un» om» care, călcând» în piciOre tdte simţămintele de umanitate, a cre-Zut» că este destul» d’a bănui fidelitatea sociel sele pentru a avea dreptul» d’a ’l rădica vieţa.
(UrmeZă naraţiunea faptului, desvoltarea probelor» şi susţinerea acusaţiuniî,)
D-lor» juraţi, cât» de gelos» aşi fi d’a nu vS răpi un» timp» preciostt, sunt» nevoita a întîmpina uă obiecţiune ce mi se p6te faee. Se pOte susţine în adeverfl, şi s’a susţinut» adesea ori, că bărbatul» îngrijit» de onOrea familiei, pOte ucide pe femeia culpabile de adulteri», şi că în acest» cas» mobilele ce a comandat» acţiunea nimicesce culpabilitatea.
El bine, sci» cât» de grav» este adulteriul» fe-meiel; sci» cât» de tare isbesce Î11 basele societăţii, de 6re-ce adulteriul» femeie! nu numai pă-t»Ză onOrea familiei, dărQ încă pOte aduce în sînulfi el un» copil» străin», care vine se împarţă averea ce părintele nu păstra de cât» pentru copil se! legitimi. Departe dOr» de mine ideia d’a scusa adulteriul».
DOru făr’a susţine că în cele mal multe ren-durl bărbatul» prin a sea purtare provocă adul-teriul» femeie!; fără a ne arunca ochii asupra e-ducaţiuni! ce dânsa primesce, educaţiune care iasă cu atât» mal mult» de dorit» cu cât» femeia nu cresce de cât» pentru a deveni o fiinţă de seduc-ţiune, desvoltăndui-se mal mult» simţurile de cât» ânima, şi mal ales acel» instictfl naturale de cochetăria, care adesea ori o duce la peire; făr’a ne opri dârfl la aceste consideraţiunl, totuşi, când» femeia cade, cu ce drept» 6re omul» ar veni s'o omOre ?
Datui-a el» Ore vieţa pentru a l-o putea rădica?
O dată omorul» comis», pute-va el» repara greşâla când» s’artt convinge de inocinţa femeiel ? PutO-va dânsul» conserva întrâga sea raţiune, pentru a a-precia culpabilitatea, când» se va face judecătore în propria sea causă ?
D6rfi chiar» când» femeia este culpabilă, decă dânsa a conceput», cu ce drept» Ore s’ar» ucide acea fiinţă inocentă de grcşialele şi patimele părinţilor» sel?—Se va Z>ce pOte că bărbatul» caută a distruge tocmai acel» fruct» înveninat» al» a-dulteriuluî ce aruncă desonOrea în familie şi ră-pesce o parte din averea copiilor» legitimi.—Aşia! înse atunci voi» întreba cu ce drept», pentru un» delict» personale, se rădică un» cetăţianfl societăţii, un» braţ» muncii, un» artist», pOte, artelor», industriei? Cum»! societatea a renunţat» la pe-dâpsa de morte pentru a o acorda particularilor»! Cum»! când» se comite cea mat atroce crimă, ardere de oraşie, trădare de popOre, societatea n are dreptul» se omOre pe delicuent, şi un bărbat» pOte se ucidă^pe socia sea pentru că î-a făcut» un» re» repa 'bile, de Ore ce copil ilegitimi se pot» desavua, şi tăsetoria se pOte distruge prin divorţi»? Dârfl de s ii admite o asemenea teorie, care ar» mal fi ga. \nţiele societăţii ? Sermane mume ! viaţa ficelorfi ;Ostre va deninde acum» de la susceptibilitate sOi interesul» multiplu al» socilor» lor»! Va fi destt » ca un» bărbat» se aibă unu interes» Ore-care d' perde pe socia sea, pen-ca cu o mână se întinZă ciţsa adulteriulut, Oră cu cea-l-altă se rădice cuţi li' ucigător» ! A ! D-nî juraţî, dOcă în fundul» ân elorfl nio*™ -nu ura--păstrămfi acea morală cf° nâj care recomand» misericordie pentru verfl ct\ icat», cel» puţin» in numele societăţii alarmate, st nu admitem» acel» .principi» barbar» care tiijde 4	--* f°Tr,e
JUi fi'UII.tj ■ •	J ‘lt
■j -.1 af-ubn'J	*	4> oîz 'fi V .
www.dacoromanica.ro
de la justiţia imparţiale a ţereî, pentru a face se depindă a sea esistinţă de la interesul» se» !
Sunt» sicurfi dâr», D-lortt juraţi, că veţi pronunţa un» verdict» condemnător» care, înfrânând» pe acel cari rădică cu atâta uşurinţă cuţitul», a-supra socielor» lor», va da un» esemplu salutari» pentru societate.
Şedinţa se suspinde pentru câte-va minute şi la redeschidere, preşedintele dă cuvintele apărării.
AdvocatulU Gr. Vulturescu. Domni juraţi, nu a-păr» din oficitt p’acest» acusatfl. Am» alergat» după onOrea d a fi apărătOrele se». Când» am» auZit» că dinaintea D-vOstre avea se fiă tradus» un» om» pentru crima de ucidere a soţiei sâle infidele, m’amtt dus» ia acel» criminale şi l’amu rugat» se-ml acorde mie favOrea d’a susţine neculpabilitatea sea.
Un» asemenea oraorîtor» nu era pentru mine un» asasin» vulgar», ci dreptul» esecutore al» unei juste condemnaţiun Apărându-ltt sciam» că susţitt uă causă de înaltă moralitate, căci pe banca acu-saţilortt nu vâdu aZî un» individ», ci un» principi» ; n’aveţl se judecaţi pe un» omorîtoru, ci aveţi se deslegaţi uă gravă cestiune sociale, acea d’a se scit dâcă soţul», ultragiat» în onOrea lui, are dreptul» se’şl spele ultragiul» în sângele soţiei sâle infidele.
AcOstă cestiune, mal de ună-ZI chiar», a făcut» obiectul» celor» mal vil discuţiunl într’uă societate intrată pe calea civilisaţiunil cu mult» mal înaintea nOstră. In Francia, cu ocasiunea unul proces» analog», faimosul» proces» Dubourg, s’a scris» paginile cele mal elocinţî de către publicişti din cel mal emininţt pentru a se respunde la Întrebarea «dâcă soţul» trebuie sâfi nu se ierte pe soţia adulteră.»
Ett unul» ve mărturescu în credinţă că, avend» înaintea ochilor» moravurile uOstre destrăbălate, n’am» eşuat» un» singur» moment» spre a trece în rândurile acelora cari au susţinut» pedepsirea fără nici uă cruţare a soţiei culpabile de infidelitate.
Se nu ni se strige : barbariă !
Avem» şi noi pentru femeiă acela-şl cult», ace-aşl veneraţiune de care pare inspirat» onor. repre-sintante al» ministeriuluî public». RecunOscemO că fără femeiă lumea aru fi încă un» chaos», căci ca este născătOrea omenirii, el se dOtoresce vidţa in-teliginte pe pământ», ea este cea mai delicată, cea maî gingaşiă operă a creaţiunil. Am» comite un» act» de cea maî nâgră ingratitudine către creatore, dâcă nu ne am» înclina cu cel» mal profund» respect» dinaintea feciOreî caste, a soţiei virtOse, şi a mumei devotate.
Dârtt... de la acâstă creatură sublimă a divinităţii şi până la acel» fruct» înveninat» al» corup-ţmuiî, ce se numesce femeia adulteră, este uă distanţă pe care nu pOte s'o facă se dispară tOtă grămada de flori de elocinţă a D-lut procurore.
Soţia adulteră nu este uă femeiă, ci un» monstru, uă viperă care, cu veninul» se», pOte corupe uă societate întrâgă. Uă. soţie imorală nu pote fi de cât» muma rea, şi, cum copii nu pot» semena de cât» acelea care le a dat» nascere, ne putem» lesne închipui ce consecinţe funeste pOte avea pentru societate păcatul» femeie!, mal ales» când» ne gândim» că viţiul» este atât» de contagios», în câta, de multe ori, este destul» uă familiă coruptă pentru a viţia intregul» corp» sociale.
De unde însâ are bărbatul» dreptul» da ’şî o-morî femeia? Datu-i-a el» 6re viăţă,.pentru a i-o putea rădica ?. Ne întrebă domnul» procurore. -^^vnnnre nu se desagă prin ~cestlunf• şi dacea domni juraţi, nu întrebăm» şi noI la rândul» nostru, pe repiesintantele ministeriuluî public», €ine a dat» drept» omului d'a ucide fera sălbatică ce ’t . ?i J’a sT_frîma capul» şerpeluî ce se tâ-
IlL/,	%
-i/iu lnyTTT
TELEGRAFUL
rasce înaintea sea, căci nici lo.ril elu nu le p6te da fiinţa.
Dreptulti d’a nimici und rStt ce bântuie societatea ni-ltt impune dâtoria cc avemu d’a lucra pentru binele generale. Femeia adulteră fiindd untt rett imenşii pentru societate, după cum amtt avuta o-n6rea se vă demonstru, bărbatuld, care distruge unu asemenea monstru, îşi împlinesce uă datorie; eld nu p6te merita nici uă pedâpsă pentru una asemenea actu,— pe care domnula procurare îla califică' de barbara, — cu atâta mal.multă că eld este provocata a face justiţia.
Inchipuiţi-ve, în adeverii, Domni juraţi, un băr-bata care întâlnesce p’o teneră fâtă, ala căjel es-teriord plăcuta, ale cărei graţii farmecătâre îltt ră-pescfi, îltt atragtt şi-ltt factt se crâţlă că p6te găsi într’ânsa o soţiă p’atâtd de amabili, pe câta şi de devotată. Ce-I pOte oferi ela? Ce? decă nu d’a-şi petrece totă viâţa cu ea, d’a-şî consacra t6te filele pentru a o apăra, a o protege, a o sustrage de la t6te suferinţele ce stă în putinţa omului d'a înlătura? II propune dar căsătoria, singura formă ce p6te revesti amorultt pentru o iemeiă ce res-pectămu. TânSra fâtă, nesilită de nimeni, din propria-! voinţă, însoţesce pe bărbatu la altară şi, dinaintea lui Dumneţlett şi a Omeniloră, îl jură credinţă, amortt, fidelitate.
Bărbatulfl, transportata de bucurie, plintt de încredere în fericirea ce-I promite soţia lui, o aduce în casă, o face domnă absolută; n’are gânduri de câta pentru mulţămirea el; îşi frământă capultt, iestOmă pământulu, face chiard imposibilele pentru a o vedea fericită. Şi.... pe cândd elu nu este preocupaţii de câtă de satisfacerea tutulord dorin-ţelord el, pe cândd elu n’are oclil de câtu pentru prosperarea familiei sâle..., soţia lui, fără nici untt scrupuld, îî batjocoresce casa, ÎI pătâţlă onOrea, Îl tăvălesce numele în noroiuld prostituţii!
El bine, cândd bărbatuld o surprinde atâttt de căzută, spuneţi, Domni juraţi, n'are dreptultt s'o sdrobâscă subt călcăiulu sed?
Cum s’o ierte, cândd ea a fosttt fără milă în lovitura ce l-a datd ! Din momentuid fatale ald surprinderii, lui i s’a sdrobitd pentru totti d’auna anima: nu mal este locd într’ânsa nici pentru dragostea copilaşilorii sei, pe care ÎI iubia atâtd de multd înainte... Ela nu-î mal crede aî Iul! T6te sudorile, tOtă munca, t6te veghiăiile, t6te fragedele lui îngrijiri n’aa fostu dar de câta pentru copiii altor’a!! Ce p6te fi maî oribile de câtfi acâstă sfă-şiătore bănuială? Ce p6te fi mal monstruosO de câttt o mumă care, prin fapta sea, lipsesce pe copiii el de căldurbsa protecţiune a părintelui lortt ?
Spuneţi, Domni juraîi, dâcă tatălu nu-.şl împlinesce o datoriă sacră, dându lovitura de graţiă unei asemenea femei perdute ?
La noi, şi maî cu stimă astâ-ţli, femeia n'are cu ce se-şl scusese adulteriultt sed. In alţi timpi, p’a-tuncl cândd femeia era privită ca o sclavă, şi fgta era dată dupg bărbattt fără consimţimântultt sett, se mal înţelegea necredinţa el către und socid, cărui-a ea nu-î promisese nimicd. Tratată ca und lucru, privată de libertate, se sdrobia intr'ânsa ori ce avântu generosd şi era naturale ca acea deprindere de servilă supunere, lacareera constrîn-să, se degenerese cândd într’o imbecilă slăbiciune, cându într’o ascunsă revolta şi rece pevfidiă.
Astă-^î înse, femeia contracteză căsătoria numai împinsă de libera eî voinţă, căci nimeni în lume n’are dreptuld dupe lege a o constrînge se ’şl dea
roena în silă. Ş’apol, dâcă alegerea l-a fostd greşită, decă bărbatuiu cu caic a a	-----—„w
la cerinţele înimei eî, esistă în legea ndstră di-vorţiuld, şi judecătoruld desparte pe socii cari nu se potrivescu.
Nimica, cumd vedeţi, Domni juraţi,
. s,cusa la noi pe soţia adulteră. Dâcă ea întinâză ţ acrele legături ale căsătoriei, ciusa nu p6te fi
""Girant’"’ responsabilii, DAY,J) DINU.
de catd natura sea perversă. Mina dârtt, care smulge din sânuld societăţii asemenea plante otră-vitOre, nu p6te fi condusă de câtu de justa indi-gnaţiune a unei inime revoltate de atâta perversitate. Asemenea aventuri gcnerose nu se potd pedepsi.
Domnula procurore înse, aducindu-ne aminte principiuld de dreptd că nimeni nu p6te se-şl facă singurd justiţia, trămite pe sociuld ultragiata la tribunale pentru a cere pedepsirea femeie! sâle infidele.
Voiesce D. procurore, cu alte cuvinte, ca băr batultt la ultragiuld suferita se mal adauge şi ri-dicululd; voiesce se se dea o mal întinsă publicitate scandalului din iamibă, pentru ca desonO-rea mumei sc fiă imprimată cu litere mal ne sterse pe fruntea coniilorti.
Dârtt, tocmai acţiunea de adulterid, pornită în contra sociei, denotă din partea bărbatului o inimă rea, o natură vindicativă, unu sufletd negru, care neuitândd retiltt suferita, urmăresce pedepsirea lui cu calcula, cu sânge rece. De aceia, se şi vede mal în generale, dinaintea tribunalelul, soţiultt vinovata posândd în victimă, atrăgându-şî compasiunea publică, pe cândd soţiultt desonoratd este ui-duitd, tratattt de brutale, privita ca tirand.
Aceste diferite sensaţiunî ale publicului nu suntd de câttt naturali. Anima omului asttt-felti este făcută: îl este maî groză de tortura morală aplicată cu sânge rece, de câttt de actele cele maî atrocl comise într’unu niomenttt de furie, cândtt sângele turburatei ameţesce mintea şi omulu*nu maî este stă-pânu pe voinţa sea. Legiuitorele nostru chiarQ, în înalta sea înţelepciune, scusâsă omorula sevgrşittt de socitt asupra sociei cândd o surprinde trădân-du-I onorea.
Maî este şi o altă consideraţiune de ordine sociale care face ca bărbatuld, care pedepsesce singurii cu mdrtea infidelitatea femeie! sâle, se nu fil privitu ca untt criminala ordinara. într’o societate ale cărei moravuri sunttt decăzute, este trebuinţă de esemple isbitbre, pentru a rădica moraluld ş’a isgoni corupţiunea.
Asemenea esemple ard face ca căsătoria se se iea mal în seriosd şi sâ se ţie mal multd la legăturile familiei. Cei co contractâză căsătoria ard cugeta mal maturtt asupra obligaţiunilorO ce ea impune , şi narau vedea tnstuld spectaculd ald unord sot,î cari nu se rădică de la picibrele altarului, d- câtu pentru a trece de îndată pe banca triburi ni el ui. S’ard evita multe din acele desgustătbre scandaluri, cari degradă pe omtt şi perdtt o societate.
(Urmâsă aperarea acusatuluî şi combaterea pro-belord produse de acusaţiune).
Preşedintele, dupe ce resumă cele susţinute de acusaţiune şi cele ţlise de ape- re, termină camd astu-felu :
«Dupe cumd s’a pustt cestiunâa, domni juraţi, vedeţi că, prin verdictuld ce v<şţI da, aveţi se ve pronunţaţi între justiţia casr-că/şi justiţia sociale.»
Dupe verdictuld pronun^/ de juraţi, acusatultt a fostu condemnattt nuiŢ fio lună de ţlile de ■ închisore.
4
.<r,

0 I
rechiă pentru a evita scandaluld, le invită se se sue într'o sală deosebită, unde voru fi căutate de către o persOnă de secsuld lord, fiindd că avâtt prepusu că ele ard fi sustrasd cravate.
Cele doue elegante protestară cu o indignaţiune prefăcută, cu t6te aceste consimţită a se supune inspecţiunei.
Trebue se deschidemtt aici und paiantesd pentru a releva 6;e care particularităţi ruridse, relative la acestd soia de tâlhăriţe.
Ele pOrtă încălţăminte forte largi şi, ,pe cându pi ivesett stofele, lasă se cadă bucăţi de dantele sâti de mătăsăril, pe care le strîngu apoi cu pi-cioruld desculţa, de care se sei vesett ca de o mână şi le ţind strînse între piciOreie lorii. Prin multuld eserciţid, s ad deprinşii chiard a putea umbla ast-feld, cu condiţiune numai de a nu avea se sue scări. Şi fiindd că la Louvre ad fostd silite a sui câte-va, lăsatt în urma lord pachete de cravate şi de mătăsăril.
O domnişdră din comptuartt, care le căută, descoperi că una dm ele avea o fustă căptuşită cu materie fârte tare, şi garnisită pe din lăuntru cu trei busunare rr/rî ca nisce traiste, din care a scosd lucru de necrejiutQ : tre. bucăţi de postavtt ui lungime de vr'o 50 -metrii, câte a n.fr. 75 centime metruld, face aprâpe de 1700 franci.
In timpuld cându i se opera acâstă perchisiţiune, ea se făcea că leşină şi cădea în bragele compa-ni6nel sâle, pe care o numea sora eî; apoi reve-nindu-şî în simţiri, propuse a plăti înduoittt preşiuld stofei dâcă le voru lăsa se plece. Dar cu t6te la-* cremele acestoru dou2 aventuriere, ele ad fostd conduse înaintea comisarului poliţiei din cuarte-rultt Palais-Royal. Aici refusara de a respunde in-terogaţiunilord ce li s'ad făcuta ■ dintr’o adresă însS găsită asupra celei ce comisese furtul a, s’a putută constata că ea locuea în strada I.afayette.
Comisaruld s a transportata la faţia locului şi a fostu nevoita a aduce und lâcătuşd şi a strica brOsca pentru a putea intra în apartamentuld seu, care era bogattt îmbrăcaţii. In lăuntru s’au găsitd trei lăţit mari pline de stofe furate, în valo;e aprbpe de 40,000 fr. şi care, în cea mare parte, eratt din ma; gasinele din Louvre.
Din anchetă resultă că aceste doue femei suntd surori, de origină din Madrid, şi se numesed Ni-colea şi Maria-Santa-Iulia S... Cea dintâid locuesce în Paris de trei ani, e măritată şi are untt co-piltt pe care îld cresce în unuitt din principalele institute ale capitalei. Bărbatuld el ţlice că este telaltt de merfurl, dar în realitate nu esersâsâ nici o industrie. Prevenita, se vede, de venirea poliţiei, eld părăsise apartamentuld, luândd cu sine toţi banii şi mersese şi pe la pensionatulQ unde 'şl avea copilultt pentru a'ld lua cu densuîîi.
Cea-l-altă femeie era în Paris numai de trei ţlile, şi suntemu în dreptd de a presupune că ea venea din timpu în timptt se ia cele trei lăţii, atunci cându sora el îl scria că sunttt pline. Ea vindea stofele în Madrid, unde p6te că ţine chiard o magazie de galantariî.
Ambele ad fostd trădate în .mâna justiţiei.
exilai uWiv-JvUa
V'V R S E
. „ ^
O damă prinsa n ăţa ’n sacii. Doue dame s’ad presentatd ţUlf ^ .ecute la magasia de noutăţi din Louvre pe ' rele trei dupe amâţiî, tim-pulu în care este multă năvală Ele ad merstt dp 1® rafttt la r■eOi,	ad tottt târguita o mulţime
de articole fără ipeia nimicd.
In fine, ad aju^' a comptuaruld cravatelord de damă. Aici, pe	esaminau nisce basmale de
mătase, cal fi v' pe una din ele vîrândd în bu-frâi^i	jnjj pachetu în valbre de vr’o 20
care se ^ i0s•	aţă despre acâsta pe stăpânuld lui,
»Use ! aceste dame şi, vorbindu-le la u-
TEATRUL CEL MARE
Compania Dramatică representată de M. Pascaly
Marţi la 2 Ianuarie 1873
SE VA TUCA PIESA
CADEREA
UNU! î N'fî E R 0
SAU
DON JDAN DE MARANA
Dramă fantastică în 9 tablouri de A. Du-mas, tradusă de D. M. Pascaly. — Decorurile de D. Labo. — Maşineriile de D. Petrache. — Pusa în scenă din nuotî de D. Gatino.
începutulu la 8 ore sera
www.dacoromanica.ro
Tipografia Naţională, Strada Academii No. 24.
-4
>
f
MERCURI, 3 IANUARIE 1873.
UN NUMERU 10 BANI
ANUL III — No. 262
APPARE IN TOATE SERILE DE LUCRU
PENTRU ABONAMENTE, RECLAME Si AMU CI URI A SE VEDEA PAG1NEÂ IV.
bucuresci, 2 Mărie
Românii îşi aducă aminte că, şi înaintea venirii Principelui Carol in România, şi dupe intrarea şi instalarea sea în Bucuresci, t6te jurnalele tutulor partitelorti,— şi acelea ale cărorQ redactări erau la putere, şi acele ale cărora redactori aspiraţi se ia puterea — stăruiaii a ne convinge, a areta urbi et orbi că Domnito-rulă este de gintă latină, că este rudă de aprdpe cu imperatorele Napoleon.
Lumea trebuia se creţlă acesta, de ore ce scia că imperatorele Napoleon luase o mare parte la recomandarea şi susţinerea Principelui Carol ca DomnO ala Români-loră. Numai elă dejucase tote intrigile nemţesc! şi silise pe Turcia d’a nu face imprudenţa la care o silea Austria şi a băga armatele sele în ţeră spre a desface unirea şi a înfiinţa vechia stare de lucruri. Numai el ii, cu puterea şi cu autoritatea sea, a făcut' pe Turcia, şi chiar pe Austria, d’a recunâsce pe noulti DomnO şi a i se da prestigiulO unul capO încoronată care represintă o ţeră liberă şi in-dipendintc. Recunoştinţa, dar, a ţerel precum şi a Principelui Carol, trebuia se fiă egală.
Cum a răspunsă ţâra la aceste bine faceri. cu ocasiunea morţii fostului impera-tore, s"a vgjjluta prin t6te organele tutu-loră partiteloră: tote aă regretată mortea sa, toţi redactorii lorfl au luată doliu în i-nima loră şi aă împărtăşită durerea acestei perderl. Cum au respuns înse guvernulă nostru la acâstă durerosă perdere ? Cum a răspuns aceia cari, cel dinteiă la 1866, aă susţinută, ca guvernă, că Domnitorulă e nepotă ală imperatoruluî ? Cum a răspunsă însuşi D. Epurianu, care a ^Listl în Canierile României, cu ocasiunea declarării de resbelă între Francia şi Germania, că «acolo unde va fi stindardultt Franciel, va fi şi ală României ?»
Este durerosă a răspunde! El au consiliată pe Domnitoră că, în <jiua cândă bine făcătorulă ţerel, bine făcetorulă Domnului chiar, ruda sea de aprope, în cjiua cândă imperatorele Napoleon şedea întinsă fără s mi ţi re, se dea baiu. Totă turma de ingraţi, toţi miniştrii cu familiele ioră, ş1 însuşi Domnitorulă cu familia sea în acea cjli danţaă în facia bine făcătorului, amicului României şi rudă a familiei Domnitore i
Ne aducemă aminte că de câţt-va ani Alonitorulu oficiale ne spune pe totă iţliua
că Curtea a luată doliu de trei seă şese septămânî pentru mortea unul Principe ore care! — N’a murită nici ună principe dupe Rhină, fiă câtă de mică, fiă din acel cari aă seă n’aă state, seă care aă câte ună Stată microscopică de care ne vorbesce Alesandru Dumas, fără ca Curtea se ia doliu. Şi a<jî, cândă Napoleon more, Miniştrii n’aă celă puţină acelă mică puntă de recunoscinţâ, se oprescă ună revelionă de la paiaţă fără care, suntemu şicuri, n’ară fi suferită nici insomnia, nici agitaţiuni nervose, nici vesurî urîte !
Răcunoscinţa s’a iţlisă că este prima virtute. Ce va Şice poporală română de a-cestă atitudine a guvernului, de acesta nepăsare pentru făcătorulă săă de bine, de acestă petrecere în palatulă săă, faciâ cu nobilulă repausată ? Ce ideia îşi va face elă acumă de cuventulă recunoscinţâ?
Neapărată, tote ideiele ce-şl făcuse că Domnitorulă este rudă cu Napoleon, că este de sânge latină, se voră risipi ca şi ideiele ce-şî făcuse de dreptate şi libertate subtă acestă regirnă; tote ilusiuuiîe de recunoscinţâ voră dispărea;—căci dacă ună omu seă o naţiune nu este recunos-cătoră către acela care-î a făcută bine personală, care i-a dată esistenţa, scoţendulă din întunerică la lumină, ce recunoscinţâ treDue se se mal aştepte în urmă:	ţ
Este cunoscută că curtisanil susţinu pe ună principe pe câtă timpă este la putere spre a le da favoruri, decoraţiunl şi a-I 1 îmbuiba cu averi; îndată însă ce numai 1 are ce se le dea, îlă încărcă de ultragie, atunci îî gâsesce tote defectele şi tote vi-viciele. Asemenea esemple amă avută chiară a doua cji dupe căderea lui Guza, şi de aceia nu ne nvrămă nici astă-cjfl de ingratitudinea loră şi a tutuloră asemenea loru. Mal cu semă de D. B. Boerescu, nu ne-amă mirata de locă vtijendu-lă la bală, cu tote că dupe căderea lui Napoleon la Sedan, pe’cândă se aflafîncă prisoneră în Germania, îi trimisese o scrisore de con-doleanţă. Atunci totă mal spera că va veni la tronulă Franciel şi nu-lă va uita. AcjU dupe morte, se înţelege că numai pote se | aştepte nimică, şi de aci uitarea, acestă piatră care este mal grea şi mal adâncă de câtă tote petrele mormentale.
Curtisanil aă perdută în totă-de-una capetele încoronate. Miniştrii noştri!, n’aă putută avea, dar, altă intenţiune, eonsiliindă seă lăsândă să se facă acelă ban în nop-
www.dacoromamca.ro
tea de 31 Decembre la Paiaţă, de câtă a face pe poporă a-şl perde ilusiunele şi a-şl schimba ideiele.
Celă puţină însă, ne pare bine că naţiunea n’a rămasă indiferinte şi, prin organele sele, prin presă, a aretată că ea nu e ingrată, manifestându regretele sâle.
ESPUNEREA COMISIUNll
DESPRE
Fondarea creditului fonciaru
România fiindă lipsită de orî-ce insti-tuţiunl de credită, capitalurile neputendă circula de câtă cu greutate şi cu precau-ţiunile ce se impună firesce atunci cândă detentoril numerariuluî suntă lăsaţi la pro-priele loră forţe, şi debitorii puşi la dis-creţiunea acelora, t6te transacţiunile la noi se facă cu anevoinţă şi cu cheltuelî îm-povărătore.
Agriculura mal alesă suferă d’acestă stare de lucruri căci capitalurile, îngagiate în industria agricole, suntă acelea cari aă nevoiă d’ună timpă mai îndelungată spre a se realisa şi a se putea reîntdrce im-prumutătoriloră.
Acesta este causa principală că sploa-tatoril pământului nu găsescă de câtă forte greă şi cu condiţiunl forte împovărătore capitalurile de cari au trebuinţă.
In asemeni împrejurări, agricultura nu pote prospera, şi fără influenţa agricultura!, proprietatea nu pote fi asicurată po-sesoriloră sei.
Inst'nctulă de conservare a fostă dar boldulă principale care a împinsă pe mat mulţi proprietari a se grupa şi a căuta micjfloce, pentru a înfiinţa primulă institute! de credită care se vie în ajutorulă proprietariloră, şi prin urmare ală agri-culturel.
Ne-amă întrunită deci, ne-amă consultată şi, dupg mal multe chibsuirl, amă simţită nevoia d’a cerca pulsulă naţiunii, ca se vedemă până unde ne putemă înainta şi cari suntă forţele ce s’aru putea pune în serviciulă unei atarl întreprinderi. Pentru acesta amă convocată o adunare mal numerosă de proprietari spre a le supune părerea nostrâ şi a cere pe a loră.
împrejurările în cari ne aflamu ne impunea ca ună actă de mare prudinţă, se nu târâgaimă şi se facemă a se lua o otă-rîre eâtti mal curendă.
De aceia termenulă convocării acelei întruniri fu scurtă şi proprietarii, din părţile mal depărtate de capitală, nu putură respunde la chiămare.
Adunarea, care se ţinu în sala Ateneului, la 3o Octombre, fu astu-felă compusă mal multă de proprietari aflători îii capitală şi d’ună numără mal restrinsă din
1 ELHGL
aceia cari, din tote înghiurile Românie'!, alergau pentru acestQ scoptt la Bucurescî.
In cele dinteitt propuneri ce amu făcuta acele! întruniri, amtt fosta preocupaţi de următorele condiţiunî:
Intr’o ţeră, unde lipsescO cu totultt in-stituţiunile de bancă, unde chiar sciinţele economice şi financiare suntu de curândtt indigenate, nu puteama crede că D-niî proprietar! vortt fi pregătiţi a intra d’o dată şi fără transiţiune pe teremultt cela larga ala instituţiunilortt de credita fon-ciara, asta-fela precum a fosta inaugurate şi perfecţionate în Europa. AmO cugetată dar că era prudinte a înlătura de la în ceputu ori-ce temeri s’ar putea furişa în spiritele unora dintr’enşi!: cea mal principală, cea mal seriosă din aceste temeri putea se fiâ aceia că creditula fonciartt nu va fi de câta o scîndură de mântuire pentru proprietarii înecaţi în datorii şi că, aria fiindO, instituţiunea nu va avea nici unu viitori:. Amu căutatu dar a înlătura ace-stă preocupare, propunendtt că fondarea creditului fondării se se facă de proprietarii cu proprietăţi libere de ori-ce ipotecă şi contra cărora se nu se liberese nici o obligaţiune ; aceştia trebuiau se for-mese cu proprietăţile loru garanţia capi-taluriloru care avea se remâie ca fonda de reservă, sen maî.bine de garanţiă, alături cu proprietăţile de valore îndouită ce erau sâ se ipotecese de împrumutaţi la banca de creditu fonciarO contra obliga-ţiuniloru ce li se dedeaO.
ScopulO aceste! organisărî era, o repe-timi-:, d a linişti d’inainte ori ce preocupări. Creditula fonciarO înse, asta-lela fondata, presintă doul inconveninţi: celtt d’en-tâitt că nu fusese aplicata nicăir! în acesta moda şi celtt d’altt douilea, şi mal însemnata, că reclamă îngagiarea a mal mul-toru milione în proprietăţi d ala cărora credita depositartt trebuiaa se se lipsescă p’untt timptt de 60 de ani pote. Era deci una mare sacrificia ce se cerea de la untt îns mnati: numeru de proprietari; cu tote acestea, atâta de multa simţiaa toţi că viitorul?; proprietăţii şi, prin urmare chiartt ala ţârii, aternă de înfiinţarea unora asemenea instituţiunî, în câtu în forte scurta timptt, fără nici o străruinţă din partea nostă, ci prin iniţiativa individuală a pro-prietarilortt, amtt primita angagiamentulu d’o valore de mal multtt de 20 milidne din partea a 160 de proprietari.
Acestă energică manifestare ne dete o încredere absolută nu numai în bărbăţia proprietarilortt, dârO şi în simţimintele lori! generose şi patriotice. Ea ne făcu încă a vedea că n’avemtt nevoiă a introduce elemente noul în instituţiunî ce ne propuneamu a se înfiinţa şi ne dete cu-ragiula a ne întorce la sistemulQ pura aiu asociaţiunil împrumutaţilora, aşia cum func-ţioneză cu atâta succesQ în cele mal multe părţi ale Germanie! d’o suta de an! apropt, cumtt s’a introdusa şi în Galiţia şi cumtt s’a aplicata chiartt in părţile Rusie!, ale cărei condiţiunî economice sâmănă în multe puncturî cu ale nostre. Acestă otărîre amC luat’o dupe o lungă chibsuire, dupe multe încercări şi informaţiunî pe lângă proprietari, capitalişti şi omeni de scîinţă, adică dupe ce amu dobândita convingerea că instituţiunea n’avea nevoiă spre a inspira mcredere, d’a cere de ta, proprietari untt
sacrificia ca acela alu angagiâriî dreptO garanţiă a proprietăţilorO lorO libere.
Acestă convingere a întărit’o şi mal multa opiniunea esprimată de mal toţi omenii speciali şi de economiştii cel mal însemnaţi atâta al Francieî câta şi al Germaniei, cari s'aO pronunţata pentru aso-ciaţiunea proprietarilortt împrumutaţi, are-tândtt că creditula fonciarO, asttt-feltt or-ganisatu, prin iniţiativa şi miţllocele 10-mânilortt, va avea de efectu nu numai d’a asicura pe pieţele Europei căutarea obli-gaţiuniloru sele, dertt încă d’a rădica şi mal multa creditulu statului româna, căci eltt va fi o dovedă puternică despre bărbăţia nostră ca naţiune.
CredemO că nu ste de prisosu a spune că atunci, cându amO vâ^uttt că miqllocele veniaa cu grămada spre a forma garanţia cerută, ne-aratt întrebata decâ era e-citabile şi chiaru prudinte ca se facemtt ca acele capitaluri se nu beneficieze nimica în tota timpulu câta aveaa se fiă morte în casa creditului fonciarO, respun-sulu nu putea fi de câta negativa.
Prin urmare, trebuia se le acordămn ore-carl avantagie, ore-carl beneficii. A-cestea însâ nu puteu se caqlă de câta în sarcina celorO ce se vortt împrumuta, se îngreuneze condiţiunile îroprumutăriloru, şi tocmai acesta Voiserămu a o înlătură cânda ama propusa fondarea creditului fondam prin proprietari ertt nu prin capitalişti.
Aşia dertt, ideia uşiurăriî împrumutaţi-loru, a scăderii dobâm/iloru şi interesul^ prospectării institutului de credita fondării, ne-aQ decisu şi mas multa a reveni ta sistema asociaţiunil propdetarilortt.
Acestea sunttt basele pe cari s’a aşternuta proectulu de concesiune şi de statute ale creditului fonciarO.
Ele se tipăresctt şi vortt fi puse supt ochii publicului
Concesiunea sc va cere îndată de 1a guverntt şi eltt, suntemO ne îndouioşî. o va supune, 1a rendulu sâo, coipurilord le-giuitore, cari vortt avea fericirea d a putea dota ţera c o instituţiune adevărata naţională şi numai în folosulfl el.
Terminândtt acestă dare de sâmă, cre-demQ că împlinimtt o detoriă a face cunoscuta numele acelora proprietari cari att oferitu averile lorO ca garanţiă, căci ala loru va fi meritultt înfiinţării acestei instituţiunî, care va rădica valorea propri-etăţilortt fonciare în România şi care va da unO nod avânta agricuîtnrel nostre.
Dumnelortt vortt vedea că, în statute, se constitue unQ numârtt de fondatori. Fa-cemu cunoscuta că aceia dintre D-lora, cari vortt voi a figura în acestă calitate, se bine-voiâscă a o face cunoscuta comitetului în biurourile Daciei în termentt de 15 (Jile, şi vortt fi înscrişi ca fondatori al instituţiunil cu tdte drepturile şi îndatoririle prevăzute în statute.
Ion Ghika, G. Vernescu, Ion Brătianu, Laţăr Calenderolu. Dim. Ghika, Ion Can-cuţino, B. Boerescu, George Gr. Canta-cu\ino, Ar-stid Pascal.
Fatriarcliulu Ierusalimului
Patprchultt Kyrilos, de 1a Ierusalimtt. a red'ţttt de a vota în synodtt pentru
www.dacoromanica.ro
declararea schismei. Sufraganiî 1-att destituita şi acestă decisiune s’a comunicata atâtu Porţeî. câta şi Patriarchuluî ecumenica Ambele autorităţi att aderată cu desăvârşire 1a acestă decisiune, şi att data pre-taţilora diecesieî Ierusalimului permisiunea pe basa priv legiilorti, ce poseda, de a a-lepfe unO nott PatriarchQ. ’N'-intea nouel alegeri însă, Patriarîiultt destituita a comisa una actu violenta, fără aţinea conta de destituirea sa, ex-patriarhula a plecata ta ta sântultt mormentu, pentru a săvârşi oficiulu divjnu. Dar egumenii şi de rula subalterna att refusata, de a asista. Patriarchula a ceruta apoi ajutorula poliţiei, şi a scosă pe călugări din chiliile loru, a intrat# în biserica sântului mor-menttt, acompaniată de consululu rusescu şi grecescii, cari erau în mare ţinută. Re-fusânda preoţii însă şi acuma asistenţa, mănăstirea s’a aşedatn din nott, şi au năvălită mulţime de poporO din înprejurime la Ierusriim, insuflândO groză cetâţeniloru. Acesta a silitu pe consoliî celortt-î-alte puteri, de a cere de 1a prefectultt oraşului injbrmaţiunî în privinţa celora ce se petrectt. Prefectultt le-a răspunsă, cum că eltt apără pe Patriarchtt. contra clerului îm-protivnic. La acestea consulul german a observata, cum că dupe părerea sa acestă a-pârare ese din competenţa sa (a prefectului), pentru că dupe privilegii clerul, fără intervenţiunea mirenilortt, are dreptultt de a alege, — prin urmare şi de a destitui pe Patriarchtt. Prefectula a respunsO cum că consululu rusesctt l’arttfi ameninţata cu destituirea, dacă nu va sprijini pe Patriarchtt.— Fâcendu-se apoi regresă cAre Porta, a-cesta a manţinutO decisiunea primitivă, relativă 1a destituire, şi a data ordintt prefectului, de a apăra clerultt subalternă, şi a nu recunosce pe Patriarchuiu destituita.
OPERA ITALIANA
Sâmbătă, la 30 Decembre, a avutu locu pentru prima oră, în acestă stagiune, re-present’area operei Jone, în beneficiulo distinsului nostru artista Bertotasi.
Acâstă operă a fostă aşteptată de pu-blicultt nostru cu nerăbdare, fiindtt că este una din operile cele mal mul tu gustate de elu, pentru musica sea şi pentru sujetuitt seO poetica şi interesanta.
Artiştii cari att îuatu parte 1a represen-tarea el sunttt D-na Jenny Bay, Steger, Bertolosi, Ghiotti şi Lombardelli.
Pentru ansamblultt el eramO şicuri mal dinainte că va obţine. unO bunu succestt ; dar, singurultt lucru pentru care ne îndo-iamu, era prima dona, care avea se sus-ţiă unO rola în care se ilustrase atâtu de multa D-na Bianchi. Cu tote acestea, a-vemtt plăcerea se anunţămti că partea D-nel Bay a fostu susţinută cu precisiune şi a cautattt se rivalisese cu companioni! Domniei sâle.
Succesultt însă cela mal brilianttt, care a făcuta pe publică se deviă fanatica, a t fosttt ala Domnului Bertotasi şi Steger. Domnultt Steger, mal cu semă în actultt ala Il-lea, în scena delirului, s’a aretatu untt artista demntt de reputaţiunea sea deja stabilită. Cu atâta mal mare a fostd succesultt şeii, cu câta Domnia sea a avuta se lupte cu suvenirele lăsate de D. Patierno,
TELEGRAFUL
care a creatti pe acestă scena rolultî lut
Clauco.
Domna Bay, în cavatina din primulti acttt, a foştii aplaudată de publică, şi în duetele cu baritonulu şi cu tenorula a împărţita aplausele cu aceşti douî mart artişti. Publiculfl i-a chemata la finele actului alu II-lea şialtt III-lea, dândule onorurile scenei.
Noi ama găsită în vocea D-nei Bayin-tonaţiune, cânta, interpretaţiune juste; sin-gurula lucru, care o face se piarcjă adesea ori efectula diverseloru frase, este că are respiraţiunea scurtă.
Domnule Bertolasi, cânda s’apresentata pe scenă la actula întâia, publicula, care are o deosebită afecţiune pentru Domnia sea, şi ca artista şi est cântătore, a fosta priimitCi cu una torenta de aplause. Şi a avuta dreptate pubiiculu ; căci, pentru prima oră arntt veijutO interpretata pe scena nostră, cu o precisiune şi cu untt talentu rară dificilele rola ala iui Arbace. In totă opera sa menţinută la înălţimea talentului seu; dar mai cu sâmă, în aria din ac-tulQ III-lea, a data o nouă ocasiune publicului d’a se manifesta şi d’aşi areta satisfacerea prin presentări de corone şi sonette.
Ori câta ari cjice cine-va, publiculă nostru sciă se deosebescă şi se dea meritele cuvenite fiă căruia. ElU a sciuttt că D. Bertolasi este singurulă artistă care a venita la noi cu o reputaţiune stabilită, câştigată în doui ani pe scena celui mai mare tetru din Italia, pe scena de la Scala din Millano.
i\u putemâ se nu aretăma recunoscinţa nostră Domnului Francheţi pentru acestă rechislţiune, precum şi Domnului Steger pentru !ociila seO ain opera Jone. Domnia sea a arâtata că într’adevSrtt este unO mare arusta, mai cu sâmă în scena delirului a probata opera unei mari cugetări.
Ne pare rett că astă-dată nu avemO o-casiune se vorbimă şi de junele şi distinsulu tenoru Corsi, care a încântata publicula în atâtea opere; dar se fiă şicuri lectorii nostriî că acestă ocasiune ne-o va da câta de curînda.
AsteptămO cu nerăbdare se vedemO o-pera Buy-Blas, care este o operă nouă pentru scena nostră, şi chiar pentru cele mai multe alte scene o operă la modă. AflămO că D. Francheţi a pustt tote silinţele a da acestă operă cu totă demnitatea, fără a lipsi nici costume nici decoruri noui. Noi amu dori însâ, se se grăbescă cu representa-rea acestei opere, ca se ajungemO mai curînda la representarea operei Hugenoţiî în care, suntema şicuri, D. Steger, împreună cu D-ra Fossa, vor obţineunsuc-cesa strâiucitorO' în totă opera, şi mai cu semă în duetulO din actula ala III-lea.
Miercuri seră, 3 Ianuariu, va fi a treia representare din Jone.
MĂRIEI
Fruntea’ml galbenă pălită Se înclină spre pământă .. Fl6re-acumii abia ’nflorită Şi ra’aplecu peste mormântă! Mâine lumea, ce-aţli rae ştiă, Va uita că amil trăita 1
Insâ tu dulce Mariă Nu uita... căci te-amă iubita!
Tu Mario, dâcă’l trece Prin umbrosulîi cimitirQ,
Stăi pucină la grbpa’mi rece Ca se’mi dai ună suveniră!
Lasă două lăcrămibre Pe mormântu’mi a pica!
Bcue lacremi ar^etbre...
Căci în flori se potă schimba!
Te-amă iubită, dulce Mariă,
Te-amă iubită cu-amoră ardentă !...
Dâră lăsată e ca se ţiă Fer.cirea ună momentă !
Mâine corpu’mi d’eî petrece In umbrosulă cimitiră.
Stai puţină la piat.ra’mi rece Ca se’mi dai ună suveniră! .
1872	Anonym.
DIVERSE
Milifianiî pe Bulevard. Intr’o duminică 3 sergenţi instructori esercita la mişcările corporali pe mai mulţi militari, deosebiţi în 3 grupe, âră căpi-tanulă comandantulă companii îi privea mai departe. Unulă din cei 3 instructori raportă căpitai nulul că ună miliţiană înderătnică ţine corpulău-ne-ori aplecată în stânga, alte-orl în drâpta şi u-ne-orl picibrele spre drţ^ta şi corpulă spre stânga.
Căpitanulă s’apropiă, constată şi, cunoscendă pe miliţiană, ţlise instructorului:	lasă-lă, aşa s'a de-
prinsă... în Cameră, întâia a şezută în stânga, pe urmă în drâpta, apoi între fracţiune, şi în cele din urmă âră în stânga; acumă aşa a ajunsă...! sfiin-ţii numai pbte sS-lă mai aducă la locă. Dupe a-ceste judicibse aprecieri ale Icircomstanţeloră, în-structorulă fiindă pusă în cunoşcinţă de causă, ţlise şefului, sea: bine, tbte leînţelegă, dar capulă în josă de ce-lă ţine? Eră căpitanulă ’i esplică că, dâcă ţine capulă totă în josă, acâsia o face pentru că practică învăţătura lui Socrat; «se cunosce pe sine însuşi», adică, cu alte cuvinte, se ruşinâsă de faptele sâle.
*
*	sjc
Poţi muri în pace, bărbate! — Ună bătrână, fi-indă forte bolnavă, chemă pe femeia sea, care era încă tânără, şi’I <)ise : Veţli, dragă, că eă trebue să te părăsescă şi că ora ’ml a sosită. De voescî se moră liniscită, trebue a’ml face o plăcere; tu esc! încă tânără şi cată negreşită se te măriţi d’a doua bră; te-aşă ruga se nu iei pe Domnulă Ludovic, fiindă că’ţi declară, că în totă-d’a-una amă fostă şi chiaru suntă gelosă de dânsulu; de nu’mi vei promite acâsta, amă se moră disperată. Femeia sea îl respunse : Sufleţelulă mea, te rogă să nu te împedice acăsta d’a muri în pace; fiindă că te a-sigură că, şi de aşU voi să mă mărită dupe dân-sulă, însă n’aşi putea, din causă că amă promisă deja altuia mâna mea.	(Vîitorulii)
❖
Pnvighitorea cu doue capete. Iu Tâtru iosefstadt din Viena, se produce nigra Miss Christine Millie, care are două capete, patru picibre şi patru mâini. Ea este născută în Carolina de Nordă (Statele-U-nite Americane), are 21 ani, este fbrte capabilă pentru cântă şi danţă, ceea ce esecutâză qua si a deux. Fi-care capă are vocea sa specială, care la una sună soprano, ia alta altu, precumtt şi facultatea proprie de a cugeta, în câtă ea pbte vorbi cu sine însu-şi precumă şi cu două persbne de d dată asupra două chestiuni diferite. Ca copilă de sclavă ea s’a vândută în etate de V# ană prin acţiune, către ună englesă, Smitt, pentru suma de 30,000
dolari. Acesta a educat’o şi a cultivat'o- apoi.
*	*
*
Unu mare filantropii. — Citimă în Curier de France De ună-ţii unii englesă se presintâ la Comitatul alsaeianu din Paris. Salută cu gravitate şi, a dressându-se către membrii presinţi:
—	«Dorescu să vedu registrele de comptabili. «tate a le Comitatului,» ţlisse elu totă cu aeră gravu-
Din partea ore-cui altă, assemenea pretenţiune ară fi părută ciudată, dâră din partea unui englesă lucru ne părend curiosă, impiegaţii se grăbiră. — suriţlend, -— a pune la disposiţiunea gentlemanului dopia-scnptura.
Englesulft, cu besiclil pre nasu, examinâca pitululă priimirilor şi allu respunderilor, nu făcu nici o ob-servaţiune, apoi, verificarea sfirşită, se scula, salută şi se indreptâ spre uşă insoţită de duci membrii ai Comitatului. Sossind pre pragu, se intorse:
—	A! amu uitată se ve lassu carta mea.
—	Amă fi fericiţi se cunnoscemfi personna care ne-a făcută onore a ne visita, ţlisse unulă din impiegaţi.
Necuunoscutulă luâ o cartă şi o dette celui ce Ta respunsă. Carta era înfăşurată intr’unu biletu de o miă de franci.
Membrii Comitatului mulţumiră cu căldură străinului pentru generositatea sa.
—	Preste câte-va ţlille veţi avea nuvele despre mine, adaogă donatorulă, şi plecă dupe o ultima salutare.
Preste câte-vă ţlille uă nuoă offrandă de duoă-miî franci era adressată Comitatului alsaciană.
Carta purta numele «Lyons.»
Acesta este fiulă lordului Lyons, care voiagiază in momentul, acesta dând dovedi, pre ori unde trece de cea mai generosă sympathiă pentru emigraţii din Alsacia-Lorena.
Cu câte-va ţlille mai ’nainte visitasse Comitatulă din Belfort.. Acolo emigraţii suntă cu sutele. Dupe ce a examinată ragistrele Comitatului din Belfort, ’şi-a exprimată mirarea că ce voră face membrii Comitatului spre a putea procura locuinţă nefericiţilo emigraţi! Ascultă in tăcere planulă projecteloră loră, şi, dupe ce sfirşiră, le remisse 40,000 franci «ca se «inlesnescă grabnica executare!»
Eată o frumâsă şi generosă întrebuinţare a uneţ opulinţe afflată in legănula seă ! Omulă care de-buteză ast-fe!ă in vieţă, nu promitte elă ore con-timpuraniloră sei recolta cea mai avută in virtuţi şi nu dâ ellă dreptul, chiar de pe acum. a coinpta intr’o ţii pe luminele şi pe generositatea ânimei lui pentru dirigerea trebilor ţerrei sdlle ?
BIBLIOGRAFIE
A eşita de sub ţipară.
POOLOGIA
jjE p. ^NANESCU
Partea I Anatomia şi Pisiologia cu 63 gravuri litografiate.
Uvragitt pentru clasele superibre din Lycee şi Seminare şi pentru toţi câţi dorescă a se iniţia în frumbsule sciinţe ale Natureî.
Se găsesce la autoră Strada Luterană No. 7, şi la librari, cu preciulă de 4 lei şi 50 bani.
Cei ce iaă ună numeră mai mare, aă ş’ună sc ţlemântă favorabilă.
SOCIETATEA Amiciioru Beieioru Arte
Societatea a deschisu prima sa esposiţi-une de artele plastice (pictură, sculptură, arhitectură) luni la I-iu Ianuarie 1873, în e-tagiulo dinteia ala otelului Herdan, Bule-vardulO Elisabeta Domna.
Sălile vora fi deschise în tote filele, de la orele 10 dimineţa până Ia 4 dupe a-mia^I-
Preţuia intrării este unu leu afară de joile, cându se va plăti duoi leî.
jLoMITETULU.
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL
SOCIETE FRANCO - AOTRSCHIENNE
pour Ies arts industriels
VIENNE I. Piankergasse 5, au premier. VIENNE
Etoffes pour meubles, Soieries, Tapis d Aubusson et de Sinyrne,
Vetoute's ei Moquettes.
Rideaux tulles brodes, Cretonnes, Velours, Reps de laine.
Spdcialite de broderies et applications artistiques, Tapisseries des Gobelins. Cuirs de Cordoue, papiers imitation cuir. papiers peints.
CERAMIQUES POUR PAN^EAX ET LAMBRIS,
Faiences pour sallcs de bains et carrelage.
Entree iibre des magasins.
CALEA FERATĂ A STATULUI BUCURESCI-GIURGIU
MERSUL TREFJRILORU
DE
CALLETORI
Cu începere de Marţi 12 Decembre 1872 st. v. şi până la
nouţ disposiţiî
DE LA BUCURESCi LA GIURGIU
DE LA GIURGIU RA BUCURESCI
Specialităţi în Stofe de Mobile, Covore, Perdele, Brodariî şi Faiance. Soliditate Comercială cea maî severă, în unire cu unii gustă artificială,
I. Plankengasse 5, catulu I.
Se trimetu Monstre franco în provincii
NUMIREA STA ŢIILORU
tr. Nr. 1 deriv Nr. 3 de viagiorî ! viagiorî
Bucurescî
Jilava
Vidra
Comana
Băneasa
Frăţesc!
Giurgiu
Ore mm.jOre min. 9 or. di. I3 or. se. 9 x4 83 21
NUMIREA STA. ŢIILORU
Giurgiu
Frăţesc!
Băneasa
Comana
Vidra
Ci la va
Bucurescî
tr. Nr.2de viagiorî
tr. Nr.4de viagiorî
Ore min. 9 or. di 19 °4
j? îl |î
10 3 o I fio 45
no
57
ANUNCIU. Sub semnatulă recomandă cu 6-
< ndre onor. Public, precum şi comercianţilor că am S stabilită o fabrică de diferite mezeluri din cele { maî gust6se şi bine preparate, p-ecum galantine de diferite paseri, şuncă cu 6se şi fără 6se, limbi, costiţe afumate, tobe etc.
Tpte cu preţurile f6rte moderate în detailtt şi en gros, servicii! prompt. Amatorii se potu adresa ca-1 lea Mogogdi, vis-a-vis de Episcooie, în Grădina D-lul FRANZ IAKOBOWITZ.
cu
de
licitaţmne bună voiă
Se dă în tăers,
pădurea dupe moşia Baltiţa, partea mino-rilorti mei copil, câtîx şi părţile de moştenire a tutuloră celoră l’alţi condevăL maşî.
Licitaţiunea va avea locu la 28 ale curentei, între orele 2 şi 4, în strada Verde
No. 12.
ELENA NICOLESCU
Anunciu importanţii, cofetăria dm calea m0-
şilorii în rândii cu antrdoa grădineî luî 3f. Gheorge No. 39, care este acum închisă, se vinde atâtti marfa câtti şi edecurile. Earfi prăvălia se închiriată de acuma.
Dorito-iî s£ bine vodscă a se adresa la Cancela-1 ria Hotelului Manucă spre înţelegere.
SIROP ANTIPHLOGISTICU DE BRIANT A/ECTIUNţ DE PEPTU, GUTURAIURI, &.
Acestu sirop d'unugustu din cele maî plăcute, are ua eficacitate sicură, constatată prin tr’unu raportă oficiale, contra guturaiuluî.catarulu.Gnppă.tusemăgarescăşi contra tutoru înffamaţiuniloru şi suferinteloru de peptu. Printre celebrităţile medicale cari l'au patronată in timpii de 40 de anî, vomu cita ie marele Laknnec, Guersant, de la spitalulu copidoru; Vauqdeun, director alu scdleî de Pharmaciă s'alţî medici de spitalurî, profesori aî facultăţii şi membrii Academiei de Medicină din Paris.
Pharmacopea, rue de Bivoli. 150, a Pari:; ^
Uepontu in Pharmacopeele de capeleniă
r...îiww>|i#iilwrî|ii||i
Uă odaia mare,
mo-
i în fa-
ciă cu intrarea deosebită, este de închiriaţii de acuraţi cu preţu forte moderatu. Doritoriî se voru adresa la Typografia U-lui Alecsandru Andricî, intrarea Ro-seti No. 7. (Hotelti Stcriadi), aceiăceec-secută objecte de tipografiă întotă forma şi în orî limbă, promptă şi cu preţu forte moderaţii.
□	fi SWlAQflMâ cu tote accesorielepeil- 1
|	U	|,.u fabricarea ciocolatei, 1
I este de vânzare. Orî cine doresce a o cum- g p pâra se se adresese la administraţia aces- I | tut t^liard.
Proprietarulo se însfircinesâ a învăţa pe »
I cumpătorfi şi fabricarea Ciocolatei.
Strada Polouă No. 58. D. PROCOVIANU,
sm®
Pentru abonamente, reciame şi anuncturî a se adre		ssa la Typographia Naţională, strada Academiei No. 24.	
Abostamestul pentrd Rom Inia. In oraşu: In districte: Pentru unu ană . . 24 SO lei u. Pentru uă */» ană .12 15 Pentru trei luni . . 7 8	Anunciubi •. Linia mică pe pagina a IV. . 15 bani. Reclame pe pagina a III. . . 1 Ieă u. Pe pag. J3 2 leî, pe pag. I, 3 lei u. Pentru rubrica «inserţiuni şi reclame» Pvedacrin:iea nu este responsabilă.	Epistolele nefrancate se refusă şi articol» nepnblicaţî se ardă. Ori-ce Abonamente neînsoşite de va-lorea se refusă. Abonamentele se facă numai de la 1 şi 15 a le fie-câruî luiii.	Pentru Francia: se priimescu auuu-ciurî şi reclame la D-niî ORAIN &MI-COUD, rue drouot 9. Paris. Pentru Austria şi Germania: la l PHILIPP LOB, Wien Wollzeile No. 2
RACOHOUT
ALU ARABLORU
A LUI DELANGRENIER din Pâris
Vindecă durerile de stomahăşi de intestine, restabilcsce convalescenţa, intă-resce copii şi personele delicate seu a-nemice, şi prin proprietăţile sele ana-leptice este unu preservativ în contra febreloră, galbene typoide şi cliolereî.
Depositu în Bucurescî: Fr. Eitel ş J. Risdorfer.
Singura injecţiune esclusiv vegetală coprinţlfend principele cele maî energice a le
Ausd.aT'^ggSs^* copaiveî geurî copri- ^^^^^^. <FA,	' fde tmi
nd sub formau.	A V>-'' " entrgice cop!,-
neîelegantecofe.	bei t.i r le
tun, pnneo- ^	P^ui.
Piele *
ţ» maticoulni.
La pharmacia anglo-francesă Rue du Havre Paris.

ASTHMÂ catariulă, năduful şi respirătârie suntfl vindecate prin TUBURILE LE-VASE UR, 3 f.
NEVRALGII vindecate la
momentu chiarti cu hapurile ANTINEVRALGICE, a le D-ruluî CRONIER.
Preţulii 3 fr. cutie LEVASSEUR farmacistu-chimistu de clasa i-iâ 19. strada Moneteî Paris
jsbks
COHSEILS AUX BAMES
PRODU1TS SPfcCIAUX RECOMMAND&S
VIOLET
INVBNTSVR DU
iVOA royal de i hridaceIde
INVBUTBUR DU
SAVONROYAL DE THR10ACE
PARFUMELE BREVETE, PA R13
CREME DE BEAUTE
a BASBnEGî.Ycftnr.iE et HE hismbth—Fniicheue,Vftou(â, Eclatduteinl
EXTRA17S TRIPLtS D’ODEURS PARFUM? POUR LF. MOt'CHOIR 1 Hose-HlancheK Ess-Bou'inet Foin-coupe, Jockey-Cluby Ilrises-de- Violet te etc.
GLYCfRINES PARFUMEES
Indispetisabiesprcon server la sânte, la beauteja morii-ies se de la peau
GLYCEP.0L£3»iR0SES4«PR0VINS|
LOTIuN HYGIENIQUE, TONIQUE ET RAFR AICHISSANTF? pour Ies soins fatimes de la toi/etle j
HXTRA1TS D’EAUX DETOILETTEl
pour adouetr et rafraichir la peau.
PASTtLLES AMBR0S5AQUES AU M A STIC DE CHIO
Bygiene, Fralcheur, Suavi te de l'haleine,
Depot dans toutes Ies villesdu monde.
Pour eviter la contrefaqon^ exiger la tnrtrque de fabriqu* ■'
LA REINE DES ABEIL.LES
Apa si prafu lleniifrice
PERFECŢIONATE DE DOCTORELE
de
Pltrnisorv, brevetată alu M. S. Jmperătesa 'g Acesta produse se viîndu 40 la sută maî josu catu produrele analoge ; din puntulu de ve-
dere^ alii parfumului s’alu proprietăţiloru loru, | ele iutrecu specialităţile cele maî renumite.
La cer de căpetenia Farmacopei Coafori şi Parfumam.
CU AMfiNUNTULU ŞI CU RA DICATA ^44, Rue des Petites-Ecuries, PARIS
Giranttţ .resnonsabilu. DA VID DINU.
www.dacoromamca.ro
VESICATOARE d’ALBESPEYRES
Admis in spitalele şi ambulanţele armatei francese (avis favorabil alu Consiliului Sanitară din Francia) şi in alle arwntelr.ru Turciei şi a Stateloru-Unite.— Acţiune sigură şi regulată. Fie-care visicatore trebuo să porte semnătura d’Albespeyres pe partea cea verde.
CAPSULES de RAQUIN
Acadnmia de medicina de Paris, care le-a declarată supe-riâre tutoru celoru l’alte preparaţinni cu Copahu dnpe ce le-a esperimentatîi asupra 100 de bolnavi s’a dobândit 100 de vindecări. Srpienta adunare a recunoscută aseminea că Capsulele Raguin suntg ingerate cu înlesnire, nu causejă în stomachu, nici o simţire neplăcută, şi nu provăcă nici uă vărsătură. — Paris, Faubourg St, Denis, 78 şi în t6te farmaciile.	••
1 ipogratia Naţională, Strada Academii No. 24.
JOUI, 4 IANUARIE 1873.
UN NUMERU 10 BAN!
ANUL III — No. 263
APPARE IN TOATE SERILE DE LUCRU
PENTRU ABONAMENTE, RECLAME ŞSANUNCIURI A SE VEDEA PAG! NEA IV.
BUCURESCÎ. 3 IANUARIE
In fine, guvernulu nostru se milostivi se facă şi elti acjî tinO te-deum pentru m6r-tea imperatoreluî Napoleon. Forte tăr^iă înse! Dupe ce a jucata, dupeces’a înveselită ca femeia infidelă, care danţa şi petrecea pe câtă timpii bărbatule şeii era întinsă pe masă, şi pe urmă lua doliuld dupe ce se îngropa, guvernula nostru a făcuta una te-deum şi a pusa palatula se î-a dolia! Chiarn acestă procedare, dacă ara fi din iniţiativa luî, tota ara avea o mică valbre. Dar nu este. Ela a fosta silitu, şi silita de omeni şi de împrejurări a proceda astd-feld.
Fără a vorbi de oficerii români carii, cea mal mare parte aa protestată prin absenţa lora de la bală, în sără de 31 Decembre, faciă cu acestă împrejurare,— pe care guvernula trebuia se o fi observata ; — fără a vorbi de indignarea generale ce s’a manifestata , trebue se recunoscemU că onorea acestui te-deum se cuvine poetului V. Alesandri. Pe câta ni se asicură, Domnia sea a fostu care a alergată pe la miniştrii, pe la amicii sel de Ia putere, pe care l-a făcuta se înţelegă că e trista a face pe protectorii noştri! în viaţă să-şi părdă ilusiunea de noi, dândule esemplu de ingratitudine faciă cu cel care aa încetată de a mal trăi. i
Domnula Alesandri ca poeta, are inimă nobilă, în care nu pote se se aşe<Je ingratitudinea. Ea are destule inimi unde ş a stabilita culcuşula său, inimi cinice, inimi blasate şi îngheţate de geruln materialismului ! Omulă care n’are în sufietula seu sădită sămânţa recunoscinţei, acela orna numai trăesce de câtă în rătăcire şi ajunge cu timpultt se devia o fiară sălbatică, cu tote că de multe ori chiar fiarele au în ele instinctulu recunoscinţei.
Pentru te-deumulti de aţii, dar, nu putem de câtu se mulţumimC poetului Alesandri şi oficeriloru carii aă aretatu o atitudine demnă şi plină de esemple frumose pentru cel-l-alţl oficerl din alte teri, şi mal cu sămâ pentru oficerii din armata italiană, carii aă luptată alături cu ilustrulă repau-sata pentru liberarea şi unitatea Italiei.
Dar cum a fosta acestu te-deum ? Răs-punsula nu pote se fiă de câta trista. A-cela, pe care unii ne făcuse a crede că este rudă cu imperatorele, lipsea. Servi-ciula s’a făcuta la Mitropolia de ună vidară , părintele Mitropolitula neapărată fiindO ocupata cu alte lucrurî-mai impor-
tante pentru sânţia sea. Oficialii aă asistata într’una număi-fi restrînstt, între care duol-trel miniştrii. Poporulă însă, care nu se arătă nici o dată ingrata, era într’una numără mare. In miţliloculd poporului s’aă observata cu plăcere câţî-va cetăţeni, intre care fraţii Nicolae şi Ştefan Golescu, cum şi Dimitrie Brătianu, carii în tote timpurile şi împrejurările aă aretată că recu-noscinţa şi patriotismula sunta primele virtuţi ce trebue se posede una omă.
Guvernula nostru a aretată prin acestă lipsă, a totu ce era mal esenţiala, că nu vo-esce se supere pe D. de Radcvicî, născă-toruia şi susţiitorula actualiloră miniştrii! Chiarn cândă este silita se face unu bine îld face ne complecta. !
Lecţiunea însă ce-î a dată-o oficerii, presa, poporulă, este instructivă. Simţi-va intenţiunile el
Vomă vedea!
La interpelarea D-lul deputata Ioanide băcanulă, relativă la hoţiele,—dămO espre-siunea testuale, — părinţilorO oraşului, D. Ministru Preşedinte le-a afirmaţii într’una moda forte directa, qlicendtt că, dupe tote stăruinţele, nu i s’aO presentată socotelile pe patru ani din urmă, şi şi-a manifestata dorinţa de a constata acele hoţii.
VuetulO publică, că s’aru finumituoco-misiune de anchetă asupra Primăriei Ca-pitalieî, — cumO <JiceD. Ministru,— pare a afirma dorinţa d-sele d’a constata ono rabilele hoţii ale onorabililorii părinţi al oraşului, de şi onorabilula Ministru sciă de ajunsa, din ancheta făcută la Poliţiă, că pe câtă vreme cei supsonarisiţî şi acusa-risiţî se află pe fotoliele loru, resuitatulu nu pote fi de câta o onorabilă spălare, cum se*spălaă de păcate în meţliula evu cu bulele papali.
Ori cum se fiă, la dorinţa D-lui Ministru d’a constatarisi hoţiele, venimă să-î re-levămă şi noi untt casă.
O personă de mare încredere ne afirmă că, în gestiunile anuali de venituri şi chel-tuell ale bisericelorfi Amza şi Sf. Ionică, s’ară fi făcutu mal multe onorabilităţi — de vr’o trei mii de galbeni—de cele semnalate în Cameră de D. Ioanide băcanu; că unii curatorii ala c^iselord biserici, a nume d. Colonel Crăsnaru, le-ara fi denunţata onorabilei Muncipalitâţî; că onorabila Muncipalitate ară fi numita pe una membru ajutorii, şi a nume pe d. Rădu-
lenu,—recunoscuta prin multa’i religiozitate şi piositate,—a cerceta casula; că a-cesta onorabilii membru, de şi arO fi constatata de adevărate tote cele denunţate de d. Colonela Crăsnaru şi susţinute de către enoriaşi, dar animaţii de sântele precepte ale Evar.gelieî «de a nu face rea apropeluî,» a făcuta evangelicesce, a scăpata una omti de la urgiă, fiă chiar hoţa acesta omO, căci Evangelia — nu face deosebire între hoţa şi păgubaşa, dovadă că Christos, cela mal mare păgubaşa, a fosta restignitd între duoi tâlhari.
Persona în chestiune ne mal afirmă că D. Colonelu Crăsnaru,—care, se vede, ţine mal mulţii cu Sf. Nicolae de la Amza şi cu Sf. Ion de la Sf. Ionică, de câtO cu Christos între doul tălharî cu care ţine D. Răduleanu,—a protestată, făcănda Primăriei, prin raporturi, denunţări peste denunţări, calificânda conduita D-luî Rădu-lenu cu calificarea dată mal târţha de D. Ioanide în plinu areopagO, dar ca prin minune, tote raporturile D-luî Crăsnaru, câte nu se puneaa la delă spre sciinţă, i se înapoiad cu porunci subscrise, une-ori de D. Răduleanu, alte ori de D. Racotă, in coprindere că:	«suntii lipsite de bună
cuviinţă.»
De este dar seriosd, că D. Ministru do-resce se afle căte-ceva, n’are de câta să roge pe curatorula bisericescti, D. Colonela Crăsnaru, se-i presinte totă coi cspun-dinţa între curatelă şi Municipalitate, pre-cumO şi conturile închieiate, şi astd-fela, osebita că ’şl va atinge scopultt de a pune mână pe ce caută, se va pune bine şi cu făcătorul de minuni ierarchula Nicolae, şi cu botezătorul!! şi înainte mergetorula Ioan.
DEPEŞE TELEGRAFICE
(Serviciulu privată alu Românului)
Londra, 12 lanuariu. —Regina a ordonaţii că curtea se pdrte doliulă ţ)ece ţlile pentru m6t*ea imperatoreluî Napoleon.
Se desminte scomotulu că împărătesa Eugenia va fi proclamată ca reginte.
Ambasadorele rusă, d. Schuwarof, ară avea misiunea se negocieze căsătorirea unuia din principii familiei regale ai Engliteril cu una din fiicele Tza-ruiui.
DIN AFARA
FRANCSA.
Primarule din Beaume publică, într’una jurnala locala, o scrisore în care is-torisesce buna prirmire ce a avutu de la D.
www.dacoromanica.ro
”1 ELEG fCrll' Uj-iaJ
Thiers, cu ocasiune mergereîsale la Paris.
Acăstă scrisore fiinda din mai multe pun-turi de vedere importantă, o reprodu-cemQ aci :
«Avdmd cea mal mare dorinţă a nu pleca din Paris, fără a avea onbrea de a presenta respectele mele eminentului nostru bărbatd de stata, marelui nostru cdtăţdnti. Dar cumfiî Mai mulţi mg asigurase că lucrulii era imposibila şi, într’adeverd, în miţlloculd unei aşa îngreuerl de afaceri, nu era Ore de presupusa că nici unii minuta nu pOte fi consacrata la primirea unei simple visite.
«Cu tote acestea, m’ama riscata. Eşdmu de la şedinţa Camerei pe la aprinsula lumânărilorti, şi în hainele mele de tote filele, făr’a căuta măcara se ştergG prafuia de care me umplusema pe drumO, m’ama îndreptată spre ceea ce se chiamă oteluia pre-şedenţiei. Sosita la acestă locuinţă, relativa modestă, mal alesd ddcă ne-amil raporta la splendOrea pala-telorfi vechilora noştri! monarchl, ama intrata în antrea unde, dupe ce m’arriu recomandata, mi s'a (Jisd cu multă politeţă:
—Suiţi-ve, D-le primara, colo susd, veţi găsi cui se daţi cârta de visită, şi ddcă D. Preşedinte va fi liberu, vg va primi îndată.»
«Acdsta fu trgbă de una minuta.
«Abia cartea mea fu dată, şi ea era deja în mâl-nele D-lui Thiers, a cărui voce se auţli pentru a me invita se intru.
«D. Preşedinte era chiara singura, la gura sobei, în cabinetula sed şi în atitudinea omului care me-dkgzî. Dupe ce ş’a sculată pentru a me saluta în modula cela mal cordiala, m’a Invitata se şeşla.
«Cea dinteia întrebare l-a fosta asupra spiritului populaţiunilora nOstre. Forte republicana, i-am respunsa, şi plina de incredere în D-vOstră ; fOrte decisa a ve susţine, «i CU totultt pentru ideiele de ordine şi de muncă. ResturnărI, dupe cuma o pretindă unii, nu suntG posibile; şi dgcă niscai tentative rele s’ara produce, ele arfi fi îndată reprimate chiara de populaţiunl. Atunci ela recunoscu împreună cu mine că monarchia numai avea nici o şansă şi că, a se maî gîndi cine-va la întOrcerea Bonaparţilorfi, ara fi a se gândi la ruina şi la ruşinea Francieî.
«Dupe acdsta îmi ceru scirl asupra stăreî recoltei nOstre. Ela scia că recolta vinului fusese rea, dar că cele-l’alte dăduse în genere resultate satisfăcuta e.
«Apoi întrebându-me dgcă me întorcd în curânda, îmi $ise: «întăriţi încrederea unora, asiguraţi pe cel timiţlî; puţinii ani ce ama se maî trăesca, ÎI voiu consacra pentru a fonda republica, şi am multă speranţă că anula 1873 n'J va trece fără ra teri" torule nostru se nu fie cu desevârşire eliberata.»
«Eramd aici, cându sosiră D-na Thiers şi D. Bar-thelemy Saint-Hilaire. Acesta din urmă venea se dea în moda familiara resultatulu şedinţei Camerei, alu cărui resumata fu: că totulâ merge bine. D. Thiers adăogi, uitându-se la D. Saint-Hilaire : Găsesc! că are aerula de' a fi aşa rea, dupe cuma a plăcuta unora a o şlice?» N’amît putută de câtu surîda în facia figureî atâta de simpatice a a-cestui escennte omtl.
«M'ama sculată, căci era ora cânda ilustrula şi demnulu bătrâna ia În fie-care ţii câte-va minute de repaosa, şi 1'amd părăsita cu mâinele lui in ale mele, recomandându-I se-şi menagese viaţa, pentru că în acesta momenta ea este a ndstră a tuturora, viaţa Francieî.
ITALIA
Jurnalele de la 8 Ianuariu ne spunu că Papa, priimind pe directorele societăţii catolice din Roma, acesta t-a presentata, pe lângă o adresă de felicitare, şi o protestare contra suprimării corporaţiunilorQ re-
ligiose, la care sânţia sea a răspunsa în următorii termeni:
«Rogft pe Dumne^ed ca vocea sea purernică se luminese pe acel carii ne persecută prin suprimarea ordiriilord religibse. Pentru mine este o uşurare d’a vedea catolicismuld mişcinduse din tote părţile. Sg ne rugămd şi se aşteptămd. Se avernu confi-enţă şi se ne rugămd, pentru că până în fine Dumnezeii ne va asculta, şi, cum până acum ne-a dată semne de justiţia sea, vom avea în curând semne de misericordia sea.»
—ţ)iarul clerical din Florenţa istorisesce, într’unQ articolu de fonda, că, cu cumplita demoralisaţiune, ce a intrata în Roma cu regimulu lumescQ, s’a instalata şi o legiune de «ângert căluţi» tocmai vis-a-vis deIns-titutulu catolică—filosofica de la Pace, şi cum că Sântulă Părinte, indignata de acesta scandala, s’a decisa a scriă o scrisore autografă către Regele VictorO Emanuelă. Acesta a şi urmata, — înteia în viaţa acestora suverani. Regele a urmata imediata dorinţei Papei, ordonânda a se închide a-cea casă, şi a răspunsa Papei asemenea printr’unO autografa de 3 pagine. In acestă adresă Regele se simte fericita, a fi restabilita Unirea Italiei, şi regretă cum că unicula puntă negru în vieţa sa este, că nu s’a putută împăca cu Papa. Semnătura este: Alu Santităţei Vostre cela mai devotata fia, Vitorio Emanuele. — Scrisorea a fosta bine primită în VaticanO.
DANEMARCA
Mini'struld de resbelă din Compenhaga a presentata CamereJ proectula de lege privitoră la armată. Elu cere anuala 22,000 rigstaleri pentru miliţii, 73,000 pentru flotă, precum şi 17,000, împărţiţi pe 8 ani, pentru lucrări de fortificaţiuni şi construcţi-unl de vase.
Ministrula a insistată asupra faptului că projectula în cestiune este basata pe politica de pace şi de neutralitate, pentru care îi trebue miqlloce, dacă are intenţiu-ne a o ţine şi a face pe Danemarka se | fiă respectată.
AMERICA
O depeşă din New-york anunţă ince-tarea din viaţă a Regelui insulilorO Sand-vich, Kamehanicha V. ElU fu născuta la 11 Decembre 1830 şi urmă fratelui săO, carele era însurata cu o englesă, Mis Rooke, la anulă 1863. Regatula are 348 miliare geografice cu 63,000 locuitori, este dela anulă 1840 independenta şi, de la 1844 recunoscuta de America şi de'puţerile europene ca o Monarchiă constituţională, cu instituţiunî liberale; are case şi şosele bune, dupe modelula celorQ europene, şi 300 scoli. In chestiuni grave, Regele convocă «ConsiHuIa secreta,» compusă din miniştrii, prefecţii insulelor mai mari, din can-celarulu Regatului, şi din 16 membrii, (jumătate indigeni, jumătate străini naturali-saţi). Armată stabilă are 75 soldaţi. Insularii de Sandvich suntu 6meniî cei maî frumoşi şi mai inteligenţi, din intregulu măriei Sudice.
JAPONIA
Se comunică din Yokohama, cu data de la 23 Octombre, 1872, că celu mai însemnată evenimentu pentru acesta imperitt este fără îndoială deschiderea căiei fe-
www.dacoromanica.ro
ate, acum de curânda terminată de acolo la Yedo. şi care s’a efectuata în modula celu maî solemna. Micado (împăratulă) însuşi venise să asiste la acestă serbare, şi nimica nu derangea veselia, ce domnea pre-tutindenea, maî alesă că şi vremea, care mai multă timpă era posomorită, se deschise apoi. Direcţiunea căiei ferate a lăsata se orneze cu florile cele maî frumose şi rare, diferitele staţiuni în Yedo, la Schim-baschi şi aci, precum şi pavil onula împă-rătesctt, rădicata înadinsO, şi acela pentru ministerula lucrărilorO publice. Ambasadorii străini plecară de dimineţă cu una trenă esprestt la Yedo şi primiră pe pero-nula gărei de acolo pe împăratula, căruia îi fu presentata de către untt funcţionara pe o farfurie plănuia întregei linii. Afară de miniştrii, mai era presentO şi una mare numără de funcţionari japonesl, din care cei mal mulţi purtaă costumula lora naţionala. Micado însuşi purta o căciulă turtită, care părea se fie împodobită cu o pană, deră observend o mai de aprope, nu era de câtă o ţesătură fină, care, avendă mal o lungime de două picere, orna acoperi-torea capului. Ela era apoi îmbrăcata cm unO gherocă sera deschisa, fcrte costis -tora, şi d’înapof cu una feia de obi, care se ţinea prin duoî şerpi lungi de mătase roşiă, a cărora margini fură ţinute de către purtătorii de şerpi. Kakamaiî eraO de mătase albă şi papucii, de formă chineză, brodaţi cu aura. Micado privi cu cea mai mare atenţiune preparativele făcute, priimi cu cea mal mare amabilitate bine-cuventarea (directorului, a D-lui Cargiles, care apăru în costumulă ecosezC, şi ascultă discur-sulă, ce ţinO contele Fe d’Ortiani, ca cela maî bătrâna din membrii corpului diplomatica. Apoi se ţinu o alocuţiune cu vocea tremurîndă de către o deputaţiune a comercianţilortt Japoniei, căria ’l respunse guvernorula de Kanagawa; la reîntorcere se luă încă untt dejuna de Hama Goten, şi cu acesta se termină ceremonia, întor-cându-se Micado la paiaţă şi făcenda cunoscuta, că la terminarea liniilorn telegrafice voesce a face o asemenea serbare. Ca probă câtu de tare este încă înrădăcinata Fetischismula la japonesi, trebue să menţione<Ju, că estrada din Yocohama fu luată cu asalta, îndată ce împeratulO o părăsise, şi covorula de pe josa fu tăiată fără strigăte şeii certe în mii de bucăţi şi luate ca talismane, înainte ea poliţia se potă se împedice acesta.
La menţionatele telegrafe se lucreglă cu mare energiă ; s’a pusă deja sîrmele prin apă la Simonosacki şi s’a unită Negasaki cu Tocai etc. etc; curându va rivalisa Japonia, pe care o numescu poeţii: «ţera sorelui,» şi în acesta puncta cu Europa. In genere relaţiunile se punO din ce în ce mai multu pe o regulă şi comerciulă spo-resce; venqlările de ouă a vermilorâ de mătase se urcă deja la mai multa de unu miliona cartoni, şi actualminte s’a pusu în văn4are încă 120 până 130,000 cartoni.
flirt
Ape minerale In Giurgiu.
Preumblându-se cine-va pe cheiuld ce se ridi-dică în oraşiulu Giurgiu, pe marginea Dunării, nu p6te sS rămăe neimpresionatu de aspectuid apfel ce scladă basa acestui cheid. Aci vede cine-va o apă de o nuanţă roşatică, colo alta de o culdre albă
TELEGRAFUL
mal In colo alta de o nuanţă ver^ue-albastră, cu--lorl provenite sâă din depositulă ce lasă apa, pre cum este cea albă şi cea roşatică, sâă din elementele ce conţine în disoluţiune. De va observa ci-ne-va nivelulii apel în cestiune, care se află între cheiti şi unii malii de pământii ce o desparte de apa Dunării va fi fraptatti de diferinţa de nivelii ce esistă între apa nuanţată şi acea a Dunării, prin urmare acâsta ar indica fie căruia că nu este o a-pă filtrată din Dunăre, căci atuucl ar fi egalitate de nivelii. Prin urmare, atăt aspectulii câtă şi diferinţa de nivelii me angajă a face 6re-care cercetări asupra acestei ape. Puţinulii timpii câtă am stata în Giurgiă, şi lipsa celoră trebuinciâse, nu ml-aii permisii a face o cercetare mal aprofundată. Dar cu tâte aceste imperfecţii, resultatele ce am obţinută mă autorisă a crede câ acea apă nu este o apă ordinară, ci o apă care. are are unii gradă 6re-care de mineraiisaţiune.
Elementele principale ce conţine, suntă în proporţii diferite în diferitele categorii de apă, con-stituindă ast-felă ape de mal multe feluri.
Apa cu o nuanţă roşatică lasă unii groşii strată feruginosu. N’am putută obţine o reacţie asupra ferului în acea apă, fiindă-că tottt ferulii este precipitată. Pe lîngă acestă elementu se mal află o bunicică dosă de sulfate, puţină magnesie, săruri cu cloră şi o mare cuantitate de calce.
Carbonatele suntă în prea mici cuantitâţl.
Este de remarcat apa cea cu precipitatulă albă. Ea are unu gustă amară şi stipticfi, posedă o bună dosă de magnesie, ceva săruri cu cloră şi săruri carbonate.
Pe lângă aceste ape suntă mal multe feluri în care se observă mal mari sâă mal mici cuantităţi de elemente. în unele ape.
Este adevărată că ast-felă, după cum amă cercetată apa, n'am găsiţ’o îndestula de mineralisată. Dar trebue să considerămă că acea apă stagna de multă timpă sub formă de baltace, pâte că conţinea mal multă apă de plâe de câtă minerală, a-pă de infiltraţie din Dunăre, în fine espusă a fi cu totulă desmineralisată.
Cuantitatea apel de isvoră trebue să fie considerabilă, de vreme ce, după cum mi s'a spus, abia putea se preîntâmpine isvorirea apel prin scâterea ei din gropi cu o maşină de aburu puternică.
Din căutările ce amă făcută, după câtă circumstanţele aă permisă, resultă că în Giurgiă se afla o apă care posedă ună gradă de mineralisaţie mal mare ca apa ordinară, .că aceea mineralisaţie trebue se fie multă mal mare cândă se va putea a-nalisa apa de isvâre însuşi. Atragemă atenţiunea Comunei din oraşulă Giurgiă asupra acestui punctă importantă. O cercetare constatătâre aproximativă a cualităţil apel ar fi îndestulă spre a determina pe Comună a lucra intr’unU sensă ore care. Şi a-căstă constatare se face fără mari sacrificii. S’ară găsi mulţi cari se ofere sciinţa lor pentru acestă scopă.
Nisce ape minerale în Giurgiă ar avea celă mal mare viitoră. Situate chiar la portă, la marginea Dunării, în facia raaluriloră pitoresc! din partea Turciei, ca oraşă de portă, ca oraşă aprâpe de Capitală ar prospera în curândă o instalaţiune balneară. fită o ocasiunecu care membrii actuali comunali ar putea aspira la recunoscinţa concetăţe-niloră şi compatrioţiloră loră.
Dr. Veleanu.
(Revista Medieala).
D-luî F. de la VIITORULU
Domnule F' # *
Orl-cine aţi fi, ve mulţumescă de urarea şi ne-i laudă făcută miă de- D-Vâstră, într’o scrir. i ţliarulă Viitorulu, de la 24 ale trecutului
Decembre; şi ve rogă primiţi, ca semnă de reco-noscinţă din parte-mi, pentru acâsta, următârele palide versuri întitulate:	«O întrebare Gătre unu
întinsîi covorîi de lăcremiore.
0 întrebare către unu întinsu covoru ce lăcremiore.
Dalbe lăcremibre Pe plaiă înverzită,
Din lacreml de s6re Voi aţi răsărită,
Ori din plânsă de ţlorl Nasceţl printre flori?
Ori luna ’ntristată Pe verdele plaiă A plânsă vre-o-dată In luna Iul Maiă,
Şi-a-le el piânsorl Se făcură flori?
Ori murgilă-alu serei A iubită v’o fiâre,
Fic’a a primă-vereî,
Mândră, răpitore,
Şi câmpii de flori Stropi cu piânsorl ?
Său- trecândă prin mare Lună, stele ’n choră,
Dulci mărgăritare Puse ’n părulă loră,
Şi plutindu prin nori Le-aruncă prin flori?
Dalbe lăcremiâre Pe plaiă ’nver^ită Subă alu lui Maiu sOre Cumu aţi răsărită,
Ca nisce piânsorl De ochi muritori ?
NOptea pe zefire Şioptiţi-mî uşoră,
Plânsă de fericire,
Sâă lacrăml de doră Vă născu prin flori In câmp! rîţlătorl ?
Căci dorulă e mare Şi fără sfîrşită Pentru-ună sufletă care Cu focă a iubită,
Şi-ale lui piânsorl
Se prefacă în flori!	M. C,
DIVERSE
Unii nou procedeu medicalii. Suntă câte-va ijile de cândă ună ferară din Schleswig, lucrândă la meseria Iul, l-a sărită în ochiă o ţandără de feră care-1 a remasă în interiorulă organului, şi fiindă că Suferia grozavă de durere, s’a dusă la ună doc-toră care însă, cu t6te încercările iul, nu-I a putută scâte ţandăra. Ferarulă era disperată şi se svîrcolea ca ună condamnată la mârte.
Aşi mal avea ună rai^locu de cercată, îl <Jise, doctorulă, ună miţlilocă singură, dar care pâte se-ţl causese mârtea şi de aceeajnu-lă voia întrebuinţa de câtă dacă’ml vel iscăli ună certificata de consimţire, pentru ca se fia scutită de orî-ce responsabilitate.
Ferarulă iscăli certificatulU.
Atunci, mediculu îl puse în gâtă o funie cu nodă şi-lă spânzură de unu cîrligă din cabine-tuiă lui.
Dupe câte-va minute spânzurarea produse efec-
www.dacoromanica.ro
tulă seă; facia pacientului se congestionă, limba Iul umfla ă eşi din fundulă gâtului şi ochii lui din orbita loră. Ţandăra de feră se arătă afară şime-diculă o dădu josu atingând’o cu unghia. Era şi timpă, căci unu minută încă, şi spânzuratulă ară fi espirată.
A tăea funia, a rechiema pe omă la viaţă şi ală pune ărăşl pe piciâre, tâte aceste s’aă făcută într’o clipă. Ţiganulă puse mâna la ochiă, văţlu că mi mal sufere ; acăsta fu pentru elă ca ună visă, căci într’adevără i se făcuse operaţia fără să simţă nici o durere. Elă plecă dar binercuvântândă pe doctoră.
Acăsta-I cea înteitt cură de felulă acesta, care s’a făcută până acumă în Schleswig, şi pâte în lumea întrăgă! Este adevărată că camă anevoie s’ară mal putea găsi ună doctoră aşia de îndrăs-neţă şi ună bolnavă aşa de curagiosă,
* *
*
O sinucidere pentru bună dimineţă. La 23 ale cu rentă s’a găsită spânzurată in domiciliulă seă, strada Notre-Dame-des-Champs, ună bietă băătă de 25 ani, Petru J... Căuşele morţel săle suntă fOrte curiâse. Ruinată cu desevârşire, dupe ce a dusă în timpă de doul ani o viăţă fârte străbă-lată, elă s’a decisă se'şl caute unu postă pentru a-şl câştiga cele trebuitâre. In una din filele trecute, fu invitată la dejună la o persână înaltă care-1 vroia bine.
Plecându de acolo, îşi luă pălăria din antretă şi eşi.
Pe drumă, se ’ntâlni cu vr’o optă săfl ţlece per-s6ne cunoscute, care tâte îlu priviră cu dispreţu, fără al da «bună diminâţa», şi numai cândă a a-junsă acasă a putută se-şî esplice acâstă recâlă generală.
Elu îşi schimbase pălăria şi luase din greşală una cu cocardă, pe aceea a visitiulul.
Din acea ţii a căzută într’o tristeţă grozavă, şi, dupe o scrisâre de la ună amică care-1 reproşa că intrase ca vizitiu pe cândă pOte găsi altă ocupaţie, s’a sinucisă.
La 24 s’a îmormântată, şi nimeni nu era dupe sicriulă lui.
TEATRUL CEL MARE
Compania Dramatică representată de M. Pascaly
Joi la 4 Ianuarie 1873
VA JUCA PENRU BENEFICIU PIESA
DOMNIA
SLUGILORU
Comedie Vodevile în 3 acte. — Muşina de Domnultl A. Flechtenmacher. Inceputuliî la 8 ore sera
BIBLIOGRAFIE
A eşitO de sub tipării.
DOOLOGIA
JDe p, y^NANESCU
Partea I Anatomia şi Risiologia cu 63 gravur litografiate.
Uvragifi pentru clasele superiâre din Lycee Seminare şi pentru toţi câţi dorescu a se iniţia în frumâsule sciinţe ale Naturel.
Se găsesce la autoru, Strada Luterană No. 7, şi la librari, cu preciulă de 4 lei şi 50 bani.
Cei ce Iau ună numeră mal mare, aă ş’ună sc $emântu favorabilă.
f
-1
i
iii
TELEGRAFUL
SOCIETE FRANCO AUTRICHIENNE
pour Ies arts industriels
VIENNE 1. Piankergasse 5, au premier. VIENNE
Etoffes pour meubles, Soieries, Tapis ct Aubusson et de Smyrne,
Vetoutes et Moquettes.
Rideaux tulles brodes* Cretcmnes, Velours, Reps de laine.
Sp^cialitd de broderies et applications artistiques, Tapisseries des Gobelins. Cuirs de Cordoue, papiers imitation cuir. papiers peints.
CERAMIQUES POUR PANNEAX ET LAMBRIS,
Faiences pour salles de bains et carrelage.
Entree iibre des magasins.
CALEA FERATĂ A STATULUI Bl'CURESCI-GIURGiU
MERSUL TmrURILORU
9’jlfly :'îî,
DE
CALLETORI
Cu începere de Marţi 12 Decembre 1872 str. v. şi până la.
noul disposiţiî.
DE LA BUCURESC1 LA GIURGIU
DE LA GIURGIU RA BUCURESCI
Specialităţi în Stofe de Mobile, Covâre, Perdele, Broda/rii şi Faiance. Soliditate Comercială cea mai severă, îu unire cu unu gustă artificialii.
I.	Plankengasse 5, catulu I.
Se trimetO Monstre franco în provincii.
NUMIREA STA	tr. Nr. 1 de	[tr. Nr. 3 de	NUMIREA STA-	tr. Nr. 2 de	tr. Nr. 4 de
ŢIILORU	viagiorî	viagiorî	ŢIILORU	viagiorî	viagiorî
	Ore min.	Ore min.		|Ore min.	Ore min.
Bucurescî	9 or. di.	?3 or. să.	Giurgiu	Ş9 or. di.	3 or. s£.
Jilava	9 J4	b zi	Frăţesc!	j|9 °4	3 °4
Vidra	9 29 fâ	S3 29 (J	Băneaşa		3 2 7
Comana	9 4 7 ) ^ 9 5T p	Ia 47 fa 57 1^	Comana		î U p
Băneasa	10 9	i 25 u	Vidra	ît° 3	4 3° li
Frăţesc!	IO 48	4 48	Gilava	[i° 45	4 45
Giurgiu	11 00	| °°	Bucurescî	;i° 57	4 57
mmm. Sub semnatulii recomandă cu 6-
ndre onor. Public, precum şi comercianţilor că am stabilită o fabrică de diferite mezeluri din cele mai gustdse şi bine preparate, p-ecum galantine de diferite paseri, şuncă cu âse şi fără ose, limbi, costiţe afumate, tobe etc.
Tţtte cu preţurile fârte moderate în detaila şi en ' gros, servicifi prompt. Amatorii se potă adresa calea Mogogâi, vis-a-vis de Episcooie, în Grădina [jD-lui FRANZ IAKOBOWITZ.
Se dă în tăere,
cu
de
licitaţiune bună voiă
pădurea dupe moşia Baltiţa, partea mino-riloiu mei copii, câta şi părţile de moştenire a tutuloră celoră l’alţi condevăl. maşi.
Licitaţiunea va avea locti la 28 ale curentei, între orele 2 şi 4, în strada Verde No. 12.
ELENA NIC0LE8CU.
?!
Ânunciu Impcrtantu. Cofetăria din calea Mo-
şiloră în rândU cu antrdoa grădinei lui Sf. Gheorge No. 39, care este acum închisă, se vinde atâta marfa câta şi edecurile. EarU prăvălia se închiriată de « | acuma.	j-
| Doritorii se bine voăscă a se adresa la Cancela- » b ria Hotelului ManucQ spre înţelegere.
SIROP ANTIPHLOGISTICU DE BRIANT AFECŢIUNI DE„PEPTU, GUTURAIURI, &.
Acestu sirop d’unugustu din cele maiplăcute, are uâ eficacitate sicură, constatată prin tr’unu raportă oficiale, contra guturaiului,catarulă.Grippă,tuse măgarescăşi contra tutoru înfiamaţiuniloru şi sufejinte lorii de peptu. Printre celebrităţile medicale cari l’au patronată m timpu de 40 de ani, vomă cita po marele Laknnec, Guersant, de la spitalulu copiiloru; Vauquelin, director alu scdleî de Pharmaciă s’alţî medici de spitalurî, profesori ai facultăţii şi membrii Academiei de Medicină diă Paris.
Phai-macopea, rue de Rivoli, 150, â Paris^ Depositu in Pharmacopeele de căpetenia
a'vafiTjssâs elegant mo-roaifi, bilatăAn faclă cu intrarea deosebită, este de închiriata de acuma cu preţa forte moderaţii. Doritorii se vorO adresa la Typografia D lui Alecsandru Andrici, intrarea Ro-seti No. 7. (Hotelfl Steriadi), acela ce ec-secută objecte de tipografia în tdtă forma şi în ori limbă, prompta şi cu preţa forte moderaţii.
cu tote accesoriele pen-‘7 îru fabricarea Ciocolatei, este de venala re. Ori cine doresce a o cumpăra se se adresese la administraţia acestui (JiarQ.
Proprietarulfi se însercinesâ a învăţa pe g
cumpătorQ şi fabricarea Ciocolatei.
Strada Polonă No. 58,	I). PROCOVIANU. g
Pentru abonamente, reclame şi anunciurî a se adressa fa Typographia naţională, strada Academiei No. 24.
Abojumentui. penteu România.
In oraşii:	'Ir, districte:
Pentru unu anu . . 24 Pentru uă '/, anu .. 12 Pentru trei luni . 7
80 lei n. 15	-
8 -
Anttnciuri :
Linia mică pe pagina a IV. . 15 bani. Reclame pe pagina a III. . . 1 lefi n. Pe pag. II 2 lei, pe pag. I, 3 lei n..
Epistolele nefrancate se refusă şi ar-ticolii nepublicaţî se ardu.
Pentru rubric a .inserţinni şi reclame» Redacţiuaea uu este responsabila.
Orî-ce Abonamente neînsoţite de va-lorea se refusă.
Abonamentele se făcu numai de la 1 şi 15 a le fio-cărui luni.
Pentru Frakcia: se priimoscu annn-ciurî şi reclame la D-nii ORAIN &MI-COUD, rue drouot 9. Paris.
Pentru Austria şi Germania: la li PHIL1PP LOB Wien Wollzeile No. 2
RACOHOUT
ALU ARABLORU
A LUI DELANGRENIER
din Paris
Vindecă durerile de stomahii şi de intestine, restabilesce convalescenţa, intă-resce copii şi persânele delicate seu a-nemice, şi prin proprietăţile sele aua-leptice este unu preservativ iu contra febreloru, galbene typoide şi cbolereî.
Depositu in Bucurescî: Fr. Eitel ş J. Risdorfer.
Singura injecţiune esclusiv vegetală coprinţlend principele cele -	— energice a le
copaivei
| gemi copri-	.ce1®
nd sub formau, ^	^ energice co^n-
neîelegantecofe.	e\ ** 8 le cu-
turî, prin co-	, Pebuîn'-
Şi maticouluî.
V^V ' La pharmacia anglo-francesă
'	Rue du Havre Paris.	’*—■«scSia
ASTHMÂ catariula, năduful şi respirătOrie suntfl vindecate prin TUBURILF LE-VASEUR, 3 f.
| NEVRALGII vindecate la
i momenta chiaru cu haDUrile j ANTINEVRALGICE, ‘a le § D-rului CRONIER.
.
Preţulu 3 fr. cutie LEVASSEUti farniacistC-chimistu de clasa i-iu 19. strada Monetei Paris
COHSEELS AUX MMSS
PRCDUiTS SPEClAUX RECOMMaNDES
INVESIEL'H DU
SIVO.iaOYAL DE iHRIDACslDE
VIOLET f
INVKNTHl’R DU
jSAVONROY J LQgTHRIOACE
PARFUMELE BREVETE, PARIS
CREME m BEA O TE
a ba se de r,i ycfeai!iE et de iusMCTii—Fj'iwheur, V ■loule, Edatdu teinl .g3
&Î
Ajia si jiraîii Deiilrice
PERFECŢIONATE DE DOCTORELE
EXTRAiTS TRIFLES D’ODEUHS
PA R K 1>MS POL a 1.E 'MOi:CHOTR . Ko$e-B(anch*i Ess-Bouqnet.
de- Vtoti--t.tes, vie.
GLYCâKOLf.a»>ROSESdePROVIHSg LOTIOM HVGTENIQfj’E,
’ TON QUE F.T RAFRAICHISSANTI-| paur ies soins
«I.V.B 0 N N
Fotn coupe, Joclcy-Chb, hr,se*-	Us soinsht:,n?s dela loilet/i

GLYCERIHFS PARFUMEES EXTRAITS D’EAUX DETOILETTEg
Indispevsahhspt cav server ia sânte,	p.our adoucir et rafratchir Li
la beauteJaviurbiJcsse de la pee*u I	in peau.
PASTLlLES AM8R0S1AQUES AU MASTIC DE CHiO
Uyyientj Fraichm.r, Suavi te de VhaUine.
Depot dans toutes Ies vilies du monde.
Pour eviter la contrefrrqon, exiger la niarque de fahnquc :
LA REINE DES ABEILLES
Furnisoru brevetată alu M. S. Imperătesa Acesta produse se vândă 40 la sută mai josă 1 de cătu produrele analoge; din puntulă de vedere alfi parfumului s'alu proprietăţiloru loră, ele lutrecu specialităţile cele mal renumite.
La cei de căpetenia Fannacopei, Coafori şi Parfumară.
cu amBnuntulu şi cu rădicata 44, Rue des Petites-Ecuries, PARIS
VESSGATQARE d’ALBESPEYRES
Admis m spitalele şi a mbulauţele armatei francese (avis favorabil alu Consiliului Sanitară din Fraucia) şi în alle armateluru Turciei şi a Sţatelorii-Unite — Acţiune sigură şi regulată. Fie-care visicatore trebue să porte semnătura d’Albespeyres pe partea cea verde.
CAPSULES de RAQUIM
Acadnmia de medicina de Paris, care le-a declarată supe-riore tutoru celoru l’alte preparaţinni cu Copaku dnpe ce le-a esperimentatu asupra 100 de bolnavi s’a dobândit 100 de vindecări. Srpienta adunare a recunoscută aseminea că Capsulele Raquin snntg ingerate cu înlesnire, nu causeţlă în stomachu, nici o simţire neplăcută, şi nu provocă nici uă vărsătură. — Paris, Faubourg St, Denis, 78 şi ^ jgpă farmaciile.	-stjbă

f-tira.nf.fi responsabila, DA VID DINU.
Tipografia tNaţionalâ, Strada Academii No.
VINERI, 5 IANUARIE 1873.
UN NUMERU IO BANI
ANUL III — No. 264
APPARE IÎST TOATE SERILE DE LUCRU
PENTRU ABONAMENTE, RECLAME ŞlANUNClURI rt SE VEDEA PAGINEAIV.
BUCURESCI, 4 IANUARIE
«La Gomuna Bucure scî se risipe seu, se fură banii contribuabililor^ » a strigată Domnule Ioanide băcanul» în plină şedinţă a Camerei în <jiua de 20 Decembre !
« Foiii constata aceste hoţii,» a repetatu Domnulu Ioanide.
In facia acestei afirmaţiunl, Domnule Prim Ministru a recunoscute singurii că D. 16-nide are dreptate, căci a declarată că so-cotelele Primăriei, de şi aă fostă cerute de mai multe ori, nu sunto presentate de patru ani, şi a promise se cercetese afacerea. AmO aflată chiarO că s’a numită o comisiune care se cercetese denunţările, împreună cu D. Procurore generală.
De atunci aă trecută peste doue-sSp-tămânî, şi în locă se vedemO vr'ună re-sultat ală promisiunilorO ministeriale, vr’ună resultatO ală comisiuniî, din contra vedemO pe D. Primară dimisionândă, negreşita aşa de plăcere seă pentru regele Prusiei — ca nu contrariem pe Presa — şi numindu-se locă Primară D. Vlădoianu.
T6tă lumea strigă în contra actualei Pri-ăril, t6tă lumea denunţă pe t6tă (Jiua pul abusurl ale sâle, noul risipi aî ba-îloră publici, şi guvernulă, D. Primă Ministru, ş’a uitat» de promisiunea din Cameră d’acum doue septămânl şi se ocupă numai de baluri de la paiaţă şi de representa-ţiunî tetrale, şi acelea streine.
Banii depositeloră de 400,000 mii franci s’aă cheltuită, banii împrumutului de 10 milione s’aă întrebuinţată în diferite chel-tuclî pentru care nu eraă destinaţi, im-posite s’aă pusă destule, tacsele s’aă în-douită, noul împosite se prepară a se pune, şi cu tdte acestea nu avemă nimic» făcută, nimică terminata. Tote podurile suntă stricate, chiar acelea făcute de cu-rîndă : curăţenia a sburato din BucurescI; niminl nu se ocupă se ve<Jă cum se vendă, dacă suntă bune de a se vinde cele necesarii ale vieţii şi dacă suntă conforme cu regulamentul» municipală.
Singura familia care profită dupe urma actualiloră membrii aî Primăriei, chiar în detrimentulă contribuabililoră, este familia Boerescu. Orî unde şede unulu din aceştia, Primăria trebue se facă vr o îmbunătăţire. La Iconă şede familia Şoimescu, rudă a D-luI Boerescu, şi orî cine se va duce acolo va vedea ce s’a făcută din laculă şi noroiele vecînice din acea parte, pe când» alte asemenea lacuri şi locuri
infecte, mal în miejiloculă Capitalei, cum suntă cele din dosulă Sărindarului şi din dosulă Cismegiuluî, stan ne atinse, fără se se gândescă chiară la ele Domnii municipali.
Dar, acestă înfrumuseţare nu e păgu-bitore contribuabililoră. O relevămă numai ca se probăm» că numai acestei familii se face concesiuni în Capitală. Este însâ alta care în curând» pote se pue pe comună în stare ca se pletescă mal multe mii de galbeni.
Este acesta :
Domnii comunali, ca se facă plăcere, astă dată nu familiei Domnului Boerescu, cl însuşi Domniei sele, aă pusă se dărîme ună zidă şi ună grajdă ală D-ltu Gradiş-tenu, care şede facia în faciă cu D-sa. Salahorii Primării aă venită, aă dată zidulă ia pămentă şi aă făcută plăcerea Domnului Boerescu. Domnulă Gradiştenu însS, care nu este nici rudă cu D. Boerescu ca se-î facă tote gusturile, nici nu are temă de Dumnelul, cu totă amiciă palatului, a reclamată la tribunală, cerândă o despăgubire de 50, mii franci. Tribunalulă l-a dată dreptate: însă ca despăgubire l-a acordaată numai 14 mii franci. Acum a-facerea va veni la Curte. Dacă însă Curtea va atmite cererea Domnnlul Grădiş-tenu, cine va plăti cele 50 mii franci de nu contribuabilii ?
Cum se vede, dar, actualii membrii nu aă altă scop», stândă pe fotelurile loru, de câtă se ruinese Comuna, se sărăcias-că pe cefaţieni, numai ca se-şî facă plăcerea loră şi a amicilor» loră.
Şi Domnii membrii statT pe locă şi Corn isiu.nea, care se (Jice că s’a numit, se plimbă, şi interesele cetăţieniloră suferă ! Până cândă ore, Domnule Primă ministru !
Desteptăte şi aduţl aminte de promisiunea ce aî dată Camerei, şi de împărtăşirea cuvinteloră Domnului Ioanide, dacă nu voescl se te cre<jă lumea complice ală celoră de la Primăriă!
Serile din afară suntă forte puţine şi fâră vr ună interesă mare pentru noi. Jur nalele cele mal multe se ocupă de mor-tea imperatorelul Napoleon, unele laudân-dulă, altele criticândulă. Noi, ca români, nu putem» se facemă asupra acestei ces tiunî de câtă ce amă făcută în numerile precedinte, fâră a ne ocupa nici de unele nici de altele.
De o cam dată găsindă o mică dare de semă despre Bazaine, şi espunerea de mo-
tive a proectuluî de lege pentru desfiinţarea sclavagiuluî la Porto-Rico, depusă de ministeriulă spaniolă în Cameră, le dămă aci pe amândoue :
Generalulă însărcinată cu instrucţiunea procesului Bazaine a făcută cunoscuta martorilor», desemnaţi pentru a fi ascultaţi în desbaterile publice, că eî vor trebui s€ se găsescă în Paris la 31 Martie şi se se pue imediată la disposiţiunea lui. Audienţele voră începe pe la începutulă lui Aprilie. Se asigură că numârulă totală ală marturiloră trece peste două sute, dintre care cinci-deci şi trei nu voră fi ascultaţi de câtă la instrucţiune. Martorii militari suntă numeroşi şi opinia loră este de o importanţă de întfiiulă ordină.
Printre mărturii civili se găsescă acel din Metz cari aă făcută depunerile loră la anchetă şi mai multe alte persone din acelă oraşă, a căror» mărturiă a dată locă la confruntări care voră trebui s€ se reîno-iască la audienţă.
Afară de piesele de procedură, instrucţiunea a adunată t6te ordinele de (Ji şi tote documentele oficiale publicate de şefii armatei germane, şi care ară putea lumina pe consilia asupra faptelor» causeî, şi mal alesă asupra posiţiuneî corpurilor» inamice la diferite date. Aceste documente suntă în limba germană, cu traducţiunea făcută de traducători juraţi.
Espunerea de motive
a
Proiectului de lege
Pentru aboliţiunea sclaviei in Porto-Rico.
«Către Cor.tesî!
«In numele lui D-<,leă şi inspirată de ună simţimentă de respectă pentru raţiune, morală, justiţia, convenienţă publică şi demnitate naţională, guvernământul», îndeplinind» cea mai sacră din promisiunele sele şi cea mal umanitară datoriele sele,, supunea probărel Cortesilor» proiectul» de lege pentru aboliţiunea imediată a sclaviei în provincia Porto-Rico. fAplaiisă prelungite).	"V
«Dorinţele sele arejetore ară fi realisate, decă ară putea învoi acestă bine-facere şi insu eî Cuba, aducând» totă de odată mo-dificaţiunile cerute de modulă organisa-ţiuneî muncel, distinctă în amendoe insulele, diferitul» destină ală populaţiunel, e-norma inegalitate a numărului sclavilor» şi- condiţiunile diverse ale situaţiunel loru sociale respective , din nenorocire, reaii-sarea acestor» dorinţe trebue amânată în urma resbeliuneî a câtoră-va smintiţi cari persistă de a nu depune armele.
«Aboluţiunea graduală, care ’ntr’o <ji va
J*-

www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL
fi forma necesariă de adoptaţii pentru e-mancipaţiune la Cuba, nu oferă nici unii avantagia la Porto-Rico. în acestă insulă poporaţiunea, de origină africană, este puţind numerosă, relativă cu locuitorii de o-rigină europeană. Mai toţi negrii suntd născuţi în insulă; din 31,000 sclavi, mai puţind de 8,000 suntd întrebuinţaţi la munca câmpului; cei alţi trăescd în o servitute domestică, totd atâtd de sterilă din punc-tulă de vedere ald crescereî bogăţiei pro-prietarilord câtd şi defavorabile educaţiu-nei sclavilord, sed se dedaţi la lucrări me-chanice. Nu va fi deci nici unu periculd în t;lioa cândd ei voru trece de la trista condiţiune actuală la nobila condiţiune de omeni liberi.
«Resară deci mai curândd acea cjfl fericită şi îndeplinescă în fine Spania datoria sea de onore faciă cu civilisaţiunea modernă! Und hasard carele pare providenţială face se cuincideze presentarea acestui projectd de lege cu chiard ţliua consacrată de creştinătate a comemora nascerea a-celuia carele trebuia se schimbe facialu-mei, sfărămândd lanţurile a ori-ce servitute şi proclamândd egalitatea tutulord ome-nilord înaintea lui D-cjled.
«Se contribuimd la opera sea, realisândd und nod progresă pentru binele omenireî şi în profituld patriei. Sclavia este o mons-tiuositate nu mai pucind funestă pentru celd care o impune câtd şi pentru celd ce o sufere. Tote maHle interese umane şi patriotice reclamă imperiosd aboliţiunea ei; acesta va fi totd de odată und bine pentru sclaviă şî o onore pentru celd ce o va proclama.
«Religiunea o cere, pentru că între fii unui părmte comunii nu trebue se fia nici apăsaţi nici apăsători; morala o reclamă dră-şi, pentru că acolo unde nu este liberă arbitru, nu este nici und actd meri-torid, şi sufletuld sclavului este forţamente închisă la ori-ce ideiă de datorie şi la ori-care simţimântu de virtute. Dreptuld pretinde aboliţiunea sclaviei, pentru că nu este altă injuriă comparabilă mutilaţiuneî fiinţei omenesc! în celu mai nobilă şi mai esenţială din atributele sele; utilita-
FOILETON
(Românii politica)
Creşti că nu este trebuinţa	spunemfică
suntemfi republicani—si rya de aţii, nu de erî, nu de alaltă-erî, ci de^tandtl amu începută se cuge-tămă, se citinjţj şi se ne facemtt o ideiă despre formele de gu’fernământtt.—De atunci ne-air, convinsă că singura formă de guvernământ!!, care pdte se a fericirea unui poporă, este cea republicană-întrunii guverna monar.şicfi, subtfi guvernarea unei dinastii, ori câtd ni se spune că Domnule este o ficţiune, totuşi în fonda elfi este totă şi naţiunea nimicfi; elfi îşi ia miniştrii carii voesce, disolvă ca-reinerile cândfi vrea, influinţesă prin puterea ce are, i se dă totd concursulfi cândfi este bună în bine, cândfi este refi în refi, de toţi aceia cari nu potir se trăfiscă de câtfi din 6se!e de la mesele domnescl. Apoi cheltuelilc cele mari ce se faefi cu curtea privesefi pe naţiune; lâfa este de roiliOnc ; apana-giele şi dotele crcscfi pe fil-care <Ji bugetulfi bietei ţeri, astfi-felfi că ajunge cu timpulfi cum ajunsese în Francia subt Domnia imperatorului că tOtă familia imperiale, tote rudele cele mai depărtate,
tea o cere, pentru că munca sclavului este mai pucin inteligentă, maî pucind activă şi maî pucin producătore; patriotismuld o esige, findd că apatia şi slăbiciunea suntd pedepsa ordinariă a poporelord cari, adormindă în moliciune, abandonă în mâini sclave multiplele aplicaţiuni a le mun-cei, eternela lege a natureî nostre şi e-terneluld companion ald demnităţeî nostre. Politica o reclamă, căci deprinderile domestice ad o aşa de intimă conesiune cu obiceiurile publice, că acolo unde gemO sclavi, cu greu potu fi cetăţeni apţi la e-serciţiuld libertăţeî; prudenţa o impune, pentru că prelungirea neconsiderată a ori ce abusu, face mai greii remediuld şi mai violentă corecţiunea. In fine, necesităţile guvernământului ne facti obligaţiune, fiindu că în naţiunele libere nu este resistenţă care se potă covârşi contra forţei opiniu~ neî, şi în Spania, opiniunea din fericire s’ad pronunciatd cu energie contra acestei barbare monstruosităţi, ale căria presinte beneficiurî se resumă de a traduce în aurd sudorea, lacrimele, sângele şi sufletuld unei rase înfortunate, condamnată până în pre-sentu la bicid şi lanţuri.
«Pentru tote aceste înalte consideraţiuni, sub-semnatuld ministru, de acordd cii colegii sei şi formalu autorisatd de Majes-tatea Sea, are onore (care o consideră ca cea maî mare din viaţa sea) de a supune deliberaţiunei Cortesiloru presentuld proiectă de lege».
(Urmeză cuprinderea proiectului de lege în 5 articole.)
Madrid 23 Decembre 1872.
Sub scris: Ministru Colonieloru,
«Thomas Maria Mosquera.»
DEPEŞE TELEGRAFICE
(Serviciulu privatu alu Românului)
Paris, 14 Ianuariu. — Mareşialeie Mac-Mahon nu va merge la Chislehurst.
Londra, 14 Ianuariu. — Ducele de Gramont a-nunţă că 'n curândfi va combate epistola ce l-a a-dreşatu corniţele de Beust.
Principele Napoleone se va reintOrce la Londra şi se crede că nu se unesce cu intenţiunile împe-
toţi amicii şi partisaniî sei se trăiască numai din spinarea poporului.
Cu republica este cu totulfi altfi-felfi. Unu preşedinte ^-'respun^etorfi de totfi ce face, şi caută -5^ %câ bine spre a fi iubita şi realesu. Dacă face bine, naţiunea ii e recunoscetOre lui; dacă face refi, îl fi traduce înaintea justiţiei poporului spre a-şl da contă de totfi ce a făcuttt. Apoi iconomiele statului suntfi mari. Preşedintele republicel elveţi-ane are numai ţlece mii de franci pe anfi şi miniştrii numai optfi. Nu e curte, nu suntfi apanagie şi dote, nu suntfi rude şi amici recompensaţi. Fiă care este olătitfi pentru serviciele sfile de naţiune.
— Dacă este astfi-felfi,—ne va ţlice acel carii critică totfi,—pentru ce faci acumfi biografia unul principe, căci titlu romanţului Du mitate ne-o spune aefista ?
Mal îiiteiu principele meii, pe timpnlfi cândfi îî facemtt noi biografia, nu era unu principe din acei condamnaţi de Dumneţlefi prin gura Proorocului Samoilfi. Elfi era unu principe cu numele numai, ertt nici de cumfi cu fapta, adică era principe fără principattt.
Ş’apoî chiarfi dacă arfi fi foştii altfi-felfi, nu ne este permisă a avea şi noi o slăbiciune, o sinipa-tiă personală ? S’a veţlutfi aţâţi braeni cari att idei politice cu totulfi opusejd'ale amiciloru lorii, fără
rătesel Eugenia.
Dupe îndemnuld lordului Granvile, principele de Walss nu va asiste la înmormântarea împeratortr lui Napoleone.
Berlin, 14 Ianuariu. — Corniţele de Konigsmark s’a numitfi ministru alfi agricultureî.
ERASI BANDELE
încă o victimă a bandeloru guvernului; şi ţli-cemfi guvernului, pentru că victima a fostu bătută chiarfi în facia agenţilorfi poliţieneşti, precumu mărturisesce bătutulu şi martorii sei, care afi reclamata parchetului, constituindu-se în parte civilă! Etă cum a unnatfi lucrulu :
D. Ioniţă Alecsandrescu, fabricanţii de cuţite de la Oborfi, mergândfi, în ţliuade 28 Decembre, împreună cu familia şi cu copil, se visitese pe D. Calcifi cuţitaru din strada Şerbanfi Vodă, s’a ve-ţiutfi înconjiuratfl, trântita la pămentfl, bătutfi şi călcaţii în picidre, de câtre DD. Hristache Ovanesfi băcanu din strada PoteraşiI No. 2, Nicolae Ovanesfi, strada Senatului No. 15, de profesiune bi-nagifi, Ivancifl Guciumanfi, staroste de dulgheri, strada Şerbanfi Vodă No. 199, Tudorache Rădu-lescu, st.ada Şerban Vodă, 155.
Martorii carii afi fostfi faciă la comiterea aces tui faptfi barbarii suntfi :
Nicolae Cojocaru, Şerbanfi Vodă No, 14.5, Mi-halache telegrafistulii, Discordia, Nae Bărbierul!!, Şerban-Vodă 158, Niţă Cararu ri2,şi sergenţii de <Ji Niţa Cotoiu No. ro3 şi celfi d’aldoilea 109.
In timpulfi bătăiel victimei ia peritfi şi punga care conţinea ţlece lire şi unii napoleonii.
Aşteptamu dar resultatuîu justiţiei, daca administraţia nu este Î11 stare a apăra onOrea, averea şi viaţă cetăţenilorfi.
Rtă şi actulfi medicale care constată fapt ulii: Acta medic alu.
D-nu Ioniţă Alexandrescu chemându-me, ’roî spune că afi fostfi bătutfi pe drumfi de mal mulţi inşi, amil constatata următorele: în partea drepta a feţi-0 sofusinne, începândfi de la palpebra inferiori lungă de vr’o 3 ţolurl şi în lărgime de ţoltt; în partea stîngă a feţii o suflusiune tare la palpebra. inferiori; la mâna stîngă o inflamaţiune a. tenorului şi a policeluî fâră a' putea se’lu mişce pe celfi din urmă, asemenea şi o sufusiune şi un-
ea aefista se-I facă se-şl pfir^ă ideile lorfi sdtt ele se fiă struncinate.
Ca se dămfi o ideiă mal bună lectorilor!! noştri I de aceia ce a fostfi eroulii nostru care—cum se va vedea,—actualminte se află în China sfitt în Japonia,nu scimfi bine; ca se aretămu origina sea şi importanţa sea politică, vomă cita aci câte-va pasa-gie dintr’o escursiune a Domnului Alecsandru Du-mas pe malulfi RhinuJuî.
fîtă ce $ice D. Dumas în opera sea Escursiunî pe malulu Rhinuluî, volumulfi III, paginele 29-30-31: «împrejmuirile Fracfortulul suntfi curiOse. între ele este mal cu sfirnă miculu Principatfi de Hom-burg care merită a fi veijutfi^ nu pentru elfi, ci pen tru marea coloniă francesă ce îltt locueşte.
«închipuiţi-ve unii satfi întregii protestanta, e-silatti din Francia pe la 1686, în urma revocării edictului din Nantes, şi care a Iuatu]-J n.ţ2.ra.natală obiceiurile, limba şi mal costumK« secolului în care trăiau; pentru care pământultt s’a înver-titfi în zadarfi din acelfi timpii; care nu sciă nimicii de câtfi dupe tradiţiunl ; care crede că în Francia totfi se mal persecută protestanţii şi care îşi vorbesce de Cavalier şi de D. de Barili, par-că arfi fi muritfi erî; şi tOte acestea, într’unfi limba-gifi care nu maî este alfi nostru, cu învertiturl de frase ce nu se mal găsesefi de câtfi in Moliei
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL
flâtură ca de 2 ţolurl în lungime şî în lărgime la •testicululu stîngfi, care esteiOrte simţibilă ; 6ră pa-ţientulă însuşi se afla într'o agitaţiune feorilă destula de violentă şi acusa dureri tn tOte articulaţiile şi Osele. TOte cele enumerate mai susfl pota fi consecinţa unei bătăi destula de violente. Ru-gându-me, ’î-am data acOsta spre a I servi la necesitate.
Bucurescî, 28 Decembre 1872.
Doctorii Blumenfeld.
{Reforma).
O.FII -OMELĂ MORÎA DE DORULU SOŢULUI Ei
Tntr’o sdră dulce, lină,
.Pre suba bolta cea senină,
Intr’unfi verde crângfi pletosa,
Ge din sânulO sea frun^osa,
Mângâiata d’una vântfi uşorfi Scotea framătO plănggtorfij -Intre frunte s’auţlea Frlomela ce plângea P’ala el dulce soţiora Ce-a lăsat-o ’n plensfi şi doru,
Şi la ceruri a sburata ■Cu una durerosa oftata.
Pe a cerului cărare Facla nopţii lucitâre Şi lucOfSrfi, stele ’n chora Le ducea tn aia sea sborfi Unu ângera strglucitoru,
Ce mal tare lumina,
Cu câta mal susa le suia;
Şi o plOiă de lumină A nopţel frunte senină,
Inunda, şi-apoi uşora Murea’n codru rîţletorfi,
Unde, a nopţel tăcere
D’a filomelel durere
.
Deşteptată suspina Şi ca gândula se ducea Peste câmpuri, a găsi,
Ca se pâtă adormi,
O silvă ddsă, umbrOsa,
Ca o nOpte ’ntuneeOsă 1 Filomela întristată Pe suba frunză tupilată Cu mai multă duioşiă;
(
Cătânda susa câtre tăriă,
Cânta cu atâta jale,
In câta lună, stele’n cale Se opria de asculta Şi de milă se’ntrista,
Coperindu-şl faţia lora C'unfi întinsa şi negru nora!
Ciripire plângetore Filomela de ’ntristare,
Scote atunci mal cu foca,
Şi cade mOrtă pre loca.
Ea muri plângândfi cu dora Pre iubitu’I sociora Intr’untt codru înverzită Cânda câmpuia era ’nilorita !
Cânda grădinile lui Maia Făcuse pâm&ntula raia Ea muri în veduviă,
Cântânda cânta de duioşiă,
Cu sufletuia plina de dora După-alfi el draga suciorfi.
Ale nOstre soţiOre Filomele plângetore De ce nu suntfi pre pământii Cânda noi dormima în mormântfi,
Şi pline de duioşiă,
Ele triste ’n văduviă Se plângă unfi omu cu dora,
Măcara p’ala lora socioru?
m. C,
sata acuma in privinţa acestei table: că şi elu a espusfi una afară care represintă una bărbata in apă aprOpe de a se îneca şi cum unfl alta bărbata, fOrte omenosa, se încerca de a scăpa pe nenorocită, apucăndula de perfl ; ddră acela bărbata din apă pOrtă o perucă, cu care salvatoruia remăne în mănă, ară nenorocitula se cufundă. De aesuntd se citesce apoi: «Ar fi scăpata de acdstă nenorocire, d6că n’ar fi purtata o perucă». — Publiculă presenta, ce era numeroşii, erupse într’una risetfi tare, ce dură multa timpa, d6ră judecătorula de pace nu găsi nici o ofensă pentru perucherd şi a-chită pe acusatd.
* *
«9	*
Etatea câtoru-va bărbaţi celebrii. Suveranulfi-Pontifa are 79 ani, şi ministruia seu cardinalele Adtoneli, 65.
Imperatulu Napoleone avea 63 ani ; principele imperiale, 16 ; d. Thiers, 74 ; imperatorele Germaniei aceaşl etate cu d. Thiers ; corniţele de Moltke, 70; von Roon, 68 ; Bismark, 67.
Lord Rusei are aprOpe 80 ani, Disraeli, 66, şi Gladstone, 63; d. de ROmusat, 74; Saint-Marc Girardin, 66; Dufaure. 73, Cremieux, 75 şi Jules Favre, 62.
Ducele de Nemours are ani; principele de Joinvile, 53 ; ducele d’Aumale, 49, şi corniţele de Chambord, 51.
Gambeta are 38 anî ; corniţele de Parts, 34 ; Jules Simon, 54; lorii Granvile, 56 şi Louis Blanc, 58.
(La Turquie)
DIVERSE
—• Unii procesă originală Idilele trecute apărură dinaintea unul judecătord de pace din Paris una peruchierfl şi una coafeurfi. Perucherula acusa pe vecinuld sgfi coafeurd că’I alungă muşterii şi că rîde de tabla ce o are espusă afară la uşa ma-gasinuluî. Peruchierula adecă îşi lăsase de mal multa timpa sS’şî văpsească o tablă frumOsă pe care se vede Abesalon, cum rămase spănŞuratfl cu perulfi de craca unul arbora. Sub acesta cadru se citeşte urmâtOrele cuvinte: «Aci se vede Abesalon, spânzurata de perulfi şefi. Elfi ard fi evitata acăstă nenorocire, dacă ar fi purtatu o perucă».
Perucherula se tănguea că junele coaferfi l’a bla-
BIBLIOGRAFIE
A eşitti de sub tipard.
DOOLOGIA
JUe P. yAlNANESCU
Partea I Anatomia şi I'isiologia cu 63 gravuri litografiate,
Uvragifi pentru clasele superiâre din Lycee Şi Seminare şi pentru toţi câţi dorescfi a se iniţia în frumosule sciirţe ale Naturel.
Se găsesce la autorfi, Strada Luterană No. 7, şi la librari, cu preciulfi de 4 lei şi 50 bani.
Cel ce Iad unfi numertt mal mare, afi ş'unfi sc-Şemânta favorabilă.
ast-felfi în câta creţii că citescl o scrisOre a DOm-neî de Sevigni săfi d’ale lui Busy-Rabutin.
«Ajungândfi în capitală, de care colonia fran-cesă este departe o leghe, veŞuI douî soldaţi plim-bânduse de braţd. Cum nu cunoscămfi uniforma, întrebaid pe otelierfi din ce corpfi facfi parte.
-—Este infanteria nOstră, îmi respunde elfi.
•—A!.. Este infanteria dumnăvOstăl
-—Da, Domnule ! ErI aşi fi putută se-ţî aretfi şi cavaleria; dar din nenorocire ea a murită aŞI nOpte.
—Ce fela? Cavaleria DumnăvOstră a murită aşii nopte ?
—Val! Domnule ! Era unii husaru, şi a murită şi acela! Ştatulu nostru datoreşte confederaţiunil germane trei Omeiil: douî fantasinl şi unfi cavalerfi Cel doi fantasinl suntfi aceştia pe care-I veşluşl. Câtfi pentru cavalerfi, dupe cum avui onOre a ve spune, a murită. Acuma guvernulfi Principelui
nostru se ocupă cu complectarea cadrelorfi.......
Principele nostru este suverana absoluta. Are drep-tulfi de viaţă şi de mOrte în statele săle, cu tOte că, ca alfi douilea comandante alfi cetăţii de Luc-semburg, primuld comante îltt timîte la aresta cându lipseşte de la serviciulu şefi.
—AtUucI,—Z*se* atelierului—Pprincipele Dum-mOvOstră este unuia din cel mal mici suverani a-I Germaniei, pentru că nu are de câtu trei soldaţi ?
O! Domnule—răspunse otelierulfi—suntii alţii multă mai micii Cunoscfi unulfi care nu pOte se facă recrutaţie şi se dea de câtfi douî Omeni, altuia unuia, şi altultt o jumetate de orna.
—Jumătate de omfi ? Cum ?
—Se arangiazâ cu altulfi care datordsăunu oină şi jumetate...El bine! Unuia dă omulu şi celfi-1-altfi îlfi îmbracă.
«Cincl-spre-şlece ţlile în urmă, întâlnirâmfi la Baden pe Pprincipele, N U Acesta era cu totulfi altu-ceva! Dupe cumfi era alfi douilea în familie, nu îl remăsese moştenire de câtu unu satu de 12 case. Elfi vSndu una dupe alta tOte casele sfile, şi cu ele pe supuşii sel, afară de unuia singura, pe care îlfi făcuse agiotantfi ala şefi.
«într’o Zi agiotantul, ca se-î facă necasfi, îşi dete demisiunea. astfi-felfi că elfi rămase totu Principe suverană, dar fără nici unfi supusa.
«Sermanuld Pprincipe! îşi smulgea perulfi de
necasfi. Era redusfi se-şî bată câinele, ne mal a-vândfi pe cine bate.
«CreZfi că o dată are se bată atâtfi de mulţii pe bietulfi dobitocfi în câtă are se turbeze şi se-lfi musce.
«Amfi uitată a ve spune că Principele de Hom-burg ni se păru a fi adorata de supuşii sel.
«Mal bine se fiă cine-va iubită de puţini, de câtfi urîtă de mulţi.
Eroulfi meă înse nu este nici din aceste oraşie^ nici din aceşti principi al Domnului Dumas. Este unfi altu-felfi de ţipă, unfi felfi de Oscar alfi XXVIII alfi Domnilorfi Labiche, Decurcelle şi Bărbier. Ca şi acela a studiata în Paris, ca şi acela aspira se-şl vOşU statele sOle microscopice guvernate de dânsul şi prosperând subt înalta sa administraţiune. Dar fatalitatea l’a dusa, dupe cum vomfi vedea, se se pomenescâ în China sfid Japonia.
Credemfi că pentru o întroducere e destula aZl. Cil numerulfi de mâine vomfi intra în materia ce ne-amii propusa a trata.
Până atunci înse, rugămfi pe cititorii noştri! se nu dea vr’o interpretare rea Ziscl01^ nOstre. In romanulfi nostru nu va fi nici alusiunî, nici atacuri contra nimului care locuesce la noi în ţâră. Românii afi bunulfi obiceifi se dea ospitalitate
fără a o scOte cuî-va pe nasfi, de câta atunci cf ‘
jCG
acela e ingrata, şi pe câta scimfi n’avemfi
plângemfi contra nimului că a făcuta acesta
0	a- re-
Scena romanţumi nostr^e ttcu Jp^ânl, nici
ţdra nost:a.	-^._*urâ. Şepte-optd ani!
-cernitate! Care este bona-
-re are timpuld se aştepte şepte-
Se mi-ld arete!
,pele ? Despre acela nu vom Zice , ne voindd a supăra şi maî multd
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL

SOCIElt FRANCO - AUTRICHIENNE
pour Ies arts industriels
VJENNE 1. Plankergaşse 5, au premier. VIENNE
Etoffes pour meubles, Soieries, Tapis dAubusson et de Smjrrne,
Vetoutes et Moquettes.
Rideaux tulles brodes, Cretonnes, Velours, Reps de laine.
Specialite de broderies et applications artistiques, Tapisseries des Gobelins. Cuirs de Cordoue, papiers imiţation cuir. papiers peints.
CERAMIQUES PCUR PANNEAX ET LAMBRIS,
Faiences pour salles de bains et carrelage.
Entree libre des magasins.
Specialităţi în Stofe de Mobile, Covore, Perdele, Brodarii fi Faiance. Soliditate Comercială cea mai severă, in unire cu unii gustii artificialii.
I. Planker-qasse 5, catulu I.
Se trimetu Monsţre franco în provincii.
CALEA FERATĂ A STATULUI BUCURESCI-GIURGIU
MERSUL TRENURILOR!!
DE
CALLETORI
Cu începere de Marţi 12 Decembre 1872 st. v. şi până la
noul disposiţiî.
DE LA BUCURESCI LA GIURGIU DE LA GIURGIU RA BUCURESCf
NUMIREA STA ŢIILORU
Bucuresci
Jilava
Vidra
Comana
Băneasa
Frăţesc!
Giurgiu
tr. Nr. 1 viagiori
r.Nr. 3de viagiori
NUMIREA STA-ŢIILORU
tr. Nr. 2 de viagiori
Giurgiu
Frăţesc!
Băneasa
Comana
Vidra
Gilava
Bucuresci
tr. Nr. 4 de viagiori
Ore min. 3 or. sd 3 °4
45
57
ANUNCIU. Sub semnatulă recomanda cu 6-nbre onor. Public, precum şi comercianţilor câ am stabilita o fabrică de diferite mezeluri din cele mai gustâse şi bine preparate, precum galantine de diferite paseri, şuncă cu âse şi fără 6se, limbi, costiţe afumate, tobe etc.
Tţtte cu preţurile f6rte moderate în detaila şi en' gros, servicia prompt. Amatorii se pota adresa calea Mogogai, vis-a-vis de EpiscoDie, în Grădina' D-lui FRANZ IAKOBOWITZ.
Se dă
m	iaoro cu	licr,taîiu»e
III	IACI Oş de	bună voiă
pădurea	dupe moşia Baltiţa, partea mino-
rilora meî copii, câta şi părţile de moştenire	a	tutulorfl	celova l'alţi	condevăl.
maşi.
Licitaţiunea va avea loca la 28 ale curentei, între orele 2 şi 4, în strada Verde No. 12.
ELENA NICOLESCU.
Anunciu Importantu. Cofetăria din calea Mo-
şilora în rânda cu antrdoa grădinei lui Sf. Gheorge No. 39, care este acum închisă, se vinde atâta marfa câta şi edecurile. Eara prăvălia se închiriată de acuma.
Doritorii sS bine vodscă a se adresă la Cancelaria Hotelului Manuca spre înţelegere.
SIROP ANTIPHLOGISTICU de BRIANT AFECŢIUNI DE„PEPTU, GUTURAIURIt &.
Acestu sirop d’unugustu din cele maî plăcute, are ua eficacitate sicură, ■ constatată prin tr’unu raportfi oficiale, contra guturaiuluî,catarulu,Gnppă,tuse măgarescă şi contra tutoru inffamaţiuniloru şi suf'ennteloru de peptu. Printre celebrităţile medicale cari l’au patronată in timpu de 40 de anî, vomă cita pe marele Lafnnec, Guebsant, de la spitalulu copiiloră; Vauquelin, director ală scoleî de Pharmaciă s’alţî medici de spitalurî, profesori ai facultăţii şi membrii Academiei de Medicină diu Paris.
Pharmacopea, rue de Rivoli, 150, â Paris ^
Bcpositu in Pharmacopeele de căpetenie
Uă odaiă mare,
elegant mo-bilată în faci ă cu intrarea deosebită, este de închiriată de acumă cu preţă fdrte moderată Doritorii se voru adresa la Typografia D-lul Alecsandru Andrici, intrarea Ro-seti No. 7. (Hotelii Steriadi), acela ce ec-secută objecte de tipografiă în tOtă forma şi în ori limbă, promptă şi cu preţă fârte moderată.
n MACINĂ cu tote accesoriele penii HiHyiiiH, (ru fabricarea Ciocolatei,
este de venala re. Ori cine doresce a o cumpăra sS se adresese la administraţia acestui (Jiaru.
Proprietarul^ se însgreinesă a învgţa pe cumpătorQ şi fabricarea Ciocolatei.
Strada Polonă No. 58, D. PROCOVIANU, _
1 Pentru abonamente, reclame şi anunciuri a se adressa ia Typographia Naţională, strada Academiei Ho. 24.			
AbohamkntvIi pknteu România. In oraşă: In districte: Pentru unu ană . . 24 30 lei n. 1 Pentru uă % ană .12 15 » Pentru trei luni . . 7 8	A NUNCItJBI: Linia mică pe pagina i [V. . 15 bani. Reclame pe pagina a HI. . . 1 leă n. Pe pag. II 2 lei, pe pag. I, 3 lei n. Pentru rubrica «inserţiunî şi reclame» Rcdacţiuuea uu este responsabilă.	Epistolele nefrancate se refusă şi ar-ticolii nepublicaţi se ardă. Ori-ce Abonamente neînsoşite de va-lorea se refusă. Abonamentele se facă numai de la .1 şi 15 a le fie-cârni luni.	Pentru Francia: se priimescă aaun-citiri şi reclame la D-nii ORAEN & MI-COUD, rue drouot 9. Paris. Pentru Austria şi Germania: la P PHILIPP LOB, Wien Wollzeile No. 2 i
RACOHOUT
ALU ARABLORU
A LUI DEL AN GRENIER din Paris
Vindecă durerile de stomahuşi de intestine, restabilesce convalescenţa, întă-resce copii şi personele delicate s6u a-nemice, şi prin proprietăţile sele ana-leptice este unu preservativ în contra febreloră, galbene typoide şi cholereî.,
Deposită in Bucuresci: Fr. Eitel ş J. Risdorfer.
Ausdra-geuri copri-nd sub forma nei elegante cofe turî, prin co-piele
şi maticonluî. Pharmacia anglo-francesă Rue du Havre Paris.
ASTHMA catariulă, năduful şi respirătbrie sunttt vinde-
NEVRALGII vindecate la
momente chiaru cu hapurile
| cate prin TUBURILF LE- | ANTINEVRALGICE, a le )jg VASEUR, ’ f	■ TV.r.ilnV r-WrtMTTTIÎ
D-rului CRONIER.
Preţulu 3 fr. cutie LEVASSEUR farmacistfi-chimisttt de clasa i-iu 19. strada Moneter Paris
Ci

\ A -S
[ES
ISVgMKUK DU
SAVOrtROYAL D£ 1HRI0ACE
PRODU1TS SPECIAGX RECOMMANDES
ueVIOLET
1NVENTEOR DU
SftVON ROYAL OETHRIOACE
PARFUMELE^ BREVETE, PARIS
CREME DB BEAUTE
a base DF.oi.vcitRiNK ivr MiBisMUTH—Frtiicheur,Vdou<4, Eclatduteint.
EXTRAITS TRIPUS D’OOEURS
PARFUMS POUR LF. MOUCHOIR : <	Rose-Blanche, Exs-Bouquet
triAtt'Coupe, Jockey-Clnb, Brises-1	de- VioUUes, etc.
VrINES PARFUM^ES
privescu •blespTconserver la sânte, obiele şi fiţnorbilesse de la peru
GLYCâROL£ainROSESd«PROVINSl
LOTIUN HYGIENIQUE, TONIQUE ET RAFRAICHISSANTEp pour ies soins	de la toilette
EXTRAITS D’EAUX DETOJLETTE|
pour adoucir et rafraichir la peau,
^	rJfA1 ES AMRROilAQUfcS AU MAST1C DECHIO
ţen, astă-felu că	Subiţi
în Francia subt Domnia imptîiuo -iu moncţe>
milia imperiale, totî rudele cele n-,e de fabriquc
FS
Apa si prafn Dentiîrice
perfecţionate de dogtorele
Furnisoru brevetată alu M. S. Imperătesa Aceste produse se vândă 40 la sută maî josu de cătu^produrele analoge; din puutulu de ve-dere^ ală jmrfumulul s’alu proprietăţiloru loră, ele lătrecu specialităţile cele maî renumite.
La cei de căpetenia Farmacopeîy Coafon şi Parfumari.
GU AMfîNUNTDLU ŞI CU RĂDICATA 44, Rue des Petites-Ecuries, PARIS

VESICATOARE d’ALBESPEYRES
Admis in spitalele şi ambulanţele armatei francese (avis favorabil alu Consiliului Sanitară din Francia) şi în alle armateluru Turciei şi a Stateloru-Unite.— Acţiune sigură şi regulată.. Fie-care visicatore trebue să porte semnătura d’Albespeyres pe partea cea verde.
au Banme de CO-PACU, aprobate de Acadnmia de medicina de Paris, care le-a declarată supe-riore tutoru celoru l’alte preparaţinnî cu Copahu dnpe ce le-a esperimentatu asupra 100 de bolnavi s’a dobândit 100 de vindecări. Srpienta adunare a recunoscută aseminea că Capsulele Raquin suntg ingerate ru înlesnire, nu causeşlă în stomachă, nici o simţire neplăcută, şi nu provocă nici uă vărsătură. — Paris, Faubourg St, Denis, 78 şi în tote farmaciile.
CAP8ULES de RAQUIN
LA RE INE DES ABElLLEb
www.dacoromanica.ro
Tipografia .Naţională, Strada Academii No. 24.
SÂMBĂTĂ, 6 IANUARIE 1873.
UN NUMERU 10 BANI.
ANUL III — No. 265
*4
\
^ ic* ' î	^
APPARE IN TOATE SERILE DE LUCRU
LJJ/.
PENTRU ABONAMENTE, RECLAME ŞIANUNCIURI A S E V E D E A P A G I N E A I V.
m -■ rs î Ui. 1
BUCURESCl 5 IANUARIE
In faptele guvernului actuale nu vede cine-va de câtă arrieţială, de câtu fantasii, de câtii. bufonăriî. Nimicfl seriosu. ni-micd legala,’ nimica resonabila. Astd-feld cu interpelarea Domnului Ioanide în Cameră despre risipirea şi furarea banilord contribuabililor^ la Comună, dupe ce D. Primd-Ministru î-a angagiam£ntO că va cerceta faptuld şi va face satisfacere cetăţie-nilord contribuabili, trece două septgmânî la mitjlllocd şi, nu numai că nu se face ni-micd, nu numai că se face uitată tord, dar în loculd Primarului demisionată,—aşa de gustă,—se numesce D- Vlădoianu Primara!
Astd-feld cu mdrtea Imperatoruluî Napoleon. Joul dimingţă totă capitala scia, prin telegramele sosite din Engliteră, că impe-ratorele încetase de a mal trăi. Tote jurnalele anunţase acesta); însuşi Monitorulă oficialii şi oficiosa Presa, celd dinteid publicase vineri de dimineţă o telegramă în acdstă privinţă şi cea din urmă und arti-cold forte simpatica, prea simpatica pote, pentru ilustruld repausată. Prin urmare, şi guvernulă, şi D. Marşald, şi ţgra în-tregă sciatt că ruda Domnitorului nu mal este în viaţă. Cu t6te aceste sciinţl însg, peste patru ţlile la Palatd se dă bala, mal toţi oficialii danţa, între care negreşita şi Măria sea Domnitorula, şi toţi miniştrii, şi însuşi D. Boerescu care scrisese în Presa acea revistă simpatică şi sforăitdre. Dupe petrecere numai, ca se se conforme, nu usulul făcutd pentru ceî-l-alţî principi, rude ale familiei Domnitore, ci ca se cedese ru-gămintelord Domnului Alesandri, Domnii Miniştrii pună pe Curte a lua dolia de cinci-spre-fice file, adică ne dă und feld d.e muştard dupe masă!
Astu-feld acuma, cu comunicatulu Domnului Prim Procurore, datd Românului. Noi publicândd o dare de sămă, în No. de la I lanuanu 1873, despre femeia care a fosta călcată de trăsura în care era Domniţa Maria, întrebamd: de ce nu s’a arestata s6jă datd judicăţiî vizitiuld criminala, afir-mându necredinţa nostră c'amă ajunsă încă in timpulă cându fi vizitii palatului se fia inviolabili. ţ)isele ndstre le reproduce şi jurnalula Românulu. Pentru acestă repro-ducţiune, dar, Domnuld Prim Procurore dă comunicatula sea?
Sciamd că domnuld Primu-procurore a-re mânia de scrisori, pe care le face şi de bună voe şi silita. Sciamd că, voindă
se se servescă de ele pentru avantagiuld sed, îl eşad de mal multe ori în desavan-tagid. De aceia nici noi nu ne ocupămă de slăbiciunile Domniei sele.
Nu voma cerceta nici în virtutea cărei legi Domnula Prim Procurore trimite avertis-
mente. Nu vomd întreba ce s’a făcuta ar-, ticoluld 24 din Constituţiune, care desfiin-ţesă avertismentele. Acesta guverna, ne res-pectându nimica, nici morala, nici justiţia, nici buna cuviinţă, nu pote de câtd se calce totu, se mânjască totd. Vom întreba înse pe D. Prim Procurore — dacă îlO coprin-sese doruld de avertismente—de ce nu ni l’a trimisd nouă d’a dreptul, care amd scrisd şi care amd denunţata faptuld cel dinteitt ? Nu s’a înjosită ? Sed ca se vorbimd într’o limbă pe care D. Prim Procurore o înţelege mal bine, n’axabulijpsitu a se adresa către noi?
Nu credemO, căci cu o altă ocasiune, cându amd anunţata suspendarea Domniei sele, chiar în acea <^i ne-a trimisd o rectificare, a ordonata aprodului se ne e-secute ca sg-I dămd chitanţă de primire şi, refusânda, a venita însuşi Domnia sea spre a se convinge dacă publicămO rectificarea.
N’a voitd atunci se înjosgscă pe Domnule ndmţd, vizitiuld palatului? N’a voita sâ-ld ve^ă figurândd în paginile jurnalului nostru?
Dacă este astu-feld, noi suntema satisfăcuţi, de 6re ce pune pe acela nemţd, pe aceld vizitid, mal presusd <je câtd persdna Domniei sele !
DEPEŞE TELEGRAFICE
(Serviciulu privată ală «Monitorului.)
Chislehurst. i5 IanuariO —Obsecurile lui Napoleon începură la 11 ore, cândfl convoiultt funebru părăsi casa mortuară; la ii ore şi jumătate cortegiulă a sosită la biserica S-ta Maria, conduse de 12,000 spectatori. Linisoe, nici o de-monstraţiune.
Disoluţiiinea partidului bonaparîistu
Bonapartismuld a trăitu. Astă-<jlî numai este parutd bonapartistu. Asistămd la cele din urmă convulusiun. ale sele.
«Bonapartişti, strigă unuia din eî, nu perdeţî curagiula! Treceţi cu marele partida conservatord.« Acestă formulă «marele partida conservatorQ" va servi ca se mascheze defecţiunile. Marele partidu con-
servatord va fi c WWW.
tru, dupe
temperamentuld sed, către regimula ce ş’a alesu. Omenii de afaceri, adică cel maî marlaî politicei şi aî financielord, vord merge către orleanismd. Partea cavalerescă este capabilă sg se facă legitim istă. Cel maî subtili vord căuta a se arangia cu D. Thiers şi cu Republica conservatore. D. Clement Duvernois mirose deja din ce parte suflă ventulu.
Acesta, o preejicemă cu totă certitudinea, căci nu se pote se nu se întemple de câtd aşa şi nici cumd altd-feld.
încă de la Sedan, imperiuld este mortu, şi mortd cu desgverşire. De şi consiliamd pe guvernd şi pe cetăţeni a urmări cu ochi atentivî pe bonapartişti, noi nu eramd din aceea cari se temed de o restauraţiune cesariană. Sciamd că imperiuld se înver-tea într’und cercd viciosd. Nu putea sg se restabileseă de câtd printr’und plebiscitd fFaudulosu, şi pentru a avea acestă ple-biscită fabricata cu urne cu doug funduri, sprijinita pe baionete, trebuia de o camd dată a pune mâna pe putere prin o lovitură de fogiă, prin o conspiraţiune. Deci, armata nu ara fi consimţita nici o dată la untt atentata, şi guvernulă, făcendu-şi datoria sea, conspiraţiunea nu putea fi de temuta. Aşa dar, restauraţiunea nu era, nu este posibilă.
Dar de şi imperiula fusese condemnată fără apela, era cu tote acestea până la 9 Ianuariă, până erî, und partida bonapar-tistd forte activă care inchieta spiritile, turbura interesele şi era în fine în ţeră o ca-usă neîncetată de agitaţiune.
Nu vomd scote din numgrd elementele din care se compunea acesta partida, de la drrteniî cel mal iscusiţi în operaţiuni de înalta bancă până la cel din urmă, cari cu toţi formati residiuld de 20 ani de corup-ţiune imperiale ce, prin o afinitate naturale, se grupad în juruld centrului sgd. Centruld dispăru, totuld se va distruge.
Numai este în acestă oră, partida bo-napartistd, pentru că nimeni numai are interesă a fi bonapartistd.
Ex-imperatorele mortd, rgmâne o femeiă unu copilă şi unO principe.
Femeia? Cel maî determinaţi visătoria! cesarismuluî nu admită posibilitatea unei regenţe în Francia, şi maî cu semă a unei regenţe în mâînele unei persone care nu este născută francesă. Din partea acesta, nimica a spera.
Copilula ? Este destula a iţlice: este unu copila, ela are 17 anî. Până ce nu va trece d’aci înainte şepte-optu anî, eld nu va putea nici dirige und partida, nici lega re-laţiuni seriose, nici a’şî crea partisanî, nici a tenta la vre o lovitură. Şepte-optd ani! Derd este o eternitate! Care este bona-partistuld care are timpuld se aştepte şepte-opta ani ? Se mi-la arete!
Principele ? Despre acela nu vom c,Uce nimicii, ne voindu a supăra şi mal multtt
&
TELEGRAFUL
pe bonapartistî. Nimenî, cu tote acestea, nu ne va desminţi decă vomă cjhce cura-ratu că principele Napoleon nu este nicf iubită, nici stimată chiar în lumea sa ; că inspiră o mediocră confienţă, şl că va fi considerată în familia căzută nu ca o forţă, dără ca ună disolvantă. Mai este de observata că nici una din foile bonapartiste nu-i face, în acestă <;li de doliă, onOrea de a pomeni de densulă; elă este considerată pentru fideli, până la cea din urmă oră, ca cumă nici nu există.
Lucrurile fiindu astă-felă, precumă ve-nimă a le expune, nimeni nu-şi pote închipui că partitulă bonapartistu se menţine constituita.
Este în acestă partidă, spumai bine era eri, câţî-va omeni politici de ore-care va-16re, câţî-va bogaţi samsari de bani şi geşeftarî. Omenii politici, se luămu spre exemplu pe DD. Ronher şi Magne, suntă asupra întorcerei. Aşă închipui cine-va că voră asocia sorta loră cu aceea a junelui de şăpte-spre-cjec-e ani, acesta ar fi a nu recunosce inteliginţa loră desîegată şi practică. Acela-şi raţionamentă şi pentru financiari. Deja se pote observa că durerea (Jiariloră, ce se inspiră de la DD. Fremy şi de Soubeyran, este forte temperată, şi că aceşti onorabili cetăţeni desemnă astă-di chiară o schimbare strategică in basa operaţiune! loră. Remână geşef-tarii, junii cei mai frumoşi, aventurierii, «Jiariştiî cei micişi broşuri ştii. A! aceştia nu ceră nimică altă de câtă a continua se trăiască din casă, dâcă casa rămâne deschisă. Deră etă tocmai cestiunea. Fiulă ex-imperatorelui fiind minoră, i se va constitui o tutelă ore-care, ca ună consilia de familiă. Acesta este o instituţiune care taiă pofta celoră din urmă. S’ară efice că noi credemă că familia căzută va fi cu desăvîrşire abandonată? Nu; îl va rămânea câţî-va amici, în felulă D-luî de ‘Persigny, seă vre ună jucâtoră turbată care va pune totulă pe o carte—deru acesta nu face ună partidă. (La RepubUqm Frangaise).
DOUE SCRISORI La VATICANU.
Directorulă unei scole din Italia, redigi-ată în secretă de jesuiţî şi s tuată între biserica Santa-Maria Păcei, strada Coronar', a avută cfilele aceste recursă la Papa pentru a se jâlui că, chiarCt alături cu institu-tulă seă de educaţiune, în care se găsescu mulţi Ilăcăeşi, se deschisese unu altu sta-bilimeată de o speciă cu totulă deosebită, adecă o cafe-concertă numită Palatulii de cristalu şi aranjată cu ună lucsă estra-ordinar, întrecend chiar, în acestă privinţă, stabilimentele de acest fel din Viena şi Paris. Umila şcolă nu era despărţită de palatulă de desfrînare de câtă prin o mică curte, şi junii elevi, plicea profesorulă loră, putea forte bine vedea din ferestra lord pe curtisanile care se preumblad, pentru că despre curte gemurile acestui stabilimentă publică nu eraă cum suntă despre stradă. Şi pe cândăse tenguia papei, directorile şcoiei îi dădu şi ună jurnală locaiulă în care deschiderea ^Palatului de cristalu era anunciată cu totă sgomotulă reclamei moderne, pusă în ser-viciulă unei corupţiuni babiloniene.—In cea dentâiă mişcare a indignaţiunei sele contra licenţiunei atâtă de neruşinate, Papa strigă că va seri îndată regelui yictoră Emanu-
el. Vă puteţi închipui ce cutremură a trebuit se cuprindă Ia acâstă esclamaţiune, nervii întregei secte a iesuiţiloră cari’lă încun-juraă în acela momentă. Ună Palaiîi de cristălii în interioruld Vaticanului li ş’ară fi părută mai pugină îngrozitoră de câtă ună singură rendă ală Papei către Majes-tatea sea. Curtisaniî se grăbiră, prin urmare, a îndupleca pe sântulă părinte se lase pe cardinarulă-vicară ca elă, împreună cu chestorulă oraşului (prefectul!!), se regulese acestă afacere.
Papa văcju spaima ocasionată de proec-tulă seă şi pote ară fi cedată, dacă presiunea ce cătaă a esersa asupră’i ard fi avută tim-pulă de a se arăta mai cu iscusinţă discretă şi reservată, dar n’a voită a se arăta că cedeză la o oposiţiune pe fagiă. Şi deci luă îndată ună condeiă şi se puse se scriă lui Vîctoru Emanuel scrisorea ur-mătore:
«Sire,
«Suntă mai bătrână de câtă Majestatea Vostră şi va trebui, înainte de dânsa, se daă semă lui D-cjeă de faptele mele. Cu tote aceste va veni o qli cândă Majestatea Vostră asemenea va fi chemată a da semă de ale sdle înaintea judecătorului supremă. Dar, fiindu că noi ăştia regii sun-temă adeseori în necunoscinţă de ceea ce se petrece în jurulă nostru, fiindăcăacei cari ne încunjdră făcu totă ce le stă prin putinţă pentru a ne ascunde adeverulă, presupună că Majestatea vostră nu sciă nimică despre infamulă stabilimentă, ce se găsesce alăturea cu biserica Santa-Maria Păcei şi lipita de o şcolă de bă-eţi, şi ală cărui anunciă, publicată cu ci-nismu de o foe din Roma, îld alăturezu. Nu pulemă admite că, Majestatea Vostră, sciindă acesta, ară fi permis’o.
Piu X, papa.
Dupe ce a înduoită şi a pecetluiţii a-cestă scrisore, Papa a fiisă se ise cheme ună gardista de corpă căruia i-a ordonată se mergă îndată la Quirinal se o dea regelui şi se ascepte respnnsu. Majestatea sea era la paiaţă cândă i s’a anunciată venirea unnî mesageră ală Papei, însărcinata a-î da o scrisore şi a aştepta respunsă. Plină de mirare, regele ordonă introducerea mesagerului pontificială în apartamen-tulă seă şi, dupe ce citi scrisorea, îi (fise cu multă curtuosiă şi forte mişcată, că nu voia se’lă facă se ascepte respunsulă, pentru că prefera a respunde dupe ce va satisface dorinţa sânţiei sele; dar că pân’a-tunci, îlă rogă se asigurese pe sânţia sea că se va crede fericită totă d’auna cândă va avea ocasiune de a face ceva plăcută suveranului—pontefice.
Dupe câte-va minute, cavalerulă Balis, chemaţii grabnică, era la Ouirinal, şi chiaru în aceeşî <ji Palatalu de cristalu fu închisă în virtutea unui ordină regescu... Regele va plăti din caseta sea privată cheltuelile procesului ce directorulă acestui stabili-! mentă, ca unulă ce posedă autorisaţiile pre-iecturei şi ale chesturei, sepregătesce a intenta guvernului. Unu agiotantă ală regelui s’a dusă se ducă Papei respunsulă autografă ală Majestăţei sele. Acesta-Î o scrisore de trei pagine pe care la Vaticanu a găsitu’o forte frumosă. Regele Şice , între altele, că se simte fericită de a fi făcută unitatea patriei, dar singurulă punctă
www.dacoromamca.ro
remasă în viaţa sea este de a nu se fi putută concilia pân’acumă cu sântulă părinte. Scrisorea e subsemnată : «Alu Sânţieî Vos-tre, prea derotatulu Jhi: Vicîoru Emanuel.»
STAREA ADMINISTRAŢIUm
Jurnalulu Teleormanului din Turnu-Mă-gurele ne dă următorele amănunte despre starea administraţiunii de acolo. Le comunicămă, dar, şi noi lectoriloră noştrii:
Se vorbeşte despre unu conflictă ivită, in aceste glile, intre păgubaşulu unul calu, ună birjaru, şi autoritatea poliţienâscă de aici. — Pâgubaşulă reclamă calulu seu, ce l’a găsită înhămată la trăsura unui birjarii, şi birjarulti refusă a da calulă, sub pre-testu că 1’ară fi cumperată de la — Poliţiă ? Poliţia afirmă că arii fi făcuţii vin^area în puterea legii ? lutrândii afacerea pe calea formeloru, se descopere că unii agenţii poliţienescii s’aru fi înpedi-catu pe strade de acestă cală — neîmpedicată; şi că, pentru asicurare, Poliţia l’a tradusă în specie metalice, prin vânzare către birjarii. Acumii' lucrurile stail aci.
De cândă Ore autoritatea poliţienOscă ’şl a luată dreptulii de a vinde vite de pripas?
Oare acestQ drepţii nu este atribuită numai autorităţii comunale, prin legea poliţii rurale ? Ce s’a făcută banii prinşi din vânzarea calului ? Căci; dupe cumă se afirmă, autoritatea comunale nu are nici o cunoştinţă.
Aceste întrebări ni le sugeră plîngerile bietului păgubaşi, care umblă pe drumuri reclamîndfl vita sa, pOte singurulă miţllocă pentru a'şî câsciga hrana
familii !
Semnalăndu, deci, ace’stâ flagrantă călcare de lege autorităţel superiOre, aşteptămă o legitimă şi grabnică satisfacţiune prin restituirea lucrului luată pe nedreptă, şi printr'o severă mustrare a funcţionarului ce şi-a permisă ună faptă afară din atribu-ţiunile funcţiune! sele.
Citimfi în Romanulu de la 4 Ianuarie:
Domni redactori,
Pe la 15 ale espirateî luni, din întâmplare a-runcâdu-mî ochii pe foia vândută regimelul reacţionară de aţii, numită Presa, veşjui într’ensa că, dupe obiceiă, calomniată pe stimaţii de t6tă ţera D-mî L C. Brătianu şi C. A. Roseti cu nedemnele cuvinte că, supt guvernulă D-loră—de şi se sciă de toţi' Românii că numai celu dinteiă făcea parte atunci din ministeriu,—se plăteaă lefile şi pensiunile la câte 3, 6 şi 8 luni în urmă.
N’aşi fi ’ntdmpinatu, Domni redactori, aceste a-serţutni neadeverate, prin liniele de faciă, pe cari ve rogu a le da publicităţii, ddca menţionatulă or-ganu vândută regimelul n'ară face din aedstă ces-tiune o armă de calomniă. Căci, în adeveră, Ore nu sciă totă ţera că la anulă 1868 se primiaă, la finele fiă cărei luni, salariele şi pensiunile, de şi atunci s’a făcută înarmarea ţărel şi alte multe reforme salutariă, pe cândă aţii se chăltuescă mi-liOne, se facă împrumuturi ca celu de 78,000,00!»-şi se mai adauge funcţionariloră reţinea de 5 la sută şi pensionariloru 10 la sută?
Ca se se vdţiă adeverulă celoră susţinute de Presa, ţiu a constata că posedă bonurile de pensiune cu No. 11,978, 13,360 şi 14,389 pe lunile Octombre, Noembre şi Decembre, anulă 187 1, încă neachitate, de şi Curtea de compturl constată că ministeriulă de financie are se plătâscă casei pen-siuniloru peste ună milionă trei sute de mii, şi până astă-ţlî n'a liberată nici ună bană, Oră pensionarii, unii staă cu bonurile în casă ca mine şi alţii le scomptâză la Jidani.
TELEGRAFULU
Prin urmare, ministeriuluî reacţionarii de aţlî se potii atribui acele operaţii jiddvescl citate de Presa, ertt nu ministeriuluî integru şi liberale d’atuncî.
PriimiţI, ve rogU, DD. redactori, încredinţarea distinsei mele stime şi consideraţiunî ce vâ con-servu.	I- Th. Toncovici.
Publicămu dupe Presa următârea frumâsă poe-siă a Domnului V. Aîesandri, citită în sâra de 26 Decembre la Ateneu. Ea este încă o frunză la cortina dulcelui nostru poeta naţionalu :
ANA DOMNA
LEGENDA
DEDICATA MĂRIEI SELE D6MNEI
I.
«O veste necrezută în ţâră s'a lăţitu :
Pe Ddmna, Ghirai Mirza Tâtaruld a răpită,
Ş’a dispăruta d’odată p’unu Zmea încălecata !»
FrumPsa Ana DPmna e singură ’n paiaţa,
Visânda în mieţlula emil la blânda primăvară Cânda paseri pribegite se ’ntorca voiosa în ţâră, Cânda mugurii dau frunză şi câmpii daa verdâţă, Gândii penele se scutura în cuiba de diminâţă Şi florile de roă suba ventil alina, se scuturu. . . Visa frurnPsă DPmnă, cu pruncuia el la sând, Alba flutura zîmbinda dulce p’unu alba şi dulce
crina . . '
-De-odată Hana Tatarula răpi şi crina şi flutura!
II.
Tâcutula miei^a-de nPpte în stele învelita,
Stă ’n lunca pudruită cu albă promorPcă,
Ţintinda la luna plină din ceriuia oţelita Douî ochi, oglindi de ghiaţă, în care luna jPcă ; Gopacil rădica braţe uscate, rugătore,
•■Şi frunţi pe care ârna a pusa a el cunună,
TEI parc’aştepta sâ vPţLă rotunda, lece lună Şi printre a lora trunchiuri se veda albinda la stele Poene de zăpadă, bălţi lucii, cristaline,
Pe care trecU în taină uşPre nourele Ca umbre luminPse de palide vergine!
Totul e alba, fantastice în acela mie^la-de nPpte, -Şi lunca pare-una templu în care, fără şopte, Arbori, luceferi, umbre şi luna de pe ceru,
Asista la cununia morţii cu aspruia gera.
III.
De-odată se trezesce pădurea şi resună De-unu tropotu de copite pe ghiaţă ropotindu, Şi’n $are se ivesce unU cala fugândd, sărinda, Urmata de lupi în fugă, ce urlă împreună!
E Mirza ! e Tătarula purtându pe Ana Dâmna Ce strînge lângă senu’î copilula rumeora!
E Mirza care sbdră cum sbâră ’n aeră tâmiia Unii paiu luatu de vânturi pe aripele lord. Nebunu se duce calula de spaimă spuraegându, Cu nările deschise, cu ochit plini de foca,
-Şi lupii dupe dânsula alerga, alerga urlânda Aprdpe se’la ajungă, se’lu sfăşiă pe locu ;
-Dâră Mirza, Hana TătatarulQ, cu sufletula hainu Smuncesce’n desperare copilulu de la sâna Şi’la svîrle’11 urmă! . . . Vaetu amara se’nalţă ’n
luncă,
Lupii s’oprescă, şi calula în lături se aruncă !
IV.
Căzuta e copilaşula pe o zăpadă rable,
£ra lângă ela, din aeru, a luncii nourele S’aa coborăta în grabă, ca blânde ângerele Ascunse’n haine albe cu lungi şi albe pble. Misteribse umbre, vergine dulci şi sfinte Alăture cu pruncuia s’ail pusa ele de pază,
In rondu ÎDgenuchiate, încinse de o rază,
Cu mâinile unite ca pentru rugăminte.
Şi prin pregiura, aprâpe, stau lupii flămânziţi,
Pe copilaşula fragedă avendd ochii ţintiţi,
Şi clenţenescii selbatictt, dâra nu’ndrăznescă a trece Prin cerculflcelfl de umbre, nici se înduru sâ plece! Minune! . . âtă D6mna ! âtă duiosa mamă,
Cu genele în lacremt, cu braţuia plina de sânge ! Ea vine, prin lupi trece făr’al băga de sâmă, îşi ea copilula ’n braţe, la sâna plăngendd îlu
strânge.
Şi plâcă însoţită de-una ângerfl neve^uta . , . . .
V.
«O veste necreZută în ţâră-a 1 esbătutd:
Ghirai c’unt ferd în peptul şi fiarelord dat pradă, In lunca argintiă, mortQ Zace Pe zăpadă!»
Frumâsa Ana Dbmna se plimbă 'ntr’o grădină Ca dânsa înflorită şi plină de lumină,
Visânda în primăvară dulci visuri mângăibse ; Dâră printre flori adesea treceafl năluci fiorâse Şi ea vedea atunce, vedea şi âră vedea Cum se lupta răpită pe calfi, cu Hana Tătarulu, Cum ela smuncindu’I prunculula fiare’ia asvîrlea, Cum ea’l străpungea peptuia din fugă cu pumna-
lula . . .
Ş’atunci duiosa, frenetica, îşi săruta pe sena Copilula, dulce flutura culcata pe dulce crinul Dâră ângeril din ceruri, coprinşl de adorare, Veniad ca se sârute frumâsa’I albă mână ;
Căci nu’î nimica mai gingaşa şi nimicu nu-îmaî tare Ca dragostea de mamă Î11 inimă română ?
V. Alecsandn
D i V E R S E
Unîi poliţaiă cu 4 labe. O întâmplare curibsăa avuta loca nu de multa la Charleroi:
Intr’o sâră duo! ţigani, însoţiţi de und ursa îm-blânZita, ad bătutu la uşa unei cârcime cerândil se fiă găsduiţî acolo până a doua-Zi. Cârcimaruia nu ţinea tocmai multa la aşa muşterii, cu tbte aceste, pentru a nu’şi atrage p6te resbunarea ţiganilorU, le Zise :
—	De! ca se vâ găsduescd n’aru .fi vr’unu lucru mare, dar unde se ve pund ursulu?
—	Despre asta nu te îngriji, bărbate, respunse cârcimărâsa, care nu cunoscea intenţiunile soţiulul el; fiinda că mâine tota o se tâemu porculii nos-ru, se’la scbtemil încai din astă s.âră din cotinâţă, şi se punema ursuld în locfl,
Bietuia cârcimara numai avu încotro face şi consimţi. Ţiganii, dupe und supeu destulu se serăca-ciosd, s’ad culcata, urmăriţi de aprbpe de gasda lord şi de sufletula cela bund, de femeia lui.
Ce se întâmplă înse? Duol tâlhari complotase a fura în acea nOpte porculu cârcimarulul şi eî pân-dâd în apropiere de acolo. Clndu au vâZutu că s’afi stinsd lumânările, unuia din el a străbătută în curte, pe cându celu altu sta de pândă, şi mer-gându în vârfuld degeteloiu, s’a apropiata de coteţd în care auZi grohăinda, ceea ce’ld încredinţa că nu era pustiă.
Deschise atunci uşa... de o dată se simţi cuprinsa în nişte braţe flocbse care’lu strângâd se’la înăduşe. Ela căZu leşinată, creZându-se că a murită, şi că se află deja în mâlnele dracului.
O jumetate oră s a strecurata la miZîloca şi a-celd ce sta de pândă, vâZ^ndu că tovarăşulu Iul nu se mal întbrce, intră şi eld în curte şi se îndreptă spre cotinâţă unde asemenea auZi grohăinda.
CreZ^nda dar că complicele lui se ocupă cu legarea picibreloru porcului, îi <^ise încetişoru, des-chiZendd uşa: Ascâptă că vid se’ţi ajuta şi ea.» Abia intrata înse, ursulfl îld apucă între lăbele sâle şi'la trântesce peste corpulu celuî-l’alta tâlharu, care era lungită pe pământd. Cu tbtă întunecimea, a-cesta cuuoscu cu cine avea a face, şi, în loca de a leşina ca tovarăşulu lui, a preferită mai bine se fiă prinsa de cătu ucisa, şi deci începu a striga din tbte puterile.
Cârcimărâsa auZi ţipetele.
—	Iosife, Z'se ea bărbatu-sed care dormea lângă dânsa, Iosife, mi se pare că ursuld a eşită din cotinâţă şi-a data peste porcula nostru. Me tema se
"WWw. dacoromanica.ro
—	De cum-va a făcutu una ca acâsta, Zise bărbatule, pbte fi sigura că n’o se’la raistuâscă.
Şi luându-şl puşca, eşi afară, urmata de nevasta lui, care ţinea luminarea. Ţiganii desceptându-se att eşitd şi eî.
—Ce este? întrebau pe cârcimara.
—	Este Că ursuld vostnl ne mănâncă porcula, dar lase-ld că asta-î va fi cela din urmă, ţiganii dracului!
—Nu, nu, ursuld nu mănâncă porci, Z‘se cela mal bătrâna dintre ţigani, trecenda înainte şi deschi-Zândd cotinâţă, unde dădu peste cel duo! tâlhari, unuia leşinată şi cela-l’altd pe jumâtate înăduşită, în braţele ursului, de unde cu mare anevoe l’aă scosu.
Gârcimarulă, înţelegânda că el venise se-I fure --porcula, voia se-I trădea pe mâna justiţiei; cârcimărâsa înse, tota mal milostivă, se rugă se-I erte dupe ce-i făcu se promită că se vord lăsă pe vii-tora de furata.	(Curierulu)
> * *
Unu autodafe afli. Câte-va mile de la Huanca-ves, oraşd de provincie peruand, într’o vale a Cordilelerilord, se găsesce una sată, locoitd de indian!, anume Saxamarca. Aci trăiad nisce căsătoriţi, despre care se Z'ce că se ocupaa cu fermecătorii, pentru că parvenise a-şî agonisi prin munca şi activitatea loru neobosită ore-şî care avuţiă. La 10 Octombre s’adună dinaintea casei acestora o grămadă ca de 100 capete, şi scoţânda ou strigăte tari pe ambii căsătoriţi afara, ÎI aruncară în în-chisâre. Dupe câte-va dile fură ârăşî şcoşl afară şi legaţi cu fringhil pe unu pata de morta, pe care ambele victime îld dăruise bisericeî, pe care el îld umplură din tâte părţile cu lemnă uscata şi gu-noid, şi’I dădu focd. Pe cânda foculă începu se se întărâscă, femeea erumpse în strigătile cele mal grozave, âră bărbatuld eî, stiângendu’şl busele una peste alta, nu răcnia de locfl, Sâlbaticil înse jucară sub strigăte de veseliă fanatice împrejiurulu flacărilord, până cândfl lemnele se prefăcură în cărbuni. Tbcmal dupe şese ore află prefectuld de la Huancavelica acâstă întâmplare oribilă şl trimise unu escadronfl de cavaleriă la Saxamarca. Când acâsta sosi în careuri pe piaţa oraşului, găsi încă maî multa de 70 persâne, femei şi bărbaţi, occu-paţl a-şl bate jocd de cadavrele devenite cenuşe. Cu toţii fură făcuţi prisoniert şi aduşi la Huan-velica.
TEATRUL CEL MARE
Compania Dramatică representată de M. Pascaly Duminică la 7 Ianuarie 1873 SE VA JUCA PIESA
CADEREA
UNU! ÎNGERU
SAU
DONJUAN DE MARAMA
Dramă fantastică în 9 tablouri de A. Du-mas, tradusă de D. M. Pascaly. — Decorurile de D. Labo. — Maşineriile de D.
Petrache. — PusQ în scenă din nuotl de D. Gatino.
Marţi la 9 Ianuarie 1873.
IN BENEFICIULtl D-LUI A. GATINO Regisorele Companiei Dramatice.
SE YA JUCA PIESELE
O casatoriă din lumea mare.
Comedie în 2 acte, originală, de D. G. Ventura.
NEBUNII DIN FACIA
Comedie originală într’unfi actu de D-milu Pantazi Ghika.
SPECTACOLUL SE VA TERMINA CU
CARNAVALUL aNULUI 1873,
Pantomimi Comică, amestecată de DANŢC cu 2 tablouri, şi O APOTHEOSA, compusă de D-nulu GATINO, şi esecutată de Membrii Companii cu concursnlu D-luî MOCEANU, şi a altoru juni a-matori al arteloru.
TELEGRAFUL

A N U N C 1 U
| La 2 Februariă 1873, se-va ţine licitaţiunea la cantorulu Domnului Mi-frou S. Vlasto, pentru închirierea de la 23 Aprilie 1873, aiă Otelului D-Jsele. denumita Bndiştdnu, situată pe strada Carol ,1, care d’mpreună cu gOtelulă d’alăturî din nuoă clădită forme<jă una singura trupa precumu şi fală tu'.uloră prăvălieloră, esclusânda din ele acea în care astă-ţll se află
jcantorulă.
0 Doritorii de a lua esplicaţiunî suntă rugaţi a veni la contorulu de mal ^susă citata în t6te filele la orele 10 de dimindţă.
9
I

mm3- QuiHium
Exibard, phaimuoistu, 125 str. Saint-Mar tin. Paris.
-o '
Acestu vână tonică superiorii şi febrifugiă este celă maî avută în principie din tote vinurile de quinquin şi cela mal activa pentru a repara puterile. Elă este ordinată de principalii medici de preferinţă la ori-ce altă preparaţie, în contra consunpţiunii (slăbiciune din di în di) figurilor, diurea cronică, slăbiciune de stomacă, cblorose , debilitate, precum şi în convalescinţă.
Se vinde cu jumătate de sticla. Acel’aşî vin iodată şi ferugi-nos cu acel’aşî
Deposită în Bucurescî, F. EITEL.
®©®0»®90®9Ş9©*«
%



Fuiuisoriilu M. S. Reginei Angliei şi	S
M. S. Iniperaîoreiul Rusiei.	viltfă §
(I Medalie de auru. — 3 medalii de argint.,	®
X
X
X
X
X
X
X
X
Medalie de AUR. — Premii de 16,600 fr.
QOINA LAROCHE
ELEXIR reconstituant şi febrifuge.
18EPAEATIDB io {UIBOUIBA i
Preparata de F.CRUCQ..— Paris-n rue de travise.-Londra—
; ©	~ *~*#-***	~ . '-'xvv/	j.	x » ruv.	ci r iov., ajuuuia	^
|®2i Beaufort strees S. W.	©
V Ceia maî buna specifica pentru frigurile epidemice XII Singurul product ce, fără a fi vopsit dă necontenit perului şi . ZJm	^	Wl® oarbei col6realor primitivă.	®
safi paludeene care afi resistatti penă acum quinine.	îl a întrebuinţăză cine-va singura, şi operăză asupra bărbel ca ®
X- Abrevăză convalescenţa şi restabilăză repede forţele per- gşi asupra perului.	©j
© Dapositulu la Bucureşti, Ia D-nu Kurier Coiffeur Podu Mogoşoieî.	O
dute şi constituţiile alterate, băle de stomaca, slăbi- X ©••©©•••®$@&9»®©©e®a®<990«©©©©©©©39»©©e0O0©©©©«S
ciunî generale, causate din lipsade sânge, etc.	^
In ţările calde, şi maî cusămă la finele verii, se în- X f!	Recompensă la Exposiţiunea univers. Londra 1?62.
trebuinţăză înduoita cu apă ca băutură împuternicitâre
şi preservativă de friguri.
SAVORI BOYAL |
Uăi TFS SSi OACJEţ
DE VIOLET
PARFUMEUR BT*. A FARISg Seul recommande par Ies celebrites medicale# pour^
PHyyiene, la Fraîcheur et las n... j»	n__	S
Beau te de la Peau.
Dipdtdanstouies* Ies vii Ies du monde.H
EXIOER t. A MAiţqUE DE FABRiqOlI Ai
LA RE1NE DES ABIilLLES
dl FERU6IN0SU
QUINA LA ROCII K
Sărăcia sângelui, epuisementu, urmările facere!.
PARIS, 22, rue Drouot.—BUCURESCÎ, F.
1TEL. RlSDOEFKR, Pharjt.
ooooooooocxxxxxxxxxxx
u
APA DE MELISA
DES CARMES
I
contra Apoplesiei, Paralisieî, Ameţoleî pe mare, Colerei, Vaporilor Nemistuiriî, Colicelor, etc.
I
BOYER singur succesor al carmilor
Paris, 14, rue Taranne. Deposit: la principalela case de comerciâ.
PASTA PECTORALA
J1
SIROPU DE NFA
' DELANOEENIEB DIN PAKIS 5o de medici al spitaleloru din Paris, le-a constatate effi-l caritatea în contra TUSEI, asth-muluî GRIPPEL, tusei măgârescî şi IRRITAŢIUNILOR peptuluî şi gâtului.
Deposită în- Bucurescî' Fr. Eite! şi J. Rissdorfer.
Recomandă onorab Publică Stabilimentulă meă în diferite cuseturî de albituri pentru dame şi cavaleri. Str. Sfinţi-loră No. 24.
SOCIETE FRANCO-AUTRICHIENNE
VIENNE
pour Ies arts industriels
I. Plankergasse 5, au premier.
VIENNE
CALEÂ ferată a statului bucuresci-giurgiu
MERSUL TRENURILOR!!
Etoffes pour meubles, Soieries, Tapis ăAubusson et de Smyrne,
Vetoute's et Moquettes.
Rideaux tulles brodes, Cretonnes, Velours, Reps de laine.
Sp6cialit6 de broderies et applications artistiques, Tapisseries des Gobelins. Cuirs de Cordoue, papier s imitation cuir. papiers peints..
CERAMIQUES POUR PANNEAX ET LAMBRIS,
Faiences pour salles de bains et carrelage.
Entree libre des magasins.
Specialităţi în Stofe de Mobile, Oovore, Perdele, Brodarii ş» Faiance. Soliditate Comercială cea maî severă, în unire cu unu gustă artificială.
I. Plankengasse 5r catulu I.
Se trimetă Monstre franco în provincii.
DE
CALLETORI
Cu începere de Marţi 12 Decembre 1872 st. v. şi până la
noul disposiţil.
DE LA BUCURESCÎ LA GIURGIU DE LA GIURGIU RA BUCURESCÎ
NUMIREA STA ŢIILORU	tr. Nr. 1 de viagiorî	ir. Nr. 3 de viagior»	NUMIREA STA-ŢIILORU	tr. Nr.2de viagiorî	tr. Nr. 4 de viagiorî
Bucurescî Jilava i Vidra Co’mana Băneasa Frăţesc! Giurgiu	Ore min. 9 or. di. 9 i4 9	29 N 1 H 10	25li 10 48 x 1 00	Ore min. 3 or. sd. 3 21 3	29 Lr 1 4	25 4	48 5	00	Giurgiu Frăţesc! Băneasa Comana Vidra Gilava Bucurescî	Ore min. 9 or. di. 9 °4 9	27 Şui? 10	3°lis 10 45 10 57	Ore min. 3 or. sd. 3 °4 3	27 N i n * 4	3° U 4 45 4 57
CONSEILS AUX Bilî'HS
PRODU1TS SpfiCIAUX RFCOMMANDES
VIOLET
INVSNTEUR DU
SAVO.H ROYAL DE THRIDACE DE
mVENTEUR. DU
SAVON ROYAL DETHR10ACE
PARFUM EUBREVETE, PARIS
CREME DE B1ÂPTE
a base DF.GLYC^Riîit: et de BiSMUTii—Fraîcheur, VelouU, EcLatdu teint I
EXTRAITS TRIPLES D’ODEURS FARFUMS POUR LE MOUCHOIR : Rose-Blanche, Fss-Bouquet Foin-coupe, Jockey~Cluby Brises-de-Violeites, etc.
^LYCâRINES PARFUHEES
\Fndispensablespx con server Ia santi, ^ţa beautkjlamorbidesse de la peau
GLYCEROLFmROSESiePRGVINsl
LOTIUN HYGIENIQUEj TONIQUE ET RAFRAICHISSANTlJ pour Ies soins intime# de la toilette \
EXTRAITS D’EAUX DET0ILETTE|
pour adoucir et rafraichir la peau.
PASTILLEŞ AMBROSIAQUES AU MASTIC DECHIO
Ilygiene, Fraîcheur, Suavi te de Vhalvine.
Depot dans routes Ies villes du monde.
Pour eviter la contrefaqon, exiger la marque de fabrique ;
LAREINE DES ABEILVEs
Apa si prafu Dentifrice
PERFECŢIONATE DE DOCTORELE
J.V. BONN
Furnisoru brevelatu alu M. S. Imperatesa Aceste produse se vendu 40 la sută max joşii de cătu produrele analoge ; din puntulii de ve-dere alii parfumului s’alii proprietăţiloru loru, ele lutrecu specialităţile cele maî renumite..
La cei de căpetenia Farmacopei,
Coafori şi Parfumarî.
CU AMfiNUNTULU ŞI CU RĂDICATA 44 Rue des Petites-Ecuries, PARIS
■ -V. T> * ■■ u> ■. r \t t
www.dacoroman a m
VESICATOARE d’ALBESPEYRES
Admis in spitalele şi ambulanţele armatei francese (avis favorabil alQ Consiliului Sanitară din Francia) şi în alle armateluru Turciei şi a Statelorfi-Unite.— Acţiune sigură şi regulată. Fie-care visicatore trebue să pârte semnătura
d’Albespeyres pe partea cea verde.
CAPSULES de RAQUIN
au Baume de CO-PACU, aprobate de Acadnmia de medicina de Paris, care le-a declarată supe-ri6re tutoru celoru l’alte preparaţinnî cu Copahu dnpe ce le-a esperimentatu asupra 100 de bolnavi s’a dobândit 100 de vindecări.. Srpienta adunare a recunoscută aseminea ci Capsulele Raquin suntg ingerate cu înlesnire, nu causăţlă în stomachu, nici o simţire neplăcută, şi nu provocă nici uă vărsătură. — Paris, Faubourg St, Denis, 78 şi în tote farmaciile.
MARŢI, 9 IANUARIE 1873-
UN NUMERU O BANI.
ANUL III
No. 266
jJiojfm
vi tU,b
t^1Sj
li
T 'vl
UmijO APPAEE IN TOATEI SERILE DE LUCRU
.CJ
■ACADEMIEI
PENTRU ABONAMENTE, REGLA fl E ŞIANUNCIURI A SE VEDEA PAGINEA
DEPEŞE TELEGRAFICE
(Serviciu privaţi! alu Românului)
h
IU;

Versailles, 16 Ianuarie. — In Adunarea naţionale, la interpelarea făcută de. D-lă Belcastell cu ocasiunea demisiunil D-luî Bouigong din postulu de ambasadore pe lângă Papa, Ministerulfl, D. Du-faure, declară ci relaţiunile Franciel cu Sfântul-Sca-unQ nu s’aii modificaţii întru nimicii şi că Francia nu încurag'iază de locii o politică ostilă în cpntra Papei. Incidintele s’a închisa.
Atena. 16 IanuaritL.— E probabile că guvernulfi elenii va forma o companiă pentru esploatarea mi-nelorti de la Laurium, împreună cu mal mulţi capitalişti, între cari Roux-Serpieri. pe basa unei împărţiri a câştigului ce va resulta.
_______. ___________
■
BUCURESC!, 8 IANUARIE
f* ^	f>I«r;cSr
Reacţiunea mal în tote părţile, în urma triumfului Germaniei asupra Austriei şi Franciel, a scosi! capul0, a eşitfl la lumină ca şarpele care ese la drumtt cânda i se urăsce cu viaţa.
La noi, semnalulă a fosta data cu peti-ţiunea beizadelelortt de la Iassl, cu re-sumatulu eî adusa în Cameră de D. Cos-taforO în proectula de lege pentru modificarea unora articol! din codicile penali, şi cu votula data în privinţa împroprietăririi însurăţeilorO.
In Spania, semnalula a fosta data prin insurecţiunea carii stă, în capula căria suntd popii şi acel cari credo în dreptuld divină.
în Italia, semnalultt a fosta data prin es-comunieările Papei contra liberaliloru şi contra Regelui, şi prin chemarea necontenită a lui Dumne^eO se apere sânta tyară şi sânta burtă a sânţieî sele, par-că Dumnezeii, chiar dacă n’arO'sci câte imfamiî aO făcuta călugării în numele sgu, o se se facă dorobanţula sea, se bată la spete pe escomunicaţiî pasiunilorO sele !
In Francia, semnalula a fosta data prin luptele continue in Cameră între Preşedintele Republice! şi membrii majorităţii Adunării de la Versailles.
Cu câttt poporula se deşteptă mal multa şi se manifestă în contra lorO, cu atâta aceste reacţiunî, din câte-şî patru state de gintă latină, se înfuriasă mal multa, tur-besO de măniă, îşi perdu resonula şi esO în drumtt ca şarpele, până cându va veni acela fericita timpa ca se-î sfărâme capula puterea democraţiei.
Reacţiunea de la noi şi din Italia o lă-sămO a<JI d’o parte. Ne vomtt ocupa puţin numai de cea din Spania şi din Francia,
.•
n
ict)
fiindă că ele suntO şi cele mâl numerose, şi cele mal puternice.
Insurecţiunea carlistă în Spania, înăbuşită pentru una mo menta, a reîncepută erăşl. De şi nu se confirmă încă de jurnalele streine depeşea despre luarea comande! forţelorO carliste de către don Al-fonso, totuşi ni se aduce de und jurnala spaniola proclamaţiunea unul şefa calista în numele lui Don Carlos. Prolamaţiunea, adresată către Taragoneşî, şi pe care o publicăm!! mal la vale, nu vorbesce nici de libertate nici de gintă, ci curata numai de interese dinastice şi bisericesc!.. Cu asemenea principie noi nu credemO că se pote răsturna unO rege, fia aceia chiartt unO streina. Astă-^î, în secolula în care trăim 0, nu se pote răsturna unO guverna de câta în numele libertăţii şi inter eselord iconomice ale unul stata, numai acesta mişca pe popord.
Reacţiunea din Francia, şrmal turbată, dupe cum amO spusa, merge încă mal departe. Ea nu se mulţumeşte cu cererea dominaţiuniî dreptului divina, nu se mul-ţumesce cu cererea de a se pune în a-plicare decaloguld, nu se mulţumesce cu agitările monarchice, vine acum cu o cons-tituţiune, din care publicămO und estrasO mal la vale, şi pe care nu putemd s’o ca-lificămC, lăsânda acestă sarcină cititorilord nostril.
Inţelegemă acuma mobililu care a adusa pe nefericiţii membrii de la Comuna din Paris de la 1871 la oribilele escese! Cândtt o naţiune lucresă 80 de ani, dupe o re-vuluţiune ca cea de la 1789, ca se consolide-se libertatea, egalitatea şi drepturile omului, şi se pomenesce de o dată cu ele sugrumate de o castă, de câţî-va părăsiţi, tre-bue se fiâ cine-va de piatră ca se nu se
Acestă consultaţiune avuse locu în I Iu-liu 1870, şi fuse deja publicată în cela din urmă exemplara din chărtiile găsite în 7 uileries.
Medicii francesl c retă atâta formala câtu şi posibile, numai prin indice raţionale, e-sistinţa unei petre vesicale, puncta- esenţiale pentru onorea scienţieî francese.
Acestă documenta are o mare impor-tenţă istorică, căci consultaţiunea fu redactată cu câte-va cjile înaintea resbeluluî, şi se termină prin pasagiulă următoru, care merită de a fi citată în tota întregula lui: «Considerâroti ca necesariă cathaterismulfi băşice!, cu titlulu de exploraţiune, şi credemti că mo-mentulu este oportună, chiar pentru-că acumii nu este nici unu phenomenii acuta.
«D£că, în adevSrd, dysuria, s^u puroimea, s«îii durerile ara cresce sdâ artt reapare, atunci arii fi de temuta a se provoca prin exploraţiune o infta-maţiune gravă.»
Acestă consultaţiune, redactată de D. G. Se'e, fu dată D-luI doctora Conneau. A-cesta nu o transmise celorO alţi medici, cari luară parte la consulta, şi dupe 4 Sep-tembre se găsi întte hârtiile săle:
Redactorultt Uniuneî medicale suposă că imperatricea nu a avuta cunoscinţă de a-cesta documenta, pentru cuventuhi nurnaî că se găsea prin chârtiile doctorului Conneau. Suposiţiune forte gratuită! Cum pu-tema admite că, prin uitare sett negligen-ţa, D. Conneau se fi lăsata acostă consultaţiune în cutia biuroulul sed ? Sdneta-tea imperatoreluî era în acesta momenta ocupaţiunea importantă, şi nu chiamă cine-va şese medici pentru ca să nu sciă ce a0 consiliata şi hotărîtC? Napoleon III, la finele luneî I11I Iunia, era forte suferinda, nu putea se mergă nici călare nici în trăsură) umbla cu.multă greutate şi cu desăvârşire curbată. Durerile băşice! eraa din cele mal violinte, şi urinulu, care se examina în tote dimineţele de doctorala Corvisart, conţinea cela pugintt o a treea parte puroia.
Consultaţunea, redactată de medicii fran-cesî, conchidea despre existinţa unei pe-indignese şi se nu-şî sacrifice viaţa spre a tre vesicale şi a unei operaţiuni. Precum
lăsa copiilorO se! ori acelea pentru care a luptată, s6a esemplu spre ale apera în viitorii.
Unu actD importantu
La Republique Francaise, ne aduce urni ătorele amănunte asupra unul acta găsită în chărtiele din Tuileries. Acesta acta constată că resbelulO din 18 70 a fosttt făcuta numai pentru întărirea dinastiei na-polianiane.fîtă ce ţiice jurnalula în cestiune: Una cjiaria de medicină, Uniunea medicale, a reprodusa în numeral a sfia din urmă, o consultaţiune medicale în privinţa fostului imperatore.
www.dacoromamca.ro
orî-ce operaţiune de acesta feld pote causa de multe ori mortea forte repede. şi în acestă epocă, popularitatea familiei imperiale fiindd destula de compromisă, put-ea asemenea o morte subită causa căderea dynastiel. Trebuia derO, înainte de t6te şi’n n’ainte de a încerca o operaţiune chirurgicală periculosă, se facă regenţa posibile. TimpulO grăbea, şi pentru aceea cel cari încongiuratt pe imperatrice voiaO, din tdte puterile, şi’n celd mal scurta timpa posibile, unO resbela care se permită de a se facilita transmiterea putere!. Dupe victoriă şi pace, doctorala Conneau negreşita că arO fi regăsita consultaţiunea pentru a o comunica bolnavului sed. Acesta este forte adevărata, pentru că unulă din medicii,
A»
dds .oft — HI J'JHA
1A8 Ol UH3MUM MU
TELEGRAFUL.
TţBr aîjfA JftJKÎ g .ITftAU
amico alo dynastiel, pe lângă care stăruia unO confrate alţi seO, ca operaţiune s£ se facă fără amânare, respunse: Nu este unu bolnavii ordinarii, mai ’nainte de tote este unii imperătore».
Interesulu dinasticG îlu ocupa maţ rpultO de câta interesulu particularo ala impera-torelut. Acesta suferindă, sdrobitQ de o. bolă care i-a totă energia şi voinţa, nea-v£ndtt în acdstă epocă altă preocupaţiune de câtO aceea a senetăţijf sele, cerendu jchiarU desluşiri fisupra stabilimentului ther-ntalO unde trebuea sS mergă, nu avea nici de cum poftă de a face resbelo, şi arO fi iii..» t aspiraţii şi mat multu la repausO decă aq avea cunoscinţă de av^sulO mediciloru pe cari’I chemase. Dar ceî cari-lo_încungiura.ii voindti .resbelulo, consiiltaţiunea remase la
«T I aib
oi
preunî deplinătatea puterii leguitOre. Ele voră delibera separată. Ori-ce lege va trebui 3e fiă votată de fiă-care dintr’însele.
«Art. 6. — Disolvarea uneia din cele doug camere şe va f te prcnunţa dupe o propunere formale a preşedintelui Republice!, printr’o otărîre a celeî-l-alte camere, votată cu scruiină secretă şi fă,ră deslîatere, Ya trebui se se procedă, în cele două luiii a.e disolVăiil, la recoristituirei camerei disolvate.
cărţilor!!, în care cela rănita nu- a voita st lase a, fi ajutata numai de porocă.
«Art. . —r- D. Tliiers continuă în funcţiunea de Preşedinte alu Republice! în cursa de trei ani, cu în-
doctorulu Conneau şi transportă^ bine reO
i pe bolnavu în .micjtloculu armatei $6le.
fiajruB _ ...	.	---- .

ir tiîail W ţfionuj
o
îoin
îujjirnau.uim	nr	ufţ'KJJ oa ia
anJnî -Oiqî ni uESTRASU,^
’f' J dîumaii9j»rf}jîo unri^s» oro 63 nmuboi» jş .onuipnolq/a uluiţii no -mo
’ Aansta ^ouiu proectu de> Constituţiunea francesă.
«Art. I.—Dupe completa evacuare a departa )	menţeloră încă ocupate, represintaţiunea naţionale
V
va .fi "mpărţită în două Camere : Camera repre-
:r, mstt a >J , -uq ntu
sintanţiloru, compusă de membrii aleşi prin sufra giulu universale( şi Camera deputaţilor!! ai ckreî membrii voii! fi numiţi de colegiele electorale pe se vc^ră întruni pe departamente. Voră. face parte din aceste colegîă electorale ? - membrii camerii represintanţilorti, af consiliului generale, a:	onsWieloru d’arondistr.entă şi ai Cameriloţă
dp eomerciu, aleşi în departamentil ;	2) mem-
brii.. Luaţi în ordinea înscrierii în tabelă, din fie-care consiliu municipale ; 3) oficiarii generali din cadrele de reservâ ale armatei de uscată de mate, avendu-şi domiciliulti în Jephrtamentă celu puţintt d’unti anfi ; 4) arclriepiscopulU sătJ e-pcscopulă ;şi trei pin ceî mai bătrâni canonici titulari ai capitaleloră metropolitane săfi catedrale ale oircumscripţiunii electorale, trei din cei mai vechi membrii din consistoriele protestante săi! ^strailite ce arii esistc în acea circumscripţiune ; 5) -dltt? a f. ’ vechi preşedinţi set! consiliarî ai curţii de apefu, clin depajtamentulă unde residă, până la, con-curinţa a trei părţi din numerulă totale alt! ace? LorU magistraţi ; 6) doui din cei mai vechi profe-. sori din fiă-care facultate esistinte în departamentfi. Pentru deparţamentulă Seine, vorfi mai face parte din alegătorii Camerei deputaţilorii : cei 15 preşeo dinţi săU consiliarii ceî mai vechi ai curţii de casa-ţi,une; unti asemenea numărU de preşedinţi seU de consiliari-principalî ai curţii de conturi, în acelăşi
conditiunt şi toţi membrii celorti cinci academii
1 mj ji	’	’	’
de la InstitululU Franciei.
«Art 2.— In vederea formării camerei deputdJ
ţilorît, se va procede, prin tragere la sorţi, în şej
dinţa publică a Adunării naţionale, dupe deplina
liberare a teritoriului, la desemnarea unei treimi , .îî, ,	ţ	,
din membrii Adunării, cam se-şi înceteze funcţiu L. „	„	,	. ... „	; c
cepere din <j*oa constituirii celorU două camere. Modulă ori-cărel numiri ulteriăre în acăstă funcţiune va fi determinată- printr’o lege. In casu de mOrte a preşedintelui Republicei, funcţiunea va fi provisoriti esercitată de preşedintele Adunăriţ naţionale şi, dupe formarea celorU două camere, de preşedintele camerei represintanţilorii, săO, î:\ lipsa sea, de preşedintele camerei deputaţilord.
«Art. 8. i— Legi speciale vorU regula cea ce privesce alegerile la una său cea-l-ahă cameră, orgauisarea camerilorU, relaţiunile dintre dânsele şi preşedintele Republicei, precurmi şi t6te cele--alte disposiţiuni pentru aplicarea presintei legi
«Art. 9. — Până ia formarea celorU două camere, preşedintele Republicei, cu Adunarea naţionale, se cără %*fnouă desbatere, cându vă fi liberU se ia parte Iar discuţiune.y Afară de acestU din urmă casu, comuncaţiuniVe preşedintelui Republicei
DIRECŢIUNEA POSTELORU
■)
cu Adqnarea naţionale se vortt face prin mesagie . . . . săU prin intermediulă miniştriloru.»
iiţjlTbdi! slarnua nî ol f: a mov { f
■uiri&luau ;>i ^^l'^‘,?i7b'7rjTrrrrţif.019] '
ut l
CitimQ în Trompetta Cerpaţilorii :
Se punemQ îa vederea honor. dluî La-chovary, directorele generale alu telegra-phelor şi poştelor, reclţamaţiunile ce ne-ad sossitO, numai intr’o singură 4b assupra ne-adjunsurilor causate Trompetteî Carpaţilor de câtre serviciulO poştale.
D. C. I. Deleanu dela Slatina, cu o scrisore datată dela 2 Ianuarie,ne com-munică că: «dela 20 Decem«bre n’a pri-imito alto numeru de jurnalo de cât cellQ dela 1 lanuario.»
Dela 2o Decembre 1872 pîna la 1 lanuario 1873 â se, aO mal apăruta doue numere din Trompetta Carpaţilor, pre cari administraţiunea jurnalului le-a înaintata regulata la toţi abonaţii,—bine inţelegen-du-se că şi d-lul Deleanu, — în aurora a-pariţiuniî fie-câruT numerQ. Decă deră nu s’au remisQ d-lul Deleanu, cau'sa nu sun-temu noi, ci serviciul poştale de expedi-ţiune saQ de destinaţiune.
Assemenea neregularitâţi ânse fiindo aşa de irecuente, ne-amO obicînuitu cu elle, nu ne mal surprinde, şi prin urmare tre-Lemu la altele mal frapante.
D. Ion Tăutu dela Botoşani, cu o scri-sofe, datată de la 22 Decembre 1872, ne
u trămitte abonamentul d-selle pre unu annO
PROGLAMAŢIUL A CARLISTA !i in.cepetorO dela 15 Iulio 1872. «Causa pen-
-tîoq
A3nî O'giurn .Oaoqa urne muo squb usTarogonesiii!, rm > un ff3 .aiifiq j
Spania, marea, puternica, naţiune care a produsă aţâţi eroi iluştrii sub Carol I. şi Filipu II, Spania se vede astă-ţli plecată sub^puterea umili-t6te ă unul străină, putere fondată pe injustiţia şi imoralitatea -cătoră-va Omeni cari, fipsifidă la datoriile lorti- Jeie mal sacrei proclamată de Suverană ală unei naţiuni atâtă de eroice, fîtă opera -streluqită a aceloră carîj neavândă nici unu respect pentru ideile religiOse ale predecesoriloră nos-trii, aă venită se pue pe tronultt sântului Ferdi-nantă ună priuţă ală căfuî tată e afurisită de Bi-
serică!
«Taragonesi1! A sositn momehtălft in care
q
nu
puteţi suferi mai multă jugulă neomenoşă ce vi s’a impusă. Nu ve mai remâne de câtă o cale, o singură cale de urmată pentru a restitui amărâtei
tru care amu intârdiatu trămiterea—4ice d. Tăutu,— «— este că officiul poştale de Botoşani nu maz priimesce să facă abonamente.»
Deră de când Administraţiunea posteW ■şi-a modificate regulamentele cari o obligă a priimi abonamente la jurnale ? Şi, in casG de a ’şi le fi modificate, pentru ce nu le-a publicatOca se scie şi nefericitul publicO cum se’şl reguleze daraverile ?
Sd nu fie ore,— erte-ni-se expresiunea,( — vre o altă po\nă, ceva de felulO acelaţ ce ne relateză o abonata a nnstră din Plo-lescî, domna Maria D. Teişanu?
«Voind a face unQ abonamente pentru tr«f «luni,—ne scrie din Plolescî domna Ma-«ria D. Teişanu, cu data de 3 Ianuarie, — «m'amO adressato la buroul poştale de aici <<dup6 cum amQ citita chiar in Trompetta
vOrtre patrii moralitatea de care are o aşa de mare -n Că aceîce vortt voi a se abona se se a
nevoie, şi a reda sântei nOstre religiuni, atâtu de umilită, vai! strălucirea şi splendOrea ei. 'j'rebue ca toţi bunii spanioli se se întrunăscă în colOne strînse în jurulă drapelului, a cărui devisă va fi : Josă străinulă ! Se alungămă departe de ţermulă nostru dinastia din Savoia şi se proclamămă de unică şi legitimă suverană ală Spaniei p^ Don Carlos VIL, D-ijeă se-lfl păzăscă.
«Pe câmpulă de onOrc ve ascdpta bravii şi ne-
nile cândă Camera deputaţilorii se va fi consti- norociţii'noştrii ţerani, şicuri fiindă că ve-ţî con-
îari’d-j
«dreseze la buroul poştala, deră d. şeftfj 7 «alia poştei ’mî-a 4iss0 că abonamente prij « «mesce.numal pentru jurnale străine sat1 ede a le guvernuluieră nu pentru jur-«nale române de opposiţiune.»
N’amO crede pentru totă lumea ca d. La-cnovary, in lealitatea d-selle, se fi data a
semenea ordine, ce nu potu avea nume
nlidiao*
tuită. Acăstă tragere la sorţi se va face departa-
ISJ tU 3
mentă dupe departamentă.
«Art. . —! Membrii Adunării naţionale nedfe-
3101 ntb	o . I„ ,	.r* .
semnaţi prin sorţi, conform articolului preeedmte,
.voră forma Camera represintanţiloru. Acestă cameră
)2 £ UO £ li mi Cil ,3a	Ai 291 . .	„ i/t
>nr oquâ	^n- a PatrĂ parte a.sea, din ană
ană. Reînoirea primului pătrarift1 se va face ‘dă'pg uîUpT , . ,	,	. .	„ î Â
iese mm de la coDst.tuirea celo î? doue camere.
j £ U'	R-y	îţţ
t ~	aleşi jPe_ş^ ani,
r.amera deputaţiloru va f moita e i imătâte Tu
«ir	./ nrsnoq .nlsvjvoa& “
ha-care trei am.
«Art. 5. — Cele doue camere voră avea îm-
tribui prin silinţele vOstre a ridica drapelulă sân-
tei nOstre cause, sub îndoitu'rele c ruia ve-ţi gâs? pe comandantulă vostru generalul gata a îuvinge s^u a muri. mb -iaht. >
Francisca Valles Rpsello.
enib câiiiăînî	lomun fi’iuo
nî rilulsniu{ ujmufj .ărtio
:rj?.
AsCi-fli \ kvdte locă D"
“ ■ 1 ‘1 «■
-£D ?m£
câtre admistraţil selţ n’amu crede că ser viciulu poştale, care este unu serviciu puK blicO, ară deveni, — sub d. Lachovary, -und simplu serviciu de coteria, şi de aceea fără mal multe harangurî, lăssâmO d-sel şi publicului a cuălifica faptul refusuluî di partea poştei de a priimi abonamente jurnalele române de oposiţiune, cu numei
ce merită, şi a se gândi mator, — atât) ECHOURÎLE $IL^EI »	] publicul cât şi d. Lachovary, - ca ce mj
este dfe fâcuttt la extremitatea in care artf
»u a x*
■tfdeHf îfetre dohl junfl' şi L”,* ce aparţinttTfriilocrăfiel. Umilă din el fu rănită gravă. Causa, se ^ice, ară fi joculă
www.dacoromamca.ro
adjuuSO, fie prin voinţa guvernului, fie pr preiŞ multul zelu allu aginţilor guvernulu
TELEGRAFIA
MORTEA FLORICHEI
(J^EGENDA)
E.j'-jjrijsq j
‘J23HU0U&
—Mamă nu sciu ce mg d6re, Fiord rece m'a cuprinsa ; Peptuld uite-mi bate tare, Respirarea mi s’a stinsa!
ţi) * iCbbM Bmgjsrt nă.
«P’at mei ochi simţii că se lasă Ndptea ndgră de mormSnta’ Ah!... Durerea m£ apasă;
Şi-ii. ţlicea cre^ându din lume, Că ea încă u'a sburatip.

—Floriora mea iubită,
Scblă, maică nu m’au^î ?
De ce est! aşa pălită,
Draga mami, nu respun^I ?»
Glasulu el.
inse remase
mii
etani-.
.isi«i9'iq
Simtu ald mortei rece vântd !
î > E. -Vi njafi I ,i7L
ib
li rj •JlOi.ui,
,i& rj ib
P°. ci
I;;
(îo
:> L

«Uite, marcă, me orndră
Colea ’n sînti unii junghiu cumpliţii;
Ldcd, măicuţă, nu e bre
Se fie tămăduiţii ?

De Florica ne-auţjitii
Căci din lume ea sburas,8«
Ce rnultti sustt în .infinita ;^j
Şi c’o jale nesfîişită Ea remase pe pământii, Plângândd copita iubită Panii sg stinse ’n mormentu !
.2niesjş-i

«Moşte sfinte dă-inî măicuţă, Se te strîngd pe peptuia mea, Se-ir.i aline o lecuţă Junghiula, bunula Dumne^ea!
IEî oii
or
i in
83flY3r
se» .rugi
«si
«Sgfi mai bine, vina me stinge P’ala teh stn dulce şi buna, Vino, maică! nu mai plânge ; Nu me lăsa, me răpupd !»
Siugb sruiiiD#
înecată de suspine Biată mamă alerga Durerea ca se-I aline,
Şi la pepta tare-o strîngea.
■Bţbi T ‘>.u(„wD .ee-âaî-.S i .sîăi'i
I
M. C
.ibsas . > a
DIVERSE
tu
iiwt„irir
/£l
l . ,i jS ln'uain i?
t-
0 } ah aa.ue'i sh stcdmqs, J, sune M ■*> -irjol) uilK-jI Jrlic„tfQ ) eanitt > s * li *	"•>	0.
• ăoufoi -’cî ni ie K
—Taci nu plânge c’o se-ţî trâcă Fata mami, ea <^icea.
— Junghiula ah! inima-mi secă» Copila trista murmura.
Apoi plină de ’ntristare Se ridică trernurânda, Dete măsi-o sărutare,
1/ ..alHO flib- i: loari-,) tin ^ itîîtr abrri > ) tifyeiiiihal
Şi U (lise s„spi„â„dS :
— Mamă, mamă, tu-mî <}ici miă

i
C’o se-mi trgcă junchiuia mea ; Inse-mi pare că ’n veciă Voia sbura la Dumneţlea !
c 3
«Remâî maică sSnătbsă!
Uite, simţa că mg sfîrşescu R JFugi, o mbrte fiorbsâ, Lasă-mg ca se trăescd!

«Mamă, mamă, uite,'vine, Strîngi-me la sînula tea !» ţ)ice, şi cu lungi suspine Ea -îşi dă sufletulu sea.
^ AMHT
si u'jS 31 L ?T ii Ml
. a?
Biată mamă în tăcere Cu căldură o stângea; Şi nebună de durere
Ea totu crede că trăia.
Şi părându-î c’adormise P’ala sea sîna suspinătora, .Respirarea îşi oprise,
stâlQQOiO £G
’WO O B 302:
,	;-egănând’o binişora
sb «Sas 2	« q
oi'
Dera vgşlgnd’o îngheţată c începu a se jeli “
Şi de peptu-î desperată O lipea a se ’ncălţl-.

- Gâsduire onestă. Mai Şilele trecute Substi-tutuia dupe lângă Triounalula de la Buzed. fiindb într’c plasă în urmărirea şi descoperirea unei crime, şi dinda peste mai multe indicii, a luata ca corpa alft delictului maî multe juvaeruri în valOre de peste cinci sute galbeni. Stlra a ceruta de la una proprietara ospitalitate pentru sine şi pentru agenţii sei ausiliari: ceea ce cu bragele întinse i se şi oferi. Pentru maî multă siguranţă, substituibila încredinţgză cuferula în care se afla juvaerile în mâinele stăpânei casiî, a soţiei proprietarului. A doua Şi, la plecare, avânda Substitutuia indis-creţiunea de a observa sigiliile dupe cufera, le gă ■ si, negreşita fără mirare, în stare bună. Mai târŞia, dupe ce terminase cercetările ce socotise necesarie, Substitutuia voi se descrie în procesuia sea verbala şi fie care obiecta preţiosa, şi, deşchiŞgnda cufe-rultt... juvaerile nu mai eraa. Bănuelile, se înţelege, a planată peste o mulţime de Omeni, şi mal ca tota d’auna nedrepte. Logica faptelora înse’ia constrîngea a crede că în casa onestă a proprie-tatruiuî s’a petrecuţii furtuia sga abusulu de încredere. Asta-fela, face perchisiţiuni peste per-chisiţiuni, şi hoţii din casă protestaa că li se a tinge onOrea printr’o asemenea nepomenită bănu-glă. In aceste cercetări,, Substitutuia găsinda în casa unei servitOre una cgsornica din obiectele preciO-se, dobândi certitudinea despre legile ospitalităţii casii şi continuă cu investigările sgle.
In cele din urmă, stăpâna casei, soţia proprietarului, se determina a descoperi că juvaerurile sunta ascunse în sobă, şi se rugă de Substituta ca se nu o dea de ruşine. Ajunse apoi a constata că se scosese cuele de la cuferu şi se sustrase juvaerile prin deschizătura făcută introducânda mâna, cânda servitOrea, a căria fiinde prea mare, s’a şi şgâriata» cânda cucOna, care avea o mână maî mică, şi cu delicateţă putea opera. Ce s’a mai făcuta, nu ştima ■ ceea ce dorima este, ca acgstă afacere se nu ţiă multa timpa şi se viă înaintea justiţiei. Pentru ce ? Pentru că am aflata positiva, voma argta şi actuia de acusare, că proprietaruia acesta a fosta data în judecată pentru că a* asasinata pe un^i Ospt ce
O ncăl^ea cu--a sea suflare, Şi pe pera o. netezea, Bit
II da dulce serutare	.	.
£8 oi ai	'!■)’ câte-va Zile laX... mica terguşora renumita pentru
- lacremi o scălda .	.	. ... /.... -	-.	.	7	?A..	..
» KUiiO iia-(I eŞt cu .ghxi .e
"Tânguindu-se, pe nume •>& sJ. c :af i ;	/. t t-J calitatea sea de comandanta ala micei trupe,
.uKAMagO 1Ş n - ţ „	eia fu luâta în gasdă la primartL
MisaiToW nsi W	, ; riga neîncetata, x £[ ,b jMua 0jltA 98 ef91n9niB£i.;-.lA
■ iflof îmC9-93 9i 4 jy
de vr’o patru ani, fiinda că ela veZuse iCâi^jyijii,^-^ misese asasinatula. Curtea cu juraţii şi-aalfăţhţa' datoria: l’a achitata! •	(LXtţeptMi«.;)Brtb
E> * Jdfc i
tipia ito Li. £>tqmoT< .	*’
De hatârulu carto flelor, bărbatel Acurn.de curîudtt unăjune oficeru de cavalerie trecea printr’unula din departamentele Francieî cu una detaşartientît de soldaţi şt cal : cânda primi ordine se se oprgscă
De doue-Zecî "şi ■">pta de ani, locotenenta naltu şi subţirela, sentimentala, şi preste tOte aceste fru-mosa bă ista : etă'i signalimentele.
Ela pusese în grajdula primarului trei cai ai sei, fără a mai numera pe acela alfl ordonanţei, (vis-tavoiului)^ plus alţi patru cai de ai sub-oficerilora găsduiţi pe la case fără grajduri : în totula opta cai.
D-nâ R... nevasta păimarului era o brună din cele frumOsek cu una admirabila păra de abanosu, nisce ochi mari negrii, aci voalaţi de langâre şi a-ci sc^nteinda de maliciă, cu o talie de silfidă şi una piciora de Andalusă. In cursa de patru-Zeci şi opta de ore oficerula nostru era înamorata lulea...
In cuTânda ela înţelese că nu era displăcută. Primărăsa îla privea cu o espresiune de turturică speriată, ceea ce flata de minune amorule lui propria de vultura ; frumdsa ei guriţă vorbea puţina, dar Z^rabetu-I spunea mai multa decâta vorbele. Dupe optă Z‘le veZ^nda că ea părea că caută a evita una tete-a-tete, creZu a face acta de machiavelismului celu mai rafinata Z'c^n<^u"î cu unh a" era sălbatica şi cu o voce înăduşită.
—	Ama primita o scrisOre de la colonelula mea şi mâine pleca. — Oh ! nu, nu pleca încă,» murmură ea încetişora ca cumâ o emoţiune invincibilă i-arfl fi răpită una secreta.
Acesta nu pleca încă ! luă pentru ela proporţi-unile unei declaraţiuni; şi nu s’a mal gândita la-plecare, dar s’a decisa a-I_face o declaraţie înflăcărată.
Intr’o sără pe cânda, singura în odaia lui, îşi repeta între dinţi declaraţia, auZi în curte una dialoga via şi animata. Perdelele-i eratt trase în josa şi ferestrele deschise, astu-feia că putea auZi tota. «Iţi spunu Eulalie, Z'cea bărbatuia către femeia lui, c’ama se faca o comediă... N’ama gusta se suferii cochetăriile ce faci acestui oficerO...
—	Intr’adevSra ! ai înţelesb asta ?
—	Şi cum dracu se n’o înţelega! asta sare în ochi cale de o poştă, e untt scandaia şi, dacă vei mai urma ..
—	Ş’apoî creZi, dragă, că faca acesta de ha-târuia mustăţi lorii acestui domna?
—	D’apoi de-ala cui hatîru, pentru D-Şea !
—	De hatârulu cailora lui; ela are optu în grajdula nostru, şi dacă-î va ţine până la sfîrşi-tula lunei, o se avema cu ce ne îngrăşa straturele ndstre de cartofle !...»
A doua Z* oficerula plecă, şi dupe câte-va Z^e era în Africa, de unde trămise gasdeî s£le o cutie de ţigărî algeriene.
al;:
SOCIETATEA DE BINEFACERE
ElISABETA pOMNA
Va da în sala Teatrului celui mare^ Sâmbătă 20 Ianuaria.
în sera de
01 illiVIOlWt
■tdiohsiB
Unu Baiu pentru Săracî
M. M. L. L, Domnul şi Dotnna vord onora ba-luld cu presenţa Loţ. — Ţinută de gală e de rigâre.
avea parale şi a arsa în cuptora pe co^ilula ■ sea 3 preţurile de intrare sunta fişate precum urmez* : ^ ..X- ........... t»o 'entrfl p, singură persbna ; io lei noi. Pentru o
buhuia trâitt şi ospitalitatea locuitorilor sei.
hfamiliă de doue persânţp ,15 lei noi. Pentru o fa-jjiiilă de mai multa de doue persOae : 20 lei noi. Lojele : Rangula I (Benoare), 80 lei noi. Rangul II : 30 lei nou Rangula III: 20 lei noi.
NB. Plata lojelora nu scutesce pe nimeni de preţuia intrâreij care se achită fără escepţiune de ori cine intră.
Biletele se află chiar de acum la disposiţiunea publicului la librăria Socec'., iTmagasliiul de musică A. Gebauer, şi la Casa Teatrului.
Pentru loji, doritorii sunta rugaţi a se înscrie pe lista depusă la D. Gebauer cu începere de luni 8, până Sâmbătă s6ra, 13 ale corenteî.
.0 19
11
? .oK flftl3b6.uA libH-lirt fJunniitV
	
-f <mnfi9sai, «andin mJoal
-B/ldegnoqasT 9is» au aaaj!)3*bett
www.dacoromamca.ro
OE
ar
8
fii
. "i 4	-ronvi
irac 'ig jnî«0B . innl	inJasB
i
rr
TELEGRAFUL
80CIETE FRANCO - AUTRICHIENNE
VIENNE
pour Ies arts industriels
I. Planker'gasse 5, au premier.
VIENNE
CALEA FERATA A STATULUI BUCURESCI-GIURGIU
MERSUL TRENURUORU
Etoffes pour meubles, Soieries. Tapis ă Aubusson et de Smyrne,
Vetoutes et Moquettes.
Rideaux tulles brodes, Cretonnes, Velours, Reps de laine.
DE
CALLETORI
Cu începere de Marţi 12 Decembre 1S72 st. v. şi până la
noul disposiţii
Specialii de broderies et applications artistiques, Tapisseries des Gobelins. Cuirs de Cordoue, papiers imitation cuir, papiers peints.
DE LA BUCURESCI LA GIURGIU DE LA GIURGIU RA BUCURESCl
CERAMIQUES POUR PANNEAX ET LAMBRIS,
Faiences pour salles de bains et carrelage.
Entree libre des magasins.
Specialităţi în Stofe de Mobile, Covore, Perdele, Erodării şi Faiance. Soliditate Comercială cea maî severă, in unire cu unu gustă artificială.
I. Plankengasse 5, catulu I.
Se trimetQ Monstre franco în provincii.
NUMIREA STA ŢIILORU	cr. Nr. 1 de viagiorî	»r. Nr. 3 de viagiorî	NUMIREA STA-ŢIILORU	tr. Nr. 2 de viagiorî	tr.Nr.4 de viagiorî
Bucurescî	Ore min. 9 or. di.	Ore mm. 3 or. se.	Giurgiu	Ore min. 9 or. di.	Ore min. 3 or. sd.
Jilava	9 14	3 21	Frăţesc!	9 04	3 °4
Vidra	g 29 (v	3 29 H	Băneasa	9 27 H	3 2 7 1^
Comana	I £? ¥	1 ii *	Comana	T 0 Î> &	i ai
Băneasa	‘° -5li	4 2 5 [c	Vidra	10 3°u	4 3° u
Frăţesc!	io 48	4 48	Gilava	10 45	4 45
Giurgiu	11 00 |5 00		Bucurescî	10 57	4 57
CONSSSLS AVX DA9IES
PRODU1TS SPECIAIJX RECOMMANDfeS'
VIOLET
ÎNVRNTBUH 1*U
SAVOa RQfAL OE ŢJRIDACeJpE
lHVKNTKUR I>U
SAVON ROYAL OETHRIDACE
PARFUMEUf\ BREVETE, PARIS
CREME . .
ABASE DEGLYCfeRIIlE ET DE BISMUTII
EXTRAITS TRIPLES D’ODÎURS
DE BEÂUTE
jtii—Fruichew-, VelouU?
Eclatduteini.
PARFUMS POUll LE MOUCHOIR !
Rose-Blancke, Ess-Bouquet Foin-coupe, Jockey-Club, Brises-de- Violettes, ele.
GLYCIţROLlDoiROSESdePROVINS
LOTIUN HYGIENIQUE, TONIQUE ET RAFRAICHISSANTE; pour Ies soins in limes de la toilette
0
GLYC^r NES PARFUM^ES
Indispensablesp* conserver la sânte, la beauleja morbidesse de la peau.
EXTRAITS D’EAUX PETOILETTEg
pour adoucir el rafratchir la peau.
PASTILLEŞ AMBROSIAQUES AU MASTIC DE CHIO
Uijgiene, Fraichvur, Suavi te de V hale ine.
Depot dans toutes Ies villes du monde.
Pour eviter la cont ■ rfacon, exiger la marque de fabriqu* :
LA REINE DES ABEILLES
Ipa si frafo uentiîrice
PERFECŢIONATE DE DOCTORELE
J.V.BONN
Furnisoru Irrevetatu alu M. S. Imperătesa Aceste produse se yendu 40 la sută maî josu de cătu produrele analoge ; din puntulu de ve-dere^ alu parfumului s’alu prqprietăţiloru loru, ele lutrecu specialităţile cele maî renumite.
La cei de căpetenia Farmacopet, Coafori şi Parfumari.
CU AMENUNTULU ŞI CU RĂDICATA 44, Rue des Petites-Ecuries, PARIS
VESICATOARE d’ALBESPEYRES
Admis in spitalele şi a mbulanţele armatei francese (avis favorabil alu Consiliului Sanitară din Francia) şi In alle armateluru Turciei şi a Stateloru-Unite.— Acţiune sigură şi regulată. Fie-care visicatore trebue să porte semnătura d’Albespeyres pe partea cea verde.
CAP8ULE8 de RAQUlN
au Baiune de CO-PACU, aprobate de Acadnmia de medicina de Paris, care le-a declarată supe-riore tutoră celortt l’alte preparaţinni cu Copahu dnpe ce le-a esperimentatu asupra 100 de bolnavi s’a dobândit 100 de vindecări. Srpienta adunare a recunoscută aseminea că Capsulele Raquin suntg ingerate cu înlesnire, nu cause^ă în stomachu, nici o simţire neplăcută, şi nu provocă nici uă vărsătură. — Paris, Faubourg St, Penis, 78 şi in t6te farmaciile.
KaEaR3RBffinM0>Bi
DANTISTUL G. GHJSTI,
Se reconandă Ouor. Publică că va escersapro-feriur.ea sa, adecă-. Curăţirea, Albirea, Plunbuirea! Dinţiloru, Amorţirea Neervelor şi filamentelor, cavii producă durere de dinţi, stîrpindu orî*ce rădăcini', sparte în gingii fără a produce Ună reă.
Se află la Hotelă de Francia No. 5 calea Mogo-şOil vis-a-vis de Biserica Zlătari.
ANUNCIU
Direcţiunea, internatului de bă-eţă Butoianu, situate în strada sfin-ţilortt No. 70.
Are onore a face cunoscuţii că maî primesce elevi eterni cu precitl de 30 napoleoni pe ann.
Anunciu Importantu. Cofetăria din calea Mo-
şiloră în rându cu antrdoa grădinet lui Sf. Gheorge No. 39, care este acum închisă, se vinde atâtu marfa câtă şi edecuril.e. Earţi prăvălia se închiriată de
acuma.
Doritorii se bine vo^scă a se adresa la Cancelaria Hotelului Manucă spre înţelegere.
j2
RACOHOUT
ALU ARABLORU
A LUI DELANGRENIER din Paris
Vindecă durerile de stomahuşi dein-testine, restabilesce convalescenţa, întă-resce copii şi personele delicate seu a-nemice, şi prin proprietăţile sele ana-leptice este unu preservativ în contra febreloru, galbene typoide şi cholereî.
Depositu în Bucurescî: Fr. Eitel ş J. Risdorfer.
Ausdra-
geuri copii nd sub forma
neî elegante cofe_
turi, prin co.
piele
Sinpma injecţiune esclnsiv vegetală 11 jjrinşlend principele cele mai energice a copaivei
cele maţ energice copfl_ hei şi a le fn. pebului.
La
maticonluî.
Pharmacia anglo-francesă
Rue du Havre Paris.
ASTHMA catariulă, năduful şi respirătOrie suptă vindecate prin TUBliRILF VASEUR, 3 f.
LE-
NEVRALGil vindecate la
momentă chiară cu hapurile ANTINEVRALGICE, a le D-rului CRONIER
Preţulă 3 fr. cutie LEVASSEUR. farmacistu-chimistu de clasa i-iu 19. strada Monete Paris
IST
SIROP ANTIPHLOGISTICU DE BRIANT AFECŢIUNI DE PEPTU, GUTURAIURI, &.
Acestu sirop d'unugustu din cele mai plăcuţe, are uă eficacitate sicură, constatată prin tr’unu raportă oficiale, contra guturaiului,catamlu,Grippă,tuse măgareşcăşi contra tutoru înffamaţiuniloriî şi suferinteloru de peptu. Printre celebrităţile medicale cari l’au patronată in timpii de 40 de ani, voma cita pe marele IAp.nnbc, Guersant, ^de la spitalulu Oopliloru; Vauquelin, director alu scoleî de Pharmacia s’alţî inedicî de spitalurî, profesori ai facultăţii şi membrii Academiei de Medicină diu Paris.
Pharmacopea, rue de Bivoli, 150, â Paria^
Depositu in Pkarmacopecle de căpetenia
Uă odaiă mare, 1‘SS'CL
ciă cu intrarea deosebită, este de închiriată de acumă cu preţti forte moderată_ Doritorii se voră adresa la Typografia D-lui Alecsandru Andrici, intrarea Ro-seti No. 7. (Hotelă Steriadi), acelăceec-secută objecte de tipografia în totă forma şi în ori limbă, promptă şi cu preţă f6rte moderată.
0 MAŞINA,
cu tote accesoriele pen-‘7 tru fabricarea Ciocolatei,
este deversare. Ori cine doresce a o cumpăra să se adresese la administraţia acestui (Jiaru.
Proprietarului se însărcinesă a învăţa pe cumpâtorQ şi fabricarea Ciocolatei.
Strada Polonă No. 58, D. PROCOVIANU, _
Pentru abonamente, reciams şi anunciurî a se adressa la Typographia Naţională, strada Academiei No. 24.
^AbOUAMENTUL PENTRU RoMĂKIA.
In oraşă:	In districte:
Pentru ună ană .
Pentru nă % aan Pentru trei luni .
24
12
7
80 lei n. 16 .
8 •
Anunciurî :	Epistolele nefrancate se refusă şi ar-
Linia mică pe pagina a IV. . 16 bani. Reclame pe pagina a III. . . 1 leu n.	ticoliî nepublicaţi se ardă.
Pe pag. II 2 lei, pe pag. I, 8 lei n.	Orî-ce Abonamente neinsoţite de var
	16rea se refusă.
Pentru rubrica «inBerţium şi reclame-	Abonamentele se făcu numai de la 1
Redacţiunea nu este responsabilă.	şi 15 a le fie-câruî luni.
Pentru Fkancia: se priimescu aiun-ciur! şi reclame la D-niî ORAIN & Ml-COUD, rue drouot 9. Paris.
Pentbd Austria şi Gbrmania: la D PHIL1PP- LOB, Wien Wolkeile No 2
-ix irrrrv^
MII
www:

ttlânica.ro
Tipografia Naţională, Strada Academii No. 24.
MERCURI, io IANUARIE 1873-
UN NUMERU 10 BANI.
ANUL III — No. 267
TELE&RAFOLU
APPARE IN TOATE SERILE DE LUCRU
PENTRU ABONAMENTE, RECLAME Şl ANUNCIURI A SE VEDEA PAGINEA IV.
BUCliRESCI, 9 IANUARIE
Amă publicaţii, în unuia din numerile nostre trecute, o dare de semă a comitetului constituita pentru formarea bănceî fonciare. Fiă care a vecjutti cumti a res-punsu proprietarii români la subscrierea acestui institută naţionala, care va asicura pe viitorO proprietatea şi va aduce credi-tulă într’ensa. Peste 20 milibne aO fosta subscrise numai de proprietarii cari se aflu în Bucurescî, şi de fdrte puţini de prin pre-jurO carii aa putută se vie la întrunirea din sdra de 30 Octombre.
In facia acestei manifestaţiunl, nu mal este de îndouitd că românii aştepta cu-rânda votare a proectuluî făcuta de proprietarii români şi stabilirea bănceî fon-ciere române,
Urmase-va asta-felO ? .Nu va întempina r icî o dificultate din partea nimunuî ?. Aed sta voima se cercetămd noi.
Presa de aţlî, în revista sea politică, de şi aretă avantagiele bănceî înfiinţată de proprietarii români, totuşi ne spune că suntu şi omeni serioşi streini, personagie cu vaţlă mare care şunta dispuse a veni în ţeră spre a cere aedstă instituţiune. Cel de la ‘Presa consiliată tota de o dată că trebue preferită banca română celei streine cânda condiţiele ara fi egale sbă şi chiar ceva inegale.
Tocmai aceste personage şi acest! omeni serioşi ai Presei, precum şi cuvintele e-gale şi inegale ne îngrijesce pe noi şi ne face se ne aducema aminte de o convorbire despre care se spunea, înaintea sdr-bătorilorO, cânda Camera era deschisă, şi de o afirmare dată în Cameră acestei convorbiri.
Ni se spunea că una deputata a avut o convorbire cu o personă influinte la Curte,— sed putemtt <jUCe chiar înfluinţa personificată — care a spusa că banca propusă de proprietarii români este o instituţiune care nu e bună — dăma cuventuld testuale — pentru că are chârtiî, drd nu bani gata cum ard putea se aducă o bancă germană, şi cum cerea unu jurnale, amica alu u*-nora din miniştrii. Noi n’amO cre^utu a-cestă convorbire la începută ; dar, dupe ce D. Vălenu — acela care are pe fiica Domniei sele Domnişoră de onore pe lângă Domna — a făcuta interpelarea în Cameră şi a vorbita în âcelaşO sensO, ne-amO convinsa că se lucresă ce-va în sferele înalte
pentru o altă bancă de câta aceia care a proectatu-o proprietarii români!
Se nu ni se qlică că nu va isbuti nici o bancă streină, fiinda că cel mal mulţi din deputaţi I-aO parte în cea română şi că D-niî Mitică Ghica şi Boerescu ad interesa a se vota acesta, — mal cu semă că acesta din urmă are interesa se ia şi banca de scomptu. Nu. Interesele se pota satisface în diferite moduri. Amtt vecjutd pe Domnule Boerescn, pentru interesuld putere!, trădandu-şî amicii, vorbi^dd în publica într’una fela şi lucrânda alta-fela. Asemenea se pote întempla şi cu acostă cestiune.
Noi consiliemO pe acel proprietari, carii a0 luata în mână formarea bănceî fon-ciere cu sinceritate, se nu mal fiă lesne creqletorî, se nu mal aibă ilusiunî, ci se-şî pue înainte tote relele ce ard veni în asemenea casd, se caute miijhlocele prin care ara putea se le evite şi se fiă pregătiţi.
(Omenii întriadevgrd politici trebue se fiă în tota deuna bănuitori, dacă nu vo-esed se fiă la tota momentula înşelaţi In dată ce se va deschide Camera, se pue în vederea el, în vederea naţiunii, avantagele proprietarilortt români prin crearea ban • cel de el, şi se ârete nenorocirile ce ard cădea pe ţeră, dându-se şi aedsta pe mâi-nele streiniloru.
Acela careva avea aedstă bancă în mână, va dispune de întrega ţdră. Acesta e una adevgra incontestabile !
In 4iua de Bobotăsă, — cânda poporule are credinţă că cerula este deschisa şi ângeruld lui Dumneijed se cordbă şi planesă d’asupra omenilord ca se ve<Jă faptele lord şi se răsplăt^scă pe fiă care pentru bine cu bine şi pentru red cu reă; —în aedstă sântă <Ji, cânda Evangelia ne spune că Christ a priimita botesula care trebuia se-lă întărdscă spre a muri pe cruce pentru emanciparea omenire!; în acea <jli— ^licemO — a avută locd unu accidenta care, din fericire, n’a fosta pericolosd pentru ni-minî.
Tocmai pe cândd armata terminase defileul d, Domnitoruld plecase spre Palatd şi se afla în dreptuld Pasagiuluî româna, und vueta se auiji de mal mulţi omeni cari erad aprope de Pasagiu. Acesta vuetd' era provenita din căderea unul imensă zida care avea trei etagie şi care era lipitu de cafeneua Briol.
www.dacoromanica.ro
Nu voimO se discutămtt — dupe cum facea lumea în acea gli — dacă acostă de-râmare, în asemenea mare dfi este und semna buna sda rea. Nici nu ne interesăm dacă eltt a căcjutd pe la acea oră seO ara fi căzuta dimin^ţa ori s£ra. Ceea ce ne interesdză, este dărîmarea lui.
Ni se afirmă că stăpânule cafenelei denunţase Poliţiei, Primăriei şi proprietarului acestei clădiri pericoluJa la care s’arO putea espune lumea care trecea pe subt acela loca şi chiar care intră în elO; dar se vede că Poliţia,—fiinda ocupată cu scan-dalele de la opera italiană şi cu descoperiri de comploturi, pe care D. Prim Ministru le anunţa în Cameră şi al cărord victime susţinea că sunta tinerii arestaţi la tdtru în sera de glece Noembre — n’a putută se ia nici o măsură de evitarea u-nuî pericola ce s’aru fi putută întempla. Asemenea şi Domnii membrii aî Primăriei, fi in du ocupaţi a regula financele con-tribualilorO, în felula cum ne spunea D. Ioanide în Cameră, şi avândă numai ună singura zida în vedere de a fi dărâmată, acela ală Domnului I. Grădiştenu, cele l’alte ziduri, fiă cele mal slabe ruine, dispărea în facia celui de graniţa care punea umbră Domnului V- Boerescu şi ’lă făcea adesea se veqlă dupe ela câte una regi-mentă de conspiratori!
Acesta trebue se fiă curatul a adevâra ; căci alta fela, nu înţelegemă ca Primăria, se derîme una zida buna, pentru care scia bine că are se plăt^scă o despăgubire e-normă, şi se tolerese una altuia care, la tota momentula, sta se cadă, care a că-dută, — afară dacă Domnii municipali nu avea alte interese de apărată în acela zida!
Străpungerea Istmului de Corinth
Totă lumea sciă marea lucrare a tăeril Istmului de Suez, care face ună servicid imensd comerciulul europend. Asemenea fiă care îşi aduce aminte de plănuia gigantica ala luî Napoleonă ald III, de a tăia Franciaîn doud printr’unO canala, care se m6rgă de la Bordeaux şi s£ se oprescă la Tulon, plana care ard fi permisa Fran-ciel a-şî duce flotele sele din OcianO în Mediterana şi vice-versa, cânda aru fi voita, fără a mal avea trebuinţă a mal trece strîmtorea de Gibraltar.
Astă-dl Indipendinţa Helenicâ ne aduce una alta plană despre străpungerea Istmului de Corinth. De şi acesîă lucrare nu
TELEGRAF U±.J
este totti aşa de gigantică ca a Istmului de Suez şi ca plănuiţi lui Napoleon, dar este totu aşa de importantă şi avantaviosă pentru comerciQ ca şi a acelui dinteiu, dupe cumQ ne spune foia elenă.
Etă ce 4ice acestă foiă :
De mai multu timpQ auŞimii vorbindu-se de strepungerea Istmului de Corinth. Diferite studii s’au făcuta pentru acestii scopQ, s’aO cerută chiarii multeţ nimene insS n a obţinută concesiunea, ca se fie cunoscută şi de noi.
Unii privescă acestă străpungere a Istmului ca o lucrare forte avantagiosă co-merciuluî şi navigaţiunî elenice, şi angajă pe guvernă a acorda o subvenţiune mare acelei companii care ară voi a se însărcina cu intreprinderea, seu celă puţină a’î garanta pentru ună timpu ore-care dobânda capitaluriloră angajate.
Calculele cele mai esacte aă demonstrată că strepungerea Istmului de Corinth ară reclama o cheltuială dela 4ece până la doug-spre-tjece milione de franci. Grecia n’ară trebui sg acorde o subvenţiune mai mică de şese milione. Cu acestă preţă s’ară găsi lesne o companiă care s’ară însărcina cu lucrările. Grecia însg n’are şese milidne, ci va trebui se contracte4e ună împrumută. SuposândQ că ea aru emite ună împrumută cu 85 şi 8 °/0 dobândă şi că ară consacra numai 200,000 franci pe ană pentru amortisarea sa, budgetulă ei va fi sporită cu 700,000 franci mai multu pe ană pentru ună ore care numeră de ani. Prin urmare, ea nu va putea, în starea actuală în care se află financele sele, a face multă vreme fagia unui asemenea angajamentă.
Grecia, pe de altă parte, n’arii trage mari avantsge din străpungerea Isthmu-luî de Corinth. Cele alte naţiuni, care conducă comerciulu în Orientă, mai cu o-sebire Austria, Rusia, Turcia, Francia şi Italia, aru profita maf multă de câtă ea. Bastimentele loră n’ară mai ocoli capulă de Matapan, ci s’ară îndrepta către ca-nală. Voră economisi totă-dg-una câte-va qlile şi bastimentele aru procura, iarna mai cu semă, mai puţine pericole, nu numai pentru că trecerea va fi mai repede, dar încă pentru că nu voră mai fi constrînse a trece prin furtunosa mare a Candiei. Co-merciulă va fi mai actifă, recetele vămi-loră din Triest, Marsilia, Brindisi, Odesa, Constantinopole, Thesalonică etc. aru spori într’unu modă considerabile. Acesta nu mai este de îndointu. Câtă despre avan-tagiele Greciei, ele nu vină de câtă în ala duoilea rangă.
Lumea întrggă fiindfi chemată a profita mai multă de câtă noi, din străpungerea Isthmului de Corinth, nu vedemă pentru ce numai Grecia singură se-şi impue sacrificiuri mai presusă de mi<Jldcele sdle pentru o lucrare de interesa europdnă. Dou6-spre-dece milione este o sumă mare pentru ună stată mică ; pentru ună stătu mare este nimică, şi încă mai puţină pentru mai multe state mari.
Puterile care facă comerciulă medite-ranei ară trebui sg se înţelegă între dân-sele pentru strepungerea Istmului de Corinth. Grecia, Turcia, Rusia, Austria, Italia, Francia şi Englitera suntă ţerile cele mai directă interesate a scurta traversarea Mării Negre şi a porturiloră Ţurciel de Europa.
Suma de doue-spre-4ece miliâne nece-sarie pentru străpungerea Istmului, împărţită între aceste şepte puteri, ară deveni insinifiantă. Doue-spre-^ece milione repre-sintă 600,000 franci venita. Fiă-care din aceste şepte puteri indicate mai susu, nu aru spori, cu modulă acesta, cheltuelile loră de câtu cu suma de 85 mii franci pe ană, cea ce este o bagatelă.
Acestă sumă este ea ore improductivă? Nu! Ori cine voesce a se convinge,nare. de câtă a da o aruncătură de ochiă pe charta Europei, şi pe tabloulă mişcării comerciale în orientă cu susă 4^se^e Pu" teri.
Abreviândă trecerea, voiagele se îmul-ţescă. Acestă sporire, atâtu de avantagiosă armatoriloră, şi mai cu osebire mari-loră companii de navigaţiune cu vapore, nu este mal puţină şi pentru biurourile vamale din porturile orientului, care întreţină relaţiuni comerciale cu Occiden-tulă şi vice-versa. De unde resultă, că recetele biurouriloră vamale din Marsilia, din Triest şi Constantinopole, de esemplu, voră spori într’ună modă analogă. Banii ce puterile voră consacra pentru străpungerea Istmului de Corinth, va intra dar indirecţii în tesaurulu loră, fără a compta avantagiele incontestabile ce ele ară procura comerciului loră şi marinei.
Voru putea înfiinţa, afară de acesta, şi o tacsă relativă, pentru bastimentele care ară traversa canalulă. Acestă dreptu va fi împărţită între puterile care aă avansată capitalurile loră în acestă întreprindere.
Angagiămă guvernulă elenică a se ocupa de acestă chestiune, şi a supune ună plană puteriloră mediterane. Avem multe cuvinte care ne facă a crede că, presen-tată chestiunea subt adevăratulă punctă de vedere, propunerea va fi bine priimită.
SCîRi DIN AFÂRĂ
Se scrie din Athena către. Galeta Germană că Egiptulu arii fi refusânda de cât-va timpfl de a mai recunosce pe consolă greci. Vice-regele a ceruta cherfl Porţii ca se refuse exequatorulîi represen-tanţilorfi Greciei.
Japonesii au adoptata şi ei, de la 1 lanuariu, calendarula europănu, cu acdstă diferinţă că ei vorii urma a miniera anii dupe era lui Simu, pe cându pentru luni şi glile, datele lora vora coincidă cu acele ale calendarului gregoriană.
POrta voesce, prin contractarea unui împrumuta de 25 milidne livre st, se complecteze reţăua liniei ferate din Turcia de Europa şi a prelungi linia din Niconiedia 'a Angora şi Diabekia în Asia.
O depeşe din Constantinopole către Daily-News stabilesce că P6rta refusă orî-ce concesii Serbiei; se mai adaogă că in Serbia se facă armamente şi pregătiri pentru ori-ce eventualitate. — Serbii pretindă că fostuia Vizira le-a promisa joncţiunea liniei ferate prin Serbia.
New-York-Herald. consacră unu articoia de studia comparativi asupra forţelora maritime ce se întreca a desfăşura mai multe puteri, şi mai alesă Englitera, Rusia şi Germania. Organula americani atrage atenţiunea guvernului StatelorU-Unlte asupra necesităţii de a modifica sistemulă de armare maritimă, construinda vre-o 20 de vase de mare iuţdlă şi utilisândă/ forţa destrucfore a lorpilelora.
In deşertu, Şice Herald, aa cheltuita şi cheltuesca milfonele lora Anglia şi Prusia spre a îmulţi vasele căptuşite cu fera. Cindă vora apare chiar în mişllocuia mărei, carsorii noştrii invulnerabili, cu a-paratele destructOre ale torpilelora, fote vasele ine-mice pota fi spulberate. Şi acesta sistema va costa numai vre-o 10 milione de dolari, pe cândă Anglia, Rusia etc. cheltuescă înzecită mai multa.
FELICITĂRI
Reproducemă telegrama expediată, de către mal mulţi din conjudeţenii noştrii, D-lui ton Brătianu, ca adresă de felicitare pentru 4’oa numelui acestui mare cetâţiană, acestui bărbată de Stătu care a luptată în epocele cele mai durerOse pentru regenerarea României.
D
£tă Telegrama:
DOMNULUI IOAN BRĂTIANU, Bucuresci,
Ca expresiune profundă şi sinceră a inimiloru nostre, îţi adresăma aceste felicitaţiuni la ocasiu-nea aneversări tăie. Se ttăesci ani mulţi, ilustre cetăţiana, pentru a face gloria naţiuni tăie! Se fii pentru români Cincinatulfi lora! D-^eu se te inspire şi se te ajute a întrebuinţa virtuţile tăie în serviciula patriei!
(Umfoţlă semnăturile;,.
(Teleormanulu)
BULETIN ASTRONOMICII
Tirupula într’adevSra estra ordinara de care ne bucurămu încă, în astă epocă a anului, ne-a îndemnata a cere opiniunea meteorologistului nostru, cunoscuţii prin publicaţiunile sele asupra resulta-telora studiilora de acesta genă, cu care s’a o-cupata şi se ocupă de 30 de ani în oraşula nostru, şi dtă ce ne-a respunsă :
Galatz, 3 Ianuarie 1873 s. v.
Domnule Redactare,
Spre satisfacerea dorinţei D-vbstră la cererea ce mi-aţi adresata, vinu cu multă plăcere a vg comunica părerea mea asupra timpului ce avemfi în cursuia acestei erni. Tota odată trebue se ve adaogii că, dacă nfo înşelu, aedsta nu p6te proveni nici din lipsa observaţiuniloru, nici că aşa fi negligiata principiile sciinţei ce cultiva:
PREZICEREA TIMPULUI
(Iarna anului 1873)
Temperatura—Friguia va începe a se faca simţită la cela din urmă pătrar! ala acestei luni, a-dică între 9 şi 16 lanuariu, şi nu va înceta de câta la plina lună a lui Martie, sea în 2 şi 8 ale ţliseî luni.—ţ)iua nici o dată mai puţina de 3 grade Reoraur, inse rara mal multa de 6.—Noptea, de la 5 până la 8 grade, şi câte odată mai multa.
Zepada.—Va cădea destulă, şi probilu fârte multu, asta-felă că buna recoltă a cerealelora va fi mai ca şi sigură.
Sorele.—Se va vedea adesea-ori.
Ploie.—Nici odată.
Venturile.—Vorfi domina de la Nord-EstQ şi de la Nord-Osta, inse mal multu cela înteia, şi a-desea-ori forte tare.
Viscolii, (Vifora, Crivgţa).—Vora fi 3 forte puternice care vorU dura de la 3-5 Şile fie care dată.
Dunărea.—Va îngheţa între 10 şi 20 Ianuarie, şi nu se va desgheţa de câta între 29 Februarie şi 8 Martie.
Cutremură de pămentu.—Cela puţina i, îns^ probabile 2 şi 3.
www.dacoromanica.ro
telegraful
Aceste preziceri asupra timpului, suntă valabile pentru tbtă zona cuprinsă între gradele 22 şi 23 ■de lungnime E şi de 43 a 47 de lăţime N.
(Cardistulît Civicii)	(Ierinici)
ISTORIA OULUI
Şi oulu are istoria lui.
Credeţi dOr, că dacă găina codcodăcesce până ne asurţiesce cândă ne dă veste că a depuşii unii oii, care-lti sacrificămti unul dejună delicaţii săd cu care pregătimil unii aluată deliciosă, credeţi pbte că aici se încheiă istoria oului? — Nu, iubiţi lectori. •— Oulii are cântecu multă mal vechiu dc câtu aţii găinel: elu face parte din studiulă filosofică ală omenire!, încă de pe timpurile mitologice.
Eta, prin urmare—dacă vă va plăcea—istoria pe •scurtă a oului, astă-felă cuină ne-o presintă mitologia, filosofia ş superstiţiunea popOveloră antice:
Leda, fia lui Thestius şi soţia lui Tyndar, fiindă -surprinsă pe ţermulă Eurostasulul de către Jupiter, preschimbată în lebădă, depuse doue oue—fructă ală acestui adulteriă silita—din care, din unulă născură Pollux şi Hellena, eră din altuia Castor -şi Clitemnestra.
Orppeă, acestă poetă-filosofă al timpuriloră antice, însemna prin oii simbolulă misteriosă ală fecundităţel de care este dotată pămentulu, că to-tulă pe pămentă resare, totulă vegetăză şi totulă renasce. Egiptenii şi Fenicienii adoptară acela-şî simbolă, cu 6re-carî adăogiri: — cel dinteitt re-presentândă ună june cu ună oft ce-I ese din gură; cel din urmă închipuindă ună şerpe ridicată pe ebda sea şi avendă de asemenea în gură ună oii. Se pbte crede că, presumţioşt cum eraă Egipite-nil, el voiaă se facă a se înţelege că totă pămen-tula aparţine omului şi că elă nu este fertilă de câtă numai pentru trebuinţele sele. Fenicienii, ■din contra mal reţinuţi, se mplţămiră de a închipui că, dăcă ornulă are domnia absolută asupra Iu# cruriloră, acăstă domniâ însă nu se întinde de cată în parte asupra animaleloră, dintre cavi cele mal multe îl dispută forţia, adresa şi viclenia.— Grecii respectaă prea multă pe Orpheă ca se fi negligiată cea mal principală din ideile sile:— .grecii dădură pământului figura ouală.—
Osiris, credeu Egiptenii—dupe cumă spune He-rodote—închisese într'ună oii doue-spre-ţlece figuri pyramidale albe, pentru a însemna bunurile nesfârşite cu cari vroea se satisfacă pe bmenî; Ty-phon însă, fratele seu, găsindă meţliloculă de a deschide acestă om, întroduse secretamente alte doue-spre-^ece pyramide negre; şi ătă că din a-cistă causă, reulă este totă-dă-una amestecată cu benele. Sub aceste symbole, acestă poporă antică, esprima oposiţiunea celoru două principii: binele şi reulă!
Oulii primitivă, din care aă eşită tbte fiinţele. —Sub acestă principiu, cel mal mulţi philosophl al păgânismulul, în urma lui Orpheă, aă represen-tatu lumea, săă mal bine ţlicândă, pe Autorulă lumel.
Phenicienil—dupe raportulă lui Plutarch—recu-noscău o fiinţă supremă, pe care o representaă în orgiile loră, printr’ună oă.—Totu .acestă sym-bolă era întrebuinţată de GhaldeenI, Persani, Indieni, chiar de Chinezi; şi este multă de crezută că acesta a fostă întâia opiniune a tutuloră ce-loră ce aă întreprinsă de a esplica formaţiunea Universului.
I
Veninul în fihe Ia :
loră. La şuerulă şerpilo 1, oulii se ridica în aeră; atunci trebuea luată, până ce încă nu atingea pă-mântulă. Celă ce isbutea a primi acestă oă, trebea se încalece repede pe ună cală ageră şi- se fugă, căci şerpii atergaă în gOnă dupe elă, până ce erau opriţi de vre-ună rîă care le tăia calea. — Figura acestui oii era acea a unul mără rotundă de mărime miţlllociă; ghibcea-I era sgârciOsă şi acoperită de fibre şi filamente ca picibrele polipeloră. — încercarea, spre a se recunbsce adevăratulă ou drui-dică, se făcea aruncându-lu în apă, unde trebuia se plutăscâ d’asupra cu cerculă de aură cu carele era înconjurată. — Părinţii druiţll, pentru a întemeia credinţa bmeniioră în acestă ou, asigurau că elă trebuia se fiă recepută la a nume ţlile ale Junei, şi că apoi elă poseda virtutea de a face se se câştige ori ce procese, şi că avea o mare influenţă lângă regii...—
Etă, istoria oului!
Şi acumii, gândiţi-vS puţină: bre nu cumă-va oulu puierei guvernamentale se capătă la noi mai camă în felulă cumă se căpăta oulu formată din spuma şi balele şerpilorit ?—Şi ără-şrbre nu cumă-va curtenii şi guvernanţii noştriî poseda vr’ună ou druidicu, care le autorisăză, prin influenţa lui,
tote . . . tote ,...?■—
Dar se ne oprimă!—Totu istoria ne spune că: mulţi curteni, presupuşi a se folosi pe lângă regii loră de influenţa oului fabuloşii, aă fostă pedepsiţi cu perderea viăţel! ! ! — Pbte, pbte că, dăcă nu ună Rege năimită, pbte că. Regele Suverană— naţiunea— va fi totă atâtă de supersfiţiosă într’o Şi ca şl Regii evuluI-raieŞă j !!—
Ori cumă va fi, iubiţi lectori, scrisu-amă vouă şi ve rogă sg primiţi pentru voi acăstă mică isto-riă: istoria oului!...
{Inaependentulă.)
0 întrebare unui fluturelu
Fluturelă plină de dulcgţă Crinii, alba dimineţă Şi cu gingaşele Ş01I Te născură printre flori;
P’ale sble aripibre Le zugrăvi sântulă sbre Cu văpsele mii de mii,
Ca p’ale lui Maiă cânipiL^^..'..
Dar inimă schimbătbre Şi priviri fermecătbre,
Fluturaşă, cine ţi-a dată De nşelî flori neîncetată;
Şi le laşi sg lăcremese,
Dupe tine se oftese De curau crapă, ŞSd, de Şork Pin' răsară al nopţel sori?
In câmpă dulcea viorică
'
In tufişu se face mică,
Ciudă te vede’n sboră trecăndu Şi florile sărutândă;
Căci o dată pe furtună,
Cândă vântulă să te răpună Prin codrii înfuriată Trecea, ca ună smeă turbată,
Ea ^ţărindu-te pe tine Cu peptulă plină de suspine,
Te chiămă din alu teă sboră P’ală săă peptă feimecătoră,
Şi tu’n schimba de fericire II daşi crudă amăgire!
OuID do şerpe (otî fabulosă) lăudată de Druiţll!— Era acestă ou—spunăă Druizii—formată de o mulţime prodigibsă dc şerpi încolătăciţl la ună locă, cari contribuăă la facerea lui cu tbtă spuma şi balele
Atunci tremurându de frică Stal lipită de viorică Şi ea te strângea mereă Căldurosă pe peptulă său,
ţ)icăndu-ţl neîncetată,
Cu peptulă plină de oftată: —Fluturelu fermecătoră, Uraganulă mugitoră Cu sprîncăna sea de nori Ce-ţî dedea mii de fiori,
Aă trecută, s'a dusă ^eparte, Şi de ce mal tremuri, frate; Mal bine c’ună sărutată Sufletulu mi-al fi’mbătată ; Căci uite d’ală tăă amoră Mă usucă, Fluture, moră!»
Şi de tine fermecată D’a tea busă aninată,
Trecendu trel-spre-ţlece Şorî,
Ea râmase printre fiori.
Şi ’ntr’o ţii dulce de Maiă, Când totulă rîdea pe plaiă Către ceră pe aripibre Dup’o ra$ă de la sbre Ca săgăta te’nălţaşl Plângândă, tu o lăsaşl.
Ea d’atuncî totă întristată,
Pe subtfi ărba semănată,
Cu-ale primă-verel flori Se ascunde cu fiori Subtă câte-ună răsurelă D’a tea frică, Fluturelă!
Şi-ale eî lacremt de jale Sbre le s’opresce ’n cale Şi cu păru-I de lumină I-le şterge şi suspină,
Dar diminăţa mereă Ele curgă de dorulă teă!
De ce ’n locu de fericire I-al dată crudă amăgire Şi ’necată în olânsorl AI lăsat’o printre flori?
M. C
DIVERSE
Accidentă la tetrulu din Roman. In Roman se re-presenta ţlilele aceste piesa «Mortea lui Maximi-lian»una din acele piese de nimica, care voeşte a face efectă prin felă de felă de grozăvii văţlute. Aşa, la sfîrşită era marele tabloă, mbrtea lui Maximi-lian împuşcată de ună plutonă de soldaţi. Se a-duseră pe scenă câtă se pbte mal mulţi soldaţi ca se fie vuetulă, efectulă mal mare. Din nenorocire, unulă din eî luă afacerea ia seriosă şi încărcă puşca cu glonţă. Trase şi răni, dupe cumă spună unii pe bietulă Maximilian închipuită, Ia mână, în unii modă cu totulă reală, care îlu făcu să caţlă cu to, tulu din rolă, dându ună ţipătă cumplita. O altă varianţă spune că bietulă actoru ară fi rămasă chiar* mortu.	(Curierutîi din Iassi.)
'V
Ună jurnalîi care emigrenă. Subt acestă titlu La Gaţette des Etrangers ne aduce scirea că, de la I Ianuariu, organulă israeliţiloră din România, Echoulu Danubiană, ce se tipărea în BucurescI,
va apare pe viitoru în Bruxelles subt titlulă l’Ecko d' Orient.
Jidanii totă jidani! Case arăte Europei că suntă perecutaţî aici, facă se emigreze jurnalele, cum e-migrăsă şi el.
A eşitti de sub tipartl.
POESII
DE
B. PETRICEICU-HASDEU
Şi se află de vânzare la librăria D. Socecu şi la amândouă librăriile de vis-a-vis de Teatru. Preţulă 1 leu noă
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL
GONSE1LS AUX DAMES
PRODUITS SPLCIAUX RECOMMANDES
INVBNTKUR DU
SAVOrt ROYAL DE îHRlDACE
DE
VIOLET
INVBNTKUR DU
SAVON ROYAL DETHRIDACE
parfumeu^ brevete, paris
CK£ME DE BEAU TE
abase deglycii;ui:je et debismuth—Fruicheur,Vetou(e, Eclatduteint.|
EXTRAITS TRIPLES D’ODEURS
PAR FU MS POUR LE MOUCTIOIR : Rose-Blanche, Ess-Bouqnet Foin-coupe, JocJcey-Club, Brises-de- Violeites, etc.
glyc£rines parfukees
Indispensablesptconserver la santbt la beautejamorbidesse de la pean.
GLYCFROLf-aaiROSESlePROVlNSl
LOTIUN HYGIENIQUEj |j TONiQUE ET RAFRAICHISSANTI-R pt>ur Ies seina i~tt?nes de la toiletle tâ
EXTRAITS D’EAUX D£TOJLETTE|
pour adoucir et rafraichir la peau.
PASTILLES AMBROSIAQUES AU MASTIC DE CHIO IJygiene, Fraîcheur, Suavi te de l'hale ine.
Depot dans toutes Ies villesdu monde.
Pour eviter la contrefaţon, exiger la marque de fabriqut:
LA REINE DES ABEILLES
Apa si prafu Sfcntiîrice
PERFECŢIONATE DE DOCTORELE
J.V.BOW
Furnisoru bi'eveiatu alu M. S. Jmperătesa Acesta .produse se văndu 40 la sută mai josu de oătu produrele analoge; din puntulu de vedere^ alu ^parfumului s’alu proprietăţiloru lorii, ele lutrecu specialităţile cele mal renumite.
La cei de căpetenia Farmacopei,
Coafori şi Parfumaţi.
CU AMIÎINUNTULU ŞI CU RĂDICATA 44, Rue des Petites-Ecuries, PARIS
VESICATOARE d’ALBESPEYRES
Admis in spitalele şi a mbulanţele armatei francese (avis favorabil alu Consiliului Sanitară din Francia) şi in alle armateluru Turciei şi a Stateloru-Unite.— Acţiune sigură şi regulată. Fie-care visicatdre trebuc să pdrte semnătura d’Albespeyres pe partea cea verde.
au Baume de CO-PACU, aprobate de Aeadnmia de medicina de Paris, care le-a declarată supe-riore tutortt celoră l’alte preparaţinni cu Copahu dnpe ce le-a esperimentatu asupra 100 de bolnavi s’a dobândit 100 de vindecări. Srpienta adunare a recunoscută aseminea că Capsulele Raquin suntg ingerate ru înlesnire, nu cause^ă în stomachă, nici o simţire neplăcută, şi nu provocă nici uă vărsătură — Paris, Faubourg St, Denis, 78 şi în tote farmaciile.
CAPSULES de RAQUIN
DANTISTUL G. GIUSTI,
i
Se reconandă Onor. Publică că va escersapro-feriunea sa, adecă . Curăţirea, Âihirea, Plunbuirea^ Dinjiloru, Amorţirea Neervelor şi filamentelor, cari > producă durere de dinţi, stîrpindă orl-ce rădăcini1 sparte tn gingii fără a produce ună reu.
Se află la Hotelu de Francia No. 5 calea Mogo-şOiî vis-a-vis de Biserica Zlătari.
ANUNCIU
Direcţiunea, internatului de bă-eţă Butoianu, situata în strada sfin-ţilorG No. 70.
Are onore a face cunoscută că mal primesce elevi esternî cu preda de 30 napoleoni pe ann.
Anunciu Importantă. Cofetăria din calea Mo-
şilortt în rândă cu antrdoa grădinel lui Sf. Gheorge No. 39, care este acum închisă, se vinde atâtă marfa câtă şi edecurile. Eară prăvălia se închiriată de acuma.
Doritorii se bine voăscă a se adresa la Cancelaria Hotelului Manucă spre înţelegere.
RAC0H0UT
ALU ARABLORU
A LUI DEL AN GRENIER din Paris
Vindecă durerile de stomahă şi de intestine, restabilesce convalescenţa, întă-resce copii şi personele delicate seu a-nemice, şi prin proprietăţile sele ana-leptice este unu preservativ în contra febreloră, galbene typoide şi cbolereî.
Depositu în Bucurescî: Fr. Eitel ş J. Risdorfer.
Ausdra-geuri copri-nd sub forma ae elegante cofe_
turi, prin Co piele
ASTHMA catariulă, năduful şi respirătdrie suntă vindecate prin TUBURILF LE-
; f.
NEVRALGII vindecate la
momentă chiară cu hapurile ANTINEVRALGICE, a le D-rului CRONIER.
Preţulă 3 fr. cutie LEVASSEUR farmacistă-chimistG de clasa i-iil 19. strada Monetel Paris
La pharmacia anglo-francesă Rue du Havre Paris.
r SIROP ANTIPHLOGISTICU DE BRIANT AFECŢIUNI DEPEPTU, GUTURAlURI, &. Acestu sirop d'unu gustii din cele mai plăcute, are uă eficacitate. sicură, constatată prin tr’unu raportă oficiale, contra guturaiului,catarulu.Gnppă,tuse măgareşcă şi contra tutorii mffamaţiunilorii şi sufermtelorii de peptu. Printre celebrităţile medicale cari i’aii patronată m timpu de 40 de ani, vomii cita pe marele Laknnec, Guersant, de la spitalulu copiiloru; Vauquelin, director alu scdleî de Pharmaciă s’alţî medici de spitalurî, profesori aî facultăţii şi membru Academiei de Medicină diu Paris. Pharmaoopea, rue de RivolI, 150, â Farisw I Depositu in Pharmacopeele de căpetenia	
	
Uă odaiă mare,
ciă cu intrarea deosebită, este de închiriată de acumă cu preţă forte moderată Doritorii se voră adresa la Typografia D-luî Alecsandru Andrici, intrarea Ro-seti No. 7. (Hotelă Steriadi), acelă ceec-secută objecte de tipografiă în t6tă forma şi în orî limbă, promptă şi cu preţă fdrte moderaţii.
0 MAŞINĂ,
cu tote accesoriele pen-tru fabricarea Ciocolatei,
este deversare. Ori cine doresce a o cumpăra s6 se adresese la administraţia acestui 4iar0-
Proprietaruld se însercinesă a învăţa pe cumpătorG şi fabricarea Ciocolatei.
Strada Polonă No. 58, D. PROCOVTANU, _
i
1
s
I
I
CALEA FERATA A STATULUI BUCURESCI-GIURGIU
MERSUL TRENURILOR!!
DE
I	CALLETORI
Cu începere de Marţi 12 Decembre 1872 st. v. şi până la
noul disposiţiî.
DE LA BUCURESCÎ LA GIURGIU DE LA GIURGIU RA BUCURESCÎ
NUMIREA STA-i ŢIILORU	tr. Nr. 1 de viagiorî	tr.Nr. 3 de viagiorî	NUMIREA STA-ŢIILORU	£r. Nr.2de viagiorî	tr.Nr.4de viagiorî
	Ore min.	Ore min.		Ore min.	Ore min.
Bucurescî	9 or. di.	3 or. sd.	Giurgiu	9 or. di.	3 or. s 6. |
Jilava	9 *4	3 21	Frăţesc!	9 °4	3 °4
Vidra	Q 2 Q	3 29 G'	Băneasa	9 27	3 27 [
Comana	I if V	\ ? y	Comana	?oii y	1 nU
Băneasa	i° z5{U	4 s U	Vidra	10 3°U	4 3° L
Frăţesc!	io 48	4 48	Gilava	10 45	4 45
Giurgiu	II OO	5 00	Bucurescî	1° 57	4 57

Pentru abonamente, reclame şi anunciurî a se adressa la Typographia Naţională, strada Academiei No. 24.			
AbOKAMKKTDL PEKTE.C ROMÂNIA. In oraşii: In districte: Pentru unu anu . . 24 30 lei n. Pentru uă % ană .12 15 » Pentru trei luni . . 7 8 »	Anunotori : Linia mică pe pagina a IV. . 15 baiu. Reclame pe pagina a IU. . . 1 leu n. Pe pag. H 2 lei, pe pag. I, 3 lei n. Pentru rubrica «icserţiuni şi reclame* Rcdactimiea nu este responsabilă-	Epistolele nefrancate .se refusă şi ar-ticolîî nepublicaţi se ardu. Ori-ce Abonamente neînsoţite de va-16rea se refusă. Abonamentele se facă numai de la 1 şi 15 a le fie-câruî luni.	Pektev Frakcla: se priimescu anun-ciurî şi reclame la H-K.ii ORAIN & Ml- 1 COUD, rue drouot 9. Paris. Pentkc Austeia şi Germania : la D PHILIPP LOB, Wien Wollzeile No 2 j
'/m msru	WWW.dac0r0manica.r0	Tipografia Naţională, Strada Academii No. 24.
VINERI, 12 IANUARIE 1873.
UN NUMERUIO BANI
ANUL III — No. 269
O-UIV ■
--- i
îsm :ctu*
h ' : ; •
-fii i.a
00 . < i. vuit .. i
«OH
APPARE IN TOATE SERILE DE LUCRU
uUMUBOi U ■
n. ■ij.rws't ii.uK t ,S
PENTRU ABONAMENTE, RECLAME Şl AN U NC I URI A SE VEDEA PAG IN EA IV.
BUCURESCÎ, 11 IANUARIE
;> ii
Astă-<,lî se redeschide corpurile legiui-tore. Deputaţii, dupe o absenţă de mal bine de trei septemânî, întorcându-se din sînuld familel lord, unde aO veqlutd miseriele şi starea deplorabilă în care acesta guverna a adusd ţera, pote îî va inspira und momente amoruld de patriă şi vord veni cu alte idei noul, aruncândd pe drumdîn calea lord pe cele fatale de care ad fostd conduşi până acumd.
Numai merge, Domni deputaţi — ori din ce partitd aţi fi şi ori din ce grupă aţi face parte! Nu mal este a<jlî vorba nici de partitd, nici de interese personale: este vorba de interesuld generală. Ori câte simpatii personali aţi avea pentru actualii miniştrii unii din Dumnevostră, interesuld ţeiel strigă prea tare ca se mal puteţi fi surtjî
Aţi făcutu atâtea complesenţl acestord miniştrii şi stăpânilord sed nascâtorilord cari le-ad datu viaţă în noptea de xo Mar-te, trebue se vă aduceţi aminte că mal aveţi şi alte datorii, de împlinită de câtă complesenţe.
Trebue s’aveţî şi puţină demnitate. A-cestd guvernă v’a linguşită până cândd le-aţî dată mal totd ce v’au cerută ca se-şî împlinescă angajamentele luate către streini. Aţi aprobată priimirea drumuri-loră de ferti neterminate şi aţi consimţită la acordarea garanţiei Statului pentru lucruri cari le avemd pe jumătate. Aţi închisă ochii la umilirea chiar a Domniei vostre — căci ce este altă-ceva de câtă umilire nesocotirea votului ce aţi dată la Decembre 1871 de care miniştrii s’aă bătută joci! întruna modă cinică cu cesiunea' drumuriloră de ferd!
Trebue s’aveţî puţină demnitate, cândd vedeţi că acestd guvernă, dupe ce î-aţl datu totu, în ajunuld vacanţelor!! v’a insultată, v’a făcută beţivi şi v’a ameninţată. Făce-ţi ve datoria, şi lăsaţi se disolve ca-merile, dacă ad curagiulă, căci ' totă ţera va fi cu voi, pentru că totă ţera e sătulă de jafuri, de ilegalităţi, de contribuţiunî noul şi de persecuţiunî !
Domnuld Ioanide băcanulu' a declarată în facia D-vostră, prin urmare în facia întregei ţerî, că banii contribuabililord se risipescu, se fură ! întrebaţi pe guvernă ce a făcutd în urma acestei declaraţiunl categorice : sed, mal bine, luaţi foia oficiale şi vedeţi dacă ve-ţl găsi ună actd măcaru
privitoru la acostă afac.ere, de câtă acela d’a se fi numită und altă primari *n J.ţ-culd celui dimisionată.
Ve va veni în desbatere legea pentru fondarea băncel fonciară prin proprietarii români, şi negreşita şi alta pentru fondarea eî prin streini, prin nemţi, carii promită că ad se aducă- bani gata. Băgaţi bine de sămă se nu fi-ţî înşelaţi, căci aci se jocă cea din urmă carte pote, şi dacă proprietarii români vord perde şi astă-dată, acăstă ţeră este perdută, numai avemd trebuinţă de o Invasiune streină sed colonii pentru ca se trecemd subt o altă putere.
Ve va veni în desbatere petiţiunea ji-daniloră spre a le da drepturi. Băgaţi de semă că D. Costaforu a luată angajamente la Constantinopole spre corespunde cere-riloră evreescî. Domn.ulO Costaforu e abilă. Eld pote printr’o trăsură din condei se vă surprindă, se vă înşele, sed p6te se ve a-meninţe cu invasiunî— dupeobiceiă, — ori cu. dîsolverea. Băbagî de ş£mă, băgaţi de semă.
Ve va veni în desbatere legea pentru modificarea mai multoră articol! din codicile penali. Dacă ve-ţî vota legea aşa cum este totă, răspunderea va cădea asupra Dumnevostră, şi sciţi că totd în lumea acesta este schimbătoră! Presentulă este ală Dumnevostră, viitorulă csie aiu naţiunii.
Ve va veni cu nou! imposite, cu noul taxe, cu nou! dări peste, cele ce suntd până a<jî — căci, risipa de a<jl şi plăţile ce se daă pentru drumurile de ferd ne terminate, cari nu producă până acumd cu ce să se acopere dobânda de 7 la sută,—ceră să fiă împlinite, şi nu suntă alte resurse de câtă a alerga la noul imposite. Acesta este preocuparea fiă cărui guvernă slabu şi fără autoritare morală. De aceia, mal tote guvernele au căzută prin punerea imposi-telord. Revoluţiunea cea mal teribilă ce s’a făcutd vre o dată pe facia globului, revoluţiunea din 1789 în Francia, a fostă provocată din. causa imposîtelorU care a-dusese popomld la sărăcia şi la miseria cea mal complectă. Credemd că D-vostră nu voiţi ca ţera nostră se ajungă într o di tetruld unoru asemenea scene, provocate de miseriă şi de fome !
Poporulă v’a data o sumă de avertismente. Gândiţi-ve odată măcard şi la eld, destula v’aţî gândită la guvernă şilasus-ţiitoril lui.
www.dacoromanica.ro
Noi nu ceremă se răsturnaţi acestd guverna spre a veniî aceia carii ad simpa-tiele noştre. Nu. Amă aretatd şi cu altă ocasiune că, subt actualele regim, nuvo-imti ca eî se urce treptele putere!. Voimd însă ca ţera, se respire, căci prea e sugrumată !
'“'blrl
u\U-»r>
Suntd vre o câte-va <jile de cândd amă priimitu prin poşte o scrisore anonimă, pri-vitore la armată. La cele dinteiă rîndurî, în. care ni se face imputarea că nu ne o-cupămd de armată, ideia ne-a trecută prin minte de a răspunde; dar urmândă cu ci-tituld, şi vecjendă că acesta sarcină ne-o ia însuşi autoruld scrisorel, privirile nostre s’aă oprită asupra altora punturî.
Autoruld scrisorel critică moduld de a-vansarl, arătă starea cea rea în care se află armata, regretă respingerea lege! pentru a.vansarî de Senată şi se miră cum unu oind fără micjîldce, ună soldată sor-ţaru, pote se ajungă într’ună grada ore care.
Ca unii care nici studiuld, nici ocasiunea nu ne permite se ne ocupămă de armată, nu vomd discuta nici modulă avansărilor!!, nici starea armatei, lăsândă acăstă sarcină celorti competinţî. Ne gasimd însă datori j din puntulă de vedere naţională şi democratica, a răspunde pentru ceea ce pn-vesce legea răspinsă de Senatu şi dreptulă pe a fi înaintată fiă-care soldata care are vechimea şi capacitatea.
Domnuld X trebue se sciă că legea pentru avansament, respinsă de Senatd, avea mal multe lucruri pericolose pentru ostaşii români, aceia de a putea şi evreii înainta până ia cela mal înaltă gradă. Aces-tă singură causă era destula a motiva respingerea el, şi noi. susţinemu că bine a făcutd Senatulu.
Câta pentru soldaţii fără mi^ildce, noi credemă că D. autore ald acestei scrisori nu s’a esplicatd destulă de bine, fiindd că nu înţelegemd ca unu oficerd inteliginte— căci Domnia sea trebue se fiă oficerd — pote se conteste dreptulă de avansare u-nul soldata, numai pentru că n’are miţli-I6ce, seu pentru că nu sciă franţozesce şi nu frecuentă salonele!
Până cândd, dar, Domnia sea se va es-plica mal bine, noi publicămd scrisorea Domniei sele, lăsându-o la aprecierea celor competinţî."
TELEGRAb LilsC
Jurnalele PoporulU şi Reforma, amândouă cu ună cavalerismă vrednica de e-vulo mediu, şi negreşita Jără nici unu interesu, ne combate pe noi şi apară a-legerea de senatorO în două colege a Domnului Tache Ioanide.
Motivultt de amO tăcuta până acumO nu este nici ideiele absurde ce predomină în articolulti din Reforma, nici consiliula ce ne dă de a rectifica cele Şise de noi, ci numai spaţiuld şi aşteptarea de a se a-duna Senatula ca se aretămO, prin acte şi probe pipăite, că acestti omă nu a fostQ alesă de câta ca o ironiă pentru corpul 0 <jisa maturQ.
In numerile Viitore vomu areta, dar, celoru de la PoporulU şi Reforma, cumfl scimtt noi se rectificămă, şi ce mobilulu a făcuta pe aceste două foi se susţiă pe una orna care nu pote se fiă susţinytu de câta de asemenea jurnale.
AVANSĂRILE în armată
Domnulp redactorii,
Ori de câte ori amfl luata înmânăjur-nalula D-v. — lucru care mi se întâmplă forte desO —• cu părere de reO — per-miteţi-mî a fi francii — ama observata indiferenţa foiei ce dirigeaţî, apropo de cestiunile militare'
Opiniunea publică scîă însă, de unde provine acestu gola în foia D-v. Ea sciă, că este din causa lipsei unui corespondenta competinte în acesta fela de lucruri. UnO anonima va veni regulata, de aci înainte, să umple acâstă lacună.
Permite-mi acurnU de a aborda subiec-tula ce voesca a desveli.
Cu occasiunea anului noO, s’a petrecuta în armată lucruri care nu trebuescu ignorate de nimeni.
Totă lumea sciă, că legea avatisamen-tuluî în armată este ne complectă, voesca să ŞicO că este plină de lacune, dupe care se adăpostesce arbitrariulU celu mai spăi-mântătoru.
Luna trecută s’a respinsu de Senatu, legea cea mai salutariâ cu care s’ar fi putută dota instituţiunea militară, lege, care voia să stimulese junele inteligenţe; se-i încuragese la lucru, văcjănda mai departe asigurata prin acea lege efortulu ostene-lilortt lorO.
Acea lege însă s’a respinsa, şi de o dată cu densa, viitorula armatei române a re-culatu cu câte-va ţlecimi de ani. Vomtt avea dar şi de aci înainte, în loctt de o armată a la Belgique, o armată care va fi, după cumu a fosta şi până acum, asi-lulu ignorenţei şi ala servilismului.
Spre a vă putea convinge de cele ce ama spustt înainte, cată a ve spune că legea cea veche, asupra avansamentuluî, —-câtu de veche este ea, — a luata în consideraţia, că dacă ara esista numai avan-samentula la vechime, peste unO timpa ore-care armata nu s’ar compune de câta din elemente cari nu arO corespunde pre-tenţiunelorO timpului, seO cu alte cuvinte, căqlute în decrepitudine ată.t*ti phisică câtu şi intelectuale.
De aceia dar, chiar după vechea lege,
spre a mai reîntineri armata, două locuri suntu lăsate laboreî phisice şi unulu inteligenţei ; adică, două grade se dao la vechime şi unuia la merita, dupe cumtt se Şice.
Se vedemu acuma, dacă cu ocasiunea avansărilora actuale, s’a respectata şi ace-stă putredă lege, care fu mai alaltăieri în momentula de a espia— şi care mai tră-esce fiinda susţinută de întregului putreda sistema guvernamentala.
Cu inima sfâşiată de durere, constatândă că în anula de la Christu 1873, bătrâna lege în locu de a fi mai generosă cu spi-ritula timpului şi alu progresului, cărui-a totă lumea se conformă, ea din contra s’a ravitailatO, adică a data câte trele locurile laborei physice;"erO inteligenţa a fosta cu totula isgonită.
LucrulO este forte seriosO,. fiindu că este vorba despre gradultt de majora. Sunta sigura că vă închipuiţi cunoscinţele ce tre-bue să posede una militară, care obţine acestu grada la alegere. Ei bine, sciţi cine a representata anula acesta elita înteligenţeî căpitanilora armatei române ? St vă spună eO : persone care nu posedă măcară unO certificata de 4 clase primare; ce-va şi mai puţina, care ignoresă cele 4 operaţiuni aritmetice elementare, fită cum aO înţelese spiritulu legii, cei cari au, pentru una momenta în mână, prerogativa dărei gra-deloru.
Mai permiteţi însă, de vreme ce ama venita până aci, se mergu şi mai departe.
De cine a fosta ore recomandată acea persona ?
MonitorulU oficiale spune destulă de lămurită regim, din care face parte, spre a da vina pe autore.
Cugetânda la acesta, raţiunea mi se e-clipsâză, cunoscinţa protestă, şi justiţia geme de indignaţiune sub greutatea arbitrariu-lui;—tote acestea, cu atâta mal multa, cu câta protectorele şi autorele acestui actu, portă ephileta de omd inteliginte, şi a-parţine junei ger.eraţiunî, pretinsului viitorii alo României — decă mai pote avea vre unuiă.
Etă ore cumă — dupe spusele amici-lorCi — care ara fi argumentele ce învocă, acei care susţină acesta acta:
Că admiră, cum untt omtt fără micjlbce, din simpla soldata sorţaru, seu dupe cum se <jice din opincă, să potă ajunge a sci reglementele tacticei celei mici— care tre-bue să se sciă de toţi sergenţi — se gân-gânescă franţuzesce — D-Şeă şi omenii suntă martori că nu sciă mai multă — şi, în fine, să aibă amorula propria de a iubi societăţile bune, se nu aibă nici ună vicia şi alte multe bagatele de natura a-cestă.
He ! D-le Colonela, apoi D-ta trebue să sciî, că acestora tote datora gradula seă de căpitană. Apoi suntă destule numai a-ceste considerante spre a-i pune pe capo apotheosa inteliginţei ? Să fi scăpata D-ta .6re din vedere ce pretinde presentula de la cela de trece la gradulu de maiorii ? Ce ? Nicî D-ta nu voescî a rumpe cu tre-crltula ?—Vedeţi ce curioşă maşină este omulă !
Daţi-ml voe a mai spune câte-va cuvinte despre efectele morale ce a produsă în armată aceste avansări.
Constată cu destulă mâhnire că a provocata descuragerea generală; nu este unu
www.dacoromanica.ro
singura oficera care să fi trecuta vre-a scolă,—ori câtu de elementară ară fi — şi care să nu tremure de indignaţiune; mal toţi sunta cu frunţile pale şi cu capetele plecate în josti.
Să mai vorbescO de căpitanii cari aa trecuta scola militară şi care se găsescă de câte 5 şi 6 ani în acela gradă ? Lucrurile creda că să esplică de sine; chiarO cei care nu aO trecuta nici o scolă şi încă protestă, pentru că toţi aă dreptulu de a fi avansaţi în asta-fela de condiţiuni.
£tă viitorul 1 care ve asceptă, juni ofi-cerf, care va-ţi roşă cotele pe bănci de scolă : ignoranţa vă copleşesce ca o cangrenă.
Şi tu părinte imprudenta, care ai voită se dai fiului tea meseria armelorO, cugetă la aceste rânduri înainte de a face acesta fatala pasu.
Printre puţinii oficeri instruiţi ce cunoscă în armată, nu esistă unuia care se nu regrete, blestemendu momentulo cânda a îmbrăţişată acestă carieră.
întâia instituţiune cu care sacrificiile şi datoriile suntă atâtu de mari, ce devine individulO cânda drepturile nu-î suqta solida garantate, şi mai cu semă cânda are pumnii şi piciorele legate?
Defensori ai dreptului î ve împlorămă pentru cei ce gemă şi a cărorfi voinţă este angagiată.
Câtă pentru cei care au fraudată aureola inteligenţei, se roşescă ori de câte ori ochii trecătorilorO se vora oprii pe dânşii.
X.
MORTEĂ MARIOREi Şl A VENETORULUl
(legenda)
Subii una dăltt plinu de verdeţa Ce’ntr’unu rîti murmurătoi'Q,
De cândU lumea-i cu viaţă, îşi scaldă alţi său pi ciorii,
O căsuţa se zăresce
Subti unu verde peiO pletosii,
Unde vine d'aromesce Ventulu serei recorosU.
D’o livede semănată Cu-ale prinrăvereî fiori Ea este încongiurată,
Şi de tei mirositori,
Subtt a cărorti desă frunză Filomela vine’n sborb Săra, cu dragii se s’ascunţia;
Şi cântă plină de doră.
Intr'ânsa odinibră Şedea, cumtt amu aurita,
Mândra dalbă Marloră Cu una frăţiorii iubita.
Vânetortt de păsărele Era micultt frăţiortt:
Merle, grauri, turturele Cu săgeţi lua din sbortt.
Şi cândtt umbrele sfibse Gonite de ţlori în sbortt Prin silva dese, umbrOse,
Mai îşi oprea pasultt loru ;
Ş’apoî fugea cu grăbire In spelunci de s’ascundea:
La a merleî ciripire Eltt cu arcuiţi alerga.
Ş'astu-feitt tbtă vericica Micultt, dragultt venetortt,
Câttt de mare-î Şiulica,
TELEGRAFUL.
fi
Săgeta merla din sbortl :
Şi acasă către sâră Intr’unO suflettt alerga L’a sea dulce suribră Ce pe prispă l’aştepta.
Şi săltându de bucuriă II areta ne’ncetatd, ţ)icendu-î cu veseliă :
«Lele, uite ce-amtt vânatu,
Merle, grauri, turturele Cu-alu mea arca săgetătorfi ;
Şi-apol mal <Jicî, dragă lele,
Că eU nu sunta vânâtord !»
Şi pe sora sea iubită Căldurosu o săruta,
Şi cosiţa-I despletită Cu-a sea mână netezea,
Sorbind'u-î a eî privire Cu-al seî ochi negrii focoşi,
Ce stingea cu-a lora lucire Sorii nopţel luminoşi.
Mal multa, ca filele sâle,
Suribra îşi iubea,
Şi ela se umplea de jale Cându mâhnită o vedea ;
Şi ca (Iile dulci, senine S’aibă ’n lume tota mered,
Fără lacrâml şi suspine,
Şi-ara fi datu sufletulfi sed.
. • ■ Oifutruv 5.
Dupe merle eld o dată Plecă vesela până’n ţlorî,
Şi din ârba înroată Culegea la. fragi şi flori,
Cântândd o doină duidsâ,
Cu aşa de mare focd,
In câtd luna ’n cerd voidsă Se-ltt asculte sta pe locd.
Şi prin valulu de verdeţă,
Cătândd la fragi, se perdea;
Şi-ald sed canid plina de dulcâţă Echo ’n codrii deştepta,
Unde ’n frunza umbritdre Adormise plina de dord Pe unO sînQ de d’albă fibre Cu-ala silvei franretd uşorii.
Cândd o fragă rumenită Ca'se ia, elii s’aplecatd,
De subfl ârba înflorită O năpârcă l’a muşcată.
Şi cumu frunza se pălesce De ald tbmneî rece ventd,
Aşa eld îngălbeuesce,
■CăŞânda mortu josa pe pământii.
Şi din valulu de verdeţă,
Cu ald floriloru nrirosU,
"Sbura dulcea sea viaţă Către cerulQ lumiuosa,
Iute, ca o nălucire
Din ala lume! dulce plaia,
P’aripibre de zephire In livezi trămişr din raiu.
A sea dulce suribră Pe prispă îld aştepta Până ce murgi de seră,
Dar dânsulu numai sosea.
"Ea atunci plecă’ntristată Prin livede suspinândQ ;
Şi din bolta înstelată Ea vedea o stea cătândd.
P’a nopţel frunte umbrbsă -Rătăcesce-unu negru nord,
l}
a‘ r'u •> .* Iuti li
r i	\	•
Şi din silva cea frunţlbsă Ese frameta plângătorii. Ciuvica d’o dată ţipă In ala nopţel sînd tăcuta, Tacia lunel într’o clipă Ca şi căra s‘a făcuta !
Pe Maria ’nspălmântată O coprinde reci fiori,
Dar tota merge, biată fată, înainte printre flori,
Căutânda printre verdâţă Pala el dulce frăţioru Ce-la lăsă fără viaţă Şarpele otrăvitorfi.
P’a nopţel frunte umbrbsă -Zephiril trecândO în sboru Aprindă luna luminbsă,
Gonindd desuld negruld nord,
La a lunel blândă raijă Ce livedea arginta,
Val ! Maria ce se vâţlă In ârba ce ondula?
Rece ’ntinsd, fără simţire,
Te micuţuia vânetorfi,
Fluturându-i pe zephire Alu sea galbenii perişord.
Arculd l’avea lângă sine Şi în ârbă se părea.
Legănata de vise line,
Că eld atunci aromia.
Maria cuind îlu zăresce,
Cladă cade pe pământ a i Şi verdaţa-I învelesce P’amânduol într’und mormentd!
O movila ’mpodobită De una molifta plângetord Se înalţă înflorită Peste frate, peste sord.
Şi cândd nbptea ntunecbsă Se scobdră pe pământii,
Purtândd luna luminbsă Pe ’nstelatulQ sed vestmânta,
Ese-o şoptă plângetbve Din movilă ’ncetişorO,
Şi cu suspinulQ de fibre La ceru îşi ia aia său sbord!
M. C
DIVERSE
piarele din Varşovia narâză următbrea aventură petrecută, de curîndu, într’unulu din oraşele vechiului regata ald Poloniei:
«O jună fată din Lovicz muri, în urma unei lungi şi durerOse bble. Corpulu eî fu transportata la biserică unde, înaintea înmormîntăriî, trebuia se se săvîrşâscă serviciulu funebru. îngropăciunea era otărită pentru o oră dupe amâŞă-Şi, dar serviciulu începu la Şece ore de diminâţă. Coşciu-gulu deschisu ald reposatel era încongiuratd de lumînărl aprinse, şi tbtă lumea asistentă contâmpla cu durere frumbsele trăsuri ale mbrtei, smulsă aşa de timpuriu afecţiunii părinţilord şi amiciloru.
«Serviciulu funebru era aprbpe de finita, cându de o dată se văiju în cosciugu o mişcare uşbră a corpului junei fete. Dupe câte-va minute, pretinsa mbrtţt se sculă cu foiţă din sarco-fagiuld (cosciugu) el şi se puse se privâscă cu ochii speriaţi, spec-tacoluiu ce o incongiura.
«Mulţimea speriată, fugea îmbul^lindu-se spre u-şile bisericel, dar părinţii se aruncară pe fiica lorii înviată, şi o hrăpiră, cu lacreml de bucuriă, pentru
a o duce acasă unde priimi îndată ajutorulu mt-dicilord. Starea ei inse este din nefericire fbrte gravă şi inspiră cea mal mare nelinişte.
(La Gaţette des Etrangers)
* *
*
D. P... se însurase de ună-ţli. Totuia se petrecuse cum nu se pbte mal bine. La meţlula nopţii mirâsa fu condusă de maică-sa în apartamentuld închiriată pentru tinerii căsătoriţi ; dâră n’apucă să se închirlă bine uşa şi se auŞiră în cameră două ţipete de grbză. Mirele, socrulu şi servitorii alergară într’o clipă. Und spectaculd fiorosd ÎI aştepta.
Vre o cincî-spre-ţlece şerpi erau Încolăciţi îm-pregiuruld olanelord sobei, pe feşnice şi candelabre, şuerândO, repeşlindu-şî llmbele şi încovoin-du-se în susd şi în josd ca hydrele de la Lerma.
Puseră mâna toţi pre clesce, lopeţele, vătraie, bastbne şi năvăliră asupra acestui multiplu inamica, pentru exterminarea căruia le trebui preste una pă-trard de oră.
Lupta sfîrşită, se ocupară de cele două biete femei. Sbcra, suită pre und scrina, agita braşiele cu spaimă ; mirâsa nu se vedea pe nicăirl.
Pe cândd dedeaa josa pre venerabila bătrână, şi căutad pre dbmna P... în tbte părţile, portaruld le explică tota mysteruld.
Apartamentulă, închiriata de d. P... pentru acea (Ii, fusese locuita de una domesticitoru de animale, care crescea şopîrle şi şerpi şi le vîrîse sub nisce grămezi de lemne dintr’und mied cabineta, alăturea cu camera de culcare. Urmărită de creditori, acuma opta Şile abandonase mişelesce puişorii în voia portăreilora, cari nu’î văzuseră. Tapiţerii asemenea nu văzuseră nimica cânda aa moDUatu ca-merile, aşa că şerpii dormiseră în pace pânăîn(hua cândd se făcu focd în odaia. Căldura îî deşteptase, şi ei eşiră prin uşa deschisă a cabinetului, ca se se apropie de focu.
Numai preste o jumătate de oră găsiră pe mi-râsă. Ea zăcea leşinată în fundula unul dulapd, a cărui uşă o închisese dupe dânsa.
De atunci, ea este bolnavă.	(Fîgaro).
o.
V
* *
ţJiarula Volksţeitung din Berlin spune că s’au trămisu unul celebru chimistd, din acesta oraşfi, una bre-care numeru de scrisbrl ale căroră plicuri ad und puternica mirosd de mosed şi ald cărora interiore esală, îndata ce sunta deschise, o aromă adormitbre. Tbte aceste scrisori suntd adresate principelui de Bismark şi l’ad urmărită pretutindeni pe unde s’a preumblata. Ancheta, adabgă fbia ber-linesă, va face se se vâ£ă dacă prin aceste scrisori se atentă la sănătatea cancelarului imperiului.
(Romanulu )
TEATRUL CEL MARE
Compania Dramatică representată de M. Pascaly
Duminică la 14 Ianuarie 1873
MARE REPRESENTAŢIUNE EXTRAORDINARĂ
PENTRU BENEFICÎULU DOAMNEI
M ATHILDA PASCALY
SE VA JUCA PIESA
pentru ultima oră în acesta stagiune
Dramă în 5 acte de A. Dumas fiuld, tradusă de D. S. Mihălescu. — Melodramele dupe «Traviata» de D. L. WIEST. Inceputulu !a 8 ore sera
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL
^xxxxxxxxxxxxxxx>crxxxx?i
^	Medalie de AUR. — Premii de 56,800 fr.
IQDINA LAROCHEg
® ^5ee@0e©o©e©©6®e©e©©ee©s seoosos#
V	F.LEXIR reconstituant şi febrifuge.	X
X	X
X Celă mal bună specifică pentru frigurile epidemice X X saii paludeene care aii resistată pâne acum quinine. —X!
X
Abrevdză convalescenţa şi restabildză repede forţele per-
dute şi constituţiile alterate, bOle de stomacii, slăbi-
X
X ciunt generale, causate din lipsade sânge, etc.	^
X In ţerile calde, şi mai cusdmă la finele verii, se în- X x trebuinţdză înduoitii cu apă ca bSutură împuternicitOre X
X şi preservativă de friguri.
^ LA ROCHli) FERUGINOSU
X
X
Sărăcia sângelui, epuisenientd, urmările facere!.
^ PARIS, 22, rue Drouot—BUCURESCI, F.
X
ITEL. RiSd6uFEE, Pharm.
X
X
X
X
X
X
X
oocooooooooooooocxxxxxy
X
X
,
r
X
X
X
X
XV'
XV'
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
RENOVAŢiUNE A CULOREI NATURALE DE PĂRU
prin prcparatulu de văpsitu părulu. aprobatu până acuma ca celu mai cc-celentu şi nevătămătoru sănătăţeî
PHYSICHROM
A ce stil remediu de regeneraţinne de păr eccelentu în miraculosele sale efecte, prevăzuţii cu eticheta nostră protectrice s’a aprobatu prin necontestabilele sale preferinţe estraordina-rie atâtu, în câtă fără d’a avea mai întâiu trebuinţă d’uă particulară recomandaţie acesta şa assigurată primulu răngii, între tote asemenea preparate ce s’aii presentatu într’ună cursă de mai mulţi anî şî cari cea mai mare parte suntu vătămătdre sănătăţeî, pe cândfi acesta, precumă ne învaţă esperienţa, se întrebuinţeZă chiarii de persone de cea mai înaltă posiie şi cele mai scrupulose în asemenea lucruri cu uă confidenţă bine justificată.
Aţvantagiurile particulare ale acestui preparată de regenerafiune de păr consistă mai spe-cialemente că se p6te aplica de fie-care omu cu mare înlesnire şi fără dificultăţi, căci pă-rulă se pdte văpsi după dorinţă, din gris în blondă deschisă şi închisă, brună până în celă mai profundă negru, fără de a atinge pelea în celă mai mică gradă, căci numai pârulă pri-mesce primitiva s’a culore naturală, făcânduse mole ca catifea cu ună renoittt lucidă, cres-cerea părului se confortă şi părulft se deliberă de aceste supărăcidse mătreaţă, şi în fine ce este causa principală — acestu preparată este nevătămătoru sănătăţeî.
Depositulă principală ală acestui remediă este: Viena, Wieden, Hausîrasse 16, farmacia la hfiil. Dreifaltigkeit, spre a adresa comande verbale şi epistolare.
Preciulă unui flacon dublă este 3 fior., unui simplu 1 f. 50 cr. imprer.nă cu instrucţiune de întrebuinţare.
MT A N U N C I U

La 2 Februariă 1873, se va ţine licitaţiunea Ia cantorultt Domnului Mi-.^ rou S. Ylasto, pentru închirierea de la 23 Aprilie 1873, ală Otelului sdle. denumită Budiştdnu, situată pe strada Carol I, care d’mpreună cu ^ Otelulă d’alături din nuoă clădită formdţlă ună singură trupă precumă şi ^ ală tutuloră prăvălieloră, esclusândă din ele acea în care astă-ţlî se află | cantorulă.
Doritorii de a lua esplicaţiunl suntu rugaţi' a veni la contorulfi de mai susă citată în t6te ţlilele la orele 10 de dimindţă.

mu DE pUINIUi
Exibard, pharmacistu, 125 str. Saint-Mar tin. Paris

I
Acesttt vinu tonicii superiorii şî febrifugiu este celu mal a\iitu în principie din tote vinurile de quinquin şi celă mat activă pentru a repara puterile. Elii este ordinată de principalii medici de preferinţă la ori-ce altă preparaţie, în contra consunpţiunii (slăbiciune din ţii în ţii) vigurilor, diurea cronică, slăbiciune de stomacii, chlorose,. debilitate, precum şi în convalescinţă.
Se vinde cu jumătate de sticla. Aceraşi yin iodatu şi ferugi-nos cu acel’aşi
Depositii in Bucuresci, F. EITEL.
m
©
m
a
©
3j©@©©e©3>©Qe®®«©®sa®#©®«3©e®©©©»@@@$®®©®9©9ea®s@9**®®*®
DANTISTUL G. GIUSTI,
Se reconandâ Onor. Publică că va escersapro-feriunea sa, adecă: Curăţirea, Albirea, Plunbuirea Dinţiloru, Amorţirea Neervelor şi filamentelor, cari
producă durere de dinţi, stîrpindă ori-ce rădăcini sparte în gingii fără a produce ună reu.
Se află la HotelU de Francia No. 5 calea Mogo-ş6ii vis-a-vis de Biserica Zlătari.
ANUNCIU
Direcţiunea, internatului de bă-eţă Butoianu, situata în strada sfinţii orii No. 70.
Are onore a face cunoscutu că mal primesce elevi esternî cu preciu de 30 napoleoni pe ann.
Anunciu Importantu. Cofetăria din calea Mo-
şiloru în rându cu antrdoa grădinei lui Sf. Gheorge No. 39, care este acum închisă, se vinde atâtă marfa câtă şi edecurile. Earu prăvălia se închiriată de J acuma.
Doritorii se bine voăscă a se adresa la Cancelaria Hotelului Manucu spre înţelegere.
RACOHOUT
ALU ARABLORU
A LUI DELANGRENIER din Paris
Vindecă durerile de stomahăşi de intestine, restabilesce convalescenţa, întă-
resce copii şi personele delicate seu a-nemice, şi prin proprietăţile sele ana-leptice este unu preservativ în contra febreloră, galbene typoide şi cholerei.
Depositu în Bucuresci: Fr. Eitel ş J. Risdorfer.
Ausdra geurî copri-nd sub forma u_ neî elegante cofe.
turî, prin co.
piele
Singura injecţiune esclusiv vegetală coprinZ^nd principele cele mai energice a le copaiveî
cele energice copa_
ivei o a le
pebuluî.
cp-




te
fi n alifcuini.
La pbarmacia anglo-francesă Rue du Havre Paris.
r
ASTHMA catariulă, năduful ţ NEVRALGII vindecate la
şi respirătdrie suntu vinde- I momentă chiară cu hapurile cate prin TUBURILF LE- Jj. ANTINEVRALGICE, a le VASEUR, 3 f.	5 D-rului CRONIER.
Preţulu 3 fr. cutie LEVASSEUR farfnacistu-chimisţu de clasa i-iu 19. strada Monetei Paris
SIROP
BRIANT
ANTIPHLOGISTICU DE AJFECTIUNI DE PEPTU, GUTURAIURI, &.
Acestu sirop d’unu gustu din cele maîplăcute, are uă eficacitate sicură, constatată prin triunu raportu oficiale, contra guturaiului,catarulu,Grippă,tusemăgareşcă şi contra tutorii inflamaţiuniloru şi sufermtelorude peptu. Printre celebrităţile medicale cari l'au patronată in timpu de 40 de anî, vomu cita pe marele Laknnec, Guersant, de la spitalulu copii loru; Vauqoeun", director alu scoici jle Pharmacia s’alţî medici de spitalurî, profesori ai facultăţii şi membru Academiei de Medicină diu Paris.
Pharmacopea, rue de Rivoli, 150, â Paris^
Depositu in Pharniacopeele de căpetenia

Uă odaiă mare, SELŢ
ciă cu intrarea deosebită, este de închiriată de acumă cu preţă f6rte moderată_ Doritorii se voră adresa la Typografia D-lui Alecsandru Andrici, intrarea Ro-seti No. 7. (Hoteltt Steriadi), acela ce ec-secută objecte de tipografiă întbtă forma şi în ori limbă, promptă şi cu preţă forte moderaţii.
0 MAŞINĂ, fr
i
cu tote accesoriele pentru fabricarea Ciocolatei,
este de ven^are. Orî cine doresce a o cumpăra s£ se adresese la administraţia acestui 4iarQ-
Proprietarulti se însărcinesă a înveţa pe cumpătoru şi fabricarea Ciocolatei.
Strada Polona No. 58, D. PROCOVIANU,
Pentru abonamente, rscîame şr anunciurl a se adressa ia Typogrţphia Naţională, etrada Academiei No. 24.
ÂBOKAMKKTCI, PBNTKU ROMÂNIA.
Ln oraşu:	In districte:
Pentru unu ftnu .	. 24	30 lei	n.
Pentru uă % ană	.12	15
Pentru trei luni .	. 7	8
AKXTKCnjEl:
Linia mică pe pagina a IV. . 15 bani. Reclame pe pagina a HI. . . 1 leu n. Pe pag. II 2 lei, pe pag. I, 3 lei n.
Epistolele neîrancate se refusă şi ar-ticoliî nepublicaţî se ardă.
Pentru rubrica «inserţiuni şi reclame» Red acţiune a nu este responsabilă.
Ori-ce Abonamente neinsocite de va-16rea se refusă.
Abonamentele se facă numai de la 1 şi 15 a le fie-câruî luni.
Pentru Francia: se priimescu annij-ciuri şi reclame la D-uiî ORAIN <fe54î COUD, rue drouot 9. Paris.
Pentru Austria şi Germania : la D PHILIPP LOB, Wien Wollzeile No 2
Gira.irt.fi_rcsnnnsahiiu LA VID PliNt
www.dacoromamca.ro
lipografia Naţională, Strada Academii No. 24.
ŞAMBATA, 13 IANUARIE 1873.
UN NUwlERU iO BANI.
ANUL III — No. 270
-coy 0.0 /io . rj •0 :1 1, ',1?	/ im'’
-i	j nu
tf i.
aii nluj.'A rt u abav ss un Cqocj ifcbcB'jî jf.jîifid nl> îf'U'i •jqo a.s'
PENTRU ABONAMENTE, RECLAME Şl ANUNClURI A SE VEDEA PAGINEA IV.
--	II	~1
APPARE IN TOATE SERILE DE LUCRU
B fii®', S V tfK l
BUCURESCI, 12 IANUARIE
«M’amu convinsă pe deplina — <jhcea Napoleon alu III la 1861 — că tote guvernele carii nu îndestulesă dreptele şi legitimele aspirărî ale populaţiuniloră, suntu menite a peri. Suntă dar otărîtQ a nu aştepta nici chiar simtomele unora asemenea pericole.»
Nu vosmă se cercetămă aci dacă Napoleon se convinsese pe deplină dedrep ţurile şi aspirările poporului francesă, ni clacă a căutată seă nu se evitese sinito-mele pericolului. Faptele urmate în anii din urmă ai Domniei sdle convinge pe ori cine despre adeverii Voimă se con-statămo numai că aceste cuvinte, şi faptele urmate, conţină mare învăţământă, pe care camerile *şi guvernele nostre trebui^u.se-ld adopte şi se-lă pue în lucrare.
Ce a făcute guvernulu şi camerile nostre pentru a îndestula dreptele şi legitimele aspirărî ale poporului română ?
Nimicu.
Din contra, ori de câte orî s’aă manifestată poporulă, prin petiţiunl, prin depu-taţiunî, prin murmuri, în Paiaţă a fostă ameninţata cu falimento şi cu puşcăriă , în camere a fostă tratată de femeiă de stradă, la poliţiă a fostă bătută şi torturată, la alegeri a fostă gonită din sala votării şi pursuiv ari sită de sute de bâte mânuite de o cetă ameţită de vină şi de susţinerea putere!
Elu a strigata că concesiunea Strusberg sa scamotată, principii coţcari prusienî, împreună cu Ambron, î-au furată banii; că nu voesce a se trece la Bleichroder acea concesiune şi cere a se face de stată; cine înse l’a ascultată?
Niminî.
Din contra, s a dată cu cele mal mari avantagie acestui din urmă; acesta n’a terminata lucrarea la timpă, guvernulă a pri-imiţă drumurile în cea mal prostă stare, liberândă garanţia statului pentru lucruri cari nu suntă terminate.
S’a manifestată şi a cerută ca banii set se fiă întrebuinţaţi bine, se se dea contă despre cheltuiala loră; dar guvernulu a făcută împrumuturi peste împrumuturi, a ipotecată bunuriie statului, care suntu şi bunurile poporului, şi cu tote acestea, elă nu sciă cum staă financiele s£le.
S’a pusă impositulă timbrului, monopo-lulă tutunului, tacse peste tacse, imposite noi peste cele vechi, şi cu tote acestea
Domnulă Boerescu, amiculii regimului, strigă în Cameră că «pote se se pue orî cată de multe imposite, căci românii plătescd!»
In ţeră, prin sate, ilegalităţi peste ilegalităţi, hoţii peste hoţii, omururî peste omoruri; niminî nu mal e sicură de viaţa şi averea sea ; niminî nu mal sciă subt ce regimă ne aflămă. Cu tote acestea, poporulă plătesce totă ce i se cere, totă ce îlă şilesce se dea.
Poporală, este dreptă, a dată totă ce i s’a cerută ; însă lui nu i s’a dată nimică, seă i s’a dată numai nedreptate şi bătaiăj
Ca se ve<jlă orî cine starea în care a ajunsă locuitorii români, credemă că este necesariu se reproducemă pentru a<jl, dupe jurnalulă Românulu câte-va rîndurl d’o mare importanţă, cu care se terminămă :
«Amă denunciată ieri ună abusă neo-menosă—cjlice acestă jurnală—ce se comite în judeţiulă Râmniculă-Sărată asupra nefe-riciţiloră locuitori din comunele rurale, de către aginţiî de percepţiune, sprijiniţi de administraţiunea actuală.
/«Spre a precisa faptulă actualilor aginţl de, percepţiune ş’aî administraţiunii, vomă desemna comuna Bisesciî de josă, ca una din acele cari aă suferită multă de nisce urmăriri atâtă de neauzite, ca aceia de a cerceta pe la ţeranî decă aă chitanţele de achitarea contribuţiuniloră pentru mulţi ani în urmă şi de a-I supune la plată pentru chitanţele perdute. Onorabilulă D. Iancu Nicoleseu, proprietarulu moşiei Bisericii, cunosce, dupe câtă scimu, pe locuitorii cari aă suferită de acea urmărire neo-menosă ce li se făcu de către adminis-traţiunea şi perceptorii de astă^lî, pentru atâţia anî în urmă. Noi erl denunciarămă faptulă astă-felă dupe cumu îlă scimă ; nu ne preocupă câtu-şî de puţină numele ce portă autorii lui: fiă casieriulă actulă, fiă celă permutata de acolo mal «jhlele din urmă, fiă, în fine, nici unulă nici altuia, ci vre ună perceptoră ajutată de orî-cari aginţl al administraţiunii actuale. Ceea ce ne preocupă pe noi este, că faptulă se comite; cel ce voră se se convingă, n’aă de câtă a cerceta în comuna Bisericii, atâtă la locuitori câtă şi la D. proprietară; şi aseminî fapte pe lângă că suntă unu jafă asăpra poporaţiuniloră, apoi şi introducă, prin esemplu şi prin asemeni, vesaţiunî, corupţiunea în sînulă loru.
«Atâta ne preocupă pe noi; acesta faptă l’amă denunciată, ca comisă sub admi-
ginţl de percepţiune, ajutaţi dq p-I ad-miniştraţiunil.
»De altmintrele este cunoscută de oricine că nici o dată abusurile şi violinţele în perceperea împositeloră n’aă fostă mal fără margini de câtă sub regimulă actuală; denunciările necurmate, făcute de noi şi de alte qliarie, precumă şi aţâţi aginţl de percepţiune, prinşi asupra sustrageriloră, suntă proba cea mal neindouosa.
«A protesta contra unora asemeni abu-surl, este o detoriă cu atâtă mal mare pentru presă, cu câtă atinge pe ună mal mare numeră de cetăţiănl.»
im*.)
.ăiiiiunBi ,t, isa
LKITATIUNE-
h hă
.
O cestiune din cele mai vitale pentru Capitala nostră, şi care numai îndură nici o amânare, este alimentarea oraşului cu apă filtrată, nivelarea, canalisarea şi pava-rea stradeloră cu piatră cubică până în cele mai depărtate mahalale, precumă şi adîncirea albiei actuale a Dîmboviţei.
Avantagele ce presintă aceste lucrări suntă incontestabile; ele suntu simţite de toţi ea o necesitate absolută, care ne vor scăpa de bolele ce ne seceră din causa apel murdare de care ne servimă, de miasmele bălţiloră ce infecteijâ Capitala fără a avea vr’o scurgere ; în fine, de 1,300,000 lei nuoî preve^uţl pe fie care ană în bud-getulă comunale pentru facerea şi întreţinerea pavageloră actuale, pe cândă în realitate înotămă în noroiă chiar prin cele mal apropiate uliţe de centru. A desvolta mai multă bine-facerile acestoră lucrări, este a sacrifica ună timpă pe care l’amă putea întrebuinţa în a atrage seriosa atenţiune a guvernului asupra solvabilităţii so-cietăfiloră cu care se prepară a contracta Primăria.
La Marsilia consiliulă municipale, pentru că nu a băgată bine de seină cui încredinţară asemenea lucrări, a ajunsă a sacrifica sute de milione, fără ca se potă alimenta, până astă-^î, oraşulă cu apă. Causa acestui reă a fostă că concesionarii, ne-fiindu omeni speciali, şi ne mal făcândă altă dată asemenea lucrări, veniseră în Marsilia se încerce briciulu pe barba altuia.
, Lunea trecută, a.J0 Ianuariă corentă, (jiua ficsată de Municipalitatea ndstră pentru
darea în întreprindere a acestoră lucrări, nistraţiunea actuală de către actualii a- din tote societăţile ce aă concurată, nu-
www.dacoromamca.ro
TELEGRABUu
mal una a depusa oferta [sa în regulă şi garanţia de 200,000 franc! în efecte domeniale. Cele alte patru, departe de a fi armate de condiţiunile cerute de publi-caţiunile Municipale, nu represintatt de câta capitalurile unora bănci, altt cărorQ scopU nu se vede a fi altuia de câta a face operaţiuni de bancă, luândd concesiuni şi apoî rfîv&n^îndule seO angajinda câte unO inginera ca acela de la Marsilia, care s8 facă pe Comună s£ cheltuiască câte-va milione, şi s8 lase şi oraşula nealimentata cu apă, mi^locindtt penă astă-tjî unu procesa din cele mat colosale.
AtragemO dar seriosa atenţiune a guver-nulut asupra societăţilorO cu care, Ia 20 Februarie, are a se afla faciă în faciă, spre a nu espune Capitala la nişte nenorociri amarnici, cari, pe lângă ruina sa, va a-trage asupră-şî şi blestemele generaţiu-neî vitorO.
li	B
DEPEŞE TELEGRAFICE
(Serviciulă privată ală Românului)
Berlin,'22 Ianuariii. —Curtea imperială a luată doliulă pe timpă de optă $ile pentru mdrtea lui Napoleon III.
Londra, 22 lanuariă. — Dupe resoluţiunile luate de familiă, împărătâsa Eugenia şi principele Napoleon (Jerom) voru rămânea în capulu partitei bo-napartiste. Nici o proclamaţiune nu s’a făcute pâ-n’acumă.
Paris, 22 lanuariă.—Guvernulă Republicel fran-cese a plătită 150 de milidne franci, din alu patrulea miliardă datorită Germaniei.
St. Petersburg, 22 lanuariă. — Marea ducesă "Elena Paulowna a murită 1).
1) Monitorulti Oficială de aţii conţine:
In urma încetării din viaţă a Alteţei Sele mperiale, marea ducesă Elena a Rusiei, curtea înălţimiloru Loru a luată doliulă pe şese săptămâni, cu începere de la 10 lanuariă.
SCIRÎ DIN AFARĂ FRANCIA
Totă tapagiuiă bonapartistă, nu împedică ade-vărulă, de a se vedea la lumina ţlilel. Se confirmă
FOILETON
PRINCIPELE ERAI-FRAI
{Romanii politicii) 1)
I
Principele Johan — Frantz — Ludvic—Eduard— Cunigunde — Heurig de Fral-Fraî este născută din-tr’o familiă fdrte vechiă, mal veche de câtă acestă lume, şi nobilă mal nainte de a se nasce pe pă-mentă. Părinţii seî avăă dreptulă de la Dumneţleă a guverna popdrele de atunci, de cându în loculă pământului era uni haos şi în loculă adevărului, în loculă realităţii, închipuirea, ilusiunea.
Cândă s'a născută eroulă nostru, o stea s’a co-bo.ită către lăgănulă seă spre a areta credincio-şiloră că mesia s’a născută. Totă populaţiunea din marele regată părintescă — care se compunea din-tr’unu oficeră de ordonanţă însărcinată cu tâte posturile din regată şi din cinci berari—s’a înveselită trei $ile şi trei nopţi, astă-felă că n’a mai rămasă picătură de bere.
I) Â se vedea No. de la 5 Ianuarie.
ştirea căi discordia domneşte la-=.Chslehurst; ,ea n’a aşteptatăi îmormântarea spre a isbucni. Acela care va conspira: înjurultk patului mortală ală veakiuluî conspiratoră, acela este care v-a, trage la sin® fr.uc-tulă imperială spre-a se îvălui.eu densulă.ea îo-tr’o manta de curte. D-nu A chile Murată a succedată- generalului Fluery în funcţiunile di mare Ecuyeru. Acestă din urmă a fostă atinsă de pisma Ex-Imperahriceî. D-niiiFleury est&astă<jl unulă din cel mai călduroşl partisanl aî preten-ţiuniloră Prinţului Napoleon, ală «Cesantătî declasată.» alu. D-lal About.
D-nu Rouher singură este investită de.- întrăga încredere a Imperatricel. Me îndoescă, a fi chemată a *bsersa o 6re-care acţiune politică, asupra spiritului acestei femei, cea mal uşure,. cea mal bavardă şi cea mal vanitdsă din lume; eu tdte a-acestea, ea intendentă, ca omă de afaceri. şi con- ■ silieru judiciară, pare a fi chemată a pune o ordine Ore-care în averea Imperială. Se worveşte. de: o revisuire severă a pensiuniloră şi ajptdreloră primite din caseta Ex-Impesratoreluî, aceea ce pune<_ pe gânduri pe mal mulţi. Dacă ducele d’Aumale ară fi fostă mal puţină şiretă, l-ară "fii putută trece prin minte a cumpăra ună numără f6rte respectabilă din bonapartiştl, care numai simtă.
— înţelegerile între D._ Thiers şi comisiunea de trel-ţlecî devine din ce în ce mal strânsă; nu suntă însă complecte. Din discursulă pronunţată erl, de preşedintele Republicel în sînulă comisiuneî, re-sultă că înţelegerea e făcută mal asupra tutuloră puncteloru. D. Ţhiers menţine dreptulă său de a înterveDi personalminte, în discuţiunile interpela^-ţiuniloră. D-sa apare acolo, cu alâtă mal multă, cu câtă s’aru nimici cu desăvârşire efectele responsabilităţii ministeriale, permiţândă preşedintelui de a veni în ajutorulă fiâ căruia din miniştrii seî în momentulă ce suntă ameninţaţi.
—- Partitulă republicană, cu tdte ameninţările de înţelegeri, nu urmăză mal puţină de a trăi în ceiu, mal mare optimismă, optimismă care este. Întreţinută, admitemu, cu mare îngrijire de amicii prezidenţiei. Acesta ară fi o fineţă, şlică unii. Atâtă mal bine! Suntă însă momente în care mă temă de a nu fi de câtă a naivă simplicitate.
{Gal- des Etrang.)
ITALIA
Papa a priimită colegiulă curiiloră Romei. Res-punţlându la adresa ioră, Papa le-a reamintită cele trei tentaţiunî făcute lui Jsusu, pe munte. După acea a adăogată :
Dupe ce s’a făcută ceva mal mare, în posiţiunea de a înţelege şi a pricepe cuvintele, a fostă dată pe mâna unuia din berari, care avea şi calitatea de preotă, a-I 'face educaţiunea. Pdte ori cine să-şi închipuiască ce educaţiune briiantă s’a îngrijită acesta al da. în timpulu acesta â făcută şi mal multe călătorii, între care cele mal depărtate a fostă: una la mdră, alta la rîşniţă şi a treia cale de trei ore afară din oraşă.
Fiindă iubită de supuşii seî, principele a fostă priimită cu mare entusiasmu şi de morară şi rîjni-ţară, de şi aceste stabilimente nu făcea parte din regatuiă seu, căci regatulă escelenţiet sele avea o întindere de aprâpe ună sfertă de oră şi o lăţime de cinci minute. Primirea făcută principelui de morară şi rîjniţară a fostă puoiicata în Moni-torulii oficiale ală regatului. Ca se nu scăpămă ceva din vedere, e bine se reproducemă tecstuale cuvintele foiel oficiale :
«Principele moştenitorii, făcendă ună lungă vo-iajă—ţlice acea foiă—în tdtă calea a fostă întâmpinată cu aclamaţii şi cu esclaraaţiî. Morarulă Fer-dinant — care e şi Burgmaisterulă locului fără locuitori dinjuruiă morel,—a ţinută ună discursă simţită şi bine cugetată ecselenţiel sâle Principelui
«Noi-,to tău asemenea, uri» Amă de a fi obiectulă tentaţiţiniloră,.. Găa dinfcâifli tamtafiune este acea a acelora care..-ne oferă bani ş.i ne $ici i; Sânte părinte, să naearanj^mă cum se vra pute a. mal bine ; noi vă vomă da pacea* liniştea, trei,! >ăse milidne : v-Hoce oimuaitiM: dokot siicadeus adt rraveris me.»
Papa a ţlisă că Dumne$eă !A va rda torţa de a respinge tatulă şi a adăugată. r
«Veţi putea repeta aceste Gînrinte parohiloru, vos-tril, .căci totă,, în, modulă, aceste, amă vorbită şi poporului romană- Intregfk. Ss: firaă umili, şi se. res-pingemă lacomia auculul.. Du. pe tentaţiunî,. unu. ân* geră a venită să consolesa- pe Jsusă ; totă .astă-felă voră veni ângşsril să ne eoori 61e şi pe nol.it-
ANGUA
Dailjş.- Nems- asigură că rei :punsulă Engliterel, relativă la pretenţiunile Ratsieî. asupra chestiunii Khi-vel, va fi trimisă, la. Peters burg mal. nainte de finele săptămâneî;
■—Reala misiune a diploma tulul rus1*, D..' de Schu-waloff,, care., părăsi Londira făr’a asista la funera-riele lui, Napoleon, III* pare c’a xeeşită 1 Adevărata sea misiune av.ea două scopuri. Rusia , ţinea se es-plice: că resbelulă. în contra Kami lui din.Khiva. n-’a-v.ea de scopăicucerirea stateloră săle, ci mal mintă, reprimirea acteloră de tâlhării yi scăparea nume-roşiloră; comercianţi ruşi opriţi la Khiva. Ală. dou-ilea scopă ală misiunii sele era se asiguse.-pe.En-gjitera despre, progresele făcute de Rusia în, Asia centrală. O. zonă neutră se ficsase mai nainte între cele două statei D’aci’ncolo nisce tr.iburl sălbatice, voră despărţi cele două imperie aivale şi. v.oră, & inviolabile din, causa rivalităţii celoru douâna^unl^ Ne pare că eausa civilisaţiuniî ară fi câştigată, mai multă, observă l!Irtdipendance belge, deca B&isia ară fi, dată, mâna ca se unâscă Isditstanulu cm Europa, printr’o. mare cale ferată.
SPANIA
Regele a subsemnată decretulă coocesiuai, emul cablu s.ub-marină întru Cadis-şi, Guba,. taecefadă pe lîng'ă insulele Canariiloră. Ternţeaulu censtruc-ţiuniloră este de trei ani şi cauţiunea, ScsaAă Ja 50,000 pezette.
—Damnu Lasala, întrebă în Conşresă	este
adevărată c’aă avută locă wre o schimbare de note între America şi Spania, privitpre- la abo-Ujiunea sclavagiulul. Ministrulă da., Statţl^. resjiuiade că se felicită de ocasiunea ce i-se- presantă,pentru a des— minţi faptulu.
regală. Ună banchetă. ar fpstă dată. în onorca alteţei săle serenisime, la care, a. luată parte totă poporulă^—adică morarulă, femeia sea şi unu copilă de trei anî, pe caro alteţa sea a bine voită aî face onorea ală decora..—- Săra rndra a fostă iluminată cu mal bine de cmcî lumini, totă în ondrea nobilului 6spe.
«Aceiaşi primire a avută şi la rijniţă, de pro-prietarulu locului şi slabilimentulul. Familia regală e încântată de desvoltarea ce î-a spirituliî; junelui Principe în asemenea escursiunl.
«Dumneţleă se-lă păzăscă şi se-lu ţist, pentru a face fericirea supuşiloră seî.
«Oraşulu Tontusberg trebue se fiă mândru cil a dată nascere unei asemenea ilustraţiunî, de care va ajunge cu timpulu se se vorbăscă în locuri multă mal depărtate, care nu suntă locuite de âmenl de naţionalitatea ndstră!»
Astă-felă a urmată Principele cu educaţiunea şi cu călătoriele până în vârstra de 15 ani, în care timpă învăţase şi puţina franţazesce, cândă, numele de Paris, strebitândă până la urechile lui, căijân-du-I în mână şi câte-va romanţe d’ale lui Paul de Kok şi d’ale lui Alesandru Dumas, în care a găsită descripţiunl de femei frumdse şi voluptâse,
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFULU
AUSTRIA
M'iener Abendpost, tn ediţiunea de săra a Galetei oficiale de Viena, confirmă aserţiunea jurnalului le Soir că D, Andrasy a luată de pretesttt respun-sulii D-luI Beust către D-nulii de Gramont, spre a se explica, la rîndultt sett, într’o scrisbre adresată D-luî d’Aponyi, în privinţa evenimente lorii care att precedată declaraţiunea resbelului din 1870. D-nula d’ Aponyi a fosta autorisata a comunica D-luî Thi-ers acâsta scrisbre, care are una caractera cu desăvârşire personala şi a lăsa la discreţiunea sa grija d’a se sluji de dânsa ori cum va voi.
TURCIA
Guverniiia a telegrafiata însărcinatului de afaceri ala Turciei la Londra de a intenta una procesa jurnalului Times pentru publicaţiunea cir-culăril apocrife a lui Khalila paşa.
RUSIA
Galeta Germaniei publică o telegramă din Pe-tersburg prin care arătă că, guvernulă rusa, a adre-satu o circulară relativă la expediţiunea Khivel, mal multora din ambasadorii săi în streinate, cu ordina de a o citi Ministrilora afacerilora streine. Circularea sămănă multa cu acea a Prinţului Gor-tschoff, adresată la 21 Noemvrie 1864, pentru a explica mişcarea Rusiei în Asia Centrală.
AMERICA
Negrula Pinchbeck a fosta aleşii senatorii de ligislatura Lusianiel.
DIVERSE
Una jiartt englesu, le Globe, dă nomenclatura ■substanţelor!! ce servă a falsifica cgiultt de calitate prbstă. Acăstă nomenclatură este următbrea: feruia, mina de plumba, văruiţi, argiiulfi de China, nisi-puia, albastrulfi de Prusia, şofranuia, scrobăla albastră, scrobăla albă, gipsulfi, cachou, goma, foile •de cameliă, savangultt, .chlorantula oficinale, ulmule, stejarulQ, teiula, pleopula, socula, carpe-nuia, fagulu, porumbele. E de crezută că unele ne-utralisă pe altele! Ceea ce în tottt d’auna lipsesce cu precisiune, e câiultt. Din nenorocire, Chinesiî nu suntii singurii autori al amestecării.
*
* *
de grădini, de petreceri, de tottt felultt de lucruri carii lovesctt imaginaţiunea, Parisultt adevenită vi-sultt seu. A puşti pe tataltt sătt pe focii se facă ce va sci se-ltt trimită in capitala Franciel se-şl termine strudiele şi se vgjă cuuitt se guvernă a-colo, ca se pbtă apoi guverna şi elu poporultt seu.
Tatăltt şefi, este drepţii, nu voia se se opue la dorinţa fiului şeii, mai cu sămă că era vorba de •viitorultt şeii; dar venea chestiunea banilortt. De unde bani aşa mulţi? Trebuia ori cumtt căte-va mii de franci, şi casa statului nu conţinea de câta -câţl-va fiorini şi câţl-va taleri.
Se gîndi se pue noul contribuţiunl, dar ş’aduse--aminte că, cu unii antt înainte, mal făcuse acestă cercare şi revoltase poporultt, care, abea l’a împăcata, cu paguba Statului, reduclndu şi tacsa ce mal era până aci pusă pe bere.
Şi chiar dacă arii fi făcuţii unii apela la poporfi, la generositatea lui ca se plâtdscă unfi imposittt numita educaţiunea princiară, şi dacă poporultt artt fi respunsă în masă, totuşi n’arii fi eşiitt mal multft ca cinci taleri,- Prin urmare, artt fi nemulţumita şi pe iubitule settpoportt şi n’artt fi pututtt -se-şl ajungă nici scopultt.
l'iindtl că cea dintâitt preocupare a unul prin-
O fantasie turcâscă. Din turcia, unde afi întreprinsa o venătOre câţl-va tineri din aristocraţia austriacă, ne vinii bre-cari amănunte despre o es-cursiune ’n Rumelia: drumultt de fertt ce merge de Ia Teherurvoda la Rustaejda e construita [d’o companiă englesă, dttrtt funcţionarii suntu turci, în cea mai mare parte. Drumultt de fertt merge fbrte încet, şi vânătorii, vejândtt, stolultt de păserl ce sburatt în jurultt lorii, cu multă anevoinţă îşi potoliră nerăbdarea d’a le ’mpuşca. D’o dată însS trenulă se opresce : unultt din vânători, disperaţii, scbte capulii din vagonă şi, vejândtt că trenultt staţiona în mijlocultt câmpului, apostrofă pe con-ductore :
—Pentru ce. astă oprire ?
—Escelinţâ, jise conductorele, aretându-î mal multe puncte negre pe şine, s’att pustt pelicanii pe şine ş’asteptămii se sbore ca se nu se întâmple vr’untt accidente.
*
* *
O serie de efimeride aproposito de cifra anului 1873.
De la anulă 1 şi până la 1000, cândtt strămoşii noştri! avtttt o temere ce profită atâta de mulţii bisericelortt, câre fuseră încărcate de bogăţii, anii cari terminaţi cifra 73 n’att lăsată mari suvenir! în memoria umană.
Cu tbte acestea, în anultt 73 dupe Christtt, s’a descoperită arta d’a polei oglinjele. In 173 se fabrică sticla colorată şi cele dintâitt smalţuri. In 673 se obţinu focultt gregicii, numită altt lui Ca-linichins. 1073: importaţiunea catărilortt spre a fi vânduţi Î11 Francia de NormanjI. 1173: fundarea bisericel Notre-Dame şi Luvrulul. Pa vagele stra-deloră Parisului. 1273 : apariţiunea notarilortt la Paris. Scblele de chirurgia. Iarba de puşcă şi tunuri, Lunetele. 1373: cea dinteitt întrebuinţare a bombelortt la împresurările oraşelortt. 1473 : cele dintâitt fabrice de mătăsâriiî în Francia. 1573 : crearea fabric.elortt de avântare. 1673 : descoperirea fosforului. Trompetele. 1773: descoperirea mijlocului d’a des.nfecta aerultt de miasmele ce conţine.
Prin ce invenţiune se va distinge în istoriă >a-nultt 1873? Acâsta e secretultt viitorului.
(Românulu)
* _ *
Calea jerate de la Jaf a la Jemsalimu. Se scrie din Constantinopole că guvernulfi Otomanii artt fi acordată unul inginerii englestt concesiunea căiel ferate de la Jafa la Jerusalimtt, pe o întindere de aprbpe nouă mile germane. La acâstă cale ferată
cipe de asemenea natură, adică născuta şi crescută subt protecţiunea dreptului divinii, este a alerga la împrumuturi, eltt se gândi la acesttt mijiloctt. Vendu mal întâiii o parte din pământultt regatului sStt, cu trei sute franci, şi făcu apoi unii împrumuţi! pentru douS mii patru sute, cu amortismenttt se se plătâs,că în o sută de ani, depuindii amanentii tottt teritoriultt regatului sâtt cu locuitori şi cu case cu tottt.
Plecarea sca fu cunoscută în tottt regatulu prin următbrea proclamaţiune ;
«Iubiţii mei supuşi,
«Cu inima sfâşiată de durere me despartă de numerosultt meii poportt. Dar îltt asicurtt se fiă liniscittt, magnetulii patriei mele mg va împinge necontenită către el. Dumnejeultt părinţilortt mei, fără care nu voiît face nici o dată nimicit, me va susţine şi me va păstra iubitei mele ţerl şi iubiţilor!! mei supuşi. Se nu se întristese nici unii cetăţiantt din statuia meii, pentru cădacâmgductt departe de el, me ducii numai pentru folosultt lorii, pentru folosultt patriei mele iubite. Voiţi înveţa uu voitt înveţa carte multă; dar pottt se-i asicurtt că me voi întbrce demnă de ei. Îî consiliestt înse, că până la întOrCerea mea, precumii spiritultt mei!
se va ataşa şi construcţiunea unei lucrări pentru aperarea radei de la Jafa în contra vânturilortt Nordului şi Vestului care domnesett o mare parte a anului şi care face mersultt dific ilii şi pericolosă. Prin mijlocultt acestei lucrări, guvernultt turcă a avuţii în vedere a deschide comerciulul înfloritorii ce se face între Egipttt şi Syria, printre Istmultt de Suez, o nouă ' cale mal sigură şi mal puţină costisitbre. — Tottt de o dată, darea acestei căi ferate nu este calculată de câtă pe mişcarea actuală a pelerinilortt şi turiştilortt şi pe transportultt produseiortt din Syria, şi mai cu osebire a asfaltului. Acâstă concesiune promite a da de la 9—10 % a capitalului sociala, fiesattt la 10 milibne de franci. Concesionarultt a trimisă la facia locului patru ingineri spre a grăbi lucrările terasmentelortt, deja în plină activitate, şi s’a asigurată, prin contracte, de liberarea traverselortt, railiurilortt, materialului rulantă şi betoulul necesariă. Calea ferată ca şi aperarea trebue se fiă pusă în esploa-taţiune în cursă de trei anî; pare însS că concesionarultt roeşte a termina aceste lucrări mal iţa-inte de espirarea termenului.
-	--ral I. 1
TEATRUL CEL MARE
Duminică la 14 Ianuarie 1873
DUPE CERERE
PENTRU BENEFICIULU DOAMNEI
MATHILDA PASCALY
SE VA JUCA PIESA
pentru ultima oră în acestă stagiune
DAMA
CU
CAMELII
Dramă în 5 acte de A. Dumas fiulti, tradusă de D. S. Mihălescu. — Melodramele dupe «Traviata» de D. L. WIEST.
Inceputulti la 8 ore sdra
ULTIME SCIRI PARLAMENTARIE
Astă-jl camera complectânduse, a începută dis-cuţiunea proectuluî de lege pentru modificarea u-nortt articoll din codicile penali.
Luptă crâncenă. Tapagitt mare în Cameră cu acttstă ocasiune.
Mâine amenunte.
va progresa şi se va perfecţiona, aşa aşii dori ca şi el se caute prin tbte mijlbcele a perfecţiona câtă de multă berea, industria care ne face gloria nbstră, pentru că prima bSutură care a întrebuin-ţat’o jeiî în Olimpii, ceea ce se jice nectarultt lorii, a fostă berea,»
Principele Fraî-Frai.
în jiua plecării tottt poporultt era în picibre* Copii, în costume de doliu şi cu flori în mână, trebuiai! se însoclascâ pe principele până la graniţă pe joşii. Tbte butbiele cu bere, în numgrtt de cinci, eraă rostogolite până la locultt fatalei despărţiri. Principele era cu facia pală şi cu ochii aţintiţi pe regatultt părînţiloră sSî. Unii scutierii, care era destinată a’ltt însoci, împrumutată de la Statuia vecintt, îl conducea giamantanultt, plinii si îndesată cu unii rîndtt de haine, cu câte-va rufe, cu o pipă, cu unii cordontt şi cu o decoraţiune a familiei.
Cândtt se dete semnalultt de plecare, toţi locuitorii Tontisbergulul începură a întinde o batistă a burgmaistrehu ca se-şl stârgă ochii fiă care.
Fatalultt cuvânta adio fu jistt, principele plecă* şi totă lumea rămase leşinată,
(Va urma)
www.dacoromanica.ro

TELEGRAFUL
@©e®®®®«e©e©®©©®o*5ffi©®®®9#<*©^©@©« •«
PENTRU PAR SI BARBA	.-T#kr .	•
Fui*uisorulâ M. S. Reginei Angliei şi M. S. Imperatoreluî Rusiei.
(I Medalie de aurii. — 3 medalii de argint.)	®
Q- -t «ţ o T fi TTi r\| ■ap-jr ţ-i « ţ- r	«• impei aiui eiui nuaiei.	•
II § H 11 Si I * ii	(I Medalie de aurii. — 3 medalii de argint.) ff? •'
1 A LllliULHfigiEÎPARHEBHm PHQMAf
£LEXIR reconstituant şi febrifuge.
Cela mai bunii specifica pentru frigurile epidemice safi paludeene care au resistatfi pdne acum quinine. — Abrevdză convalescenţa şi restabildză repede forţele per-dute şi constituţiile alterate, bâle de stomacu, slăbiciuni generale, causate din lipsade sânge, etc.
In ţdrile calde, şi mal cusdmă la finele verii, se în-trebuinţdză înduoittt cu apă ca beutură împuternicitâre şi preservativă de friguri.
QUINA
X18
X
X
x
x
,« Preparata de F. CRUCQ. — Paris-n
rue de trdvise.-Londra—
#2i Beaufort strees S. W.
© Singurul product ce, fără a fi vopsit dă necontenit perului şi ®barbeî colbrealor primitivă.
j| îl ii întrebuinţdză cine-va singură, şi operdză asupra bărbeî ca «şi asupra perului.
** Dapositulu la Bucureşti, la D-nu Hurier Coilfeur Podu Mogoşoieî.

dl FERUGINOSU
LA ROCHE
Sărăcia sângelui, epuisementu, urmările facere!.
PARIS, 22, rue Drouot.— BUCURESCI, 7. ITEL. RiSDORFBR,
Phakji.
v*“~	’■	iyt ;
V'XXXXX'COC!
8!
I
i
SÂVONBOYAL I
ss> az 'a a a se a a» a c jeU de VIOLET
PARFUMEUR BT*ţ A PARIS *Seul recommande par Ies celebrites medic ales pour, l’Hygiene, la FraicJieur et laţj Beaute de la Peau.
D6p6tdanstouIes le» villesdumondo. $
j iXlflUK LA MAtţqULDE FABRMţUKt fe
j LA REINE DES ABEILLES 1
PASTĂ PECTORAJ.A
şi
SIROPfl DE nFA
DELAINGRENIER DIN PARIS
5o de medici al spitaleloru
din. Paris> le-a coasrtatatIQ e®-fc.cacitatea in contra TUSEI, asth-
", mulul GRIPPEL, tusei măgărescî
| şi 1RRITAŢIUNILOR peptulul
&!şi gâtului.
Pi Depositu în Bucurescl:	Fr.
jUjEitelşi J. Rissdorfer.
Recomandă onorab. Publică Stabilimentulă meu în diferite cuseturî de albituri pentru dame şi cavaleri. Str. Sfinţi-loră No. 24.
K,o
©  ------------T-,-- - ---- ---- ------O-11-
©f»©»©©©©®®*®©©©©®'*®©®©©®©®®©®®®®®©©®®©©®®®©**®©
X
Recompensă la Exposiţiunea univers. Londra 1862.
APA DE 1ELISÂ
DES CARMES
contra Apoplesiel, Paralisieî, Ameţoleî pe mare, Colerel, Vaporilor Nemistuiriî, Colicelor, etc.
BOYER singur succesor ai carmilor
Pa'is, 14, rue Taranne. Deposit: la principalela case de ctmerciu.
CONSEÎkS AUX DAMES
PRODU1TS SPfeciAUX RECOMMANDtlS
deVIOLET
INVENTBUR DU
SĂVOH ROYfllDETHRIOACE
INVENTBUR DU
S A VONROYAL OE THR1DACE
PARFUMEUPy BREVETE, PARI3
CREME DR BEAUTfi
abase oEGt.YC^Riift: et debisyuth—FrmicheuryVelout4, EclatduteintM
EXTRA1TS TRIPLES D’ODEURS PARVUMS POUR LE MOIJCHOIR Rose-Blanche, Ess-Bouquet Foin-coupe, JocJcey-Clttb, Brises-de- Violettes,etc.
GUCFRINES PARFUNjEES
Indispensablesp*conserver la sânte, la beaute, la morbiJcsse dc la peau.
6LYC6R0LO»tR0SESd»PR0VINS|
LOTION HYGIiÎNIQUE, TONIQUE ET RA.FRAICHISSANTf L potir Ies soinsi*limes de la toilette m
EXTRAITS D’EAUX DETOJLETTE111
puur adoucir et rafraichir la peau.
PASTIlLEŞ AW5BR0SIAQUES AU MASTIC DECHIO
Hygiene, Fraicheur. Suavite de V hale ine.
Depot dans toutes Ies villes du monde.
Potir eviter la cotitrefaqony exiger la marque defabrique:
LA REINE DES ABEfLLES-
mmi
Apa si pralii Dentiîrice
PERFECŢIONATE DE DOCTORELE
J.V.BONN
Furnisoru brevetaţii alu M. S. Imperătesa Aceste produse se vându 40 la sută mal josu ; de cătu produrele analoge ; din puntulii de ve-i dere alu parfumului s’alu proprietăţiloru loru, ele lutrecu specialităţile cele mal renumite.
La cix de căpetenia Farniacope),
Coafori şt Parfumari.
CU AMfîN UNTULU ŞI CU RaDICATA j 44, Rue des Petites-Ecuries, PARIS
VESICATOARE d’ALBESfEYRES
Admis in spitalele şi a mbulanţele armatei francese (avis ! favorabil alu Consiliului Sanitară din Francia) şi în alle armateluru Turciei şi a Stateloru-Unite.— Acţiune sigură şi regulată. Fie-care visicatore trebuc să pârte sefcnătura d’Albespeyres pe partea cea verde.
au Baume de CO-PACU, aprobate de I Acadnmia de medicina de Paris, care le-a declarată supe-riore tutorii celoru l’alte preparaţinnî cu Copahu dnpe ce , le-a esperimentatu asupra 100 de bolnavi s’a dobândit 100 de vindecări. Srpienta adunare a recunoscută aseminea că Capsulele Raquin suntg ingerate cu înlesnire, nu causeţlă în stomachu, nici o simţire neplăcută, şi nu provocă nici uă vărsătură. — Paris, Faubourg St, Denia, 78 şi în tote farmaciile.
CAPSULES de RAQUIN
sociEte franco-autrichienne
pour Ies arts industriels
VIENNE I. Plankergasse 5, au premier, VIENNE
Etoffes pour meubles, Soieries, Tapis cC Aubusson et deSmyrne
Vetoutes et Moquettes.
Rideaux tulles brodes, Cretonnes, Velours, Reps de laine.
Specialii^ de broderies et applications artistiques, Tapisseries des Gobelins. Ouirs de Cordoue, papiers imitation cuir, papiers peints.
CERAMIQUES POUR PANNEAX ET LAMBRIS,
Faiences pour salles de bains et carrelage.
Entree libre des magasins.
Specialităţi în Stofe ăe Mobile, Covorc, Perdele, Erodării şi Faiance. Soliditate Comercială cea mal severă, în unire cu unu gustu artificiala.
I. Plankengasse 5, catulu I.
Se tiimetă Monstre franco în provincii.
CALEA FERATĂ A STATULUI BUCURESCI-GIURGIU
MERSUL TRENURILORU
DE
CALLETORI
Cu începere de Marţi 12 Decembre 1872 şt. y. şi până lâ
noul disposiţil.
DE LA BUCURESCI LA GIURGIU DE LA GIURGIU LA BUCURESCI
NUMIREA STA	jtr. Nr. 1 de	tr.Nr. 3 de	NUMIREA STA-	tr. Nr. 2(ţe	tr. Nr. 4 de
ŢIILORU	viagiorî	yiagiorl	ŢIILORU	viagiorî	viagiorî
	Ore min.j	Ore min.		Ore min.	Ore min.
Bucurescl	9 or. di.	4 or. sd.	Giurgiu	9 or. di.	3 or. sd.
Jilava	9 i4	3 21	Frăţesc!	9 °4	3 °4
Vidra	9 29 f-r	3 29 h	Băneasa	9 27	3 2J H
Coroana	9 4 7 Ly 5 5 7	? ? *	Comana	hU	4 II ^
Băneasa	'O 25^	4 5 U	Vidra	10 3oţ ^	4 3° \u
Frăţescl	10 48	4 48	Gilava	i° 45	4 45
Giurgiu	I I 00	5 00	Bucurescl	1° 57	4 57
DANTISTUL G. GIUSTI,
Se reconandă Onor. Publicu că va escersapro-feriunea sa, adecă: Curăţfrea, Albirea, Plunbuirea Dinţiloru, Amorţirea Neervelor şi filamentelor, cari | product! durere de dinţi, stîrpindfi ori-ce rădăcini'
i sparte în gingii fără a produce unii reu.
Se află la Hotelu de Francia No. 5 calea Mogo-ş6iî vis-a-vis de Biserica Zlătari.
ANUNCIU
Direcţiunea, internatului de bă-eţî Butoianu, situatu în strada sfin-ţilortl No. 70.
Are on6re a face cunoscuţii că mal primesce elevi interni cu precifl de 30 napoleoni pe ann.
BOLELE SECRETE
Răni symphilitice, scursOre, impedicarea udului; polutiune, pbbla alba (neputinţa bărbăt€scă) vindica dupe o metliodă care sa aprobată în mii de caşluri singur şi radicale.
Specialistulu D-r Thor, Strada Carol No. 4.
GirantO., responsabilă DA VID DINU.
Tipografia Naţională, Strada Academii No. 24.
www.dacoromanica.ro
ANUL III — No. 271
DUMINECA, 14 IANUARIE 1873.
UN NUfVIERU 10 BANI.
PENTRU ABONAMENTE, RECLAME Ş I A N U NC I U R I A SEVEDEAPAGINEAIV.
*
BUCURESCI, 13 IANUARIE
In fine, Aadunarea naţionale s’a putută complecta iert, ţinându-se prima şedinţă.
La ordinea 4Reî era, firesce, cestiunea rSmasă neresolvată în şedinţa din urmă, cândo s’a dată- congediO de serbătort: interpelarea D-lui Ioanide băcanu, prin cari se calificaţi, cu numele lorQ, părinţii şi faptele părinţilorti oraşului. Dar cestiunea acesta stânda încă neresolvată în comi-siuni, guvernulti şi majoritatea, profitândo de ocasiune, s’a.0 grăbita a trece la altele pote mai pucinti spinose.
Până a se croi o altă ordine de 4b ce convine majorităţii şi guvernului, D. deputata Gr. Cantacuzin a depusu o moţiune d’a espriitia veduveî şi moştenitorului Imperatului Napoleon III, regretele Ro-nieî pentru perderea ilustrului soţO şi părinte. Dupe ce luară cuventulă D-nil Co-gălniceanu 4 Alecsandru Lahovary, ca s<5 esplice datoria ce credo că obligă pe România la acostă espresiune de condolean-ţă, propunerea se puse la vota, cu untt a-mandamentu ala Domnului Cogalniceanu, şi fu votată cu cea mai mare majoritate, cu minoritate de una votd, alu D. G. drătianu, singurulu care a combâturo.
De aci majoritatea propuse, şi guvern nula aderă cu grăbire, a se da citire raportului pentru modificările propuse în procedura codicelui penale.
Deschi4endu-se discuţiunea generală, D. N. Ionescu luă cuventulă şi combătu, cu energia-i naturală, projectulti guvernului şi raportuld comisiunii.
In ceea ce privesce la atentarea adusă prin acesta proiecta, libertăţii presei, D. Ionescu a desvoltatd în larga aceea ce noî, în mal multe numere consecutive, amti tratata în resumata. Astd-feld, în pro-iectula guvernului, este una articola, nu se pote mai avantagiosa, care prevede precisu că, în delictele de presă, pachetele se nu p6tă aresta în prevenţiune; deră acesta avantagiti, puşti acolo numai pentru salvarea aparinţelorti, este nimicită printr’unu alta articula, fdrte clara, care precisă că parchetula p6te libera pe cauţiune pe delicuenţi în delicte de presă.
înţelege deră ori cine, cum se p6te 4ice că nu este permisa parchetului a aresta în delicte de presă, decâ o dată îi este permisa a libera pe cauţiune ? Nasce întrebarea : de este permisă a libera pe cauţiune, nu este permisă a pune şi în pre-
venţiune ? şi, în castt ca delicuentultt sS nu-şi potă procura cauţiunea cerută, seu care s6 placă parchetului, nu umple puşcăria ?
Repetămtt şi cu acostă ocasiune, ca şi în cele precedinte. că amu prefera — dacă ! nu se pote alt-fel — ori ce restricţiuni pentru presă, cându s’arO lăsa, purO şi simpla, fără elasticităţi înfiltrarea prin alte articole clandestine, articolulti care precisă că «parchetele nu potă aresta în delicte de presă.»
In ceea ce privesce juriula, d. Ionescu a fostti şi mai vasta, şi mai bine simţită, şi mai bine cugetată. Ca şi noi, d. Ionescu nu vede afirmarea seO slăbirea instituţiunil juriului, în restricţiunea censului juratului, căci societatea, compunându-se de stări, trebuesce ca fiă care stare de societate sti fie chiămată a judeca pre membrii stil, pentru că nimeni mai bine nu pote cu-nosce pusurile, nevoile şi chiar pornirile unul acusata, de câta acela ce este mai a-prope de dânsula, mai identificată cu starea sa socială. Acesta se chiamă justiţia populară, acesta justiţiă democratică, a-cbsta echitate.
D. Ionescu a mat adăogata că nu de achitări nedrepte se pote acusa juriula, pentru că nu este drepta a se condamna pentru o bagatelă, cândă delapidări e-norme, patente, numite astn-fela chiartt prin voturile Camerei, staa nepedepsite, netrămise la juria, ba încă... respectate.
Aci, cre4&ndu-se de guverna : i de majoritate că se designă chiar opersonă din guverna ce are pe spinare-i ceva. scabrosti, guvernula protestă prin organula violinte ala Domnului Costa-foru, la adresa D-lui deputata Gr. Cantacuzin, ce presida, de la care primi respunsuri... satisfăcătore, era majoritatea, prin unuia din membrii sei care, nu seim pentru ce, declară D-lui Ionescu că nu-1 va respunde în Cameră ci afară, în alta cameră.
Lucru este de mirare, căci noi credemO că, într’unO parlamenta, numai cu puterea cuvântului se pote convinge şi învinge.
Ca s£ scurtăm, reproducem aci, dupe Ro-manuliX discursula Domnului Ionescu. în tota întregulti lui, din şedinţa de Vineri care, ca caracteristică, lasă mult de gândita.
DEPEŞE TELEGRAFICE
(Serviciulu privatu alu «Monitorului.) Petersburq, z3 Ianuariă. — Mesagerulîi guver. nulut ţlice că schimbulă de piese, diplomatice cu
www.dacoromamca.ro
Englitera, în cestiunea asiatică, esistă deja de trei ani, şi a avuţii în totii d’auna unii caracterii amicalii. Nici o disensiune nu s’a produsă.
Visita ifnperatoreluî Vilhelm va avea locă tn Apriliă.
ADUNAREA NAŢIONALE ŞEDINŢA DELA 12 IANUARIE
D. N. Ionescu recunbsce că astă-şli, pentru prima
6ră de la 1864, se presintâ o legiferare românăscă, căci până acumii amil totii copiată legile altoră ţerî, şi le-amii împlântată în pămentulă imobile alu nostru, dupe cumu se esprime D. raportore. Cându se vine cu modificări d’asemenea natură, aceste modificări nu suntă făcute cu scopă d’a scăpa societatea. Frasea D-lui raportore că, prin votarea acestoril modificări, Camera va curăţi moravurile, dupe cumă a scăpată financiele de falită, e inesactă. Ei bine, chiară mai adinăuri, de pe alceldşi bance, se spunea că, prin situaţiunea financiară de astă-şli şi prin asemenea procedări ale guvernului, vomă da ără de dătoria flotante, acelă monstru care ne îngroşlia. Guveruulă, cându vine cu aceste modificări, nu voiesce de câtăHse lovbscă nisce istituţiuni. Chiară primulă ministru, prin limbagiu-î caracteristică şi vulgară, ne-a spusă că, dupe ce arestanţii esu din aresturile cumă suntă unele din cele de astă-^i, devin calici.
Guvernuiu ne lasă pe noi se judecămu, printr’ unfl votti de majoritate, ddcă e mai bună sistema tribunaleloru său a juriului. In Englitera e adoptată ultima sistemă, şi de la ea s’a adoptată şi la noi s’avemă juraţi nu numai în oraşe, dar chiară în judeţe. Se n’avemu aerulu a închide ochii a-supra motiveloră reale ce au dictată aceste reforme, care constaă în cercetarea unoru crime şi calificarea loră, în convertirea de presă, şi punerea el sub avertismente şi reducerea juriului. In Gestiune de infracţiuni, crime şi falşuri, agumentăsă penalitatea, dăru se scoborâ scara calificării: prin acăsta societatea nu se va moralisa mai multă.
D. Al Lahovary, Fabulă nu s’a trecută între crime : comisiunea a-respinsă acăsta.
D: N. Ionescu. Nu vorbescă numai de faptele comisiunii. Pentru că s’a esclusă falşulă, nu e mal puţină adevărată că eresiele predomină în genere în reformele ce s’aă propusă de guvernă. Pbte că D. ministru de justiţiă va găsi că reă a lucrată comisiunea, că i se modifică ideile. Intr’o discu-siune generale avemă dreptulă d'a discuta princi-piele, ideile predominate.. Dăcă s’a rriicşiorată calificarea delicteloră, pentru ce li se pune o pe-dăpsă mal mare. Aci apare regula D-lui ministru: dbcâ se voră pedepsi cu terbre făptuitorii, societatea e moralisată. Nu e aşia : penalitatea trebuie se nu escite societatea. Prin urmare, terbrea este principiulă dominante în reformele propuse.
D. C. Drăiloiu. Găsiţi pedepsele prea mari ?
D. N. Ionescu. Persistă a şlice că nu e vorba de câtă a se pedepsi numai celă culpabile şi c’a-
ncl cândă se iaă procese de sub jurisdicţiunca juratului, esiste o cugetare politică în mintea pro-puitoriloră acestei reforme. Ce aveţi de şlistt în contra juraţiloră, ca se le isbiţî jurisdicţiunea,
TELEGRAFUL
Credeţi că, de veţi sustrage unele infracţiuni de la juraţi, societatea va fi satisfăcută? Nu scimă noi ce insemnSză influinţa ministrului justiţiei ? Ce garanţii rr.aî solide oferii tribuualele mal pre susu de juriu? Nici o instituţiune n'a prinşii redăcinl mai adânci în ţeră de câtă instituţiunea juraţiloră. Mi s’a întâmplată se vSdă'în deliberările celoru 12 juraţi, Omeni simplii—căci parchetulii recusă mai totu-dd-una pe cel inteliginţl—că nici unu tribunale din ţâră n’a funcţionată în ţeră cu mai multă dorinţă d’a descoperi j adevSrulă ş’a fi indepen-dinţi, consciinţioşi. Nu seapă culpabilii de la juraţi de câtă c’acusaţiunea e împrovisată, că probele nu suntă suficiinte, că acusaţil suntă arestaţi preventivă pentru ună timpu forte multă îndelungat.
Acusaţiunile ce s’aducă jurului pară mal multă o persecuţiune. Cândă opiniunea generală desemnă vendictel legiloru criminali cari nu suntă trămişl la juraţi, cândă puterea ocrotesce pe făptuitori, cumă mal aveţi curagiulă a acusa juriulă ?
D-nttlu Costa-Foru. Citaţi fapte.
D. N. Ionescu. D-v6stră n’aţi citată nici unuia, numai aţi acusatu juriulă. Cu tOte astea voiu cita. Aci D. N. Ionescu espune faptulă unui falsă, unei sustrageri de bani comisă de ună judecătoru din Botuşani, care, cu tOte astea, nu s’a trămisă la juraţi. S’aă trămisă funcţionarii grefa, Oră judecăto-i-ulă, care pusese subt-semătura sea pentru 27,000 el şi nu şi-o nega, ci (licea că din greşelă a subscrisă, a fostă lăsată în pace. Cumă vrăţî că juraţii din Iaşi se condamne pe nevinovaţi? Ori de câte ori se pare că juraţii nu-şl facă datoria, ca-usa nu suntă ei. ci instrucţiunea incompletă, acu-saţiunea netemeinicâ, care adesea nu s nici independente. Prefectulă de Dorohoiă fură banii publici şi se găsesce chitanţa sea în lada casieriei, cu tOte astea elă nu e trămisă înaintea juriului. Btă fapte!
Frin urmare, se n’atăcămu juriulă pentru fapte isolate şi nesupuse criteriului judiţiosă ală sciinţeî. Eraţi, domni miniştrii, interesaţi în cestiune, ca se nu- vedeţi că juraţii achită pentru că funcţionarii suntă de vină. Mai de-ună-ţll advocatulă statului , plicea: aduceţi pe cel mici, dar pe cei- mari îl o- I crotiţi! Dax dresarea listeloră? O faceţi astă-felă în câtă s’adueeţî totfi Omeni fără sciinţă de carte. 1 Trămiteţi in judecată la juraţi pe cei ce falsifică alegerile şi listele electorale şi veţi vedea de suntă achitaţi. Falsele suntă listele electorale, false a-legerile; locuitorii nu s’adunfi nici o dată, dar delegaţii vină la alegeri! Nega-veţt că’n procesulQ de la Craiova, cu Locuste'nu, n’a fosta influinţă ? D-vOstră vreţi se fiă numai influinţa d-vostră; noi viernă se fiă influinţa tuturoră, a ţereî.
Atacurile deru ce aduceţi juriului suntă cu to-tulă ne’ntemeiate, pasionate. Vg sară în ochi numai 'escepţiunile, şi condamnările nu le vedeţi. Pro-cesulă pentru atentatul!! în contra Mitropolitului din Iaşii Dâră cine a ape rată pe făptuitoru ? O rudă a D-lui IepurOnu. Juriulă nu e nici roşiu nici albă ; cum vreţi sS’lă atacaţi? Consciinţa ţereî nu se co-lorăză după partite, vrea se remâte ce este, ţâră, şi juriulă este adeverata-i espresiune. Reformele propuse s'aă făcută în modă interesată, din con-sideraţiunî politice şi de partite, şi acesta e des- j tulă pentru ca orî-ce omu raţionale se le respingă. O asemenea lege de presă s’a aplicată în Eran-cia şi d. ministru uită c’unu tronă a plătită cu e-sistinţa sea acdstâ măsură.
« ama tăcută cu toţr espernnţa clasificării ale- 1 gătorilorfi după venită ? Oare listele colegiului I şi II nu suntă forte reduse ? De unde se voră lua 1 juraţi în fiă-care districtu cu restricţiunile propuse? Asicura-veţî funcţionarea juriului prin ele ? Prin-cipiulă fundamentale ală juriului e ca fie-care se fiă judecată de semenii loră. D-vostre inse formaţi judecători clasaţi, deosebiţi, aleşi : nu isbiţî prin acâsta chiară principiulă instituţiunii ? Procese pen-
tru furturi de pei, de raţe, etc. şi acusaţiî suutu totă-dă-una condamnaţi, dră cândă îi achită aă în vedere cu totulă alte împrejurări. Fuvtulă cu efrac-ţiune la noi nu e -ca în Francia: la noi nici ca-sieriele nu suntă încuiate, în câtă se strecdră chitanţele prefecţiloră, ddru încuieturile particulare ? Delapidatorii ? El s’achită pentru că instrucţiunea e făcută cu pasiune ! Cândă miniştrii delapiddză 600,000 franci — căci aşiâ a fostă calificată— când ministrulă cere se fiă dată în judecată şi nu e dată, cum ore juraţii sachite pe subalterni? Cum sd’i achite, cândă rudele ministriloru nu suntu trămişi înaintea loră, şi nici miniştrii ?
D. Lascaru C. Catargiu. Ve voiă esplica eu dincolo.
D. N. Ionescu. N’amu vorbită de d. Catargiu deputatulă ; vorbescu în genere despre faptele 6-meniloră publici. M’ameninţaţr cu duelulu în fa-ţia camerei? Ei, d-loru, se terminămtt o dată cu duelurile, căci ele se facă fără ca parchetulă se se intereseze de ele, fără chiară se le sciă, şi fără se se trămită înaintea justiţiei aceia cari le comită. MS ameninţaţi cu duelulă pentru c’amu vorbită de d: Mavroghenis ? DSră însuşi D-lui a cerută se fiă datu judecăţii, ca se' nu i se totă impute acestă
faptă.
• D. Catargiu. Nu e parlamentară cuventulă de delapidare.
D. N. Ionescu esplică că, ori-ce dare mai'multă în defavdrea tesaurului, cu sSu fără întenţiune, nu se pdte numi de câtă delapidare. (întreruperi din partea D-lui C. Brăiloiu şi Cornea).
Cândă juraţii s’atacă pentru fapte dintre cari-u-nele stă în mâna justiţiei ca se ie reprime, cândă justiţia putea aplica corecţiunî, cândă acSstă instituţiune e de curândă, cândă nu s’a demonstrată cu nimică că juriulă e coruptibile sSă abusezâ, cum puteţi veni sS le atacaţi instituţiunea ?
Adeveratulti motivă este că juraţii nu condamnă delictele de presă. De ce achită juraţii presa? Pentru c’aă Constituţiunea, care desfiinţSză ori-cc lege în contra presei. Presa nu s’atacă de câtă pentru că e pusă suptă impunitate. Constituţiunea nu a-cordă presei impunitatea, ea acordă ori-cuî di sp-tulă d’a chiăma în judecată pe calomniatori, însS n'o pune suptă isbirile puterii. Cândă dâră Introduceţi în codice penalităţi pentru presă în contra Constituţiuniî, sincere ve suntă propunerile ? Co-lectivulă presei este opiniunea publică : ună $ istria care se vinde, care calomniSză, îşi perde pres-tigiulă şi nu se pdte susţine. Apoi-celu calomniată are dreptulă d’a cere reparaţiune. Unde vedeţi dSră necesitatea d'a isbi presa ? Vreţi se luaţi orc-care mesuri. El bineţ faceţi-Ie astă-felă în câtă se nu răsturnaţi tote instituţiunile şi se nesocotiţi tdte principiele legislaţiuniv. Vreţi se restrîngeţi Tecu-saţiunea la juraţi ? Pentru ce ? Recusaţiunea are de obiectă se alunge prepusulti că acusatulu e judecată de inamicii set. DSră restrîngeţi şi recusaţiunea şi luaţi juriului şi delictele de presă : acSsta nu este o inimiciţiă ? Ca sS daţi garanţii mai mari, puteţi admite juraţi în constituirea camerii de punere suptă acusaţiune ca în Englitera, însS nu a-dueeţî isbiri garanţiiloră constituţionale, nu năbuşiţi presa, nu nesocotiţi principiele generale ale legiloru.
Dup’acesta urtnSză ore-care esplicărî asupra cuvântului de delapidare, adresată D-luI Mavrogheni, ministrulă de finance. pe cari le vomă publica în numSrulă viitoră. Desbaterea continue.
«a»—aan>pggjttir«Mna—Www
SCIRÎ DIN AFARĂ FRANCIA
Abia a muritO Napoleon, singurula mo-narcu care pretindea tronulO Francieî, nu
www.dacoromanica.ro
-dupe dreptula divina, ci în numele unorO idei mal democratice, în numele plebiscitului, şi etă partitele orleaniste şi legitimiste erO atl începută a vorbi de monar-chiă.
De câte va (Iile. ele au respândita vorba de o conciliaţiune a acestoru doue braşe.
La Republique Francaise înse, crede dificile, dacă nu imposibile acestă fusiune, pentru motivula că acestă fusiune este o abdicare fiă a uneia fiă acelei l’alte branşe. Nici una nici alta din ele, prin urmare, nu pote se înghiţâ acestă abdicare.
Foia parisiană îşi basedă aeestă ideiă, mai cu semă, pe atitudinea ambilora şefi ai acestora familii, şi pe declaraţiunea jur-naleloru, cari aparţină loru, cu ocasiunea unui incidenţă ce s’a petrecutu în ală 14-lea biurou ala Camerei între generalultt Guil-lemaut şi D. Larochefoucauld : r
Le journal de Paris, organti autorisatii alu Principelui d’Orleans, publică în acestă privinţă declaraţiunea următore :
«Ieri, în unulă din biurourile Camerei, D. gene. rală Guillemaut, ^icendă că noi avenru trei mo-narchii, D. La-Rochefoucauld a respunsă că nu a-vemă de câtă una, şi a invocată, faciă cu acSstă declaraţiune, o canversaţiune ce a avută cu D. Conte de Paris.
«Este dreptă, pe câtă ne este cunoscută, că D. duce de La Rochefoucauld a făcuta, suntă câteva	o visită D-lui Conte de Paris. Nu voimă
se cercetămă cuvintele chiară ce s’aă schimbată în acSstă întâlnire ; dar putemă afirma, fără a putea fi desminţiţi, că îimbagiulă Principelui, în a-cSstă circonstanţă, a fostă identică cu acela ce ţine. totă dSuna în asemenea ocasiunî.
«Principele de Orleans nu ridica nici o cestiune dinastică: elu n are nici de cumă pretenţiunî la tronă!
«Dacă într’o (li monarchia trebuesce a fi resta-b.lită, elă nu pdte fi de câtu pentru libera manifestare a naţiunii, pe trei base, a egalităţii civile, a libertăţii politice şi religiâse şi a garanţiei constituţionale.
«In aceste condiţiunî, celă întâiă născută din principii casei de Francia va fi representantulă 1-deiei' monarchice: în totfi casulu, nu se. va găsi compeţitori in familia sea.
«Aceste sentimente nu. suntă numai ale Principelui de Paris, ci ale Ducelui d'Aumale şi t6tă casa de Orleans.
GERMANIA
Biserica evangelică în Germania este în ajunuld de a fi sfâşiată printr’o schismă asemenea cu acea pe care decretele Vaticanului aQ produs’o în biserica catolică. Intoleranţa şi setea de dominare a clerului înalta protestanta aB revoltata spiritele luminate, şi destituirea pastorului Sy-dow, condamnata ca raţionaliste de sino-dulu provinţiei de Brandeburg, a adusa la culme agitarea spiritelor!!. Colegiula municipala din Berlin a hotărâţii a se a-dresa la oberkirchenratli (consiliula bise-ricesca superiora, care formetjâ instanţa pentru trebile cultului protestanta, (spre a dobîndi anularea decretului absurda ala sinodului proviuciala, şi a adresa totO-odată păstorului Sydow, asigurarea încredere! şi a stimei lui neschimbătbre. In fine, jurna -lele publică unu manifesta iscălita de vr o 30 de păstori, care protestesă în contra proceduret, a căreia victimă a fosta cole-
*5
-; l
TELEG i< AP LA U
9

%
V
gultt lord, şi pe care el o declară cu to-tula nelegală şi anticreştinescă.
Notabiliî parohiei, al căreia pastor era D. de Sydow şi care numfiră maî multă de 1500 de membri, 1-aO votatu o adresă în care ei se declară cu desevârşire de ideile şi principiele sele, şi suntă hotărîţl a nu se despărţi de elu.
Untt conflictu a isbucnita de CurândO între cele doue camere ale regatului de Saxonia, cu ocăsia proiectului de lege a-supra învăţământului primară. Camera de-putaţilorO, a introdusă în proiectulă de lege principulă că scolele trebue să fiă laice şi institutorii numiţi de alegătorii comunali. Camera înalta, din contra, vrea să man-ţină scolele confesionale şi intervenirea guvernului în numirea institutoriloră. Urmarea probabilă a acestui conflictu va fi a-mânarea şi manţinerea regimului forte învechită pe care ea voia se-lu modifice.
Comentanele maî multă seu mai puţină ©ficiose asupra incidenteloră provocate de ultima crisă nu sâtt sfîrşită în Prusia. <rKol-nische zeitungă» a publicaţii ună articulă destulă de întinsă, de origine sigură ministerială, asupra motiveloră care ară fi -determinată retragerea prinţului de Bis-mark ca preşedinte ală consiliului. Minis-trulă de interne, contele Eulemburg, este directă pusă în causă. Inse e probabilă că aceste vuete nu vor avea nici ună rezultaţii.
GRECÎA
mort fi O tC>	<-* -
Scirile din Atena ne asicură că cestiu-nea miniloră de la Laurium se. va termina fără amesteculă diplomaţiei, ci prinţi o fusiune a societăţii actuale cu o altă nouă societate, subt direcţiunea helenică.
ITALIA
Episcopulă americană, ală celoră ire'* Rîurî, a presentatu Papei o adresă din partea vechiloră zuavî Canadieni. Mai multe familii streine aă maî fostă priimite de sânţia sea, pe care le-a felicitată fiindă c’aă venită din diverse părţi ale lumei şi s’au întrunită la Roma subt impulsiunea aceluiaşi -simţimentă.
Papa a adusă aminte că nu este de câtă o singură adevărată religiune, şi a -arătată necesitatea d’a chema pe Dum-necjeO pentru a deosebi adevărulu.
Papa a deplânsă că se găsescă rei Catolici carii persecuta propria loră religiune.
SPANIA
Gaţetta officialle publică o circulare a ministrului justiţiei prin care determină caşurile carii trebuescă considerate ca rebeliune militară, ai căroră autori trebue se mergă înaintea consiliului de resbelă.
—	Sgomotulă circulă ca Mareşalulu Se-rano, — celă cu înţelegerea cu carlistiî,— a scrisă Domnului Sagasta, — celă cu delapidarea a două milione, — anunţândul ferma intenţiune de a se trage în viaţa privată şi d’a abandona cu deseverşire viaţa politică.
—	Voluntarii din San Seloni — Cata-lognia — au respinsă ună atacă carlistă.
ENGLITERA
festare politică, — fiă în favorulă seă, fiă pentru regenţă — şi că se va reîntorce în Elveţia. Principele va cere numai ca justiţia, franceist şi Adunarea naţionala se-î redea dreptulă de cetăţiană francesă şi elă se va supune, dupe acesta, la forma de guvernământă aprobată de Francia.
Sgomotulă că Principele se va pune în rîndulă pretendenţiloră la tronulfi Fran-cieî este absoluţii greşita.
ELVEŢIA
Consiliulă ordinului Vulturului negru s’aă întrunit, la 18 Ianuarie, pentru a asculta necrologulă ex-imperatorelui Napoleon, fostă membru ală acestui ordină.
DIVERSE
0	petroleosă. La gara Nordului din Paris—ne spune Figaro—a avuţii tocă la 7/io Ianuarie una din scenele cele mai bizare:
Comisarulti poliţiei de la gară intră repede în cabinetul ti şeii, urmată de duoî aginţi carii aducâă o-tânără fată şi pe domesticulă seă. Tenera fată era frumosă: talie mlădibsă, figură poetică, ochi timiţii şi dulci.
Nici stăpâna nici servitorulă nu sciaii unu cuvântă franţuzescă.
—■ Ce este acâsta? întrebă comisarulti pe agenţii seî.
—	Este o petroleosă, răspunseră ei. Ea avea o mitrailleuse în bagagiulu seă.
—Ce fel, o mitrailleuse, întrebă magistratul co-prinsă de spaim* ?
—	Fârte ade. *u : obieclulu se afla lâ vamă.
Se duseră la vai. Aci comisarulti constată că
spusele agenţiloru era devărate. Frumbsa călă-tbre aducea din Londra u sine o mitrailleuse.
1	se ceru esplicaţiunî; dar nu putu respunde, din causa neseiinţiî limbei, numai ochii sel se i-nundară de 1 aerăm!.
—Acâsta trebue se fiă generalulă fedeială Eudes, observă unu asistentă.
Comisaruiă poliţiei ordonă confiscarea obiectului găsită, arestă pe servitoru, puse pe tânăra fată subt priveghierea a doui agenţi, şi apoi adresă prefectului poliţiei ană raportă detailată.
Afacerea semăna că î-a propor.ţiunî Considerabile, cându a doua ţii de diminâţă se presentă la magistratul u, însărcinată cu instrucţiunea acestei afaceri, D. Sari, Directorulă tâtrului Folies Bergers.
—Domnule,—ţlise elă;—viă se reclamă liberarea sefvitorelui Domnişbrei Marilla, una din angajatele mele, ce a sosită erî din Londra cu o mitraileuse...o mitraileuse ce 1 se pune pe umetu şi cu care trage pe timpulă cândă ea surîde publicului.
Totulă fuse esplicată atunci. Servitorulă fuse liberată, şi frumdsă petroleosă debută a doua ţii
în aplausele pubiculul.
Poliţia, care crezuse 24 ore că ţine în mână o somitate a Comunei, fuse silită a’şi perde ilu-siunile.
Numerariulîi în Francia. Cifra totală a nume-răriului ce a circulată în Francia de la 1795 până la 1871 — $ie l’Ordre — este de 7, 744,520,-720 franci aură şi de 4,886,137,296 franci argintă, prin urmare peste tot, 12,930,657,996 franci.
JUNIMII ROMANE
Morning Post anunţă că Principele Napoleon nu va lua parte Ia nici o mani-
Raţiunea şi simţurile suntă fundamentulă certitudinii. Cândă omulă va fi pusă. în stare d'a sci
www.dacoromamca.ro
se se conducă cu aceste două esenţiale facultăţi ale lui, atunci adevărata filosofiă va fi vocea poporului.
Mitologiei antice s’a substituită o altă mitolo-logiă, ună ideală d’o potrivă vătămătoră, sprijinită de teologiă şi chiară de filosofiă, însă servile teologiei, şi prin urmare d’o potrivă instrumentă ală puterniciloră spre a mănţinea masele eternă Orbe de adevără, o filosofiă în fine care, 'ca şi bătrăna teologiă, ţlice şi ea omului: crede!
Dintr’acăstă absurdă şi nefolositbre credinţă, o-muiă sperândă mai multă în idealele săă, de câtă în ceea-ce ară fi putută produce elă însu-şi pentru sine, a perită şi pere făr’a fi utilă lui şi seme niloră săi, singura sea misiune pe pămentă.
Femeia este culpabilă, căci femeia este inima societăţii şi, dupe educaţiunea ce dă fiiloră ei, a ternă binele sau răulă unei naţiuni.
Femeiei dar trebue insinuată o nouă educaţiune, ca la rîndulă săă, fiindă prima şi principala ins-titutrice a copiiloră ei, se scie pune într’ânşii a-cele principii fundamentali, cari voră face apoi cetăţiani laborioşi, probi şi desbrăcaţi de ori-ce ruinătOre şi înjositbre superstiţiune.
Cu acestă scopă cuteză pentru prima 6ră a mă presinta în publică cu- traducţiunea în limba română a cărţei intitulate «femeia şi educaţiunea».
Sicură că junimea română este animată de ace-Iea-şi simţiminte, cari m’au decisă a pubica cartea de mal susd, speră încuragiarea şi indulginţa pentru dânsa.
Pentru ori-câte volume va dori cine-va, şi-le p6te procura adresându-se către D. Luis F. Pagamni, intendintele Universităţii din Bucurescî, trămiţândă şi c ostu lă.
Pregulă este de duot leî noî esemplarulu.
Eufrusina C. Homoricenu.
TEATRUL CEL MARE
Duminică la 14 Ianuarie 1873
DUPE CERERE
PENTRU BENEFICiULU DOAMNEI
M ATHILDA PASCALY
SE VA JUCA PIESA
pentru ultima oră în acestă stagiune
DAMA
CU
Dramă în 5 acte de A. Dumas fluid, tradusă de D. S. Mihălescu. — Melodramele dupe «Traviata» de D. L. WIEST. Inceputultt la 8 ore sâra
ULTIME SCIRI PARLAMENTARIE
Astă-^i Camera a continuata discuţiu-nea despre luarea în consideraţiune a pro-ectului de lege pentru modificarea unora articole în codicele penali.
Modificările astu feld cumti suntd fâcnte, aO fosta combătute de D. Pală şi Aristid Pascalu, şi susţinute de D-niî Costaforu,
A.	Lahovary şi C. Brăiloid, cu deosebiree că acesta din urmă, în cestiunea juriului s’a pronunţata contra desfiinţării recusa-rit juraţilora.
Discuţiunea va urma luni.
XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX7I
TELEGRAFUL
Medalie de AUR. — Premii de 16,800 fr.
• 6e«es®eee©©ea«©e®©s®e©@@9®£©<ş$©«®e®®9®©@®®@®®&
- f	PENTRU PAR SI BARBA	S
® -WSsMl Furuisorulîi M. S. Reginei Angliei şi feţjjfjjşl % M. S. Imperatoreluî Rusiei.
----- i®
9
Q yi A T I îl fi P II F y*	(I Medalie de aurii. - 8 medalii de argint.	g
U1M LAnllLribifbamborau(hunoma|
ELEXIR reconstituant şi febrifuge,
Celti mal bunâ specifica pentru frigurile epidemice saa paludeene care aă resistata pânS acum quinine. — Abrevdză convalescenţa şi restabildză repede forţele per-dute şi constituţiile alterate, bOle de stomaca, slăbiciuni generale, causate din li'psade sânge, etc.
In ţSrile calde, şi mai cusdmă la finele verii, se în-trebuinţdză înduoita cu apă ca beutură împuternicitâre şi preservativă de friguri.
i-iA EocH m FERUGINOSU
Sărăcia sângelui, epuisementă, urmările fecerei.
PARIS, 22, rue Drouot.—BUCURESCI F. itel. Risdorpee,
Phakm.
® Preparata de F. CRUCQ. — Paris-11 rue de trOvise.-Londra—• ® 21 Beaufort strees S. W.
© Singurul product ce, fără a fi vopsit dă necontenit perului şi @barbeî coldrealor primitivă.
lin întrebuinţeză cine-va singură, şi opereză asupra băibeî ca ?şi asupra pgruluî.
I Dapositulă la Bucureşti, Ia D-nu Hurier Coiffeur Podu Mogoşdieî.
®®o®»©*©^a®o»©*©©»©®®ss«
SAVOfi! ROYÂL
de r ss se a dac E% de VIOLET
PARFUMEUR BT*. A PARIS| Seul recommande par Ies celebrites medicalei pourQ l’Hygi&ne, la FraicJieur et /<*■ tl caute de la Peau. D^pĂtdaostouies le» villesdu monde E
BXIOKR LA MAtţQUK^K KA8RIQUK
LA REINE DES ABEILLES
PASTĂ PECTORALA
J1
SIROPU DE NFÂ
DELA.NGREN1ER DIN PARIS
5o de medici ai spitaleloru din Paris, le-a constatata effi-
Recompensă la Exposiţiunea univers. Londra 1362.
APA DE MELISA
DES CARMES
Colereî, Vaporilor
& caritatea în contra TUSEI, asth-
®©®®®®®®®9®®©«®®®®»©*©©
imului GRIPPEL, tusei mâgiresci | şi IRRITAŢIUNILOR peptuiuî H şi gâtului.
" Depositu în Bucuresci: Eitelşi J. Ri3sdorfer.
contra Apoplesiel, Paralisiel, Ameţolel pe măre Nemistuiriî, Colicelor, etc.
BOYER singur succesor al carmilor
Paris. 14. rue Taranne. Deposit: la principalela case de comerciu.

î
Fr.
Recomand ti onorab. Publicu Stabilimentulo met! în diferite cuseturî de albituri pentru dame ^ şi cavaleri. Str. Sfinţi-FllorQ No. 24.
GOaISEILS aux dames
PRODU1TS SPECIAUX RECOMMANDliS
VIOLET
Einvkntbur du
AV0NB0YĂL 0E THR10fiCE|DE
INVENTKUH DU
SAVON ROYAL DE THRIOACE
PARFUME^ BREVETE, PARIS
CREME DE BEAU TE
abase deglycErine etdebismuth—Fraicheur'VdouM, Eclatduteinl.1.
EKTRA1TS TRIPLES D’ODEURS PARFUMS.POUR LE MOUCHOIR i Rose-Blanche, Ess-Bouquet Foin-coupe,' Jockey-Club, Brises-de~ Violettes, etc.
GLYCER1NES PA RFUMEES
TndispetisablcspTconserver lasantb,
la beauti ja morbidesse de la peau.
GLYC£R0L£aniR0SESdflPR0VINS LOTIoN HYGIENIQUE, TONIQUE ET RAFRAICHISSANTe] pour Ies soins i»times de la toilette \
-EXTRA1TS D’EAUX DETOILETTEjI
pour adoucir.et rafraichir la peau.
PASTIlLES AMBRpSiAQUES AU MASTIC DECHIO
Hygiene, Fraicheur, Suavitk de l'kaUine.
Depot dans toutes Ies villes du monde.
cur kviter la contrefaqony exiger la marque de fabriqu*
LA REINE DES ABEILLES
Apa si praf» Dentifrice
* PERFECŢIONATE DE DOCTORBLE.
BK’lUftLgl!»
Furnisoru brevetată alu M. 5. Imp&răUsa
Aceste produse se vându 40 la sută mal josu de cătu produrele analoge ; din puntulu de vedere alu parfumului s'alu proprietăţilorii loru, ele lutrecu specialităţile cele mal renumite.
La cei de căpetenia Farmacopei,
Coafori şi Parfumam.
CU AMfiNUNTULU ŞI CU RĂDICATA 44, Rue des Petites-Ecuries, PARIS
VESICÂTOARE d’ALBESPEYRES
CAPSULES de RAQUIN
Admis m spitalele şi a mbulanţele armatei francese (avis favorabil alu Consiliului Sanitarii din Francia) şi in alle armateluru Turciei şi a Stateloră-Unite.— Acţiune sigură şi regulată. Fie-care visicatâre trebue să porte semnătura d’Albespeyres pe partea cea verde.
au Baume de CO-PACU, aprobate de Acadnmia de medicina de Paris, care le-a declarată supe-riore tutoru celoru l’alte preparaţinnî cu Copahu dnpe ce le-a esperimentatu asupra 100 de bolnavi s’a dobândit 100 de vindecări. Srpienta adunare a recunoscută aseminea că Capsulele Raquin suntg iugerate ru înlesnire, nu cause^ă în stomachu, nici o simţire neplăcută, şi nu provâcă nici uă vărsătură. — Paris, Faubourg St, Denis, 78 şi in tote farmaciile.
SOCIETt FRANCO - AUTRICHIENNE
pour Ies arts industriels
VIENNE I. Plankergasse 5, au premier. VIENNE
Etoffes pour meubles, Soieries, Tapis d'Aubusson et de Smyrne,
Vetoutes et Moquettes.
Rideaux tulles brod^s, Cretonnes, Velours, Reps de laine.
Speciali te de broderies et applications artistiques, Tapisseries des Gobelins. Cuirs de Cordoue, papiers imitation cuir, papiers pemts.
CERAMIQUES POUR PANNEAX ET LAMBRIS,
Faiences pour salles de bains et carrelage.
Entr6e libre des magasins.
Specialităţi în Stofe de Mobile, Covore, Perdele, Brodariî şi Faiance. Soliditate Comerciala cea mai severa, în unire cu unu gustă artificială.
I. Plankengasse 5, catulu I.
Se trîmetQ Monstre franco în nr~- ' .Ţl
CALEA FERATA A STATULUI CUCURESCI-GIURGIU
MERSUL TRE1ÎUIUL0RU
DE
CALLETORI
Cu începere de Marţi 12 Decembre 1872 st. v. şi până la
nouţ disposiţil.
DE LA BUCURESCI LA GIURGIU DE LA GIURGIU LA BUCURESCI
NUMIREA STA	tr. Nr. 1 de	tr.Nr. 3 de	NUMIREA STA-	tr. Nr. 2 de	tr.Nr.4de i
ŢIILORU	viagiorî	viagiorî	ŢIILORU	viagion	viagion
	Ore min.	Ore min.		Ore min.	Ore min.
Bucuresci	9 or. di.	3 or. sd.	Giurgiu	9 or. di.	3 or. sd.
Jilava	9 14	3 21	Frăţesc!	9 °4	3 °4
Vidra	9 29 H	3 29 f'"	Băneasa	9 27 H	3 27 H
Comana	E 47 G' s sy ys	i ? U	Comana	9 r>5 J ^ T0Î5 J25	\ ai U
Băneasa	1° 25U	4 5 U	Vidra	1° 3°U	4 3° U
Frăţesc!	IO 48	4 48	Gilava	i° 45	4 4&
Giurgiu	11 00	S °°	Bucuresci	10 57	4 57
DANTISTUL G. GIUSTI,
Se reconatldă Onor. Publică că va escersa pro-feriunea sa, adecă-. Curăţirea, Albirea, Plunbuirea ^ Dinţiloru, Amorţirea Neervelor şi filamentelor, cari \
' producă durere de dinţi, stîrpindă ori-ce rădăcini1 sparte In gingii fără a produce ună reă.
Se află la Hotelu de Francia No. 5 calea Mogo-ş6il vis-a-vis de Biserica Zlătari.
ANUNCIU
Direcţiunea, internatului de bă-eţî Butoianu, situată în strada sfin-ţilorfl No. 70.
Are onore a face cunoscută că mal primesce elevi interni cu preciti de 30 napoleoni pe ann.
B0LELE SECRETE
Răni symphilitice, scursdre, impedicarea udu lui; polutiune, pdbla alba (neputinţa bărbătdscă) vindica dupe o methodă care sa aprobată în mii de caruri singur şi radicale.
Specialistulu D-r Thor, Strada Carol No. 4.
Giranţii, responsabili DAVED DINU.
www.dacoromanica.ro
Tipografia Naţională, gttada Academii No. 24.
MARŢI, 16 IANUARIE 187,3*
UN NUMERU IO BANI.
ANUL III — No. 272
————mmggşgj—————
APPARE IN TOATE SERILE DE LUCRU
PENTRU ABONAMENTE, RECLAME ŞIANUNCIURÎ A SE VEDEA PAGINEA IV.
BDCDRESCL 15 IANUARIE
In şedinţa de Sâmbătă a Camerei s a închisă discuţiunea generală asupra pro-ectuluî de lege pentru modificarea unora articol! din codicile penal!, şi a rămasă a se vota a<,iî luarea in consideraţîune, ceea ce suntemă şicuri că se va tace; căci. majoritatea acestei Camere, merge orbesce, ca omulQ care nu are nici scopu, nici simţi mântă, nic! principii.
Asupra acestui puntă, fiindă pe deplina convinşi, nu este scopulă nostru a maî insista. ScopulQ nostru este eu totula altulă. Voimd se ne ocupămft puţină de cuvintele aruncate, într’ună momentă de ner-vositate, de D. Aristid Pascal, cu ocasiu-nea discuţiuni! luăreî în consideraţiune a acestui proectă.
Domnia sea, dupe ce critică procedarea guvernului de a lua mal multe crime de la juraţi, calificândule delicte, spre a le da }a tribunale, revenndă asupra presei şi voindfl a o apăra, mal reă o atacă, o insultă chiar.
Dacă ară fi fostă drepte aprecierile sele, amă fi tăcută. Dar nu este astă-felu. Domnia sea face o reclamă nu scimă către cine, numai spre a se face plăcută âră nu şcrimă către care persdnă.
Domnulă Pascal — care a fostă până mai erî jurnalistă română —susţine, în plină şedinţă a Camerei, că presa română a a-junsă forte departe cu licenţa, astă-felă că însuşi pe Domnia sea, — moralistulă şi prudentulă celă mare — l’a pusă în posi-ţiune de a numai priimi în casa sea nici uisiă jurnală româno.
Dacă aceste cuvinte, aruncate asupra prese! române, aru fi fostă adevărate, nu amă fi avută a <jice nimică. Dar elesuntă departe de adeveră.
Or! cine citesce jurnalele române — es-eepţiune făcendă deunujăsâă două car!sunt Conduse de nisce omeni fără moralitate şi de aventurieri care ne calomniasă in t6te felurile, dândă preteste streiniloră ai urma şi a esagera încă acele calomnii; escep-ţiune făcendă de una sâă două fol denaturate, conduse de avocaţi alcauseloră per-dute, cari nu lucresă de câtă pentru a-şl procura bani cu ori ce preţă spre a-şî satisface plăcerile loră (jilnice; — ori cine citesce jurnalele adevărată românesc!, liceală, de ori ce partită şi colore politică, făcendă comperaţiune între cele ce se scrie în ele 9i în jurnalele streine, nu pote de
câtă se condamne pe D. Pascal, cum l’a condamnată însuşi D. A. Lahovary.
Ne mirămă de D. Pascal, care — dacă nu citesce jurnalele române trebue se ci-tăscă pe cele streine — cum n’a. văzută că majoritatea acestoru fol nu numai că suntă într’o licenţă complectă; dar nu aă numără în care se nu se veijă scandalurile cele maî triviale, de care noi pu-temă să ne mândrimă că nu s’a vetjută în jurnalele ndstre.
Dacă nu citesce nici unele nici altele, atunci ne mirămă cum a aruncată nisce cuvinte care nu suntă nici chiar aprbpe de adevărO!
i
Ca se se convingă D. Pascal de ceea ce (jicemCi, n’are de câtă se ia jurnalele Figaro, celă maî spirituale din jurnalele francese, se ia l'Ordre, se ia chiar le Journal des Debats, şi va vedea câtă dreptate avemă noi. Şi să nu ni se qlicră că aceste jurnale nu suntă vrednice de luată ca e-semplu ! Pentru no! se p6te ; dar pentru D. Pascal nu. Le-amă luată într’adinsă pe acestea ca modelă, ca se nu ţlică că cele l’alte suntă repăblicare, cu tote că D. Aristid Pascal, cândă scria în Ţera cu Domnulă Carpp, eraă maî republican! de câtă toţ! republicanii, şi nu ne da alte e-semple de câtă ale republicaniloră din Francia.
Dacă Domnulă Pascal, cândă s’a ridicată cu atâta furiă contra jurnaleloră române, n’a fostă agitată, n’a avută atacuri de nerve şi iritaţiun! provenite din :ause particulare săă personale, apo! negreşită a făcutu-o cu precugetare—dupe cumu amă maî 4is0 numai ca se placă unora per-sâne înalte, că doră î! va procura veefni-culă dorită de Domnia sea portofoliu.
Dorinţa, de, pote să fiâ scusabilă, dupe ună timpu îndelungată de suspinărî dupe acelă strugure, care se vede că nu s’a coptO încă pentru Domnia sea. Dar pentru a’lă face se se cocă ma! curîndă, Domnia sea trebuia se alerge la alte mujiloce de câtă la esageraţiunî, ca se nu d*cemti altă-felă, pe care însuşi D. A. Lahovary, celă maî împeliţată despreţuitoră ală libertăţi! şi ală opiniuni! publice, le-a combătută şi l'a ruşinată.
A <jice cine-va că presa nostră este căzută într’o astă-felă de licenţă, în câtă se nu maî pdtă fi priimită prin case, este tocmai a calomnia poporală, faptă pentru
nulă Lahovary în aceiaşî şedinţă. Dacă presa este în asemenea degradare, şi poporală o susţine şi o citesce, e logică că şi poporală e degradată şi coruptă.
Nu. Presa română, de şi în legănă, de şi în condiţiun! maî puţină bune de câtă presa streină ; dar. inaî cu semâ de la ună timpu încoce, face onore naţiunii ce o re-presintă. Este câte-o dată violentă, o măr-turisimă — şi acesta şi pentru noi — totuşî violinţa nu constitue epitetulă de licenţă, de degradare.
Noi amă dori ca D. Pascal, cândă se va întâmpla se maî reviâ pe arena publicităţi!, se fiâ tot atâta de demnă pe câtă este astăql! majoritatea presei române.
Jurnalulii Observatorulu d n Bacău are ună important articola, în No. de la 11 Ianuarie, asupra situaţiuniî nostre. Dacă nu 1’amă împărtăşi lectorilortt nostru, amâ lipsi de la o datoriă imperiosă. Ne împli-nimă dar acestă datoriă, chiar în nume-rulă de astă-cjî, sicur! fiindă că lectori! noştri! ne va mulţumi.
De şi acestă articola n’are nic! ună titra, no! îl dămă pe acela de Situaţiunea, titlu care î! convine maî bine.
SITUAŢIUNEA
Suntemă în ajunulă transportării depu-taţiloru la Cameră-; încă pucinQ timpă, şi fiă care din no! va vedea fructulă medi-taţiuniloru făcute în vacanţă de cel 91 car! aă jurată peirea Statului Română.
Dacă suntemă siliţî până a vesti no! înşine durerile ce ne vină, nelegiuirile ce trebue s€ îndurămu, apoi nu putemu trece cu uşurinţă fără a nu ne aduce aminte, pe lângă altele, şi de scarbroşa petifiune iscălită în casa lui Beizadea Stur^a din lasy.
Da! Pe câtă timpu avemă la guvernă, pe ace! ce aă subt-semnatu acea petiţiune, ce coprinde esterniinarea ţere!; pe ace! ce au urmată ad-literam în unile din punc-teje eî: pe ace! ce aă făcuta din ea ună călăusă fidelă spre a ajunge la ţinta ce-ş! propune , nu putemă tjice a nu ne in-g ji că, încă puţină, şi programulu tendin-ţeloră boerescî va fi împlinită.
Maî curândă seă maî tănjiă — dupe cum boeri! voră ma! avea pul ere — şi cele-l’alte puncte remase voră căuta se fiă resolvate.
Cândă Boerulă şi ciocoiulă aă fostă as-verlită în spinarea ţereî de toculă magică ală nâmţuluî Radovicl; cândă aceşti par-
care
*1 ELEG	U t-4
veniţi, căpătânda puterea ce o dorea, s au presentatD în facia ţerei, cea înteiă procedare a lorQ nu a fosta ore dea conrumpe, de a demoralisa, de a jefui şi de a sdrobi naţiunea, de a o lovi în simţăminte şi credinţe ?
Cine nu ştiâ, cine nu a vec,lutu şi nu a simţitu furiile acestora tigrii al naţiunii, cari aă sfâşiată în gherele loru totă ce e onore, totă ce e dreptate, totă ce e sântă pentru unu poporă, pentru elu şi conservarea lui.
Le trebuea ciocoiloră totă felulă de ma-şinaţiuni, totă felulă de meschinării : lin-guşindă în drepta, intrigândă în stânga, jurândă înainte şi complotândă în urmă, ca se sfărâme uşile despreţului şi uitării în care eraă asvârliţi, spre a putea din noă proclama inperiulă loră ucigătoră !
Le trebuea ciocoiloră şi boeriloru : caractere slabe, raţiuni mărginite, inimi pasionate, neunire şi ură, prigoniri şi res-bunărî, lupte între fraţi, spionagiă plătită, ne sinentate într’o parte, inconsecuenţă în alta, protejare şi milă pentru ca sS’î conducă la frânele Guvernului.
Le trebuea ciocoiloră şi boeriloră ur şile Palatului, pentru că acolo, găsindă , sprijinulă ce’lă dordă, se p6tâ ţlice Ro-mâniloră : Voi nu aveţi dreptulă de a fi! Noi nu avemu inimile vâstre Noi nu sun-temu dintre voi !
Le-a trebuită acestea, şi le-a avută. Geniulă rdă ală poporeloră este semnalata prin aceşti conservatori ai răului, cari se opună drepturiloră omeniret, cari conspiră contra progresului, contra libertăţilor, contra averii şi contra viăţii.
Care a fostă dar tactica loră la noi, ca să facă a esiste o programă, o reso-luţiune, despre ceea ce aă a face din ţeră ? Nu ştiamu noi că: de la ei nimica bună nu putemă aştepta; că trecutulă nostru şi ală altor ne-a dată îndestulă probă de răutatea acestorii bufniţi ce iubescă întu-nericulă ?
A fostă deriderea şi badjocura ce aă socotită a da mai multă româniloră !
Dacă în raportă cu mulţimea indivicji-loru e compună unu poporă, numerulu acestoru spirite rele este multă mai mică, turbăciunea loră e cu atâtă mai mare, când apucă a predomina, cu câtă aă meritulă de a 4ice că : suntă resultatulă slăbiciu-niloră acelui poporă ; căci, rm forţa infernală, nu lupta răului asupra dreptului îi aduce a oprima poporele, dar slăbiciunea, intrigile şi luptele ce există între fraţii de aceaşi credinţă.
Eată resonulă esistenţei petiţiunel din casa lui Beizadea!
Casa lui Sturza Beizadeaoa a fostă deschisă în 1859, aceloră ce conspirau centra Unire! PrincipatelorD; eraă priimiţî în ea şi se iscâleaă protesturî de acei ce voiaă pe Bdizadeaoa se fie Domnă, de acei ce nu voiaă ca unirea ţeriloră se fiă aerulă de esistenţă ală româniloră.
Casa lui Beizadea Sturza a fostă deschisă din noi după 12 and* de 4^e» ace-loru ce au subsemnata esterminarea nos-tră. Este un ce, care s’a plămădită în acesta intervala, şi care a aşteptată numai venirea Regimului actuală.
Şi în adevără ce conţine acea petiţiu-ne, s’aă acelă programă boerescă ?
Sfărâmarea Statului Română, perdereâ lui prin totă felulă de mi^loce !
Ş: ce altă aă făcută Regimulu de nopte. Regimulă care ţiu recuonsce esistenţă u-nui poporă română în Statuia română?
A răpită totulă, nimică nu mai cimos-cemă din ceea ce amă avută : onore, legi, drepturi, avere, conservarea ţerei, totulă şi ără totulă pentru ei şi streinii ce-i susţine.
Ba. aă mai remasă încă ceva, şi acelă ceva ne-a sihtn a face reflecsiunile nos-tre de la începută.
Acestea suntă : sfărâmarea libevtăţiloră prin modificarea codului penală şi darea de drepturi civile şi politice jidaniloru!
Numai aceste două puncte aă remasă încă neresolvate din citatulă programă ; dar care s’aă pusă în ordinea cjdei de acei ce aă jurată desăvârşită stingerea nostră.
Cine nu sciă că : proectulă de modificarea codului penala, în care se coprinde gâtuirea presei, ciontirea juriului şi altele, s’aă pusă încă înainte de vacanţă în labele celoru 91, din care se p6tă suge sângele de viaţă ală româniloră, precumă ursulă suge sângele victimei ce-I cade pradă.
Cine nu sciă că: jidanii din t6te părţile, insultândă pe români, ţină conferinţe, facă petiţiuni şi cu rugi pline de satisfacţiunT se adresecţlâ Regimului şi mai cu seină ministrului Epureanu!
Cine nu-şi aduce amite de cuvintele: M'oiă se facă din jidovi, înţera mea, clasa de miţlloc«, de promisiunile ministrului Cos-ta-foru, de alianţa ministrului Mavrogheni cu companii jidovesc! şi de neîmpăcatulă şi aprigulă susţiitoră până şi ală merari-loră jidovi, de către ministrulă Epurenu!
Cândă le scimă tote acestea, şi cândă vedemă că o mână de parveniţi, scormo-liţî din t6te unghiurile, ajutaţi de streini, ucidă şi ardă acea ce românii păstre^ă de vecurî, naţionalitatea şi statuia loră* majorităţii ţerei i se mai p6te admite drep-tulă de a spera ?
Boerulă este tare, ciocoii se întârescă, au^imă pe fiă care 4b vorbindă noi între noi. Şi aă dreptate se fiă mari, aă reţlonă se se întărescă, căci ei păstresă încă ideia că: nimică nu se pote face fără denşiî, pentru că eî aă ve4ută, că concursulă loră ară fi ceva necesară, pentru că ei aă simţită sărutările frăţescî pe câmpulă de libertate, şi pentru că ş’aă 4isă: serutândă ca Iuda, şi amăgindă, v’omă putea isbuti a sfărâma pe acei ce ne pună ună obstacole la scopulă nostru.
S’au sperată atunci la ei, maî avemă dreptulă a spera şi acuma?
Boerulă ne bate, ne ucide, au4im'0 eraşi în conversaţiile nostre. Şi aă dreptate se facă acestea, cândă populaţiunea Bucu-rescenă stă rece şi fricosâ la brigandagiulă sbiriloră Regimului ; cândă prin judeţe fuge miea din facia unuia, numai pentru că boe-lulo e osă sântă, şi e tare şi mare! Dar cine le-a dată tăria, cine le-a dată mărirea ?
Noi şi eră noi! Noi le-amă dată totulă. dupe cumă amă (ţisQ mai susu ; căci des-binarea, pasiunile şi slăbiciunea nostră, le-a dată armele cu care ne ucidă. Ei acumă nu le mai dă din mână, leînoescă pe fiă care 4* 5 şi dar, mai avemu drep-tulă de a spera ?
Boerulă şi ciocoii ne pradă, ne fură până şi avuţia ţevii, ne vinde, adauge ună altulă, în discuţiunea nostră. Şi aă
drePtaw^fti««lăeeAt>istaafflcâsrtyptar,ulQ'
căci acea populaţiune Bucureştenă. ce în atâtea rânduri apusă peptulă la fapte mari, la acte ce tindeu a pericola esistenţă naţională, nu a fostă măcară în curtea Mitropolii în 4iua de 5 Decembre, cândă cei 91 aă hotârîtă hoţesca afacere a căi-loră ferate; nu au fostă, 4ică, în curte se salute cela puţina cu respectă şi intusias-mulă pe fa^iă, pe Deputaţii Vernescu şi Ionescu, dacă nu pnteu face mai multă. Pentru că populaţi imile din judeţe, nu tragă la forulă publică, pe mandatarii loră ca se le dea sema de ceea ce aă făcută, şi se însemne cu dispreţuia simţită, pe acel ce aă iucrată contra opiniuniioră generale şi intereseloră ţerei.
S’aă sperată atunci la Cameră, dar a-cumă mai avemă dreptulă a spera?
Boeriî şi ciocoii au se ne ia tâte libertăţile, aă se ne facă stată jidovescă, aă se ne per dă—strigămă acumă în inimile nostre.—Şi avem dreptate, pentru că noi dormimU ameţiţi de mirosul speranţei, pentru că noi aşteptămă se ne viă de la alţii salvarea, pentru că noi nu facemă nici o protestare legală, nici o procedare .legitimă, dupe cumă trebue se facă ori-ce poporă ce este ameninţată cu niortea, pentru că nouă nu ne vine în minte măcaru dreptulă de apărare cândă altulă ne loveşte.
Dacă românii aă căpătată drepturile şi libertăţile fără a sacrifica nimică, a nu versa nici o picătură de sânge, cândă alte pop6re s’aă înjumătăţită pentru a căpăta unele din cele ce avemă noi, este ore o datoriă inversă de a lăsase ni se ia erăşî fără nici 9 pedicâ. fârp. nioi o împrotivire-legală?
Nu! Noi credemă că nu!
Destulă atâta agoniă, destula atâta credinţă orbă în destină şi în speranţă, destulă atâta ruşine de a nu fi demni a păstra aceea ce avemă, căci şi aninalulă ară fi pusă maî susă de câtă noi.
Pentru D~4eă! Dacă nu putemă lăsa urmaşiloră noştriî o ţeră frumosă şi română, se le lăsămă celă puţină câmpuri pline de monumente care se le spue că părinţii loră aă luptată până la urmă pentru conservarea Inaţiunii şi a drepturiloră ei.
Avansările în armată
Subt acestă titlu s’a publicată în No. nostru de la 12 Ianuarie o scrisore anonimă.	b
Fără a mai esplica amănuntele cumă a scăpat din vederea primului redactore publicarea acelei scrisori, îndemnaţi de. justiţia şi de adevără, revenimu asupra el.
Cititorii noştri! sciă că, de cândă amă luată în mâini conducerea acestui jurnală, nu ne-amă dată îndarătă în facia nici unui lucru, de câtă în facia adevărului şi a bunei cuviinţe.
Autorulă acelei scrisori, trecăndu peste adevără şi buna cuviinţă, atacă, într’ună modă violenta şi nedreptă, pe mat mulţi oficeri carii aă fostă avansaţi cu ocasiunea anului noă. Nu voimă se susţinemă că nu s’a făcută nedreptăţi în tote gradele cu ocasiunea avansăriloră. Dar acesta nu este ună motivă a se ataca şi insulta
TELEGRAFUL
acei cari aO fosta avansaţi, ci trcb'ie criticata numai ministrula de resbelc
Pe câta ama aflatata, pe câta ne-amu convins în ceea ce privesc pe aceia ce-î cunoscemtt noi, autorula acelei scrisori .•nare dreptate.
Asemenea personabilităţi şi insulte, ne fâc&ndn parte din principiele jurnalului nostru, le respinge mtt.
SUBIECTULU OPERE! RUY-BLAS
Don Salustio de Bazan, Primulu Ministru ală Regelui Spaniei Carol II, amăgise pe o damă de onOre a Reginei. Regina, Maria de Neuburg îi impune s’o ia de soşiă, şi fiindil că refusă, î!ă esiltăsă-Inainte de a pleca, elă îşi formâsâ ună planii de rcsbunare. Surprinsese pe unu omii ce purta li-«■vtâiia casei sule puindii flori de Germania în aleea pe unde germana regina se preumbla în fiă-care diminâţă: acesta omii este Ruy-Blas, valetuia sei“u care se aprinsese de unu- amorţi nesocotită dupe Regina.
Sahistio spune lui Ruy-Blas ca o se plece din Madrid şi că o se iipsescă multă timpă, şi fiindă-câ elă l-a fostă ună servă fidelă, voesce se-lă facâ fericită: spre acesta scopă îlu face secretară al-fl seă şi-î dâruesce «şi o casă; îlă pune apoi se scria doue bilete: unulă către o t’emee, cu coprinderea: «o nenorocire mare m'a lovită, vino îndată la mine ca să me scapi, şi pe care îl ţlicea a-lă sub-sem-na cu numele de Don Cesar de llazan, şi altuia prin care se declare că elă, Ruy-Blas, văietă ala lui Don Salustio, în totă-d’a-una îi va fi credin-ciosă şi supusă. Dupe acesta îî ţlice sâ lepede li-vrâua, îi dă o pălăria, o manta şi o spadă, şi-lă presintâsă lui Don Pedro şi Don Fernando, amln-duoî consilieri ai tronului, ca pe fratele seă Don Cesar de Bazan, şi-I rOgă a-î găsi ună serviciu la paiaţă-
Ruy-Blas, sub numele de Don Cesar, a dobândita ună serviciu: e trimisă ca .scudieru lângă Regele Carol II, care se afla la vânâlOre. Maria de Neuburg murea de urîtă în palatulă seă de Regină spaniolă, şi singura-i mângâiere eraă florile din ţâra ei ce le găsea în t6te dimineţile puse de o mână invisibilă în calea ci şi ună biletă scrisă totă de aceeaşi mână neciiuoscută. Regele dictâsă noului scudieră o scrisore şi-lu trâmite la Regină.
Mana, primind scnsOrea regală, vede că este scrisă de aceea-şî mână ce-a scrisă şi biletulă găsită în parcă, şi ast-fel descopere, cu-o. vie mulţămire, în noulu scudieru Don Cesar, ce stă dinainte-i confusiatu şi uimită, descopere pe misteriosulă ei adoratorii.
Ruy-Blas, protegiatu de Regina, a ajunsă Primă--Ministru. In consiliu elă înfruntă pe Don Pedro şi Don Fernando, consilierii neoneşti, şi'I silesce a-şr rla demisiunea.
Maria ascunsă, a aurită generdsele şi nobilele lui cuvinte şi, ne mai putându resista sentimentului ce de multă o domina, vine a-I strânge mâna şi a-I spune că-lă iubesce. Ruy-Blas e uimită de fericire, dar Don Salustio îl vine'înainte şr-i ţlice că a do-ua-i,lî, în revSrsatulă ţlileî, se-lă aştepte în casa ce i-o dăruise. Ministrulă Don Cesar cade din para-distt în infernă, îşi aduce aminte că e Ruy-Blas, îşi aduce aminte de declaraţia ce o dase lui Don Salustio şi, înfiorându-se, i-se supune.
Momentulă resbunăril plănuite de gonitulă Mi nistru Don Salustio a sosită.
Elfi trimite Reginei biletulă pe care-lu dictase lui Ruy-Blas înainte de plecare-I, şi pe care îlă semnase cu numele, ce acumă îlu purta nenoroci-tulă Ruy-Blas, de Don Cesar de Bazan. Maria, ă-
măgită, de a.celă biletfl, vine cu grăbire in casa Iul Ruy-Blas.
Ruv-Blas cum o vede, înţelege infamulu proiectă ală lui Salustio, şi o râgi se fugă, dar Salustio apare rinjindă şi-j spune că e prea tlrţliă. Regina e prinsă în cursă. Salustio îl spune că nu voesce a o desonora, chemândă omeni cari s'o vâ<,lâ aci, ci numai o face sS-şî pârţlă tronulă, şi astă-felă clu ÎI întinde o chârtiă, spre a o sub-semna, prin care se renunţe la tronă, şi apoi sg plece cu Don Cesare.
Regina, constrînsă de Salustio, se decide a consimţi de a sub-scri acea chârtie şi de a fugi apoi cu cre^utulă Don Cesar.
Ruy-Blas, cu sufletulă strivită de durere şi revoltată de infamia lut Salustio, mărturisesce Reginei că elă nu e Don Cesar, ci valetulă Ruy-Blas, apoi cu furie ia spada ce atîrna la şoldulu lui Salustio şi-lU ucide cu chiarfl arma seaj niminea nu o mal sciă că Regina a venită, niminea nu o va vedea cândă va eşi: ondrea Măriei e salvată. Elă însu-şl ia veniuă, spre a espia ofensa, ce orbită de nebuna lui pasiune a fâcut’o Reginei, ofensă ce nu-şî pdte pardona nici elfi singură, şi măre bine-cuj vântând’o. Regina, adâncă mişcată de mărimea sentimentului şi de nobleţea caracterului luî, se aruncă pe corpulă seă, înainte de a espira, şi strigându-lă cu' durere pe ignobilulă seu nume de văietă, îî strigă cu sufletulă sfâşiata: «Buy-Blas, te iubescu!»
Acâsta este subietulă operei ce se va juca Miercuri, la 17 Ianuarie, pe scena tetrulut italiană din Bucuresci, pentru prima 6ră.
...	7 X
DIVERSE
O descoperire estraordinară. Se citesce în •iCiti Presa», următârea descoperire, căreia ’I lă-sămă tâtă respunderea. — Se află în munţii sco-boroşl ună spaţiă de ţlece mile, unde ăerulă e aşia de curată, că nu măre cine-va nici o data, de câtă prin întâmplare, căci curăţenia estraordinară a atmosferei se opune la acesta. Acolo, toţi ve-nătoriî şi săpătorii americani de prin pregiură, se ntrunescă în ţliua de 4 luliu spre a celebra aniversarea Independinţeî. Ei facă acolo ună escelinte ponciu cu ghiaţă, scoţindu-o dintr’o pesceră enormă din vecinătate, unde se găsesce în mari cantităţi şi în tdte sesOnele. Intr’una din aceste ocasiunî, beuvă atâta, că consumară ca la o căruţa de ghiaţă, şi trebui a mai trâmite doi- Irlandesi a a-duce şi alta. Se întârseră preste puţină spăimân-taţî. Sepindă ghiaţa, găsiră o pereche de cisme, ce acopereă o pereche de piciore, şi nu cutezară a merge mal înainte. Mal mulţi dintre dânşii se co-borîră în pesceră spre a redica ghiata, care de sigură nu fusese derangiată de vr’o cinci-ţlecl de ani, şi reeşiră a desgropa ună omă. Corpulă avea aerulă aşia de rumenă, ca şi cindă arfl fi fostă viă. Era îmbrăcată dupe moda veche : pan taloni scurţi cu catarame, haine din timpurile vechi. şi pălăria cu colţuri. Puseră corpulă în căruţă, şi’lă transportară la loculă lord de întâlnire. Ve-(jându-lu aşia de bine conservată, mulţi dir. se-pătorl pretinseră că nu era de câtă adormită şi că, daca aiu întrebuinţa miţliOce cuviinciOse, ară putea se-lă reanimeze. Acesta ideiă li se păru ridicula ; cu tâte acestea, pregătiră o căldură mare, în care puseră corpulă, dupe ce l’aă desbrăcată, şi începură a-î versa rachiă caldă în gură. Peste optă-^eci de minute, o mare mirare ÎI coprinse. Etă că ochii începură a se deschide şi muşchii feţiei a se destinde. Apoi îlă culcară în plapomă de lână, şi începură a-lă freca cu putere. Peste ună altă pătrariă de oră, vorba ÎI reveni, şiîn prea puţină timpă fu cu totulă restabilita. îlă îmbrăcară, luă partea sa la bucuriele loră, si păru pentiu o oră a< ia .de fericita ca
www.dacoromanica.ro
fie-care dintr'ânşii. Apoi se sculă, şi mulţumindule de politeţea loră, ţlise că era obligată a-şî urma calea, şi întrebă de calulă seă.
—	«Care cală?»
—«Celă ce l’avâmă erl seră»
Nimeni nu putea respunde.
—	«Domniloră, ve rogă, nu me ţineţi în locă, striga eld ; ama o afacere de cea mal mare importanţă. Procuraţi-mi ună cală şi, ve voiu plăti bine. Vedeţi că amu bani.»
La aceste cuvinte, scOse ună felă de sâculeţă s’aă pungă plină cu guinee (monedă englesă), avendă efigia lui George III. Era unu misterifi ce nu-lă putea pătrunde, şi curiositatea loră nu era mal mică de cită nerăbdarea străinului.—Ve vomă procură unui, dacă ne vei spune unde avâl se mergi, respunseră dânşii.
—«Ve voiă spune, daca-ml promiteţi, că nil mă mai ţineţi de locu.»
II promiserâ.
—	«Me ducă la armată se ducă depeşele guvernului.»
—	«-A! mergi ia Florida?
—	«Nu, me ducă la' . ’
-— «Dar, amice, nu mal este armata acolo, şi pentru ce porţi acele haine vechi şi ridicule?»
—	Suntă în puterea d-v6stră, şlise elă: nu me voiă înjosi a minţi. Faceţi ^din mine ce ve-ţi voi. Suntă oficerulă lui George III, şi mândru de a-lă servi.
Acesta era adeverulă. Acestă oficeru fusese tră-misă cu o misiune la câte-va triburi indiene, în timpulă îesbeluluî levoluţionară, şi pe cândă se întorcea la armată, intră în pesceră ca s'adOrmă. Se făcuse nâpte de totă: căţhi şi perdu ori-ce simţire, până în momentulă cândă îlă rechemară la viaţă. Fisicii şi fisiologiştif, în unire cu o comisiune de doctori, aă fostă invitaţi a-şl da opiniunea asupra acestei descoperiri estraordinare.
'r ' n”
O hoţiâ dublă, pilele trecute se furase într’ună modă necrezută din busunar cesornicul unui Domnă bătrână din New-York, care oferi publicaminte aceluia ce-iă va aduce inaooî orecompensă de 20 dolari, ş ipromise totă-o-dată a ierta pe tâlhară. Cândă se preumbla într’o bună diminâţâ, îlu întâmpină unu Domnă bine îmbrăcată.
—«Aţi perdută cesorniculă D-vâstră ?»
—«Da 1»
—«Aţi promisă se nu faceţi nici ună casă din acâsta ?
—«Nu, de locă !»
—Sunteţi unu gentlemen ?
—Oh! suntă!
—«Bine, âcă cesorniculu D-vâstră.
Gentlemenulă plăti cei doue-şlect dolari şi, pu-induşl câsorniculă in posunară, murmură:
—Aşi dori totuşi se şcifl, cuină draculu aţi comisă acestă Iurtă!»
—«O doriţi? numai de câtă?» strică streinulă dupe elă: «se vâ arătă ?
—«Da, arătaţi!»
— «Aşa. luaţi sâma, ţlise nobilului Domnă. «Ve aduceţi pâte aminte, că, în (Jiua cândă aţi per-dută câsormculă D-vOstră, cine-va vS îmbrânci din greşâlă cil violenţă şi apoi vâ ceru scuse ?
—«Aşa mi se pare»
—«Acela eramă eă.
—«»Me bucură de cunoscinţa D-vOstră,—dâţă cumă a fostă cu putinţă?
—Permiteţi-ml şi ve voiă areta.*» Şi străinulu mbrănci din noă, ceru scuse şi dispăru.
—«Ve mulţumescă», ^ise bătrânulă Domnă, şi îşi continuă drumuiă, cândă de odată se gândi, că trebue se fiâ timpulă mâncării. Pentru a se încredinţa insâ despre acâsta, era silită se întrebe pe unu altă Domnă, căci cesorniculă lui dispăruse din nou în acestă intervală, ca şi la întâia îmbrăn1 cire cu nobilulă cavaleru.
TELEGRAFUL
Si^jEa^
J	v w	A N U N C I U	|
g La 2 FebruariG 1873, se va ţine licitaţiunea la cantorulu Domnului Mi-^ S. Vlasto, pentru închirierea de la 23 Aprilie 1873, ala Otelului D-1
i
rou
sele. denumitu Budiştemi, situatu pe strada Carol I, care d’mpreună cu | gOteluIu d’alătur! din nuoa clădită formală unu singura trupa pTecumă si | Q alâ tu'.ulora prăvălielortt, esclusândă din ele acea în care astă-^î se află.^
cantorulO.
Doritorii de a lua esplicaţiunî sunttt rugaţi a veni la contorul*} de maîfe sustt citata în t6te filele la orele 10 de dimin6ţă.
Î1
sus
VINU DE puimui
Exîbard, pharraacistu, 125 str. Saint-Mar tin. Paris.
IS
Acestft vină tonică superioră şi febrifugiu este celu mai avutu în principie din tote vinurile de quinquin şi cela mal activa pentru a repara puterile. Elu este ordinată de principalii medici de preferinţă la ori-ce altă preparaţie, în contra consunpţiunif (slăbiciune din d* în di) figurilor, diurea cronică, slăbiciune de stomacu, chlorose, debilitate, precum şi în convalescinţă.
Se vinde cu jumătate de sticla. Acel’aşi vin iodatu şi ferugi-nos cu acel’aşi
Depositu în Bucuresci, F. EITEL.
1
s
2
«

RACOHOUT
ALU ARABLORU
A LUI DELANGRENIER din Paris
Vindecă durerile de stomahuşi de intestine, restabilesce convalescenţa, întă-resce copii şi personele delicate şefi a-nemice, şi prin proprietăţile sele aua-leptice este tinii preservativ în contra febrelorfi, galbene typoide şi cholereî.
Depositu in Bucuresci; î'r. Eitel ş J. Risdorfer.
Ausdra-geuri copri-
nd sub forma nei elegante cofe.
turl, priu eo-pieie
Singura injecţiune esclusiv vegetală coprindend principele cele mai energice a le copaivei
cele mat energice copn-ivei f=i o Ir fu-pebuluî.
1 ;t:< < ului.
La pharmacia anglo-francesă Rue du Havre Paris.
ASTHIVIA catariula, năduful | NEVRALGII ndecate la
şi respiratorie sunttt vinde- | momenta chiara cu hapurile cate prin TLBURILF LE- 3 ANTINEVRALGICE, a le VASEUR, 3 f-	* D-vuluî CRONIER.
Preţuia 3 fr. cutie LEVASSEUR firmacisttt-chimistu de iu 19. strada Monsteî Paris
SIROP ANTIPHLOGISTICU DE BRIANT AFECŢIUNI DE PEPTU, GUTURAIURI, &.
Acestu sirop d'unu gustu din cele mal plăcute, are uâ eficacitate sicură, constatată prin tr’unu raportă oficiale, contra guturaiului,catarulu,Gnppă,tusemăgareşcăşi contra tutoru mffamaţiuiuloru Şi suferînteloru de peptu. Printre celebrităţile medicale cari l’au patronată m timpă de 40 de ani, vomă cita ne marele Lafnnec, Guersakt, de la spitalulu copiiloru; Vauquelin, director alu acolei de Pharmacia s'alţî medici de spitalurl, profesori al facultăţii şi membrii Academiei de Medicina diu Paris.
Pharmacopea. rue de Rivoli, 150, ă Paria ^
Depositu in 1‘harmucopeeLe de capeteniă
Uă odaiă
maro elegant mo-lilCtl C, bilatăAnfa-
cii cu intrarea deosebită, este de închiriata de acumtt cu preţa forte moderata. Doritorii se vorO adresa la Typografia D-lui Alecsand.ru Andricî, intrarea Ro-seti No. 7. (Hoteltt Steriadi), acela ceec-secută objecte de tipografiă în t6tă forma şi în ori limbă, prompta şi cu preţa forte moderată.
«S
1
i
f! MUŞINĂ cu tote accesoriele pen-u VSi,Hţ tru fabricarea Ciacolateî,
este de venţiare. Ori cine doresce a o cumpăra se se adresese la administraţia aces tul qliaru.
Proprietarultl se însercinesă a înveţa pe cunipătoru şi fabricarea Ciocolatei.
Strada Polonă No. 58. D. PROCOVIANU.
CAILE FERATE ROMANE, MERSUL TRENURILOR
BUCUBESCÎ-GIUBGIP ŞI VICI-VEKSA
BUCUBESCX-PITESCI.
BITESCI-BUCUBSI.
BUCURESCI . . , .	8 00 dimin	3 00 sera
Gilava		8 14 —	3 14 —
Vidra 		8 29 —	3 29 —
Comana		8 57 —	3 57 —
Banesa		6 25 —	4 25 —
Frătescl	, .	9 48 —	4 48 -
GIURGIU		10 00 —	5 00 —
GIURGIU		7 50 dimin.	2 50 sără
Frătescl		8 04 —	3 04 —
Bănăsa		8 27 —	3 27 —
Comana		8 05 —	3 05 —
Vidra 		9 30 —	4 30 —
Gilava		9 45 —	4 45 —
BUCURESCI ....	9 57 —	4 57 —
Linia Roman-Viena
ŞI VICE-VEKSA
Bucuresci .	. Plec.	7 30 dimin.	3 00 d. am.	PilescT . .	. Plec.	7 00 dimie.		4 30 d.ami.
Chitilla		7 51 —	3 21 —	Golesc! .		7 17	—	4 47 —
Ciocăneşti.		8 25 -	3 58 —	LeordenI .		8 53	—	2 23 —
Gherganî. .		8 58 —	4 31 —	Găescl .	.Plec.	9 45	—	6 15 —
Titu . .	.■dec.	9 42 —	5 14 —	Titu . .	. Ples.	10 45	—	7 20 —
Găescl. .	riec.	10 38 —	6 18 —	GherganI .		10 11	—	7 51-1
LeordenI .		11 13 —	6 59 —	Ciocănesc! .		li 44	—	8 28 — l
Goleşti.		11 49 —	7 40 —	Chitila . .		11 17	—	9 06 *
Piteşti.		12 10 d. am.	8 05 seră.	Bucuresci .		12 46	—	9 40 săra
	TECBCI-BEREAD				BEBLAD-TECUCI			
Tecuciu	Plec.	5 00 dimin.	12 OOd.am.	Berlad . .		8 30 dimiu		4 00 d am.
Berheci. ,		5 36 —	12 32 —	Tutova . .		9 04	—	4 34 —
Ghidigeul .		6 11 —	1 04 —	Ghidigenî .		9 21	—	4 51 —
Tutova . .		6 32 —	1 26 —	Berbeci.		9 59	—	5 59 — S
Be-lad . .		7 14 —	2 04 —	Tecuciu		10 34				6 00 sera : 1
[Sosirea in
Paşcani
laşi
ootoşanî
Suceava
Lemberg
Viena
Plecar. din Viena
Lenberg Suceava
—	Botoşani
—	Iaşi Paşcani
Sosirea în Roman
4 53
6	27
9	14
9 54
3 45
7	29
8	00 12 15
7 21
7 39
10	44 12 16
9 19 10 24
1	42
2	10 12 31 10 43
5	20
10 30
6	47 4 44
2	54
3	40
6	47
7	53
Linia Bucuresci-Galaţî-Roman
Linia Roman-Galaţî-Bucurescî
Bucuresci.	5 40 s.	8 20dim.	3 30(1. a	|Galatz	7 40dim.	II OOnop	Roman	1 30 d.a	9 20nop.	^Galaţi	9 OOdim.	8 30 nop.	4 20 nop.
Chitila	6 01	8 37	-	Bărboşi	8 30	12 25	Galbeni	2 09			Barboşî	9 42	9 25	5 25
Buftea	6 25	8 54		Serbeştî	8 53	—	Bacău	3 03	10 50	[Brăila	10 35		6 30dim.
Perişu	7 06	9 21	—	Prevalu	9 25	—	Valea-Secă	3 24	— (Muftiu		11 12		—
Crivina	7 33	9 42 ] —		Han-Conachi	9 46	—	Răcâciuni	3 55	II 48	Iauca	11 45		—
Ploescî		10 30 . 5 15		T veşti	10 13	—	Sascut	4 28		Faure!	12 23		8 08
Valea Călug.		10 50			Tecuci	11 10	3 00	Adjud	4 55	12 68 {Cilibia		1 01 d.a.		—
Albesc!		11 06	5 46	MărăşeştI	11 46	3 40	Pufescî	5 23	— jBuzeu		2 15		9 40
Mizil	'	11 49	G 18	Pufeştî	12 26	—	MărăşescI	5 52	1 45	Monteoru	2 36		—
Ulmenî		12 29	—	Adj ud	12 49	4 39	Tecuci	7 00 nop.	2 55 {Ulmenî		2 50		—
Monteoru		12 46	—	Sascut	1 19d.a.	-	Ivesc!	7 35	—	Mizil	3 31		10 40
Buzeu		1 45	8 00	Racaciune	1 50	5 46	Ilanu-Conaki	3 1 1	—	Albesc!	4 09		11 14
Cilibia		2 19	—	Valea-Secă	2 24	—	Preval	8 34	—	Vale-Călugă.	4 27		—
Faure!		2 57	9 15	Băcău	3 00	6 56dim.	Serbescî	9 10	—	Ploescî	5 10	7 OOdim. 111 53	
Ianca		3 35	—	Galbini	3 36	—	Bărboşi	9 50	5 30	Crivina	5 43	7 41	—
Muftiu		4 08	—	Roman	4 18	8 16	Galaţi	10 35	6 lSdirn.	Periş	6 05nop.	8 13	
Brăila	7 25dim.	5 45	II 25							Buftâ	S 31	8 50	-
Bărboşi	9 45	5 50	10 30 Al;							Chitila	6 49	9 18	
	10 35	6 30	20 %i							Bucuresci	!7 09	9 42 | 1 30 d.a.	
!
j Pentru abonamente, reclame şl anunciurî a se adressa la Typographia Naţională, strada Academiei No. 24.			
ABONAMENTUL PKNTBU ROMÂNIA. In oraşu: In districte: Pentru unu anâ . . 24 30 le! n. Pentru uă % anfi .12 15 Pentru trei luni . . 7 8	Anukciubi : Linia mică pe pagina a TV. . 15 bani. Reclame pe pagina a IH. . . 1 lefi n. Pe pag. n 2 lei, pe pag. I, 3 le! n. Pentru rubrica «inserţiunî şi reclame» Red&cţiunea nu este responsabilă.	Epistolele nefrancate se refusă şi ar-ticolil nepublicaţi se ardu. Ori-ce Abonamente neînsoţite de va-lorea se refusă. Abonamentele se facă numai de la 1 şi 15 a le fie-câru! luni.	Pentru Fbancia: se priimescu amin-ciur! şi reclame la D-niî ORAIN & Ml-COUD, rue drouot 9. Paris. Pentrd Austria şi Germania: la D ! PHILlPP LOB. Wien Wollzeile No. 2
frirantiL resnonsabilă DAVID DINU.	vVWW.ddCOt’OIIlSlllCă.rO	Tipografia Naţională, Strada Academii No. .24.
APPARE IN TOATE SERILE DE LUCRU
PENTRU ABONAMENTE, RECLAME Ş! AN UNG! URI A SE VEDEA PA GINEA IV.
BUCURESCT, ÎS IANUARIE
In şedinţa de erî a Camerei, dupe ce s’a votată cu 59 bile albe contra 22 negre proectulu de modificarea unoră articol! din codicile penali, a începută des-baterea pe articol!.
Nu vomă verbi despre cele-l-alte părţi ale proectuluî, fiindă lucruri secondare pe lângă părţile cari privescă juriulă şi presa.
Aceste dou€ părţi va fi ocupaţiunea nostră de a^î.
Domnulă Labouley, in opera sea Par-tulu liberale, ţlice că arbitrariulă pote pune tote măscile şi vorbi t6te limbagiele, chiar limbagiulă libertăţii; dară a inspira con-fienţa, nici o dată nu va putea.
Astă-felă amicii guvernului şi ministrula Costa-foru, ca se potă atrage majoritatea Camerei cu denşil spre a vota acesta pro-ectd, a luata masca libertăţii şi a moralităţii, a susţinuta că aceste modificări în legea jiuriulul se facă numai spre a se înfrâna crimele cele mal scandalose, jafurile de bani publici, falsurile de acte publice, abusurile de putere ale funcţiona-rilorD, spargerea de sigiliurî, bancruta frandulosă şi alte asemenea lucruri, cu care voescd se asicure societatea; că restricţiu-nele în presă se facd spre a sugruma licenţa.
Aceste cuvinte, ori cine vede că suntă numai o mască. In ambele modificări, pun-tulu principala nu este de câta cestiunile politice. Se sciă de t6tă lumea că juraţii, cele mal multe achitări le-a făcutu pro-ceseloră de acestă natură. Cânda a fosta câte ună procesă de falsa, de delapidare şt de abusă aî banilora publice, numai a-tuncl a fosta achitata cândă instrucţiunea a fosta rea făcută.
Astd-fela fiinda, crede guvernuld şi a-micil sel că trecenduse aceste procese la tribunale şi Curţi, voma fi mal fericiţi ? Ne indouimO. Credemtt chiar, că achitările vord fi mal numerose. Dacă totula depânde de la instrucţiune, magistraţii suta datori se judice conforma legeî, eru nu conforma consciinţel lord ca juraţii.
Ş’apol ori cine p6te sS se convingă că mal lesne se pote influenţa unultt sda douî, de câtd 3o sea chiar 12. DomnulO Cos-taforu sciă căv mal mulţi magistraţi ad fostd destituiţi de Domnia sea pentru că-I bănuise sea dovedise influenţaţi în diferite moduri, cu tote că pe cel cari l-a nu-mitu în loca, mulţi nu sunta mal buni.
Crede că cu acestă îmulţire a procese-lorO la curţi şi tribunale se vora preschimba obiceiurile magistraţilora sel?
Noi nici acesta nu credemtt.
In privinţa modificărilorO asupra presei, ori ce amO <jice noi arO fi puţina pe lângă ce a (jisQ Domnule Ionescu în şedinţa de erî, r£spun<jendti Domnului Costa-foru. Chiar în cele <jise de D. Costa-foru, sb vede intenţiunea guvnrnulul de a se restrânge libertatea presei, pentru că-I este frică ca nu într’o <ji presa, influenţânda prea multa asupra opiniuniî publice, se se pomenescă cu acostă opiniune, cu popo-rula, venînda la Cameră cu cuţite — cum «jiceDomnula Costa-foru că s’a întâmplata în Francia — şi se arunce acâstă Cameră pe ferestre sea s’o facă se-şî aducă aminte că trebue se fiă representanta naţiunii.
Pentru ca se v£<jă ori cine că acâsta este frica guvernului, esprimată de ministrula de esterne, reproducema aci şi cuvintele sâle şi pe acelea cu care îlti combate D. Ionescu:
«D. Costa~foru cilesce art. 294, privitorii la culpabilitatea de calomniă prin articule, scrieri, gra-vure, desemnurl, etc. şi esplică c’acnmfl s'a adausfl că vortt fi pedepsiţi nu numai cel argtaţî prin art. 249, ci şi aceia care vOrd fi provocata la comiterea unei crime sga delictfl, prevgţlute de coduia penald. Acgstă lacună trebuia împlinită, spre a nu se lăsa la apreciarea judecătorului. Pota fi scrieri care se înebungscă p'und omO fită o c'imă.
«D. Cantili. Aspru lucru.
«D. Costa-Foru. Aspru ? Dar crima comună de ce o pedepsiţi, gra pe cele făcute prin presă nu ? CAnda cine-va va face asemenea lucruri, subt in-fluinţa altuia, vreţi ca numai instrumentuia, fana-tisatula se se pedepsgscă, gra autorulQ principala, cela care l’a provocata se fiă lăsata în pace ? Dupe revoluţiunea din 1830, la Maia, în Francia, n’aa venita Omeni cu cuţitele asupra adunării? Inchi-puiţi-vg că vina^şi la noi asemenea întâmplări. Dgca se va-constata că el sunttf instrumentele altora, e drepta ca numai el sg fiă pedepsiţi? Acesta artticoltt e fundamentala şi privesce asigurarea societăţii. însuşi Platone, părintele Republicel, pres-cria censura în contra poemelora şi tragedielora, spre a nu face pe popora se s’ameţgscă de lucruri în contra legilora şi virtuţii. Nu voma înfiinţa noi censura, nu voma persecuta presa, ci spunema prin lege juraţilora că trebue se pedepsgscă şi pe instigatori, cari visgză distrugerea societăţii, carls’a-rgtă înfocaţi pentru libertate, dar cari în inimă aa tota rgulu. Va fi grea se se puiă mâna p'adevgra-ţil amăgitori, căci el scia se fugă şi se s’ascumţlă; adesea au mersa la ghilotină nevinovaţii, gri provocatorii aa scăpata. Felix Pyat, vrăşmaşa ala societăţii, publică în ţliare proclamaţiunea sea în fruntea căreia pune ca datoriă sacră regiclduld, mOr-tea regilora, mOrtea omului, pentru c’a avuta o-casiune se fiă rege. In materiă politică îşi permită
totuia: tăgăduirea cea mal persistentă şi întrebuinţarea tutorti mirlUOcelorfi d'a scăpa de justiţia.
«Cânda se va- comite o crimă, provocatorula eî nu vreţi se Să pedepsita?
«Vremi ca crimele politice şi de presă se mgrgă la juraţi, spre a nu se bănui că puterea abuscaă prin judecătorii sel. In Belgia, secţiunea care a lucrata Constituţiuuea a cerutu ca juriuia se nu fiă juriu de câta pentru delicte politice şi de presă, gra cele alte crime se se judece de curţi şi tribunale. Primesce Ore Camera ca juraţii se condamne numai pe făptuitori, gra pa provocatori nu?
«£). N. Ionescu relevă cuvintele D-luI Costa-Fo-ru c’acesta articolQ este unQ articole de fonda» D. Costa-Foru a citatu şi pe divinula Platone, însg nu cu dulcele tona ala lui Platone, ci c’untt tona provocâtora. D-luI a mal citata pe Felix Py^ at, amicule d’altă dată ala colegului sgă, D. Epu-rgnu. In presa nOstră Însg, — ţlice D. Ionescu — atâta de calomniată, şi âncă pe nedrept, căci şi ett citesca tOte fiarele, de diferite nuanţe; în presa. nOstră n’ama vgţlutd nici o dată îndemnându-se la regicidiu. Cu asemenea meţlil vine D. Costa-Foru se ne convingă a primi acesta articole?
«£). Costa-Foru. Dgcă vreţi: nu vg silescâ.
«/>. N. Ionescu. Mal bine era se discutăma mâine, gra nu acuma sgra; d’abia începui şi C. Cos-ta-Foru se sureccitgză. NOptea ne-artt fi data linişte..
«Ea nu voia se se modifice nimica din coduia penale, şi sunta consecinţe. In Senata, cânda D.. Deşliu propunea modificarea generale a codului-nostru, D. Costa-Forfi şi ea ne opuneamd. D. Costa Ford s’a schimbata, ea ama rgmasd tota la părerea mea.
«Articoluia 294 se esprime asta-felf :
— Art. 294. Este culpabile de calomniă acela care,'prin discursuri, prin strigări rostite în locurf publice sga prin scrieri, prin imprimate, prin de-semnuil, prin gravuri, prin embleme, destinate a, fi vândute, distribuite sga afipte în publica, va pro. pune asupra unul individa, unul corpă, unei aşo-ciaţiunl sga unei administraţiunl, fapte cari, de arft fi adevgrate, arfi espune pe propusa la pedepse sgă măcard la ura sga dispreţuia cetăţenilord.»
«Aci e o erOre : în loca de prepune se ţlice pro-pune. Trebuie dgrd s’o ’ndreptănifl. Ş’apol acela «măcard» ce ’nsemng^ă eld ? Confusiune! Cuvân-tuld de «calomniatore» nu este luatU totd-dguna în Înţelesu-î adevgratd. Ca sg fiă cine-va calomniatore nu este destula se anunţe o calomniă, ci dgcă, lăsândui-se timpula şi miţllOcele d’a o proba, nu va fi în stare s’o probeze. Dgca cine-va ard face o scriere ş’una omU Ore-care artt lua ce ÎI place lui din ea ca se comită o faptă rea, e justa sg se pedepsescă scriitoruld ? Acgsta e monstruosd, este preconisarea ş’admiterea proceselora de tendinţe. Aţi citat pe Platone. De ce nu citaţi şi pe Dracone, care pedepsia tolultt cu mdrtea? Nu sciţi că cu 2 rânduri ale umil omd îl fi poţi trimite la puşcâriă? Ca sg fiă cine-va provocatore, trebuiesed multe. Avema o Constituţiune care proclamă libere opiniunile : basata pe ea, orî-cine pOte sg’şi spuie părerile spre a le discuta în moda rece. Ce sunta ed vinovata, dgca s'o găsi cine-va care se mi le înţelggă rgd ? Dgca acum se va ucide vr'una rege, aveţi sg faceţi complice pe Felix Pyat? Dr.
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL
Straus a negata esistinţa Iul Dumnezeii, despre care cu respecta a vorbit lordul Glastone. Dica cine-va artt jă'fui o biserică s£tt într'untt articolO literarii arfi scrie ceva în contra bisericel, ve-ţl face complice pe Straus şi îltt veţî pedepsi ca pe făptuito-rulU principale ?
«Daţi ne esemple de la presa nbstră, de la scriitorii nostril. Unde sunttt faptele din societatea nbs-tră cari se justifice asemenea disposiţiunl? Cindtt D. ministru ne spune c’acesta e unii articole fundamentale şi ne dă esemple din alte ţgrl, suntema în drepţii a întdree pagina luî Platone. Elfi oprea amăgirea poporului prin tragediă. Aplicaţi-o şi D-v6stră comitetului teatrale acesta! Aţi tradusU frasa din Platone, aţi preparatii-o ; arma era gata : ei bine, de.ee n'o ascuţiaţl mal bine? In tensiunea mea este ...
«Orologiula sunând 5 ore, şedinţa se rădică şi desbaterea rămâne a continua asupra acestudşt ar-ticolU.w
Banca fondară, ce voiescă se înfiinţese proprietarii români, ni se spune de mat mulţî că este în pericolă. Acesta am pre-văţlută-o noi acumtî câte-va ^ile, într’o revistă, şi ne-o încredinţesă şi mal multă aqfl câte-va companii streine al căroră samsari alergă din deputată în deputată, din jurnalista în jurnalistă. Influiţa materială a ace^toră samsari trebue se fiă mare, de 6re ce, până acumd, două jurnale, Trompetta şi Patria, care susţinea cu tă-riă banca fondară a proprietariloră români, acurau o lasă la o parte şi se uită cu ochii dulci la aceia a D-lul Laitner.
Nu ne mirămă de cei de la Patria, cândă că nu va ridica cestiunî absurde de naţionalitate în acestă cestiune, fiindă că nu ne asteptămă mal multa de la nisce streini cari aO calomniată naţiunea română în atâtea rîndurl şi într’ună modă nedemnă. Ne mirămă însă de cel de la Trompetta carii, cândă a fostă cestiu-nea de naţionalitate, aă luptată cu totă puterea şi cu totă curagiulă! Dacă nu va fi fostă o surprindere, apoi negreşitu trebue se disperămă de totă in ţera acesta.
Ori cumă, pericolulă este eminenta, şi consihămu pe toţi românii, adevăraţi patrioţi, şi cari ţină se trăiască şi se prospere acestă ţeră, se pue tote silinţele a opri acestă mare reu, a_opri darea băn-cel la streini, ori cine ară fi acel streini.
Dacă nu se pote face nimică a<jî de proprietarii români, noi preferând să se amâne peste ună ană, peste douî şi chiar peste trei înfiinţarea el, de câtă se căderaă pe mâna streinilorU
Facemă acestă apelă acjl, până cândă vomă veni, prin articol! speciali, a combate în amenuntele lord t5te proectele streine, aretândă, cu probe, pericolulă cela mare la care ne-amu espune, dândă şi acestă mare mină naţională eră pe mana streniioră.
Senatul.., în şedinţa de erî, înţelegendă bătaia de jocă şf ironia ce a voită gu-vernulă se-I arunce cu alegerea Domnului Ioanide in două colegie, a respinsă cu
două treimi plus unulă acăstă alegere, dândă o lecţiune guvernului.
Jurnalulă Teleormanuld, din Turnu Măgurele, ne aduce următorea faptă arbitra-rie a administraţiunel locale :
«O mână misteribsă a adunaţii, din localurile publice ale urbei nbstre, tbte exemplarele Telegrafului, No. 268, din 11 Ianuarie, 1873, în care se vede înserată o violentă critică ia adresa prefectului de Teleormanti.
«Protestăm!! energicii contra acestui delictă, şi rugămă autoritatea administrativă de a disposa urgente măsuri pentru descoperirea delicuenţiloru...
Mulţumindă Teleormanului despre aedstă protestarea sea, publicămă aţii ala doui-lea articolă Escursiunîîn Teleormană, pro-mitândă a reveni mâine asupra criticei ce ne face acelă jurnală în acelaşă numără.
0 escursiune în Teleormanu
Intr’ună numeră precedinte ala acestei fol, amă promisă a continua cu descrierea scabroseî administraţiunî a judeţului Teleormană, subt domnia căruia, legile şi instituţiunile cele mal bine făcetore aă devenită ună obiectă de speculă pentru a-ceia ce suntă chemaţi a le aplica.
Atragendă atenţiunea Domnului Prim Ministru, amă cerută suspendarea, actualului prefectă, şi numirea unei comisiunî de anchetă, care, în imparţialitatea sa şi departe de ori ce influenţă autoritară, să constate starea deplorabilă a judeţului, a-runcată de D. Michailă Râmnicehu întruna chaosă de unde nu va putea eşi fără concursulă unul prefectă de inimă şi cu cele mal bune intenţiunî pentru binele publică.
Aflămă că chiar Domnulă Lascar Ca-targiu, în escursiunea sa, ară fi observată singură, cu totă zidulă de amploiaţi ce-lă înconjuraă, că representantulu guvernului în Teleormană este departe de a satisface interesele judeţului, şi dupe o înţelegere cu D. Mavrogheni Ministrulă de finance, ară fi decisa depărtarea Dompuluţ Râm-nicenu.
Nuscimăpânăla ce puntă trebue să dăm cre4âmeniu acestei nuvele ; de aceea, până ce Monitor ulii oficiale nu ne va vorbi, noi vomă adâoga că: legea instrucţiuneî publice este o literă ntorta., că sume colosale se cheltuiescu cu instruirea poporului, fără ca ele să producă ce-va de câtă neinstruirea poporului, pentru că capulu judeţului, chemată de dreptu a surveghia aplicarea acestei legi salutarii, nu-şî a dat nici o dată ostenela a visita vre-o scolă în comunele rurale.
Abusurile ce se comită în aplicarea a-cestel legi suntă enorme: vom cita numai câte-va pentru ca publiculă se le ve<Jă:
Scalele din comunele riurale suntă pustii; şi cu tote acestea, profesorii îşi priimescă lefurile lorii regulată, fără a produce ce-va.
Cum se numesce acesta dacă nu a frustra Statulu în modulă celu mal neome-nosă ? Fetele nu frecuenteejă nici una din scoie şi bâei.il, numai în comunele acelea, unde proprietarii, printr’o iniţiativă patriotică şi cu sa~rificie proprii, aă pu-
tută reuşi a vedea pe bângile luminel de la 30 la 50 şcolari. întrebaţi pe Domnulă Iorgu Scărlătescu de la Atârnaţi, ce sacrifică pentru instruirea locultoriîoră seî, şi vă ve-ţl putea forma o opiniune fiesă, asupra cultureî ţeranulul în Ţeleormană! Mergeţi la Storobănăsa şi ve-ţl vedea pe proprietara conducendă singură copil la scdlă! Unde este dar iniţiativa prefectului ? Respunsulă este atâtă de durerosă, pe câtă noi singuri ne înfiorămă espuindulă opiniune! publice. Ne reservâmă numai a arăta că, în totă judeţulă, nu găsesce cineva 10 comune ale căroră scoli să fiă în
plină funcţiune.
Ţeranil, esitândă a-şî trimite copil la scolă, suntă supuşi la amen<~H rigurose. Cea mal mare parte din aceste amenzi, în locă de a se îndrepta la destinaţiunea loră, ele nemerescă în bosunare streine. Prefectulă nu sciă nimică, — nu vede nimica, pentru că nu-î este dată de la Dumnezeu a vedea asemenea flăcurl. Cu tote acestea ţeranulă e jefuită în modulă cela mal neomenosă şi Statuia numai puţină frustată.
Legea timbrului şi înregistrării a ajunsă a fi ună obiectă de speculă ală Primari-loră, s6ă mal bine, pare a fi destinată a acoperi deficitele acestora în loc.ă de a acoperi deficitele tesaurulul publică, pentru care s’a creată acestă venită.
Recunoscemă cu toţii confusiunile ce a produsă la începută aplicarea acestei iegf. Astă-ijl însă, cândă desvoltârile cele mal întinse s’aă dată acelora ce suntă în dreptă a o aplica, ele numai suntă confusiunl, ci abusurî. Primarii reclamă, în mare parte, de la locuitori, îndouită şi întreită valorea timbrului, ceruta de coprinderea hârtiei loră ; pentru ună timbru, de esemplu, de 25 bani, ei ceră 50 bani, sea ună leă noă, Bietulă locuitoră plâtesce, Primarulă se îngraşă, zapcil îşi adaogă câte ună cală la trăsură şi Prefectulă se desmărdă între cur-tesanil seî.
Ori cine voesce să se convingă şi mal bine de adevără, n’are de câtă se vorbes-că cu locuitorii şi să pue mâna pe ună dosară ală vre unei Primării; acolo va vedea lucrurile mal în goliciunea loră ; va vedea că nu esistă nici umbră de aplicarea lege!. Aci o hârtiă netimbrată, şi pentru care locuitorulă pote că a plătită rim-brulă; dincolo alta, timbrată cu ună timbru mal mare de câtă coprinderea hârtie!, şi altele mal mici.
Abusurile suntă mari, 1 ăulă a ajunsă la măduva osului şi, cu tote acestea, Prefec-tulă nu s’a îndurată nici o dată a-cl părăsi reşedinţa spre a trece din comună în comună a surveghea aplicarea acestei legi şl a pune capătă unul reă care'sdrun-cină din temelia mal tote comunele rurale de subt a sa înaltă administraţiune.,
» • *
Q repede privire asupra sorîes arestaţî-loru în prevenţiune din Teieormanu.
Starea raiseră. în .care se afli penitenciarulfl a-cestuî district!!, se pbte considera ca o adeverată tortură phisică şi morală pentru arestaţi în genere, şi în particular!! pentru acel in prevenţiune.
Sistemtfrfi de- a depune în aceiaşi localii pe condamnaţi pentru delicte şi pe preveniţi, este astă-91 considerata o barbaria, o injustiţii, unQ e-Itmenttt de co-upţîune, o imoralitate socială. Tbte
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFULU
naţiunile civilisate atl reprobată o astu-felă de a-nomaliă şi aii avisatfi la disposiţiunl profunde şi înţelepte, nu numai de a organisa penitenciare deosebite pentru preveniţi de acel condamnaţi, dar, clasâudfi pe acest! din urmă în diferite categorii, dupe graduiii culpabilităţii lorii, i-aă separată în închisori particulare.
Ară. fi de dorită ca se încetese o dată acestă tristă sOrtă a preveniţiloră şi din districtulă nostru.
Ună omfi este bănuită: Otă-lfi trimisă îndată la puscăriă. O lună, doue, trei, pOte şi şăse, este lăsata in contactă cu tâlharii şi omorîtoril, cu a-cdstă tină a societate!; şi, dupe ce se va pronunţa decisiunea sea, Otă-lă achitată pOte, Otă-lă redată societăţel. Cine nu se înfioră însS la ideea ce a-cestă nenorocită prevenită a trebuită, cu tOtă i-nocenţa sea, se Îndure, în intervală de sute de ţlile regimulă hoţiloră şi omorîtoriloră, şi se sufere t6te obiceiurile, tote viţiurile acestoră fiinţe degradate şi misere.
Districtulă nostru stimă că a cheltuită o sumă destulă de rotundă pentru a zidi ună stabilimentă destinată detenţiunei preveniţiloră, şi-că acestă stabilimentă este terminată de ună ană de ţlile. Pentru ce dar nu se dă destinaţiunel sâle acâstă zidire şi se lasă a se deteriora inutilă? Bună sâfi rea, acâstâ casă este preferabilă penteniciaruluî. Autoritatea competinte ară face ună mare actă de umanitate dacă ară transporta preveniţii în acestu locală.
(Teleormanulă)
SCIINŢE METEOROLOGICE
Ernele căldurose. £rna anului 1872—73, dupe cumă se arâtă până acumă, va ocupa, dupe tote probabilităţile, unu loCU însemnată în lista emeloră CăldurOse, designate în istoria meteorologiei. Dir. tote regiunele se. anunţă o temperatură blândă, prin urmare se indicăm câte-va curiosităţî ale acestei temperaturi estra-ordinarl. In ţliua Crăciunului s’a vS-<Jută cocostârci (berze) la Bruxelles. La Constanţa, într o grădină privată, s’aă aflată în filele ultime ale iuneî Decembre şi la 1 Ianuarie stilfi noQ căpS-ţinî de varză crescute în libertate. Rădichele lunare nu suntă o raritate, de asemenea şi flori de câmpu culese. Iu multe grădini se vedă rose înflorite, cărora nu le lipsescă nici fluturii. In Saxo-nia (Obwaiden), in ţliua Crăciunului sburaă albinele, âră de pe câmpă s’aă culesă rose înflorite şi alte-flo.î, precurmi şi erburl aromitice, formân-du-se din ele buchete. La Uetliberg, lângă Zurich, s’aă găsită lăcrămiOre înflorite, şi care s’au vândută In folosulă institutului Pestalozzi cu 24 franci 40 centime. In unele regiuni ale Franciel se află arborii complectă ornaţi cu frunte, Oră grădine împodobite cu flori; ici colea s'a găsită fragi copţi şi sparanghelfi, care s’a vîndută în pieţe. Anulă 187 2-1873, cutOtă raritatea fenomeneloră, nu stă isolată: anuld 1289 n'aă avută ârnă, in anulă 1421 eraă cireşile cOpte în Aprilie, Oră strugurii în luna Maiă. lîrna din anulă 1533 a fostă atâtă de căldurOsâ, în câtă în luna Iarîuarie se aflau grăd.nele şi câmpiile ornate în abondenţâ cu verddţă şi flori. Totă aşâ de căldurOse aă fostă şi ernele aniloră 1607, 1609, 1613 şi 1617; în anii 1669 şi—1692 nu s’aă arsă •de locă lemne de focă. Intre ernele cele mai a-propiate. căldurOse suntă acele din 1781, 1807 şî 1822, şi care se vgdfi însemnate ca fenomene meteorologice. Fiindă că esistă o credinţă generală, că tfrha tiebue 'sâ fiă rece şi aspră, pentru ca a-nţilă ce vine se fie unu ană bună, amintirea lec-toriloiă noştri!,- că Orna anului 1833-1834 a fostă. fOrte asemănată acestei din anulă curentă, şi cu t6te acestea anulă 1834 a fostă unuia din cel mal roditori din secolulă presentd. Vinulă a-celul ană -a întrecută în calitate tote ceie-l-alte culesuri de
vie anteriOre; şi în câtă priveşte cantitatea, ea a fostă atâtă de însemnată, în câtu şi astă-^I se află vinuri din 1834. Şi secara şi grâulă aă fostă în a-bondanţă. Calitatea escelentă a nutreţului din erburl pentru vite a făcută ca în curândă se dispară cantitatea destulă de măre, şi atunci s’aă găsită persOne, care aă profetisată şi aă suşţinută, că se-mănuturele de ârnă aă râsăiitO de tirnpuriă şi că voră avea multă a suferi din causa zăpcdel şi a geruriioră. Cu tote acestea, creşterea timpuriă a se-mănătureloră nu a fostă ună semnă r£tt, şi sece-rişulă a putută avea locă ch o lună înainte, de cumă s’aă petrecută în anii precedenţi. — Se spe-rămfi, deci, contra tuturora credinţeloră superstiţi-ţiOse şi t6tă ârna caldă din acestă ană, că vara ce soseşte Va aduce o recoltă abondentă.
(Cur ier ulii)
DIVERSE
O fidelitate esemplariă. Tote raporturile aă a-nunţată presenţa Mareşalului Canrobert la ceremonia funebră a lui Napoleonă III. £tă în privinţa acâsta, dupe Figaro, o anecdotă care face cea mal mare onOre aceluia care e eroulă el.
Când află mOrtea aceluia care fusese suvera-nulă şi amiculă sSă, Mareşalulă Canrobert era chiar elă singură bolnavă. Doritoră nu mal puţină de a intreprinde o călătorie la Chislehurst, Mareşalulă consultă în privinţa acâsta pe mediculă sSă, doc-torulă Laville, asupra stării mai multă sâă mai puţină grave a sănătăţii sdle.
—	Nu vâ consiliesă sS faceţi acestă voiagiă, rCs-punse doctorulă ; ară fi o imprudenţă a pleca pe drumă.
DupS insistinţa ilustrului şefi maladii, doctorulă creţlu că ară trebui s£ dea o nuanţă mai maţe consultaţiunel stfle, şi adaogă :
—	Nu numai c’ară fi o Imprudenţă, dar unu pericol ă reală.	j, ^
—	Pericolă... de mOrte, doctore?
Tăcerea doctorului însemna o confirmaţiune.
—	Bine, doctore, adaose Mareşalulă; atunci voia pleca chiar mâine de diminâţă.
❖ $
Insecta bunică. Domnişora Bebe se plimba cu bumcă-sa în aleea uneijgrădinî. O insectă urma a-ceaşl cale ţ DomnişOra Bebe o calcă cu piciorulu şi o sfărâmă. Bunica, care aparţine societăţel pro tectrice a animaieloră, profită de acOsta ocasiune pentru a adresa copilei o morală. Ea îl observă-ca circonstanţă agravantă a urâtei sâle fapte, că acestă mică animală, pe care l'a ucisă cu atâta cruzime, ară putea fi o mumă de familiă, al că-riia fii ară putea muri acuma de fOme.
Domnişora Bâbâ, stătu puţină gânditOre, apoi a-daogă :
—	Der, buna mea, pOte că aedstă insectă n’a fostă de câtă o bunică ?
intră în sala comună spre a’şl lua prân^ulă, Lola Montes îlfi isbi peste obrasă cu obiciuşcă. D-nu Seckamp ÎI respunse cu bastonaşulă sSă. Scanda-lulă se făcu.
DouS ore mal în urmă, publicuid da o serenadă ilustrei balerine, şi a doua-^i, cândă apăru la Teatru, ea fu objectulă unei ovaţiunl, despre care ni-minea pe continentutulfi nostru nu’şl pOte face o ideiă. Ea fu silită a’şl intrerumpe rolulfi spre a a-dresa publicului ună discursă.
Stăpânultt otelului, D. Dykson, nu’şl perdu de feltt capulfi ; elfi îndoi imediată preţurile, pentru table d’hote, şi anunciă prin tote jurnalele, şi chiar prin Sallarat-Iimes, că Lola-Montes va asista în tOte serile la prînţlă. Nu e aşa că e ceva americană ?
Acestă otelieră, îmbogăţită, se plimbă astăzi prin Paris, unde gustă pentru prima Oră., plăcerile şi unde cheltuesce miliOnele sdle. Elă este ună orali de vre-o şâiţlecî de ani, ţinută gravă şi austeră, după care ’lă ară putea lua cine-va mal multă de ună lordă engleză, de câtă de ună vechia otelieră.
# *
*
Ună accidentă tristă. O nenorocire durerOsâa pus întristarea în sînulă populaţiuneî comunei Alberta-ce, cantonulă Culacuccia.
La 28 Decembre, pe la orele patru, D-na Francisca Albertini îşi dăduse sufletulă într’o odae din etajulă ală duoilea ală casei ce locuia. PreotUlă se retrăgea acumă împreună cu Omenii cari se gâ-sâă în acea odae, şi, dupe obiceiulă locală, rudele şi vecinele intraă în camera mortuară pentru a face toaleta morte!.
De o dată se aude ună vuetă şi podelele cadă împreună cu totă ce era în odae. Podelele odăeî din etajulă întâia, care corespundea cu acâsta se sfărîmă şl ele şi totulă cade în grajdulă care era de deosebitulă casei. Ţipete de grOză se aud mal întâia, dar apoi totulă reintră în tăcere. Lumea alăr-gă şi asistă la celu mal durerosă spectacolă! No-ue-spre-ţlece femei au murită înăduşite lângă ca-davrulă Francischeî Albertini şi alte optă aă fostă leşinate, dar aceste n’aă întârziată de a-şi veni în simţiri şi viaţa loră nu pare a ii în pericolă.
Nimică nu pOte da o ideie despre deoselaţiunea ce domnesce la Albertacce, unde fie-care familie a perdută unulă sOă mal mulţi din membrii sel.
¥
* *
O femelă infidelă. Septemâna tiecută ună voia-jorfi olandeză sosesce la Anvers cu trenulă de la 9 Ore de sâră şi se scobOră la ună otelfi. Aici, cere se i se aducă de mâncare; înainte înse de a se pune la masă, simte nevoia de a eşi în curte. Mergândfi, greşasce coridorulă şi de odată se trezesce în bucătărie, de unde, retrăgându-se şi scusându-se, dă cu ochii peştj? o ladă pusă într’ună unghru.
A^jfui e lada asta ? întrâbă elă.
A unul domnu şi a unei dOmne care suntă.-aji|e-[la otelă, i se res.punde.
Unu otelieră ca unu lordă. O celebritate industrială din Australia, D. Jack Dykson, a sosită la
— La ce Nr ?
‘Tină chelnerfi îlă conduce.
Bate la uşă şi uşa se deschide, dar în acelaşă minută trei ţipete resună o dată în coridoru. Ună
Paris. Acesta este acela care a fondată în oraşul^ ţipafi de ter6re din parte dOmneî, unulă de raâniă
Melbourne, Hotelulu Stateloru-Unite, o imensă ca-sarrnă de voiagiori, stabilită dupe modelulă mari-lora oteluri din New-York. Succesulă acestui 6-
telă fuse atâtă de mare, îu câtă adesea punea camerele la licitare, care se adjudecau câte 10 său 12 dolari pe ţii-
In anulă 1856 o scenă strania şi cu totulă a-mericană, ridică la reputaţiunea cea mal înaltă, a-cestă otelă. Faimosa Lola-Montes, care da pe scena Teatruluî-Victona representaţiunile piesei intitulate Lola-Montes în Bavaria, a fostă atacată cu vigOre în jutnalulă Ballarat-Times. Chior în sOra acea, în momentulă în care editorulă jurnalului
din partea voiajorului şi o înjurătură din partea unui ală treilea personagiu care sta mar d’o parte. Era şi pentru ce:
DOmna era o so^iă necredinciOsă care-şî părăsise casa conjugală, şi voiajorulă bărbatuiă el!
Doritorii de a învăţa limba germană, potu căpăta instrucţiune deplină în şese luni. întrebare la Administraţiuuea acestui
c)iartt.
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL
rxxxxxxxxxx>ooooocooooc^
X
X
Medalie de AUR. — Premii de 16,600 fr.
gflDINA LARBCBEIi
V
X
X
®©e«©«©s®e©©©©@e©©©©®©®@©®s®e®©@®e©©®©®®®@©©@9®
I	PENTRU PAR SI BARBA
&	(fi)
• JŞfâŞffi:	Furuisoi’uiu IVI. S. Reginei Angliei şi	@
f	M. S. Imperatorelui Rusiei.	:
® i&j&şţjvb Medalie de aură. — 3 medalii de argint.)
©
8 X
ELEXIR reconstituant şi febrifuge.
X
X Celti mal bunii specificii pentru frigurile epidemice X X sati paludeene care aii resistatii pânS acum quinine. _x
Vx
Abrevdză convalescenţa şi restabildză repede forţele per- Q dute şi constituţiile alterate, bOle de stomacă, slăbi-yg ciunl generale, causate din lipsade sânge, etc.
^ In ţSrile calde, şi mal cusdmă la finele verii, se în-X. trebuinţdză înduoittt cu apă ca băutură împutemicitbre X şi preservativă de friguri.
X la roche FERUGINOSU
X»	Sărăcia sângelui, epuisementă, urmările facerei.
&
IfrAliTEUK m 0U1N: BINA |
Preparată de F. CRUCQ. — Paris-n rue de trevise.-Londra—
9
® 21 Beaufort strees S. W.	©
» Singurul product ce, fără a ft vopsit dă necontenit părului şi © ©barbel colOrealor primitivă.	§
SAVGîti ROYÂL i
t*E Masssent.se k\ de VIOLET
PARFUMEUR BT=, A PARIS^ Seul recommande par Ies celebrites medicalei />o«rp l’Hytjiene, la FraicJieur et laf Beau ie de la Pe au.
D^pdtli.wi» tnuic.i ten viile»du momle ji
gXIQKR U* M . H QU I FA BR. iQt, B t K-J
LA REINE DES AREILLKS @
îltt întrebuinţăză cine-va singură,şi operăză asupra bărbel ca ®şi asupra părului.
^ Dapositulu la Bucureşti, la D-nu Hurier Coiffeur Podu Mogoşoieî.
««•••••©••®®®a®©a®©s3©s9®a©®®©9©©®®©©9®9©*se®®g
Recompensă la Exposiţiunea univers. Londra 1862.	!
âPA BB HEUSA
DES CASMES
PASTA PECTORALA
J1
SIROPU DE NFA
DELANGflENXBR DIN PARIS
5o de medici al spitaleloră din Paris, le-a constatată eficacitatea în contra TUSEI, asth-W mulul GRIPPEL, tusei mâgâreşcf | şi IRR1TAŢIUN1LOR peptului ^ şi gâtului.
PARIS, 22, rue Drouot.—BUCURESCI, F.
ITBL. RtSDăRFHR, POARM.
X
oooooooooocxxooooooocx:
contra Apoplesiel, Paralisieî, Ameţolei pe mare, Colcreî, Vaporilor Nemistuiril, Colicelor, etc.
BOYER singur succesor a! carmiior
) ţp Pa> is, 14, ruţ Taranne. Deposit: la principalela case de comerciu.
amu
Deposită în BucurescI. Fţ. Eitel şi }. Rissdorfer.
Recomanda onorab. Publica Stabilimentul!! mea în diferite cuseturî de albituri pentru dame şi cavaleri. Str. Sfinţi-lora No. 24.
CONSEELS AUX DAMES
PRODU1TS SPECIAIJX RECOMMAND&S
deVIOLET
INVBNTKUH PU
SAY01R0YAL 0E1HRI0ACE
IW VKI'iThllR DU
SAVON ROYAL OE THRIOACE
parfumeTof^ brevete, paris
CREME DE BEÂIÎTS
abase deglyc&rine et debjsmuth—Fruicheuf ;Veloutti, Eclat du teinl .\
EXTRAITS TRIPLES D’ODEURS
PARFUMS POUR LE MOUCHOIR : R&se-Blanche, Ess-Bouquet Foin-coupe, Jockey-Club, Brises-de- Violet te 8, etc.
GLYCSRINES PARFUNlfES
IndispeusablespTconserver la sartU, la beau te, la morii lesse de la peau
GLYC£ROL6a»iR0SESfePR0VlNS
LOric/N HYGIENIQUE, TONIQUE ET RAKRAICHI6SANTF. pour Ies soins i*tiines de ta toilette
EXTRAITS D’EAUX DETOILETTEI
pour adoucir et rafraichir la peau.
PASTILLES AMBROSIAQUES AU MAST1C DE CHIO
Hygiene, Fraicheur, Suavitb de Vhalsine.
Depât dans toutes ies villesdu monde.
Pour bviter la contrefaqon, exirjer la marque de fabriquej
LA REINE DES ABEILLES
ipa si prafu Dentifrice
PERFECŢIONATE DE DOCTORELE
J.Y; BONN
Fumisoră brevetată, alu M. S. hnperăttsa Acesta produse se vftndu 40 Ia sută mal josu de cătu produrele analoge; din puntulu de vedere alu parfumului s'alu proprietăţiloru loru, ele lutrecu specialităţile cele mal renumite.
La cei de căpetenia Farinacopă,
. i Coafori şt Parfumară.
. CU AMfiNUNTULU ŞI CU RĂDICATA 44, Rue des Petites-Ecuries, PARIS
VESICATOARE d’ALBESPEYRES
Admis in spitalele şi a mbulanţele armatei francesc (avis favorabil alu Consiliului Sanitară din Francia) şi in alle armateluru Turciei şi a Statelorfi-Unite.— Acţiune sigură şi regulată. Fie-care visicatâre trebue să pfirte semnătura d’Albespeyres pe partea cea verde.
CAPSULES de RAQUIN
Acadnmia de medicina de Paris, care le-a declarată supe-riâre tutoră celoră l’alte preparaţinnî cu Copahu dnpe ce le-a esperimentatfi asupra 100 de bolnavi s’a dobândit 100 de vindecări. Srpienta adunare a recunoscuţii aseminea că Capsulele Raquin suntg ingerate cu Înlesnire, nu causâfjă In stomacbu, nici o simţire neplăcută, şi nu provdcă nici uă vărsătură. — Paris, Faubourg St, Denis, 78 şi în t6te farmaciile.
SOCIETE FRANCO - AUTRICHIENNE
pour Ies arts industriels
VIENNE I. Plankergasse 5, au premier. VIENNE
Etoffes pour meubles, Soieries, Tapts cTAubusson et de Smyrne,
Vetuutes et Moquettes.
Rideaux tulles brodes, Cretonnes, Velours, Reps de laine.
Sp&ialit£ de broderies et applications artistiques, Tapisseries des Gobelins. Cuirs de Cordoue, papiers imitation cuir, papiers pesnts.
CERAMIQUES POUR PANNEAX ET LAMBRIS,
Faiences pour salles de bains et carrelage.
Entrâe libre des magasins.
Specialităţi »» Stofe de Mobile, Covore, Perdele, Brodarii şi Faianţe. Soliditate Comercială cea mal severă, In unire cu ună gustă artificială.
I. Plankengasse 5, catulu I.
Se trimettt Monstre franco în	ut.
CALEA FERATA A STATULUI bUCUi-ESCI-GIURGIC
MERSUL TRENURILORU
DE
CALLETORI
Cu începere de Marţi 12 Decembre 1872 st. v. şi până lş
nouţ disposiţiî.
DE LA BUCURESCI LA GIURGIU DE LA GIURGIU LA BUCURESCI
NUMIREA STA-ŢIILORU	tr.Nr. Ide viagiorî	tr. Nr.3de viagiorî	NUMIREA STAŢII LORU	tr Nr. 2 de viagiorî
BucurescI	Ore min. 9 or. di.	Ore min. 3 or. să.	Giurgiu	Ore min. 9 or. di.
Jilava	9 J4	3 21	FrăţescI	9 °4
Vidra	0 20 H	3 29 f'*'	Băneasa	9 27 H
Comana	s If	i ?	Comana	fals
Băneasa	1° 2Sli	4 s u	Vidra	10 3o}p
Frăţesc!	IO 48	4 43	Gilava	10 45
Giurgiu	11 00	5 00	BucurescI	10 57
tr. Nr. 4 de viagiorl
DANTISTUL G. GIUSTI,
Se l econandă Onor. Tublică că va escersapro-, feriunea sa, adecă: Curăţirea, Albirea, Plunbuirea l Dinţiloru, Amorţirea Neervelor şi filamentelor, cari
5 productt durere de dinţi, stlrpindQ orî-ce rădăcinîV ' sparte în gingii fără a produce ună reă.
Se află ia Hotelă de Francia No. 5 calea Mogo-ş5iî vis-a-vis de Biserica Zlătari.
Girante responsabilă DAVTD DINTj,
ANUNCIU
Direcţiunea, internatului de bă-eţl Butoianu, situata în strada sfin-ţilord No. 70.
Are on6re a face cunoscuţii că mal primesce elevt intern! cu precia de 30 napoleon! pe ann.
B0LELE SECRETE
Răni symphilitice, scursâre, impedicarea udului; polutiune, p6bla alba (neputinţa bărbătăsdă) vindica dupe o methodă care sa aprobată în mii de caruri singur şi radicale.
45pecialistu!u D-r Thor, Strada Carol No. 4\
www.dacoromanica.ro
Tipografia Naţională, Strada Academii No. 24.
“ -Cl
ANUL III — No. 274
■ jjQUI,; xS.-CMîUARIE 187,3.
rUN NUIVIERU 10 BANI
ATUAKK IN TOATE SERILE DE LUCRU
ÎENTRU	«TENTE, RECLAME Şl ANUNCTUR'I A SE VEDEA PAGINEA IV.
BUCURSCL 17 MĂRIE
ArtSeolulQ 47 .şi 48 din .proectulii.de modificarea codkelul penalii s’au votata erl de (majoritatea Camerei. Aceste articole stabilesca gponagiulti, îteflegitîmâsă; prin urmare, ptme pe omeni a se trimite unuia pe altulâ la închisdre, pentru cele mal mici pasiuni,pentru cele mal meschine intrigi.
Dommjia Ionescu şi Cantili ;aQ combătută aceste imorale articol!, cu t&tă tăria ce dă nisce convicţiuni sincere şi -ani-î. mate de finele publica. Cela din urmă a pusa la ele două aieandamente, prin care .se înduliaii, dar aâ ,-foste respinse, fiindu .combătute de D-nil Costaforu, Pală, Ep.u-renu, Lahovary şi Corne-a. Dorn nu la Carnea mal cu sâmâ—care a scrisă mal mulfee .poesil şi a aretata în scrierile adie nisee isinţiiminta liberali şi uiiiaiăitarl,—,e debutată admirabila de bine. .Domnia sea a .desfăşurata urţa dicţionare care nu s’a vâ-cjutLfl dn limbaglula nici unui deputata.din cel ural ci: puţină inimă-şi mal cupugină instrucţiune, servinduse de cuvintele 'morale, mârşaviiy lq§ă, scelemiu, reu, mişelu .ca se şe pue ună girante .-se sufere .pedepse pentru altuia care udare curagi.itkl 4’a se Areta ca autore alâ unei scrieri.
Nu vpma discuta bogăţia tde espresîunî ou care ,D. Cornea .fiebută in pa/lamen-tuia României, fiindfi că noi siinteirrl) pentru slibertatea chiar a espreshuajlorft. întrebăm a numai pe D. Cornea, dacă s’a gîndiijtd că aceste espresi, ml suntă mal cu sâmă îndreptate asupra^acelora cart aă făcută legea penale, şi asupra acelora cari aO făcuta modificările, fiinda că nu de giaba el aa prevăzuta girantele 1a .una jurnala? N’a înţeleşii 6re D. Cornea sco-pula guvernului şi ala comîsiunit de modificare ? Elă este limpede şî vedută de t6tă lumea. Voesce se reducă presa numai la jurnalele oficiale şi ©ficiose.
Se sciâ că la noi nu sunta aşa mulţi scriitori. Dacă guvernulă va crede într’o $ de trebuinţă se astupe gura presei, n’are de câtă se găsăscă că und jurnaltt, vor-bindtl într’o diversă de unfl lacheu împe-chuchiata din altă ţeră, a atacata dinastia ; că altuia, vorbinda hoţiele şi abusu-rile de putere ce se facă de ună guvern 3I0 altu-I stato, a atacata guvernulă româna; că ale treilea, vorbinda de revo-Juţiunea din Coktn China, ă făcuta apela !a revoluţii!ne la noi; şi etă trei procese
j’de presă. începe apoi influenţa poliţiei 1 prin ameninţări sea prin promisiuni: dacă girantele este slabu, pe loc'ă denunţă pe acela pe care îla desemnă poliţia, şi etâ-lă pe nedreptu dusa la închisore. împlinin-ţ duse-scopula ce-şl propune guvernulă. a-■ dică scăpându asta-fela de toţi scriitorii, lucru care aduce de sine închiderea ţur-naleloru, ne mal fiinda cine să scriă !
Mat este un.0 scopO care a îndemnata pe guverna la aceste restricţîunl, la aceste -snecoiţsfituţionalfc reforme. Acestu scopO ni l’a aretatu Dorsnula Costa-foru, in şedinţa Sie alaltă-ierl, cândtt a datu esemplu presiunea ce a făcuta poporule franc.esu A-‘dainaril Ain Francia la i83o.
Se sciâ că s’a luatu angajamente la -Paris şi Ia Londra, acum câţl-va anlţ şi la Cojistantinepole asulo trecuta, a se îmbunătăţi sorta evreiilora din România, adică a le da drepturi. Jurnalele streine — şi cele nemţesc! şi cele evreescl —precumtt şi o.iCoreşpQpdinţă din Bucuresc! a gazetei ce se publică în linăba francesă la Viena, me-aO , asicuraţă că în curândd va veni în (Cameră petiţiimea jidanilord prin care ceră dreptul. Acâşte sciindu-o guvernulă, pe de o parte, ca ţc intimiâese pe jut-naliscl de ă vprhi cu dotă puterea ce le dă convicţiunea marelui pericolfi ce ara nasce din darea acestora drepturi!; erO pe alta, ca ^ speisă pe pqporU de a face vre o manifestare., a grăbita votarea acestora uuaodificărî, eu o oră mal curîodd, până nu vine .acea potiţiune..
Combinaţiuîinea este machiavelică. Ast-feld fiinda, ori ce jurnala va areta peri-colulă ce va nasce c.n darea drepturilord evreilord, va fi provocatorula ori cărora escese s’arO întâmpla să se facă de po-pulaţiune indignată, şi dtă la închis6re şi jurnalişti şi făptuitori, pedepsinduse—conforma nouilorO modificări—mal multa jur-nalistuld de câta făptuitorii.
AmO mal putea vorbi încă şi de provocări chiarO din partea poliţiei spre a putea se capete denunţări de la aginţil seî deghisaţl, spre a pune mâna pe jurnalişti, dar aceste fapte fiinda prea scan-daldse, nu Ie mal ridicăma a^î. Edestulu atâta, spre a convinge pe lectorii noştri! despre intenţiunile guvernului şi scopurile săle cândă a propusa aceste modificări.
Putemfi 1 se asieurămO dupe acuma pe guvernă că, cu tete restricţiunile săle, cu tote legile draconiane ce a făcuta şi
va mai ftwwidafeoroinamcaifoa ?a de
mari şi pericolose pentru naţiunea română, pentru esistenţa acestei ţerî, nu ne vomă da înapoi în facia nici a închisorilorO sele, nici a tunului sea. Mal multtt încă, decla-rămO aci susO şi tare, că nu vomd lăsa nici o dată pe gerantula nostru a fi dattt judicăţiî şi arestată pentru noi, adică pentru und articole care va fi scrisa de noi. Fiă care redactorii va lua răspunderea serierilora sele.
SuntemO învăţaţi noi cu persecuţiunile presei de DomnulO Epurănu şi Costaforu încă de la 1860. Atunci avemtt convicţiunea că vorfi trece acele arbitrarităţl şi acele lurbate persecuţiunî, şi aQ trecuta. Acjl avema asemenea aceiaşi credinţă, şi suntemO convinşi că cu timpula seva rea-lisa convicţiunea ndstră. Este în natura lucruriloril că dupe rea se vie bine.
Fortăreţele pe malulu stângă alu Rinului
SubtO acestu titlu, Ga\eita de Colonia publică und articole forte interesanta din punctula sea de vedere.
Guvernulă germana, qlice acela jurnala, dupe cum e cunoscuta de toţi, trebue se înconjore Strasburgula de opta fortereţe, despărţite una de alta, din care cinci vorQ fi ridicate pe maluln stânga şi trei pe ma-lula drepta. Din cele cinci forturi ce se vora construi pe malula stângă, acela ala Reichstettuluî, situata la şese chnometril şi jumătate de noua incintă, în drumulO Lautenburguluî, va fi cela mal înaintata din partea despre nordO; elo domină calea ferată de la Verdenheim la Hague-nau şi Bitche de o parte, şi acea de la Haguenau şi Wissemburg de alta.
La douî kilometrii de acesta forţa, către suda, se află fortula Suffelwyersheim, situata la şâse kilometrii de incinta, şi care apără calea de la Strasburg la Haguenau şi Wissenburg, precum şi calea ferată a Parisului; la trei kilometrii spre suda-ou-esta de Strasburg se va înălţa fortula Niederhausberger, pe resfrîngerea Yosgi-lorC, la j.91 metrii d’asupra câmpiei; depărtarea sa de la incintă este de şese kilometrii ; ela protege, împreună cu fortuiţi Oberhausberger, câmpula retranşata din partea despre esttt.
Cela de ala patrulea forttt este la patru kilometrii şi jumătate de Saverna şi domină calea de la Strasburg la Nancy.
Alu cincilea forţa se află aprope de Wolfisheim. la patru kilometrii de incintă şi domină cafea de Mufzig la Saint-Die şi valea de Breusch.
Elfi nu este departe de Marlen, situata pe malula dreptO, de câtfi de o distanţă de unspre-ejece kilometrii.
TELEGRAFUL
Graţiă acestui câmpd retranşatCi, Germania are o centură de fortificaţiunl cum nu posedă nici o altă ţ6ră: Diederhofen (Thionville), Metz, Strasburg, Rastadt, Ma-yance şi Coblentz se comandă şi se apărd mutualmenteţ îşi dad tota d’auna mâna, spre a ne esprima astd-feld. In fine, Met-zuld este totd d’auna, şi în orî-ce oca-siune, la disposiţiunea ndstră: prin urmare, nu putemd fi isolaţl. De la Coblenz, vom putea ajunge totd d’auna la Metz, — şi aprovisionărlle vorCi putea pleca totd de-una din acestă parte.
Printr'acestâ chiar putemd s6 ne dispen-sămu de Belfort; căci într’und resbeld offensivu, Strasburguld şi Metzuld ne-ard fi de ajunsd.
Este destulă 200,000 de omeni pentru a păcji acestd câmpd retranşatd; ne va r&mînea totd d’auna dar o armată de
700.000	omeni care, protegiaţî de Metz şi Strasburg, nu vord avea nimicd de temuta.
Dacă inemiculd ard pătrunde în Alsacia sed în Germania de sudd, ard fi o-bligatd pentru a protegia flancurile şi retragerea sa, a despărţi celd puţind 2 a
300.000	omeni, acea ce aru face sS se sca-<ţlă forţa sa, mărindd pe a nostră.
Putemd dar aştepta în linisce ora revanşei, pentru că suntemd convinşi că nici und francesd nu va călca în piciore patria nostră.
Isîrucţiiine publică în Francia
Desbaterile camerilor francese asupra le-gel instrucţiune! publice, cjice Curierul reve-16ză lucruri care nu ar fi de crecjutQ dacă nu aru fi mărturisite de însăşi deputaţii şi chiar ministrul instrucţiune! publice. Inapoerea stăret inveţământulul în Francia este pus în o evidenţă care va avea de sigura în-rîuririle cele mal bine făcetdre pentru Francia, căci numai prin recundşterea relelord şi neajunsurilord sele se pote pune untl popord pe calea îndreptărel, nici o dată însă prin mintire a orooriel stări în care se află.
fîtă unele pasage din desbaterile menţionate :
D. Paul Bert, susţinăndd und amenda-mentd ald sed, relativa la compunerea consiliului superiord de instrucţiune, spune între altele:
«In ce stare airfa găsitd noi serviciele instrucţiune! publice dupe imperii!? Unuld din miniştrii sel, cel de pe urmă, este und omd, und academiciana, ald cărui nume nici o dată nu-îu void pronunţa fără a-ld în-cungiura de semnele recunoştinţei mele. Eld a fâtutd servicii eminente învăţământului şi ard fi fosta demna să servescă sub und guvernd care i-artt fi datu mal multă libertate. De sigurd D. Duruy este singuriiln ministru aid instrueiunel publice, a carul suvenire Francia a păstrat’o. Câtd despre înveţâmentulc primard, de care a-veţl se ve ocupaţi multa timpii, ştiţi, ca şi noi, că Francia esle singura ţe'ră din oc-cidentu unde învăţământulu primarii obligatoriu, sprijiniţii pe seriose penalităţi, nu este aplicaţii Noi venimă în urma iu tur or ii naţiuniloru protestante ale Europei şi printre naţiunele catolice nici măcariu n sun-tennî cei dinte iii» ..
Vorbinda apoi de instrucţiunea superidră, spune :
«Suntdîn Francia, în instrucţia superidră, omeni superiori. Bar afară de Paris nu esistă înveţămentă superiorii Nu este în Francia und singura oraşd unde tote facultăţile să fiă întrunite. Ama deci drep-tuld de a spune că, afară de câtG în Paris, nu esistă învăţământd superiord organisattt. Nu este nici und oraşd în Francia, afară de Paris, unde, eşinda din colegia, und studenta să pdtă urma o dată cu o facultate de medicină, o altă facultale de sciin-ţă sed de litere... Nu avema în Francia ceea ce se chiamă în Germania o Universitate... In facultăţile de litere din provincii nu este de câtd căte unii singură profesoră însărcinata de a arăta în und and totă literatura străină şi totă literatura francese. Pentru tote aceste, nu este de câtd căte und singura profesord. Nu credâ să fid desminţitd de ori care ontd competenta...
B.	Ministru ală instruţiunii publice. A-desea mă întâlnescd în opinii cu D. Bert. D-sa nu a atacata facultăţile din provincii, din contra le-a justificatd pe de-plind, dar s’ad tânguitd de reaua orga-nisaţie. Acesta o ştiu totă aşa de bine ca şi B-sa, şi tjioa nu este depărte cândd void veni să vă cerd nouă sacrificii pentru a îndrepta aceste viciurî fundamentale care facă că facultăţile nostre nu suntu la înălţimea celei de pe urmă universităţi germane.»
j
Astd-feld de mărturisiri, adauge Curie-rulă, suntd importante, nu numai pentru francesl, dar şi pentru noi, care copiemd tote orbeşte de la alte popore, fără a ne informa mal înteid cumU judecă însăşi omenii serioşi al acestora popore, lucrurile pe care le prim imtt fără nici und fela de critică.
ECHO
sâu
întrebări şi respunsurl
Amil ţlisti Echo i —- S2 incepemfi deci cu sciiiv ţa, apoi cu istoria, şi tn fine cu esemple practice spre a vfe’ spune ce este aceslu sătl asestă Echal—
I Scientificu.
EcliO (grec. echo, suneta), reflesiunea sunetului prin unii corpii durii, şi tn virtutea cărei reflesiunl sunetulîi se repetă ureche! dupe ce a fosta deja aurita; acestă reflesiune se îndeplinesce tota d’a una în o direcţiune asta-fela, precumd unghiula reflesiune! este egala cu unghiula incidenţei. — Dâcă surfaşia reflectătâre este, de esemplu, în depărtare de 170 metre de cela ce vorbesce, tim-pula ce se petrece între cela dintâia suneta şi echo este de o secunda, pentru că sunetula petrece aprOpe 340 metre într’o secundă: asta-fela, echo va repeta t6te silabele ce vorfi fi pronunţate în timpulfi u-nel secunde, aşa că, cela care vorbesce, încetlnda de a vorbi, âutâiuls cuvânta îl va reveni dupe o secundă, adică în timpulu esacttt în care cea din urmă vorbă a fosta rostită. Dacă însă, surfaţia refiectătore se găsesce forte apropiată, echo nu va repeta de cită o silabă. — FiindU că una sunete reflectata s2 se restrângă din noa întâlninda una aia duoilea obstacole în direcţiunea sea, de acşia | sunta eckouri duble, triple, quadruple, &c, — Se j numesce centru phoncticu (grec. phone, vdee), punc-
www.dacoromanica.ro
tuia unde sunetulu este produsa, şi. centru phono-campticu (grec. campto, a reflecta), punctula unde acestu suneta este reflectata. —
In musică, se numesce echo, una membru ala u-nci frase melodice, care membru.este-repetata, mic-şorându-şl sunetula spre.a imita efectalu unul echo depărtata. —
In poesiă, se numesce echo (versuri în echo), una felă dc versificaţiuce. în care eea din urmă silabă a versului este repetată în.formă de echo.—
II. Istoricu...
Echo, mymfă din cortegiula Junonel, fiica Aerului şi a Pământului, servi amorurile-Lui Jupiter, în-treţinândfi pe ţleiţă prin lungile el; discursuri, pe cânda ţleula petrecea cu una din. amantele sâle.— Junone, afilândd acâsta pedepsi.pe nymfă, condam-nându-o a nu mal . vorbi de câttt. cânda va fi întrebată, şi de a nu putea respunde de câta repe--tindtl cela din urmă suneta aladntrebărei ce i.s'arfi adresa. — Nymfa Echo, cu inima iubitdre, ca tote femeile nymfe, se aprinse de. dragoste dupe Narcis; fiinda înse respinsă de densuld, ea muri de disperare. Atunci fu metamorfosaită în stâncă! —
IIL Esemple. practice.
Cu sciinţa într’unu busunara şi cu istoria în celu altd, pornescu deci spre a consulta lespunsurile condamnatei şi disgraciatel nymfe. — O găsesett într’una codru, pe maluld. unei. prăpăstii, sub forma unei stânci enorme, precunaa ne-o arătă istoria. — Me. aşeţla lingă eu. — Sermana nimfă! de n’ara fi; o stâncă, cum ir/ară fi isbita dracului în fundula-râpei, simţimdUrmS aşa deaprope de den sa fără nici o ceremoniă, fără nici o consideraţi-une, lâră nici o formalitate dc curtenire, formalitate indispensabilă în privinţa nymfelorO.. Dar ea,, biata urgisită, ea este o stâncă, o amanţigenerâsă din timpurile nbstre : ce- simţire deci mat p6te a-veaî. Nici ambiţiunea, nici amorultt propria, nici. demnitatea, nici puddrea, numai via^ă ân ea !
Aşeţlatfi aşa lângă, tăcuta domnişOră, o întrebu; mai. întâia dacă e dispusă a convorbi cu mineg.
—«Nymfo! refusa-tni-vel de a-rai respunde la ce te voiu întreba?
—	«Ba!» — respunde .ea cu tonii veselu,
Incuragiatd de sonulu acestui întâia respunsfl^
şi ve^ânda că diomnişâra nymfă. e dispusă bine, mS aşternu pe vorbă lungă:
—«S2 vorbimu dar/
—«Dar!»—repetă ea.
—«Ce consideraţiune are în ţâră cârmuirea?
—	«Rea !.»
—«Respunşlî chiaru ca eei din oposiţiă !
—«Ţiâ 1»
—«Ddră, guvernanţii noştri! nu suntâ netoţi?
—«Toţi!»
—«Cq felu? p6te voeştî şi tu sâ spui că.şunta veuduţî streinilorfl?
-—«Lord!»
—«România însâ are pe Europa întrâgă de pro-tectdre.
—«Ore!!!»
—Avemu apoi representaţiune naţională, avemtt deputaţi!
—«Daţi!»
Aici domnişdra Echo mi s’au părută că face în respunsula el o greşelă de pronunţia, şi deci o mal Întreba o dată :
-—-«ia sâma, Echo-, te întreba despre Q-nvI de-putaţi, deputaţi, depuia/f!
—«.Daţi\ daţi! daţi/» îmi respunde ea, cu grăbire, şi Ore-cumd picată.
—«Nu tc supâra, scumpă Echo-, amfl voittt numai sâ mâ tneredinţezd şi de la tine dâcă — dupe cumfi spune lumea — majoritatea deputaţilora noştri! suntd daţi, sunta servil orbi alRj iiDului.
TELEGRAFULU
i
fc
f*
l

—«Lui. Iul, Iul! strigă Echo cu agitare.
—«D’apol biata ţgră ?
—«Ară !»
—»F6rte bine; ari, sgraenl, ş’apot culegi.
=z«Legi!»
—«Al dreptate ; legi multe, legi grele.
—«Rele!»
—«De esemplu:	ce ^licl despre legea pentru
tutună î
-—«Tuntt !»
—«Dar de aceea a timbrului pentru chârtiî de
scrisa ?
—«RîsU 1
—«Şi despre proectula de lege data în Cameră, carele se raportă la presă ?
—«Esă !»
—« Cuma ? şi cu acostă lege guvernulă va is-buti ?
-—«T i i i !!!»
—«Destula, Echo reu-cobitâre; mg descuragieţH, me înspăimânţi!
—«Minţi!
—«Buna ! me şi ocăresci; am sg denunţa clar la procurora respunsurile ce mî-aî data asupra ce-lora ce te întrebaiă.
—«Baia ! baia ! baia !» — strigă, cu voce tre-murătOre, întrevorbitOrea mea.
—«A! ha! Sg vede că nu-ţî vine Ia socotOlă sg intri! pe mâna justiţiei lui D. Epurdnu?
—«Nu, nu, nu!!!»—ţipă ea repede.
—-«Ori-cuma, se sperămă că voma găsi mişlllo-cula de îndreptare.
■—«Tare!?...» —
«Are dreptate istoria cânda ne spune ce rola ruşinosh juca domnişOra echo lângă zeiţa Junone — ţlic^md ea în sine-mt. Bine aa făcuta de aa preschimbat-o în stâncă !" —
Şi necăjita—cuma vg puteţi închipui—mg scolu,. apăsa pălăria pe capă, şi pornescu cărarea spre casă. —
—«Adio !» — strigaia, coborânda aleea.
—«A a a... d i i i...o o o o!» aurjtu repetându-se în urma mea cu suneta melancolica. —
❖
Etă, stimaţii mei lectori, ce este Echo\ —
Ve consilieza însg, se nu consultaţi nici o dată pe acestă trădătoră siînetQ sgă pe acestă rgutăciO-■să nymfâ, ca nu cumă-va sg primiţi respunsurl •cara sg ve amărască sufletulă ! —
(Independentulu)
Domnule redatore,
Bine voiţi, ve rogă, D-le Redactore, a însera în -stimabiluia Domniei vbstre ^iarfl epistola descrisă către D. Scarlat Cretzulescu ecs Primarele Comunei Bucurescl.
Primiţi încredinţarea stimei ce ve păstreşia.
1. Th. Toncovicl
Lumea a rSmastt adânca surprinsă cendă te-a vg^lută pusa, şi modula cuma aî fosta pusa, în ca-puia comunei Bucurescl, sub guvernula de astăŞî şi în împrejurări p. cele de faciă...
Şi lumea a avuta dreptate sg se mire şi sg te plângă, D-le Crezzulescu, când a veŞuta ună oma de posiţiunea şi averea D-tgle, o persână ca D-ta, •care a luptafa în timpa de 20 ani contra despotismului şi a corumpţiunil, une-orl demisionândă şi alte ori refusânda puterea, că vine astădî, la a--dâncî betrhneţe, se se facă instrumentulu unul re-gimh condamnata moralminte de ţgra întrggă.
Ca românh dgră şi ca vechia amica ala D-tgle, care ţe-a stimata şi a avuta ocasiune a admira patrio tis muia şi liberalismula D-tale, nu m'amO putută opri de a nu'ţl adresa aceste câte-va linii, eşite dintr’o inimă sinceră şi francă care te-a iubita.
Ce felia’, Domnule Crezzulescu, D-ta, omula lui 1848, care al susţinuta sănta causă a poporului contra castel privilegigte din trecuta, şi care în ţlioa regenerării naţionale din acea epoca nemu-ritdre, aî împărţita însuţi, prin mine, în curtea palatului cocarde tricolore, la toţi pompierii de sub comanda D-luî căpitană de atunci Emanoil Botgnu; D-ta, care la 48 al fosta proclamata de popor şefa aia gardeî naţionale pe campulU libertăţii, şi ai presidatu la depunerea jurămîntulul pentru paza principieloră Tevoluţiunil; D-ta, care te-aî despărţita de clasa D-tale pentru a intra in marea clasă a poporului suverana, care al arsa pri-vilegiele de castă împreună cu regulamentula impusa de străini; D-ta care, sub guvernele luî Ghica, Stirbeitt şi Bibescu, al îmbrăţişată sânta causă a dreptăţii, a libertăţii şi a naţionalităţii ;
D-ta, care aî sacrificata şi aî lucrata împreună cu omenii ţereî, cu partitulu naţionale contra pre-rogativeloru trecutului şi Omenilora seî, despărţin-du-teînsuşi de amici, de rude şi de familiă când interesele naţiunii o reclama ;
D-ta, care aî încuraggttt presa liberală şi literatura română, procurândQ publicităţii chiar notiţe bio-grafice contra trecutului şi Omenilorfi seî; D-ta, care aî demascate abusurile partitei retrograde, sg şovăessl pâne într’atîta în câtă sg vil a te face unelta regimului pe care l’aî combătută tota d'auna; se tfe faci alesuld bandeloru electorale, cu alte vorbe; se faci ună acta de apostasiă, la bgtrîneţe, şi se renegi însuşi principii şi credinţele D-tale, atâta prin fapte câta şi prin declaraţiunile ce ai făcuta în ţliarulft Presa, pe care însuţi D-ta o declarai în facia mea ca organulă cela mai scârbosă din lume ?
E tristă, de o miă de ori trista, D-le Cretzulescu, cânda Omeni distinşi şi persbne însemnate ca D-ta, ajungă în astă-feliă de scădere morale; şi este cu atâtă mal multă tristă, cu câta ţgra se află astăţll în împrejurări mal critice de câta a-tuncî pre cânda luptai cont: a abusătoriloru şi strei' nulul; pe cândO, în fine, luptai pentru justiţii! şi naţionalitate.
Dar, ce a fostă s’a dusă, $ice Româmilfl. A-cumu că împrejurările aa venită se ’ţl argte că nu era acolo locuia D-tale unde te a pusă regimulă reacţiunil de a<,lt. Acumă că, prin demisiunea D-tgle din postulă de primară alO consiliului comunale, te-aî despărţita de nisce colegi cari n'ar fi trebuita sg fie nicl-o-dată colegii D-tale; acumă că te-aî retrasă dintr’una consilia declarată înaintea ţereî şi în plină şedinţă a Camerei de imorală şi hoţtt de către însuşi unulă din foştii D-tgle colegi, felicitându-te din inimă şi reînoindu-ţl vechia stimă şi ubire ce ‘ţi amâ păstrată, permite-nil a te întrebare calea publicităţii’: cure suntă motivele ce te-au făcută se demisionezi şi de ce nit le publici ca se vgdă ţgra că Scarlat Crezzulescu este totă emulă de altă-dată, şi că daca a şovăită una momentă, atrasa de influinţe înalte sga de sânge, ela scie în cele din urmă a repara greşala, şi a reveni pe calea cea bună, pe calea âdevgrată care singură p6te ridica pe ună omă in ochii lumii şi aî posterităţii.
Asetptânda dar, împreună cu ţgra, motivele de-misiunil D-le, permite-mî, D-le Crezzulescu, a te saluta cu cordialitate şi a rgmînea tota vechiulă D-le amica.
I.	Th. Toncovicl.
DIVERSE
Ce aduce o bine facere. Suntă câte-va ţlile de cânda o jună şi elegantă damă englesă se pre-sentă la unuia din biurourile poştei ale foburgului Saint-Honore, din Paris, spre a expedia una mică pacheta pentru Londra. Francarea era neapărată.
Era târziu, şi ora închidere! biuroulul apr® piaţă... în momentula de a plăti, dama băgă de sgmă că nu are bani asupra el !
Ea scâte imediata din degetultt seă una ineltf de preţă, şi, presentându’lă unul vechia amploiata, îia rugă d'a franca scrisărea sa pe basa acestei garanţii.
Amploiatulă, puţină omenosă, objectă că preferă mal bine 1 fr. şi patruzeci de centime...
Insulara se desesperă şi, uitânduse împrejurulă el, murmură :
—	Dumnezeule ! dacă Eduard nu ară priimi la timpă scrisbrea mea! .. ară fi grosavă !
Alături cu vechiulă amploiat se afle un t£nărd, care a veZut'o şi a înţeles’o.
—	Nu vg întristaţi, DOmnă, adăogâ ela ; gtă douî franci...
Englesa, mulţumi cu o căutătură profundă ,şi fără
a mal $ice ana cuventă dispăru.
Trecură optă ^lile, trecură cinci-spre-ţlece, o lună : şi nimica încă...
Vechiulă amploiata rîdea mereă, repetâudQ pre-tutindinea : O! tdnărulă nostru !
într’o dimingţă, unu valeta în livrea violată şi cusută cu aurd apăru la biuroulă poştală. Intre-bândă de persOna care împrumutase douî franci Ladey S...
—	Eă suntă, rgspunse tânărulă.
—	în acestă casa, gtă Domnule. Şi valetulă depuse în întredeschiderea grilagiulul o mică cutiă de cartona albastră şi dispăru. Tgnărulă, mişcaţii deschide... şi găseşte infâşurată în vată, o frumăsă pungă de mătase, lucrată în modulă celă mal deosebită, închiţlându-se şi deschiZendu-se la mijlocăcu ună inelă. Acestă inela era faimosulă inelâ oferită vechiului amploiată.
în pungă se afla o bucăţică de hârtiă înfăşurînda douî franci. Pe hârtie era scrisă:
«Mâna care purta inelulă a brodată acestă pungă pentru acela care a înlăturată durerea la două persdne.y
Vechiulă amploiată mal şl'se încă : — O! te-neruiă nostru... Dar de astă dată a schimbată ex-presiunea.	{La Turquie)
* *
Neînţelegere. Ună profesoră germană din Stras-burg trămise nu de multă câte-va instrumente de fisică la ună fabricantă din Paris, spre a le îndrepta, observându-I, că va plăti preţulă lucrului prin «Postvorschuss.» — Peste câte-va ţlile sosi din Paris la Strasburg o epistolă, în care respecti-vulă fabricantă însciinţa pe profesorulă, că elă a făcută reparările, înse «Monsieur Postvorschuss que vous m’avez annoneg,» nu mai vine sg plâtgscă. Astă-felă apoi profesorulă fu silită a plăti prin «Madame Postanweisung.»
Nu e minciună. S’a întâmplată în adevgră, ceea ce avemă se povestimă acuma. Unde ? De sigură la noi, unde se petrecă şi mai mari curiositătl, de câtă acgsta. Etă istoria ! Una bieta dregatoriu pensionata se duse la finele lunel trecute la casieriă spre aşi scâtc paralele. Acolo înse casariulă nu voi se-î plătgscă pensiunea, din causa că scrisorile Iul nu eraă în ordine.—«Ce lipşesce ?» întrebă pensiona-ruld. «—Atestatulă, care se adevereze, că D-ta tră-escl.»'— Pardonfl ! — reflectă pensionaruia— ates-tatula e alăturată.» — «Da, atestatulă despre fms. de a$î; lipsesce înse adeverinţa desp.e timpuia trecută.»— «fă asia credă, — ţtise grăşî pensiona-rulă, — că dgea trăescă aţii, de sigurii amă trăită şi până acuma.» — «Poţi avga drepta, dar direcţiunea nu pate sg dea bani -— fără atestată.» Şi apoi pensionaruia fu silita a se reîntOrce, spre a-şî căuta ună atestată, că elă a trăită — până atuncea.
{Familia).
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL
« SV A N O N C I U	I
0 La 2 Februariu 1873, se va ţine licitaţiunea la cantorulă Domnului Mi-^ ^ ^ou s. Vlasto, pentru închirierea de la 23 Aprilie 1873, ală Otelului D-|js61e. denumite Budişteuu, situată pe strada Carol I, care d'mpreullă cu^
|j£)teiuiii dfaiăturl din nuoă clădit* forin^ ţinti singurti trupă precumă ş | $ ală tuUiloră prăvălieloră, estlusândă din ele acea Î11 care astă-ţlî se afli1 ^
@©®*®®®®®®®«®&©®®©©©$®©sg©@ss3«®®©s®®®®®®s@®®@§©o©e*<
I	J
0 Doritorii de a lua esplicaţiunî suntu rugaţi a veni la contorulă de mai & îsusu citata în tote filele la orele 10 de dimindţă.	k
*__________________________________________------------------------------------"
©
©
©
©
©
©
6»
ti
®
a
*
©
®
9
@
«
3
®
©
VINI! DE pUIHIDi
Exibard, piiarmacisîu, 125 str. Sainî-tVlar tin. Paris.
Acesta vinft tonică superiorii şi febrifugiu este celu maî avuţii în principie din tote vinurile de quinquin şi cela -mat activa pentru a repara puterile. Elu este ordinată de principalii medici de preferinţă la ori-ce altă preparaţie, în contra consunpţiunii (slăbiciune din di în di) figurilor, diurea cronică, slăbiciune destomacu, cblorose, debilitate, precum şi în convalescinţă.
Se vinde cu jumătate de sticla. Acel’aşî vin iodatu şi ferugi-nos cu acel’aşi
Depositu 1n Bucurescî, F. EITEL.
©
9
9
®
I
©
®
«>
®
e
®
©
e
m
«
9®s©©@«©®3©©ss©se@®@©@«©®®s0©©®®®©s©@se@©©®®®©s@®©©»®
RACOHOUT
ALU ARABLORU
A LUI DEL AN GREFIER din Paris
Vindecă durerile de stomahu si dein-
S11:gura injecţiuce esclusiv vegetală coprinţlend principele cele mai energice a le copaivei
Ausdra- “ geuri copri nd sub forma n-
teatine, restabilesce convalescenţa, întâ- mif^ifrln^n0^0 reşce copil şi personele delicate şeii a- -ej’e ^ nemice, şi prin proprietăţile sele ana-, 1	v, V u
leptice este unu preservativ în contra	VV-aIvYV	.
febrelorit, galbene typoide şi cholerei. 1 r	^	SJ ti «lunuri,
Depositu in Bucurescî: Fr. Eitel ş > j \ţyX La pliaragacia anglo-francosă J. Bisdo'rfer.	I	Rue du Havre Paris.
cele mni energice copa. ivel ţi ,i ir c„. pebului
ASTHÎ^A catariulu, năduful
şi respirătdrie suntă vindecate prin TUBURILF LE-| VASEUR, 3 f-
NEVRALGII vindecate la
momentu cbiaru cu hapurile ANTINEVRALGICE, a le D-rulut CRONIER.
Prelulu 3 fr. cutie LEVASSEUR farmacistu-chimistă de clasa i-iu 19. strada Monetel Paris
I
Fs
SIROP ANTIPHLOGISTICU DE BRIANT AFECŢIUNI DE PEPTU, GUTIIDAIURI, &.
Acostă sirop d'unu gustă din cele mal plăcute, are ua eficacitate sicură, constatată prin tr’unu raportă oficiale, contra guturaiului,catarulu,Grippă,tuse măgarescă şi contra tutorii infîamaţiuniloră şi sufejinteloră de poptu. Printre celebrităţile medicale cari l’au patronată in timpu de 40 de am, vomă cita pe marele Whnnsg, Goersant, de la spitalulu copiiloru; VAijQUEi.ru, director alu scdleî de Pharmacia s'alţl medici de spitalurî, profesori ai facultăţii şi membrii Academiei de Medicină diu Paris.
Pharinacopea, rue de Rivoti, 150, A Parlau Depositu in Pharmacopeele de căpetenia________1
Uă oda imare,
ciă cu intrarea deosebită, este de închiriată de acUmă cu preţtl forte moderată. Doritorii se vovd adresa ha Typografia D-luI Alecsand.ru Andrici, intrarea Ro-seti No. 7. (Hotelă Steriadi), acelăceec-secută objecte de tipografia Î11 totă forma şi în ori limbă, promptă şi cu preţă fâvte moderată.
I
I
I
0 MAŞINA,
cu tote accesoriele pen- -j| M tru fabricarea Ciocolatei, | este devenţiare. Ori cine doresce a o cum- j§ pâra sg se adresese la administraţia acestui t^iaru.
Proprietarului se însgreinesă a înveţa pe cumpătorfl şi fabricarea Ciocolatei.
Strada Polonă No. 58, D. PROCOVIANU,
CAILE FERATE ROMANE, MERSUL TRENURILOR
BUCUBESCI---GIURGIU ŞI VICI-VEBSA
BUC1TRESCI-PITESCI.
BITESCI-BUCUKSI.
BUCURESCÎ
Gilava Vidrf Comana , Bănesa Frăţesc i GIURGIU
GIURGIU
Frăţesc!...........8	04
Bănăsa.............8	27
Comana.............8	05
Vidra............. 9	30
Gilava...........| 9 45
BUCURESCÎ ... ,| 9 57
8 00 dimin.
8 14	—
8 29 —
8	57 —
6 25 —
9	48 —
10 00 —
3 00 sera	Bucurescî .	. Plec.	7 30 dimin	3 00 d. am. Pitesc! . .	. Plec.	7 00 dimin.	4 30 d.ami.	
3 14 —	Chitilla		7 51 —	3 21 — Golescî .	. . .	7 17 —	4 47	—
3 29 —	Ciocăneşti.		8 25 —	3 58 — Leordenî		8 53 —	2 23	—
S 57 —	Gherganî. .		8 58 —	4 31 — Găescî	.Plec.	9 45 —	6 15	—
4 25 —	Titu . .	Plec.	9 42 —	5 14 — Titu . .	. Ples.	10 45 —	7 20	—
4 48 —	Găescî. .	Plec.	10 38 —	6 18 — Gherganî .	.	10 11 —	7 5 1	—
5 00 —	Leordenî .		11 13 —	6 59 — Ciocănesci .		11 44 —	8 28	—
2	50 seră 3	04 — 3 27 —	Goleşti. Piteşti .		11 49 —	7 40 — Chitila . .		11 17 -	9 06	—
		TECB	12 10 d. am. CI-BE RT/AD	8 05 seră. Bucurescî .	BER.L	12 46 — kD-TE CUCI	9 40	săra
3	05
4	30 4 45 4 57
Tecuciu
Berhecî. , Ghidigenî . Tutova.	.
Berlad . .
Plec.
5 00 dimin.
5	36 —
6	11 —
6	32 —
7	14 —
12 OOd. am. 12 32 —
1	04 —
1 26 —
2	04 —
Berlad
Tutova . Ghidigenî Berhecî. Tecuciu
8	30 dimin.
9	04 —
9 21 —
9 59 —
10	34 —
4 OOd. am. 4 34 —
4	51 —
5	59 —
6	00 săra
Linia Roman-Viena
ŞI VICE-VEBSA
Sosirea in
in Roman	4 53	9 19
Paşcani	6 27	10 24
laşi	9 14	1 42
Botoşani	-	2 10
Suceava	9 54	12 31
Lemberg	3 45	10 43
Viena	7 29	5 20
Viena	8 00	10 30
Lenberg	12 15	6 47
Suceava	7 21	4 44
Botoşani	—	2 54
Iaşi	7 39	3 40
Paşcani	10 44	6 47
Roman	12 10	7 53
Linia Bucurescî-Galaţi-Roman
I
J
I!
I
Bucurescî.	5 40 s.	8 20dim.
Chitila	6 01	8 37
Buftea	6 25	8 54
Perişă	7 06	9 21
Crivma	7 33	9 42
Ploesci		10 30
Valea Călug.		10 50
Albescî		11 05
Mizil		11 49
Ulmeni		12 29
Monte oru		12 45
Boz eu		1 45 ,
Cilibia		2 19 '
Faureî		2 57
Ianca		3 35
M'IÎTi’u		4 08
Brăila	7 25ditH.	5 45
Bărboşi 9 45 10 35		5 £0 8 30 !
3 30d. a.jGalatz Bărboşi Serbeştî Prevală Han.-Conachi 5 15 Iveşti Tecuci
5	46
6	18
Ş 00 9 15
Pufeşti. Adjud Sascut lUcaciuue Valea-Secă Bacău Galbini Roman
I
7	40dim. S 30
8	53
9	25 9 46
10	13
11	10
11	46
12	26 12 49
1 1
2	24
3	00
3	36
4	18
11	OOnop.
12	25
19d.a.
50
OO
40
4	39
5	46
6	56dim. 8 16
Linia Roman-Galaţî-Bucurescî
Roman	1 30 d a.	9 20n6p.	Galaţi	9 OOdim.	8 30 u6p.	4 20nop.
Galbeni	2 09	—	Bărboşi	9 42	9 25	5 25
Bacău	3 03	10 50	Brăila	10 35		6 30dim.
Valea-Săcă	3 24	—	Muftiu	11 12				
R&căciuni	3 55	II 48	Ianca	11 45		—_
Sascut	4 28	—	Făurei	12 23		8 08
Adjud	4 55	12 88	Cilibia	1 01 d.a.		—
Pufeseî	5 23	—	Buzeu	2 15		9 40
Mărăşescî	5 52	1 45	Monteoru	2 36		—
Tecuci	7 00 nop.	2 55	Ulmeni	2 50		—
Ivesci	7 35	—	[Mizil	3 31		1 *
Hanu-Conaki	8 II	—	(Albesc!	4 09		11
Preval	8 34	—	Vală-Călugă.	4 27		__
Serbescî	9 10	—	''loesci	5 10	7 OOdim.	11 •
arlioşi	9 50	5 30	Crivina	5 43	7 41	—
Galaţi	iO 35	6 15 dini.	Periş	8 05nop.	8 13	
			Bufta	6 31	8 50	—
			Chitila	6 49	• 9 18	—
			Bucurescî	7 09	9 42	1 30 d.a.
- 			 -« 	 1 ■ ■ 1— ■ ■ - -1	11”—1. —D *							m	UI_"gg?—, Pentru abonasiente, reclame şi anmicîuri a se adressa la iypographia Naţională, strada Academiei No. 24.		
| Anunciuri : i Abona-mentui* pentru România. Linia mică pe pagina a IV. . 15 bani. ! In oraşu: In districte: Reclame pe pagina a HI 1 leu n. „ „ _ Pe pag. H 2 lei, pe pag. I, 3 lei n. Pentru unu anu . . 24 30 le” n. F * 			 Pentru uă V, anu .12 ' Pentru rubrica «inserţiunî şi reclame-Pentrn trei luni . . 7 8 Redacţiunea nu este responsabilă.	Epistolele nefrancate se relusâ şi ar-tiColiî nepublicaţî se ardu. Ori-ce Abonamente neînsoţite de va-lorea se reftisă. Abonamentele se făcu numaî de la 1 şi 15 a le fie-cârui luni.	Pentru Francta : se priimescă auun-ciuri şi reclame la 1)-nil ORAIN &MI-COUD, rue drouot 9. Paris. Penteu Austiua şi Gebmania : la D PHILIPP LOB. Wien Wollzeile No. R
Girante responsabilă (DATiD DINU.	wwţy dnţyirnmanipa rn lipografia Naţională, Strada Academii No. 24.
VINERI, 19 IANUARIE 1873.
UN NUMERU 10 BANI.
_ ANUL III — No. 275
TELEGRAFUL!!
ÂPPARE IN TOATE SERILE DE LUCRU
PENTRU ABONAMENTE, RECLAME ŞIANUNCIURI ASEVEDEAPAGINEAIV
n
|
BUCURESCI, 18 IANUARIE
In şedinţa de erî a Camerei, pe lângă ceî-l-alţî articol! fără vr’o mare importanţă, s'a votata şi cela următora:
«Art. 77. Orî-ce ofensă comisă în publică contra persdnel Domnitorului s6a a DOmnei, sda a fi-iloră loră, chiarQ' prin vre unuia din miţUldcele arState în art. 294, se va pedepsi cu închisdre de la unulfi până la doul ani şi cu amendă de la 2,000 —6,000 lei.
«Asemenea, orî-ce ofensă comisă în publica s€a prin vre unuia din miţlîlOcele enumerate tota în art. 294 contra persâneî vre unui altu membru alu familiei Domnitorului, se va pedepsi cu închi-sOre de la 3 luni până la 18, şi cu amendă de la 500—3,000 lei.
«•Se va pedepsi cu închisdre de la 6 luni până la 2 ani şi cu amendă de la 2,000—•!0,000 lei, acela care va ataca autoritatea constituţionale a Domnitorului sea inviolabilitatea persdnel sale, sdu drepturile constituţionali ale dinastiei Iul, precuma şi acela ce va imputa Domnitorului actele guvernului sga, pentru cari numai miniştrii suntQ respon-, sabilî.»
Domnultt Cantdi cere a se lămuri frasa «■în contra personel vre unul altu membru alu familiei Domnitorului;» căcî acostă rudenia pdte merge f6rte departe. Domnia sea, întrebândn dacă se înţelege t6te rudele Domnitorului până la alţi 20-lea grada, Domnula Costaforu, ministrula de esterne, îl rfispunde: tote, tote !
De şi acesta articolQ este în sine de o rigore care nu se află de câta în statele unde domnesce dreptula divina, ca Rusia şi Prusia, totuşi n’arO fi avuttt atâta va-16re, câta are aţii, dupe esplicările Domnului Costaforu.
Tote, tote rudele Domnitorului!
Dar se sciă de toţi că nu este Stata cu care se nu ni se spue că suveranula şi curtea e rudă cu Domnitorula nostru; nu este prinţişortt câta de mica în Germania care se nu fiă rudă cu familia Domnitdre de pe tronula României. Dacă unuia din aceşti membrii, din aceste rude ale Domnitorului ara lua o concesiune de druma de ferO ca a lui Strusberg, sea concesiunea bancel fonciare—căci se sciă că germanii,fiă chiara prinţi, se ocupa şi de afaceri comerciali şi industrall, cari le facă onore, 6rtt nu ca noi, carii trăimO din bani gata şi în câţl-va ani cheltuimu tota şi rSmânemu pe drumuri;—dacă unuia din aceste rude ara lua o concesiune de care vorbimO şi,cu sciinţă s£tt cu nesciinţă, cu voinţă sett fără voinţă, din întâmplare sâtt împinsă de necesitate, n’arO putea
corespunde angajamentelortt luate prin ca-etuld de înşărcinărl, nici jurnale, nici deputaţi, nici particolarl nu pottt se <jică nimica, pentru că concesionarula este rudă cu Domnitorula ?
Absurda, absurda, Domnule Costaforu!
înţelegemd ofensa îndreptată în contra Domnitorului, Domne! ş .fiilortt lortt se fiă pedepsită; înţelegemO ca acel carii ataca inviolabilitatea suveranului, făcendu-lo res-puntjâtortt de actele mi nistrilorO, se fiă trimişi înaintea justiţiei, fiindtt că aşa cere Constituţiunea şi aşa cere prestigiultt Dinastiei. Cu tote că Domnitorula pote se schimbe min ştril cânda voeşte şi se di-solve camerile cândtt nu-I place; cu tote că ela înfluinţâsă numai prin siguruln a cesttt cuventtt de veto, totuşi nu pote fi a-tacata s6a criticata, pentru că este invio-labild, este o ficţiune.' Inielegemtt chiara a fi pedeps ta acela care atacă pe părinţii Domnitorului. Este consecinţa aducere! unei Dinastii pe trona. Dar a ni se vorbi de tote iude e, încă o dată, este absurda !
Pe urmă, chiar insulta adusă în publica familiei domnit6re, trebuia aplicată, lămurită. Care e acea insultă ?
Sunta 6menî carii, trecândtt pe poda Domnitorula sâa familia Domnitâre, nu le cundsce şi nu le salută ; sunta alţii cari le cundsce şi nu le bagă de semă ; sunta alţii chiar, cari le cundsce, dar li se pare că nu-î lasă inima se le salute. Ac6sta se numesce ore o insultă ?
Prin asemenea restricţiunî, prin asemenea amende şi prin asemenea aspre pedepse, credo Domnii miniştrii şi Domnii deputaţi că pota face iubilfi pe DomnitorO şi familia domnitdre ? Se înşală; Ea se face prin fapte, prin acte patriotice şi generase. Dacă familia domnitore este iubită? pote se lipsâscă t6te legile, căci ea va fi respectată. Dacă nu este iubită, p6te se pue t6te restricţiunile, căcî vora fi în za-darO. Cu câta asprimea este mal mare, cu atâta cresce ambiţiunea şi încăpăţânarea !
Domnii miniştrii — şi în restrîngerea libertăţii presei, şi în restrângerea legal ju-raţilora, şi în acostă privinţă—aO arâtata că nu suntO politici, cum nu sunta nici a-devâraţl români, cum nu sunta patrioţi. Dumnâlortt trebuita se sciă ca, cu câta oprimi mal multa una lucru, cu atâtu face mal mare esplosiune! Pe cânda din con-
www.dacoromanica.ro
tra, dacă laşi cursula libera, n’aî se te temi de nimica.
Legea naturel este o lege neschimbată.
Amtt promisa în numSrula nostru de alaltă-ierl că voma răspunde la critica ce ne face confraţii noştri! de la jurnalulfi Teleormanula, despre articolula ce amtt scrisa în privinţa administraţiuniî acelui Districta. Ne împlinimO a<jl acea promisiune. înainte însâ de a ne apâra şi a proba că, chiar în critica ce ne face acela jur-nala, confirmă tota ce amtt noi, a“ dăogenda lucruri despre cari noi n’amtt vorbita, cumtt este cestiunea şoselelora şi altele ; înainte d’a areta că confraţii noştri! se înşela în punturile despre care ne combate, reproducemtt aci articolula lora :
ţ)iarulti Telegrafulti. (No. 268, Ianuarie n), publică unii articoltt intitulată:	O escursiune în
Teleormană.
Amil citittt acdstă critică la adresa prefectuluf acestui districta, şi impresiunea ce ne-a produsa acăstă- lectură este indicibilă. Nu ne putema es-plica cum p6te cine-va fi atâta de acerba, vehementa, de multe ori aşia de injusta în dicţiunea sea ! Necontestabila că, în acesta judeţa se comită abusurî pe care autoritatea administrativă pare a le patrona, fiinda consumate de agenţi dependinţl de densa; că sunta câte-va persdne Influente pe iîugă capula acestei adn;in:straţiuiii care. Darali-slnda iniţiativa şi atribuţiunele funcţiuneî acestui magistrata, esploattt credulitatea sa în prejudiţiiriă ondrei sdle şi intereselora vitale ale districtului”; că agricultura este în miseră stare ; că legea poliţiei rurale, aceea a învoelilora agricole, sunta \ departe de a da fructele lord; că sS scamotOsă aplicaţiunea legei timbrului ; că t6te constatările lemăşiţilora contribuţiunilora fiscale suntu părtinita e s’afi nu se faca de loca, spre paguba Statului; că prestaţiunea filelor de şosele judeţene s’att metamorfosattt în spese metalitice, Intrânda apoi in punga cutărui şi cutăiuî protegiata alu prefectului, s’att veri unui aginte bine vSţluta de domnia sa, şi că districtula a rămasa asta-feia fără alte drumuri de câta cele strămoşesc! (afară de şosCua de la moşia Călinesci) ; că hoţia de cai este or-ganisată pe o vastă scară; etc... etc... etc... SC pote ca tdte acestea se fiă lucruri adevSrate, nediscutabile, patente; dar vine acum întrebarea: pÎDă la ce punctQ este prefectuia responsabila, solidara de aceste rele, de aceste calamităţi ce a-bunda în judeţa î PositivO că revinu o însemnată parte culpabilei sCle îndiferenţi, şi până la untt locu 6re-care, toleranţei sdle ; înse, trebue a fi just! şi a nu atribui acestui funcţionara, în bloca tote cele numerate de autorele escursiuniloru în Te-leormanH.
Ce este 6re culpabilă prefectuia, dacă cerealele din Teleormanu nu mai sunta de cualitate ca se rivalisese cu cele din America saa Rusia ? Ce este 6re elă culpabila că proprietarii nu cultiva bine moşiele loru ? că n'ail semânţâ bună, că hoţia de
TELEGkAFL^.J
cat este la ordinea ţlilcî, câudtt hoţii suntfl mal tottt d’a-una prinşi de administraţiune, dar liberaţi de justiţia pe garanţiă sau prin efectulti achitării, în lipsa unei bune instrucţiuni? A pretinde imixtiunea prefectului în asemenea cestiunî, este a cere de la densulii lucruri Imposibile şi afară din atribuţiunile funcţiune! săie.
Nu, nu aprobăniu acestu modu de a şlice alţi autorului articolului înserată în Telegrafulu. Sti-lulti seă loveşte regulile conveninţei„*şi, câte 0 dată, este de o rigOre escesivă. — Pita multă pasiune denotă parţialitatea, care, în locu de a produce reşulţate eficace, prejudiciasă ceie mai juste cause!
Departe de a felicita pe actualulă prefectu alţi Teleormanului de administraţiunea sa ; adherândli chiarti la parte din denunţările ce se făcu prin Telegrafulu, şi asociindu-ne la rugăciunea, adresată domnului ministru respectivă «de a nuţni o anchetă,» declaiămă, încă o dată, că critica publicată în ■ ■foia‘ bucurescănă este injustă, nelogică în marea sa parte, şi că lasă mulţii' de regretată sub' raportultt urbanităţei.
Bum vedfi lectori! nostriî, suntemă de acprdţi; cu jurnalulă oraşului Turnu Măgurii? -îp ceea ce privesce răua administra ţiu ne ;a, acelui Districtă. In ceea ce nu : suntem,0 de acorda este, că acelă jţirrialo susţine pă Prefectulă nu este respunqlăţoru d^şpre starea cea rea. a agricultureî^ că nolţ.amă, ţjlistl că trebue se rivalisămă Cu statele cele mal productive şi cu calităţi maţ,bune. şi că capulă districtului nu este vinovată despre hoţiele de cal ce. se facă.
Mat întâia noi n’amtl cjiisfi trebue se rivalisămă în câlitate cu produsele Ame^ ridel' Şf Tangaroculuî ruSescă. Din contră, amă adâogată, în teoria ce amă'desvăluita, că trebue să ne îngrijimă de noua concurenţii şi a căuta a produce, dacă nu ceva mal bună, celd puţind totd aceaşî calitate ceijproducemă mal nainte; că în urm-a a doul ani de suferinţă, Prefectulă era obligată a prevede prin budgetele Consiliului judeţiand şî a celord comunale rurale, o sumă .ore care pentru cumpărăţorea de sămânţă bună şi a o distribui 1-ocuitorilord, cu (facultatea de a plăti valdrea el dupe redbltă, astă-felă dupe cumd s’a urmatd şi îirl districtul!! Buzed, ald căru’a bud-getti îlti avemd d’inaitea nostră.
Este culpabilă asemenea preftctuld pentru că mulţi din arendaşi, seu chiar din proprietari, nu dispund de tni<jdoce suficiente spre a alerga în alte judeţe a vărsa o sumă de bani pentru sămânţă, pe cândă el abia îşi plătescd arenţlele în urma ne-norocirilord ce suferă de doul ani. Prin urmare, era şi pentru aceştia de datoria capului Districtului a le procura semânţa necesariă, cu plată se înţelege, dupe cura se urmecjă în tote părţile unde este o administratiune seriosă.
Câtti pentru furtuld de cal, n’avemd de câtă se ne referămu la acela denunţată dc Teleormanulu, în care agenţii poliţiei jocă primuld rolă şi carii nici n’ad fostă daţi ju-dicaţil, nici n’aă fostă distituiţl de Prefectu.
Banca fonciera fiindă astă-ijt la ordinea ^ilefi de a4* ‘n colo ne vomă ocupa seriosă de dânsa.
Lupta este mare între societăţile streine şi aceea a proprietariloră români. Suntă streini cari — cum amă mal spusă — aă alergată din deputată îndepelatu şi din jurnalistă în jurnalista. Nu scimD ce aă promisă deputaţiloru, dar scimă ce au promisă jurriafeloră: unuia î-a asiCurată o tipo-
grafia, altuia afaceri bănescl şi altuia cas-telurî .. nu în Spania, ci reale fn Bucu-rescl. Aă fostă jurnale cari aă căzută în cursă şi aă schimbată ideieledoră în privinţa bănceî: române pe care iaA suisţinu-ţu-o până acum,-dar aceste jurnale din ifiorocire n’aă nici o înfluentţăp şi; prin urinare nu potă face nici unu răă.
Ne pare bine că credinţa rroştră, că Trom-
joetta Cariaţilor ti a fostă surprinsă s’aă feaiisată, căci în numerulu de aţii revine lja vechia şea ideia, susţinândă banca proprietarilor^ români.
Până cândă vomă veni cu articol! speciali în acăstâ cestiune, reproducemă aijlî dupe Uniunea liberale <lin Iassl ună arti-colă care face o mare. lumină asupra reu-luî ce ară aduce societăţile streine. Ilă re-
V
producemă cu ,totă plăcerea.
o
CREDETULU FONCIARU
>	•	.	\. :j ‘	■ ■
I Pe câtă se vede,! cfestiuneâ la ordinea cjilei este „ banca fondară ; curândă ea are se frământe spiritele în ţeră şi cţre sere-descepte pasiunele în parlamentă. Dar ore îpvinge-Voră, în‘ acestă mare luptă, interesele naţionale' săă, că totă d’aiiriâ, streinii! voră eşi triumfători ? i Diţpă semnele ce se ivescă, nş ni se pare lucru bună pentru noi, cu totă nobilă silinţă a D-loră Vernescu, Ion Ghica, Ion Brătianu, şi a tutuloră aceloră demni români cari 3’aă pusă în capulă ideieî de a fonda o bancă naţionale.
Se vede că ia Curte 'suntă alte idei care ne tememu multă să nu predomine în cele din urmă, precumu s’a întâmplată şi cu cestiunea căiloră nostre ferate.
Noi, care de Ia 1864, studiându cestiu-nele nbstre economice, Ceremă necontenită crearea unei insţituţhmî de. credită pentru deşrobirea proprietăţii fqnciare din ghiarele carnete! jidoveşcî, amă blestema momentulă în care ne-a venitn în minte se agitămă şi noi acâstă cestiune, de :a banca dătătbre de viaţa*<ară trebui se cadă în mâinele streiniloră! *->■ Ară fi a scăpa de jafulă baschibuzucildru, ovreimeî, spre a cădea subt esploataţea organişată şi şis-tematisată â legiuniloră financieî judaice.
Care ară fi benefi'ciulă ţereî r — Fote câţî-va favoriţi' s’aru' folosi pe ici pe colea, dar măsa proprieCăriloră -ară perde, dar teritoriulă, moşvso cea. mare. ară fise-riosu ameninţată de a trece in mamele streiniloră — care nh scăpa nici o dată din vedere, în eestiimele economice, spe-culaţiunele politicei. rui
Ideia colonişăril că-germani nu este o g amă, nu este o himeră — şi nu o dată s’a propusă aci îp ţeră, de eândă-Germania se simte în' forţă, şi de cândă şi-a aţintită plivirea mal seriosă asupra cestiuneloră
OFient&fWw.dacoromanica.ro
Ideia acesta, ea caută a o reali a, nu prin forţa ci prin miţllocula unei combi-naţ>unl financiare — între care, posesiunea unei bănci de credită de către nemţi, este unulă din cele mal nemerite mipildce.
Dar ce raportă este între bancă şi co-lonisarea solului? — Forte intime suntă le-găturele acestoră idei, pentru că prin bancă, espropri_indu-se pe datornicii greă împovăraţi şi dobândindă domniile insolua-bililoră, colonisarea este ca şi realisată.
Banca proprietară va sci sâ atragă, pe nesimţite, familii gerrfiane dinteiă cu to-tulă isolate, cărora le va vinde loturi de pământă ; apoi restulu este o cestiune de timpă şi de orgănisare... şi atunci profi-tulu este îndoita şi financiară şi politică !
Veijendă atâtea nume însemnate de proprietari mari, de politici cu consideraţiune, de financiari cu credită în capulă miscă-reî pentru înfiinţarea bănceî fondare ro- . mâne, prin asociaţiune între proprietari, . amă crezută ună momentă cestiunea sak vată de ori ce pericolă amă sperată că, dupe atâtea mari perderl, măcară atâta câştigă va avea acestă ţeră nenorocită.
Dar acum tote temerele nostre suntă redesceptate eră-şi. fiarele din Bucurescî ne vorbescă despre mari financiărî din Vi-ena, care faed propuneri de bancă şi care suntă sprijiniţi de înalte şi puternice pro-tecţiunl; — aceste cjiare ne repetă vorbe care se audă prin culorele Curţii şi care sună că, asociaţiunea proprietariloră noştri! nu pote s£ realisese nimică bună, pentru că n’are bani, şi că suntă oferte forte avantagiose făcute din streinătate!
De altă parte amă observată că de ună timpu Gurierulu de I&ssî, organulă junei drepte din Moldova, care la începută era-încântată de idea asociaţiunel propneta-riloră români şi forte favorabilă reuşitei întreprindere! loră, Curierulu a începută acumu a fi camă rece ; ba încă pretinde, că reă s’ară face de a se acorda români-lorâ ună monopolă de bancă. — Este de observata că de câte-ori e vorba de o cestiune interesantă pentru români, se invocă îndată numele libertăţii în contra loră; eră pentru streini, dreptă sicuranţă în contra nostră, se susţine că trebue să le acordămă pururea favorea monopolului!
Mal multă încă, Presa Domnului Vasile Boerescu, ţharQ a^Ş cărui opiniunî aă o semnificare astă-glî, a începută a pregăti, prin fine transiţiunî, terenulă pentru că a-tuncl, cândă va veni momentulă oportună, se potă arăta inanitatea ideiel de a ne încerca se facemu noi, fără concursulă ca-pitaluriloră streine, o instituţiune de credită fondară pentru România.
Aceste învîrtiturl nu suntă bune şi ne temernă forte multă că sorta bănceî fondare să nu remâie cu totulă compromisă.
înainte d’a încheia acestă revistă, fie-ne permisă se (jlicemă două vorbe asupra e-ternuluî aforismă care se aruncă peste capulu nostru, ori de câte ori atingemă o cestiune economică:
«N'avemu bani...nu putemă face nimicii fără concursulă capitaluriloru streine!!* Aceste cuvinte se aruncă pururea cândă voimă a face ceva în economia naţională, prin alte micjlloce de câtă prin fatalultt sistemă ală concesiuniloră streine.
El bine, este cea mal mare inepţiă de a vorbi astă-felă. Pentru că nu să aducă capitaluri streine, şi mal alesă în ces-
TELEGRAFUL
tiunl de bancă, banii n’ad de câtd und rolă de mărturie;—creditidă este totuld, şi, în ultima resumatd. budgetuld statului şi punga particolarilord plătescd acesta creditd imaginarid ald streinilord.
Nu numai streinii nu aducG bani, dar de cele maî multe ori nu ne procură altd creditu de câtd acelu pe care îld avemd fără concursuld lord; şi adesea fără a a-vea ei nici und creditd personald, specu-lbză cu credituld ţerei nostre în profituld lord... Aşia a făcutd Strusberg cu obligaţiunile sele dintâiu de căi ferate—care erad fabricate -conformă legei, şi care pur-tad numai garanţia sa şi a pi-incipilord prusieni. Ce s’a întâmplata ?—Nimeni nu i-a daţd nici und bând până ce n’a isbutitd, cu călcarea legei, se facă a se pune pe obligaţiuni sigiluld statului şi semnătura unui agentu a'ld nostru, alăturea cu ilustrele semnături prusiane!.
Ce amu perdutd noi şi ce a căştigatu Strusberg şi .principii streini, se scie.
N’avemti trebuinţă credemd se mai a-nalisămd consecinţele deplorabile care ad resultat de-aici pentru ţeră ; —ceia ce vom i, 4ice numai, este atâtd că icestd creditd ală nostru îld plătimd forte scurnpd astăzi, tocmai pentru că s’a amestecata în eld faimosuld Strusberg, regele drvmuriloră de jeru prusiane.
Bugetuld statului va plăti, und secold, o datoriă de trei ori maî mare de câte în realitate, şi de o sută de ori mai multti de câtd proporţiunea profiteloru ce trage societatea nostră din credituld ce amti negociată prin micjlocirea lui Strusberg.
Vorbindd specialminte despre bancă— avemu unu esemplu cunoscută tuturord moldovenilord: este Banca de Moldova, o creaţiune de creditd fondară prusiana, înfiinţată în Iassi sub domnia lui Grigorie Ghica. Şi atunci totd acestă nenorocită himiră se urmărea de a se aduce bani streini în ţeră;—dar ce a resultatd? Nu numai n’a fostu nimicu din ce se spera, dar încă banca acesta, în cele din urmă, a ruinatd pe proprietarii Moldovei, înglodindu-i maî reu în datorii.
Se sciă că acuma acestă casă este redusă, dupe ce a făcută falimentd ca şi jidanii bancheri, la unu ordinarid biurod de zaraflîcd—care urmeqlă de a ruina şi a espropria pe proprietarii prinşi în laţurile ei.
Banii într’o afacere de bancă nu >6că roluld principala, ci credituld; ei suntd, pre-cumd amd qlisu, numai de mărturiă; —. şi astd-feld, ori ce speciă de avuţiă pote se se substitue lord pentru a dobândi creditd. Dar între tote speciile aceste de avuţiă, noi nu cunoscemd nimica mai solida şi mai asigurătorii de qâtd pămentulă, mo-şiele însu-şi ale proprietarilord.
■*. Avemd nevoiă se aducemu esemple din alte ţerî ?—Este necesarid se invocămu precedente chiaru din Prusia, pentru că ve-demd că acuma de aci ne vind tote modele ?
Aceste suntu prea sciute de cei ce trebuiă se le sciă şi de cei ce au în mână putinţa de a ne face binele ori reulu.
Că banii, în asemenea materiă, nu ad de câtd o însemnătate cu totulu secondară, priviţi operaţiunea colosală a împrumutului francesd; s’a realisatd und împrumuta de 50 miliarde de bancherii Europei, pentru Francia—şi numerariuld totu ald lurnei nu este de câtd de vr’o 16 miliarde!
Rotschild din Paris, a Căruia avere reală nu este de câtd de vr’o iou rr, lione franci, cpereză afaceri de bancă şi de irdustriâ care întrecd, de «jece şi de doue-ţleci de ori, miţlilbcele sele bănesc!. Daca ard trebui se se reqlime pe bani şi nu pe credită, n’ard avea nici o însemnătate financiară.
Aşia dar, ,.ac totuld este o afacere de credita—şi credituld este asicuratd se fie abondentd, de câte ori und stata protege cu privilegiuld şi cu favorea sa o institu-ţiune de bancă; credituld va fi aici cu a-tâtd maî mare cu câtd, pe lângă privilegiile şi favorea statului, se adauge averea fonciarâ a proprietariloru ca garanţia su-plementară.
Nici o asociaţiune streină de financiari nu pote se ofere mai multă soliditate reală şi nu pote crea mai multă creditd;— din contra credem că streinii, cu deprinderile lord de agiotagid desperată, potd compromite şi micşiora acesta creditd, care-î inerentă instituţiunel însă-şl şi nici cum per-sonel financiariloră.
Căci, daca este astd-felă, dacă ei aO und credita personală ald lord, de ce vind se ne cdră monopoluri de stată ?—De ce nu deschidă bănci libere de împrumuta fonciard ?. Cine-Î opresce astăqli de la acesta în România ?...
DIVERSE
O femeia cu doue limbi. Ea esiste — precum ce-timtt în foile americane — la Louisviie, în nordulii A'meiicei. Acăstă damă interesantă, dupe afirmaţiu-nea totu acelora ţiiare, a fostu deja de cinci orî văduva, şi acuma, alu şaselea bărbaţii voesce s’o conducă la altarii. Trebue se fiă fârţe curagiostt,— observa totu acele foi cu ironiă.
■’f	*
Sermanulu fracul Germanii nemulţămitorî au jurata perirea fracului.—De cându cu învingerea lorii supra francesiloru, blondinii teutoni şi-aii propusa a şterge de pe facia pământului tottt ce e francesd, până chiar şi—fracultt. Astu-felQ, junimea din Germania a decisd că, în balurile din carnavaluia, nu va maî purta fraca.
Unu călii hainii. Generalulu Ignatieff, ambasa-dorele Rusiei la Constantantinopole, a fosta victima unui accidenta destula de straniii.
Generalultt era în grajdurile săle şi desmerda und cala care de ordinara este forte blându, cânda de o dată animalul!!, întorcându-şî capuld, muşcă pe generala de gură, fupendu-i mai tâtă buza de josd.
Rana este destula de gravă şi inspiră Ore-şl care închietudine numeroşiloru amici ai onrabilulul ambasadori.
«■*£
* ' *
O scrisdre curîosă. D. Moltke a primita, săptămâna trecută, urmâtârea scrisOre anonimă, din Monaco. scrisă pe chârtiă de doliu:
Generalule,
D-ta, unulu dintre marii motori al forţei brutale, pregătesce-te a te presenta în curendă dinaintea tribunalului suprema, unde Mayestatea sea impera-torului Napoleon III s’a dusa deja.
•V
Călătoria Şahului Persiei în Europa. O scnsO-sOre din Teheran, care vorbesce despre voiajulu Şahului Persiei în Europa, şi visita acestui suverana la esposiţiunea di a Viena, ne dă următârele
detaliurî WWW.daCOrOlIiamCa.rO
ŞahulQ vorbesce necontenina despre voiajultt sefl în acăstă Europă pentru care e plina de admira-ţiune. Eia însuşi diregeză preparativele şi studiază calea ce va lua; Marii demnitari sunta cu nerăbdare se afle.care dintr’ânşil sunta fericiţii cari vorti putea însoţi pe suveranula lora.
Impresiunea ce acesta voiaja va face asupra po-pulaţiunei este imensă. Dacă progresişţiî sunta f6r-te mulţumiţi, nemulţumirea acelora cari consideră acesta voiaja ca morţea islamismului este fârte mare. Guvernula ia deja precauţiuni seriOse pentru a evita şi a suprima la nevoe cele mal mari turburări chiara la nascerea lord.
îndată ce noutatea despre voiajula Şahului a sosita în Eropa, s’att adresata acestui suverana de către familiele domnitOre una mare numeru de în-vitaţiunî. Nu se sciă încă dacă le va accepta pe tote; dar durata voiajului seu este deja fixată la şăse luni. Nu se cunâsce încă nici rostii multî ce Şahula îşi va alege. Dacă ila va păstra- pe acela ce-la pârtă în Persia, aparenţa lui va da o mare ideie despre magnificenţa suveranilord acestei ţări.
Costumula Şahului este într’adevăra compusa dintr’und caftanti garnisita cu mărgăritare şi diamante, de o vestă năgră împodobită asemenea şi căreia cei cinci nasturi are fie-care valâre de 80,000 franci, de uuu centiurona care, ca ş. mânuchiultt şi tăca săbiei ce pârtă, este garnisita cu smarande şi rubine de mărimea nucelo.d. Suita ■ Şahului va căuta se imitase câta se va putea mai multa acăstă magnificenţa.
ALEGEREA EPISCOP1LOR0 DE Api
Atanasie Troadus, fosta EpiscopG de Romând- Episcopu la Râmnicu cu 92 vo^ turi, din 162.
Isaia Diocleas Vicoi, aetualuld locote-ninte de Romanud s’a alesd definitivă a-colo, cu 141 voturi din 160.
losifd Mireon Naniescu s’a alesă epis-eopd la Argeşd cu 144 din 159 voturi.
Esposiţiunea Societăţii Amiciioru Be-leloru-Arte
Prima esposiţiune in România yt care se vedu. -întrunite-.
Unu marc numeru dir. cele maî frumâse tablor uri de pictori străini şi români, făcândă parte din colecţiunî particolare din Bucurescî.
Obiecte de sculptură, mobile, vase şi arme; co-lecţiuni interesante de antichităţi, atâta pământene (descoperite în ţără), câtd şi streine.
Portrete vechi şi desemne numerâse de pe antichităţi şi costume ale României.
Ţesături, broderii şi costume naţionale.
Intr’und cuvânta, o bogată adunare de obiecte carii represintă g-adula de cultură artistică a României, atâta în trecuta câta şi în timpuia de faciă
Esposiţiunea instalată în Şece salâne din âteiulă cata ala noului hoteia de pe Bulevardula Elisabe-ta Dâmna, este deschisă în tote Şilele, de la 12 diminâţa până la 4 ore dupe amăŞi.
PreţiulQ intrării pentru o persâoă este de unu
leu noii, în tote (biele.
Esposiţiunea se va închide la 15 Februarie viitorD.
necituidGiJ
Anunţămu cu cea mai profundă durere mOrtea Domnului Nicolae Zahariade, fosta amploiata la Monitorii, traducâtora aia mal multora romanţe şî piese de tâtru, şi acuma amploiata ala regiei tu-tunurilora la Teleormand.
Ori-cine l’a cunoscuta, nu pote să-la regrete pentru onestitatea sea şi devotamentula către binele publica.
Imormântarea se făce mâine, Vineri, la Ci-mitirula Belu.
TELEGRAFUL
MARE SUCCESU

LA VELOUTINE
este iiă Pudră de orezu, spe-îf ciaîe preparată cu bismuth, i | prin urmare avându ua ac-; ţiune salut ariă asupra peleî. Ea este aderinte şi indivisi-bile, şi dă peliţei uă frăge-ţjdme juvenile şi unu veloutâ naturale.
CH. FAY
parfumistu,
9, Rue de la Palx, 9 PARIS
De vtrujare la toii par fu mintii §i Coaforii.
SIROP AÎJTIPHLOGÎSTICtJ DE BRIANT A/ECTIUNI DE PEPTU, GUTURAIURl, &.
Acesta sirop d'unu gustă din ceîemalplăcute, are ua eficacitate sicură, constatată prin tr'unu raportă oficiale, contra guturaiului,ca:a: ulu,Grippă,tuse măgarescă si contra tutoru înlîamaţiu miorii şi sufennteloru de peptu. Printre celebrităţile medicale cari l’au patronată in timpii de 40 de ani, vomă cita o»; marele Lapnnec, Guersant, de Ia spitalulu copiiloru; Vauquelin. director alu scdieî de Pharmaciă s alt! medici ae spitalurî, profesori al facultăţii şi membrii Academiei de Medicină diă Paris.
Pharmacopea, rue de BlvoU. 150, a Paris Depositu in Pharmacopeele de capeleniă
ANUNCIU.
Se recomandă onorab publică că posede cea mat bună cunoscinţă, pentru curarisarea şi vindecarea a diferitelouO rănt de scro-furt.
Doriiorit se potă informa la D-na Zinca Alecsandresca, strada Herăstrău No. 76.
0 MAŞINĂ,
cu tote accesoriele pentru fabricarea Ciocolatei,
H este devenţiare. Ort cine doresce a o cum-I pâra sd se adresese la administraţia aces-i tut qtiard.
Proprietarulă se însgrcinesă a învgţa pe § cumpătoră şi fabricarea Ciocolatei.
Straiiit iiliiaMiMiiBBniii'inHii' |^R0C!0VIANU'
’ LA LIBRĂRIA WARTHA
se află:
CODICELE ROMANE
Cu anonsărî şi trimeri de
B. BOEREC U
Ediţiunea II- a revăzută şi adăogită cu tote legile votate până la Iuliu 1872, 1 volunuî grosu în 8 mare.
Preciul 20 lei noi, legatu 23 lei noî.
- <u
Ui
V
bj)
as .E
•2 -5.
C 03
05	^
'V ’tn o>
o
r* CTÎ
3
<u
3
.2
03
Ut
'	m
<15 C W, 3 C
>'
G
“3
= * >-. rt cu 4-» .—i
cn
,2 <u
ci
03
XU <D
CU ^
r* 75 c
O
U
cn • ^ T-t-
DANTISTUL 6. GIUSTI.
. Se reconandă Onor. Publică că va escersapro-feriunea sa, adecă: Curăţirea, Albirea, Plunbuirea ^ Dinţiloru, Amorţirea Neervelor şi filamentelor, cari producă durere de dinţi, stîrpindO orPce rădăciniţ sparte în gingii fără a produce ună reă.	i
Se află la Hotelti de Francia No. s calea, Mogo-, ş6il vis-a-vis de Biserica Zlătari.
ANUNCIU
Direcţiunea, internatului de bă-eţî Butoianu, situată în strada sfin-ţilortl No. 70.
Are onore a face cunoscută că mal primesce elevi interni cu preciti de 30 napoleoni pe ann.
BOLELE SECRETE
Răni, symphilitice, scursdre, impedicarea udului; polutiune, pObla alba (neputinţa bărbătdscâ) vindica după o methodă care sa aprobata în mii de caruri singur şi radicale.
Specialistulu D-r Thor, Strada Carol No. 4. '
I
e >
ANUNCIU
^ La 2 Februariti 1873, se va ţine licitaţiunea la cantorulfl Domnului Mi-^
Îrou S. Vlasto, pentru închirierea de la 23 Aprilie 1873, alo Otelului D-
|
sdle. denumita Budiştenu, situata pe strada Carol I, care d'mpr.eună cu g" C	p
ÎOtelula d’alăturl din nuoa clădită formă^ă una singura trupei precumă şi ^
ală tululoră prăvălielora, esclusânda din ele acea în care astă-ţll se află|l
j cantorula.	^
M Doritorii de a lua esplicaţiunl sunta rugaţi a veni la contorula de mal fe Jsustt citata în	tdte filele la orele 10 de dimindţâ.	*

vinu de puimum
Exibard, pharmacistu, 125 str. Saint-Mar tin. Paris,
Acesta vină tonică superiorii şi febrifugiă este ceia mal avuta în principie din tote vinurile de quinquin şi cela mal activa pentru a repara puterile. Ela este ordinată de principalii medici de preferinţă, la orl-ce altă preparaţie, în contra consunpţiunii (slăbiciune din ţii în (li) rigurilor, diurea cronică, slăbiciune de stomaca, chlorose, debilitate, precum şi în convalescinţă.
Se vinde cu jumătate de sticla. Acel’aşi vin iodata şi ferugi-nos cu acel’aşl
Deposita în BucurescI, F. EITEL.
i
:
:
i
RACOHCUT
ALU ARABLORU
A LUI DE LAN GRENIER din Paris
Vindecă durerile de stomahuşi de intestine, restabilesce convalescenţa, întă-resce copil şi persdnele delicate săfl a-nemice, şi prin proprietăţile sâle ana-leptice este unu preservativ în contra febreloră, galbene typoide şi cholerel.
Depositu în BucurescI: Fr. Eitel ş J. Risdorfer.
Singura inje< ţiuue esclusiv vegetală a- eoprinţlend principele cele ^
TriGÎ pnornieo o In
Ausdra-geurî copri-nd sub forma n. neielegantecof0.
turl, prin co-piele
Cele rnftl energice cops-ivei si a leCu-pebulut.
si n cr’vî La pharmacia anglo-fraocesă Rue du Havre Paris.
ASTHMA catariulQ, năduful şi respirătârie sunta vindecate prin TUBURILF LE-VASEUR, 3 f.
NEVRALGII vindecate la
momentii chiarQ cu hapurile ANTINEVRALGICE, a le D-ruluI CRONIER.
PreţulQ 3 fr. cutie LEVASSEUR farmacistii-chimistd de clasa i-iu 19. strada Monetel Paris.
CONSEILS AUX FAMES
PR0DU1TS SPfeCIAUX RECOMMANDEiS
INVKNTBUR DU
SAV0.1 ROYAL DE THRIOACE
DE
VIOLET
INVKNTBDR DU
SAVON ROYAL DE THRIOACE
PARFUMELE BREVETE, PAR13
CREME DE BBAIITE
abase dkglyc£ri!ie et de bismuth—Frutcheur,Vclout4y Eclatduteiru
EXTRA1TS TRiPLES D’ODEURS PARFUMS POUR LE MOI CHOIR 1 Rose-Blanche, Ess-Bouquet Eoin~coupe, Jockey-Club\ Brises-de- VioletleSf eic.
GLYC^RINES PARFUM^ES
îndispensables pT con server la santkt la beauti, la morbidesse de la peau
GLYCtROLfaiuROSESliPROVINS LOTIuN HYGIENIQUE, TONIQUE ET RAKRAICHISSANTF potir Ies soiris i-ttruca de la toilette
EXTRAITS D’EAUX DETOILETTEI
pour adouetr et rafraichir la peau.
PASTIlLES AM6R0SIAQUFS AU MASTIC DE CHIO
Hyyierte, Fraîcheur, Suavi te de P hain ine,
Depot dans toutes Ies villesdu monde.
Pour eviter la eontrefaţon, exiger la rnarque dt fabriqut 1
LA REIN^ DES ABEILLES
PERFECŢIONATE DE DOGTORELE
J.V.BONN
FumUorij, brevetată alu M. S. Imperătesa Aceste produse se vendu 40 la sută mal josu de cătu produrele analoge ; din puntuiu âe vedere alu parfumului s’aîu proprietăţiloru lorii, ele lutrecu specialităţile cele maî renumiţi.
La că de căpetenia Farmacopă, Coafori şi Parfumară.
CD AMfîNUNTULU ŞI CD RĂDICATA 44, Rue des Petites-£curies, PARIS

VESICATOARE d’ALBESPEYRES
Admis în spitalele şi a mbulanţele armatei francese (avis favorabil alu Consiliului Sanitarii din Francia) şi în alle armateluru Turciei şi a Stateloru-Unite.— Acţiune sigură şi regulată. Fie-care visicatore trebuo să porte semnătura d’Albespeyres pe partea cea verde.
CAPSULES de RAQUIN
Acadnmia de medicina de Paris, care le-a declarată supe-riore tutoru celoru l’alte preparaţinnl cu Copahn dnpe ce le-a esperimentatu asupra 100 de bolnavi s’a dobândit 100 de vindecări. Srpienta adunare a recunoscută a3eminea că Capsulele Raquin suntg ingerate cu înlesnire, nu causejă în stomachu, nici o simţire neplăcută, şi nu provocă nici uă vărsătură. — Paris, Faubourg St, Denis, 78 şi în tdte farmaciile.
Pentru abonamente, reclame şi anunciurî a se adressa la Typographia Naţională, strada Academiei No. 24.
Abohajibktcl pbntbc Romînlk.
In oraşă:	In districte:
Pentru unu ană . . 24 Pentru uă % ană . 12
Pentru trei luni . . 7
30 lei n. 15	»
8 •
AmraonjRi.
Linia mică pe pagina a FV. . 15 bani. Reclame pe pagina a IU. . . 1 leu n. Pe pag. II 2 lei, pe pag. I, 3 lei n.
Pentru rubrica «inserţiunî şi reclame» Red&cţiunea nu este res
WtWY.dacorothănleâdfer
Epistolele nefrancate se refusâ şi ar-ticolil nepublicaţi se ardă.
Orl-ce Abonamente nelnsoşite de va-16rea se refusă.
Abonamentele se facă numai de la 1
i luni.
Pentru Francia: se priimescu anun-ciurî şi reclame la D-iîil OPlAIN &MI-
CODD, rue drouot 9. Paris.
Pbntbu Austria şi Germania: la D PHILIPP LOB, Wien Wollzeiie No 2
SAMBATA, 20 IANUARIE 1873-
UN NUMERU 10 BANI
ANUL III — No. 276
APPARE IN TOATE SERILE DE LUCRU
ABONAMENTE, RECLAME ŞIANUNCIURI A SE VEDEA
BUCURESCI, 19 IANUARIE
Erî deputaţii, senatorii şi arherieil cu dreptulula de alegători, întrunindu-se în sala Adunării naţionale din dălula Mitropoliei, aO alesu trei episcopl în locurile vacante la Argeşa, Romană şi Râmniculă Velei.
Alegerea de erî ne-a aretatfi câta de mare dreptate aQ avuta aceia cari aO ceruta şi ad susţinuta să se votese legea a-legeril MitropoliţilorO şi EpiscopilorO asta-fela cumQ este a^I, ârll nu ciimQ o cerea guvernuld.
Aleşi aă fosta — dupe cumO amtt a-nunţata erî la ultimele scirî:
Episcoptt ald Eparchieî Râmniculd Vel-cea, Arhiereuld Athanasie Ttoados, fosta Episcopu de Romano, cu 92 voturi contra Arhiereului Inocentiu, actualele loco-teninte de episcopala acea eparchiă,care n’a avuta de câta 35 voturi.
Episcoptt ala Eparchieî Romana, Arhie-reula Iasaia Diocleas Vicol, actualele lo-coteninte de episcopd, cu 145 voturi, contra a 12 voturi date Arhereulul Bobulescu.
Episcopd ala eparchieî Argeşd, Arhe-reul losef Merion Naniescu cu 144 voturi, erO restula s’a împărţita între Arhereit Genadiâ, Scriban şi Evantias.
Fiă care din aceşti aleşi, dupe proclamarea sea, sa urcata la tribună şi, mul-ţuminda alegătorilorO seî, a luata anga jamentO că va fi şi ca Ep scopd, cum a fostd ca ArhereO. tota-de-una cu biserica şi ţera. Numai Archereula Isaia Vicol a declarata că va merge alături cu deputaţii actuali în susţinerea greutăţilorO ţerel!
Ori cumd însă, acesta alegere este unu progreO, căci, dupe cum se vede, şi dupe cum ne-amd informata noi înşi-ne, alegerea mal în totala este bine făcută şi în a-vantagiuld libertăţii şi naţionalităţii. Cu a-legerea Arhereulul Athanasie Troados s’a data o lovitură regimuld, care era în contra sea pe faciă. Cu alegerea Arhereulul Naniescu s’a data o satisfacere adevăratei biserici crescine şi demnităţii clerului. Acesta demna prelatu se sciă că este e-levula neuitatului EpiscopO ala Buzeuiuî Kesariă, care a lăsata suveni:! frumose despre patrioiismulu şi virtuţiele sele. Pe câta ni se asicură, elevula este demna de profesorile sea.
Dacă legea alegerii MitropoliţilorO şi E-piscopilorO s’aru fi votata dupe cum se
propusese de guverna, acuma ama fi a^ vutd nenorocirea să asistămO la alegerea, ca se nu ţiicemO la numirea de guverna, a cine sciă ce omeni cu in’ma lipsită de ori ce simţiminte patriotice şi de demnitate, cumd suntO însă-şl actualii miniştrii. Alegerea actuală însă a satisfăcuta aşteptarea mal întregel naţiuni.
Este o fatalitate, că omuld în genere, cându ajunge la putere, într’o posiţiune mal înaltă, se schimbă. Acăsta amtt dori noi se nu se întemple actualilorO aleşi. Nici o dată situaţiunea ţerel n’a fosta mal critică, şi nici o dată n’a avuta maî mare trebuinţă ca acuma de nisce prelaţi demni şi patrioţi, pentru a învăţa şi conduce pe preoţi şi pe popora pe calea sântei datorii d’aşî apăra ţâra şi naţionalitatea.
«Tiranii trecu, patria remâne» ţlice Flo-rian. «Apa trece, pietrele remânii-» <jice înţelepciunea poporului. Aceste macsime trebue ce le aibă în vedere actualii aleşi şi, conduşi de ele, se mârgă, nu cum a cjistt sânţia sea Arhcreultt Isaia Diocleas Vicol, alături cu deputaţii actuali, ci a-lăturl cu poporule, cu mulţimea.
Nu voima se-î îndemnămO să se pue în capela unei revoluţiunl. Nu... Ferâscă Dumne4eU! Voima însă că atunci, cându pnterea îl va îndemna la fapte anti-naţio-nale, se proteste şi se lucresecu ţera, cu poporula. Voima, cânda puterea îl va ameniţa cu sabia şi topu^ulu, se răspundă, ca una mitropolita din alte timpuri, că au şi eî clopotele cari chiămO pe popora se se strînga în jurula lorO. Voima, în fine, se fiă totădeuna — conformu precepteloru acelu'a care a murită pe cruce pentru po-poril şi libertatea,—încapula tutulorO idei elor naţionale şi liberali.
Acesta este misiunea clerului româna, maî cu semă a celui luminata.
ÎNu este oraşa, nu este orăşela, nu este terguleţa, nu este comună rurală care se nu ţipe de actuala administraţiune a ministrilora Domnului prusiana, von der Radovicî.
Pe totă 4iua priimimd scrisori din Districte, în care ni se denunţă câte o .legalitate, câte unu abustt de putere, câte una scandalu, câte o violaţiurie a demnităţii omenesc!.
Din tote scrisorile acestea, se kiămu a4î una din întâmplare, şi pote cea mat slabă în acusaţiunî.
AutorulO acelei scrisori ne face cunoscut că, în comuna BezdatO, din Districtula Demboviţa, locuitorii att făcuta până acum trei alegeri pentru Primarula lord, şi câte-şî trele aO fosta puse la dosară de subt-prefectula locala, prin ajutorultt sea, ţi-nându-se ca Primara una Domnii Ştefan Teodorescu, fără voinţa alegătorilorO. A-cesta Primara bate şi maltratesă pe locuitori pentru că nu votesO pentru ela Ori cine reclamă la ela pentru trebuinţele ^ilnice, acesta Primara rupe petiţiu-nea şi nu dă nici o dată cursO redama-ţiunilorO locuitorilorO jcarî nu voescO se-lu aibă Primăriul
AcumO, la cea din urmă alegere, a fosta faciă chiaru subt-prefectula ca, prin pre-senţa sea, se influenţeze, d re se va alege ela. Dar cu tote acestea, alegătorii att re-masO fideli vechiului lorO primării, în care aO încredere; însă nici astă-datâ eî n’au fostu maî fericiţi în alegerea lorO.
Disperaţi, în număra de peste treî-sute de alegători din patru sute, aO reclamata la comitetula Permanenta; dar ela nu le-a dată nici o îndestulare. Vă<ţlându-se asta-fela nedreptăţiţi, aO trimisă delegaţi ai lorO în Bucurescî, pe cheltuială, cu peti-ţiune la Domnule Ministru de interne care, nu scimO ce resoluţiune a pusa pe densa. Tottt ce scimO este, că nici acesta până a^î n’a data nici una resultata favorabile pentru eî.
Bănuimn însă, că acea petiţiune a fosta trimisă Domnului Prefecta de Demboviţa: acesta a trimisu-o subtp. efectului, şi acesta; în loca de a face dreptate, — lucru la care nu putea să se aştepte niminl — a pusu se chinuiască şi se bată pe acel nenorociţi carii suntu maî deştepţi dintre subscriitorî.
Sistemula acesta, de a se trimite victima se-I facă satisfacere călăuld, de şi este absurdă şi imorală ; dar 1 este a$î usitată subt acesta guverna
Şi ne mirămO cânda vedemO omeni a-duşl la disperare !
CREDETULU FONClARU
1
De la 1859 încocî, obiceiurile viâţeî s’afi. schimbata cu desăvârşire, şi o dată cu a-cestea, ecpnomia regimului nostru finan-» ciard.
Capitalurile, cari altă dată circulatt în abondenţă pentru trebuinţele proprietăţii rurale, ale* agrîcultqrei, ale comerciulul iş industriei, asta dl nu se mal vădo între-
*	1
www.dacoromamca.ro
TELECjkAF
buinţate de câta pentru cumpărători de diferite efecte publice şi private, precum acţiuni, obligaţiuni rurale, domeniale, etc.
De aci resultă că, nu numai comerciuld si industria numai găsescd a se împrumuta ca în trecutu cu sumele de cari aO necesitate, dar încă şi proprietatea rurală, şi agricultura, ad ajunsd a fi părăsite cu desăverşire de capitalist!, cari, ne mat gă-sindil astă-<Jî nicî und avantagid a împrumuta pe ipotecă săd a mat reînoi vechile împrumuturi, fiă chiar cu dobânzile cele mat grele, preferd a-şî închide banii în efecte publice, săd la vr’o societate financiară unde ad facultatea de a’î ridica ori cândd ard voi, şi unde găsesed mijlociild de a realisa bineficiurt multd mat considerabile.
Este generalmente constatată, că starea actuale a agriculturii nostre este din cele mat îngrijitore; ea ne face se vedem la fiă care pasd, într’und modti evidentă şi incontestabile, lipsa de braţe, de capitaluri şi de credite, fără a avea posibilitatea a se împrumuta. Asupra acestord treî punte amd dori a se concentra atenţiunea Camerit şi a omenilortt devotaţi agri-culturet.
Cu câtd înaintămd mat multd spre vi-itord, cu atâtd agricultorii nostrit nu vord mai găsi bani a se împrumuta, pentru cu-ventuld că, cu câtă mergemd, cu atâtd nu-merariulfl devine mat rard şi mat scumpd pentru denşil, absorbindu-se de valorile ce se negociesd în fiă care <ji Pe piăţele nostre comerciali.
Arentjile urcându-se într’o proporţiune însemnată, impositele asemenea, precumd şi und infinita numărtt de diferite sarcini, arendaşii, sed mal bine cultivatorii, din lipsa de bani şi de creditd, ad ajunsd a numai putea trage din pământd o pro-ducţiune corespuntjetore cu acoperirea sar-ciniloră la care suntd supuşi. El mergd la peire, ruinându-se cin <ji î>- 4‘-
Altă dată 5/j din capitalurile circulante erad întrebuinţate în împrumuturi pe ipoteci asupra proprietăţilord rurali şi agricole, şi cu tote dobânzile grele, cultivatorii găsed celd puţind de a se împrumuta; astă-cjt însă, capitalurile, îndreptându-se cu desăverşire asupra valorilord tnobiliere, ele ad datd o lovitură mortală proprietăţii rurale şi agriculturel, care numai gă-sesce a se împrumuta nicî cu dobândi mici, nici cu dobândi mari, nicî pe termene scurte, n'cl pe termine lungi.
Astă-cjl dar, mat multu de câtd totd de-una, proprietatea rurale şi agricultura, cerd capitaluri şi credite spre a esploata pă-mentuld şi a-ld face se producă valorile acelea ce constituescd avuţiile nostre naţionali.
In facia acestei necesităţi absolute, proprietarii teritoriali români se manifestară prin formarea unul institutu de creditd, cu intenţiunea de a înlesni propriătăţit rurale şi agriculturel capitalurile necesarii, a cărord lipsă le aruncase într’o pertu-baţiune financiară din cele mal simţitore.
Streinii, cari ori de câte ori s’a ivita ocasiunea a ne stdree avuţiiţe nostre naţionali, ad fostd ce! dinteia a se presenta ca niscebine-fâcetori. n’au lipsita şi de astă dată a bate la porţile guvernului şi ale Adunării cu felii de feln de proiecte de creditu fondări',, unuld mal onerosd de câta altuia.
Avemd subta ochi tote aceste proiecte, unele copiate dupe creditulu fondară fran-cesO, şi altele dupe acela austriaco: şi u-nele şi altele însă nu constituescd de câtu und sistemO financiaro din cele mal învechite, adoptata pe timpuld înfiinţării aces-toru institute în statele dupe care le-ad copiata, şi pe cari astă-<JI ştiinţele financiare, perfecţionate, le respingd ca onerose, pline de confusiunl şi fără nicî und scopd cu adevărata bine-fâcătord tuturora clase-lorO societăţii. Afară de acestea, ele nu corespnndQ de locd cu nevoiele şi necesităţile ndstre. Prima şi absoluta necesitate ce simţimd astă-<jl> este, de a înlesni proprietăţii-teritoriale şi agriculturel capitalurile şi creditele necesarii, spre a le scote din impasuld în care se află şi a le feri de und viitord funesta. Proiectele ce avemd dinaintea nostră nu ne asicură nimicO în privinţa acăsta. Sistemuld lord financiara, subta forma creditului fonciard, nu face asemenea operaţiuni, şi dacă se vorbeşte de agricultură, acesta este spre a surprinde pe cititori, căci, in realitate, ea nu benificieză de nimied.
Atragemd, dar, atenţiunea corpurilord legiuit6re, a proprietarilorO şi a cultivato-riloru în generaia asupra instituţiunel ce s- preperă a se creea în România, fără se corespundă cu interesele tutuloru cia-selorO sociătăţeî şi în parte cu acelea ale proprietăţeî-rurale şi agriculturel, care reclama în modula cela mal rigurosd capitale şi credite pentru menţinerea şi pros-perarea lord.
Chemămd, cu atâtd mal multa, acestă a1-tenţiune, cu câtd noi, în urma unora lungi studii financiare teoretice şi practice, şi a esperienţelord dobândite asupra funcţionării şi resultatetelord produse de credi-tuld fonciard francesd şi austriaed în statele lord, şi în vederea de a remedia und răd, pe care îld prevedemti încă de subta guvernuld D lut Ion Brătianu, căruia îl şi comunicasem)! o parte din ideielc nostre, amd căutata o combmaţiune capabilă de a scăpa proprietatea rurală şi agricultura din abisula în care s. precipită din ce în ce mal multa, din causa lipsei de capitaluri şi credite necesarii pentru esploa-tarea lorO, combinaţiune, basată pe sci-inţile financiale cele mal perfecţionate şi pe interesele tutulord claselorn sociătâţil nostre, a căriî publicaţ une o vomfl face în curîndd, dupe ce vomu trata mal în-teid proiectula D-luI Laitner, pe care îlQ avemQ dinaintea nostră, şi care, dupe noi, corespunde numai cu interesele D-sele, nu însă şi cu acele ale ţărel.
TETEI! 1TALIANU
Arcă asistatâră Miercuri sără la unO adevărată succesa. Ruy-Blas este cea dintâiă operă, anulă a-cesta, care a fostă dată cu îngrijirea ce cere o partiţiune de o ademenea importanţă. Nu avemu de câtă a face sincerele nostre complimente orchestră şi capulO seu D-luI Bianchi. Musica din Ruj'-Blas este fărte dificilă, şi aci s’aă pusă în repetiţiune pentru priiira Oră; cu tăte acestea, diletantele cclă mal exigentă nu ară fi putută găsi nimicu a critica.
Nu avemu a vorbi despre musica D-lut Maes-tro Marcheti. Frumăsă şi bine scrisă, ea p6te place, pbte pasiona publicată Lipseşte în adevără cu lotuiă de originalitate, însă acestea este ună de-
www.dacoromanica.ro
fectă de care nu voimă a ne ocupa. Opera acesta a avută succesulă seă in alte ţerl pentru ca se fiâ de prisortt a mal repeta cea ce s’a $isu.
Să trecemă la execuţiune.
D-ra Amelia Fossa, eroina seratei, şi D-nulă Steger, aă fostă de Ia începută şl pină ia isprăvită admirabili.
Ca t6te lucrurile cele adevărată bune, vocea D-ril Fossa de ce o auţiimă mal adesea oii de aceea ne place mal multă. In fie care rolă nott ÎI găsimtt din cualităţt ce nu luasemă pe dată în băgare de sămă. Notele puternice care domină sala iaă meritată totă-dă-una aplausile publicului nostru. Astă-dată inse, în scena rugăciunii, D-ra Fossa a ajunsd la perfecţiune. In ală treilea* actă, duetulă de amoră cu D-nu Steger a fostă bisat. Flori, aplaude nimică nu aă lipsită junei artiste ; să ne permită şi nouă sg venimfi se-I mulţumimă pentru adevărata plăcere ce ne-au procurată.
D-lă Steger aci, ca pretutindeni, este und mare artistă. Vă^ândulă, putemă se ne închipuimă ade-văratulti caracteră ală eroului lui Victor Hugo. Amor, furăre, conţinută, mărinimiă de sufletă, D nu Steger ne pune tote în vedere, ne face tdte se pricepe mu.
D-nu Bertolasi în rolulă lui Don Salusto şi D-nu Lombardelli în acela de Don Gliritan, aă fos-tără bine. D-nu Lombardelli este prea tânără. Mal multă demnitate în scena casetei este totă c-ei ceremă.
Să terminămă, menţionândă noule decoruri ese-cutate de D-nulă Labo, şi care a meritată cele mal vii aplause.
TETRO ITALIANO
Abbiamo assistito mercoledi sera ad un vero successo.—Ruy-Blas b la prima opera, nella co-rente stagione, data contutta la cura possibile.— Non abbiamo che complimenti sinceri per tutte le masse ed in particolare per l’Orchestra e pel suo bravo Direttore Signor maestro Bianchi. La mustea del Ruy-Blas b molto difficile ed b la prima volta che qui si sente, c!6 nullostante 11 dilettante anche il piri meticoloso non avrebbe nulla a ridire.
Noi non si occupiamo della musica del Mat-chetti peră diciamo che essa b ben fatta e scute in piu punţi il pubblico; manca totalmente d’oii-ginalita, ma del resto b unu difetto che qui non giova parlarne avendo digiâl’Ope.a, in altri paesi avuto un successo e non potressimo perciă che ripetere quanto molti altri hanno detto.
Passiamo all’ esecuzione.
La Signorina Amalia Fossa, l'eroina della serata come il Signor Steger, furono dai principio alia fine ammirabili.
E come di tutte le cose veramente buone cosi la voce della Signora Fossa piil şi sente piii vi sorprende e piace. In tutte le parti nuove da essa sostenute riscontriamo in Lei qualita nou prima conoscinte. Le potenti note colle quali domina in varii punţi dell’ opera il Teatro, le procura-rono vivi aplausi, nella scena della preghiera ai contrarie, ove il canto e semplice ed appassionato, ottenne la perfezione—nel 3 atto il Duetto d’a-more ebbe l’onore del bis. Fiori ed applausi non mancarono alia giovine artista, ed a noi sia dato ringraziarla per le doici emozioni che ci procură.
II signor Steger, qui come sempre diede a co-noscere quanto sia grande artista. Nel solo ve-derlo possiamo farci una idea esatta del carattere creato da Victor-Hugo. A mo re, furore represso, grandezza danimo, Steger diede a noi tutto vedere e comprendere.
II Sig. Bertolasi nella parte di Don Salustio ctfme il Signor Lombardelli in quella di Don Guritano sono bastantemente buoni II Lombardelli e troppo
TELEGRAFUL
giovine, e domandiamo un poco pui di dignitâ nella 15 scena della cassetta.
Ternilnlamo con una lode sincera al pittore Labo per Ia bellissima scena del trono.
ADIOLtf SPERANŢEI
Rîndunica cânda se duce,
Părăsindu-şî cuîbuld dulce, îi şoptesce’n tonii duiosQ :
Una adio durerosd.
Şi celii sOre majestostt,
Sdra cândii privesce josd,
Mai trămite, apunenda,
Unfl adio spre pămentd.
Astfl-tela raţla'ncălţiitbre A speranţi-amăgitdre Din sînu-mî cada a sburată Una adio mi-a lăsata!
Insâ rîndunica ară Va yeni la prima-vdră;
Sdrele pomposa resare Velula nopţii cânda dispare :
Tdte treca, şi dră vina.
Dar speranţa’n ala meu şina Nu mai pdte se reviâ,
C’a apusa ■— pentru veciă...
{Familia)	Anastasia Leonescu.
DIVERSE
Unu firii de păru albii. Scena se petrece la Beri Una, mai acuma vr'o doud luni, la o francesă care s’a măritata în Prusia suntu acum cincî-spre-ţlece ani. în fapta, francesa a devenita barOnă prusianâ, d^ră în mimă a remasd francesă. şi încă francesă ■cum se cade. Ţinându în Germania o casă fOrte deschisă, ea întrunise în jurulă mesei sdle ca la douS-ţlecî de prusaci. începură a vorbi despre Paris, ddră cu o milă, cu Una dispreţu cum sg revolte inima celui din urmă francesa.
— Bietulii Paris! D<5r ce ijicemu ? nici că mai există Parisuia ! Preste (lece ani, Berlinuia va fi ca-
*	pitala Europei, etc. etc.» BarOna turba de necazd, şi în fine, ne mal putându-se stăpâni: «Ea, ţliseea. vg spună că Parisuia, cu tOte nenorocirile lui, este totfi Parisuia cela mare. şi că, mal cu sămă Ber-ainula, n’a fostu, nu este şi nici va fi câta e lumea, în comparaţiune cu Parisuia, de câta una satu prosta şi uriciosd...
Nemţii protestdză şi barOna stăruesce. «Însfîr-şitQ, strigă ea roşiă de măniă, vg propună o prin-aore care va regula diferendula.ŞDaţi-ml mie ori-ce objecta, fie cela mai absurdu, cela mal de nimica, cela mal vulgara, şi pariez.că Parisuia va face din aceia objecta ceva de importanţă cum nici se î piesndscă Berlinului d-v6stre prin minte.»
Prinsdrea este priimită. A doua <ji bardna prii-
*	mea... intr’o cutiuţă... unii firii de păru albii. Este adevărata că bardna s’a simţită cam încurcată. Unfi firu de perii alba ! Ca ce se pbte face, fie chiar în Paris, dintr’una fira de perd alba ? Cu t6te acestea nu voesce se se lase, şi se puse de scrise în Paris esplicânda condiţiunile prinsoril.
El! sciţi cum s’a întorsa din Paris firulîi de pera ? Ela era înfăşurata într'una lănţişord de aurd ce trecea printr'una medaliond de diamante. în su-sula medalionului, acvila prusacă în smalţu negru, cu aripele întinse, ţinea pgrultt în ghiare, apoi a-tărnată de firula de peyd o mică pavgză de smălţa
albi, cu înseripţiunea acăsta : «Alsacia şi Lorena, nu le ţineţi de câta printr’una firO de pgra.»
D’aci înainte, nemţii nu mai făcură prinsorî cu barOna.
(Gaţ. Est. Etr.)
* *
Historia unui dosaru. Se întentăză în Paris und procesa mare în anula 1869. Una din părţi, d. de B..., îşi încredinţgzâ interesele D-luI Emile Oli-vier. Acesta ia dosaruia, îltt studiază până se pune în corentuia afacerii. Cânda nu se mal adăsta de câta ţliua d’a pleda, d. Emile Olivier se numesce ministru. Dă înapoi dosaruia. D. de B... alege una noa advocata, pre D. Jules Favre. D. de B... îşi elicea: «acesta cela puţina nu va deveni ministru.» EI! subt imperii!, nu; dgră sub republică, da.
D. Jules Favre începuse a vedea limpede în do-sarU, cânda fu numita, seU mal bine cânda se numi pre sineşl ministru alu trebilora din afară. La rân-du’I, înapoiază şi d. Jules Favre nenorocitulU do-sara, care trece în mâinile unui ala treilea advocata : D. Dufaure. De aci, urmgză asediula Parisului, armistiţiulu, alegerile, şi d. Dufaure se numesce, de către d. Thiers, ministru de Justiţia. Disperă bietula D. de B... care ajunsese la ală patrulea advocata ministru. Acgsta se*petrecea acum una ana. D. de B .. luă una advocata dintre cel mal pronunţaţi din partituia bonapartistu. «Unu bonapartista, îşi ţlicea D. de B..., n’are şanse d’a deveni repede ministru.» Este adevgrata că ad-vocatuia bonapartista n'a avuta şansă d’a deveni şi nici a devenita ministru, dără cu tOte dreptăţile d-luî de B... şi cu tota talentuia advocatului ilustru, acesta n'avu şansa, ca bonapartista, a căs-llga procesulQ.
Eşinda de la audienţă, D. de B... alergă la D. Victora Lefranc, care acum nu mal este ministru :
— «îţi daa înapoi procesula, ii ţiise, ca se-la susţii în apela... credfi că mai aî înaintaţi nna anu pînă se redevii ministru.»
( Vie parisiene.)
*	;Jr
Falsfiicatoru de monede, fjiarull «Dunărea» <jice că: Policia otomană din Rusciucfl, mai filele trecute, a descoperita unO falsificatorii de monede, şi anume icosarl. Falsificatorula fiindd dusa înaintea justiţiei d’acolo, a mărturisită că a turnata maî multe monede falşe şi le-a petrecuta îri România.
Cu acgsta atragemu atenţiunea cornercianţilori! 1
Onorabiluia turnătera de monede falşe este de naţiune grecii.
{Poşta Brăilei)
V	V
'fi
Hoţii prinşi. Citima în Jurnalulu Dreptulu:
In sgra de şlece Ianuarie, anula curenta, pe la o-rele 9, trei indivizi şi anume Tănase Vaia, Cos-tache Tănase şi Ion Afsanache, toţi de naţionalitate grgcă, dupe o premeditare de vr’o doug luni, se hotărîră ca înarmaţi se mgrgă la Preotula Ca-brilâ, domiciliată în Bucurescî, suburbia Manea Brutaru, strada Sorelui No. 12, (venita din Bulgaria) cu intenţiune de a-1 fura 1,000 napoleoni, de care ei aa fosta încredinţaţi c'ara fi âvutu pre-otula.
SusQ-;r.uniţiI ajungânda la domiciliula preotului, şi găsindu pârta închisă, aa bătuta în ferăstră, şi preotuhl, eşindă afară, a întrebata se spue cine e şi ce caută. La acesta el an respunsa ca se deş-chiţlă, din causă că el suntu veniţi a-I aduce o scri-sOre pin patria sea, la care respunsa, Preotula des-chiţlându-le pOrta, duol din aceşti făcători de rele, Costaciie Tănase şi Ion Afsanache, intrară cu Pre-otulQ i.i casă; ârii cela alta remase la p6;tă spre pază. In casă, dupe ce schimbară câte-va cuvinte între eî, Preotula voinda se gsă afară, ambii făce-torl de rele puseră mâna pe popa, cânda de odată
www.dacoromamca.ro
duol sergenţi, cari eraa pitiţi în casă, apărd, şi sergenţii, voinda se pue mâna pe «Costache Tănase şi Io an Asfanache, Costache Tănase trase pum-najuia, grd unuia din gardişti, care sta în facia lui, detunânda revolveruld , îla lovi cu plum-bula în mâna stângă, pe care sergenţii îndată îlO legară.
Duoî sergenţi, cari se maî 'aflad ascunşi în sală, întrândd în casă, puseră mâna şi pe I6n Afsanache, şi asemenea îla legară, precumB şi pe celO d’ald treilea.
La aceşti făcgtorî de rele s’a găsită pumnale şi o bucată de pânză rusgscă, făcută în formă de brâtt cu care, la casa ca preotula se se opue, sgU se-ltt înjunghiă cu pumnalele, sgd sg-ld ştrenguleză cu pânza.
Preparativele luate de către policiă pentru des-coperirele acestui fapta, s’a făcuta în urma denunţării făcuta de und Risto Trifonovicî, care RistO cunoscea tdte mişcărele cele de mal susd ; căci Tă-naşe Vaia, găsinda pe Risto, l-a propusa ca se se angajeze şi ela la acesta fapta, mal avândti încă alţi 2 complici. La începută Risto a refusatd, dar dupe multele stăruinţe ale lui Vaia de a-î însoţi, dupe care ficsându-şl ora întâlnirii, se despărţiră. Risto Trifonovicî însg merse îndată şi denunţă cele petrecute fratelui Preotului numita Lazăr Ion, (cu care avea cunoscinţă) precuma şi Preotului:
Afacerea astă-ţll fiinda la parcheta, îşi va lua cursuia legala.
ACTE OFICIALE
Prin secreta cu No. 60, din 11 Ianuarie 1873, dupe propunerea făcută de D. Ministru Agric., Co-merc. şi Lucrărilord Publice, s’a aprobata înaintarea la graduld de Inginera ordinara Clasa III a D-lui Alecsandru Bădulescu, eleva ala scdlel de poduri şi sosete, fosta conductord Clasa I în cor-puld tehnica ala Ministeriulut şi actualminte Ingineră şefa ald Judeţului Ilfov.
S’A PERDUTU
Ea, la 18 curentu, în întdreerea mea de la Vâ-lenî, amd perduta pe drumd, de la acesta târgC la Ploesci, seu de aci pe drumultt de fera la Bucuresci, unQ pachetd cu chârtiî în care erad şi za. pişe de datorii, unele vizate ţa Trib. Prahova secs. I. Ori cine le va fi găsitu, este rugata ale aduce la sub-semnata, Strada Verde No. 12, unde va primi o bună recompensă.	E.. Uicolescu.
SOCIETATEA DE BINEFACERE
ELI3ABETA DOAMNA
BALUL PENTRU SĂRĂCI
Anunţata pentru 20 Ianuaria corenta
S’a a sn â n a t u
pentru Sâmbătă 1U/,, Fevruaria viitorii. Biletele luate până acum suntil valabile pentru <)iua aceia
TEATRUL CEL MARE
Duminică la 21 Ianuarie 1873.
SE VA JUCA PIESA
CATERINA
Dramă în 5 ^cie şi 7 tablouri, de A. Du» mas, tradusă de D. S. Mihălescu.
A
Inceputula la 8 ore sera
TELEGRAFUL

MARE SUCCESE
LA VELOUTINEj
este uă Pudră de orezu, spe-; ciale preparată cu bismuth, prin urmare avâudu ua acţiune sâlutariă asupra pelei. Ea este aderinte şi indivisi-bile, şi dă peliţei uă frăgezime juvenile şi unu velouti, | naturale.
CH. FAY
parfumistu,
9, Rue de la Paix, 9 PARIS
De v&wţare la toii parfumaţii şi Coaforii.
SIROP ANTIPHLOGIST1CU DE BRIANT AFECŢIUNI DE PERTU, GUTURAIURI, &.
Acestu sirop d’unugustudin cele mai plăcuţe, are ua eficacitate sicură, constatată prin tr'unu rapojtu oficiale, contra guturaiului, cataralu.Gnppă, tuse măgareşcăşi contra tutoru mffamaţiumlofu şi suferinteloru de peptu. Printre celebrităţile medicale cari l’au patronată m timpii d s 40 de anî, vomă cita pe marele Larnnec, Goersant, de la spitalulă copiiloru; Vauquiîlih, director alu scdleî de Pharmacia s'alţi medici de spitalurî, profesori a! facultăţii şi membrii Academie! de Medicină diu Paris
Pharmaoopea, rue de Rivoll, 150, A F. ris ^
Depositu in Pharmacopeele de cape:-nici
6^3;
0	cu tote accesonele pen-
T tru fabricarea Ciocolatei,
este de ven^are. Orî cine doresce a o cumpăra s6 se adresese la administraţia acestui <Jiar:0 -
Proprietarulti se însfircinesă a învfiţa pe cumpătorQ şi fabricarea Ciocolatei.
Strada Polonă No. 58. D. PROCOVIANU.
ANUNCiU. Se recomand» onorab
publicu că posede cea mal bună cunoscinţă, pentru curarisarea şi vindecarea a diferitelouQ răni de scro-furl.
Doriioril se potCt informa la D-na Zinca Alecsandresca, strada Herăstrău No. 76.
IA LIBRĂRIA WÂRTHA
se află:
CODICELE ROMANE
Cu annotărî şi trimiteri de
B. BOERESCU
fidiţiunea II-s> revăzut» şi adăogită cu tote legile votate până la Iiilifi 1872, 1 volumu grosu în 8 mare.
Preciul 20 le! no!, legată 23 le! noi.
DANTISTUL G. GIUSTI,
( Se reconandă Onor. Publică că va escersa pro | feriunea sa, adecă: Curăţirea, Albirea, Plunbuirea ţ Dinţiloru, Amorţirea Neerveior şi filamentelor, cart producă durere de dinţi, stîrpindu orl-ce rădăcini sparte în gingii fără a produce unii refl.
Se află la Hotelii de Francia No. 5 calea Mogo-şOil vis-a-vis de Biserica Zlătari.
ANUNCIU
Direcţiunea, internatului de bă-eţl Butoianu, situata în strada sfin-ţilorti No. 70.
Are onore a face cunoscută că mal primesce elevi interni cu preda de 30 napoleoni pe ann.
BOLELE SECRETE
i
Răni symphilitice, scursOre, impedicarea udu-5 lui; polutiune, pdbla alba (neputinţa bărbătesc!) | vindica dupe o methodă care sa aprobaţii în mii
5 de cadu;I singur şi radicale.
Specialistulu D-r Thor, Strada Caro! No. 4.


A N U K C l U
§
La 2 Februarifi 1873, se va ţine licitaţiunea la cantorulu Domnului Mi-rou S. Vlasto, pentru închirierea de la 23 Aprilie 1873, alfi Otelului D-săle. denumita Budiştenu, situata pe strada Carol I, care d’mpreună cu Otelula d’alăturl din nuoa clăditu formăţlă una singura trupa precuniO şi ^ ală tutulorfi prăvălielorfi, esclusându din ele acea în care astă-ţll se află cantorul!.

I
Doritorii de a lua esplicaţiunî suntâ rugaţt a veni la contorului de maik susu citată în t6te filele la orele io de dimindţă.	^
O
©
m
&
ea
n
mm DE pUINIUM
Exibard, pharmacistfi, 125 str. Saint-Mar tin. Paris.
Acestu vinu tonică superioră şi febrifugiu este celu mal avută g în principie din tote vinurile de quinquin şi cela mal activa penii tru a repara puterile. Elă este ordinată de principalii medici de % preferinţă la ori-ce altă preparaţie, în contra consunpţiunil (slă-~ biciune din di în di) figurilor, diurea cronică, slăbiciune de stomacă,
© chlorose, debilitate, precum şi în convalescinţă.
Se vinde cu jumătate de sticla. Acel’aşî vin iodată şi ferugi-
©
m	„	,
® nos cu acel aşi a Deposită in BucurescI, F. EITEL.
RAC0H0UT
ALU ARABLORU
A LUI DELANGRENIER din Paris
Vindecă durerile de stomahfişi de intestine, restabilesce convalescenţa, întă-resce copil şi personele delicate seu a-nemice, şi prin proprietăţile săle ana-leptice este unii preservativ în contra febrelorfi, galbene typoide şi cholereî.
Depositu în Bucurescî: Fr. Eitel ş J. Risdorfer.
Ausdra-geurl copri-nd sub forma
re; elegante cofe.
turi, prin co-piele
SiDgura injecţiunc csclusiv vegetală copiinţltnd principele cele mai energice a le copai,vei	/n
cele maţ mergice copfl.. r>ei şi a le f,f. pebuluî.
şi n,6tif«nlt!Î.
La pharmacia aaglo-francesă Rue du Havre Paris.

S® ASTHMÂ catariulfl, năduful | NEVRALGII vi ndeCate la
şi respiratorie suntQ vinde- | niomentu chiarQ cu hapurile cate prin TUBURILF LE- | ANTINEVRALGICE, a le ® VASEUR, 3 f.	8 D-ruluI CRONIER.
N
Q Preţuiri 3 fr. cutie LEVASSEUR fârmacista-chimistă de Ş clasa i-iă 19. strada Monetet Paris
CÎOKSEILS ABK DAUE S
PRODU1TS SPfeCIAUX RECOMMANDES
INVENTSUH DU
S AVON ROYAL DE THRIOACE
ueVIOLET
1NVENTEUR DU
|SAVON ROYAL DE THR1DACE
PARFUMEUI^ BREVETE, PARIS
CREME BE BEADTĂ
A BA5E DE GLYCIi;RI!ÎE ET DE BISMUTII—F raicheUr yVtlOUte, Eclal du tcinl

EXTRAITS TBIPLES D’ODEURS PARFUMS POLÎR LE MOUCKOIR : Rose-Blanche, Ess-Bouquet Foin-coupe, Jockey-Club, Brîses-de- Violettes, eic.
6LYCERINES PARFU51EES
IndispeiisablespTcouserver la sat.fe, la beauieJamorbi-Jesse de la peau.
GLYC^ROL^aBiROSES'iePROVIKS
LOTIUN HYGIENIQOK, TONIQUE ET RAFKA1CHISSANTE pour Ies soins htimes de la tailette
EXTRAITS D’EAUX DETOILETTE
pour adoucir et rafraîchir la peau.
PASTILLES A^iBROSiAQUES AU MASTIC DE CHIO
Hyfjiene, Fraîcheur, Suavite de Vhaleine.
Depot dans toutes Sesvillesdu monde,
Pour eviter la contrefacony exiger la rnarque de fabnque :
LA REINE DES ABEILLES

Apa si praîii Rentifrici
PERFECŢIONATE DE DOCTORELE

VESÎCATOARE d’ALBESPEYRES
Furnisoru breveiatu alii M. S. lmperatesa Aceste produse se vendu 40 la sută ma! josu de cătu produrele analoge ; din puntulu do vedere alu jmrfumuluî s’alu proprietăţiloru loru, ele lutrecu specialităţile cele urni renumite.
La cei de căpetenia Farmacopei,
Coafori şi Parfumari.
CD AMENUNTULU ŞI CU RĂDICATA 44, Rue des Petites-Ecuries, PARIS
Admis m spitalele şi ambulanţele armatei francese (avis favorabil a!u Consiliului Sanitară din Francia) şi în alle armateluru Turcie! şi a Stateloru-Unite.— Acţiune sigură şi regulată. Fie-care visicatore trehuo să p6rte semnătura d’Albespeyres pe partea cea verde.
CAPSULES de RAQUIN
Acadnmia de medicina de Paris, care le-a declarată s ;pe-riore tutoru celoru l’alte preparaţinnî cu Copahu dnpe ce le-a esperimentatu asupra 100 de bolnavi s’a dobândit 100 de vindecări. Srpienta adunare a recunoscută aseminea că Capsulele Raquin suntg ingerate ru înlesnire, nu causeţlă j în stomachu, nici o simţire neplăcută, şi nu provocă nici j uă vărsătură. — Paris, Faubourg St, Denis, 78 şi în tote j farmaciile.
Pentru abonamente, reclame şi anunoiurî £ se adressa la Typographia Naţională, strada Academiei No. 24.
AbOHAMBKSCIi pentbu Rosiănia.
In oraşu:	In districte:
Pentru unu anu .	. 24	80	lei n.
Pentru na % anii	.12	15
Pentru trei luni .	. 7	8	»
Anuncil'bi :
Linia mică pe pagina a IV. . 15 bani. Redame pe pagina a IU. . . 1 lefi n. Pe pag. ii 2 lei, pe pag. I, 3 lei n.
Pentru rubrica «inserţiunî şi reclamei Redacţiunea nu este responsabilă.
Epistolele uefrancate se refusă şi articol» nepublicaţi se ardtt.
Ori-ce Abonamente neînsoşite de var lorea se refusă.
Abonamentele se făcu numai de la 1 şi 15 a le fie-cârul luni.
Pp.htru Fkakcia: se priimescfi aomt-ciuri şi reclame la D-nii ORAIN & MI. COUD, rue drouot 9. Paris.
Pentru Austria şi Germania : la D PHILEPP LOB, Wien Wollzeile No. 2
Girante responsabilii DAVID DINU.
www.dacoromamca.ro
Tipografia Naţională, Strada Academii No. 24.

DUMINECA, 2i IANUARIE 1873.
UN NUMERU 10 BANI.
ANUL III — No. 2
PENTRU ABONAMENTE, RECLAME ŞIANUN'CIURI A SE VEDEA PA GINEA IV.
BUCURESCI, 20 IANUARIE
Senatulfl a începută se dea lecţiunî de demnitate şi independinţă Camerei. De şi ter4iu, dar totO mai bine târcjîtt de câtQ nici o dată.
In şedinţa de erî, cu ocasiunea discu-ţiunii legei pentru vânzarea bunuriloru Statului,—cum, locuri virane, case, hanuri, vii— simţimentultt interesului naţionala şi religioşii a siliţii până şi pe cei mai nepăsători senatori se vorbescă.
Domnula Germana, mai cu sâmă, cale în totu deuna a data semne de supunerea cea mai mare către guvernuia actuaie, a luata cuvântul spre a râspunde Domnului Epurenu, care a ameninţata Ser.atula cu disolvare dacă nu va vota acestă lege, ţlicenda că, dacă face alusiune şi la Dom-n a sea, apoi se înşală, căci alegătorii colegiului, unde se alege Domnia sea, este compusa de rude şi amici cari ’lă va a-lege în tota dâuna, şi prin urmare nu-i e frică de disolvare.
D. Adamache şi P. Radu, în drsvoltă-ride ce aii făcuta, atî calificata datoria ţe-rei, cela întâia de «hydră cu mai multe capete» şi cela d’altt douilea că «vâcjlânda jidovimea în jurula legii străbunilord noş-trii, crede pe unii miniştrii libres pan-seurs .»
Aceste cuvinte, făcenda o mare sensa-ţiune în SenatO, oratorii aO fosta necontenita întrerupţi de guvernamentalii cari mergu orbesce.
Acei cari ah susţinuta legea, aa fostă D-nii Racovitză, Weisa, I. Mânu şi N. Lahovary. Acela înse care a combătutu-o mai cu putere şi mai cu patriotisme, a fosta D. Ioan Docan. Domnia sea, dupe ce a observata că tota-de-una, de câte ori voesce se vorbâscă i se dă cuvân-tula cu cea mâi mare anevoinţă, printr’o combatere demnă şi bine simţită, opresce votulu în lq,cd.
Domnule Docan, relevândO cuvintele sân-ţiei sele Episcopului Dunării de josu, pentru încrederea ce-i inspiră guvernulo actuale, a aretata deferinţa ce se cuvine ministrilortt Domnitorului, fără a le acorda înse câtuşi de puţina latitudinea ce le dă Sântula EpiscopO, adică infaibilitatea.
In totO şirula discursului sea, Domnula Docan s’a declarata pentru stabilitate*; inse stabilitate barată pe legalitate.
Combătânda ventjarea bunurilorO Statului, Domnia sea a citata faptulu tăerii
unei păduri, din jurula aliarului bisericei unei monastirî din DorohoiO, unde se a-batO de toporele necredincioşilorO copaci seculari ce servescO de înfrumuseţare.
In facia acestord perderl ale bunuri- j lord strămoşesc!, Domnula Docan a strigata că nu voesce în derula româna Du-panlupi, nici camere de duci şi principi cari opresca progresula şi libertăţile publice, ci voesce respectarea bunurilor străbune şi a religiuniî strămoşilortt noştrii, pentru :are cere concursula Domnilora senatori a face se fiă respectate.
Aceste cuvinte, bine 4ise şi bine simţite, a atrasa aplausele celora mai guvernamentali senatori, şi credemu că, daca n’arO fi sosita ora regulamentară pentru suspendarea şedinţei, respingerea legei arO fi fosta sicurâ, cu t6te ameninţările Domnului E-purânu de disolvare. VomO vedea înse as-tă-qli ce se va face ; care impresiune a rămasa asupra senatorilorO : aceia a cuvin-telord Domnului Docan sea aceia a cu-vinteloru Domnului Epurenu !
Acestea sunta cele petrecute în Senata. Se vedema acuma şi noi cari suntd motivele ce aa făcuta pe guvernă se alerge la noul ven4£rî ale bunurilorO Statului, şi încă până la împrejmuirile bisericilorO.
«Motivele sunlu că ne trebuie seu bani,» ne 4ice guvernulo. Ne trebuesed bani şi trehue se vindema totu ca se-î f cernu şi se dâmu celoru ce ne ceru!»
Amtt vânduta averile bisericesc!, acuma trebue se vindem u şi împrejmuirile lord, şi dacă nu ne va ajunge, se vindema chiar bisericele ca se acoperimO trebuinţele ?
Daca acesta este sistemula Domnului Ministru de finance, care ne strigă merett că financele nostre sunta aduse în bună stare de Domnia sea, ce se va face atunci cânda va mai fi trebuinţă de noi bani ? Va pune noul imposite ? Dar Domnula Ver* nescu î-a spusa în Cameră că «n’a mai, remasă nimicii neinvenlatii ca se se stor că poporultir, că şi căldarea şi patulă sunta vendute săracului; c'a ajunsă cuţitulă la osii!
Va pune noui tacse ? Dar şi ele sunta destule şi pe t6te lucrurile.
Va da nouî monopoluri şi va înfiinţa noi contribuţiuni indirecte, ca legea timbrului ? Dar şi cu acestea nu vede guvernuld că nu face nimied ?
Ce le mai rămâne atunci de vândutu ? P6te moştele sânţiloră? De acesta lucru ama începută a ne camO teme. De aceia,
www.dacoromanica.ro
ar fi bine ca Sânţia sea Mitropolitula Primata, se se sfătuiască cu sânţii Arherei şi Episcopi ai eparchielorO sâle, ca ce preţO pote se valorese sântele moşte ale sântului Dimicrie din Bucuresci, ale sântului Grigorie Decapolitula de la Horestt, şi ale sântei Philotheei de la Curtea de ArgeşO, cumO şi sânţia sea Mitropolitulu de laşşî împreună cu Arhiereii şi Episcopii epar-chielord sânţieî sele, se chibsuiască din vreme ca ce preţO arO putea valora mos-tele Prapadomnei Paraschiva de la sântula Spiridon din laşşî, ca se se sciă din vreme, nu cum-va la vre o necesitate bănescă a fiscului, cerută din afară, se ne pomenim0 şi fără ele.
Câta pentru mdştele sântului Ioan Chri-Sostom de la Suciava, funda subt admi-nistraţiunea austriacă, suntem asicuraţi mai dinainte de conservarea loru!
Jurnalele nostre oficiali şi oficiose se o-cupO de scrisorile ce aO trimisa Regele Prusiei fostului seO PrimO Ministru, şi de boia principelui mostenitord ala Rusiei. Şi cu tote acestea, alta arO fi misiunea lorâ.
De mai multa timpO, unO corespondinte ala foieî La Gaţette des Etrangers, nu trece ocasiune a ne ataca, şi ca naţiune şi ca guverna, fără ca aceste foi se respun-4â, se protestese; fără ca agintele nostru din Viena — de ala cărui nume nu se aude nimica — se caute sâ afle cine este acela ingraţii care trăesce în sînula sociă-tăţii române şi abusă de acestă ospitalitate ; seO celtt puţind, fără a căuta se des-minţă prin acelaşd jurnald aserţiunile co-respondintelui.
Noi scimd că se cheltuesce o sumă de bani, fonduri destinate pentru presă. Ce se face cu acele fonduri ? Sedau jurnalului Presa ? Dar atunci .ea e datore se facă acesta, pentru ce n’o face ?
Acâstă gaţettă din Viena publică, în No. de la 26 Ianuarie, cea din urmă corespon-dinţă din Bucuresci, în care atacă poporule, facându-ld ciobanO, fără instrucţiune şi molatica, şi rîde totii de o dată de sim-timântula nostru de. recunoscinţă către ex-imperatorele Napoleon şi de Esposiţiunea nostră artistică.
Fiindu că f6ia plătită a guvernului nu. deschide gura se 4'c& nimica, reprodu-cemu acea corespondinţă, se o citesnă românii, şi protestă md noi din partea ţerei:
Etă acea corespondinţă:
TELEGRAFUL
ROMÂNIA
Bucurescî, 20 Ianuarie 1873.
«Anultt noO (s. v.), ne a găsită trist! şi îngrijaţî, pentru că nimicd din cele ce s’au petrecuta anula trecuta nu pote da o umbră măcar de satisfacere Î11 inima cea maî bine dispusa.
«A face aci recapitulaţiunea lucrurilorO spuse şi repetate, comentate şi recomen-tate de sute de ori, ara fi, credemtt,tîn deşertu, cu atâta maî multa că cititori! Ga-\ettei trebue se-şî fi aducenda aminte despre fapte cari nu datesâ de câtu -de de-
ună-şlî.
«Ş’apo! importanţa lord le recomandă aducerii aminte, ca şi consecinţele cari şi începa, de pe acumu chiar, a fi simţite.
«SdrobitO prin imposite, sărăcită şi jefuita din tote părţile, populula acestei ţeri a vgqluta ducendu-se anula 1872 şi ve-ninda anula 1873, cu aceiaşi desăvîrşită nepăsare care caracterisesă durerile cele mari, mâhnirile profunde ce sunta fără, mângăere şi n’au alta limanO de< câtu. resemnarea. Popula cu desfiveşire paci.-nicU, popula ciobana (moutonier), românii îşi suferă fără murmură sorta, se lasă a fi asupriţi de către putere şi aşteptă ca vr’o influenţă din afară se viă se-î scape ■din acostă posiţiune anormală ; el se mul-ţumescO, de la unii până la alţii, a ofta şi a-şl pleca capula. Cu asemenea caractere molateca,* înţelegeţi că populula româna nu va da universului, câta îl lumea şi pămentulo, spectacolulu ferberilorO populari cari aO făcuta în alte ţeri se curgă rîurî de sânge. Câta despre una ca acesta, putemtt dormi linîsciţl: în România nu clocotesce nici unO vulcanO.
«Bilanţultt anului trecuta este forte grea încărcata. Intr’unu articole de fonda, redi-^iata cu multa talenta, Românulu a espusO bilanţula anului, care demonstră de ajuns câta de grele suntU sarcinele ce şî-a pusă guvernultt la pasiva şi câta de nimica îl este activulă. Inşirânda faptele una câte-una, ele nu înfâţişesă mulţimea aceia care ne înfidră prin volumind, apropiate cându sunt tote la unu locO, adecă unele de altele, căci numai atunci ele au ceva îngrocjitortt şi vorbescO una limbagia de o claritate straniă pentru viitortt.
<d£tă pentru ce v’amu spusa că anula 1873 ne-a găsită trist! şi îngrijaţî; trist! pentru trecuta, îngrijaţî pentru viitorO.
« Inima umană ! Ce abisO nepătrunse ! Ce de vicii şi de remuşcărî o facă se tresară şi o agită în tota felula î Cândtt ara fi fosta cu putinţă, ce n’aşî fi data ca se pottt privi în fundultt inimel a unora din omeni! noştri! politic! cari att luata parte la evenimentele anului trecuta !
«Acestă stare de lucruri se va perpetua în România pe câtă vreme nu voru fi luate măsuri energice pentru a scote pe popula din nulitatea sa spre a-lo face se-şî potă judeca ela însu«î posiţiunea, drepturile, datoriele, miseriele în fine.
«Drepturi!... Dar ce suntu bune dreptu- | r’de pe câtă vreme ele nu esistă de câta pe châitiă? Ce suntu bune drepturile, decâ nu suntu nici cunoscute, nici preţuite, nici e-sercicate de către popula ? Ce sunta bune drepturile, decă ele nu servescO de câtu ca preteste la inichităţile ce se comită pe fiă care (ji în numele popululul? Lâ ce mal servă o Cameră de pretinşi deputaţi
al naţiuni!, pe câtă Treme acest! deputaţi sunta aleşi de către miniştrii, efe către pre^ fecţî, de către subt-prefecţi, de- către prii-marl şi de către alte slugi prea plecate s-le puterii ?
«Istoria ne dă maî multe esemple de felula acesta, şi de multe ori amttveqluta populiî servindu ca burehifa la tote- fanta-siele absolutismului. Dar mal totă dauna asemenea orgii ale tiranie! aQ desceptăr! fioroseţ mal tota d’auna lava mănisî po-pularie, năbuşită pentru una momenta, a sfirşita prin a isbucni, acoperinda în-mor-mentulfi undelorO eî pe asupritori'. Aci însă este cu totuia alta ce-va : aci nu se tenitt de mânia popululul, pentru că popoluM nu este în stare a simţi şi a se mănia. Ori cine se jbcă cu prafulu ce nu se potre a-prinde.
«Nisce asemenea gânduri' ne întriafcesă firesce la finele fiă cărui anifc, cum ne^ întrista şi la finele anului espirata. Câttt despre România, ea a avuta ocasiune a simţ' şi mal amarnica falşitatea acesteî po-siţiunl ce. i s’a creata prin politica falişă a Cesarulul falşa care fu câttt p’aci a perde Francia. Şi cânda <jfic£î România , înţelege popolula, pentru că cel marţ — cari att monopolisata putereaaşi se sifesett a-şî restaura avutiele sleite prin prodigalităţi nebune, — aceia aO profitată tota d’auna cu. politica sus-menţronată, câcîle-a permisa, şi le permite încă a-şl conduce trebile du pe pofta inimeî, făcendâ din România o. arenduire întinsă, lăsată pradă rapacităţii, a câtortt-va boeri; şi toczaaî de aceea bieţii boerî sunta nemângâsa'ţl de perderea omuLuî de la Secltn, pe care îltt proneză pe tdte tonurile ca lacrentele în ochi. Acesta eiitusiasmtt iatempeslâvti alţt. cioc&H&ru negară face se pufnimtt de rîsu, cânda n.’ama fi atraşi de o gândire tris.tău care nu provocă risurî cr. aprinde mâniă. Ce feltt 1 Omula care, abusânda de încrederea şi de miţlîlocele Francie, o fâcO sfe; comită greşeli peste greşeli şi o duse^ la penare, acesta omO m6re şj românii îla bocescaî Şi nu este-o iacrâmă pentru victima omului acestuia,.pentru acea Franr ciă atâta de aspru încercată! N’avema nici măcarQ atâta respecta pentru nenorocirile Francieî ca se stămu reci şi nepăsători la mortea obscură a ţiganului ei! Şi cu tdte acestea, dacă Napoleon a făcuta ceva buna sea i-ea pentru România, efco na parvenita a o face de câta graţia influenţei morali a Francieî.
«Se vede inse că guvermila nostru pre-ţuesce lucrurile eu totulu alttt-feltt, pentru
că joia trecută s’a făcuta unu servicia bi-sericescO solemna în Mitropolia din Bucu-rescl pentru odihna sufletului lui Napoleon III, unde aO asistata tot& autorităţile civili şi militare. Mulţimea era mare, căcţ aO ameninţată cu mare amendă pe funcţionarii Statului cari s’artt fi abţinută da asista.
«Creda de prisosii a mal espiiea aci.câttt de nepolitica a fosta actulft acesta care s ara putea considera ea unii desfida datu Fran--* cieT republicane, care nu găsesce cuvinte de ajunsu cumtt să vestejescă maî multa memoria tristului omtt politică pe care îltt plângu atâta de multa în Bucurescî.
«Orî-cumO ară fi, dar este o durere de care nu ne puterntt înduoi: aceea a Suveranului României. Garol de Hohenzo-lern nu pote de câta a regreta în cugeta
www.dacoromanica.ro
curata pe omula ca-re contribui aşaule rr alta la spleaiJorea casei Prusiei şi afe numelui germana.- De aceeap curtea a şi îtaattt do~ liultt pentru cincî-spre-ijecs flile, eu începere de la 14 Ianuarid.
«Se vS mal vorbescO despre reveiionulă data la Curte în nepţea amilul nott. ? Pu -gină lume a luata partea la acea serată; în genere, anulă acesta, gena este înriote cercurile, şiţ de la clasa pfiviligiată (?!), până la proletara (?!); tote stările sociă-tăţil simttt acestă strîmtorare, consecinţă firdscă a mersului afacerilortl.
«Sfîrşinda,. se v6 vorbescO de faambsa trostră Exposiţiune care ard fi avendtt de gânda a representa, dupe opiniunea Jurnalului de Bucarest, istoria artelortt in .România. M’amu dusa d’amî) v&juttt acea închipuire (exhibition); d’a surda însă; am a tata căutată ceva românescă! Afară de câ-te*va coji (croiites) capo-d’oox:re de artişti de tăbăcăriă (artistes de cru)1 şi afară de hârburile de olăriă ale D-luI 3oliac,m’am găsită nici untt alte speeimenO alu produ-selorO industrie! indigene. Unele ca.acestea, pasă-mi-te, sunttt, rarităţi resarvate pentru ocasiunl maî bane.»
DEPEŞE TEfclfîMFICE
(Serjkiulu privată alu- Eomânuluî)
Pesta, 31 IanuariO. — Camera a terminaţii dis-attsiuaea genexaiâ a bugetului.
Paris, 31 Ianuariti.—In. proxresulil intssntatii de principele Napoleon (Jifrorae) în contra fostuluC Ministru de interne, D. Le-Franc, pentru espulsi-unea sea dia, coprinsulit: Frâdi^ieî, fostulfl ministrtu a declarată că ia asupră-şl tota respunderea pentru acea e&pulsiune. Prpcesaală s'a amânatei peate.-cînri spre-ţtece ţlile.
Madrid, 31 Ianuarie*.— Regina a născuta unife principe.
Mew-Yark, 31 Ianuarie. — Lunale^o a fosta, a.-lesa ca rage alU insuiel.o.iră Sandwich*.
ADUNAREA NAŢIONALE
ŞEDINŢA. DE LA 19 IANUARIE
Dups mal multe- comunicaţiual şi va!]dar«a a-leşilortt din Bolgca-d, D. Litena şi A. Catargiu, se continue cu desbaierea asupaa modificăriforu în
codicile penaiî.
Rîă dupe Românulu acea desbatere, ţa care a luaţii parte pentru prima şi D. Vernescu :
73. raportor#; Lahovary ajCtă că, la art, 238, co-misiunea n’a primiţii air.endatnentulQ D-hiî Cantili, Inse a ţinuta comptQ de observările D-s^le ş’ale. 0-liu N. Iooescu, modific^ndil lucrarea comisiunSf şi dândtt ju^dortt de pa,ce se judice bătăile de prin târguri, bâlciuri, etc.
D. MCorneei combate articlulii comisiunil şi aiQ guvornulul, căci eltt încuragi^ză comiterea de-licteloti şi îmulţirea loru, cari deja sunttt fârte multe. Cumtt se voru împuţina ele, micşorându-se pediîpsa? Tribunalele şi curţile nu suntu încărcate de. procese d asemenea natură şi, ddca sunttt, a-ginţil guvernului suntu de vină, făcendii procese şi fără plângeri din partea părţilortt. Sunttt caşuri cândtt ambele părţi certt stingerea acţiunii, îns£ tribunalele, o dată sesisate, refusă aedsta. Ş’apoî judii de pace nu se încarcă prea muittt, el cari se recrută din sciitorii de cancelarii, carî n’att destulă sciinţăse deosibdscă contravenţiunea de de-lictu? Deca derii aceste garanţii lipsescu, măsura nu e nici vaLidă, nici seribsă.
D. Costaforu susţine, în contra D-Iul M. Cor-
I
t
■

TELEGRAFULU
i
'
i
nea, că dupe D-luî, cel ce battl remână nepedepsiţî, şi că românit sunta în acea stare în câta se bata uni: cu alţit în modula cela mat nedemntt, şi că culpabilii nu suuttt de iocă pedepsiţi. E dern necesitate ca judecătorii de pace se aibă o acţiune Ore-care. La din contra, numerulă bătăuşiloră se va face prea mare, căci, până se va înfăţişia pricina la tribunale şi la curte, voră crede c'aa destula timptt în care se aibă de lucru. Până a^lt judele de pace n’avea dveptu de câta se facă pro-cese-verbale, se constate:	aţii ÎI dăma âre-care
putere, aceea se se pronunţe în materiă de contrâ-venţiune. D. Cornea se plânge de agenţii guvernului, că dă în judecată pe Oment fără plângere espresă, şi totQ D. Cornea, care sciă atâtu de multă carte în câta ne dă lecţiunl, tottt D-lnI se plânge că poliţia şi agenţii noştri! nu facă nimicO. Se ţiice că legea invită la dueluri: dară aci e vorba de ţdi-ă, şi la ţară dueluia este ciomagulu; cânda vel vorbi cui-va la cârciumă de duela, îţi trage o "bătaiă de te mulţăroescî. D. M. Cornea susţine că contravenţiunile suntu din negligenţă: ddru bătăile cele mal multe din gteşelă suntă ? Din contra. Ş’apol crimele, delictele şi chiara contravenţiunile din negligenţă sunta prevgţlute în coda, şi ele se pedepsescU uşiortt !
Raportorele esplică că comisiunea a modificată articlula în sensula celui vechia din coda, ddră a respinsu amendamentula D-luî Cantili.
Puindu-se la vota, articlula se primesce şi a-mendaraentula se respinge.
Se citesea următdrele article şi se încuviinţară fără discuţiune :
«Art. 240. Ddcă în urmarea ioviriloru sau ră-niriloră voluntarii, pătimaşulu a rernasă slutita sdă în incapacitate pe tâtă viaţa de a ucra, sdă mută, sdă orbâ, sdă surda, sau a perdutu facultatea de a procrea, sau a rămasă smintitu de minte orî nebună, sdă imbecila, culpabilultt se va pedepsi cu închisOrea de la 2—5 ani.
«Art. 245. Orî-cine va causa altuia o bOlă saă o incapacitate de lucru, dândă cu voinţă şi cu orî ce chipd, substanţe cari, fără a fi de natu;ă a causa mbrtea, suntă vetămăto e sănetăţil, se va pedepsi cu închisârea de la o lună la doui ani şi' cu amendă de la 100—5000 lei.
«Ddcă delictultt s’a comisă în contra părinţiloru, --astă-felă precumu sunta specificaţi Ia art. 234, pe-dapsa va fi de la —3 ani de îuchisdre.
Se citesce art. 246:
«Art. 246. Orî-care prin lucruri de mâncare, băuturi, doctorii violente, saă prin orl-ce-alttt mişl-locă va face, cu sciinţă, pe femeia însărcinată se lepede, ori cu voia el sau nu, se va pedepsi cu ÎnchisOre de le 2 până ia 3 ani.
«Femeia care de sineşî va fi făcută verî-unfi mişllocu ca să lepede sda va fi primită se întrebuinţeze nuţllâcele de lepedare ce i se voru fi a-retată oii i se voru fi dată spre acestă sfirşită, se va pedepsi cu ÎnchisOre de la 6 luni pînă la 2 •ani, de va fi resultată iepedarea pruncului.
«In casâ cându Iepedarea pruncului se va fi e-■fectuată asupra unul pruncă nelegitimă de către -muma sea, pedepsa va fi ÎnchisOrea de la şdse luni pînă la ună ană.
«Medicii, chirurgii, oficiărit de sănătate, spiţerii şi mOşele cari voru arăta, saă voră da s6ă înlesni aceste miţlidce, se voră pedepsi cu niasimulu "închisorel şi interdicţiuuea pe timpu mărginită, dacă
Iepedarea va avea locu.
«Daca din lepedare se va fi causatu mortea mumei, pedapsa ce se va aplica, va fi reclusiunea.>>
D. Cantili observă că s'a omisă lepădarea cau--sată din bătaiă. chiar cânda voinţa făptuitorului •n’a fostu acasta.
D. A. Lahovary, raportore, consimte a se adaoge -acesta ideiă în art. 240 deja votată.
Camera şi ministrulă încuviinţdzâ.
D. Cantili. Mal propună o modificare în minus : nu înţelegu pentru ce s’a pusă în celă vechia şi s’a mănţinută în articolulu 246 din codulu npă alineatulă 3, puinduse p’acelaşl picioră copil legitimi cu copil nelegitimi. Acesta principia isbesce tare în principiulă stabilită prin codula civile. Propună dară ştergerea acestui alineată.
D. G. Vernescu arată că, de şi a fostă membru în comisiunea care a cercetată acestă proiectă, însă, diferindă în păreri de cel-lalţi membrii, nici n a luattt parte la lucrări. D-sea combate art. 246, căci faptulă pedepsită prin elă nu este unu delictO, ci o crimă. Se iea acastă crimă de la juraţi şi, fă-cându-se delicttt, se dă curţiloră şi tribunaleloră. Dară cândă 6re juraţii n’aă pedepsită fapte de a-semenea natură? Ş’apot de unde se califică ca de-lictO o crimă din cele mai principale, astă-felă calificată şi de sciinţă ? Greşiţi ddru din punctulă de vedere ală sciinţel, greşiţi şi din punctulă de vedere ală scopului. Nu puteţi eiuce juriulă nu vă puteţi resbuna pe ddnsulu luândă de suptă ju-risdicţiunea lui unele crime, ş'acasta pe simple, cuvinte, fiă ele câtu de practice. Asemenea şi pentru alineatulă II din articolă ; eltt încuragiază la criipe pe tbte femeiele, pe tOte mamele denaturate. Acasta ară fi ceva infamă! In privinţa alineatului III, cuvintele D-luî Cantili suntă fOrte temeinice şi cere şi D-sea ştergerea acestei măsuri, ca imorale şi contraria spiritului legii. Alineatulă IV prevede pedepsirea numai corecţionale, drăşî spre a se lua de la juraţi. In fine, alineatulă din Urmă, singură prevede reclusiunea : nici acasta nu e admisibile, căci omulă de sc::nţă, care omOră şi pe mamă şi pe copilă, trebuie pedepsită cu multă mai aspru. Neluândtt dară în consideraţiune juriulă şi ţiindu-se la sciinţă, Camera nu pOte face ceva mal bine de câttt se respingă acestă articolă şi se mănţină pe celă din codulă vechiă.
D. A. Lahovary, raportorele, combate pe D. Vernescu, pentru că aceste fapte erai! crime în codulă francese şi D-lui, D. Vernescu, :e-a făcută der licte într'ală nostru. Aşii ce face guvernulă şi comisiunea? Măresce pedapsa. Trel-decî de crime din codulu francese s'aă corecţionalisatu în delicte de D. Vernescu în vechiulă codice, şi aşii, cândă se face acelaşi lucru, se şiice că se vioiază sciinţă.
D. Costa-Foru primesce amendamentulă D-luî Cantili, căci are dreptate. D-sea se unesce la suprime; ea acestui alineată, ca şi la a celui de la articolulu pentru p-uncucidere.
Voci. Mâine, Mâine!
Preşedintele anunţă că, în urma Unei adrese a ministrului culteloră, Duminică e convocaţii coie-giulu electorale pentru alegerea episcopului epar-chiel Buzăă.
Şedinţa se rădică.
DIVERSE
O hoţia frumosă. Jouî, la 18 corente, pe la orele 3 dupe amiază, se presintă ună individă in uniformă de militară la casa unui oficieru, ce era absente, şi spuse sociei sale a fi trămisă de so-ciulă seă se-I dea o manta de plâe, epoletele, cen-turonulă de mare ţinută, pintenii şi mănuşele, de 6re ce are inspecţiă. Consdrta Oficerului i le-a dată; înse, care fu mirarea ambiloru soţi, cândă sară, îutorcenduse de la seiviciă, bărbatulă au^i acastă nuvelă de care nu scia nimicu.
Poliţia fi-va Ore în stare a dovădi pe hoţă?
Nu credt mă. Ea e ocupratâ cu representaţiunile de la opera italiană.
r
Origina flueratuluî. Cromcarulu tatrală ală Ziarului La Liberte, din Paris, dă nisce curiOse amănunte asupra origine! flueratuluî, pe care o fixază la 14 Ianuariă 1686.
www.dacoromanica.ro
In acea Şi, Şice elă, s’a născută în tdt-.u flue-ratulă.
înainte de 14 Ianuariă 1686, cândă o piesă era rea, parterul, (jude suverană pe atunci), se mul-ţâmea a căsca; dar o comediă în cinci acte, întitulată Baronulă de Foudrieres, şi atribuită lui To-mas Corneille, fiindă representatâ la tatru francesâ, şi fiindă judecată nu fără rezonă, detestabilă şi a-nuiOsă, ună spectatoră avu ideia de a-şl areta nemulţumirea prin câte-va fluerăturl.
Publiculă fu mal înteiă mirată de acestă vuetu, dar apoi găsi că elă esprimă destulă de bine opi-niunea sea asupra piesei: i se păru plăcută de a înăduşi vocea actoriloră prin acastă musică des-plăcută şi de ună genă cu totulă noă.
Fiueratulă îşi făcu dar intrarea sea solemnelă în tatru. Şi elă s’a înrădăcinată aşa de bine în câtă, în zadarfi se mal făcă încercări pentru a-i dis-fiinţa usulă. Ordinele policiel n’aă putută face nici o dată nimică.
*
* *
O ţerâ curiosă. Corea plătea de fOrte multă timpă ună tribită anuală guvernului japonesă. A-cumă de curendă, într’uuă stilă puţină diplomatică, coreenii aă refusată tributulu. Cu o mărinimiă ca-re-lă onorază, guvernulă japonesă a trămisă ambasadori pentru a regula acestă diferendă. Aceştia înse aă fostă primiţi fOrte răă, saă mal bine Zişii, n'au fostă de locă primiţi. Coreenii le-aă refusatti ospitalitatea, adăogândă că, dacă avaă de comunicată o depeşă, n’aă de câtă s’o lipască în vdrfulă catargului celă mare ală corăbiei loră, de unde el voră citi-o cu o lunetă cave ap opie lucrurile! Supune-se-voră ambasadorii la acdstă nouă ceremonia., cu totulă demnă de fantasia orientală, saă voră avea o inspiraţiune â' la Wasseige pentru a termina eroicesce misiunea loră? fîtă ce se în-trabă lumea cu impacienţă la Yedo şi la Yokohama.
O*
* *
Catacombele regiloru scyţî. I11 orăşelnlC AÎe-xandropol, gubernia Ecaterinoslav, s’a făcută o descoperire care pune în mişcare pe toţi arheologii. D. Luzanco, directorulă museulul din Kertch, şi D. Snegcff profesoru, au găsită într’o movilă naltă de 39 archine,. catacombele regiloră scyţî. EI aă găsită acolo numerOse obiecte de aură, argintă, bronză, feru, olărit etc. 1 sistenţa necropoluluî dar, de care vorbesce Horodote, este ast-ftlă constatată.
'1' -r
Unu procesă curiosă. Ună procesă curiosă se va trata în curendă înaintea tribunalului deînteia istanţă din Marsilia. Unu medică urmăresce pe ună locantienl din strada Barthelemy se-i pltăascâ o-norările în nisce condiţiunî destulă de stranii.
Nevasta locantierulul suferea de ună picioră si starea el era de disperată, cându mediculă, che-mându-se, i-a prescrisă o cataplasmă de făină de ină. Bărbatulă aiargă la băcăniă, dar în turburarea lui, cere muştară. Dupe câte-va Z^e bolnava se îndreptă cu deseverşire.
Locantierulă pretinde că băcanuhl i-a scăpată nevasta, aru mediculă susţine contrariulu.
ÂTENEULU ROftIĂN
Duminică. 22 Ianuarie la oreie 8 sară, D-lu Petre Grădiştenu va ţine o conferinţă publică asupra: POESIEI ROMÂNE Intrarea liberă pentru toţi
Teatrul cel mare”
Duminică la 21 Ianuarie 1873.
SE VA JUCA PIESA
CATERINA
RD

Dramă în 5 acte şi 7 tablouri, de A- Du-mas, tradusă de D. S. Mihălescu.
'a.
luceputulă la 8 ore sera
TELEGRAFUL

DANTISTUL G. GIU§TI,
j Se reconandă Onor. Publici câ va escersa pro-> feriunea sa, adecă: Curăţirea, Albirea, Plunbuirea \ Dinţiloru, Amorţirea Neervelor şi filamentelor, cari' produci durere de dinţi, stârpind! orl-ce rădăcini' sparte în gingii fără a produce un! reu.
Se află la Hotel! de Francia No. 5 calea Mogo-ş6il vis-a-vis de Biserica Zlătari.
ANUNCIU
Direcţiunea, internatului de bă-eţi Butoianu, situata în strada sfin-ţiloru No. 70.
Are onore a face cunoscută că mai primesce elevi interni cu precia de 30 napoî onî pe ann.
BOLELE SECRETE
Răni symphilitice, scursbre, impedicarea udului; polutiune, pdbla alba (neputinţa bărbătdscă) vindica dupe o methodă care sa aprobat! în mii de caruri singur şi radicale.
Specialistul! D-r Thor, Strada Caro! No. 4.
xxxxxxxxxxxxttoocxxxxxa
Medalie de AUR. — Premii de s6,600fr.
IHA LARQCH
ELEXIR reconstituant şi febrifuge.
Cel! mal bun! specific! pentru frigurile epidemice X
sa! paludeene care a! resistat! pene acum quinine.
X
X
Abrevdză convalescenţa şi restabildză repede forţele per-\	.	...	âfâh
- dute şi constituţiile alterate, bdle de stomac!, slăbi-
ciunî generale, causate din lipsade sânge, etc.	X
In ţerile calde, şi mal cusdmă la finele verii, se în- X
trebuinţdză înduoit! cu apă ca băutură împuternicitdre X
“©«St J®S»®9©©®a©«G9©e®S@S©®©S©©S®©8®0©®®®®«9®®® PENTRU PAR SI BARBA Furuisorulu [VI. S. Reginei Angliei şi
M. S. Imperatoreluî Rusiei.	@
(I Medalie de aurii. — 3 medalii de argint.)
OMBINÂ
şi preservativă de friguri.
QUINA IuA ROCHE
Sâ.âcia sângelui, epuisementu, urmările facere!.
PARIS, 22, rut Drouot.—BUCURESC1, F. itel. Risdorver,
PhaRII.
ăl FERUGINOSU X
Preparat! de F. CRUCQ.— Paris-11 rue de trevise.-Londra— § ® î 1 Beaufort strees S. W.	©
© Singurul product-ce, fără a fi vopsit dă necontenit părului şi » f bai bel coldrealor primitivă.	§
îl! întrebuinţdză cine-va singur!, şi operdză asupra bărbeî ca a bşi asupra perului.	9
”1 Dapositul! la Bucureşti, la D-nu Hmier Coiffeur Podu Mogoşâieî.	®
©®e®S#O©-3®-3©®»®9»®®®©®®®09-a©f999®3©8®©9@®e9©O«®^
SAVUr^ RGYAL |
UE TSS et S UAC J5$ de VIOLET
PARFUMEUR BTÎ=, A PARIS| Seul recomniande par Ies celebrties medicales pour% VHygiene, la Fraicheur et la\ Beaute de la Peau. Dipătdanstouies Ies villcsdu monde.S
KXIOER L. A MA^qUE DI FABRK
LA REINE DES ABEILLES
I
Recompensă la Exposiţiunea univers. Londra 1862.
apa de mm
LES CARMES
PASTA PECTORALA
SIROPU DE NFÂ
DEUANGRENIER DU PARIS 5o de medici al spitalelor! ;din Paris, le-a constatat! eficacitatea în contra TUSEI, asth-P mulul GRIPPEL, tusei mâgârescî |) şi IRRITAŢIUNILOR peptuluî ^' şi gâtului.
*
I
contra Apoplesieî, Paralisiel, Ameţoleî pe mare, Colereî, Vaporilor Nemistuiril, Colicelor, etc.
I
BOYER singur succesor al carmHor
’VWWWVVI îi Paris, 14, rue Taranne. Deposit: la principalela case de comerciu.
»
Depositu în Bucuresci:	Fr.
Eitel şi J. Rissdorfer.
Recomanda onorab’ Publică Stabilimentulu meu în diferite cuseturl de albituri pentru dame jjtjşi cavaleri. Str. -Sfinţi-Plo,
siloru No. 24.

MARE SUCCESU

LA VELOUTINE
este uă Pudră de orezu, speciale preparată cu bismuth, prin urmare avdndu ua acţiune salutariă asupra pelel. Ea esteaderinte şiindivisi-bile, şi dă peliţeî uă frăgezime juvenile şi unu velouU naturale.
CH. FAY
parfumistu,
9, Rue de la Paix, 9 PARIS
j De vencţare la toţi parfu-miştii şi Coaforii.
SIROP ANTIPHLOGISTICU DE BRIANT AFECŢIUNI DE PEPTU, GUTURAI0RI, &.
Acestu sirop d’unu gustă din cele mai plăcute, are ua eficacitate sicură, constatată prin tr’unu raportă oficiale, contra
—■*—	^----- *-----——*^a tutorii
celebri-
patronata in timpu
l de ani,
tăţile	.
vomă cita pe marele Larnnkc, Gubrsant, de la spitalulu copiiloru; Vauqcbun, director ală scdle! de Pharmaciă s’alţî medic! de spitalurl, pjofesorî a! facultăţi! şi membrii Academiei de Medicină diu Paris.
Pharmacopea, rue de Rivoll, ISO, â Paris
Depositu in Pharmacopeele de căpetenia
MAŞINA,
ANUNCIU.
Se recomandă onorab. publica că posede cea mal bună cunoscinţă, pentru curarisarea şi vindecarea a diferiteloutt răni de scro-furl.
Doriiorii se potă :nforma la D-na Zinca Alecsandresca, strada Herăstrău No. 76.
cu tote accesoriele pentru fabricarea Ciocolatei,
este de vânzare. Orî cine doresce a o cumpăra se se adresese la administraţia acestui (^iard.
Proprietarultt se însSrcinesă a înveţa pe cumpăţortt şi fabricarea Ciocolatei.
Strada Polonă No. 58. D. PROCOVIANU,
LA LIBRĂRIA WARTHA
sc âflă *
CODICELE ROMANE
Cu annotărî şi trimiteri de
B. BOERESO
^ L
Ediţiunea II-a revăzută şi adăogită cu tote legile votate- până la Iuliu 1872, 1 volum! gros! in 8 mare.
Preciul 20 leî noi, legat! 23 lei noi.
COHSEILS AVDAJMES
PRODU1TS SPfiCIATJX RECOMMANDES
deVIOLET
INVBNTBURDU SĂVONROYAL DETHRIDfiCE
IMVEHTBUK DU
SAVON ROYAL DE THR1DACE

PARFUMEUR BREVETE, PARI3
CREME m BEAUTE
a sase DEGLYCfjRPiE et de BisvuTi!—Fraicheur .Vcloute, Eclat du teint.i
1 i oraîu flentifrice
EXTRAITS TR1PLES D'ODEURS
PARFUMSPOUR LE MOUCHOIR I Rose-Blanche, Ess-Bouquet Poin-coupe> Jockey-Club, Brises-de- YioUttfs, ele.
GLYC^RINES PARFUMEES
b: di spe?isablesprcon server la sautky . la beaute Ja morbide?se de la peau
GlY.câR0L£anR0SES<!ePR0V!NSf LOTIUN HYGIENIQUE, TONIQUE ET RAFRAICHISSANTeI pour Ies soins i* limes de la toHette
tXTBAUS D’EAUX DET0ILETTE|
pour adoucir et rafraîohir la peau.
PASTiLLEŞ AMBROSIAQUES AU MASTlC DE CHIO
Ihjgiene, Fraicheur. Suavi te de Vhaleine.
Depot dans toutes. Ies villes du monde.
Pour iviier la cant rejet <ion% exiger la tnarque de fabrique :
LA REINE DES ABEILLES
PERFECŢIONATE DE DOCTORELE
J.V. BONN
Furnisoru brevetatu alu M. S. Imperătesa Aceste produse se vendu 40 la sută maî josu de cată produrele analoge; din puntuludeve-(iere ală parfumului s’ală proprietăţilor! loră, ele lutrecă specialităţile cele maî renumite.
La cei de câveteniă Farmacopei,
Coafori şi Parfumari.
CU AMIÎNUNTULU ŞI CU RĂDICATA 44, Rue des Petites-Ecuiues. PARIS
VESSCATGARE d’ÂLBESPEYRES
Admis mspitalele şi ambulanţele armatei francese (avi3 favorabil alu Consiliului Sanitară din Francia) şi în alle armatelur! Turciei şi a Statelor!-Unite.— Acţiune sigură şi regulată. Fie-care visicatore trebuc să porte semnătura d’Albespeyres pe partea cea verde.
GAP8ULES de RAQUIN
au Baume de CO-PACU, aproba. e de Acadnmia de medicina de Paris, care le-a declarat! supe-riore tutoru celor! l’alte preparaţinnî cu Copahu dnpe ce le-a. esperimentatu asupra 100 de bolnavi s’a dobândit 100 de vindecări. Srpienta adunare a recunoscut! aseminea că Capsulele Raquin suntg ingerate cu înlesnire, nu causâţlă în stomach!, nici o simţire neplăcută, şi nu provocă nici uă vărsătură. — Paris, Faubourg St, Denis, 78 şi în tote farmaciile.

Pentru abonamente, reclame şi anunciuri a se adressa ia Typographia Naţională, strada Academiei No. 24.
Abosamestui, pentru Romănia.
In oraş!:	In districte:
Pentru un! an! . . 24 Pentru uă ‘/2 anu . 12 Pentru trei luni . . 7
30 lei n. 15	»
8 »
An tracicii:
Linia mică pe pagina a IV. . 15 bani. Reclame pe pagina a DL . . 1 leu n. Pe pag. II 2 lei, pe pag. I, 3 leî n.
Pentru rubrica «inserţiunl şi reclame
Epistolele nefraacate se refusă şi ar-ticolii nepublicaţi se ardu.
Orî-ce Abonamente neînsoţite de va-lorea se refusă.
Redacţiunea nu ea:
aserţiuni si reclame»	Abonamen
tww:«8coromasidaitY
Abonamentele se fac! numai d! la 1
e-câruî luni.
Pentru Francia: se priimesc! amin» ciur! şi reclame la D-niî 0RAIN & MI-COUD, rue drouot 9. Paris.
Pentru Austria şi Germania :4a D PHHJPP LOB, Wien Wollzeile No. 2
MARŢI, 23 IANUARIE 1873.
UN NUMERU 10 BANI
ANUL III — No. 278
APPARE IN TOATE SERILE DE LUCRU
PENTRU ABONAMENTE, RECLAME Şl AN UN CIUR i A SE VEDEA P G I N E A IV.
BUCURESCI, 22 IANUARIE
Eri Duminecă la 21, a avută loctl o întrunire publică, convocată de societatea proprietarii oră românî, pentru desbaterea instituţiareit creditului fondară, ală cărei proectă s’a depusă alaltă-ierl pe biuroulă Camerei de D. Ioan Ghica, Gr. Cantacu-sino ş V. Boerescu.
D. Fleva, dupe ce a aretattl că publicul d a fostă surprinsă de acdstă întrunire, pentru că convocarea a fostă publicată numai de Românultt, şi «hiar în aceiaşi <jli; dupe ce a aretată că-1 pare reă că deputaţii n’aă putută se asiste din causa alegerii ce suntă chemaţi a face în delulă Mitropoliei Episcopului de Bezeă, Domnia sea a desolvată importanţa creditului foncieru şi a conchisă că, de câţî-va ani, regimulă nostru financiară s’a schimbată cu totulă ; că valorile publice aă atrasă capitalurile; că propietatea rurală este în suferinţă; în fine, că trebue se venimă în ajutorulă loră, pe cale e-conomică, căci numai permite nici o a-m.ânare, Domnia sea aretă că prin nimică nu se pote remedia rdulă de câta prin crearea de bancă foncieră ; înse nu dupS cum voeşte guvernulă s’o facă, prin streini, ci prin proprietaiiî români, prin societatea proprietariloră constituiţi.
Dupe D. Fleva a luată cuvântulă D. I. Brâtianu. D-sa a desvoltată, în modulă celă mal ştiinţifică, ce este creditulă fondară şi cari suntă bine-facerile lui. Ca membru iniţiatoră ală societăţii proprietariloră românî, D. Bratianu confirmă cele spuse de D-nu Fleva. şi ardtă că ideiele ce emite privescă numai persona D-sele, de ore ce cel alţi membrii aă unde vorbi, fiind-că mal toţi suntă senatori seu deputaţi. D-sa ne fiindă nici' una nici alta, a 3-ăsită de cuviinţa a vorbi dinaintea publicului. — Şi totă nu o făcea, dacă nu-lă asiguraraă că proectulă societâţeî române s’a depusă pe biuroulă Cameril, care l’a priimită în a-plause. — D. Brâtianu arătă că guvernulă sprijină proectele streine ; că proectulă bâncet de scomptă şi circulaţiune, care trebuia se mergă alături cu acesta, nu s’a depusă încă, şi acesta este ună semnă răă pentru societatea română.
Dupe ce desvoltă , în modulă cela mal clară, bine-facerile instituţiuniî creditului fondară, astu-felă cum voescu se-lu constitue proprietarii românî, D-sa apoi aretă că în tote salonele se vorbeşte de
banca Domnului Leitner şi de banii ce acesta aduce în ţeră. Luândă proectulă seă şi cercetândulă. a veţlută că din 200 milibne ce <,lice că constitueşte capitalulă băncii, în acţiuni, nu este în realitate de câtă 20 milidne cu care banca începe o-peraţiunile s61e, şi cu care nu pote face faciă la 400 milidne ipoteci particulare, ce imediată voră veni d’inaintea el, şi la 600 milione aprope împrumuturi judeţene şi comunale, pentru neapăratele trebuinţe ce aă pentru îmbunătăţirile ce se reclamă. D-sa desvoltă apoi cum streinii vor să ne absorbă pe terâmul economic, ne putând pe cel militar, pentru că posiţiunea n6stră îl opreşte. Ardtă cum dobânzile de 7 % aă şi ună interes politic economic pentru Austi ia. Citdţlă precedentele Angliei cu banca Franciel, şi apoi se resumă (jicândă că D-nulă ministru Mavrogheni nu ete omă politică ca se cunoscă aceste tote, ci este omit financiarii care ştiă cumă se facă treburi. Dupe a-cea spune ideile emise de D. Mavrogheni asupra creditului fondară, şi în parte a-asupra societăţel proprietariloră români, arŞtăndă cum D. Mavrogheni voeşte a fonda mal multe bănci de credită fon-ciară, sistemă perniciosă şi respinsă din tote statele. — Aretă, în fine, că pro-ectulă Domnului Leitner în aparenţă pare a fi din cele mal salutarii, cândă în realitate nu este de câtă o adevărată şarlata-nia, tocmai dupe cumă aretemu şi noi într’unu articolă specială, pe care îlă pu-blicămă mal la vale.
D. C. Racotă ne trimite o epistolă, ca întempinare la cele qfise de noi în doue articole succesive despre administraţiunea Districtului Teleorman, voindu se apere cu ori ce preţă acesta administraţiune.
Pe câtă scimă, Domnia sea nu este nici rudă cu D. Prefectă, nici se vorbesce de Domnia sea în cele scrise de noi. Pentru acesta cuventă, se ne erte D. Racotă daca nu putemă se publicămu scrisorea Domniei săle. Timpulă cavalerismului a trecuta.
Daca vorbimă în articolil noştri! de fratele Domniei sdle, amil fi înţelesă se rfispundă celă în : estiune, cu tote câ ni-minl nu pote se oprdscăpeună jurnalistă de a vorbi de elu bine, cândă face bine, şi reă cânau face reă.
Acesta se pote întempla numai, de acum înainte, în urma modificării codiciloru pe-
www.dacoromanica.ro
nali, modificare ce se votdsă cu atâta bună voinţă de D. Racotă.
Sâmbătă la 20, continuându-sediscuţiu-nea supra luării în consideraţiune a lege! pentru penfarea bunurilorii Statului, gu-vernuîă, cu tdtă ameninţarea Domnului Epur^nu că va d solva Senatulă, dacă nu se va vota legea aşa cumă este votată de Cameră, vficjendă pericolă la care o espune, a declarată că va primii orî-c.e modificări, numai s’o l-a în consideraţiune.
!n urma acestei declaraţiunî, Senatulă a primită â se discuta legea în londă, dis-cuţiune care va avea locă aţii, luni.
Bine, Domnule Epurene: dacă n’al puterea, de ce mal cauţi gâlciava şi te pul în posiţiune a deveni ridicolă, chiară înaintea bătrâniloră?
La alegerea ce a avută loră erî la Cameră pentru Episcopulă Eparchiel Buzeft, în loculă Părintelui Dionisie încetată din viaţă, procedându-se la vota, la primulă scrutită aă întrunită câte 71 voturi părintele Inocentiu şi Ghenadie.
Eiindă prin urmare paritate de voturi, şi procedându-se la a doua votare, Părintele Inocentiu a întrunită 88 voturi, eră părintele Ghenadiă numai 54.
Astu-felă alesulă a fostă părintele Ino-centiu.
CREDETULU FONCIARU
11
Froiectulă de bancă ală Domnului Lait-ner este aprope o copia dupe acela ală creditului fondară din Viena, ală căruia trestă îlă avemă şi noi. In aparinţă, ară crede cine-va că acestu proiectă e menită a umplea România de t6te fericirile posibile; în realitate însfi, elă nu ascunde de câta condiţiunî, cari, departe de a con-respunde cu neapăratele trebuinţe ale ţe-rel, departe de a egala cu cele din pro-iectulă proprietariloră români, nu caută de câtă a asigura Domnului Laitner, şi companioniloră sel, ună munte de aură în România.
Vom proba acesta matematiceste,—cu a-tâtă mal multă, cu câtă propagantele streine se silcscă a induce în erore opiniunea publică,—şi sfidămu pe ori-care se vie sS ne probese contrariulă.
Astâ-^î, mal multa de câtă totă deuna, prin introducerea unei instituţiunE de credită, datoria de românî ne impune a ţine ^
^	„i	; j-li	lio 'v*i îl
1
TELEGRAFUL
comptd de nevoile ţerei, de nevoile tu-tulorG claselorG sociătăţiî.
Trebue dar se căinăm Q a le procura din miţllocele acelea, carî se ie scape de aceste nevoi, asigurându proprietatea-te-ritorială şi agricultura, şi fâcendu se vi-vifice într’ensele acea schinteiâ de viaţă . ce pare a se stinge.
Ne afiărnO în facia unei gigantice insti-tuţiuni, care reclamă totă se îositaiea posibilă ; de aceia nu pute nu trece cu uşurinţă peste densa, fără a intra în tote a-mănuntele ei. astO-feld ca şi publicultî se-nşî p6tă forma o opiniune ficsă, asupra ei, faciă cu esiginţele ndstre economice, şi asupra streinilorG cari urmărescQ a pune mâna pe creditulu nostru, ca se ne esplo-aţaşe şi sG ne specule tota pe noi şi avuţiile nostre naţionali.
Mai nainte de a intra în fonduld cea-tiunii, şi departe de a face istoria creditului şi a chârtiei, este necesaria a adăoga aci, că: creditula este condiţiunea principală a unei instituţiuni financiare, este ma-china care, prin chârtia sa, pune în mişcare tote capitalurile din lume. Chârtia este unuia din succesele cele mari ale sci-inţelorO financiare: chârtia, dai', prin puterea creditului, represintă valorea,—nu-merariulu, etc. Da aci resultă că, pentru fondarea unei bănci, seu ori carii alte instituţiuni financiare, nu este trebuinţă de bani, ci de creditu. Pe acestă basă sunt constituite t6te băncile, pe acestă basă tote tnstituţiunile financiare din Francia, Anglia, Germania, din totă lumea în fine. Capitalurile lorG de milione şi miliarde sunttt emise in chârtia, pentru că chârtia represintă valorea. In asemenea condiţiuni a apărutu şi la noi creditulii fonciarO, şi o dată cu acesta mai multe proiecte pentru concesiunea lui, cari ficsesO capitalurile Ioni la sute de milione, în emisiuni şi bilete la purtătora, fără ca în realitate se dispue de unii bând. Rămâne dar constatata că pentru crearea unora asemenea instituţiuni, creditula şi chârtia a0 o valore multa mai importantă de câta banii.
. >a:	alăturea cu acestea, nu 6că de câta
una rola secundara, care nu atinge câtuşi de puţina funcţionarea unei bănci.
Dupe ce ama definita :n puţine cuvinte puterea creditului şi rolulo secundara ala banilorG în întreprinderi financiare, se tre-cemu acum la proiectula Domnului Lait-ner. Dupe ce afectăsă unU capitala ore-care a nume pentru operaţiunile creditului fondară, apoi prin art. 29 adaogă :
«iu interesulă publicului şi altt guvernului, spre mărirea resurselor!! pe^'care banca trebue se le pae la disposiţiunea diferitelortl ramuri de operaţiuni, banca va putea, cândă va crede oportuna, să emită şi se menţii în circulaţiune bilete de purtătoru (billets au porteur), plătibile la presentare, şi ne-aducSndu dobândă numitele bancnote său bilete de bancă, etc. etc.»
De aci resultă că banca fondară con-topesce în operaţinnile sdle şi operaţiunile băncii de scomptu şi circulaţiune. Conbinaţiunea acesta financiară este funestă, cu atâta mai multa, că chiar astu-felG dupe cum banchierula austriaca o combină, ea nu pote satisface tote esiginţele nostre economice. Proprietatea rurală şi agricultura, care constituescd avuţiile ndstre naţionale, şi care mai multu de câtfl ori care alte ramuri, reclama de
rigore credite şi capitaluri, nu beneficiesQ nimica din aceste combinaţiunl. j Afară de art. 3, care vorbesce în tre-î căttt de aceste ramuri, puse mai multu cu scopu de a surprinde şi a satisface pentru unii momentu ochiulG cititorului, nu găsim în tota proectuld una singura ar-ticola care se stipulese posiţiunea lord fa ciă cu operaţiunile băncel. Ni se va obiecta pote că art. 22 coprinde şi aceste ramuri. Aceia cari mai credo în acesta ar-ticolu, se înşeli! intr’unu moda amartiicu, pentru că ela nu-şi însusesce de câta scomptuid efecteioru comerciale şi alu unei alte operaţiuni jidovesc!: a depositelorO şi a amanetelorO, şi atunci chiar, în condi-ţiunile şi cu dobânzile ce se vora precisa mai în urmă. adică cam .acea ce ope-resă banca Românii cu 12, şi 15 °/0.
Admiţându pentru und monienta că în-tr’una moda indirecta, ard înţelege şi pe aceste doue ramuri, este banca în posi-ţiune a ameliora sorta lord? Nu: I pentru că propietatea rurală şi agricultura, în starea deplorabilă în care se află asta-ijî, reclama a fi înlesnite cu dobândi câta se va putea mai mici, până ce se vortt mai reînalţa. 2. Pentru că operaţiunile specificate în acestu articola, admiţenda că înţelege şi aceste ramuri, cea ce nu este de loca adevGratu, dupe art. 29 ele nu începu de câta atunci cânda banca va crede oportunii. Până atunci înse aceste ramuri potd răbda.
Şi alu 3, pentru că asemenea stabilimente, cu totă combinaţiunea D-luT Lait-mer, nu potd întreţine nici o dată sucursale în provincii, pentru „pâ ele ard fi o-bligate a se împrumuta singure, pentru a împrumuta pe alţii, şi nu aru putea suferi cheltuelile acestora sucursale, de câta numai urcândQ puţurile dobâncjilorG, nu este vre unG avantagiu pentru cultivatori.
Aceste apreciaţiuni suntO confirmate chiar de art. 25 din proectd, care (fice: ca va întinde sucursale în tote oraşele sea districtele României; înse, dupe o conven-ţiune specială între bancă şi guvernă. Cu unO cuventu, banca se se bucure de beneficii, şi budgetul statului se suporte chel-tueliie ; la din contră, banca nu întinde sucursale în districte, economisânda cheltuelile pentru a da dividente mal mari ac ţionarilord săi. Unde suntd dar avantagiele proprietăţi-rurale, ale agricultureî, corner-ciului şi industriei, cari trebue sS tragă dupe urma acestei banei ? Nicăerî de câta în numerosele transporturi ale acelora ce voescu a se împrumuta, la Bucureşti, pe cele mai grele cheltueli, spre a plăti dobândi ca acele specificate la art. 12 şi a • cele ce se vord ficsa mai târziu de bancă. De aci resultă într’una modd constantă că acestă ramură de avuţiă nu trage nici und beneficia dupG urma creării acestui stabilimente financiara, în condiţiunile Domnului Laitner.
Experienţele altora state s£ ne serve de esemplu : Francia, la introducerea creditului fonciar, cremeni ca acesta instituţiune, va satisface pe deplina interesele propie-tăţii rurale şi ale Agricultureî, dupe cum se arăta în aparenţa, îld votâ in bucuria şi în precipitarea cea mal mare. Combinaţiunea financiară înse a acestui institute, ne permiţându’I a întindă sucursale în pro-
vincii, ^^.^acoimank^o1 ai ner>
nu permite fără o noue convenţiune între guvernu şi bancă, reduse aceste ramuri pe calea peirei, producenda perturbaţiuni generale. Ce era înse de făcuta ? Concesiunea se deduse : ea devenise o lege, pe j care nimini nu o mai putea strica fără i mari despăgubiri.
O nouă combinaţiune financiară veni să console, pentru unti momentti, spiritele: a-cea de a crea o altă bancă care să acopere lacunele. Acesta fu banca agricolă care funcţionesă şi astăzi alături cu cre-ditulo fonciaru. S’a satisfăcuta ore şi cu acesta nouă combinaţiune esiginţele economice ale Franciei, şi în parte proprie-tatea-rurală şi agricultura, pentru scopula cărora se creaseră? Nu. S’a croita răd, ur-medă neapărata a merge răa, astd-fela că ele formesO şi până astăcjll obiectulu unorG vil discuţiuniîn Camera francesâ. Etăcum Sv esprimă D-nulu Deputatu Ayme, în Parlamenta. apropo de aceste stabilimente :
«Domnitorii s’a recunoscuţii de câtă-va tiropă, că agricultura nâstră rae ge sp'-e peire şi este vrednică de interesulă şi atenţiunea nost :î. Guvernulti Imperiale, a puşti tote stăruinţele de a’î veni în ajutoră ; creditulu fonciaru şi eelfi agricolă suntă stabilimentele create pentru acestă scopă. El bine, care sunttt :esultatele produse de aceste stabilimente astu-felă cum ele suntO organisate? Credtt că nu este greă de respunstt : nici unulu pentru agricultură. Nu ştiu într’adevffrtt dacă agricultura s'a putută împrumuta vre o dată din acele părţi, pentru că banii costă' sc.umpQ pe creditulă tonci-ară că sS pătâ împrumuta pe arendaşi s£tt pe cultivatori cu o dobândă mal mică de câtă era renume atâ»
Discursuld D-lui Aymă a fosta aprobata de totă Camera, care a şi numita rnai multe comisiuni spre a constata starea acestord două ramure, şi a găsi und sistema finan-ciala propriu, care se corespundă cu interesele tutulord claselorO societăţii.—Dacă dar în Franci *, proecte ca acelea ale D-ld Leitner, n’aa putută da fructe, mai este ore de îndoita că în România vord da ?
Cum veniţi, dar, se introduceţi în ţeră organisaţiuni financiare învechite, constatate de viciose şi condamnate de esperi-enţele altora state ?
ADUNAREA NAŢIONALE
ŞEDINŢA DE LA 2G IANUARIE
Dnpe ce se votbsă mai multe articole fără vr’o mare importanţă, vine discuţiunea asupra următd-reloră articol! :
«Art. 294. Este culpabilă de calomniă acela care prin discursuri, prin strigări rostite Î11 locuri publice sdu prin serie i, prin imprimate, prin desem-nurl, prin gravuri, prin embleme, espuse a fi vîn-dute, distribuite săă afipte în publică, va propune asupra unul individă, unui' corpă, unei asociaţiuni seu unei administraţiunl, fapte carî, d’aru fi ade-verate ară espune pe prepusă la pedepse sdă mă-cară la ura săă dispreţuia cetăţianiloră.
«Art. 296. Cândă fapta imputată asupra cuî-va se va dovedi adevărată, imputătorulu va fi apărată de orî-ce pedăpsă.
«Se va socoti ca dovădă legiuită numai aceia ce va resultă dintr’o otărîre de judecată, şefi din orî-ce actti autentică, săă din vr’nnă înscrisă cu scrierea şi cu sub-scrierea imputatului.
«Cândă imputarea va avea de obiectă faptele unul funcţionară publică, relative la atribuţiunile s£le, atunci faptele imputate se potă proba dupe regula comună.
TELEGRAFUL!)
«Cândă pentru faptele imputate unui funcţionară s«5u unui' particulară, se voră fi începută urmăriri de către Ministerulă publică, sâă cândă esistă ună denunţătoră, urmărirea calomniei se va suspenda, dacă va cere imputătorulă, până la resolvarea procesului relativă la faptele imputate.»
Se dă citire următorului articolă:
«Art. 299. Injtiriele sâă espresiunele ocărâtOre, : comise prin presă, prin care s’ară aduce asupra cui-va imputare pentru vr’o faptă lămurită, sâă pentru unu năravfi sâă viciă arătată anume, se voră pedepsi cu amendă de la 200—2,000 lei, sâă cu închisOre la 15 ţlile până la trei luni.
«Dâca asemenea injurii sâă espresiuni ocărâtâre voră fi adresate contra membriloră cleruiuî, vreunuia. din corpurile legiuitâre, consiliului miniştri-loi-Q seu vr’unui Ministru, vr’unei curţi, tribunală, administraţiunii locale, (în care casă injuria sâu espresiunea ocărâtâre se consideră făcută în per-s6na fia-cărui membru ală corpului), sâă în contra orl-cărui depositartt ală puterei publice, se voră pedepsi cu închisăre de lă o lună până la ună ană si cu amendă de la 300—3,000 lei.
«Cu aceia-şî pedâpsă se voră "pedepsi injuriele de ori-ce natură săvârşite prin presă sâă prin miţli-lâcele enumerate în art. . 94 cod. penale, prin care s’ară atinge demnitatea unui suverană străină, a-vândă aginţî acreditaţi în România, sâă chiară pej -săna agiuploră diplomatici.»
D. G. Cantili combate înserarea ultimului aii -neată, căci ea nu e raţională de câtă numai cu con -diţiunea ca şi România să se bucure de reciprocitate, ca şi România se se bucure de asemenea imunităţi în ţările streine, ea şi aginţii ei diplomatici. Adunarea nu va putea vota ca numai noi se fima servili, cândă suveranulă şi ţâra nâstră nu e respectată totă astă-fele ca şi’n alte ţâri. Pentru respectulfi integrităţii, ală autonomiei nOstre, cere mai bine suprimarea acestui alineată.
D. Costaforu se răgă se nu se mai propuie a-cesttt amendamentă, nu că guveanulă are altă părere, ci pentru ca nu aţii, cândă pentru prima Oră vremă s’arătăinu că pedep.simă pe cei ce atacă pe suveranii străini fără motivă—cum s’a întâmplată cu regele. Italiei mai de ună$i—se nu se ţlică că până a$i s’a urmată totu aşia, că s’a abusată d'acăsta. Suveranulă nostru e atacată în alte ţeri ?
Voci Da, da !
D. Costaforu. Până aţii n’amă avută lege. EI ne-aă înjurată pe noi în ţliare, noi pe ei. De ce a$i se ne opunemă la asemenea lucru f
D. Chiţu. Pe Bălânu nu l'aţl dată în judecată?
D. Vernescu. Şi pe Aricescu.
D. Costaforu. Nu e totă una aceste caşuri. Gu-vernulă nu va urmări nici ună ţliară care va a-taca unu suveranii ală ţerel în care noi nu vomă fi. ascultaţi. Cu ce titlu se ceremă noi ca ei se urraărâsc.ă pe calomniatori? Seîncepemu^noî a-I pedepsi ca s o putemă cere şi ioră. (întreruperi continue). Faceţi forte reă dâca suprimaţi alimatulă.
D. G. Chiţu nu se unesce cu amendamentului D-luî Cantili. D-sca desfide pe D. Cantili se-î pOtă areta ună asemenea articula în vr'ună codă din ^ lume. S.e violâsă elementele sciinţeî, provâŞândă că cutare lucru se pote califica delictă şi de alte ţeri, pentru că-lă calificămfi noi astă-felă.
Se potă face -pacte, convenţiunl cu alte state, dâră asemenea articule nu se pună în lege, şi mal puţină ale impune altoră ţâri. Eă—ţiice D. Chiţu—suntă absolută în contra acestui alineată, care trebuie suprimată. Ce mare lucru ară fi pen -tru suverană se se condamne ună ţliaristă care a atacată p’ună suverană străină? Din contra, pentru societate ară fi demoralisare : ce-ară ţlice ea cândă la noi s’arfi trămite ţliariştril la puşcărie, pe cândă ţ)iariele străine ne insultă şi ne batjocoresc!! pe tOtă ţ)iua şi ţâra, şi istoria, şi suverană, şi totă?
Cestiune internaţionale? Dâră n’avemă tratate, nici chiară dreptulă de proprietate literară ! Prin urmare, asemenea articlc nefindă demne d'o legiuire, rogă pe Cameră a respinge aliniatulă.
D. Costaforu aretă că iu codulă francese şi belgiană suntă asemenea disposiţiunî. Ară fi o ruşinne, ară fi nedemnă, nu se va găsi nici unu română atâta de degradată, care ca ministru, se dea în judecată <)iarie naţionale pentru c’att atacată ună suverană străină în a cărui ţâră noi şuntemă pe fiă-care ţU insultaţi.
DIVERSE
Magistrulă Arnaud ţi Itaiianulă.— La Avignon se afla ună şiretă, numită magistrală Arnaud, care esc.ela prin aceea că păcălea pe totă lumea. Odată anunciă c’are se facă o călătoria în Lorena, dâră fiindă că se scia că n’a avută ceva vr’o dată. Lumea credea că vrea se rîţlă. Totuşi elă termină prin a găsi totu ce-î trebuia şi nu încetă d’a se preumbla prin oraşă încălţaţii de susă până josă, dân-du-şi aerulă că voesce a-şi lua ţliua bună de la a-micii săi; dar elă căuta ocasiunea d’a pune mâna p’ună cală. Acâstă ocasiune i se presintă într’o diminâţă: câţi-va italieni intraă ia paiaţă şi lacheii legaseră caii şi catârii pentru a se duce se bea până cândă voră eşi stăpânii lorii. Magistrulă Arnaud îşi face alegerea în linisce :	deslegă calulă
celă mai frumosă, îlă întrâbă dacă vosce se mâr-gă cu densulă, dar fiindă că nu’î respunde, în virtutea adagiuluî: «Care respunde consimte» îlă încalecă şi plâcă la Lorena.
Itaiianulă, surprinsă, negăsindu-şî calulă, astâptă în zadară să afle de densulu ceva, în tiropă de două trei săptămâni şi se decide a cumpăra ună altulă. Dupe nouă luni, magistrulă Arnaud, ispră-vindu-şi afacerile, se întOrce de la Lorena şi alege pentru a intra în Avignon ora în care eşise. Se îndreptă către palatii şi-şi lâgă calulă de ace-laşă lanţă de unde îlă luase. Din întâmplare ita-lianulă se afla încă la paiaţă şi, cândă eşi pentru a încăleca pe noulă săfl cală, i se păru că recu-riOsce pe celă vechiă : era acelaşi peră, aceiaşi talia, acelaşi tacâmă de şi nu totă aşa de uoU. Ita-lianulă se consulă cu servitorulă seă şi, cu câtă privâti calulă, cu atâtă mai multă li se părea că-lă reccunoscfi. In fine, dupe ce asceptară doue ore întregi, îlă duseră la grajdă. A doua ţii, şi în cele unuâtOre, itaiianulă legă calulă în loculu unde’ltt găsise, spre a vedea dâca nu cum-ya s’a înşelată creţlândă că e ală săă, şi dâca nimeni nu l’ară reclama. In adeveră nu se presintă nimeni.
Câtu-va timpu dupe aceea, magistrulă Arnaud întâlni Itaiianulă pe calulă seă, şi nu lipsi d’ală opri în drumu: «Domnule, îi ţhse, suntă forte veselă d’a sci că acestu cală este ală D-vOstră; puteţi fi sicuru că e bună, l’amă încercată. £că, e tocmai ună ană de cândă l’amă găsită lângă po dulă Ronului, mergendă singură. Pusei p’ună bă-iatu să-lă prindă şi a-lă ţine o ţh sâă două spre a sci ală cui e. A treia <Ji, aflai că’lă căuta ună gentilomă francesu; se spusese de cine-va că a ve-ţlută pe uuulă ducându-lu pe calea Parisului: eă mă puseiă să-lă urmărescă, dar n’amă putută se-lă ajungă de locă, căci se ducea forte iute pentru a prinde hoţulă. In scurtă mă conduse până în Lorena, unde’i perduiă urmele. Intorcendu-me în a-cestă oraşă, unulă din amicii mei îmi ţlise că calulă ară fi ală vr’unuia din seniorii Italiani, cari vină adesea la paiaţă. îlă legaiă atunci acolo unde l’aî găsită D-ta. Mulţumescă lui Dumneţleă, că s’a întorsă âră la vecbiulă seă stăpână, căci plecaseăă la Nimes şi eramă fOrte îngrijată de dânsulă.» I-talianulă creţlu istorisirea magistrului Arnaud şi-lă încărcă de mulţumiri şi politeţe. Dupe acâsta fură buni amici.	(Viitorulu).
*
www.dac6rolnamca.ro
Chinesulît A—Sing. filele trecute a plecată din Paris pentru Tulon, subt conducerea unul inspec-toră de poliţia, ună Chineză anume A —Sing, care este victima unei stranii aventuri. De câtă-va timpă A —Sing fusese’îpriimită în atlantică pe o ambarcaţiune a unui bastimentu Francesu, ce făcu naufragia. Elă era prin urmare celă din urmă survie-ţuitoră din câte-va bastimente, dar neştiindă o vorbă măcară franţuseşte, nu putu se dea nici o esplicaţiune. Ministrulă de Interne francesă a decisă se fiă trimisă în patria sea cu cheltuiala guvernului francesu, pe unu bastimentă de resbelă care pleca pentru China.
A—Sing, va avea astă-felă acesta singulară destină de a traversa Francia, fără ca se ştiă câtuşi de puţină prin ce ţâră aburii îlă transportă.
* ' *
Grozăvit. O Corespondinţă din Maroc a Alianţei. conţine nisce detailurî, care suntă grozave de citită, asupra unui faptă cu totulă orientală, şi care aruncă o lumină nenorocită asupra stărel morale a acestui imperiă vecină cu coloniele algeriane:
«O rescOlă avusese locă contra autorităţel Sultanului. Dupe victoria repurtată de trupele guvernului, nu departe de Tanger, s’aă pusă se se ucidă cei patruzeci de şefi principali, şi apoi paşa a otărâtă se sare aceste patruzeci de capete, spre a le trămite împăratului.
«Pentru sevîrşirea acestei neomenOsă operaţiuni, n’a găsită ceva mai bună de făcută de câtă de a sili pe măcelarii jidovi (hahami) a proceda la dânsa : aceştia aă refusată mai înteiu, dar apoi aă trebuită a se supune sub pedepsa de a nu fi ei înşişi ucişi, şi tocmai într’o sâmbătă aă trebuită se sevârşăscă acâstă faptă.
«Singură consulul!! Italiei, se ţlice c’a protestată contra acestoru fapte.»
1 (
Esposiţiunea Societăţii âmiciloru Be-leîoru-Arte
Prima esposifiune în România în care se vădii întrunite-.
Unu mare numără dir, cele mar frumOse tablouri de pictori străini şi români, făcândă parte din colecţiuni particolare din Bucurescl.
Obiecte de sculptură, mobile, vase şi arme; co-lecţiunî interesante de antichităţi, atâtă pământene (descoperite în ţâră), câtă şi streine.
Portrete vechi şi desemne numerose de pe antichităţi şi costume ale României.
Ţesături, broderii şi costume naţionale.
Intr’unQ cuvântă, o bogată adunare de obiecte cavii represintă giadulă de cultură artistică a României, atâtă în trecută câtă şi în timpulă de faciă
Esposiţiunea instalată în <)ece Sal6ne din âteiulu cată ală noului botelă de pe Bulevardulă Elisabe-ta DOmna, este deschisă în tOte filele, de la 12 diminâţă până la 4 ore dupe amâţli.
Pregiulă intrării pentru o persOnă este de unu leu noti, în tOte filele.
Esposiţiunea se va închide la 15 Februariă viitoră.
S’A PERDUTU
Erî, la t8 curentă, în întorcerea mea de la Văleni, amfi perdută pe drumd, de la acestă târgfi la Ploesci, sâă de aci pe drumulă de feră la Bu-curesci, unii pachetă cu chârtil în care eraă şi za-pise de datorii, unele vizate la Trib. Prahova secs. I. Ori cine le va fi găsită, este rugată ale aduce la sub-semnata, Strada Verde No. 12, unde va primi o bună recompensă.	E. Nicolescu.
TELEGRAFUL
;:oocxxxxxxxxxxxxx>ooooc?n
Medalie de AUR. — Premii de 56,800fr.
PENTRU PAR SI BARBA
mu i,
Furuisorulu M. S. Reginei Angliei şi M. S. Imperatoreluî Rusiei.
(I Medalie de aurii. — 3 medalii de argint:^
rn
EXIR reconstituant şi febrifuge.
au OIÎIKODÎNÂ
Prepaiaifi de F. CRUCQ. — Paris-n rue de trdvise.-Loodia— Beaufort strees S. W.
_	j. .	....	.,	.	m Singurul product ce., fără a ft vopsit dă necontenit perului şi
Celti mat bunii specificii pentru frigurile epidemice Sârbei coldvealor primitivă	*
sati paludeene care aii resistatii pânS acum quinine. ■—	îlu întrebuinţdză cine-va singură, şi operdzăasupra bărbeî ca
Ab evdză convalescenţa şi restabildză repede forţele per- £^®şijtsupra perului.
dute şi constituţiile alterate, bole de stomacă, slăbi- yjt ciipil generale, causate din lipsade sânge, etc.	^
In ţerile calde, şi mat cusdmâ la finele verii, se în- ^ trebuinţdză Induoitii cu apă ca beutură împuternicitâre şi preservativă de friguri.
QUINA X?rDTTnr-\T/\QlT H
Dapositulu la Bucureşti, la D-nu Hurier Coiffeur Podu Mogoşoieî.
WMkiMkAAA*®! r, - ■>
Recompensă la Exposiţiunea univers. Londra 1862.
SaVUS BOYal I
up: * ia ti s n a c să de VIOLET 1
PARFUMEUR BTS*. A PAR1S% Seul recommande par Ies cklebnte» medicale* pourl PHyyierte, la FraicJieur et la T Bpaule de la Peau.
Depot ti astmne* le* viile* du mondo.Ş
SXltTVR LA MARqexOK. FABRiqui;
LA REINE DES ABEILLES
PASTĂ PECTORALA
J1
SIROPUDE NFA
DBCANGRENIER DIN PARIS
5o de medici al spitalelor* din Paris, le-a constatată effi-fe cacitatea în contra TUSEI, asth-
* i
iFERUG MOŞIT gS
i
LA ROCHE
Sărăcia sângelui, epuisementu, urmările facere!. PARIS, 22, rue Drouot.—BUCURESCI, F.
ITEL. HlSDORFER,
Pharm.
bc<xxxxxxxxxxxxxxxxxxx9 *
APA DE MELÎSA
DES CAEMES
contra Apoplesiet, Paralisieî, Ameţoleî pe mare, Colereî, Vaporilor Nemistuiriî, Colicelor, etc.
BOYER singur succesor al carmilor
Pa>-is, 14, rue Taranne. Deposit: la principalela case de comerciii.
mulul GRIPPEL, tusei mâgăresd H şi IRRITAŢIUNILOR peptulu»
^ şi gâtului.

Depositu în Bucuresci:	Fr.
Eitelşi J. Rissdorfer.
Recomanda onorab. Publica Stabilimentula meO în diferite cuseturî de albituri pentru dame şi cavaleri. Str. Sfinţi-|lorO No. 24.

SOCIEtE FRANCO - AUTRICHIENNE
pour Ies arts industriels
V1ENNE I: Plankergasse 5, au premier. VIENNE
Etoffes pour meubles, Soieries, Tapis d Aubusson et de SmyrneŞ.
Vetoutes et Moquettes.
Rideaux tulles brodes, Cretonnes, Velours, Reps de laine.
Specialii de broderies et applications artistiques, Tapisseries des Globelins.| Cuirs de Cordoue, papiers imitation cuir, papiers peints.
CERAMIQUES POUR PANNEAX ET LAMBRIS,
Faiences pour salles de bains et carrelage.
Entree libre des magasins.
|WMHi
I RU
P prin prcpa
RENOVAŢIUNE A CULQREI NATURALE DE PĂRU
ărÎT^T
i mai cc- 1
Specialităţi în Stofe de Mobile, Covore, Perdele, Brodarii şi Faiance. Soliditate Comercială cea mal severă, în unire cu unu gusta artificiala.
I. Plankengasse 5, catulu I.
Se trimeta' Monstre franco în o< -îl.
prcparatulu de văpsitu păruiţi. aprobatu până acuma ca celu celentu şi nevătămăîoru sănătăţei
PHYSICHROM
Acesta remediu de regeneraţinne de păr eccelentu în miraculosele sale efecte, prevădutu I cu eticheta nostră protectrice s’a aprobatu prin necontestabilele sale preferinţe estraordina-j rie atâta, în câtă fără d’a 'avea mal întâiu trebuinţă d’uă particulară recomandaţic acesta j şa assiguratu primulu rangă, între tote asemenea preparate ce s’au presentatu într’unu [ cursă de mai mulţi aDi şî cari cea mai mare parte suntă vătămători: sănătăţei, pe cându j acesta, precumu ne învaţă esperienţa, se întrebuinţezi chiaru de persdne de cea mai înaltă I posiie şi cele mai scrupulose în asemenea lucruri cu uă confidenţă bine justificată.
Aţvantagiurile particulare ale acestui preparată de regeneraţiune de păr consistă malspe-1 cialemente că se p6te aplica de fie-care omu cu mare înlesnire şi fără dificultăţi, căci pă-j rulă se p6te văpsi după dorinţă, din gris în blonda deschisă şi închişii, brună până în celu mai profundă negru, fără de a atinge pelea în celu mai mică gradă, căci numai părulă pri-Şmesce primitiva s’a culore naturală, facânduse mole ca catifea cu unu renoitu lucidă, cres-i cerea părului se confortă şi părulă se deliberă de aceste supărăciose mătreaţă, şi în fine ce Ieste causa principală — acestu preparată esie nevătămăioru sănătăţei.
Depositulu principală alu acestui remedia este: Viena, Wieden, Hausfrasse 16, farmacia la jheil. Dreifaltigkeit, spre a adresa comande verbale şi epistolare.
Preciulu unui flacon dublă este 3 fior., unui simplu 1 f. 50 cr. impreună cu instrucţiune | de întrebuinţare.
F
MARE SUCCESU
LA VELOUTINE|
ieste uă Pudră de orezu, spe- j Iciale preparată cu bismuth,!!. prin urmare avfindu ua ac-1 ţiune salutariă asupra peleî. Ea este aderiute şi indivisi-bile, şi dă peliţex uă frăgezime juvenile şi unu velouti \ uaturâle.
CH. FAY
parfumistu,
0. Rue de la Paix, 9 PARIS
î
De. vf-nejure la toţi mi pil şi Coaforii.
SIROP ANTIPHLUGIRTICU DE BRIANT fl/ECTI JNi J?EPTU, GUTURAIURI &.
Acestu sirop l uuuguatudiB cele mai plăcute, are ua eficacitate sicură^ constatată prin tr’unu raportă oficiale, contra gu turaiuiui.catamlu.Grippă,tuse măgareşcăşi contra tutoru inffamaţiuniloru şi sufejinteloru de peptu. Printre celebrităţile medicale caii l'afi patronată tn timpu de 40 de ani, vemu cita pe marele Lafnnbc, Gubrsant, de la spitalulu copiiloru; Vauqublin, director alu scăleî de Pharmacia s’aiţî medici de spitale n, profesori aî facultăţii şi membru Academiei de Medicină diu Paris.
Pharmaoopea, rue de KivoU, 150, A Paris Depositu in Pharinacopeele de capeleniă
ANUNCIU. Se recomandă onorab
publica că posede cea maf bună cunoscinţă, pentru curarisarea şi vindecarea a diferitelouO răni de scro-furî.
Doriioriî se potfi informa la D-na Zinca Alecsandr6sca, strada Herăstrău No. 76.
cu tote accesoriele nen- s tril fabricarea Ciacalalel, 1
este de venţiare. Orî cine doresce a o cumpăra s€ se adresese la administraţia aces tuf <Jiarm
Proprietarula se însfcrcinesâ a învăţa pe cumpătorO şi fabricarea Ciocolateî.
Strada Polonă No. 58, D. PROCOVIANU,
LA LIBRĂRIA WARTHA
se află:
CODICELE ROMANE
Cu annotărî şi trimiteri de
B. BORRESCU
Ediţiunea 13-a revolută şi adăogită cu tote legile votate până la Iuliu 1872, 1 volumu grosn în 8 mare.
Precinl 20 lei noi, legată 23 lei noi.
o3	S că	
	4-J 		<	
	cn	
V		
		
	aj	
	XL) <t)	
o	CU	
4-J "C	u £	
o	«3 ^ « e CU	o
C		S-. .2
Pentru abonamente, reclame şi anunciurî a se adressa !a Typographia Naţională, strada Academiei No. 24.
.BON .MENT0L PENTRU ROMÂNIA.
In oraşă:	In districte,
ixu	ună anu .	. 24	30	lei	a.
»>-< im	ua % anu	.12	15	»
ei -u	trei luni .	. 7	8
Anunciurî .
Linia mică pe pagina a IV. . 15 bani. Reclame pe pagina a IEL . . 1 leu n. Pe pag. II 2 lei. pe pag. L 3 lei n.
Pentru rubrica «inserţiuni şi reclame» Redacţiunea nu este responsabilă.
Epistolele nefrancate se refusă şi ar-ticolii nepublicaţi se ardă.
Ori-ce Abonamente neinsoţite de va-lorea se refusă.
Abonamentele se făcu numai de la 1 şi 15 a le fie-câruî luni.
Pentru Frxncia: se priimescu ;im-ciuri şi reclame la D-nii ORA IN A Ml COUI), rue drouot 9. Paris.
Pbntru Austria şi Gebmasia: la L PHILIP! LOB, M’ien Mollzeile No 2
Uiraute responsabilu DAVID DINU.
lipografia ISaţioaaiâ, Strada Academii No. 24.
www.dacoromanica.ro
ÎL
th
UN NUÎVIERU IO BANI
ANUL III — No. 279
MERCURL, 24 IANUARIE 1873-
APFARE IN TOATE SERILE DE LUCRU
POTRU ABONAMENTE, RECLAME ŞîANUNCIUR! A SE VEDEA PA GINEA IV.
V
■r
BUCURESCI, :23 IANUARIE
Cu tote că ne otărisemu a-nu mal vorbi de jpdliţia Capitalei, sefl rrtaî bine de ca-pula ef, penrru că -demnitatea chiartt ne comandă se nu ne coborîmfi înti unQ no-mol# infectă de torturi barbare şi ilegalităţi, pe care guvernultt îltî tolerâsă a infecta Bucurescil, totuşi barbaria, comisă a-cunra câte-va nopţi de acestă autoritate, ne impune a ne pune "batista la naşa şi a denunţa fapte de cari nu s’att mal comisa de câta pe timpula invas'iunil rusesc!.
Se sciă că regulamentultt temniţilora prevede că nici un# condamnata nu pote se şe$ă într’untt aresta, creata pentru pre-venţiime, în urma pronunţării sentinţei definitive, mal multa ca trei luni, şi apoi trebue trimisa la o închisore destinată pentru casula de care este acusatil.
Acesta regula menta n’a fosta aplicata de câta numai atunci, cânda a voita guvernul#, şi pe câta scimtt n’a voita până acum de câta atunci cânda a avuta de e-sercitata o râsbunare, cum s’a întâmplata cu răposatul# I. Fălcoianu. Dovadă despre cjisele nostre este, că mal mulţi condamnaţi de luni şi ani, cum sunta D-nii' Cocorăscu, Wlachu, şi alţii, şeda la Văcăresc!, fără se fia transferaţi nicăerî.
Prefectul# poliţiei, vrendtt se-şî satisfacă şi eltt o răsbunane a sea, a profitat# de aaesîu regulament îl şi, în una din nopţile trecute, a trimisa unii oficer# de jandarmi
ridice pe D. A. Florescu. acela care’la pălmuise în fdierula teîruluî, şi să’ltt ducă la Bucoyăţtt. Pe câta se spune, acâstă procedare a fostU cu învoirea Domnului Ior-gulescu, Procurorele generară, şi fără sci rea nici a Primului Ministru, nici a Ministrului ae resbela. nici a rudeiorO condamnatului.
Oficerula s’a dustt la Văcărescrnoptea, a cerută se ridice pe D. Florescu, dar, Directorile temniţei opuindu-se, l’a ridicata cu forţa şi Ta dusa la gara Târgo-vistel. Aci, ne fiindă nici untt trena gata de a porni, a pusa pe condamnata într’o trăsura, fără se aibă o singură haină care se-I serve contra acestui gerO care s’a lăsata de câte-va <^ile, şi astu-fela a fostu transportata la staţiunea Chitila, unde a aşteptata sosirea trenului de dimineţă pentru Pitesc!.
Barbaria a fosta atâta de mare în câttt a fosta ruşine chiarO celora cari o comise-
seră se o spue cul-va, asta-fela că n’a pu-
>
tuta fi aurită de rude de câta a doua-<ji forte târziu, cândă att alergată la Primultt Ministru şi la D. Ministru de resbelu cari, att ordonata în dată', prin telegrafe, a se înapoia D. Florescu chiar# cu trenă es-prestt.
Pe câtă scimtt D. Florescu a şi sosita a seră îndărăttt la Văcăresc!. Ce se face însă cu acel car! aa abusata de puterea lor#, ridicând# una arestata contra regulamentului care prevede că nu se pote ridica niminl noptea din temniţă ? Ce se face cu aceia cari, urmândtt asttt-feltt cu unO nepottt ala ministrului, ce trebue se facă cu ceî-l-alţ! ce n’aa pe niminl cari se strige şi se câră dreptate, sett se o ceră fără se fiă ascultaţi?
Ce feltt, Domnule Catargiu, Domnule Florescu, nu v’aţî convinsa încă că acesta prefecttt lucresă se vă deconsiderese cu desăvârşire, ca pe urmă se vie unO cabinete compusu de amicul# sett intimă, D. Epurenu?
Dacă nici astă-dată prefectul# poliţiei nu va fi depărtata, dacă va mal coniinua se sfidese opiniunea publică, demnitatea şi moralitatea, se fiă bine constatata că tottt ce se face de poliţiă este cu scirea şi îndemnul# Primului Ministru, seO că Primultt ministru nu are nici o putere a-supra prefectului poliţiei, care a ajunsa se facă pe lume se crecja că elo este sii-iletula şi inima regimului, că nimictt nu se mişcă fără scirea şi fără voia sea.
Se fiă convinsă D. Catargiu că, dacă vorbim0 asta-fela, dacă voimO depărtarea actualului prefecta, nu o facema din alta puntti de vedere, de cât# din acela ala asicurăriî până la untt punt# 6re care a societăţii. Noi scimO că ori cine va veni acjî în urma acestuia, nu va fi unu om# care se corespundă tutulorO cerinţelortt Capitalei, nu va fi una omtt care se ne placă nouă ; dar ori cine va fi, câta de rea ara fi ela, nu pote se aibă cinismultt şi barbaria de sufleta ce o are actualele prefect#, nu p6te se fiă detestata atâta ca cela actuale.
Nu ceremtt şi nu dorimO dar depărtarea sea din puntultt de vedere alu interesului nostru, ci numai din puntula de vedere ala sicuranţeî societăţii — dacă nu ne crede Primula Ministru că şi pentru sicuranţa sea.
în şedinţa de erî a Camerei s’a termi-natu cu discuţiunea modificării articolilortt
din codicile penali, votându-se mai tote ar-ticolile aşa cum att fojttt propuse de corn isiune. admiţânduse şi articolul# aceia ce prevede pedepsa jurnaliştilor# cari a-tactt pe unO suverană streină şi pe con-solil lortt, cum şi articolultt caiv trece bancruta frauduldsă în rîndula delictelord ce se vorO judica de acjl înainte de Tribunale, reducându-se şi pedepsele.
Cu totă combaterea ce a făcuta D-niî Vernescu şi Cantili acestortt articol!, ară-tândtt, mal cu sernă în ceea ce privesce bancruta fraudulosă, că de cânda este juriul# nu s’a achitata nici una, şi că în tote părţile ea se numesce crimă, totuşi arti * colii s’att votata de acesta majoritate, care nu sciă de câta se votese
A începută apoi discutarea modificărilor# procedureî criminale, şi s’a votata mal multe articole, fără chiar a se discuta
Publicăm# a<jl o petiţiune a mai multoru comercianţi din Capitală către Domnitortt, în favdrea bănceî fonciere creată prin proprietarii români.
Ne-amO mirată de acestă procedare a comercianţilor# români. Nu ş’att adusa ei antinte, cândă aO petiţionattt âltă dată la Domnitortt, ce le-a răspunsă?
Nu ne îndoimO că Măria Sea este interesata în cestiunea bancei fonciere... ca se fiă câtu se p6te mal avantagiosă ţerel sâle. Dar scimtt asemenea că, dupe cum ni se 4ice că prevede Constituţiunea, este DomnO constituţionala, este o ficţiune, şi prin urmare nu pote se facă nimica Eltt, ci numai Camera şi Miniştrii. Către aceste două locuri dar trebuiatt să se adresese comercianţii români.
Pot 1 bănuesett D-niî comercianţi că D. Mavrogheni lucrâsă cu companiele streine, şi unii din deputaţi urmestt de D. Ministru de finance spre a isbuti vr’untt altă prOecta de câtu celu românesett! Dar daca va fi asta-fela, credtt Dumnâlora că Măria sea artt oprii o asemenea procedare? Nu!
Măria sea e Domntt constituţionala ! Acesta le-a spus’o şi altă dată.
Etă petiţiunea:
Măria Ta !
Suntft ani îndelungaţi de cânda se simte trebuinţă pentru comerciultt şi industria română, a în-fiinţărel unei bănci de scomptu şi circulaţiune.
Aflămtt acumu, cu multă mulţumire, că Camera şi guvernul# Măriei Tăie suntfi convinşi că a sosita timpula a se înfiinţa acestu institute.
Dtlră mulţumirea ndstră şi a întregului comer-cia este şt mal viă cânda vedemu că însuşi co-
f
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL
mercianţil Însemnaţi din p'aţanâstră aii luaţii iniţiativa a forma acostă instituţiune.
O bancă naţională română numai atunci va corespunde şi mal bine la scopulii el, cândii ea va fi formată în ţ£ră, prin o asociaţiune în ţeră, inspirată şi dirigiată numai din întrulii ţSrel şi dupe interesele numai ale comerciulul şi industriei nos-tre naţionale.
Scimii, Prea înălţate Dbmne, cum Măria Ta escl totu dduna în capulii orl-cărel idei naţionale şi fo-lositdre poporului. Venimii dar a ruga pe Măria Vâstră ca se luaţi, sub înalta Măriei VOstre pro-tecţiune, şi acestă lăudabilă iniţiativă a comercian-ţiloru, şi a mal multoru altoru persOne din ţdră, şi mare va fi binele ce cu acesta ve-ţl face comerciulul naţionalii.
înalta protecţiune a Măriei VOstre, şi sprijinum guvernului Măriei T£le, va face a se realisa înce-putulu unei noul ere pentru desvoltarea comerciu-luî românii.
Al Măriei Vostre plecaţi şi supuşi:
L. Şabechi, I. N. Şoîmescu, P. Gustov, Vas. Gugiu, G. St. Coemzopolu, Hristofor Stoianovicl, Paraschiva Atanasiu, Ilie Zamfirtscu &, I6n Pen-covicl, Ibn V. Lăzârescu, G. Bursan, N.H. Stoica, Socecu &, B. Suditu, frânţii Petrescu, Stancu B. Bechianu, Pete Enciulescu, fraţii Christescu, Sava Vasiliu, Mihail Anastasiu, G. Danilescu, C. D. A-tanasiu, Nae Niculescu, C. Panaiot, I. N. Trandafir, B. B. Vera, Ch. Tabacovicî, A. Zahariade &, I. Poenaru Bordea, George Niculescu, Dini. A. H. Panteli, fraţii Ciricldnu, G. Bacaloglu, I6n Nacu, V. Cuţarida, Toma Popescu, S. Dancovicl, H. C. Vartha, fraţii Georgescu, Iân Angelescu, N. Ga-rapati, A. B. Dancovicl, Petre T. Dancovicl, S. M. Christescu, M. Christu, & P. Gheorghiu, S. Papa-dat, Anton Constantinescu, TeodosiU IOnovicI, Pe-trache Dimitriu, Ilie Rosianu, D. Bilcescu, Ilie Niculescu, Ovesa> Ion Nacu, Angel Teodor, D. G. Popp, Grig. Apostoliad 8r, Polihroniad, I6n G. Mar nu, Dimitrie Moroianu, Nicolae Pancu, Vasile Cap-şa, V. Grigoratu, fraţii C. & G. Capsa, Adolf De-utsch, C. Feldescu &, D. Staîcovicî, I. Sălcianu, A. Popovicî, N. A Danielopulo, Hostch & Muler, lOn Christescu, Nacu Mincovicî, I. Grigorescu, G. Bădescu, G. Raduldnu, B. Ţiţiriga, Atanasie Sime-on, Pum. Pavel, Ales. I. Potropopescu &, D. Petrescu, N. Vernescu.
CREDETULU FONClARU
iii
Prin art. 2 din proectulu D-luî Leitner se stipuldsă capitalulă de 400 mii acţiuni a 500 franci una, devisate în xo serii e-gale de 40 mii acţiuni fiă care.
Art. 35 <jice : Societatea va n legal-mente constituită, îndată ce va dovedi guvernului României câ cele dinteiu 120 mii acţiuni aQ fostă sub-scrise şi suma ioru versată în întregulă el. 120 mii acţiuni a 500 franci represintă unii capitala de 60 milione; prin art. 3 înse se stipulesă că: doue părţi ale capitalului, care va fi realisată prin prima emitere de acţil (120 mii), vord fi asicurate şi menţinute, ca o dotaţiune specială şi esclusivă a operaţiunilor creditului fonciard. Prin urmare, doue părţi din 60 milione producă suma de 40 milione; acestă sumă, potrivită art. 3, for-mesă dotaţiunea specială şi esclusivă a băncii, reducendu-se astd-feld capitalulu şeii la constituirea el, la restulu de 20 milione.
Este cunoscută că în ţeră suntd ipoteci particulare pentru suma de 400 milione,
şi pentru alţi 600 milione aprope împrumuturi districtuale şi comunale cari aşteptă cu o oră mal nainte constituirea băncii spe a’şî face îmbunătăţirile de care aă absolută necesitate. In facia unoră asemenea gigantice împrumuturi ce banca tre-bue se ofere imediată dupe constituirea el, capitalulă de 20 milione este elă în stare a satisface aceste principale şi neapărate trebuinţe ale ţerel? Nu. Ni se va obiecta însâ că, potrivită art. 5, elesevoră acoperi cu obligaţiunile fondare, emise de bancă, subt garanţia ipoteciloră împru-mutaţiloră. Forte bine. Banca emite obligaţiuni fondare de ună miliardă, împrumutaţii le primescă, ‘se ducă se le ven-<jă, dar nu găsescă hicăerî, şi acesta este în natura lucrului, pentru că obligaţiunile, ne avândă cursă forţată şi emiţănduse în-tr ună aşa mare numără, numerariulă devine căutată, începe a se scumpi, pe cândă valdrea obligaţiuniloră scade într’ună modă simţitoră. Acestă situaţiune mână pe împrumutaţi la banca, cerândă de la densa, în basa art. 13, a le realisa obligaţiunile pe preţulu de 86 °/0, conformă citatului articolă. Etă banca încurcată în fada unul munte de obligaţiuni, fără se fiă în stare a realisa, nu ună miliară, ci 400 milione celă puţină, suma ipoteciloră particulare care numai îndură nici o amânare. împrumutaţii ceră realisarea obligaţiuniloră;—banca e silită a-şl înceta operaţiunile, respuncjen-dule : n’avemăbanî! De aci orl-cine vede, şi mal cu osebire omenii financiari, că capitalulă de 200 milione, pusă cu atâta pompă în capulu proectulu! D-luI Leitner, se reduce la simpla espresiune de : n avem bani, încă de la primele operaţiuni ale bău cel.
Dobânda împrumuturiloru, afară de a-mortismentă, este determinată prin art. 12 la 7 °/0. Comparată cu acea ce produce proprietăţile ndstre astăcjl, ş cu mişcarea economică a ţării, ea este onerosâ, cu a-tâtă mal multă că proprietatea rurală şi agricurtura nostră, în starea înapoiată în care se află astă-cjî, reclamă, celă puţină pentru câţî-va ani numai, o dobândă câtă se pote de mică, până ce pămentulu va începe a produce măi multă. Dobânzile dar de 70/°, ne flindu în proporţiune cu veniturile proprietăţiloru. acestea nu voră putea nici odată a plăti anuităţile loră la termenele ficsate, şi din dobândi în dobândi, şi din cheltuelî în cheltuelî, ele se absorbă pe nesimţite, ne mal găsindu altă scăpare de câtă în venerarea ioru.
Prin art. 14 din proectu se stipuldsă, în totă puterea cuvântului, cămătăria; înse subtă ună regime financiară cunoscută numai de jidovii cămătari. Rtă în puţine cuvinte ce (jUce acelă articolă :
«Datorulii p6te devansa scadenţele pentru partea sdă totalitatea datoriiloru seîe; rambursarea anticipată, îndată ce ea îmbrăţişară a treia parte din sumele datorite, trebue se notifice băncei cu şese luni mai nainte, dindu-i-se' atunci dreptulfl la o despăgubire; acestă despăgubire înse nu va trebui se escedese 3°/0 din suma ce este a se rambursa într’o singură dată prin anticipaţiune.»
Cum se numesce acesta despăgubire, fără nici o raţiune de a fi, decă nu cămătăria ? Sistemele financiare perfecţionate condamnă astă-şî asemenea operaţiuni, ca-lificându de cămătari pe toţi aceia cari mal formesă dintr’ensele ună obiectă de înavuţire.
‘f
Prin art. 17. D. Leitner ne introduce imoralitatea în ţeră : loteria, atâtă de multă încuragiată în Austria şi pedepsită de legile nostre.
Obligaţiunele fondare, ţlice acestă articolă, potă fi nominative seu la presen-tatoră, rambursabile la termene ficse, seă mitjlocindă tragere la sotţî, ală pari, sdă cu o tacsă superioră, seă chiară cu prime, etc. Aceste operaţiuni jidovesc!, constatate de fraudulâse pretutindinea, aă începută a se desfiinţa din tote părţile unde ele se esercitaă până acumă; isgonite de acolo, D. Leitner găsi avantagiosă a le înregistra în proectulă D-sdle şi ale face a găsi o ospitalitate în ţera nostră.
Art. 32 acordă băncei dreptulă a emite bilete de bancă seă bancnote. Nu este lină singură financiară care sâ nu cunds-că basa şi garanţia ce sciinţa financiare stipuldsă pentru punerea în circulaţiune a biletelor!! de bancă, la purtătoră. EI bine, D. Leitner ne surprinde ochiulu cu ur-mătorele linii din citatulă articolă :
«Totala sumă a biletelorti de bancă, puse Î11 circulaţiune, nu va putea nici o dată se trecă peste întreitulu metalului ce va fi în casa băncei (În moneda sunătbre); cele alte doue treimi din biletele emise, urmăţlă a fi acoperite, adică represen-tate şi garantate în portofoliulu băncii prin efectele scontate s£Q prin valori depuse dreptti asigurare pentru avansuri făcute, precurmi şi scomptu-rile în conformitate cu disposiţiunile statutejorfi sociale, aprobate de guvernă.»
Prin urmare, garantesă :	prin efectele
escontate şi aflate în portofoliulă banceî, prin valori depuse dreptă asigux-ărl pentru avansuri, şi prin sconturi.
Acum, o casă mare, ale căril efecte se află scontate în portofoliulă băncei, dă ună mare falimentă. Ce valore mal aă acele efecte ? Nici una. Garanţia efecteloră dar e ilusoriă.
Depositele pentru avansuri, negarantând de câtă numai suma avansuriloră, pentru care său afectată, ele nu potă servi de garanţia bancnoteloră puse în circulaţiune de bancă şi mâncate de faliţi, pentru că e constatată că depositele nu se potă sustrage nici o dată de la destinaţiunea loră. Prin urmare, şi garanţia depositeloră este fectivă. In ceea ce privesce garanţia scom-pturiloră, ea este o miseriă.
Cumă se numescu dar asemenea surprinderi ? Oamenii onescî le chiemă coţcării! Ni se va objecta p6te că art. 33 prevede supravegherea unul comisară din partea guvernului. Asemenea privegheri nu constituescu o garanţia pentru purtătorii de bilete de bancă, şi nici că ne a-sicură, întru câtă va. numerulu bancnoteloră puse în circulaţiune, — cu atâtu mal multă, cu câtă amă mai păţit’o la Berlină.
Cu asemenea garanţii, voiţi, D-le Leitner, se luaţi subt tute’a D-v Ministeriuld de finance, se puneţi mâna pe tesaurulă publică şi sd ve împlântaţi cu desâverşire în inima ţerel? Combinaţiunea financiară esteingeniosă; art. 24 este din cele mal bine "Scrise; cuteijarea înse nu este mal puţină mare facia cu cntl proiecţii, care nu represintă de câtă coţcăria şi şarlatenia în totă puterea cuvântului.
In resumată, proectulă de bancă ală D-lă Laitner, dela celă dintâiă articolă până la celă din urmă, nu presintă o operă seriosă, corespuncjâtore scopului şi neaperatelorU trebuinţe ale ţârei:
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFULU
1.	Pentru că organisarea sa financiară, cu totă contopirea bănceî de sconta şi circu-laţiune, este aceaşî. condamnată astă-cjî de experienţele altora state, dupe care se vede copiată, ca viciosă şi In imposibilitate de a satisface interesele tutulorO claselortt societăţi, şi în parte propietatea rurală şi a-gricultura, aceste dou€ ramuri ce coosti-tuesca avuţiile nostre naţionale, şi a că-roru sortă trebue s6 formese obiectula principala ala îngrijirilorO nostre.
2.	Pentru că organisarea capitalului săn şi fondurilora de reviremente, îtîmpedică funcţionarea, din momentula debutului el.
3.	Pentru că dobânzile sele de 7% sunta onerose, în raporta cu veniturile propriă-tăţilorQ nostre şi cu mişcarea economică a ţeril.
4.	Pentru că despăgubirile de 3"/o-» ce pretinde,‘este unu actu condemnattt de sci-inţele financiare perfecţionate, ca usură şi împovărătore împrumutatului.
5.	Pentru că tragerea la sorţi cu prime a obligaţiunilorO fonciare, este condamnată de legile ţerel, care nu admitil loteria.
6.	Pentru că garanţia obligaţiunilora s61e puse în circulaţiune, este insinifiantă pe lângă aceia a societăţii proprietarilora români, care, pe lângă ipotecile împrumuta- . ţilorO, ea mal garantesă şi cu imobilele membrilorO sel, cea ce constituesce ca acostă garanţiă s£ fiă de trei ori mai mare de câtu aceia a bănceî Domnului Leitner.
7.	Pentru că tote sarcinile cada asupra imprumutaţilora, supuindu-î la dobândi grele, cheltuell enorme, despăgubiri, tacse de ipoteci, timbre şi înregistrări, care îm-povSresO împrumutulo, scumpindulu în gra-dula acela, în care se găsesce şi astă-fiî, cu totă lipsa capitalelorO absorbite de valorile publice şi diferiteloru societăţii financiare.
Combinaţiunea, despre care ama vorbita într’unulu din numerile precedinte, fiinda produsulu esperienţeloru altora state, şi ; ala sciinţelortt financiare perfecţionate, îşi constitueşte temelia pe o asociaţiune de proprietari teritoriali, satisface interesele tuturoru claselor societăţii şi în parte proprietatea rurală şi agricultura în tote unghiurile ţeril, cu o dobândă de 5%? apără pe împrumutaţi de orl-ce cheltuell şi despăgubiri care îl împovăresO împumutuln, constitueşte proprietarilora societari untt îndoitu venita, unuia de la moşiele lord şi altuia de la beneficiile băncii pentru garanţiile ipotecilorO loru, şi înregistrdsâ în bugetula statului una venitu anuala de câte-va milione.
Atragema dar atenţiunea economişti-lorU, a proprietarilora, a corpurilora le-giuitore şi, înfine, a tutulor omenilord speciali, care se interesetju de binele publica,
■se binevoiască a’şl concentra atenţiunea asupra acestei combinaţiunî ce va începe a aperea în colonele acestui cJiarO, cu nu-■xnerula viitord.
NEBUNA MARIORA
(Maitt 1869)
A nopţel mândră regină Cu disculfl sâă argintosQ Suia bolta cea senină In corulfl seri vaporosă;
Fruntea nopţiî’ntunecOsă De stele se semâna,
Şi o bâre rgcorâsă FrunŞetura mângâia ;
Pe colnice galbeni Şare De focşâre licurad,
Şi cavale plângâtâre Prin livezi duiosO cântafl;
fir a prin plopi p'o'ntinsă vale Ialomiţa s’auţlea P’alU sed patQ erbosu şi mâle Cuma în umbră suspina;
Aciâia câmpenâscă Vibra’n aeru plângetorfl,
Cânda începu se şoptâscă Stira hymnu-î rugătorii:
Hymna voiosu de mulţumire Plinii de armonii ceresc!, Intonată de nâgra fire Pe harpele ângerescî;
Hymna ce sub bolta senină Espira printr’unfl suspina,
Scoşii din unda cristalină Şi d’altt frunŞel frametd linQ.
Sâra era’ncântătâre!
Dintr’untt răsura înflorită De mândră privighetâre S’auŞ.ea una ciripitd;
Dar cânda luna pe tăriă Adormise pe una nora,
Resuna lata câtnpiă De unii cântecd plângetord;
Cându picată ca din sâre O feciOră s’aretă,
Şi luna mal lucitOre Din somnu-î se deşteptă.
Ca o nâpte negurâsă PSruia el de abanosu Intr’o mantă ondulâsă, Pluturânda cădea în josa;
Şi facia el rîţletâre O'nvăluia ca într’unu noru,
Şi ca prin cdţâ unu sâre Zărâmfl ochiu-I lucjtoru.
Ea la a luneî lumină Se plâcâ către pământii,
Rupe-o flâre şi suspină, Murmurând!! unu trista cuvânta;
•Unu cuvânta ce vântuia serei Ila ducea în sborulu sâu Din câmpia primăverel In sânula lui Dumneţlea.
Apoi se uită la flâre Untt minuta, rî^ândfi amara, Şi-I ţlise cu disperare :
«Al venina, âru nu nectarfi.»
Şi-o aruncă cu grăbire Pe pământuri înfloritu,
Şi din câmpa, ca nălucire,
Ea pe dată a peritu.
a*
* *
Astă frumâsă feciâră Este, cumU ama aurita, Svânturata Mariâră Nebună, vaîi din iubita,
Ce’n liveţll sâra pe lună O flâre prin flori căta SS facă mândră cunună Pentru acela ce iubea.
Dar finda-că la cera sburase Iubitu-I Încinsă de dorii,
Păstrânda flârea ce ea-I dase Pe peptula sed iubitord;
Cânda în ârba înflorită Astă flâre ea găsea,
De durere grea sdrobită In suspine o privea;
Ş’apol plină de mâniă O svârlea jasa pe pămentu,
Şi ca gânduia pe câmpiă Se ducea cu peru ’n vânta.
M. C,
DIVERSE
Cum se scote draculti. De câtu-va timpu se a-fla în Roma o jună femeiă stăpânită de diavolO. Acâsta era o servitâre de i7'anl, născută la Cava. Ea Şicea că în corpulâ el locuesce untt nu scia care dracu, care îşi manifesta presenţa printr’o câtime de cordele şi hârtii rupte ce le arunca pe gură.
Acâstă îndrăcită băga grâză printre cumetrele din vecinătate, care, pentru a nu fi la rândulfi lord a-pucate şi ele de dracii, îi aducâd necontenite o-frande. Juna servitâre le strângea binişord în bu-zunard şi cantinua a’şî versa cordelele şi hârtiile rupte pe gură.
Preotuld, însciinţatii despre acâsta, îşi luă pa-trahiruld şi se duse se citâscă molifte pentru a scâte duhuld necurata din acâstă nenorocită. Dar nu obţinu nici und resultata şi, veţlânda că consumă în zadard tâtă aiasma din parohiă, se în-târse şi se linişti acasă.
Juna fată urmă dar de a fi stăpânită de demonfl, dard maî alesu de a primi ofrandele din vecinătate, asta-feM că lucrultt ajunse la urechile cârmuire!.
Und delegata fu trâmisd la faţia locului! La vederea lui, juna servă îndoui svârcoiirlle eî. Imposibila al scâte urni singuru cuvânta din gură.
Delegatuld ţlise atunci că ela cunoscea unU miŞ-loca Infailibila pentru a alunga pe demoni, şi â-dresâudu-se către persânele care erad faciă: Puneţi, ijise eld, se se roşâscă în focu doue fiare de călcata.»
Ordinele sâle fură îndată executate, şi astd-feld cânda fiarele s'afi roşită bine, le afi adusa în o-daiă unde se afla îudrăcita.
«Acum, adaose delegaturi, se se desculţe a-câstă biâtă fată şi se se pue cu piciârele gole pe fiare, şi veţi vedea că dracuri o se âsă îndată.»
De abia pronunţase aceste cuvinte şi juna servă scâse una urletd ascuţita şi începu a alerga prin casă, strigândU că nu e îndrăcită, că minţise, că o mărturisea acumd şi ea, şi că spune totU, destula numai se se l-a fiarele de acolo.
Nici n’ad întrebato maî multa. Fiarele fură luate îndată şi îndrăcită dusă la închisâre ca culpabilă de escrocheria.
STATISTICA
Despre crescerea populaţluntî jidane în România.
îmulţirea evreiloru în România se vede din actele publicate de autorităţile nâstre comunali.
Ama publicata intr’unuri din numerile trecute o statistică a cresceril populaţiunil evreescî în Iassl şi a scăderii populaţiunil române.
Urmănaa şi aţlî cu aceiaşi publicaţiune r
De la 1 şi până .la 8 Ianuarie, în 5 despraţirl din Iassl, s’au născuta 96 evrei şi 8 crescinl.
In aceiaşi timpa şi în acerişl localităţi aa murită 22 evrei şi 30 crescinl.
De la 8 până la 15 Ianuarie, totQ în Iassl în a-celâşt 5 d spărţirl, aii născuta 46 crescinl .şi 90 e-vrel, şi au murită 41 crescinl şi 22 evrei.
CumB vedeţi, maî cu sâmă în ceea ceprivesce nascerea, deosebirea este enormă.
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFLL
^AAAAAAAAAAAAAA^\A ■vw^VVj |	PENTRU PAR SI BARBA	-«*%-	®
<9	3#yR.	.	„	.	,.	• Jk*S A ©
1 ®	Furuisorulu IVI. S. Reginei Angliei şi K2jTnî|s ®
■i® v¥'-^J M- $. Imperatoreluî Rusiei.	®
I
Medalie de AUR. — Premii de 16,600 fr.
Mi Ţ\ O n TT *0	^	-■ 'ţr* (I Medalie de aurii. — 3 medalii de argint.)
LAnULH î$BiiPARATElIR AI PN0MA
PI FXIR re constituant si febrifuee.	X| Preparaţii de F. CRUCQ. Paris-11 rue de trevise.-Londra—
ELEXIR reconstituant şi febrifuge.
Celti mai bunii specificii pentru frigurile epidemice
© Preparaţii de F. CRUCQ. — Paris-i ^4 ®21 Bevufort strees S. W
V/® Singurul product ce, fără a fi vopsit dă necontenit pSruluî şi @ O fbarbeî colPrealor primitivă.	$
sau paludeene care aii resistatii penS acum quinine. — O ® îlă întrebuinţdză cine-va singurii,şi operdză asupra bărbeî ca oj
ţ Abrevdză .convalescenţa şi restabili repede forţele per-	|a D-nu Hurier Coiffeur Podu Mogoşoiei.	||
dute şi constituţiile alterate, b6le de stomacti, slăbi- W §>«©©®®»©®®®*®®«®®®©©®®®®a®®S®®®©©©®©©®®©®®®®©@@!
sg»	&*, 0t. arp,	.m est-	. zi m.. m j&	m,
SAVON ROYÂL
BPMS TU UMU/SCJE^l
de VIOLET
PAR FU MEU R BTS A PARIS'1 Seul recomrnaude par Ies celebrites medicale» pourt; VHyyiene, la FraicJieur et »a| Beaute de la Peau.
D^p&idans toute» le» villcsdu monde.jj
BXIOKR LA MAI^qy*DK FABalţU*! I
LA REINE DES ABEILLES
KS33ISSSm
ciunl generale, causate din lipsade sânge, etc
In ţerile calde, şi mai cusdmă la finele verii, se în-trebuinţdză înduoitu cu apă ca beutură împuternicitbre . şi preservativă de friguri.
LA ROCHIA FERUGINOSU
Sărăcia sângelui, epuisementu, urmările facereî.
- PAfîlS, 22, rue Drouot—BUCURESCI, F iţei,. Risd6bfeb,
Pharm.
Recompensă la Exposiţiunea univers. Londra 1S62.
APA DE MELISÂ
DES CARMES	|
contra Apoplesieî, Paralisiei, Ameţolei pe mare, Colerer, Vaporilor
Neniistuirii, Colicelor, etc.	P
SOYER singur succesor al carmilor	|
Pans, 14, rue Taranne. Deposit: la principalela case de comerciil. ^
PASTA PECTORALA
J1
SIROPU DE NFA
DELANGRENLEB DIN PAK1S
5o de medici ai spitaleloru din Paris, le-a constatată eficacitatea în contra TUSEI, asth-mulul GR1PPEL, tusei mâgărescî | şi IRRITAŢ1UNILOR peptului feişi gâtului.
Deposită în Bucuresci:
Eitel şi J. Rissdorfer.
Fit
Recomanda onorab. Publică Stabilimentulă meă în diferite cuseturî de albituri pentru dame şi cavaleri. Str. Sfinţi-loră No. 24.
SOCIETE FRANCO - AUTRICHIENNE
pour Ies arts industrlels
VIENNE 1. Plankergasse 5, au premier. VIENNE
Etoffes pour meubles, Soieries, Tapis ăAubusson et de Smyrne,s
Vetoutes et Moquettes.
Rideaux tulles brodes, Cretonnes, Velours, Reps de laine.
Specialite de broderies et applications artistiques, Tapisseries des Gobelius,| Cuirs de Cordoue, papiers imitation cuir, papiers peints.
CERAMIQUES POUR PANNEAX ET LAfViBRIS,
Faiences pour salles de bains et carrelage.
Entree libre des magasins.
Specialităţi în Stofe de Mobile, Covore, Perdele, Brodarii şi Faiance. Soliditate Comercială cea maî severă, în unire cu unii gustu artificială.
I. Piankengasse 5, catulu I.
Se trimetă Monstre franco în provincii.
RENOVAŢIUNE A CULOREI NATURALE DE PĂRU
| prin prcparatulu de văpsitu părulu. aprobaţii până acuma ca celu maî cc-celentu şi nevătămătoru sănătăţeî
PHYSICHROM
Acesta remedia de regeneraţinne de păr eccelenta în tniraculosele sale efecte. previi (lutu | cu eticheta nostră protectrice s’a aprobata prin necontestabilele sale preferinţe ostraordina- i rie atâtu, în câta fără d’a avea mai întâiu trebuinţă d’uă particulară recomandaţic acesta •* J şa assigurata primiilu raugu, îutre tote asemeuea preparate ce s’au presentata într’uuu 4 i cursa de maî mulţi ani şî cari cea maî mare parte suntu vătămător? sănătăţeî, pe cându r* ^acesta precuma ne învaţă esperienţa, se tntrebuinţeţlă chiaru de persone de cea maî înaltă! posiie şi cele maî scrupulose în asemenea lucruri cu uă confidenţă bine justificată.
1 Aţvautagiurile particulare ale acestui preparatu de regeneraţiune de păr consistă maîspe-I cinlemente că se pote aplica de fie-care omu cu mare înlesnire şi fără dificultăţi, căci pă-1 jrultî se pote văpsi după dorinţă, din gris în bloudu descliisu şi închisă, brună până în celui , mai profunda negru, fără de a atinge pelea în cela maî micii grada, căci numai păruia pri-; mesce primitiva s’a culore naturală, făcânduse mole ca catifea cu unu reuoitu lucidă, eres-1 î cerea părului se confortă şi părulft se delibera de aceste supărăciose mătreaţă, şi in fine ce i j este causa principală — acestu preparată este nevătămătoru sănătăţeî.
I Leposituia principala alu acestui remediu este: Viena, Wieden, Haustrasse 16, farmacia lai heil. Dreifaltigkeit, spre a adresa comande verbale şi epistolare.	î
| Preciulu uuuî flacon dublu este 3 fior-, unuî simplu 1 f. 50 cr. împreună cu instrucţiune j | de întrebuinţare.
MARE SUCCESTJ
LA VELOUTINEl
j este uă Pudră de orezu, speciale preparată cu bismuth, prin urmare având ii ua ac-! ţiune salutariă asupra peleî. Ea este aderinte şi indivisi-1 j bile, şi dă peliţel uă frăge-! dime juvenile şi unu veloute jinaturale.
CH. FAY
parfumistu,
9, Rue de la Paix, 9 PARIS
SIROP AXTIPHLOGISTICD DE BRIANT AFECŢIUNI DE PEPTU, GUTURAIURI. &.
Acestu sirop d’unu gustu dia cele maî plăcuţe, are ua eficacitate sicură, constatată prin tr’unu raportă oficiale, contra guturaiului,catarulu.Grippă,tuse măgareseăşi contra tutoru înfiamaţiuniloru şi suferinteloru de peptu. Printre celebrităţile medicale cari l’au patronată in timpă de 40 de am, vomă ciţa pe marele Lafnnec, Guebsant, de la spitalulă copiiloru; Vauquelin, director alu scdleî de Pharmaoiă s’aliT medici de spitalurî, profesori aî facultăţii şi membrii Academiei de Medicină diu Paris.
Pharmacopea, rue de Bivoli. 150, A Paris Dcpositu in Pharinacopeele de căpetenia
SySAQSiyfl cu toteaccesonelepen-
U mA^INA, tfu fabricarea Ciocolatei,
este deven^are. Ori cine doresce a o cumpăra se se adresese la administraţia acestui 4iarQ-
Proprietarulă se însercinesă a înveţa pe cumpătoră şi fabricarea Ciocolatei.
Strada Polonă No. 53, D. PEOCOTIANU,
De veniare la toţi parfuA miştiî şi Coaforii.
ANUNCIU
Se recomandă onorab. publică că posede cea mal bună cunoscinţă, pentru curarisarea şi vindecarea a diferitelouă răni de scro-furî.
Doriioriî se potirinforma la D-na Zinca Alecsandr^sca, strada Herăstrău No. 76.
LA LIBRĂRIA WARTHA
se află:
CODICELE ROMANE
Cu annotărî şi trimiteri de
B. BOERESCtJ
Bdiţiunea II-a. revăzută şi adăogită cu tote legile votate până la Iuliu 1872, 1 volumii groşii în 8 mare.
Preciul 20 lei noi, legată 23 lei noi.
Pentru abonamente, reclame şi anunciurî a se sdressa la Typographia Naţională, strada Academiei No. 24.			
Aboijamentul pentbu România. In oraşu: In districte: Pentru unu anii . . 24 30 lei n. i Pentru uă % anii .12 15 » Peatru trei luni . . 7 8 »	Akuncicri : Ifinia mică pe pagina a IV. . 15 banî. Reclame pe pagina a IU, . . 1 leu n. Pe pag. 11 2 lei, pe pag. I, 3 lei n. Pentru rubrica «inserţiunî şi reclame» Redacţiunea nn este responsabilă.	Epistolele nefrancate se refusă şi ar-ticoliî nepublicap se ardu. Ori-ce Abonamente neînsoşite de va-lorea se refusă. Abonamentele se facii numai de la 1 şi 15 a le fie-cârni luni.	Pentru Fbancia: se priimescu aoun-ciurî şi reclame la D-aii ORAIN & MI- i COUD, rue drouot 9. Paris. Pentbb Austria şi Gbbmaeia: la D i PHILIPP LOB, Wien Wollzeile No. 2^
Girante responsabilă DAYID DINU.	'	~	Tipografia Naţională, Strada Academii No. 24.
www.dacoromanica.ro
JUPI, 25 IANUARIE 1873.
UN NUMERUIO BANI.
ANUL III — No. 280
Pi ■
- Uf * l
'î
T-1- .
p t
APPARE IN TOATE SERILE DE LUCRU
1 1 i ’’ *	«'
PENTRU ABONAMENTE, RECLAME Şl ANUNCIUR! ASE VEDEA P. GINEA IV.
BUCURESCI, 24 IANUARIE
Erî a fostQ o cji memorabilă pentru presa română. Camera, urţnânde desbaterea reformei proeedurel criminale, s’a oprite la articolul fi 58 şi 96 carV privesce secues-trarea jurnalelorO şi arestarea în preven-ţiune a jurnalistilorfi. Domnule Maiorescu a propuse unO amandamentO, pentru suprimarea acestora draconice restricţiunî, pe care l-a.susţinute într’une discursO.vrednicii de t6tă recunoscinţa fiă cărui omtt care are o până în mână.
Acel cari ae mal susţinute amendamen-tulO Domnului Maiorescu aO foste Domnii Cantili, Georgiu Brtttianu, Cornea şi Co-gâlnicianu. Acesta din urmă a probată că, prin aceste >restricţiunî, se calcă Constitu-ţiunea care prevede curate şi lămurite că libertatea presei este asigurată, ş’a arătate reulO ce aduce intr’unO Stătu înăbuşirea acestei instituţiunî. cu care se pote mândrii secolulO ale XlX-lea, dânde de esemplu căderea Iul Vogoridi şi a lui Vodă Cu za, provenite tocmai din suprimarea presei; căci acestă suprimare, pu-inde pe omeni în posiţiurte a nu mal putea se-şl esprime opiniunile, a trebuite se alerge la tnicjilocele ccnspiraţiunilore, cari A ae a.dusu resturnarea.
Domnii Epurenu, Costa-foru, Lascar Catargiu şi A. Lahovary au susţinute din tote puterile a se respinge amandainen-tulî'i ca perniciosfi societăţii declârânde că, dacă.se va admite, guvernule va fi nevoiţii a retrage proectulO în totale.
Cu tdtă acestă. ameninţare inse, majoritatea a priimite amandamentuliij şi aste-felo a silite pe guverne se retragă pro-ectulu în totale şi se piarţiă o muncă de cincî-spre-ţlece <Jile.
Ceea c£ a foste curiose înse, şi chiar ridicolu, a foste module de combatere alo Domnilop miniştrii, susţinând că tote aceste restricţiunî, departe de a fi astO-feld, din contra su.itO rtîsce îmbunătăţiri sâu îndulciri se ,şe aduce libertăţii presei.
A înch le pe jurnaliste şi a confisca proprietatea sea, orf cânde va plăcea unui a-gentfi poliţienescu seO judecătoresce, dupe Domnule Costa-foru şi Catargiu, este o îmbunătăţire sâu îndulcire. Ori cine au aurite aceste cuvinte eşite din gura unoro omeni, cari ce pretinde politici şi serioşi, nu ae putute de câte se rîtjă împreună „ cu noi!
Nu vome releva nici de cumO cuvintele
T j ,'f 1	--	*	.K . - l .<
Domnului I. Florescu, ministru de resbeio, care ijicea în acostă şedinţă că «jurnaliştii trebuescii bătuţi.» Aceste cuvinte iî semană şi le lăsămo pe sâma Domniei sâle.
Pe noi ne privesce numai scopule ce a făcute dc guverne a cere de la Cameră , acele modificări.
Fotă lumea e convinsă că scopule guvernului nu era altnlo, propuinde aceste modificări, de câte sugrumarea presei şi a juriului. Acâstâ tonvincţiune a întăritu-o şi mal multo, atâtfl -necontenitele atacuri ale presei oficale şi ofkiâse contra juriului şi presei, cum şi retragerea întregului , proecttt de modificări pentru unO singure lucru care privea pe presă.
Acest! dmenî, dupe ce că nu suntO politici. nu suntO nici cele puţind dibaci! A-tâto ad foste de dârjl în contra prese», în câte vâijende -că le scapă acostă victimă din mână, s’afi lipsite de tote, până şi de reducerea juriului la o espresiune mal de nimied.	_	11
Ori curau, noi nu putemO â .nu felicita pe deputaţii cari ae votate amendamen-tuia Domnului Maiorescti, de acâstă faptă lăudabilă, cu atâtd mal multe că votulO dumnâlore constitue o regulă de conduită pe viitorO a guvernului faciă cu presa. Votultt Dumnâlore stabilesce puntule esenţiale din procedura Ce trebue aplicată de a<^I înainte asupura presei, aceia d’a nu se putea nici o dată confisca jurnalele nici de a se aresta în prevenţiune jurnalişitil, cumu s’a urmate până a cum fi de aceste ministerie.
Desbaterea urmată în.Camerk, asupra acestui punte, fiinde d’o mare importanţă, nu putemti de câte se suprimămd a<jll ori ce altă publicaţiune şi al da locu în colonele ndstre; spaţiule jurnalului nostru însâ, fiinde micO, o vome publica în doue numere succesive, a<jl şi mâine.
■	^	■ ţb Tisb iţ | ■
Corespomiinţă particoiara a Telegrafului
Galaţi, ÎS *Iăiuiar?e is73 Domnule redactorre,
Astă-<jl, pe la orele 8, în piaţa mare unO grecd, numite Andreas, luându-se la sfadă cu unO ebreu pentru câ-'i făcea concurenţă la venerare de pâine, pe cânde une alte grece îlo ţinea de pâre, ele a scose |ra-/epi, l’a înfipte în corpule evreului de trei ori, în câte jidovule a căzute la momentu morte. Criminalistul fiind prinse, justiţia a luatfi mesurile necesarijf. c.
.	..	q
t	v	■	* -v v.» j-j ubo j
l_.ea ce mC preocupă însâ, este ca sâ soia ce va <jice Kuptos Mrfvoc MeţfdXoe xdvooXjAoe •ţpîxăo/o? d n Bucurescî, despre acâstă împrejurare, D-sa care nu pote suferi a vedea pe unO române scuturende unfi puftl din perciunule unul iduve, fără a protesta ! !
Priimiţî, etc. etc.	w L.
TENDINŢELE GUVERNULUI ACTUALE
DUPE
Semănătorulu din Bârlad.
România autonomă şi constituţionale, a cărei esistenţă politică, independintea fosttt garantată de Europa întrâgă ; acostă ţâră tânără, regenerată, ale cărei viitorO, suntO vr’o douî ani, se areta atâta de îmbucură-torO ; acâstă ţâră se află astă-<jl în cele mal mare pericole care ameninţă esisten-ţa sa materiale, morale şi chiar politică.
România este astă-^î ameninţată în e-Sistenţa sa materiale, prin acel chiar ce, în o stare normale de lucruri, are fi meniţi a-I asigura prosperitatea viitorului şefi. Toţi bmeniî noştril politici : senatori, miniştrii, judecători, funcţionari administrativi, funcţionari comunali, în fine toţi acel ce aO căpătatfi de la naţiune une mandate ore care, pare a fi uitate obligaţiunile şi sarcinele lipite de onorile cu cari el suntO investiţi; eî pare a fi uitată da-toriele şi angagiamentele ce, unii în modo tacitu ere alţii în modu solemne, aO îuatO în facia naţiunii, pentru a lucra la pregătirea viitorului eî. Toţi acest! mandatari şi servitori publici pare a fi nisce mercenari tocmiţi de a se ocupa de interesele lorO personali, âre nici de cumO de Iu-crulo publice, nici de cumfi dc averea comună, nici de cumu de ţâră şi de interesele el. Dupe ce ţera acesta a foste es-ploatată, pe câte s’a putute, de omenii regimului ordine!, în înţelegere şi complicitate cu streinii, cu jidovii bancheri, prin împrumuturi de tote soiulo, prin mezaturi şi antreprise, prin monopoluri menite a suge cele de pe urmă bane din punga deja desecată a nenorocitului române; a-ctimu, cânde se părea că acâstă nefeiicită ţeră va fi plătite în mâinele avide şi ne-săţiose ale tirar.ilorO şi antreprenordorO seî, cele de pe urmă grăunte ale producţiu-nel sele, eră că chiariî acumO o nouă perspectivă de esploatare se deschide spre secarea şi storcerea tuturoru resurseloro sâle ! A foste vorba între proprietarii cel mai avuţi al acestei ţerl de a forma unO fele de asociaţiune de asicurare, pentru proprietăţile ce prin minune rămăsese încă a fi românescl; a foste vorba de a deschide o casă comună de credite şi de a-s'curare contra influenţei financiare a ji-danilorO străini, care instituţiune asicu-rândO, subt garanţiă de fondfi, unu credită
•Jţ J
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFULU
şt prii*, urmare unti înprurnutli proprietarului româr.Q în condiţiunî onorabili şi sincere. arti fi putută întâmpina nevoile, şi prin urmare desastrele avere! sâle, ară fi făcută ca proprietatea română. sâ nu cadă în ghiarele rapaci ale flămândului streină. Et bine! etă că acesta instituţiune, eminamente naţionale, este ameninţată a fi înăduşită înainte chiar de nascerea et. Cele mat infernali coţcării se juoâ în Bucu-rescl în contra acestei instituţiuni; şi cine sciă de cine suntă ele protegiate !
România este ameninţată în esistenţa să morale prin cele mai infernali şi mai imprudenţi procederl. Dupe ce tetă orga-mismulă nostru iriterioră este astă-eji întemeiată pe esploatarea celoră mai urîte paisiunt ; dupe ce favorismulă, intrigele ascunse şi imoralitatea aă ajunsă a fi puternicele merite ale aceloră se solicita o-E\orurile publice; âtâ acumă că degrada-ţiunea moravurilor!) publice s’a înălţata la stare de normă. Totu acelă ce voesce a căpăta încrederea patentaţiloră cjdei, tre-bue, în conformitate cu noua lege ce se votesă de Cameră, subt sprijinulă şi re- j comandaţiunea apostoliloru ordinei, sâ se transformese în linguşitoră, în delatori şi spionă. — Neapărată, onorabilii dăscăli ai regimului voră întâmpina o greutate ore cât e până ce voră ajunge a fasona pe români cu acâstă infernală modă 5 neaparată că el voră găsi, de o camă dată, prea puţini pregătiţi pentru acestă nouă morală ^publică inaugurată de D-loră ; cu tote a-cestea, noi avemti încrederea că, cu abilitatea ce cundscemă la cel mai mulţi din şefii regimului, cu străduinţa ce, suntemu siguri, voră întrebuinţa, D-loră voră ajunge a forma ună noă codă de moralitate publică, şi voră forma turme numerose de elevi dupe tipulă şi asemănarea D-loră.
România este ameninţată în esistenţa şa politică prin o infernală tactică corump-tiyă şi corumpătore a virtuţeî civice.
1 sr	----r---- - -
:	ADUNAREA NAŢIONALE
ŞEDINŢA DE LA 23 IANUARIE
Se urradză cu desbaterea reformei codului de procedare penale.
La art. 21, cuvântulu de «injuriă» se tnlocu-esce cu cela de «ataca». Amendamentul ti D-lui Ventura, ca acţiunea se se facă dupe cererea a-ginţilortt, se priimesce. Amendamentulfl D-luî M. Cogălnic^nu, ca injuriele în contra adunăriloru să se urmărdscă dupe cererea lorii, se respinge.
Se dă citire articolului 58.
D. T. L. Maiorescu propune a se discuta a-cestu articolii cu art. 96, căci ambele conţină măsuri preventive în contra presei, arestarea şi se-cestrarea.
D-sea combate art. 58, pentru că noua disposi-ţiune d’a se secestra Şiarele este o lovire adusă libertăţii presei, care libertate fiindti scrisă în Cons tituţiune, prin acesta articoltt se isbesce indriectu 1 Constituţiunea. Libertatea presei e unu principii» •' importata din ţerile occidentale. La începută presa eta supta autoritatea disciplinară a guvernului 1 * marin urmă se întroduse d’a se face liberă presa, ori-câta de mari arU fi periclele acelei libertăţi. Libertatea presei este d£rB scutirea ei de supta puterea guvernului, fără caacdsta se însemnele licenţă ; este luarea ei de suptu autoritea puteiiî executive, darea ei la o autoritate care nu depinde ' ele guvernă. Dândii presa supta jurisdicţiunea ju-
riului, Constituţiunea a înţelesă că n’are încredere Î11 poiiţiă' şi în judecătorii constituiţi, ci în juraţi.
In Constituţiune este înscrisă libertatea piesei şi jurisdicţiunea ei ; a veni aŞî, în modtiindirecta, s$ luărnil mCsuiI contra ei, este o contrazicere. Ce Zice art. 58? Unii ţliaristfi a publicată o calomnia în contra guvernului; atunci judele e In dreptO ao pri ^iariuia, a ’lC confisca ş’a ajesta pe şliaristd. Ce mai ţlice articolulă? SS se facă recursă la camera de punere supta acusare. Ei bine, de şi se; va face, camera de punere suptu acusare nu e ţinută a se pronunţa îndată şi arestula p6t& ţine 2—3 luni. Judele de instrucţiune, care va seces-fra una ^iarâ, nu se va convinge nici o-d&tă c’a. făcuta 16Q. Ş’apoi camera de punere supta acusare este şi ea unu tribunale dependinţe de guverna.
în ari. 96 se autoiisă judele de instrucţiune a da mandate de depunere în contra ţliariştiloifl, ceea ce pote ţine închisa pe ţarista mai multa timpa.
Prin urmare, tote aceste confiscări şi arestări a-diictt pagube enorme ^iarelorfi — pagube pOte ne-justificate —şi ţinti pe ţUaristl arestaţi. Intenţiu-nea manifestă este d'a se esclude prin legea de faţiă libeitalea presei prescrisă prm Constituţiune ; este o violare a Constituţiuniî.
Ea n’aparţma ODOsiţtuml care bănmesce guver-nulQ ; recunoscu că presa—cu escepţiuni—a a-junsfi în stare deplorabile, că ^iaristii n’aU mSsura lucrului de atacatfi, că Şiaristica a atacata lucruri sfinţite prin Constituţiune, căci a ataca pe Dom-nito e este a ataca pactulfi constituţionale.
Dării, reuia fiindfi data, nu voia ca remediula se fiă mai rea. Presa nOstră de aţii e mai rea ve-Zutâ ca acum 30 de ani. Remediuiu a$i pOte fi dării dispreţuia universale. Secestrânda una ^iaria şi închiţlânda pe ţliaristu 6 Iun), şi cânda juraţii îin achită, însuşi autoritatea guvernuljI şi a dinastiei s’amestecă cu ideia de injustiţia, de arbitrarii! atunci cânda verdictulfi poporului ÎI declară ca inocinţi. Mu este ieitatU a ţii ce : nu cutezU a mo difica Constituţiunea. Ea prevede modulfl d’a o modifica şi totu la e ca piocederea se nu fiă despotică, ci constituţionale: atunci reformarea este a-firmarea ei. A lăsa Inse unu principia din Consti-tuţiune şi prin legi detaliate a surpa acela principia, nu este oportuna şi justtt. O lege e nula până nu se întipăresce moralminte în sufletulQ poporului : cânda dăru libertatea presei e întipărită în naţiune, nu e bine ca alături se esiste negaţiu-nea ei. Poporula se face îndiferinte, nu mal înţelege ce este libertatea presei şi perderea este e-normă. Pote fi părea bună pentru momenttt acăstă măsură, însă în genere e rea, căci e imposibile a se admite contrazicere în consciinţele OmenilorU. La noi magistraţii nu sunta Inamovibili şi înde-pendtnţi de guverna. Aceste măsuri derfi Î11 Fran-cia s'artt traduce asttt-feia : poliţaiului îi dau drep-tultt d'a secestra ^iariele, d’a închide pe ţUarisH. căci- ed nu vedfi aţii distincţiune între poliţai şi judele de instrucţiune. Nea.văndu inamovibilitatea şi îndependinţa, juţlii de instrucţiuiie suntu mai răi de câta poliţaii. Se pOte vedea în alte ţări ca juţlil de instrucţiune se devină poliţai. La noi în totU timpula se numesca judecători de instrucţiune : făr’a fi mai trecuta prin alte posturi : ei sunta la discreţiunea guvernului ; printr’o adresă simplă se pOte depărta orî-cânda. în contra poliţaiului amQ drepta a intenta acţiune, cânda abusâ ; în contra judecătoreluî de Instrucţiune, procedarea e multa mai complicată şi elU e aprOpe iresponsabile. Deci, judele pâte fi mai răfi de câta poliţaiuhl. Dăca la noi magistratura nu e aşia, acăsta îi face onore ei, ărQ nu sistemei. (Aplause).
Avema deru se dămu ţliaridc pe mâna unei autorităţi Z'se judiciare, derU care în faptfi va depinde de guverntt.
Creda că guvernula acesta nu va abusa prea
( muJtif d’ăceste roesuri. Dăra cine îmi şarantăzâ-că S guvernele viîtdre nu le vora esploata cu asprime ? r S’au comisa rele din partea presei ? Se se în-drepteze cu oeasiunea reformei curţii cu juraţi, şi liberalii, chiartt ultra-liberaliî vora consimţi, în interesuia presei, a pedepsi calomnlele şi relele.
La noi guvernula, astii-felil cunta administrăză, are în aparinfă mai multă putere de câta on-unde.
In Prusia undi ministru de justiţia are mulţii mai puţină putere!: Acolo inse nici o-dată ela nu-şi permite a destitui pe magistraţi printr’o simplă a-adresă. Acolo- însă puterea, e tare, dra la noi miniştrii cu mesurf energice suntUs £6rte slabi. Causa e c’acolo Iegjea e lege.
Peste câţirva ani va- veni unu guverna care s'a-resteZe Ziarele de colOve contrariă şi vomtt avea. una şira de Z'anştî arestaţi arbitrarii, judecători persecutaţi, d’o parte sdă.daţî afară arbitrara^ Asta-felil se dă. nascere la o partită, de re.sbunare. (A-plause).
Statulti nu e nici alba nineî, roşa; legea nu tre-bue se permită persecutarea arbitrară a unei părţi din ţdră, căci nimeni a’are dteptulu a Z^ce : e<£ trebue se esista în stătu, ertt tu nu.
Cea mai periculâsă armă, cela mai periculos^ ascuţişa este acesta. Trebuiesca ddra legjt armonice şi egale pentru toţi.
Este patriotica şi dinastica a nu lăsa ca juriulfi. s’achite Z‘are persecutate arbitrariU.
Pentru tote aceste cuvinte, propună ase şterge la articolula 58. ultimulu alineata, drtt la artico-lulO 96 se se declare categorica că în aedstă ţdră nu se va da mandate de depunere îu contra presei. (Aplause lungi).
D. G. Cottaforu. Voia satisface pe D. Maiorescu, suprimânda acele părţi diu articule, şi cu t6te acestea, Ziarele vot u continua a fi secestrate şi Ziariştii arestaţi în virtutea codului penale, până nu veţi reforma sistema acestui coda. Amu propusa aceste reforme chiarfi în interesuia presei.
D. Maiorescu îşi închipueşte că suntema în evulU meZiu cânda s’ardda fiarele şi Z>ar*Şt*I> Ş* v'ne se ne propue a dărâma pe faciă Constituţiunea.
Cu aedsta p6te că vrea se i se ridice o statue. firii ddca n’are dorinţa d’aşî da inportanţă ş’a fi admirata, atunci totulfi a fosta de prisosa, căci în loca d’a susţine a combătută presa. Suprima aceste articule, ddrU presa va fi mai rea de câta aZi. Despotismulu aZi e pe strade 6râ nu la putere.
D. L. Eraclide. Petroliu!
D. Costaforu. Aşia este! Nu mai e nici unfi suverana care se fiă despotu: s’afi îndreptată toţi. Rfiula e în altă parte şi e inutile a ne teme de inamici puternici cart nu esista. Credeţi că noi vrema a suprima libertatea presei ?
D. Maiorecu. Nu în intenţiune, ci în fapta!
D. Costaforu. Atâta mai rett. I,)icea D. Maiorescu că acesta guvenna nu e tocmai tocmai reft, ddru tota e reil. Probaţi-ne.
D. Maiorescu. Este arestarea preventivă a Z>a_ riştilora; este înlocuirea judecătorilora cari aveatt s’aresteZe pe D. Beldimâna de la Adeverulu din Iaşi. Sunta în contra proceselora de presă, căci ele sunta periculOse.
D. Costaforu. Va se Z1Ga vreţi a ne face sc călcăma Constituţiunea ? Ea Zice că presa e supusă codului penale. Nu esistâ libertate fără dieptC şi datoriă din cave resultă. Presa nu e liberă. Libertatea nu esiste: esiste numai drepturi şi datorii. De ce nu pledaţi t6te libertăţile fără margine?
Se corupe poporula, copii, toţi: acestea sunttt calomniele. Nu e permisu ca una profesore se propage viţiula, desonârea, calomnia Cuina ne spuneţi că închiZ^nda preventiva pe Ziarişti amtt călcata Constituţiunea ? DdrU unde Zice ea că nu esistă arestu preventiva ?	)
D. Maioreseu. Actlsta se înţelege ori cânda se
www.dacoromanica.ro

TELEGRAFUL
ţjice libertatea presei, de când ti s’a admisti a-ceste cuvinte în vocabularti.
D. Costaforu. Constituţiunea $ice că presa e liberă, derti că delictele el se pedepsescil conform codului penale. Modificaţi' codulti sgă Constituţiunea, căci noi vomti continua a aresta preventivii pe toţi Ziariştii şi pe toţi culpabilii. Nu cunoscemtt privilegie între culpabili, între cel ce comiţii cri-nra cu condeiulti sâti altti-felti. Dacă D. Maiores-cu vrea ca aceştia se nu fiă urmăriţi ca tdtă lumea, bine-voiască a propune modificarea întregului codii. Noi, guvernulti, amil foştii în Constituţiune şi regulaţi lăsândti se se esecute legile, nedândti ordine judecătorilorfi se nu închidă pe ţliariştî. Ve declarămti că n’amti făcut'o şi n’o vomti face. Sun-temti detori a aplica legile, a protege victimele, erti nu a fi eroi. Bme amti făcuţii noi şi juţlil (le instrucţiune arestândfl pe ^iariştî: unii aii făcuţii recursii, apelti, ş’ati foştii libertăţi, alţii nu. îmi pare reti că D. Maiorescu n’a interpelată pe ministru despre alte destituiri de câtti de cea făcută la Iaşi, cu ocasiunea arestării D-luI Beldimanti, care redacta şLiarulii Adeverulu.
PersOna Domnului e sacră, ţlice Constituţiunea, sacră şi inviolabile. Trebuia dar se se urmărâscă ţliaruluî ori nu?
D. Maiorescu. Da: la juraţi!
D. Costa-Foru. Asta e frumoşii. Dar cine era sg-lti ducă la juraţi?
D. Chifu. Prin mandatti. D'aceea-t achită juraţii, pentru că-I ţineţi arestaţi preventivti câte 6 luni de ţlile.
D. Costa-Foru. ArgtaţimI cumti se facemti ? Se vg ventil Ori se v aretti eti!
D. Maiorescu. Mulţămescti.
D. Costa-Foru, Se-mî mulţămiţl. Aplausele nu se iati de ggba, se plătescti.
D. Maiorescu. V'aşI ruga se-ml lăsaţi afară din discusiune persâna mea.
D. Costa-Foru. Mi-e greii.
Preşedintele. Vg rogti, D-le Ministru, se nu complicaţi discusiunea; aveţi destule mi^Ildce D-vdstră. (Aplause viî).
Dupe câte-va dialoguri între Ministru şi Preşedinte:
D. Costa-Foru continuă a vorbi—adresându-se către biuroii numai — continuă a spune că avdti dreptate se dea în judecată ţliarulu Adeverulu, şi multă i-ati costatii verdictulti juraţilorti din Romanii. Prin ce modti se trămitemti la juraţi, de câtti prin modulti legală? D. Maiorescu ce-a vruţii alţii, de câtti se ţlică lumea şi fiarele: aţi veţlutti frate că şi Maiorescu i-a frecatti aŞl, elti, omulti de ordine, aţi veţlutii ce bine a vorbită? Şi, dupe ce l’o citi pe D-lui, me citesce pe mine şi-lti uită. De aceea se nu facemti frase. Până nu-mi veţi areta în ce modă, de câtti în modulti naturală, preveşlutii de lege, se ducemti pe acusaţl înaintea juraţilorti, voiti considera totulti ca frase. Avemtt se procedemti totii d’aună prin judecătorii de instrucţiune, prin poliţai, şi,—dtică credeţi că eî sunttt nepedepsiţi —aretaţi-ne ce se facemti! Noi vămii ceruţii inamovibilitatea şi nu ne-aţl dat’o, şi totti D-vdstră veniţi se ne acusaţî. N’are ce şlice D. Maiorescu, cu: otti discursulti seă, de câtti că şi cu presa se procedemti ca cu tbte delictele, şi pentru toţi suntti aceia-şi judecător! de instrucţiune, aceiaşi poliţai.
Până nu ni s’o areta c’amti călcatti legea de numiri în funcţiuni, tdte acusările suntti nefundate. Ministerieie trecute suntti istoriă, cele viitdre speranţe : faptulti suiitemti noi, şi noi plătimti, noi ceî actuali.
Nu s’a destituită nici unii jjţdecatorti cu ocasi-tinea procesului Beldimanti. Amti crezută necapa-bilti pe judele de instrucţiune şi l’amti făcutti preşedinte? Şi ştiţi de ce? Pentru că unu jude nu tre-bue se se ’mbete de gloriele stradelorti; se fi liberata pe D. Beldimanti, înse se nu fi spusti mo-
tivulti. Dgca îşi dă demisia, e trgbaD-luî: i-se va priimi.
D. Maiorescu a ţlisii că, prin articolele 58 şi 96, vremti se suprimămti fiarele. Dar acgsta eăistă pentru tdte delictele pe cari le pedepsesce codulti actuală, ce prevede facerea de perchisiţiunl şi luarea obiectelorti inculpate, pentru constatarea delictului. Făcendti art. 58 şi 96 amti venită în a-jutorulti presei, fită ce ţ)ice art. 96:	— citesce
art. 96. —
piaristulti dar se pbte plânge la camera de punere subtti acusare, şi chiarti judele pdte reveni. £tă c« $ice art. 117: se citesce art. 117.
EI bine, nici acesta nu este în favdtea presei? Atunci daţi-ne legi bune, căci noi vomti esecuta pe acestea, ori câtti de rele vorti fi. Prin art. 118 se face deosebire între crime şi delicte:	pentru
crime, ca şi pentru delicte se pdte, dup î apreţ a-rea judecătorului, se se dea liberarea pi visoriâ. Crimele de statti, chiarti neisbutite, ca de e implu complotulti făcutti de presă, de ţliarişţl nu le-arnil pedepsitti aşa de aspru: amti scosti p’aceştl Omeni din rândulti celorti-l-alţl, l|sindti liberarea la a-preciarea judelui' de instruccţiune, nu numai cu cauţiune, dar şi fără cauţiune.
Se fiă bine constatată că n'amu venită c’o lege de prese. Se nu se ţlicâ că se susţine libertatea presei în contra guvernului care vrea s'o sugrume. Legea presei e în Belgia şi în Francia, daria noi care suntti restricţiunile libertăţii prese? Amti ve nitti cu doue ameliorări: nu le vreţi? Le retragi!* deca toţi credti ca D. Maiorescu ? P.etragti ambele articole, 58 şi 96. Se va sci înse că eti vrtimti se facă servicie presei şi amti fostă împedicatti.
(Românulu)	(Va urma).
CREŞTINULU MURIND
(pUPE pAM.AR.TINE)
«De ce’n aeifi se lugesce Bronzulti sacru plângătorii, Şi pe cine tristă jelesce Fraţii mei ce me'ncogioru ?»
«Cine trece’n vecîniciă,
De vădii colo vacilândti Acea galbenă făclia,
Ş’ hymnulti morţii audti cântândti ?»
«A tea voce, mdrte, Oră Isbesce auţlulti meti Pentru cea din urmă Oră Prin ast.ti lugetti ce-audti eti?
«Ce, căndti ultima secundă Pentru mine a sunată, Dmtr'o ndpte grea, profundă Sufletu-ml s'a deşteptatti?»
«O tu, scântee divină,
Suflete nemuritorti,
■Către bolta cea senină Te ’nalţă cu grabă'n sboru !»
«Lasă galbena terdre,
Mdrtea astă-ţll a venită,
A tea dulce liberare Se-ţl anunce, c’a sositti!»
«Miseria omenăscă A depune pe pământii,
■Oie scânteia cerăscă 1 ste-a peri în mormentti?»
«Timpulti, da... aţii încetăsă Orele d’a-ml măsura,
Dar ce raţlă luminăsă
Aţ)î din ceruri fruntea mea?»
«Asta-I raţia fericirel,
Şi voi, ângerl străluciţi,
Din adtnculti nemurirel Cu ea la mine- veniţi.»
«In ce locuri de lumină,
Me răpiţi, o soli cerescl,
In ce grădină divină Din văile păniânte>scl ?»
«Deja’n valuri lumindse înotă în vastulti senină,
Şi’n sboru-ml mal spaţidse Orizonturle devină!»
«Sub-ale mele piciore Valea lume! de plânsorl,
Ca o nălucă dispare,
Cu sârmanil muritori.»
«Jale, vaete, suspine De ce-auţjii în giurulti meti,
Ş’ale vdstre ţlile line Le-amărîţI aşa de reti?»
«De ce plini de disperare,
Fraţi d'exilti p’acestti pămSntti,
MS plângeţi cu jale mare Aţii cândti intru în mormentti ?»
/
«Cândti colo în nemurire Eti me ducă sg viăţuescti,
Unde piinl de fericire Drepţii lume! strălucescti!»
* *
A lui voce tremurândă Mdre c’ultimulu cuvântă Ca o lampă vacilândă,
De alti morţel rece ventil.
Şi’ndată trista paldre,
Coperă chipu-î seninii,
Ş; printr’o lungă oftare îşi dă ultimulti suspinti.
M. C.
ATENEUL ROMANU
Juoî 25 Ianuarie la 8 ore săra, D-na Maria Ca-sabianu va ţine o conferinţă publică asupra.: Sciinfel educafiuneî la poporele Asiatice, prg. cum şi la Greci şi Români.
Intrarea liberă pentru toţi
S’A PERDUTU
ErI, la 18 curenta, în întorcerea mea de la Vâ-lenî, amti perdutti pe drumti, de la acestti târgti la Ploescî, sâti de aci pe drumulti de ferii la Bu-curescl, unii pachetii cu chârtil în care erati şi za-pise de datorii, unele vizate la Trib. Prahova secs. I. Ori cine le va fi găsitti, este rugaţii ale aduce la sub-semnata, Strada Verde No. 12, unde va primi o bună recompensă.	E. Nicolescu.
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL
i	A N U N C I U - PS, I
|	. I
^ La 2 Februaiiti 1873, se va ţine licitaţiunea la cantorula Domnului Mi- ^
4|rou S. Vlasto, pentru închirierea de la 33 Aprilie 1873, alţi Otelului D-
isele. denumita Budiştenu, situata pe strada Carol I, care d mpreună cu
^Oteluia d’alături din nuoa clădită formd^ă untt singura trupa precurctt ş |
^ală tutulora prăvălielora, esclusânda din ele acea In care astă-ţjî se i	f)
^ cantorula.	r
$
Doritorii de a lua esplicaţiunr sunta rugaţi a veni la contorula de reaîk susa citata în	tbte filele la orele 10 de dimineţi.	g,
• •
9
i

VINU DE pUINlUf*!
Exibard, pharmacistu, 125 str. Saint-Mar un. Daris.
Aceşti vinii tonicii superiorii şi febrifugiii este celii mai avuţii în principie din tote vinurile de quinqum şi ceia mai activa pentru a repara puterile. Elii este ordinată de principalii medici de preferinţă la ori-ce altă preparaţie, în contra consunpţiunii (slăbiciune din di în di) figurilor, diurea cronică, slăbiciune de stomacu, ehlorose, debilitate, precum şi în convalescinţă.
Se vinde cu jumătate de sticla, Acel’aşî vin iodatiî şi ferugi-nos cu acel’aşî
Depositu în Bucuresci, F. EITEL.

RACOHCUT
ALU ARABLORU
A LUI DELANGRENIER din Paris
Ausdra-geuri copri-
Singura injecţiune esclusiv vegetală coprinţlf'nd principele cele ^ mai energice a le ^ copaivel
Vindecă durerile de stomahiişi de in-testine, restabilesce convalescenţa, Intă- i t(jn- &rin
reşce copii şi persdnele delicate s6u a- iej’e ^ aemice, şi prin proprietăţile sele ana- 4 leptice este uni preservatir în contra febreloru, galbene typoide şi cholereî.
Deposită tn Bucuresci: Fr. Eitel ş J. Riadorfer.
şi niaticcului.
La pharmacia anglo-francesă Rue du Havre Paris.
energice copa-ivei şi a. le cu-pebului.
ASTHMA catariulO, năduful şi respirătOrie suntil vindecate prin. TUBURILF l.F,-VASEUR, 3 f.
KEVRALGii vindecate la
momentil eh lard cu hapurile ANT1NFA RALGICK. a le D-ruluî CRONTER.
Preţuiţi 3 fr. cutie LEVASSEU1Î. farmacislQ-chimistiî de clasa i-itt 19. strada Monetei Paris
DANTISTUL G. G1USTI,
Se reconandă Onor. Publici! că va escei sa pro- <j feriunea sa. adecă: Curăţirea, Albirea, Plunbuirea^ \ Dinţiloru, Amorţirea Neervelor şi filamentelor, cari{
producQ durere de dinţî, stlrpind'! ori-ce rădăcini sparte în gingii fără a produce unu ret1.
Se află la Hotelil de Franci» ÎN o. 5 calea Mogo. şdii vis-a-vis de Biserica Zlătari.
ANUNCIU
Direcţiunea, internatului de bă-eţl Butoianu, situatG în strada sfin-ţilorQ No. 70.
Are onore a face cunoscute că maî prim esce elevi interni cu preciu de 30 napoleoni pe ann.
BOLELE SECRETE
Răni symphilitice, scursOre, iiupedicareâ udului; poiutiune, pObla alba (neputinţa bărbătesc») vindica dupe o methodă care sa aprobaţii în mit de caruri singur şi radicale.
Specialistul» D-r Thor, Sirad» Carol No. 4.
CONS&IL8 âlll DâMES
PRODU1TS SPâciAiJX RECOMMANDiîS
IHVBNTBUR DU
SAVBi’f ROYAL DE THRIDâCE
dk VIOLET
I1NVBNTEUR DU
SAVON ROYAL DE THRIDftCE
PARFUME!/^ BREVETE, PARI3
CREME DE HaUTE
ABASEDEGLYCfiRHIF. KT DR BISMUTII—FruiCkeUC y VHOUM, Ed-CUduUÎW
EXTRA1TS TRIPLE& D’ODEURS
PARFUMS POUR LE MOUCHOIR :
Jîose-Blanc he, Essf-Bouquet Foin-cottpc, Joclcey-Club, Brises-de- Violet tea, etc.
GLYCâRINES PARFUMEtS
lndispe.11 sablesp* conserver (a sautk, la beaut&t la morbidesse de la pean
GLrCEROLâwiROSESd«PROVINS|
LOTION HYGIENIQUK, TGMIQUE ET RAFRAICHISSA.NTI | potir Ies witis intimcn de la toilctte f
EXTRAITS D'EÂUX DETD1LETTE|
pour adoncir et rafraiokir fa peau.
PAŞTILLEŞ Af'BROSIAQU E$ AU IViASTIC DECHIO
Htfgienc, Frnfcheurt Suavite. de Vhaleim,
Depot dans toutes Ies villes du monJe.
Potir evifer la contrţffron, exiger l metr que de frthriqu* :
LA REiNK'DES ABEIlLES
Apa si praf»
PERFECŢIONATE DE DOCTORELE

Furnisoru brevetată alu M. S. fmperătesa Aceste produse se vendu 40 la sută maî jjoau de cătii pi’odurele analoge; din punttţlu de ve-dere_ alu ^parfumului s'alu proprietăţiloru lorii, ele lutrecu specialităţile cele maî renumite.
La cei de căpetenia Farmacoţei, (foafoin {i. Parfumară CU AML.NUNTULU ŞI CU L '.DiCATA 44, Rue des Petites-Ecuries, PARIS
VESICÂTGARE d’ALSESPEYRES
Admis ln spitalele şi a mbulanţele armatei francese (avis favorabil alu Consiliului Sanitară din Francia) şi in alle
armateluru Turciei şi a Statelorft-Unxte.— Acţiune sigură şi regulată. Fie-care visicatâre trebue să p6rte semnătura d’AJheepeyres pe partea cea verde.
CAPSULES de RAQUIM
Acadnmia de medicina de Paris, car e le-a declaraţii supe-riore tutorii celoru l’alte preparaţinnl cu Copahu dnpe ce le-a esperimentatu asupra UW) de bolnavi s’a dobândit 100 de vindecări. Srpienta adunare a recunoscută aseminea că Capsulele Raquin suntg ingerate cu înlesnire, nu causeijă in stomachu. nici o simţire neplăcută, şi nu provăcă nici uă vărsătură. Paris, Faubourg 8t, Penis., 78 şi în tote farmaciile.
MARE SUCCESXJ
LA VELOUTINE
este uă Pudră de orez u, speciale preparată cu bismutb, prin urmare avându ua acţiune salutariă asupra peleî. ]Ea este aderinte şi indivisi-! bile, şi dă peliţeî uă frăgezime juvenile şi unu veloutt, naturale.
CH. FAY j parfumistu,
9, Rue de la Palx, 9 PARIS

rsmop ANTIPHEOGISTICU DE BRIANT AFECŢIUNI DE ?EPTU, GUTURAIURI, &.
Acestu sirop d’unugustudin cele maîplăcnte, are uă eficacitate sicură^ constatata prin tr'unu j-aportu oficiale, contra
De vfrujure la to[i par pa-mintii şi Coaforii.
taţi le
patronatu in timpu
veinu cita pe marele Viirrnbc, Gukrsant; de la spitalulu copii lorii, Vauquklin, director alu scoieî de Pbarmaciă s’alţî medici de spitalurî, profesori ai Acuităţii şi membrii Academiei de Medicină difi Paris.
Pharmacopea, roe de RtvoU, 150, ă Paria
Depos-itu in Pharmacopeele de căpetenia
ÂNUrlCiy.
Se recomandă onorab. pubjicti că posede cea maf bună cimoscinţă, pentru curarisarea şi vindecarea a diferiteîouO răni de scro-furi.
Doriiorlf se potCi informa la D-na Zinca Alecsandresca. strada Herăstrău No. 76.
n fsil A Q1 hi  cu tote accesoriele pen-u	jfu faj,ricar8a CiscoJatei,
este deven^lareŢ Orf cine.doresce a o cumpăra se se adreseşe la administraţia acestui qiiar u.
ProprietarulO se însercinesu a învŞţa pe cumpâtorQ şi fabricarea Ciocolatei, b Strada Polonă No. 58, D. PROCOVIANU,
"Ta LiBRASirSIF^
se află:
CODICELE ROMANE
Cu annotărî şi trimiteri de
B. BOE R ESC U
Kdiţiunea II-a revăzută şi adăogită cu tote legile votate până ia Iuliu 1872, 1 volumu groşii în 8 mare.
Preciul 20 lei noî, legaţii 23 lei noi.
a,
cS
<U
w 5 'V m
a
1-,
D
bp
■ci
a ,E
*5 a
c ao

&
D
r5
c/J
ci	.5
*U 3
> • - -v
=* " rt	1
o
■T3
ui
C (p r 1*.
a S -o Cat) o .a, b
- :S =
w ►—I
u
O
a
<3 >4 o § _
Q-.
Z3
U
Pejiîru aboî?s-î58!jfav reclame şi anuweiurî a se adressa la Typographia Naţională, strada Academiei No. 24.
Aat-BITRUTUT, -PStfTRU RoaXsti.
In oraşii:	în districte:
Pentru unu aau . . 24	30 lei a.
Pentru uă ’/* an‘l ■ 1-Pentru trei luni . . 7	8
AKC5CHjai:
Linia mică pe pagii:? a IV. „ 10 bani. Reclame pe pagina a HI. . . 1 len u. l’e pag. n 2 lei. pe pag. 1, 3 lei a.
Pentru rubrici »inserţiunl şi reclame» Rfdacţiuuea nu este responsabilă.
Eţiistoîele nefrancate se refusă şi ar-	Pfnxih; Fswdu: se priimeseu anun-
ticoliînepublicaţi se arift..	I citai aclame la D-aii OR.AIN ftMI-

Ori-ce Abonamente neliisoţite de va-J6rea se refusă.
Abonamentele se fac6 numai de fa 1 si 15 a le fie-câmi luni.
COIJD, rue drouot 9. Paris.
Pkktru;. Acstrul şi Gna* ama : la D PH1LIPP I.OB. Wien Wollzeile No 2
Girante responsabila D4VID DINU.
www.dacoromanica.ro
Tipografia Naţională, Strada Academii No. 24.
VINERI, 26 IANUARIE 1873.
UN NUMERU 10 BANI.
ANUL III — No. 281
TELEERAFULU
APPARE IN TOATE SERILE DE LUCRU
PENTRU ABONAMENTE, RECLAME ŞIANUNCIUR! ASE - EREAPAGINEAIV.
BUCURESCI, 25 IANUARIE
Recapitulându-şl cine-va tote spolierile averii publice, t6te ilegalităţile şi t6te a-busurile de putere ale guvernului actuale, sev£rşite în anulă trecuta, nu pote se nu tjicâ că acela ana a fosta unulu din cele mai rele.
In anula 1872 s’a desbătutCi la Constan-ţinopole, fadă cu Domnula Costa-foru, ccs? tiunea evreilorn, unde, dupe cum ne spunea o broşură tipărită în capitala Turciei, subt ochii seî şi din fondurile ministeriu-lul de esterne, s’a decisa, cu consimţimân-tula Domniei săle, ca evreii săpetiţionese la Cameră, şi Camera, luându în conside-raţiune acea petiţiune, va înbunătăţi sor-r-ta loru.
In 1872 s’a votata cu umilinţă şi s’a sancţionată violarea lege! drumurilorO de fera Bleischroder, priimindu-se drumurile fără se fiă terminate, şi liberânda garanţia Statului pentru lucru ce nu esistă de câta ea o miseriă.
In 1872 legea gardel a fosta violată şi garda desfiinţată; monopolula tutunului şi timbrula — acesta nott soia de lăcuste — au căzuta pe ţeră; şdse prefecţi au fostu bătuţi, ne mal putânda societatea se sufere sfruntăria lord; opiniunea publică a fosttt tratată de D. Costaforu în Cameră femeia de uliţă; delapidările cele mari, hoţiele de oraşiu, de drumulO cela mare şi omorurile att fosta într’untt număra ne mal pomenita, din causă că administra-ţiunea avea se se ocupe de alegeri comunale, judeţene şi de Cameră, precuniu şi de actriţele operei italiane.
In 1872 presa a fosta mai sugrumată ( ca nici o dată de la 1866 până a<Jî. Redactorii, administratorii, giranţii, fondatorii, desemnatoril, până şi tipografii aO fosta arestaţi preventivă pe mal multe luni. Cine nu-şî aduce aminte de procesele ce au avuta Românulu, Adeverutu din Iassî, Adeverulu .din Craviova, Alianţa Latino-Slavă, Daraculă, Ghimpete, etc. etc.?Tote aceste jurnale aa avută câte una repre-sentante trecuta prin arestula preventiva.
In 1872 s a inventata metoda a se face ţocurl la bursă cu fondurile Statului. In 1872 s’a redusa instrucţiunea publică la untt grada care egalăsă cu nimica. In 1872 jandermaria a intrata cu săbiele scose în tetru, a escaladată logile, speriinda feme-ele şi copil, şi a bătuta într’untt moda barbara pe nisce juni, cari nu făcuseră altă
crimă de câte flueraseră o actriţă.In 1872 s’a denunţata de mal multe fol esistinţa unora instrumente de tortură în beciurile poliţiei.
In 1872 s’a data Austriei cheiele României, prin joncţiunile căilortt ferate, votate de Cameră. In 1872 ţăra a fosta u-milită înaintea a douî starosti nemţesc! şi grecesc! de la Mehedinţi şi Brăila, desti-tuindu-se douî magistraţi pentru că ş’aă făcuta datoria.
In 1872 s’a votata vinderea bunurilorO strămoşesc! şi împrejmuirile bisericilorO, cu alte cuvinte, bisericile. In fine, în acesta ana s’a adusă în Cameră modificările dra-coniane ale codicilorO penali.
Şi cu tote acestea, jurnalulă Domnului de Bismark, Gaţetta Germaniei de Nord, ne spune că nici und anO n’amd avuta mal fericita de câta acela, şi ne urăsă ca şi cela presenta se fiă asemenea.
«România,—şlice f6ia cancelarului germana,— a intrata în acesta ana pe adeverata cale a progresului, menita a de^-olţa situaţiunea soa n\qte-riale şi morale.
«România s'i» bucuratU în anulu trecuţii de o stare de lucruri care este una începută buna pentru viitoruia seu, şi care angajasă acdstă ţdră a nu uita nici o dată d'a păstra aceiaşi liniă de conduită /»
Acdstă, urare ce ne face foia Domnului Bismark, pe câta e de sinceră, pe a-tâtu o lăsămă pe săma eî. Scimu că stre-iniloru, şi mal cu sămă principilorO prusaci, le-a plăcuta cumu amă mersa anula trecuta şi voescd se mergemd şi cela pre senta, îmbogăţindu-î necontenita şi dăndule noul concesiuni de bănci, monopolultt spir-toselor, şi altele. ScimO că vord se ne reducă în săpă de lemna, cuma (jice românulu, ca se ne încorporese mal pe urmă prin falimentd. Dar geniuld României cre-demtt că se va deştepta anula acesta şi nu ne va lăsa se perima.
Români! Strîrgeţi-vă mâinile, uniţi-vă, fi-ţi totî români şi cu inima, cumd sunteţi cu numele, ca se fi-ţî toţi la und loca cânda acesta geniu se va deştepta!
DEPEŞE TELEGRAFICE
(Serviciulu privată alu “Monitorului.)
Versailes, 3 Februaritt.— D. Thiers, in şedinţa co-misiunil de trei-flecî, susţine termenulă de doue luni pentru promulgarea legiloru şi cere a fi ascultată în interpelaţiunile privitOre la politica generali esteridră de care eltt singură este responsabila; câtă pentru afacerile interidre, miniştrii res-pund singuri de actele ce-I concern. D. Thiers im
sistă fdrte multă asus-a instituţiuniî unei a doua Camere, şi declară că alte concesiuni mal mal sunta imposibile.
St. Petersburg, 4 Februarie. —Le Journalu de St. Petersburg ţlice că negociaţiunile începute de trei ani între Rusia şi Anglia în cestiunea Asiei centrale, privitdre la ficsarea fruntariilorfi şi la a-* titudinea celortt doui guverne, s’afi terminată înr tr’una moda fdrte satisfăcetorti. Menţionatulă ^iarii adaogă că interesele Rusiei cerda pacea în Asia ca şi în Europa.
STAREA SOCIALE IN PRUSIA
I n	' '	,
Ga\etta de Ausburg publică, din timpti în timptt, corespondinţe de la Berlina cari, prin apreciările loră calme şi simţitdre a-supra esistenţel noului imperiu germântt şi a capitalei săle, se distingă intr’untţ moda fdrte avantagiosă de articolile optimiste ale celei mal mari părţi din or-, ganele naţionale-liberalî de la Rhin.
De la una din aceste corespondenţe împrumutămO astă-(ţii diferite detaliurî despre starea sociale în Prusia şi despre iri-r dolenţa guvernului asupra victimelorO inun-daţiunilord din Baltica. AstO-feltt, cu t6te afirmaţiunile contrarii ale ministrilorO de interne şi de lucrări publice, miseria este mare în ţerile inundate. Mii de nenorociţi sunttt în lipsă de locuinţe, de nutrimente, de foc şi chiar de apă, din causă că puţurile suntfi pline cu noroia
Constatările făcute la facia locului, şi demne de totă încrederea, se urcă la 5 milidne de thaleii (19 milidne lei noul) suma ce ard fi neapărata trebuincibsă spre a veni în ajutorula acestora nenorocită sumă destulă de modestă şi neînsemnata pentru o ţdră ca Prusia, maî cu osebire faciă cu miliardele francese intrate în te-saurula seu. Cu t6te acestea guvernula a declarata, într’unu moda crudu, că n’are fonduri pentru asemenea lucruri, şi că ard trebui a face untt apeltt la caritatea privată. Untt comiteta s’a formata dar pentru a strânge darurile de la particulari; dar, cu tote stăruinţele sdle, n’a putută stânge până astă-cjhf în totă Germania de câta de la 3 până la 4 milione franci. La Berlin chiar, noua metropolă europeană, comitetulă, cerşindtt din casă în casă, abia a putută strânge 400,000 franci. UnO concerta, organisatd la operă cu conciirsultt artistilortt, abia a produsa suma de 18,000 franci. Bursa, frecuentată în tote filele de şdse mii de indivizi, din care cea mal mare parte bogaţi şi trăinda în abonden-ţă, a strânsa în două luni de <jile suma de de 120 mii franci, slaba resultatd, pentru care jurnalele din Berlin, făcu cu tbte acestea multa sgomotiă. Etă caritatea publică în Prusia; guverna şi publica, îşi arunca unuia altuia mincea.
Naturalmente, socialismuld esploată cu multă abilitate terenula ce lucrdsâ pentru dânsultt Statuia indiferente şi burgesia
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL
avară. Sunta câte-va sgptemân! de câtidfi a avută locti la Naoumburg o întrunire publică de lucrători democraţi socialişti. Doul oratori, unuia de la Berlin şi altuia din Goethen, ati ţinuta deosebite discursuri, via aplaudate, dupe care aa formulata o programă a lucrătorilora.
Lucrătorii, Zicea unuia din oratori, con-stituesca în Germania 89 la 100 din po-pulaţiune : ei formesu clasa cea mai nu-merdsă, prin urmare ei aQ dreptula de preponderenţă în Stata Statuia trebue s6 cumpere proprietăţile cele mari şi stabilimentele cele întinse industriali pentru a le încredinţa lucrătorilor^. Cele l’alte cereri suntu: lucrula de nou6 ore, supresiu-nea lucrului de Duminecă, supresiunea lucrului femeilorO şi a copiil®rQ, aboliţiunea armatei permaninte, libertatea iliminată a presei şi a întrunirilorO publice, învăţătura gratuită de ori ce grada, aboliţiunea drep-turilorQ asupra sărei, tutunului, cafelei, zahărului, berei, rachiului; în fine, întinderea dreptului electorala ia cetăţenii de iS ani. In urma acestei espuneri, se propuse constituirea unei asociaţiunî generale de lucrători germani. îndată naturalmente adhesiunile la acesta asociare fură numerose. Internaţionala este dar chiara de acuma instalată în Germania.
Domnula de Bismark a esecutata pro-gramula liberalismului germană — 4ice Le Constituţional, vorbinda despre acesta— făcenda imperiulu germana. Acesta programa înse nu este terminata în tote părţile sele, şi etă socialismula că bate la portă, bătându-şî joca de unitarismula naţionala şi cerânda a înlocui liberalismulu bureesa.
ADUNAREA NAŢIONALE
ŞEDINŢA QE LA 23 IANUARIE
(Urmare)
D. A. Lahovari arătă că nu e nemeritu a se discuta mai multe cestiunî, mal multe articole d’o dată în privinţa liberării provisorie a ţliai iştiloru, guve nulii a fosttt liberale, făcendu unii paşti înainte, eru nu înapoi. Le diable n’est pas si noir comme il parait: draculii nu e atâtu*de negru cum se pare. Recitindtt articolultt 58, ne amti consultate, noi comisiunea, spre a da satisfacere D-luî Maiorescu. D. C. Brăiloiu mănţine articolulii, ăru eii şi D. G. Cantacozino primimii supresiunea propusă de D. Maiorescu, reservândtt art. 96, despre care nu e vorba acum.
Delictele de presă nu suntii numai de presă, nu e vorba numai d’abusurile guvernului şi de lupta presei în contra lui. Prin delicttt de presă se înţelege emblemele şi gravurile necuviinclOse, şi u-nele desbrâcate de orî-ce ideiă politică.
D. Floreseu, ministru de resbelu: Desbrăcate de totti.
Preşedintele (încetă) : Şi decoltate.
D. Lahovari. La noi nu suntu respândite, dării cu progresulii voru fi. Suntti gravure, cum ati fosta în contra DOmnitoreluI, a Mitropolitului, lucruri infame, ş’altele şi mai Infame de câta acestea.
D. G. Filipescu. Viaţa privată.
D. Lahovari. Mă înţelege şi Camera şi publi-culQ. E vorba d’a opri vânzarea lucrurilor!! infame şi imorale ca acestea.
înse suptu una guvernă de rea credinţă acestu articola se pOte interpreta greşita şi, dacă comi-siunea a primita se’şl modifice părerea, acasta n’a fostu făr'a 'şt aduce aminte multe fapte triste şi
ruşindse. Guvernultt va fi silita se propuie o lege, căci şi în Belgia şi în Francia asemenea emblame, asemenea caricaturi se opresca, făr’a li se viola Constituţiunile.
In cestiunî speciale n'ajunge nici generositatea simţiminteloru, nici frumuseţea cuvintelora şi, dăca aţii cedămtt Ia amendamentulu D-luI Maiorescu, gu-vernuia va veni c’unu proiectă mai târţlia.
D. Cogălniceanu îşi reservă dreptulti d’a vorbi cându va veni cestiunea despre juraţi.
Discuţiunea se închide şi amendamentulu D-luî Maiorescu se primesce.
D. Lahovari. Remâne dării art. 58 ca în vechiulu codu.
Se citesce art. 96.
D. A. Lahovari explică că în acestu articola s’adăogaseră ultimele două alineate, acuma retrase. La art. 11.7 voma lua măsuri ca liberarea provi-soriă a Şiaristilora se fiă mai uşiOră, mai largă, înse cestiunea mandateloră se n’o agităma.
D. G. Costa-Foru arătă c’a mai spusa că în proiecta e o sistemă: ori se primesce t6tă, ori retrage legea. Nu se pate declara cu acăstă ocasiune că delictele şi crimele de presă nu pota fi supuse la arestulu preventiva. De ce acăstă interpretare greşită şi modificarea codului penale astfi-felfi cum era până acum? Ama (lisa că în contra ţliaristi-iora nu se va da mandata de arestare, dăitt se va da mandata de depunere, şi prin art. 117 amă regulata cauţiunea, spuindu-se tota ce se putea ţlice. Crimele şi delictele de presă sunta supuse proce-deriî comune. Puteţi propune legi deosebite, dăru— de veţi admite ca arestuia preventiva se nu mal existe în materiă de presă— noi voma retrage tota articolula. Ve roga dăra se primiţi art. 96 cu su-primaiea ultimelord două alineate şi art. 117 astil-fela cum este.
D. M. Cornea susţine că în materiă de deîicte de presă se nu fiă aresta preventiva. In art. 96 se Zice «nu se va da nici o-dată mandata de arestare în contra unei persOne prevenite de unu de-licttt de presă», ării mal la vale se prevede a se da mandatu de depunere. Se ia c’o mână ceea ce se dă cu alta. Mandatultt de depunere e una mandata prin care judele pune la disposiţiunea sea pe înculpatu până ÎI va lua interogatoriultt, proviso-riu, căci ceia de arestare reclamă se fiă Însoţita de conclusiunile procuroreluî. In contra mandatului de depunere nu este oposiţiune la Camera de punere supta acusare, judele de instrucţiune este lăsata singura a apreţia. Ce s'a întâmplata însă în practică? In ţeră nu s’a înţelesa—sâa au înţeles-o dupe ce aa eşita din funcţiune — nu s’a înţelesa aşia şi s’aa lăsata arestaţi preveniţii pînă la judecarea de juraţi. Deci, fără a se stabili acăstă instrucţiune, arestuia este aprOpe identicu. Dăcă gu-vernula nu înţelegea că este aresta preventiva, n’avea nevoie se vorbăscă despre liberarea pvovi-sorie la art. 117, căci n’ara fi vorba de câta de liberarea provisoriă, cerută în timpulu facerii recursului în casaţiune. Pentru că în practică man-datulu de depunere se confundă cu cela de arestare, eu susţină, la art. 96, ştergerea ultimului aliniata, mănţiinda pe cela dinaintea luî, asttt-felu cum o cere amandamentula D-luI Maiorescu.
D. Costa-Foru rOgă pe D. Cornea se nu Inaugureze înfluinţa sea în Cameră prin a cere ştergerea arestului preventiva în materiă de presă. Art. 96 din coduia esistinte e asta-feia ca în cela modificata, afară de ultimele două aliniate : noi ama vrutu ca pentru presă se nu se dea mandatu de arestare ca în caşurile ordinare, însă n’amtt vruta privilegiulU ca pentru presă se nu fiă aresta preventiva. In privinţa mandatelor!! de depunere şi a-restare, art. 135 şi art. 136 sunta exprese. Manda-tula de depunere pOte continua şi 6 luni, ş’un ana, şi nu diferă de arestare de câta cu numele. Pro-puinda dăra suprimerea ultimului aliniata, scutiţi
delictele de presă de închisOre preventivă. Acăstă n’o primimu şi retragemu tOte articolele privitOre la presă. Dovadă că noi amtt avuta intenţiunî bune pentru presă, e art. 117. Ştergând!! ultimuia aliniata de la articola 96, ce sensfl are alin. 3 din art. 117, căci noi nu înţelegema acăsta numai în timpuia recursului în casaţiune. Retragă articolele, însă se sciţi că vomu continua se arestămu preventiva şi chiarft fără beneficiuia ce vreama a le da, d’a fi liberaţi şi fără cauţiune.
D. G. Brătianu stabilesce că nu trebuie se se înţelăgă că din aceste disposiţiunl de lege se face o armă în contra guvernului, însă că nici presa nu trebuie acusată astu-feltt cum s’a făcuta. Trebuie c’unB cuvânta ca autoritatea şi presa se pOtătrăi împreună, spuindu’şl adevărulQ în faciă, fără a veni în conflicta. Guvernula constituţionale e unu guverna de discusiune şi, pentru consolidarea lui, presa trebuie lăsată neatinsă supta nici una cuvânta. D. ministru ţlice că va aresta preventiva pe Ziarişti, admite că mandatula de depunere este i-dentica cu celu de arestare, că, în fine, delicuen-tuia ordinaru este ecuale c’una publicista, care nu face de câta a’şî espune ideiele. Nu e vorba despre embleme, gravure, etc., ci, dupe ministru, Ziariştii vora fi Închişi preventiva îndată ce voru a-taca pe guverna. Acesta fost-a scopula Constituantei cânda a declarata că presa e liberă ? La noi tota dăuna se păcătuiesce cu arbitrariulU : decltOte Ziariele oposiţiunii vora fi distruse, âra mal târ-Zia vora veni şi suprimările Ziarel°rtt ce susţină guvernula aZI, cum Z>cea D. Maiorescu, şi asttt-fela tOtă presa va fi nimicită.
Cându emite teorii greşite, principii paradocsale, acea presă n’are credita, nu e urmată de nimeni. Intemplatu-s’a prin scrierile presei revoluţiunl de stradă? Nu: spirituia publica s’a mănţinuta linis-cita. Inţelega aceste măsuri d’amC fi ca în Francia pe timpuia lui Fieschi. Dăra la noi ce sunta ? Nisce slabe diatribe, ntsce slabe iibeie care lasă pe toţi linisciţl. Presa, o dată năbuşită, prin ce ne vomă mal espune plângerile? Atunci nu veţi mal da comunicate pentru faptele care esistaii întru câtd-va, ci veţi aresta preventiva, şi pOte că viitorulu ministerfl, făcânda escesa, va usa fOrte rău d’ase-menea disposiţiunl. D. Cosţ^iforu a Z>su că, pentru guverna, n’a făcuta nici una procesa de presă : d’aceea Ore ne cere aceste disposiţiunl?
In adeverii, juriulii a achitaţii tOte procesele de presă, înse causa a fosta închisărea preventivă. Lăsaţi presa în adeverii liberă, şi juraţii îşi vortt face dătoria, ei s’au arătata zeloşi d’a conserva ordinea sociale. Aţi stipulata pedepse pentru complici, pentru autorii faptelord, pentru insulte şi acusărl în contra ministriloru, etc. De se vora admite ş’aceste disposiţiunl, voma cădea în în-tunerica.
Şi fiinda că guvernula a declarata că retrage legea, prefera s’o retragă cu t6te îmbunătăţirile ce ard conţine, de câta se se puie presa subt re-gimele terorisăril.
Nu e nici o ţără mal capabile d’a se bucura de instituţiunl liberale ca a nOstră. Suprimarea pres.el isbesce t6te libertăţile, Z*ce Descartes. Cânda veţi suprima cuvântulfi şi presa, atunci se vord nasce comploturile şi conjuraţiunileţ din contra, lăsând’o liberă, cestiunile se vord lămuri, paradocsele se voru înlătura şi totuld va merge bine.
Fi-vomd Ore mal retrograZI de câta constituanţii, dupe o esperiinţă de 6 ani? Venit’a D. Gostaforu se ne arăte probe c’amtt abusatd de libertăţi? Pentru că se înjură und deputata, o persOnă, pentru că se emită teorii ce nu placa guvernului, se în-chidemu gura presei?
Deci, rogd pe Cameră a primi amendamentulu D-luI Maiorescu, căci toţi mi-att declarata, pe oriunde amtt fosttt, că presa e singurulu miZloctt d’a se arăta nemulţămile. Nici ordinea, nici stabilita-
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFULU
tea nu voră fi garantate prin persecutarea presei, Şiariştiloră. Primiţi propunerea D-luI Maiorescu şi consolidaţi astQ-feltt garanţiele presei, cea mal frumâsă din instituţiunile constituţionale. (Aplause).
D. Epurenu, ministru de justiţiă, citesce art. 24 din Constituţiune şi susţine că D. G. Brătianu, ce-rându respingerea penalităţilor^ de la art 96 şi 117 din codii, atacă chiară Constituţiunea care nu lăsă supt impunitate delictele de presă. Constituţiunea nu face distincţiune între delictele ordinare şi cele de presă, deci D. G.Brătianu vreaseschm-be şi vechiultj coda şi Constituţiunea, dru guver-nultt nu propunea de câtă măsuri îndulcitâre, liberarea pe cauţiune şi nedarea de mandate de a-arestare. Aţi suprimată alineatele de la art 58: prin urmare, acumtt se potu produce în piaţa publică scrierile cele mai imorale, delicuenţiî nu se potu aresta, âră acele pamflete nu se pottt secestra.
Nici una guvernă nu pâte fi indispusă în contra presei pentru denunţarea abusuriloră. Guvernele, ce suntă în contra presei, ară susţinea licenţa el, căci acesta ară discredita-o, şi, chiară cândă ară spune ună adeveru, n’aru mal fi crezută. Propunerile nâstre, din contra, voră se ridice presti-giuiă şi autoritatea presei. Suntemă deputaţi suverani şi cu deplină libertate a cuvântului: totuşi amu făcută ună regularoentă ş’amă dată putere unui preşedinte. Cumu vreţi ca scrierile, arme a-tâtă de puternice, se n’aibă nici o limită? Răă serviţi causa libertăţii. Va fi mai bună o presă moderată de câtă o presă lăsată în voia pasiuni-■loră. Aţi suprimată alineatele art. 58.' primiţi celfi puţină p’acestea, căci la din contra lăsaţi presa subt legislaţiunea de până aţii, multă mal aspră Ae câtă cea propusă.
Se cere închiderea discuţiunil.
D. Cogălnicenu o combate, spre a-şl espune părerile D-sâle, căci a fostă condamnată de sdrte «g esperimentese şi ordonanţele în contra presei, şi censura, şi legea'Vle presă, şi presa absolută, tOte,
Discuţiunea continue.
D. G. Cantili demonstră că în art. 96 esistă o primă disposiţiune despre presă, că mandată de arestare nu se va da nici o data, âră înultimulă alineată se prevede că mandatulă de depunere se va da totă-dâ-una. Acâstă disposiţiune, care prevede arestulă preventivă, e în corelaţiune cu art. 117, alineatulu 3. Dâca p6te fi mandată de depunere, judele pâte libera pe arestată «cu sâă fără cauţiune». Noi nu dorimă arestare preventivă în materiă de presă; ceremă dâră ca ultimulu alineată din art. 96 se se ştârgă sâă se se Şică clară că în materiă de presă nu va fi de locă avestă preventivă. Atunci naturalminte vomă suprima şi al. 3 din art. 117, care nu mal are cuvântă d’a fi.
Pentru ce tâte acestea? Pentru că se violâŞă art. 24 din Constituţiune. D. Iepurănu crede că Constituţiunea permite tâte aceste reforme. Dâră' Constituţiunea ţlice, în art. 24, că nici censura nici altă măsură preventivă nu se va putea înfiinţa în contra presei. Ce este mesura preventivă în materiă de presă? Se nu se facă nimică până nu s’o judeca de juraţi faptulă împutată.
Presa aţii e o necesitate simţită de orl-ce ce-tăţiami: în gradulu de civilisare şi în seclulă în care trăimă, ea e o necesitate de care trebue se ne a-limentăraă. Arestarea preventivă e ună viţiă: ea pâte avea locă în cele mal multă caşuri în per-sâna unul inocinte şi, dupe ce a stată arestată 7-8 luni, juriulă vine şi’î recunâsce neculpabilita-tea. Ş’apol presa e menită a ne lumina, a împărţi cunoscinţe: aţii nu toţi potă citi cărţi, înse orl-cine pâte citi ţii are. Intr’ună regime constituţionale, de opiniuoe, trebuie se fiă liberă presa, căci ea este organulă opiniunil. Prin presă se luminâŞă justiţia, administraţiunea, se dă forţă guvernului. Pentru t6te acestea, D-sea se uneşte cu amendamen-tală D-lul Maiorescu.
1 .
D. M, Gogâlnic&nu. arătă că va veni cu argumente de practică şi de esperiinţă.
Pe D. Maiorescu nu-lă pâte bănui nimeni că nu e dinastică şi conservatoră : în Moldova nimeni n’a fostă mal multă maltratată de câtă D-lul de cândă susţine aceste principie. EI bine, şi D. Maiorescu s’a revoltată în contra acestora propuneri printr ună discursă elocinte şi eficace.
D. Epurânu — preşedintele Constituantei — a ţffeă că D. G Brătianu vrea se se calce Constituţiunea. D-sea I-amintesce că libertatea căreia Constituanta a vrută se-I dea o soliditate ş’o garanţiă mal mare a fostă libertatea presei. Pentru ce? Pentru că prin codulă penale se împrospăta legea presei de subtă Barbu Catargiu de la 1862 : sistema avertismenteloră era înlocuită cu ordonanţa de presă, cu sistema represivă, fiindă că în ultimulă ar-ticolă din codă se măhţin a acele disposiţiunl. S’a găsită în Constituante ună Şiaristu vechia, ageră şi abilă, D. C. A. Rosetti care s’a luptat forte mult pentru asicurarea presei, astă-felă în câtă s’a pusă o întrăgă legislaţiune într’ânsa. Art. 24 din Constitnţiune e o pagină întrâgă. Dar ce e maî preventivă de câtă închiderea ţliariştiloru? Ce e mai în contra libertăţii?
Amă fostă la censură, Ministru la 1860, cândă amă închisă presa; apoi Ministru la 1869, cândă ună ţliară punea la preţă asasinarea mea şi mă înjura maî multă, făr’a face însă vr’ună procesă.
Din esperiinţă soia că procesele de presă facă rău: Şiare, cari nu se citescă, cândă suntă date în judecată, suntă citite şi maî multă, ca totă fruc-tulă oprită. Presa sciă resplăti pe apărătorii el: Grigore Ghica Vodă, dupe ce a căţlută de la Dom-niă, a fostă apărată, elă şi memoria luî, caş’ami-niştriloră Iul, subtă domnia lui Vogoridi. Cândă libertatea presei a perită. se sciă ce a urmată. Una din căuşele căderii lui Vodă Cuza a fostă suprimarea presei, cândă s’a închisă o foe ia care lu-aă parte multe notabilităţi. Atunci aă începută şi comploturile.
Cândă supapa de sicuranţă lipsesce, machina is-bucnesce.
Sciţi că era ună Ministeră contrariă D-vOstre. Cine l’a dată josă? Camera? Era cu elă. Numai presa l’a dată josă. Ş’apol de ce înjuraţi pamfletele? Aduceţi-vă aminte de Scrînciobulă pe care îlă citiaţî cu plăcere, de pamfletulă cu «.Luarea Transilvaniei.»
In ţără acăsta nu e pentru cine se găseşte ci pentru cine se nemeresce. Gândiţi- vă că următârele guverne voră aplica amară aceste articole. Lăsaţl-legea se fiă ună rîă mare, ără nu. ună rîă cu ţer-murl pipernicite. Presa rea, e despreţuită de toţi şi, ori cândă voră fi calomnii, calomniatorii voră fi fârte bine traşi la respundere spre a-şl lua pe-dăpsa.
D. Florescu, Ministru de resbelu: Ş’o bătaiă bună!
D. Gogâlnicenu, terminândă, cere a nu se mal susţine tâte acele disposiţiunl în contra presei.
D. Primu-Ministru declară că D-loră nici nu le-aă trecută prin capă oborîrea Constituţiuniî şi suprimarea libertăţii presei, însă prin aceste articole D-loră aă vrută a face unele ameliorări în privirea presei. Apoi amă vrută se mai moralisămă presa prin aceste discuţiunî: ea punea giranţi nisce slugi ş’apol ataca pe capulă bisericeî, pe capulă statului, puterile străine, totă. Amă propusă acestea ca s’o maî moralisămă. Liberă se scrie, dar se nu intre în familiă, se nu atace totă ce esistă în ţără. Vomă aplica dar vechiulă codă penale cu Ore-care îndulcire.
Arestulă preventivă? Dar cumă se facemU pri-velegie? N’amtt înţelesu a face clase privehgiate; mal bine îmi tăămă mâna de câtă s’o iscălescă, căci eramă Primă-Ministru. N’amU înţelesă dar pri-vilegie, ci pentru toţi aplicarea legii. Şi arestulă
preventivă trebue: este necesariă. Cel ce fură vitele suntă nearestaţi; el bine, amă văţlută ună fură de cal căruia i s’a dată drumulă ş’a furată 30 de cal. Celă ce-şl face meseria, cândă nu e închisă, face mal răă. Delictele de presă se voră judeca ca orl-care altele, mănţiindă legea de pân’acumă. Votaţi dar articolulă, căci elă nu conţine de câtă o’ndulcire.
Se cere’nchiderea discusiunil.
D. N. Ionescu o combate, căci însu-şl Primulă-Ministru a $isă că toţi câţi aă vorbită n’aă fostă în cestiune, adică că toţi aă bătută câmpii, şi o asemenea cestiune nu se pOte’nchide în urma vor-beloră Ministrului preşedinte.
Preşedintele n’ascăptă ca D. N. Ionescu se termine şi pune la votă închiderea discuţiunil, care s’adoptă.
D. Primu-Ministru rectifică că n’a ţlisă D-sea că deputaţii aă bătută câmpii: aceste cuvinte aă fostă ţlise numai ca se-lă pue pe D-sea’n dihonia cu Camera.
Se pune la votă amendarnentulă D-luî Maiorescu, ca’n materiă de presă se nu se dea nici o dată nici mandate de arestare nici mandate de depunere, şi se primesce, fiindă :
Bile albe pentru 42,
Bile negre contra 33.
(Aplause).
D. Primă-Ministru, L. Catargiu, declară că gu-vernulfi retrage proectulă întregă.
(Aplause)
Preşedintele, D. Ghica, constată că se găsescă unii cari aplaudă, pentru c’amă muncită de gâba maî multă de 12 Şile!
Şedinţa se rîdică.	(Românulu)
DIVERSE
Cadrilulu bărbaţiloru fără capă. Jurnalulă «Fi-garo» comunică următârea istoriă: Este mal bine de o septămână de cândă se celebră la A... o căsătoriă. O calfă dintr’o magaslă de mode, a nume Crampin, se căsători cu o fată de 18 ani, a nume Ana R., care din copilăria eî orfelină, fu crescută de către ună preotă bătrână, ce muri acumă de curîndă.
De şi Ana era frumâsă şi poseda o zestre de 50,000 franci, totuşi Crampin, la eşirea s’a din biserică era tristă, căci câţi-va din amicii seî, pe cândă anuncia căsătoria sa, îşi frecară nasulă în-tr’ună modă camă curiosu, fără a se esplica mal departe.
Diferite idei obscure cuprinseră pe fidanţată ; pentru a le putea depărta, elă bea atâta, în câtă pe la mieŞulă nopţii mal totă-dă-una era bâtă.
Pe la acâstă oră el avâă obiceiă de a se întârce în dormitorula loră.
Fidanţata se duse înteiă şi, dupe ce se culcă, stinse lumânarea.
Apoi veni Crampin, şi găsindă odaia obscură, pipăi chibriturile, spre a putea face lumină, dar âtă, că se aude ceva în dosulă perdeliloră şi ună individă mare apăru fără capă,—învelită în-tr’ună cărcăfă lungă albă, ţinândă în mână ună felinară roşu.
Crampin strigă, fidanţata se sculă, şi ambii se uitară şi auriră, înţepeniţi de frică, ce se întâmplă.
Din unghiurile odaie! apărură alţi trei îndiviţll, totă asemenea înveliţi în cârcâfurî şi ţinândă în mână capetele loră.
Aceştia toţi formândă unu cercă în giurulă lui Crampin şi fidanţateî sâle, începură a vorbi, a-retândă, că are patru victime, guilotinate de către străbunulă fidanţateî.
Dupe ce s’aă recomandată astă-felă, acel patru decapitaţi începură a danţa, esecutândă cele mal grozave sărituri şi jucându-se cu capetele loră de a mingea, şi apoi, în fine, dispărură prin -o uşe, aruncândă mal întâîu cele patru capete nouiioră căsătoriţi.
Fidanţata mărturisi acumă cu orâre bărbatului, că străbunulu el a fostă călăă.
Crampin aflăadu acâstă mărturiă, cândă îşi re veni ârâşî în simţire, fugi din casă şi din oraşă, în câtă nu mal fu vetjută.
Din cercetarea făcută de către poliţiă, a resul-tată că acei patru decapitaţi aă fostă acel amici -al lui Crampin, care nu se sciă prin ce modă aă aflată, că fidanţata descinde din o familii de calăă.
Cele patru capete ale loră, eraă patru pepeni-
www.dacoromamca.ro
TELEGRAFUL
«
I
3
3
3
I
I
3

A N U N C I U
i
La 2 Februarifl 1873, se va ţine licitaţmnea la cantorulQ Domnului Mi-^ rou S. Vlasto, pentru închirierea de la 23 Aprilie 1873, alli Otelului D-sdle. denumita Budiştenu, situată pe strada Carol I, care d’mpreună cu Otelulă d’alăturl din nuoă clădită formd^ă unu singură trupă precumă şi|j ală tutuloră prăvălieloră, esclusândă din ele acea în care astă-^I se află|l cantorulă.
Doritorii de a lua esplicaţiunl suntă rugaţi a veni la contorulă de mail susă citată în tâte filele la orele xo de dimindţă.
î)
©se»'
mmje (
Exibard, pharmacistu, 125 str. Saint-Mar tin. Paris.
Acestii vinii tonicii superiorii şi febrifugiu este celu mal avută în principie din tote vinurile de quinquin şi celă mai activă pentru a repara puterile. Elu este ordinată de principalii medici de preferinţă la orî-ce altă preparaţie, în contra consunpţiuniî (slăbiciune din di în di) rigurilor, diurea cronică, slăbiciune de stomacu, chlorose, debilitate, precum şi în convalescinţă.
Se vinde cu jumătate de sticla. Acel’aşî vin iodatu şi ferugi-nos cu acel’aş'i
Depositu în Bucurescî, F. EITEL.
'•©••«••©•••©•©©•«©•©••••e®®®®©©®®©©©®©®®©©©»®©
RACOHOUT
ALU ARABLORU
A LUI DELANGRENIER din Paris
Vindecă durerile de stomaliu şi de intestine, restabilesce convalescenţa, întă-resce copil şi persdnele delicate s6tt a-nemice, şi prin proprietăţile sele ana-leptice este unu preservativ în contra febreloră, galbene typoide şi cholereî.
Depositn în Bucurescî: Fr. Eitel ş
. Risdorfer.
Singura injecţiune esclusir vegetală " --prinţlfind principele cele mal energice a le
^copaivel .^CAV^
cele mal energice copS-ivei ţi a Ic cu-pebulut.
şi maticcnlul.	1
La pharmacia anglo-francesă
Rue du Havre Paris.
ASTHMA catariulă, năduful j NEVRALGII vindecate la
şi respiratorie suntă vinde- | momentu chiară cu hapurile cate prin TUBURILF LE- \ ANTINEVRALGICE, a le
TUBURILF VASEUR, 3 f-
D-ruluî CRONIER.
Preţulă 3 fr. cutie LEVASSEUR farmacistă-chimistft de clasa i-iu 19. strada MoneteJ Paris
f~ OANTISTUL G. GIUSTI, ! Sc recooandă Onor. Publicil ca va escersa ,>ro-) feriunea sa, adecă f Curăţirea, Albirea, Plunbuirea^ Dinţiloru, Amorţirea Neervelor şi filamentelor, cari-1 producă durere de dinţi, stîrpindQ orî-ce rădăcini 1 sparte în gingii fără a produce unii refl. | Se află la Hotelîi de Francia No. 5 calea Mcgo-şâil vis-a-vis de Biserica Zlătari.	ANUNCIU Direcţiunea, internatului de bă-eţl Butoianu, situată în strada sfin-ţiloră No. 70. Are onore a face cunoscuţii că maî primesce elevi interni cu preciQ de 30 napoleoni pe ann,	B0LELE SECRETE Răni symphilitice, scursdre, itnpedicarea udului; poiutiune, p6bla alba (neputinţa bărt>ăt«5scă) vindica dupe 0 methodă care sa aprobata în mii de caţlurî singur şi radicale. Specialistul!! D-r Thor, Strada Carol No. 4.
		
GONSEZLS AlIX DAMiS
PRODUITS SPECIAIJX RECOMMaNDES
VIOLET
INVBNTKUR I>U SAVOd ROYAL DE THRIOACEjDE
IWVKNTBUR DU
SAVON ROYAL 0ETHR10ACE
PARFUMEUF( BREVETE, PARI3
CREME Dl BEAUTÎÎ
ABASEDF.Gl.YCitRllIE KT deBISMUTU—Fraicheur,Velouti1., Eclatdutaol hi
GLYC£dOLâa»iROSESd«PROVIfish
EXTRAITS TRIPLES D’ODEURS
PARFUMS POUR LE MOUCHOIR : Hose-B?artcke> Ess-Bouquet Foin-coupe, JocJcey-Club, Brises-de- Viole-ttes, eic.
GLYC^RINES PARFUbiEES Indispensablesp* con server la santb, la beauleylamorbidesse ele la peau.
LOTIuN HYGIENIQUEj | TONTQUE ET RAFRAICHISSANTe! pour Ies soins i*times de la toiUtte
EXTRAITS O’EAUX DETOILETTEg
pour adoucir et rafraîohi*■ la peau.
PASTILLES AMBROSIAQUES AU MASTIC DECHIO
Hygiene, Fraicheur, Suavitk de Vkaleine.
Depot dans toutes Ies villesdu monde.
Pour eviter la covirefaqon, exiger la m/rrque do fabrique :
LA REINE DES ABE1LLES
ipa si prafn Dentifrice
PERFECŢIONATE DE DOCTORELE
J.V.BONN
Furnisoru brevetată alu M. S. Imperătesa Aceste produse se vfindu 40 la sută maî joşii de cătu produrele analoge ; din puntulu de ve-dere_ alu jparfumuluî s'alu proprietăţiloru loru, ele lutrecu specialităţile cele maî renumite.
La cei de căpetenia Parmacopei,
Coafori 5i Parfumară.
CU AMIÎNUNTULU ŞI CU RaDICATA 44, Rue des Petites-Ecuries, PARIS
VE8ICAT0ARE d’ALBESPEYRES
Admis m spitalele şi a mbulanţele armatei francese (avis favorabil alu Consiliului Sanitară din Francia) şi in alle armateluru Turciei şi a Stateloră-Unite.— Acţiune sigură şi regulată. Fie-care visicatbre trebue să porte semnătura d1Albespey-res pe partea cea verde.
au Baume de CO-PACTT, aprobate de Acadnmia de medicina de Paris, care le-a declarată superi ore tutoră celoră Vaite preparaţinm cu Copahu dnpe ce le-a esperime-ntatu asupra 100 de Solnavi s’a dobândit 100 de vindecări. Srpienta adunare a recunoscută aseminea că Capsulele Raquin snntg ingerate cu înlesnire, nu causeda în stomaehu, nici o simţire neplăcută, şi nu provocă nici uă vărsătură. — Paris, Faubourg St, Denis, 78 şi în tote farmaciile.
CAPSULES de RAQUIN

MARE StJCCESU
LA VELOUTINE|
esie uă Pudră de orezu, speciale preparată cu bismuth, g prin urmare avendu ua ac-1 ţiune salutariă asupra pelei.jl Ea este aderinte şiindivisi-J bile, şi dă peliţeî uă frăge-1 4ime juvenile şi unu velouti f naturale
CH. FAY
parfumistu,
9, Rue de la Paix, 9 PARIS
SIROP ANTIPHEOGISTICU DE BRIANT AFECTI UNI DE PEPTU, GUTURAIURI, &.
Acestu sirop d’unuguv: u dia cele maî plăcuţe, are ua eăcaci-tate sicură, constatată prin tr'unu raportă oficiale, contra guturaiului,catarulu.Gnppă,tuse măgarescăşi contra tutorii înffamaţiunilom şi sufennteloru de peptu. Prinţre celebrităţile medicale cari l'au patronată m timpu de 40 de aiu, vomă cita pe marele Laknnec, Guersant, de ta. spitalulă copiiloră; V.vuqcelin, director ală scăleî de niarmaciă s'alţî medici de spitalurî, profesori ai facultăţii şi membrii Academiei de Medicină diu Paris.
Pharmacopea, rue de Hi voii, 150, â Paria
Depontu in Pharmacopeele de căpetenia
MAŞINĂ,
De viitoare la toţi parfumaţii şi Coaforii
ÂNUNCIU. 3e recomandă onorab.
publicQ că posede cea maî bună cunoscinţă. pentru curarisarea şi vindecarea a diferitelouu răni de scro-furî.
Doriioriî se potu informa la D-ria Zinca Alecsandresca, strada Herăstrău No. 76.
cu tote accesoriele pentru fabricarea Ciocolatei,
este devenţlare. Orî cine doresce a o cumpăra să se adresese la administraţia acestui (jUarti,
Proprietarul!! se însercinesă a învăţa pe cumpătorti şi fabricarea Ciocolatei.
Strada Polonă
LA LIBRARlTwARTHA
se află:
CODICELE ROMANE
Cu annotări şi trimiteri de
e. boerescu
Ediţiunea H a revăzută şi adăogită cu tote legile votate până la Iuliu 1872, 1 volnmu gi-osu în 8 mare.
Preciul 20 lei noi, legată 23 lei noi.
XT3
V
^ co î3
S ^ to
îi v E
o c& ca v a
•P~
rt u
O 4->
D C
J J
^ u ci
Cu
<u .5 v
H3 u
.et u U XD <U
o a. J3
.ti e
u „
o <E
'00
>« rt .=
'S o. 5 v
ci
XD
>
'C
u
O
C
a
+->
o
a,,
o
u
rt
• r-4
Pentru abonamente, reciame şi anuncibri a se adrsssa ia Typographia Naţională, strada Academiei No. 24.			
Abosamkktdi. pentru HojiInia.- In oraşm In districte: Pentru unu anii . . 24 30 lei n. Pentru uă % anu .12 16 » Pentru trei luni . . 7 8 •	Anunciubi : Linia mică pe pagina a IV. . 15 bani. Reclame pe pagina a IH. . . I leu n. Pe pag. JI 2 lei, pe pag. I, 3 leî n. Pentru rubrica «inserţiuni şi reclame» Redacţiunea nu este responsabilă.	Epistolele nefrancate se refusă şi ar-ticofiî nepublicaţi se ardu. Orî-ce Abonamente neînsoşite de va-lorea se refusă. Abonamentele se faeft numai de la 1 şi 15 a le fie-cârul luni.	Pentru Francia : se priimescu anuL-ciurî şi reclame la D-nil ORAIN & MI-COUD, me drouot 9. Paris. Pentru Austria şi Germania : la D PHILIPP LOB, Wien Wollzeile No 2 .			■-
Girante responsabilă DA VID DINL.	WWW (jflfflffîţnoniţlţţţ'p Tipografia Naţională,, Strada Academii No. 24.
SAMBATA, 27 IANUARIE 1873-
UN NUMERU 10 BA I
ANUL III — No. 282

1-
APPARE IN TOATE SERILE DE LUCRU
PENTRU ABONAMENTE, RECLAME Şl ANUNCIURI A SE VEDEA P
CADEMIEI*
BUCURESCÎ, 26 IANUARIE
Discuţiunea ce a urmată în Cameră la 23 Ianuarie, asupra modificărilor^ în codicile penali, a fostă ca o furtună care un-flă valurile măreî, le pune în mişcare şi nu încetesă încă multe cjile în urma încetării furtuneî. ] urtuna în Cameră a fostă atâta de puternică, în câtă a deşteptată până şi pe D. marşală, care n’a scosă ună singură cuventu de cându„este numită deputată. Şi Domnia sea, şi Domnii I. Florescu, D. Ghica, A. Lahovary, toţi aă acusată presa nâstră de decoltată, desbrăcata şi indiscretă în asemenea grad că, fără sfială, intră în familii şi divulgă secrete cari nu trebuescă nici o dată atinse.
Ori cine a cetitu şedinţa din acea <jli, şi prum«sce jurnalele române, nu pote se nu se mire de atâta cutesanţă ca se vie nisce deputaţi se spue lucruri cari sein că nu suntu astă-felă. Nici într’o ţâră din lume presa nu este mal moderată şi mal modestă ca a nostră. Noi, care avemă înaintea nostră mal mu}te fol, şi seriose şi u-moristice, suntem ă mal în posiţiune a proba acesta dinasticiloră noştril.
D-nil Florescu. Lahovary, G. Philipescu şi D. Ghica s’aă ndicat mal cu sâmă contra gravuriloră de prin jurnalele nostre. Acumă dori inse se ne citese o singură gravură d’ale nostre care se egalese în decoltare cu acelea ale foiel berlinese Kla-daradasch, ale foieloră austriace Kdkireki şi der Floh, ale foieloră francese VEclipse şi Le Grelot, ale foieloră italiane Arlecchino şi Pasquino. Aceste fol rîdă de totă, ca-ricaturâsă pe toţi suveranii, denunţă tote scandale politice şi familiare. Cele italiane mergă încă până a-şî bate jocu de capulu bisericel catolice, astii-fela că îlă facă în caricaturi chiară porcii. Şi cu tote acestea, nu s a găsită niminl se câră pentru asemenea lucruri legi represive şi persecu-ţiuni contra presei.
Dar se lăsămă jurnalele streine şi se venimă la ale nostre.
Se presupunem că jurnalele nostre,seriâse sâă umoristice, denunţă fapte scandalose din familii, rîdă de viciurile omeniloră noştril politici, îşi bată josă de corpurile constituite şi atacă imoralitatea ori unde se află ea. Care e inse misiunea presei, dacă nu acesta ?
Dacă D. Costa-foru, prin influenţa sea ca ministru şi prin starea sea, aru corupe o femeiă şi ară strica casa el; dapă
D. Teii, ca ministru de instrucţiune ară profita de autoritatea sea spre a scdte din minţi pe vre o profesoriţâ, care e pusă se dea instrucţiunea şi educaţiunea juneloru fete în versta cea mal fragetă, şi presa ară veni se denunţe aceste fapte, atunci ea s’ară putea numi decoltată şi desbrâ-cată, cum aă qfisă Domnii deputaţi în Cameră?
Dacă ună senatoră seă ună deputată aru lua parale de la o societate streină a vota ceea ce cere ea, şi presa ară denunţa, pentru acesta este ea vrednică de pedâpsă?
Dacă ună ministru aru specula banii ţâ-reî şi aru face abusurî de pttteie, presa ară trebui se tacă ca se nu ca^ă subtă urgia acelui ministru?
Dacă funcţionarii administrativi şi judi— cătorescl ară face scandaluri prin familii, profitândă de posiţiunea loră oficiale spre a aresta pe bărbaţii .acei^ari ie-aru pune pedicl, presa nu trebue se denunţe nimicu, căci întră în familii şi se găsesce D. mar-,şaln se roşescă de asemenea scandaluri ?
Dacă, în fine, se găsescă preoţi şi călugări cari facă fapte imorali şi degrada-tore, presa trebue se tacă, căci atacă re-ligiunea ?
Nu vedeţi că aceste pretenţiunl suntă absurde, căci, urmându-se astă-felă, presa n’aru mal avea cuvântă d’a mal esiste?
Datoria presei, dupe tote resonele, este a divulga totă ce este corupătoră şi coruptă, totii ce este viţiosă şi imorală, ca se ia ce 1 l’alţl fric ă şi s£ se moralisese. Aţii numai este timpulă cândă presa era menită şe înregistrese numai actele oficiale, cum făcea râposatulă Vestitorulu ro-liidnescu ală bătrânului Karkaliki.
Presa română nu s’a ocupată până acum de câtu de cestiunile politici şi nici de cum de cele sociali, şi tocmai de aceia societatea a căzută, într’ună gradă de corupţi une care, de va urma astă-felii, vom merge la peirea cea mal sicură.
Astă-felă cumu ne aflămă noî a«^I, nu ne trebue numai paliative, nu ne trebue numai balsamă care se se puie se îndul-cescă rana. Ne trebue vitriola care se artjlâ rana până în rădăcină, ca se nu facă cangrenă.
De aceia D-niî D. Ghica, G. Philipescu, I Florescu şi A. Lahovary, în locu c se ridica în contra presei — ch aru c. aă câte o ranchiună personală asupra
www.dacoromanica.ro
— ară fi bine se o încuragiese a lovi în rădăcină abusuld, viciulă şi imoralitatea!
In secolulu în care trăimă, mediculfi celă mal bună, pentru societate, este presa!
Tesîamentuiu Iui Napoleon III
Imprumutămă pasagieîe următdre dintr’o corespondinţă parisiană, adresată Jnde-petidinţeî Belgice:
Se confirmă că ex-Imperatorele a chemată în acestă din urmă timpă ună notarii ca se-î comunice voinţele sele supreme. Se credea că testamentulă trebue sâ începă prin a face cunoscuta că Principele Napoleon este preşedintele consiliului de reginţă. O depeşă însâ, priimită de jurna-lulă L’Etat, anunţă, contrariulă acestei presupuneri, că Impâretâsa ară fi preşedin-tea consiliului de reginţă şi D. Rouher vice-preşedinte. In acestă casă, Principele Napoleon va refusa de a face parte din acesta consilia, unde spera a fi preşedinte, mal alesă că ex-Imperatorele îlă ascultase fdrte multă în celă din urmă vo~ iagin ce a făcută la Chislehurst.
Mal mulţi mergă până a crede că în acesta casă Principele Napoleon ară renunţa cu deseverşire la cariera politică militantă, şi ară cere chiar, guvernului republicană, autorisarea de a veni sâ trăiască liniscitu în Francia, ca şi Principesa Ma-tilda. Acesta nu este de câtă o ipotesă j dar acea ce e positivă, este că Principele Napoleon voesce se fiă în capul Ci seu a-fară din partitulă bonapartistă militantă.
La Paris se încercă a subscrie, de toţi credincioşii, o adresă care va fi trimisă Imperatriceî şi PrincipeluîImperiale.Se vor-besce asemenea şi de o proclamaţiune a Imperatriceî către poporulă francesă.
Scandaieie de la lerusalimu
In ajunulă Crăciunului, Procopios, noulu Pa-triarchu ortodoxii din Ierusalim, se duse la Bithleim spre a celebra serviciulu divină în ţliua de Crăciunu la Biserica Naştere!. S. Sa era acompaniată de unu numără ore care de soldaţi. Priimirea ce i se făcu de arab!, femei şi copil, — fiindu că bărbaţi! s’au trasă la 0-parte — a fostă din cele mai singulare şi cu desăvârşire escepţionalî. Nu se audia de câtă blesteme, şuerătur! şi totă felulu de sgomote. Soldaţi! priimiră ordină de a împrăştia mulţimea; dar ei au avută înşine de a întrebuinţa forţa în contra femeiloru şi-a copiiloră, lăsân-du se facă ce voru voi. Nici unu arabă n’a asistată la oficii!. în anii precedinţî, în asemenea ocasiuuî, gramădirea creşti nil oră era aşa de mare în câtă mănăstirea nu putea seu mat încapă. Anulă acesta n’a fostă de câtă vr’o sută de pelerin! greci, preoţi şi soldaţi.
Cu tote stăruinţele, Palestina a rămasă fi-
TELEGRAFUL
delă Patriarchulul Cyrill, ală căruia nume se pronunţă şi astăzi în rugăciuni.
La Jafa superiorulu monastireî a fostă a-bandonatu de preoţii indigeni. A trebuită să a-ducă dela Ierusalimă unu preotă grecu pentru sărbătorile Crăciunului. Arabii, care dela plecarex ex-patriarculuî nu mai puseră picio-rulă în biserică, aveau intenţiunea de a celebra oficiulu ţlilei anului nou in capila cimitirului, situată afară din oraşă, care este proprietatea comuuităţeî arabe.
O parte din deputaţiunea arabă s’a îmbarcată pentru Constantinopole. Unulă din membrii acestei deputaţiunî, care trebuia să ur-mede pe colegii săi câte-va Z^e mai în urmă, a priimitu din partea paşel, după cererea Pa-triarcului, ordinulă de a nu părăsi oraşulă.
Noulă Patriarcă stăruia pe lângă paşă ca în. Portă să anulede regulamentulă elaborată de synodă şi trimisă guvernului centrală pentru a-lă sancţiona. Acum că este în posesiunea beratuluî săă, noulă Patriarchă ară voi ca regulamentulă în cestiune să numai fiă sancţionată de în. Portă, căci acesta regu-lamentă chiar ’lu ară pune la discreţiunea a-celora care ’lă aă pusă pe tronulă Pat.nar- i cală şi care speraă a face din acesta o păpuşe. j
Multe plângeri .se ridică din partea clerului înferioru, relativă la cheltuelile esorbitante, ce deputaţiunea monastireî face la Constantinopole.
Secretarulă synodului, Photius, se pregăteşte a pleca pentru * Constantinopole, unde trebue să înlocuiască pe Yeniamiu, şefulă deputaţiu-neî monastireî, ce urme^lă a se înapoia la Ie-usalim.
Ingerinţa consulatului Germaniei a întrecută tote limitele. Nu se vede însă motivulă animosităţiî sele în contra ex-patriarcliului. Cu t6te acestea, graţiă ex-patriarhului Cyrill, Germania posedă terenulă unde s’a descope-rită templulu cavaleriloră.
Mulţi îşi aducă aminte acusaţiunile şi inju-riele ce synodulă a aruncată în contra ex-pa-triarhuluî, pentru c’a dată acesta terenă Prin cipelui Friderich Carol.
Acestă faptă, coincidesă cu conduita, ţinută de Baron Alten, două trei «,Iile înaintea isgo-nirii Patriarchulul. Duca de Saxe era la Ie-rusalemă, şi cu tote că ex-patriarchulă Cyrill nu era încă destituită, consululă Germaniei conduse pe duce ia visita, la preşedintele synodului, Procopios, eră nu la Patr arcfl.
Se ^ice că consulă Rusiei va pleca pentru Constantinopole spre a raporta, ambasadorului Czarului, totu ce s’a petrecuta la Ierusalim în privinţa Patriarchulul.
CREDETULU FONCURU
IV
Amă constatată prin colonele acestui jur-nalu că organisarea financiară a creditului fondară din Francia şi Germania, reposândă pe uuă regime financiară învechită şi viciosu.n’a produsă iu acele state de câtă confusiuni şi perturbaţiuni generali.
Acesta amu verlut’o cu plăcere eonfirmân-duse şi de cei mai eminenţi bărbaţi ai noştri! cari constituescă o autoritate financiară în ţeră şi cari se luptă şi in acestă înomentă a dota România cu o mstituţiune curată româ-nescă, proprie a satisface interesele tutuloru claseloru societăţii.
Proprietatea rurală şi agricultura, constitu-îndu la uoi avuţiile nostre naţionali, suntă cele dinteiu asupra cărora o asemenea instituţiune trebue se-şi reverse bine-facerile sele.
Proiectele streine, presentate pentru fondarea uuei asemenea instituţiunî în ţeră nostră, ne fiindu de câtă o copiă dupe sistemele adoptate în Francia şi Germania, este evidentă că aplicândule şi la noi, nu potă avea altă re-sultată de câtă acela ce desvoltarămă în nu-merile precedinţi, cu ocasiunea studiiloră ce făcurămă proiectului Domnului Leitner.
Astă-cli avemă dinaintea nostră proectulă societăţii proprietariloră români, şi mărturi-simă că, atâtă prin garanţia sa câtă şi modestele dobândi ce ne oferă, este singurulu propriu a satisface într’ună modă reală interesele nostre economice, afară de câte-va modificări ce urmesă a se face regimelui seă financiară, asupra căruia se reposă obiectulăo-peraţiuniloră sele,
Esperienţele celoră alte state şi esiginţele nostre economice, ne-au pusă în posiţiune se vedemă reulă din acestă proectă, şi se pro-punemă modificările ndstre, cari se corespundă cu interesele nostre naţionali şi se prindă rădăcini în ţeră.
Modificările nostre se eoncentră asupra ti-tluriloră 1, 2, 3 şi 4 din proectă, şi asupra a vr’o două articole de subt titlurile 5, 6, 7, 8 şi 9.
Societatea română, aveudu-dc basă proprietatea teritorială, representată prin proprietari mari şi garantată de totu ce e mai românescă şi mai sigură, de pămentulă română, primulă pasă ală sciinţei şi natura lucrului chiar, mână pe ori cine acolo a schimba mai înteiă titlulă de credită fondară în acela de bancă teritorială şi agricolă.
Asupra titlului 1 şi ală 2-lea, propunemu următorele modificări:
1.	Bauca teritoriale şi agricolă va fi compusă de o societate de proprietari români.
2.	Ea va fi autorisată a crea şi a emite bilete de bancă la purtătoră, pentru a împrumuta pe proprietari cu ipotecă, şi a înlesni propriătăţii rurale şi agriculturei m^ilocele pentru desvoltarea şi prosperarea loră.
3.	Aceste bilete nu vorfi purta nici o dobândă, şi nu voră avea nici o dată trebuinţă de ale da ană cursă forţată pentru a circula.
4.	Biletele bănceî teritoriale-agrieole voră fi garantate: 1 cu imobilile membriloră proprietari, şi ală 2-lea cu acelea ale împrumutaţilor u.
5.	Garauţia ipotecară, depusă de proprietari, trebue se fiă de o va’ore egală cu emisiunea biletelorfi.
Garanţia ipotecară depusă de împrumutaţi trebue se fiă de o valore estimativă îndouită sumei ce se împrumută.
Biletele bănceî teritoriale-agrieole voră re-posa dar pe o garanţiă întreită cifrei emisiune! loră, depusă, dupe cumă aretarămă, atâtă de imobilile proprietariloră societari, câtă si împrumutaţiloră, de acelea ale aceea ce asi-cură bileteloră în circulaţiune o încredere nelimitată.
6.	Biletele bănceî teritoriale, necostâudă mai nimică, pentru a le creea.. banca !e va Împrumuta ca numerariă, cu o dobendă de 5 °/0, netto, ferite de ori-ce alte chcltueli, pe termene mai lungi- seu mai scurte, potrivită ope-raţiuniloru ce va face. tutuloră proprietariloră cari voră avea trebuinţă de a se împrumuta, şi care voră depune ca garanţtî ipoteci de o valdrc estimativă îndoită de suma cu care se împrumută.
7.	în banca teritorială va putea se fiă, în acela-şi timpă, şi propriătarfl societară şi împrumutată, depuindu dreptă garanţiă aceiaşi proprietate. Acesta depinde de preţulu ce
valoresă, şi de ipotecile ce o greveză, seă mai bine. de sumele ce va voi cine-va a se împrumuta de la acestă bancă.
8.	Pentru ca dobânzile se fiă in raportă cu veniturile proprietăţiloră rurale, banca teritoriale le ficse^ă la 5%.
9.	Pentru ca împrumutaţii se nu mai sufere cheltueli, cari ară împovăra preţuia împrumutului, banca este autorisată a numi, pentru a-cestă scop ă, câte o personă în fiă care judeţă, cu reşidintaîn Capitala Judeţului, care se prepare actele de ipotecă, dândule caracterulă cerută de legi prin Tribunalele locale.
10.	Tote operaţiunile bănceî teritoriale suntă apărate de tacsele ipoteciloră şi ale timbrului şi ţuregistrarii, şi acestea în schimbulă vc-nituriloră considerabile ce se voră da Statului pe fiă-care ană, dupe cum se va vedea mai la vale, a tă-felă ca împrumutaţii se nu mai aibă alte sarcini de câtă dobânzile de 5°/0.
11 Rambursarea este facultativă. împrumutatul înlesninduse, pote se ramburseze bănceî în părţi seu în totalitate capitalulă împrumutată ori câudă va voi, şi cum va putea; dobânzile i se voră scădea în comparaţiune cu vărsările fără nici o îndemnisaţiă şi fără nici o alta cheltuială de acte, şi banca va trage din circulaţie biletele în proporţiă cu rambusările parţiale seă totale ce i 'se va face.
Dividenfeie beneficiiloru băncii între proprietarii societari şi Stătu.
12.	Dobânda de 5°/0 ce va produce biletele împrumutate, de banca teritorială, şi cari nu voră costa nirnică s’aă mai nimică de creată, voră fi mai tote ca beneficia, căci nu va fi de scăZută de câtă cheltuelile de admiuis-traţiune care suntă forte mici in comperaţiune cu operaţiunile făcute de acestă bancă.
13.	Dupe ce se voră scădea cheltuelile de administraţiune din interesele ce voră produce biletele împrumutate, dividentele beneficiiloră se voră face astă-felă :
1.	3n/0 pentru proprietarii societarii, dreptă renumerare garanţiei ipotecare ce voră depune pentru bilete.
2.	2"/0 Statului pentru concursulă sen. Statuia va tubui îu schimbă se înlesnescă schira-bulă bileteloră bănceî teritoriale la purtătoră, prin miZloculă numerariului seă, dupe cum se va vedea mai la vale.
Prin miZloculă creării bancei teritoriale, proprietatea neatinsă va avea două venituri, u-nulă ce-lă posedă prin ea singură, şi celă altă .ce va găsi îu acestă bancă, fără să debursese nimică şi fără nici . o şansă de pagubă, şi a-ceste dupe urma unui împrumută eftină, efectuată proprietăţii grevate.
Câtă despre Stată, elă va găsi la banca teritorială directă şi indirectă venituri anuali şi imense.
Ni se va obiecta, păte, că nu este destulă a emite bilete de bancă, inspirândă cea mai mare confienţă, pentru că reposă pe nişte garanţii ipotecare întreite de suma emisiuniloră, dar că trebueste încă ca aceste bilete să potă fi de bună voie schimbate, în contra numera-riuîuî, la purtătoră şi la presenţiune.
Economiştii pretindă că o bancă, care noeste să împrumute proprietatea teritorială, şi care nu o pote face de câtă pe lungi termene, dacă ea ară voi şi ară trebui să rambursese biletele sele la purtătoră şi ia presentaţiune, in contra numerariului, ea ară fi în imposibilitate a efectua acestă operaţiune.
Etă pentru ce:
«Nici ună capitală fiesă determinată, Zică aceşti economişti, fiă în acţiuni, fiă în obliga-
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFULU


ţiunî, seu în ori ce al tu modu analogii, nu este suficienta pentru a rambursa bilete la purtătorii, împrumutate pe lungi termene, maî cu osebire dacă emisiunea este superidră capitalului acţiunilor u.
«Astii-felîi banca, împrumutându cu lungi termene, nu pote intra nici în împrumuturile sdle, nici în nuinerariulu sfeu, de câtă numai dupe untî timpu fdrte depărtată; decă însă în acesta intervaia se presintă cine-va pentru rambusare, capitalulfi şeii de fonduri de re-risemente, se ra epuisa imediatu, pentru că nu se mai renuveiesâ; şi acesta fonda de re-virementa, o dată cpuisata, banca teritorială va fi silită a se opri din funcţionarea ei, afară numai decă nu va da cursulfi forţată bilete-loru sele.
«Pentru a schimba biletele la purtători, mai adaogh încă economiştii, trebue sS aibă un Q capitala considerabile şi în raporta cu emisiunea biletelor a, şi maî trebue încă ca ca-pitalula să se reînoiască indefinita; prin urmare, acesta capitală, ce urmeţlă a se reînoi indefinita, nu este posibilă pentru biletele împrumutate pe lungi termene.»
Noi respundema că aceste obiecţiuni şefi observaţiuni suntă fondate. Astu-felă, ca să a-jungemă la resultatulă ce urmărimă, trebu-eşte noui mi^ldce şi necunoscute până astă-^i, pria urmare acestea suntă chiară miţllocele ce ne propunemă a descri aci, şi cute^ămă a ţiice că sunta cele maî eficace. Chemăma, dar, atenţiunea economişti Icră şi a financiarilorS, asupra combinaţiunii ce va urma în numărulu viitoru.
FEMEIA CĂţlUTA
«A desfrîulul mirâsă,
Cythereă, astă-ţll sunttt Mândra tea sacerdotâsă P’acesttt blasfemat pământii!
«Intr’o Şi de disperare,
P'altt tâtt mincinoşii altarii A juneţe! mele fldre Ţi-aduseî ţleiţă’n dară!
«A mea frunte nepătată,
D’altt teii cultă înjositortl In taină fu’ncoronată .Cu-altt tâu myrtii ofilitortt!
«Nbptea plină de mystere Cumtt din cerii sS cobora î. tea cupă de plăcere Tainicii, val!... îmi oferea:
«Şi sorbiamil cu frenesiă, Uitândtt crudulii meii destinu,
In a tea tristă orgia,
Astă cupă de venind;
«Undele-i omorîtâre Cythereă, val ! era A viăţeT mele flâre Ce p’alil tea sîna veştejea.
«Bâtă-atuncî de fericire îmi părea că trectt în sbortl Prin lume, ca nălucire,
Orele în eursultt lord.
«Cumtt în bolta cea senină P’a nopţeî frunte pălea Stelele ş’a lorii regină,
Urîtultt mă coprindea.
Şi cândQ ţlorile frumdse P’orizonta vesela spuntatl Umbrele, fugindtt fricdse,
Prâdă ţii lei me lăsaţi.
«Tristă de toţi părăsită L’altt tea urîciosfl altarO,
Cu dispreţtt eramtt privită,
Cându lucea altt lume! phartt.
«Ca o pasăre de nOpte De lumină eO fugemtt,
Mi-era târnă d'orl-ce şttpte,
Şi de Omeni m’ascundâmtt.
«Doue-ţlecî de ani de trudă,
TimoulQ meQ celu mal frumosS Adorai, ţleiţă crudă,
Altaruia tett mincinosa!
«BStrâneţea’nghiăţătdre Mă surprinse’n cultula tâtt,
Culta hydosd de depravare Astartee, spirittt rett!
«Ş’a(,11 a tea sarcedotâsă,
Cu-ai tăi myrţl vejtejitorl A morţeî tristă mirâsă Este între muritori
«Galbenă, fără putere D’altt desfrîulul venind,
Blestemându şl cu durere Alţi el crudtt şi trista destina.
«Şi’ntr’o cale solitară Cere de la călători O pâine tristă, amară,
Cu şirâe de plânsorî.
M. C.
rî~ mr i Tiîni~ii~ r
DIVERSE
O vărstră de 178 ani. Cltimtt în jurnalultt Li-Vopool-Posl :
Cancelariuia consolulul generala ala Brasiliel, comunică jurnalului de comercitl din Lisabona următOrea noutate curiOsă şi estraordinară:
«La Cabo Frio, provincia Rio-Janiero, trăeşte în acesta momentu unu sărmana bătrâna, numita ] Jose Martins Coitinho, născuta la Saquarema în anulu 1694, şi care este astăŞl de 178 ani. Des-cendinţii sel se conpuna din 204 copil, nepoţi şi strănepoţi.
*
*
O avară. Citimtt în jurnalultt La Naţione ur-mâtorulu fapta curioşii:
«Poliţia şi autoritatea judiciară, chemată de urgenţă, se duseră în ultimele ţlile, la Florenţa, într’o casă de o urâtă aparinţâ din strada Belle-Done, unde locuia singură o bătrănă femeiă. De mal multe ţlile nu se văzuse eşinda acâstă damă. De mai mute ţlile, unii se temâa de a nu fi rau-ritu.
«Intiânda în acâstă miserabilâ locuinţă, autorităţile văţlură pe o canapea întinstt cadavrula bătrânel femei, pe care doctorii o declarară mttrtă de apoplesiă.
«S’a făcuta mal multe cercetări spre a vedea nu cum-va clne-va cunOsce pe acâstă femeiă. Se adunară câte-va informaţiunl de la preota şi de la o cerşetâre căria reposata ÎI d’a în tâte Duminicile 20 de centime spre al păţii casa, în tim-puia cânda ea se afla la Biserică.
«Maî aflară încă, că acâstă femeiă locuia Flo* renza de vr’o patru-^ecl de ani aprbpe, şi că ea era de origină francesă. Se crede că ea n’a fosttt , nici o dată măritată, şi că era de o înaltă con-
diţiuiie ; se susţine c’arfl fi foştii fiica unul genti-lontt legitimista care ocupa subt Burbonl o înaltă posiţiune în armată.
«Autoritatea judiciară, dresă inventatorultt mobilierului miserabilâ şi prăpădita ce se afla în casă. S’a deschisa cu multă greutate untt sertartt de la una sicrintt şi, în marea suprindere a tutu-lord, se vâţlu că e a plinii cu mici saci făcuţi din acele largi busunare ce afl femeiele dia poportt Ia rochii. Aceşti saci eraţi plin! de napoleoni de aurO. Visitarâ apoi şi cele-l-alte sertare, dintr’untt altt douilea scrinu şi unO garderoba, şi pretutin-denea găsiră unti numertt Însemnata de saci plini cu aurii.
«Intr’untt sertartt, găsiră şi nişte obligaţiuni ale împrumutului municipale din Florenzu şi untt mare numârtt de alte valori.
«PantofiiI chiarO conţinâtt o sumă considerabilă. Doue table de aurtt gidse acoperea tălpile în tbtă lungimea lortt.
«S’a aflattt mal tărţlitt că acâstă damă trăise patm-ţlecl de ani aprdpe singură, şi pentru a e-conomisi cheJtuclile bucătăriei, se hrănea de mal mulţi ani cu prăjituri, pe care le cumpăra de la Donay, şl consomaţiunl ce-şî prepara ea sigură, cu conserve, încălţbndtt apa în maşina ce avea.
«Banii ce s’att găsittt formeţltt suma de 600,000 franci în aurtt. Se asigură că acâstă femeă a a-dunattt asttt-feltt tdte veniturile proprietăţii oră ce avea în Francia.
Autoritatea judiciară caută de a cunttşte pe fericitele rude ale mdrtel.
----3--— -■   - 
CURSULU ROMÂNU
BucurescI, 8 Febuar. 1873
EFECTELE Lei B. Obligaţiuni rurali 103 '/4 >■ Strusberg 44 V,
■> Oppenheim----------
Obligaţii domeniall 95 %,
» căiloru ferate — — Societatea gen. gaz 400 — Dacia, comp. d’asig. 605 —
Mandate....................
Imprum. municipalii---------
SCHIMBTJLU
Paris â vista ..... — — >■	3 Inul .... 98 '/
Londra a vista .... — —
»	3 luni.......25 15
Berlin a vista ....--------
—	3 luni . . , . 37 '/,
Marsilia ..............—	—
CURSULU VfENE»
Viena, 8 Februar. 1873 s. n.
EFECTELE	Lei	B.
Metalice........... 68	70
Naţionale.......... 72	80
Lose .	. .	. 103 75
Acţiunile bănceî . . 970	—
Creditultt......... 333	25
Lon^on............. 108	90
Oblig, rur-le ungare 79 7 g >.	Temeşvar . . 76 —
»	Transilvane . 77 —
» Croate . . . 107 75 Argintă în mărfuri . 107 75
Ducaţi....................
Napoleoni.........8 67
LICITAŢIUNE
Sindicatulu falimentului Thiebaut & C-nie face cunoscuttt, că Marţi, 30 curenţii, se va vinde prin licitaţiă tâte vitele, precumu porci, bol, vaci şi cai, ce se află la fabrica de pâine de la Colintina.
Doritorii vortt veni dar în acea ţii în localulti fabrice!, unde se va ţrne licitaţiune la 12 ore din ţii.
S’A PERDUTU
Erî, la 18 curenta, în întorcerea mea de la Vâ lenf, amtt perduttt pe drumtt, de la acesttt tergâ la Ploescl, sâfi de aci pe drumulu de fertt la BucurescI, unii pachetu cu chârtil îu care erati şi za pişe de datorii, unele vizate la Trib. Prahova secs. I. Ori cine le va fi găsittt, este rugaţii ale aduce la sub-semnata, Strada Verde No. 12, unde va p.i-mi o bună recompensă.	E: Nicolescu.
www.dacoromamca.ro
TELEGRAFUL
MARE STJCCESTJ
LA VELOUTINE
este uă Pudră de orezu, speciale preparată cu bismuth, prin urmare aveudu ua acţiune salutariă asupra peleî. Ea este aderinte şi indivisi-bile, şi dă peliţei uă frăgezime juvenile şi unu veloute naturale.
CH. FAY parfumistu,
9, Rue de la Paix, 9 PARIS
De vânzare la to{t parfu-miştiî şi Coaforii.
SIROP ANTIPHLOGISTICU DE BRIANT AFECŢIUNI DE PEPTU, GUTURAIURI, &.
Acestu sirop d’unugustudiB cele ma”plăcuţe, are uă elicaci-tate sicură, constatată prin trăind raportă oficiale, contra
^----“....— ”—------------a tutorii
celebri-
(le ain,
vomu cita pe marele Lafnnec, Guersant, de Ia spitaluiu copiiloru; Vauqublin, director alu scdleWe Pharmacia s’alţî medici de spitalurî, profesori aî facultăţii şi membrii Academiei de Medicină diu Paris.
Pharmaoopea, rue de Bivoli, 150, â Paria _ Depositu in Pharmacopeele de capeleniă
O
MAQIf A cu tote accesoriele pen-"tm tru fabricarea Ciocolatei,
este devenţlare. Orî cine doresce a o cumpăra se se adresese la administraţia acestui 4iarQ-
Proprietaruld se însercinesă a învăţa pe cumpătoru şi fabricarea Ciocolatei.
Strada Polon* No. 58. D. PROCOVIANU,
ANUNCIU.
Se recomandă onorab. publică că posede cea mai bună cunoscinţă, pentru curarisarea şi vindecarea a diferitelcuft răni de scro-furl.
Doriioriî se potu informa la D-na Zinca Alecsandresca, strada Herăstrău No. 76.
LA LIBRĂRIA WÂRTHA
SG clfici *
CODICELE ROMANE
Cu annotări şi trimiteri de
B. BOERE8C (1
Editinnea II-a revăzută şi adăogită cu tote legile votate până la Iuliă 1872, 1 volurnu grosu în S mare.
Preciul 20 lei noî, legatu 23 lei noî.
503	V C/J	V- 0
C a		4-* in. 0)
g u		0 cs.
V		(L'
		3-
rt		G
J	"5- 03	cd U
	■a	4-»
’ '		_ in
	V G	’c E
XD	.5	
>		
a	CJ G	<
oJ	u	
	4-»	
	in	
<D	a	<0
	• *-»	1_
	rt 4—>	rt
’u	5a;	<L>
0	cu	Ih
4-1 • »—1 V-.	5ca u	fi t—1 .
O		X3
a	5G 4-* 0 CU	a a *3 '3-
CONSEILS AUX DAMES
PRODUITS SPECIAUX RECOMMANDfes
DE VIOLET
j	INVHNTKURDU
f jSAVON ROYAL DE THBIDACE
1NVKNTKOR DU
SAVON ROYAL OEŢHRIDACE
PARFUMEUI^ BREVETE, PARI3
CREME DE' BEAUTE -
rime et de bismuth—FraicheurţVeloulet EcU
^ABaSE DBGLYCâRI’fE
leXTRAITS TRIPLES D’ODEURS
Eclatdulcint
PARFUMS POUR LE MOUCHOlR : Rose-Blanc he, Ess-Bouquet Poin-coupb, Jochey-Club, Brises-de- Viole-ttes, etc. ’
GLYC^RINES PARFUMIiES
Tndispens ablesp* con server la sant&, la beautetlamorbi-lesse de lapeau.
GLYC^ROLtauiROSESJuPROVINA
LOTIUN HYGIENIQUEj TONIQUE ET RAFRAICHISSANTE pour Ies soins intime* de la toilette
EXTRAJTS D’EAUX DE TOILETTE
pour adoucir et rafraxchir la peau.
PASTILLEŞ AJflBROSIAQUES AU MASTIC DE CHIO
Hyytene, Fraicheur, Suavi te de Vhaleine.
Depot dans toutes ies villesdu monde.
Pour kuiter la contrefaţon, exiger la tnarque de fabriqve:
LA REINE DES ABEILLES
Apa si praîii llenlifrice
PERFECŢIONATE DE DOCTORELE
J.V.BONN
Fumisoru brevetată alu M. S. lmpirătesa Aceste produse se vendil 40 la sută maî josu de călii ^ produrele analoge ; din puntulu de vedere^ alu ^parfumului s’alii proprietăţiloru loru, ele lutrecu specialităţile cele maî renumite.
La că de căpetenia Farmacopei.
Coafori şi Parfumară.
CU AMftNUNTULU ŞI CU RĂDICATA i4, Rue des Petites-Ecuries, PARIS
VESIGATOARE d’ÂLBESPEYRES
Admis in spitalele şi a mbulanţele armatei francese (avis favorabil alu Consiliului Sanitară din Francia) şi în alle armatelură Turciei şi a Stateloru-Unite.— Acţiune sigură şi regulată. Fie-care visicatâre trebuc să porte semuătura d’Albespeyres pe partea cea verde.
CAPSULES de RAQUIN	jf.Ş;
Acadnmia de medicina, de Paris, care le-a declarată sripe-ri6re tutoru celoră l’alte preparaţinnî cu Copahu dnpe ce le-a esperimentatu asupra 100 de bolnavi s’a dobândit 100 de vindecări. Srpienta adunare a recunoscută aseminea că Capsulele Raquin suntg ingerate ru înlesnire, nu cause^ă în stomachă, nici o simţire neplăcută, şi nu provocă nici uă vărsătură. — Paris, Faubourg St, Denis, 78 şi în tâte 1 farmaciile.
€
£: 1	J&&-. A-t. Atotk •-
ANUNCIU
»	S
La-2 “Feb uariă 1873, se va ţine Hcitaţiunea la cantorulă Don>gului Mi-gţ
rou S, Vlaştp, pertru închirierea de la 23 Aprilie 1873, ală Otelului D- p
Jsdle. denumită Budiştenu, situată pe strada Carol I, care d’mpreună cu *5
^Otelulu d’alături din nuoă clădită formdţlă ună singură trupă precumă şi
âală tululorfl pjăvălieloră, esclusându din ele acea în care astâ-di se aflăjl
a	fe
î cantorulă.	9
VIMU OE putnium
Exibard, pharmacistO, 125 str. Saint-Mar tfn. Paris.
I Doritorii de a lua esplicaţiuni suntfl rugaţi a veni la contorulă de maife susă citată în tâte ţiilele la orele io de ditnindţă.	&
n
©
&
& p>
§ Acestu vinii tonicii superiorii şi febrifugiii este celu mal avuţii ® în principie din tote vinurile de quinquin şi celu mai activă penis tru a repara puterile. Elu este ordinată de principalii medici de § preferinţă la orl-ce altă preparaţie, în contra, consunpţiunil (slă-® biciune din di în ţU) rigurilor, diurea cronică, slăbiciune de stomaciî, * chlorose, debilitate, precum şi în convalescinţă. f Se vinde cu jumătate de sticla. AceFaşI vin iodatu şi ferugi-® nos cu acel’aşî
© Depositu In Bucurescî, F. EITEL.
0
0
e
©
0
»
©
0
e
»
0
9
0


RACOHOUT
ALU ARABLORU
Singura injecţiune esclusiv vegetală coprindend principele cele ^
ITlftl PTlPrxnV'.A A la
A LUI DELAN GRENIER din Paris
Vindecă durerile de stomahăşi de intestine, restabilesce convalescenţa, întă-resce copii şi persănele delicate seă a-nemice, şi prin proprietăţile sele ana-
Ausdra-geurl copri-nd sub forma u.
neielegantecofg. turî, prin co-piele
maî energice a Ie ““ copaiveî
cele maî energice copa. ivel şi a le Cu-pebuluî.
ASTHMA catariulă, năduful | NEVRALGII vindecate la
şi respirătdrie suntă vinde- j momentu chiaru cu hapurile cate prin TUBURILF LE- | ANTINEVRALGICE, a le VASEUR, 3 f	- D-ruluî CRONIER.
leptice este ună preservativ în contra
ebr.......... ....................
febreloră, galbene typoide şi cholereî.
Deposită în Bucurescî: Fr. Eitel ş . Risdorfer.
şi maticculuî.
La pharmacia anglo-francesă Rue du Havre Paris.
Preţulă 3 fr. cutie LEYASSEUR farmacistă-chimistu de clasa i-iă ig. strada Monetel Paris.
DANTISTUL G. GIUSTI,
Se reconandă Onor. Publică că va escersapro-feriunea sa, adecă: Curăţirea, Albirea, Plunbuirea Dinţiloru, Amorţirea Neervelor şi filamentelor, carîj producă durere de dinţi, stîrpindă orî-ce rădăcini', sparte în gingii fără a produce ună reu.	>
Se află la Hotelă de Francia No. 5 calea Mogo-^ şâiî vis-a-vis de Biserica Zlătari.
ANUNCIU
Direcţiunea, internatului de bă-eţi Butoianu, situatu în strada sfin-ţilorti No. 70.
Are onore a face cunoscută că maî primesce elevi interni cu preciu de 30 napoleoni pe ann.
BOLELE SECRETE
Răni symphilitice, scursdre, impedicarea udului; polutiune, pdbla alba (neputinţa bărbătdscă) vindica dupe o methodă care sa aprobată în mii de caţiun singur şi radicale.
Specialistuiu D-r Thor, Strada Carol No. 4.
Pentru abonamente, reclame şi anunciuri a se adressa la Typographia Naţională, strada Academiei No. 24.

Abgkamkntuii pbntbu Romă.fia.
In oraşă; In districte: Pentru ună ană . . 24 Pentru uă % ană . 12 Pentru trei luni . . 7
80 lei n. 15	*
8 »
ANUMCroni .
Linia mică pe pagin®. al 15 bârfi. Reclame pe p rina a IH.	.1 leă n.
g. II 2 le >e pag. I, 3 lei n.
Pe pag.
Pentru rubrica • ,erţiuni şi reclame» Rodacţinnea nu ae responsabilă.
Epistolele nefrancato se refusă şi ar-ticoliî nepublicaţî se ardă.
Ori-ce Abonamente neînsoţite de va-16rea se refusă.
Abonamentele se facă numai de la I şi 15 a le fie-câruî luni.
Pentru Francia: se priimescu amin ciurî şi reclame la D-niî ORAIN & Ml COUD, rue drouot 9. Paris.
Pentru Austria şi Germania : la D PHILIPP LOB, Wien Wollzeile No 2
Girante responsabilii DAV1D DINli.
www.dacoromamca.ro~ Tipografia Naţională, Strada Academii No. 24.
DUMINECA, 28 IANUARIE 1873-
UN NUMERU 10 BANI.
ANUL III — No. 283
APPARE IN TOATE SERILE PE LUCRU
PENTRU ABONAMENTE, RECLAME Şl ANUNCIURI A S E V E D E A P A G I N E A I V.
i Lf b
*).l
iii 1 a
iii i'aiff
, n' T Jl*
BUCDREŞCI, 27 IANUARIE
Se imitamfi şi noi o dată pe lună pe jurnalulu Presa, se facemu şi noi o dată ceea ce el a face de două-'jecî de ori, se ne ocupămu a^î şi de cestiunele esterio-re, nu însă în sensul sea, optimista şi reacţionara, cl într’una sensO liberala şi justa.
Amu spusa acuma câte-va luni, dânda semă despre politica esterioră, că Germania va cădea, se va desmembra prin însăşi statele de suda, puse dâ-dreptula subtu autoritatea Prusiei de la ultimula resbela cu Francia, şi prin intrigile popilorC.
Aceste aserţiuni ale ndstre se confirmu din ce în ce mal multu pe totă 4iua, ve-ninda în avantagiula acestora şi socialis-mulii, dupe cumO amu arătata în nume-rula d’alaltă-ierl, în articolula întitulata Situaţiunea I, usieî.
Se lăsămu că popii şi socialişti! facO o propagandă în Germaria pe faciă şi cu cela mal mare curagia, mal cu semă in statele alipite Prusiei la 1871, propagandă care prinde rădăcini, fiinda că se sciă câtă ir.riuenţâ aO popii catolici în populaţiunea de acestă religiune; se lăsămO că Episcopii de Colonia şi Maiantza au intrata în luptă declarată şi pe faciă cu guvernulo imperiului germana; dar însuşi regele. Bavariel, unuia din cel mai pnternicl suveran! din fosta confederaţiune de sudu, şi unuia din acel care are subt stăpânirea sea unO poporO numerosu şi brava, însuşi elţ) a începută se-şî cunoscă greşala cea mare ce a făcuta, trecânda subta autoritatea prusiană, şi voeşte a o îndrepta.
C -t '..nea priimiril unei deputaţiunl , n	-icc-i de la Fussen, ela a <jîsO:
şfi tinţă a fi cine-va în acelaşU timpii ş* bunii prusianii,şi bunii bavaresii. Trebue a fi una din doue.»
Se sciă asemenea că eld n’a voitu se mergă la întâlnirea principilord germani şi împeratoreluî Rusiei, strînşllaBerlin în a -nula trecuta, fapta care nu se pote espli-ca de câta că, văţlendu tendinţele Prusie* d’a fp.ee din statele de suda nisce prefecturi, a începută* să-şi simţă posiţiunea şi se se pregătâscă de a se opune.
Aceia însă ce a făcuta mal mare sen-saţiune nu numai în Bavaria, nu numai îri Germania, dar în t6tă Europa, este dis-cursulO sea ce a ţinuta acumu câte-va ţlile «despre progresele şi tendinţele Prusie* de a face se dispară autonomia principa. state ale Germaniei.» Efectula ce a p
dusO acesta discursO, a fosta cu atâta maî considerabila, cu câta chiar regele a făcut de a i se da o publicitate câta s’a putută maî întinsă.
Acâstă atitudine a sa nu este nici o mânia, nici una escestt alu vre unei indispo-siţiunî trecătdre. Discursula seu este curata una manifesta, una quos ego care voeşte se opue undelorO din pe în ce creş-cende ale prusificăril.
Deşteptarea Austriei, a căria armată se reorganisecjlă, şi disposiţiunile Rusiei ori câta de strînsO legate para cu ale Prusiei, nu credemă că aru vedea şi ele cu plăcere absordindu-se de acestă putere î6tă Europa centrale, sea,-cumO ţlice Presa din Paris, vitalitatea simţimântulul catolicii şi principiilor decentr afişării. Tote acestea par a nu fi streine modificării ce s’a făcuta în spirituln regelui Bavariel.
Nu este multa timpO de cându acesta rege figurase ca unu satelitQ ala regelui Prusiei, ca unu prefecta coronata, şietă-Iu astă-qll arborândtt cu mândriă, în facia noului drapele ala noului imperiu, vechiula drapelu a-la casei de Wittelsbach.
Domnulu de Bismark s’a grăbitu prea multa a îmbrânci tote vechiele suvenir! ale gintel germane, dinaintea căria tradi-ţiunile iaa. ca se cjicernd astaTela, una caracteru de legendă, care păstresă pentru trecutu untt cultu în care simţim intele se amesteca cu raţiunea şi poesia cu politica.
Ceea ce a făcuta maieu semă se reu-şescă până astă-qlî tendinţele unitare, a fosta tema de Francia ; dar de cânda a-câstă ţeră nu mal este în putinţă de a se ocupa de afacerile Germaniei, şi spaima pantalonului roşu nu maî este unO obiecta de temă pentru statuia germana; de cânda jurnalele francese aO bunula simţa d’a numai îndrepta incriminări în contra dorinţeloru şi aspiraţiunilora poporului de la Rhinu, simţimentulu particolartt ca şi simţimentuld catolică şi conservatortt se descâptă în Germania de suda, şi s’afirmă cu o forţă şi o lumină incontestabile.
A sără, cânda jurnalula nostru era sub presă, amO priimita o scrisdre anonimă prin postă care denunţă, pentru astă sără, o întrunire a mal multora senatori, cu unu s m„ard ala Domnului Leitner, la D. Se-na.or'u Lăcustianu, spre a discuta asupra bancel fondare.
Fiinda
ni se para prea grave, refusănju pupli-carea el, şi asteptămO când se va, discuta de SenatO proectele depuse în Cameră, pentru acestă instituţiune, ca se ve-demO dacă cele conţinute în scrisore ad cela puţin o umbră de adeverd.
DEPEŞE TELEGRAFICE
(Serviciulu privaţii alu Românului)
Londra, 7 Februarie — La deschiderea parlamentului, discursulQ tronului constată că relaţiu-nile Engliterei cu tote puterile străine suntli din cele maî amicale. Discursul!! totîi d’o dată comunică Adunării că Englitera ş’a retraşii trupele din insula San-Juan, conformă decisiuniî pronunţate de imperatorele Gdrmaniei în acăstă cestiune. Dup’a-ceea discursula anunţă presintarea proectuluî de lege privitorii la plata desdaunăriî către Ame-iica, recunoscută de arbitragiulu de la Geneva în afacerea Alabama, şi promite că se va presinta şi corespondinţa ţinută cu Rusia în cestiunea Asiei centrale.
CREDETULU FONClARU v
Formarea capitalului de revirernentu alu bănceî teritoriale.
14.	Banca teritoriale este autorisată acrea şi a emite pentru 30 la 100 bilete peste suma acelora ce va împrumuta, păstrândule în casetele sele. Aceste 30°/o vorti forma capi-talulu de revirementu ală bănceî, cu care îşi va procura numerariulă necesariu seu din casele Statului, seu din altă parte, pentru schimbarea bileteloru purtătorilor!! ce ea a împrumutată.
15.	Capitalulu de revirementu alu bănce! teritoriale va rămânea totă d’auna intactă, fiă în bilete de bancă, fiă în numerariă.
16.	Biletele capitalului de revireaientu voră fi de asemenea garantate, ca şi cele alte, prin ipoteci, jumătate asupra imobilelorfi proprieta-riloră societari, şi jumătate asupra acelora ale împrumutatiloru, fără vre o deosebită împovărare pentru acest! din urmă.
Acestă resultată se va obţine în modulă următorii : în ceia ce privesce prima jumătate, adică 15%j ea urmesă a fi garantată prin imobilele proprietariloră societar!. Pentru'ce! l’alţi 15%, ce urmesă a complecta capitalulu de revirementu prin miţlloculă unei nou! emiteri de bilete peste suma acelora împrumutată, ba teritoriale, fără a crea nou! sarcinîdmprui taţiloră seî, şi fără a avea trebuinţă de o lege specială pentru emiterea de nou! bilele de bancă peste capitalulă împrumutată, va reţine de la împrumutaţi dobânda înainte penti u 3 1 di adică 15°/0, care, unite cu acele garantate le imobilele proprietariloră .societari, constituescu întregulu capitală de revirementă, adică 30%.
Ni se va ţlice pote că acestă fondu de re-
TELEGRAFULU
Virementu, în bilete, fiindu totu bilete, banca va ti în neputinţă a schimba, contra numera-riuluî, biletele ce aiî împrumutata la purtători), asta-felu dupe cum se propune ale efectua?
£tă cum:
Fiind-că prin acţiuni şi obligaţiuni nu este nici unu miţllocu de a rambursa pe purtători de bilete, Statuia va veni în ajutorul a bâncei teritoriale, înlesnindu-i schimbul u biletelorft sele la purtătora, ast-feia dupe cum s’a ţlisa mai susa, ca unuia ce este directa interesata la creaţiunea acestei bănci şi la reuşita sa, atâta din puntuia de vedere ala veniturilora ce banca îi cedesă din beneficiele sele, câtu şi din acela ce-i va procura creaţiunea noului capitala, ce banca va pune în circulaţiune, făcendu ca banii se fie in abondenţă şi eftini.
Acesta capitala, sporindu într’unfi moda considerabile producţiunea pământului, dândfi loca la felfi de fela de afaceri şi transa noţiuni, veniturile Statului vora spori de asemenea succesiva şi în proporţia cu aumentarea capitalului, prin miţlloculu percepţiuniloru enorme ce va efectua din imposite directe şi indirecte, fără a crea câtuşi de puţină noul tacte seu noui imposite.
Acesta capitala sporesce încă în mari pro-porţiuni averea publică şi privată, servinda în a cumpera valori purtânda interese, cotate seu necotate la bursă, şi urcându cousiderabil-mente cursuia lorii, precumtt şi pe acela ala proprietăţilora teritoriale.
Cu asemenea frumose resultate, atâta pentru publicu câta şi pentru Stata, acesta va consimţi neapărata ca banca se schimbe, la tote casele publice, biletele capitalului sea de re-virementă în contra numerariului aia pari, constituita la 30°/o peste sumele împrumutate. Acesta va pune în posiţiune, banca teritoriale, a avea nnu numerarift suficiente pentru a efectua cu înlesnire rambursările eventuale ale bi-letelorfi sele, eându vorfi fi reclamate de vre una purtătora, fiind-că numerariula ce ânca-seţlă Statuia se reînoesce indefinita.
Afară de acesta, biletele jbănceî teritoriale voiul fi priimife de Stata pentru plata impo-sitelonl. Particularii vortt putea asemenea se le schimbe la trebuinţă ala pari în tote casele publice, mai cu osebire în localităţile a-celea unde banca teritoriale nu va avea sucursale.
Cu acestă autorisaţiune, banca va dispune totu de-una de una fonda de revirementa considerabile şi constanta în capitala numerara, care nu o va costa nici o dobândă, şi care va fi nesecabile, fiiudfi că veniturile Statului se reînojscfi necontenita, biletele băncii teritoriale pe care Statuia le va priimi, fiă dela ea de-a dreptuia, fiă dela personele care aru deveni purtători vor fi reciprocamente date şi consumate de Stătu în plata funcţi o narilor fi seî, ca şi in acea a creditonlorfi seî, dupe cum se urmedă cu biletele băncii Franciei'.
Creditorii Statului nu vorfi refusa nici o dată biletele băncei nostre, sciindfi că vorfi putea totfi de-uua a le schimba la presentaţiune în contra numerariului şi alfi pari, în tote casele băncii teritoriale; din contra, vorfi fi totfi do-una multa mai preferate de câtu ori ce alte hârtii, pentru că reposesfi pe garanţiile cele mai solide, pămentulfi, pe care niminea nu ’lfi pote redica.
In fine, pentru a defini mai bine cugetarea nostră, tote biletele, ce vorfi eşi din casele băncei teritoriale, vorfi fi priimite în plată de imposite s’au schimbate de Stătu, dupe cum tote biletele date de Statfi creditorilorfi seî vorfi putea fi de asemenea schimbate, la pre-
sentare, în contra’numerariului de tote casele băncii nostre.
Pe de altă parte biletele băncii teritoriale, bucurîndu-se de cea mai mare confienţă, din causa triplei garanţii asupra căriia ele reposu, şi din acea a întervenirii Statului spre a înlesni schimbulfi acestora bilete la puitătorfi, nu numai că toţi purtătorii vorfi găsi ale schimba alfi pari, la particolarî şi la comercianţi ca şi la banca teritoriale, dar'încă capitaliscii se vorfi duce ei singuri, dupe cumu se ducfi la banca Franciei, a schimba numerariulfi lorfi alfi pari, la banca teritoriale, în contra bilete-lorfi capitalului şefi de revirementa.
Ceva mai multu, banca acesta fiindu fondată în interesulfi proprietarilorfi şi a cultivatori-lorfi, aceştia se vorfi grăbi, pentru a alimenta casele sele; d’a aduee, în tote sucursalele sele departamentale, capitalurile lorfi disponibile în schimbulfi hârtiei, fondului de revirementu.
Banca teritoriale, făcendu ca numerariulfi se fiă abondentfi şi eftinfi, comercianţii şi industriaşii etc. etc. vorfi fi cu toţii interesaţi ca şi proprietarii singuri la succesulfi ei, în-trcenduse a-i aduce capitalurile lorfi disponibile în schimbulfi biletelorfi sâle.
NEMŢII IN ROMANIA
DUPE
Observatorul din Bacău.
Asupra celortt spuse de noi, ne grăbimtt a da loca unei scrisori adresată de untt buntt românii către untt amicii altt nostru din Băcătt. Acestă seri* s6re e provocată de silinţele guvernului pentru a introduce nemţi şi jidovi acolo unde ar putea fi români. Acostă ScrisOre. nu mai e scrisOre, e adevărata situaţiune a nOstrâ, e adevâratultt simţii ce simte şi cugetă numai pentru români. Arii fi foştii o crimă daca, trecenda în mâi.nele nOstre, nu amtt fi cjat’o publicaţii'.
«De 40 de anî, de cândtt musicele Regimente -loru nOstre se află derigâte de nemţi, şi n’att scosii nici unu artiştii românu. Care pOte fi cauţla dacă nu sistematica împrotivire ce ne factt nemţii pe tote căile!
«Mal avemii de esemplu conservatorultt din Iaşi şi Bucuresci care esista de vr’o 12 anî. Ce suntii ele pentru români derijate de nemţi şi jidovi?
«In Bucuresci numai de la marşandele francese aii pututii înveţa croitoria şi fete românce, care aţii aii deschisa şi ele magasii. Nemţii aii de a-tâta timpii în mâinele lorii spiţeriile, şi n’afi prii-mitii nici o dată unii singurii băeattt românii ca se inveţe spiţeria- Chiar aţii, cândtt scOla de farmacia dă o mulţime de băeţi pentru farmacie, n’att unde se practicese, căci nemţii îi refuţlă. O singură spiţeriă română este prin o norocită întâmplare a venire! unui spiţerii românii de peste Carpaţi,— şi la acâstă singură se află băiattt românii.»
Ftă de ce ne-ati păruttt bine de scOla de la Băcătt se fiă pe mâinele unui italiană, Ja a căruia inimă puternu face apeltt.. Şi amtt credinţă că din acesttt sîmbure va resulta multe lăstari, natuta lu-crttţlâ singură căndtt nu este contrariată.
Celtt mai mare neajunsii alu educaţiei nostre publice este acela că, crescemtt generaţiele nOstre fără profesiune. Acesta este partea prin care sun-terntt ameninţaţi a peri, fiindtt-că toţi streinii crescu cu profesiuni şi prin acâsta ceiu din urmă strintt , maşinlstru, ferar, musicantfi, ciubotartt, inginerii etc. — care vine în ţeră, este superetortt româniloitt în inteligenţă, în cultură, în miţUOcc şi prin urmare deasupra românilortt.
www.dacoromamca.ro
ScOla de musică va fi o noue scOlă profesională. Ea va fi alăturea cu scOla de croitoria pentru fete, care sperii că va fi o scOlă matca de unde se va resădi şi în alte oraşe acttstă ideiă, care deja se susţine prin căte o scOlă ia lassi, Huşi, Bărladtt.
Eramtt se ţlic alăturea şi" cu scOla de artă, pusă în budgetultt Consiliului Judeţttntt. Acesta însă nu se va înfiinţa până. nu se va câştiga pentru densa pe D-lu Ghica. O scrisâre a D-sele către ministru au făcutu de s'au ştersu din budgetu.
Singurultt miţlloctt care ne-artt pune in stare a opune cotropire! străine măcartt o resistenţă individuală, dacă nu aveintt parte de Omeni politici care se organiseze o resistenţă prin sistema de stattt, precumtt factt tote popOrele organisate în statfl, artt fi o repede desvoltare a înveţernântului profesionalii. O scOlă profesională este o lucrare de constituirea nOstră,. de reparaţiă. Untt românii cu o profesiune industrială, ori comercială, este unu soldattt în resboiultt economica ce ne făcu streinii. Untt romântt cu profesiune împedică venirea unui streintt în ţâră. Daca amtt putea forma repede o armată economică de câte-va sute de mii de asemenea soldaţi, amtt scăpa de pericoltt. Şi apoi asemenea elemente, artt da vaîOrea a 3 puteri, a 3 armate militare.
Astii-felu dar înveţemântulfl ne-artt scăpa de tote pericule.e. Duşmanii noştrii, dac’artt fi ei miniştrii şi prefecţi în locultt românilortt, daca artt avea ei direcţii în mâinele lorii puterea de stattt a românilortt, nu ne-artt face alttt rett mai mare de câttt acâla de a paralisa învâţămentultt nostru profesionalii — până cândtt nemţii vortt umple mai bine ţâra, până cândtt îşi vorti întinde mai multa ocupaţia economică a {erei. Şi atunci, cumfi deja aii drumurile de fertt în mâinele lortt; Regia tu-tunuriloru; serviciile percepţiei impositelorti co-muneloru şi judeţelortt din Moldova, şi alte concesii ce mai speră se dobândâscă, precumtt salinile, vămile, băncele şi apoi, cu ajutorultt băncelorO, pu-năndu mâna pe untt însemnaţii numertt de moşii, mine etc, avândfl şi oraşele Moldovei şi comerciala ocupate deja de jidovi, avangarda germană, şi prin însemnătatea interesielortt atâttt de marî ce vor avea în ţâră, urmândti fireşte se aibă şi o mare influenţă politică asupra direcţiune! Statului —-prin aceste miŞlOce vortt pune în curândtt mâma direcţii şi pe puterea politică: îşi vorfi forma unii stattt major nemţesett, făcendfi a se da împământenire la untt numertt de nemţi cu cultură politică —care, avândfl împământenire, vortt ocupa şi po-siţiile politice însemnate: miniştrii, şefi ai armatei etc.—lăudănduşi în rrinisterultt lortt şi câţi-va mercenari de ai. noştrii—români numai cu numele— de cei de scbla care din ea nu există pa ti ia şi naţionalitatea; care ajută pe nemţi în ~“slu * c^s-ta—mai toţi cei crescuţi în streinăta
Şi cu modultt acesta âtă ţâra nâst-S cucerită de nemţi pe furişî, fără se mai aibă nevoe a mai întrebuinţa soldaţi.
Gândiţi-vă, şi credtt că ve veţi încredinţa că, dupe cumfi ne duce sistemultt nostru politico, ţâra este furată de politica nemţâscă, şi transformarea eî din ţeră românescâ in ţeră nemţescâ este o afacere de seurttt timpii.
NOUTĂŢI DIN CHINA
Gaţeita de Pekin, în ultimulu sâtt numertt, conţine Ore cari particularităţi, în privinţa urcării noului Imperatore pe tronfi, în locultt celui reposattt, particularităţi cari ne păru destultt de interesante spre- a fi reproduse. Preparativele pentru acesttt mare evenimenttt se urmestt cu o mare ectivitate.
Cele doue mari imperatrice cari aii guvernata alături în intervalfi de mai mulţi ani, ordonă că
TELEGRAFUL
toţi principii şi miniştrii de Stata, cart aă asistată la mariajiulă imperatoreluî, să fiî- înaintaţi cu ună grada.
«Sa datu permisiune ca tote fântânele se scotă apă îndestulă, se abondese pe toţi.
Titlurile şi gradele suntă împărţite cu înlesnire funcţionariloră. Se ţine comptă chiară de zelulă loiala desfăşurata în acea Z' memorabilă de fiă-care servitora ala cordneî.
Funcţionarii subalterni voru avea onore a fi menţionaţi. Două grămezi de bani va recompensa cu câte o unciă buna conducere a purtătoriloru de palanchine ; o alta va areta buna voinţă cu care Maestatea sa va aprecia serviciile purtâtorilora de lanterne.
Ală duoilea edictti însemnă unu caracteră mal imperialii în obiectulă şi scopulă sea. în teoria Regele nu mâre nici o dată în China, ca şi în Europa. Junele imperatore, cu tâte că n’a apucaţii încă frânele guvernământului, este intrată deja tn ală unsprezecelea anii ală domniei sâle. In tim-* pulii grelelorti Z’ie ale minorităţii sâle, a foştii totti dăuna înconjuraţii de consilieri fideli; aceştia suntii aceia cari se vădă astăzi recompensaţi cu prisosinţă pentru solicitudinele lord.
Principele Kong, va putea de astăZI înainte a se servi de unii palanchinii purtată de patru Înşî. Wensiang, venerabilulu omii de Stată, atâtă de cunoscuţii prin profeţiile săle în contra orl-căruî progresă introdusă în China, este autorisată a intra în viltoră, în cerculfl sacratîi ală oraşului imperială, cu lină palanchină purtată de doui inşi. In fine, doue mii taels trebnescă a fi numărate de te-saură, ca o gratificaţiune, soldaţiloru cari aă reperată drumurile străbătute de cortegiulă matrimonială.
Suntemă curiosă de a şti ce va rămînea din a-cestă drumă peste câţî-va ani, şi inaî curiosă încă de a cunâşte repartiţiunea ce se va face acestoră Zece mii de taels şi de acelea ce se voră opri între degetile cu lungi unghii ale nenumcraţiloră comptabilî, prefecţi şi su,b-prefecţî aî palatului. Câtă despre cel patru purtători aî Principelui Kong. el nu suntă mal ridiculî şi de sigură mal necesarii de câtă panglicele, sâă placele, cordOnele sâă jaretierele, conferite, de potentaţii occidentului.
Aceste distincţium distribuite, se crede la Pekin a fi făcută destula spre a închide gura sol-daţiloră neplătiţi, pentru a produce în ocini îrnpe-ratorulul untt tabloă surîZătoră de splendbrea chi-nesă şi de bunulă trăim. Erînele guvernământului dar, ÎI p'otă fi rămase şi funcţiunile imperatrice-loră reginte considerate ca încetate. Dupe liniba-giulă loială ală galetei, «Imperatorele, făcândă mari progrese. în studiile sâle şi aflânduse acum în primăvâra vieţei sâle, va trebui se asume asu-pră’şi administraţiunea imperiului, alături cu miniştrii săî atâtă la curte câtă şi în provincii, şi a se sili a pune ună capătă turburăriloră ce nemul-ţumescă ţâra, achuitânduse astă-felă de sacrulă de-posită ce defunctulă M. S. fî’eng-Feng i-a lăsată.
Superstiţiunea a trebuită se jbce şi ea rolulu el în evenimentele ce aşteptămu. O Z' de bună augură a trebuită se se ficseZe ca puntă de ple" -care ală domniei efective a noului monarcă. De aci, magicienii, astrblogiî şi vrăjitorii aă trebuita se se consulte şi se tragă oroscopulă pentru a descoperi în prima lună a viitorului nod ană chi-nesă, o Z* propice pentru urcarea pe tronă a noului fiu aiîi ceruini!
ţ)ioa de 26 acelei dintâiă luni (23 fevruarie viitorii) a fostă desemnată de oroscopulă magicieni-loră imperiali!
Nu este mal puţină de regretată, că nu sc pote culege .licî o înformaţiune deănnă de credinţă a-supra caracterului şi capacităţii viitorului monarcă, -care va domni peste o atreia parte a poputaţiuni
Asiei. în poporă se respândescă anecdote, care daă o ideiă fdrte săracă, dacă nu asupra inteli-ginţeî sâle, cela puţină pentru gustuld studiiloră sâle. Cele patru cărţi clasice, ce fiă care chinesă 1 îmvăţată trebue se cunoscă, nu’l intră de felă în capii, astă-felu în câtă, în fiă care Z* profesorii săi trebuescu a recurge la vre ună noă artificiu pentru a stimula maî bine apiicaţiunea sa. Intr’o Z*> unulu din profesori, unu venerabilă bătrână, fu a-tâtă de contrariată de puţinulă progresă ală elevului săă, în câtă începu a vărsa lacreme, cea ce veZândă elevulă, se puse a citi cu maî multă asi duitate, până ce ajunse la finele unei pagine, când îşi găsi sentinţa: «omulu superiorii nu este nici o dată unu ce zadarnicii.»
Acoperindu cu unghia sa ună colţu ală acestui din urmă semnă, transformă semnulă în modulă de a putea fi citită: «Omulu superiorii nu plânge nici o dată ca unu copilit.» Cea-ce îlă făcu se merite o aspră imputare.
Inteliginte său nu, instruită sâu nu, maniera cn care s’a crescută imperatorele, într’o complectă singurătate şi Î11 inocenţa cea mal absolută pentru adevărata stare a lucruriloră, atâtă în ţâra sa câtă şi în afară, nu se pune mari speranţe pentru vii-torulă Domniei sâle. Totulu se va petrece ca o di. niâră prin mâna nnniştriloră şi a coteriei curţii.
Fii vechiloră imparatorl, voiagiaă prin Statulă loră pentru a studia obiceiurile şi trebuinţele poporului ; în acel timpi însă pacea domnea pietu-tindinea subtă ceră, şi China era la âpogeulă săă. De atunci lucrurile s’aă schimbată cu desăvârşire, şi nu vomă vede? aşa de grabă pe imperatoră vi-sitândă provinciile sâle, urmândă esemplulă pre-decesoriloră sel şi a vecinului seu Mikado din Japonia.
Ca preliminare, la urcarea sea pe tronulă imperială, tânărulu suverană trebue a se conforma cu ceremoniile sacrificatrice către ceră, şi cu ado-raţiunea către memoria străbuniloră săi. Cea din-■tâiu din aceste ceremonii, va avea neapărată Iocă, în toiulă erneî, subtă altarulă templului cerescă, afară din zidurile Pekinului. Forma, rugăciunea obicinuită în acâstă circonstanţă, se Z' c'ară fi de o natură solenelă. Ună documentă, prin care im-peratorele s'anunţă ca fiulîi cerului şi vice geranţii alu. întregului pământii, se citeşte subtă forma în-vocării fiinţei supreme. Chinesii afirmă că acestă documentă, semnată de imperatore si de primulă seă ministru, este arsă dupe ce l-a dată citire, în semnă de of.andă către lumea invisibilă; dar este peste putinţă de a găsi o autoritate suficientă spre a sprijini veracitatea acestei părţi a ceremoniei.
N’ară putea prevedea cine-va epoca acestui e-venimenttt fără ună sentimentă de unu interesă întinsă, amestecată de ansietăţl prin resonulă ce va însemna momentulă oportună pentru o soluţiune a chestiune! audienţeloru imperiale. Relaţiunile streine nu voră reposa nici odată asupra unei base satisfăcetdre pe câtă timpă acâstă gravă chestiune nu.’vafi regulată dupe dorinţa puteriloră occidentale.
Cândă ară cundşte cine-va trudinţiile retograde ale celei maî mari părţi ale funcţionariloră, abilitatea ce aă desfăşurată totă d’auna în diplomaţia, ară trebui negreşită se se aştepte la o luptă ar-dinte în contra aplanării acestei chestiuni vitale. Suposândă chiară că acâstă esiginţă echitabilă a dreptului de audienţă va fl concedată fără dificultate, se voră ivi negreşită nenumărate complicaţi-uiiî de detaliă cari trebuescă a fi înlăturate una câte una; atunci numai acestu dreptă se va impune în simplicitatea necesariă, fără desagramente, şi cu o manieră acceptabilă de representaţil suve-raniloră streini la Pekin. Fermitatea şi înţelegerea unanimă între represir.taţî trebueşte negreşită a a-duce soluţiunea conformă a acestei chestiuni de o aşa înaltă importanţă; dacă însă nu ne înşelămă, graba va fi cu desăvârşire ardiţte, cu atâtă maî
www.dacoromamca.ro
multă, că pare a voi a trata China, pe ună picioră de egalitate cu cele alte naţiuni occidentali.
Apropos de Mikado, aflămă că guvernulă. seă care trimisese acumă în urmă ună înaltă funcţionară, anume Hanaboussa în Corea, cu misiunea de a restabili relaţiunile amicale eu şxestă Stată, apriimită dilele acestea cele dintâiă depeşî asupra resultatu-lul acestei tentative. La sosirea sea, vaSulă care aducea pe trimisulă specială, fu numai de câtă o-prită de agenţii coreeni, şi invitată a se retrage, cu totă declaraţiunea lui Hanaboussa ce era a-ducetorulu unui mesagiu de pace şi de conciliaţiune.
«CunOşteţI,—respunseră aceştia,—decisiunea Corei; ea voeşte a remânea în solutitudinea cea mal absolută. Dacă al vrea o comunicaţiune de făcută, urmâzâ maniera ce ţi s’a indicată: lipeşte-o pe înălţimea catartulul, în plină mare.»
Atitudinea oficeriloră coreeni era arogantă şi ostilă; refusulă loru de a intra în raporturi, Ze a priimi chiară ună mesagiu Ore-care, era accentuată cu ună meprisă estremă. In aceste circonstanţe, va-sulă fu silită a-şl lua drumulă înapoi. Elă se afla la Tsoussima în momentulă cândă depeşile în chestiune fură espediate la Yeddo.
DIVERSE
Consecuinţele beţiei capului Statului. De ună-Zl telegramele anunciaă asasinatulâ preşedintelui Bo-livieî, Moralâs, ucisă de către chiară nepotu-săă. Acumă Agenţia Havas ne dă nisce note curOise asupra dramei acest a.
In Z*ua de 24 Noembre, Moralâs, dândă o masă pentru ună aniversară privată, uită cu desevârşire regulele temperanţel. Incepândă să-la muncâscă despotismulă vinului ce i se urcase în capă, îşi aduse aminte că Congresulă îlă camă supără căte o dată, şi dar, părăsi masa ş'o porni la Congresă, unde luă la refuâlă pe deputaţii ee se aflau în şedinţă, făcându-î cu oă şi cu oţetă.
Eşindu preşedintele, trămise pe colonelulă.Daza de execute ună marşă militară în sînulă Adunării legiuitOre, pe cândă musica cănta arii funebre. Deputaţii se hotărescă între dânşii a se repeZi în oştire cu risculă chiară d’a peri cu toţii. Din fericire colonelulă simte şi ese din represintaţiunea naţională.
Congresulă, liniştindu-se puţină, cere destituirea colonelului şi o simplă retractare din partea preşedintelui. firă bine că Congresulă s’a purtată cu atâta delicateţă în facia unul asemenea preşedinte! Dar ce se Zici? se vede că totă este unu Dum-neZeă ală beţiviloră.
Morales, în locu d'a mulţămi Congresului, se îndârji din ce în ce mal multă şi disolvă Adunarea, Popululă Boliviană privea şi asculta.
Peste două Z*'e> la 27> nepotulă preşedintelui îl aduse o scrisOre anonimă care îlă sfătuia să nu se mal încrâZă în adiotanţî.
Liniştea lui Moralâs se schimbă îndată în furiă. Alergă în salonă unde jucaii adiotanţiî rocamborulîi, ună felă de whist ce se jOcă în America de Sud, şi le exprimă în termini fOrte asprii, lipsa lui de încredere în fidelitatea adiotanţiloră. In zadară ne-potu-săă La Faye îlă rugă a nu mal insulta puţinii amici ce-î mal rămăsese; în zadară fia-sea îlă ruga să se retragă. Injuriele preşedintelui se îndoiră.
Duoî dintre adiotanţî priimiră insultele l'ăr’a-le întOrce; dar La Faye, mal puţină răbdătoră, puse mâna pe revolveră şi avu barbaria a trage şâse focuri în urichiu-săfl, căruia ÎI făcu şâse răni: una în figură, doue în peptă şi trei în capă.
Moralâs stătu în piciâre până la ultimulă glonţă cândă căZu îb braţele fii-sel, care-lti transportă până la o sofa, unde espiră peste o oră.
La Faye o tuli în fuga mare, ajunse la casarmă, îşi puse batalionulă subtă arme şi dispăru. Popu-lulti nu sciu nimică despre asasinată până a doua Zi, şi cândă se respândi scirea, ordinea nu s’a turburată câtuşi de puţină.
Puterea a rămasă în mâlnele lui don Tomas Frîas preşedintele Consiliului de Stată.
{Ga\. Est. Etr.)
LICIT AŢIUNE
Sindicatulu falimentului Thiebaut & C-nie face cunoscută, că Marţi, 30 curentă, se va vinde prin licitaţia tOte vitele, precumă porci, bol, vaci şi cal, ce se află la fabrica de pâine de la Colintina.
Doritorii voră veni dar în acea <ţi în localulă fabrice!, unde se va ţine licitaţiune la 12 ore din Zi*
TELEGRAFUL
SXXXXXXXXXXXXXXXXXXXft
x 29 Strada Lipscani 29 x
£ LA CHINEZ 1
X	X
X vis-a-/îs de magasinulil X
g d-luî P. Enciulescu *
«xxxxxxxxxxxxxxxxxxxS
iris*
o
l-H
bo
c
w
CEL0 MAI NOU STABILIMENT
DE
DROGUE. COLONIALE, L’ELIGATESE. BEUTURI ŞI ALIMENTE STREINE
sub firma
u
•O
c
W
.tilrlh sf' l'
fXXXXXXXXXX^
X
x 29 Strada Lipscani 29
* LA CINEZ *
vis-a-vis de magasinulti
d-luî P. Enciulescu
x
ixxxxxxxxxxxxxxxxxxxâ
DQBRiCEANU RACOVITA & C-ie

Recomandămu Onorabilului publicu unu mare asortimentu bine arangiatu în' tote articolele de specialitatea nostră, şi mal cu seniă în articolele de Colonialii necesare Casei, tote prospete şi noi.
Rugărau pe Onor. Publicu a ne visita Noulu nostru Magasinfi, şi credemu că veţi remânea forte mulţumiţi, atâtu de* calitatea mărfuriloru, câtii şi de serviciu.
Preţurile va fi cele mai consciinţiose
31'
Mare asortimentu în delicase, depou de vinuri streine şi indigene, adevăraţii de Buda şi Presburg, asortimentu totd felulii de conserves alimentarii şi MustarurI, Unt-de-lemnti finii de Toscana şi Nicca, Untură da Pesce de băuţii în flacbne şi cu ocaoa, Ceai de Companl co-
lonialii, Romuri Jamaică et Ananasu Ceruială de scânduri garantată, Lack şi Grund, Apă Anaterină de D ctor I. G. Popp.
Se priimeşte Unta Frbspăta de Braşov, la fie care trei <ţile.
DOBRÎCFANU RACOVIŢA & C-ic
MARE SUCCEStJ
LA VELOUTINE
este uă Pudră de orezu, speciale preparată cu bismuth, prin urmare avăndu ua acţiune salutariă asupra pelei. Ea este aderinte şi indivisi-bile, şi dă peliţeî uă frăge-1 dime juvenile şi unu veloute naturale.
CH. FAY
parfumistu,
9, Rtte de la Palx, 9 PARIS
De ven^are la toţi parfu-mişiiî şi Coaforii.
SIROP ANTIPHLOGISTICU DE BRIANT AFECŢIUNI DE PEPTU, GUTURAIURI, &.
Acestu sirop d’unugustudin cele mal plăcute, are uă eficacitate sicură, constatată prin tr’unu raportă oficiale, contra guturaiului,catarulu.Grippă,tuse măgarescăşi contra tutoru Hiffamaţiuniloru şi suferinteloru de paptu. Printre celebrităţile medicale cari l’au patronată in timpii de 40 de ani, vomă cita pe marele Laknnec, Goersant, de la spitalulu copiiloru; Vauquelin, director alu scoleî de Pharmaciă s’alţî medici de spitalurî, profesori ai facultăţii şi membrii Academiei de Medicină drn Paris.
Pharmacopea, rue de Hivoli, 150, â Parts Depositu in Pharmacopeele de capeleniă
ANUNCIU. Se recomandă onorab.
publică că posede cea tr,aî bună cunoscinţă, pentru curarisarea şi vindecarea a diferiteloutl răni de scro-furl.
Doriioril se potu informa la D-na Zinca Alecsandresca, strada Herăstrău No. 76.
0 MAŞINĂ, - Săasţ 1
este de ven^are. Ori cine doresce a o cum- ® păra se se adresese la administraţia aces.- |j tul <jdarQ-	1
Proprietarultt se însgrcinesâ a învăţa pe |j cumpătorîi şi fabricarea Ciocolatei.
Strada Polonă No. 58. D. PROCOVIANU,	1
LA LIBRĂRIA WARTHÂ
SG clflă
CODICELE ROMANE
Cu annotărî şi trimiteri de
B. BOERESCLT
Ediţiunea II-a revăzută şi adăogită cu tote legile votate până la Iuliu 1872, 1 volumu grosu in 8 mare.
Preciul 20 lei noi, legată 23 lei noi.
Xd	<D	3	
a a r*	-O cn->	4—» w V	
G		u	
	c	cd.	
s ba		ai CD	
	>03	P	
rt		_ P	
s	"o- a>	cd	
i-	“O	4^J VY	
rt	<u	c	
	G	a	
	3		
>	•^fr		
<•1	U p	<	
cd	u	cd	
	4—>		
	cn		
«U	C	V	
*-o	.		
	cd 4-»	cd eO	
’u	>v	V	
0	Cu	u	
4_> ’ n	xo u	4-* a H—t	
0	0 4-> 0		JP
G		c	Ui cd • 1—1
	CU	p »—H	
RACOHOUT
ALU ARABLORU
A LUI DEL AN GRENIER din Paris
Vindecă durerile de stomahuşi de intestine, restabilesce convalescenţa, îută-resce copii şi personele delicate său a-nemice, şi prin proprietăţile selo ana-leptice este uni preservativ în contra febrelorfi, galbene typoide şi cholereî.
Depositu în Bueurescî: Fr. Eitel ş . Risd orf er.
Singura injecţiune esclusiv vegetală y, conmidond principele cele , mai energice a le .'Ace copaivei
jD şi maticonluî.
La Pharmacia anglo-francesă Rue .du Havre Paris.
Ausdra gen rf copri nd sub forma
neîelegantecofe-
turî, prin co-piele
cele mai energice copa-ivei şi a le Cu-pebului.
ASTHMA catariulfi, năduful şi respirătbrie suntQ vindecate pnn TUBURILF LE-VASEUR, 3 f.
NEVRALGII vindecate la
momentă chiarti cu hapurile ANTINEVRALGICE, a le D-ruluî CRONIER.
Preţuiţi 3 fr. cutie I.EVASSEUR farmacistu-chimisti) de clasa i-iu 19. strada Moneteî Paris
DANTISTUL G. GIUSTi,
Se reconandă Onor. Publica că va escersa pro-> feriunea sa, adecă: Curăţirea, Albirea, Plunbuirea Dinţilord, Amorţirea Neervelor şi filamentelor, cari£
I producfl durere de dinţi, stîrpindfi orî-ce rădăcini sparte în gingii fără a produce una rga.
Se află la Hoteia de Francia No. 5 calea Mogo-ş6iî vis-a-vis de Biserica Zlătari.
ANUNCIU
Direcţiunea, internatului de bă-eţ! Butoianu, :..tuatQ în strada sfin-ţilorb No. 70.
Are onore a face cunoscuţii că mal primesce elevi interni cu preciti de 30 napoleoni pe ann.
BOLELE SECRETE
Răni symphilitice, scursdre, impedicarea udului; polutiune, pâbla alba (neputinţa bărbătdscă) vindica dupS o methodă care sa aprobaţii în mii de caruri singur şi radicale.
Specialistulu D-r Thor, Strada Carol No 4.
Pentru abonamente, reclame şi anunciuri a se adressa la Typographia Naţională, strada Academiei No. 24.			
AjlONAMtUTUL PESTStJ XlOilĂMIA, In oraşu: In districte: Pentru unu ană . 24 30 lei n. Pentrurl1 ’/, anu .12 15 • Pf ilrn Inul . . 7 8 »	Anuboiubi : Linia mică pe pagina a IV. . 15 bani. Reclame pe pagina a m. . . 1 leu n. Pe pag. II 2 lei, pe pag. I, 3 lei n. Pentru rubrica «mserţiunl şi reclame» Redacţiuneâ nu este responsabilă.	Epistolele nefrancate se reiusă şi ar-ticoliî nepublicaţi se ardu. Ori-ce Abonamente nelnsoţite de va-lorea se refiisă. Abonamentele se făcu numai de la 1 şi 15 a le fie-câruî luni.	Pentru Francia: se priimescu anim-citiri şi reclame la D-niî ORA IN & MI-COTJD, rue drouot 9. Paris. Pbntbd Austria şi Germania r la D PHILIPP LOB, Wien Wollzeile No. 2 	A	G
nrante responsabilă DAYTD DINU.
Tipografia Naţională, Strada Academii No. 24.
4‘
www.dacoromanica.ro
MARŢI, 3o IANUARIE 1873-
UN NUMERUIO BANI.
ANUL III — No. 284
us v

.4
f I ' LÎrtJUJ "OB
APPARE IN TOATE SERILE DE LUCRU
■> >
PEtJTRU ABONAMENTE, RECLAME Şl ANUNC1URI A SE VEDEA PAGI NEA IV.
>ii)
m
3UCURESC), 29 IANUARIE
Libertatea sociale, individuale şi municipale sunta aqll gloria şi forţa unul staţa\ Aceste libertăţi nu .ad nimica artificiala, nu suntQ imaginaţiunl ale vre unul teoretica; ele sunta desvoltarea facultăţilorO nostre. Orî ce stata cată a le respecta, pentru că ele asicură individului întrâga şi .perfecta desvoltare a viăţiî. Ceea ce distinge o ţeră cu unO guverna despotică de o ţeră cu unO guverna democratica, «ste că în cea dinteia omulu trăesce pentru unfi domna, pe cânda în cea de a doua trăesce pentru sine, pentru aî seî, pentru societate.
Cum ore nu s a recunoscuta atâta timpii acostă mare şi fecundă veritate ? Pentru că de patru secol! regii şi legistiî aO împrumutata numai de la despotismulu ro mână idialula lord de guvernâmantu. Statuia a fostă idolula care, la cel mal moderni, a înlocuita pe CcsarI; lui aa sacrificata forţile de viaţă ale societăţii.
^ Revoluţiunea Englitereî de la i£T88, re-voluţiunea Amer.ceî dela 1776, revoluţiunea Franciel de la 1789 aă răsturnata superstiţia antică şi ad data suveranitatea numai individului. Sufletuln e libera, viaţa trebue se fiă asemenea: principii nu tre-bue se mal fiă de câta nisce magistraţi şi guvernele numai nisce delegaţi aî societăţii, nisce depositarî al unei puteri limi-late !
Inţeles’ad cel de la guvernă aceste principii mari şi salutarii ? Nu. Din contra, pentru că naţiunea nu s’a opusa la venirea lord la putere pe o cale nedemnă, îmbrânciţi pe fotoliurile lord de picioruld con-solulul prusiana, aă crezută că sunta coborâţi cu coşniţa din cera într’adinsO spre a guverna şi a slei acesta popor prin tote miqtilocele. Nimica buna pentru ţeră, tota folositorO pentru el, a fosta principiula ce-I a condusa până atjlî-
Fără nic# unU principia stabila în ca-pula lord, fără nici o ideiă patriotică şi economică, aă creata merea numai chel-tuell Statului până cânda, vecjenda că nu mal aa cu ce le acoperi, aa alergată la imposite, directe şi indirecte; la cedări de monopoluri, cari sunta şi acelea una imposita din cele mal pericolose, pentru că se î-a pe nesimţite, pe furişa; la timbru care a adusa o perturbaţiune în ţeră; şi, în fine, la o sumă a dări cari aO căcjut pe spinarea locuitorilorO cu atâta putere
în câta î-a dărămata la pământO, I-a-pukti j âtea omului pentru împlinirea imposite-în posiţiune se nu mal potă plăti şi cu Wa , care este trebuinţa ca se se mal tri—
tote acestea guvernula pune imposite merea şi voesce se dea ş* monopolultt spir-toselorO.
In zadarO D. Vernescu a strigata «că ria maî rămaşii nimicii ne inventată ca se se starea poporulu; că şz căldarea şz patulu suntu vendute săracului; ca ajunsă cuţitulă la osă',» în zadar tota. Guvernului
miţă ţleciml de dorobanţi într’unOsata, se se jefuiască sătula, să-şîbată joca de 6-menl, ,să-î tratese ca pe animale, înşe-lânduî şi infrânându-I ca se-î porte călare prin satO din casă în casă ? Care este in-teresula Statului dea intra dorobanţii prin pivniţile locuitorilord şi cârciumelora, a bea tota ce găsesca şi a face şi risipă
îl trebue bani ca se acopere cheltuelilej^ânda nu le mal trebue ? Care este, în fine, şi, profitânda şi de cuvintele Domnul^ câstigultt guvernului de a se bate ţeranii
pân^hi morte? Vrea guvernulă se ne facă să vedemO limpede că trăimO subta unO sguverna despotica, şi că libertatea şociaTe, municipale şi individuale sunta o minciună? voesce se provoce o res-colă, carft-.sp»! dea pretestO spre a putea se suprime '^tfeLHbertăţile publice?
Daca acâstt^fin urmă este intenţiunea sea, noi nu putemO de câta a 4ice. se ne ferâscă DumnetJeO, căci avemd înainte măcelulO din Galiţia. O rescolă populară nu alege în asemenea momente nimicd,şi turbarea poporului devine turbarea fiarei turbate.
Boerescu, care a tjhsh Cameră că «se pue imposite câtă de multe, căci poporulă pate plăti», pe de-oparte a pusa în lucrare crearea a .noul imposite, erO pe de alta a data ordin a esecuta cu ori ce chipa şi prin orî ce miţllldce locuitorii se plă-tescă pe cele puse până acumă.
Atâta a trebuita prefecţilorO, sub-pre.-fecţilortt şi celortt l’alţî aginţl aî fiscului, îndată s’a făcută o desfăşurare, dâ forţă armată din dorobanţii districţelorO şi a inundata satele ca vandaflîţ'îrrtFebuinţânda tote micjilbcele, dar tote, pentru a putea împlini contribuţiunile. In număruld nostru de la 24 Decembre amO publicata o scri-sore a unul venerabila cetâţianO din Gor-jiu care descria, cu nisce colori vil, starea locuitorilorO din acela districte şi barbara purtare a dorobanţilorO pentru a putea face împlinirile. Acesta fapta n’a fosta isolata numai în Gorjid. Ela a urmata maî în totă ţera, maî în tote districtele, maî în tote comunele. In unele comune însă, a trecuta tote mărginele. Esecuţiunile au ajunsu maî rele de câta în Francia cânda prusienil intraO cu baionetă într’und oraşa cucerita. In districtula Ilfovtt s’a întâmplata, în comnna Obedenil, ca dorobanţii se desvelescă carele omenilorO spre al sili se plătescă.
In Prahova, în maî multe comune, s’au eseeutatii ţăranii într’una moda şi mal barbara, şi mâl cruda. Spaţiultt şi tote infor-maţiunile ne lipsesed atjî se dămO tote a-măruntele despre faptele ce s’au petrecuta acolo; promitem însă a le da în numărul vii-torO. TotO ce putemO spune, este, că ele au fosta oribiley
Noi nu suntemO în contra perceperii, fiinda că atunci amO fi pentru disolve-rea statului. Dar avemd legîdupe care trebue să se facă aceste perceperi, şi în contra călcării lora ne declarăma noi. Dacă este o dată legea de urmărire în vigore; dacă se p6te secuestra şi vinde proprie-
DEPEŞE TELEGRAFICE
(Servidolii privaţii alâ Românului)
Londra, 7 Februarie. — Camera lor^ilorfl şi C i-nreta comunelorii aii adoptata amândouă proiectuJtt de adiesă ca respunsii la discursulu ti or. ’ '.1. In Camera lor^ilora, D. Gramville declară cu diie-ritele telegrame, care au produsa Ore-care sensa-ţiune în privinţa unul coflicta cu Rusia pentru Asia centrale, sunta fără nici untt tenreia, şi că negoţiările cu Rusia nu se raportă de câta la linele amănunte conţinute în negoţiările începute de D. Clarendon.
Sângele apă nu se face
Corespondinţa slavă, de la i Februarie, ne aduce programa unul comitetu, formata la Paris pentru a procura cărţi francese slaviloru şi românilorO din Austria, prin care se li se facă maî bine cunoscută Francia
PublicămO şi noi aci acea programă, a căria traducţiune o luăma dupe Trompeta de erî. Orî cine pote se vâtjă dintr’ânsa că sângele, apă nu se face!
PROGRAMĂ
pt n ..ut.
«Resbelultt desastrosO prin care amu trecuta, ne-a revelattt simpatiele ce nutreseti pentru Francia unele din populaţiunî, prea puţind cunoscute până a$l. Slavii Austriei, cari luptă de secuii contra ve-cinilorO lorfi nemţi; Românii, cari sunta nuţil ţu
www.dacoromanica.ro
E' O'-	J
noi prin comunitate de limbă şi de origină, ne-a daţii, în timpii nenorociriloru nâstre, dovedi de simpatii pentru cart nu scimO curaO se le fimu mai recunoscători. Ku putemii se le mulţimi mu mai bine de câta procurându-le miţlilOce d’a se iniţia cu limba şi cu literatura nbstră. Ei iubesefi pe Francia prin instinctii, dar le este cu greu a o cu-ndsce de ajunsu; ei suntti despărţiţi de Francia prin Germania; li se impune o cultură cu totuiii germană; la ei cărţile francese suntii fprte rari şi cu unii preţti fOrte urcaţii.»
«Vremii se punemii pe Francia în comunicaţune cu amicii sei destuii! de preţuiţi până acumil. Celii mai bunii miţillocu este a le procura gratisfi cărţile francese de cari suntd lipsiţi.»
«Ne propunernti a trămite rânduri-rânduri pro-fesorilorii, societăţilorii sciiţifice şi literarii, întrunirilor studinţilorii din Praga, Posen, Lemberg, Pesta, Sibiu, Agrara, Laybacli etc..., opere de gramatică, istoriă, literatură, sciinţe etc...»
«Printre bărbaţii învăţaţi şi Omenii din lumea bună, nu este unulu care să nu pOtă găsi în biblioteca sea Ore-care volumine devenite nefolosi-tore. Aceste volumine, distribuite bine în ţări unde suntd necunoscute, vord face servicie mari prin propagarea ideilorti nOstre, făcendu mai bine cunoscută Francia.»
> .
«La o asemenea faptă patriotică, învitămii noi pe toţi aceia cari ţină a mânţine şi a întinde in-fluinţa morală a FrancieT în străinătate. Vomă fi fericiţi a priiim de pe acumti daruri, fiă în cărţi, fiă în bani pentru cumpărare de cărţi.»
«Sperămii în bunăvoinţă a Sociătăţiloru savante ş,i în DD. autori şi editori. Asociindu-se la opera nOstră, voru face cela mai mare servicii! litei aturei naţionali.»
«Orî-ce donatorii pOte designa însu şi destînaţiu-nea donaţiunii. Ori-ce operă, va purta numele donatorului, de va dori.»
«Pentru cereri şi infornraţiuni, să se adreseze la Dd. Gaidoţ, profesorii la şcOla de sciinţe politice, 32 rue Madame, Paris.»
«Hovelacque, directorii alîi RcVisteî Ivmbistice,
2 rue Plechier, Paris.»
«Leger, doctorii ăs-lettres. 30 quai d'Orleans, Paris.»
«Emile Picot, vice-consuld, 7 place d’Eylau, Paris.»
«Şi. cumii vedeţi, ideia Comitetului este cu totuiii practică. Ea nu pOte de câtă să fiă bine pri-.unitîj. de către populaţiunile slave şi române.»
«Dar membrii Comitetului nu vorii putea cunOsce *Cu esactitate numeruld sociătăţiloru şi trebuinţelort fiă-căreia. Este deci de trebuinţă ca, chiarii de a-cumd, să-şi facă cunoscute dorinţele, adresându-se în scrisa la una din persOnele indicate mai susa.
«Debuturile Comitetului vorO fi firesce fOrte modeste ; ela nu va putea respunde la t6te cererile ce i se vorU adresa, dar va lua notă şi se va sili a le satisface mai târzia.»
«Se înţelege de sineşi că Comitetula nu pOte lua asupră-i sarcina cheituelilora de transporta, care în genere se va efectua prin mică-vitesă (Fracht-gut), lăsânda portula în gi eutatea destinatorilora.»
«Comitetula se va sili a adopta, pe câta va fi ■du putinţă, natura scrisorilora trămise în trebuinţele particulare ale donatorilora ; cărţile sciincifice, de exemplu, vord fi reservate studinţilorfi, operile de teologiă Seminarelorfi etc...»
«Creda neapărata a mal aminti aci că pentru ■scrisorile adresate din Austria în Francia, franca-rea este de 25 crăiţarî, şi că Comitetulu pa fi sr litu a refusa scrisorile carî nu voru fi francate de ajunsu.»
«Jurnalele slave şi române suntd rugate să bi-ne-voăscă a reproduce comunicaţiunea acăsta.
«Sfîrşinda, pqta anunţia că s’a şi adunatu una mare număra de opere, şi că peste câte-va ţiile voma şi face prima trimitere de cărţi.»
TELEGRAFUL
CREDETULU FONClA&U
vi
Comparaţii Intre banca teritoriale sf banca Engliteril pentru schimbulu biletefocu la. purtătorii »
Nu este destuii! de a fi găsitu o fru-mosă combinaţiune financiară pentru a înlesni schimbuld biletelord la purtătord în contra numerariuluî şi ald pari, trebueşte încă a face ca acesta combinaţiune sg fiă admisă, ne observd unii din streinii care urmăresed în acestd momentu a pune mâna pe acestă instituţiune. Faceţi în România acea ce se face în Englitera, ne <Jicd a-ceşti financiari; lepădâţi-vg totd deuna de concursuld guvernului pentru stabilirea ins-tituţiunilord vostre, şi nu amestecaţi Sta-tuld în operaţiunile vostre financiare. A-cesta este und simplu pretestd de care se servii, spre a induce în erore opiniunea publică şi pe ceî chemaţi a regula acestă cestiune, ca sg nu maî recurgem la înlesnirea ce cerem dela Statd pentru schimbarea biletelord nostre. Mai nainte de tote, trebue sg presintămu miqlloce practicabile: Acelea ce propunemd, suntd singurile posibile pentru o instituţiune care împrumută pe lungi termene. Pe de altă parte inamicii nostriî, voindd a ne sili sg ne con-formămd cu micjlocele întrebuinţate de en-glesî, uită neapărată că tocmai în Engli-tera tote capitalurile, ce percepe Statululd, suntd transportate în casele bănciî Engli-teriî, singură însărcinată cu strîngerea tu-tuloru veniturilord şi cu efectuarea tutu-lord cheltuelilord sele
Banca întrebuinţecjă biletele sele în plăţile creditorilord Statuluf şi a funcţiona-riloru sgî, şi conservă în casele sgle nu-merariuld ce priimeste dela Stătu, careîi servă pentru sc.himbulu biletelord sele, orî de câte ori ard cere cineva rambursarea lord.
Afară de acesta, biletele bănciî Engli-tereî suntd aşa de bine priimite şi chim-bate de casele Statului, ca şi la acelea ale bănciî chiard. Capitalurile Statului Britanică, fiindd depuse în casele bănciî Engliteriî, totă lumea cunoşte câ nu resultă nicî und inconvenientd pentru tesaurd; din contră, acgstă mgsură susţine credituld bănciî şi întăreşte în acelaşî timpu pe acela ald Statului.
Din momentulti ce Statulu ne înlesneşte schimbuld, nicî o dată biletele bănciî teritoriale nu vord avea trebuinţă de unu cursă forţată pentru a circula.
Din cea-ce precede, vede orî cine că biletele băncii teritoriale vord circula în locuia numerariuluî între cultivatori, ca şi între proprietari, ca şi între comercianţi, pe când numerariulti se va eftim, ne mai servindd de câtă la caşuri escepţionale. Ca-pitalulu de revirementd chiar, de3O0/°în bilete, pe care banca teritorialg le va e-mite peste suma împrumutată, nu va fi pote destula de considerabile pentru a le schimba în contra totului numerariuluî ce ard veni la bancă; căci e ştiutu că, cu câta sg e-mite bilete mai multe în circulaţiune, cu atâtu maî multa numerarid se va afla în casele sele. Este, dar, netăgăduita că banca teritorială, cu concursuld tutulord intere-saţilord sgî, şi cu acela ald Statului, va putea avea totu dguna în casa sa nume-rarid în cuantităţî mal multd de. câtd suficiente pentru schimbarea biletelord sele la purtătord.
’b \
Se obiectă că banchieriî vord privi cu und ochid rgu înfiinţarea bănceî teritoriale, pentru că ea ’î ard obliga a împrumuta cu dobândi eftine, şi, spre a face sg catjă banca, s’aru înţelege între denşiî de a cum-pgra aceste bilete, cu o primă ore care, pe care, strângenduie în o mare cantitate, sg le presente de odată bănciî, cerîndtLram-bursarea lord, cu speranţă că acgsta din urmă nu va fi în stare a o satisface.
Dacă ard fi astd-feld, aceşti banchieri, în lo cu de a distruge banca teritorială şi a face se i se depreciese biletele sele, ard favorisa-o din contră, într’und. modă considerabile; căci, dândd o primă, toţi voru alerga la bancă cu numerarid, spre a lua în schimba bilete,, şi ale da în urmă ban-chierilorti care le.-ard da o primă.. Prin a-cestd micjlocd, dacă casele bănciî s’ard goli pe de-oparte, ele s’aru umplea pe de alta, şi bancherii aru manca scopului.
Cea maî mare parte din economişti sus-ţind-că nu se potd emite bilete de bancă în circulaţiune, fără a avea und capitala în numerarid, egald cu emisiunea biletelord, de temă că totalitatea rambursmentuluî sg nu fiă exigentă de odată de către purtători.
Vomd răspunde, că dacă ard trebui ca numerariuld sg fiă pentru o sumă egală cu emisiunea, biletelord, atunci ard fi fosta inutila de a maî crea bilete^.
Totulu este de a emite bilete, inspirândă totă confienţa, pentru ca sg. nu se reclame rambursarea lord de câtd numai atunci când cine-va aru avea neapărată trebuinţa de bani. Probă despre acesta este, că banca Francieî, care este autorisată a crea bilete pentru 1200 milione, nu posedă und capitala în acţiuni de câtd de 180- milione, şi încă şi acesta convertite în totalitaţea Iul în rente asupra Statului şi obligaţiuni de tesaurd. Acgsta însg nu a împedicat'o d’a proşeda în 1866, aprope de 800 milione numerarid în casele sdle, şi credem că va poseda şi mai multd in viitord, pentru că a modificata regimele sgd financiare, învechita deja, adoptânda und altulQ maî pre-fecţionatd.
Resultă, dar, din acestă situaţiune, că biletele nu circula de câta prin, confienţă şt nu altd-feld, şi numaî cându îşî perdd a-cdstă confienţă, pentru o causă sed alta, atunci se reclama în masă rambursările lord.
Vom putea cita încă o probă apropo de acestd subiectu, cu biletele emise de totă lumea la Jersey, o insulă englesă.
Jurnaluld de L’agriculture, alu Domnului Barral, publică doug articole, unuld de D. Gareau, vechiu deputata şi membru alu societăţii imperiale şi centrale din Francia, că la Jersey, totă lumea are drep-tuld a emite bilete de bancă la purtătord, şi la vedere, în valore de 25 franci fiă-care, sed o livră sterling.
Prin acestd fapta, 73 de feluri de bilete circulă în insulă, unele emise de bănci,altele de comune şi altele, în fine, de diferite asociaţiunl şi chiar de particolarl. Cu tote că acgstă insulă nu numeră de câtă 50 mii locuitori, ea evalugsă la 3 milione franci suma acestorti bilete puse în circulaţiune:	2 milione emise de bănci,
500,000	franci de comune şi 500,000 de asociaţiunl diverse şi de particolarl.
De aci pote vedea orî cine că, cu tote că aceste bilete suntu rambursabile la ve-
www.dacoromamca.ro
TELEGRAFULU
dere şi la purtătorii în contra nunierariu-luî, totuşt ele se bucură de încrederea publică, prin semnâturele celorii ce le emită, nu reclama nici o dată rambursarea, de câta numai atunci cândtt cine-va are o absolută necesitate de bani
Garanţiile asupra cărora se reposQ bi-litele băncii teritoriale, le dau o confien-ţă multtl mai mare de câta a acelora ce se emită de totă lumea, la Jersey, şi vorO împedica de siguru, în ori ce timpO, chiar în epoci de revoluţiunî, dacă s’ar mai în templa, de a se reclama în masă rambursarea lorO, dupe cumus’ar putea face pentru acelea la banca Franciei, ale cărei garanţii nu reposO pe nimica solida. Acostă bancă pote, în ori ce mo menta, a fi furată, despuiată s60 a simţi mari falimente.. In acestu casO, ea este obligată a face pe purtătorii de bilele a perde valorea lora.
Cu banca teritoriale nu este tota astO-feltt : purtătorii biletelora sele nu vorO fi nici o dată espuşî la acesta pericoltt, pentru că garanţiile, asupra cărora biletele s61e reposă. nu vorii putea nici o dată a dispărea.
Pe aceste motife, dar,'ori care arO fi cantitatea 1)ileteloru ce banca teritoriale va pune în circulaţiune, ea nu va putea fi nici o dată supusă la rambursarea lorO, pentru că valorea nu va putea fi nici o dată nici alterată, nici depreciată, nici încrederea lora afectată; din contra, cu câta banca teritoriale va pune în circulaţiune mai multe bilete, cu atâta numerariula va aflua in casele sdle prin mi^locultt crea-ţiuneî- fondurilorti sele de revirementO, care trebue tota d’auna se ecuivalese cu sfer-tula sumei biletelora împrumutate de densa.
DIVERSE
Limba tăetă. Iscându-se o cdrtă între duol isra-iliţl harabagiî, unuld din el, anume Mendel sin Her-şcu, pentru a-şl resbuna asupra celuî-ţ-altu. anume Iţi cu sin Iosefd, a intrată în grajd ş’a tădtd limba unui cald alţi acestuia. Afacerea este la parchetă,
dru căluld în cura medicală.
V
* *
it_
(Curierul u)
Statistica sinucideriloru. Din tabelele întoc-
mite de Dr. Decasine pentru sinuciderite din Fran-cia în anfi 1836 —1857, resultă următdrele date interesante : în genere bărbaţii întrebuinţdză mal multă arme de focd şi femeile otavă. Fie-care întrebu-inţdză instrumentulii ce-I este, pentru a şlice aşa, mai familiară; venetorit şi soldaţii îşi sfaramă cre-eriî cu und plumbu; bărbierii îşî tae gâtuld cu bri-ciulu; cismaril se spintecă cu custura; graveuriî cu aculu de sepatd; spălători ţele se otrăvesed cu potaşă şi albastru prusicu, său se asfixiată cu cărbuni. In acdstâ peribdă de 22 anî, din 71,207 indivizi s’au spânzurata 24,536, înecaţii 23,221, împuşcata 10,197, asfixiaţi 5587, tădţî 2871, precipitata 2841, otrăvită 1500, şi restuia 454 att întrebuinţată alte miţllldce de sinucidere. Căuşele cele mal dese ale sinucideriloru acestea ad fosta
miseria şi nenorociri băneşti, nenorociri casnice, selbâtăcirl' din betiă şi alte patimi, dorinţa de a scăpa de dureri fisice şi nebunia.
*J»	*T*
*
Nuntă de diamamu. Sâmbătă în 1 Februare st. n. se va celebra în Braudeis, lângă Elba, rara serbare a universăril a 60-lea a unei căsătorii. Soţii în cestiune numeră împreună 170 de ani şi, de şi aă făcuta 17 copii, din care mal trăescu 6,
cu 33 de nepoţi şi 3 strănepoţi, suntu încă în t6tă vigdtea şi nici li se cunbşte îqaintata vârstă.
: * ^ *
Hotelu de viile din Paris. Etă câte-va informări precise asupra reconstruire! otelului de viile: Numeruldconcurenţiloru pentru reedificarea lui s’att ridicata până la cifra fabuldsă din 650. Juriuld însărcinata de a statua asupra alegerel candidatului, va fi preşidatd de prefectd, care ş’a reservatd dreptuld de alege eld însu-şl pe vice preşedintele sed. O esposiţiă publică a tuturora proiecte-lord presenţate- va avea locd în palatulu industriei, pavilonuld no.rd-est. Durata el va fi de 20 ţiile. O întieu alegere de 20, cele mal bune proiecte se va face de juriu, şi aceste, regulate în ordind alfabetică; dupe numele autorilord lord, vord fi din nod espuse în publicd. Autorii proiectelord clasate de ald 2-lea la ald 6-lea ranga, vord priimi und premiu care va varia de la 15,000 la 5,000 de franci. O despăgubire de 2,509 franci, va fi acordată fiă-câruî din artişti, ale cărora proiecte, cuprinse în înteia alegure făcută de juriu, nu vord fi priimitti unuia din premiile de mal susu. Nould hoteld de viile va coprinde, în întreguld sed, 348 odăi, ocupându o supra-faciă de 15, 777 metre.
{La Presse.)
* £
Abilitatea poliţiei din Viena. Unuia din cel ■mal mari bijutieri din capitala Austriei, ve<ju în-tr’o <ji intrândd la densulfi. und personagid cu o mină împosântă, îmbrăcata cu und magnificu pal-tc-nfi garnisita cu blană şi purtândd la subţioră o mică casetă de ferd.
—-Domnule, $ice personagiulu bijutierului, aşu dori se ve întreţid puţinu asupra unei afaceri fOrtc importante.
Bijutieruld, invită personagiuld în camera laterală.
—Etă, Domnule, pietre precibse de o mare valbre.
Şi ţlicândd acestea, personagiuld deschise caseta în care străluceau diamante, rubine, smarande, şi topaze.
—Aşd avea trebuinţă, imediată, de o sumă de bani mal însemnată.
—Câtă, Domnule?
— O sută şdi-ţleci de mii de franci, pentru care aşi dori se ve lasu aceste pietre amanetd, Vg voiu înapoia aedstă sumă, de astăzi peste puţind timpu. In orl-ce casd, suntu gata a ve sub-scri o hârtie prin care aceste pietre vord remânea ale Dumitale, dacă în termend de trei luni de ţlile, nu ve voiu rambursa o sută şdl-ţlecl de mii franci.
Bijutieruld esan.ină pietrile, unele dupe altele, care evaluau la trel-sute mii franci, celti puţind.
—Afacerea e sfârşită, Domnule, respunse elu.
Und -bâdtu veni se previă pe bijutieru că 6re-cine este în prăveliă, pentru a cumpăra ■ eva fbrte grabnică.
—Scusă-me und minutu, adăogă elu, lăsândd pe personagid în cabinetuld sed; mg întored numai de câtu şi ve aducu şi acel 0 sută sdî-ţlecl de mii de franci.
Abia eşise, şi personagiuld, debarasată de bi-jutierd, printr’unu complice care venise se cumpere bijuterii, închise caseta cu pietre, o puse in-tr’unuld din largile busunare ale vastului seu pal-tonti, şi o ramplesă printr’o altă casetă, întocmai ca cea dintâid.
Bijutieruld revine , mal dă o aruncătură de ochiţi sumând asupra pietrelor de o asemenea e-sactitudine cu acelea ce esaminase cu minuţiosuate, numără o sută sdî-ţleci de mii de franci personagiului, şi-şi frdcă mâinile ţlicendu-şî că nu şi-a perdutd ţliua de gdba.
Pe dată ce personagiuld plecă, bijutieruld aretă primului sed comisd pietrele.
.—Etă, şlise eld, ţuândd und diamantd din cutiă,
ce albd este, câtd este de curatd!.... De o dată înse îngălbeni, mal luă încă o piatră, dupe aceia încă una: în cele din urmă se convinse că fusese înşelată. Petrile precidse erad schimbate prin pietre falşe.
Alergă numai de câtd la und comişard de poliţia.
Casuld era gravd. Avdd aface- cu cu o bandă de cei mal abili coţcarî esploatândd în mare industria lord, puternică organisaţî şi pdte chard comodităţi, fiindd-că unulu din el, se află în ca-puld unei petrăril în valdre de trei sute mii franci.
Ce e de făcută ?
Comisaruld vjenesd, era und omd fdrte abild, Se gândi puţind.
Apoi strigă:
—Credd că-ţi voiu înapoia băniţi Numai... trebue se aştepţi câte-va $ile.
Termenuld espiră, şi lumea citea în t6te jurnalele din Viena următorulu faptd diversă :
«Hoţii întroduefinduse în ndptea aedsta în prăvălia D-Iui M... unulu din cel întâid bijutieri aî noştril, ad ridicată pentru raai multd de şdse sute mii de franci bijuterii, între care şi o casetă de ferd, coprinşlândd de trei sute de mii de franci pietre precidse, depuse amanetd D-luI M... de und mare personagid streină pentru und împrumută de o sută sdî-ţlecl de mii franci.»
Efectuld fu produsă imediată.
Câte-va ore dupe apariţiunea jurnaleloru, personagiuld cu blana largă s; presentă din nod la bijutierd.
—-Etă, adăogă elu, acei o sută şdi-^ecî mii de franci ce-mi ai împrumutată, şi înapoia^ă-mi caseta.
—Dar... n’aţi citită? ea mi s’a furată !
Dupe ce puse pe personagid în curentă-, a-cesta respunse că este fdrte supărată de aedstă întâmplare, dar că aedsta nu-ld priveşte; că părăseşte Viena chiar în $iua aceia şi că-i trebueşte caseta sa sdd banii.
—Treceţi în cabinetuld med, ÎI respunse biju-lierulu.
In cabinetd se află Comisaruld şi agenţii sei. Farsa era jucată.
Mărturisimd că poliţia e bine organisată la Viena.
{La Turquie.)
CURSULU ROMÂNU
Bucurescî, 8 Febuar. 1873
EFECTELE	Lei B.
Obligaţiuni rurali	103 7,
» Strusberg	48 %
» Oppenheim	—
Obligaţii domenialî	95 '/s
»> căiloru ferate — —	
Societatea gen. gaz	410 —
Dacia, comp. d’asig.	603 —
Mandate			 	
Imprnm. municipală	18 75
3CHIMBULV	
Paris â vista ....		 	
» 3 luuî • . .	98 'U
Londra a vista • • .	
» 3 limî....	25 15
Berlin a vista . . .		 	
— 3 luni . . ,	37 i/1
Marsilia 		
CURSULU VIENEI
Viena, 8 Februar. 1873 s. n.
EFECTELE Lei B.
Metalice........... 68	70
Naţionale.......... 72	80
Lose.............. 103	76
Acţiunile băncei . . 970 —
Creditulu......... 333	25
Lomîon	108	90
Oblig, rurile ungare 79 — » Temeşvar . . 76 76 >> Transilvane . 77 — » Croate ...	77	—
Argintă în mărfuri . 1C7 75
Ducaţf...............—	—
| Napoleoni.......8 67
LICITAŢIUNE
Sindicatuld falimentului Thiebaut & C-nie face cunoscută, că Marţi, 30 curenţii, se va vinde prin licitaţiă t6te vitele, precumd porci, bol, vaci şi cai, ce se află la fabrica de pâine de la Colintina.
Doritorii vord veni dar în acea şli în localuld fabricei, unde se va ţine licitaţiune la 12 ore din ţii.
’fji
www.dacoromamca.ro
TELEGRAFUL
•KK$ooeeooo@eeoe@®eeeeoo$«
9. WIENfl SEILERGASSE 9.	|
B STOFE DE MATASE SI CATIFELE
J
DE PRIMA CUALITATE
Pentru Rochi de Dame şi Costume
CUMÎJ ŞI
TORUSSEAUX, FOULARDS & CACHE-NEZ X
Firmă stabilită la 1792, stătătore de optă-şlecl ani şi ne m schimbată.	W
Cereri de mostre trebue neapărata se fiă francate.
MARE SUCCE3U
LA VELOUTINE
este uă Pudră de orezu, speciale preparată cu bismuth, prin urmare având u ua acţiune salutariă asupra peleî. Ea este aderinte şi indivisi-bile, şi dă peliţel uă frăgezime juvenile şi unu veloute naturale.
CH. FAY
parfumistu,
9, Rue de la Paix, 9 PARIS
De vtwfare la toţi parfu-miştiî şi Coafării.

SIROP
ANTIPHLOGISTICU DE BRIANT
AFECŢIUNI DE PEPTU, GUTURAIURI, &.
Acestu sirop d'unu gustu dia cele mai plăcute, a re uă eficacitate sicură, constatată prin tr’unu raportu oficiale, contra guturaiului,catarulu.Gnppă,tuse măgarescă şi contra tuto ru înffamaţmniloru şi suferinteloru de peptu. Printre celebrităţile medicale cari l’au patronaţii m timpii de 40 de anî, vomu cita pe marele Lakunbc, Guersant, de la spitaiulii copiiloru; VjUJqoblin, director alu scolef de Pharmacia s’tQţî medici de spitalurî, profesori aî facultăţii şi membrii Academiei de Medicină diu Paris.
Pharmacopea, rue de Rivoli, 150, ă Paria
Depositu in Pharmacopeele de capeleniă
ANUNCIU. Se recomandă onorab.
“	‘ publică că posede cea
mal bună cunoscinţă, pentru curarisarea şi vindecarea a diferitelouO răni de scroturi.
Doriioi iî se potu informa la D-na Zinca Alecsandresca, strada Herăstrău No. 7b.
CONSEILS AUX 3 Al IES
PRODUITS SPfeCIAIJX RECOMMANDfe
1W V E NT K LI R DO
SAVON ROYAL DE THRIDACE
INVENTBUR DU
SAVO i ROYAL QE iHRIOACSlDE
VIOLET
PARFUMEUF^ BREVETE, PARIS
CREME DE BEAUTE
i a ba se deglyc6ri!je et de bismuth—Fraicheur ,Veloutj, EclatduUmt.B
EXTHAITS TRIPLES D’ODEURS
PARFUMS POUR LE MOUCHOIR 1 Mo+e-BJavchey Ess-Bouquet j Foin-coupe, Jockey-Clnb, Brises-de- Viohttes, eJc.
glyc£rines parfumees
'.ndispensablesp* conserver ia sari th> Ua beaute, la morbidesse de la peau.
GLVC£R0L£«»iR0SESil!>PR0VINSf LOTION HYGIENIQUE, TONIQUE ET RAFR AICHISSANTE1
pour Ies seins ivttmes de la toilette f
EXTRAITS D’EAUX DETOILETTE|
pour adoucir et rafratckir la peau.
PASTiLLES AMBROSIAQUES AU WASTIC DE CHIO
flygiŞne, Fraicheur, Suavii* de V hale ine,
Depot dans toutes ies villesdu monde.
Pour eviier la contrefa$on% exiger la marque de fabriqut:
LA REINE DES ABEILLES
Apa si prafu Dentiîrice
PERFECŢIONATE DE DOCTORELE
J.V.BONN
Ftimisoru brevetaţii alu M. S. Jmperătesa Aceste produse se vându 40 la sută mal josu de oătu_ produrele analoga ; din puntulu de vedere alu parfumului s’alu proprietăţilor^ loru, ele lutrecu specialităţile cele mal renumite.
La că de căpetenia Farmacopă,
Coafori şi Parfumari.
CU AMfîNUNTULU şi cu rădicata 44, Rue des Petites-£curies, PARIS
VES1CAT0ARE d’ALBESPEYRES
Admis in spitalele şi a mbulanfele armatei francese (avis favorabil alii Consiliului Sanitară din Francia) şi in alle
armateluru Turciei şi a Stateloru-Unite.— Acţiune sigură şi regulată. Fie-care visicatore trebue să porte semnătura
d’Albespeyres pe partea cea verde.
au Baume de C0-PACU, aprobate de Acadnmia de medicina de Paris, care le-a declarată .supe-ri6re tutoru celoru l’alte preparaţinnî cu Copahu dnpe ce le-a esperimentatu asupra 100 de bolnavi s’a dobândit 100 de vindecări. Srpienta adunare a recunoscută aseminea că Capsulele Raquin suntg ingerate cu Înlesnire, nu causăŞă In stomachu, nici o simţire neplăcută, şi nu provocă nici uă vărsătură. — Paris, Faubourg St, Uenis, 78 şi in tâte farmaciile.
CAPSULES de RAQUIN
A îl U N C I U
^ La 2 Februaritt 1873, se va ţine licitaţiunea Ia cantorulă Domnului Mi-j ^rou S. Vlasto, pentru închirierea de la 23 Aprilie 1873, ală Otelului D-1 |j săle. denumită Budiştenu, situată pe strada Carol I, care d’mpreună cu MOtelulă d’alăturî din iţuoă clădită formâ^ă unii singură trupă precumă şi I ^ală tu'iuloră prăvălieloră, esclusândă din ele acea în care astă-şl' se află |
i
cantorulă.	Z
Doritorii de a lua esplicaţiunl suntfl rugaţi a veni la contorultt de mal^ susu citată în tâte ţ!ilele ia orele 10 de dkninăţă.	1^

VINU DE PUÎNIUW
Exibard, pharmacistu, 125 str. Saint-Mar tin. Paris.
Acestu vinu tonicii superiorii şi febiifugifi este celu uiaî avuţii în principie din tote vinurile de quinquin şi celu mai activă pentru a repara puterile. Elfi: este ordinaţi! de principalii medici de preferinţă la orl-ce altă preparaţie, în contra consunpţiunil (slăbiciune din. ţii în Zi) rigurilor, diurea cronică, slăbiciune de stomacu, chlorose, debilitate, precum şi în convalescinţă.
Se vinde cu jumătate de sticla. Acel’aşl vin iodatfi şi ferugi-nos cu acel’aşl
Bepositii în BucurescI, F. EITEL.
:
©®ei£S>©fc.-i!3‘,î$0flt®«®®@?5®®®®®®®®«®®®fe®»&&©#8®Ş<a g®©! »••••••
Q
X
*	PENTRU PAR SI BARBA
Medalie de AUR. — Premii de SS.SGOfr.
Furuisoruiu IVI. S. Reginei Angliei şi M. S. Imperatorelul Rusiei.
II	1 ^	§ ■ L 11 Ol® f ^ Q- Medalie de aură. — 3 medalii de argint.ţ	J
UUllVA LAnllLHrŞBfPAMTIIIR a OBIKQMA1
ELEXIR reconstituant şi febrifuge.	Preparată de F. CRUCQ. — Paris-11 rue de trâvise.-Londra— Jj
Celă mal bună specifică pentru frigurile epidemice X,[ saă paludeene care aă resiştată penS acum quinine. — Abrevâză convalescenţa şi restâbildză repede forţele per dute şi constituţiile alterate, bâle de stomacu, slăbi- v ciunî generale, causate din lipsade sânge, etc.	s
In ţerile calde, şi mal cusâmă la finele verii, se în- ^ J trebuinţâză înduoită cu apă ca băutură împuternicitâre şi preservativă de friguri.	-
QUINA JbA ROCHE
Sărăcia sângelui, epjisementă, urmările facere,.
PaRIS, 22, rue Drouot.—BUCURESCI, F. itbl. Risdorfer.
2 1 Beaufort strees S. W.
® Singurul product ce, fără a fi vopsit dă necontenit părului şi Ifbarbei colârealor primitivă.
® Ilă întrebuinţăză cine-va singură,şi operezăasupra bărbet ca ©şi asupra părului.
Dapositulu la Bucureşti, la D-nu Hurier Coiffeur Podu Mogoşâieî.
SA'VON ROYAL
Si E rl 11 Si 1 li.IC Si'-.
de VIOLET
PARFUMEUR Bri, A PARIS Seul recommande par Ies cklebrites medicales pour% VHygiene, la Fraîaheur et /al Beaute de la Peau.
D^pttcUm toutes leu villesdu monde «
KXiaKR LA MARQUE DE F A B R.IQU &
LA REINE DES ABEILLES
m
s FERUG1N0SU 0;
PASTA PECTORALA
Ş1
I Dapositulu la Bucureşti, la D-nu Hurier Coiffeur Podu Mogoşâieî.	jJ, DuraKGHENMiPmN paris^
< '«©••••••••••®®®©**®®®®®#®®®a*©®®®®«®®#©®®®®®®®1 5o de medici ai spitaleloru
.s-'.-s-j-.- A .ea .im MT	rlHi rfi'i Ţţ rT CV -Uf, ffl~- i^TY -“Tn iMi iirti iim i~i - i^In Paris, Ie-a constatată effi-
cecitatea în contra TUSEI, asth-™ mulul GRIPPEL, tusei măgăresci âlşi IRRITAŢIUNILOR peptului k şi gâtului.
Deposită în Bucuresci:	Fr.
Eitelşi J. F.issdorfer.
Recompensă la Exposiţiunea univers. Londra 1862.
AFA DE MELISA
DES CAKMES
contra Apoplesiel, Paralisieî, Ameţolel pe mare, Colereî, Vaporilor Nemistuiril, Colicelor, etc.
BOYER singur succesor al carmilor
Paris, 14, rue Taranne. Deposit: la principalela case de comjrciu.
»
I
I
I
Recomanda onorab. Publica Stabilimentula mea în diferite cuseturî de albituri pentru dame şi cavaleff. Str. Sfinţi-lorO No. 24.
Girante responsabilii DAVTD DINU.
Tipografia Naţională, Strada Academii No. 24.
www.dacoromanica.ro
MERCURI, 3i IANUARIE 1873.
UN NUMERU 10 BANi.
ANUL III — No. 285
APPARE IN TOATE SERILE DE LUCRU
;j'3GV
* <
hosaiotq <ho;hmî LV* î. ■ h jitii arit-
PENTRU ABONAMENTE, RECLAME Şl ANUNC1UR1 A SE VEDEA PA GINEA IV.
BUCURESCI, 30 IANUARIE
Nenorocire mare! Noule Jupiter,. Pri-mule Ministru alo României, s;a înfuriate şi a pusd mâna pe trăsnete ca se pursui-varisescă lumea într^gă/ Intraţi de vil în pământo jurnalişti, deputaţi şi toţi câţi nu sunteţi amploiaţi seO partisanl terâtori al sel; căci intiligintele şi fără prihană Ministru a foste apucate de vechia sea patimă, de surescitare, în şedinţa de erl a Camerei, cu ocasiunea desbateril pentru invalidarea alegerii Domnului Iordache Ganea, alesO în colegiu'ld III din Bârlad!
Vechiele figuri sinistre ale revoluţiona-rilorO, pist61ele, frigările şi paloşile, tre-cându-1 pe dinainte şi ne lăsându-lo se ddrmă, neprihănitulo şi intiligentele ministru se înfuriazâ şi mal multe, se surescită şi mal reO, şi nu vede pretutindinl de câte—cum vedea eroule lui Cervantes—re-sistenţe pe care le înving», desordim pe care le pune la regulă, comploturi pe care le sugrumă încă în legănă !
Dar ce s6 cjicî ? Are şi dreptate ! Nu p6te se stea cine-va cu sânge rece, în fa-cia unul eşecO, cândo i se ia o armă din mână pentru care lucrase atâta, şi cu care avea de gânde se pursuivarisescâ pe toţi blăstămaţii de jurnalişti, carii de multe ori nu-lo lase se dormă! Domnule Prim Ministru, în intiliginţa şi în neprihănirea sea, îşi făcuse nisce planuri carii s’aO pomenite cu ele căzute în baltă, rămâindO pe maln s£ se uite duiosQ la ele.
N’are dreptulo, dar, se fiă surescitaţii? Noi credemO că da; mal cu sâmă că ş’a perd'ută plăcerea de a vedea trecendo, pe băncile justiţiei, toţi acel jurnalist! cari îl aduce insomniă, şi t6te acele figuri sinistre şi revoluţionare pe care le vede în momentele sâle de surescitare.
Dumnelul fiindo omO de imaginaţiune, funde agitate de perderea acestoră plăceri, nu putea se nu faca şi din alegerea i Domnului Ganea o cestiune de desop-dine, de pursuivariselă şi de tegulariselă.
Cestiunea era forte simplă la începute : Dpmnule raportore cere invalidarea alegerii Domnului Ganea, pentru cuventulo că s’a făcute, dupe Domnia sea, ore cari neregularitaţî în alegere, şi aceste nere-gularitaţî ao provenita din causa JistelorO electorali.
Domnule ministru d’o dată, sârindu-I ţandăra , se năpustesce asupra tutulore acelorO primari şi consilieri, cari nu voescO
se primâscă, numai dupe gustulo Domniei sele, pe toţi votanţii de prin comunele rurali, cari plătesed 80 lei, se vie se inunde comunele urbane şi se paralisese acţiunea şi dreptul u colegiului III-lea, ci urmesO votului Camerei de la 1868. Domnia sea ’’
I
declară că va scote pe toţi acel primari i cari nu se voră supune neprihănitei sele \ voinţe
Domnulă Chiţu, n’are de lucru, uitân-duşl negreşito întâmplarea cu votarea a-mandamentulul Domnului Maiorescu în privinţa presei, şi nebăgând de sâmă nici agitarea în care se afla Domnule Ministru, se apucă se-le contrariese, se spue că ur-mânduse cum vrea Domnule Catargiu, se calcă legea electorală, şi se declare că la Domnia sea preţuesce maî mult votulo Camerei şi interpretarea ce a date Curtea de Casaţiune acestei neînţelegeri dintre Primari şi Ministru, de câte numai bunulă placO alo guvernului, care p6te aduce de-sordine şi anarchiă!
Ne aducemO aminte că, viijhtândd odată ună spitale la Francfort, unO visitatorO, pronunţânde numele de Kaiser, uno nenorocită din bolnavii acelei săli sări în susO, se repezi asupra visitatoruluî, şi era sâ-lo sugrume, dacă nu sărea gardianulo sâ-lo pue la locO. Aceste nenorociţii nu putea se au4& aceste cuvento, fără se-î facă o surescitare.
Nu voime se «jheemă că Domnule Prim ministru putea se fiă în acele momente comparate cu bolnavulă din Francfort. Ferâscă DumnetJeO! Nici nu ne-a trecută prin minte acesta. Numai agitarea sea, la cuventulo anarchiă, ne-a aduse aminte a-cestO faptă. Agitarea însâ a adusO strigăte şi ameninţări, ^ieenciQ că D. Chiţu şi al Domniei sele aO voite se facă desordi-ne şi anarchiăj şi că Domnia sea nu-I a lăsate. Domnule Chiţu rgspunde că primarule alesO de guverne a voite se facă desordine, şi face apelă Ia Domnule P’lo-rescu, se spue dacă nu e aşa.
Camera începe sâ se agite şi ea. Dom -nule Prim ministru strigă, D. Preşedinte strigă, dăputaţiî strigd, şi Camera întregă e în plină anarchiă !
Maî mulţi deputaţi cerO cuventulo, între care D. Vernescu, în cestiune de regulamente. Domnulă Vernescu se adresesâ către PrimulO ministru şi îlo întrâbă: ce suntu aceste sbierâte şi ameninţări ?
Partisaniî guvernulO strigO la ordine, pre-
şedintele. sună clopoţe'lulO, şi nu. ir»al vo-esce se dea cuventulo nimuluî.
SgomotulO se termină cu invalidarea a-lâfreriî domnului Ganea.
o
NimicO n’a lipsită acestei şedinţe ca se fiă o comediă din cele maî comice, a farâ de focă bengală. Dacă deputaţii înse, n’arO fi trecutd se lucrese în secţiuni la 2 ere, n’ară fi lipsită nici aceste neapărate tres-buinciosO la comediefe de bulevarde.
Sărmane Cervantes, de ce nujtrăescl a<jî!
DEPEŞE TELEGRAFICE
(Serviciulfi privaţi alu ltom&imluî)
Versailles, 9 FebruariO. — Comisiunea âe treizeci, aldsă pentru resolvarea cestinnilorO constituţionale, a respinsă 3 propuneri ale ministrului Du-faure, relative la transmisiunea de puteri, ş'a adoptata purU şi simplu redacţiunea comisiuniî. D. de Broglie a fosta numita raportatora.
Viena, 9 Februaria. — ImpgrStdsa Carolina Augusta a murită.
CREDETULU FONdARU
VII
Mulţi din economişti, şi între aceştia D. Wolowski şi D. Jousseait, dupe care D. ministru de finance se inspiră, cerendo înfiinţarea mal multord bănci fonciare în ţerâ, despre care vomd vorbi maî la vale, susţine că, o emisiune mare de bilete fiduciare, face sS âsă numerariuld din ţâră.
Se observâmO în trâcăto câte de falşe suntd aceste teorii, emise asupra necesităţii de a urca scompturile pentru a îm-pedica eşirea numerariuluî din ţâră, după cum şi pretenţiunea acea că o mare emisiune de bilete de bancă, făcendO sâ sca-(jă dobânda baniloră, face în acelaşi timpă s6 esă şi numerariulo din ţera aceia unde esistă în mari cantităţi, spre a merge în alte state, unde scontula este maî ridicata^ maî adăogendO că, acestă mare emisiune, face pe publică a alerga dupâ rambusa-rea biletelorO.
Aci suntă trei erori din cele mal grave. Din ceea ce se petrece acum lajersey şi la banca Francieî, orî-cine o6te -vedea, că cu câte acâstă bancă pune mal multe bilete în circulaţiune, cu atâtd mal mulţi bani are în casele sele, şi cu atâtd mat puţind se cere rambursarea biletelorO e-mise, fiind-că posedă încă în aceste mo-mentă 700 milione în numerarie, pe cândo în circulaţiune are 1 miliarde 100 milib-ne bilete de bancă, şi în portofoliuld s60 pentru 600 milione valori comerciale.
Vom remarca şi mal la vale, dupe cum amfl remarcată la începutulo acestei scrieri, şi alte teorii susţinute de economişti, cărora practica a venito se le dea desmin-ţirea cea mal formală.
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFULU
De act putemfl conchide că cea mat snare parte din aceştt economişti, ast-feld dupe cum este D. Wolowski şi Jousseau, care sunttt priviţi generalmente ca nisce oracoli, şi ideile şi ranseniamentele lord priimite fără esamend şi fără controla, potn fi abili scriitori, profesori en vogue, teoretici forte fini, dar cari nu înţelege absoluta nimica de practica afacerilorO, nici de consecinţele ce pota resulta din ces-tiunile economice politice şi sociale, pentru că teoriele lorii sunta totO d’auna în contradicţiune cu practica. Cu tote acestea, omenii care nu se numescO economişti, dar care sunta sucetibili d’a aprecia erorile ce comită aceşti economiscî, prefera mai bine a se declara incompetinţî în materii financiare de câta a se pune în de-sacordu cu dânşii. Acâsta ne-a făcuta să rămânemO tota d’auna în obscuritate asupra cestiunilorO financiare.
Amu fi putută seri volume întreg!, pentru a demonstra tote erorile ce comită e-conomiscii în materii economice, politice şi sociale. Tota cea ce tjlicQ, tota cea-ce scria, conchidă la cnă efectă diametral-mente opusa aceluia ce dă practica.
Etă o probă :
Acum câţl-va ani s’a făcuta unti mare sgomota la Cameră şi la SenatO, şi în totâ presa din Paris şi din departamente, de a emite şi în Francia tschecurî. Aceia care aa voitu să le creeze, fiă socieţatea generală, fiă creditulo fonciarO, fiă cred.itula industrialii şi comptoaru descompturi, s’au dusă în Englitera ca să studiă acâstă cestiune, ce aO adusă dupe urma studiilorO lora ? Nimica, absoluta nimicii; pentru că n’avett ei singuri cea mai mică cunoştinţă practică de afacerile ce le eratt necesarii pen tru a se ransinia.
In Englitera bancherii şi casele de co-mercia, care emittt tschecurî şi cari inspira conlienţă, deschidă credite comercianţilorO şi industrialilorO prin mi^loculu acestora tschecurî; ei le împrumută sea le daO drepttt plăţi ori în comptd-curentu, ca bilete de bancă, şi le rambursecjâ ei singuri la purtătorii cându li se cere rambursarea. Dacă aceste case sunta cunoscute şi inspiră confienţă, tschecurile lorO circulă ca biletele de bancă, fără a Vâhi cine-va să le câră rambursarea. Eată ce însemne4a în Englitera adevăratele tsche curî, cari circulă în acestu Stata pentru suma de 50 a 60 miliarde pe fiă care ană.
Ce s’a făcuta în Francia însă ? A voi-tara se pue şi acolo în circulaţiune tschecurile; ce miţlloca a întrebuinţate însă ca se ajungă la acesta scopd ? Acela ala D-luî Wolowski: a pusa pluguld dinaintea boui-îorO ; căci, în loca de a deschide credite comercianţilortt şi industrialilor^ prin mi(j-locula emisiune! tsche cur ilorii, tote casele. care aO voitd să le oue în circulaţiune, aO ceruta din contra, fâcendu apela la capitalişti şi 4icâ>idule: aduceţi-ne nouă banii voştri!, vă vomă plăti dobânda şi vă vom da und tschecu la purtătorii.
Tschecu se numeşte acele, pe care casele de bancă îia daO capitaliştilorO ? Acesta tschecu nu este de câta o simplă chitanţă de suma ce ele aO priimita dela aceşti din urmă; prin acestu mi<jlocO era ore cu putinţă a pune în circulaţiune ts-checilrî pentru suma de 50 a 60 miliarde, dupe cum esistă în Englitera? Practica ne spune că ny ; pentru că aceste tschecur! aiă
dispăruta din Francia maî nainte de a se stabili.
In Eeglitera tschecurile suntU disimularea biletelorO de bancă.
In Francia, tschecurile suota disimularea uneî chitanţe.
Tota asemenea combată şi înlesnirea ce cerema dela Stătu pentru schimbuld bile-telorO de bancă, şi beneficiile ce-î cedămO pentru înlesnirea acâsta, susţiinda că a-câsta ara deprecia biletele nâstre şi arO prevoca pe purtători a cere rambursarea lord. — No! susţinemO din contră, că in-tervenţiunea Statului numai atunci este pre-judiciosă, cânda biletele bănci! ard fi fosta emise subt garanţia sa; din momentulO însă că ele sunta emise subt o- triplă garanţia constituită din pămentO, nu credem ca şi cel mai neobicinuiţ! cu asemenea ces-tiunl să nu va<Jă erârea ce comită economiştii.
Circonstanţele din urmă aa silita pe mal multe state a bate monetă hârtiă pentru trebuinţele resbelulul. In loca d’a crea ele. singure hârtia, ad însărcinata băncile ţeril cu acestă operaţiune, cretjenda că prin acestu mi^locO va face ca hârtia să nu fiă depreciată, autorisândule chiartk a le da und cursa forţată.
Hârtia acesta, fiă ea creată de băncile ţeril sâa de guvernele lorO de-adreptula, lumea ştiă că ea este emisă pentru trebuinţele acestora state, spre a întâmpina chel-tuell mal presusa de cele prevăzute în bugetele lorO : prin urmare, biletele ce a-ceste bănci arO putea crea şi pune în circulaţiune, nu potO de câta a fi discreditate, pentru că ele nu repostt pe nici o garanţiă seriosâ, şi cu câttt se emită mal multa, cu atâta ele sqnta mal depreciate.
Dacă aceste state arO fi avuta la densele o bancă teritorială, cu und regime financiară astO-feld dupe cumQ îld propu-nemd noi, ea arii fi putută să le împrumute subta o garanţiă ipotecară, atâta în timpa de resbela câta. şi în ori care alţi timpi de crisă, câte-va sute de miliâne, până ce ara fi venita untt momenta favorabile în care ele ara fi putută rambursa băncii sumele împrumutate, retră-gândă bibetele sele din circulaţiune. Prin acesta micjlocd hârtia băncii nu s’arO fi depreciata de locă, şi acele state nu ara fi fostu obligate a da curstt forţată bile-telorO acestora bănci, dupe cumu au fâ-cut’o cu biletele băncilorO actuale.—Ceva mal multa. Acestă bancă, prin regimele seu financiare şi garanţiile sele, făcândil ca bani! se fiă în abondenţă şi eftinî, guvernele n’ard fi avută trista ocasiune a privi la evalare cursului renta şi la acela ala tutulora valorilortt ce se negocie4a la bancă, fără a-î putea face ceva. Crea-ţiunea dar a unei asemenea, bănci, prin modificările ce propunemu, aru face să renască încrederea şi afacerile, şi aru înălţa cursulu rentei şi ala tutulora celorO alte valori cătate la bursă mal nainte chiard de funeţonarea el.
Prin acesta mi^loca resbelula sâd ori care alte evenimente politice, care aru aduce cri-se, au arO putea paralisa nici o dată comerci-ulo şi afacerile ţeril, care produce mal adesea ruina unu! însemnată numerOde familii.
Este dar de o necesitate forţată de a poseda o asemenea instituţiune de credita, ale carii bilete la purtătorii se reposd pe garanţii solide, pe garanţiile pământului,
asta-fela dupe cuma o propunemd.noî/ca unica de a face ca banii să fiă abundenţi şi eftinî pentru vt6te clasele societăţii, şi a, realţa nu numai financele Statului, dar încă şi acele ale particolariloril, dânda o impulsiur ne maî mare afacerilorO, cu atâta mal multa, că treburile şi munca se micşoreze din ce în ce mal' multa din lipsa de bani. şi de credita, pentru-că acea care poseda capitalurile, numai voescO a împrumuta ca altă dată, propietatea teritorială şi,agricultura comerciula şi industria, astO-felO dupe cuma ama espusa lâinceputula scrierii nâstre, preferinda al arunca în fela.- de fela de speculaţiun! asupra diferitelorO valori, de unde pota a! retrage dupe voinţă, cea ce -1 pune în posiţiune a profita, de tote ocasiunile ce li se par mal favorabie-spre a estrage din capitalulă lord una a-vantagid mal mare.
VIITORULU NOSTRU
Se asicură positivd că, în cursuld serbă-torilord de CrăciunO, guvernula ard fi: ordonaţii tutulonă prefecţilorO din ţâră să se pregătâscă pentru noi alegeri !?
Ce! Cugetă 6re guvernula se chsolve şi Camerile acestea ?
Dar pentru ce acâsta ? —Avut-a sesu-fere onoratuld guverna ce-va din partea lord din câte propuse, 6rl se teme că va suferi în viitorO pentru ori ce ara propune?...
Va să 4ică dar, vomd avea — adecă va avea guvernul—noul alegeri în curândia?
Şi apropo de acesta fapta, circulă fela-de-fela de versiuni: se pretinde că minis-teriulo voiesce se disolve Camerile şi să împănese t6te colegieie numai cu cuconaşi aleşi şi de bunii nemit, pentru ca să nu mai fiă surprinsă, precumd i ş’a întâmplata cu unii din guvernamentali! de as-că-41 — care işî permită une-orî necuvi-inciose revolte.
Vrea se stîrpâscă oposiţia parlamentară de astâ-4i! — Vorbele şi protestările el de şi n’aă efecte reale în legislatură, to-tu-şl şi ele supără urechele guveruanţi-iora.
Tote acestea se vord împlini prea uşiord, pentru că acuma, cu întrodut^jsea- - ruralij lorQ şi sergenţilorO de oraşidy— •.aior.ajj se dă patente — colegieie de târguri suntd suprimate; colegiuld ald IlI-lea din t6tă ţâra a devenita .0 sucursală a colegiului ala IV-lea. Câtă despre colegtulo I şi ala Il-lea, se cunosce îndestula dependinţa lord.
Cându se vorO obţine aceste resultate, se va propune acestui fele de parlamenta, resolvarea cestiuniî jidovescî, şi acâsta din motivuld uneî petiţiunl ce vorO da jidovii Cameril, cerându egalitatea de drepturi cu românii. Acestă parte privesce mal în speciala pe D. Epuieanu, a căruia venire la ministeriu este caracterisată cu asta soiu de interese.
Legile draconiane ce se vora promul-■ ea, vord fi ca o mână de ferd întinsă a-supra poporului româna care, strînsO din t6te părţile, nu va mai cutesa nici se proteste nici se petiţionese, cum a făcuta la Constituanta.
Presa naţională va avea cuvenita botniţă — daca chiar va mal esista până a-tuncl. In mitţilocula tăcere! tutulora, 4ia*
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL
rele subt-venţronate de guverna şi fiarele subt-venţionate de jidovi vorQ bate toba cea mare pentru ca cu sgomotuld acesta s€ se ameţiascâ şi s6 se uim^scă publi culO... şi jidanii vorQ câştiga.
Atunci cuventult) Măriei sdle că: jidanii trebue se Jiâ in ‘România clasa de mijlocii a ferii, se va realisa — şi acesta va fi ala treilea şi ultimulO puncta ala programei domnesc!.
Cânda t6te aceste se vora împlini spre marea laudă a dinastie! şi a omenilorQ cari se numesctb al ordinei, va nasce pentru Eu -ropa liberală şi umanitară o nouă ces-tiune publică — aceea a desrobireî romă-nilorit de sub jugula jidovesctl, precum a fosta altă dată preocupată de desrobirea negriloru din America.
Atunci creştinismuld va primi cea mal straşnică lovire, care va surpa totu fun-damentula morala ala civilisaţiunel moderne — substitu indu-se unul stata creştinii una stata jidovesctt, şi moralei cres-cine morala talmudică, întruna col ţa ala Eoropeî.
Pote să cretjă german is mula câ va fi câştigăta o victoriă mare pe ţărmit Dunării, prin împământenirea a 600,000 jidani, pe cuventa că el grăescd nemţesce—-dar în realitate va fi creată aicea o stare de lucruri de cari germanii cel dinteia vora avea a se căi ca popord crescinfl.
Transformarea României, din principata crescinO în stata judaicO, va aduce mal mari struncinarl Europei de câta acela ce a re-sultata din căderea Francieî şi de câta a-cela ce s’arO nasce din disfiinţarea impe r iluî turcescu.
UnO stata jidovesca! Este oribilă acestă ideiă... Este a imagina o ţâră în care se reşiadă ca domnă câmâtariă, şi care să se administreze dupe normele cele mal scârbose ale fariseismului şi ale talmudismului !... Unde jidovula se potă aplica, fără temere, asupra unul popora de iloţi de 5 milione români, tote instinctele sele de pradă, de jafO, de înşelăciune şi de estor-siune .. şi acesta pentru vecurl!
Unu stata jidovescu ! .. adecă crearea unei feodalităţl teocratice—ideala pe care altă dată îla urmărea iesuiţil asupra creştinătăţii — a unei feodalităţl lipsita de ori ce sentimenta omenescă.
Grosavă ideiă !!!
Ara fi o crimă de lesa umanitate, ara fi sinuciderea unul popora întrega!
{Uniunea Liberală.)
DIVERSE
Caritatea unei copile. Etă o scenă f6rte mişcă-tOre, la care a asistată din întâmplare unuia din redactorii jurnalului TAvenir National:
Se vindea în strada Acacias No. 43, misera-bilulfl mobilieră ala unei sermane femei veduve, a nume Sandrier. Bărbatulfi murise în timpuhl a-sediulul, şi copitulu, o mică fată de patru ani, fusese îngropată abia de trei luni. Mobilierulă urmărită, se compunea de o sofa comodă, doue fo-toliurî rupte, câte-va scaune fără paie şi ună mică ldgânfi, altt copilei, unde era aşezată o -păpuşe destrămată.
Comisarulă telalu lăsase deja de mal multe ori se-I caţlâ ciocanulu. Cu tOte obiectele vândute, nu ■era încă destulu a plăti pe proiectării, în numele căruia se v iudeii.
—Ne mal remâne încă a adjudeca şi acostă
păpuşe, îngână Comisarulil telala. Cine este muş-teriti, o vindemfi: 5 franci, 3 franci... aldeţl 2 franci... 1 francă?
In acestii momentti o mică voce de copila strigă: —Tată, păpuşa e frumbsă: o voia ! Tatăltt numai de câta strigă:
—SuntO doritortt pentru unO franca.—1 francii şi 50 centime rdspune o voce plină de înecâciune.
Acâsta era femeia Sandrier Niminea nu mal supralicita, şi nenorocita mumă num£ra banii seî între încreţiturile mâine! sâle.
—Nimene nu dă mai mulţii, strigă pentru ultima' Oră Comisarulii, niminea ?
—Doul franci, întrerupse tatăld. Ciocanulă că$u. DouS ţipete isbucniră de o dată, acela de bucuria ala copilei care primea păpuşea, şi acela de durere ala femeiel Sandrier, care nu putuse strânge de câtO încă 35 centime.
Vîn^area se termină, şi publicuia se rSspândi cu încetula.
Fetiţa, condusă dc o mână, şi cu alta ţiinda păpuşea, ajunse acasă. In acesta momenttt femeia Sandrier câţlu în genuchî dinaintea el.
—Lasă-mese o îmbrăţişe^tt, copilulu mea, $ise ea înecată în lacreml; acâstă păpuşe era a ficeî mele, a fiicei care a muritn...
—Atunci, respunse copila, acâsta te-ară mîhni dacă nu o vel mal vedea? Ţine-o Ia-o... tata îmi va cumpăra alta.
Caritatea este esenţialminte parisiană : una cuart de oră mal in urmă femeia Sandrier ştia unde se culcă.
* *
* 1
O reţetă pentru femei CunOşteţI reţeta pentru îmbrăcarea unei dame de modă? Et'o asttt-feltt cumtt ne-o procură una jurnaltt beigiantt. Ea nu este simplă în schimbQ, inse este costisitOre. Cu tote acestea este singură cunoscută până acumâ : Luaţi 99 de livre de carne şi de Ose,-—mal cu sâtnă Ose,—faceţi doue gău^î în urechi, tăiaţi degetele cele mici ale piciorului, dupe acea adăo-gaţl una metru şi jumătate de batistă, 50 metrii dantelă, o pereche de ciorapi de mătase, una metru şi jumătate de flanelă brodată, o pereche bo-tinl cu tocuri de 10 centimetrii înălţime, patiu livre de Ose de balenă în fâşii, 130 metrii de sârmă, unii cuarta de lege de panglici înguste, 2 livre de vată sâă 2 emisfere de fertt, 50 metri! fnătăse seu catifele, 50 metrii point d’Alenţon, de Chan-tilly şefi de Bruxelles, 200 metrii frangiuri şi alte garnituri, 24 duzine nasturi, o cutiă de pudră, o cutiă pSrtt fresattt şi ondulata, 1 cuart de ace de pgrQ, o batistă de busuuaru, din care câţl-va centimetrii numai de batistă şi unu metru de dantele şi Pigmalion, şi-şi admiră opera.
n* ^
*
Originea mustăţilorîi. Cânda Sărăcinil cuceriră Spania, populaţiuuea crescină se amestecă într’atâtd cu nOmulu maurilorfl în câta prea cu* rându nu mal putu fi deosebită de ela, din causa lipsei a unul semna cu care s’aru putea distinge, cu tOte că se simţea mare necesitate de a se cu-nOsce srescinil între el şi a se înţelege în privinţa unul ajutoră comuna, ce ara fi se se dea. Atunci se conveni a lăsa perulu, care până acuma se redea pe de asupra buzei, prin urmare a lăsa se crdscă mustăţile care, cu o făşiă de peru de de-subtula buzei, adică barbişionulu, formai! se înrudii crucei. Cu acestu modă mustăţile şi bărbi-şionultt devenira Ore-cumO uni semnu crescinescu de alianţă.
* *
*
De unde vine necontenitete lupte în Spania. Ciuma m La Ga\ette des Etrangers:
Somdetcht Phru Parmindr Maha Chulalonkorn Patindr Debia Maha Mongkut Purusiatane Rajra-wiwongse Waruttamanbongse Paribat Warakhatti-
arajanikarotom Chaturompt Param Mahachakiaba-ttirajasankas Paramdhamika Maha Rajadhiraj Pa-ramnarth Pabitre Phra Chulaloukorn.
—«Dar ce naiba e asta?» Ne vortt întreba lectorii, şi mal cu sâmă lectorele nOstre.
—	Cu voia Dumnea-vOstră, DOmnelorh şi Dţm-nilorO, acesta este numele unuia din representanţiî regatului Siâm, cu care închelă de nnă-ţli Imperi-ultt Austro-Ungariel una întreita tractuta de arni-ciă. de navigaţiune şi de comercia,
Ce drăguţa de nume! — Scurta dar frumoşi).
*
Tottt cama în modula acesta, dar cu mal multă logică, de şi exagerată, untt mare philologfi grecii numi salada: jtapouXo-SXeo-SIfi’-tfXaTO-TClTţepo-tCrpo-(xcîXaTpc - xaplxeoţjia!
*
* *
Pentru că suntemO la salade, s£ vorbima salade.
Amtt spusa lectorilorilortt noştriLcă regele \me-dett I are untt moştenitortt, născuta în nOptea de 30—31 Ianuaritt s. n.	>
Infantultt a fosta botezata la 3 Februarie şi i s’a pusa numele Friderica-Amedefi-Jofef-Marin-Ferdi-nand-Francisca-George-Arthur-BoDifacio!
Ara fi nemerittt ca ^iua onomastică sâ şi-o ser-bese la Duminica tutulora sfinţilora.
# *
*
D. Aifred Assolant explică în fine în Stecle causa revolnţiunilora, măcelurilora şi nefericiriloră ce bântue Spania de şâl-^ecî de ani încoa.
Explicarea acesta este trasă dintr’o legendă is-paniolă.
«Bunuia Dumhe^leâ, convocăndtl naţiunile înju-riula tronului s6â, le întrebă pe fiă-care în parte care le e dorinţa.
-— «Voescfi curagiu şi spiritu,» a disfi Frância
—«Se aprobă,» respunse Dumneţleti.
—«îmi trebue comercia mare şi insule multe» ţlisc Anglia.
—«Se aprobă.»
—«în.I trebue varză şi slănină,» ^ise Germania
—	«Se aprobă.»
—«Dar îmi trebue multă varză şi multă slănină», reluă Germania.
— «Se aprobă, se aprobă,» continuă Dumne^eO, frecându-şl nasula.
«Atunci făcu câţl-va paşi Spania, şi K.ândtt la rîndu-î cuvântula:
—«DOmne, ţlise ea, dorescO cea mal frumOsă cii-mă de pe globtt.
—«Se aprobă.»
—«Femeile cele mal frumOse.»
—«Se apropâ,» mal ijlise o dată Diimne^eQ
—«Şi guvemultt cela mal înţelepta.»
■—« Prea ceri multe; cu tine nici dracu n’o mal scote la capâttt,» dise Dumne^ett plihti.situ, şi'î în-tOrse spatele.
CURSULU RQMUU
BucurescI, 8 Febuar. 1873
EFECTELE	Lei B.
Obligaţiuni rurali	101 —
" Strusberg	18 %
» Oppenheim Obligaţii uomeniall	95
» căiloru ferate — —	
Societatea gen. gaz	410 -
Dacia, comp. d’asig.	603 —
Mandate			 	
Impruin. municipala	18 75
SCHIMBDLXÎ	
Paris â vista ....			
» 3 luuî . . .	■ 93 '/„
Londra a vista . . .	
>. 3 luni....	. 25 15
Berlin a vista . . .	. 	 	
— 3 Juni . . ,	.372 J
Marsilia		. 	 	
CURSULU VIENt!
Vieua, 8 Februar. .1873 s. n.
EFECTELE Leî B.
Metalice............ 09	50
Naţioaale........... 72	90
Lose............... 106	—
Acţiunile bânceî . .	10	07
Creditulu.......... 332	75
Lon..on............ 108	90
Oblig, rar de ungare 76 75 » Temeşvar . . 77 — » Transilvane . 77 — » Croate . . .
Argintu în nlrtifi .75
DucaţI................—	—
; Napoleoni ......8 67
www.dacoromamca.ro
TELEGRAFUL
SIROP AIXTIPHLOG18TICU DE BRIANT AFECŢIUNI DE PEPTU, OUTURAIURI, &.
Acestu sirop d’unu gustu din cele maiplăcuţe, are uă eficacitate sicură, constatată prin tr’unu raportă oficiale, contra gutwaiuluî.catarulu.Gnppă, tuse măgareşcă şi contra tutorii mlfamaţiuniloru şi suferinteloru de peptu. Printre celebrităţile medicale cari l’au patronată in timpii de 40 de ani. Temu cita pe marele Lakniiec, Giiersant, de la spitalulu copiiloru; Vauqublîn, director alu scdleî de Pharmaciă s’aiţî medici de spitaluri, pjofesori ai facultăţii şi membrii Academiei de Medicină dtu Paris.
Pharznacopea, rue de Hlvoll, 150, & Paris Depontu in Pharmacopeele de căpetenia
9. WIENA SEILERGASSE 9.
LA VELOUTINE
este uă Pudră de orezu, speciale preparată cu bismuth, prin urmare avdndu ua acţiune salutariă asupra peleî. Ba este aderinte şiindivisi-bile, şi dă peliţei uă frăgezime j uvenile şi unu velouti naturale.
CH. FAY
parfumistu,
9, Rue de la Paix, 9 PARIS
STOFE DE MATASE ŞI CATIFELE
DE PEIMA CUALITATB
Pentru Rochi de Dame şi Costume
CTTMU ŞI
TORUSSEAUX, FOULARDS & CACHE-NEZ
Firmă stabilită la 1792, stătătore de optă-ţlecî ani şi ne schimbată.
Cereri de mostre trebne fleapărată se fii francate.
Se recomandă onorab.
Anu nuiu. public0 că posede cea
maî bună cunoscinţă, pentru curarisarea şi vindecarea a diferiteloutt rânî de scro-furî.
Doriioriî se potD informa la D-na Zinca Alecsandrdsca, strada Herăstrău No. 76.
De vin$are la ic ff par/1*-miştii şi Coif orii.
«xxxxxxxxxxxxxxxxxxx»
X	X
n	V
x 29 Strada Lipscani 20 x
5	LA CINEZ	$
X vis-a-vis de magasinulft
£	d-luî P. Enciulescu	8
;xxxxxxxxxxxxxxxxxxx^
; 29 Strada Lipscani 29 £
LA CHINEZ S
vis-a-vis de magasinulă X
d-luî P. Enciulescu
Reconjandămii Onorabilului publicfi un fi mare asortimeutil bine arangiată în t6te articolele de specialitatea ndstră, şi maî ci sdmă în articolele de Colonialii necesare Casei, tote prospete şi noi.
Rugămti pe Onor. Publică a ne visita Noulă nostru Magasinfi, şi credemă că veţi rămânea fdrte mulţumiţi, atâtă de călită tea mărfuriloră, câtă şi de serviciă.
Preţurile va fi cele mai consciinţidse.
Mare asortimente tn delicase, depou de vinuri streine şi indigene, adevărată de Buda şi Presburg, asortimente totă felulă de consei ves alimentarii şi Mustaruri, Unt-de-lemnâ finO de Toscana şi Nicca, Untură de Pesce de băute în flacâne şi cu ocaoa, Ceai de Compani co
lonialu, Romuri Jamaică et Ananasfi, Ceruială de scânduri garantată Lack şi Grund, Apă Anaterină de D-ctor I. G. Popp.
Se priimeşte Untă PrOspătQ de Braşov, la fie care ţrei ţlile.
OOBRICEANU RACOVIŢĂ & C-ie.
Singura injecţiune esclusir vegetală te^coprinŞend principele cele mai energice a le
:^5>*»-copaiTeI ^T\\v
RACOHOUT
ALU ARABLORU
ÂSTHwlA catariulO, năduful j NEVRALGII vindecate la
şi TespirătOrie suntQ vinde- \ momente chiartt cu hapurile cate prin TUBURILF LE- \ ANTINEVRALGICE, a le VASEUR, 3 f.	• D-rulul GRONIER.
Ausdra-^*^ geuri copri-nd sub forma nelelegante cofe.
U-I, prin co-
A LUI DEL AN GRENIER din Paris
Vindecă durerile de stomahuşi de intestine, restabilesce convalescenţa, întăreşte copii şi pers6nele delicate adu a-nemice, şi prin proprietăţile sele ana-leptice este ună proeervativ in contra febrelorQ, galbene typoide şi cholerei.
Depositu în Bucuresci: Fr. Eitel ş . Risdorfer.
cele mai energice eopa-ivei şi a le cn-ţ^nebuluî.
Preţule 3 fr. cutie LEVASSEUR farmaciste-chimistii de clasa i-iu ig. strada Monetel Paris
şi maticonlni.
La pharmacia anglo-francesă Rue du Havre Paris.
ANUNCIU
Direcţiunea, internatului de bă-eţl Butoianu, situatU în strada sfin-ţilorO No. 70.
Are onore a face cunoscutu că maî primesce elevî interni cu preciQ de 30 napoleoni pe ann.
DAHTISTUL G. GIUSTI
BOLELE SECRETE
Se reconandă Onor. Publică că va escersa pro- ’ feriunea sa, adecă: Curăţirea, Albirea, Plunbuirea Dinţiloru, Amorţirea Neervelor şi filamentelor, ca.r\\ producă durere de dinţi, stîrpindO ori-ce rădăcini' sparte în gingii fără a produce ună reă.
Se află Ia Hotelfi de Francia No. 5 calea Mogo-ş6il vis-a-vis de Biserica Zlătari.
Răni symphilitice, scursOre, impedicarea udului; polutiune, p6bla alba (neputinţa bărbă&dscă) vindica dupe o irţethodă care sa aprobată în naiî de caruri singur şi radicale.
Spccialistulă D-r Thor, Strada Carol No. 4.
Pentru abonamente, reclame şi animciuri a se adressa la Typographla Naţională, strada Academiei No. 24,
Epistolele nefrancate se refusă şi ar-ticoliî nepnblicaţî se ardă.
Orî-ce Abonamente neîneoţite de va-lorea se refusă.
Abonamentele se făcu numai de la 1 şi 15 a le fie-cârui luni.
Pentru Francia: se priimescu anun-ciuri şi reclame la D-nii ORAIN & Mi-COUD, rue drouot 9. Paris.
Pentru Austria şi Germania : la D PHILTPP LOB, Wien Wollzeile No 2
Anuncicri :
Linia mică pe pagina a IV. . 15 bani. Reclame pe pagina a IU. . . 1 left u, Pe pag. II 2 lei, pe pag. I, 3 lei n.
ABONAMBHTUIi PKNTRU ROHĂNTA
In oraşă:	In distr
Pentru unu ană . . 24	30 1«
Pentru uă '/a aau . 12	15
Pentru trei luni . . 7
Pentru rubrica «inserţiuni şi reclame Rodacţiunea nu este responsabilă.
Girante responsabilă DUMITRU KRISTEA.
Tipografia Naţională, Strada Academii No. 24.
www.dacoromanica.ro
JUPI, I FEBRUARIE 1873.
UN NUMERU 10 BANI.
ANUL III — No. 286
APPARE IN TOATE SERILE DE LUCRU
M,-'
. Lt
1. *N
■.,U
... t-
P E NT R U ABONAMENTE, RECLAME Ş ! A N U NC I U R i, A S E ¥ E D E A P A G IU E A IV.
Toţî Domnii abonaţi din Capitală, la piarulu «TELEGRAFUL» cari nu prii-mescu numerulu regulată dimineaţa, celu multă până la S ore, simtă rugaţi se bine voiască a reclama la Administra-ţiune-
BUCURESCS, 31 IANUARIE
Nu este destulă ca unu poporu se aibă libertăţi înscrise în Constituţiunea sea pentru a fi fericită, trebue se aibă şi omeni cari se înţelâgă şi se aplice cu sinceritate acele libertăţi, dacă nu voesce ca ele se fiă numai o ilusiune.
Noi nu putemă se ne plîngemă că n’a-vemă în Constituţiunea nostră cele mai mari garanţii, pentru a asicura cetăţianulul res-pectulă averii, onbrei şi libertăţii sele.
De cine afostb aplicate înse aceste principii mari ? Intr’ale cui mâini aă fostu puse de la unu timpă încocî ale apăra şi a le da poporului ?
Cei diritâiă douî trei-ani, dupe 1866, cândă s’a votată acostă lege a legiloră, amă avută fericirea se gustămă din fruc-, tele acestui arbore, sădită pentru prima oră atunci în România, amă avută norocirea a ne umbrii câţă-va timpă subt frunzele lui.
Ce s’a întâmplată însâ în urmă ? Streinii, cari eraă geloşi atâtă de libertăţile ce posedamă câtă şi de bunulă nostru trai, conduşi şi de interesele loră personali cari nu putâă se le pue în lucrare în plină libertate, a făcută tote intrigile, a întrebuinţată tote miZilbcele până cândă, îmbrân-cindu pe mai mulţi din omenii nostrii politici la putere, chiar pe aceia cari votaseră pactulă nostru fundamentală, şi acolo lingu-şindu-i şi decorându-i, resturnându-î dupe ce ş’a făcută trebile cu ei, amă ajunsă până în fine la nisce miniştrii din cei mai declaraţi inemicî ai acestui pactă.
Trei din principalii aginţi ai regimului căzută la *866, veniră la putere cu ună ministru care votase Constituţiunea, dar care avea interese speculative se vie cu ori care, şi cu ună altulă care e coprinsă necontenită de surescitare. Prin urmare, u-nulă chinuită de imaginaţiunile sele şi al-tulu ameţită de interesele proprii ale sâle, amândoui ne mai veZendă nimică, ne mai înţelegendă nimică, era naturală ca cei l’alţî trei sâ facă totă, se conducă totă.
Putâă ei însă se aplice cu sinceritate nisce legi, nisce principii cari nu eraă în
simţimentulă loră, cari nu intraă în cer-culă ideieloră profesate de dânşii, pentru care nici nu votase nici nu aprobase votarea loru ?
Este logică că nu.
Din contra. Interesulă loră era şi este se facă totă spre a le deconsidera, pentru a pune pe poporă în posiţiune a dori timpulă guvernământului dinainte de 1866.
Nu scimă dacă aii isbutită sâă nu. Dar ceea ce scimă este că, dacă se va urma necontenită pe acâstă cale, în curândă po-porulă va uita tote relele acelui timpă şi îşi va aduce aminte numai de binele ce i s’a dată.
Fiă care deja a începută a-şi Zice: atunci n’avâmă drepturi dupe Constituţiune,şi dacă me aresta seu me bătea, era ună faptă emanată de la guvernă, fără se fiă o lege care îlă opresce ; atunci n’avemă voe sâ mă ducă se votesă, de câtă pe acela care cerea guvernulă, aZi me ducă şi suntă bătută şi dată afară din colegiă ; atunci era despotismulă mulţimeî condusă de câţl-va cari guvernaă cu ea şi în numele ei, astă-Zi este despotismulă unei clase priveligiate care voesce a se întorce întrecută, cândă ţeranulă era pusă la plugă se tragă şi neguţătorulă bătutu la spete; atunci se suprimaă jurnalele, se întemniţaă jurnaliştii, aZi se bată în beciurile poliţie!; atunci eraă concesiunile lui Godillot, astă-Zi suntu ale lui Strusberg, Bleiehrpder, Leit-ner şi alţii.
Cândă s’a răsturnată acelă regimă, în aplausele naţiunii întregi, şi cândă s’a votată Constituţiunea, totă lumea credea că amă scăpată de relele ce suferisemă în trecută ; toţi credeaă că amă scăpată de linguşitori, de camarilă, de Librich, Creţ-zulescu şi Florescu. Nimului nu-i mai trecea prin minte că aă se mai vie la guvernă acest! douî din urmă, cari făcuseră măcelulă de la Craiova, Ploescî, Bolgrad şi Bucuresci. Trebuia se vie fatala n6pte de 10 Marte ca, dintr’o orgiă privată, se nască o orgiă politică şi socială.
De atunci orgiă pretudindeni. Orgiă în guvernă, orgiă în administraţiune, orgiă în justiţiă, orgiă în Cameră, orgiă în sate cu împlinirea contribuţiuniloră. Legile n’a rămasă una se nu fiă călcată. Umiliţi în t6te părţile. Jefuiţi de streini în tote modurile. In Cameră declară ună deputată că la Primăria capitalei se risipescil, se furii banii contribuabililoră, fără ca gu-
verriulă se i-a vre o mâsură a .se-deseo-^ peri adeverulă. Poliţia intră cu jandarmii în tetru cu săbiele scose, escaladâsă lojile, speriă femeile, bate lumea din ordi-nulă prefectului, şi Primulă Ministru ţine în funcţiunea sea pe acestă prefectă, pentru a sfida opiniunea publică indignată. Se insultă şi se amerinţă deputaţii şi senatorii cu pursuiparise'lâ şi regulariselăx şi Camera şi Senalulă tremură înaintea mi-nistriloră Domnului dc Radovici, prin urmare ei, cari Zic0 că represintă naţiunea, aretă că naţiunea tremură şi ea înaintea consoluluî prusacă.
In Ilfovă se întâmplă atrocităţi cu strângerea contribuţiuniloră. In Prahova se comită crime oribili de agenţii adminis; traţivf, şi guvernulă, cândă i le denunţă cine-va, îlă face pe acela anarchistă, revoluţionară, petrolistă.
Unde vomă ajunge bre cu acâstă sistemă fatală?
Noi amă mai făcută altă dată apelă la intiligenţă, Ia omenii noştriî politici onest! şi cu inimă de adeveraţî români, de or! ce partită ară fi, se se adune, se se consul-tese, sâ se pue pe lucru, pentru a putea scăpa mai curândă de acestă situaţîune, care nu pote sâ ne conducă de câtă la o catastrofă, şi pote din cele mai triste, sâă la nenorocita posiţiune d’a fi anec-r saţl la vre o putere vecină.
Aceste provocări ce face guvernulă poporului, nu potă se aibă ună scopu bună, din partea lui, care nu sciă şi nu voesce se facă nimică bună.1
.tucrătorulu rdmâtiu publică următorulu articole. Justeţia ideiloră ce conţine, sim-ţimintele de care e animată, ne silesşe a’lă reproduce:
0 PRIVIRE LA TRECUTU
Suntă prea pucini dintre lucrătorii român! cari aă cugetată mai multă asupra causeloru ce aă făcută ca acâstă ţâră în trecută sâ trâcă prin o mulţime de eve-nimenre furtunose sâu desastrose, şi sâ cu-nbscă apoi pentru care scopu aă luptată străbunii noştriî atâtă de multă, aă udată pămentulă acestei patrie române cu sângele loră pentru a o păstra pură, neatinsă de străini, nebântuită de venetici. Ei aă făcută sâă aă susţinute, atâtea lupte pentru unulă şi acelaşi scopă: a păstra acâ-stă ţâră ca pe. ună deposită sacru, lăsată de cei mai vechi străbuni ai loră în păstrare sâă moştenire; a fi ârăşi o forte
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL
deştăptă sentinulă în oriente, care să o-prăscă incurgerile barbarilorti ce n*a-ducea cu el de câtfl ferulti şifoculQ în-tunereculo peste omenirea întregă chiar a fi, în fine, acestâ Româniă, apostolulO a-devărata şi neobosite alo cristianismulul care să propage, să apere principiele din evangeliă ale Dumnecjlett-omuluî Christ,şi asta-fela a fi farul 0 orientului respânditorO de radele luminilorQ, cunoscinţelorO şi oi-vilisaţiunel a celei mal mari părţi a Europe!, care ţlăcea în întunereculo celfl mal mare alfl nesciinţel sea ignoranţei, şi se sfâşia prin intrige, resbele şi prin drep-tulo celui mal tare asupra celui mal slaba; şi câte altele cari, tote la unO locOv compuneau acelil monstru diabolica, Jeodah-tatea, şi care numai la noi în România n’a pututG a se înfige şi a prinde rădăcini.
AO luptato, 4icem0, străbunii noştri!, d’a conserva o patriă urmaşilorO lorQ, care şi el la rândula lorO să caute a face d’a fi pusă pe o cale de progresO şi civilisa-ţiune, d’a depune, în fine, şi el osteneli şi a face ori ce sacrificie ca România să fiă în totO dăuna gloriosă, să domnescă fericirea în întru şi să fiă respectată în afară.
Acăstă cale att perseverat’o strămoşii noştril fără a se abate de pe dănsa, şi ati încuragiatO în totO modula cea ce a fostO-românescu şi crescinescC, ceea ce a fosta frumosa, umana şi naţionala.
Fiă dar permisa şi lucrătorului româna, ort câta de ignoranta ara fi, a face pentru una momenta o mică apreciere a me-ritelora unora fapte ale unul trecutu, care nu e aşa depărtata de presintele în care ne aflăma, şi pentru care la timpO şi oca-siune voma face ărăşî apreciările ndstre,
ScimO acăsta, precumO mal toţi o scia, că cultura intelectuală, instrucţiunea săa învăţătura lipsesce de la o mare parte dintre lucrători, şi asta-feltt sunta în ne-cunoscinţă de multe lucruri petrecute la noi în. ţără; dar totuşi, cel ce scili carte, vora arăta săa spune şi celorU ce nu scia, şi cari prin bunula simţtt vorO aprecia şi den?i! ceea ce e bine.
A,.a dar, aruncându-ne pucintt privirile asupra trecutului, şi numai acela din se-colula în care trăimO, ce vedemO şi ce găsimO ?
Printre paginile acestui trecuta, între multe alte fapte mal românescl şi mal o-menescl, găsimu şi fapte gloriose care pu-temfi (jice că numai ele singure sunttt care făcu mândria naţionale, şi numai cu ele ne mal putemO şi noi lăuda ceva, de exemplu anula 1821, care aduse isgonirea lo-custelora fanarului ce căijuseră atâto de ftămende pe pămentultt românesca, aduse, în fine, o lumină care pregăti calea pe care poporulu trebuia puţina mal târcjia se mărgă pe densa pentru a’şl relua drepturile ce una timpu îl fusese usurpate de către ne-grula ciocoisma ; acestă cale fuse aceea In care poporule româna salută cu entusiama în anula 1848 stindardul u libertăţeî, egalităţii şi fraternităţii! Anula 1848 fuse a-cela cânda poporula româna, adevăratula suverana, proclamă şi decretă egalitatea tutulorO. liberarea scaviloru de pe la ciocoi, isgonirea protectoratului streinii, căderea clăcel prin care se dă dreptfi la proprietate ţăranului româna, care numai elo-: singura mal rămăsese româna, căci cei alţi, ca şi nisce renegaţi, îşi tăgăduiail şi limbă
şi naţionalitate! Anula 1848 fuse, în fine, o adevărată deşteptare pentru români, o eră de desvoltare şi progresu, de civilisa-ţiune, de iubire şi înfrăţire. Eltt fuse icona la care s’a închinata şi se închină şi astăzi românultt : libertatea! Astăzi chiar, ţeranula româna i^ice acelui anO, îla nu-mesce: libertate ! Ela, cânda se gândesce la acea epocă şi privindtt la presenta, în care libertatea şi justiţia se pare a fi esi-late de pe pămentula românesca, 4ice grea suspinânda : sunta sea au trecuta atâţia ani de la libertate, ca şi cum libertatea s’a dusa pentru totii deuna de la densuld...
Triste evenimente însă veniră pentru unO timpO a înăbuşi acele aspiraţiunî şi drepturi ale românilorO; 1857 fuse, în fine, o nouă cale care fu creată pentru români spre a ajunge la unele din aspiraţiumle, (fin legitimile lorO dorinţe; 1857 aduse pe 1859, unirea ţerilora române într’unO singura stata, o Româniă mare care legă cu legăturile iubirel şi înfrăţire! p’aceî fraţi de sânge şi religiune, pe cari intrigile străine îl ţinuse atâta de multa timpO despărţiţi; 1864 aduse erăşî legea împroprietărire! ţeranilorO, deră care, din nenorocire, în prea putină parte fuse aplicată; 1866, Constituţiunea,legea fundamentale prin care se garanteză libertăţile, drepturile poporului, cetăţenilora români, deră de la care lege, pare-ni-se căplecândtt pe<jisa, ne-am abătuta puţina câte puginO !
Comparând!! acum faptele din trecuta cu cele din presinte, ce amO putea noi prevedea pentru viitora ?
In trecuta vă^urăma că faptele mari, faptele frumose aO creata sea aa adusa erăşî fapte mari şi frumose. Dăru presintele vedemO că nu prea ne arătă semne de fapte mari pentru viitora...
Cu tote astea totO să sperămO că, dupe o lungă secetă săli uscăciune, vine şi ploie abundentă şi regenerătore semă-năturilorO.
In presinte etă cam ce fela de faţite fa-cema noi:
In loca de a ne pune în liniă drăptă, în armoniâ cu legile pe cari le avema, şi cari sunta forte salutarie pentru toţi, noi cătăma a fugi de densele săn a le călca ori sfâşia câtă s’ara putea mal multa, par’că legile artt fi rele şi nici de cum bune; în loctt de a îmbrăţişia activitatea, noi se pare c’aro fugi de dănsa, luându unele bracie de j ia muncă, corumpendu-Ie prin bani şi altele, pentru a le face nisce triste şi rele instrumente 6rbe spre aservi ambiţiunini-lorO şi pasiunilora nostre culpabile!... în locu d’a se lăţi instrucţiunea prin crearea de scoli de învăţătură, de arte şi meserii, dfe a încuragia industria şi societăţile industriale, cu scopO de a forma fabrice pro-ducătore prin care se se asicure fiiloru poporului, în lipsă de micjloce, esistenţa lord socială, morală şi materială, prin deprinderea la muncă şi încuragiarea el, la noi din contra se desfiinţăză unele, se împedică, se paralisăsă altele. SuntemO noi singuri vrăşmaşii neîmpăcaţi al binelui nostru.
A deprinde pe omd cu munca, este a5! face bine şi a’l garanta mi^loculu de e-sistinţă. A-ld deprinde la fapte rele, este a Introduce o cangrenă care infectă, fiind-că curânda ea se întinde şi se afectăză la mare parte în societate.
Dar ce e mal răa, este că nimeni nu
se vede a-şî pune vre una via interesa pentru a se face ceva mal buna şi la noi de către noi românii. Străinii însă aa profitată de slăbiciunea nostră în tota modula, şi ne-aa adusa până acolo în câtti, unora se pare că n’amO putea face nimic fără concursula lord, ala străinilora ! Alţii, spre a se arăta de docţi sea învăţaţi în legi ori legiştî, pentru, a deveni imortall săa nemuritori, şi neputenda a face ceva bine, alerga la a sugruma libertăţile poporului prin introducerea unora reforme în legi, cari pote, în unele state barbare, încă nu esistă, şi ast-fela a se însemna ca foşti o dată avendd o putere mal multă de câta alţi simplii muritori.
Ce mal vedemO astă-cjl ?
Certuri neînţelese, fela de fela de partite cari, cu o decenie sătt două n’aO esis-tata, căci, dăcă era o clasă săn partită a ciocoilord săa privilegiaţilord, şi care era mică, cela pucinO poporula nu forma de câta una singură; astă-^I chiar poporula auqlima şi vedemO că diferă în culori, şi acăsta până şi în comunele rurali! Şi din tâte acestea negreşita că nu nasce alttt-ceva de câta ure şl desbinărl în totO fe-luln şi împedicare progresului şi desvol-ţăril naţionale.
Ne oprima aci la câte (jisetâmO, şi a-dăugămd numai că ard fi bine ca, cu toţii, să ne punemd a cugeta şi lucra româ-nesce, după cum şi străbunii noştri! aO cugetată şi lucrata. Să piară dintre toţi urele şi vrăşmăşiile cari n’aducO vre una bine, ci numai răa tutulora, ţereî întregi.
Invidia sed pisma şi ura, precumO şi dis-cordiele de tota felula între bărbaţii de stata al Poloniei, aduse triste consecinţe acelei ţerî: căderea ei! Decepţiunea în cele din urmă fuse destula de amară, şi fii Poloniei blestămă şi astă-ţll cu durere pe acel ce causară căderea ţerel lord!
CitimO în Românulu:
In numerulit din 31 Ianuarie ala farului Nouie Freie Prese din Viena, citimu urmăforele:
ţ)iarele americane publică analisa unei depeşe pe care ambasadoreie americanii din Viena, D-ltt pe Iay, a trămis’o ca respunsa ministrului americana de esterne, D-nuiU de Fish, la întrebarea ce ÎI făcuse acesta, dacă este oportunii sS se adreseze o intervenţiune străină pe lângă guvernulQ românii în cestiunea iidaniloru.
D-la de Iay avu o întâlnire cu corniţele Andra-ssy în acâstă causă, despre care făcu următdrea relatare :
Corniţele Andrassy l’a încunosciinţata că, îu prealabile înţelegeri cu alte puteri, s’a espediattt la adresa guvernului româna o notă colectivă, relativă la cestiunea israiliţilord. O asta-fela de ma-nifestaţiuae a opiniunil, fiă ca venită din Europa sâti din America, pare a fi cea mal convenabile şi va face, fără îndouială, impresiune. Din contra: fa-ciă cu posiţiunea actuaie a guvernului româna, a partiteiora ce se combătu ş’a prejudiţielorQ poporului, care într’unu asta-fela de casa neutralisâză acţiunea gnvernulul prin drepturi de apela lajuria, cestiunea unei intervenţiunl străine este o afacere forte delicată. Principele României este aplecaţii a protege pe evrei; înse, orl-ce încercare a guvernului sSa în privinţa aedsta, aru fi mal multa îm-pedlcată de câta sprijinită printr’o intervenţiune.
Unu asta-fela de pasa ara împrumuta oposiţiu-nil nisce puteri re’noite şi i-ara ofere o-nouă armă, că guvernula este condusa de influinţă străină, şi prin urmare c’a perduta încrederea poporului-
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFULU
Pe cânda guvernultt s’arfi ocupa d’a protege pe israliţl, aceştia arii avea se sufere cu atâtti mal marf insulte în calitate de causatorl indirecţi al intervenţiunil străine în afacerile naţiunii. In unele părţi ale ţSreî antipatiile în contra lord suntii astii-felii de puternice, în câtil juriuia, chiarii în casli •■de noterietate publică, n’â voiţii se condamne pe culpabili. Cânda crimele suntii ignorate în astu-feld de moda, guvernulu nu este în stare d’a pedepsi. Actualmente guvernulfi are intenţiunea d’a protege dupe putinţă pe israiltţl, şi fiind a că în România începe a se considera împrejurarea, că a-tenţiunea lumii civilisate este aţîţată şi că o repe-ţire a raaltratărilorfi ara produce iritaţiune şi dificultăţi cu statele străine, se sperăză că o repeţire nu va mal avea ldcu şi că sdrta israiliţilora gradata se va îmbunătăţi.»
FERICIREA VIAŢII
N’amu dorinţă de mărire,
Nici avuta nu voia să fia...
Nici popdrele ’n robire Ca tiranii se le ţifi !
In vana Omenii se bate Pentru aura şi măriri:
Cata nevoii, în loca se cate Ale vlăţet fericiri !
O căsuţă câmpeîiăscă Şi pământa ca' se-lu muncescti,
Vara bună se-la rodăscă feste tota ce ea doresca!
Aceşti Omeni ce să bate Pentru aura şi măriri Cata nevoii, în loca se caţe Ale vlăţil fericiri!
In paţate d’aurite Toţi acel ce locuesca Sunta cu feţele pălite,
Şi de juni îmbătrânescd !...
Căci aştl 6menl el să bate Pentru aurii şi măriri!
Cata monedă... ’n loca să cate Ale vlăţil fericiri!
O căsuţă câmpenăscă Şi pământa ca se-la muncescfi,
Văra bună se-la rodăscă Este tota ce efi doresca!
Las’ nebunii se se bată Pentru aura şi măriri!...
In monedă nu se cată Ale vlăţil fericiri!
(1872) Alexandru A. Macedonski
DIVERSE
Arderea museuluî din Netv-Ybrk. Din causa incendiului care reduse în cenuşe museulă Barnnum la New-York, compartamentulu ce coprindea me-nageria a fosta tătrulfi unei scene teribile şi mişcă-tbtre în acelaşi timpa.
Dupe detaliurile sinistrului, date de Herald, pare că se afla în acela momenta vre o sută de animale, unele feroce, altele mal domOle săa d’una naturela inofensifa.
In coliviile menageril, cu câta focula se întindea şi căldura devenea mal întinsă, animalele se iritau din ce în ce mal multa.
Urşii şi tigrii, mal cu sămă, eraQ aceia care a-retaa mal multă terdre, înse amestecată cu furiă. EI se repeŞăa cu o violenţă estremă asupra gri-lelora coliviilora lora şi recădăa ca nişte lighidne merte, urlânda din noa în contra nepătrunŞetoru-
lul obstacalfi care le oprea necontenita şi le ţinea captive.
Elefanţii avăfi o ţinută mal compusă. Eraa două femei şi una tânăr elefanta care sugea încă.
Muma se apropiă de copilulfi săa şi-la antură cu tromba sa, pe cânda. cea-altă. femee părânda a se abandona desperării, se culcă pe o parte refusânda de a se mal mişca. Ea deveni asta-fela prada flăcărăilorfi, pe cânda cel alţi doul putură fi retraşi afară din încuetdte prin comaculă lora.
ţ)ece cămile se puseră în genunchi şi, refusânda de asemenea de a se mişca, arseră şi ele de vil.
Maimuţele şi ostruschil, deteră semne de o mare terOre, devenindfi imposibila a le scdte din compartimentele lorti; ţipetele şi gemetele maimuţelora, acâţate de grilele lora, eraa sfâşiitdre. Imensele răcnete a le lePorfi, şi ţipetele tigrilora şi ale tutulora celora alte animale, indicândfi o disperare supremă, se amestecaa împreună şi forma a una corfi asemenea aceluia, ce numai damnaţii infernului pdte face a se auŞi. Sunetele însă ale acestui teribila concert începură a se slăbi gradata până ce leula putu se mal dea cela din urma răcneta, când drama lugubră se termină cu desăvirşire. Tdte animalele raenajerîi eraa arse de vil, afară de trei, pe care isbutiră a le scăpă.
(La Turquie,)
*
. O aventură parisiană. O negoţiătoriţă de toalete a oferita într’una din Şile Ddmnel] X... o parură de doue-Şel mii franci, pe care a aretat’o bărbatului ca bijutăriă falsă, ca imitaţiune de aur şi diamante.
Bărbatula blamă vanitatea ridiculă şi refusă să cumpere parura cu o sută de franci, câta pretindea D6mna X... că costă. Peste o oră, Ddmna X alergă la adresa ce-1 desese neguţiătoriţa. Acăsta consimţea să-l lase parura, cu condiţiunea de al-o plăti rândurl-rândurl în Şece ani.
Ddmna X..., nefericita Ddmna X..., credea c’a intrata într’o casă onorabilă, cumfi sunta mal tdte casele.
De ard fi avuta o umbră măcarfi de bănuălă în ce foca pusese piclorule, ara fi apucat’o fiorile.
Casa însă avea o aparinţă din cele mal convenabili, aerulfi cela mal modesta de gospodăria, cu neputinţă d’a arunca temerea.mal cu sămă într’o per-sdnă care nu pdte bănui nimica.
—	Arh fi trebuita să vă gătiţi cu părură înaintea soţiulut D-vdstră, ţlise neguţiătoriţa; aţi fi fosta aşa de frumdsă în câta nu dumnălul, dar nici o i-nimă de piatră n’ara fi putută se vă resiste.
—	Ela se supără pentru o sută de franci, dar-mi-te pentru două-Şecî de miî.
Intre noi fiă Şisfi, adogă neguţiătoriţa, pare-mi-se că parura preţuesce trel-ŞecI de mii de franci, dar bietulu proprietara e aşa de strîmtorata...
—	VorbescI seriosa?... Hei! Dar numai de n’ara fi de furatu!
•— Ferăscă DumneŞea sântulu ; ş’apoî, ce mal încolo şi’n colo; propiietarula parurel este în ca mera d’alăturea; înţelegiţi-ve cu dânsuia, destula ca miă să mi se plătăscă dreptulfi de miŞtlocitdre.
—	Apoi...
Neguţiătoriţa, fâcendu-se că n’o mal aude, deschise o usciOră, şi cânda se’ntdrse Ddmna X... să se esplice, se văţlu în facia unul vlăjarli care se aruncă în genunchi pân’a nu avea vreme se se depărteze, şi-I sărută mâlnele cu arddre. Acesta era D. Z... unuia din cel mal mari bancheri.
Tocmai atunci, nefericita, recunoscu pe cela ce o trata asta-fela şi înţelese complotuia în care căzuse victimă. Turburată de mâniă, alergă la uşi, dar uşile eraa închise; strigă, dar în vana, nimeni nu-î veni în ajutora. Şi financiarula se obrăsnicea din ce îr. ce mal multa, până ce se făcu una sgo-motfi în casă. Stătu una momenta şi ascultă.
—	La naiba!... Şise Z..., devenita galbenfi ca turta de cără.
—	Spune, Domnnle, unde mă aflu aici?
—	Tăcere, pentru Dumne^ed, Ia ascultă afară...
Se auŞăa rugăminţi, injurie, vaetele unora voci
de femei j apoi voci poruncitdre ale unora bărbaţi.
—	Eşti una infamfi! ţ>ise Ddmna X.., care începuse a pricepe unde se află.
—	Trebue se fiă ceva estraordinarfi, vr’unfi fur-tişagd, vr’unh omora săa vr’una bărbata care ş’a prinsa femeea.
Asemenea cuvinte nu putăa linişti pe biata damă, căreia ÎI curgea şirde de lacreml. Financiarula era încremenită de grdză, nu cuteza se sufle, temen-du-se a atrage atenţiunea magistratului care, de sicura, făcea vr’o urmărire.
Punenda apoi ochii prin brdsca uşii, miserabi-lula respiră : fără îndouălă s’ăa mal liniştita lucrurile afară. Atunci se puse a’l nara, cu una sânge rece de calculatora săa de tâlhara, tdte consecinţele presinţeî Ddmneî X... înlr’o asemenea casă : mal întâia arestarea preventivă, înterogatora, apoi condamnare, încarcerea şi veştejirea numelui.
Ddmna X... plângea de'şî rupea inima, şi ban-cheruia puse la genuchiî el parura de diamanle, ceusa tutulora relelora.
In momentula acesta bătu la uşiă, şi miserabi-luia, care pân’aaci părea atâta de liniscita, îngălbeni, tremură, pe cânda biata femeiă îşi luă inima în ŞinţI ca. se sfrunteze ruşinea. Se sculă, şi diamantele se restogoliră la pământa.
—	Nu te teme, puîculiţă, se auşli vocea nego-ţiătoriţel, comisarulfi a plecata.
—	Deschide îndată! Strigă Ddmna X... cu una accenta atâta de poruncitora în câta bancherulfi se supuse ca una mişeia.
Ddmna X... eşi din casa blasfemată, repede ca viscolula, şi, până se sosâscă la locuinţa-î, o apucă frigurile! Cânda s’a întorsfi bărbatu-seu de la cancelariă — era şefa de admistraţiujie, — o găsi în pata. Se apropiă, dar se trase înapoi plina de spaimă : Ddmna X... avea perii capului albiţi.
Atunci mărturisi soţului tota. Plânseră amânduoî, căci se adorau din suflettt.
(Gas;, des Etrang.)
SOCIETATEA DIDACTICĂ
Domnii membrii aî Societăţel sunta convocaţi pentru Vineri, 2 Februarie, la 1 oră postu-meridi-ane, in Liceula Sfântuiă Sava.
La ordinea Şileî vorfl fi următdrele cestiunl:
I.	Mesurile, ce trebuesefi luate, în privinţa învăţământului Clasei I primare eu începerea fiitorului anu şcolara.
II.	A se avisa la măsurele pentru începera jurnalului sociătăţil.
Preşedinte I. C. Maxim.
Secretara N. Scurtescu.
CURSULU ROMÂNU
Bucurescî, 8 Febuar. 1873
EFECTELE	Leî	B.
Obligaţiuni rurali	104	—
» Strusberg	48	V,
» Oppenheim----------
Obligaţii domenialî	95	'/„
” căiloru ferate------
Societatea gen. gaz 410 — Dacia, comp. d’asig. 603 —
Imprurn. municipalu	18
SCHIMB UHU	
Paris â vista ....		
» 3 luni . . .	. 98
Londra a vista . . .	. 	
» 3 luni....	. 25
!8erlm a vista . . .	. 	
— 3 luni. . ,	.372
Marsilia 		
CURSULU VIENEI
Viena, 8 Februar. 1873 s. n.
EFECTELE Lei B.
Metalice............ 69	50
Naţionale........... 72	90
Lose................106	—
Acţiunile bănceî . .	10	07
Creditulu.......... 332	75
Lonâon............. 108	90
Oblig, rurţle ungare 76 75 »	Temeşvar . . 77 —
»	Transilvane . 77 —
» Croate ...-----------
Argintu in mărfuri . 77 75
Ducaţî....................
Napoleoni..........8 67 '/,
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL
SOCIETE FRANCO-AUTRICHIENNE
pour Ies arts industriels
VIENNE I. Plankergasse 5, au premier. VIENNE
Etoffes pour meubles, Soieries, Tapis ă Aubusson et de SmyrneÂ
Vetoute’s et Moquettes.
Rideaux rulles brodes, Cretonnes, Velours, Reps de laine.
Sp^cialite de broderies et applications artistiques, Tapisseries des Gobelins.J Guirs de Cordoue, papier $ imitation cuir, papiers peints.
CERAMIQUES POUR PANNEAX ET LAMBRIS,
Faiences pour salles de bains et carrelage.
Entree libre des magasins.
Specialităţi în Stofe de Mobile, Covore, Perdele, Brodariî şi Faiance. Soliditate Comercială cea mai severă, în unire cu unu gustfi artificialii.
I. Plankengasse 5, catulu I.
Se trimetă Monstre franco în provincii.
RENOVAŢIUNE A CULOREI NATURALE DE PĂRU
jprin prcparatulu de văpsitu păruiţi. aprobată până acuma ca celu mai cc-celentu şi nevătămătoru sănătăţeî
PHYSICHROM
Accstu remediu de regeneraţinne de păr eccelentii în miraculâsele sale efecte, prevăzută cu eticheta nostră protectrice s’a aprobaţii prin necontestabilele sale preferinţe estraordiua-rie atâtu, în câtu fără d’a avea mai întâiu trebuinţă d’uă particulară recomandare acesta şa assiguratu primulii răngii, între tote asemenea preparate ce s’aii presentatii într’unii curau de maî mulţi ani şî cari cea maî mare parte suntu vătămătore sănătăţeî, pe cândii acesta, precumu ne învaţă esperienţa, se întrebuinţe^ă chiarii de persone de cea maî înaltă posiie şi cele maî scrupulâse în asemenea lucruri cu uă confidenţă bine justificată.
Aţvantagiurile particulare ale acestui preparată de regeneraţiune de păr consistă mai spe-cialemente că se p6te aplica de fie-eare omu cu mare înlesnire şi fără dificultăţi, căci pă-rulfi se pote văpsi după dorinţă, din gris în blonda deschisă şi închisă, brună până în celă maî profundă negru, fără de a atinge pelea în celă maî mică gradă, căci numai părută pri-mesce primitiva s’a culâre naturală, făcânduse mole ca catifea cu ună renoită lucidă, cres-cerea părului se con forţă şi părulă se deliberă de aceste supărăciose mătreaţă, şi în fine ce este causa principală — acestu preparată este nevătămătoru sănătăţeî.
Depositulă principală ală acestui remediă este: Viena, Wieden, Haustrasse 16, farmacia la heil. Dreifaitigkeit, spre a adresa comande verbale şi epistolare.
Preciulu unui riacon dublă este 3 fior., unui simplu 1 f. 50 cr. împreună cu instrucţiune de întrebuinţare.
9. WIENA SEILERGASSE 9.
„ GUI 1
stofe.de matase şi catifele ^

X
w
DE PBIMA CTJALITATB
Pentru Rochî de Dame şi Costume
CUM# ŞI
TOROSSEAUX, FOULARDS & CACHE-HEZ w
Firmă stabilită la 1792, statătore de optii-ţleci ani şi ne Xi schimbată.
Cereri de mostre trebue neapărată se fiă francate.	W

MARE STJCGESU
LA veloutine!
este uă Pudră de orezu, spe ciale preparată cu bismuth, prin urmare avdndu ua acţiune salutariă asupra pelei. |Ea este.aderinte şiindivisi-bile, şi dă peliţei uă frăgezime juvenile şi unu velouti naturale.
CH. FAY
parfumistu,
9, Rue de la Paix, 9 PARIS
De vtmfare la toţi parfa-miştiî şi Coaforii.
SIROP ANTIPHÎ.OGI STICU DE BRIANT AFECŢIUNI DE_PEPTU, GUTURAIURI, &.
Acestu sirop d'unu gnstu din cele mai plăcuţe, are ua eficacitate sicură, constatată prin tr’unu raportă oficiale, contra guturaiului,ca tarulu.Grippă, tusemăgarescăşi contra tutoru inffamaţiuniloru şi suferinteloru de peptu. Printre celebrităţile medicale cari I’au patronată m timpu de 40 de ani, vomă cita pe marele Larnnec, Guersakt, de la spitaiulu copiiloru; Vauqcelin, director alu scdlei de Pharma'ciă s’aiţî medici de spitâluri, profesori ai facultăţii şi membrii Academiei de Medicină diu Paris.
Pharmaoopea, rue de Bivoli, 150, & Paris Depositu in Pharmacopeele de căpetenia
ANUNCIU. Se recomandă onorab.
publică că posede cea mal bună cunoscinţă, pentru curarisarea şi vindecarea a diferitelouQ rănî de scro-furi.
Doriiorii se potti informa la D-na Zinca Alecsandresca, strada Herăstrău No. 76.
CAILE FERATE ROMANE, MERSUL TRENURILOR
BUCTJBESCr—GIUBGUU ŞI VICl'-VEESA
BUCDBESCI-MTSSCI,
BITESCI-BUCUBSI.
BUCURESCI
Gilava .... vidra . . Comana . . . Bănăsa . . . Frătesci . . . ( IURGIU . . .
GIURGIU . . .
Frătesci . . . Bănăsa . • . Comana . . . Vidra .	. .
BUCURESCI
Linia Roman-Viena
ŞI tlCE-VEESA
8	00	dimin.	3	00	sera	Bucuresci .	. Plec	7 30 dimin.	3 00 d. am. Pifesci	. Plec.	7 00 dimin.	4 30 d.arui.	
8	14	—	3	14	—	Chitilla	•	7 51 —	3 21 — Golesoi .		7 17 —	4 47	—
8	29	—	3	29	—	Ciocăneşti. Gherganî. .		8 25 —	3 58 — Leordenî .		8 53 —	2 23	-		
8	57	—	3	57	—			8 58 —	4 31 — Găescî	.Plec.	9 45 —	6 15	
6	25	—	4	25	—	Titu . .	Plec.	9 42 —	5 14 Titu • .	Ples.	10 45 -	7 20	— 3
9	48	—	4	48	—	Găesci. . .	Plec.	10 38 —	6 18 — Gherganî .		10 11 —	7 5 1	— f
10	00	—	5	00	—	Lrcrdcni .		11 13 —	6 59 — Ciocănesc! .	. . .11 44 —		8 28		s
9 9	14	dimin.	8 9	50 04	seră	Goleşti. Piteşti.		11	49 — 12	10 d. am.	7	40 — Chitila . . 8	05 seră. Bucuresci .	. . .1 1	11	17 — 12	46 —	9 06 9 40	~ sera. 5
9	29	—	9	27	—		TECUCI-BEBUAD			BEELAE-TECUCI			
9	57	—	10	55	—	Tecuciu .	Plec.	5 00 dimin.	12 OOd. am. Berlad . .		8 30 dimin.	4 00 d. an	
10	48	—	10	30	—	Berhecî. ,		5 36 —	12 32 — Tutova . .		9 04 —	4 34	—
11	00	—	10	45	—	Ghidigenî .	»	6 11 —	1 04 — Ghidigenî .		9 21 —	4 51	.—
9	57	—	10	57	—	Tutova. .	O » •	6 32 —	1 26 — Berhecî.		9 59 —	5 59	' —
						Renal .	• e »	7 14 —	2 04 — Tecuciu	.. < •	10 34 —	6 00	sera
Plecarea din Roman
— Paşcani laşi
Botoşani Suceava Lemberg (Sosirea în Viena
.Plecar. din Viena
Lenberg Suceava Botoşani Iaşi
Paşcani Sosirea în Roman
4 53
6	27 9 14
9 54
3 45
7	29
8	00 12 15
7 21
7 39 10 44 12 16
9 19 10 24
1	42
2	10 12 31 10 43
5	20
10 30
6	47 4 44
2	54
3	40
6	47-
7	53
Linia Bucurescî-Galaţî-Roman
Linia Roman-Galaţî-Bucurescî
Bucuresci.	5 40 s.	8 20dim.	3 30 d.	a.ţGalatz	7 40dim	II OOnop	Roman	1 30 d.a.	9 20nop	.Gaiaţi	9 <X)dim.	8 30n6p.	4 20nop
Chitila	6 01	8 37	—	Bărboşi	8 30	12 25	Galbeni	2 09	—	‘Bărboşi	9 42	9 25	5 25
Buftea	6 25	8 54	—	Serbeştî	8 53	—	Bacău	3 03	10 50	Brăila	10 35		6 30dim
Perisu	1 16	9 21	—	Prcvalîi	9 25	—	Valea-Săcă	3 24	—	Muftiu	11 12		—
Cri vina	7 33	9 42	—	Han.-Conachi	9 46	—	Răcăciuni	3 55	II 48	lanca	11 45		
Ploesci		10 30	5 15	Iveşti	10 13	—	Sascut	4 28		Făurel	12 23		8 08
Valea Călug.		10 50	—	Tecuci	11 10	3 00	Adjud	4 55	12 68	Cilibia	1 01 d.a.		—
Albesci		11 05	5 46	Mărăşeştî	11 46	3 40	Pufescî	5 23	—	iiuzeu	2 15		9 40
Mizil	rll 49		6 18	Pufeşti	12 26	—	Mărăşescî	5 52	1 45	Monteoru	2 36			
Ulmem		12 29	—	Adjud	12 49	4 39	Tecuci	7 00 n6p.	2 55	IPmenî	2 50		—
Monteoni		12 45	—	Sascut	1 19d.a.	—	Ivescî	7 35	—	pv izil	3 31		10 40
buzeu		1 45	8 00	Racaciune	1 50	5 46	Hanu-Conaki	8 1 1	—	Albesci	4 09		11 14
Cilibia		2 19	—	Valea-Secă	2 24	—	Preval	8 34	—	V ală-Călugă.	4 27		
J'aureî		2 57	9 15	Bacău	3 00	6 56dim.	Serbescî	9 10	—	Ploesci	5 10	7 OOdim.	11 53
lanca		3 35	—	Galbini	3 36	—	Bărboşi	9 50	5 30	Cri vina	5 43	7 41			
Muftiu		4 08	—	Roman	4 18	8 16	Galaţi	10 35	6 15dim.	Periş	6 05n6p.	8 13	—
Brăila	7 25dim.	5 45	II 25-ţ							ăufta	6 31	8 50	—
Bărboşi	9 45	5 50	10 301							Chitila	6 49	9 18	—
	10 35	6 30	%							Bucuresci	7 09	9 42	1 30 d.a
Girante responsabilă DUMITRU KRISTEA.
Tipografia Naţională, Strada Academii No. 24.
www.dacoroipamca.ro
■VINERI, 22 FEBRUARIE 1873-
UN NUMERUIO BANI.
ANUL III — No. 287
k .£ . . ,-M sr.Mjfî î*,VvsV. .Q
PENTRU ABONAMENTE, RECLAME Şl ANUNCIURI A SE VEDEA PA GINEA IV.
DEPEŞE TELEGRAFICE
(Servicinlu priyatii alu "Monitorului.)
Madrid, 10 Februaria.— Regele este de-'cisd ssă Abdice. Zorilla declară în Congres •.că iregele î-ancanifestata de Sâmbătă in-&enţiunea d’a s-abdica, şi vecjendu că re-sgele resistă la tote silinţele sele de a’lii tdisuade, presintă Congresului o propunere ţtin,cjândti la permanenţa celortt două Ca-r mere.
Reuniunea republicană decide a reraâne îti eşpectativă, mărginindu-se a face ma-mfestaţiunî dn favorea Republice!. — Nici o (desordîne. Armata şi garda naţională dispuse a manţine ordinea.
Madrid, 1.1 Februarid. — Regele persis-tânda în .idea de a abdica, mesagiuld de abdicare va fi comunicata astă-Zl Corte-silorii. Minîsterula îşi va depune puterea. Cortssiî se 4leclar0 în permanenţă spre a stabili <o înţelegere cu Congresd şi guverna ^pentru a remedia situaţiunea. Cincizeci de deputaţi sunttl aleşi imediată pentru- comisiunea de permanenţă. Câte-va grupe, cari -.voiaa să turbure ordinea, ad fostd împrăştiate fără conflicttt. Cu cotă aşteptarea ne .liniştită ia care se află, pu-Idiculiă Madridului este pacînicu.
Paris, u Februarid (5 ore, 20 minute rsâra). Edgard Quinet a primita astă-Zî de lla Figueras şi Castelar o depeşă, espediată ia am^Zb anuncioda că Republica va fi proclamată sera la Madrid.
Roma, 11 Febimariu: — ţ)iarulu Opi-nime, încunosciinţeză că Austria aceptă arbitragiuld în Gestiunea Laurimuluî, şi că a primita documentele relative la acâstă afacere din partea puterilora interesante.
BUGURESCI. I FEVRUARIu
Nu putema se începem ti revista nostră de câta cu neaşteptata scire din Spania, ce ne-o aduce depeşele publicate mal susC.
«Regele Ameded a abdicata,—ne spună ele. Republica probabila se va proclama.»
Care se fiă ore causa acestei neaşteptate abdicări ? Tocmai cândtt insurecţiunea carlistă şFalfonistă era aprope înăbuşită; tocmai cândti regele începuse a fi iubita mal multu, o asemenea decisiune nu este fără una scoptt, nu este fără o însemnătate.
Causa abdicării nu pote se fiă desgus-tuln ce-î a adusa necontemlele agitaţiuni, dupe cumO Z*ce f°ia nostră oficiosă,pentru că avema înainte faptele lui trecute. Subta ministeriula Sagasta şi subtu mi-nisteriula Serano. cându agitaţiunea era mal mare şi bandele mal numerose, şi când acesta din urmă ministeria î-a ceruta suprimarea libertăţilord publice, ela nu nu-
mai n’a voita se abdice ca se facă pe cortesî a-î vota acea lovire a pactului fundamentala, dâr încă a schimbata ministeriula şi a adusa ârO pe cela liberala, pe Zorilla.
Acestă purtare demnă şi liberale a regelui î-a atrasa mal unanima iubire. Se sciă ârd, cu ocasiunea atentatului contra sea, câtă simpatiă î-a arătata întrega Spaniă şi ce manifestări l-a făcuta Madridula.
Prin urmare, ela nu avea se se plîngă nici că nu era susţinuta, nici că nu era iubita, nici de agitaţiuni ce nu mal e-ratt însăşi între republicani, cari aa declarat că nu-î vorO pune nici o pedică.
Altuia, dar, trebue se fiă motivulu a-cestel abdicări de câta luptele nenorocite de partită, cari nu-lQ împedicaO întru nimica a merge pe calea ce-şl însemnase, şi acesta motiva trebue să-lfl căutăma la sorgintea lui.
Cine nu cundsce ideia cea mare a im-peratoreluî Napoleon I de a face o con-lederaţiune latină ? Cine nu cunosce cavalerismul regelui Italiei, care, într’unO momente cându trebuinţa va cere, va fi cela dinteia suverana care va depune corbna sea regală, subt care a făcuţii unitatea Italiei, pe altarulu Republice!? Cine nu cunosce că fiula sea nu face unu pasa fără a consulta pe tatăla sea ?
Toţi câţi scitt tote acestea, îşi pota es-plica astO-felu lucrurile :
Regele Victor Emanoil voesce se ia în mână stindardula latinităţii pe care îla ridicase Napoleon I şi pe care l’a purtata până la una timpO ore care Napoleon III. Dar cu regi, fiă chiar fiula sea. nu se putea face acesta, pentru că gelosia ard începe între el ; în dată inse ce va fi Republică, acestă gelosiă va dispare. Fran-cia este deja Republică, ş’a ZicQ cavale-rulu rege: se făcu se fiă proclamată şi în Spania, care o va duce îndată şi în Portugalia. Trei state de ginta latină constituite asta-fela, regele depune îndată şi elu puterile în mâinile poporului sed care, suntema sicura, nu va fi ingrata câtre dânsula şi-la va alege Preşedinte.
Tote staieie de gintă latină fiinda transformate în republice, confederaţiunea latină va fi stabilită şi Roma cu Parisula vord începe a rivalisa.
Acostă faptă artt fi aceia a unul gigante; inse noi o asteptămd de la Victor Emanoil. Ela iubesce mal multu ţâra sea şi gloria d’ai rămânea numele mare şi ne-
muritord, de câta vanitosa putere pe care o iubea Napoleon III şi care l’a răsturnata într’unO moda trişti. ş. umilitorU.
Cu noi însfi ce se va face atunci ?
Geniula ginteî latine ne va lumina şi ne va protegie.
r.M'noKf 3g
___ ______	*»- UOB liili.-yy >
_ . * o t> ,,
AmO arătata în mal multe rânduri că cea mal mare parte din streinii care se presentd în ţâra nostră, pentru diferite concesiuni, nu sunta de câta nisce samsari, cari, intrândd în corespondenţe cu autorităţile nâstre şi puindd mâna pe vre unu răspunsa ala lord, se înapoiestt în ţările lorii, publica prin jurnale că aO luata cutare sea cutare concesiune în România, isbutesca a atrage pe capitalişti a-î constitui în societate, a le smulge o parte din capitaluri, şi apoi a-I lăsa şi fără concesiuni şi fără bani, făeendu-se nevăZuţl, cum s’a întâmplata cu Strusberg la noi, şi cum s’a întâmplata în America cu nisce coţ-carl, cari, subt pomposele publicaţiunî de prin jurnale, că au descoperita o mină de diamante în California, ad pusa mâna pe vr’o Zece milidne franci şi aO dispăruta, dupe cum se va vedea din naraţiunea ce facema mal la vale.
Totd asemenea citimd în jurnalula Times din 29 Ianuariu 1873, următorele linii, subt rubrica, «Bucureşti:»
«Consiliulfl Municipale a dată D-luI Henry Brins-ley Sheridan din Londra, în condiţiunl specificate, o concesiune provisoriă pentru lucrări publice în oraş ii».
Ce însemnesă acâsta dacă nu o curată înşelătoriă, fondată pe vre o corespondenţă ce n’a fosta de loca grea D-luI Sheridan a smulge dela municipalii noştri! ?
D-nu Sheridan nu numai că n’a luata nici o concesiune provisoriă, dar încă, la licitaţiunea ţinută, s’a presentata cu sto-machula golu de bani şi plina de feld de fela de motive pentru amânare.
Acum se esplică şi mal bine lucrurile. D. Sheridan n’a depuşii garanţiă de 200 mii franci, pentru că nu’î avea
A ceruta dar amânarea, pentru ca se potă înşela pe capitaliştii streini, eru nu să facă studiile necesarii.
Reuniunea centrului Stângii
Purtarea comisiutiil celorii trel-ţlecl din Camera Franciel, este atâta de reacţionare şi atâta de furidsă contra Iibertăţilora publice, în câta a scostt din
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL

tăcere însuşi pc D. Favre, a căruia voce nu s’a mal aurită de la caderea sea din ministerii.
Intr’o întrunire a centrului stângi republicană, Domnuli Arago, raportândi cele petrecute în st-nulfi comisiunil cu D. Thlers, mal tottt centrultt stângi a aprobaţi purtarea minorităţii Comisiunil afară de D. Favre, găsindu-o ne corectă.
Dă-mi aci unu mici ectrasi despre cele ţlise la reuniune în acâstă cestiune :
D. Ju(es Favre Mesagluli. preşedintelui a foşti primiţi din partea tuturori acelora cari puni interesuli ţârei mal pre susi de celtt personali, ca o garanţiă a păcii publice, de 6re-ce eli asicură Franciel acea unică formă de guvernă, care'I pite oferi linisce şi pace. D-li Thiers a făcuţi însâ rii c'a acceptaţi propunerea Kerdrel, care, fiindi uni acti de suspiciune, a slăbiţi impresiunca şi efectu'.i buni aii mesagiuluî sâi; elfi a făcuţi rid, că n’a râmaşi neclintiţi pe terenuli sâi şi de a-colo se propună dreptei condiţiunile sile, în loci ca acesta se-l pună acumi condiţiunt. Urmările a-cestel erori se vede acumi în atitudinea comisiunil.
D. Arrago. Minoritatea va protesta într’uni ra-porti separaţi Contra conclusiilori comisiunil.
D. Favre. A protesta, e fOrte frumoşi ; dar a* câsta remâne totu-şi numai uni acti negativi. Minoritatea trebue se facă uni contra-proecti; ces-tiunea Republice! trebue adusă pe tribnnă, pentru ca cel contrarii el si fiă bătuţi aparte şi pe faciă, D. Arago. Dar dacă şi minoritatea va fi desbi-nată, sei dacă D. Thiers nu-î va aproba contra-proectuli, ce va fi atunci de făcuţi ? —
D. Favre. Acesta n’are d‘a face cu necesitatea urgentă a unul contra-proecti; şi dacă nu ve-ţf face proecti, voii face ei şi-li voii presenta pe tribună, de 6re ce viitorulu ţerel se află în joci.
Mai mulţi domni dintre cel de faclă se alăturară la părerea D-lul Favre şi recomandară membri-lori comisiunil de 30 ca se lucreze în aceşti sensi.
Consulatele Imperiului germanu
Qficiuli afaceriloru streine publică o noue listă de consulatele Imperiului Germaniei ce esistă as-tă-ţll. Cândi a aperuti, acumi uni ani, uni tabloi de asemenea genere, creaţiunea consulatelori germane era deja complectă. Nu mal puţini uni or-ganismi toti atâti de compleci ca şi instiluţiunea consulară generale, suferi modificaţiunl continue, ce pari cu atâti mal mulţi necesarie de a le pune la cunoştinţa universală, cu câţi relaţiunile interiore cu streinătatea devină mal active şi d'unu interesi mal mare pentru publici ca si pentru autorităţi de a cunOşte organele către care ai se se adresele pentru afacerile lori.
O compara ţi 11 ne a listei din anuli acesta cu aceea a anului espirati, arâtă mal întâii că nu-meruli posturiloru consulare a sporiţii cu 50 a-prOpe în cursuli acestui din urmă ani, constituindu astă-^l o cifră rotundă de 600. 38 din aceste posturi sunti astă-ţli retribuite cu unu numeri de 150 funcţiuni. Mal multe schimbări au avuţi locu în pesonalulu, cale ocupă aceste posturi, cea ce nu este nimici de surprinzători pentru unu aşa mare numeri de amploiaţi.
Nu pare înse a se fi făcuţi o însemnată aumen-tare în numerulu aceloru consuli, cari, în virtutea paragrafului l-ii ălu legii din 4 Maiu, 1870, erai autorisaţt a face raariagiurile şi a da autenticitatea actelori stăril-civile ; mal. mulţi ai fostă ase menea autorităţi, într uni modi generali, a priimi deposiţiunea martorilori şi prestaţiunea jurământului. Uni fapti care are mal multă importanţă, mai cu seaiă pentru marină, este că acuinu. la cea mal mare parte din consulate, este ataşată o ramură (arondismentuli consulari) 111 limitele cărora sunti autorisate a funcţiona jdisţad i asemenea detaliurilâ
necesarii tutulori acelora care ai afaceri în strei-nătate, asupra lucrării ce trebue cine-va sg aştepte de la consulate, în asemenea materii. Se mal vede pe acâstă listă importanţa instituţiunil consulare pentru binele publici, şi nu este de câţi de doriţi ca şi pe Viitori se se publice pe-riodicesce aceste liste, într’uni modi posibili de ar urma schimbările urmate.
«Lista consulatelori germane a apăruţi la imprimeria Decker (Berlin).
Unitatea monetară scandinavă
Ministruli financeloru a depuşi în Rigstag uni proecti de lege, asupra unităţii monetet scandinave, urmaţi şi de uni regulamenti pentru apucarea sa în Danemarca.
în discuţiunea cc a avuţi loci la Folkething, câţl-va deputaţi ai declaraţi că ari prefera uni sistemi internaţionali tn loculi reformei propuse, arâtândi în acelaşi timpi speranţa unei înţelegeri ce ari putea avea locu între Francia, Englitera şi Germania. Pentru aceşti cuvântu, au ceruţi suspendarea acestei măsuri până se va face acâstă înţelegere.
Aceste cereri înse nu ai foşti aprobate de majoritatea oratorilori, care ai demostrati, că aceste cuvinte aii fostu de siguri bine fondate în 1S67 ; dar că de atunci situaţinnea s’a modificaţi, şi dupe 6re care minuţiOse cercetări s’a pututi încredinţa că acele naţiuni erai încă departe d’a se învoi se stabilese uni asemenea sistemi monetari universali.
Dorinţele şi speranţele acestui popori însâ nu s’ar schimba de felu, chiar dacă s’ari adopta siste-muli germani; căci eli va fi gata d’a ajunge la scopuli definitivi, puşi înainte ca s2 împe-dice uniformitatea monetară scandinavă, dindi re-sultate grabnice şi practice.
Unii se îndoesci de consimţimântuii represen-tantulul Norvegiei; nu se ştia. înse într'uni modi justi ce resoluţiune trebue se ia, cu atâti mal rei, cu câţi uniformitatea monetară cu Suedia ari presenta avantagielc cele mal mari comerciulul a-cestori doue ţeri, cari ai luaţi desvoltărl considerabili
Consideraţiunile în favOrea convenţiuniî n’ai foşti împărtăşite de majoritatea Folkethingulul, şi pro-ectuli a foşti supusi unul comiteti.
0 MARE ESCROCHERIA
S’a descoperiţi în Caiifomia una din acele gigantice hoţii, cum nu le vede cine-va de câţi în Statele Unite-. Este vOrba de o falşă mină de diamante. Afacerea a luaţi aşa de mari proporţiunl, în câţi jurnaluli New-York Sun o numeşte cea mai mare escrocherii ce s’a pututi descoperi în A-merica.
£tă în scurţi istoria acestui faptă :
în luna lui Augustă trecută, sosiră la San-Francisco douî indivizi', anume Slack şi Arnold, anunţlndi că descoperiseră o mină de diamaDte, şi, pentru a pune lucrării lori uni temeiu, mal asociată şi alte persOne. Uni esperti mineralogii, D-nu Henry Janin, fu alesă pentru inspectarea lo-curiiorfi şi făcu unu raportu prin care afirma că aceste locuri coprindi cele mai preciOse şi atractive pietre : a wonder full and atractive properljr. Numai de câtă principalii financiari din San-Frau-cisco, şi corespondenţii lori din New-York, se a-runcară asupra afacerii ; o societate se fondă şi acţiunile ajunseră a fi disputate cu viociuue. Ma-chinatoriî afacerii se grăbeai pe de altă parte a resnîndi nuvelele cele mal ferrnecătire asupra bo-găţiilori descoperirii lori ; afirmai mai cu setnă
că găsiseră, numai într’c singură oră, 285 de pietre din cele mal preciose !
La Londra, cu tdte acestea, unde se încercai a găsi capitaluri, nuvela fu priimită cu o mare credulitate şi mostrele pietrelori precidse, pretinse ca găsite în mină, fiindi supuse unei esaminârl mi-nuţiâse, esperţil declarară că nici într’o parte a globului nu s’a pututi găsi împreună diamantele cu rubinele pe care pretindeai că le-ai descoperită la uni loci. Aceste critice deşteptară neîncrederea capitatistiloru americani, cart hotărîră a procede la o nouâ inspecţiune asupra locurilori, subt direcţiunea unul geologi din Statele Unite, D-nu Clarence Vring. Acesta recunoscu că origina diamanteiori din California şi a companiei basată pe acâstă descoperit e era opera «unorit secrete de o abilitate puţinii comună.»
Esploratoril, dupe uni lungi drumu, ajunseră într’o vale mare de gresu siliceosu, ce le aretase-ră că era loculi care coprindea nouile bogăţii din o miă şi una de nopţi. Săpară în cicl-ţlecl de locuri pite, de diminâţa până sâra, şi nu găsiră cea mal mică pâtră.
Ai descoperită cu tite acestea câte-va mici diamante şi rubinurl, într’o parte unde se vedea deja săpături pe uni colţu aii unei stânci, unde, Zicea D-li Ving, era peste putinţă ca natura se le fi depusă acolo, dupe cumi este peste putinţă unei persOne aşezate la San-Francisco de a arunca o pâtră în aeră şi de a o face sâ caZă la Bun-ker’s Hils (Wasington).
Aceşti raport puse capeţi tutulori ilusiunilorfi; aceşti resultati înse nu fu obţinută, mat nainte ca şarlatanii, cari ’şl imaginaseră acâstă farsă, se dispară cu o sună evaluată de la 160 miî livre până la 400 mit (4-10 miliine franci). Bancherii din California şi New-York erai aşa de convinşi că obiecţiunile presintate în Englitera vori fi respinse, că era peste putinţă ca «Henry Janin» se sa fi înşelată, în câtă puţi ie Z''e mal naintea descoperirii escrocherii, se anunţase a face pro-ecte pentru realisarea parţială a bogăţiiloră lori prin miZloculi creaţiunil a opttt-spre-Zece companii deosebite, fiă care cu uni capitali de 50 miliâne franci, fiă care dintr’ânsele urmândtt a priimi contra, unei ţlăţl de 25 miliime (450 mi-liâne franci pentru căte şi-opti-spre-Zece companii) la compania mumă the San Francisco and New- York Mining and comercial Company, o sută şâl-Zeci de acre de pământii minieri. Pare că una din aceste companii secondare era deja constituită subti numele de New-York and London Gommercial Company.
Telegrame dupe foile streine
Atena, 1 Februanu. Ministrula Italiei a rupta relaţiunile cu ministrul!! afacerilor!! străine din causa fraselorQ necuviinciose conţinute într’o scrisore relativă la afacerea Laurium.
Berlin, I FebruariU. Camera deputaţi-loru a adoptata, în a doua lectură şi cu o mare majoritate,, propunerea comisiuneî concernânda modificarea art. 15 şi iS din Constituţiune, care otărescO raporturile dintre bisecică şi Statd.
fisadrid, 1 FebruariU. Alaltă-seră, la 5 ore, a avuta loca presentarea oficiale a in-fanteliif noa născuta.
Edificiele publice aO fosta iluminate. D. Sag-asta şi mulţi conservatori s’aO dusO se se înscrie la paiaţa. Botecjula e ficsata pentru mâine. Infantele va primi numele de Luis Amedea-Iosef-Mari Ferdinand-Fran-ciscu.
www.dacoromamca.ro
TELEGRAFULU
■Jî. Calea ferată de la Nord nu mal pri-* mesce nici mărfuri nici voiajori pentru staţiunile de dincolo de Aisa&ua.
Lisabona, i Februariu. O grevă a isbuc-nitd printre mecanicii şi maşinistil căilorO ferate portugese: trenurile de mărfuri sunt suspendate; trenurele poştei îşi facă cur- i sele, funda conduse de impiegaţi străini. Companiile aşteptă personala din străinătate.
New-York, i Februariu. Indienii din Ma-doc sunta dispuşi a trata cu guvernula.— ProcesulO Twecd a fostă perdutO, juriula nefiinda de acorda.
Paris, i Februariu. Secolulu <}ice că lista generalilorQ care vorO compune con-siliulă de resbelfl ala mereşaluluî Bazaine s’a otărîta şi s’a supusa Domnului Thiers marţi.
O noug întrevedere a avuta loca între D. de Larcy şi D. Thiers. Se asigură că D. Thiers ara fi întrebata pe D. de Larcy cum de comisiunea crea pentru preşedintele Republice! responsabilitatea esclusivă a afacerilora politice esterne, fără a-I a-tribui nici o responsabilitate în politica internă, care adese ori e mal importantă: «Fiţi consecinţî, ara fi ţlisa, sdO eaclude-ţi-mâ sea m£ admiteţl în totula.»
D. Thiers a vorbita apoi despre necesitatea unei a doua Camere, (Jicânda că ela nu se mulţumesce cu declaraţiunea platonică înserată în proiecta.
Paris, i FebuariH. Uns-pre-<jlece indivizi, cari se arestase ca complici ax Internaţionalei, s’aO eliberata.
Viena, 2 Februiriu. «La Gaţette des Etrangers» publică o telegramă din Con-stantinopole care «jlice că la paiaţa se o-c.upă seriosO de voiajorula Sultanului la Esposiţiunea din Viena. In acesta casa Sul-tanula va lăsa regenţa fitului seCi Iszeddin.
Acdstă combinaţiune este privită ca a-vendo a prepara apropiata proelamaţiune a acestui principe de moştenitorO ala tronului.
Madrid, 2 Fevruariu. D. Ruiz Zorilla, printr’unu discursu plina de simţimintele cele mal patriotice şi întrerumpta de repe-ţite aplause, a espusu astă-cjl, în Camera deputaţilorO, situaţiunea insurecţiunieî car-liste.
Trupele trămise pentru a linişti Maes-trazgo att primitu ordin sS se retragă, pentru că în acestă parte munt6să, care era cuibula carlismuluî, n’a mai remasa nici unO singura insurgenţă.
Soirile din Catalonia sunta satisface-tore. Saballs a fosta bătuta şi carliştil nu .mal cutesă a se presenta prin sate pentru a lua contribuţiunî.
Madrid, 3 Fevruariu. D Zorilla a pre-sentatO una proiecta pentru deschiderea unul credita de 12 milione spre desvoltarea resouliu telegrafica.
Respuncjlenda la întrebările D. Santa-Maria, ela deplânge atentatele ce comită carlişti şi calice că guvernuld desvolteţlă multă energiă. Bandele din Maestrazgo aa fostu împrăştiate şi o altă bandă de i2oo carlişti a fostu bătută, lăsândti 38 morţi. Guvernula pote respunde că insu-recţiunea va fi în curenda terminată.
Londra, 4 Fevruariu. Aici a că^utu forte multă zăpadă. A isbucnita o furtună cai-e îi causata multe neufrage. Mulţi omeni «’aO înecata.
SENATUL R0KANIE1
ŞEDINŢA DE LA 31 IANUARIE
Dupe deschiderea şedinţei prin aprobarea sumarului şedinţei precedinte:
Se dă citire raportului comisiunil de ir genattt şi, fără nici o discusiune, se procede la vota şi se priimesce indigenarea a două persdne.
D. 1. Deşliu, raportatorul'i comisiunil pentru cercetarea proectulul de lege asupra responsabilităţii ministeriale, ala cărui aţitoră este D-sea, dă citire raportului D-sâle.
Senatuia decide a se imprima şi trămite la secţiuni.
Dup'aceea D. I. Deşliu interpelă pe guverna în privinţa programei ceremonialului de învestitura nouilora episcopl aleşi. D-sea susţine că acâstă programă, publicată în Monitorulii oficialu, ca «a-probată de M. Sea Domnitoruia» este una acta anticonstituţional, de orc-ce ea este sub-scrisă de mare-şialele palatului. Asemenea programe se facă de guverna prin consiliul de miniştrii, care remâne şi fidele în esecutarea eî. Daca guvernula esecută o programă subta-semnată de mareşiale, una funcţionara ala casei domnesc!, acâsta nu însemnâză altă de câta că guvernula e subta o tutelă <Jre-care, ceea ce-lă face imposibila pentru guvernarea ţerel. Programa fiinda a mareşialulul, prin urmare impusă miniştrilora, consecinţa logică esfe că Domnitoruia .nu mal are încredere în consiliariî săi. Şi...cu tOte acestea guvernula a esecutat’o ad-literam.
Dupe legea organisăril bisericeî ndstre, investitura trebuia sg se facă dupe datinele ţereî prtn urmare mandatele episcopescî trebuesc puse episcopilor de către ministrul cult., gr nu de diaconul sf. s. Mitropolitului. Nu curaa-va, întrebă D. Deşliu pe D. ministru Teii, nu cuma-va aî creşlutS, D-le miniştre, că-ţl mânjesc! mâinele puindu-le p’o haină sfântă?
Dup’atâtea fapte îndestula de cunoscute, comise de actualula guverna de la venirea sea la putere, Senatultt trebue se se fi convinsa c’acestu guverna n’are întenţiunea se respecte Constituţiunea şi legile ţerel, ci că este una guverna supusa la ordinele orî-cul, îndată ce-arti fi favorisatfi de putere. Sătt c’a acâsta convingere esistă, sâtt la din contra nu mal meritămfi a sta p’aceste bănci de senatori de câta în prejudiţiuia ţe.eî.
D. Bâţcovenu răspunde D-luI Deşliu cu insulte, i,licândă c'asemenea cestium nu trebuesca aduse în Senatti, spre a i se turbura liniştea,
D. T. Veisa protestă în contra D-iuI Deşliu, care are prea mare curagiu d’a atinge cestiunî atâta de delicate, care ne faca,— şlice D-sea—a fi displăcuţi.
D. Teii, ministru de culte, declară că D-sea a esecutata programa în cestiune pentru c'aşa se face în Belgia. D-sea nu cunbsce datinele ţereî aşa curaa le sciă şi le arătă D-luî Deşliu.
Voci. La ordine D. Deşliu!
Preşedintele A. OrSscu. Ve chiăma la ordine, D-fe Deşliu, căci aţi şlisu miniştrilora că sunta puşi subta tutelă.
D. Deşliu cere a i se acorda cuvântulă -ca se
depue o moţiune, şi respunde că e deprinsa cu a-semenea vociferări şi apostrofări din partea preşedintelui, pe care-la cundsce, ca şi pe D. Veisa şi Bâtcovânu, câta de amici suntu al guvernului. Acâsta o sciă şi l-a judecata şi ţâra. D-sea nu va stă pe banca de senatora de câta numai ca se-şî facă datoria de represintantă ala naţiunii, aleşii în contra voinţei guvernului. Asta-fela va ţine numai la interesele ţereî, cautândO a se sili se le ferâscă de oiî-ce isbirl în contra Constituţiunil.
Preşedintele recunâsce că, de şi regulamentul!! dă D-luI Deşliu dreptula de replică, înse Senatulu n’o voesce.
Protestări şi sgonsote.
Preşedintele, dupe cererea guvernului, ridică şedinţa. Moţiunea remâne nccitită.
(Românulii.)
Până unde merge avariţia. Este vorba de una milionara orba căruia îl făcea operaţiune una o-culistu. Tocmâla era o miă de franci, adecă câte cincl-sute franci de ochia.
Oculistuia operase ochiuia drepta cu uria mare succesfi.
—	O! văşlă, cutr»a vedâmtt cândă eramă copilti l strigă milionarula, transportata de bucuriă. fită, de-osebesca culorile, văşlă câşca în care ’ml-amtt luata ciocolata aţlî-diminâţă.
—- EI bine, adăogă oculistuia, să nu perderatt vremea; să trecemă la ochiuia stânga.
—	O! nu, întrerupse avarulU. M’amtt gândita a-curafl mai matora; poftima cincî-sute de franci : prefera să remâid chiora ca să-mi păstreza cel-alţl cinci sute de franci.
„ * ♦
Stilă originalu. Subt-agentuia unei societăţi de asiguraţiune trimise filele trecute agentului generala din Posion următdrea însciinţare originală, reletiva la o propunere de asiguraţiune: «Btă îţi trămita pe proprietaruia N. N. Dinainte e de pd-tră, âra dinapoi de sîndile. Vecinii lui sunta cu cărămidă, âra dânsulfi e acoperita şi cu platină. M2 roga a-la primi cri 2°/0.» Firesce, aicea era vorba de asigurarea unei case.
*
*
Unii cadavru secuestatu. Intr’una c-tela din Cluşa a nrurita socia unul jidana. Când înmormântarea a-vea se urmese, otelierula refusă estradarea cadavrului, din causă că jieanula îî datoria 12 fi. Numai intervenirea poliţiei scdse de la oteliera ca-davrulO.
$ *
*
Amanta banditului. O contesă italiană, aplecată spre fantasii, veţlendd în tâtrii pe unii bandiţi idea-lisaţî, to*:a dorea se vâşlă şi ea vr’unulă adevărată Cea ce dori se şi realisă nu de multa. Ea călătoria prin o pădure, când de o dată se ivi în cale untt banditO, care opri trăsura, şi'l luă orologiul^ dimpreună cu tOte bijuteriile sâle. Dupe acăstă întâmplare trecură câte-va săptămâni. Intr’o dimiuâţă contesa sculându-se, întrebă de cameriera sea, câte ore suntu? Aceea scOse orologiultt sătt şi spuse. Contesa înse, veşlânda orologiula, îlh recunoscu îndată, că acela era fostul sătt orologiu. Se făcu cercetare, şi se descoperi, Că acea camerieră era amanta banditului, care a jefuiţii pe contasa.
CURSULU ROMÂNU
Bucurescî, 8 Febuar. 1873
EFECTELE	Lei B.
Obligaţiuni rurali	104 —
« Strusberg	48 %
» Oppenheim	—
Obligaţii domenialî	95
» căilorn ferate		
Societatea gen. gaz	410 —
Dacia, comp. d’asig.	603 -
Mandate			 __
Imprimi, municipală	18 75
SCHIMBUL^	
Paris â vista ....		 _1_
» 3 Inul . . .	93 'U
Londra a vista . . .	
» 3 luni....	25 15
Berlin a vista . . .		 	
— 3 luni . . ,	372 '/4
Marsilia 			 	
CURSULU VIENEi
Viena, 8 Februar. 1873 s. n.
EFECTELE Lei B.
Metalice........... 69	90
Naţionale.......... 73	75
Lose.............. 105	50
Acţiunile bănceî . . 1001 —
Creditulu......... 336	25
Lom.on............ 108	80
Oblig, rurăe ungare 80 — " Temeşvar . . 78 — » Transilvane. 77 50 » Cioate ...	77	75
Argintă in mărfuri . 107 75
DucaţI...................
Napoleoni.......... 8 6^
ULTIMELE SCIRI DIN SPANIA
Telegramele sosite până acumtt din Spania nu ne aductt încă nimicii lămurită. Ele spună că unii nou ministeriu s'a formată cu ună preşedinte, şi că regele a plecată pentru Italia.
Cuventuiă de preşedinte nu e lămurită! Este p e-şedinte ală consiliului de miniştrii, seă alu Republice!?
Depeşele viitdre trebue se ne esplice.
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL
GDNSEILS AUX DAMES
PRODUITS SPlîCIAUX RECOMMAND&S
IKVBNTKUR DU
lâVQd ROTAI PETHBIOACElDE
VIOLET
IHVERTKUR DU
S1V0NR0Y1L DETHRIOICE
PARFUMEUI^ brevete, paris
CREME DE BEAUTE
aba&« deglyc£rime et debismtjth—Fraicheur,Veloutt, Eclatduteml.1
fcXTRAlTS TRIPLES D’ODEURS
PA.RFUMS POUR LE MOUCHOIR : Rose-Blanche, Ess-Bouquet Foin-coupe, Jockey-Clttb, Brises-de-Violettes, etc.
GLYCf:ROLf:mROSES<lePROVIN$ LOTIUN HYGIENIQUEj TONIQUE ET RAFRAICHISSANTEl pour Ies soins intime* de la toilette
GLYC^RINES parfum£es
IndispensablespTconserver la sânii, la beaute,la morbide,sse de la peau.
EXTRAITS D’EAUXDETOILETTEl
pour adoucir et rafraickir la peau.
PASTILLES AMBR0S1AQUES AU MASTIC DECHIO Hygiene, Fraicheur, Suaviti de Vhaleine.
Depot dans toutes Ies villesdu monde.
Pour eviter la contrefaţon, exiger la uutrque de fabrique'i
LA REINE DES ABEILLES
Apa si jiralu Dentifrice
PERFECŢIONATE DE DOCTORELE

Furnisoră brevetată atu M. S. Imperătesa Aceste produse se vându 40 la sută mai josu de cătii produfele analoge; din puntulu de vedere alu jparfumuluî s'alu proprietăţilor u loru, ele lutrecu specialităţile cele maî renumite.
La eeî de căpetenia Farmacopei, Coafori $i Parfumari.
cu amEnuntulu şi cu rădicata 44. Rue des Petites-Ecuries, PARIS
VESICATOARE d’ALBESPEYRES
Admis In spitalele şi ambulanţele armatei francese (avis favorabil alu Consiliului Sanitară din Francia) şi In alle
armatelurfi Turciei şi a Statelorii-Unite.— Acţiune sigură şi regulată. Fie-care visicatdre trebuc să p6rte semnătura d’Aîbespeyres pe partea cea verde.
CAPSULES de RAQUIN
Acadnmia de medicina de Paris, care le-a declarată supe-ridre tutoru celoru l’alte preparaţinnî cu Copahu dnpe ce le-a esperimentatu asupra 100 de bolnavi s’a dobândit 100 de vindecări. Srpienta adunare a recunoscută aseminea că Capsulele Raquin suntg ingerate cu înlesnire, nu causeijă in stomachă, nici o simţire neplăcută, şi nu provocă nici uă vărsătură. — Paris, Faubourg St, Lenis, 78 şi în tote farmaciile.
A N U N C I U
i
La 2 Februaritt 1873, se va ţine licitaţiunea la cautorulă Domnului Mi-^ rou S. Ylastc, pentru închirierea de la 23 Aprilie 1873, ală Otelului D-sdle. denumită Budiştenu, situată pe strada Carol I, care d’mpreună cuj| Otelulă d’alături din nuoă clădită formdţlă unti singură trupă precumă şi || ală tutuloră prăvălieloră, esclusândă din ele acea în cate astă-$i se află ^ cantorulă.	^
«©«
©
«•••••••«•©©••«©©«©©©••©•••eţ*©©
VINII DE QUIIIIUM
Exibard, pharmacistu, 125 str. Saint-Mar tin. Paris.
gj Doritorii de a lua esplicaţiunl suntă rugaţi a veni la contorulă de maî ^ susă citată în tote filele la orele io de dimindţă.	^
Acestu vinu tonică superiorii şi febrifugiu este celu mai avutu în principie din tote vinurile de quinquin şi celă mal activă pentru a repara puterile. Elu este ordinată de principalii medici de preferinţă la ori-ce altă preparaţie, în contra consunpţiunii (slăbiciune din ţji în di) vigurilor, diurea cronică, slăbiciune de stomacu, chlorose, debilitate, precum şi în convalescinţă.
Se vinde cu jumătate de sticla. Acel’aşî vin iodatu şi ferugi-nos cu acel’aşî
Depositu în BucurescI, F. EITEL.
m
!
®©©©©@©©@®©©©®©S9©®«9© ®®®©9®®@©9©989©®©'®e®®©@'©999«999
Medalie de AUR. — Premii de 16,600 fr.
X
X
X
1QUINA LAROCHEI
X
X
s©«@©®©©®e®e©®©f' ©9©©e©©©s©3©®©®®®®®®®©©©©®©®©®® ©	PENTRU PAR SI BARBA	&
®	Furuisorulu M. S. Reginei Angliei şi	m
®	M. S Imnei-atnridm Rusie?	®
9 ©
Imperatorelui Rusiei.
(I Medalie de aură. — 3 medalii de argint.)
ELEXIR reconstituant şi febrifuge.
Celă mal bună specifică pentru frigurile epidemice x\ saă paludeene care aă resistată pene acum quinine. — X
Abrevăză convalescenţa şi restabilăză repede forţele per-
X
X
ilEPABATEBR m MII f
Preparată de F. CRUCQ. — Paris-i î rue de trâvise.-Londra— ®2i Beaufort strees S. W.
© Singurul product ce, fără a fi vopsit dă necontenit perului şi * barbet colOrealor primitivă.
îlă întrebuinţdză cine-va singură, şi operăzâ asupra bărbei ca
©şi asupra perului.
® Dapositulu la Bucureşti, laD-nu Hurier Coiffeur Podu Mogoşdieî.
^ V© ,	.	|	_	fr ^ a rJ	iui ia ac* xj uvur	iu ui ii u i iui iui uviiivui a vuu AAVou Vc ..	^
^ dute şi constituţiile alterate, băle de stomacă, slăbi- y^|e9©»©»©©©©0©©©e©9©«©©89©©©©09e©e©©©©c©©e99es9©§
SAVON ROYAL
5» SC 'i IB Si S St.-8 C El
de VIOLET
PARFUMEUR BT*. A PARIS
Seul recommande par Ies celebriles medicales pour*2 VHygiene, la FraicJieur et lai| Beaute de la Peau.	:
Dăp&tdaus toutCH le# vii Ies du monde.p
SXIOER LA MAIţ <^U 2 D E PABRIQU ■: g*
LA REINE DES ABEILLES &
yf ciunl generale, causate din lipsade sânge, etc.
^ In ţerile calde, şi mal cusdmă la finele verii, se în- X trebuinţdză înduoită cu apă ca băutură împuternicitdre ^ şi preservativă de friguri.	X
3 LA ROCHE FERUGINOSU -
Sărăcia sângelui, epuisementă, urmările facereî.
PARIS, 22, rue Drouot.— BUCURESCI, F. itel. Risdobfer,
Pharm.
(boo
OOCXXXÎOOOOOOOOOCOCOC
im. ^	s®* /ta.	Mă /sa& /b»,	•
Recompensă la Exposiţiunea univers. Londra 1862.
PASTĂ PECTORALA
SIROPUDE NFA
DELANGBENLEB DIN PABIS 5o de medici al spitaleloră din Paris, le-a constatată effi-
Pi cacitatea în contra TUSEI, astli-Pi -----------------
APA DE MELISA
DES CARiiES
mulul GRIPPEL, tusei mâgărescî ^.şi' IRRITAŢIUNILOR peptuluî şi gâtului.
Depositu în BucurescI:	Fr.
Eitelşi J. Rissdorfer.
contra Apoplesieî, Paralisieî, Ameţoleî pe mare, Colereî, Vaporilor Nemistuiril, Colicelor, etc.
BOYER singur succesor al carurilor
Paris, 14, rue Taranne. Deposit: la principalela case de comerciu.
Recomanda onorab, Publicu StabilimentulQ metî în diferite cuseturî de albituri pentru dame şi cavaleri. Str. Sfinţi-lora No. 24.
DANTISTUL G. GIUSTi,
Se reconandă Onor. Publicu că va escersapro-j feriunea sa, adecă ; Curăţirea, Albirea, Plunbuirea Oinţiloru, Amorţirea Neervp.ror şi filamentelor, carii
producă durere de dinţi, stîrpindă ori-ce rădăcini; sparte în gingii fără a produce ună rSă.
Se află la Hotelă de Francia No. 3 calea Mogo-ş6il vis-a-vis de Biserica Zlătari.
AN U NCIU
Direcţiunea, internatului de bă-eţi Butoianu, situata în strada sfinţii orO No. 70.
Are onore a face cunoscuţii că mal primesce elevi interni cu preda de 30 napoleoni pe ann.
BOLELE SECRETE
Răni symphilitice, scursdre, impedicarea ttdu- ! lui; polutiune, pdbla alba (neputinţa bărbătdscă) vindica dupS o methodă care sa aprobată în mii de caruri singur şi radicale.
Specialistulă D-r Thor, Strada Carol No. 4.
Pentru abonamente, reclame si anunciurî a se adressa la Typographia Naţională, strada Academiei No. 24.			
AsONAMENTUIi PENTBtJ ROMÂNIA. în oraştî: In districte: Pentru unu ană . . 24 30 le! n. j Pentru uă V2 ană .12 15 * Pentru trei luni . . 7 8	AjsUJSCitiii : Linia mică pe pagină a IV. . 15 bani. Reclame pe pagina a in. . . 1 leă n. Pe pag. 13 2 lei, pe pag. I, 8 lei n. Pentru rubrica «inserţiunî şi reclame» Rcdacţiunea nu este responsabilă.	Epistolele nefrancate se refusă şi ar-ticolii nepublicaţî se ardu. Ori-ce Abonamente neînsoşite de va-16rea se refusă. Abonamentele se facă numai de Ia 1 şi 15 a le fie-cârui luni.	Pentbu Fbancia: se priimescu anunciurî şi reclame la D-nii ORAIN & MI- j COUD, rue drouot 9. Paris. Pentbc Adsteia şi Gebmanxa: la D PHILIPP LOB, Wien Wollzeile No 2
Girante responsabilă DUMITRU KRISTEA.	Tipografia Naţională, Strada Academii No. 24.

APPARE IN TOATE SERILE 1)E LECRTÎ
PENTRU ABONAMENTE, R L A Ifl E ŞIANUNCIURI A SE VEDEA P A 6. S N E A IV.
DEPEŞE TELEGRAFICE
(Serviciulft privaţii «iu «Monitorului.)
Madrid, IO Februarie.—In Congres se dă citire mesagiulut prin care regele ţîice că i-a fostft mare onOrea d’a conduce destinatele ţereî, de şi pro-fundamente turburată. Elfi era decişii se observe jurfimântulfi şi respectuifi Constituţiunu, cre^endtt că lealitatea ti va înlocui inexperienţa. Cu tdtă buna sea voinţă, elfi a găsitfi Spania tntr’o luptă continuă. Dfiea sentimentele s£le arii fi foştii străine erei, n’ar fi renunciatfi; dfiră fiindfi-că ele suntfi spaniole, şi fiindfi-că nu voesce a fi unii rege de partidii pentru a se conduce îlegalmente, elfi crede de aci înainte tbte silinţele sele sterile. Elfi renunciă dar în numele şeii, alfi fiilorfi şi succeso-rilorti sSf.
In şedinţa Senatului şi a Congresului preşedin- i tele Senatului dă citire actului preşedintelui Congresului, care declară că aceste doue Corpuri întrunite se se constitue în cortesî suverani ăi Spaniei. Renunciarea regelui este priimită mai în u-nanimitate. Cortesiî numescii o comisiune care se însocş^scă pe rege până la fruntariă. Propunerea privitbre la stabilirea Republice! şi la asumarea puterii de către Adunare este primită cu 2 56 voturi contra a 32.
Regele Spaniei şi familia ‘regalS aii trebuiţii se pflrăsdscă Madridul-fi astă-dimin6ţă, la şt5se ore.
Madrid, 12 februarifi. — Cortesiî complinii gu-vernulii în modulii următorii: Figueras, preşedinte alfi consiliulfii; Py-Maragal, la interne; Cordova, la resbelii; Nicoîas Salmeron, la justiţia; Francisco Salmeron, la colonii; Beranger, la marină; Cas-tellar, la externe; Becerra, la lucrările publice, şi Echegaray la finance. Mâine, alegerea preşedintelui Cortesilorfi.
(Serviciulu privată alfi Românului)
Paris, t2 Februarifi.—Aginfa Havas comunică că regele Spaniei, Amedeii 1, împreună cu familia regale, a părăsiţii Madridulii astă-ţjţ de dino in6ţă.
S'asicură că şefliî comuniştii orii s arii fi duşii la Madridfi.
Neapole, 12 Februarifi. — A plecata o fregată spre a lua pe regele Amedeii de la Lisabona, unde a mersil de la Madridfi. Altă fregată a foştii tră-misă la Valenţa, spre a transporta echipagiurile lui Amedeii.
BUCURESCL 3 FEVRUARIu
Unu acta de cea maî mare importanţa vine aqlt se confirme temerile nostre asupra streinilorO cari se presinto în ţeră cu felti de fela de proiecte pentru concesiunea creditului fonciarti. — Acesta acta ne spune curata că eî nu suntQ de câtG nisce amăgitori, cart vind se se serve de cre-ditulo nostru spre a ne esploata şi a înşela şi pe acţionari şi pe publicO în fo-losulfl lorG, dupe cum aG făcutG cu tote concesiunile ce aG luatG până acuma la
noi si în ţerile lorG, şi dupâ urma cărora publicula a remasQ răbdătorii de va-lorea hârtiilorG ce păstraâ de la dânşii în sumă de milidne.
CulegemG cu recunoscinţă tote amănuntele şi documentele proprii a respândi lumina asupra acestei gigantice întreprinderi, şî asupra acelora ce vinG se ne a- ' măgescă că ne aducă banî în ţâră, pe cândG ori pe unde ab fostG n’aG făcuta de câta se despoiă lumea. Corpurile le-giuitore trebue sâ ia actG de aceste documente ce ne-atî venita în mână şi o dată pentru totu dâuna sâ decidă respingerea ' ori caret dărt de concesiuni la streint.
DocumentulG ce publicămd maî la vale, dupe jurnalvlG Creditulii NaţionaliI din. Londra, de la 6 Februarie corentQ, se raportă la proiectulG acela care pare că se bucură de influenţa Berlinulut şi de înalta patronare a guvernului nostru : acela care, dela depunerea lui pe biroulG Adunării naţionale a schimbata câţi-va representaţt până acuma: ProeetulG D-lut de Hert, represen tata astătjî de D-nu de Reims, secundatu de D-nula viconte Paul Daru, care a plecata mal filele trecute din Bucureşti pentru Constantinopole. — De-muciand opiniuniî publice şi pe aceşti din urmă representaţt, dupe cum ama denun-ciato pe D-nulG Herz, de sigura că ni se voru trimite şi alţit spre a face cu ort-ce preţu se trâcă proiectulG, pentru că aşa se porunceşte dela Berlin.
Noi însâ nu vomG înceta a’l denuncia pe toţt, pentru că suntemG în posiţiunea acea a cundşte tote mişcările financiare, din Europa, asupra cărora voma reveni regulata în numerile nostre viitore. Până atuncî, atragemG atenţiunea corpurilorG legiuitore şi ceremQ ca, printr’unG vota speciale, se înlăture pentru totU dâuna ori ce proiecte streine, fiind-că nu facO ondre a maî re-mânea unG minutO pe biurould sâO, nici chiar ca simplă informaţiune.
Acestti vota va pune o barieră coţca-rilorG de tota felula de a se mat presinta în ţeră cu propunerile lorO, dupe cumt)
6 făcu astăzi, fără nict o temere şi fără nici una respectu pentru ţera, Domnii Leitner şi alţi, şi va lăsa loca românilorG, proprietarii ora oneşti de a-şi face treburile, astu-feîu dupe cumO interesele şi posiţiunea nostră economică ne povâţuesce.
PublicândO acesta documenta, suntemG siliţi, din causa spaţiului, a intrerumpe
pentru astă-cjî desvoltarea combinaţiunilorL financiare, privitore la creditulG fonciara, singură în posiţiune de a face ca banii sâ fie eftinî şi abondenţî, şi biletele sâle solida garantate.
Urni cuventu asupra financiariloru în Orientu
Ni se comunică sosirea în BucusescI a Domnului de Reims şi a Domnului viconte, Paul Daru spre a lua creditula fonciara şi banca naţionale română. De acolo DomnulO de Reims trebue s£ trâcă la Con-stantinopole, dupe urmele Domnului viconte Daru, bătânda la t6te uşile în numele grupului anglo-francesO, Donon-Glas-tone et C-ie. Din nenorocirea D-sâle însfi, D. Daru va părea forte uşurelo alături ctr dmenit de greutate ce guverna şi dirigtt banca ottomană.
D. Viconte Daru, care n’are nimica de comuna cu Domnula Conte Daru, vechia ministru, este una simplu administratore alfi căilorn ferate portughese, spaniole, romane, maî t6te astă-tjî ruinate.
Voindo cine-va a face o contra probă la trebuinţă, arG resulta, dacă va trebui sâ punemG încă în reliefa cariera mal malta sâa mal puţinu norocosă a D-luI viconte Paul Daru, din faptultt că administresă societatea financiară şi societatea de depo-site şi compturî-corente, douâ stele palide, doue puteri destula de slăbuţe.
Cu tote acestea, nu este mal puţina a-devâratG că D-nula viconte Par t Daru ş’n arunc atu asupra Orientului, intrândO în compania cu D-nula Victor Borie ca adio-tanto.
De ce este vorba însâ ? Aci nu mat e cestiunea de a concuista Palescina. Patronii D lut viconte Daru,—pronunţaţi Do-non, Delahante et C-ie,— s’aa gândita s€ pue mâna la Bucureşti, pe concesiunea Cre-ditulii fondării şi pe banca naţională română ; era la Constantinopold, nict mat multa nici maî puţind, pe una împrumuta de 625 milione. şi în totala seu în parte pe diferite lucrări publice ce se propuntt a se face în Turcia.
Intr’unO cuvânta, D-nu Donon este tota atâta de antreprenorQ în finance dupe cum este D-nuld Gustav Delahante,— Gustav, nu Andrien, — în lucrări publice. —
Ni se cere, din Constantinopole şi din Bucureşti, amănunte asupra acestui grupti de industriali şi de financiari.
£tă o repede ochire asupra puterii a-cesteî prea sânte trinităţi: Donon, Daru, Delahante et C-ie, pe care o dămG astfi-felG dupe cum s’a publicata în f Union des Aclionaires, în numSrula dela 18 A-prilie 1872.
Case eftine (Maisons ă bon marche). Ti-
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL
tlurf necunoscute, ne cotate, şi nev&ntjlă-tore.
Acţiuni Frevant — Gamaches. Ne cotate şi fără valore.
Acţiuni Orleans — Cholons. Ne cotate şi fără căutare.
Acţiuni, calea ferată Orne. Nici o dată cotate, valore problematică.
Magasins generaux de Bercy. Titluri cotate, dar râd cotate, fără cursu.
Acţiuni des Houilleres d'Ahun. Titlurî cotate, erăşT râu cotate, fără cursa şi cu dobânzile seO cuponele neplătite dela 1865.
Obligaţiuni Frevent—Gamaches. Cotate, dar o cotă necunoscută şi ilusoriă ; nicî umbră de cursd; s’a observate vre-o 200 la 11 Aprilie.
Obligaţiuni Gisors-ă Vernon. Cotate fără cursu.
Obligaţiuni Glos — Montfort la Pont— Audemar. Cotate, fără cursu şi fără valori.
Obligaţiuni Orleans-Châlons. Cotă artificiale, cumptirătore eu mâna stângă dupe o vîr.Ţare cu mâna dreptă de acelaşi directorii; preţO nominala 252—255.
Obligaţiuni Orle'ans-Roun. Seu fără cotă sdO cu o mică cotăT la 255,. Presupunere de confusiune ca şi precedentele.
Obligaţiuni de l'Orne. Cursu necunosctfl. Titluri fără se "se potă vinde. Simple figuri.
Obligaţiuni Pont-de-TArche la Gisors. Fără cotă şi .fără valore.
Obligaţiuni Houilleres d’Ahun. p'ără cotă, fără cursa şi peste putinţă a se vinde.
Acţiuni de l'ex-imperiale, companiă numită de asigurare. Fără cotă şi fără valore.
Acţiunile societăţeîfinanciare Fără cotă şi fără valore, cunoscute şi necunoscute în piâţe.
Eventualităţi âe la Calais la Marsillia. Detestabile.
Culegemtt cu recunoscinţă tote aceste amănunte şi documente propriî a respîr.di lumina asupra acestora întreprinderi obscure.
De la acesta tablou, care n’a fostu dresata pentru trebuinţele causeî de faciă, lucrurile nu s:au schimbata de locu... în bine cela puţina. Ele din contră aU.mersa din r£d în maî răa.
Obligaţiunile căeî ferate de la Frevent la' Gamache, cu totă lupta cea mare, ţn ; vederea uneî nouî emisiuni, nu se veniiu maî multa de 180 seu 190. Obligaţiunile Orleans-Châlons, suntu departe de 255; ele abia valoresd 225: şi tota n'aru putea vinde cine-va 10 cu acesta cursa.
Se estimăma încă o dată omenii şi lucrurile :
foţt de la unuia până la altuia sunfctt nisce gentilomi. In gentileţa lora înse, au făcuta pe publica s6 perină o sumă de bani. Ama evaluata perderile, dupe espunetea Pot-Puriului fondară ala acestui trio compusa de casa de deposite şi compta-curenta de Orleans-Châlons şi de societatea financiare, la trel-qlecî şi cinci milione.
Acesta înse nu este totulu: maî este încă una geşefta, căruia trebuebue se-î apreciema bine-facecile. VoimCt se vorbima de stimabilula viconte Paulu; Daru, de und orna cu greutate care se numeşte Gusţav Delahante, amândouî navigânda împreună pe căile ferate portughese, saragose, pam-, pelune, romane, Victor-Emanuel etc.
SC oprima asupra acestuî cuarta primele nostre apreciaţiunî.
Cele 700,000 acţiiinî ale Portugaliî, scăzute de la 500 la 50 perda .	31,500,000
Cele 300,000 obligaţiuni ale portugesilorO a 60 fr. una .	18.000,000
Cele 103,000 acţiuni pam-pelune, scăcjute de la 500 la 75 perda maî multa de . . .	4,250,000
Cele 175,000 acţiuni ale a-celiaşî căî a 75 fr. una . . .	14,000,000
Cele .2 25,000 acţiuni ale ro-manilorO scăcjute de la 500
la 125 perda................. 85,000,000
Cele 800,000 obligaţiuni ale romanilora a 60 fr. una perda 48.000,000 Acţiunile Victor-Emaniel,
perda..........................100,000,000
Obligaţiunile Victor-Emanuel perdu..................... 50,000,000
Totalii suficienta pentru onorea şi în profitulu D-lorO Daru şi Delahante, este de 351,000,000.
Cu asemenea galone nu este aşa că pote cineva comanda milionelorO nouieî societăţi financiare ?
RenunţămQ ă enumera perderile mexi-canilorO, tunisienilorO, creditului fonciarO coloniala etc. subt imperiula D-luî Victor Borie la banca seu comptorula de escompta.
Etă omeniî şi lucrurilU, <JeiI actuali al societăţii financiare din Paris.
Alah—Donon este mare, Dalahante — paşa este grosă şi Vicontele Daru este profetultt loru.
Ne înclinămO dinaintea acestei superbe trinităţi.
Mahomeda însâ sS protege Turcia în contra prevaricaţiunilorO acestora ghiaurî în afacerile Imperiului Otomana! Dumnezeii se apere România de amestecula lora în financele s61e! România şi Turcia aru peri.
CRAIOVEl
De trei ani-şi jumătate' retâcescu prin ţări streine, Şi prieteni cumd şi rude pbte ed că î-aroti uitata, In astd timpu cândii- avui şlile şi norOse şi senine; Dar eternă către Craiova alu mefl ochiu amd îndreptate!
Căci într'ânsa petrecut-amu dulcea mea copilăria, Scumpe şlile dispărute în Craiova le-amd trecutu, In oraşulu cel'l maî mare din viteza Oltenia Unde frica nicî-o-dată se ajungă n’a putută !
O ! Craiovo ! Dulce lăgănu, tu ce’n ţăra roraânăscă Strălucesc! precuma străluce ăstrula lumeî luminoşii!
Tu cc vrei c’acăstă ţeră tirania se-şî sdrobăscă Şi se rupă ala sclaviei lanţula grett şi ruşinosul
Ţiă’nchina a mea cântare; nuinal ţiă să cuvine; Căci în tine să mai află d'acela sânge românescu Ce de.niminî n’are temă, ci se luptă cu ori cine, Fiă-orî-cine câta de mare, câtu de nămu împără-
tesca!
Dulce urbe aşezată între jiuld ce mugesce Şi’ntre OltulU care urlă, sfărîmându-se de stânci; Tu în care şi virtutea cumă şi geniu ’nfloresce, Tu ce vrei ca se scapi ţăra din abisuri prea a^
dâncî,
Din abysurile’n care -trădătorii făr’de lege Prăvăliră România cu-a lora fapte mişeleşcî;
Tu ce nu stal la’ndouălă cânda e vorba a-ţr alege Intre mbrte şi sclăviă, căci română încă eşti !
Ţu Craiova multa iubită ce’nalţl fruntea cu mândria,
Ce de loca încingi o spadă ca să-ţî aperi dreptulU
tăd,
Priimesce de la mine astă mică poesiă,
Ea amu scris'o pentru tine şi în contra celui rea!
Ţiă dar a mea cântare, numai ţiă se cuvine,
Căci în tine se mal află d’acela sânge românesca, Ce de nimeni n’are tăroă şi se luptă cu ori-cine, Fiă-orI cine câta de mare. câta de nămu împără-
tesca!!
Bucurescl 1872. Alexandru A. Macedonski.
DIVERSE
O catastrofă în canalulu La-Manche. Corabia «Northflect» care conţinea vr’o 400 de pasageri, dintre care maî multe lehuse, şi una echipaja de vr’o 4o de mateloţî, staţiona în ^iua de 22 acu-rintel pe ia Orele 10 de sără la vr’o două poşte departe de c6stă, aşteptânda o furtună ce se a-nunţa. Mar toţi pasagerii eraa în cabinele lorii săd în salona, âra pe poda era numai numărulil obicinuita de ştrejl la posturile lord. Căsorniculd bă-tea tocmai 10 şi jumătate cânda ştrăja zări und vapor în o periculOsă apropiere; eld gonea cu o mare repejune spre corabie. De îndată dădu alarma, strigă vaporului să-şî schimbe cursuld şi trezi prin ţipetultt săd pe căpitanuld corăbiei D. Knowîes, care apăru de Îndată pe podti. Und momentd dupe aceea vaporuld, cave wu-şl schimbase .cursula nicî câtu-şl de puţina, lovi în Northflect, îlu străpunse tn t6tă puterea cuvântului şi dispăru îndată din 1 vedere.
Pocnitura este descrisă de cei rămaşi în viaţă ca asemenea esplosieî unul tuna mare şi bine încărcat. Momentuld între lovire şi cufundarea corăbiei a fosta grOsnica; nimeni Î11 lume n'aru fi în stare să descriă cele ce se petrecea atunci pe Co-rabiă. Purtarea căpitanului fu îurr’adevăra eroică ; elu căută se mănţină ma întâiQ disciplina; se cercă pomparea apel şi astuparea spargere!, dar în cu-rându se văşlu că tote suntu zădarnice. Atunci că-pitanulfi dădu ordine se 'se pregătăscă luntrele de scăpare. Mulţimea se grămădea nebună în acăstă ultimă speranţă, grămădăla era aşa de mare că nici unuia n’ard fi scăpata, daca n'arQ fi pâşitu căpi-tanulu cu o determinare neînvinsă între mulţimea cea peidută din minţi şi n’ard fi ameninţata cu re-volveruld în mână de a împuşca în momenta pe cine va îndrăsni a se sui în o luntre fără ordinul îi săd. Căpitanultt cugetă întâiu să scape femeile şi copii, dar ele erau mal tOte în cabinele lora şi timpuia era aşa de preşiosu că nu se putea perde nici und momentd. Cele ce erau în a-propiere, între care şi femeia căpitanului cu care v se însurase cu o lună înainte, fură puse în luntre.
In momentuld cânda luntrea fu lăsată în apă, săriră în ea o mulţime de bărbaţi care numai de câta erad să facă să se cufunde. CăpitanUld ÎI so--mâ cu revolveruld în mână să ăsă din luntre, toţ. ascultară afară de unuia. Două lovituri urmară ş und glonţa lovi pe neascultătoru; dar numai era timpa de cercetări. Doue-şlecI de minute dupe ciocnire şi două minute dupe coborîrea luntre!, corabia se cufuDdâ şi trel-sute de suflete se luptafl cu mârtea. Din momentuld ciocnirel şi până la peire se sloboziră necontenita rachete şi vaporulu a City of Londonn care era în depărtare de două mile de «Northflect» alergă îndată în ajutorii, dar nu putu scăpa de câtu prea pucinî, 87 de âmenî fură scăpaţi în totuia. Intre morţi este şi eroiculfl că-pitanu Knowles. In contra căpitanului vaporului ce aO causatd nenorocirea şi care au părăsita cu atâta neomeniă victimele nebăgăreî săle de sămă
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFULU
predomneşte cea mai mare indignaţiă. Pân’acuma înse nu se ştiă care este aceiu vaporii.
*
Duoî spânzuraţi de aceea-şi funia. întâmplarea are câte odată curiosităţi care întrecă cele mal nebuneşti invenţiunl ale romancieriloră. Scena care urmcză s’a petrecuta într’unu otelil mobilatii din Boulevard St. German. Unii sârmană artistă, fără mijilâce, intră a casă pe la 12 nâptea, desperată. In momentulă cândă trece pe dinaintea biuroulul, portarulu proprietară ese furiosă şi-I face o scenă violentă pentru întârzierea celoră de pe urmă chirii. Menorocitulă nu p6te resista la acâstă de pe urmă lovitură, şi intră în odae, hotărîtu ase sfîrşi prin sinucidere. Elu aruncă ochii în jurulă lui spre a găsi ună instrumentă favorabilă spre îndeplinirea proectului seă, şi zâreşte ună capetă de funiă care trecea prin crăpătura de d’asupra uşeî de comunicare cu camera vecină. Fără a sta la în-douâlă, elu face ună laţă acestei funii şi-lă trece -dupe gâtulă seă. Mortea fu grabnică. Dar ceea ce e în adeveră neauzită, e că dimineţa intrândă în cea-l’altă odae, băâtuiă de serviciu, găseşte ună teneru spânzurată de cea-J-altă parte a uşeî. Funia fusese fixată de acesta în zidă, şi deschiţlSndă ii şa de comunicare, îl lăsase ună capetă se spânzure de cea-l-altă parte.
Funia făcuse ună înduoită sctviciă, şi purta câte-ună spânzurată ia fiă-care capetă ală ei. Ală do-uilea sinucisă lăsase o scrisOre anunţândă că se săturase de iubita lui, dar că nu avea curagiul de
FOILETON
Revista celoru două spectacule.
Redacţiunea Telegrafului voindă a procura.lec-toriloră sei continuaţiunea scrierei D-lui Laerţiu, sub titlu Revista celoru doue spectacole, începută In Românulu din 16, 18 şi 20 Ianuariu, şi întreruptă din cause ce nu ne aparţine a discuta, găseşte trebuinciosă a face ună mică sumariă de cele conţinute în acele numere, pentru înţelegerea celoră ce vom publica noî.
D, Laerţiu, întreprinde a depinge tabelulă situa-ţiuneî mârâie şi Intelectuale a societăţei ndstre şi, spre a face mal pipăită şi mal isbitâră realitatea ce’şi-a propusă a descrie şi a scuti totă de odată pe lectori de odiosulu exemplului, de indicaţiu-nele numelorîi proprii, de totă ce se pâte raporta cutăreî s’aă cutărel persâne, imagină o plutire fantastică spre ţermi necunoscuţi a unei mulţimi considerabile de ambe secse, de tâte vârstele, caracterele şi deprinderile.
Nimicu tiu turbură liniştea şi confiinţa acestei popuiaţiunî. Totulă e propriu plutirei. Nlmică nu lipseşte la seducţiunele esterion spre a dilecta societatea călâtoriloră. Doue musicî, lăutari şi orchestra nemţescâ, cântă fără întierumpere pe bor-dulă imbarcaţiunei, pe cândă pilotulfi, într’o prosă plină de figuri şi alusiuni, le recitâsă iambe de o disperată şi durerâsă ironia, în care virtutea, patria, onâiea, ponsciinţa suntă pe rândă obiectulfi .adoraţiuneloră celoră mai estetice şi ală denegă-riloră celoră mai perverse.
Vasulă pluteşte, pluteşte mereu. Nimică nu distrage pe cel îmbarcaţi din starea de complectă uitare a fiinţei loră, din indiferinţă despre totă ce se petrece aiurea, din nepăsuiu trândavă a ori ce priveşte viitoruld şi sârta loră comună.
Mărirea ţerei, ridicarea naţiunel, înavuţirea poporului, gloria trecută şi probabila servitute vii -tore, trecă pe dinaintele ca o visiune a unul somnă turburată, fără a face asupră-ie nici o impresiune.
— N’aveţi de ce ve turbura, le ţlice cu o sfă-.şietâre ironie pilotulă. Omenirea -nu este nimică.;
a o părăsi, ci preferea a se ucide. — Acesta e-venimentu a făcut mare sensaţiune în foburg. (La Patrie din 23 Ianuarie).
L 0 G 0 G R I F
Jumătatea mea De la începută E ună verbă ce-abea Este cunoscută De dmeniî burtoşi,
Groşi şi serioşi.
Caprele şi junii,
Caii şi nebunii.
Puricii şi greerî Şi cei fără-osebă Nu potfi fără mine Sâ trăâscă bine.
Cea a doua parte E ună felă de carte Scrisă spre păstrare Seă şi spre uitare.
Totulă suntă ună pesce Ce prin mări trâesce.
Cine me iubesce Lesne me ghicesce.
(Galeta Salâneloru)
totulă totă d'auna a fostă fumă. Petreceţi, veseli-ţi-ve, desfâtăţive : totulă e în $ioa de astăzi.— Părinţii vostrii?... Dar de unde sciţi ai cui sunteţi ?— Gloria?... uiiă nume bună de înregistrată într’unu almanah şi care n’a putută cruţa nici o miseriă.— Virtutea? ună sacrificiu fără compensaţiune, impusă, celoră naivi pentru prosperitatea celoră pricepuţi.
Cele mai mari nume is orice nu suntă scutite de restulă slăbiciuniloru omenesc!, şi în cele din urmă trecă şi se uită ca şi celă mai ordinară din pescarii golfului Neapolei, ie Z'ce pilotulă. Aide, dormiţi! Nemţii sâă Muscalii n’au se ve mănânce; şi unii şi alţii suntă omeni. Pentru ce v’aţi turmenta se sciţi ai cui aveţi a fir Pentru ce aţi continua lupta selbatică a părinţiloră vostrii ? Şi în ce ară sta progresulu şi civilisaţiunea dacă, pentru o himeră, pentru o ideâ ruginită de secolî, v’aţî apuca se versaţi ună sânge indispensabile viăţeî şi bunei stări a sănătăţii. Şi daca ară fi numai atâtă!___
Dară se pâte întâmpla pre bine ca din acestă neas-tâmperu se vi se tragă chiar mOrtea!
O dată morţi cum se cade, fi-ţi siguri că tâte plăcerile ve suntă interzise. Căinţa n’are se ve ajute la nimicu. Autorulă Revistei, spăimântată de invasiunea precepteloru nihilismului, de eseiţîplele funeste ce aruncă împrejuru-1 toţi câţi s’au servită de putere pentru ună scopu egoistică, imorală şi abjectă, şi turmentată, de ideia unui vii-toră durerosă pentru ţâră, înfige ascuţişulă satyrei în carnea viă a junimei. O întrâbă ce face, ce cugetă, cu ce se ocupă, curaă probesă că are în capu-i divina suflare a viăţeî, în inimă unu simţimântă de iubire pentru frumosă şi pentru a-adevâră şi în minte cugetarea d’a se afirma cu tăriă în lumea fiinţelorfi raţionabill?
Părându-î că ună somnă mortale din ce în ce o coprinde; că viaţa ce duce este negaţiunea esis-tinţeî; că junimea, în stare de putreziciune, este ţârâna mormnetului pe cadavrulă naţiunei, autorulă o apucă cu amândoue mâinele, o scutură o stânge în braţe, o mângâie, o lasă, o chiamă cu neodih-nă, îi impută amorţirea, îT esageresă greşelele, îi rechiamă trecuttulă, îi pune în vedere viitorulă şi nu se abandonă cuvinteloră amare de cătă spre a-î stimula mai multă demnitatea şi energia.
TEATRUL CEL MARE
Compania dramatică representată de M. PASCALY
Duminicăla 4 Fevruarie 1873.
Se va jusa pentru ultima oră în acâstă stagiune
MOARTEA
LUI
Dramă Naţională istorică în 4 aote de
D. Roques.
CURSULU ROMÂNU	CURSULU VIENEI
Bucuresci. 8 Febuar. 1873	Yiena, 8 Februar. 1873 s. n.
EFECTELE Lei B. Obligaţiuni rnrali 104 — » Strusberş 48 ‘/a | » Oppenheira	 Obligaţii domeniul! 95 '/„ » căiloru ferate	 Societatea gen. gaz 410 — Dacia, comp. d’asig. 603 — Mandate		 Imprum. municipală 18 75 j SCHIMBUL U Paris ă vista .... — J » 3 luuî .... 98 ‘/4 1 Londra a vista . . . . 		1 » 3 luni	25 15 1 Berlin a vista ....	1 — 3 luni . . , .372 '/ ] Marsilia 		1]	, EFECTELE Leî B. 1 Metalice	 69 80 j| Naţionale	 73 60 ! Lose	 105 50 | Acţiimile băncei . . 998 — Creditnlu	 337 — | Lonăon	 109 10 j Oblig, rur i le ungare 80 — » Temeşvar . . 78 — » Transilvane. 77 50 » Croate ... 77 75 Argintă în mărfuri .108 15 Ducaţî		 Napoleoni	 8 69
Spre a nu răni directă'susceptibilitatea lectorului, tâte astea suntă date ca produsulă unui somnă, causată prin hatchich, ca tabelulă unui jocă ală imaginaţiunei în stare de adormire. Apoi toţi suntă înbarcaţi pe vasulă plâceriloră desordonate, condamnată naufrângereî; partea cea mai însemnată este remasă la ţermă.
Criticulu, elu însuşi, nu-şi face .0 sârtă deosebită de a camaraZiloră cu care s’a înmbarcatu. Pe a-celaşî bordă şi ducândă aceeaşi viaţă, ceea ce le Zice nu-lă privesce mal puţină personalmente. Nu se crede nici mai bună nici mai virtosă. Este a-colo precumă e totă lumea.
Vasulă alunecă pe nesimţite, încetă şi legănată cătă se ţine lumina. De o dată cu întunereculă, ce va reă făcetoru îlu împinge, ce-va fatală îlu a-trage cu o repeziciune fiorâsă. Musica a tăcută. Nimeni nu 5Ciă în ce abisă suntă atraşi. Pilotulă scâle ună strigătă şi conjură pe camaraZil sei de plăceri se se scâle.
Ună ală douilţa strigătă se aude; dar de astă-dată pilotulă, cu o bună parte de călători, care s’aă bisuitu curagiulul loră, suntă în apă luptândă contra undeloru ce-î coprinde spre a mai atinge o dată termenulă de unde a plecătu. Restulă s’a cufundată cu vasă cu totă, unu vasu lucrată în ţâra nemţâscă frumosă, solidă şi noă, cumpărată într’adinsă pentru siguranţa călătoriloră.
Acâstă cădere, şi mal cu sâmă apa rece, face pe autorulă Revistei sâ se deştepte, căci în cele din urmă spune că tâte- acestea nu suntă de cătă unu visă. Se simte deră fericită că, avândă totă loculă d’a se crede în pentecile vre unul requin sâă altă monstru de mare, bagă de sâmă că e încă în viaţă şi chiară în esposiţiune, unde, sub influinţa unoră emoţiuni ce nu creZuse a cerca, simţindă trebuinţa d’a se sustrage priviriioră spre a da liberă cursă bucuriei sele şi a pune în ordine ore-care notiţe, a adormită între ferestra despre Sărindar şi marea urnă de pământă din Camera antedelu-viană a uneltelorîi de lemnîi din epoca de piatră, colecţiunea D-lui C. Bolliac.
Acestea Z'se, lăsămă cuventulă autorului.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx
TELEGRAFUL
•$@3OS00eeeee0C@0ee0S@eet®
9. WIENA SEILERGASSE 9. I
STOFE DE MATASE ŞI CATIFELE f
X>B PRIMA DUALITATE	W
Pentru Rochî de Dame şi Costume M
cumu şi	M
TORUSSEAUX, FOULARDS & CACHE-NEZ §
Firmă stabilită la 1792, stătătore de optîl-ţleci ani şi ne schimbată.
Cereri de mostre trebue neapăratu se fiă francate.
SIROP ANTIPHLOGISTICU DE BRIANT AFECŢIUNI DE PEPTU, GUTURAIURI, &.
Acestu sirop d'unugustudin cele malplăcute, are uă eticaci-tate sicură, constatată prin tr’unu raportă oficiale, contra guturaiului,catarulu.Grippă, tuse măgarescă_si contra tutorii înfiamaţiuniloru şi suferinteloru de peptu. Printre celebrităţile medicale cari l'au patronată in timpii de 40 de anî, vomă cita pe marele Lafnnbc, Gubrsant, de la spitalulu copiiloru; Vauquelin, director alu scolet de Pharmaciă s’alţi medici de spitalurî, profesori aî facultăţiî şi membriî Academiei de Medicînă diu Paris.
Pharmacopea, rue de Rlvoll, 150, A Paris
Depositu in Pharmacopeele de căpetenia
ANUNCiU. Se recomandă onorab.!, publică că posede cea
inaf bună cunoscinţă, pentru curarisarea şi vindecarea a diferiteloufl răni de scro-furî.
Doritorii se -potil informa la D-na Zinca Alecsandr£sca, strada Herăstrău Nc 76.
jj Recompensă la esposiţiunea Uni-j *'	versată Londra ?1862)
APA DE MELISA
DE GARMES
contra Apoplesieî, Paralisieî v Ameţeleî pe mare, Colereî, Vapo-| i-ilor Nemistuiriî, Goliceloru, etc.1
ROVER	J
'Singură succesore atu Garmiloru I	Paris, 14, rue Taranne	J
lDepositu la primite casede comerciu,
j Recomandă onorab. Pu-fblică Stabilimentulă meă I în diferite cuseturl dealbi-Htirl pentrudameşicavalerî. 1 Str. SfinţilorO No. 24.

Medalie de AUR. — Premii de 16,800 fr.
,|@®©©©©®®e©©©9©9*«®®®©®©(9i®e®ae®©®®®®®®©®s3©®©®9@
\ >	PENTRU PAR SI BARBA	'I
M ©	Furnisorulu M. S. Reginei Angliei şi	®
* 1	M. S. Imperatoreluî Rusiei.
$	fi T Y TI	(i Medalie de aura. — â meaain de argint.) vjpr g
, j K |J L H r siw iSAîtos it mnu \
i.EXIR recunstituant şr febrifugt.
Celti mal bunii specificii pentru frigurile epidemice safi paludeene care aii resistatii pâne acum quinine. — Abrevdză convalescenţa şi restabileză repede foiţele per-dute şi constituţiile alterate, bâle de siomaefi, slăbiciuni generale, causate din lipsade sânge, etc.
In ţeriie calde, şi mal cusdmă la finele verii, se întrebuinţa înduoitii cu apă ca băutură împuternicitâre şi preservativă de friguri.
LjA ROCIHE FERUGINOSU
Sărăcia sângelui, epuisementti, urmările facerel.
PARIS, 22, rue Drouot.—BUCURESCI, F. Eitel. Rîsdorfkr,
Pharm.
Preparată de F. CRUCQ. — Paris-n rtie de trCvise.-Londra— ®
® 21 Beaufort strees S. W.
Singurul product ce. fără a fi vopsit dă necontenit pSruluî şi
cine-va singurii, şi oper^ză asupra bîtrbel ca 9
^barbet colOrealor primitivă.
îltl întrebuinţezi Sşi asupra perului.
JJ Dapositulii la Bucureşti, la D-nu Huriei- Coiffeur Pochi Mogoşoiei
SAVDit nOYAl,
s> bs re sa as e sp,s c Si\
de violet
PARFUMEUR BT*. A PARIS] Seul recommande par Ies celebrites medicale* ptmr j VHygienv, la Fraicheur et la Beaule de la Peau.
ti..nstoni6' l*»» viile*du mcmde.gl
RXI9IR LA MMţqUg DS F A B R lyU K I M
LA REINIC oES AllF.ll.LKS ga
PASTĂ PECTORALA
SIROPfl DE NAFfi
DELANQRJSNIEIt DIN PARIS J.5oPkde. medicî aî spitaleloru din Paris, le-a constatatu effi-caritatea în contra TUSEI, asth-stm. r Kji	felinuluiGRIPPEL,tuseimăgăresci
€P . ^ 011 SS .H.	M Jb>	| şi IRRITAŢIUNILOP peptulut
Pentru toţi amatorii de dansti, fără deosebire etăţeî, şi tărâ^jşi gâtului.
! cea mal mică precunoscinţă, cari până acuma n’ati învgţată, şi ^j_ Depositu ,n Bucuresci: Fr, | perdutti speranţă şi curagiti în sine, că în vârtă avansată, nu j|! i mal pâte înveţa a dansa; apoi precum probdsă anunciu D-luiŞ ' glosei Cavaler de Corvm, autorisatii profesorii de danţil dinj
în Bucuresci: Eitelşi J. Rissdorfer.
i ^ Viena, D-luI asicurdsă pe tOte aceste persOne, că va putea dupe aedstă noue metodă, subt titlu repede învăţătură, de dans. t6te
I
VinQ vechia şi noO, alba şi roşia, cu butia şi cu butoiula: vechia i pentru masă butilia i
danţurile aice obicnuite, într’untt timpii scurtfl, fOrte bine a le înveţa dupe taetulit musicalu, adecă: un Valţii vienesti iute în L	y
doue păsuri, săă oii care Polcă, în două, şi lin 'CadrilC. în 4 fc'lctt 40 bani. Butilia dejecţii. Credem, că cu acest - prilegiti favorabil, tinerimea nâstră «fjşat'tă se primesce pe s’o grăbi, a visita pe D. Cot vin. spre a profita din arta D-sdle, JLq batlT. şi a se desvolta una sprintin dansator de Salon. Scola de dans P DeoositO la A Sla-ilw este deschisă în Strada Şelarii, în ograda Hotelului Caracas. Bl- , ^ a -ni-'
in Babişte.
şxxxxxx cxxxxxxxxxxxxas
x 29 St/cda Lipscani 29 x
I LA CHINEZ |
^ vis-a-vis de magasinulfi X
^ d-luî P. Enciulescu g
^xxxxxxx.xxxxxxxxxxxxă
c
w
CELO MAI NOII STABILIMENT
DE
DROGUE. COLONIALE, DEUGATESE. BEUTURI Şl ALIMENTE STREINE
sub lirma
<U

^xxxxxxxxxxxxxxxxxxxg
X	X
x 29 Strada Lipscani 29 5 1
| LA CINEZ |
X vis-a-vis de magasinulfi X
^ d-lul P. Enciulescu ^
Sxxxxxxxxxxxxxxxxxxxă
DOBRECE#ÂMU RACOVIŢA <S C-ie
Recomandămu Onorabilului pubhcu unQ mare asortimentu bine arangiatu în tote articolele de specialitatea nostră, şi mai cu semă în articolele de Colonialu necesare Casei, tote prospete şi noi.
Rugărau pe Onor. Publici! a ne visita Noulfi nostrn MagasinO, şi credemfl că veţi remânea forte mulţumiţi, atâtti de calitatea mărfuriloru, câtu şi de servicifl.
Preţurile va fi cele mai consciinţitise.
Mare asortimentfi în delicase, depou de vinuri streine şi indigene, adevSratfl de Buda şi Presburg, asortimente totO felultt de conserves alimentarii şi MustarurI, UntTde-lemnâ finu de Toscana şi Nicca, Untură de Pesce de băute în flacOne şi cu ocaoa, Ceai de Compant co
lonialu, Romuri Jamaică et Ananastt, Ceruial-t de scânduri garantată, Lack şi Grund, Apă Anaterinâ de D-ctor I. G. Popp.
Se priime.şte Unttt PrOspătQ de Braşov, la fie care ţrel ţii]e.
DOBRICEANU RACOVIŢA & C-ie.
Girante responsabila DUMITRU KRISTEA.
Tipografia Naţională, Strada Academii No. 24.
www.dacoromamca.ro
MARŢI, 6 FEBRUARIE 1873.
UN NUMERU 10 BANI
ANUl. III — No. 289
APPARE IN TOATE SERILE DE LUCRU
PENTRU ABONAMENTE, RECLAME ŞIANUNCIURI A SE VEDEA PA GINEA IV.
DEPEŞE TELEGRAFICE
(Serviciulu priTatu alu Românului)
Madrid, 13 Februariti— Cortesil aB proclamaţii Republica.
Noulu ministerul se compune astu-felu : Figueras preşedinte alB consiliului ; Py-Margal, ministru de interne; Nicol as Salmeron, ministru pentru colonii; Cadorna, ministru de resbelfl; Beranger, la marină; •Castellar, ministru de esterne; Becerra, la lucrările publice şi Echegaray, la finanoe.
f igueras, preşedintele ministeriulul, constată că •ordinea domnesee în tâtă ţBra. Speră că Republica e stabilită pentru totfl-d’a-una şi crede că şi -cele-l'alte naţiuni de rasă latină uu vorB întârzia .se imdtese esemplulB SpanieL
Republica Statelorfi-Unite din America a recu-moscutQ Republica spaniolă.
Seranno a sosita.
SerltR, U4 :Februarifi. — In dietă s’a citita una ■mesagiu imperiala, contra-semnatft de toţi miniştrii, prin care se ordonă instituirea unei comisiunl de anchetă pentru abusurile de curândO arătate în dietă, privitâre la concesiunile drumurilorB de ferB.
Madrid, 14 Februaria. — A pornita unu curierii c’o circulară adresată tuturora puterilord, prin care li se face .cunoscuta proclamarea Republice! în Spania.
Generalula Espartero a felicitata pe guverna.
(Senvicinlu privată alu -Monitorului.)
Madrid, 13 Februaria, — Adunarea naţională a alesă pe Mar.torts preşedinte cu zzz voturi. Majes-tăţile lord spaniole afl plecatu erl la şăse ore d,i-miDăţă; .pe la tdte staţiunile ele aii fostB priimite cu vii mărturii de consideraţiune şi respecitt.
Linişte complectă. Madriduia, provinciile şi ttbte Autorităţile civile aB recunoscuta noulu guverna.
BUCUEESCI 5 FEVRUARIB
Evenimentele în Spania s’ad succesd cu o repeziciune neaşteptată! Regele abdică, camerile se întrunesed în permanenţă, Republica se proclamă, und ministerid com-pusO numai din grupuln republicanii se institue, und preşedinte ald ambelord camere ca se conducă afacerile Spaniei se a-lege în persona ărd a unui republicând, Martons, şi tote acestea numai în dou6 Zile. Acostă procedare repede la instituirea formei de guvernămentd şi la alegerea preşedintelui prob^să că de la 1869 până aZl spaniolii ad înveţatd minte.
Acea îns6 ce este mal importanta. este declaraţiunea ce ne aducd depeşele că a făcutd primulu ministru în Cortesî că v speră că Republica e stabilită pentru totu dejuna in Spania, şi crede că şi cele-l-alte naţiuni de rasă latină nu voru întârzia se imitese esemplulu Spaniei.»
Acestă declaraţiune îşi are importanţa
sea, şi credemti că ea are 6re-carl legături cu cele Zise de noi în numerile trecute.
In ceea ce privesce purtarea spanioli-lord faciă cu regele, a fostd demnă şi res-pectosâ. Regele a eşitu din Spania totd aşa aclamata în totd drumula sefl,cumda fostd cândd a intrattS. Acesta este sdrta regilord buni şi oneşti, pe cândd sorta celord reî şi escrochi este aceia a luî Max-miliand, Othon, Isabela şi alţii.
Evenimentuld din Spania, este dreptd, a venita forte repede, şî cel mal mulţi nu se asteptad la eld. Noi însg amd avutd fericirea a’ld prevedea încă de la venirea lui Zorilla la ministerid. Atunci amd Zisă că Zorila «este puntea pe care Spania va trece la Republică*. S’a împlinita acostă preZicere a nâstră, dupe cuinii s’a împlinita preZicerea dintr’o caricatură făcută de noi la începutuld anului 1870, în care vântuld republicând sufla cu putere asupra capetelord încoronate, şi monarculd a căruia coronă se arăta mal înteid resturnatâ, era Napoleond ald lîl-lea.
Nu avemd pretenţiunea a fi fostd profeţi. Av6md îns€ credinţă în principiele democratice şi în curintele s€d ca se neas-teptămd la cele ce s’ad întemplatd.
Ce erad ore profeţii cel vechi cari ad prevestită spargerea Ninevel, arderea Babiloniei şi venirea Mesiei, de câtd nisce 6menî cari vedea venindd curintele progresului cu repeZiciune, cari vedea lumina de miaZă Z’ mal nainte de a răsări so-rele ? El urândd pe regi, pe cutrupitorî, veded tirania Baîtazarilord, desfrînarea Sar-danapalilord şi peste templuld idoliloru ri-dicenduse ideia Iul DumneZed, cum vede-md noi aZl peste Cesarî, peste curtenitori şi peste tronurile clătinânduse ridicânduse i-deia omenirii şi a drepiuriloru el.
Credinţa este celd maî mare lucru în lumea acesta. Marele republicanii, acela care ş’a datd viaţa pentru omenire, a Zisd că prin credinţă vel strămuta munţii! Ce a voitd eld se înţelegă prin acesta, de câtd că prin credinţă vel strămuta sed vel transforma omenirea? Eld a avutd credinţa în viitoruld poporelord şi poporele mal tote l’ad făcutu DumneZeulu lord. Noi amd avutd credinţă că Francia, Spania, Italia şi Portugalia voru deveni în curîndd o confederaţiuune republicană, şi in duo! ani credinţa nostră a începută a se îndeplini.
D. Castelar, actualele ministru de esterne ald republice! spaniole, într’unU discursd
ţinuta în Cameră la 1S69, voindd se combată aducerea unei dinastii pe trond, Zicea că aZl nu maî este timpuld regilord, ci ald poporelord, ald republicanilord: republicanii au prevestită unitatea Italiei şî ea s’a făcută ; republicanii ad prevestită ■ învingerea Austriei, şi ea a fostd învinsă la Magenta, Solferino şi la Sadowa; repu-republicanil ad întrevăZutd căderea Isa-beleî şi a luî Napoleon, şi ambii ad că-Zutd. Domnuld Castelar avea convingere la 1869 că Republica se apropie, Republica va învinge, şi ea a învinsă la 1870 în Francia şi la 1873 în Spania.
Pentru ce ore ad învinsă Republica ? Pentru că poporele s’ad convinsa că mo-narchia este nedreptatea sociale, este re-acţiunea politică, pe cândd Republica este dreptatea cocială, este libertatea politică. Ideia republicană a pfitrunsd pe toţi, pentru că ea semănă acelord raZeîncăZitore ale sorelul ce cadă pe genele orbului, gene triste şi închise pentru totd-de-una, cari se deschidă în dată spre a vedea lumina.
Acesta e partea morală. Ca parte materiale, se sciă câtă economia face într’und stata und guvernă republicând ! Mal înteid se scade acea enormă lefâ ce se dă şefului de stata şi apoi apanagiele şi dotele ce trebue s6 se dea fiicelord sdle şi fiilord s6I care, cele de mal multe ori, sunt nisce stupiZî şi mise imbecili, ce naţiunile suntd silite se I priimdscă în capuld lord.
Precum timpuld are trei epoce şi cu-getuld trei forme, totd aşa şi societăţile au trei partite : una a suvenirilord, alta a conservatorilord cari voescd a conserva monarchia, şi a treia a democraţilord sed republicanilord. Acesta din urmă funda a viitorilord, prin urmare Republica federativă trebue sâ se stabilescă în Europa câtd de curându, şi credinţa nostră este asicu-rată prin faptele ce ad urmata în Spania.
Unitatea politică a lumeî,—Z‘ce D. Castelar,—ocupa secolul înteid; ideia stoică, ald doilea; ideia alecsandrică, alu treilea; esplicarea dogmei crescine, alu patrulea ; ivirea elementului germantt, ald cincilea ; cotropirea acestui din urmă cu tradiţiile romane în biserică, ald şaselea; cucerirea dementului orientalii de arabi, alu şep-telea; lupta raselord, haosuld, din care se formară mered naţionalităţile viitore, ald optulea; perirea imperiului romană, înfiinţarea putere! politice a papiloru şi nas-
www.dacoromamca.ro
TELEGRAFULU
cerea feudalismului, ală noulea; disposiţia religiosă, altt (Jecelea ; lupta între puterea lumbscă şi bisericescâ şi învingerea lut Hildebrand, altt un-spre-cjecelea; bătălie-le cruciaţilord ce erad ultimele încercărt mart ale puteret teocratice şi încordările prime ale putere! lumescî, ald douăsprezecelea; înflorirea elementulut lumescu şi apunerea elementului teocratică, ald treisprezecelea; învingerea regilord asupra teocraţiet şi feudalismului, prin întemeia-rea claset cetăţenesc!, ald patru-spre-cje-celea; transformarea planetei nostre prin tipografie, acul magnetic, lăţirea prafului de puşcă, călătoria epică a portugalilord spre Orient şi călătoria mitologică a spaniolilor în America, ald cincl-spre-^ecelea; recâş-tigarea libertăţel de consciinţă prin re-formaţie, alu şbse-spre-tjlecelea, lupta en-ciclopediştiord contra tutulord abusurilord şi revoluţiile din America şi Francia, ald optd-spre-c^ecelea ; uniunea democraţiei care s’a efectuată prin revoluţii şi libertatea produsă de sciinţă, ald noă-spre-(lecelea se-cold, care e chematd a înfiinţa reuniunea statelord eoropene şi cu acostă strălucitore formulă a încorona civilisaţia lume!!
Astd-feld fiindu, se asteptămd cu nerăbdare triumfulu marelord idei ce au a-dusd acestu secold: Republica confederativă a Statelord latine, care singură ne va da tăria şi pacea sicură pentru viitord.
STAREA ARMATEI ROMÂNE
X, autorele scrisorel ce aţi bine voită a însera în foia D-v. de acum câte-va (jile, simţindu-se forte onorată de acesta, şi âd-mirândd scrupululd cu care vă achitaţi către publică, în ceea ce privesce datoria
FOILETON
Revista celoru doue spectacule.
(Urmare)
A se preocupa de viitorultt artelortt în ţdră, a căuta talentele, a le încuragia, a deştepta senti-mentultt frumosului în publica, a-ltt familiarisa cu operile maestrilorti, a-î forma gustultt, a-1 vorbi în-teliginţel prin simţuri şi a-la instrui pe nesimţite, nu este 6re unuia din acele splendide visuri în cari idealultt frumosului i-a o formă pipăită !
O ideă luminttsă răsare în mintea unuia dintre fondatori. Este îndată înţelttsă ş; îmbrăţişată. Rea-lisarea el se urmăreşte cu aceltt zela altt prime-loru afecţiuni şi concepţiunea devine o mărttţă realitate.
Fonduri, ostenele, stăruinţe, solicitaţiunî, nimicii nu e cruţattt spre a duce la capu întreprinderea. O mulţime de inime entusiaste îşi deşertă salo-nele, camerile, cabinetele şi chiar buduariele de totU ce este untt obiecta rartt de artă spre a face câtu mal avută şi mal variată dota acestei dilecte.
In indiferinţa generale despre totU ce se petrece tn giuru-ne, în apathia absolută ce arStămtt chiar despre esistinţa năstrâ, clţl-va juni se ridica în fine spre a protesta contra morţii. Mal multe drepte şi pidse cugetări voră a se preocupa de s6rta u~ nul sermantt publicu, âtittt de amăgită în speran-
D-v. ca representanţl al presei, cu o deosebită plăcere l-a din nod pbna în mână spre a respunde apropo de comentariile făcute de redacţitine, şi spre a se ţine ore-cum de angajamentul a ce singuri a luată.
Să reîncepemă:
Autorele acelei scrisori este unulă din cel mal geloşi amici ce pote avea democraţia ; elfi mal este, prin urmare, par-tisanulă marelui principia ală egalităţel, practicata în Francia, şi care numai luată de basă, în instituţiun le unei societăţi săă naţiuni, pote produce resultate satisfăcă-t6re. — Acestui principia a datorată Francia pe toţi generalii mari aî i imperiă, ca: Masena, Ney, Soult, Davaust, etc. etc.
Afară de acăsta, ce amă fi noi ore — atâtă D-v. câtă şi eă, Domnule redactore— fără bine-făcătorele ra<je ce respândesce printre noi acostă mare concuistă care o datorimu Franciel şi numai el ? In ce colţă ală ţerel Românesc! amă zăcea noi, şi unulă şi altulă, şi care ară lî bre gra-dulă de instrucţiune şi educaţiune de care ne-amă fi bucurată ? Amă sci noi ore a seri, a ceti. a calcula? .. Esclusivismulă nu a produsfi şi nu va produce nici o dată a-semenî resultate. — Şi acela care nu vede acesta adeveră, are trebuinţă încă de şcolă.
Acestea tote stabilite, ca generalitate, sS reintrămă mal seriosă în materia n6s-tră. Ca şi în Francia, naţiunea română a realisată ore cumă egalitatea drepturiloră Naţiunea română nu mal are în sînulfi el: nici ciocoi privilegiaţi, nici postelnici* nici mazâll. T6te titlurile sdă boeriele suntă sfărâmate. T6te clasele societăţii suntă nivelate. Toţi români suntă egali înaintea legii. Nimeni nu mal este astă-<jlî primită de o dată în armată casergentă cu drep-tulă de nobleţe şi care numai avea drep-tulă de a păşi mal departe pe scara hie-rarşieî gradelorfi.
Astă-cjî, Constituţiunea români'oră consacră aceste drepturi în principia, afară
ţele s6le, spre a-I da, de o cam dată, măcarii o diversiune intelectuale, pe cândtt elfi, în amara sa durere, se aştepta mal bine la o nouă sporire a impositelora sdtt tacselora comunali.
Acesta e una visa mal răpitortt de câttt visiu-nea lui Ezekiel. Regreta că în locuia celui din-tSitt n'amtt avuta pe acesta.
Curnl mal multe cugetări, mal multe inteliginţt, mat multe caractere, unuia lângă altuia, şi lucrânda într’unfi comuna acorda pentru acelaşi scoptt ! — Uni scoptt onorabile şi românescul
Nu este aşa, domnilortt că acesta ve mişcă puţină?— Este atâttt de grett o unire la bine... Per-dusemtt de multtt credinţa unirilortt şi asociaţiurie-lortt oneste.
în ceea ce me priveşte, înaintam cu capultt plecata către esposiţiune ; avămtt privirile întârse spre trecuta. Aci ne legănămtt câte o dată mintea cuge-tândtt la suvenirile unei epoce ce nu mal revine.
— Altă dată, altă dată ..nu era aşa, îmi ţliciam cu dumnăvOstră... S'<S vedemtt ce este acăstă gene-rOsă luptă a câtortt-va juni contra fiorosului pre-sinte...
Intrândtt în prima sală, ’ml amtt simţită inima înecată de untt simtimenta ce-rol oprea respiraţiunea, şi ochii muiaţi ..
Tottt ce am pututtt face mal bine a fosta se m£ datt mal curândtt la o parte: aci era atâttt de fru-mosu şi ett atâttt de neroda 1
Cine n’artt rîde?... Scitt însu-ml că lucruia e de
de ore care modificări ce pretinde practica lucruriloră.
Astă-ţjl, toţi românii potă să urce cu fală scara hierarşiel gradelortt, a cărei balustradă este cunoscinţele ce cere meseria armeloră şi ală cărei puntă de sprijină suntă regulamentele militare, relative la acbsta, şi care, în resortultt militară, afi forţa de lege. Fiâ care dar, nu are de câtă se-şl erbscă cunoscinţele, comformă scopului ce urmăresce, astă-felă ca fiă care se nu le datorese de câtă lui însu-şl, eră nu adulaţiuniloră şi servilismului tSrâtoră, fapte care compromită şi degrado demnitatea omului. — Acestea suntă ideiele nostre.
Ddcă amă regretată, în scrisbrea precedentă, respingerea legii relative la avansări, n'amO vroită a înţelege că ea trebuia s£ trecă încărcată de tote acele echi-vocurl infernale, spoliaţiunea românismului: înainte de tote suntemă români, şi români trebue să murimă.
Susţinemă dar din nofl, că armata are trebuinţă de o tenără lege, relativă la a-vansărî, şi acăsta câtă mal curândQ.
Alegerea fără nici ună felă de esamenfi, lăsată iniţiativei ministerului, se erige-în fraudă şi nu va produce de câtă instrumente spre a servi pasiunile, în locu de oficerl instruiţi. Aceld care înaintesă în gradă fără a avea cunoscinţele ce i se ceră, nu se datorescă de câtă persdnel care l’a ajutată spre a se sui acolo unde se găsesce; elă este prin urmare instru-mentulă pasiuniloră acelui-a, şi cu dreptă cuventă, pentru că prin elă însu-şl nuva-lordsă nimică.
Acesta a fostu sistemulă ee s’a practicată şi în Francia subt Napoleon III, şi care a născută pe ilustrulă Bazaine, Can-robert, Frossard şi alţii.
Totă acesta este sistemulă ce se practică şi la noi şi care, fatalemente, ne va conduce la acela-ş! fină. Aceia-şl causă
rîstt. Este o slăbiciune a inimeî ce numi potu învinge. Asemenea situaţiunl mS facil tottt deuna se plângă ca untt tonta.
D. V. A. Ureche citea, la prima repetiţiune, piesa D-sale actoriiortt adunaţi Împrejuru-I. La t6te pa-sagiele Banului Mărăcine, unde trecutultt nostru de o diniOră era evocata, ett pîângiamtt de satis-facţiune, păţindtt înse o adeverată ruşine înaintea tutulortt damelortt din cenaclu.
Ceea ce s’a făcuta în belele arte, sg pâte face în litere, în cultura minţii şi a inimeî, în tottt ce ne pOte deştepta din letargia în care zăcemtt.
Cândtt exemplultt amiceloru beteloru arte s’artt generalisa şi acesta simţimenttt ce înddmnă a ridica fruntea din ţerân.ă, aru anima totă junimea, streinii, sploatându-ne şi despuindu-ne, n'artt cutesa se adaoge insulta şi ultragiultt la nedreptatea ce ne făcu
Rogtt întregultt Comitettt, pe toţi amicii belelorâ arte, se bine-v'oiască a priimi sincerile şi respec-tosele mele omagiuri.
— Mii de scuse asemenea domnii vttstre, Dom-nilorii! Afară de lacrime, mai amtt nesuferitultt vicitt ala digresiunelora. Acesta face interminabile untt subiecţii o dată începuttt. Scitt din nefericirea mea ac6stă; tottt ce me mal consolă este că nu me citiţi nici tottt dduna, nici d’a rândultt : aştt fi disperata de iertarea mea. îmi iatt dară curagiultt şi continuii.
Credtt că m’amtt oprittt unde-va : mi se pare la raporttt...
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL
produce acela-şî efectti. Acesta este o ac-■ siomă filosofică.
Domnula ministru cundsce fdrte bine t6te acestea şi nu se incomodesă câtu-şt de pacintl practicândule, pentru că devisa a-cestuî guvernă este: propagarea imoralităţii, ignorenţel şi a corumpţiunet, în t6te branşele instituţiunilorfl ţereL
Pe D-sa seim că-ltl arang£să fârtebine— mulţumită esistenţef lege! celei vechi a a-vansâriloră — a distribui gradele militare, marei familei a partidului D-sele.
Cine din acei care suntO alegători seă deputaţi ai partidului şi cari aO fii, amici s6u rude în armată, aQ r€masQ fără a beneficia de esploataţiunea fără controla a bătrânei şi vicioseî legi ? Astd-felO se pâstr^să fotoliulo de ministru. Trebue ca cine-va s6 fiă fina.
Totă lumea cea inteligentă este convisă până la evidenţă ţie aceste traficuri, şi dă-că nu a sosita încă timpula de a protesta pe faciă, consciinţa tutulorO este mai multa de câta indignată şi, cânda lucrurile aa ajunsa aci, nu mai române de cât ca timpula şi împregiurârile s6 producă efectele dorite.
Până atunci ne facemQ datoria de a cere guvernanţilorii a fi atentivi asupra acestui puntQ ; erQ acelord care servesed democraţia, se ebră Camerei de urgenţă o noud lege relativă la avansări.
Numai atunci se vord stârpi abusurile şi România va avea perspectiva de a-şî forma o armată intiligentă.
X.
DIVERSE
Se sciă că în timpula resbeluluî Franco-Ger-mană, unuia din fii luî Abd-el-Kader, Si-Mahi-ed-Din, se amestecase în nisce intrigi contra domina-^iunet francesă în Algeria, Tatălti sSă a desaproattl energicii acostă purtare printr’o scrisbre ce a adresata guvernului apgrăreî naţionale, şi ala cărei o- . riginaia fu trămisă în Algeria, împreună cu una
Maintamtt cu respectu către maiectbsele pânţle ale niăriilora lora, cânda de o dată acela discursu quasi academica trase asupră-ml la unu pasa distanţă.— N’amtt fosta rănita, domniloră, graţiă cerului ! Dar vrăjmaşa de bală, pătrunşlânda în sala obiectelora de înaltă arheologia, a lovita nişte vase tfrusce din epoca de piatră, din precibsa colec-ţiune a Domnului Boliacu, prefăcându-le în cioburi de blă prbstâ, asta-fela că acum nimeni nu • le mai pbte da de căpătâia şi încă mai puţina cu-nbsce cărora din regii Etruriî a fosta aparţinută ca unelte de cuhne.
O ! Pentru ce amicula meO, onorabilele D. S.*** înaintea căruia estetica şi bellestrica trecu cr capela josa, s'a lăsata trasa într’una curenta de vanitate de înceo^ţpră, risipindu în noi publicula o ilusiune ce apucase frumbsa cale a entusiasmului?
Plina de spiritu, (de acela spiritii abila şi fecundu în resorginţî,) cu o memoriă tenace şi înavuţită de totu feluia de cunoscinţe preciose viăţei omului publicu şi amicului de societate, cu o dicţiune facile, ingrijită, manierată şi dulciaţă, (de care Atheneula a fosta în atâtea rânduri căpiata şi fermecata.) pentru ce s’a lăsata pornire! d’a întuneca întreguia comiteta, desfăşurânda o erudiţiune atâtu de formidabile? Tocmai fiinda că îi presupunea necunoscinţa în tbte acele demne lucruri despre care l-a vorbita, se cuvinea sS-î cruţe an-.gustia unei mărturisiri publice despre acea nepricepere. Cugetaţi; una comiteta ca acela constrânsă
mare numSra de reproducţiunl fotografice, destinate a fi tmprăştiăte prin triburi, unde scrisdrea fOrte caracteristică a lui Abd-ed-Kader este bine cunoscută.
In urmă, Si-Mahi-ed-Din şi a ceruţii ertare şi a reintrata în gagiă. Dlarulu Mobacher din Algeria publică traducţia scrisOrei următOre, pe care a a-dresat’o acum d-lui Roblin, girantele consulatului
francesă la Damas, şi a posta-criptumuluî acestei scrisori, scrisă de Abd-el-Kader:
«Aflu că mărinimosuia guverna francesă, luândă în consideraţiă dovezile de căinţă ce n’amă încetată de a da de cânda amă comisă contra lui actulă de criminală nebuniă, a bine-voitti a nu-mi respinge cererea şi ara fi consimţita a mg reda familiei mele. Acâstă nouă probă de generositate măresce, dacă se pbte, ruşinea şi mustrările mele de cugetă, căci ea mg face sc apreciezd, odată mai multă, mărimea de sufletă şi nesecata clemenţă a acestui guvernă pe care l’amă ofensată aşia de reă.
«D-^eă, care citesce în fundulă consciinţeloră, a înregistrata deja jurgmentulă intimă ce-amă pro-nunciată de a numai avea pentru Francia de câtă simţimântele de gratitudine, de respectă şi devo-tamenta ce trebue se inspire o bună mumă. Acesta juremânta îla reînoescă astă-^I cu umilinţă, cu solemnitate, pe legea mea de musulmanii, şi mS angageză a nu face nici odată nici ună proteta, nici a acorda cândă-va sprijinulă mea nici unei tentative contrariă interescloră politice sda religi-bse ale Franciei, în Orienta, şi mai cu sgmâ în Algeria.
«Bine-voiţi, ve rogă, a transmite aedstă declara-ţiune scrisă de mâna mea şi sigilată cu sigiliulă mea ilustrului ministru ala afaceriloră străine, D corniţe de Remusată. Aşa fi voită se facă acestă declaraţiune încă mai clară; dar, precumă n’aşl putea găsi termini la înălţimea căinţei mele, totă aşa me simţa în neputinţă de a da espresiunel an-gajamenteloră actuale accentulă de sinceutate şi de loialitate care, cu tbte acestea ,ară fi ecoulă fidelă ala inimel mele.
y
«Salda, 7 Chamal 1229 (16 Decembre 1872).
Sub-semnatulu: (L. S.j Nîahi-ed-Die Ben Abd-el-i(ander-el-Husni.
«Sub-semnândă declaraţiunea solemnă de ir.af
susa, fiulă meă Mahi-ed-Din sciă că, dacă arii călca-o, s’arfi espune nu numai la pedgpsa Franciei, dar încă şi la blestemulă !ui D-ţleă pe care-lă ia de marturfl ala jurgmântuluî sgtt.
Suferieţele şi remustrările ce aă avută de la gre. şbla luî, suntă pentru dânsuia o înveţătură pe care nu o va uita, şi suntă sigură că va remâne pe vi-itoră credinciosă datoriiloră de loialitate şi de gratitudine către Francia, de care ca n’amă încetată şj nu voia înceta de a-I da esemplu. Elă cunbsce a-dâncimea ranei ce-a făcută în inima mea prin cul-pabila-I purtare, şi sciă ljine că mânia mea n’ară fi cedată nici odată afecţiune! mele părintesc!, dacă generosulă guvernă francesă ară fi refusatfi de a-lă erta.
«Sub-semnatulă: (L. S.) Abd-el-Kader.
Pentru traducţiune conformă:
«Damas, 9 Decembre 1872.
«Cancelarulu substituita,
«Sub-semnatulu: Le Pree».
Societatea didactică
Marţi, 6 Fevruarie, Domnii membrii suntă convocaţi în gimn. Matei Basarabă (Slătari), 7 ore săra. La ordinea ţlileî este continuarea discusiuniî asupra învgţământulul clasei I primare.
P. Preşedinte G. PopoviCl.
Secretară. N. Scurtescu.
CURSULU ROMÂNU	CURSULU VIENEI	
Bucurescî, 8 Febuar. 1873	Viena, 8 Februar. 1873 s. a.	
EFECTELE Lei B.	EFECTELE	Lai B.
Obligaţiuni rurali 104 — i	Metalice		69 80
» Strusberg 48 7, [ » Oppenheim	i	Naţionale		73 50
Obligaţii domeniali 95 % \	Lose		105 50
căiloru ferate	 Societatea gen. gaz 410 — i	Acţiunile b ancei . .	998 —
Dacia, comp. d’asig. 603 —	Creditulu		337 —
Mandate		 Impnun. municipală 18 75	Lonuon 		109 10
SCHIMBBLD	Oblig, rari le ungare	8,0 —
Paris â vista . . . .
3 luul . . . Londra a vista . . .
»	3 luni....
Berlin a vista . . .
—	3 luni. . ,
Marsilia .........
98 V, 25 15 372 %
Temeşvar . . 78 » Transilvane. 77 50 » Croate ...	77	75
Argintă în mărfuri . 108 15
Ducaţî.....................
Napoleoni............. g	69
sg înveţe carte pe unu raportă de catalogul Şi apoi totulu declamată cu gestula şi espresiunea înaintea unul auditoru alesă pinntre care şi M. Sa.
A fostă fără îndurare amicula meu D. S !*'*
Dar, în fine, pentru ca scopulfi esposiţiunel se fie de toţi pe de plina înţeleşa şi apreciate, era bre trebuinţă se se jbee lut Tiţiano, Georgione, Tintoreto, Salvatorii Roşa, G. Bellini, Luca Kra-nach şi altora celebrităţi, ciudata farsă d’a li se atribui nişte progeniture vulgo-concepţî şi a crea unoră bastarzi unQ stătu personală afară din familia şi de locuia natală?
CândQ dintr’o erOre de legătoră, s’ară lipi coperta destinată operilora lui Bolintingnu, pe una din producţiunile Domnului Prodănescu s’aU altul în-chinătoră ala Parnasuluî de aceiaşi forţă, a! Dom-nilora, ar putea bre cine-va dintre D-nia vbstră fi amăgită până se l-a dreptă muse ale marelui poeta nişte şoimane ale unoră particolarl ?
Sciţi, Domniloră, împreună cu amicula mea, că Luca Krapach n’are nimicu afară din Germania ; abia Musec del rey posedă doul vânetorl, In tbre operile sâle, celebrulă maestru alu acestei scole germane n'are una sigură calvariă. Tbte femeele sble suntă cu ocniî albastru deschişi, cu figurele nemţesc! spălăcite şi cu nasurile cârne. Mal multu pictorele subscria producţiunile punânda una dra-gonu aripată ca monogramă a numelui sea. Se întâmplă înse că pe marginea cadrului unul crucifice (lucrata la Sfetagora şi adusa nu sciu cumă
în esposiţiune), se vede gravată numele Luca Kra-nach. Acâsta a fostă de ajunsă ca raportulă, fondata pe acâstă grotbscă miniatură, sg facă Domnitorului nostru strania obligenţă de a-ia asicura că Direcţiunea n’a cruţata nimicii spre a face ca şi scola germană se fie cu demnitate represintată în esposiţiunea nbstră...
Tota aşa se procede şi cu alta particulara, re-posată de mal bine de patru sute de ani, una bre care Carlo Criveli, năpăstuită cu paternitatea scâ-leî Veneziane. Uite, Domniloră, în Vasari, Ch. Blanc, Viardat şi alţi istorici D-vbstră aţi găsită că părinţi scblei Vieneziane au fosta Giam Batista Cima, Bartolomeo Vivarini, Luigi si Lorenzo Ve-neziano, fraţii Murano, Gentile Fabiano, Gentille Bellini, Giovani Bellini, Georgiane, Tiziano şi Tintoreto. Amicula mea S’”* este şi D-sa convinsa de acbstă întâmplare; dar are căte o dată de a-ceste escentricităţî în care îşi urneşte afară din linia drâptă filiaţiunî şi paternităţi, unele mai pocite de căta altele, numai pentru recreaţiunea Domnii sâle. Şi îuchipuiţi-ve, că împinge gluma până se rî<^ă din toţi plămânii veŞândit-ne uimiţi şi în complectă stare de roagnetisaţiune, ceea ce, dupe mine, nu mi se pare de loc5 caritabile.
Rabelais, care nu respecta uimică, n'arfi fi cer-catu se prihănescă candida nbstră esposiţiune ii-pindu-î unu afişă în genulu luî Tabarin.
(Va urma)	Laerţiu.
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL
gXXXXXXXCQOOOOOOCOOOCX^
X	Medalie de AUR. — Premii de 16,600 fr.
ee©®s®e©®e©ffi©83®©*«©e®®®s9©©®9®©®©®®$
PENTRU PAR SI BARBA & Furnisorulu M. S. Reginei Angliei şl M. S. Imperatoreluî Rusiei.
§	** '•	(I Medalie de auru. — 3 medalii de argint.-,
A'®,
x;
XL
Preparată de F. CRUCQ. — Paris-11 rue de trevise.-Londra—
*>	«ţ a T fi TI FI f*! TT TI V/®	(A aledane de auru.— 3 medalii de argintq
1UINA LAROCHE «ireparaxedh « piounu
ELEXIR reconstituant şi febrifuge.
Celă mal bună specifică pentru frigurile epidemice safi paludeene care aă resistată până acum quinine. — Abrevâză convalescenţa şi restabilâză repede forţele per-dute şi constituţiile alterate, băle de stomacă, slăbi-^ ciunl generale, causate din lipsade sânge, etc.
In ţările calde, şi mal cusâmă la finele verii, se în-trebuinţâză înduoită cu apă ca băutură împuternicitore şi preservativă de friguri.
VI®
'S ©
®2i Beaufort strees S. W.
® Singurul product ce, fără a fivopsit dă necontenit perului şi '§barbel coldrealor primitivă.
® îlă întrebuinţâză cine-va singură, şi operâză asupra bărbet ca ©şi asupra perului.
^ Dapositulă la Bucureşti, la D-nu Hurier Coiffeur Podu Mogoşoiei. ----------------■»*®9©©©®®®g@®©®9®9@9©©©«®®©©©®@©95
SaVON HOYAt
os: 't ts st s o * c El de VIOLET
PARFUMEUR BT*. A PARIS3 Seul recommandt par £t| Ies celebri te.* medicale* pour *■ VHy(jicnit, la Frateheur et la \ Bcaute de la Peau.
D^pOlit «»i-	i i rnomid £
tIQ*R LA *-*»	r,* »RRiqtill 9
QUINA
dl FERUGINOSU
LA ROCHK
Sărăcia sângelui, epuisementă, urmările facerel.
PARIS, 22, rue Drouot.—BUCURESCI, F. Eitel. Risd&kfer,
Phabm.
O rVOWITATE
Pentru toţi amatorii de dansă, fără deosebire etăţeî, şi fără cea mal mică precunoscinţă, cari până acuma n’aă învăţată, şi perdută speranţă şi curagiă tn şine, că în vârtă avansată, nu |) mal pOte învăţa a dansa; apoi precum probdsă anunciu D-lul 4» Iosef Cavaler de Cor vin, autorisată profesoră de danţă din 2 Viena, D-luî asicurâsă pe t6te aceste persâne, că va putea dupe 2 acâstă nouă metodă, subt titlu repede înveţătură de dans, t6te fj danţurile aice obicnuite, într’ună timpă scurtă, torte bine a le |jj învăţa după tactulă musicală, adecă : un Valţă vienesu iute în ţ| două păsuri, săă ori care Polcă, în două, şi un CadrilQ, în 4 & lecţii. Credem, că cu acest prilegiă favorabil, tinerimea nbstră s'o grăbi, a visita pe D. Corvin, spre a profita din arta D-să!e, şi a se desvolta ună sprintin dansator de Salon. Scbla de dans ooc/A este deschisă în Strada Şelarii, în ograda Hotelului Caracaş.
PASTA PECTORALA
SIROPU DE NAFfi
DELANGBENIKB DIN PARIS 5o de medici ai spitale lorii din Paris, le-a constatată eficacitatea în contra TUSEI, asth-mului GRIPPEL, msei măgăresd şi IRRITAŢIUNILOR paptulul şi gâtului.
Deposită în Bucurescî: Fr. Eitel şi J. Ri3sdorfer.
Vintt vechia şi noii, alba şi roşia, cu butia şi cu butoiulO: vechiu pentru masă butilia x leu 40 bani. Butilia deşartă se primesce pe 40 bani.
Deposită la A. Sla-tinănu în Babişte.
ANUNCIU
Direcţiunea, internatului de bă-eţl Butoianu, situata în strada sfin-ţilorO No. 70.
Are onore a face cunoscută că mal primesce elevi interni cu preda de 30 napoleoni pe ann.
SiDgura iDjecţiuce esclnsiv vegetală coprinŞend principele cele .. mai energice a le
Ausdra-^^ţS)^" .cof)aiyeî
geuri copri-^^^gwţ^	cele mai
nfrfiUb lorma	’ eneTgice copa.
nei elegantec°fe,	bei şi a le Cu-
piele prin
şi roatieouluî.
La pharmacia anglo-francesă Rue du Havre Paris.
ROLELE SECRETE
Răni symphilitice, scursbre, impedicarea udului; polutiune, pObla alba (neputinţa bărbătăscăl vindica după o metliodă care sa aprobată în mii de caruri singur şi radicale.
Specialistulu D-r Thor, Strada Carol No. 4.

CAILE FERATE ROMANE, MERSUL TRENURILOR
BtrCURESCI-GIURGIU ŞI VICI-VERSA
BUCURESCI-PITESCI.
BITESCI-BUCUR8I.
BUCURESCI
Gilava . . . . Vidra . . Comâna . . . Bănesa . . . Frăţesc! . . . GIURGIU . . .
GIURGIU . . .
Frăţesc! . . . Bănăsa . . . Comana . . . Vidra . . . .
BUCURESCI
Linia Roman-Viena
ŞI VICE-VERSA
1 •	8 00 dimin	3 00	sâra	Bucurescî .	Plec	7 30 dimin.	3 00 d. am. Pitesc! . .	. Plec.	7 00 dimiu.		4 30 d.ami.
	8 14 —	3 14	—	Chitilla		7 51 —	3 21 — Golesc! .		7 17			4 47 —
	8 29 —	3 29	—	Ciocăneşti'.		8 25 —	3 58 — Leordenî .		8 53	—	2 23 -—
	8 57 —	3 57	—	Gherganî. .	„ .	8 58 —	4 31 — Găescî	.Plec.	9 45	—	6 15 —
	6 25 —	4 25	—	Titu . .	. Plec.	9 42 —	5 14 — Titu . .	. Ples.	10 45			7 20 —
J •	9 48 —	4 48	—	Găescî. .	Plec.	10 38 —	6 18 — Ghergan! .		10 11	—	7 5 1 — |
	10 00	5 00		r	Leordenî		11 13 —	6 59 — Ciocănesc! .		11 44			8 28 — '
		8 50		Goleşti.		11 49 -	7 40 — Chitila . .		11 17	—	9 06 — I
	9 14 —	9 04		Piteşti .		12 10 d. am.	8 05 sără. Bucurescî .	J	12 46	—	9 40 sera S
	9 29 —	9 27	—		TECUCI-BERUAD			BESLAD-TECUCT			
	9 57 —	10 55	—	Teeuciu .	Plec.	5 00 dimin.	12 OOd.am. Berlad . .		8 30 dimin.		4 00 d. am.î
	10 48 —	10 30	—	Berhecî. ,		5 36 —			q 04-		4- 34- —
. Al 00 —		10 45	—	Ghidigenî .		6 11 —	1 04 — Ghidigenî .		9 21			4 51 — |
. .	9 57 —	10 57	—	Tutovă. .		6 32 —	1 26 — Berhecî. .		9 59	—	5 59 — |
				Berlad . .		7 14 —	2 04 — Tecuciu		10 34	•		6 00 săra
! —
1 Roman	4 53	9 19
Paşcani	6 27	10 24
laş!	9 14	1 42
Botoşani	—	? 10
Suceava	9 54	12 31
Lemberg	3 45	10 43
Viena	7 29	5 20
Viena	8 00	10 30
Lenberg	12 15	6 47
Suceava	7 21	4 44
Botoşani	—	2 54
Iaşi	7 39	3 40
Pa-şcam	10 44	6 47
Roman	12 16	7 53
Linia Bucuresci-Galaţî-Roman
Bucurescî.
Chitila
Buftea
Perişu
Cri vina
Ploescî
Valea Călug.
Albesc!
Mizil
Ulmenl
Monteorn
Buzeu
Cilibia
Faure!
Ianca
Muftiu
Brăila
Bărboşi
Linia Roman-Galaţî-Bucurescî
5 40 s.	8 20dim.	3 30d.a.JGalaîz		7 40dim.	II OOnop	‘ Roman	1 30 d.a.	9 20nop.	-Galaţi	9 OOdim.	,8	30 nop.
6 01	8 37	—	Bărboşi	8 30	12 25	Galben!	2 09	—	Barboşî	9 42	9	25
6 25	8 54	<—	Serbeşt!	8 53			Bacău	3 03	10 50	Brăila	10 35		
7 06	9 21	—	Prevalu	9 25	—	Valea-Secă	3 24			Muftiu	11 12		
7 33	9 42	—	Han.-Conachi	9 46		Rucăciuni	3 55	II 48	Ianca	11 45		
	10 30	5 15	Iveşti	10 13	3 00 J	Sascut	A 28	—	sFăure!	12 23		
	10 50	| —	Tecuci	11 10		' Adjud	4 55	12 68	|Cilibia	1 01 d.a.		
	11 05	5 46	Mărăşeştî	11 46	3 40	Pufescî	5 23	1 —	Buzeu	2 15		
;	11 49	6 18	Pufeşfi	12 26	—	Mărăşesc!	5 52	1 45	ÎMonteoru	2 36		
	12 29	—	Adjnd	12 49	| 4 39 ^	Tecuci	7 00 nâp.	2 55	|Ulmeni	2 50		
:	12 45	—	Sascut	1 19 d.a.	—	Ivesc!	7 35	—	Mizil	3 31		
	1 45	8 00	Racaciime	1 50	5 46	Hanu-Conaki	8 11	—	Albesc!	4 09		
	2 19	—	Valea-Secă	2 24	—	Preval	8 34	—	Vale-Călugă. Ploescî	4 27		
	2 57	S 15	Băcău	3 00	6 56dim.	Serbescî	9 (0	—		5 10	7	OOdim.
	3 35	—	Galbini	3 36	—	Bărboşi	9 50	5 30	Crivina	5 43	7	41
7 25dim.	4 08	—	Roman	4 18	8 16	l Galaţi	10 35	6 15dim.	Periş B ufta	6 05n6p.	8	13
	5 46	II 25								6 31	8	50
9 45 I	5 50	10 30							Chitila i	6 49	9	18
10 35	d 30 |	20							Bucurescî j	[7 09 |	9	42
4 20nop. ii 25
6 30dim.
8 08 9 40
10	40
11	14
11 53
1 30 d.a.

Pentru abonamente, reciame şi anunciuri a se adressa ia Typograpliia Naţională, strada Academiei No. 24.			
Abonamentul fknthu Romănia. In oraşu: In districte: Pentru tină ană . . 24 30 le! n. Pentru uâ '/, anu .12 15 » Pentru trei lnnî . . 7 8	Anunciuki : Linia mică pe pagina a IV. . 15 ban!. Reclame pe pagina a III. . . 1 leu n. Pe pag. n 2 lei, pe pag. I, 3 lei n. Pentru rubrica »inserţinnî şi reclame» Redacţiunea nu este responsabilă.	Epistolele nefrancate se refusă şi ar-ticoliî nepublicaţi se ardă. Orî-ee Abonamente neinsoşite de va-lorea se refnsă. Abonamentele se facă numa! de la I şi 15 a le fie-câriil luni.	Pentru Francia: se priimeseu anun-ciur! şi reclame la D-niî ORAIN & Ml-COGD, rue drouot 9. Paris. Pentru Austria şi Germania : la D PHILIPP LOB, Wien Wollzeile îl o 2
Girante responsabilă DUMITRU KRISiEA.
Tipografia Naţională, Strada Academii No. 24.

MERCURI, 7 FEBRUARIE 1873._________UN NUMERU 10 BANI
AKuL III — No. 290
E&RAFULU
APPARE IN TOATE SERILE DE LUCRU
MENTE, RECLAME Şl ANUNC1URI A SE VEDEA PA GINEA IV.
PENTRU ABONA
DEPEŞE TELEGRAFICE
(Serviciultt privatu alu Românului)
Madrid, 14 Februarie. — Guvernulu a decretate suprimarea gardel regale, şi va presinta o lege pentru desfiinţarea pedepsei cu mdrte. Tot-de-o-datâ guvernulO are intenţiune se suprime titlurile nobiliare şi decoraţiuniîe civile.
Martos a foste alesfl preşedinte ale Adunării, cu 222 voturi.
Nu numai Madridultt, provinciile şi tote autorităţile, derti chiare şi Francia, Englitera, Belgia şi Elveţia ae recunoscute Republica spaniolă.
Roma, 15 Februarie.—Circulă scomotuhl in Cons-tantinopole că marele vizirO Mehmed-Ruchdi a foste destituite.
Constantinopole, 15 FebtuariO.—Mehmed-Ruchdi paşia a foste destituite. In loculu seu s’a numitu ca mare vizir actualele ministru de resbeltt. Hu-sein Avin paşa a fostd numite în locu-I ministru de resbeie, drti la ministeriule de marină, până a^î vacante, s’a numite Rustein paşa. BeiulO, care era ambasadore alu Turciei la St. Petersburg, a fostfl numite guvernatore alil Libanului, in loculO Iul Franks paşia care a murite.
Viena, 15 Februarie.-—Preşedintele consiliului de miniştrii a presintatU camerei proiectuld de lege relativă la alegerile directe pentru reichsrath şi pentru mărirea numârulul deputaţilorO. Discur-sule pe care l’a pronunţate a fostu fdrte vie a-plaudate.
Atena, 15 Februarie.—Alegerile pentru Cameră s’aU terminate în favdrea guvernului. Şefii oposi-ţiunl n’aU foste aleşi.
BUCURESCI 6 FEVRUARIE
[Proectuld de lege depusa în Cameră guvernu pentru monopolisarea spirto-selord, a sguduitd ţâra într^gă. Peste două-jeci de scrisori amu priimitd din mai multe districte, cari mai de cari scrise cu disperarea aceia a omului căruia i se i-a totu, şi nu-I mai rămâne de câtă cea din urmă bucăţică de pâine, care şi aceia e in pericold.
Nu publicămd nici una din acele scri-^ sori, fiindă că mai tote suntd scrise cu disperare. Mai cu sâmă una din Craiova, în numele a patru-jecî comercianţi, spune că de se va vota şi acostă noa impositd, şi acestd nod monopold, aceştia vord fugi din oraşd la munte...şi...ne cere se pu-blicămd numele deputaţllord cari vord vota pentru... ca se-i sciă şi ei şi... se-i bine cuvintese.
Şi au dreptate omenii se fiă îngrijaţi de acestd nod impositfl, de acestd nod monopold. Eld nu este monopoluld tutunului, care dala fumâsă a şeptea parte din populaţiune. Băuturile spirtose suntd aceia ce este pâinea de tote filele pentru popord.
Se nu ni se Şlică că prin aeestu mo-jţ nopolu se moralisesă poporuld! Din contra, îld demoralisâsă. Aceld care este o-
bicinuitd se bea câtă de puţind — şi totă lumea bea—va căuta se-şi urmeseobice-iuld şi, cândd nu va avea cu ce cumpăra, va căuta se fure ca se-şî satisfacă pofta.
Se nu ni se jică eru prin acestd monopold vord înceta evreii de a vinde spirtdse, de a le falsifica. Evreii vord fi atunci în numerd mai mare, căci vord lua breveturi subt firme streine, curai! s’a întâmplata cu Regia tutunului, şi vord falsifica băuturile cu atâtd mai multd, cu câtd chiarti însăşi raportuld comisiuniî în care s’a discutată acestă lege stabilesce îndouirea spirtdseloru cu apă. Dupeideia comisiuniî sâti a raportorului, în urma monopolului, pote ori cine să vânjă ori ce spirtose amestecate cu apă!
Frumdsă moralisare, ce e dreptu!
Suntd alte mijiloce a se moralisa poporuld şi a scăpa satele de cârciumarii e-vrei: întinderea instrucţiunii prin sate şi instituirea unui control serios asupra tutulor acelor cari vend băuturi falsificate, şi îndată ce se găsesce falsuld, să se pronunţe confiscare, amendă şi închisore. De ce nu propune mai bine guvernuld o asemenea lege, dacă într’adevăr voesce sincer se moraliseze poporul, şi alergă la nouî contribuţiuni care va sărăci poporuld cu desăvârşire ? Nu sciă eld că sărăcia nu mo-ralisâză, ci îmulţesce viţiuld şi-ld înrădă-cinâsă ?
Noi consiliămd pe deputaţi se scape ţâra şi de acestă nouă impunere indirectă, dacă îşi iubesed într’adevărti ţâra şi voescd se-i asicure pacea şi bunuld traid.
Privarea omului din poporu de und pa-hard de lichida, este privarea de pâinea din tote jilele.
Se sciă că redactoruld pe carel’ascosti guvernuld din puscăriă, din arestuld preventiv spre a-şi depune in mâinele sâle ono-rea şi a implora puterniculd şi lealuld sed sprijind, a fostd condamnata de către tri-bunaluld corecţionald pentru hoţiă de argintăria, cu spargere, dintr’o casă deferd a Domnului deputata Vasile Vlădoianu.
La Curtea apelativă, aeestu onorabila redactore, — scăpatd la noi, se jice prin deşertare ’n timpuld ocupaţiunii nem-ţesci, — aucjimd că ard fi avutd rejimu şi mijlocitori pe toţi aceia a cărora ono-re este depusă în mâinele acestui redactorii, cu câte-va bătăi primite şi făcute mâncătoriă, fără se le plătâscă..
www.dacoromanica.ro
Procuroruld generala, indignata de sentinţa tribunalului, care da numai două luni de închisore pentru o crimă, hoţiă cu spargere, se jice că stăruia să obţină de Ia Curte pedâpsă analogă cu crima săvârşită ; dar influinţa putinţilord jileî, cu ono-rea lord în mâinele acestui onorabila publicista, a fostu mai tare şi de câtd elo-cuinţa procurorului generale, şi de câtd consciinţa unora membrii ai Curţei, şi de câtu legea positivă. S’a obţinutd, în puterea acestei influinţe a putinţilord jilei, diverginţă de opiniunî, paritate de voturi'.!!
£tă pentru ce guvernuld stăruia să se prefacă crimele în delicte, şi să rămână crime adevărate numai cele comise prin presă! fită cum magistraţii iuminnţl înalţă demnitatea magistrală spre umilirea cur-ţilord cu juraţi inculţi, cari n’au destulă putere şi sciinţă se condamne la ocnă pe cei cari ad că jutu în crimă de presă!
Totd criminaluld, furtu, ucigaşd etc., se pote purifica printr’o mărturisire de devo-tamentu către guverna, şi atunci ispăsisiţii nu se vord părăsi inculţilor judecători) vord fi daţi judecătorilord de subt mâna guvernului, cărora se le spună ministruld de-că incriminatuld trebue sâd nu să fiă pedepsita.
£tă cum se degradă magistratura, amovibilă şi tremurândă subt mâna ministrului, şi âtă cum junii legisti eminenţi, vin să afirme şi se confirme că justiţia nu mai pote aştepta cine-va aici în ţâră de câtd numai de la juraţi; că magistratura este o secţiune a administraţiuniî, supusă poliţiei superiore pentru eventualităţi în cur-suld intereseloru guvernamentali.
Totu în jiua cându noi denunţamd, dupe jurnalulu Credit National din Londra, în-şelătoriele făcute în streinătate de Compania Reims, care voesce se ia creditulti fondară la noi, şi care se jice că este susţinută atâtu de la Berlin câtd şi de înalta influenţă a guvernului nostru, Romănulu ne descoperă ceva analoga în privinţa So-ciătăţiî austriace de clădiri.
Publicămu în acâstă privinţă scrisorea trimesă acelui jurnalu de und abonată ald sed, ce denunţă und fapta care trebue se ne înveţe minte a ne mai încrede lesne în toţi vagabonjii streini, cari speculâză cu averea şi credituld nostru, fită scrisorea:
TELEGRAFULU
«Domni redactori,
In Independinţa belgică de la 5 Februarie, No. 36, pagina 3, Corespondenţă din Viena, citescO :
«Ca şi Ia Paris, a trebuita ş'aicî ca sfi se ia mâsurî în contra câtorQ-va dintre acel financiari cari, ca directori seO consilian de administraţiunî al unoru companii ve-r6se, trăescQ prea multa din prostia umană. ţ)ilele acestea poliţia din Viena a pusa mâna pe direcţiunea şi pe consiliula de administraţiune ala Sociătăţiî de construc-ţiune centrală austriacă, şi manipulaţiunile Elementar-Versicherung bank sunta obi-ectula unei anchete judiciare. Ghiciţi că este vorba de escrocherii comise de către nisce omeni cari se ţliceO că facO parte din lumea cea mal alesă.»
Fiinda că’n MonitorulU No. 8, de la l2/s4 lanuaritt, ama văzuta că se acordă voie unei aşîa numite Bănci austro-ro-mâne(?)pentru clădiri, bancă care, dupe statute, îşi are reşedinţa la Viena, cu tote că vine s’adune banii din România, mi-a fosta temă ca banca pentru clădiri din România să nu cumO-va se fia vr’o resuflă-tură a Sociătăţiî de construcţiune centrale austriacă.
Intr’unO timpa cândă att căijutu peste biata Româniă atâţea cavaleri de industria, bănuela este permisă.
Rugându-vS sâ publicaţi aceste câteva rânduri, pentru ca publiculu să fiă prevenita, credtt că nu ve-ţî refusa de-a căuta singuri D-vostră să dobândiţi infor-maţiunl de la Viena (inse nu de la D. Carp) asupra acelora cari de acolo vină aici numai ca se emită la acţiuni, şi, Domne fe-resce, într’o di ne nevoâscă a-î urmări prin poliţiă.	Unit abonată
FOILETON
Revista celoru doue spectacuie.
(Urmare 1)
Âţl bine voiţii a constata, Domnilorfl, că n’amtt întenţiunea se me facti panegiristulft nepoftită ala atâtoră mari pictori al secolului XV, XVI, XVII şi XVIII, fiă din orl-ce scdlă măcard, toţi reposaţî tn Domnuld, într’o luminâsă aureolă de gloriă şi cel mal mulţi seracî lipiţi.
N'amu asemenea însărcinarea d’a cumpăra pe comptulii Pinacotheceî nimicd din operile imputate acelord maeştrii : căndd guvernulfi M. Săle s’aru crede în fonduri d'a o face. din parte-m! aşd declina cu totula o asemenea onbre, neputându-mă nici bizui îndestula în modestele mele cunoscinţe, nici spera binevoitorulâ concursă ala Direcţiune!', pentru destoinice cuvinte.
Apoi căndtt, pe neaşteptate, D. Ministru ala cultelc-rd s’ard înţesta se cumpere negreşitu ce-va, dificultatea s’aru ivi în altă parte: nimeni diu posesori n’aru putea satisface pidsa EscelenţiI sele dorinţa, afară pdte de D. B. care, sătulu de cele învechite, şi avândd o mare aplecare pentru frăgezim! actuale, aru găsi destule raţiuni să sacrifice bătrânele Domnii sele pănze în schimbula u-mil arginta ce-va mal prdspăta.
Şi aci însă resare o piedică: Do miru iu ministru n’ar consimţi nici o dată se se pue în complicitate cu spiritula sensaţiune! spre a îngreuna bă-
1). A se vedea No. de la 4 şi 6 Fevniarie.
Btila politică a Domnului de Bismark
Estragema următorele linii dupe o corespondenţă din imperiula germana, publicată de Dagblad din Copenhaga, cu data de 18 :
Boia politică s’a ivita de câta va timpa într’unO modă forte cruda, şi medicii nu cunoscO nici una remediu pentru a o tămădui.
Greeley a murită de o ambiţiune iritantă, şi Bismark este ruinata de luptele susţinute continua între puternicii seî muşchi şi nervele sele iritante. Corpula se simte bine, merge la vânătdre, fumâtjlă pipa li-niscită, se adapă bine de bere şi gustă cu plăcere tota ce-î ara putea procura cine-va mal bunu la bucătăriă; spinula dorsala se simte încă bine spre a conduce o lume cicălitore; pieptula, cu desăvârşire bombata, se întorce cu mândriă spre inamica; braţula ara putea întinde arcula lui Ulysse şi arQ face s£ pătrundă săgeta până în urechile acului; cu tote acestea, se petrece ce-va în interiorula sea, şi de aci începe reula. Nervele delicate ale cervantuluî, care este, dupe cumO se sciă, situată pe occiputa şi coprinde voinţă, nu mal sunttt în comunicaţiune cu spinula dorsala. S’a produsa c schismă între occipută şi nugue; subiectula este, ca st ^ica astO-fela, decapitata, de una fela de guilotină morală. ArO putea duce capultt seO pe braţe, fără ca starea sea se sufere ore-şî cum vre o schimbare din causa acesta; căci, cea ce este de parti-colara în boia politicei, este că capula şi corpula nu mal sunta în armoniă. Ceea ce este şi mal multa, e că capula este tăiata în douS. Mintea şi creeril sunta în resbela una în contra celorO alţi, materia cerebrală fierbe în minte, şi marele idei ca şi marele proiecte turbură somnulu, pe cânda atelierula voinţei, care este situata în mica
trânulul scriitorii calea spre pocăinţă, cândti se sciă că, şi fără subvenţiune, satană îmboldeşte mal multă de câta s’arU crede vechiultt teletina de care este învăluita.
AstQ-fela, indefinitivu, n’am nimica a vorbi pentru săli contra meritului obieetelord streine ce po-pulesa frumbsa nbstră exposiţiune. Daca voia dice unu cuvânta două, va fi numai în privinţa operi-lorfi indigene.
în t6te însă unu sistema. Şi pentru a termina, cată mai întâia a sfârşi cu începutuia, voia se Şi.ca discursula de uvertură, conceputa şi redactata pentru stenahoria domnii ,vâstre şi ispăţema pâcate-lora mele.
Aţi putea 6re crede că două trei pagine închidă o întrăgă diplomaţia ? — El bine, da !
Esposiţiunea este avuţia, proprietatea, orgoliula unei colectivităţi, în care fie-Care a pusa o parte*. Cataloguia însă cu raportula din faţiă este numa! alu autorului săa. Exposiţiunea nu p6te sta fără unu cataloga ; dar catalogulu acesta p6te fOrte bine subsiste şi fără exposiţiune, cu care n'are nici una amesteca. — Afară de marele preţă cu care se vinde, are ţintiri cu totula altele de câta titlu ce pbrtă.
Etă cum se argumentăsă acolo:
D. B.*v* are puternice motive să susţiă că co-lecţiunea D-săle închide una Ribera, una Van Dyk> una Giovani Bellini. Proprietarula are reputaţiunea unul colectore zelosd, unul cunoscătora abila şi înfăţişarea unul patriarchl. Mănuiă apoi pena cu a-gilitatea şi vigbrea uuuf gladiatora. Autenticitatea
cameră a occiputului, refusă serviciulC-Voinţa a devenita vacilantă şi nesigură, şi capula este obosita de acestă luptă între inteliginţă şi voinţă. Cugetările ara voi st esă, dar ele se opresca mal na-inte de a trece pragula uşii, capula se îngreuiesă şi mintea se paralisă.
AstO-fela este boia politică care se manifestă la state ca şi la omeni. Acestă bolă a coprinsO cu desăvârşire imperiula germana, şi mal cu osebire pe Prusia.
DIVERSE
Gine sapă gropa altuia, cade singurii în ea.
Domnii F... şi M..., camaraşh de colegiu, se înamorase de o dOmnă R..., spălătoresa din strada scdleî de medicină din Paris. Sâmbătă săra, (21 curenţii), D. T..., june de 23 de an!, obţinu în fine de la D-na R... voia de a o conduce la. ba-lultt de ia Operă.
A doua-ţli, fericitula T... nu lipsi de a se lăuda către amiculă sed de avantagele ce câştigase în ajund. Acesta se sculă atunci şi se duse la. do-miciliulti crudei, unde, fâr’a arăta cea mai mică preocupare, o învită să-ld însoţăscă până la D-ltt. T..., care, dicea eld, a câZuti* grea bolnavii.
Dar în locii s’o conducă acolo, D. M... o Introduse Î11 odaea sea, care era Î11 aceea-şî casă cu a— ceea a amicului săii, şi, încuindii uşa, ÎI declară că; nu va da înderetd dinaintea nici unul crimenU dacă. ea nu va ceda. Cu t6te aceste ameninţări, D-na R...resistă. In fine jlinele, pe care pasiunea îljd orbia, o târâ spre ferăstra odăeî, care era în alu doui-)ea etajii, pentru a o arunca în uliţă. Acăsta se apuci cu disperare de hainele D-luîM... şi-la trase dupe dânsa.
La ţipătuld ce scosese şi la vuetul.il produsu. prin căderea lorii, ce!-l-alţl chiriaşi a! casei se grăbiră a alerga se văţlă ce este.
D. M... era cu colb na vertebrală ruptă, şi cu peptulii sfărîmatd de D-na R .. care, că^ândil d’a-
penzelord D-săle este deci la adepostd de ori ce bănuălă. Ribera, Van Dyk şi Bellini au să remâiă bine înţepeniţi în trâsurele acelora brave figuri ce-I represintă.
Unfi primii ârgumentii deci :
D, E.*”, care este o candbre de inimă şi o gentileţe de sufletd, ce nu-şl află termenuia de com--paraţiune de câtă în rara predilecţiune ce manifestă pentru arţî şi sciinţe, a devenita, sub stimu-lultt acestei nobile aprinderi, proprietarul'! fericjtu altt mal multe tabele-de meritu, printre care i s’a designata numele lui Parmiggianino, alu lui Qjor-gione, Tiutoretto şi Salvator Roşa.
Vedeţi, domnilorA, sunta onorabile pers6a« cari măsord predilecţiunea lora mal multa în consider raţiunea rarităţel lucrului de. câttt în raporta cu frumuseţea reale ce oferă. La cultuia idealului D. E.*'k uneşte veneraţi unea pentru numele i&toricamen-te celebre, (precum se cuvine negreşit!! unui bărbatfi care eld însuşi are legitime aspiraţitinl la inmor-talitate).
D £_'■** apoi, este încongiuratd de o bună societate de camarad! cari nu potd avea inima să-iu va^ă suferinda de q decepţiune in afecţiunile domnii săle.— Pentru priviri vuigare, lucruld n’ar a-vea nici o gravitate; domina sa însă, în virginitatea simtimentelorttce-ld destingd, nu s’ard mal putea uita cu ochi buni la nişte libertine sfruntate ce ’şl aa permisti se pătrundă în budoriuia Cvoiamă să d'ca sanctuariula) domnii săle, sub înşelătorulă nume de familiă alu unora domnişbre cum se cade !
Faptuld ara fi impardonabile.
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL
supra lui, a scăpată astu-felă de lovituri grave, dacă nu chiară de mdrtS şi este sSnetâsă.
Mediculu adusă îndată ca se ve<)ă pe D. M... declară că nu este speranţă sg-lă scape.
Unu lupii. L’Avenir de l'Ariege conţine naraţiunea următore asupra unei lupte care a a avută locă filele acestea între ună curierii pedestru şi ună enormă lupă de Pirineî.
Domnulă Tichadou, curieră de Guerigut, trecea în ţliua de 18 curentă către 5 ore de diminâţă pe la Serre, între Artigues şi Mijancs, fâcândă ser-viciulă sâă jurnalieră, cândă de-o-dată se pomeni copleşită de u greutate enormă. Dintr'o smucitură reuşeşte a se scutura de greutatea ce-lă apgsa, se întbrce imediată şi şi se află faciă în faciă cu ună lupă de o mărime nepomenită.
Lupulu flămândă, cu gâtlejulă deschisă, cu labele de dinainte în aerU, urlândă mereă, căuta se sară asupra gâtului bietului omă.
Acestă din urmă, lovi pe animală In capă cu o înduoită lovitură de pistolp; cea mal mare parte din gldnţe înse râmând Sără efectă, şi nu servescă de câtă a întărită mai multă furia teribilului seu adversară.
De douâ-ţlecî de ori lupulu fu p’aprbpe de a apuca victima sa, "de ţloue-Şecî de orî însâ omulă, ■ retrăgându-se totu de una, ce e dreptă, îlu opreşte de a pune ghiara pe elfi.
Cu tdte acestea, Tichadou simţea că puterile llă păresescă, cândă, printr’o mişcare disperată, se asvârlă asupra lupului, ÎI aruncă doue mari lovituri în frunte şi sileşte pe animală a se da cu ună pasă înapoi. Acestă succesă îndoueşte cura-giulă- sâă, dă mereă până ce isbuteşte, în cele din urmă, a doborî animalulă ş’ală târâ într’unu şanţă ală drumului unde îl mal dă câte-va lovituri. De astă dată creţlândă. că este rnortă, îşi continuă liniştită calea.
Ajungândă la Mijanâs, intră, la D. Connet, soldată în retragere, ÎI povesteşte întâmplarea, şi-lă angajă a merge, cu ajutorulă unoră amici al sSl,
Se va întâmplă deci ca D. E.*** făcendă actă de virilitate, âiă amicii, printr’o impulsiune ca-valerâscă, se susţiă că între domnia sa şi pânţlele ce posidă nu este de locă întâmplarea unul ma-ritagiu neprotivită.
Ală doilea argumentă:
Resultă prin urmare că Domniloră X*** şi Y.*** li s'a făcută măgulitbrea onbre d’aî trecr; în pu-bl icu ca proprietari ai mal multe capo d’opere nestimabile ; că nu pucină înveţătură şi sciinţă i-a tre. buită autorului, până se vă descurce, se vg claseze şi se ve împarţă fie-care producţiune dupe vechime şi aparinţă; şi în fine, că toţi acel maeştrii lăudaţi, preconisaţl, glorificaţi şi esaltaţl, pentru ale cărora opere s’a versată milidne, âră ună rege ală Saxonii ’şl a espusă chiar tronulă, nu suntă tocmai aşa de grosavî, s’aă, dacă suntă, apoi di-ferinţa este mal multă în nume şi epocă, de câtă între arta lorii şi mesteşugulu nostru...
Asttt-felă, domnitoră, înfortunele Francii aă făcută se se prăsâscă mal în tdte părţile câte ună miti-teiă Bismarx...
O! Juvenale, Horaţiu, Perse, Molliâre, ce păşune abundinte! Pegasulă vostru ară fi căzută pe lată în aceste grase fâneţe ale arcadil române! Şi cu tdte astea, eă, umilulu vostru servă, nu potu scdte o esclamaţiune fără sg deslanţă în contră-mî fu-Tiele divinităţiloră infernale. — Zoile, Satyră, Dia^ tribă, Pamflettt! Vulgară, Mahalagiă! mi se aruncă rîe toţi câţi îşi spălă urechile în undele Permesel, aşteptând se le viă inspiraţiunea pe organul auŞuluî.
Toţi acest! licurici se găsescă fdrte contrariaţi,
sS ridice lupuld ce omorîse. Acesta înse nu se duse la facia locului, de câtă tocmai pe la 9 ore. Lupulă, care pare că nu primise o lovitură mortală, nu numai nu era în loculă argtată; dar găsiră în loculă arătată de Tichadou că-lă lăsase zăcăndă ună mare Iacă de sânge; putură se-lă urmeze, dupe picăturile de sânge ce se vedâă încă pe zăpadă până aprdpe de sătulă Artigues, unde îlu perdură cu desăvârşire. Teribila bestiă a fostă regăsită mdrtă peste câte-va ţlile, împrejurulă satului Artigues.
*
*
Corbii la corbii nu-şi scote ochii. Ni se comunică positivă că în administraţiunea Regiei se facă o sumă de scandaluri de streinii amploiaţi acolo, constatate chiară de Directorele generală, fără a li se face nimiefi. Astă-felă mai filele trecute, ţiiua namiaţla mare, Directorile a găsită pe ună evreu, căruia suntă încredinţate tdte ţigările streine, în-tr’o posiţiune astu-felă că orî-cine putea se ţlică că localulu Regiei a devenită o casă de prostitu-ţione. Cu tdte acestea, fiindtt că acesta este jidană, se ţine în postulă săă, pe cândă unuiă din cel mai buni amploiaţi români, numai pentru c’avenitd ună cartă de oră mal terŞiă a fostă destituita.
Streina pe streină se susţine, corbă la corbă nu-şî scdte ochii.	G.
CURSULU ROîvlÂNU 1	
Bucurescî, 8 Febuar. 1873 1	
EFECTELE	Lei B. 1
Obligaţiuni rurali	104 — li
» Strusberg	48 % f
» Oppenheim		'1
Obligaţii domenialî	95 U
» căiloni ferate	Si	
Societatea gen. gaz	410 — II
Dacia, comp. d’asig. Mandate		603 — i
	— 31
Imprum. municipală	18 75 [1
SCHIMBDLU	
Paris â vista ....		ii
» 3 luuî . . .	93 v. I
Londra a vista . . .	
■» 3 luni. . .	25 15 1
Berlin a vista . . .	
— 3 luni . . ,	372 '/, 1
Marsilia 		--I
CURSULU VIENEI
[ Yiena, 8 Februar. 1873 s. n.
EFECTELE Lei B.
Metalice.......... 69 80
I Raţioaale........ 73 60
Lose............. 105 60
| Acţiunile băncel . . 1000 —
Creditulu......... 338	75
Lonâon............ 109	25
Oblig, rurile ungare 80 — Temeşvar . . 78 — Transilvane. 77 25 Croate ...	77	75
Argintă in mărfuri . 108 25
Dueaţî...................
ţ Napoleoni......... 8 70
o nu ! ultragiaţi, că observendu-î cine-va mal de aprdpe nu află Într’enşiî de câtă substanţa unoră insecte de iemnu putredă.
—	Peniru ce dre, amu ţlisă aşe<)ându-me pe pra-gulu tendel patriarhului publicităţeî, pentru ce nu aşă smulge dupe umerii acestui brigandă acâstă rochia pretesiă care este de furată ? — Pentru ce nu aşă ridica acestă velă de purpură dupe acelă simulacru, spre a face sg se vâţlă de tdtă lumea că este numai unu automată pe care o mână a-bile îlă mişcă printr'ună resortă ? — Pentru ce, a-cestoră lotrii, acestoră preoţi mincinoşi al adeve-ruluî, acestoră rufiani al arteloră şi sciinţeloră, a-cestoră proxeneţi ai scandaluliloră, acestoră luminator! ce portă o lanternă numai spre a vedea în-cuiătdrea unei casse. acestoră masce umane ce nu şi-aă descoperită nici o dată adeverata lord figură, de câtă spre a ne înghiăţa de spaimă, nu le-aşă ţii ce pe adeveratulă lord nume şi nu le-aşă striga se se tragă înapoi ?
Şi o mişcare a umeriloră venerabilului m’a făcută a înţelege că lucrulă nu se cuyenea.
—Pricepă, raî-amu $isu; sistemulu meă nu cua-drâsă cu vederile ilustrului peripatetică, şi strân-gându-mî vestmântulu, stilulă şi tăbliţele de câră, amu plecată cugetândă în mine cumă m’aşă putea converti.
—	Nu, nu! Este ceva fatală... Suntă predestinată a vedea perindă una dupe alta ilusiunile mele) şi a me certa cu o sumă de bmenî prea cumă se cade. Unora le întrevedă căda de vulpe, altora scufa cu clopoţel a lut Comi's. Este pentru mine
TETRE
Astă s£ră, Marţi, 6 Fevruarie, se va juca pentru ţridicarea monumentului lân Heliade piesa
E R N A N I N I
De Victorii Hugo—tradusă însuşi de răposatulti.
Jouî, 8, se va juca piesele:
0 căsătoriă din lumea cea mare, de D. Ventura, — Nevasta trebue se-şl urmese bărbatulu şi între acte concertă dată de D. Straţford Romano.
SOCIETATEA DE BINEFACERE
jÎLISABETA p6MNA
SALA TEATRULUI CELU MARE
Sâmbătă 10 Fevruariu 1873
BALU
PENTRU SĂRACI
Inceputulă la 9 ore sera
PREŢURILE DE INTRARE SUNT :
Pentru o singură personă	.... 10 lei noî.
Pentru o familia de 2 persone	.... 15 » »
Pentru o familia de mal multă de 2 persone. 20 »	»
Lojele ce aQ mal r£masd disposibile, în mimării forte restrînsti, se potîi lua la Ma-gasinulti de musica A. Gebauer
M. M. L. L. DOMNUL şi DOAMNA vord onora balulă cu presenţa M. M. L. L. ŢINUTĂ DE GALĂ ESTE DE RIGOARE
Biletele de intrare suntă depuse la Casa Teatrului, la Librăria Socecă şi la Ma-gasinulfi A. Gebauer
rbta luî Ixion. Voind cerul Domclloră, se-mî acor de ţlile albe, speră a vg putea argta o dată, în mica mea galeriă, portretele dupe natură ale tutu» roru marilorii noştriî patrioţi, bărbaţi de stată oratori, publicişti, scriitori şi meseriaşi ai penei. De o camă dată înse bine-voiţl a observa puţină cadrulă No. 172, conţinându o depunere în mor-me'ntu.
—El bine! Şice amiculă meă Skv*, urmmându-şl sistemulă D-săle de raţionamentă, care din noi n’ară face de ţiece ori mar bine, D. Tătărescu mal cu sâmă ?
Este bre mal multă de cătă unulă din acele epitafe venite din Rusia şi de care se potă găsi mal la tbte bisericile unde unulă cusută pe stofă nu esistă ?
Cu tbte acestea, e opera ilustrului Gibrgio BaT-barelli di Costelfranco £is il Georgione, mare maestru ală scbleî Veoeziane, confrate ală gloriosului Tiziano, pe care pbte l’aru fi cbvgrşită, de nu murea orea tenă:u!
Lăsaţi privirea pe No. 160: Anunciaţiunea, o-peră a usel alte ilustraţiunl nu mal pucină celebre, Tintoretto, Domniloră! de care fireşte suntă ani de cândă aţi aurită vorbindu-se. Desenulă parchetului, care este partea cea mal principală în acâstă pănză, (astă-felă că nu permite se maî vedeţi nimică alături, ceea ce negreşită este reă), putea fi dată, cutesă a vg garanta, de $ece ori mai bine de ună vopsitoră de parchete din strada Academii, vis-a-vis de tipoprafia Rosetti.
Şi de acâstă nedibăciă s’a făcută culpabile Tin-. toretto !...
(Va urma)	Laerţiu.
t
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL
COMSEliLS AUX DAMES
PRODUJTS SPECIAUX RECOMMANDfes
1NVBNTBUR DU
j?AVOs RQYAL DE THBIDflCE DE
VIOLET
ÎHVBNTKUR DU
SA VON ROYAL DETHRIDACE
PARFUMEUI^ BREVETE, PARIS
CRIME Bl BEAUTE
■■ base DEGLYcfi'RiKE et debismuth—Fraicheur^VelouU, EclatduteiniM
EXTRAiTS TRIPLES D’ODEURS
ARFUMS POUR LE MOUCHOIR : Ro-se-B^anche, Ess-Bouquet \ Foin-coupe, Joclcey-Club, Bnses-de- Violet Ies, etc.
i GLYCIcRINES PARFUMEES
A ţndispensablesp* con server lasanti, y-a bea ute, la morbidesse de la peau
GLYCâROLGuiROSESdcPROVINSl
LOTIUN HYGItNIQUE, TONIQUE ET RAFRAICHISSANTEi pour Ies soins i*times de la toilette X
EXTRA1TS D’EAUX DETOILETTEg
pour adoucir et rafraîchir la peau.
PASTILLES AMBROSIAQUES AU MASTIC DE CH10
Hygiene, FraichrUr, Suavite de Vhaleine.
Depot dans toutes lesvillesdumonde.
Pour eviter la contrefaqon, exiffer In marque de fabriqu*
LA REINE DES ABEILLES
Apa si prafii Dentifrice
PERFECŢIONATE DE DOCTORELE
Furnisoru brevetată atu M. S. lmperălisa
Aceste produse se vendu 40 la sută maî joşii de cătii produrele analoge ; din puntulu de vedere alu parfumului s'alu proprietăţiloru loru, ele lutrecu specialităţile cele mat renumite.
La cei de căpetenia Farmacopeî, Coafori fi Parfumară.
CU AMfiNUNTULU ŞI CU RĂDICATA 44, Rue des Petites-EIcuries, PARIS
VESICATOARE ti’ALBESPEYRES
CAPSULES de RAQUIN
Admis în spitalele şi a mbulanţele armatei francese (avis favorabil alu Consiliului Saniîaru din Francia) si în alle armateluru Turciei şi a Statelorii-Unitc.— Acţiune sigură şi regulată. Fie-care visicatore trebuo să porte semnătura d’Albespeyres pe partea cea verde.
au Baume de CO-PACU, aprobate de Acadnmia de medicina de Paris, care le-a declarată supe-riâre tutorii celorft l’alte preparaţinnî cu Copahu dnpe ce le-a esperimentatu asupra 100 de bolnavi s’a dobândit 100 de vindecări. Srpienta adunare a recunoscută aseminea că Capsulele Raquin suntg ingerate cu • înlesnire, nu causăţlă în stomachă, nici o simţire neplăcută, şi nu provocă nici uă vărsătură. — Paris, Faubourg St, Denis, 78 şi în tote farmaciile.
9. WIENÂ SEILERGASSE 9.
I
.. STOFE DE MĂTASE SI CATIFELE
W	. DE PRIMA CTJALITATE
§ Pentru Rochi de Dame şi Costume
M	CUMU ŞI
© TORUSSEAOX, FOOLARDS & CACHE-NEZ
Firmă stabilită la 1792, stătătore de optă-ţlecî ani şi ne schimbată.	X
Cereri-de mostre trebue neapărată se fiă francate.	W
•*eeoeeeooeeoeoooeaoQeoec m
SIROP ANTIPHLOGTSTICU DE BRIANT AFECŢIUNI DE PEPTU, GUTURAIURI, &.
Acestu sirop d’unugustudiacele maî plăcute, are uă eiicaci-
fnfn oioiiro /'ATioiotflto rvpîn tu’nnii uOTinntn nfininln nnnfnn
mlfamaţiuniloru şi suferînteloru de neptu. Pi tăţile medicale cari I'au patronată in timpu de 40 de anî, vemu cita pe marele îmfnnkc, Gbersant, de la spitalulu copiiloru; Vahqtiei.iî<, director alu scdleî de Pharmacia s’alţî medici de spitalurî, profesori aî facultăţii şi membrii Academiei de Medicină diu Paris.
Pharmacopea, rue de Bivoli, 150, â Paris Depositu in Pharmacopeele de căpetenia
ANUNCIU.
Se recomandă onorab. publică că posede cea maî bună cunoscinţă, pentru curarisarea şi vindecarea a diferiteloud răni' de scroturi.
Doriiorii se potu informa la D-na Zinca Alecsandresca, strada Herăstrău No. 76.
Pi Recompensa la esposiţiunea |i versată Londra (1862)
APA' DE MELISÂ
DE CARMES	K
| contra Apoplesieî, Paralisiel, SŞ l Ameţeleî pe mare, Golereî, Vapo- f j rilor, Nemistuiril, Coliceloru, etc. %
JBOYER
\ Singură succesore ăla Carmlloru [ Paris, 14, rue Taranne ]Jş ! Depositu la primite case de cornerciu j
ANUNCIU
Direcţiunea, internatului de bă-eţi Butoianu, situata în strada sfin-ţiloru No. 70.
Are ondre a face cunoscuţii că mai primesce elevi interni cu preciu de 30 napoleoni pe ann.
Ausdra-geuri copri nd sub forma u_ neîelegantecofe. turî, prin co-piele
Singura iDjccţiune esclusiv vegetală coprinţlend principele cele maî energice a le ' copaivei
cele mai energice copa-ivel şi. a le Cu-pebuluî.
matifouluî.
La pharmieia anglo-francesă Rue du Havre Paris.
Recomandd onorab. Publici! Stabilimentul med în diferite cuseturî de albituri pentru dame şi cavaleri. Str. Sfinţilorti No. 24.
30LELE SECRETE
Răni symphilitice, scursore, impedicarea udului; polutiune, p6bla alba (neputinţa bărbătâscă) vindica după o methodă care sa aprobată în mii de caruri singur şi radicale.
S
Specialistulu D-r Tkor, Strada Carol No. 4.
(OOOOOOOOOOOOOOOOCOOCXX?)
Medalie de AUR. — Premii de 18,800 fr.
I	PENTRU PAR SI BARBA	f
® Mmlify, Furnisorulu ÎVÎ. S. Reginei Angliei şi	■%
fTţ s Imperatoreluî Rusiei.
■-,/ •	i	hi. o. rniperaioreiui nusiei.
■ v |	ţ-T, |- (f J t 1 7*1	(i Medalie de aură. — ;j medalii de argint.^
8i lâ-BOCIEişpa™ au mm
#%,U Preparatu de F. CRUCQ. — Paris-n rue de trevise.-Londra—
ELEXIR reconstituant şi febrifuge.
Celu mal bună specifică pentru frigurile epidemice
SD MOVBTATE
^ Preparată de F. CRUCQ.
11 Beaufojt strees S. W.
© Singurul product ce, fără a fi vopsit dă necontenit părului şi © §barbeî colbrealor primitivă.
---------------r____________ .................... Qg îltt întrebuinţeză cine-va singură, şi operăză asupra bărbel ca
Qi saă paludeene care au resistatfi până acum quinine. —	. n „ .	_ ... D , „
r	t	Daposiftilu la Bucureşti, la D-nii Hurier Coiffeur Podu Mogoşoiei.
y Abrevâză convalescenţa şi restabileză repede forţele per- y y dute şi constituţiile alterate, bdle de stomacu, slăbi- X. y ciuni generale, causate din lipsade sânge, etc.
/C In ţările calde, şi mal cusemă la finele veriî, se în-Cm trebuinţeză înduoită cu apă ca băutură împuternicitbre fj şi preservativă de friguri.
K	QUINA
X LA ROCHE
X
X PARIS, 22, rue Drouot.—BUCURESCI, F. Eitbl. Risboepep
Pjiarm
SAVON HOYÂL
Bi’E 'M tiS t& M BH Ai C. de VIOLET
PARFUMEUR BT=, A PARIS Seul recommande par Ies celebrites medicales pour VHygiene, la FraîcJieur et la !r Beaute de la Peau.
D6p6ld<ms toate» lesvillesdu monde. j
BXIOKR LA MAR 9.0E DE FABRIţU Si
LA REINE DES ABEILLES
PASTA PECTORALA
SIROPtÎDE NAFfi
DELANGRENXER DIN PARIS'
5o de medici aî spitaleloră din Paris, le-a constatată eficacitatea în contra TUSKI, asth-muiui GR1PPEL, rusei măgăresc» şi IRRITAŢ1UNILOR peptulul
Pentru toţi amatorii de dansă, fără deosebire etâţeî, şi fărâRşi gâtului, cea mal mică precunoscinţă, cari până acuma n’au învăţată, şi k ,D[iP.ositti in Bucurescî: (| perdută speranţă şi curagiă în sine, că în vârtă avansată, nuP ‘tC J' Rissdorfer-mal p6te învăţa a dansa; apoi precum probâsă anunciu D-luîl fV'/< Iosef Cavaler de Corvin, autorisattt profesoră de danţă dini
Fr.
rnnio, 22, rue
ocxxxxx
-----	ue; uauyu um| Vini! vechii! şi nod,
X?T7PTTr'T\T^YQÎT O • Viena> D"luI asicurâsă pe tote aceste persdne, că va putea dupej albi! şi roşid, CU butia j r ij n. u u 1uo t	'r j acâstă noue metodă, subt titlu repede învăţătură de dans, toteXLj cu buţ0iulQ* vechid
X ® danţurile aice obicnuite, într’ună timpu scurtă, fbrte bine a le gr	„ ' ...
y ^învăţa după tactulă musicală, adecă: un Valţu vienesă iute în &|PentrU ,nasa DUtllia I 'X două păsuri, sâă ori care Polcă, în două, şi un Cadrilu, în4j|!
Sărăcia sângelui, epuisementă, urmările facereî.
y>
y
QOQOOQO<XXXXXXXXXXXX1I
Girante responsabilii DUMITRU KRISTEA.
led 40 bani. Butilia de-
înveţa după tactulă musicală, adecă: un Valţu vienesă iute în două păsuri, sâă ori care Polcă, în două, şi un Cadrilu, înql
lecţii. Credem, că cu acest prilegiă favorabil, tinerimea n6stră If şartă se primesce pe s'o grăbi, a visita pe D. Corvin, spre a profita din arta D-sâle, ^40 bani. şi a se desvolta ună sprintin dansator de Salon. Scdla de dans P Depositd la A Sla-este deschisă în Strada Şelarii, în ograda Hotelului Caracas. (D1.-	/ * a nu-.
------------------------ltin=nu in Babişte.
www.dacoromanica.ro
Tipografia Naţională, Strada Academii No. 24.
JUPI, S FEBRUARIE 1873-
UN NUMERU 10 BANI
ANUL iii
i\C. 291
APPARE IN TOATE SERILE PE LUCRU
PENTRU ABONAMENTE, RECLAME Şl ANUNCIUR1 A SE VEDEA PA GINEA IV.

DEPEŞE TELEGRAFICE
(Serviciulu privaţii alii Românului)
Madrid, 17 Fevruariu. — Autorităţile din Havana a& recunoscută Republica.
Don Carlos, sosindă la fruntarie, s’a proclamată pretendinte la tronulă Spaniei.
Viena, 17 Fevruarie. — Membrii polonesi din comisiunea constituţionale a Camerei deputaţiloră aă declarată că se voră abţine de la desbaterea proiectului pentru reforma legii electorale.
Geneva, 17 FevruariH.—Episcopulă Mermilet, declarândă că vrea sg’şl continuie funcţiunile de vicată apostolică, cu tâte cit guvernulă îl interzisese acăsta, a fostă condusă până afară din frun-tariele confederaţiitniî elveţiane, dupe ordinile consiliului federale.
BUCURESCI 7 FEVRUARIE
Legea pentru monopolisarea băuturi--loră spirtose s’a pusă erî în desbaterea Camerei. Ea a fostă susţinută de D-niî Mavrogheni, Epurenu şi G. Brătianu şi combătută de D-nil Chiţu, Aninoşanu, şi chiar de D. C. Gradistănu. D. Chiţu, mai cu semă, a avută atâta vigăre şi atâta lo gică în discursulă seă, în câtă nu putem— gu totă spaţiulă strâmtă ală jurnalului nostru — a-lă lăsa se trecă fără a-lă reproduce în numărulă de mâine. Domnia sea, cu economiştii cei mai însemnaţi in mână, a probată că acestă noă monopolă nu numai că nu este moralisătoru şi fo-lositoră societăţii, dar încă este fatală pentru ţără, căci aduce pe de o parte sărăcia în ţără, eră pe de alta face să se împlinescă dorinţa publicistului austriacă Stein, pe care îlă ia de autoritate guver-nulu şi partisaniî seî, ca să se cucerăscă România pe calea economicăj
Domnulu C. Grădistănu asemenea s’a ridicată cu putere contra acestui monopolă, cjhcendă guvernulă a sleită totă nomenclatura impositeloră din occidentă, şi acum a rămasă se caute altele în Rusia. Probăsă ^rin argumentele cele mai clare că, acestă noă imposit indirectă, în loeă se folosescă statuie, în locă se îm-bunătăţăscă financele ţerei, maî reă le va struncina, maî rău voră scădea, pentru că producţiunea se va împuţina, şi astă-felă statulă nu va putea se ia de câtu unu mi-
t Si. 1
lionă şi jumătate.
Cu tote aceste combateri însă, majoritatea Camerei, care a aprobată călcarea legeî şi risipirea banii oră publi ci în ces-tiunea drumuriloră de feră, care a aprobată şi legitimată tote abusurile şi ilega’’ -
tăţile acestui guvernă, a votată luarea în consideraţiune a acestui legi.
Jurnalulă Presa, faciă cu acestă votă, scote ună ţipetă de bucuriă şi, lăudândă purtarea majorităţii, ca se o scuse orecumă, alergă lă nisce sofisme de care nu s’ară fi servită nici celă mai prostă avocaţii, fi-indă ridicole şi fără nici o umbră mă-cară care se se apropiă de aaeveră. Elă spune că acestă noă monopolă va da ună venită sicură pentru fiscă, va micşora nu-mărulă cârciumeloră şi pote şi ală beţi-viloră; că cârciumarii nu voră perde, căci, împuţinându-se numerulii unora, va cresce consumaţiunea, adică beneficiulu celoru-l-alţij că din 30 mii cărciumarî, cari sehră-năă până a<Jî din acestă meseriă, voră re-mânea ună numeră înzecit mai mic, ăr ceî-1-alţi se voră apuca de alte meserii; că producătorii de vină şi de spirturi nu voră perde nimică, căci consumatorii voră continua a fi totă aceiaşi; că dacă acestă impositu, chiaru cu micşorarea producţiu-nei, va micşora numărulă beţiviloră, producătorii trebue se fiă mulţumiţi, trebue să se bucure, căci contribuescă la stăr-pirea unui vidă prin perderea unei industrii naţionale, care avea un mare viitoră!
Ori cine a citită aceste aiurări, nu pote de câtă să se convingă că legiştiî de ia Presa, ne avendă dreptă, n’aă nici argumente solide cu care se susţiă legea.
Se lăsămă partea moralisărîî ce susţine guvernulă şi Presa sea că aduce în societate acestă monopolă, eăcl amă probată eri că acei cari suntă pasionaţi pentru băutură, în locă de a se lăsa de ea, fiindă opriţi, pasiunea loră va cresce şi, neavăndă miZîloce, voră alerga la altă viciu, la aceia ală hoţiei, spre a-şi satisface pasiunea ! Se lăsămă că despre stingerea producţiuniî avemu esemplu pipăită mo-nopolulă tutunului, care a omorîtu producţiunea acăsta. Se lăsămă că în ceea ce privesce pe evrei, vomă sta cu acestă noă monopolă mai reă, căci cea mai mare parte din brevete se voră da pe subtu-as-cunsă evreiloră, şi evreii ne voră specula şi mai răă, voră falsifica şi maî reă băuturile, pentru că atunci va lipsi controlulă. Dar ceea ce este maî cutesător din partea Presei, este naivitatea cu care spune că cârciumarii se voră reduce, şi cei l’alţi se voră apuca de alte meserii.
Cum ? Se găsesce ună jurnală se susţiă o asemenea ideiă, ca să se ia pâinea
din gura a 30 mii individe şi să se dea totă numai la 4 său cinci mii priviligiaţî ? Se rămâe 25 mii de omeni fără esistenţă şi să se îmbogăţescă enormă unulă şi să se facă milionari câţi va, acesta e ună principiu de justiţiă şi de moralitate ?
Dar, ne <^ică cei de la Presa, ateeia să se apuce de alte meserii, se lucrese pă-mântulă ! Unu omă care t6tă viaţa sea n’a avută de câtă acestă meseria, cum o să se apuce de alta pe care n’o cunosce ? Ş’apoi cum se vor apuca ei ? Ca se fiă cine-va plu-gară, trebue se fiă una din două : ori ţărână care se aibă pămentulă săă pe care să’lă cultive, săă se fiă în stare a lua o moşiă cu arendă. Suntă ore în stare a-cestă însemnată numeră se facă acesta ? Logica ne spune că nu.
Ce va face atunci acestă mulţime des-moştenită de averea sea? Se alerge să se înrolese în banda guvernului, subtii sceptrulă părintelui Tache? Dar acesta o pote face câţî-va cari aă maî făcutu o; cu ceî-l-lalţi însă ce se face ?
Asupra acestei întrebări este multă de gândită.
Noi vedemă cea mai mare nenorocire venindă asupra ţerei prin crearea şi a a-cestui monopolă; căci, votânduse, guvernulă se încuragiasă, şi în curândă ne vom pomeni că vine şi cu alte legi prin caret, se va monopolisa pâinea, carnea, zarza-vatulă, apa şi pote şi aerulă ce respirămă!
Avernă credinţa că deputaţii, cari aă votată luarea în consideraţiune a acestei legi, aă făcută ună mar.e reă, fără să se gândescă maî matură!
Consecinţele ei voră fi desastrose:
REGELE BAYARIEI
Regele Bavarieî, dupe ce a luată iniţiativa d’a oferi regelui Vilhelm corona imperiale, vede acum pericolulă şi caută a se preserva.
Eată cea-ce citimă în Gaţetta naţianale din Berlin :
«Jurnalele din Bavaria ne facă cunoscut ideiele regelui Ludovic, asupra nouef stări-politice. Consiliulă municipală din Fussen a venită, în <Jiua Crăciunului, a o-feri omagele sele acestui suverană. Primarele complimentă pe rege.
—Cuvintele nu sunt de ajunsă, — res-punse acestă din urmă, —nu ţiă comptă de câtă de fapte». Pe cândămagistratulă căuta a se scusa, regele se plânse de priimirea multă entusiastâ ce oraşulă Fus-
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFULU
sen făcuse principelui de Prusia, cândă a veniţii se inspectese trupele bavarese. Primarele rSspuncjendă că aceste onorî se adresai! învingetoruluî de laWorth şi generalului trupelorO bavarese. Maiestatea Sea întâmpină:
—Amd mulţumită îo destul Principelui la întâlnirea trupelord în Munich. Principele n’a venitd în tomna din urmă, de câtd în calitatea de inspectare, şi nu gă-sescă de locd nemeritd d’a arbora pretu-tindinea drapelele prusiane, şi mai cu osebire nonele drapele prusiane. Nu pote Ji cine-pa, în acelaşi timpii, şi baparesu şi prusianu.»
Gaţetta naţionale adaugă:	Găsimd pe
regele Ludovic fdrte susceptibile, şi dacă Maiestatea sa ard fi dorita se visitese Ber-linuld, noi amd fi crezută ca o datoriă a aterna de ferestrele nostre drapelelă Jba-varese, şi curtea prusiană n’ard fi avuta nimicd de <^isQ.
AFACEREA BAZAINE
Informaţiunile ce ne aducă jurnalele streine, ne spund că procesuld mareşalului Bazaine va veni în curându dinaintea consiliului de resbeld. Raportuld generalului instructord este terminata de câtd-va timpd încă. Se adaogă înse că ard fi în intenţiunile guvernului, acea ce nu cre-demd, de a reclama ca elă se se judece în şedinţă secretă.
Se mai ^ice asemenea că principele Fre-deric Carol ard fi autorisatd a seduce la Versailles, pentru a depune în favdrea Mareşalului.
Noui şi forte importante documente s’ad mai adăogatd la dosard. Aceste documente ard fi pe de o parte favorabile m i reşalului, pe de altă parte înse ard pro-
FOILETON
Revista celoru două spectacule.
(Urmare i)
EsatniuaţI pucinu mica imagine No. 166.
Nemuritorulă Antonio ALlegri, numit ti şi il Co-reggio, care are între operile sâle divina pagină, maritagiulu sântei Caterina cu Bambino, cumpărată 20,000 galbeni de Regele Neapolel!
Ală Domnului E., nu este chiară din penelulu lui Coreggio: una ca acesta nu se putea întâmpla fără ca custodii museului regale se fi prinsă de veste. Este înse o reproducţiune,—{nu o copiă)— de celebrulă Parmiggianino, fruniosulă, tenerulu şi dilectulii seă elevă, mortti aşa de june şi încă smintită.—Acâstă singură particularitate a făcută pe D. E. se-lă coste cu ce-va mal pucinu capo-d’opera maestrului!
Credeţi că D. Tătărescu, atâtii de aoilu îu Madone şi*în tdte imaginele religiOse, n’ară fi re produsă maritagiulu cu mal multă fidelitate de cătă acela Parmiggianino alu D-luI E., dacaD-sa ară fi avuţii inspiraţiunea d’a se adresa la unii românu
Dupe ce Agar în pustia a foştii tractata de duol din cel mal mari maeştrii, Coreggio, fragetuia, graciosuia, suavula şi semtimentalula pictora ala Parmel, şi marele peisagistă Claude Lorrain, ună fia abandonata ala Francii, nu mai putea fi reîncepută de D. Tătărescu.
1). A se vedea No. de la 4 6 şi 7 Fevruarie.
ba că armata germană, din prejuruld Met-zuluî, nu credea în succesuiu seu în aju-nuld chiar ald capitulaţiuneî.
MAREŞALUL LE BOEUF
jurnalulu le Pays, povesteşte unu incidenţa forte tristd, şi forte curiosu, ce s’a produsă la Chisiehunt.
Acestă incidenţă s’a petrecută cu oca-siunea espunerif corpului lut Napoleon III în capela funerarieloru:
Mn salonele apropiate, în coridoruld celd mare, unde se îndesa o mulţime indescriptibile, se autjlea, din cândă în cându, câte-va bociri, în mitjllocula unei .tăceri ce umplea tată casa.
«Unu omă apare dintre draperii,intră, privesce cadavruld şi, aruncându-se în genunchi dinaintea lui, îld îmbrăţişeţlă plân-gândd şi lovindd pămentuld cu fruntea sa. Intre cuvintele întrerumpte ce scăpad din gura sa, cu und accentd sfâşietorii, nu se putea înţelege de câtă acestea: Pardon Sire, pardon.
«Mulţimea alergă din tote părţile, şi se vecju silită a-lu ridica pe jumetate leşinată.
«Acestei omu era und vechiu soldată, unu mareşald ald Franciei, era Mareşa-lulu Le Boeuf!»
DIVERSE
Unu faptu oribilii. Acestă faptă s’a petrecută ţiilile aceste în comuna Holboca, lângă Prută. Ună locuitoru din sată fusese, acumă vr’o ţlece ani, a-pucată de utiă feltt de nebuniă voindă a se arunca în Prută, dar fusese scăpată de săteni şi, dupe câtă-va timpii, se îndreptă aşa că numai remăsese nici urmă a bălei sâle de mai' înainte. Suntă a-cuma câte-va sCptemânî de cândă din 6re care neînţelegeri ce avu cu altă locuitoră din acelu sată,
Acâstă nereuşită a putută descuragia pe D. I ***. In fine, lumea în genere şi în particulară toţi 10 mancieril, poeţii, poetele, tote imaginaţiunele ar-dinţî şi inflamabili sciU câte ce-va din viaţa fantasticului Salvator Roşa, mare partisan ală idee-loră lui Masanielo, ală aventurariloră curagioşî, ală bărbaţilorU de inimă din clasa poporului.
Aţi auţlită minuni despre rarulu seă talentă în reproducerea peisageloră, bătălieloră şi marinelor,#.—Celebru maestro se complăcia în stilulă severă şi sumbru, în scenele oribile, în valurile turmentate de orcane, în amesteculă încleştată şi furiosă ală luptătoriloră şi în stânceie golaşe, pră-păstiose ale unei naturi sălbatice. El bine ! tocmai aceste calităţi le aflaţi întrunite în miculă cadru No. 168. — Este ună Salvator Roşa originalii! Acei ce vor vemănea neconvinşi, e numai din causa Domnii-l.oră: ori suntă prea aprope, ori staă prea departe, de justulu mediii ce trebuiă se păstreze între Domnia loră şi obiectulă espusu. — Cercaţi singuri, Domniloră.
Raportândă acâstă mică concepţiune la copia D-luI Tătărescu no. 1.25, cjrl câtă de admirabilă v’ară părea reprodusă peisagiulă D-sâle, daca ală D-lui E.*'* este unu Salvator Roşa autentică, apoi D. Tătărescu, suntă ispitită a crede, şi-a uitată numele originalului dupe care a copiată. Este und abisă între cadrulă No. 168 şi frumăsa copiă No. 125.—Rogă pe D E**1 să nu se formalise de acâsta. Şi îmi pare reă din sufletă că D. S. găseşte de cuviinţă se facă d’alde astea şi altele a-semenea cu ocasiunea unei întreprinderi atâtă de
care îlă ameninţă pentru acâsta, începu a fi cuprinşii de ună felă de frică care, în curând, ÎI domină mintea atâtă de tare în câtă se vede că-I-o atacă. In fiă ce momentu tresărea şi întreba pe femeia lui dacă nu se teme, căci âcă B. cu turcii se-1 d tae. Nbptea mai alesă era chinuitu de acâstă ideiă care-lă urmăreapretutindenl. In curendă vorbele şi faptele lui nu mai avură legătură şi ţinta naturală a omului senătosă. Intr’o ţii merse la ună propritetru vecină, cerândU a intra ca servă: pro-prietarulă ce-lă ştia că e fruntaşulă satului, omă cu avere, cu casă şi cu familiă, se miră de acâstă cerere şi creţiu că e beată. Causa pentru care voia se intre în serviciă era că se temea a mal sta în sătulă seă, căci aă se-lă prâpădâscă. Intorcându-se acasă, se puse se ascuţă ună cuţită mare ce-lă purta la brâă şi se îndeletnici cu acesta timpă de mai bine de o oră; veni sâra, se culcă în casă împreună cu femiea lui, cu fata lui, o copilă fru-m6să de vr’o optă-spre-ţlece ani, şi doul copii mici ai set, ună băâtă şi o fetiţă în vîrstă de vr’o 7, 9 ani. Nâptea fu neliniştita ca de obiceiă, se trezi repede de mai multe ori, întrebândă pe femeia lui dacă nu se teme. Pe la trei ore eşi afară şi spune băeţelulă că l’ară fi vâţlută pe ferâstră plecându-se la pământă şi mâncândă zepadă cu gura. Copilulu adaogă lucruri supra-naturaie, provenite de sigură din spaima ce-a simţită; elă spune că a auţlită cumă ună câine grăea către ta-tălă seă ţlicându-i «dute de fă ce trebue se faci dacă nu a-î se mergi unde nu vrâî» ; că în urmă a eşitu ună felii de luptă între tatălă sâă ş’o nălucă ce-lă împingea în casă, pe cândă elă nu voia se intre. In fine, intră înapoi, se întinse âră pe laviţă apoi întrebă restită pe femiea lui de nu se teme? Femeia căuta se-lă liniştâscă; atunci elă sculându-se şi mergândă spre densa ÎI £ise: dacă nu te temi, atunci amă se te jupoiă,» şi scoţândă cuţitulu se repeŞi la ea. Femeia îlă apucă de mână, fără a se gândi la pericolulă ce-o ameninţa. A-tunci elă o lovi îti mal multe rânduri cu o straşnică violenţă. In ţipetulă el, se trezi fata şi copii; sări se scdţă pe muma ei din mâinele furiosului, ce cercase se fugă, dar la pdrtă puterile
seriOse şi atâtă de mare în scopulă ce.ş’a propusă.
A presinta unul publică simpatică şi avidă de arte, şi mal cu osebire eleviloru scdlel nOstre, nişte eşantillone serbe de şi deprimate, dreptă produc-ţiunî ale celoră mal mari- ilustraţiunl ale scâlei Veneziane, Spaniole, Germane şi Napolitane, fap-tulă, căndă fiu s’ară privi ca o profanaţiune a ve-rităţei, n’ar constitui mai pucinfi ună temerariă a-tentată contra artei şi ă frumosului.
Ună procesă dară contra No. 28, 29 şi 40, u-nele cercândă a se introduce în familia lui Ribera, şi altulu în succesiunea lui Giovani Bellini, este nefolositoră: Chiartt cândă proprietarulă loru ară căta a ve convinge cu probe (ceea ce nu potă crede), lucrulă ară remânea fără importanţă, consi-derândă pucina valbre ce aă pentru noi nişte simple capete de espresiune, reă conservate, şi cari nici se mal potă drege. A ! cândă o campaniă o-ratoricâ s’aru întreprinde contra Spaniei, şi Madri-dulă ară fi bătută în breşe, ară fi altă-ce-va- Dar D. B. nu se hasardâsâ aşa departe, şi are mare cuvântă...
Asemenea remâne nefolositoră se se constate că numerile 160, 166, 168, 172 ar fi denegate de autorii cărora se atribuia însu-şl în facia rugului s’aă a tortureloră lui Ravaillac.
Pace dară asupra acestui subiectă, şi asupra tuturoră celoră-l-alte nume inserate în catalogă, cari, prin modesta posiţiune ce li s'a designată de direcţiune, aă ună titlu necontestată la umbră şi la repausă!
Şi acumă, numărulă I, dupe care fireşte rine
www.dacoromanica.ro
eî slăbiră şi căţiu josă mârtâ subtu loviturile lui. Turbată, elă se repezi asupra fetei luî care, voi se fugă peste gardă, o ajunse, o trânti josă de pe garduiă pe care deja se suise şi o străpunse adâncă la gâtă şi’n inimă; ea remase mbrtă pe locă. In vuetulă şi ţipetele loră, se treziră vecinii, o bătrână ce cununase nenorocitulă autoră ală acestoră scene, intră în curte, fără se ştiă ce se petrece, căclndp-tea era încă adâncă; cumă o veţlu, se repezi asu-pra-I, o străpunse şi o aşternu lângă cele-l’ale. Veni acumtt rândulă copilaşiloru, elă tăe ună degetă băutului săă, răni gravă pe fetiţa cea mică, fără însă a’I omorâ, căci în acele momente săriră bmeni şi unulă prinse pe furiomia pe dinapoi ÎI luară cuţi-tulă şi-lă aruncară în zăpadă. Lăsându-lă puţină ■din mâini, căci fiindă întunericu nimenea nu cunoştea întinderea nenorociriloră comise şi pericu-lositatea acestui omă. Elă se repeţji, luă cuţitulă în mâini şi se aruncă asupra omului ce-lă prinsese; .acesta o rupse d’a fugă, dar fu ajunsă, elă primi în spete lovituri repetate, dar din fericire nu suntă de mbrte ; totulă se trezi în sgomotulu prudentă, săriră Omenii pe elă, cu mare greă îlă desarmară şi-lă legară. Se aprinseră lumini şi atunci numai putură vedea t6tă grozăvia spectacolului'. Din a-•celă momentă nenorocitulă remase înmărmurită, nu vorbea de câta cuvinte: «D-ţleă ştiă» cândă era întrebată asupra faptei sele. fândă veni a doua cercetarea, doctorulă ÎI aruncă ună pahară de apă în obrasă fără ca elă măcară să clipescă din ocliî, atâtă de Înţepepenită-I era mintea sea. Dupe t6te aparinţele fiindă nebună, s’a trămisă la spitalnlă St. Spiridon pentru a fi examinată. Nenorocitele victime aă fostă îngropate, o casă întrâgă, o familiă s’a stinsă. Intr’o clipă a dispărută mama, sora cea mare, tatălă nebună şi auto" rulă acestora grozăvii. Aă remasă doul copil mici fără sprijină în lume.
(Curierulb de Iassî)
* *
Fermece. Citimă in jurnalulu le Rouane :
S’a petrecută la Pinay lucruri fdrte singulare. Fo-culă a isbucnită într’o casă de paî-spre-ţlece ori în trei şlile, şi în nişte circonstanţe atâtă de bi-
numerulă 2. Principele nostru şi înălţimea sa D6m-na nostră. Domniloiă !
Amândoue potretele suntă fdrte rele şi plătite fârte scumpă.
Pictorele, ca ună adevărată nâdibaciă, a ficsată pe o imensă pănză, în forma unul transpărinte, (ca. cumă acâsta era de ajunsă) o figură în uniformă frumdsă fără îndoâlă ca fisică, fără animaţiune însă, stândă pe nişte gambe prea ţepene pentru ună omă viu, şi privindă cu o ficsitate nejustiflcabile, cumă nu este în căderea Domnitoriloră se se uite.
Pictorele, în acâstă posă şi acestu costumă, ar putea ţlice : Stoian Bujor Cimpoerulu din esca-dronulă de Călăraşi la înălţimea Vbstră pentru ordonanţă trimişii!
Marele cadru No. 2 nu este şi nu va fi nici o dată portretulă Măriei Sâle DOmneî!
Facă scusele mele, dacă trebuiă, D-luI pictoră; dar mi se pare? pă şi-a uitată Erminia.
— Fiă-I de ajunsă D.-lul G. P. A. Healy acâstă poticnire publică ce a făcută !
S’arti părea că potretulu D-luI Scarlată Creţu-lescu este mal reuşită, Acâstă ilusiune înse provine de acolo că D. Healy, de astă dată, n’a mal cercată a-şl pune bustulă modelului pe cele două gambe. — Aşă fi voită să văţlă ce atitudine are-Cu tâte astea, acelă rumenă de smeură părguită în figura blândă şi potolită a fostului primarii ală Comunei ndstre, este o prea mare licenţă artistică.
D. S. Cretzulescu n’a putută arăta acea nobilă roşâţă a indignaţiunel în venerabila D-sâle figură de câtă în urma cuvinteloră nesăbuite, rostite de
TELEGRAFUL
zare în câtă merită de-a fi reproduse: Proprieta-rulă, Dom. F..., locuia acâstă casă cu femeia şi servitârea sa. La 7 ale curintel, la 7 ore săra, foculă isbucni la una din perdelile patului sociloră din catulă înteiă. Slujnica bagă de sâmă şi se grăbi a-.lă stinge; dupe o oră, se declară din noă între aşternută şi plapumă; servitârea îlă stinse încă. Maî târ^iă elă se declară între saltâua de pae şi lemnulu patului. De astă dată servitârea se sperie şi, ne maî înţelegândă nimică, alergă se previă. pe Dom. F... care, ajutată de ună vecină, îlă stinse la rândulu seu. Patulă se făcu din noă. Nu se maî vedea nici o urmă de focă; de astă dată eraă toţi siguri.
Dupe câte-va minute, foculă se declară pentru a patra oră în aceiaşi pată şi-lă reduse mal totă în cenuşe. Adoua ţii, la 11 ore de dimiuâţă, foculă isbucni din noă; nu înse la pată, care nu maî e-sista, dar la perdelele patului, comunicândă imediată cu plafonulă. Reuşiră de a stinge şi acostă reisbucnire de focă. Dupe câtă-va timpă elu se declară într’ună pată de copii, aşezată ţotu în aceiaşi cameră. Se aruncă patulă pe ferâstră şi, ne mal avendă în acea cameră nici pată, nici perdele de pată, foculă începu a apărea într'o cameră vecină la o ladă unde servitârea îşi strângea bulendrele sâle. Proprietatulă îlă stinse.
Din ajunu nu se ocupă de câtă cu acâsta şi, ca unu pompierd, începu a deveni din ce in ce maî robustă. Foculă însă se manifestă din noă într’o altă cameră, unde se află încă unu pată care devine cu desăvârşire prada iui. Pentru a curona diua, foculă apare încă la doue dulapuri pline cu len-gerie, pe care le consumă în parte.
La 9 foculă reisbucneşte la ună-spre-ţlece ore într’o cameră unde se aflaă nişte struguri pentru uscată. într’o altă cameră, una din perdelele fe-restriî arde, pe cândă cea-altă remâne intactă.
In fine, către prindă şopronulă, departe de casă la o distanţă de 6 metrii, devine prada flăcării oră. Acestă şopronu coprindea 250 kil. fină, 50 cân-ţale pae, 25 cântare reşină, 15 cântare cartofi şi ună ole care numără de instrumente de arată. A-ceste perderî, adăogate pe lângă acelea ale mobi-
D. N. Ioanide băcanulu în sâ.nulă representaţiunel naţionale, şi contra cărora D-sa a şi protestată dupe cum se sciă, demisionândă.
Atunci înse potretulă era terminată şi artistulă de multă înapoi! — Pentru ce dar o coldre ce nu are cine-va de câtă une-orl şi la împrejurări ca a-celea ?
Speră, domniloră, că nu-mi veţi impune o dare de sâraă detaliată şi minuţidsă asupra tutuloră ob-jecteloră esposiţiunel. Daca ideea acâsta n’aţl a-vut’o dela începută, — şi mă bucură de întâmplare, — acum că r’aţl oblosit îndestulă, dupe câtă daă cu socotâla, credă că nu veţi împinge cruzimea până se-ml pretindeţl a scrie pe cândă D-vdstră de bună sâmă dormiţi.
Este cu dreptă dar se iaă în blocă avuta co-lecţiune a Mării Sâle. — Totulă, afară de bălciulii dela Argeşă, în care artistulă pare a fi avută re-miniscinţe de genulă D-lul Horace Vernet, dar în care n’a făcută de câtă o sârbădă lucrara de clair obscur, de colorilă şi de perspectivă ; şi afară de calulu albii, care este ună cală arabă ca toţi caii, ba chiar iabraşă la botă, totulă în colo este o admirabile şi precidsă colecţiune.
— Ce de suvenire încântătdre de altă dată, t6te acele carele, vorbesctt memorii Inălţimel Sâle despre buna inimă a poporului română şi despre en-tusiastele sâle priimirl 1 —
Sculpturile în lemnă suntă de o superioritate şi de o esecuţiune incomparabile. între ceea ce am veţlută până acum în ţâră, le putem considera, fără o prea mare naivitate, ca .adevărate capo d’opere.
Herulul, formâză o valâre de 6000 franci aprOpe. Totulă era asicurată.
Aceste incendiurî daă locă la suposiţiunile cele mal singulare, în sată. Se crede că casa e prada unul duhă necurată. In timpulă nopţii s’aă auţlită de mal multe ori unu sgomotă de lanţuri. într’o ţii gâraurile de la ferestre s’aă spartă de o dată, pe t6tă întinderea faciadel casei. Infiă-care minută se producă fapte supta-naturale, şi devoţil locului se înclină a crede că tdte acestea suntă pentru conversiunea proprietarului, pe care-lă consideră ca unu spirită puternică. Pe de altă parte sânta Justiţiă, care din natura el este puţină cu-ridsă, a ordonată o anchetă.
ULTIMELE SCIRI DE LA CAMERĂ
Astă-<ji a urmată discuţiunea pe articoll asupra legeî pentru monopolulă Spirtâseloru.
Domnulă Vernescu arătă că acâstă lege ucide comerciulă şi isbesce chiartt legea rurală care dă dreptulu locuitoriloră a deschine cârciumi.
Mal multe amendamente care tindâă a mal îmbunătăţi puţină legea aă fostă respinse.
Discuţiunea urmâsă.
		
CURSULU ROMÂNU	CURSULU VIENEE	
Bucuresci, 8 Febuar. 1873	Viena, 8 Februar. 1873 s. n.	
EFECTELE Lei B.	EFECTELE	LeI B.
Obligaţiuni rurali 104 —	Metalice		70 —
» Strusberg 48 V, » Oppenheim		Naţionale 		73 60
Obligaţii domeniali 95 '/8 1	Lose		105 75
» căiloru ferate	j	Acţiunile bănceî . .	
Societatea gen. gaz 410 — 1 Dacia, comp. d’asig. 603 — 1		999 — 338 —
	Creditnlu		
Mandate		'		
Imprum. municipală 18 75	Lonuon		109 35
SCHIMBUL#	Oblig, rurile ungare	80 —
Paris â vista	— \ » 3 luui .... 98 V, I	» Temeşvar . .	78 —
	» Transilvane.	77 25
Londra a vista .... — —.	» Croate . . .	77 75
» 3 luni	25 15 Berlin a vista ....		1	Argintă in mărfuri .	108 25
— 3 luni . . , .372 */4 ,	1 Ducaţî		.	
Marsilia 	 _ j	| Napoleoni		. 8 70
Colecţiunea D-luî Th. Aman :
—	Nu ! Naturele mdrte ale D-luî Aman, îmî ţli-cea D. Directoră, căutându-ml puţină cârtă, suntă superbe.
(D. Directoră arţ ticulă superbului). Suntă incomparabile 1 Nu este nimică care se fiă maî bine dată şi de o alegere maî nemerită. Veţi! căpşunile No. 17.
—	Aşă putea se fiă de opiniunea D-nii sâle, am respunsu cu umilitate, cu 6re-care mici reserve ici, colea. Permiteţi-ml să vă atragă atenţiunea...
—	Şi D-ta, reluă D. Directore, tăindu-mî cu-vântulă cu autoritate, aî făcută fdrte rău de ’ţl al permisă să critici pe D. Aman, precum aî făcut’o. Nu se face o critică în acelă modă. Daca nu-ţi plăcia> de exemplu, ună braţă, o posă, cutare espresiune, cutare tonă, cutare grupă, n’aveai dreptă se spui pentru ce. Competinţa D-nil tăie era se ţlicf: Acâsta nu e bine, cutare nu e bună, celă-l-altă e reă, şi atâtă !
Speră să fi reprodusă testualmente cuvintele D-luI Directore.
Era multă animaţiune şi multă veritate în espre-siunea trăsuriloră D-nil sâle. Mi s’a părută chiar că este convinsă de cea ce ţlice. Efi însă amă rămasă de lemnă.
(Va urma)	Laerjiu.
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL
Medalie de AUR, — Premii de 16,600 fr
ELEXIR reconstituant şi febrifuge.
Celil mai buntt specifica pentru frigurile epidemice safl paludeene care au resistatu până acum quinine. — Abrevâză convalescenţa şi restabilâză repede forţele per-dute şi constituţiile alterate, b61e de stomacu, slăbiciuni generale, causate din lipsade sânge, etc.
In ţările calde, şi mal cusâmă la finele verii, se în-trebuinţâză înduoittt cu apă ca băutură împuternicitOre şi preservativă de friguri'.
|	PENTRU PAR SI BARBA
© Jfeg, •’ Furnisorulu M. S. Reginei Angliei şi a ,	IVI. S. imperatoreluî Rusiei.	îMgaJ
I
0 ei ©
...■ j a Ţ-ţ Ş| * ■■ ■ yij |, "	(I Medalie-de auru.— 3 medalii de argint.,
JIJJIA LânULnc$b£mrateubasquihqhqm
Preparaţii de F. CRUCQ. — Paris-n rue de trevise.-Londra— f
Beaufort strees S. W.	©
& eu o &
Singurul product ce, fără a fi vopsit dă necontenit perului şi cine-va singură, şi operâză asupra bărbel ca
®barbel colOrealor primitivă.
SAVOM ROY-AL
r>Bi 3 83 £3 B B8.BCE |
de VIOLET
PARFUMEUR B**f A PARIS| Seul recommande par Ies celebrites medicales- pour% VHygiene, la Fraicheur et laf{ Beau te de la Peau.
DttpOtd- i»slutite» lea villeedanionde l
BXIOIR LA MDgqtJEDE FAHRiqUKî 9
LA REINE DES ABEILLES jg
îltt întrebuinţâză ©şi asupra părului.
^ Dapositulii la Bucureşti, la D-nu Hurier Coiffeur Podu Mogoşdieî.
@®ee&$®ee®®9®®«®e*®eee9®®e®®®®®®e®®e®®d©9®«t®®®§
X'|	€B .^CIWIT^TE
Q UI IN TA
di FERUGINOSl
LA ROCHE
Sărăcia sângelui, epuisementu, urmările face re î.
PARIS, 22, rue Drouot.—BUCURESCI, F. Eitel. Bisdobfbb,
Pharm.
vLgcco
<XXXXXXXXXXDOOCOOO<y
, Pentru toţi amatorii de dansă, fără deosebire etăţeî, şi tără * cea mal mică piecunoscinţă, cari până acuma n’aă învgţatu, şi ^ perduttt speranţă şi curagiii tn sine, că în vârtă avansată, nu |j mai pbte învăţa a dansa; apoi precum probăsă anunciu D-luI J Iosef Cavaler de Corvin, autorisatu profesorii de danţfi din 2 Viena, D-luî asicurăsă pe t6te aceste persâne, că va putea dupe « acâstâ nouă metodă, subt titlu repede inveţăturâ de dans, tote 0 danţurile aice obicnuite, într’ună timpii scurţii, f6rte bine a le ^ învăţa după tactulu musicalu, adecă : un Valţii vienesă iute în g două păsuri, şeii ori care Polcă, în două, şi un CadrilQ, în 4 lecţii. Credem, că cu acest prilegiă favorabil, tinerimea nOstră s’o grăbi, a visita pe D. Corvin, spre a profita din arta D-săle, şi a se desvolta unii sprintin dansator de Salon. Scola de dans este deschisă în Strada Şelarii,, în ograda Hotelului Caracas. H
PASTA PECTORALA
I SIROPUDENAFE
DELAÎîGRENIiEB DIN PARIS 5o de medici al spitaleloru din Paris, le-a constatata eficacitatea în contra TUSEI, asth-Jr inului GRIPPEL, tusei măgăresci - 'şi IRRITAŢIUNILOR peptului şi gâtului.
Deposita în Bucuresci:	Fr.
Eitel şi J. Rissdorfer.
i
1
Vinu vechio şi noQ,
I albii şi roşiii, cu butia şi cu butoiulu: vechio pentru masă butilia 1 leu 40 bani. Butilia deşartă se primesce pe 40 bani.
DepositQ la A. Sla-tinenu în Babişte.
CONSEXLS aDX DAMGS
PRODU1TS SPECIAIJX RECOMMANDES
| f	INVEKTgURDU	1 TriAJ JIŢ
i -VU.1 ROYAt DE IHBIDACljPE V lULlEi 1
INVENTBUR DU
SAVON ROŢAL QETHR1DACE
parfumele brevete, paris
CREME-D& BEAUTfc
abaseDEGLyc&itfis et debismdth—Fraicheur,Veloutd, EclatduteinlJg: EXTRAITS TRIPLES D’ODEURS
PAF FU MS POUR LK MOCCHOIU :
Hose-Blanche, Ess-Bouqnet Foin-coupe, Jockey-Club, Brises-de- Violet tea, ele.
glyc£rines pabfum£es
fndispensablesp1con server Ia sanie, la beaute,lamorbiJesse de la peau.
G LYC£R0 ULiu ROS ESdePROV INS
LOTIoN HYGTENIQUE, TONIQUE ET RAFRAICHISSANTE pour U-s soins i*times de la toi/ette
EXTRAITS O’EAUX DE TOILETTEi
pour adoucir et rafraichir la peau.
PASTILLES AMBROSIAQUI'S AU ‘ii A ST IC DECH10
Hyjikne, Fraicheur, Suavlte de Vhahine.
Depot dans toutes Ies villesdu monde.
Pour iviter la contrefagon, eiiger la marque de fabriqut:
LA REINE DES ABEILLES
Apa si [irafn Dentiîrice
PPRFECŢIONATE DE DOGTORELE
Furnisoru brevecatu alîi M. S. Imperălâsa Aceste produse se vândă 40 la sută mai josu de cătă produrole analoge ; din puntulu de ve-dere_ alu jşarfumuluî s’alu proprietăfiloru loră, ele lutrecu specialităţile cele mat renumite.
La cei de căpetenia Farmacopei, Coafori şi Parfumaţi.
cu amBnuntulu şi cu rădicata 44, Rue des Petites-Ecuries, PARIS
VESICATOARE cFALBESPEYRES
Admis In spitalele şi a mbulanţele armatei francese (avis favorabil alu Consiliului Sanitară din Francia) şi în alle armatelorfi Turciei şi a Stateloru-Unite.— Acţiune sigură şi regulată. Fie-care visicatâre trebue să pdrte semnătura d’Albespeyres pe partea cea verde.
CAPSULES de RAQUIN
CU BALSjXMIT aprobate de A-cadnmia de medicina din Paris, care le-a declaraţii supe-riore tutorii celoru l’alte pteparaţiunl de Copai, dupe ce le-a esperimentatii asupra 100 de bolnavi s’a dobândit 100 de vindecări. Savanta adunare a recunoscută aseminea că Capsulele de Raquin se mistuescu cu facilitate, nu causedă în stomachu, nici o simţire neplăcută, şi nu provocă nici uă vărsătură. — Paris, Faubourg St, Denis, 78 şi în tote farmaciile.
ANUNCIU
Direcţiunea, internatului de bă-eţi Butoianu, situată în strada sfin-ţilorQ No. 70.
Are ondre a face cunoscută că mal primesce elevi interni cu precid de 30 napoleoni pe ann.
Singura injecţiune esclusiv vegetală coprinţlând principele cele mai energice a le
geurî copri-
nd sub forma u.	^	^ ^ ^ energice copa-
nei elegante cofe.	iVbiSi'iW	ivel a lf cu-
ten, prin co-	vS pebuluî.
piele	"	" —	'

maticoulHÎ.
La pbarmacia anglo-francesă Rue du Havre Paris.
B0LELE SECRETE
Răni symphilitice, scursdre, impedicarea udului; polutiune, pobla alba (neputinţa bărbătăscă) vindica după o methodă care sa aprobată în mii de caruri singur şi radicale.
Specialistulu D-r Tlior, Strada Carol No. 4.
9. WIENA SEILERGASSE 9.
s
ŢI 11 4 -i
I
STOFE DE MATASE ŞI CATIFELE
DE PEUUA CDALITATE	|
Pentru Rochi de Dame şi Costume M j
CUMD Şl
TROUSSEAUX, FOULaRDS & CACHE-NEZ ^ I
Firmă stabilită la 1792, stătâtore de optti-şlecî ani şi ne f j schimbată.	^
Cereri de mostre trebne neapăraţii se fiă francate.
A/ECTIUNI DE„PEPTU, GUTURAIURI^
Acestu sirop d’unu gustu din cele maîplăcute, are ua eficacitate sicură, constatată prin tr'unu raportu oficiale, contra guturaiului,catanilu.Gnppă,tuse măgarescă si contra tutorii mlfamaţiunikiru şi suferinteloru de neptu. Printre celebrităţile m licale cari l’au patronată m timpu de 40 de ani, vomă cita pe marele Larnnec, Guersant, de la spilalulă copiiloră; Vauqueun, director ală scoleV de Pharmacia s’alţî medici de spitalurî, profesori aî facultăţii şi membrii Academiei de Medicină diă Paris.
Pharmacopea, rue de Bivoli, 450, A Paris Bepositu in Pharmacopeele de căpetenia
ANUNCIU. Se recomandă onorab.
publicQ că posede cea | mai bună cunoscinţă, pentru curarisarea şi vindecarea a diferitelouO răni de scro-| furi.
Doriioriî se potu informa la D-na Zinca Alecsandresca, strada Herăstrău No. 76.
Hecompensă la esposiţiunea Uni- [ versală Londra ft8G2)
1 AI 3E MELISA
DMCABMES
. contra ApoplesicI, Paralisieî ,.= ‘ iţele! pe mare, Colereî, Vapo-,| 8 rilor, Nemistuiriî, Goliceloră, etc. |
BOYEll
| Singură succesore alu Carmiloru | Paris, 14, rue Taranne 1! Bepositu la primite case de corner du. j
Recomandă onorab. Pu-. blicti Stabilimentultt meă în diferite cuseturi de albituri pentru dame şi cavaleri. Str. SfinţilorO No. 24.
Girante responsabila DUMITRU KRISTEA.
www.dacoromanica.ro
Tipografia Naţională, Strada Academii No. 24.
VINERI, 9 FEBRUARIE 1873.
UN NUMERU 10 BANI.
ANUL III — No. 292
PENTRU
APPARE IN TOATE SERILE DE LUCRU
ABONAMENTE, RECLAME ŞIANUNCIURI A SE VEDEA PA GIN EA IV.
BUCURESCI 8 FEYRUARIE
In fine. 60 deputaţî eri în Cameră au datd lovirea cea mai mare libertăţii co-merciuluî şi producţiuniî. Legea propusă de guvernd pentru monopoluld spirtose-lord — sed cum îi tjlice elu pentru licenţă — s’a votatd cu forte mici modificări.
Cu tote argumentele logice ale Domnului Vernescu, că acestă lege e inproduc-ţivă, că creadă privilegie, că isbesce o sumă de interese, că omoră comerciuld şi productivitatea ; cu totă combaterea până şi a Domnului Tufelcicd, care qlice că nu trebue să se pue asemenea impuneri mari pe comercianţii români de vinuri, căcia-cesta nu moralisăsă; că dacă trebue să moralisese pe cine-va Camera, trebue pe aceia cari trimită asemenea deputaţi ce votesd legi de feluld acesta; cu tote a-ceste însemnate cuvinte, majoritatea Camerei, ne ţinândd contd de nimicd, se şu-pune orbesce la cererele guvernului şi votăsă legea.
Ceea ce însă ni s’a părutd stranid şi ne aşteptată, a fostd că s’ad găsitti chiar deputaţi de peste Milcovd, cjiş* liberali, cari să susţiă acestă lege, pentru cuven-tuld că ep va face se dispară evreii de prin comunele rurali!
Dacă numai acesta a fostd causa pentru care ad votatd legea, s’ad înşelaţii amaru ! Chiar Domnuld Văsescu le-a a-rătatd erărea, căci le-a spusd că totd evreii porii Ji cârciumarî. DomnulCi Văsescu, fă-căndd acestă declaraţiune, trebuia se se ţiă contd de ea, căci Domnia sea trăesce mai multd la ţără şi vorbesce din espe-rienţă.
Nu se va înlătura, dar, nici evreii din sate prin acostă lege, nici nu se va stîrpi falsificarea ; căci, de ore ce streinii nu mai cârciumarî nu potd fi în satd, fără a li se opri şedereâ" în altu modă, şi de ore ce fiă care omd pote aduce spirtose în pivniţa sea şi a le vinde cu butoiuld, apoi evreii vord rîdica dupe la producători cea mai mare parte din vinuri şi rachiuri, le voru amesteca cu apă, dupe dorinţa Domnului raportore, va mal pune la rachiuri şi puţind vitriold, le va falsifica, în fine, totd ca până acum, şi apoi le va vinde cârciumarilord din sate, dacă chiar licenţa nu va fi luate de ei pe numele vre u-nui romând !
Se dea Dumnecje se nu fiă aşa, dar
esperienţa şi logica faptelord ne mână dreptd la acestd resultatd.
Legea însă s’a votatd de Cameră, probabile se va vota şi de Senatd, se va sac-ţiona de puterea eseeutivă, şi va începe a se aplica. Până atunci noi n’avemd ce mai qlice- Ne-amd făcutd datoria de a o combate, de a areta isbirile ce aduce tu-turord intereseloru; amd combătutu-o, fără a apăra pe văn^ătorî câtuşi de puţind, ci pe consumatori, şi încă pe cei săraci. Domnii deputaţî n’ad voitd însă se ţine contd de nimicd, prin urmare răspunderea pentru cum se va aplica şi ce va produce rămâne asupra Domniei lord.
Guvernuld acesta are înalta misiune de a sărăci ţăra, şi merge cu paşi repeqli spre acăstă ţintă. N’a mai rămasd impo-sitd ne pusd, a sleită nomenclatura tutu-rord impositeloru, cumd a	D- C.
Grădiştenu, şi tote lovescd mai multd pe săracd.
De ce nu pune ore imposite pe luxd, pe obiectele de luxd ? Le e frică de streini, este răspunsă celti mai dreptd.
Ne aducemd aminte că subt ministeriuld Domnului Brătianu s’a pusu und asemenea impositu, consoluld austriacă a protestată. însă imposituld s’a luată. Dar în dată ce aceld ministerid a căcjutd, şi im-situld a căruţă cu eld.
Acei cari ad fostd aduşi la putere de streină, nu potd se se revolte contra stăpânului lord, de şi potd se remâe şi se moră streini de iubirea ţerăî întregi!
CREDITULtF STATULUI
*>
Domnuld med,
Findd-că jurnaluld ce redigiaţî mi se pare a fi celd mai imparţială şi mai răspândită, vă trimetu alăturata aici copiă fidelă de pe scrisorea ce amd priimitd de la und Domnd portăreld de pe lângă Curtea Focşani, şi vă rogd, deca se pote, să-i daţi publicitate şi se o comentaţi dupe cum voiţi, căci ed n’am nimicd de adăogită de câtd că o intocmaî copiă amd trimesd D-luî ministru de finance, şi o alta directorelui generale ald posteloru şi telegrafului, ca se vecjă în ce stare deplorabilă ne găsimd cu creditulu Statului, căci nu este în stare und casieră a achita la momentd und bonă ald Statului de 5 franci, ceea ce nu se întemplă la celd mal miserabile zarafd sed bancherd partico-lard.
Priimiţi, ve rogd, asigurarea stimei mele.	B.
www.dacoromanica.ro
Onora. Damna,
In numele lui Dumne^ed ve rogd nu mai tri— meteţî mandate poştali, săQ cânda trimeteţl câte unuia de 5 lei, trimiteţi-ne şi câte o pereche cisme de 20 leî ca se le avemQ pentru a rumpe cişmele D-strâ urcânda şi coborânda scările casieriei, până se putenid primi nenorociţii acel 5 leî, alta-fela o se fima siliţi a le înapoia mandatele numai din punctuia de vedere ala şicanuluî. Mai bine trime-teţi gropurî; sunta mai sicure.
Primiţi salutările celui ce are onore a se flata amicuia Dumnea-vdstră. I. C. PantazesCU.
TRIBUNALULU DIN BACĂU
DUPE
Gazeta de Bacău.
Tribunaluld de Băcăd a judecată, maî filele trecute, scandaluld întâmplată la gară cu căpitanuld română, despre care amă vorbită noi în No. 29 din anulă trecută.
Sentinţa este astd-feld:
Ingineruld Mihalca, carele a venită cu und revolverd în restauraţiune, pe cândii se opera cercetarea, în consideraţia că re-volveruld sed era într’o piele învelită, ad fostd condamnată la xoo leî amendă.
Şefuld gareî de Bacăd, Franţ Cuchel, la 3 luni închisore.
Franţ Heinţe, restauratoruld, la 6 luni.
Eră Gruncov, şefuld gareî de la Răcă-ciuni, care a îmbrâncită pe căpitanuld romând şi pe preşedintele tribunalului, la und and şi jumătate.
Numai Michalca a fostd presentd. Cel-l’alţî prin urmare ad dreptd de oposiţiă.
Noi aplaudămd sentinţa tribunalului de Bacăd, măcard că unii 4*cQ că ea va r&~ mânea fără efectd, din causă că nemţii ad să fugă. O! decă ard fugi cu toţii!
Baronuld Zepelin, cavalerd de industria, bântuia judeţuld nostru cu vr’o 2 ani mai în urmă prin escrocheriele săle. Se făcea ingineră şi rudă cu vodă, şi prin chipulO acesta înşela lumea. O sentinţă a tribunalului de condamnare, pe 2 ani la închisore, a mentuitd judeţuld de eld, şi ni se pare că şi ţera.
Prin stricta patjă a legilord, vom merge bine, ş’apoi ore ce ceremd noi mai multd de câtd stricta aplicare a legelord în fiinţă ?
Relatândd despre acăsta, nu putemd trece cu vederea fără să observămd im-presiunea ce a produsă acestă sentinţă,
; asupra tutulord streinilord, ce trăescd printre noi din munca şi sudorea nostră. Ei ad remasă încremeniţi, văqlendd că semenii lord se pedepsescd în astd-feld de modd de justiţia nostră. Cum, îşi (jicead ei, se pote ca în ţăra acăsta, unde totuld se face dupe porunca streinului, unde fi-nanciele, viaţa ţereî, suntd la disposiţiunea streinului, justiţia nu urmesă aceiaşi cale?!
TELEGRAFULU
Sg fiă bine înţeleşii. Decă nici und ministru nu cuteasă a înfrâna pe streini, dacă mandatarii ţereî s’ad supusd voinţei mi-niştrilord, ddcă impiegaţii administrativi, de la celd mai mare până la cela mai micii, se grăbescd a servi interesele strei-nilord, în justiţiă pe ici pe colea se gă-sescd 6menî cu demnitate cărora puţind este a li se reproşa.
D. Costache Luca, membruld tribunalului, căruia nici o dată de cândd l’avemd între noi nu i s’au pututu imputa nimicd, şi D. Vasile Colini, suplinintele ce acum îşi inauguresă cariera sa judecâtordscă, suntd judecătorii ce ad datd sentenţia despre care vorbîmd. Le mulţumîmti din 1-nimă.
DISCURSUL D-LUI CHIŢU
DE8PBE
Legea monopolului spirtdseloru
(Dttpe Românulu)
D. G. Chifu ia cuvântuld şi declară că va combate acestă proectu de lege. Mai înteia va face declaraţiunea că nu este şi n’a fosta din aceia, cari facă oposiţiune sistematică: prin urmare şi aţii, daca va combate legea de" faciă din punctulă de vedere financiara şi enonomicfi, acgsta o face din sinceră convincţiune. £ru daca una goia esistă în financc, mai lesne ara primi legea prin care elfi se se re-părţgscă asupra locuitorilora ţereî
Doug motive principale se daa ca causă justificabile a acestui noft imposita: necesitatea fiscului şi moralisarea.
In ceea ce privesce moralisarea, D. raportoru pare că ţine multa la teoria ce admite acestu imposita ca media de moralisare, face apela la pa-triotismula deputaţiloră şi citdsă de Dr. Stein, pro-fesorfi de economiă la universitatea din Viena. Ei
FOILETON
Revista celoru două spectacule.
(Urmare i)
l'*J	s'■	TU
Ecă causa, D-nilora. Pentru D. Th. Aman şi alţi pictori de forţă D-nii sgle, îmi vine grea de tofa s£ admita sistemuia .D-luî Directoru.
Vg laşa sg judicaţl. Cum ara merge acesta ?
Odalisca: — nu este odaliscă. Deşteptarea unei sultane:— nu este conformă realităţeî. Unu cuibu:— ce cuiba ? duol copilandrii cărora începe amorulu sg le şoptgscâ.
Mortea luî Lăpuşnenulu : — nu e adevărata ; se cgrcă unu remedia eroică asupra unui bolnava care face grimase. O barcă pe Bosplior: veţlt, acgsta e unii adeverattt cuibtt. Căpşuni... Acum, D-lora, din cause că paharulfi cu vechili cognac nu este tocmai plina, precum ara trebui pâte lângă nişte fructe ca acelea, pota âre ţlice cu D. Directore, căpşunele D-luî Aman simtă acre ?
Potretuia ll-îtlî Aman este reu, fiinda că fon-dultt este mai multa de câtu trebuia sombru. —• Amtt ţlisîi cuventulu, ţinându însg pulpana D-lui Directoru.
Acesta modu d'a spune opiniunea mea nu este alQ mea. Cu riscula d'a me certa pentru totu dg-una cu D. Directore, maî susU numita, voiu sta la vorbă altu-felu cu D. Aman, şi nu voia trece pe lângă opeiile D-nii sgle fără a salută cu totâ urbanitatea cuvenită, celii puţintt tota asttt-feltt cum acordă cine-va respectula unui adversara politica
1). A se redoa No. de la 4, G, 7 şi 8 Fevruarie.
bine, ara trebuie se cugetăma seriosa asupra acestui imposita, care merită tâtă luarea în considera-ţiune. Cugetânda asupra impositului bguturilord spirtâse, ea — ţiice D. Chiţu — m’amd convinsa, chiara CU ajuterultt unora autori celebrii, că e din contra. In congresele sciinţifice din Lausanne şi Bruxelles s’a pusa întrebarea daca imposituia în sine, ş’anume asupra alimentării, bguturilorîi şi ar-ticolelortt de luxtt, este sdtt nu utile, şi mai unanimitatea învSţaţilortt s’a pronunciatQ în contra lui. Economistula D. Garnier, citânda aceste păreri, spune că esperiinţa probdsă că tacsele urcate n’att stîrpita escesula bguturilortt spirtâse şi fumatula: din contra, tocmai unde vinula e mai abundinte şi tutunula mai libera, acolo sunta maî puţine es-cese; apoi cumil se va ficsa una cuantum pentru bgutură, ca şi pentru mâncare ? Asemenea D. Passy, fosttt ministru de finance în Belgia, — pe care-lfi citdsă D. Chiţu — combate acesta imposita, căci viţiuia beţiei e mai rgspândittt .chiartt acolo unde vinula e mai rara. Tocmai unde sunta tacse şi drepturi mai multe de plătită, acolo viciula e respândita. Reforma moravurilora nu e dar o cesti-une de bani, grtt impositulQ nu face de câta se umple tesaurele publice.
Prin asemenea imposite, s’a veţluttt efecte cu totula contrarii moralităţii. In Rusia se încasgză 150,000,000 ruble din acestu imposita. EI bine, cânda se înfiinţdză societăţi de temperanţă, guver-nulu Ie persecută, ca se nu scaţlă venitulă. D. Garnier declară că imposituia acesta este omorîtora poporaţiunii, pentru că, din causa lui poporaţiunea numai bea vina, ci alte flgcuri, cari’l strica sengtatea-
Suntfl, ce e drepta, scriitori cari-ia susţină şi, d’amii fi se ne luămfi dupe scriitori, ara fi ş’avema diferite idei, aţii una mâine alta, dupe ce autori citima. Intre cei ce-ia susţinu sunta cei mâi mulţi scriitori germani cari, în scrierile loru filosofice, politice etc, cada în păcatulU d’a consacra esis-tinţa. Engel, în tratatulâ seU, a pustt principiula că tota ce esistă e raţionalu. Nimeni nu este mal
onestu Şi coiisciinţmsd, măcarii că'n'are aceaşî re-hgiune politică.
D. Aman, cu tâte defectele D-mî sgle în com-posiţiune şi espresiune, este şi rgmâne unuia din primii nostriî pictori, avuta în stila, îngrijită în desemna, şi de una colorita fârte graţiosa, fârte suava. Aman are în pictura istorică idei Î11 ade-vSra grandiose.
Potretuia D-nii sgle n’are În exposiţiune una rivala de câta în Banula năsturela Herescu. Creda că este capo d’opera D-nii sgle.— Şi naturele mârte sunta de o.esecuţiune perfectă. Regretă că nu sunta ea fericituia lora proprietara. Daca D. Aman sco-bâră, îla roga sg-mi scuse acgstă expresiune, este că nu mai voieşte sg se inspire.
Tâte cele-l-alte colecţiuni, începânda, dupe regula alfabetică, cu a D. Alesandrescu, şi te rin i-nânda cu a D-lui Zisu, unele mai multa, altele mai puţind, uneori din causa unei simţiciuni mai potolite pentru artele frumâse mai multa de câta din lipsă de miţlilâce, alte ori mai multa din lipsa pânzelord preciâse de câtu din absinţa bunului gusta, închidă, cu tâte astea, o mulţime de admirabile opere din diferite scâle, din care, cele mal multe, porta sigiliulfi unei mâne de maestru, şi printre care picturile nâstre indigene îşi ad şi dânsele partea lord de admiraţiune.
Unu foiletond, D-loru, nu este o carte. Pentru a emite apreciări in parte asupia valOreî şi meritului fiă-căreia din aceste variate şi preciâse achi-siţiuni, artt fi nevoiă de unu volumd. — La noi a-cesta nu se pâte citi sea, spre a-lu face sg trâcă, artt trebui scristt de Theophile Gautier, care a-cura e raorttt.
Ett, putea-voitt cutesa sg me asardtt pe o cale
www.dacoromanica.ro
servilă de câtu germanuld în acgstă materiă. D. Stein, citatiî de D. raportoru, a fosta profesorulfl mett din Viena şi D-luî, pe la 1857, redactândtt Oeste-rrische—Zeitung, propaga că Austria trebue se cu-cergscă România nu cu armele, ci pe calea economică şi financiară. Are dar motiva D. Stein se susţiă imposituia acgsta ca bund, mai alestt pentru noi.
Prin proectuld de faciă se propune a se înfiinţa o noug patentă asupra comercianţilortt de bguturî spirtdse, căci patentă şi licenţă este acelaşi lucru, ca, şi permisă, brevetă etc. Cu alte vorbe, se propune o nouă dare, peste cea csistinte, plătită d’a-ceşti comercianţi. Pentru ori-cine sciă că iroposi-tele trebuesctt se fiă moderate, morale, juste, se nu distrugă o ramură de cometcid naţionalg, pâte se esiste ârc în acesta imposita condiţiunile menţio-ţionate î Nu. Orl-ce comercianta îşi plăteşte dările legiuite: eumtt dar atunci, cândtt e necesitate de bani, cumii pote fi drepttt ca atunci se ne adre-sămtt numai la o clasă din societate? O pgtră de mâră sdrobeşte 10 âmeni. dar—sfărâmată şi aruncată peste untt miliontt — ea va fi und grăunte de nisipâ. Nu e vorba aci de impuţinarea cârcin-milord ş’a beutorilord: e vorba de aşeţlarea impo-situlul, a ecităţiî şi moderaţiumi luî. Eî bine, nu e nici una din acestea, căci se pune rgU, şi se pune numai p’o parte din societate.
Se va respunde însg că tâte impositele indirecte se refrângd asupra tuturorîi, că comercianţilortt va plăti acea taxă tota consumatorii. însg ce se face cu producţiunea? Monopolultt tutunului, daca are und rgtt mare într’ânsuld, nu e că pune o para imposita pe ţigara de tutund, ci pentru că chiarQ din primuld and alu înfiinţării lui nu se mai vor-besce de producţiunea tutunului, în ţâră. Astd-fele va fi şi cu cultura vinului şi rachiului. ScimQ toţi că cultivatoruld de vinuri plăteşte imposituia fondară, ţlecimele judeţene, pogonituld, intrarea de la locuia unde produce la acela unde vinde, tacsa de consumaţiune fiscului, patenta de venţletord etc.
atâta de svgnturată r A vorbi pâte contra gustului şi afecţiunilord vre unuia din D-nii posesori! Sunta deja destul aceea cari susţind că n’am cuvântă. Ce ara fi cânda o lume întrggă de proprietari m’ar pune afară din lege ?
Şi apoi în credinţă, D-nilord, colecţiunea este mai avută şi mai preciosă de câta amd putea pretinde pentru timpuld de cândd începemd viaţa nâs-tră intelectuale.
Avut’am âre timpuld sg cugetăma la arte ?
înainte de erupţiunea grecilortt din fanarO, marii maeştrii abia se signalatt în Italia, Francia şi Germania. C.ne ar fi fosttt pe atunci audaciosultt sg pătrundă într’o ţgră în care păm£ntultt era frământata cu sânge şi în care fiorâsa epocă a Troei în flăcări, de o sută de ori repeţită dela o margine a ţgrei la alta, nu mal lăsa poetului, artistului, pelerinului o colibă unde sg se adăpostâscă ca sg admire măcartt gigantica luptă a unui pumnii de âmeni în prisă cu barbarii de ţlece ori mai numeroşi ?
A ! nu marmorile, bronzurile şi penzele atrâgia atunci privirile părinţilorfl nostriî. Admiraţiunea lor, cultultt lorii, era pentru cele mai bune spade, pentru cea mai complectă armătură.
Avutele colecţiuni ale unui mused său ale pa-laturilord celoru mar;, l-ar fi făcuta pâte maî puţind hotărîţi în actele loru estreme. — Se ardea atunci una cătuna, und sâttt sgtt untt oraştt spre a-ltt distruge de o dată cu inamiculu !
Acestei mari epoci, urmânda una sută de ani de dolia şi de miseriă, n’am putută avea de câta detestabilele producţiunî ale scâlei bizantine : pictorii de âre-care merita se refugiase în Italia; nouă nu ne sosia cu beii fanarului de câtu rufianiî artei
TELEGRAFUL
Suntfl 8—9 tacse. E dar justii şi ecitabiltt a mal înfiinţa o nouă tacsăf
In privinţa distilării spirtului a velniţelorO şi po-vernelora, arfi fi loca se se pue tacse, din punc-tultS de vedere ala salubrităţii publice. Inse nu e totd astă-felă şi cu rachiulfi sdfi vinulfi de alimentare. Muncitorulă, care nu va bea cinţldca-I de ra-chitt sdfi vina, nu va mal putea munci.
Se va ţlice pate Că se va micşiora producţiu-nea, înse cea prâstă. Nu e aşia. Stîrpindu-se tu-tunulQ nostru, voma ajunge se fumămfi infectulfi tutuntt din alte ţerl. Asemenea stîrpindu-se vini-cultura şi prunăriele ndstre, ne romii nutri cu băuturi, cu fldcurl falsificate de străini în alte ţârii cari ne vorfi ruina sănătatea.
Prin urmare, chiarfl resfrângendu-se tacsa asupra consumatorilorfi şi producţiunil, ea nu este e-conoroiă. Cânda producţiunea scade, fiscula mal târzia va suferi: p6te suge de la 2 ţîţe una anfi sdă doul, dar în ala treilea trebue se renunţe la una. Ş’apot cine dar se plătdscă tacsa la cea din-tâifi vedere? Comercianţii de bduturl, cari, până-şt vora vedea capitalula reîntorsa, aa se sufere multa, daca nu-I voma vedea pe uliţe.
Se $ice că streinii vora fi înlăturaţi de la vinderea bduturiloră spirtdse prin acdstă lege. Acesta paăgulesce pe deputaţii de peste Milcovfi. EI bine, se’nşdlâ. O analogă disposiţiune e în art. 105 şi 109 din legea pentru policia rurală, şi cu tOte a-cestea ea nu s’aplică de loca. Primăriele afi drep-tuia a le cere certificate, etc., şi cu t6te acestea nu se face nimica. Voma rămânea dar şi cu im-positula şi cu streinii, căci eî vora găsi mii de miţlIlOce ca se eludese acdstă lege.
Pentru f.6te aceste motive, D-sea e în contra proectulul de faciă.
DIVERSE
Omulu cu furculiţa. Citima în la Na\ione : Voima să ne împlinima 0 datoriă, respunţlânda
şi al moravurilcrd. Şi bine am făcuta că nu ne amâ aruncata banii spre a ne umple locuinţele cu stupidele desemnurl ale nnui Proschinitarion de traficanţi !
Cânda amu deschisa ochii dupe lunga nbstră letargiă, n’amfi mal găsită nimica înaintea nostră, totula fusese oferita celora deştepţi.
Remâne ca presintele se repare tristele lacune ce marile nOstre infortune aa lăsata în tote ramurile sciinţelorfi şi arţilora.
Trebuiă a spera.?
Sunta două tendinţe contrarii una altuia.
Este una corenta ce se aventă cu totă puterea unei mari idei de care este animata; unu corenta ce se rapdrtă la numele de româna, la tradiţiu-nile stremoşeştî şi Ia luptele lord gigantice pentru libertatea pământului ţerel; una corentfi.ce vi-sdţlă urmărire.a idealului lorfi de mărire şi putere romârdscă.
Este unfi alta corenta ce trăieşte plutindu pe acesta pământfi, ce nu voieşte să aibă legături cu trecutulfi nici ţintiri spre viitorfi; pentru care nu esistă penaţii căminului, dorulQ patrii, amOrea pă-rinţilorfi, veneraţiunea monumentelorfi, admiraţiu-nea faptelorfi mari. Fără nici o ilusiune, fără nici unfi entusiasmfi, fără nici o simţire umană, acestu corentu se concentrdsă, absOrbe, acapardsă, se umflă, se îngrdşe, se înbuibdsă şi aşteptă cu siguranţă şi indiferinţă evenimentele, spre a vedea ce se mal pdte trage în abisulfi păntecelul seu. Aceste fiinţe îşi ţlicfi: Nu e nimica sigurfi aci de câta banii. Asteptămu până cândQ vomă vedea alfi cui este acesta pământii: ne vomă regula dupe eticheta şi livrdoa stăpânului. De voma fi al muscalilorfi, ne voma cumpăra Troiţele cu sântulfi Nichita,
la miile de întrebări ce ni s’afl adresata în privinţa omului cu furculiţa. EI bine, omulfi cu furculiţa se află fOrte bine : nu mal simte nici o durere, şi nici una refi la stomaefl. Sănătatea sa este astfi-felfi în câta medicii afi ajunsa se crd^ă că furculiţa în stomaculfi lui Cipriani a fosta tota dduna o ideiă. Cu t6te acestea, cânda cunOşte cine-va pe Cipriani, cânda se gândeşte că acesta tânără, în nouă luni consecutive a fostfi supusa esperienţe-lorfi celorfi mal durerPse, mal întâia în spitalulfi Sânta Maria Nuova şi mal târzia în acela dc San Giovani di Dio ; când se gândeşte cine-va la slăbiciunile sdle extraordinare, la insomniile şi la’suferinţele sdle, nu mal este permisa a crede că Cipriani n’a foştii de bună credinţă. Ceva mal multa :
Cu tote că se află bine, alergă la mediculu sSfi, D. Profesore Pucioni, ori de câte ori crede că arh putea sS’lfi găsescă ; ÎI spune cu bucuriă că numai înedreă nici o durere şi nici una spasmfi. Se consultă, se visitdţlă, acea ce făcu încă acum în urmă, mal nainte de plecarea sa le San Marcello, unde se află actualemente.
— Trebue sg fi fOstfi beata şi sg fi crezută că a înghiţita o furculiţă, respundfi incredulii, admi-ţândfi chiar buna sa credinţă!
Acdstă ipotesă nu este admiribilă, pentru că este constatata că, în sgra aceia, nu beuse cu escesfi; în orl-ce castt, dacă era beata, companionii săi nu s’aru fi grăbita să'î scOţă furculiţa din gâtfi. Abia înghiţită, el o simţiră fOrte bine cu vîrfurile de-getelorfi lorfi şi transportară pe nenorociţii la spitalfi.
Acdstu misterfi s’arfi putea espliea maî bine dela doctorii distinşi cari Tafi îngrijită, D. Cavalerii profesore Roseti şi Cavaieruifi Peleo Puccioni.
ULTIMELE SCIRl DE LA SENATU
DomnulO Deşliu, voindO astă-tjî a-şf desvolta interpelaţiunea sea anunţată ă-
Vladimirfi şi Ivan. De vomfi fi al nemţilorfi, afacerea e pe jumătate terminată.
Aiurea, cele mai mici state,—pentru a le considera numai sub raportulfi frumosului,—aii gale-riele, museele pinacothecele lorfi. In Anglia, Fran-cia, Germania şi Italia însuşi- particolariî suntfi în posesiunea unei mulţimi de capo d’opere.
Aţi ve^utfi, Domnilorfi, şi Pinacotheca nOstră...
Nu este aşa că se află pe unuia din cele două corente ?
A1 dar mi se pare că amfi înaintea mea pe cnorabilulfi D. Tătărescul Este timpulfi d’a termina cu acdstă lugubră visiune a lui Hamlet şi a deveni mal tractabile cu juna şi sburdatica Ohpe-lia care, fără permisiunea mea şi a D-vOstră, se întâmplă însg ca unoru aspre cântece din bătrâni... totfi-de-una o canţonetă de amorfi. Mal este unfi cuvânta: tote acestea le cunoşteţl!
Colecţiunea D-lur G. Tătărescu dară :
Privindfi admirabilele opere (No. 306, 309, 312, 313, 314, 125, 126 şi 132), regretă cine-va că rara D-nil sâle desteritate, acela coloritfi vifi şi armo-niosfi şi stilulfi scOlel romane ce şi-a apropiata cu atâta succesfi şi inteliginţă, s’a consumata în frescurile mai multfi s’afi maî puţind cunoscute ale unorfi biserici fără nici o importanţă istorică s’att arhitecturale. .
Cu aceste puternice cualităţl, şi dotata de o constituţiune robustă, de o sănătate perfectă şi o energiă tenace, ar fi înavuţită pinachoteca nostră de cele maî preciOse copil ale minunelortt picturel pe lângă originalele composiţiunl ce ne-arfi fi putut trimite.
Eşitfi însg din clasa de mi^loctt a societăţeî, genatfi în miţlilOcele de subsistinţă şi trăindfi j
www.dacoromanica.ro
supra situaţiuniî generale a terei, guver-nulo s’a opusa, «Jicendo că nu pote răspunde la o asemenea interpelare. Cere fapte a nume, ca se potă răspunde.
Consultânduse Senatulo, aprobă cererea guvernului.
Dupe ce D.Deşliu consimte a arfita fapte a nume, şi dupe ce enumSră vr’o câte-va pentru fiă-care ministeriu în parte, gu-vernulQ totQ nu este mulţumită şi cere ca D. Desliu se ardte în scris şi mal detai-liatQ interpelarea sea.
Domnulâ Deşliu ardtă că regulamentulti prevede că interpelările se facă verbale, drO notiţile se dat! de biurod. Cu tdte acestea, ministeriulti a otărîttt a nu res-punde.
CURSULU ROMÂNU
Bucurescî, 8 Febuar. 1873
EFECTELE Lei B. Obligaţiuni rurali 101 — » Strusberg 48 V,
» Oppenheim-----------
Obligaţii domeniall 95 '/,
»■ căilorii ferate----
Societatea gen. gaz 410 — Dacia, comp. d’asig. 603 —
Mandate............... —	—
Imprum. municipalu 18 75
SCHJMBULU
Paris â vista.......— —
»	3 Inul .... 98 '/,
Londra a vista .... — —
»	3 luni.......25 15
Berlin a vista ....--------
—	3 luni . . , .372 </t
Marsilia ..................
CURSULU VIENEI
Yiena, 8 Februar. 1873 s. n.
EFECTELE	Lei	B.
Metalice........... 70	15
Naţionale.......... 73	60
Lose............... 105	75
Acţiunile băncei . .	10	01
Creditnlu........ 33 8 75
Lonâon............. 109	40
Oblig, rurile ungare 80 »	Temeşvar . .	78	—
»	Transilvane.	77	25
»	Croate ...	77	75
Argintu în mărfuri . 108	25
Ducaţî..............— —
Napoleoni .... 8 70 7,
într’o epocă cănda Hypocrate ar peri lăngă pa-latula somptuosa ala lut Dulcamare, D. Tătărescu, nesimţindu-se în putere a brava desdemnula şi aeruia de vanitate ala avuţilora, a sucombatu la tentaţiunea d’a face bani, a se sustrage din atmosfera populară în care era nesocotita, a se urca pe scara fortunei căta va putea mai susa şi apoi a întârce dispreţa pentru dispreţa.
A reuşita. Talentruia şi circumstanţele I-aa venita în ajutora. Dar urcându-se, cavaletulu pic-toreluî se sdrobia sub piciOrele avutului. Nu mal ţinea în mână peneluia abila ala maestrului, purta undita lui Avram Gutmann, văpsitoru de casei Schimba viitorulU unul destinsa artista pe tejghiaoa unul meşteşugar, şi ilustraţiunea unul nume pe comoditatea unul burgesa. D. Tătărescu înse nu se pâte considera ca singuruld autora ala acestui sinucidă artistica sâa, cela puţina, are în favârel circumstanţele atenuante. Cânda guvemula, din atâtea milifine strânse s’ard fi Indurata a intOrce ţerel o minimă parte, în arte, în producţiunî, în modele pentru formarea gustului şi stimularea aptitudinelorfi; cânda s’ara fi alocata D-luI Tătărescu o sumă demnă de talentulu D-niî sele şi de guvemula unei naţiuni ce iubeşte artele, capitala Românii aru fi putută cu mândriă deschide uşele pinacothecel sâle unul streina—ceea ce astă-ţll nu va îndrăsni s’o facă!—D. Tătărescu ar fi remas tota-dd-una la înălţimea artei, şi o mare parte din juna generaţiune ar fi aflata o poteca comodă spre a eşi din sclavia budgetului şi seryitudinea fonc-ţionarismulul.
(Fine în No. viitorfi)	Laerţiu.
TELEGRAFUL
Singura injecţiune esclusiv vegetală coprinţlend principele cele , _ mai energice a le
copaiveî ^-^A\yv
şi maticouluî.
La pharmacia anglo-francesă Rue du Har re Paris.
mframaţiuniloru şi suTerinteloru de neptu. tăţile medicale cari l’au patronată in tim
’rintre celebri-. de 40 de ani,
BucurescT.	5 40 s.	8 20dim.	3 30d. a.|Galaîz		7 40dim.	II OOnop	Roman	1 30 d.a.	9 20nop.	[Galaţi	9 OOdim.	8 30nop.	4 20nop.
Chitila	6 01	8 37	—	Bărboşi	8 30	12 25	Galbeni	2 09	—	Bărboşi	9 42	9 25	5 25
Buftea	6 25	8 54	—	Serbestî	8 53	—	Bacău	3 03	10 50	Brăila	10 35		6 30dim.
Perişu	7 06	9 21	—	Prevalu	9 25	—	Valea-Secă	3 24	—	Mufdu	11 12		
Cri vina	7 33	9 42	—	Han.-Conachi	9 46		1 Răcăciuni	3 55	II 48	Ianca	11 45				
Ploesci		10 30	5 15	iveşti	10 13			Sascnt	4 28	—	Făureî	12 23		8 08
Valea Călug.		10 50	—	Tecuci	11 10	3 00	Adjud	4 55	12 68	Cilibia	1 01 d.a.		—
Albesc!		11 05	5 46	Mărăşeştî	11 46	3 40	Pufescî	5 23	—	Buzeu	2 15		9 40
Mizil		11 49	6 18	Pufesti	12 26	—	Mărăşescî	5 52	1 45	Monteoru	2 36		—
Ulmeni		12 29	—	Adj ud	12 49	4 39	Tecuci	7 OOnop.	2 55	Ulmeni	2 50		—
Monteoru		12 45	—	Sascut	1 19 d.a.	—	Ivesci	7 35	—	|Mizil	3 31		10 40
Buzeu		1 45	8 00	Racaciune	1 50	5 46	Hanu-Conaki	8 II	—	Albesci	4 09		11 14
Cilibia		2 19	—	Valea-Secă	2 24	—	Preval	8 34	—	Yale-Călugă.	4 27		—
FanrSî		2 57	9 (5	Băcău	3 00	6 56dim.	Serbescî	9 10	—	Ploesci	5 10	7 OOdim.	11 53
Ianca		3 35	—	Galbini	3 36			Bărboşi	9 50	5 30	Crivina	5 43	7 41	—
Muftiu		4 08	—	Roman	4 18	8 16	Galaţi	10 35	6 15dim.	Periş	6 05n6p.	8 13	—
Brăila	7 25dim.	5 45	II 25<i5							Bufta	6 31	8 50	—
Bărboşi	9 45	5 50	10 304							Chitila	6 49	9 18	—
	10 35	6 30	20 %							Bucurescî	7 09 |	9 42	1 30 d.a.
ANUNCIU
Direcţiunea, internatului de bă-eţi Butoianu, situaţii în strada sfin-ţiloră No. 70.
Are onore a face cunoscuţii că mai primesce elevi interni cu preciii de 30 napoleoni pe ann.
Ausdra-geurî copri nd sub forma u-neîelegantecofe.
turi, prin c0‘-piele
cele mai energice copăiţei şi a le cu-pebulnî.
BOLELE SECRETE
Răni symphilitice, scursAre, impedicarea udului; polutiune, p6bla alba (neputinţa bărbătdscă) ’j vindica dupe o methodă care sa aprobată în mii de caţlurl singur şi radicale.
Specialistulă D-r Thor,
Strada Carol No. 4.
9. WIENA SEILERGASSE 9.
$ STOFE DE MAT ASE ŞI CATIFELE $
W	DE PKIMA CUALITATE
Pentru Rochi de Dame şi Costume H
cumu şi	m
TROUSSEAUX, FOULARDS & CACHE-NEZ
Firmă stabilită la 179a, stătătore de optă-ţleci ani şi ne M
schimbată.
Sf Cereri de mostre trebne neapărată se fiă francate.
Recomanda onorab. Publică Stabilimentulă meşă în diferite cuseturi de albituri pentrudame şicavalerl. Str. Sfinţilor u No. 24.
Linia Bucurescî-Galaţî-Roman
Linia Roman-Galaţî-Bucurescî
Ipa si prafu Dentifrice
PERFECŢIONATE DE OOCTORELE
Furnisoră brevecatu alu M. S. Jmperătesa Aceste produse se vendu 40 la sută maî josu de cătu^produrele analoge ; din puntulu de vedere alu parfumului s'alu proprietăţiloră loru, ele lutrecu specialităţile cele maî renumite.
La cei de căpetenia Farmacopei, Coafori }i Parfumari.
CU AMRNUNTULU ŞI CU RĂDICATA 44, Rue des Petites-Ecuries, PARIS
VESICÂTOARE d’ALBESPEYRES
Admis m spitalele şi a mbulanţele armatei francese (avis favorabil alu Consiliului Sanitară din Francia) şi în alic armateloru Turciei şi a Stateloru-Unite.— Acţiune sigură şi regulată. Fie-care visicatore trebue să porte semnătui'a d’Albespeyres pe partea cea verde.
CAPSULES de RAQUIN
CU BALSAMU aprobate de A-cadnmia de medicina din Paris, care le-a declarată supe-riore tutorii celoru l’alte preparaţiuni de Copai, dupe ce le-a esperimentatu asupra 100 de bolnavi s’a dobândit 100 de vindecări. Savanta adunare a recunoscută aseminea că Capsulele de Raquin se mistuesră cu facilitate, nu eauseţlă în stomachu, nici o simţire neplăcută, şi nu provocă nici uă vărsătură. — Paris, Faubourg St, Denis, 76 şi în tote farmaciile.
CAILE FERATE
BUCURESCI-GIURGIU ŞI VICI-VEBSA
8	00	dimiu.	3	00	sera
8	14	—	3	14	—
8	29	—	3	29	—
8	57	—	3	57	—
6	25	—	4	25	—
9	48	—	4	48	—
10	00	—	5	00	—
9		dimin.	8	50	sără
9	14	—	9	04	—
9	29	—	9	27	—
9	57	—	10	55	—
10	48	—	10	30	—
11	00	—	10	45	—
9	57	—	10	57	—
ROMANE, MERSUL TRENURILOR
BUCUBESCÎ-PITESCI.
BITESCI-BUCUBSI.
Bucurescî .	. Plec.	7 30 dimin	3 00 d. am.	Pitesc! .	. Plec.	7 00 dimin.	4 30 d.ami
Chitilla		7 51 —	3 21	Golescî .		7 17 —	4 47 —
Ciocăneşti.		8 25 —	3 58 —	Leordenî		8 53 —	2 23 —
Ghergani. .		8 58 —	4 31 —	Găescî	'.Plec	9 45 —	6 15 —
Titu . .	Plec.	9 42 —	5 14 —	Titu . .	. Ples.	10 45 —	7 20 —
Găescî.	Plec.	10 38 —	6 18 —	Ghergani .		10 11 —	7 51 —
Leordenî		11 13 —	6 59 —	Ciocănesc! .		11 44 —	8 28 —
Goleşti.		11 49 —	7 40 —	Chitila . .	. . . 11 17 —		9 06 —
Piteşti .		12 10 d. am.	8 05 seră.	Bucurescî .		12 46 -4-	9 40 sera
TECUCI-BE BLAD
BEBLAD-TECUCI
[Sosirea in
8
(Plecar. din
Teuuciu . . Plec.	5 00 dimin.	12 OOd. am. Berlad		8 30 dimin.	4 00 d. am.	—
Berhecî. , . . .	5 36 —	12 32 — Tutova		9 04 —	4 34 —	—
Ghidigenî	6 11 —	1 04 — Ghidigenî ....	9 21 —	4 51 —	—
Tutova		6 32 —	1 26 — Berbeci		9 59 —	5 59 —	Sosirea in
Berlad . .	7 14 —	2 04 — Tecuciu ....	10 34 —	6 00 sera	
Linia Roman-Viena
ŞI YICB-YEBSA
Plecarea din Roman Paşcani laşi
Botoşani Suceava Lemberg Viena
Yiena Lenberg Suceava Botoşani Iaşi Paşcani Roman
4 53
6	27 9 14
9 54 3 45
7	29
8	00 12 15
7 21
7 39 10 44 12 16
9 19 10 24
1	42
2	10 12 31 10 43
5	20
10 30
6	47 4 44
2	54
3	40
6	47
7	53
BUCURESCI
Gilava . . . . Vidra . . . Comana.... Bănesa . . . Frătesci GIURGIU . . .
GIURGIU . . .
Frătesci . . . BănSsa' . . . Comana . . . Vidra . . . . Gilava . . . . BUCURESCI
[sirop ANTIPHLOGISTICU DE BRIANT AFECŢIUNI DE _P EPT U, GUTURAIURI, &.
Acestu sirop d’unu gustă din cele maî plăcute, ara uă eficacitate sicură, constatată prin tr’ună raportă oficiale, contra
vomă cita pe marele Lafnnec, Goersant, apiiloră; Vauqukliv, alţi 1
. _de la spitalulu director alu scolet de Pharmacia s’aTţi medici de spitaluri, profesori ai facultăţii şi membrii Academiei de Medicină diu Paris.
Pharmaoopca, rue de lUvoll, 150, A Paria Deposttu in Pharmaeopeele de capeleniă
ANUNCIU. Se recomandă onorab
publică că posede cea maî bună cunoscinţă, pentru curarisarea şi vindecarea a diferitelouă răni de scro-furî.
Doriioriî se potti informa la D-na Zinca Alecsandresca, strada Herăstrău No. 76.
GONSE1LS A1TX MMES
PRODU1TS SPfeCIAIJX RECOMMAND^S
INVHNTBtm RU
SAVO.i Rom OE ÎHRIDACEIDE
VIOLET
1KVKNTKUR DU
SAVON ROTAL DE THRIDACE
PAR FUM EÎ7!^ BREVETE, PARIS
CREME DE BJEAUTE
abaskdeolvciîri’ie et debismotii—Fridcheur ,VHout4, Eclatduleint j
GLYC£ROL£amROSES<l«PROVINS
EXTRAtTS TRIPLES D’OOEURS
PARFUMS POUR LE MOUCHOIR : Rose-BJanche, Ess-Bouquet Foin-coupe, Jockey-Club, Brises-de- Violei Ies, etc.
glyc£rines parfumees
Tndispetisablesp* con server !a sar/ti, la bea ut e, la morbidesse de la peau
LOTIUN HYGIENIQUEj TONIQUE ET RAFRAICHISSANTEi pour Ies soins i^times de la toi/ette (
EXTRAITS D’EAIJX DETOILETTEjj
pour adoucir et t afraîchir _______ la peau.
PASTILLES AMBROSIAQUES AU MASTIC DECHIO
Hy/jierte, Fraicheur, Suavite de PhaUine.
Depot dans toutes Ies villes du monde.
Pour eviter la contrefaqon, exiger la marque de fabrxque:
LA REINE DES ABEILLES


APA
Recompensă Ja esnosiţiunea Universală Lonăra fi802)
DE MELISA
,	DE GARMES
contra Apoplesioi, Paralisiei, Ameţeleî pe mare, Colereî, Vaporilor, Nemistuiriî, Coliceloru, etc.
BOYER	J
'Singură succesore alu Carmiloru Paris, l i, rue Taranne	J
mită la primite case decomerciă
pini 1Dop
SAMBATA, io FEBRUARIE 1873.
UN NUMERU 10 BANI.
ANUL III — No. 293
APPARE IN TOATE SERILE DE LUCRU
PENTRU ABONAMENTE, R E C f A IVI E Şl ANUNCIURi A SE VEDEA PAGI NEA IV.
BUCURESCI, 9 FEYRUARIE
De ce 6re streinii năvălesca din tote părţile în ţera nbstră, ori de câte ori este vorba de o concesiune, fiă mare fiă mică? De ce, cu totă ura ce are poporulfl acum contra acestoră streini,şi mai cu semă contra nemţîlorQ şi evreiloră, cele mal multe concesiuni s’aQ dată şi se datl lorO, cum s’a întâmplata chiar acum câte-va <Jile cu acsisele cari s’ati data Domnului Leitner, una streină venită din Viena acumQ pentru prima oră în Bucuresci ?
Pentru că ei găsesctt între noi omeni cari n’aă nici una simţa de demnitate naţională, nici una grăunte de moralitate, şi, numai pentru a-şl servi interesele lord proprii, numai pentru a câştiga bani gata, cum Zicea o dată una jurnale, vorbindQ despre banca foncieră, ei se facă samsarii streiniloră, fără a se gândi câtuşi de puţind dacă. ţâra suferă, dacă interesele generali suntd lovite. Nu vine ună streină cu ună asemenea scopă, fără se fiă îndată visitata de câţî-va mari samsari din tote clasele societăţii, cari îi promită totă sprijinulă loră, numai monedă se esă. A-qesta ia contă de făgăduelile acelora persone influinte, trâmbiţâză prin jurnalele Euiopei că este fericitula muritoră pe care îlă preferă România spre ai fabrica podobele. Acostă veste, străbătândă în tote unghiurile ţeriloră celoră l’alte, de o dată muşterii de concesiuni pleca cu grămada, ca muşterii de diamante în California, şi cari âă şi care n’an capitale,—de mai multe ori cei cari n’aă, — facă una -felă de simulacru de concurenţa şi se mulţumesce fiă care cu o sumă rotundă a lăsa corn cesiunea pe sema aceluia care e mai dibăcia, şi banii împărţiţi apoi se ssotă, înzecită de multe ori, totă din spinarea ţe-rei sâO comunei în care esecută lucrări.
Cele de mai multe ori vina chiaru fără capitaluri, promită sâa daă câte ceva în dreptă şi’n stânga, iaă făgâdueli şi alergă dupe capitaluri în Europa. Astă-fela s’a întâmplată cu D. Henry Brinsley Sheridan din Londra care—dupe cumă amă anun-ciata în No. nostru de la 2 Februarie — a publicata în Times ună avis că Municipalitatea din Bucuresci i-a dată o concesiune provisoriă pentru lucrări publice.
Se vede că acelă avis a intrată şi in mâna Primarului actuale, şi se vede că actualele primare nu scia nimică de angajamentele ce luase unulă din ajutorii fos-
tului Primara faciă cu D. Sheridan, căci etă ce citimă, totă în Times, de la 11 Februarie, subtă rubrica lucrări publice in Bucuresci:
Domnule Redactore altt jurnalului Times,
«Cu tote că amă ve^uta în Times de la io, o desminţire emanată de la Primarulti din Bucureşti că D. Sheridan arii fi obţinută o concesiune provisoriă pentru lucrări publice în acela oraşia. totuşi putemu afirma că, în luna Ianuarie trecuta, amfi făcuta Ore-carî proposiţiuni Municipalităţii, privitOre la câte-va lucrăii publice de diferite con-diţiuni, şi câ păstrămfi în posesiunea nOstră una documenta, legalisatfi, sub-semnatd pentru Primara de ajutorulu seu, prin care priimesce acele proposiţiuni.
«In fada acestoru inserţiunl contra-dictOrii, ama scrisu Primarului, pentru a avea o es.plicaţiune, şi ama telegrafiatfl în acelaşi timpa şi agentului nostru la Bucureşti în privinţa aedsta.
«In aşteptare, sunteţi rugaţi de a suspenda orice comentarii şi orî-ce bănuelî asupra acestoru împrejurări, fiindu-câ suntema siliţi la casă a ne judeca în privinţa acâsta!
Sheridan Kimbaii et C-ie.
2Î> Colege Street, Camion Street, 10 Februarie 1873.
Ce este ore acela documentă legalisată, despre care vorbesce Domnula Sheridan, şi cine este ajutorulă Domnului fostă primara care a data ună asemenea acta. în câtă se facă pe acestă streină se ameninţe Primăria nostră cu judicata’
Lucrulă este forte seriosă. Domnul Sheridan afirmă prin publicitate că are ună actă legalisată prin care i se dă provi-soriă concesiunea unoră lucrări în capitală ! Ce pote se coprinZâ acela acta, subscrisa numai de ună membru ala Primăriei, în numele Primarului?
Aci este una misteriu pe care ila divulgă Domnula Sheridan, şi amU dori se scimO cum va eşi Comuna din acestă încurcătură- Este de datoria şi de demnitatea guvernului se caute tote micjlllbcele a descoperi acestă misteră şi a-lă comunica contribuabllilorO ca se-I scutâscă despre ună noă procesă ce-i ameninţă, care le va aduce noul dări, noul contri-buţiunl!
Asemea este neapărată trebuinţă ca Primarulă se cercetese cine este acelă a-jutoră care a dată ună actă legalisată Dom-nulă Sheridan, fără nici ună dreptă, şi contra tutulora legiloră financiare. Este neapărată trebuinţă ca acela care a abusată de puterea ce-î dă funcţiunea sea, spre a promite prin acta legalisată ce nu se putea face de câta printr’ună vota ala consiliului întrega şi cu aprobarea guvernului, se fiă cunoscuta ae populaţiunea
www.dacoromamca.ro
capitalei şi data judicăţil ca să se pildu-iască. Ne făcendu-se asta-felo, faptula fi-indtt adevărată, se constată printEacâsta că toţi membrii ceî-l-alţT, împreună cu actualele Primare, sunttt complici, şi că depeşea primarului către jurnalultt Times este numai o comediă ca se scape apa-rinţele,!
Scirî din Spania nu suntO încă altele de câta. cele aduse prin telegrafe. Gu-vernula republicana procede cu multă activitate şi Republica e aclamată în tote o-raşiele. Cele mal multe state au recunoscuta Republica, şi o depeşe din Berlin spune că însu-şî D. Bismark a promisa că o va recundsce imediata. Pe câta scima, Domnula Costaforu esteotărîtO numai a nu o recundsce, şifacâsta ne face se o credemă mal multă dupe revista Presei de a<jî.
In aşteptare de alte amerunte, repro-ducemă a<jl dupe la Republique Francais una importantă articola despre Spania :
SPANIA
Opiniunea publică în Francia a fostă viu mişcată de caracterulă înflăcărată ală revoluţiuneî ce a isbucnită în Spania, de unde născu Republica nu numai ca o absolută necesitate pentru salutea publică, dar încă ca ultima speranţă a unul poporă nenorocită.
Pentru prima oră, negreşitii, se vede una monarcă june, îndrăsneţd, brava, din celă mai vechia legăna regală, şi pe care linguşitorii, nu sunta opta Z^e încă, îla presentatt Europei ca fondatorultt aclamată ala unei dinastii adevărata naţionale, să asvârle de o dată puterea şi se câră a părăsi ţâra aceia ale cărei destine priimi-se a dirige.
Cela din urmă acta, aia luî Amedeâ de Savoia, nu se pote considera cu dreptă cuvântă ca abdicaţiunea unul rege ; elă este o adevărată demisiune de funcţionară. Mesagiulă ce, mal nainte de a părăsi tro-nula, adresă cortesiloră, drepttl deslegare de ori ce responsabilitate, dovedesce în destulă că fiulă lui Victor Emanuel nu considera domnia sea de câtă ca principala funcţiune a Statului. Eiu recunosce-că onorea a fostă mare pentru densulă cândă a fostă chemată pe tronula Spa niei, dar că se grăbesce a spune că opera, legată de acâstă onore, a fostă mal presusă de puterile sele, şi că datoria îl comandă de a părăsi funcţiunea ce simpte că nu o pote îndeplini. .Una asemenea spectacole este nott în analele monarchiiloră. Casei de Savoia, care ocupă între casete
TELEGRAFUL
suverane und ranga atâtd de înalta, era reservatîi de a naşte und principe care, despreţuindu cele mat vecht tradiţiunf regale, a sciutd celd dintâid se mărfcurises-că în publicd că regalitatea numai trebue sg comptese pe nimied între naţiuni, când ea nu reuşesce a se face priimită de po-pore.
Retragerea lui Ameded de Savoia nu este faptuld nici ald unui sufletd nici ald unui spiritd vulgard. Regii, fraţii seî, îi vord arunca pote oprobiulu şi meprisuld pentru că a călcatd astd-feld în piciore principiurile monarchice; omeniioneştiîn-sg, din tote ţerile, omenii liberi şi luminaţi ai tutulord naţiunilord, vord găsi totu ce e mal demnd şi de o profundă politică, în actuld spontanee ce veni se pue capgta esistenţeî efemere a dinastiei de Savoia în Spania.
Spectacold nu mai puţinu surprin^Siord este ca în Spania sg se împlinescă unu asemenea evenimentu atâtd de curiosd, chiar în epoca nostră, care a văzuta re-voluţiuni de totu felului Spania esteţera unde absolutismulu regald este ajunsd la apogeuld sed. Umbra sinistră a lui Filip II face încă sg tremure lumea: nu-şl mai p6te închipu- cine-va puteri comparabile cu ale acestui omd, care, din funduld o-ratoriului sed de la Escurial dicta legi universului »întregu. Regele în Spania era mai multd de câtd ceea ce este und rege într’altă parte. Monarchia în acestă ţerâ nu purta nume: era Domnia prin esenţă. Cum se subscriad actele publice, erad sânte ?. Pentru aceste cuvinte hă care nu le citea de câtd cu terdre. Regele era totuld. Tocmai, dar, în acestă ţeră regalistă, regalitatea dispare şi lasăloculdRepublice! In locd de unuld singuru, care domnea peste toţi, etă astă-ţll pe toţi domnindd şi lăsândd libertatea la toţi şi
FOILETON
Revista celoru doue spectacule.
(FINE i)
Sa făcută o seblă de bele-arte, unde se învaţă desenultt fără modele şi pictura fără colori!—Cel mai buni profesori ce elevi arti produce în aceste condiţiunl î
Acestea va sg $ică a restitui poporuluîjdin banii birului sumele cuviinciose spre a face pe fii seî fericiţi.
Vetftt pe D. Stefănescu Mihail, unu june talenttt ce surîde cu ambrea artei, însS cu aceltt aeră melancolicii în care pătrunde descuragiarea şi a-mărăciunea unei inime până ieri încă plină de en-tusiasmula juneţe! şi de visele de aurâ alte viitorului.
Acesta sigiliu altt desilusiunel este impresfl pe tbte fragetele D-sgle producţiunl.—Nu vedeţi cum tn frumosulâ peisagifi (No. 303), la acele fol plăpânde şi de o teneră verdgţă, se amestecă ramurile aprbpe uscate ale unora arbori gârboviţi ? Daca acttsta n’ar fi realitatea unei vederi la Villa Borghesa, ar fi de sigura imaginea situaţiunel D-sgle.
Acuma trei ani visa la Paris şi Roma splendorile artei în ţgră. Acuma priveşte cu temere şi nesiguranţă împrejuru-î: desteptându-se, vede că se afiă gră Intre stenographil Camerei, pe cânda Grigorescu e gata a lua bastonula pelerinului şi a-şl îndrepta paşii către fruntarii,
l), A. se redea No. de la 4, 6, 7, 8 şi 9 Ferruariv.
în interesula fia căruia. Ce a trebuită da: ca sg aducă o schimbare atâta de prodi-giosă ? N’a trebuita nimica mat puţina de câta greşelile, abusurile, crimelele, corup-ţiunea şi tirania, ruina şi desonorea, acumulate în cursa de tret secolt. Aci regalitatea s a usata ea singură prin escesele a tota puterniciei sele ca acel bgtrâni arbori pe care îl vedemO de o dată sur-pânduse subt untt trunchia putrezită.
Nimica noO nu mal era de sperata ; nici unO sânge mat tenertt, aprinstt în vinele acestei monarchiî căzute, n’artt fi pututu sg o mal aducă la viaţă. Acgsta nu este de câta dărâmarea vechiului ordina mo-narchicO spre a numai reveni nici o dată. Ori ce tentativă pentru a-la mal sprijini ar fi fosta neputinciosa; ori se altă încercare pentru a-la transforma ard fi fosta fără e-fecta; şi fiind-că aci se tratesă despre e-sistenţa unul popora mare, asemenea in-cercărl, dupe cele din urmă esperienţe, nu ara fi fosta de câta criminale şi ara fi chemata blestemele asupra autorilora.
Asta-felO Republica este de cea mai absolută necesitate pentru salutultt Spaniei. Ea este asemenea şi cea din urmă speranţă a acestui nenorocita poporu. Republica a fostu proclamată de CortesI cu aceiaşi unanimitate, care a priimit’o tota d’auna, chiar în alte State, cândtt ea se presintă pentru a repara desastrele aduse de monarchia. Republicanii spanioli se profite de esperienţele nostre, ale francesi-lorO, care ama vgcjutu Republica aclamată mai înteia de moaarchiştî cu unO zelo prea înfocata pentru a fi sincera, şi care ama verjut’o în urmă atacată de aceiaşi omeni cu atâta mal multă furore, cu câta cre-deaa că vorO putea a se desface de ea în cea dintâia ocasiune. AmO r^is’o deja că sarcina ce-şl aa luatu republicanii spanioli este imensă: qa este aşa de mare,
D. N. 1. Grigoreccu, în fine, vechia Domni! vbstre cunoscinţa, Domnilor!;!
Cânda amfl veţluttt într’jina din camerile espo-siţiune!, înţesate fără spacifi, fără lumină şi fără aertt una sută de concepţiunl ale autorului Banului Năsturel Herescu, alfl Ţigănceî, ala Intur-năreî a casă şi altt celorti mal admirabile subiecte din colecţiunea D-iuî C. Boerescu, Ghermani şi Davilia, ama fosta una momenta tentatu a crede untt regretebilu scandalu artistica, de o parte între D. Grigorescu care, mişcaţii de untt simtimenttt de orgoliu, comunii la cei mal mar! artişti, voia sg-şî espună concepţiunile în eboşe, poşaăe şi schife, acolo unde alţi! îşi datt ostengla a produce totii ce att mal sfârşiţii, mal îngrijitu şi 'mal gătitu de nuntă-, grtt pe de alta intre Domni! membri! al Co-mitetulu! cari, la rîndultt Domuiilortt, susceptibili la afrontultt ce crede a vedea în demersulti pic-torelul, intraţii în salbnele D-nil lorii fără haină nggrâ, fără vestă cu transparinţl, mănuşi albe, cre-vata de lino şi botinî de lactt, neputându-ltt da afară, căci avea untt drepţii necontestata la festivitate, îltt relegaseră într'una din camerile cele mal obscure, unde sg pbtă vorbi în pace cu cel de sema D-ni! sgle.
Nu era nimicii din tbte astea.
D. Grigorescu, care a lăsaţii Pinacotecef, Eforii Spitalelorii, D-luî Boerescu, Lahovary, I. Ghica, Ghermani, Davilia şi altorfl Domni apreciatorl a-tâtea frumbse pagine ale penelului şeii; D. Grigorescu, care face în pictară istoria ţerel, precum D. Alesandri a făcuţii legenda amorului şi vitejii românesc!, el bine 1 se lasă de bună voiă duşii ori
www.dacoromanica.ro
în câta nimeni dintre partitele monarchice nu se va presenta de astă-rjf peste câta ca timpa de a o întreprinde.
Este înse onorea republicanilorO în tote naţiunile de a nu se despera de patria loru , dupe cum asemenea este cea mal mare putere a lorO ce trebue sg Duepentru a nu o lăsa nici o dată se slăbescă. Revoluţiunea spaniolă portă celd mai înalt grada alia legalităţii celei mai scrupulose. Dar cetăţenii curagioşî şi devotaţi, pe care vechimea convicţiunilord lord republicane i-ad adusa la cele dinteid funcţiuni ale Statului, sg nu se înşele de loca : spiri-tula de partită, pe care nimene nu-la pote opri, nu va întârzia de a le imputa până chiar acestă legalitate de care se pota a-reta tota deuna mândrii.
Sufragele cortesilord ÎI espune la pericolele calomniei şi ale ultragiulul. El însg trebue sg pâstrese calmula, dacă vord sg termine cu succesa opera ce poporula spaniola aşteptă de la energia lord. — Inamicii lord nu aştepta de câta momentuld spre a ridica capula : se-î reducă la neputinţă prin triumfula serviciilord lora, prin autoritatea cuventulut lord şi a actelord lor.
Cea dinteid trebuinţă a Spaniei'este ordinea interioră. Numele de Pi Y Margall este o garanţiă care a atrasa cea dinteiâ privire a noului guvernămentu. Nu va fi acesta fermu republicana care va tolera multă vreme pe facţioşil ce perpetuă res-belulu civila în provinciile nordului, alimentata de subsistinţele procurate de emigraţii diferitelora monarchiî. Revolta car-liştilora nu va întârzia de a înceta, pentru că republicanii spanioli cunosed prea bine cine o întreţine, unde se ţes aceste comploturi, şi unde se recrută aceşti par-tisanî aî unul trecuta, pe care Spania îlu detestă, şi care e departe de a căuta a’lu restabili. Pentru a reprima desordinea, no-
unde; strângea într’o cameră,—ori care ar fifosttt —visele, ilusiunile şi dorurile sele, unele terminate, altele aprOpe de fărşittt şi altele începând!! a lua forma unul ideala, şi da t6te acestea publicului, spre a lua cu sine părerile nbstre de reO şi suvenirea cător-va afecţiuni.
Intre , aceste opere, cea inal mare parte puteatt fi luate cu D-sa. Reveşlute, remaniate o de pe urmă bră cu aceltt peneitt veridica, reala şi în acelaşi timpu simţimentaltt şi pasionata de natură, ’şi-aru fl pututu face fortuna între amatorii pictu-relortt de gena şi între toţi ace! bun! streini a-viţll de frumuseţele şi avuţiile ţerel nbstre; pic-toreie românu înse a preferită a le lăsa mal bine concetăţeniloru seî pentru unu mied şi modesta preţtt.
D. Grigorescu nu este unu Dominiquino, untt Paussin, untt Lesueur. unu Claude Gelge (le Lor-rain), de şi circunstanţe analoge în ţgră ÎI făcu o sbrtă comună cu aceşti mart disgraciaţ! a! patriilor ; posedă Înse câte o parte însemnată dela fiă-care şi, în bune condiţiunl de artă şi inspiraţiuhiţ pbte deveni ori unultt or! altuia.
D-sa are rarula talentd d a întruni în pictura de gena doue calităţi ce mai nici o dată nu se îu-tâlnescG în acelaşi gradti la untt pictore ; realitatea espresivă, caldă şi acentuată a scble! flamande, cu poesia, idealultt şi sinitimentalisnaultt scble! francese.
Vedeţi înturnarea a casă (183). Primăvara (178) Ciobanulu din Moldova ( o,) şi chiar Fata dela Rucăru. ('226)1 Tbte aceste imagini ale realitâţef att
TELEGRAFULU
uit guvernatori n’au de câto a se încrede în patriotismulă concetăţeniloră loră. Voluntarii libertăţii republicane suntă toţi gata de a se însărcina a sfirşi o dată cu bandele carliste, şi va putea găsi cine va, din aceşti voluntari, ori câţi ară voi, în rangurile miliţiiloru civice, cărora guver-nulu nu va lipsi de a le remite apărarea Republice!. Aceea ce interesezi mal cu semă de a face să încetese, suntQ subsidiile cari întreţină armele şi muniţiunile bandiţilorO vechiului regime: atenţiunea noului cabinetă este deşteptată în acestă privinţă, avemu acestă siguranţă.
Ordinea publică restahilită cu promptitudine şi cu vigore, cine s’arQ mal gândi bre în Euiopa a împedica Spania de a se ocupa cu restabilirea afacerilorQ sele? Din tote poporele continentului, numai po-porulQ spaniolă este care portă cu mal multă greutate intervenţiunea streină. Cu atâtu mal multă gelosă de independenţa sea, ca şi de situaţiune şi de umore, se ţine totQ dăuna ferită de combinaţiunile politice, unde naţiunile, adesea fără voia loră, se găsescO angajate. SpaniolulO alegendu- şl Republica ca formă a guvernământului săQ, nu se hrăneşte nici o dată cu ideia, de a face vr’ună actă de propagandă. Republicanii peninsulei ati declarat’o totă d’a-una. Aceia ce vorQ, mal înainte de tote, este a reface naţiunea lorQ prin muncă şi prin bunulă traiă, prin creşterea popula-ţiunil, prin desvoltarea industriei şi a co-merciuluî, prin esploatarea numeroselotă bogăţii ale unui pământă către care natura s’a arătată atâtă de prodigiosă, şi.pe care celă mal brutală şi celă mal stupidă din despotismurî l’a neglijată; prin practica în fine a virtuţiloru solide şi modeste a poporeloră, unde domneşte democraţia, egalitatea civică şi libertatea republicană. Noua Spaniă n’are trebuinţă dp câtu de
simpatiile Europei. Ea pbte trece şi cere chiară a trece fără protecţiunea el. Ea nu va nelinişti pe niminea, nevoindu de câtă ună singur lucru: a fi stăpână la ea şi ferită de întreprinderile politicei monarchice.
D. Emilio Castelar, în celă mal frumosă limbagiu, va esplica negreşită programa politicei esteriore a guvernământului republicană. — Ne aşteptămă la ună manifestă demnă de acestă mare oratoră, şi la o simplă, atrăgătore şi fermă politică, că-ria de mal multă timpă ş’a consacrată numele.
In fine, compunerea noului cabinetu o-feră acestă garanţiă de o perfectă unitate de vederi între toţi miniştrii. Preşedintele Consiliului, D. Figueras, cu câtă modestiă, cu atâta demnitate a pârutd că se scucjă de onorea ce-î venea de a vorbi în numele tutuloră colegiloră săi ca şefulă loră, rechemându lungele servicii aduse de D. Orense causei republicane. — D. Figueras, prin autoritatea caracterului săă, a dobândită într’ună modă ore care celă dintâiă locă : elu îlă ţine prin sufragiulă amiciloră săi, cari suntă în acelaşă timpă părinţii săi; va şti să-lă împlinescă bine, şi noi ne esplicămă forte bine sentimentele de bucuria şi de încredere manifestate de po-pulaţiunea din Madrid şi de acea a ma-riloră oraşe aflândă constituirea unei puteri care asicură Spaniei puterea şi devotamen-tulă celoră mal buni cetăţeni al săi.
DIVERSEI
1873 Februarie 6, Câmpulă-lungfi Domnule Redactore,
Deslegarea logogrifulul din foia Dominii-vâstre Telegrafulu de la 4 curentă, este ^i ce rea sardelle: căci partea întâia sar, numai caii şi nebunii iu-bescă, ăru greerii şi puricii fără a sări nu potă. Câtă pentru partea doua dele, în adeveră sunta
asemenea unora cărţi, spre uitare, mat cu sămă pe la autorităţi; şi totula sardele, tată lumea ştiă că sunta peşti şi multora plăcuţi.
Primiţi, ve rogă, Domnule redactora, încredinţarea osebitei mele consideraţii.
Demetru Vlădescu.
1	i. —
SOCIETATEA
Amiciloru Beleloru--Arte
Se face sunoscuta Domniloră Directori aî Inter-natelora, Liceeiora St. Sava şi Mateia Basarabă, precuma şi ala şcaleî de Agricultură de la Herăs-trăa, ca sălile Esposiţiunel Amiciloră Belelora-Arte vora fi gratisu deschise pentru elevii interni al a-cestorfi Institute, Duminică, ix Februarie, de la 0-rele 9 diminăţa până la 11.
Esposiţiunea va fi asemenea deschisă gratisu pentru elevii scăleî normale Carol I, precuma şi a Socidtăţiî pentru învăţătura Poporului românii, Jouî, 15 Februarie, de la orele 4 dupe amăţll până la 6 şi jumătate.
Domnii Directori suntă rugaţi a trimite la Es-posiţiune pe elevii D-lora, insoţiţl de pedagogii respectivi.
p. Preşedinte	C. Esarcu.
Directoru	C. Stancescu.
CURSULU ROMÂNU i GURSULU VIENEI
Bucurescî, 8 Febuar. 1873 | Yiena, 8 Februar. 1873 s. n. EFECTELE Leî B. EFECTELE Lei B.
Obligaţiuni rurali 104 — » Strusberg 48 7, •> Oppenheim — — Obligaţii domenialr 95 '/,
» căiloru ferate---------
Societatea gen. gaz 410 — Dacia, comp. d’asig. 603 —
Mandate....................
Imprum. municipalii 18 75
SCHIMUUIiU
Paris â vista..............
»	3 luuî . ... 98 '/,
Londra a vista ....--------
»	3 luni......25 15
Berlin a vista ....--------
—	3 luni . . , .372 '/,
Marsilia...............—	—
Metalice............. 70	35
Raţionale............ 73	70
Lose ............... 105	50
Acţiunile bănceî . . 1000	—
Creditulu........... 339	—
Lonăon.............. 109	50
Oblig, rurile ungare 80 25 »	Temeşvar . .	78	—
»	Transilvane.	77	25
»	Croate ...	—	—
Argintă în mărfuri . 108	30
Ducaţî....................
Napoleoni........ 8 70 '/,
în acelaşi timpii .0 misteribsă c.orelaţiune ca unii ideală poetică, ca o lume a imaginaţiunel.
Pe cândă în înturnarea a casă, observaţi na-turalulă reprodusă cu acea sântă religiune a adevărului în carulă ce se mişcă, în boii ce tragă, în maldărulu ce se lăgănă pe loitre, privirea D-nil vbstre, descoperindfl dăsupra acelui pată de flori o fiinţă umană şi în spaţiu sărele ce apuse blândă şi maestuosă pe ună orizonte depărtată, ve Ziceţi cu mintea că acea fiinţă trebui* să fie unu june ce modulăsă încetă o doină; că acela mal-. dără are mirosulă îmbătătoră alu fenulul de cu-răndu cosită; că pe verdea câmpiă din prăjmă căută cărsteiulă şi pitpalaculă; că daca aţi. fi la ţâră şi pe acelă tlropu, v’ară plăcia, în suava n6p-te ce acelă p'acinicfi apusă promite, sub umbra unul teiă înflorită, pe o bancă rustică, la rasele timide ale lunsl şi strânsă lipită de fiinţa adorabile ce vă absdrbe t6te esistinţa, se contemplaţi în chipulu seă imaginea bunătăţel divine şi se culegeţi dupe biize-I carmenil fericirel umane.
Primăvira. Nu este aşa că acăstă bucăţică de fată, ce vă închipuiţi de o miă de ori mal fumOsă de câtă e, departe d'a vă escita simţurile, vă inspiră sântulă respectă ală inocinţeî ? — Este singură cu caprele săle în acelă verde colnică; este desvol-tată, frumOsă de juneţea sa, de castitatea fragetel săle vârste, şi nu sciă ce graţii ascunse o încon-giură, cu tOte astea, Domniloră, nimeni nu-şl permite o necuviinţă. Văţlă cu fericire că o respectaţi
Ciobanulâ.—Acestă vigurosă omă ală muntelui, pe altă tabelă, l’aţi fi putută vedea cu marea sa bâtă, luîudă la gOnă nişte căiul streini, depărtân-
du-şî oile de lângă o vale cu gălbesă seă stândă într’ună modă primitivă rezemată în măciuca sa de cornu. El bine, nu! în mica pânză a D-luI Gigorescu acestă păstoru bătrenă este o fiinţă care cugetă şi care ve face la răndulă D-nil vOstre se cugetaţi la inegalitatea condiţiuniloră sociali, la solitudinea în care adesea este condemnată a trăi şi a se stinge pOte o mândră inteliginţă. Cioba-nulă D-luI Grigorescu este unu rege ală acelei părţi de locă pe care o cfomină din înălţimea tronului seu de verdăţă.
Fata de la Rucărit.—Este rumenă, fOrte, des-voltată şi are cu prisosă avutele calităţi ale lo-cuitoriloră regiuniloră muntOse. Acăstă codană însă, în locă se târască de curmulă seă de teiă cu noduri ună v iţei ti îndărătnică şi prilostiră, (precum v’ar fi dat'o unu bună flamandă) săă se stea gata a lovi unu cotoiu Dătrână ce umblă să verse pu-tineiulă, (precumă ară fi făcut’o unu sacson), ea tOrce, gînditOre şi resignată; prepară, lângă vatra unde ferbe cina bătrânului seă tată, ţesătura cu care se-î acopere şubredele săle membre.
Acestă caracteru distenctivă ală genului D-luî Grigorescu se găseşte în tOte operile D-săle originali, realitatea naturel şi farmeculă poetică ală aspectului esteriore.
Pentru a distinge însă acăsta, cată a le privi în dinstanţa cerută, sub o lumină favoravile şi i-solate unele de altele. In modulă cumă suntă es-puse astă-ţll şi în întunecimea ce le protege, o chiuia, obosită de silinţa ce-şl dă spre a pătrunde obscuritatea şi turburată .de. contrastulă ce întâlneşte trecândă cuccesivă şi fără transiţiune de
www.dacoromanica.ro
la ună obrectă la altuia, nu pOte destinge de cătă cu mare anevoinţă,—daca cu tote astea destinge, —frumOsele calităţi cfe'-închide fie-care mică sub-iectă în felulă seă.
Pentru mine, amă privită cu ună simţimentă de întristare dispărîndă una câte una atâtâtea variate composiţinil, ce puteaă deveni atâtea opere de ună adevărată merită artistică. Amă înţelesă însă, că viaţa ce s’a oferită pictorului între noi, cerându-I mortificarea demnităţet şi înjosirea artei, a preferită mal bine sacrificiulă unei părţi din avere, spre a putea duce aiurea, până la alte timpuri, talentulă, onOrea şi inima sa.
Nu potă face, Domniloră, nici o apreciaţiune asupra genului, stilului, composiţiunel, desenului şi scoleî D-luI directore ală esposiţiunel: în mo-mentulu pe cândă îmi îndreptamă spre partea ce ocupă operile D-niî sile, custodii (chiară şi dânşii cu părere de reă) rn’aă încunosciinţatu că sunase ora retragere!.
Remâne se bine voiţi a vă da singuri acăstă recreaţiune. DeschiţlândU însă catalogulă la numele D-luI C. I. Stăncescu, veţi găsi: Ridichi, Sfecle, Gulii, Cipă, şi alte verdeţuri!
Mă retragă dară, salutândă cu adâncă respectă întregulă Comitetă, şi urându-I din suflutU perspectiva unei grandidse asociaţiunl naţionale pentru ridicarea României!
Laerţiu.
TELEGRAFUL
SOCIETE FRANCO-AUTRICHIENNE
pour Ies arts industriels
VIENNE I. Plankergasse 5, au premier. VIENNE
Etoffe's pour meubies, Soieries, Tapts ă Aubusson et de Smyrne’\
Vetoutes et Moquettes.
_	j M
Rideaux tulles brodes, Cretonnes, Velours, Raps de laine.
Sp^cialifce de broderies et applications artistiques, Tapisseries des Gobelins.| Cuirs de Cordoue, papiers imitation cuir. papiers peints.
CERAMIQUES POUR PANNEAX ET LAMBRIS,
Faiences pour salles de bains et carrelage.
Entree iibre des magasins.
Specialităţi în Stofe de Mobile, Covâre, Perdele, Brodariî şi Faiance. Soliditate Comercială cea mai severă, în unire cu unu gustă artificială.
I. Plankengasse 5, catulu I.
Se trimetQ Monstre franco în provincii'.
RENOVAŢIUNL A CULOREI NATURALE DE PĂRU
îwTl
i mai cc- I
i
prin prcparatulu de văpsitu păruiţi. aprobată până acuma ca celă celentu şi nevătămătoru sănătâţeî
PHYSICHROM
Acestă remediu de regeneraţinne de păr eccelentă în miraculăsele sale efecte, prevfitfutu 1 cu eticheta nostră protectrice s’a aprobată prin necontestabilele sale preferinţe estraordina- ] rie atâtu, în câtă fără d’a avea maî întâiă trebuinţă d’uă particulară recomandaţie acesta! şa assigurată primulă rangă, între tote asemenea preparate ce s’aă presentată într’ună t cursă de mal mulţi ani şî cari cea maî mare parte suntă vătămătăre sănătăţeî, pe cândă ( acesta, precumă ne învaţă esperienţa, se întrebuinţeţlă chiară de persone de cea mai înaltă S posiie şi cele maî scrupulâse în asemenea lucruri cu uă confidenţă bine justificată.
Aţvantagiurile particulare ale acestui preparată de regeneraţiune de păr consistă maî spe- S cialemente că se pote aplica de fie-eare omă cu mare înlesnire şi fără dificultăţi, căci pă- i rulă se pote văpsi după dorinţă, din gris în blondă deschisă şi închisă, brună până în celă Jj mai profundă negru, fără de a atinge pelea în celă maî mică gradă, căci numai părulă pri- E mesce primitiva s’a culore naturală, făcânduse m61e ca catifea cu unu renoitfi lucidă, eres-! cerea părului se confortă şi părulă se deliberă de aceste supărăcidse mătreaţă, şi în fine ce S este causa principală— acestu preparată este nevătămătoru sănătăţeî.
Depositulă principală ală acestui remediă este: Viena, Wieden, Haustrasse 16, farmacia la heil. Dreifaltigkeit, spre a adresa comande verbale şi epistolare.
Prc ciulă unui flacon dublă este 3 fior., unui simplu 1 f. 50 cr. impremiă cu instrucţiune J de întrebuinţare.
j Unt

«xxxxxxxxxxxxxxxxxxx»
29 Strada Lipscani 29 v
LA CHINEZ x
X vis-a-vis de magasinulă X
g d-luT P. Enciulescu 8
feXXXXXXXXXXXXXXXXXXX^
o
bo
c
w
CEin m NOU STABILIMENT
DE
DROGUE. COLONIALE, DELICATESE. BEUTURI ŞI ALIMENTE STREINE
sub Urma
w
«xxxxxxx xxxxxxxxxxxx^
X	X
x 29 Strada Lipscani 29 x
I LA CINEZ |
^ vis-a-vis de magasinulă X
g d-luî P. Enciulescu g
Sxxxxxxxxxxxxxxxxxxxs» I
DOBRiCEANU RACOV
& C-ie
Recomandărau Onorabilului publicu unfi mare asortiment!! bine arangiatu în tote articolele de specialitatea nostră, şi maî cu sdmă în articolele de Colonială necesare Caseî, tote prospete şi noi.
Rugărai! pe Onor. Publicu a ne visita Noulu nostru Magasinu, şi credemu că veţi remânea forte mulţumiţi, atâtu de calitatea mărfuriloru, câtu şi de servicii!.
Preţurile va fi cele maî consciinţiose.
Mare asortimentil de delicates; Depou de Vinuri streine şi indigene, Adevăratul Vinu de Buda şi Presburg, Asortimentu de totu felu de Conserves Alimentare şi Mus-tariuri, Untu de lemnu finu de Toscana şi Nica, Untură de Peşte de bautu in flaedne şi cu okaoa.
Ceaiu Gompagni Colonialu, Romuri, Jamaica, Ananas, Apa anatherina de D-ru I G. Popp, Cerueala de scânduri garantata Grund şi Lack.
NB. se primeşte ‘untu proaspatu şi topitu de Braşiov la fie care 3 zile.
CSOKSEŞLS AUX DAHKE3
PR0DU1TS Si’ECIAUX RECOMMAND&S
oeVIOLET
INVBNTRUB DU
SfiVOaROYAL DE THRlOACf
1NVBNTBUR DU
SAVON ROYAL DE THRI DACE
PA RPUMFbP BREVETE, PAR 13
CREME DE REÂITTE	|
a ba.-sg rih G*.YC^Hi!iE v.r de hîsmut u—Fnticheur /f.loul4, Eclat du terni
EXTRAITS TRîPLLS D’OOEURS
PAR FU MS POUR LL MOUCHOIR lio$e-Bfavche, Ess-Bouquet Foin-coupJochey-Club, Brises-de- Violettes, ele.
GLYCcRINES PARFUMEES
hidispensablesprconserver lasantk, hi beaute}lamorbides$e de la pean.
GLYC£riOL£amROSESiI«PROVINS
l,OTIuN HYGIENIQUE, TON5QUE ET RAFR AICHISSANTEf* pour Ies soins htimes de la toiletle
EXTRAITS fl’EAUX DETOILETTE®
pour adoucir et rafraiehir la peau.
PASTIlLEŞ AMBROSIAQUES AU MASTIC DECH10
Hygiene, Fraicheur, Suaviik de VhaUine.
Depot dans toutes Ies villesdu monde.
Pour eviter la contrefaqon% exiger la marque de fabrique
LAREINE DES ABEILLES
Apa si prafu Dentiîriee
PERFECŢIONATE DE DOCTORELE
J.V. BONN
Furnisoru brevetată alu M. S. Imperătesa Aceste produse se vându 40 la sută maî joşii de cătu produrele analoge ; din puntulu de vedere^ alii parfumului s'alu proprietăţiloru lorii, ele.lutreou specialităţile cele maî renumite.
La cei de căpetenia Farmacopeî, Coafori şi Parfuman.
CU AMfiNUNTULU ŞI CU RĂDICATA 44, Rue des Petites-Ecorxes, PARIS
VESICÂTOARE d’ALBESPEYRES
Admis în spitalele şi a mbulanţele armatei francese (avis favorabil alu Consiliului Sanitară din Francia) şi în alle armateloră Turciei şi a. Stateloră-Unite.— Acţiune sigură şi regulată. ■ Fie-care visicatâre trebnc să pdrte semnătura d’Albespeyres pe partea cea verde.

GÂP8ULES de RAQUIN
CU BALSAMU aprobate de A-cadnmia de medicina din Paris, care le-a declarată supe-riore tutoru celoră l’alte preparaţiunî de Copai,. dupe ce le-a esperimentată asupra 100 de bolnavi s’a dobândit 100 de vindecări. Savanta adunare a recunoscută aseminea că Capsulele de Raquin se mistuescă cu facilitate, nu causeijă în stomachu, nici o simţire neplăcută, şi nu provoca nici uă vărsătură. — Paris, Faubourg St, Denis, 78 şi în tote farmaciile.
Pentru abonamente, reciame şi anunciuri a se adressa la Typographia Naţională, strada Academiei Ho. 24.			
ĂBGKAHBNTUT. pkntru HomIkia. ba oraşu: In districte: Pentru unu ană . . 24 30 lei n. Pentru uă l/s ană .12 15 Pentru trei luni . . 7 8	Anotcîuei : Linia mică pe pagina a rv. . 15 bani. Reclame pe pagina a III. . . 1 leu n. Pe pag. II 2 lei, pe pag. I, 3 lei n. Pentru rubrica «inserţium şi reclame» Rsdacţiunea nu este responsabilă	Epistolele nefrancate se refusă şi ar-ticolii nepublicaţi se ardă. Orî-ce Abonamente neînsoşite de va-16rea se refusă Abonamentele se facă numai de la 1 şi 15 a le fie-cânii luni.	Pbntetj Feancia : se priimescă annn-ciurî şi reclame la D-p.iî ORĂIN &ML COUD, rue drouot 9. Paris. Pentru Austria şi Germania : la D PHILIPP LOB, Wien Wolizeile No 2 ■" _r" _ " 1 . ; .
Girante responsabilă DUMITRU KRISTEA.
Tipografia Naţională, Strada Academii No. 24.
www.dacoromanica.ro
DUMINECA, ii FEBRUARIE 1873.
UN NUMERU 10 BANI.
ANUL III — No. 2
94.

TELEGRAFIILE
'	APPARE IN TOATE SERILE DE LUCRU
PENTRU ABONAMENTE, RECLAME Şl ANUNC1UR! A SE VEDEA PA GIN EA IV.
îim b
BUCUPESCÎ. 10 FEVTJARIE
In şedinţa de erî a Camenel s’aO des-bătuttt trei cestiunl. Cea dinteio a fosta interpelarea Domnului Ionescu, prin care argtă că în comuna Colibaşit, dupe ce locuitorii aO alesd pe primare şi percepto-re, administraţiunea n’a ţinuta conta de acostă alegere, ci a puşti ea pe nisce slugi ale arendaşului. Locuitorii ati protestatu, declarânda că nu mal suntti rgspunZ^torl de actele acestora 6menY, căci dreptula de alegere este violata, cu tote acestea nu li s’ati făcuta nici o îndestulare. Domnule Ionescu arătă abusulu ce face în a-semenea ocasiunl administraţiunea, ale-gendti omeni cari serva interesele aren-daşilorti spre a fi primari, şi întrgbă pe D. Ministru de interne dacă Domnia sea înţelege a se continua acesta sistema. Domnia sea consilia Adunarea că trebue se spue Ministeriula ca se rupă cu acăstă sistemă, cu acăstă tradiţiune, care a spulberaţii nu o singură adminlstraţiune, ci acuma 7 ani a perduta o Domniă.
Domnulti Primo Ministru, neavendti ce se rSspunţlă la aceste fapte, alărgă la in-venţiunî. Domnia sea cjfice c& cel cari reclama şi protesta suntti o minoritate, pe cânda se sciâ că, în mal multe sate comi-tendu-se asemenea abusurl, ati reclamata mal multa de câtti două treimi din popu-laţiune, cumti s’a întemplata la Bezdat, cumti şi chiarti la ColibaşI, şi de cari re-clamaţiunî Primulu Ministru n’a ţinutu nici unti contti.
A doua cestiune este continuarea dis-cuţiumî asupra legel de jusţiă militară, din care s’ati votat mal mulţi articol!. Dupe cererea însă a Ministrului de finance, se suspende discuţiunea asupra acestei legi şi se aduce pe tapeta modificarea art. 2,
5 şi 6 din legea de la 9 Augusto 1871, privitore la îmrumuturile provisoril ale te-sauruluî. Aceste articol! ministrulti cere a se modifica numai pentru acesta ana ast-fela, în câta să se potă împrumuta până la concurinţa. sumei de şese milione capitala. Pentru orî-ce îîmprumuta, care va trece peste acăstă sumă, ministrula, care a contractata şi casierula care a sub-scrisa bonula, suntti şi rământi răspunzători solidara către împrumutătorti. El potu fi traduşi pentru acăsta de către particolaril le-saţî înaintea tribunalelorti ordinare, fără nici o prealabile autorisaţiune. împrumuturile contractate în cursulu acestui ana
vorti fi pe deplinti restituite până la I Iulie 1874. OrI-ce bona de tesaurti, cu scadenţa la I Iuliu 1874, constitue una titlu de creanţă pentru detentorl numai în contra ministrului ş’a casierului care l’a subscrisa.
în zadaru D. Mânu, Agarici, Vernescu şi Cantili combată legea, din puntula de vedere că, urmânduse asta-fela, în loca de a ne scăpa de datoria flotantă, pentru care s’a făcuta emisiunea bonurilora domeniale de 78 milione ea va cresce; în zadar se susţine de acest! deputaţi că asemenea procedări a puşti în posiţiune pe guverna de a spori dările asupra cetâţenilorti cu 38 milione în doul ani, şi că datoria flotantă de 78 milione, stinsă prin emiterea bonurilora domeniale, va reveni la locti, şi pote va cresce încă; în zadar t6te acestea; căci majoritatea votăsă legea, astti-feltt cum o cere guvernulti, eşpuindti ţgra la noul împrumuturi şi, prin urmare, la noul dări.
Descoperirea unui complotu în Bucuresci
De câte-va Zile circulă sgomotultt prin capitală că PrefectulO poliţiei s’aru fi lău-dândo că a pusa mâna pe firulti unei cons piraţiunl, şi că are deja în mână şi stin-dardula revoluţionară.
De ore ce, dar, corpulti delictului esîsta, nu-î trebue multă ostenglă a descoperi şi pe autori. Până acurnu însg, pe câta se Zice, nu cunosce pe niminî, fiindti că stin-dardulti a fosta găsită pedrumti, şi se compune de o bucată de postavu roşiu. Bâe-ţil susţinu că acesta corpus delictum este o făşiă din şalvarii unul bragagiii din Chio. Ori cum, acostă nouă descoperire va a-duce -domnului prefectti o recompensă materiale destula de bunicică, lucru Ia care negreşita Domnia sea nici nu s’a gândita.
Se mai susţine că, în urma evenimen-telorti din Spania, ore-care înţelegere s’arti fi contractata între una pesmete şi unti do-vl6ca. Dacă din nenorocire s’arO ufma şi la noi esemplulti din peninsula iberică, s’aO s’arti produce vre una alta evenimente. dovleculO s’a agajatO se susţiă pe pesmete a veni în capulti putere!, şi pesmetele se abdice peste unQ anO in favorula do-vleculul!
Faptula nu este estraordinarti. N’amti avuta bre destule fiinţe neînsufleţite în capulti guvernului nostru până acuma ?

0 nedomirire a jurnalului de Bucuresci
Jurnalulii de Bucuresci, în numârutti sett de Duminecă, într’o dare de sema ce face despre prospectuld. unul comitetulti germana, formata cu seopti de a înfiinţa în Bucuresci grădini de copil, dupe sistemulti celebrului pedagoga Frobel, esprimă mi*-' rarea sea de a vedea că limba francesă* nu figurbsă lângă cea germană în instrucţiunea ce se va da copiilorO.
Noug sg ne fiă permisa a i>e mira de mirarea confratelui nostru de la jurnalultîi de Bucuresci. Cum ?. Nu înţelege D-sea că este lucru prea fireseti, ca limba fran-cesă se nu fiă tolerată într’o seblă germană ? Scola sba grădina ce este pe cale' a se înfiinţa, nu este romângscă, ci nem-ţescă; organisaţiunea sea va fi nemţbscă; comitetultt dirigerito formata numai de nemţi; şi dbcă voesce a cunosce perso-nele din care este compustt, n’are de câtti. se-şî arunce privirile asupra jurnalului nem-ţeseti Epoca, de la 29 Noembre anulti trecuta, şi va găsi pe:
Domnii N. HertZj Frid. Bossel, Teut-chlauder, Pastor Schultz, Pastor G. Rietz, Grunvald banchier, Schelinger banehier, Edg. Hertz şi D-r. Fiala.
îşi închipuesce D-sea că limbe! române nu i s’a făcuta graţia sbti onorea de a fi admisă de câtti ca o simplă formalitate, cum amti Zice pentru ochii neofiţilorti; în fapta limba de fonda, limba de instrucţiune, va fi limba germană!
Ceea ce ne-a mirata însg pe noi, şi ceea ce credemti că va mira pe ori-cine voesce de a afla, de va fi adeverato, că aces:e şcoli streine au se se înfiinţese cu fonduri românesc!, cu fondurile societăţei române de bine-facere 1
Departe de a ne uni cu JurnalulU de Bucuresci în privinţa părerii de bine ce esprimă pentru introducerea în ţgra nos* tră a acestui sistema de scole, cânda seim că ele ne vina prin Domnii Hertz et comp., nu putetna de câta sg ne esprimămO temerea nostră, repetândo faimosele cuvinte ale poetului de Mantova.
«Timeo Datiaos et dona Jerentes.»
Noi credem că forte pucinl români se vor asocia cu vederile comitetului în privinţa direcţiunii, tendinţelorO şi ideiel ce urmâ-resce ; că forte puţine vorO fi mamele române care sg voiască a-şl încredinţa copil unora asemeni institute, dirigiate şi conduse numai de streini. Vomti vedea, credemti, în loca de bine-facere, una pericolti pentru tinerii noştri! lăstari de a le încredinţa crescerea şi desvoltarea lord în mâinile unord grădinărese, streine cu inima şi cu sentimentele de ţera nostră.
InţelegemQ şi noi asemeni scble; însă create pentru copii poporului săraca, poporului muncitoru, pe care munca Zilnică îla răpesce din casa sea, lăsându-şl copî-
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFULU
laşit adesea lipsiţi chiar de bucăţica de pâine trebuinciojă esistenţel; erd nu pentru fii banchierilorti şi comercianţilorQ streini, cari îşi factl stări colosale, fără a da nimica în schimba ţerelîn care trăescu.
Inţelegemd că asemeni şcoli s6 fiă conduse de institutrice române, cari sd înveţe pe copil limba maternă, limba lord naţională; s£ le inspire idei de patriâ şi românisme, eră nu idei şi sentimente ec-sotice, fiă ele aduse chiar din luminata şi docta Germaniă.
Şi decă în adevdrd acel streini suntd sinceri şi inspiraţi de gîndurl bune către ţdra care le-a deschis braciele, l-a priimit în sînuid seG, apoi sd nu caute a-şl cresce jpe fii lord în nisce idei şi sentimente streine intereselord acestei ţerl; ci sd caute el însuşi a-I românisa, a-I cresce în credinţe românescl, spre a face dintr’enşil cetăţeni români, cu dord de ţera în care s’ad născutd, erd nu către fosta patriă a pă-rinţilorG lord.
Repetă md, ni se pare straniă şi nees-plicabile ideia de a vedea Jondurile so-cietăţeî române de bine-Jacere, acele fonduri create de caritatea română pentru nevoile poporului romântî, detorse de la destinaţiunea loru, întru a crea şcoli pentru copil streinilord, cândd copil poporului nostru zacd în ignoranţă şi sărăciă.
Ore acel mari banchierî, acele înalte personagie, ce-şî ad propusă a înfiinţa şcoli pentru copil lord, nu găsesed în genero-sele lord burse minima sumă de 5 sdti 6 mii lei, spesele ce necesită crearea lord, ci voescd a lua până chiar şi oboluld văduvei şi infirmului?
Ne adresămd către Ddmnele române cari făcu parte din societatea de binefacere şi le punemd respectosa nostră întrebare : este ore bine a detorce fondurile acelei societăţi de la destinaţiunea lord ? Ce servicii credd că vord aduce patriei, societăţeî înfiinţări de şcole nemţesc! ? Aderă la idea introducerii unord astd-feld de scoli? Credu că potd aduce und mal mare bine ţerel ? Atunci de ce nu iad D-lor iniţiativa se înfiinţese o şco-lă seti doud românescl dupe acestd sistema, îndependinte de ale nerrtilortt ?
Fiă sigure, că românuld cela mal săracă va oferi dinarulti sed cu mulţumire pentru asemeni întreprinderi românescl; drtt detorcândă produsulu carităţii române pentru creare şi sub-venţionare de institute streine, nimenea nu va mal res-punde la apeluld D-lord.
Vomd mal reveni asupra acestei interesante ceştiunl.
T? . __ 3____ .
EVENIMENTELE DIN SPANIA
Tdte jurnalele ce ne vinu din streinătate sunta de acordă a recundsce ca evenimentuiă din Spania nu este fără interesă. şi pentru cele-l-alte po-pf*re din i uropa. Până şi jdrnalulă Domnului de Bismark susţine că abdicarea dinastiei de Savoia, una din cele mai oneste şi mai liberali case din Europa, este o lovitură aspră ce se dă principiului monarchicit pe continentă.
GuvernulG republicând din.Madrid însS, ca se în-tărâscă şi mal multă credinţa jurnalelorti, procede într’ună modă energic i şi tn conformitate cu principiile sâle spre a asicura liniştea şî-Republica în ţâră. Celtt dintâiu faptă altt sgă a fostă aboliţiunea pedepsei cu mdrte, desfiiinţarea titluriloru nobili-
ere, amnistierea tutulortl proceselortt politice, şi o facere de economii enormă, prin suprimarea de sinecure, de ministerie, chiarti şi de pensiuni la acei mat mici de 60 ani. Acestea suntii avantagiele ce le aducă numai Republica.
Intre cele l’alte puteri, carî aroG anunţata că a recunoscută Repulica spaniolă, este şi Olanda.
In Barcelona a fostă una din manifestările cele mai entusiaste pentru Republică, despre care vomil da amSuunte în numSrulă viitorii. Pân’atunci, se estragemu dupe jurnalele streine următOrele faţte petrecute cu proclamarea şi dupe procramarea Republice!:
D. Jonh Lemoine, în Journal des Debats, isto-risesce în aceşti termeni întrevederea în care regele AmedeG a anu'nciată D-lui Ruiz Zorilla otă-rîrea sea de a abdica :
«Sâmbătă, în urma unul consiliu de miniştrii, regele AmedeG a ţlisă D-luI Zorilla că voea sâ-I vor-bâscă în parte, şi a ţinută acestu limbagiG, alu cărui sensG este fdrte esactu, dacă nu chiar şi termenii :
— Spania,a ţlise elQ, este în prada luptelor de partită ; de trei ani, de cându suntu aici, nu s’a fă-cutQ nici unG progresă. Situaţiunea mea nu se mal pdte ţine ; nu voiG se fifi o păpuşă, SuntG din casa de Savoia şi nu voiţi se me espuntt a fi într’o ţii alungată ; preferă mai bine- se mg ducă de buna mea voiă. M’am gînditu dar seriosă, şi amâ luată otărîrea nestrămutată de a părăsi ţâra, depunându puterea în mâinele CamerilorG. Acâstă otărîre, o void esecuta-o fdrte curândă, şi deja amtt dată ordine ca totuld se fiă gata pentru plecarea mea, chiar Marţi, dacă voiă crede utilă; v’o repetă că otărîrea mea este luată în modă irevocabilă, şi vâ rogă se nu’mî faceţi observări pentru a me întOrce de la dânsa. Puteţi se comunicaţi decisiu-nea mea consiliului.»—
«Acâstă otărîre neasceptată, sâă celă puţină revelată pe neaşteptate de rege, a uimită pe primulă ministru; dar naturalniinte ea nu putea remâne multă timpă secretă. Se mai adaoge că regele ară fi declarată că nu voesce a se duce acum în I-talia, dupe o espediţiune care ară putea da locă la comentarii puţină seriâse. De sigură că pentru acâsta a şi plecată la Lisabona, unde va putea se se repausese forte bine, d e vreme ce va fi acolo la sora sea, regina Portugaliei.
«Sic finis...»
«Miniştrii făcură încercări pentru a decide pe rege se revie de la acâstă otărîre; încercările loră ÎnsS fură zadarnice, şi dar, mesagiulă regelui fu citită în Congresu. Regele ţlice că :
—E o mare ondre de a conduce destinatele unei ţSrl, de şi adâncă turburată; era decisă a’şl observa jurământulă de respectă către Constituţiune, cre-ţlendG că lealitatea va înlocui experienţa ce n’o a-vea. Buna sea dorinţă înse l’a înşelată, căci Spania trăesce într’o luptă continuă, care, de ară fi contra străiniloră, elu n'ară renunţa la tronă; dar ea este intre spanioli. Nevoindă dar a fi nici regele unei partite, nici a procede într’ună modă ilegală, crede tâte silinţele sâle sterpe şi renunţă la corâna Spaniei pentru dânsulă, fii şi moştenitorii sSI.»
Se scrie din Lisabona, cu data de 14 : Ministrulă lucrăriloră publice şi amploiaţii căel ferate s’aă dusă la Badajoz ca se întâmpine pe regele AmedeG.
PalatulG regală s’a pregătită la Lisabona pentru a-îfl primi.
Ministrulă Spaniei, dupe ordinulă guvernului sâă, s a dusă la frontieră ca se întâmpine pe rege.
Regele Portugaliei şi miniştrii astâptă astă-ţlila gară pe majestatea sea.
Aderările la Republică nu încetâză de a sos* de prin provincii, atâtă din partea autorităţiloră civile şi militare, câtă şi din partea populaţiunef.
Banca din'Madrid şi t6te cele-l’alte case importante de bancă din ţâră facă oferiri ministrului finanţele rtt.
Unulă din cele dinteiă acte ale noului guvernă a fostă gradarea condemnaţilorG la mdrte cari trebuiau sg fie executaţi la Barcelona.
D. Castelar a adresată ună memorandum na-ţiuniloru streine prin care arătă politica exteriâră a Republicel spaniole.
Se va da o mare impulsiune tnarmărei naţionale.
Regele AmedeG, îmbarcându-se la Lisabona pentru Italia, se ţlice că ar fi alesă acâstă cale tn dorinţa propabilâ de a evita o întâlnire cu bandele carliste, respândite încă prin provinciile de nordu.
AmbasadorulQ Spaniei la Lisabona priimise or-dinulă de a întâmpina la frontieră pe rege, care era însoţită de deputaţiunea Cortesiloră.
Soda regelui, Maria-Victoria, şi copil sei, dintre cari unuia numai de câte-va $ile, plecase înainte cu ducele de Aosta.
Olozaga, ambasadorulă Spaniei la Paris, a trimisă la Madridu demisiunea sa. Va rămânea însă la postu până ce noulă guvernă va îngriji de înlocuirea sa.
Daily-Ncws publică următdrea depeşă din Madrid şi impresiunea ce a produsă ia Londra abdicarea lui Amedeă:
Noutatea despre abdicarea regelui. Spaniei a produsu ad o sensaţiune forte mare. Foile din Berlin se întrecă în a preţlice^stabilirea Republice! spre înlocuirea regimului care se duce, şi atribue acâstă mişcare intrigiloră Franciei. Gaţeta Spener spune despre căderea dinastiei de Savoia că ca este o lovitură aspră adusă principiului monar-chică în Europa.
Astu-felă şi Times din Neiv-York ţjice că abdica-ţiunea regelui Amedeu se explică prin imposi'bitatca în care se află de a converti pe spanioli înti’uni poporă amică ală ordinei.
Stabilirea, cu succesă, a unei Republice este unu mare pasu spre o federaţiune a raseloră latine, care se serve de contra-greutate la marea uniune a poporului teutonică.
Tribuna, totă din New-York, proclamă că rao-□archia este mdrtă în Spania. Ea adaugă că, dâca Republica va dura şi. va reuşi, influenţa sa asupra Europei latine va fi considerabile,
New-York Herald crede că abdicaţiunea regelui Amedeă este ună imensă triumfă pentru cau-sa populară în Europa; acestfl triumfă deraoristră că încercarea Republice! în Frsncia produce bună efectă.
Abdicaţiunea regelui va pune pâte ună capătă şi tiranireî spaniole la Cuba.
REVERSATULU ŞORILORU
Şi
LUPTA IUBIREÎ
Ceta umhreloră sfiOsă,
Fugindă în negre spelunci,
Dupe năptea'ntunecâsă Vârsatt lacrgmî peste lunci;
Adieri suri^âtdre Legănaă florile lină;
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL
Undele murmurătdre Se deşteptat! c'unîi suspinti;
Unt! susurti plina de dulcgţă FrunŞaha codrii’ncetiî scotea, Ş’untl vgia albti întinsa de cgţă Cîmpula verde-coperea;
Aurora rîŞgtOrc Cu degetuia aurita Deschidea mândrului s6re Vastuia lume! reserita
Unde’nunda recorOsă P’orizoutula lucitorh,
Purpura sea scânteiOsă Ondula încetişoră;
Şi din marea sunătâre In azura, strelucitorU,
Se ridica sântuia sâre,
Ca una glob a schinteiătord;
Stoluri dese nesfîrşite De porumbi, susa în senina,
Peste câmpuri înflorite Se rotgu într’una lina;
£ru rândunica voidsă Ciripinda, rîdeâ în sborft ; firba, unda recorOsă Şi înverŞituia ogora ;
Şi prin grba înroată D’ale umbrelora plânsorî Prepeliţa pitulată Cânta vesela printre flori;
Ciocârlia dupe câmpuri In senina se înălţa Ş’aeruia, umplânda de cânturi,
In veŞduha ruerea sbura;
O turmă de ol lândsă Cu sburdalnicl mieluşel Păscea grba cea roâsă Sub ta umbră ddsă de tel
Unde rina volnica de frunte Cu facia ca una bujorB,
Mândru ca una brada de munte, Din fluera cânta de dorB.
Şi din dumbrava vecină Iubita 3ea-î respundea Mal duiosa, c’o voce lină,
Şi obida-la coprindea.
Ela atunci plina de’nfocare Rupse-o fdiă de stejarB,
Şi’ncepu cu jale mare Sg cânte, plângendu amara :
Se cânte din frunŞa lată Dorula sufletului sga,
Spuindu-şl durerea t6tă Cu lacrgml lui DumneŞeu !
Dar iubita sea frumdsă Mal cu jale-I rgspundea Din dumbrava rgcordsă,
Unde frunŞa suspina.
Ela atunci cu duioşiă Aşa frunŞa’nfiora In câta pe’nalta tăriă Sdrele se întrista;
Şi fecidra săgetată D’acesta durerosB oftate, Din dumbra ’nvecinată La ela în sborB a plecata
Şi de gâtu-I se anină,
Ca viţa de una stejarii,
Şi’n săruturi ÎI alină Ala sga lunga negru amarii.
De busa sea înfocată Ea remase mii de Şlort,
Ca albina aninată D’ale primă-verel flori;
Şi plină de fericire In iubituld el vedea Cera, întrgga nemurire CândQ în ochii seî privia.
Şi cu o dulce oftare Amândoi încinşi de dorB Subta tel sgra pe rgcdre Işt ungfl suspinula lord :
Suspina dulce de iubire Ce prin frunŞe espira,
Şi sglobiele zefire
Prin crengi lina îia repeta.
De atunci frpnŞa umbrdsă,
Sgra în frametula sea,
Acea oftare duibsă Repetă cu draga merea.
M. C.
DIVERSE
Sarutu-valsu şi judele de pace. Din Graţa se comunică următOrea istoriOră picanta :
ţ)euia Mercuria, precuma se sciă, la cel vechi gra nu numai apgrătorulil neguţătorilora, dar şi protectorula tâlharilor!!.
Sigura, că numai acestei insuşirl duble a lui se pOte atribui şi întâmplarea din balula de la 18 Ianuarie ala junimel comerciale din Graţa, cu care ocasiune ela nu numai a arangiatU o esposiţiune de dame frumâse, dar încă a data prilegia a se şi fura ce-va.
Dgr fiinda că vorbirămB aicea de o tâlhăriă, trebue sg v’o spunemB din capulu locului, că Mercuria—afară de demnităţile amintite-—mai pârtă şi rolula de miŞlocitorB în nenumăratele istoriâre de amord ale ŞeilorB şi ŞînelorB. j Asta-fela, apoi veţi sci numai de câta, că dgca în acesta bală s’a furata ce-va, apoi aceia n’a putută fi alta ce-va de câta o—sărutare.
Da, era o sgrutare, cea ce una Mercuria tânăra a furata danţătoriel sâle.
Junele danţa cu pasiune, ea cu entusiasma, şi ' cumB el astu-feia danţară, buŞele lui atinseră u-meriî de rose al damei sâle.
£ră o sărutare 1
Bărbatule danţătoriel, căci ea era măritată, observă incidentula cu nesce ochi geloşi.
O apucătură straşnică, şi perechia danţătoria fu despărţită.
Bărbatule nevestei, ofensata în onOrea sa, provocă pe danţătorQ aia urma în garderobă, şi a-colo ela ceru eşplicaţiune despre apropiarea acestuia de socia s’a.
Junele întărea, că nu s'a întâmplata de câta o atingere involuntariă a umeruluî.
Bărbatultt părea a fi mulţumite cu acesta res-punsB, şi—cugetânoda de sigura la sânta scriptură cara Şice: «ochi pentru ochi, dinte pentru dinte,» —resplăti atingerea umeruluî nevestei sâle şi ela cu o atingere;—cu deosebire, că elG nu se servi —ca junele—de gura lui, ci de cele cinci degete ale sele.
Junele asta-fela «atinsa», se simţi fOrte-—emoţionata, şi sub impresiuaea acestui simţimenta, ela nu află reparaţiunea bărbatului corespunŞătOre, ci lasă prin represinntantele sea Dr. Kosjek a ae
înainta casulfi onorabilelul jude ccrcuala, unde ?poI acesta sărutB-valsa se tractă îndată.
Dr. Kosjek desvoltă la acgstă ocasiune una spleii* * dida studia choreografica; ela descrise, că arta modernă a danţulul nu numai permite o asemenea apropiare intimă, dar încă autorisgză pe dăn-ţuitoria la aceea.
Judele condamnă pe bărbate. (Familia).
* *
■*
Bărbatulă Caţelîi. Cronicarula Jurnalului La Turquie, nargsă următOrea întâmplare curiOsă, a-firtnânda antecitatea el;
«D. X... a luata în căsătoria, acum şgse luni de Şile, o tânără, frumOsă ca una îngere, pre care o iubea din suflete, dâră care, şi ea, nu mal pnţintt îla iubea pre D. X... de şi era trăinicuţa, adecă numai de vr’o cincI-ŞecI-şi-cincI de ani. Singuruia puncta asupra căruia soţii nu se prea învoiaU, era cestiunea câinilorO.
«DOmna adora căţeii, D-ia nu putea sg’I sufere.
«Cu tOte astea, D-ia tolera în casg’I, pentru ha-tîrula D-neî, una căţeluşa mititele, alba ca nâua şi creţe ca buclele.
«De-ună-Şl Insg, într’una momente de nerăbdare dupe ce’I dete în zadarB cu «ho 1» şi cu «hodîr !» apucă dobitocuia de cgfă şi îla asvârli pre. fergstră. Pătrunsa de milă, o tuli pe scară luânda câte pa-tru-cincî trepte de o dată, şi se întârse cu cada-vruia căţelului. Dâră ce sg vgŞă ? Pe D-na X... apucată de istericale!— Şi cânda îşi veni în fire, o apucă frigurile cerebrali. Doug Şile fu în delira, chiămându’şl cu disperare căţelulâ.
«Medicii declarară că nu mal e speranţă.
«De o dată, o ideiâ ciudată trecu prin mintea D-luI X... îşi luă pălăria şi o tuli d'a fuga.
«Patru ore nu s’a vgŞuta p'a casă D. X... Cânda se întOrse, biata damă, tota în delira, continua a’şl chăma căţelulâ favorită.
-«Dgră, o! minune! la momente îl respunse una urlete de câine, urmata de mal multe lătrături. Era bietula D. X .. care se pusese pre acesta e-serciţia. Disperata, alergase la una profesore de câini de luase o lecţiune.
«DOmna X... se sculă, îşi trecu degetele prin pgrule albita ala bărbatu-sea pre care îla lua drepta cărlionţil căţelului. Pre dată bucuria o linişti, adormi scăpată prin alusiune.
«Se sculă tocmai a doua Şi de dimingţă, fără friguri. Bărbatu-şSâ, în genuchl lîngă patu’I, mîrîia şi lătra cu o voce de remuşcare.
«Cânda se făcu bine de tota, D-na X... îla ertă.»
ULTIME SCIRi DE LA SENAT
Domnule Băţcovgnu, spuinda că D. Orăscu, ca vice Preşedinte, nu este la înălţimea misiunii sâle, şi chiară erî a ŞisU că este stăpână şi că face ce vopsce, propune o moţiune prin care se cere revocarea Domnului Orăscu, fiindu că Senatula nu trebue se fiă slugă la niminl.
Se pune la votfl acgstă moţiune şi se respinge cu 20 voturi, avândâ pentru ea 15.
Acel 20 senatori aB votata prin urmare că le placa a fi slugi până şi Domnului Orgscu.
Câta pentru interpelarea Domnului Deşliu, Domnule Primu Ministru a declaratata, prin biuroa, că va rgspunde la ea, cânda va priimi tOte informa-ţiunile..
GURSULU ROMÂNU
Bucurescî, 8 Febuar. 1873
GURSULU VIENEI
Yiena, 8 Februar. 1873 s. n.
EFECTELE
Obligaţiuni rurali 104 — » Strusb g 48 • %
• Oppenheim----------
Obligaţii domenialî 96 '/, » căiloru ferate — — Societatea gen. gaz 410 — Dacia, comp. d’asig. 603 —
Mandate...................
Imprimi, municipala 18 75
SCHIMTBUI.U
Paris â viata......— —
»	3 luni .	. . 98 '/,
Londra a vista ....-------
»	3 luni......25 16
Berlin a viata ....-------
—	3 Imn . . , .372 ’/,
Marsilia ................
EFECTELE
Metalice............... 70	60
Naţionale.............. 73	60
Lose . .	.	105	80
Acţiunile băuceî . . 1000 —
Creditulu......... 338	—
Lon..on........... 109	35
Oblig. rur>le ungare 80 25 »	Temeşvar .	.	78	—
i>	Transilvane.	77	25
«	Croate ...	—	—
Argintu în mărfuri	.103	30
I DucaţI...................
| Napoleoni . . 8 70 V,
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL
Medalie de AUR.—Premii de 16,600 fr.
PENTRU PAR SI BARBA Furnisorulo M. S. Regine? Angliei şi M. S. Imperatorelui Rusiei.
(I Medalie de auru.— 3 medalii de'argint.)
A n ÎT T UT i T 1 TI n n TT TI V*	(■* Medalie de auru. — 3medalii de"argint.) yft »
gQUINA LAROCHEPpabaiot«ouraoimi
“ PMnîTiiHi rlpiî rRlTPO —Paris-n rue de trăvise.-Londra— ^
Celti mal bunii specificii pentru frigurile epidemice sail paludeene care aii resistattt pâne acum quinine. —
ciunî generale, causate din lipsade sânge, etc.
In ţSrile calde, şi mal cusdmă la finele verii, se în-trebuinţdză tnduoitii cu apă ca bSutură tmputevnicitdre şi preservativă de friguri.
’j# Singurul product ce, fără a fi vopsit dă necontenit perului şi' kî Jbarbeî colbrealor primitivă.
|* îlu întrebuinţară cine-va singură, şi operăză asupra bărbel ca i'ţşi asupra perului.	,
Dapositulu la Bucureşti, la D-nu Hurier Coiffeur Podu MogoşâieT.
SAVOfii RQYAL
UE T H Ui UAL C E
de VIOLET
PARFUMEUR B**, A PARIU Seul recommandi par Ies cklebrite» medicale» p<mr PHygiene, la FraicJieur »t la Beaute de la Peau-D<4p6tduns touteu Ies villesdu monde.
BXIOBR. LA XARQUBBK FJiBRiqvII
LA REItţE DES ABEILLES
• Preparată de F. CRUCQ.
ELEXIR reconstituit şi febrifuge	^ •21	strfs ?•W'
PASTĂ PECTORALA
SIROPU DE NAFE
DELANGREMHSB DIN PaBIS
Abrevdză convalescenţa şi restabilăză repede forţele per-	n>fd'c' al spitalelor#
r%	w din Paris, le-a constatată «m-
dute şi constituţiile alterate, băle de storriacă, slăbi-	[caritatea în contra TUSEI, asth-
■ y j., w ty yt ti/ tt J J T '	-	mulul GRIPPEL, tusei mâgăresct
| La librarul Ii. C. Wartha, strada Lipseam fjşi irritaţiunilor peptuim
şi gâtului.
Diferite uvrage de economiă politică, finance etc. J;ElteiTflRil"dorfe^rescI: Fr
LA ROCHE FERUGINOSU
Sărăcia sângelui, epuisementă, urmările facerei.
PARIS, 22, rue T-rOUOt.— BUCURESCI, F. Eitel. Risdorpbb
Pharm.
Autorii: Bastiat, Say, Iuglar, Bouron, Pradier, Wolocosky, Courcelle, Miil, Pratbie, Garnier, Co-| quelin, Baudrillart, Mortens, Molinari etc.
i j Dicţionaire de comerce 2 voluve, ‘Dicţionaire de l’economie * ţ dolitique 2 volume, Bouillet Dicţionaire de geographie et des “	scrien ces, ediţia nouă.
XI CODICELE române, de Boeroscu, ediţiunea ll-a, s ______	_^	_	Xf	I volumfl leaatu numai 23 lei.
oocooccooocxxxxxxxxxxxy <„ww.
Vina vechia şi nofl, alba şi roşiu, cu butia şi cu butoiula: vechia pentru masă butilia i lett 40 bani. Butilia deşartă se primesce pe 40 bani.
Deposita 3â A. Sla-tindnu în Babişte.
PRĂVĂLIA de alăturea cu Licră-ria Socecd et comp. este de închiriata de la sf. Gheorghe înainte.
Doritorii* de a o lua cu chiriă sunta rugaţi a se adresa chiar la actuala chiriaşă sda la Librăria Socecti.
Singura injecţiune esclusir vegetală coprinţlend principele cele ■wrnai energice.a '*»
geurî cop«ele mal nd^ sub forma u- ^\ Vţ energice copane! elegante cofe.	ivei şi a le cu-
plele
La pharmacia anglo-francesă —	Rue du Havre Paris.
BOLELE SECRETE
Răni sympnilitice, scursdre, impedicarea udului; polutiune, pdbla alba (neputinţa bărbătăscă) vindica după o methodă care sa aprobată tn mii de caruri singur şi radicale.
Specialistulu D-r Thor, Strada Caro! No. 4.

xxxxxxxxxxxxxxxxxxx»
20 Strada Lipscani 29 x
LA CHINEZ i
vis-a-vis de magasinulă
d-îuî P. Enciulescu
X
X
.	.______ X
----- X
<KXXXXXXXXXXXXXXXXXXX$
o
»-<
bJO
c
w
GELO MAI NOU STABILIMENT
DE
DROGUE. COLONIALE, DELIGATESE. BEUTURI SI ALIMENTE STREINE
1
sub firma
iff.XXXXXXX xxxxxxxxxxxxg
X	X
^29 Strada Lipscani 29 x
I LA CINEZ I
3
c
w
X
X
X
X
vis-a-Vis de magasinulă
d-lui P. Enciulescu
X
rxxxxxxxxxxxxxxxxxxxă
OOBRICEANU RACOVIŢA & C-ie
:U
Recomandămu Onorabilului publică unu mare asortimentu bine arangiatu în tote articolele de specialitatea nostră, şi mai cu semă în articolele de Colonială necesare Casei, tote prospete şi noi.
Rugăraă pe Onor. Publică a ne visita Noulu nostru Magasinu, şi eredemu că veţi remânea fdrte mulţumiţi, atâtă de calitatea mărfuriloră, câtă şi de serviciă.
Preţurile va fi cele mai consciinţiose.
Mare asortimenttt de delicates; Depou de Vinuri streine şi indigene, Adevăratul Vinu de Buda şi Presburg, Asortimentu de totu felu de Conserves Alimentare şi Mus-tariuri, Untu de lemnu finu de Toscana şi Nica, Untură de Peşte de bautu în flacone şi cu okaoa
Ceaiu Compagni Colonialu, Romuri, Jamaica, Ananas, Apa anatherina de D-ru I G. Popp, Cerueaîa de scânduri garantata Grund şi Lack.
NB. se primeşte 'untu proaspatu şi topitu de Braşiov
la fie care 3 2ile.
Pentru abonamente, reclame şi anunclurf a se aoressa la Typograplna Naţională, strada Academiei No. 24.		
Abonamentul pkntbu Romanla. In oraşu. In districte: Pentru unu anu . . 24' 30 lei n. Pentru uâ '/, anu .12 15" Pentru trei luni . . 7 8	Anunciubi : Epistolele nefrancate se refusă si ar-Linia mică pe pagina a IV. . 15 bani. ticoliî nepublicaţi se ardft. Reclame pe pagina a HL .1 leu n. Pe pag. II 2 Ier, pe pag. 1, 3 lei h Ori-ce Abonamente nelnsoţite de va- lorea se refusă. Pentru rubrica "inserţiuni şi reclam*»» Abonamentele se făcu numai de la 1 Redacţiunea nu este responsabilă. şi 15 a le fie-cârui luni.	Pentbu Fiiahcia: se priimesefi amin-ciur! şi reclame la D-p.il ORAIN & Ml-COUD, rue drouot 9. Paris, Pentbu Austria şi Germania : la D PHILIPP LOB. Wien Wollzeile No 2
Girante responsabilă DUMITRU KRISTEA,
X
Tipografia Naţională, Strada Academii No. 24.
www.dacoromanica.ro
MARŢI, 13 FEBRUARIE 1873.
UN NUMERUIO BANI.
APPARE IN TOATE SERILE DE LUCRU
PENTRU ABONAMENTE, RECLAM E Şl ANUNCIURI A SE VEDEA PA GINEA IV.
BUCURESCÎ, 12 FEVTJARIE
In numSrulfl nostru de la 30 Ianuarie amtl spusil că libertatea sociale, individuale şi municipale sunta a<Jî gloria şi forţa unul stata. Aceste libertăţi nu aa nimica artificiala, nu sunta imaginaţi uni ale vre unui teoreticii; ele sunta desvoltarea falutăţi-lorO nostre. Ori ce stata cată a le respecta, pentru că ele asicură individului intriga ş' perfecta desvoltare a riăţii. Ceea ce distinge o ţeră cu una guverna despotica de o ţeră cu una guverna democratica, este că în cea dinteia omulO trăesce pentru untt domna, pe cânda în cea de a doua trăesce pentru sine, pentru ai seî, pentru societata.
Cum 6re nu s’a recunoscuţii atâta timpa acesta mare şi fecundă veritate ? Pentru că de patru secolî regii şi legiştii att împrumutata numai de la despotismula romanii idialultl lorU de guvernămentO. Statuia a fosta idolulu care, la cei mai moderni, a înlocuita pe Cesari; Iui aO sacrificata forţile de viaţă ale societăţii.
Revoluţiunea Englitereî de la 1688, re-voluţitinea Americei de la 1776, revoluţiunea Pranciei de la 1789 aa răsturnata superstiţia antică şi att data suveranitatea numai individului. SufletulCi e libera, viaţa trebue se fiă asemenea: principii nu tre-bue se mai fiă de câta nisce magistraţi şi guvernele numai nisce delegaţi ai societăţii, nisce depositarî ai unei puteri limitate!
Inţelcs’aa cei de la guverna aceste principii mari şi salutarii ? Nu. Din contra, pentru că naţiunea nu s’a opusd la venirea lorO la putere pe o cale nedemnă, îmbrânciţi pe fotoliurile lord de picioruîd con-solului prusianu, ad crecjuta că sunta coborâţi cu coşniţa din cern, într’adinsO spre a guverna şi a slei acestu popora prin t6te micjlocele. Nimica buna pentru ţeră, totu folositora pentru ei, a fosta principiula ce-î a conduiu până a<Ji.
Fără nici untt principia stabila în ca-pula loru, fără nici o ideiă patriotică şi economică, au creata mereO numai chel-tuelî Statului, până cânda, ve^enda că nu mai aO cu ce le acoperi, att alergată la imposite, directe şi indirecte; la cedări de monopoluri, cari sunta şi acelea una imposita din cele mai pericolose, pentru •că se î-a pe nesimţite, pe furişu; la timbru, care a adusu o perturbaţiune în ţeră: şi, în fine, la o sumă de dări cari au căzuta
pe spinarea locuitorilora cu atâta putere în câta i-a dărâmată la pămenta, i-a pusa în posiţiune se nu mai potă plăti, şi cu tote acestea guvernula pune imposite me-rea şi voesce se dea şi monopolula spir-tdselorO.
In zadartt D. Vernescu a st: gata «că ria mai rămasă nimică ne inventată ca se se storcâ poporulă ; că şi căldarea şi patută suntă vândute săracului; c c ajunsă cuţitulă la osă;» în zadarti tota. Guvernului îi trebue bani ca se acopere cheltuelile, şi, profitândtt şi de cuvintele Domnului Boerescu, care a (JisO în Cameră că «se pue imposite câtă de multe, căci poporulă p6te plăti», pe de-oparte a pusa în lucrare crearea a noui imposite, erd pe de alta a data ordina a esecuta cu ori ce chipd şi prin ori ce mi<Jîl6ce locuitorii se plă-tescă pe cele puse până acuma.
Atâta a trebuita prefecţiiora, sub-pre-fecţilora şi celord l’alţi aginţi ai fiscului, îndată s’a făcuta o desfăşurare de forţă armată din dorobanţii districtelora şi a inundaţii satele ca vandalii, întrebuinţândtt ţâţe micjlldcele, dar tâte, pentru a putea împlini contribuţiunile. In numfirula nostru de la 24 Decembre amO publicaţia o scri-sore a unui venerabila cetăţiana din Gor-jiu, care descria, cu nisce colori vii, starea locuitorilora din acela districta şi barbara purtare a dorobanţilora pentru a putea face împlinirile. Acesta fapta n’a fostă isolata numai în Gorjid. ElO a urmata mal în totă ţdra, mai în tote districtele, mai în t6te comunele. In unele comune însg, a trecuta tote mărginele. Esecuţiunele att ajuasO mai rele de câta în Francia cânda prusienii intraa cu baioneta într’untt oraşO cucerita. In districtula IlfovO s’a întem-platu, în comuna Obedenil, ca dorabanţiî se desvelescă casele omenilorO spre a-I sili se olătdscă.
Tota în districtula Ilfova, în plasa Mos-tistea, una preceptore a pusa apă în cişmele unui contribuabila, i le-a pusa în pi-ciore, l’a ţinuta mai multe ore în gerO, astu-fela până a îngheţata cişmele pe piele. Acestu fapta nise asicură că a fosta constatata chiar de justiţia.
In Prahova înse faptele administraţiunii, tottt cu ocasiunea perceperii, aa fosta şi mai barbare, şi mai oribile. Agenţii însărcinaţi cu perceperea aa jefuita pe locuitori, ş’au bătuta joca de ei în tote modurile, î-aO tratat ca pe animale, — înşe-lându-î şi înfrânându-i—ca se porte pe do-
robanţi în spinare din casă în casă. Piv-niţile att fosta sparte şi băuturile consumate şi risipite. Unii din locuitori aO fostti bătuţi până aO rămasa morţi.
F’aptele sunta atâtea de multe şi atâta de barbare, în câta ne este peste puţinţă a le enumera în revistă. LăsămO însS se vorb^scă acji, într’o dare de sdmă publicată mai la vale, D-lO A*,],*, care a fosta şi ela prada unora asemenea fapte şi care a fosta martora la facia locului la tote cele comise, cum şi la constatările justiţiei.
Proclamarea Republice! la Barcelona
De erila prîn40—cjlice Diario din Barcelona, de la 13 Februarie—mulţimea n’a încetată d’a se concentra pe piaţa Consti-tuţiunei, şi hoteluld oraşului n’a încetată d’a fi inundata de grupe compacte de omeni cari cereaa: unii arme 6rti alţii de a face o manifestaţiune publică. Către cele dinteitt ore dupe amia<jî, grilele şi tote porţile edificiului municipala fură închise. Piatra monumentală a Constituţiunei fu acoperită de una voala; 6ra pe bal ■ conulu principala ala monumentului atârnară o fâşiă de pânză, imitându piatra, asupra căreia se citea cuvintele următore:
«Autonomia municipale. —- State suverane federate. — Republica democratică federale. — Trăiască confederaţiunea federală!
In momentula chiar în care aşe^laO a-cestă făşiă de pînză şi coprinderea el devenea aparentă, mulţimea, strânsă pe piaţă, scotea strigăte unanime de: Trăiască Republica federale!»
Puţina mai în urmă, şi pe dată ce şedinţa secretă a deputaţiunii provinciale fu suspendată, Don Jose Maria Torres, din înălţimea balconului palatului unde eraa adunaţi consilierii, dete cetire unui pro-ectO de telegramă ce urma a se adresa guvernului la Madrid prin care consiliu-lo se oferea de a menţine ordinea şi d’a concura cu densulQ la stabilirea Republice! democratice federale. Acestă citire terminată, strigătele resunară din noO, cu mai multa entusiasmu încă, trăiască Republica ! In urma acestora strigăte, D. Torres se retrase, anunţiânda asistenţilora că se va ocupa numai de câtu cu prepararea şi distribuirea armelorO!
Piaţa Juntei revoluţionare era ocupată mi1ităresce de infanteria şi cavaleriă, şi nimini nu putea sS se apropia de porta Atarazanes.
Aşezară o bateria de artileria chiar la intrarea monumentului. Alte doue tunuri fură asemenea aşezate pe bordultt mării, încredinţându serviciulu unui detaşamentu de marinari, subt comanda unora sergenţi
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL
de artileriă, căci oficierii încă de dimine-ţă depuseseră puterea -Sora, în urma unul decreta de disoluţiune a corpurilorO asistente.
Noptea, faciada Palatului consiliului generala şi aceia a otelului municipala fură iluminate. Partea centrală a primului edi-ficia era acoperită de unO imensa decora de catifea cârmîţliă, garnisită cu ciucuri de aura şi desupra acestonă decoruri eratt suspendate armele Catalonieî. Scutierula era înconjurata de o ghirlandă de auru prinsă de unO galonU roşiu.
Drapelulu federala ala Catalonieî, ce se arborase în ajun0 pe otelula municipale, era pe una câmpO roşu cu unO triangula alba, în interiorula căruia era scrisa cu-ventula democraţiă. Triangula de jura în prejurtt era semănata de stele albe cu a-cdstă inscripţiune, scrisă cu litere mari: Catalonia.
T6tă săra şi totă noptea griiele oteluluî municipală rămaseră închise. Maga-siele stabilite în uliţa Libertăţii, Jacineîşi altele eraO asemenea închise.
Mulţimea, care era considerabilă maî totă diminăţa în Rambla, în uliţa Libertăţii şi pe piaţa Constituţiuneî, deveni imensă încă de la începutula serei în urma sosirii omenilora din tote satele şi centru-rile de populaţiunî vecine.
Casinurile şi cluburile politice republicane an agrborata, peste 4b bandierele naţionale, şi totă sera balconurile lorO aO fosta iluminate. Astu-felo era şi pe la tote casele particolare.
Dupe ceea-ce ni se raportă, pare că erî, pe la 5 ore dupe amia4î, una detaşamente de cavaleriă înconjura cafeneoa Deldries, pe cânda una picheta de infanteria străbatea în interiorulă stabilimentului, făcând vre o doue^eci de individe prisonierî. Se 4icea în publica că arestaţii fâceaO parte dintr’unO comitete carlista şi că, în numă-rula lorO, făcea parte şi unO cabecila în care aa recunoscuta pe Barrancot.
Aceştî indivi4î aa fosta conduşi la Alta-ranas de trupe.
Guvernatorulu civila ala Catalonieî a data următorea proclamaţiune :
Barcelonî!
«Erî a fosta o ţii de bucuria şi de espansiune. Astăţlî ea trebue sâ fiă o ţii de calma şi de lucru, între virtuţile republicane care cresca popOrcle do-tate de acâstă forma de guvernământă, figură în prima liniă amoruia munceî, care este sorgintea tutulorfi fericiriloră, pe cânda indolenţa şi lenea sunta căuşele tutulora crimeloru şi a miseriilora de totQ feiuia.
« Me simtu mândru de a me afla în mi'ţlloculu unei populaţiunî ca acea a Barcelonei, care nu s’a aruncatu în nici unu acta represiva în momentele unei aprinderi lesne de înţelesU, ca acea ce a domniţii în dioa de eiî, ţii în care atitudinea vostră a fosta o desminţire dată acelora car! credeau în-ti’o agitaţiuni desordouată din partea vostră',
«Complectaţi astăţlî opera vostră aşa de bine începută şi demnă de omeni cari aă consciinţa da-tori;!oră loru.— Puneţi-vă dar pe lucru, atâtu de uecesariă subsistenţiî familiilora vOstre.
«Şi voi, fabricanţi, comercianţi şi industriali, deschideţi îndată atelierile vOstre, prăvăliile şi ma-gasiiie vOstre, şi căutaţi d'a respecta şi a conserva prin atitudinea vOstrâ reputaţiunea ce aţi dobândita de 6menl inteliginţl şi civilisaţî!
«Barcelonî! în numele guvernului Republice!, şi îu numele vostru proprio, ve muiţumesca de con-
duita înţelâptă şi patriotică ce aţi ţinuta în grelele circunstanţe în care ne aflămti.»
Guvernatorulu civilu, Eduard Loma.
Printr’o noud proclamaţiune, adresată poporului Catalonieî, anunţîndd votuld Cor-tesilorO pentru Republică, căpitanulu generale Gaminde se exprimă în termeni! următori :
Catalani.
«Erî, adresându-ve cuventulu, vă ţbC(-!nul că cir-constanţele sunta grave şi solemnele. Astăţlî viU să <Jicu că puterile legalimente constituite, hotărânda forma guvernământului care trebue să donmescă la noi, suntemu datori respecta şi supunerea hotărâre! ce s'a luată la Madrid.
«PopOrele cele mari se cunoScu în crisele cele mari. Catalonia nu se va depărta de vechiula săă renume de poporă civilisatO. Bucuraţi-ve şi în veseliţi-ve cu toţii; menţineţi însă ordinea, asigu-rându astu-feltt regimuia Jibertăfil.»
Căpitanii generalii, Gaminde.
ADMINISTRAŢIUNEA
JUDEŢULUI PRAHOVA
Istoria ne arătă că tote statele cele mal tari aă cădutfl, cându societăţile se corupseră şi cânda puterea statului, delegatulQ lord, devenise unu miţl-loca d'a-şî satisface ambiţiunile de bani şi urele politice. Stricarea buneloru moravuri, perderea caracterului şi virttiţiloră civice, sunta căuşele naturale cari producă cinismulu şi turpitudinea. Fără a ne raporta la epocele vechi, fputemă vedea a-cestea şi în timpii moderni. Polonia se perdu prin corupţiuna guvernatorilor.ă săi, cari. ambiţionară puterea cu orî-ce preţa şi, ca se pună mâna pe dânsa, căutară se strice moravurile virtoşilora loră străbuni, tolerânda moliciunea, viţiurile şi venalitatea, ca şi Catilina, care cela dinteiă corupse junimea romană şi o terâ prin viţiurl la trădare, numai ca se domnăscă, de şi în SenatU cuvânta cu vocea susă despre virtuţile şi patriotismula familiei sâle. Caterina II, imperatricea Rusiei, a-căţânda singură decoraţiunile pe peptuxile guver-natorilora Poloniei, cucerea acâstă nefericită ţâră, căzută în moliciune. Catilina, voinda a pune mâna pe putere prin încuragiarea viţiurilora şi desfră-nărilora, aduse pe Cesare şi perdu Roma.
Starea de decadinţa a administraţiunil judeciulul Prahova ne face se cugetămU puţina la acestea.
Nu aparţinemU nici unei partite politice, căci nici nu căutămn a face politică. SuntemU din a-ceia cari simtă că ţâra astă-ţll are nevoie d’o ad-ministaţiune morală şi d'o justiţiă integră, imparţiale,—prin urmare, fără pasiuni politice, şi fără di-simţimânte, căci suntem străini acestui judeţa, de şi avem o mică proprietate, care acumu fu jăfuită subt autoritatea unor aginţî administrativi şi fiscali locali— vomă arăta numai faptele, crimele ce se descoperiră cu acâstă ocasiune de către justiţiă.
In ţjiua de 24 lanuariu, îngrijitorulu de la proprietatea nOstră din comuna Valea-Călugărâscă, judeţulă Prahova, veni în Bucurescî şi ne vesti că, în nOptea precedmte, domiciliuld ne-a fostă violată, spartă şi jăfuită, âru Omenii de serviciu arestaţi de călăraşi şi aginţil locali al administra-ţiiiniî, însărcinaţi cu împlinirea rămăşiţeloril din anii trecuţi. îndată ne transportarămu la reşedinţa judeţului, unde, adreslndu plângere parchetului despre aceste fapte, cerurămu ca tină membru alu seu se mergă ale constata la localitate, şi par-chetulă încuviinţă legala şi drâpta nostră cerere. Pe cându procurorele constata violarea domiciliului în timpulă nopţii* spargerea, jafurile şi se-cestratea persOneloră, precurau şi că acel aginţî
însărcinaţi cu împlinirea rămăşiţeloră ne cerâă imposite pe 1871, fără ca se le fi detonată, dupe cumu recepisele ce posedămă o probâzâ, ună numără considerabile de contribuabili din acaa comună întâmpinară pe acesta magistrată, reclamândă c’aă fostă torturaţi, bătuţi şi jefuiţi; alţii fuseseră siliţi prin acesta modă se plătescă de două ori impositele, şi între altele şi denunţările că doul consiliarl al acelei comune muriseră în urma bâ-tăiloru şi arestăriloră suferite de lajcălăraşl, subt autoritatea aginţiloră administrativi şi fiscali.
Localulu primăriei se transformase într’ună co-teţă de. găini, jefuite de la sărmanii ţărani de călăraşi, găini pe care procurorele le dete înapoi acelora ce putură proba că de la dânşii fuseseră jefuite. Aspectulu locuitoriloru comunei făcea ună tablofi reale alu unul nenerocitu poporă cucerită de barbari, cari nu trăiescă de câtă din prada ce făcu altoră popOre subtjugatc prin arme.
Ca urni ce ne găsiamU presenţl, veţlurămă şi ascultarămu declaraţiunile ce făcură toţi paţienţil către procurore. Unii contribuabili fuseseră bătuţi şi torturaţi prin impunerea d’a mânca săpunu. Alţii, pe lângă jaftt şi bătaiă, suferiseră insulte nepomenite la noi, pe cari pudOrea ne opre.ee ale enunţa, insulte d’acelea cari avură locă in Francia cu ocasiunea celui din urmă resbelă, cându co-mandantele învingătore, dreptă iecunoscinţă pentru ospitalitatea ce primi în casa unul proprietară mare francese, ÎI lăsă în miţiloculă salonului de serbătâre, unde fusese primită şi ospătată, ună gagiă demnă numai de ună barbară.
O văduvă, cu lacrâmile în ochi, desculţă, tremu -rândă şi ţiindă în mână o chitanţă de bani, aştepta rendulă seă ca se arâte procurorului c’a fost silită a plăti prestaţiuu .1.
Mulţi alţii, dupe ce „ucuseră prestaţiunea în natură, fuseră în urmă apucaţi a o plăti şi’n bani.
Tote aceste fără-de-legl, cari se petrecă de Iun! întregi, prin ce logică raţională sâă inductivă amă putea admite c’administraţiunea locală nu le cu-noscea şi nu le cunosceî
ProcurOrulG, în urma atâtoră plângeri şi denunţări, dete ordine se vie călăraşii şi doul alţi aginţî, cari umblaă în ţliua aceea jefuindă prin comună, dar nu-1 putu vedea, de şi procurorulă stete până sâra. A doua-ţli, tocînal cândă se’ntârse însoţită de judecătorulă de instrucţiune şi comandantulă călăraşiloră, aginţil şi călăraşii fură aduşi şi, fiindă întrebaţi de judecătoru, declarară că’n adevără aă bătută şi jefuită, căci aşa aă avută ordine, şi că D. aginte însărcinată cu împlinirea remăşiţeloră nu le dă diurna de r leă şi 68 bani pe ţii, dâcă nu voră esecuta în modulă acesta împlinirea dăriloră.
Trei ţlile aceşti magistraţi, în*ociţt de mal mulţi medici, se ocupară a constata faptele şi crimele. Desgropândă pe. unulă din consiliaril cari se constatase — dupe denunţările ce primise procurorulă — c’a suferită închisOre şi bătae, mediculă declară că consiliarulă a murită din causa inflamaţiuniî membranei creiuriloră, pe cari i-a găsită într’o stare anormală, Nu cunâscemă actele instrucţiuni!, căci ea urmâsă, dar amă înţelesu, de Ia denunciatorî, c ucestu nenorocită consiliară ară fi primită lovituri violinţl în capă.
Celă d’ală douilea fu desgropată în urmă, dar era mortă de şâse săptămâni şi nu scimă dacă me. diculă a putută verifica causa morţii sâle.
Procurorulă constată că, în registrele de mOrte aceste caşuri nu erau trecute, âră primarulă, omă din oraşiti, fiindu întrebată 'despre acâsta, răspunse că nu cunOsce causa pentru ce nu s’a înregistrată mortea acestora douî consiliarl.
Unuia din relele cele mari, care bântue comunele rurale, mal este şi acela că vagabunţlii şi es-crochiî oraşieloru le-au inundată şi s’aă făcută primari.
Abia procurorulă şi cel l’alţl magistraţi părăsi.
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFULU
seră sâra comuna Valea-Călugărâscă, tâtrulîl atâtora jafuri şi crime, spre a se întOrce la reşedinţă şi chiartt tn ndptea aceea, nu târzia, totfl tn acostă comună, la cătunulfl Rachierilorfl, o bandă de tăl-harl înarmaţi jefuiră şi răniră pe una arendaşiu de mOră.
Cine se ocupă prin comune se vdşlă daca legea policiel rurale se aplică? Subt-prefecţiI? El nu facil adnnnistraţiune, ci caută a se hrăni şi a putea a-vea patru cal la trăsură, cu clopote câta se va putea mal multe. Mal subtU tOte guvernele, In alegerea funcţionarilorh, politica meschină a constituita meritulo d’a ocupa funcţiunile publice, înlă-turându-se cu desăvârşire calităţile morale şi intelectuale.
Cânda în contra vr’unul funcţionara se rîdică plângeri, acestO funcţionara alergă şi spune şefului, ministrului sŞa, că persOna ce se plânge în contra lui este din oposiţiune, este roşiu sea verde, şi. rămâne în urmă ca ministrulu se aprecieze dacă trebue s’asculte săd nu plângerea. Adesea însă frigurile politice aa predominată fără cuvânta şi pe şefa şi pe ministru. Funcţionarismul a ajunsa astâ-^I se albă nevoe de politică, chiarU cânda ea nu se face, cânda nu esistă, căci reeşita d'a obţine funcţiunea ş’a se chivernisi constă în politică, şi funcţiunile publice sunta considerate ca unu miţilloca de’mbogăţire.
Listele de rămăşiţe pe anii trecuţi, dupe cari astă-ţlî contribuabilii sunta apucaţi a plăti prin tor-ture şi bătăi, nu sunta esacte. Din lene sătt incapacitate, aceste liste nominale de rămăşiţe pe anii trecuţi nu s’aU formata dupe acte:	ele au fosta
copiate dupe scriptele foştilorh subtcasierl săd dupe rolurile desfigurate, câte nu lipsescfi, ale percep-torilorfi comunelor!! rurale. Cumfi s’a pututQ pune temeia pe rolurile perceptorilorO şi scriptele foş-tilora subt-casiărl, spre a se tortura contribuabilii, reclamându-li-se plata de la mulţi de câte doue ■oii, cânda mulţi din aceşti perceptori şi subt-ca-siaril afi delapidată banii publici, şi mai cu osebire în ţâra nOstră, unde cei mal renumiţi financiari sunta supuşi la erori mari, chiarU în simplele lora calcule de adunare şi scădere cânda facil împrumuturi? fită ceea ce nu ne putema esplica.
In facia. atâtortt jafuri şi crime, asceptăma ca guvernula se ia măsuil de îndreptare în adminis-traţiunea căzută a acestui judeţd, a căreia stare astă-^11 ameninţă şi desperă lumea.
A.
DIVERSE
Una englesa, anume Partridge, care era una faimoşii compilatora de almanacurl, călâtorinda o diniOrâ călare, se opri la o ospătăriă spre a se ospăta, şi apoi se-şî urmese calea către oraşulfi învecinată. Dupe ce prânzi, chemă pe Ospe şi ÎI ţlice să-I înşele caluln.
—Daca vrei se nfasculţi1 şi pe mine, îl respunse Ospele, nu mal călători acumO, fiinda că peste o oră are să dea o ploiă grozavă.
Partridge vS^lânda că sOrele strălucea şi că tim-pula era destula de frumosa, surîse şi ÎI ^ise :
—Lasă secăturile şi fă curândâ ceea ce ţi se cere: ătă-ţl plata şi unii de băuttt pentru băăta.
Ospele se supuse. Partridge încălică şi plecă pe un3 timpii destula de favorabila câte-va leghe : cânda de o dată se ridică o furtună cu ploiă, cu grindină şl vânta, ceea ce l’a făcuta să se întOrcă cu iuţălă la ospătăriă, unde, udata până la pele, fu întâmpinată de 6spe, care ÎI Z‘se :
—Nu-ţl ama spusa, domnule, că una ca acăsta ţi se va întâmpla?
—AI dreptate, amice, respunse Partridge, mirân-duse de esactitatea cu care s’a împlinita prezicerea,—şi te roga acuma să-mî spui cum scil să
preZicî aşa de bine, ca să pota şi ea la împrejurare să me servQ cu miZlocula D-tale ?
—MiZlocula e foite uşora. VeZI, Domnule, sunta mal mulţi ani de cânda cumpăra regulata Alma-naculîi unul Ore-care Partridge din Londra, în care se află prognosticula anume pentru tOte Z'lele a-nUuiţ şi acela almanacfl e unu mincinos!! aşa de neruşinata în câta, de câte ori arată ploiă, să fii sigurii că va fi timpB frumosu, ârd cânda spune că are se fiă timpii frumosu, atunci se stal acasă, că va ploua cu gălăta. Deci, pân’a nu Încăleca D-ta, ett mi-amu aruncata privirea asupra acelui alma-naca şi, veZenda că spune timpii frumoşii şi statornicii, ama Z>su că negreşita are sg plouă.
* *
*
D-na Bonneau, domiciliată în strada Descartes, No. 8r, era singură în apartamentuia el pe la o-rele 5 de sgră, asteptândă pe bărbatuia el ca se prânzăscă, cânda una domna, cu capultt golfi, cu ochii turburaţi, cu gesturile vehemente şi cu figura animată, intră de-o dată, lăr’a bate la uşă, şi veni se se pue înaintealel, Zicendu-î cu unfi tona aprinsa urmetOrele cuvinte :
—DOmnă, ea suntBÎunB mare medica specialista şi vindeca radicala durerile de capa. Aflânda dai că D-vOstră suferiţi multa de migrenă, ama venita sg vg curarisescti.
—	Şi care e lâculu d-tgle? întrebă ea.
—	O! Ela e fOrte simplu, D-nă, Zise eia, sco-ţânda una bricitt din busunaru. Taia capuia; în urmă, dupe ce-ltt curăţă bine, tiu punu ără-şî pe
De aci o bagetală : dOmna marchisă cam înşglă pe scumpu’î soţiortt numai de câte ori i se pre-sinta ocasiunea.
Fericitul!! preferata cela din urmă, este una june fashionabile, care ocupă într’untt rainisterfi o bună posiţiune.
Acum câte-va Z'le- zăpăcitulă fashionabile uită la ddmna marchisă o umbrelă cu mânerulu de a-: gatha, ornata cu iniţialile numelui lui în aura.
—	De unde astă umbrelă? urlă D. X... câta î! permise bătrâneţea, cânda găsi umbrela.
—	Cher ami, Zise Ddmna marchisă, roşindu-se, ama cumpărat-o ca sg ţl-o faca cadoa. Etă şi iniţialile.
Din întâmplare, numele, şi minotaruluî şi mino-taurotisatulul, începânda cu aceleaşi litere, iniţialele nu desminţiră pre Ddmna marchisă.
A doua Z> D. marchisa se întâlnesce la Cerca cu riralula. Amândoi esa împreună. MarchisulS îşi la umbrela la subţidră.
—	Me ertaţî, Zise amantula rîZânda : umbrela asta este a mea. Ama... perdut-o erl, dâră nu cre-deama o dată cu capuia că ama uitat-o la Cerca!
Tabloa:
Procestt de despărţenia corporală!
* *
'1'
Este nevoiă mare câta ţinti Anglesiî la litera le-gilora !
Untt neguţătora, urmărită pentru frauda de a fi amestecata foî streine în tutunula ce vindea, s’a achitatu de tribunala, dovedinda că: «nu era nici «o fdiă de tutuna în tdtă marfa pe care o cum-
umeri.»
Ijlicânda acăsta, ela ameninţa a-şî pune vorbele Î11 acţiune.
D-na Bonneau veZu că numai sângele rece o pdte scăpa de acâstă nenordcire, şi deci respunse fdrte liniştita :
«— Suntu gata, D-le, se me supună acestei o-peraţiunl, dar permite-ml mal întâia se me duca se iad unii şervetd din odaia de alături, pentru ca se nu-mî păteza rochia.
Şi fiinda că nebunulu părea că înţelege justeţea acestei obsei vaţiunt, ea trecu în odaia laterală, în-cuiă cu cheea pe omulfi nostru şi alergă se caute ajutora.
Cânda gardiştii de oraşu, însociţl de mal mulţi vecini, sosiră, afi găsitu pe nebuna în agoniă; o rană mare ce-şl făcuse la gâta, indica în destuii că ela încercase a-şi face operaţiă şiă-însuşî.
Dupe ancheta făcută, s’a constataţa că ela este una anume Emilian Caron, fugita din casa de nebuni de la Clermont-les-Prăs, şi pe care-lft căutau deja de o lună
*
O femeiă indigenă din Gasta se afla în durerile facere!, cânda ÎI veni ideia se ajute natura prin-tr’una procedei puţină obicinuita ; într’adevertt, luândi unU cuţittt fOrte ascuţita , îşi spintecă pântecele dupe modulu japonesi, precuma o con-i stată raportultt ofice.ulul policiel judeciare, care s’a diisu la loculu unde operaţiunea hirurgicală avusese loca. Eli găsi pe femeiă că născuse şi pe bărbatuli el vorbinda cu dânsa fOrte liniştita şi fOrte puţina îngrijattt de consecinţele acestei lovituri de cuţitfi. Femeia îşi închisese rana cu o bucată de petici albastru şi, cândă ofiţeruii ÎI propuse se chieme una doctora francesa, ambii soţi att începută a striga că acesta le va cere plată şi că, prin urmare, ara fi şi multa mai simplu şi multa mal economică de a lăsa se lucreze natura.
Ulmitu de acâstă linişte şi de acestă seninătate de spiritu, ajutorultt-administratoră s’a întorşi la
postula seă, dupe ce adresata uni procestt-verbali.
* *
*
D. Marchisă de X.. .a cărui familiă datgză din tim-pultt luîHenricu II, fiindi în vîrstă de şgse-ZecI-şi-optO de ani, a luata în căsătoriă o soţiOră cu patru-Şecl de ani mal teneră de câta dumnealui.
«păratt muşterii drepttt tutuntt.»
Acelora ce li se pare exagerată sentinţa tribunalului anglesa, se le spuneind altă ceva care grăşl nu este o anecdotă.
Brunet nargză, în «Historia timpului meii,» că în 1671, ducele de Monmouth, tăindtt nasuld lui sirtt John Conventry, crima acâsta rămase nepedepsită, pentru că judecătorii, căutândfi în codicil anglesî, nu găsiră nici una capi de pravilă care arii fi o-priti pe supuşii majestâţiî sâle Britanice «d’a tăia nasuia aprdpelul.
Asemenea sentinţe sunta triumfurile advoca-ţilord, dâră se găseseti une ori şi judecători tottt atâttt de poznaşi ca şi advocaţii.
«De-ună-Zb — ne spune Times — în procesnli rea făcătorului John Smith, care compărea înaintea Curţii de la Old-Baiiey pentru devalisarea unei prăvălii de giuvaergifi, trecându’şî partea din susO a corpului prmtr’o deschiZetdre făcută în zida, advocatul a îşi apără clientuia, basându-se pe faptulfl că legea pedepsesce pre dmeniî cari se întroductt ndptca într’o casă locuită, dâră nu şi pe aceea cari ’şl introducă numai o parte din corpa.
«Sedusa prin acâstă argumentare măâstră, juriulu declară, cu cea mal mare seriositate englesă, bus-tula, adecă partea de susă a corpului lui John Smith, culpabilă (quilty), âră cei-altă jumătate, inocentă (non quilty), dupe care, judele osândi cu aceeaşi flegmă bustula criminale la duol ani de închisOre, lăsând la apreciarea sus-ZisuluI Smith facultatea de a’şî despărţi partea inocentă de partea culpabilă, sâu de a se duce cu amândouă părţile în ÎnchisOre.
CUR3ULU ROMÂNO
Bucurescî, 8 Febuar. 1873	
EFECTELE	
Obligaţiuni rurali	104 —
» Strusberg	48 7,
» Oppeuheim	—
Obligaţii domeniall	95 ■/.
•> căiloru ferate		
Societatea gen. gaz	410 —
Dacia, comp. d’asig.	603 —
Mandate				 	
Imprum. municipală	18 75
SCHIMBULU	
Paris â vista ....		 	
» 3 luuî . . .	93 1
Londra a vista . . .	
» 3 luni....	25 15
Berlin a vista . . .	—
— 3 luni . . ,	372 y,
Marsilia 		—
CURSULU VIENE1
Viena, 8 Februar. 1873 s. a. EFECTELE
Metalice.......... 70	90
Naţionale......... 74	—
Lose............ 105	70
Acţiunile băncel	.	.	996	—
Creditulu....... 339	55
Lonâon.......... 109	20
Oblig, runle	ungare 80	7g
>.	Temeşvar . .	76 50
*	Transilvane.	77 25
»	Croate ...	—	—
Argintă in mărfuri . 103 20 I Ducaţî....................
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL
9. WIENA SEILERGASSE 9. 1 m
IOSEF
]
i
STOFE DE MATASE ŞI CATIFELE £
DE PBIMA CTTALITATE
Pentru Rochi de Dame şi Costume	X
ctriro şt	A*
TROUSSEAUX, FOULARDS & CACHE-NEZ $
Firmă stabilită la 1792, stătătore de opttt-$5cî ani şi ne îît schimbată.	)j(
Cereri de mostre trebae neapărată se fiă francate.	W
SIROP ANTIPHLOGISTICU DE BRIANT AFECŢIUNI DE„PEPTU, GUTURAIURI, &.
Acestu sirop d'unugustudm cele mai plăcuţe,, are uă oticaci-tate sicură, constatată prin tr’unu raportu ollciale, contra guturaiului, catarulu.Grippă, tuse măgarescăşi contra tutoru

inffamaţiunikiru şi sufermteloru de peptu. Printre celebrităţile medicale cari l'au patronată in timpu de 40 de ani, Tomu cita pe marele Lafnnbc, Guersant, de la spitalulu copii lorii; Vauquelin, director alu scdleî de Pharmacia s’alţî medici de spitalurî, pjofesorl al facultăţii şi membru Academiei de Medicină diu Paris.
Pharmacopea, rue de Rtvoll, 150, A Paris
Depositu in Pharmacopeele de căpetenia
Ji
'X''XfX.XXX-.X.X-'X.X:X:X^JX.X^X'JX.X ,
ANUNCIU. Se recomandă onorab
puoIicO că posede cea | mai bună Clîdoscinţă, pentru curarisarea şi vindecarea a diferitelouQ răni de scro-furî.
Doriioriî se potu informa la D-na Zinca Alecsandresca, strada Herăstrău No. 76.
Recompensă la esposi(iunea Universală Londra 11862)
APA DE MELISA
DE CARMES Jcontra Apoplesieî, Paralisiei, [Ameţeleî pe mare, Golerel, Vaporilor, Nemistuiriî, Goliceloru, etc
BOYER
Singurii succesore alu Carmiloru,
L Paris, 14, rueTaranne
p.................
kipositu la primite case d&comer ci

De
venţl
Grea Ga
are
Uă pereche Case situate tn culârea Galbenă suburbia Pi tar-Moşu strada CatunuNo. 6-
doritori de a le cumpera să se a dreseze chiar in acea proprietate"
CAILE FERATE ROMANE, MERSUL TRENURILOR
BUCUBESCÎ-GIUBGI0 ŞI YICI-VER9A
BUCURE SCI-PITE SCI.
MTESCI-BUCURSI.
BUCURESC1
Gilava . . . . Vidra . . . Comana . . . Bănesa . . . Frăţesc! . . . GIURGIU . . .
GIURGIU . . .
Frăţesc! . . . Bănăsa . . . Comstna . . . Vidra
8 00 dimin. 8 14' —
8 20 —
8	57 —
6 25 —
9	48 — 10 00 —
9 dimin. 9 H —
9 29 —
9 57 —
10 48 —
Gilava..........Jll 00
BUCURESCI.. ... 9 57
00 săra 14 —
29	— 57 — 25 — 48 — 00 —
50 seră 04 — 27 — 55 —
30	— 45 — 57
BucurescI Chitilla Ciocăneşti. Gherganî. Titu . . Găescî. . Leordeni . Goleşti. Piteşti.
Plec.
Plec.
Plec.
30 dimin. 51 -
7
7
8	25 —
8	58 —
9	42 —
10	38 —
11	13 —
11	49 —
12	10 d. am. TECUCI-BEKLAD
00 d. am. 21 — 58 — 31 — 14 —
18 —
6	59 —
7	40 —
8	05 seră.
Pitesc! . . Golesc! . Leordeni . Găescî Titu . . Gherganî . Ciocănesc!. Chitii a . . BucurescI .
. Plec.
•Plec, . Ples
7 00 dimin.
7	17 —
8	53 —
9	45 —
10	45 —
10 11 —
11	44 —
11	17 —
12	46 — BERLAD-TECUCI
30 d.ami. 47 —
4 4 2 23
6	15
7	20
7	5 1
8	28 9 06 9 40
sera
Tecuciu Berbeci. Ghidigenî . Tutova.	.
Berlad .
Plec.
5 00 dimin.
5	36 —
6	11 —
6	32 —
7	14 —
12 OOd.am. 12 32 —
1	04 —
1 26 —
2	04 —
Berlad . .
Tutova .	,
Ghidigenî Berbeci. Tecuciu
8 30 dimin.	4 00 d. am.
9 04 —	4 34 —
9 21 —	4 51 —
9 59 —	5 59 —
10 34 —	6 00 săra
Linia Roman-Viena
_____ŞI VICE-VEBSA
Plecarea din Roman Paşcani
—	laşi
—	Botoşani
—	Suceava
—	Lemberg Sosirea în Viena
Flecar, din Viena
Lenberg
—	Suceava
—	Botoşani
—	Iaşi
—	Paşcani Sosirea !n Roman
4 53
6	27 9 14
9	54
3 45
7	29
8	00 12 15
7 21
7 39
10	44 12 16
9	19 10 24
1	42
2	10 12 31
10	43
5	20
10 30
6	47 4 44
2	54
3	40
6	47
7	53
Linia Bucurescî-Gal aţî-R oman
Linia Roman-Galaţî-Bucurescî
Bucurescî.	5 40 s.	8 20dim.	3 30 d.	a.|Ga!atz	7 40dim.	II OOnop	Roman	1 30 d.a.	9 20nop.	[Galaţi	9 OOdi”’.	8 30nop.	4 20nop.
Chitii a	6 01	8 37	—	Bărboşi	8 30	12 25	Galbeni	2 09	—	Bărboşi	9 42	9 25	5 25
Buftea	6 25	8 54	—	SerbeştI	8 53		Bacău	3 03	10 50	Brăila	10 35		6 30dim.
Perişu	7 06	9 21	—	Prevală	9 25		Valea-Secă	3 24	—	Muftiu	11 12		—
Crivina	7 33	9 42	—	Han.-Conachi	9 46	—	Răc&ciuni	3 55	II 48	Ianca	11 45				
Pioesci		10 30	5 15	Iveşti	10 13		,	Sascut	4 28	—	Făureî	12 23		8 08
Valea Călug.		10 50	—	Tecuci	11 10	3 00	Adjud	4 55	12 68	Cilibia	1 01 d.a.		—
Albescî		11 05	5 46	Mărăşeştî	11 46	3 40	Pufescî	5 23	—	Buzeu	2 15		9 40
Mizil		11 49	6 18	Pufeşti	12 26	—	MărăşescI	5 52	1 45	Monteoru	2 36		—
Ulmenî		12 29	—	Adjud	12 49	4 39	Tecuci	7 00 n6p.	2 55	Ulmenî	2 50		—
Monteoru		12 45	—	Sascut	1 19 da.	-	Ivescî	7 35	—	Mizii	3 31		10 40
Buzeu		1 45	8 00	Racaciune	1 50	5 46	Hanu-Conaki	8 II	—	Albescî	4 09	111 14	
Cilibia		2 19	—	Valea-Săcă	2 24	—	Preval	8 34	—	Vale-Călugă.	4 27		—
Faure!		2 57	9 15	Băcău	3 00	6 56dim.	Serbescî	9 10	—	Pioesci	5 10	7 OOdim.	11 53
Ianca		3 85	—	Galbini	3 36	—	Bărboşi	9 50	5 30	Crivina	5 43	7 41	—
Muftiu		4 08	—	Roman	4 18	8 16	Galaţi	10 35	6 15dim.	Periş	6 05nop.	8 13	—
Brăila	7 25dim.	5 45	II 25$							Bufta	6 31	8 50	—
Bărboşi	9 45	5 50	10 30#							Chitii a	6 49	9 18	—
	10 35	6 30	20 %							Bucurescî	7 09 |	9 42	1 30 d.a.
GOmSElLS ÂUX DAMES
PRODUITS SPfcciAIJX RECOMMANDlîS
DE VIOLET
INVKNTKUR DU
S4V0NR0YAL DE THRIDACE
INVBNTBUR DU
SA VONROYAL DETHRIDACE
PARFUM EU BREVETE, PARI3
CREME DE BEAPTE
abasedegi,yciSri!!e et deBiSMUTH—Fraicheur, relouUEclatdu teint EXTRAITS TRIPLES D’ODEllRS GLYCâROL^amROSESdePROVINSl
PARFUMS POUR LE MOUCHOIR :	LOTIUN HYGIENIQUE,
Roee-Bţanche, Ess-Bouquet TONIQUE ET RAFRAICHISSANTE® rom-coape, Jockey-Vlub, Brises-	,	...	, ,	.	.. r
de- Violettes etc	pour ies sotns i« limes de la toilette j
EXTRAITS D’EAUX DETOILETTEl
pour adoucir et rafraiohir la peau.
GLYCEfUNES PAfîFUMEES
Indispensablesp1 conserver lasantk, la beaute^lamorbidesse de la peau.
PASŢILLEŞ AMBROSIAQUES AU MASTIC DE CH10
Iiygiene, Fraicheur, Suavite de V hale ine.
Depot dans toutes ies villesdu monde.
Pour eviter la contrefacon, exiger la marque de fabrique:
LAREINE DES ABEILLES
Apa si prii Dcnliîrice
PERFECŢIONATE DE DOCTORELE
J.V.BONN
Furnisoru brevetată alu M. S. Imperătesa Aceste produse se văndu 40 la sută mal joşii de cătu produrele analoge ; din puntulu de vedere alu parfumului s'alu proprietăţiloru lorii, ele lutrecu specialităţile cele mal renumite.
La cei de căpetenia FarmacopĂ,
Coafori şi Parfurnari.
cd amRnuntulu şi cu rădicata
44, Rue des Petites-Ecuries, PARIS j
VESICATOARE d’ALBESPEYRES
Admis in spitalele şi a mbulanţele armatei francese (avis favorabil alu Consiliului Sanitară din Francia) şi In alle armateloru Turciei şi a Statelorii-Dnite — Acţiune sigură şi regulată. Fie-care visicatâre trebue să porte semnătura d’Albespeyres pe partea cea verde.
CAP8ULE8 de RAQUIN
CU BALSAM# aprobate de A: cadnmia de medicina din Paris, care le-a declarată supe-ridre tutoru celorii l’alte preparaţiunî de Copai, duj'.e ce le-a esperimentatu asupra 100 de bolnavi s’a dobândit 100 de vindecări. Savanta adunare a recunoscută aseminea că Capsulele de Raquin se mistuesru cu facibtate, nu caoseţjă în stomachiî, nici o simţire neplăcută, şi nu prov6că nici uă vărsătură, — Paris, Faubourg St, Denis, ‘78 şi în tote farmaciile.
Pentru abonament©, reclame şl anuRciarî a se adressa la Typogrăphia Naţională, strada Academiei No. 24.			
âbgnamekiul pentru Romîni.i. In oraşu: In districte: ! Pentru unti ană .. . 24 30 lei- n. Pentru uă % auu .12 15 i Pentru trei luni . . 7 8	Anunciuri; Linia mică pe pagina a IV: . 15 bani. Reclame pe pagina a in. . . 1 leă n. Pe pag. II 2 lei, pe pag. I, 8 lei n. Pentru rubrica «inserţiunl şi reclame» Redacţiunea nu este responsabilă.	Epistolele nefrancate se refusă şi ar-ticolil republicaţi se ardă. Ori-ce Abonamente neinsoşite de va- lorea se refusă. Abonamentele se făcu numai de la 1 şi 15 ale fie-câruî luni.	Pentru Francia: se priimescu auun-ciuri şi reclame la D-nii ORAIV & Ml-COUD, rue drouot 9. Paris. Pentru Austria şi Grbmania: la D PHILIPP LOB, Wien Wollzeile No 2 j
Girante responsabilii DUMITRU KRISTEA.	^	rn	Tipografia Naţională, Strada Academii No. 24.
MERCURI, 14 FEBRUARIE 1873.	_________UN NlîmERU IO BANI.________________ANUL III — No. 296
APPAKE ÎN TOATE SERILE PE luCRU
PENTRU ABONAMENTE, RECLAME Şl ANUHGIURI A SE VEDEA PA GIN EA IV.
cestă formă de guvernămentu îşi afirmă
A W M S
Pentru ca publiculu, şi mat cu osebire D-nil deputaţi şi omenii de sciinţe, economist! şi financiari, se potă studia mal bine combinaţiunea şi mecanismula bânceî te-toriale, desvoltateîn colonele acestui $iara, redacţiunea a puşti subt presă imprimarea acestei lucrări în broşuri.
BUCURESCI, 13 FEVRUARIE
Proclamaţiunea Republicel în Spania a răscolită veninuld presei monarchice şi a-dulătore a dinastielorO, şi în Francia şi la noi! Pe representanţil presei din Francia, de acesta categoria, tottt îî înţelegemQ, pentru că cel mai mulţi din el sunta nume vechi/ omenî.cu tradiţiunl cari—cu totO progresulu timpului, — nu se prea pota deda aşa lesne cu perderea unul dreptd şi unei idei: că monarcula este unu re-presentante ala lui Dumnezeii pe pămentQ. Dar Domnii Boerescî, Şoimescî şi Zişi,pe cari t6tă lumea îî sciă cine suntQ, cine ati fostă părinţii lord şi în. ce condiţiunl s’ati născuta, se vie se susţiă o castă din care nu fa|p parte, şi o instituţiune care vede bine că se duce cu acesta secola, acesta nu este altu-ceva de câta unu ciocotsmu incarnata.
Dupe ce eî aQ inventatQ tote neadevărurile contra republicanilorO din Francia, dupe ce aQ omorâta pe Gambetta de mii de ori, dupe ce nu 1’aQ lăsatu nici mortu în pace, dupe ce din cele dinteia ţlile, d’acum aprdpe trei ani, cântau ca bufniţele cobitore stingerea Republicel francese, neputinţa de a se stabili şi consolida* a-cum s’aO năpustita asupra Republicel spaniole !
Nu este nimica care se nu inventeze acest! amici al dinastieloto, prin urmare aî jafului, al subjugării poporelord, al imoralităţii şi al scandalurilorQ. Aci îl au<^I că Republica spaniolă nu se pote consolida, pentru că popOrula nu e republicana; aci că majoritatea Camerei din Francia şi Se-natula americana n’aa voita se felicite noua Republică, şi alte o sumă de invenţiunl.
Mal înteiu prima aserţiune, că poporuld şi în Francia şi în Spania, nu este republicana, este o absurditate! Nu p6te se fiă poporu care se nu fiă republicana, precum nu pdte se fiă rege care se nu fiă despotd. Interesul seO propria chiar îla face a fi republicana, fiinda că numai subt a-
ela dreptula seQ. Cuventulu în sine Rex Pu-blicae însemndsă domnirea publică, adică domnirea poporului, pe cândQîntr’unQ guverna monarchicQ, fiă cela mal constituţionala, domnirea este a unei personc, pentru că de la ea, de la influenţa eî e-mană alegerea camerilorQ şi a ministri-lora.
Pentru ceea ce privesce însă pe majoritatea Camerei din Versailles şi pe Sena-tula din America, că nu aQ voita se feli-citese noua Republică spaniolă, o înţele-gemQ. Să sciă că majoritatea Camerei francese este compusă denisce omeni detestaţi de întrăga populaţiune, fiinda că întru-nesce pe toţi partisaniî regalităţii, cu dreptula divinu, şi prin urmare este naturale se nu vrea se felicite o formă de guvernQ care anulesă pe aceia pe care o susţină eî. Asemenea şi Senatulu americana, fiinda că este în conflicte cu Spania, pentru că vrea ca insula Cuba se trdcă subt domi-naţiunea americană-
Aceste abţineri de felicitare nu aa însă nici o importanţă, cânda se sciă că cele dintăiu guverne care att recunoscuta şi felicitata renascerea Republicel în Spania, a fosta Fracia şi America.
Guvemula StatelorQ-Unite a mersa şi mal departe. Domnula Sickles, represen-tantele seQ la Madrid, în numele guvernului seQ, fiinda priimita oficialmente de D. Figueras, Primula Ministru, s’a espri-mata astu-fela :
«Indepliuindii ordinulfl guvernului mea, amil o-nbre de a saluta, în pers6na Escelenţiel vpstre, Republica spaniolă.»
«Dacă e posibilii de a întrevede viitorulu, fiă-mi permisa se manifestestt că înţelepciunea şi demnitatea cu care s' tb realisatu schimbarea recentă, precum şi înţelepciunea care v’a încredinţaţi! puterea esecutivă, suntu unii fericita augura pentru glorio-sula viitoru reservatu nouel Republice spaniole.»
Domnula Figueras a răspunsa la aceste măgulitore cuvinte prin altele, tota aşa de măgulitâre pentru Statele-Unite, în coprin-derea urmetore :
«Marea responsabilitate ce târasce dupe sine postula ce Adunarea ’ml-a încredinţată, şi aderarea poporului care a întărită acostă responsabilitate, arb fi în stare sg mg strivgscă dacă n’arfi fi venita una momenta ca acesta, în care elocintele vostru cuventa îmi' aduce vocea poporului americana, care bine cuvinteză şi aclamă advenirea Republice! în Spania.»
Aserţiunile dar, ale presei n6stre dinastice, nu sunta de câta cu scopa de a combate Republica, cu ori ce preţa, şi a inven-
ta neadevăruri spre a putea da ore cum tăria combaterii lorQ.
Ea a veţluta că Republica se întinde ca pecinginea, cumfl (jicea mal deună-c,lî o foiă; ea a vecjuta că tote poporele ati a-pîaudata proclamarea nouei stări de lucruri în Spania; ea a vecjuttt că cuvintele D-luI Figueras, că aşteptă ca şi cele-l-late popore de gintă latină se imitese esem-plulii Spaniei, au găsitu ecou în tote inimile tinere, nobile şi generose, prin urmare nu pote se vătjă cu ochi buni venirea curentului republicana în Europa. Ea a vecjutu atitudinea prudentă şi demnă a republi-caniloru din Spania, care le a atrasa a-probarea lume! întregi, şi acesta î-a pusa pe gânduri; căci nisce omeni, cari vind cu asemenea fapte de marinimiă şi de complectă libertate, nu potu de câta să se în-tărescă, se se înrădăcinese în inima poporului.
Ea a vecjutu, în fine, agitaţiunea din Portugalia şi scitt că, unde e agitaţiune, nu se p6te se nu se nască revoluţiunea.
«în sfîrşita Spania este republican?,— <Jice jurnalul portugestte/ Comercio: —Dumnezeu se menţiă acgstă formă de guvernă mântii; căci altîi-felti ea va cădea suDttt dominaţiunea celui mal feroce despo-tismti. Noi vomu urmări cu atenţiune mersulii a-cestel Republice, care, de se va consolida, va trece neapărată frontiera, nu prin violinţă, ci prin efec-tulti naturală ala ideielorfi, şi noi o voma priimi cu bucuriă.»
Apoi cuvintele Camerei spaniolă, adresate Regelui, ca respunsU Ia mesagiulD săfl de abdicare, lovindd pe monarchl drepttt în creştete, a înfuriata şi mal multa pe slugile lora.
Camera <jice:
•iCind pericolile vorg fi înlăturate şi obstacolele învinse, poporala spaniola nu vg va putea oferi corOna, dar ve va oferi o altă demnitate, a-cea de cetăţenii alu unui poporu independinte ţi liberă.»
Supăra-se dar cât vor voi, amărescă-se câta le place aceste slugi plecate ale dom-nitorilorO: ceea ce are se se înternple, se va întempla!
Dupe scirile primite din Lisabona, guvernulti a anunţaţii congresului că ex-regele Amedefi nu do-resce se primgscă visite oficiale.
Guvernulfl a presentatfl unu proiecta de lege de urgenţă, chiâinănda reservele, a căror :ifră este e-valuată la 9,000 6menî.
Dupe Diario popular, alaltă-sgră a avuta loca o întrunire de deputaţi, provocată de guverna. O-posiţiunea a declarata că, de vreme ce n’avea încredere în guverna în circonstanţe ordinare, gu-
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFULU
vernultt încă mal puţinii îi pete inspira încredere în circumstanţele dificile, de şi puţinii pericol6se.
«■Imparcialul din Madrid» anunciă că va apare unii decretu, restabilindu în gradele lor pe oficeriî care refuzase jurământul!!.
Se asigură că D-niî Serano şi Sagasta au obţinute. de la partisanil lorii adesittnea complectă la actuala ordine de lucruri.
Se ţiice că DD. Topetc şi Sagasta vor ii părăsi ţera.
Republicanii aii datu o mare serenadă D-luî (Jasteiar.
O mulţime numerOsă era adunată dinaintea casei D-luî Castalar, care era luminată.
D. Castelar a i^istt că Republica este menită a uni pe toţi spaniolii.
Elfi a recomandata republicanilova se fiă calmi şi moderaţi.
Mulţimea a strigata : Trăescă Republica! Trăescă Castelar!
Prusieniî au înveţafu de la rotnânî
sEu
ROMÂNII DE LA PRUSIENI?
Ultimele doue şedinţe ale Camerei de-putaţilortl din Berlin, — ţlice «Independenţa Belgică» de la ioFevruarie, — consacrate discuţiuniî bugetului drumuriloru de fertl, avură unti interesa escepţionale. UnulQ din oratorii cel mal eminenţi, D.Lasker, semnalase ore-carî tripotagiuri în cari ministrul comerciulul şi comunicaţiunil,Itzenplitz, precumtt şi nişte înalţi funcţionari şi membrii ai aristocraţiei, se aflad seriosQ compromişi. Unii vechiu redactore şefa ala cjiaruluî oficiostt «Gaţetta cruceî, D. Wa-gener, astăzi consiliară superiorii intimii la ministeriula de Stata, era acusata mal cu semă c’a făcuta se i se dea o concesiune de cale ferată, pe care o cedase unei societăţi pe preţuia unul bacşişu considerabila. D. Lasker observă forte bine că Prusia era măndră cu dprepta cuventa de onorabilitatea şi necoruptibilitatea funcţio-narilorO seî, şi că trebue se se proeeadă la o anchetă spre a se constata asupra cui cade de drepta responsabilitatea acte-lorO ce denunţă indignaţiunil publice.
In şedinţa de Viuerî, 7 Fevruarie, preşedintele dete citire unei scrisori prin care preşedintele consiliului, D. comite de Roon, se silea se desvinoveţescă pe D. Wagener de faptele ce i se imputaO. Inse D. Lasker respunse, printr’unO discursd viii şi stălucitorO, care produse o imensă sensa-ţiune. D. de Roon care, în discursultt seO de intrare la putere, făcuse apela la «6-menil oneşti» nu fu mal puţina adăncd impresionata de câta membrii Camerei şi—c’o perfectă lealitate—declară că buna sea credinţă fusese înşelată şi că, dac’ar fi cunoscută denunţările făcute de D. Lasker, n’ar fi scrisa acea epistolă. Apoi promise că va deschide o anchetă asupra faptelor0 denunţate de D. Lasker, adăo-genda că se va face dreptate.
In şedinţa de Sâmbătă, 8 Fevruarie, D. Lasker îşi făcu propunerea sea de anchetă, cu tote silinţele ministrului de co-merciu ca se micşorese gravitatea fapte-loru puse în sarcina sa de protegiatu-î Wagener. Camera inse judecă că, decla-raţiunile D-luî de Roon, şi promisiunea sa pentru o anchetă seriosă, eraţi îndes-tulătore, şi trecu la ordinea ţlilel. —In urma acestora, ancheta s’a şi numita, de şi su-
punerea maiorităţiî Camerei o lăsase la discreţiunea guvernului; şi nu numai că s’a numita, ci, spre a-î da o mal mare solemnitate, ea s’a comunicat Camerei prin-tr’unu mesagiu, subsemnata de regele şi de toţi miniştrii.
CREDETULU FONClARU
VIII
Doul eminenţi bărbaţi de stătu: D-nil Ion Brătiana şi Ion Ghica, cela dinteiu de la tribuna Ateneului Româno, printr’una discursO esenţialemente financiara, şi prin două epistole adresate ministrului de fi-nance; eru celu de ala douilea prin colonele cjiaruhtf Românulîi, în studiile făcute asupra proectelorO streine şi acela ala proprietarilorO români, facă aceleaşi des-voltărî ce amO făcuta şi noi acestora pro-ecte şi ajungă la aceleaşi conclusiunî:
Calamitatea, pentru proecteie streine.
Insuficienţa, confusiunea şi impractibi-litatea pentru proectula româna.
Şi unuia şi altuia constată imoralitatea proectelorO streine, infructibilitatea creditului fonciarO în ţările unde funcţionesa până acum, şi viciositatea proectulul româna conceputa în grabă, din causa ob-stacolelortt întâmpinate din partea guvernului nostru, constituită clandestina în apârătorula proecteloră streine.
D. Ion Brătianu ţlice: proecteie streine suntă o şarlatanie ; — creditula fonciarO n’a data nici unti resultata satisfăcătora în Francia şi Germania ; — proectula româna este făcuta în grabă; — se declare D. ministru de finance oficialmente, în facia Cameriî, că nu va da cu nici preţO concesiunea la streini şi atunci, linisciţî, se căutămO o combinaţiune financiară, proprie a satisface interesele ţereî. D. Ion Ghica susţine aceia şi thesă, cu deosebire numai că D-sa recomandă în acelaşi tirnpă şi o combinaţiune din Berlin, ce D. Ro-setti, agentulo nostru de acolo, s’aru fi grăbita a-î comunica. Inţelegemă pe D. Ion Brătianu cânda <jfice guvernului: linisciţî spiritele, ca se ne putemO ocupa a găsi o combinaţiune românescă; mărturisimO însă că nu înţelegemO pe D. Ion Ghica, cânda ne recomandă, cu atâta căldură, şcola berlinesă, acea scolă funestă pe care D-sa la 10 Martie 1871 a respins’o cu atâta in-dignaţiune.
AsteptămO publicarea acelei combina-. ţiunl prudinte şi plină de învăţăminte, dupe cum o numesce D. Ion Ghica; declarămO înse mal dinainte că, tari în convincţiunile nost re, vomO constata şi de astă dată, cu sciinţa în mână, că acea prudenţă berlinesă nu este de câta o coţcăriă, dupe cum parola de onore prusiana n’a fostă de câta o hoţiă, o jefuire a deposituluî română, destinata pentru construcţiunea căilorO nos-tre ferate, concedate Iul Strousberg. Ru-gămO dar pe D. Ion Ghica se ne ridice acestă sarcină şi se renunţe la acea combinaţiune, care nu pote fi de câta fatală pentru ţeră. Până atunci, vomă continua cu desvoltarea bâncel teritoriale, şi spre a lumina şi mal bine pe aceia care aa mai putută rămânea încă subt impresiunile a-gere ale unora banchierl, ala căroru nume figuresă şi pe proectula româna şi pe a-cela ala streinilora, voma da o întinsă desvoltare proectelorO române, atâta de
www.dacoromanica.ro
credita fonciarO câta şi de bancă de sconta şi circulaţiune, şi sperămO de astă dată că nu va mal rămânea nici unuia care se susţiă contrariulu. Mal înteiO se stabilimO unO principiu. Instituţiunea ce voimă a crea este ea o instituţiune menită a uşura proprietăţile nostre de dobânzile grele ce le absorba din <ji în cjij înlesnindu-ie capitaluri eftine şi abondente. în raporta cu producţiunile lorO, seO este o instituţiune menită pentru a complica mal multa situaţiunea lorO, creânda unu obiecta de speculă pentru banchierl? Să vedemO:
Art. 63 din proecta	«Societatea,
înfiinţesă scrisuri fondare, purtânda dobândă, etc. etc.
De aci resultă că mal nainte de a. împrumuta pe alţii, societatea se împrumută ea singură, plătinda o dobândă de 8%. Dacă dar ea se împrumută cu neapărata că pe împrumutaţii seî, adăogendtl eheltuelî de administraţiune, comision etc. trebue se-î coste celtt puţina io°/0. Rtă dar constatata, de la primula paşii, că creditula fonciarO este în imposibilitate de a satisface esigintele nostre economice, pentru că-lO costă prea scumpa banii, ca se potă împrumuta cu dobândi eftine, şi prin urmare nu este acesta instituţiunea proprie a cărei combinaţiune financiară se potă scăpa proprietăţile nostre, absorbite astăzi tota de asemenea dobândi grele, care nu sunttt de loca în raporta cu veniturile lorO. Mal departe: art. 57.
«Societatea înfiinţesă scrisuri fondare, liberâtidule împrumutaţilora ala pari (sută în sută).» Pentru realisarea acestora scrisuri, împrumutaţii suntu siliţi a bate la u-şile bancheriloră, de unde se vede nevoia a se crea şi o altă bancă, numită de scontiX şi circulaţiune, cu autorisaţiu-nea de a crea şi a emite în circulaţiune bilete de bancă seO bancnote, priimite de tote casele publice. Acestă bancă nu este de câttt unO micjlocâ de spoliare alu îm-. prumutaţilorO creditului fonciarO; împrumutaţii, priminda scrisurile fondare alu pari (sută în sută), suntO nevoiţi ale rea-lisa la acâstă bancă pe cursula de 60 ori 66, sâa acela ficsata de bancă dupe stratagemele financiare ale cailei, contra bile-teloru sele de bancă, şi de unde malperdu încă 2 şi 3^, riscendu în acelaşi îimpO de a perde intr’o <jh şi valorea biletclorO ce păstre^ă de la densa, a cărororO garanţia nu reposâ de câtă pe unu capitalii de acţiuni, espusO tota de-una fluctuaţiu-nilorO ^.ilel. Acesta este atâta de positivO In câta, daca se mal îndoeşte cine-va, nare de câta se dea o aruncătură de ochi a-supra unul documenta ce amO reprodusa dupe Credită naţională din Londra, în-tr’unula din numerele nostre precedinte, spre a vedea ruina mal multora întreprinderi financiare, din Francia, Spania şi Italia, şi dupe urma cărora, purtătorii obligaţiu-niloru şi acţiunilorO lorO, au rămasO răbdători de valdrea lorU pentru o sumă de 400 milione aprope.
Afară de dobânzile şi sconturile indicate mal susO, împrumutaţii trebue să mal enumere încă 1 seO 2# eheltuelî de transporturi şi altele de la domiciliula lorO la Bucureşti, pentru că pe bancă, costând’o prea scumpO banii, nu este în posiţiune a întreţine sucursale în districte, afară numai decă va decide a urca dobînqlile, cea ce este tota acelaşi lucru.
TELEGRAFUL
Din cea ce precede, vede orî-cine că orl-ce împrumută nu va putea costa mai puţinu de 12°/„, fără a calcula tacsele de ipotecă, timbre şi înregistrări, şi acds-ta numai pentru proprietăţile mari, căci proprietarii şi cultivatorii mici, ne putânda suporta cheltuelile, vorti prefera a rămânea în starea în care se află- Resultădar întruna moda costantO, că combinaţiunea acesta finannciară, departe de a uşura pro -prietatea şi a înlesni pe cultivatori, ea o sugrumă mai multa, în profitulu bancherii ora şi a diferiţilora jucători de Bursă.
Unde vedeţi dar, Domni apărători aî a-cestei organisaţiuni învechite, bine-facerile creditului fondară ? In dobânzile de 12%? In banca de sconta, care smulge de la împrumutaţi 2 şi 30/.; în profitula sSO, fără nici o raţiune; în imposibilitatea de a întreţine sucursale în districte; în enormele cheltueli şi transporturi la care se espună împrumutaţii; în imposibilitatea de a împrumuta pe proprietarii şi cultivatorii mici; în Babilonia aceea unde omu pe omO se desbracă şi nimica nu se mai înţelege?
In loca de a constitui o societate şi a cerşi capitalurile din casă în casă, plătindu o dobânndă de 8#; în loca de a emite scrisuri fonciare alu pari (sută în sută), cos-tânda pe împrumutata cela puţina 10^, şi acesta numai până la uşa biurouluî băncii; în locO de a mai crea şi o altă bancă de sconta, în detrimentula împrumutatului, de a mai perde 2 şi 3^; în locu de a e-mite bilete de bancă seO bancnote care ■nu reposO pe vr o garanţiă solidă ţ în loca de a mai supune pe împrumutaţi la alţi 2^ cheltueli de transporturi pe la Bucureşti, pentru că banca nu este în stare a întreţine sucursale în districte dupe cum probarăma mai susO ; în loctt de a constitui împrumutultt la minimum 12^ şi a creea împrumutaţilora o situaţiune plină de confusiuni şi de rătăciri, fără nici und resultata practica, credema că este multa maî nemerită, mai simplă şi mai sciinţi-fică combinaţiunea propusă de noi, prin crearea unei bănci teritoriale, cu autori-saţiunea a emite în circulaţiune bilete de bancă, garantate în ipoteci de o valore întreită şi priimite ala pari de tote casele publice; a imprumuta aceste bilete cu 50/° dobândă, fără nici o altă sarcină pentru împrumutaţi, nici chiartt acea a ipotecilord, timbre şi înregistrări în schimbula cărora, se cedesă statului o parte din dividen-tele băncii, dupe cumtt amtt specificata la capitolula dividentelora.
Biletele ne costânda mai nimica pe bancă, pentru că n’atre rebuinţă de a se împrumuta şi a plăti dobândi, ea pote ţine în fiă care reşedinţă de district sucursale, cu însărcinarea de a pregăti actele şi a le obţine învestirea . tribunaleloru, astti-feld în câta împrumutatula îşi pote px-iimi banii chiarO la domiciliula s60. In numărula vi-itorO voma urma cu desvoltarea proectu-lui românu, tratânda şi părţile cele alte, adică capitalula de revirimente, capitalula comision etc., desvoltânda în paralelă cu acestea şi mecanismultt combinaţiuneî propuse de noi.
STREINII
Cu toţi ne plângemă de streini.
Pe fie-care ţii se repetă cu amarii că streinii ne
ducii la peire, ne aii inundată ţâra şi s’aii făcută Domni pe t6te sursele ei de viaţă.
Pe fie care Z' ne plângemă de streini şi le pu-nernă în spinare nenorocirile la care suntemă expuşi, umilirea la care suntemă condamnaţi, şi pei-rea, miseria ce ne ameninţă : streinii dictăsă în ţâră, streinii ne sugă viaţa, streinii aă monopolisată comerciulă, streinii la întreprinderi, în tâte şi peste tOte. Dar pentru Dumneşleă ţ Ce va se Zică aceste lamente copilăresc!?! Cine e de vină, eî saă noi? EI, cari, ca nişce înţelepţi, îşi facă treburile, s’aă noi, cari ne uitărnă. la dânşii, stându cu mâinile în sînă, cum sciă se ’şl facă acele treburi ?
Româniloră! Sciţi cu cine semănămă, când ne plângemă astu-felă de streini,?... Semănămă ace-loră vile fiinţe, lipsite de voinţă, aceloră automaţi nedemni cari suferă totulă în facia tiranului loră nu manifestă nici cea mal mică dorinţă de libertate şi murmură între dânşii, sdrobiţî de jugulă sclaviei, la umbra nopţii sâă în tăcerea solitudinii, căutândă în drăpta şi stânga cu timiditate, spre a nu ’l trăda chiar umbra loră!
Ne plângemă amară de streini, şi adesea suspi-nămă că amă ajunsă în $ile rele, şi când venimă faciâ cu dânşii, ne gudurimă de multe ori înaintele, le facemu complimentele nâstre şi le dăină în mâini viaţa şi voinţa nâstră ! E destulă ca una streină se se presinte la o licitaţia, şi se ’lă preferimă con-fraţiloră nostril. E destulă ca ună streină se vină cu o maimuţăriă şi se ne expunemă ridicolului d’a o imita. E destulă sâ ni se spue, că aşa dictâsă politica streină, pentru ca se renunţămfi la voinţa nâstră şi la interesele naţiunel nâstre.
Pe fie-care ţii ne desceptămu ca din visă, spre a vedea manichinaţiunile unora, purtarea puţină mă-gulitâre a altora. Ve^urămă ce se făcu cu miliânele lui Strusberg, cu opera lui Bleischroder şieroismulă altoră mari întreprinzători cu capitaluri colosale pe hârtia, şi cu tâte-astea-reulă încă nu ’JQ cu-nâscemă sâă nu voimu a ’lti cunâsce cum se cade, căci' mare este puterea magică a streinului de cât-va tempă asupră-ne.
Nu vorbimă aci de acel streini laborioşl şi o-nestî, cari ’şl făcu fortuna cu sudOrea frunţii, iu-binduşî patria adoptivă, ca şi pe a loră natală.
Vocea nOstră se ridică contra celoră ce ’şî clă-descă furtuna pe ruinele şi demoralisarea nâstră ca naţiune. Contra acestora trebue a ne ridica din tâte puterile, căci dâca vomă ţine conduita de aţii, va veni ună timpă în care nu vomă mai putea nici murmura ! Viaţa scursă, nu vomă mal avea forţele de a respira chiar românesce.
fică, pe ţU ce merge, că reulă ea proporţiunl din ce în ce maî ameninţătâre. Deja suntemă învăluiţi ca într’o reţea de acţiunea, celoră ce voescă a ne cuceri pe tâte terâmurile şi prin orî-ce jniZlâce-Ici căile ferate, dincoa o bancă, dincolo ună mo-nopolă; averea naţiune! în mâinile aceloră streini, şi noi ne mulţumimă cu umilitorulă rolă de spectatori. Se ne desceptămă odată, se ne ridicămă de pe ochi velulă, care ne face se nu vedemă şi se nu simţimu până în fundulă inîmel durerOsele consecinţe ale acestei sisteme. Se ne cunOscemă demnitatea, se fimă integri!, se ne punemă pe muncă, şi atunci streinulu nu va mai putea se ne parali-sese, Se ne lege limba şi mâinile !
Se ne aducemtt aminte, că strebuniî noştril Romani numai atunci căzură, când deveniră prada intrigiloră şi ’şl dădură viaţa în mâinile streini-loră. Se ne aducemă aminte, că pe timpurile lui Cincinatus, Scevola şi Fabriciă nimică nu ÎI putea corupe, nimică nu îl putea încânta de la streini, căci virtus romana, cuceritOrea lumii bătea tare în pepturile loră.
N’avemă de câtă se fimă Români ma! nainte de tâte ; se ne iubimă patria şi viitorulă el, să fimă integril, şi streinulă intrigantă şi corumpătorh nu va mal găsi pârleasă pe unde sg sară în sanctua-
www.dacoromanica.ro
rulă iubitei nâstre ţerl, spre a ne spiona, turmenta şi suge viaţa.
La muncă şi la virtute, căci numai astu-felă vomă inlătura miseria! Susă capulu, sg ne mân-drimu cu numele de Români. Se nu negligemă a desvolta calităţile, ce DumneZeă le-a sădită cu a-bundenţă în noi! Se lăsămă maimuţăriile şi umi-litârele roluri de favoriţi pe sâma celoră ce le creasă. Atunci vomă fi respectaţi, atunci ţâra va fi mal ferice, atunci va luci ună nou sâre pentru patria nâstră!...
(Viitorulu).
ECHOURILE ţ)ILEI
Interpetaţiunea Domnului Deşliu. Interpelarea Domnului Deşliu, despre starea ţereî în genere, era se se desvolte aZl în Senatu. Eî bine, Dom-nulă Ministru a declarată şi aZI că nu respunde, subt diferite preteste. Acâsta nu este 6re fapta unui guvernă care pretinde că aplică regimulă constituţionala?
Totă in Senată D. Veisa aZi ş’a dată demisiu-nea din vice Preşedinte, pentru cuventulă că a fostă acusată de D. Lungianu de parţială. Sena-tulă l’a rugată se-şî retragă demisiunea. însg Domnia sea a persistată.
Ce pagubă mare !
'?•	«f»
Unii duelu. Circula vorbă că erl a avută locă între D. F. şi D. I. ună duela. Causa se susţine că ară fi insulte grave! D. F. a fostă rănită.
ift
%
Ministeriulă justiţiei a căzutul O parte din lo-calulă în care este ministeriulă justiţiei, s’a dărâmată aZI. Ce semnă o mal fi şi acesta ?
DIVERSE
Sismometrograjii electrică. — Celebrulă autorfi alu mai multoră scrieri asupra sciinţeloru fisice, Timoteo Bertolli, căiugăru Barnabită italiană, a inventată de curândă acesta aparatu, care este cu multă mal superioru tuturoră iustrumenteloră de acestă genă cunoscute piuă acumă. Acestu apa-rată, nu numai că prevesteşte cela mal mică cutremură de pămâută, dar arătă asemenea natura, direcţiunea, forcia, durata şi ora precisă a cutremurului. Toţi bărbaţii cel mai eminenţi în sciin-ţele fisice şi meteorologice din Italia, s’aă grăbită de a mărturisi, ilustrului inventatoru, cea mal profundă admiraţiune pentru ună instrumentă aşa de ingeniosă şi atâta de esactă. Prin miZUoculu seă, părintele Berteili se preocupă cu studiultt unui feno-menă,neobservată până astă-ZI de alţii; acâsta e cu-noşterea oscilaţiunilorupcndiileloru sismometrice, în relaţiune cu variaţiunile harometrice. Acestă studiu are o mare importanţă în meteorologia. Au-torulă promite ane face cunoscute resultatele. Noî, Ia rândulă nostru, nu vomă lipsi a le publica, îndată ce le vomă priimi.
(Gardistulu civică.)

CURSULU ROMÂNU j		! CURSULU ViENEI	
Bucvrescî, 8 Febuar. 1873		j Yiena, 8 Februar. 1873 s. n.	
EFECTELE		EFECTELE	
Obligaţiuni rurali	104 — (f	Metalice		71 20
» Strusberg » Oppenheim	48 %	Naţionale		74 —
Obligaţii domeniall	95 ’/.	Lose		105 50
» căiloră ferate	!l Societatea gen. gaz 410 — :		. Acţiunile băncel . .	998 —
Dacia, comp. d’asig.	603 — I	Creditulă		343 50
Mandate			 	 1	London 		109 20
Imprum. municipală	18 75		
SCHIMBULU		Oblig, rurrle ungare	80 75
		» Temeşvar . .	78 50
	,	 	 i	» Transilvane.	77 25
» 3 luul . . . Londra a vista . . .	. 93 y«		
		» Croate . . .	—
■» 3 luni....	. 25 15	Argintă în mărfuri .	108 —
Berlin a vista . . .	. 	 			
— 3 luni . . ,	.372 y.	| Ducaţî		. 	 	
Marsilia 			| Napoleoni		
TELEGRAFUL
X
X
X
X
Â/>
3«9Ciee®®»e®6#3ffi9ae®®cs#ffic©9®®®a®o®®®t3a©9t«,9®©i3
Medalie de AUR. — Premii de l6,SC0fr.
X
X
X
X
X
PENTRU PAR SI BARBA Furnisorulu M. S. Reginei Angliei şi M. S. Imperatoreluî Rusiei.
(I Medalie de aurii. — 3 medalii de argint.^
IQUINA LAROCHE gMMuni ««nipn
Prepar aţii de F. CRUCQ.— Paris-n rue de trevise.-Londra—
ELEXIR reconstituant şi febrifuge.
Celîi mal bunii specificii pentru frigurile epidemice sati paludeene care aii resistatfl. pâne acum quinine. — Abrevdză convalescenţa şi restabildză repede forţele per-dute şi constituţiile alterate, b6le de stomacii, slăbiciuni generale, causate din lipsade sânge, etc.
In ţeriie calde, şi mal cusdmă la finele verii, se în-trebuinţdză înduoitfi cu apă ca beutură împuternicitOpe şi preservativă de friguri.
LA ROCHE FERUGINOSU
Sărăcia sângelui, epuisementu, urmările facereî.
PARIS, 22, rue Drouot.—RUCURESCI, F. Eitbl. Risdoepbk,
Phabh.
®21 Beaufort strees S. W.
® Singurul product 1 fţbarbeî coldrealor primitivă.
îltt întrebuinţdză ţ ©şi asupra perului.
ce, fără a fi vopsit dă necontenit perului şi cine-va singurii,şi operdză asupra bărbei ca
® Dapositulu la Bucureşti, la D-nu Hurier Coiffeur Podu Mogoşdiei.
SAVOW ROYAL
O Ei 'S SE ffl S Si> .fi C
de VIOLET
PAR FUKEUR Bri, A PARIS
Seul recotnmande par Ies celebrites medicale* pourS, VHyyieue, la Fraicheur et la^ Beau te de la Peau.
Dăpfttd -U* UriUOe l-i* vi 1 lo> <iU Ulrtruie p
SXiaiR la MAiţqukbE. hdrişi;
LA REINE DES ADEiULES
PASTĂ PECTORALA
SIROPfl DE NAFfi
DELANGRKNIfiR DIN PARIS
5o de medici aî spitaieloru
PariSj ,e.a constatato effi.
cacitatea în contra TUSEI, asth-
La librăria H. C.
Wartha, strada Lipscani
ţj Diferite uvrage de economiă politică, finance etc.i
mulul GRIPPEL, tusei mâgărescl şi IRRITAŢIUNILOR peptului şi gâtului.
Depositit în Bucurescî:	Fr.
Eitelşi J. Rissdorfer.
Autorii: Bastiat; Say, Iuglar, Bouron, Pradier,£ !H Wolowsky, Courcelle, Mill, Pradier, Garnier, Co-1 ^ quelin, Baudrillart, Martens, Molinari etc.	|
] Dicţionaire de commerce 2 volumes, ‘Dicţionnaire de l’economie I politique 2 volumes, Bouillet Dicţionnaire de geographie et des Sciences, ediţia nouă.
CODICELE române, de Boerescu, ediţiunea ll-a,
I volumu legatu, numai 23 lei.
I
Vinu vechitl şi nod, albti şi roşid, cu butia şi cu butoiuld: vechia pentru masă butilia i leu 40 bani. Butilia deşartă se primesce pe 40 bani.
Depositd la A. Sla-tinănu în Babişte.
PRĂVĂLIA de alăturea cu Licră-ria Socectl et comp. este de închiriata de la sf. Gheorghe înainte.
Doritorii de a o lua cu chiriă sunttl rugaţi a se adresa chiar la actuala chiriaşă seu la Librăria Socecd.
Ausdra-geurî copri-nd^ sub forma u. neî elegante cofe.
turi, prin co. piele ^
Sirigura injecţiune esclusir vegetală coprin^fnd principele cele mai energice a le copaiveî
energice copăiţei şi a le Cn-pebnluî.
şi iraticouluî.
La pharmicii aaglo-francesă Rue du Havre Paris.
suaajuuoia
BOLELE SECRETE
Răni symphilitice, scursdre, impedic.area udului; polutiune, p6bla alba (neputinţa bărbătdscă) vindica dupe o methodă care sa aprobată în mii de caruri singur şi radicale.
Specialistulu D-r Thor, Strada Carol Ha. 4.
«XXXXXXXXXXXXXXXXXXX3* X	X
g 29 Strada Lipscani 29 x
g LA CHINEZ §
X	.	,	, X
X... v;s-a-vis de magasinulîi X
^ d-luî P. Enciuiescu x
1XXXXXX) XXXXXXXXXXXX»
o
S-<
bfl
c
GEU MAI NOU STABILIMENT
; DE
DROGUE. COLONIALE, DELIGATESE. BEUTURI SI ALIMENTE STREINE
)
sub firma
«xxxxxxxxxxxxxxxxxxxg
X	X	.
x 29 Strada Lipscani 29 x
I LA CINEZ I
•- x .	,	,	. , X
X .vis-a-vis de magasinum X
<u X	X
•° g d-lul P. Enciuiescu £
w SxxxxxxxxxxxxxxxxxxxS
DOBRICEANU RACOVITA & C-ie
Recomandămfi Onorabilului publică unu mare asortimentu bine arangiatu în tote articolele de specialitatea nostră, şi mal cu seină în articolele de Colonială necesare Casei, tote prospete şi noi.
Rugăraă pe Onor. Publică a ne visita Noulă nostru Magasinu, şi credemă că veţi rămânea fdrte mulţumiţi, atâtă de calitatea mărfuriloră, câtă şi de serviciă.
Preţurile va fi cele mai consciinţiose.
Mare asortimentd de delicates; Depou de Vinuri streine şi indigene, Adevăratul Vinu de Buda şi Presburg, Asortimentu de totu felu de Conserves Alimentare şi Mus-tariuri, Untu de lemnu finu de Toscana şi Nica, Untură de Peşte de bautu în flacone şi cu okaoa.
Ceaiu Compagni Colonialu, Romuri, Jamaica, Ananas, Apa anatherina de D-ru I G. Popp, Cerueala de scânduri garantata Grund şi Lack.
NB. se primeşte 'untu proaspatu şi topitu de Braşiov la fie care 3 zile.


Pentru abonamente, reclame şi anunciuri a se adressa la Typographia Naţională, strada Academiei No. 24.			
Abonamkhtot pentru RomAnia. In oraşu: In districte: Pentru unu anu . . 24 80 leî n. Pentru ui '/, anu .12 15 • Pentru trei luni . . 7 8 »	Anunciuri : Linia mică pe pagina a IV. . 15 bani. Reclame pe pagina a m. . . 1 leu n. Pe pag. II 2 leî, pe pag. 1, 3 leî n. Pentru rubrica «inserţiimî şi reclame» Rcdacţiunea nu este responsabilă.	Epistolele nefrancate se refusă şi ar-ticoliî nepublicaţi se ardu. Ori-ce Abonamente nelnsocite de va-16rea se refusă. Abonamentele se faefi numai de la 1 şi 15 a le fie-câruî luni.	Pentru Francia: se priimescu annn- ! ciur! şi reclame la D-niî ORAIN &M1- I COUD rue drouot 9. Paris. j Pentru Austria şi Gbbmania : la D PHELIPP LOB, Wien Wollzeile No 2
Girante responsabilă DUMITRU KRISTEA.	Tipografia Naţională, Strada Academii No. 24.
www.dacoromanica.ro
JUPI, 15 FEBRUARIE 1873.
UN NUMERU 10 BANI.
ANUL III — I\'o- 297
APPARE IN TOATE SERILE PE LUCRU
PENTRU ABONAMENTE, RECLAME ŞIANUNCIURS A SE VEDEA P A GJ NE Al V.
ULTIMELE SCIRÎ TELEGRAFICE
O depeşe din Paris, cu daţa 18 Februarie, publicată a<Jl în Momtorulîi oficiale, ne spune că Ministrulă de esterne ală Spaniei, D. Castelar, a adresată telegrame simpatice D-loră Edgard Quinet, Gam-betta şi Garibaldi.
O altă telegramă, sosită astă-^î din Madrid in Bucurescî, anunţă că ministeriulă s’a alesă de către Adunare.Figueras, Castelar, Pi y Margall, Nicolas Salmeron îşi păstresă posturile. Cel 1’alţl membrii al cabinetului suntă înlocuiţi prin genera-rulă Aosta la resbelu, Juan Zustan la fi-nanciă, amiralu Orengo la marină, Ficha-oa la lucrările publice, Sorni la colonii
Partitulă radicală a fusionată cu cer-culă republicană. Radicalii suntă repre-sentaţî în guvernă de către miniştrii de resbelă, de marină şi de finance.
Programa guvernului nu s’a modificată.
Convocarea Constituantei va fi probar bile la 20 Marte.
BUCURESCÎ, 14 FEVRUARIE
Guvernulă actuale nu încetâsă. nu obo-sesce a ne aduce pe fiă care <Ji câte ună râă, fiă prin o călcare de lege, fiă prin o nouă dare pusă asupra populaţiuniî sărace, fiă prin câte o restrângere a vre u-neî libertăţi, fiă prin câte o nouă concesiune seă monopolă, fiă, în fine, prin câte o umilire în facia streiniloră. Nu lasă se treeă ocasiune, fără sâ ne aducă câte o pagubă în cele mal intime ale nostre trebuinţe şi demnităţi. Cu tote că concesiunile la streini din esperienţa s’aă văzută câtă suntu de desastrose, elă caută pe totă ţiiua a conspira cu streinii ca se le dea banca foncieră şi monopolulă spirtdselor ! Cu t6te că pe totă cjiua poporalii ţipă. ca brosca în gura şerpelul, cu ocasiunea strângerii imenseloru imposite puse pe spinarea Iul, pe care nu le pote.plăti, elă pune mereă şi se pregătesce a mal pune imposite noul. Cu tote că a stricata şi a refăcută legile cele mal liberali, într’ună sensă cu totulă reacţionară, acum a venita în Cameră cu modificarea codiciloră militari, cari întro-ducu pedepsa cu mdrte în rîndurile armatei, prin urmare în rîndurile întregel po-pulaţiunl până la versta de 45 ani, pentru .că. dupe legea înfiinţă, toţi până la a-câstă verste suntă militari : cu tote că a-câstă urmare este o călcare flagrantă a
| Constituţiunil care desfiinţâsă cu desevâr-j şire pedepsa cu m6te, elă se îngâmfă de j acostă atitudine pericolosă,este drept şi pentru elă, dar mal multă şi pentru stată, şi nu se gândesce nici la urmări nici ia consecinţe. Cu t6te că totă lumea a strigată în contra lege! pentru monopolulă spirtoseloră, mal multe petiţiunî din diferite districte ’1 aă atrasă atenţiunea, şi mal mulţi deputaţi ’l aă aretată câtă ea este de desastrosă pentru comerciă şi pentru producţiune, guvernulă a stăruită a se | vota cu ori ce preţă, priimindă t6te a-mandamentele,şi care îl conveneu şi care nu.
Legea votată acumă de Cameră, aflămil că erl s’a luată în desbatere de secţiunile Senatului. Se presintă însă o dificultate de a se vota şi de acesta corpă matură care, în urma incidentului întâmplată cu vicii seî preşedinţi, majoritatea a trecută subtă ordinile Domnului Orăscu, în pisma opo-siţiunil. Acestă dificultate se susţine că este ună protesta al consoliloră contra art. 8 din lege, care prevede că nici ună streină nu pbte deschide cârciume, cumu şi o peţi-unfe a mal multoră evrei carii ceru de la corpulu bătrână respingerea acelui articolă.
Rtă dar Senatulă pusă între două alternative. Dacă va vota legea, fără artico-lulă 8, va aduce nemulţumire în totă po-pulaţiunea şi umilire a ţerel în facia streinului. Dacă va respinge legea în totale, va aduce unu blamă guvernului, care a pre-sentat-o şi a susţinut-o în Cameră.
Ce va face dar Senatulu ?
Nu scimu ce va face, scimă înse ce tre-bue se facă. Nici mal multă nici mal puţină, se respingă legea în totală. Atunci nu se va <Jice nici că s’a supusă înfluin-ţel streine, nici că a nesocotită dorinţa o-piniuneî publice.
Ni se asicură că guvernulă, în urma protestului consolilorfl, ară fi intervenită pe lângă D-niî senatori a elude articoluiă 8 la votarea lege! pe articol!. Scimă că guvernulă sciă de frică cândă se restescă consolil, fiindă că, chiară esistenţa sea îl este dată de ună consolu, şi chiară rese-mulă sâă propteua care îlă ţine la putere este influinţa streină! Nu seim însâ daca şi Senatulă, de şi alesă prin influinţa a-cestul guvernă, va areta că şi elă are trebuinţă de o asemenea proptea.
Legea va trece 4dele acestea în discu-ţiunea publică a Senatului, vomă vedea atunci dacă Senatulă este şi cu acâstă o-
casiune demnulă servitore ală guvernului, precumă a aretată că este ală Domnului Orăscu!
Membrii guvernului spaniolii
Proclamaţiunea Republice! în Spania a întărâtata furia presei monarhice în Fran-cia. Jurnaliştii regalist! s’aă făcută focă ! Domnii F'igueras, Castelar, Pi y Margall şi Salmeron, suntă trataţi ca republicani francesî.
N’aă făcuta încă nimică, şi el vorbescă de neputinţa şi de incapacitatea loră. A desveli o asemenea ardbre, nu este de locă conduita omeniloriă care se respecta.
Regalistil sciă prea bine că autoritatea loră este ruinată în opiniunea publică, de acea, fără îndoială, disperăndă de a o redobândi, se încercă a brava tote conve-ninţele, şi nu mal afişesă cea mal mică dorinţă de a subtstitui calomniile şi in-dectivele buneoră raţionamente.
Totă ară mal merge dacă ară avea grijea a se informa de omeni şi de lucruri, mal nainte de a vorbi! Dar nici de cum : atacă noulă cabinetă spaniolă cu rea credinţă. Se ferescă îns£ de a ţlice că aceşti republicani, pe care îl ultragiâsă astă-<Jl, aă fostă aduşi la putere, nu de a-micil loră, dar de adversarii loră chiar din cortesl. Se sciă că a avută locă ună votu, ună scrutină regulată, fără intrigi şi fără vre o presiune din afară. Pentru ce dar sâ nu pue la lumină acestă circons-tanţă, datorită cu deosebire republicani-loră spanioli ? Pentru că ară fi forţaţi de a recunosce că în aceste momentesupre-me de pericolă, e mulţumită cine-va de a găsi acolo omeni curagioşi şi resoluţl cari nu se temă de responsabilităţi şi cari pună onorea loră la serviciulă patriei loră pentru a întâmpina crisele cele mal spăi-mântătdre. In Francia, de noue-<Jecî de ani lucrurile nu s’aă petrecută nici o dată altă-felă, acea ce esplică în destulă de bine pentru ce partidulă republicană este celă mal nobilă şi totă d’o dată celă mal calomniată din tote partitele. Cele alte partite îl invidiesă serviciile ce a făcută Francieî. în momentulă în care totulă părea că disperă şi este perdută, şi în care alţii fugeaă şi se ţineaă la o parte, a reveni dupe trecerea pericolului spre a înjura pe acel cari au ţinută guvernulă în timpulă tempestei.
Ultragiile ce a întâmpinată partitulă republicană totă, deuna nu însemnesă de câtă frica şi imbecilitatea dinasticiloră. Nu este aci loculă de a vorbi de ingratitudine: acestă cuvântă, care însemnâsă ună lucru destulă de însemnata, ară face încă prea multă onore acestoră stupizi car! n’aă curagiulă de câtă numai cândă este vorba de a saluta ună succesă şi a-şî ple-
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFULU
ca g-âtultî dinaintea unora stăpâni demni de el.
RevenindO la Spania, adeverulc este că gfuvernuld republicând, care a luatd cur-suld afacerilord monarchiel, este celu mai bund ce s’aru fi pututd constitui în peninsulă. Instalata întruna momentd de de-sordine, cabinetuld presidatd de D. Figue-ras se presintâ dinaintea Europei cu tote g-aranţiile lumineî, fermităţii şi probităţii ce guvernele cele mal scrupulose ard putea ecsige. Se enumeră şefii cel mal e-minenţl ai partitulul republicană: D. Figueras, Pi y Margall, Castelar, Salmeron Alonzo. Ce pote fi mal naturala de câta acdsta, cândd Republica, care a fostd proclamată, s’a grăb d astă-ijll a scote Spania din focaruld în care a lăsat’o monar-chia a se învârti? Niminea nu pote contesta elocinţa D-luî Emilio Castelar, elo-cinţă naturală care ese din inimă, şi care n’a devenita spăimentătore şi fermecătore de câtd prin lucru şi studii profunde asupra filosofiel şi istoriei! Totd ce pote face cine-va, este d’a asigura că D. Castelar este cela d’inteio oratord din lume, unuia din cel mal străluciţi vorbitori. Asemenea niminî nu pote se nu sciă, atâta în Spania câtd şi afară peste frontieră, că D. Pi y Margall este und spiritd de primula ordina, una economistă învâţata şi profund, care arc o autoritate şi o fermitate în cugetările ca şi în vederile sdle, ce ară putea cine-va să dorâscă la mulţi alţi guvernanţi din cel mal illustril.
Ce pote 4ice cine-va de acesta ? Se dice că este und omO de revoluţii! Unuia din acele spirite pe care marea poporului aduce la putere şi pe care îlu trage înapoi cânda se retrage în matca sa. Decă cela puţina D. Pi y Margall ara fi fosta una duce ore care, o! era cu totula alt-feld ! nu aru mal fi fosta defăimată : ard fi avuta pentru densuld pe toţi valeţii din tote naţiunile!
D. Salmeron y Alonzo, deputata republicând din Badajoz, n’a găsită asemenea îndurare dinaintea detractorilorO Republice! spaniole. A venita prin sufragiula colegilorO sel la postula de ministrru altt justiţiei, fără îndoială din causa legitimei sele reputaţiunî de jurisconsulta şi orna de îegi. In Francia înse cunoscO multă mal bine pe D. Nicolas Salmeron, de câta la Badajoz şi la Madrid. Ela este und re publicând cu talenta, inteliginţă şi probitate.
Despre D. Figueras, preşedintele consiliului, şi reacţionarii sunta destula de încurcaţi de a <jice vre una reu, neau-dindu dicendu-se de câta bine de către a-ceia car! cunoscO puţina Spania. — Acesta este unU omu cunoscuta în afaceri, de o cugetare puternică şi de vechi convicţiuni, care se bucură astă-ijl de stima generală. Acesta pentru dinastici nu face însă nimicu! El, ne putândd a-ld ataca astă-cjî, se marginescO a striga în contra guvernământului ce presidă: rîdu deja de Republica D-luî Figueras, dupe cumO rîdd de multa de Republica D-luî Thiers. Dacă însă D. Figueras va răuşi numai ca D. Thiers, cine s’arO înşela şi cine răspunde că D. Figueras, care n’are ca D. Thiers neîncrederea în democraţia, nu va reuşi mal bine chiar şi de câta D. Thiers?
Etă republicanii ce compună cabinetula spaniola. Dar nu-la compună numai el
singuri. Alăturea cu dânşii mal sunttt vechil progresişti, şi chiaru veci il miniştrii al regelui AmedeO, ceea ce arătă—trebue se o 4icem0 în trecăto—prevederi ce aă presidatd la compunerea noului guvernă-mânto. Acâstă prevedere asigură chiard, în ore cari măsuri, succesula nouel revo-luţiunl. Europa a fosta lovită de limba-giulO patriotica, ţinuta în şedinţa cortesi-lord în care s’a anunţata resoluţiunea regelui. Acesta limbagid a îmărmuritd pe toţi monarchiştil din Europa. In Spania însă aO data fructele sele. El văda prea bine astă-dl că, acolo chiard unde se aşteptaa a vedea isbucninda resculările, revoluţiu-nile, pronunciamentele, acolo domneşte unitatea care atrage adesiunl unanime. D. Beranger, care se află în capula Mi-nisteriuluî marinei, ocupa deja acesta posta în cela din urmă cabinetu ala monarchiel. E naturala de a crede că asestă alegere nu va displace tocmai marinei. Asemenea şi pentru armată, Ministrula resbelul este D, Generală Cordova, care, sub Domnia Isabeleî, era încă în rangurile conserva torilorO, dar care, dupe revoluţiuea din Septemvrie 1868, a progresată în ideiele sâle, s’a apropiata de partitula democratica, fără a perde nimica din autoritatea de care se bucura cu dreptn cuvântă. Fi-nanciele, una posta puţina invidiata în Spania, mal cu osebire în timpii de re-voluţiuuî, sunta conduse de D. Jose Echa-garay, ingineră distinsa, apreciata de toţi colegii sel de genitt, civili şl militari, şi care va trage noului guvernământo multe simpatii în industria naţională. In fine, protofoliultt lucrărilorO publice, a fostu încredinţată D-luî Manoil Becera, căruia nu i se pote imputa opiniunile republicane, fiinda că a crezută în încercarea loială a celei din urmă monarchil, şi a trecuta din rangurile partitulul republicana între radicali.
AstO-feld este compunerea guvernului spaniola, care unesce tote nuanţile opiniu-niî liberale, democratice şi republicane.
Pentru a grupa aceşti omeni într’und consiliu de cabineta, a trebuita mal întâia necesitatea salutului publica. Nu este omogenitate în origini.
O prefectă înţelegere domneşte între în-teliginţa trebuinţelora actuale ale Spaniei şi midlocele cele mal propil pentru ale satisface.
Adversăril loiali ara recunoşte tote garanţiile de securitate, de ordine şi de regularitate în serviciurile şi expeduirea a-facerilorO, ce presintă nouîa guverna spaniola. Este destula ca cabinetele streine să fiâ isbite de caracteruin moderato, legală şi esenţialmente naţionala, alu revo-luţiuniî din care a apărutu Republica, şi suntemO convinşi că spaniolii nu cerO nimica mal multu. Am prevăijuta destula de bine ultragele şi calomnii e, greşelile şi scălciiturile justiţiei, şi nu ne îndoimu că republicanii spanioli nu vora fi cu desă-vîrşire îndife.enţl la totO ce pote interesa personele lorO ; aO însă dreptula în patrio-tismulă lortt, de a reclama dela cabinetele europene imparţialitatea ce n’au aşteptată nici o dată dela inamicii juraţi al ori cărui guvernământo republicană.
(La Pepublique Lranţais.)
www.dacoromanica.ro
CE PLÂNG?
Ce plângă?... Eu plângă viaţa ce ’n mine se slă-
besce...
Eu plângă a mea juneţe ce chinu-a veştejită !
Eă plâng trecute şi plânsu-mî mereă cresce... Eă plângă unu angelă dulce, ună angelă multă
iubită!
Ce plângă?... Eu plângă ună tată şi doul prieteni care
In primă-vâra vîăţel ve^utu-’l-amă murindă !
Ilusiî şi speranţe le plângă cu înfocare Şi inima-mî ce merge din ce în ce ’rapetrindă! Ce plângă?... Eă plângă o musă ce simtă că me
delasă...
Şi lyra-mt ce-abea pote ună sunettt a mal da ! Eă plângă atâtea rele ce sufletu-ml apasă ;
Eu plângă că pe mormântu-mî pucini voru lăcrăma!
Ce plângă?... Eă îmi plângă ţâră ce zace în sciaviă, bă plângă veŞendft românulă că şâde’ngenuchiată! Eă plângă căndă vSŞă streinulă că rîde cu trufiă, Sdrobindă pe fii Romei,—streinulă celă ingrată ! Eă plângă vS^ădd curtenii în gloriă, mărire.... Eă plângă ve^ândă onestulă că n'are ce mănca! Veţlendu linguşitorii că suntă în fericire Şi vinu fără sfială poporu-a insulta!
Eă plângă văŞâadă orfanulă lipsită de ajutore, Mal, mai, fără vesminte că tremură în geră!...
Eu plângă, căci văţlă dreptatea c’aici în lume măre, Şi nu sciă decă s'află ori nu se află ’n ceră!
Ce plângă?,.. Eu plângă că omulu nutreşte numai
ură....
Că omă pe omă sâ rupe ca lupii între el!
Eă plângă, val! că virtutea din vecurl ce trecură Nu a lăsată în urma’! nici căte-va scliântel!
Eă plângă că ţotulu merge mereă spre decadenţă.... Suit’amu noi pe munte, acuma ne dămu josul !
Eu plângă şi ’n totă -minutulă va plânge-a mea
fiinţă
Că omulă cu câtă trece se face tnai fîerosă?
Ce plângă acuma spusa-mă, s’o spună încă o dată: Plângă ţâra în sciaviă, plângă totă ce amă per.dută; Plângă lyra-ml c’abia sună, justiţia ’nmormântată, Şi plângă poporulu nostru că zace abătută !
Alexandru A. Macedonski.
ECHOURILE IDILEI
Ună studinte de la facultatea de medicină din Bu-curescl, ne comunică o faptă din cele mai crude ce a născută vre o dată ura, gelosia sâă pisma, cumă Şicea D. Orăscu în SenatU. Acestă studinte, vi^itândă spitalulu de la Goltzea cu profesorulă seu, în Şiua de IS/24 Fevruarie, a văzută o femeia, în verstă ca de 20 ani, arsă peste totă prin pe-troliu. Combustia era totală în alU III-ea şi altt IV-lea gradu, asttt-felă că mai tottt corpulă seă era o carne viă.
fită cumă ne spune studentele că s’a întâmplată faptulă care a adustt pe acâstă nenorocită femeiă în asemenea stare :
«O femeiă care avea necastt pe dânsa, cu o voce amicale I’a Şisu se îa sticla cu petroliă şi se pună peste lemne, căci focultt nu ardea bine. Luândă ea sticla, pe cândtt turna la gura sobil, inamica vine pe la spate şi o dă cu capulă în sobă; femeia, speriindu-se, şi voindă a se feri se nu se păriâscâ de focă, a spartă sticla; petroliulă a luată focă şi, fiindă că acesta căzuse şi pe dânsa, a luată şi ea focă. Cea altă lugi repede afară şi închise uşa, astă-felă că, sermana femeiă, lipsita de vr'ună ajutoră repede, fu nevoită a-şî consuma pelea în flăcări în miŞloculă ţipeteloră celoră mal atroce, cari provocară curiositatea şi spaima celoru alţi ce veniră a-1 da ajutoră. De şi tărŞiă, acestă a-
TELEGRAFUL
jutorfi însă totii a putut’o scăpa de la mârte inevitabilii momentană.»
Studentele ne spune că nu sciă dacă justiţia a luatu vre o măsură de a urmări pe crimina^ de aceia ne râgă pe noî a denunţa iaptulii prin publicitate.
Mulţumindii studentului de acostă descoperire ce ne face, ne împlinimfi datoria.
DIVERSE
Miţîloculă de a se duce o cuconă bine gătită la baiu. In oraşul ii X. o damă tânără şi frumdsă, cu numele A., fiica unul boerfi, căsătorită din a-morii cu unii domnii c’amii în vârstă, avea de mare plăcere a se duce la unii bald, daţii ârăşl de unti Boerfi. Tânăra damă, cu t6te că trăeşte în lipsă, dar la ocasiî nu voeşte a-ş( perde ifosulfi boerescG, sili prin totii chipulfi şi cu t(5te necazurile pe so-ciulii şeii să-l facă o toaletă câtti se pâte de splendidă. Bietuld soţia, n’avea de unde, o consiliă se nu se ducă, că nu e înlesniţi!; dar tdte acestea aii foştii în zadarfi.
Dâmna A., văZândfi că într’adevărfi consortele eî nu are de unde da la momentfi 60 galbeni, totuşi începu să-şl frământe mintea pentru a găsi miZiloculfi a-şî face toaleta ce voia.
Ea isbuti. Luă o câlă de hârtiă şi făcu o f6iă de sub-scripţiă pentru o bătrână cunoscută la mal mulţi în oraşti, dar care de o bucată de timpii nu mai şedea aici. Cuconiţa spuse în f6iă, că D6m-na M. a orbită, şi prin urmare, amicele şi cunoscutele ei s’o ajute. Fiă-care aii dată câte 2, 3, 4 şi 5 napoleoni, astfi-felfi, făcândfi suma, tânăra D-nă A. plecă în altă oraşti pentru facerea toaletei.
Ea şi-o făcu, şi în săra de bală era atâta de fru-mâsă, atâta de jantilă, şi atâttt de bine pusă, în câtă chiard biata 6rbă M. ara fi veţlut’o mai bine de câtă ori care.
Numai unei aşa cuconiţe ’l-arfi fi trecuta prin «linte astfi-feia de invenţii. Şi cu tdte astea e damă de societate nobilă, şi. bătrâna M. totă cu ochi.
(Observ atorulă din Bacăii.)
* *
'«•
Hoţulă de Stacoji, (raculfi de mare.) O per-;s6nă galantă plecândă într’o diminâţa, urmata de ună câine ală săfi, fdrte fidelă numită Tom, a-junse în piacia de pescăria din Paris. Pe cânda •esamina diferitele variaţiunî de peşte, veţlu, într'unâ cosa la o pescăresă nisce animale bune de mâncata, numiţi stacoji, dar care suntă fdrte periculoşi prin muşcăturile lora teribile. Gentilonulfi nostru se adresă pescâresei, avândfi plăcerea de a-cele animale, însă fără ca se plătâscă vr’o para. —Câta preciuesce ună stacâjfi Zise ela,—şi totă d’o dată apropiă bastonula de coşulă pescăresel, care îndată fu luata în gură de unuia din acele animali. Omula nostru curiosa întrebă daca elă muşca.- Pescărâsa înse respunse rî^ânda.—Da, nu e aşa de pericolosa dc câta numai pentru organele delicate.—Dar daca i se va presenta câda câinelui mea, Z>se omuldr, i se va face vr'unfi pericolfi.—-In-cărcă, Zise pescărâsa riŞânda. Atuncea gentilonulfi chiămă pe câinele şefi astă-felfi Tom, Torn, vino aici. Dupe ordinile stăpânului seu, câinele oprin-du*se şi fiindu târâta de elfi întârse câda spre stacoji. O! curiositate admirabilă! Stacojulfi se agăţă de cdda câinelui. Tom, începe a ţipa şi sare fără ca stacojulfi se-î lase câda.
In cele din urmă omulu nostru, dândfi libertatea câinelui, a începută a fugi tipândfi.
—E, D-le, respunse pescăresă, chiamă-ţl câinele, nu veZI că a piecatfi cu stacojulfi mefi. Chiamă tu pe stacojulfi tefi, respunse seniorulfi. Dar fii pe pace fiindtt-că ett alergtt ca se ţi-ltt aducd. Şi gentilo-nuifi din aceea-şî' Zi P.u s'a mai veZutu.
Ajungândfi acasă, pedepseşte pe miserabilulfi sta-coja, aruncându-lâ în 6la cu apă fiartă spre a face unfi bună dejuna.
* &
*
Onestulît casieră din Filadelfia. Unfi casierfi alQ unul mare contuarfi de comercifi, priimjndfi ordină de la şefulfi şefi, se duse Ia banca acelei capitali ca se primâscă 50,000 talere în bonuri. Pe când fi elfi venea acasă, pierde acele bonuri. întrebata de şefii! săi ce s’a făcuta cu acele bonuri, elfi speriata şi agitatu le mărturisi că le-a perdutfi.
El însă, ne creZândfi unfi astă-felfi de lucru, Zi-cândfi că este imposibila de a se pierde o asemenea sumă de bonuri, a creZutfi că le-a furată elfi. Casierulfi nostru, ca se nu caZâ în astfi-felfi de dis-graţiă spălmântătâre, cunoscendu-se inocentfi, publica de mal multe ori în jurnalele acelui stata, că aceluia, care-I va găsi suma de bonuri, îl va da o sumă de 1000 taleri, amiciţia eternă, şi recunoştinţa personală; ârfi’din contra, dupe 15 Zile, se va sinucide preferîndfi se mâră ca inocentă de câtu se fiă supusă la diferite suplici şi se caZă în disgraţia amicilorfi săi.
Publicarea fuse în vanu. Trecândfi însă cele cincI-spre-Zece Zile, se închise în camera sea, şi dupe ce făcu unfi biletu familiei sâle, în timpultt cândfi voia ca se ia pistolulfi se se sinucidă, unfi st'reintt de o dată apare, bate la uşă. Casierulfi se grăbeşte a-1 deschide. Străinulfi zăreşte pe masă acela bilet şi un revolver... Vii, pâte ca se-mî scapi viaţa, întrebă casierulfi? Da, replică străinulfi, n’amfi găsită portofelulfi cu bani, dar însă ama garantata către şefii tel pentru acei 50,000 taiere, făgăduindu-le că le voiu plăti o dobândă de cinci la sută pe fiă-care anu până cândfi veî veni în stare se achiţi acea sumă. Acăstă o facă însă cu fidelitatea, daca îmi vei promite o adevărată făgădu-âlă. Pentru ce ? întrebă casierulfi. VoescI ca se-mî fiii în servicifi 15 ani? Iţi voia da lâfa mare, casă, mâncare, şi tot ce veî cere.— Priiroesc respunse casierulfi. Dupe o săptămână de Ziie, călătoriră amândouî în California, unde străinulfi des-chiZ^nda unfi cantora, în scurtă timpfi câştigă o mare sumă de bani. Cumfi se întâmplă însă că mâre lăsândfi jumătate averea sea fidelului săfi tovarăşă (săfi grămaticfi), plusfi 50,000 taleri, fiindfi că elfi fusese acela care-I găsise banii.
(Sperancia.)
* *
❖
Napoleonii I. a fostă şi elă superstiţioşii. E cunoscuta că Napoleonfi cela mare a iubită fârte li-ter’a M. pentru că numele a 6 mareşali, 26 generali divisionarî, 3 miniştrii ai săi’ şi ală primului său cameriera, Montesquieu, se începea cu liter’a m. Asemene l-a fosta plăcută acăstă literă şi în privinţa bătălielorfi. Prima luptă a avutfi la Monte-bello, cea din urmă la Mont-St. Jean. învinse la Millesimo, Mondori, Marengo, la rîultt Moscva, Mont-mirail şi Montereau. In Malmaison, în cas-telulfi împărătesei Iosefina, petrecu orele cele mai fericite ale sâle. Asemene avea predilecţiune pentru anume Zile. A 14 Zi din fiă care lună de multa ÎI era plăcută, pentru că acele Zile erafi onomastice celorfi mal multe familie amice lui Napoleonfi. Mai târZifi aceste ZHe ie transportă din viâţa privata în cea publică. Astfi-felfi în 14, Iuniu 1800 învinse la Marengo, în 14. Oct. 1805 la ulm, în 14. Oct. 1806 la Jena, în 14. Juniu i8o7iaFries-land. Inse Ziua de 18 în Briene l-a fostfi neplăcută, fiindu Z*ua, care adese ori ÎI făcea neplăceri şi calamităţi. în 18. Oct. 1813 a fosta lupta de la Lipsea, în 18. Iuniu 1815 la Waterlo, în cari lupte fu cârneenu bătută. în fine, Ludovicii ala XVIII îlfi împinse de pe tronulu Francieî.
£
* *
Espeduire de epistole curiose. Ideea, d’a espe-dui pescî vil în epistolă recomandată de la Na-
www.dacoromanica.ro
pole la Londra, la începută pare a fi nu numai necredinţa, ci şi aprâpe ridicula. Şi totfi a suc-cesfi. 3 n 4 Ian. cinci pescuţî de mare de câte z policari, înveliţi în ârbă udă de mare, fură împachetaţi într’o epistolă mică de 7 unce greutate, şi ca recomandată fu espeduita la Londra Aquarulul din palatulfi de cristalfi. în 9. Ianuariu epistola sosi în Londra. La deschiderea pachetului pescuţil se aflară cam amorţiţi; dâr fură puşi în apă prâs-pătă de mare, şi 4 din aceşti mici călători reîn-viară. Numiţii pescî (Amphioxus) se ţintt de cele mal primitive creature cu 6se.
(Federaţiunea).
Societatea Âmiciloru Beleloru Arte
Se face cunoscută tutulorfi amatorilorfi de tablouri, că joul, 15 Februarie, se va ţine licitaţiune pentru vânZarea tablouriloru D-luî Pictorii Grigo-rescu în sălile Esposiţiunii de Bele Arte (Hotelfi Herdan, Bulevardulu Uuniversităţil.)
Licitaţiunea va începe la orele 12 şi va ţine până la orele 4 dupe amiaZl.
Preşedinte, C. Esarcu Directore administratorfi, C. Stăncescu
ATENEUL ROMÂNU
Jouî 15 Febuarie la 8 ore săra, D-na Casabianu, va ţine o conferinţă asupra:
«Educafiuneî crescine şi moderne».
Intrarea liberă pentru toţi
TEATRU ITALIAN
Direcţiunea Domnului B. Franchetti. Vineri, la 16 Fevruarie, 1873.
BEPBESENTAŢIUNE ESTBAOBDINABĂ în beneficiulfi
SARAClLORtf INUNDAŢI DIN MANTUA
Subtfi patronagiulfi filantropica aia romlnilorfi.
F A U S T
Subt-semnatulfi, care de lungă timpii de cândfi locuesce în România, a avută atâtea probe de mărinimia publicului bucurescânfi, speră că cu acestă ocasiune elfi va da o probă mal multa* de generos-tate şi de ajutoră sâfi pentru ce! nenorociţi, asis-tândfi cu toţii la acăstă represintaţiune.
B. Franchetti.
CURSULU ROMÂNU
Bucurescî, 8 Febuar. 1873 EFECTELE
Obligaţiuni rurali 104 — » Strusberg 48
» Oppenheim----------
Obligaţii domeniali 95 '/8
» căiloru ferate-----
Societatea gen. gaz 410 — Dacia, comp. d’asig. 603 —
Mandate............. —- —
Imprura. municipală 18 75
SCHIMBULU
Paris â vista.............
»	3 luui .... 93 '/<
Londra a vista ....-------
-	3 luni.......25 15
Berlin a vi3ta ....-------
—	3 luni . . , .372 '/,
Marsilia ................
CURSULU VIENEI
Yiena, 8 Februar. 1873 s. n. EFECTELE
Metalice........... 71	10
Naţionale.......... 74	10
Lose...............105	—
Acţiunile bănce! . . 998 —
Creditulu......... 340	—
Lorn.on........... 109	40
Oblig. rur>le ungare 80 75 » Temeşvar . . 79 25 » Transilvane. 77 25 » Croate ...	—	—
Argiutu în mărfuri . 106 20
Ducap....................
Napoleoni........... 8	70
TELEGRAFUL

RENOVAŢIUNE A CULOREI NATURALE DE PĂRU
prin prcparaţulu de văpsitu părulu. aprobatu până acuma ca celu mat cc-celentu şi nevătămătoru sănătăţel
PHYSICHROM
Acestu remediu de regeneraţinne de păr eccelentu în miraculdsele sale efecte, prevădută cu eticheta nâstră protectrice s’a aprobata prin necontestabilele sale preferinţe estraordina-rie atâta, în câta fără d’a avea mai întâia trebuinţă d’uf. particulară recomandaţie acesta [şa assiguratu primultt rangă, între tote asemenea preparate ce s’aa presentatu întrunii cursă de mai mulţi ani şi cari cea mai mare parte suntu vătămătdre sănătăţeî, pe cându acesta, precumu ne Învaţă esperienţa, se întrebuinţeŞă chiaru de persone de cea mai înaltă posiie şi cele mai scrupulose în asemenea lucruri cu uă confidenţă bine justificată.
, Aţvantagiurile particulare ale acestui preparată de regeneraţiune de păr consistă maispe-,..
I cialemehte că se pote aplica de fie-care omu cu mare înlesnire şi fără dificultăţi, căci pă- H j rulă se p6te văpsi după dorinţă, din gris în blondu deschisă şi închisă, brună până în celu p
■	mai profundă negru, fără de a atinge pelea în celu mai mică gradă, căci numai părulă pri- M 1 mesce primitiva s’a culore naturală, făcânduse mole ca catifea cu ună renoită lucidă, eres- H
■	cerea părului se confortă şi părulu se deliberă de aceste supărăcidse mătreaţă, şi în fine ce Ieste cau a irincipală — acestu preparată este nevătămătoru sănătăţel.
Depositulă principală ală acestui remediă este: Viena, Wieden, Haustrasse 16, farmacia la | heil. Dreifaltigkeit, spre a adresa comande verbale şi epistolare.
Preciulă unui flacon dublă este 3 fior., aunui simplu 1 f. 50 cr. împreună cu instrucţiune de intrebuinţar.
pxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx;
FABRICA ROMANĂ DE BEUTURI GAZOASE
A LUI
CONSTANTIN POEUMBAEU
Strada ^Sfinţii Apostoli No. 28
Mare scăţlămentu de preţuri.
Apă gazosă-. Unu sîphoir mare *	>■ Unu siphon mică
Limonade gazose: Lămâe, Vanili-, Portocale, Smeură, Chitră, Smeură cu rum Ananas. Un siphon mică Apă feruginosă (gazosă) de Bucurecsl: Conţinutulu nnei butelii
Lei Bani — 20 — 10
—	30
—	25
NB. Pentru ca onor. Publică se pătă distinge produsele acestei fabrice, si-phOnele suntu francese de la I. Her-mann-Lachapelle din Paris şi pOrtă inscripţia CONSTANTIM PORUMBARI), Bu-curesci.
Transpoţtă la domiciliu. A se adresa X franco, prin Postă.	X
VMOOOOOOOOOOOCXXX&OOOOOOCt
9. WIENA SEILERGASSE 9.
I
stofe.de matase şi catifele
DE PRIMA CDALITATE
Pentru Rochi de Dame şi Costume
CUMU ŞI
TROUSSEAUX, FOULARDS & CACHE-NEZ
Firmă stabilită la 1792, stătătore de optu-^eci ani şi ne schimbată.	|
Cereri de mostre trebue neapărată se fiă francate.	X
»»oooooeoosoooooooooooe«« i

SIROP A.NTIPHLOGISTICU DE BRIANT AFECŢIUNI DE PEPTU, GUTURAIURI, &.
Acestu sirop d’unugustudin cele maîplăcute, are uă eficacitate sicură, constatată prin tr’unu raportu oficiale, contra guturaiului, catarulu.Grippă, tuse măgarescă şi contra tutoru mffamâţiuniloru şi sufonnteloru de neptu. Printre celebrităţile medicale cari l’au patronaţii in timpii de 40 de ani, vomă cita pe marele Laknnec, Guersant, de la spitalulă copiiloru; Vauquelin, director alu scdleî de Pharmaciă s’alţî medici de spitaluri, profesori ai facultăţii şi membrii Academiei de Medicină diu Paris.
Pharmacopea, rue de Bivoli, 150, â Paris
Depositu in Pharmacopeele de' capeleniă
ÂNUNCÎU. Se recomandă onorab.
publicd că posede cea-
mai bună cunoscinţă, pentru curarisarea şi vindecarea a diferiteloud rănî de scro-furî.
Doritorii se potti informa la D-na Zinca Alecsandresca. strada Herăstrău No. 76.
Recompensa lo, esposiţiunea Universală Londra (1862)
APA DE 1ELISA
DE CARMES contra Apoplesieî, Paralisiei,
A moţe lei pe mare, Golerei, Vapo-( .iilor, Nemistuiriî, Coliceloru, etc.
BOYER
Singură succesore alu Carmiloru I Paris, 14, rue Taranne ji UMposită la primite casedecomerciu. r
De venţiare gL’SSŞ
în culdrea Galbenă suburbia Pi tar-Moşu strada Catunu No. 6“ doritori de a le cumpera să se a* dreseze chiar in aceaproprietate-
^'®®©e»»®®®oo®©««s®®»©e©®sc©®®®»c©©9*®©®e©»®9®9»
«.	PENTRU PAR SI BARBA
........ Premii de 16,600 fr. X'® jBS, Furnisorij|â M. S. Reginei Angliei şi
- - -	ţy], 3 Imperatoreluî Rusiei.
Medalie de AUR.
\ fl
ELEXIR reconstituant şi febrifuge
sa
Uliii»!
(I Medalie de aură. — 3 medalii de argint.-,
P10ÎÎÎ!
&

Xl? Preparată de F. CRUCQ. — Paris-n rue de trăvise.-Londra—- ^
SÂVora bgyâl
S»t£ TSB n i
DE VIOLET
.PARFUMEU R BT®, A PARIS Seul recommande par Ies cklebrites viedicales pour>_ VHygiene, la FratcJieur et lai Beau le de la Peau.
D6[>dttii»ns loufo* bfs viii©# du monde-S
BXJGER L.A klitţUk DE FABRiqUl; [
LA REINE DES ABFJLLF.S ’
Celti

^1^2 i Beaufort strees S. W.	____________
^ ® Singurul product ce, fără a fivopsit dă necontenit pSruluî şi ©I p/\§Ţ£ PECTORALA ©barbei coldrealor primitivă.	§
---mai bună specifică pentru frigurile epidemice	îlti întrebuinţ^ză cine-va singură, şi oper^ză asupra bărbeî ca jg QTpfknjVrN'n IU A T7P
^ = satt paludeene care aă resistattt pâne acum quinine. — W|«^^suprf	.	.	, „	„	% delangbenikr nur paris ^
1	n	Dapositulu la Bucureşti, iafD-nu Hurier Coiffeur Podu Mogoşdiei.	~ dulanosenler mw paris
Abrevt-ză convalescenţa şi restabildză repede for+ele per- ----------------------------------------------------------
dute şi constituţiile alterate, bâle de stomacă, slăbi- ^
^ ciunî generale, causate din lipsade sânge, etc.	X
In ţările calde, şi mal cusămă la finele verii, se în-»j trebuinţăză înduoitu cu apă ca băutură împuternicitOre O Ş‘ preservativă de friguri.
X	QUINA
X LxA ROCI-Tld
La librăria H. C. Wariha, strada Lipscani
5o de medici ai spitaleloră din Paris, le-a constatata eficacitatea in contra TUSEI, asth-^jmuluî GRIPPEL,tusei mâgăresci | şi IRRITAŢIUNILOR peptulut p'jşi gâtuluî.
FERUGIN0S1
Sărăcia sângelui, epuisemenru, urmările facereî.
ţi| Diferite uvrage de economiă politică, finance etc.WEi!d^Ri£1toSS“rc,cr: Fr’
$ Autorii: Bastiat, Say, luglar, Bouron, Pradier,|
^ Wolowsky, Courcelle, Mill, Pradier, Garnier, Co-|
" quelin, Baudrillart, Martens, Molinari etc.	j|
PARIS, 22, .rue Drouot.—RUCURESC1, F. Eitel. Risd6rfbb,
Pharm.
vooooocoocooooocxxx>oocx^1
Vinu vechio şi-nod, albtt şi roşiu, cu butia şi cu butoiulo: vechid pentru masă butilia 1 led 40 bani. Butilia deşartă se primesce pe
CODICELE române, de Boerescu, ediţiunea ll-a, S40 bani.
I voiumu legatu, numai 23 lei.	| Deposita Ia A. Sla-
tinenu in Babişte.
Dicţionaire de comitierce 2 volumes, ‘Dicfionnaire de l’economie • \ politiqi e 2 volumes, Bouillet Dicfionnaire de geographie et desl Sciences, ediţia nouă.
Pentru abonamente, reclame şi anunciuri a se adressa la Typographia Naţională, strada Academiei No. 24.			
Abonamentul pkntbi România. In oraşă: In districte: Pentru ună ană . . 24 30 lei n. Pentru ua ‘/, ană .12 15 • Pentru trei luni . . 7 8 »	Anunciubi : Linia mică pe pagina a IV. . 15 banî. Reclame pe pagina a III. . . 1 leu n. Pe pag. H 2 îi, pe pag. 1, 3 lei n. Pentru rubrica «inserţiuni şi reclame» Redacţiunea nu este responsabilă.	Epistolele uefrancate se refusă şi articol» nepublicaţî se ardă. Ori-ce Abonamente netusoţite de va-lorea se refusă. Abonamentele se facă numai de la 1 şi 15 a le Se-cârui luni.	Pentru Francia: se priimescu amin ciur! şi reclame la D-nif OUAIif & MI-COUD, rue drouot 9. Paris-, Pentru Austeia şi Germania: la D [ PHIL1RP LOB, Wien Wollzeile No 2 J
Girante responsabile DUMITRU KRIS1EA. 'WWWdflCOroniailica.ro	Tipografia Naţională, Strada Academii No. 24.
VINERI, 16 FEBRUARIE 1873-
UN NUMERU10 BANI.
ANUL III — No. 298
TELE6RAFULU
APPAEE IN TOATE SERILE DE LUCRU
PENTRU ABONAMENTE, RECLAME Şl ANUNCIURI A SE VEDEA PAGINEA IV.
BUCURESCI, 15 FEVRUARIE
Regia monopolului tutunuriloră, dupe ee eă ne esploatesă în tote modurile, dupe ce că. ne dă tutună cu preţuri enorme şi de o calitate inferî6ră, dâcă nu infectă, acum s a instituita şi în dictatâre şi re-gulatâre a monedei ce circulă în ţâra nostră.
'Acâstă societate, care nu are nicî o iniţiativă propriă a sea, fără consimţimentulă guvernului, printr’o circulare cu No. 10,685 din 11 Fevruarie, ordonă tutillorti agin-ţiloră seî a numai priimi rubla rusăscă cu preţuiţi seti stabilite până acum, reducend valdrea sea la trei lei şi septe-ijecî şi cinci . bani.
O depeşe priitnită erî din Tergoviste rne confirmă acâsta.
Depeşia, care, dacă nu venea a<jî pre-sentatoruld el în Bucurescî, n’amîi fi în-ţelesuro, fiindd că nu are nici puntO nici virgulă, şi <jice în locd de ruble, rude, astu-felă că nu are nici ună sensti, ne a-sicură că, în urma ordinului- Regiei cir nu* mărulă susd menţionald, agentulă principală e din acebi distrietd, ald acestei societăţi, a făcutd şi eld o publicaţiune către ■vâncjăterl prin ;£are opresce cu desevărşire Ipriimirea rublei rusesc!.
Pe ce 6re s’a basată Regia d’a lua ea ^singură, din proţjria sea voinţă, iniţiativa de a reduce cursuld unei monede, cq#d scimu toţi că nu esistă nicî ună actd oficiale ald guvernuld ;în acesta privinţă ?
Până cândă Monitoruld oficiale nu ne va face cunoscută acăstă reducţiune, noi sus-ţinemă că Regia ş’a călcata drepturile sâle ţi ş’a luaţd asupră-şî prerogative care nu le are prin nici o lege sed regulamentu, faptd care atrage pedepsa unord usurpa-torî de atnbuţiunî.
Astd-feld fiindd, aşteptămd ca gUver-nuld se usese de lege şpre a pildui pe cel cari o nesocotescd şi cari îşi asumă drepturi pe cari nu le are.
Senatuld este totd dăuna totd acela. Majoritatea sea nu se pote sustrage cu nici und preţd de subt stăpânirea Domnului Orăscu, care o umilesce şi îşi bate jocd de ea în pisma oposiţinnil.
In şedinţa de erî a avutu locd, pe neaşteptate, interpelarea Domnului Deşliu, Cu t6te că Domnulfl interpelatord a arătată fapte pipăite despre reua şi nedemna administraţiune a actualului guvernă, cu
tdte că Domnia sea a arătată o sumă de ilegalităţi şi abusurî ce se faed în ţâră, Senatuld, dupe cereţ-ea Domnului I6n Mânu, a trecutd purd şi simplu la ordinea (jileî, aprobândă tdte aceste călcări delege şi tdte aceste abusurî!
Să-I fiă de bine'
Evenimentele din Spania
Citimd în organuld D-luI Thiers, le Bien Public, de la 14 Februarie :
«Regii se ducQI—astd-feld începe Dilats unti articold consacraţii abdicării voluntarie a lui don AmedeCi. Causa regilord este în adevdră, în filele ndstre, fdrte compromisă şi cordna lord, fiă de aiird sâd de ferii, are adesea fragilitatea sticlei. Cu tote aceste se scimu face dreptate onestităţii suveranului, care sciu se trecă prin crise spăimântătdre, fără a lua cu dâasuld mustrarea de cugeta d’a fi cornişti nedreptate sâu d’a fi făcutd se curgă sângele. Don Ameded ard fi putută, ca aţâţi alţi regi, se se resbune de nepoporaritatea sea prin violinţă : i-arii fi fosta lesne sâ-şl adăpostâscă pentru câte-va şlile încă şubreduld sdd trond, la spatele unul întreita gardd de baionetg.
«Elu avea pentru dânsulu votulu care l’a chiă-matu în Spania şi Constituţiunea care l’a recunoscuta rege. Votultt ? Eld l-a înţelesu.licnirea în resistinţele ce întâlni guvernuld sed. Constituţiunea care l’a făcutu rege ? Eld a sfîşiiat-o cândtt află că nu-lu mal voru şi, ca simplu particulara, ca tată de familiă, ca filosofii, se dispuse a retrece frun-tariele unde fusese o diniOră primita cu âclama-ţiunl şi unde va fi însoţiţi de doveţll de considerare.
«Asemene esempie suntd destula de rari pentru ca se fiă citate : şi ddcă regele don Ameded comisese greşiala d’a primi corOna, avu imensuld meritu d’a fi înţeiesd acea greşiaiă ş’a o rescum-pgra, retrăgându-se, demnii de elu însuţi ţi de stima generale.»
Preşedinţi puterii executive a Republice! spaniole, câtre Adunarea legiuitore.
«Republica deschide o eră nouă în viâţa patriei nOstre. SS sperămă, dâră, că oposiţiune între putere şi populă ne mal existândd, şi că unirea democraţiei cu libertatea devenindu definitivă, ordinea publică se va consolida prin regularitatea progresului, subt imperiuld legii, ideale care nu se pOte atinge de câtu cu Republica, căci numai sub regimula acesta puterea suverană se identifică cu drepturile omului.
«Astăzi, acestd fericită regimtt este inaugurată ; dâră spre a’I. atrage încrederea, trebuinţa cere ca clasele popularie se se convingă că, spre a se putea întări puterea legală şi legitimă a unul Stătu democratică, trebuesce se se îndeplinescă prin pace şi prin consciinţa omenâscă reformele politice cele mal importante. Numai astd-feld se voră sfîrşi luptele săngerdse, întreţinute de vechiuld regimd între
libertate şi ordine, şi popululd nu va mal avea nevoia a recurge la violinţe estralegall, pentru îmbunătăţirea condiţiunil sâle, totd asemenea precum nu va mal avea nevoiă d’a surprinde acţiunea legii pentru respectuld dreptului.
«In adăstarea realisăriî acestora speranţe, este drepta şi necesarid să nu mal sufere de rigdrele legii acel ce, învocândd numele Republicel, s’ad prea grăbită, este adevărata, a lupta, dâră cu multă nobleţă şi generositate, pentru triumfuld Republicel. Acâsta este cu atâtQ mal justa, cu câtd in-surecţiunile republicane nu s’aă pătată nicî o dată prin cruzimi şi crime ca acele ce comită fanaticii celorti alte partite politice, ca şi când ard voi, prin ură, a arunca desordinea în simţimântele omenirii ce trebue să anime acăstă generaţiune de. mocratică.
Deci, guvernuld Republicei deploră d’a nu putea întinde acelora partide, din causa tenacităţii perverse cu care calcă In picidre orî-ce lege divină şi umană, projectulu acesta de amnistia, cea dintâid condiţiune spre a merita o amnistiă, fiindu supunerea la lege şi la Stată.
«Mal este o altă categoriă de delicte pentru cari, din fericire, nu este nevoiă a se face vre o es-cepţiune: acestea suntd delictele de presă, a cărora natură este astd-fela cum se se pâtă întinde asupră-le binefacerile legii, în speranţa că presa din tdte părţile se va pătrunde de spirituld de dreptate şi Va păstra de-a pururea, în cuvintele săle, respectuld demnităţii omenesc!.
Pentru aceste motive, puterea executivă are o-ndre a supune lă aprobarea Cortesilord spanioli und projectd de lege spre acordare de amnistiă la urmăririle pentru însurecţiunl şi inanifestaţiunt republicane şi pentru t<5te delictele de presă-»
Estanislao Figueras.
CREDETULU FONCURU
IX
Amti constatată, în numărulă precedinte, pi n studiulă făcuta proectului română, că împrumutuld costă pe împrumutată 12%! Spre a nu trece de răi critici şi a convinge în acelaşi timpă şi pe aceia cari mal susţină asemenea organisaţiunî ruginite şi pline de defecte, despre esacti-tatea acestei cifre, care, ne avendă nici ună raportă cu veniturile proprietăţiloră năstre, espune pe acestea a fi absorbite numai în câţî-va ani, vomă da aci ună j tabloă detaliat dbspre aceste cifre, estrase şi sprijinite de diferite articole din proectă.
In Francia împrumuturile, costândă totă atâtă de scumpă ca şi la noi astă-ţlî, guvernulă francesă, voindă a pune capătă uşurel de totă felulă ce absorbea în câţiva ani şi munca şi averea împrumutatului, fiesă dobânda legală (le taux forcâ, le taux legai; la 5^.
Publiculu interesată, freeându-şl mâinile şi săltândă de bucuriă, îşi qbcea: 5/6 este o dobândă convenabilă, ea este în raportă cu producţiunile proprietăţilor nbstreţ pu-
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL
temă dar da o desvoltare mai întinsă în-treprinderiloră nostre. Imprumutătorii însă, deprinşi cu vechiulă loră regime financiară, rîdeă şi îşi (JiceaQ : guvernulă a fic-sată dobânda la 5°/0; el bine, vomă împrumuta cu5%; ca sâ vie însă la cifra do-bâncjiloră de mal nainte, el inventară nuoî resurse: cheltuell de administraţiune, comi-sionă şi alte diferite, care, plătindu-se pe fiă care ană, constituescă întrunii modă indirectă o adevărată dobândă. Cu modula ! acesta isbutiră a eşitot la dobânzile de mal nainte, fundă în acelaşi timpă şi în termenii legii.
Aceeaşi procedură se vede şi în proiec-tulă românu.
Art. 40 strigă: dobânda în sarcina împrumutatului va fi cela multă 5%.
In facia acestei dobândi, ni mini nu pote cjice nimică; mergândă însă mal la vale, şi oprindune la art. 44 alin. 3, găsim u : pentru acoperirea cheltueliloră de administraţiune, împumutatulă va plăti pe fiă care ană o, 80% (80 de bani la suta de lei noul). Mergândă şi mal la vale, la alin. 4. totă de la acesta articolii, citimfi: deosebită de aceste dări, se va lua de la împrumutat, cânciă se va redige actulă, drept comision o, 50% (50 bani la sută de leî noul). Ce suntă aceste cifre, daca nu dobândi plătite regulată pe fie care ană ? A mal desvolta aci contestarea acestoră dobândi indirecte, este a spune ceva cunoscuţii de toţi, pentru că nu se va găsi unulă ca se nu ştia că aceste sarcini n at) nici o raţiune de a fi; şi dacă se vedă fi-gurândă pe la câte ună locă, ele se dau o dată pentrutu totă-de-una, eră nu regulată pe fiă care ană până la espirarea împrumutului; de a cea, lăsândule'la justiţia acelora ce suntă legalmente chemaţi ale judeca, se facemă o socotelă ca se vedemă câtă costă la sută pe unii împrumutată care ar avea necesitate de concur-sulă acestei băncî:
Art. 40 dobânda anuală 1. n..	5 — %
Art. 44. al. 3. Chelt. de ad-
minist.......................... 0,80. »
Art. 44 al. 4 Comision........	0,50. "
Art. 57 Scontul obligaţiunilor fondare, priimite de împrumutat alu pari (sută în sută şi scontate la banca de sconta pe cursulă de 66 sută) luândă de basă termenii. meţliă ală aniîorn împrif-
tuluî....................-...... 3;50-
Curtagiu (mesitie) şi altele,
pentru scontarea efecteloră____.	0,20.
Cheltuell de transportă şi altele ale împrumutaţiloră, la Bu-curesci, şi la proprietate cu es-timaţia et. et., banca nefiindă în stare a întreţine sucursale în districte ............... ......... 2
Totală	12	°/0
fitâ-ne în facia cifrei de 12 la sută. rezultată astă-felă du pe cum o determină şi o specifică proectulă în cestiune, prin ci tatele articole; şi decă amă fi ficsată chel-tuelile împrumulul la cifra aceia, la care ele în realitate ară putea ajunge 2/’0, este încă puţinu în comparaţiune cu drumurile ce aii se facă împrumutaţii de la domicilia la Bucurescl, de la Bucurescî la proprietate cu comisiunea de estimaţie, şi de acolo la reşedinţa districtului pentru legalisarea actului, şi de la reşedinţă
ârăşi la Bucuresci, şi de la Bucurescl la domicilia. Aceste drumuri reclamă întreţineri şi cheltuell enorme, de care trebue se ţinemă multă comptu; şi se nu ne fa-cemă ilusiunî, pentru că acestea suntă u-nele din primele motive careîmpedică pe proprietarii şi cultivatorii mici de a se împrumuta de la bancă. Ni se obiectă că obligaţiunile fondare aă se se urce; cine ne asigură înse că ele nu voră scădea ? Operaţiunile bursei se schimbă ca ventu-rile, şi prin urmare nimeni nu pote compta pe densele. Asemenea calcule nesigure ne-aă făcută a rămânea totă deuna înapoi cu financele nostre. Sciinţele financiare vor-bescă prin cifrele loră, pe care nici o su-posiţiune, nici o argumentaţiune, înfine nici o pledoariă nu le pote sfărâma. Mal departe :
Art. 21. Capitalulă de. revirementă alu societăţii se formâsă din tote sumele care provină: din plăţile împrumutaţiloră cu lungi termene; din dobânzile produse de capitalurile sociale şi de reservă (art. 40 şi 31) din versămintele făcute de la împrumuturi pe scurtă termenă; din veniturile societăţii care provinu de la bunurile care au devenită proprietatea el; din tote sumele produse prin vîndarea acestoră bunuri; din contribuţiunea de 0,80% (art. 44,) plătită pe totă anulă asupra cuantuluî împrumuturilor şi, în sfârşita, din tote rece-tele operate în favorulă societăţii, şi care formesă ună beneficiu.»
Formarea acestui capitală de revire-mentă, de şi beneficiile suntă bine aşezate unele dupâ altele, ne reposândp înse pe nimică sigură, elă devine ilusoriă. Câştigurile ne deprinqlendă de câtă de îm prejurărî, la o crisă ore-care se potă transforma fârte bine şi în păgubi, şi a-tuncl cu ce va plăti banca dobînqlile cu-pâneloră ajunse la scadenţă seă obligaţiunile fondare eşite la sorţi ? Cu anuităţile ? Acestea înse, mal multă de câtă sigură, nu voră putea fi rambursate la termene, pentru că dobînqlile şi sarcinile impuse împrumutaţiloră, mal presusă de puterile loră, şi în disproporţii cu veniturile proprietăţiloră, cu ce va achita banca a-tuncl pe creditorii sei? Evidentă că va fi silită a se împrumuta în drepta şi în stânga, şi în casulă acesta obligaţiunile sele începu a se deprecia- şi a suferi scă^eminte considerabile. Italienii. duDe urma unoră
'	X
societăţi financiare, ală cărora capitală de revirementă era formată totă în spiritulă acestuia, aă- rămasă şi până astă-qh cu cu ponele neplătite încă de la 1865 şi cu o-bligaţiunl de câte-va milione vândute pe 40 suta, dupe cum o afirmă documentulă reprodusă mal susă dupe Creditulu naţională din Londra, de la 6 Februarie curentă.
Sciinţele financiare perfecţionate, în vederea că câştigurile nu constituescă ună fondă sigură, şi în vedere că rambursările anuităţiloră voră {întâmpina dificultăţi la termene, cea ce este mai multă de câtă sigură în ţera nostră, spre a evita desas-îrele, aă isbutită a găsi o combinaţiune din cele mal ingeniâse, care asigură capitalului de revirementă unu iondă sigură cu care sâ potă întâmpina păgubile şi ne plata anuităţiloră la termene. — Capitalulă de revirementă ală băncii teritoriale, publicată într’unulă din numeriie precedinte, este formată pe acestă basă, şi orl-cine pote ve-
www.dacoromanica.ro
dea într’însulă progresulă ştiinţei. Mai departe: art. 15.
«Fiă-cari împrumutată, când priimeşte ună împrumuta, varsă în casele societăţii pentru formarea unul capital social câte 3%.
«Acestă vârsământă va fi considerată ca ună avansă făcută societăţii, şi, numai la stingerea desăvârşită a datoriei contractată, elă va fi restituită fără dobândă.»
Acestă articolă este cu desăvîrşlre în prejudicîulă împrumutatului. A reţine o sumă de Dani pentru ună timpă de 20 sân 30 de ânî, şi a’î restitui în urmă fără nici o dobândă, numai o combinaţiune viciosă şi învechită ca acesta o pote admite ! Se suposâm că cine-vase împrumută cu 10,000 de galbeni, spre a’l respunde cu anuităţi în 20 de anî. Reţinerea de 3% urmeqlăa fi de 300; acestă reţinere, în cursă de 20 de ani, se împătreşte, şi eu tote acestea îm-prumutatulă nu beneficiară de nimică per-qlândă pentru 20 de ani venitulu aceloră bani.— Ni se va obiecta că, fiindu societară, va lua parte la dividente. Aşa este, înse usufrucîulă pe 20 de ani ală aceloră 300 galbeni se împarte la 200 membrii fondatori şi la alţi aţâţi directori şi adm nis-tratorî, astă-felu în câtă împrumutatulU nu se bucură de câtă de o forte mică părticică, pe când alfelă ară fi putută dispune de densulu în întregulă Iul. Mal departe : art 3.
«Societatea creditului fonciară română se înfiinţesă de DD.... şi de personelepre-sentate de denşiî, fără însâ de a trece peste numerulă de 200. Aceştia suntu recunoscuţi ca fondatori: creditului fonciară şi voră fi îndatoraţi să verse în casa societăţii suma de 500,000 1. n. etc. etc. Dupe aceea art. 8 <Jice: capitalulă de 500,000 leî, sub-scrisă de către fondatărl, se face din 1000 obligaţiuni de câte 500 1 n. fiă-care, purtândă o dobândă de 8%, dupe cumfl se specifică prin ârt. 11.»
Cândti temeliile suntă strîmbă puse, casa nu pote eşi de câtă strîmbă şi ameninţată totă d’auna a cădea*. 200 de fondatori, mari capitalişti, aristocraţia aurulă în România, se asocietjă a clădi o casă, a or-ganisa ună institută de credită, şi ei nu gă-sescă a înălţa acestă măreţă edificiă pe alte temelii mai solide de câtă pe ună mi-şeru capitală de 500,000 le:! Cândă dar fondaţiunea este sâcă, organisaţiunea şi mecanismulu el nu pote fi de câtă şi mal secă —De aci vede.orî cine că colectivitatea proectulul nu represintă ceva se-riosă: concepută dupe proectele din Her-son şi Slesia, elă este o babilonia întregă, care nu pote da fructe în ţera nostră. Ştiinţele financiare fiindă positive, proectele unul asemenea institută de credită, introdusă pentru prima oră într’o ţâră, nu trebue sâ consulte, la conceperea loră, de câtă esperienţele streine, şi nu trebue se albă în vedere de câtă nevoile şi mişcarea economică a ţârii in. care se introducă; pe aceste base se organisesă edifi-ciulă şi mecanismulă lui, în limitele ştiin-* ţeloră financiare,-ale căroră principii peste totă loculă suntă aceleşi, pentru că 2 şi cu 2 facă patru în tote ţerile -din lume.
Proiectulă română nu presintă o ‘asemenea lucrare: elă este o copiă fidelă, ce-va mai multă o amalgamă de proecte streine din Slesia şi Herson, care nu vor putea prinde nici o dată rădăcini în ţâra nostră, pentru că ele suntă streine de obiceiurile şi nevoile nostre. Cândă îm-
TELEGRAFULU
prumutulti costă 12% cu ipotecă, elă nu este în stare a satisface nici proprietăţile mari, nici pe cele mici', nici a scăpa proprietăţile grevate mal multă de jume-tate; din contra, elă le împoverdsă mat multu si. înecândule, din dobîn^I în dobînc^î, ele se absorbii şi trecă din posesiunea proprietarului loră în acea a societăţii, de unde resultă că acestil institut!!, în locti de a înlesni proprietarului conservareai-mobilulul sett, banca îlă smulge în pro-fitulo societariioră seî. Respingeţi, Domni deputaţi o asemenea funestă organisaţiune financiară, şi dotaţi ţera cu o instituţiune proprie a împrumuta cu dobîniR eftine, în raportă cu veniturile proprietăţii, fără de care ele se voră îneca!
CAMERILE NOSTRE
(Dupe. Observatorului din Bacăă)
A se mal <,Uce că esistă în ţ£ra româ-nescă o Cameră legiuitore şi urnă Setată, care se represinte naţiunea, se respecte drepturile el, se lucrese pentru onorea şi averea eî, pentru independinţa şi conservarea el, este a minţi, a insulta poporulă română pe care trebue se-lu respectămu măcară în somnulă seă.
Casa din dealulă Mitropoliei şi acea de pe Bulevardă, nu se mat pote <jice că în ele conţinu români, ca acolo se vorbesce şi se simte românesce. Ele suntă ună con-tuară de speculă, unde fiă care pre^upeţă, fiă care înşelătoră îşi priimesce scomptulu pe marfa ce espune.
Acele locuri, nu aă nici celd mai mică ■dreptă de a se impune respectului ţerei; acolo, de pe băncile guvernului, se rostesc cuvinte şi se facă gesturi pe care ori cine le pote apropia numai unei crescerî de ciocoi.
Acolo se face tptulu pentru perderea ţerel, ună complotu oribila contra naţiune! române 5 prea puţină aă remasă, pen tru ca supralicitarea se se ordone în fa-vorea streiniloră.
A spune dar cea ce se face în acele Camere, este a cjice scurtă: nimicii pentru |ţeră!
Concesiunile, care vină cu mal multă repeziciune de câtu locomotivele înaintea acestoră mandatari al streinului, ne-aă umplută de spaimă, de grijă şi de desperare. Nici aerulu nu va fi cruţată de Re-gimă şi camerele lui, -ca se nu fiă acoperită de imposite.
Pentru noi, nu esistă Camere. Ţera cu-nosce adeveraţiî set mandatari; lupta loră e îndrăsneţă încă în mijloculă per^etori-loră. Pentru noi esistă silinţa de a perde afionulă care ne-a adormita atâta de grea. Odată sculaţi, vomă vedea şi v’omu au(ji •• ş’atuncî?...
Licenţa beuturiloră spirtose a fostă votată definitivă în sera de 8 Februarie, încă vr’o câţi va dupe culise cari zîmbescă bancherului ministru Mavrogheni!
DIVERSE
Farmacii portative în trenurile căilorîi ferate. Pe linia ferată Berlin-Hamburg s’a luată disposi-ţiunea, din ordinulă ministrului de comerciă, ca t6te trenurile se fie aprovisionate cu o ladă cu medi-
camente pentru a avea la îndămână cele dinte! a-jutOre tn casă de acidente nenorocite sâă de b6le subite. O asemene pharmaciă portativă, arangiată dupe unu metodă practică, nu costă mai multu de 740 franci (60 thalerl). Lada este lungă de doue picidre, lată de unulă, şi înaltă asemenede ună pi-cioră, şi conţine o altă ladă compusă de mal multe laviţe. La fundă se pune douS-spre-şlece table de vată şi sactl de pansamente ; în cutia ce se adoptă în ladă, se află mal întâi o trusă cu instrumente chirurgicale pentru ună medică, care s’aru găsi din întâmplare în trenă, apoi fOrfecî, turnichetă, altele, fâşii, comprese, legături, 10 ocale scamă, 100 ace cu gămălie, aţă, ceară, bandeiete aglutinative, ună picioră pătrată de tafetas d’Anglitera, doue lighene de tinichea de feră. Medicamentele consistă în picături de ale lui Hofman, Tra. de opil la diarhoe.
H suchar, apoi acetată de plumb, spirtă de a-rnonîac, acid phenică, etc.
In fiă care ladă se află o instrucţiune detailiată pentru conductoiulfi trenului, pe care se o consulte la casă de trebuinţă. Acâstă conţine poveţe atâtă de simple şi practice, în câtă chiar în caşuri dubiose este de ajunsă a ceti aceste instrucţiuni. Aceste pharmacil portative suntă acum Introduse pe tdte liniile prusiane, şi chiar cele-l-alte căi ferate germane aă urmată exemplulă. — Ară fi de dorită ca şi guvernnlă nostru se stăruâscă a se în-tr.oduce asemene parmacil portative pe căile nos-tre ferate, căci acesta nu pote fi de câtă în avan-tagiulă publicului, şi chiar a Direcţiune! căiloră ferate, cu câtă pe liniile nOstre se întâmplă destulă de des accidente nenorocite.
(Curierulu de Iassî)
.t,
*V
n*	't-
Mustaţahnireluî. Hortensa e o copilă frumdsă, şi destuiă de desvoltată spre a se putea mărita.
Ea trăiesce în lumea mare, cercetesă tdte balurile de elită si concertele cele mari.
Dar peţitorii nu se mai ivescă.
In fine, ună donmă bogată îî cere mâna, şi a-cela nu fu refusată.
Câtă de bătrână e acesta, nu ne privesce pe noi; destulă că e bogată, căci acâstă calitate în ţl ele de acuma suplinesce ori ce defecte.
E!ă fa dară primită, şi începu se frecuente casa regulată, conversândă cu mirâsa luî despre vii-torulă loră de aură.
Ună căţeluşă ală miresei singură' era fericitulu martoră al fericitei loră conversaţiunl; şi în bucuria lui cea mare, acela sări în braţele mirelui şi-I sărută mustaţa.
A doua ţii câinele deveni bolnavă. Numai de câtă fu chiătnată ună vetei inariă, şi acela constată că bietulă câine e otrăvită.
Dar cine l’a otrăvită?
Şi secretulă acesta se descoperi numai decâtă.
Câinele a linsă în ţluia precedentă mustaţa mirelui. Aşia dară, otrava-î de acolo? Da. Mustaţa fu negrită. Câinele a linsă negrâla a^âsta, care e ve-nină pericolosă.
Faptuiu s’a descoperita, insâ măinimosa roirdsă nu pedepsi pe mirele eî, şţ a treia pi se cunună cu elă.
Aurulă spălase otrava.
* *
$
Ba—da! Doul tineri, Hector şi Alfred, şedâă ţlilele trecute într’o lojă a Operei din Viena.
—Uitete,—ţiise Hector,—ce copilă încântătOre şâde colo în lojia a treia!
Alfred, fără d’a întrebuinţa lorgnetulă, privi într’acolo ş: respunse:
—Da.
Hector luă de nuoă lorgnetulă, şi începu a scruta trăsurile acelei copile. Inse, dupe o pausă, Zise :
—Ah! frate, copila acâsta nu se sciă însufleţi. Ea
remâne rece, trăsurile e) nu se mişcă la sunetele musiceî !
—Aî drept, ate
—O cunosc! ?
—Da.
—De unde ?
—Sumă mirele el.
Suprinderea lui Hector fu mare. Apoi -luă pe amiculă seă de braţă, îlă invită sâ iasă la preumblare, şi acolo îlă întrebă :
—E bine, povestesce-ml frate, curnă al devenită tu mire ?
—Intr’o casă cu noi locuia o familiă nobilă dar săracă. Numele eî nu te interesâsă. De acâstă familiă aparţinea şi o copilă d'o frumuseţe admirabilă, numită Louisa.
«Eă ama convenită cu ea pentru prima Oră în o serată, şi impreslunea ce a făcută asupra mea nu se va şterge din anima mea nici o dată.
«Observai, că nici ea nu remase ne emoţionată la vederea mea.,
«In scurtă,—era mă sigură, că sum iubită !
—Ah ! tegratulesăă !
—Acâptă-me se-ţî povestescă continuirea.
—Te rogă.
^Eă, sicură de amorulă el, totă o dată în se eramă sicură că nu voiu putea obţinea mâna eî.
—Pentru ce ?
—Pentru că eă, de şi mai bogată, nu suntă din o familiă aristocratică atâtă de înaltă ca ea.
—	Ah!
—	Veni înse ună comite bătrână, ceru mâna el, şi părinţii 1-0 promiseră, fără a o întreba şi pe dânsa. Sosi ţUua cununiei, toţi intrară în biserică, şi preo-tultt începu celebrarea cununiei. In urmă apoi se adresă către mirâsă, întrebând'© :
«—Vrei se iei de bărbatu pe D-lă comite ?
«—Ba,—respunse Luisa cu voce decisă.
Efectulă fu mare.
«Preotulă repeţi încă o dată întrebarea, dar mi« râsa respunse ârăşî:
«—Ba.»
«Se făcu o confusiune cumplită. Nuntaşii eşiră din biserică, şi căsătoria nu se făcu.
«A treia ţii rne presental eă la părinţii eî, le spusei dorinţa mea şi el mâ făcură fericită. Acuma dară sum mire. Causa recele! din teatru a Lousieî ' e, că astră-ţll n'amtt fostă încă la ea, de câtă numai o dată.
—Te gratulesă, frate ! Trăiască-ţî mirhsa fru-mOsă !
Societatea Amiciloră Beleloru Ârte
Se îace cunoscută publicului că Esposiţiunea Amiciloră Beleloră Arte din Hotelulă Herdan, va sta deschisă încă până la 22 Februarie curentă.
Preşedinte. C. Esarcu Pirectore administratoiă, C. Stăncescu
CURSULU VIESME!
Yiena, 8 Februar. 1878 s. n. EFECTELE
Metalice.......... . 70 85
Naţionale........... 73	95
Lose................105	—
Acţiunile băuceî .	990	—
Creditulu ......... 339	50
LonâoB............. 109	50
Oblig. rur> le ungare 81 50 •’ Temeşvar . . 79 25 » Transilvane. 78 50 •> Croate . .	—	—
Argintă în mărfuri . 108 35
Ducaţl................—	—
Napoleoni .	.	8 70 '/»
CURSULU ROMÂNO
Bucurescî, 8 Febuar. 1873 EFECTELE
Obligaţiuni rurali	104 —
■> Strusberg 48 V ■i Oppenheim----------
Obligaţii domenialî 95 %
» căiloră ferate------j
Societatea gen. gaz	410 —
Dacia, comp. d’asig. 003 —	
Mandate		—
Imprum. municipală	18 75
flCHIMBULfr	
Paris ă vista ....		 	
» 3 luui	93 ‘/4
Londra a vista . . .	
» 3 luni . . .	25 15
Berlin a vi3ta . . .	—
— 3 luni . . ,	372 '/„
Marsilia 		—
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL
f
I
I
Bwm
RENOVAJIUNE A CUL.OREI NATURALE DE PĂRU
prin prcparatulu de văpsitfi părulu. aprobată până acuma ca celu maî cc-celentu şi nevătămătoru sănătăţeî
PHYSICHROM
Âcestu remediu de fegeneraţinne de păr eccelentă în tniracul6sele sale efecte, prevcyut ţ cu eticheta năstră protectrice s’a aprobaţii prin necontestabilele sale preferinţe estraordina-rie atâtu, tn câtu fără d’a avea maî întâia trebuinţă d’uă particulară recomandaţi* acesta | şa assiguratii primulu rangă, intre tote asemenea preparate ce s’au presentată intri unu ş cursă de maî mulţi ani şî cari cea maî mare parte suntă vătămată re sănătăţeî, pe cându ş acesta, precumă ne învaţă esperienţa, se intrebuinţeţlă chiaru de persene de cea maî înaltă î posiie şi cele maî scrupulose în asemenea lucruri cu uă confidenţă bine justificată.
Aţvantagiurile particulare ale acestui preparată de regeneraţiune de păr consistă mai spe- j cialemente că se păte aplica de fie-care omă cu mare înlesnire şi fără dificultăţi, căci pă-1 ndă se pote văpsi după dorinţă, din gris in blondă deschisă şi închisă, brună până în celă | mai profundă negru, fără de a atinge pelea in celă maî mică gradă, căci numai părulă pri- r mesce primitiva s’a culore naturală, făcânduse mole ca catifea cu unu renoită lucidă, eres-j cerea părului se confortă şi părulă se deliberă dş aceste supărăciose mătreaţă, şi în fine ce * este causa principală — acestu preparată este nevătămătoru sănătăţeî.
Depositulă principală ală acestui remediu este: Viena, Wieden, Haustrasse 16, farmacia ia | heil. Dreifaltigkeit, spre a adresa comande verbale şi epistolare.
Preciulă unui flacon dublă este 3 fior., eunui simplu 1 f. 50 cr. împreună cu instrucţiune j de întrebuinţar.
PRĂVĂLIA de alăturea cu Fierăria SocecO et comp. este de închiriaţii de la sf. Gheorghe înainte.
Doritorii de a o lua cu chiriă suntfi rugaţi a se adresa chiar la actuala chiriaşă seQ la Librăria Socecti.
SOCHETt FRANCO -AUTRICHIENNE
pour Ies arts industriels
VIENNE I. Plankergasse 5, au premier. VIENNE
Etoffes pour meubles, Soienes, Tapis ct Aubusson et de Smyn ne,
Vetoutes et Moquettes.
deaux tulles brodds, Cretonnes, Velours, Reps de laine.
■Specialite de broderies et applications aiistiques: Tapisseries des Gobelins
Cuirs de Cordoue, papiers imitation cuir, papiere peints.
CERAMIQUES POUR PANNEAX ET LAMBRIS,
Faiences pour salles de bains et carrelage.
Entree libre des magasins.
Specialităţi în Stofe de Mobile. Covore, Perdele, Brodariî şi Faiance. Soliditate Comercială cea mai severă, în unire cu nn gustă artificială.
Plankengase 5, catulu I.
Se trimetd monstre franco în provincii.
BOLELE SECRETE
Răni symp'nilitice, scursdre, impedicarea udului; polutiune, pâbla alba (neputinţa bărbâtdscă) vindica dup5 o methodă care sa aprobată în mii de caţiurt singur şi radicale.
Specialistulă D-r Thor, Strada Carol No. 4.
^xxxxxxxxxxxxxxxxxxxg
29 Strada Lipscani 29
LA chinez j
CELU MAI NOU STABILIMENT
DE
«xxxxxxxxxxxxxxxxxxxg
X	X
x 29 Strada Lipscani 29 x
f LA CINEZ
X	x
x vis-a-vis de magasinulă X
& d-luî P. Enciulescu *
I YrrVEn^uies™14 I â DROGUE. COLONIALE, DELICATESE. BEIITURI ŞI ALIMENTE STREINE |
X	'	S câ	sub hrtna	~ X	X
«XXXXXXXXXXXXXXXXXXX»	w ^XXXXXXXXXXXXXXXXXXX»
DOBRICEANU RACOVIŢA & C-ie
Recomandămu Onorabilului publicu ună mare asortimentu bine arangiatfi în tote articolele de specialitatea noStră, şi mal cu semă în articolele de Colonialii necesare Casei, tote prospete şi noî.
Rugărau pe Onor. Publică a ne visita Noulu nostru Magasinfi, şi credemu că veţi rămânea forte mulţumiţi, atâtu de calitatea mărfurilorfi, câtu şi de serviciu.
Preţurile va fi cele mai consciinţiose.
PARTE DIN ARTICOLELE DE POSTU
Icre de Chefal, Icre negre mol şi Tescuite, Stridii Prâs-pete, Melci de Transilvania, Uleu de Inu de Braşiov, Măsline mari dulci şi de Volo, Bureţi de Munte conservaţi,
Minătărci, Caracatiţă. Marinată de helu, Sardele Rusesc!. Halva de Andrianopoli, Tahânu, Uun-de-lemn franţuzesc, şi Grecescu I-a calitate.
Diverse deserturi pentru Postu.
9. WIENA SEILERGÂSSE 9.
n
$ STOFE DE MĂTASE ŞI CATIFELE |
ANTIPHLOGISTICU DE AFECŢIUNI DE.PEPTU, GUTURAIURI, &.
Acestu sirop d’uin'i go studiu cele mai plăcuţe, are ua eficacitate sicură, constatată prin triunu raportu oficiale, contra gutu rai ului, catarulu.Gnppă, tuse măgarescă şi contra tutorii inffamaţiuniloru şi sut'erinteloru de peptu. Printre celebrităţile medicale cari l’au patronată m timpii de 40 de ani, vomu cita pe marele ILarnnkg, Guersant, de la spitalulă copiiloru; Vadquelin, director alu scoleî de Pharmaciă s’alţî medici de spitaluri, profesori ai facultăţii şi membrii Academiei de Medicină diu Paris.
Pharmacopea, rue de Bivoli, 150, & Paris Depositu in Pharmacopeele de căpetenia
i
DE PHIMA CUALITATE	W
Pentru Rochî	de Dame	şi Costume	M
cuiiu şi	m
X TRODSSEAUX, FOULARDS&CACHE-NEZ X
Firmă s.tabiliţă la 1792, stătătore de optu-^eci ani şi ne
JX schimbată-.	XVf
Cereri de mostre trebue neapărată se fiă francate.
•xîooeooeoGOQOoooeesooGOî®
ANUNCIU.
Se recomandă onorab. publicQ că posede cea maî bună cunoscinţă, pentru curarisarea şi vindecarea a diferiteloutl răni de scroturi.
Doriioril se potti informa la D-na Zinca Alecsandresca, strada Herăstrău No. 76.
Recompensa la esposiţiunea Universală Londra fi 862)
APA DE MELISA
DE CARMES ‘contra Apoplesiei, Paralisiei, Ameţeleî pe mare, Colereî, Vaporilor, Nemistuirii Coliceloru, etc
BOYER
lSingură succesore alu Carmiloru Paris, 14, rue Taranne Wepositu laprimile casedecomerciu.
De venţare
Uă pereche Case situate în culârea Galbenă suburbia Pi-tar-Moşu strada Catunu No. 6, doritori de a le cumpera să se a dreseze chiar in acea proprietat e
Girante responsabila DUMITRU KRISlEA.
WWW	Tipografia hiaţională, Strada Academii No. 2 4.
SAMBATA, 17 FEBRUARIE 1873.
UN NUMERU 10 BANI.
ANUL III — No. 299
APPARE IN TOATE SERILE DE LUCRU
PENTRU ABONAMENTE, RECLAME Şi ANUNCIURI A SE VEDEA P A G IN E A I V.
ji
BUCURESCI, 16 FEVRUARIE
Societatea română se află astă-ţli în fa-cia unei agitaţiuni guvernamentale,în facia uneî spionări reciproce între membrii guvernului şi între partisanil loru. Unora le e frică de Domnulu Lascar Catargiu, altora de D. Cantacusino şi altora de Domnulu Florescu. Chemarea tutulord oficeri-lord superiori de D. Ministru de resbelu şi de Domnuld Solomond, alocuţiunea a-cestora ca toţi se fiă gata, pentru că în 15 qlile pote se se întâmple und eveni-mentu, a pusd pe gânduri până şi pe poliţia capitalei, care a luatd mesurî a spiona pe Domnuld Florescu. Astd-felu, într’-una din serile trecute, und aginte poli-ţienescd, mergendd la clubuld Uniunea liberală — sed cerculu liberală, cumd îi dice acumd — a întrebată dacă Domnuld ministru de resbeld se află înăuntru !
Nu scimd dacă Domnuld Florescu se afla în interioruld acestui clubd; seim înse că servitoruld din aceid localu a răspunsă că nu este.
Ce se fiă ore acestă spionare? Ce este acea alocuţiune către oficerl ? Ce este acestă agitaţiune în cercurile înalte ?
Nu cum-va este erd cestiune de abdicare, şi de aceea îşi pregătesce fiă care teremuld, şeii se adeveresce că D. Can-tacosino aru voi se ia la serioşii că ard putea într’o ^ii se devină capulti Statului romând ? Nu cum-va Domnuld Florescu a aflat de propagandele ce faed unii pentru Domnulu Cantacusino — ne-greşitd fără voia Domnii sele — şi nu vo-esce a rămânea în urma acestuia ?
Nu scimd ni mied. Totd ce scimu este că o agitaţiune, o spionare reciprocă, o temere esistă în cercurile înalte, şi acesta trebue se deştepte pe popoîulu romând în genere, şi pe membrii tutulord nuanţe-lord partituluî liberală în parte, ca se nu fimu surprinşi într’o bună dimineţă.
Acestă agitaţiune reacţionare, şi aceste spionări guvernamentale şi dinastice, trebue se înveţe minte pe membriî partitu-l.uî liberală, se-î scoţă din apatia în care se află, se-î întrunescă într’und scopu şi într’und găndd, şi se-î pue într und deplină acordti asupra oricărui evenimentd l ard aduce timpuld şi împrejurările. Eî scid că nepăsarea şi divisiunile ne-ad a-dusu în acestă stare şi a data puterea în mâna reacţiuniî. Dacă voru urma şi pe Viitorii t-otd asemenea, şi dacă naţiunea
va fi suprinsă şi trecută dintr’unu red în altuia, el vord fi respunejetorî în facia naţiunii şi a viitorului.
Amd qlisQ.
-------_—	_ -j —. .,.j
O sdriâore din Giurgiu ne face cunoscută că, la 14 ale curentei, unu jidânu -a fostă prinsd cu und timbru falsificată de 20 lei noul. Fiindu întrebată de către procurorele locală, în arestulu poliţiei, de unde are aceid timbru, jidanuld a răspunsa că i l’a trimisă socră-sa de la Bueurescî.
Aşa, dar, în Capitală s’a instituita o fabrică de falsificarea timbrului, şi guvernuld nu sciă nimied, şi policia, care se ocupă de spionări şi de spectacole, nu a aflat nimic despre acesta ?
Guvernuld trebue, măcaru acumd, cândă particolariî ad făcută acestă descoperire, — căci un procuratore a fâcutu-o, —se ia măsurele cele mal energice spre a desco-coperi întrega societate de escrochi, daca nu voesce se vie neîncrederea generală asupra timbrului, şi din acestă neîncredere se nască şicaniile.
Presa reacţiunil de la noi s’a făcută mal catolică de câtu Papa în privinţa noului guvernă spaniola şi asupra Republice! din peninsula Iberică, jurnalulu Presa de eri, negreşita din sistemă, de ore ce nu cu-nosce pe nici unulu din membrii carii compună ministeriuld spaniolă, combate atâta omenii cată şi forma guvernământului, şi susţine cu o profetisare demnă de timpii următori lui Christd, că Republica spaniolă nu pote se durese, pentru că nu are în capuld eî vr’und principe sed vr’unu
r, .t . o j r »	j	r
conte.
Dar nu este nimied dacă numai ard combate pe omenii cari conducu a<jfl destinele Spaniei, dacă aru combate Republica ! Acesta arc fi naturald. El însă sca-motesă, dupe obiceiuld lord, chiar faptele şi evenimentele.
Tote jurnalele,—şi republicane, şi reacţionare, şi radicale, — ad aretatu că abdicarea lui Ameded ad provenită din intrigile camarilei şi damelorti de onore, care mal tote erad femeiele foştiloru miniştrii reacţionari, cari ad intervenită pe lângă regină a face pe rege se respingă numirea Colonelului Hidalgo în capuld corpului de artileria, pentru că luase parte la o mişcare contra fostei regine. Regele, cedândă camarilei, s’a opusă. Atunci Zo-
www.dacoromanica.ro
rilla a dusă afacerea la camere, camerile ad aprobatd purtarea ministrilordj regele, veţtându-se astd-feld desaprobatd indirectd de camere, şi ne cre^endu-se destulu de forte a- mal convoca alte camere, a fostă silită se abdice.
Ce qlică cel de la presa guvernului nostru ? Că intrigile ad fostă făcute de radicali şi că aceşti demagogi s’ad jucată cu esistenţa naţională.
Curmi că t6te acestea suntu numai nisce invenţiunî, şi cumu că actualele guvernă este iubită şi respectata până şi de partitele cele mal ostile Republice!, se citămd aici câte-va rânduri din jurnaluld Ttempo, monitorulu oficiale aîd partituluî alfonistd, care arâtă mândra şi nobila atitudine a noului guvernă.
Etă ce tjlice acestă jurnald :
«Primele acte ale guvernului republicanii aii e-sercitatii asupra naţiune! o salutarii înfluinţă. E-nergia în autoritate şi scrupulosului respecta către legi eraă lucruri de mulţii timpii uitate la noî. Vedemu cu plăcere în capuia guvernului Omeni cari, ca Figueras, Castelar şi Piy Margal, lucresă spre a-şi păstra o reputaţiune bine făcută şi car! ati confienţa partituluî loră.»
Und altO faptă ald noului guvernă, care a făcută impresiune asupra naţiunii, este celd următord ce ni’ld aduce jurnalele din Madrid:
Totă presa din Madrid, cu puţine escepţiunî, aplaudă respunsulă făcuţii de Ministrulă de justi-ţiă, D. Salmeron, preşedintelui curţii de apelă din Madrid, D. Gil Sanz, care, presentându-se noului seci şefă. cu toţi magistraţii circonscripţiunil sOle, şi oferindu-î serviciurile curţii pentru stabilirea noeî formă de guvernămentă, D. Salmeron a respunsă, în termeni măgulitori, dar f6rte espliciţî, că gu-vernulă Republice!, nu doreşte altă-ceva de câtă ca curtea de apelă din Madrid, precum şi tote tribunalele, se nu se ocupe de câtă, unicamente şi esclusivamente, de a împărţi justiţia.
«Ne felicitămă—şlice Igualdad —că unii ministru republicană a avută pentru prima Oră în Spania energia necesariă, pentru a face se înţelegă ţdra, că tribunalele judecătoreşti n’aă a da de câta sentinţe, eru nu serviciurî acelora ce li le ceru.»
Ună decretă ală preşedintelui guvernului Republice! desfiinţOză în armată jurământulă politică
O scire, din 20 Februariă, desminte telegrama ce anunţase sosirea la Madrid a generalului Comunei din Paris, Cluseret. Liniscea domnesce în tOte provinciele.
O telegramă din Berlin anunciă că guvernulă germană a decisă a recunOsce guvernulă spaniolă^ îndată ce circularea ministrului de stată ÎI va fi comunicată.
TELEGRAFUL
GeneralulQ Pavia, cu ocasiunea luăret comandamentului armatei de nord, a adresata locuitori-loril provincielor, subt ordinele săle, următOrea pro-clamaţiune :
Basci şi NavaresI,
«Guvernuitt Repubhcel m'a numita generala comandanţii ala armatei de Nord şi ’mi-a recomandata se vă tratesU ca amici, ca fraţi.
«Guvernuia Republicel m’a însărcinata de a vă spune la toţi, fără distincţiune de partita, că Republica este toleranţa, este respectulii tuturorii o-piniuniloru, tuturoru drepturiloră, tuturoru cons-ciinţeloru; că Republica primesce pe toţi cetăţenii ca pe nisce fraţi, fără umiliaţiunî, fără con-diţiunl, fără pacta; pe toţi aceia cari vintt la dânsa, dorinţa ei fiinda ca aceste provincii basce şi na-varese se continue a se bucura de pace.
«Bravi Basci şi NavaresI, fiţi fără tăamă şi re-mâneţi linisciţi în căminurile vOstre : fraternisaţî cu valorOsa armată a Republicel. Eitarea şi uitarea trecutului, ătă ce vă promite Republica, şi cea maî ardinte a mea dorinţă este ca nici o puşcă se nu se tragă între noi, deschi^ândQ braţele pentru a priimi pe ala vostru frate şi generala şefa ala armatei de nordu.»
Comendante şefă, Pavia.
DEPEŞE TELEGRAFICE
(Serviciula privata ala Românului)
Atena, 26 Fevruaria. Regele a deschisfl noua Cameră. Discursultt regala anunţă bune relaţiunl cu puterile străine, promite mai multe îmbunătăţiri interiore, echilibrarea bugetului, construiri de cât ferate ; declară că brigandagiurile suntu nimicite pretutindeni.
SOIRI DIN ROMÂNIA
Fiasco şi poticndlă:
Etă situaţiunea ministerului din Bucu-rescî! Şi cea-ce e mal tristti în acestă privinţă, este că chiar omenii seî proprd î-aQ înfipta ţeruşulO dinainte!
Cunosceţî faimosula proiectil de lege, alti guvernului, care tindea a nimici presa? El bine ! acestO faimosO proectîi a alunecaţi), şi încă în modulG celo maî deplorabile, Camera, care se compune de 6-menî cari aO cea maî mare nepăsare posibilă pentru afacerile ţereî, Camera, care era considerată ca unu instrumenta servila ala guvernului, s’a revoltata în contra acestoru proecte a temă tor e la presă, proecte de maî mulţii timpO preparate şi arangiate de dibacii arbitragiuluî şi al despotismului. PositivO, puterea are mâna nenorocită în asemenea împrejurări. Atâtea triste circonstanţe aii veniţii sg întunece orisontula regimeluî actuala, în câta nu maî era trebuinţă de acestă ultimă încercare pentru a revolta chiar pe omenii cel maî devotaţi lui, şi a face se vorbescă bestia din Balaam care n’a vorbita de câta o dată în viaţa sa.
Spre a fi mal înţelesu, voia intra maî cu amănuntulO în istoricule lucrurilorO. Etă cum a respinsa Camera faimosa re-organisaţiune a lege! asupra presei.
Dupe cum ve spungmO, printr’una din precedentele mele corespondenţe, guver-nulu, doritorii de a pune unO fritt atacu-riloru presei liberale, îl veni în minte de a propune o modificaţiune a codicelul penale, care trebuia se isbutescă neaperata în scopula sea de a lovi libertatea care dom-nesce în publicitatea din România.
Proectula, cu totă masca sa abilă ce l-a pusO doul din cel maî mari legiştî al noştri!, Costa-foru şi Epurenu, făcu cu tote acestea Jîasco, sea ca să mS esprimO maî bine, a scăpata de bunele simţiminte ale junii drepte, care admite provisoriu pe omenii <Jilei, pe cari ii găsesce că aO durata prea multa douî ani de esistenţă ministeriale, fiinda pentru România unO fenomene.
De astă dată ministeriula e condamnata, şi se dispută acela care are se-î sucddă: Se vorbesce multă de venirea la putere a partidului Dimitrie Ghica. Nu seim dacă acesta se va realisa. De şi aceştia vorO fi aleşi din rangurile reacţiunel, va fi tota mal bine de câta acuma, cânda puterea nu numgra una singura vota simpatica nici între omenii politici, nici între simplii cetăţeni.
Pe câta pare, anulă acesta nu este fertila de câta în dueluri, pentru că avemO încă unuia a înregistra, acela care a avut locO între douî tineri de bună familiă, D. G. Florescu şi judele de instrucţiune, care a condemnata pe fratele acestui din urmă în afacerea pălmuireî D-luî Hiotu. Certa a avuta loca la Grand-Hotel unde aceşti Domni, întâlninduse din întâmplare, începură a se apostrofa, de la apostrofe ajunseră la păruială şi sfirşiră. prin a-şl aplica reciprocamente palme şi lovituri în regulă. Accesoriile mesei serviră de projec-tile. Câtă de plăcuta trebue sg fi fosta acesta pentru personele aşezate între a-cestî Domni ?
In fine, adoua-eji avu locu dueluld, care s’a terminata printr’o lovitură de sabia priimitâ de magistrata. Câta despre principala causă a acestei certe, adică a D-luî prefecta de poliţiă, ama citita în Românului că acesta din firmă, dupe o matură gândire dacă trebuia se se bată sda nu pentru palmele ce a priimitâ, a declarata că ministerula îlo opresce cu dinadinsulO de a se presenta pe câmpula luptei!
Earna ne-a visitata cam târzia, ce e drepta, dar cu totă rigorea posibilă. O zăpadă abondeptă acopere supra-facia pământului.
Mal bine mal tânjiu de câta nici o dată.
\Ga\- des Etrang.)
TQRTURELE Şl BARBARIELE REGIMULUI ORDiMEÎ
Unii crimentt oribila s’a comisii în comuna Cârja din acestu judeţu. Subprefectul J. Sturza, verfulU D-luî prefectu Iordache Giurgea, fosta sergenta în armată, carele a fosta pusa în acăstă funcţiune îndată dupe intrarea vărului sătt în prefectură, şi pentru singurele merite că pe de-oparte era rude-niă cu D-luî, ărtt pe de altă parte pentru carac-terultt sea sălbaticu. Inima sea îndrăcită, nisce moravuri bestiale ;i înrăutăţite prin o crescere în ca-sarmă, singura lui până astă-ţll scOlă de educaţiune, îltt punătt alături în vredniciă cu demnulâ sătt văru, îla făcdQ esecutorula naturala şi predestinată ala voinţei acestuia, îla recomandaO cu energiâ la demnitatea de sbirtt altt regimului ordine!—unde ve-ruia D-sele, cu acelea-şl daruri naturali, att data deja luminăse dovedi de vrednicia şi att adusa puternice serviciurî Statului, sugrumânda pe cetăţenii paclnicl şi oneşti cari refusaO de a se face complicii lui.
Acestu teribeia sub-prefcctu, luânda în s.eriostt însărcinarea sea de sbirO, şi voinda a nu rămânea, prin atrocităţile săle, în urma stăpânului şi
www.dacoromanica.ro
vărului său, a comistt de la intrarea sea în funcţiune până astă-jl cele mal neauzite abusurî: jacuri tiranice de tota soiula, bătăi şi torturi infernali, asupra administraţilora săi. Ni se asigură, în modula celu mal positivU, că în plasa sea n’att rămasâ nici una primara ne bătuta şi ne maltratata de eltt.
Sunttt câte-va luni de cândtt noi ama arătata aici faptula criminala de bătae barbară şi maltratarea neomenOsă îndeplinită de acesta monstru asupra primarului oraşului Murgeni, D. Anghelache Nico-lau, untt distinsa comerciante, una venerabila bătrâna de 70 ani. Casultt este şi astă-ţll pendinte
la Curtea de Focşianî, căci justiţia locală l’au fosta achitata.
D. Prefecttt, care de mal înainte cunoscea ca-racterula teribilului sătt vărtt, şi care, cu tote a-cestea, a făcuta din ela agentulQ sătt, de câte ori aO primita denunciărl, reclamări, plângeri în contra furiOscîortt lui maltratări, att respunstt cu o i-nitnă împetrită la ţipetele de desperare ale victimfe-loru. Eltt a încercata cotinutt se- ingerese în ma/-ş ia justiţiei şi se înfluinţese investigările el de câte ori era în joctt deranultt sătt vărtt.
Acăstă culpabilă procedare este de notorietate publică.
Protecţiunea patenta a tottt puternicului prefectti, precumu şi tergiversările justiţiei în caşurile precedenţi, n’att pututtt de câttt se încuragiese cute-sanţa sălbatică a tenărulul Sturza. Caşurile arătate mal susO, în care deja eltt dăduse doveţll puter nice de o infernală perversitate, n’att servita de câttt pentru a-ltt perfecţiona şi a face din eltt o Dară sălbatică.
Noua sea isbândă este unu crimentt oribilu de torture infame, aplicate cu pacienţă, cu sânge rece, mal multe ţlile d’arăndultt, asupra lui Pavel Bră-tianu, june de 17 ani, asupra bătrânel mame a a-cestuia, asupra lui Alexandru Stegaritt, bătrânii o-norabiltt din sătula Cârja şi asupra altortt nenorocite victime.
In curstt de mal multe ţlile, aceşti nefericiţi att fosttt secuestraţl, bătuţi, legaţi fedeleşu şi suspendaţi în aertt; bătuţi cu curele la tălpi, pespinarej pe piciOre, pe pieptO chiartt. Ranele lortt, din care sbucnea sângele, eratt udate,—-o ! infarniă!—cu apă sărată pentru a se escita în gradultt supremtt durerile şi suferinţele... Unele victime de mal multe ori att leşinată de durere subt loviturile grosave a trei călăraşi care, cu curelele şielelortt lovindu’I, fâcătt se se sfâşiă carnea pe corpultt lortt.
Sănătatea acestoru inocente victime este pentru totu d’auna compromisă; şi medicii afirmi! că chiar viaţa bătrânului Al. Stegaritt, este în pericolu.
Prin mi^IIOcele acestortt torture, infamultt Sturza urmă a pune mâna pe o colosală sumă de bani ce i se denunciase de către una miserabiltt grectt de acolo, că artt fi posedândtt una din victime.
Noi nu esagerămu nimicii. Declaraţiunile aceste nu pottt de câta se formese în spiritultt lectorilortf o slabă ideiă de atrociitatea torturilortt ce s’att întrebuinţată, şi a cărortt veritate este stabilită prin untt voluminostt procesu-verbaltt, formata la fa-cia locului de Procurorultt şi Judele instructortt, unde s’att ascultata martorii oculari. Cu tote a-cestea, acestu culpabila funcţionara nu este nici până astă-ţll destituita.
Se sperămtt Ore că celu pucintt de astă-dată justiţia nu va mal fi înfluinţatâ de stăruinţele, de in-trigele ascunse ale tiranului de la Bârlad, în numele căruia s’att făcuttt atâtea crime ? Se mal spe-rămu Ore că celu pucin în facia unortt asemenea torture şi atrocităţi sălbatice, justiţia va fi la înălţimea ei, şi că ea va face să caţlă asupra capeloru infamilortt sbirl totă asprimea dreptăţii omenesc!? — Da! Noi sperămtt! Noi îndreptămtt astă-ţll tote plângerile nOstre, noi puneratt totă speranţa nOstră în sânţenia conscjinţelortt magistraţilortt noştril !!..
(Semănătorulu d(n Bârlad.)
TELEGRAFULU
Sărbătorile în Egiptu
Positivă sărbătorile mariagelord duresă prea multa; în fie care septămână und nod mariagid; toţi se întrebd cândd o se vie sfârşitulu atâtord veselii. Dumneţled fie bine cuvântată ! intrămd în alu patrelea şi celd din urmă periodd: amd aflat’o astăţlî de diminăţă, mal nainte de a se lumina de ţhuă, pnn detunârile salveiord de artilerie, care, deşteptându*me de odată, credămti că mă aflu la asedifl Sevastopolulul săd închisă în Paris la 1870.
Căsătoria A. S. Hussein-Paşa s’a terminată în-fine. Astă-^I încep ceremoniile, aceleia a lui A. S, jHassan cu principesa nepăta marelui Mahmed-Ali.
Vinerea trecută principele Hussein a dată und mare prînţld diplomatică în reşedinţa sa de la Ablassieh. Lui Joseph Pantelini i se conferi şi de astă-dată ondrea de a pregăti prânţluld, şi de care s’a achitată într’und modă respectabilă. Amd subt ochi accstă preciosă prănţld; nu indrăsnescd însă de alu descrie, de tămă de a nu aduce poftă lec-toriloră D-v.; aflaţi numai că capriârele, pintadele, găinile de Breşa, becaţele şi fesanil abondad, şi vinurile cele dintâiu din lume se vărsad în spume.
Intr’o sală imensă, o masă era preparată pentru a. primii aprăpe două sute de convivi: principele Hussein presida; toţi principii din familia sa îlu anturad. Printre învitaţl se remarca doul principi din Bavaria, din care urmlu principele Leopoldd, ereditatulă presumplif; principele de Saxe-Meini-ngen, und ambasadorii; Consulii generali al En-gliterel, Franciel, Americel, Italiei, Austriei şi ■Greciei et. et.; toţi Miniştrii, tăte personagele înalte, avândd o funcţiune în guvernământd; Membrii consiliului privată, câţî-va efendi Şefi de serviciurl în Ministere. Nici und antreprenord de tuasmente, cu tăte c:ă suntă unii din cei mai bogaţi ; aceşti Domni de maitre cube n’aă fostă nici o dată admişi; în revanşă însă, A. S. Husseină Paşa, ca ministru ală instrucţiunii publice, a admisă la masa sa mal mulţi membrii al jînvâţământuluî publică, -între care şi und umilă comerciante pe care nu-ld voifi numi de tămă a nu blesa modestia sa, fon-•datorulu scoleloru libere şi gratuite din Alexandria.
Acestd omagia făcută apostolului despre care •vă vorbescă de fiuld Kedivulul este o adevărată revelaţiune. Eld demonstră, în modulă celă mai victonosu, că timpii intrigilord şi ală minciunilord s’a sfărşitd, şi că omenii sinceri şi de unu merită reală vord avea de acumă înainte loculu lord rezervată în acâstă ţără.
Asăstă atitudine perseverantă a Kedivulul, în ^avdrea instituţiuniloră liberale, probăsă câtă de multă suntu profunde convicţiunile săle de rege-natoră progresistă ală Egiptului, şi lasă a se vedea, într'unu modă evidentă, că acceptă totd ce pote releva moraluld poporului săd, acea ce indică că acăstă ţără va fi în curendă metamorfosată, printr’o centralisare de reforme ce guvernuld urmăreşte cu o atâtu de lăudabile şi energică ob-stinaţiune.
De Sâmbătă săra ne aflămd în serbătorile paş-telul musulmad : Curba-Bairamfi. ErI, Sâmbătă, trebuia se aibă locă Sala malekii la palatulu citadelei, dar în urina unei indisposiţiunl a Kedivulul ceremonia a fostă amânată.
Kurba-Bairamă, este sărbătorea sacrificiului lui Abraham. Astă-şll de diminăţă, aprdpe de Meka, mal multă de 100 pelerini, unii goi, alţii îmbrăcaţi în albtt, ad sacrificată pe muntele Arare, fiă care câte o cămilă, ună mielu săd unu viţeld, dupe puterea fie-căruia
D. Erkmann, celebrulă colaboratoră de la Cha-trian, este între noi de vre-o câte-va Şile. Vine să studiere ţăra, pre a dota cu o carte mal multă plăcuta colecţiune a romanelord istorice datorite unei pene pitoreşti şi atrăgătdre. Salutămă venirea D-luî Erkmann.
(La
0 TRISTĂ PRESIMŢIRE
Primă-vără rîŞătdre Cândă pe câmpuri vel sosi Fruntea-mi tristă, de paldre, Coperită vel găsi!
D’ale tăie dulci zefire Se va stinge viaţa mea,
Cândă la primă tea zîmbire Prin crânguri voră suspina!
Şi subt salcia pletăsă Lâng’ală mamei tristă rnormântă, înc’o grăpă negurdsă Se va ’nălţa pe pământd,
Unde’ntr’a juneţe! flăre D’ală morţel braţă secerata,
Subt salcia plângătdre Void fi de lume uitata.
Săra-atuncî două suspine Salciă’n frametulă' săd,
P’ale tăie băre line Va’nălţa în dnulă tăd,
Care pline de diirere Se vord înfrăţi subt ceră,
Şi din a nopţel tăcere Vord sbura triste’n eterd.
M. C.
DIVERSE
Amd aflata că la Buzăd s’ard fi falsificata în luna trecută und mandată plătiţord la casieria generală, fică circonstanţele: und Domnd, Constantin Badea, avea se primăscă und mandată de 200 lei de la comitetd în urma unul contractă ce avea se ese-cutese ; comptabiluld comitetului, C... I... în unire cu îngrijitoruld penitenciarului, C... H... se con-concertăză pentru falsificarea mandatului şi o şi efectuăsă : se falsifică sub-semnătura lui Const. Badea atâtd în cererea adresată comitetului, câtă şi în decisiunea luată de comitetă de a se libera man-datulă, precumă şi mandată. Aceşti'demni funcţionari, ce se potdnumi delicuenţt, nea vândă cura-giulă se consume ultimulă actd ală crimei loră, îşî asociasă, pe câtă se vede, und instrumentă inocenta : angajăsă pe und omu ca se mărgă la ca-siăriă şi se câră achitarea mandatului. îngrijitoruld îngrijeşte de a-lă conduce chiaru până la uşa casieriei şi-î recomandă, dar c’amd puţină clară, se . nu-şl spue sdevăratuld săd nume, ci se declare că se chiăme Cocstantin Badea. Acela individa, uituca de firea lui şi nevinovată, la întrebarea ce l-a făcuta comptabilulă casiăriel daca este Constantin Badea în persănă, eld a răspunsă că se nu-mesce Constantin Radu. De aci tăte descoperirile. — Nu scimd ce măsuri s’a luată de instrucţiune. Se dea D-^ed se nu se repete ocasiunea de a se plânge, cu cuvânta, iumea care vede şi n’are ce face.
*
'f- *r
Und ageră revisord alu monopolului tutunului descoperi la o văduvă din mahalaoa .. strada... tutună de contrabandă; luândd autorisarea necesară, eld se introduse în casa nenorocitei delicu-ente şi, dupe o mică percnisiţiune, găsi într’o cutiă de tinichea vr’o patru oca de tutuud tăâtd gata.
Cândd văduva se vă$lu surprinsă, şi cândd scia, dupe cumd aurise, consecinţele descoperirii unui asemenea fapta, se gândi repede ce e de făcută, şi spiritulă nu-î lipsi: se puse îndată pe ună bocită nebună, se milogea de nenorocirea eî, că ce are se se facă ea daca D-lă revisord,cu 6menil săi, (cari erad
duol) va da peste marea cantitate de tutună ce o are în podă! Reviseruld deschise o pereche de ochi aşa de mari, că Omenii săi credăă că are să mOră.... de bucuriă. Se săpăciră cu toţii. Pe unde se ne suimă în podă? întrebă revisorulă. Uite, dute pe 1 scara aceea, ÎI- respunse şirâta văŞuvă, miorlăindă mereă Se aventară cu toţii în podă ca se găsâs-că, . . — ca câinele care lasă bucata din gură se caute umbra mal mare din apă,—şi pe cândă el nu găsăă nimică, cucOna, cu ajutorulă unei slujnice sprintene, trecu tinichâua cu tutună la un vecină, ără pe de altă parte ea strigă pe und gardistă se viă s’o scape de nişte hoţi cari i s'au suita în podă. Dupe tOte esplicările şi protestările el, că în viaţa el n’a fumată, se văţlu silită păcălitulă de revisord se se necăjăscă pe eld că, ce folosă, daca a descoperita şi capă n’a avută. ■— Tătă acăstă naraţiune, o dămd subt beneficiă de inventară.
* *
*
în Şilele trecute s’a petrecută următorulă faptă în sala secţiunii III a Curţii de Apelă? pe cândd advocaţii pledad, era cine-va lăngă sobă care aproba pe rendă cândd pe unuia cândă pe altulă, şi modulă esprimăiil şi gesticulării săle provoca rîsă şi mişcare; preşedintele, observândă acăsta, se adresă către eld: —«Fă bine D-le de eşl afară? Individuld, clătinându-se pe piciOre, îl respunse: —«Da unde mal e libiertatea?» Aproduld, lu-ându-lă de umere l-a demonstrată că nu se păte invoca libertatea în starea în care se află: Ild sc6* se pe uşă afară.
* if +
Ună judecătoră de ocold din Bucurescî, fOrte iritabilă de ori ce sgomotd, gâsdindu-se multa, a găsitd de cuviinţă se pună ună anuncld în sala judecătoriei, prin care se Şică că: «este oprită fu-matuld, sculpatuld şijtuşitulă.» Und advocată, care ară avea nenorocirea se fiă răcită, este dar ameninţată de a fi scosd afară din sală?
*
Se Şice că înaintea unei istante judecătoresc! din ţâra nOstră, s’a găsitd argumente de a se a-plică art 149 Proc. Civ., de şi ambele părţi, lip-sâd. Interesându-ne de logica magistraţiiord, âcă cumd ad deraţionatd: considerândă că părituld este minoră; considerândă că daca elă nu s’a înfăţişată causa e că n’a sciutd că şi reclamantele are se lip-sâscă; considerândă că unu minoră merită protec-ţiunea legii: pentru aceste cuvinte, respinge cererea reclamantului cu dreptd de oposiţiune.
(.Drejotulu).
CURSULU ROMÂNU
Bucurescî, 8 Febuar. 1873
EFECTELE	
Obligaţiuni rurali	104 —
- Strusberg	48 7,
» Oppenheim	—
Obligaţii domenial!	95 ■/„
» căiloru ferate — —	
Societatea gen. gaz	410 -
Dacia, comp. d’asig.	603 —
Mandate		—
Imprum. municipală	18 75
SCHIMB TJLU	
Paris â vista . . .		 	
» 3 luni . . .	98 •/,
Londra a vista . . .	
« 3 Hun ....	25 15
Berlin a vista . . .			
—- 3 luni . . ,	372 7,
Marsilia		—
CURSULU VIENEI
Yiena, 8 Februar. 1873 s. n. EFECTELE
Metalice........... 71	—
Kaţieaale.......... 74	—
Lose.............. 105	25
Acţiunile băncei .	990	—
Creditulu......... 240	—
Lon^on............ 109	25
Oblig, rui ile ungare 81 — »	Temeşvar . .	79	—
«	Transilvane.	78	25
»	Croate ...	—	—
Argintă !n mărfuri . 108 15
Ducaţi...................
Napoleoni . . . _ .. . . 8 71
AA jU.
j>r

www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL
lQQQaOOCCOQOOQCOCOQQQOG\ §
yl Medalie de AUR. — Premii de 16,600fr.
X
r--s®6''i®e®®&<3ec<i@ss®®e©©s©®©Qe©®®®a3®î®e>'3©©3>©©'8'®®'9®$!3' W,®	PENTRU PAR SI BARBA	^	1
Furnisorulu NI. S. Regineî Angliei şi l|jrrhc|s & M. S. Imperatoreluî Rusiei.	v'4^S §
SQBINA LAR
O •	(I Medalie de auru. — 3 medalii de argint.)	§
lilBEPABAÎIUR An (MU (A |
X* Preparaţii de F. CRUCQ. — Paris-n rue de trevise.-Londra—- ]|

F.LEXJR reconstituant şi febrifuge.
Celii mal bunii specifica pentru frigurile epidemice Q sad paludeene care au resistata pâne acum quinine. — Abrevdză convalescenţa şi restabildză repede forţele per-dute şi constituţiile alterate, bOle de stomacti, slăbi- XI £ ciuni generale, causate din lipsade sânge, etc.
In ţerile calde, şi mal cusdmă la. finele verii, se în-X trebuinţdză înduoita cu apă ca beutură împuternicitdre şi preservativă de friguri.
9 Preparata de F. CRUCQ. — Paris-n rue de trevise.-Londra-®2 i Beaufort strees S, W.
Singurul product ce, fără a fi vopsit dă necontenit pSrulul şi ® ®barbeî coldrealor primitivă.	§
® îla întrebuinţdză cine-va singura,şioperdză asupra bărbeî ca ® ®şi asupra pgrulul.
® Dapositulfi la Bucureşti, la 0-nu Hurier Coiffeur Podu Mogoşoiei.
SAVQM ROYAL
li IC '» H Si B li ,1 C
de VIOLET
PAR FUMEUR Bri, A. PARIS Seul recommande par Ies celebrites medicales poiiry l’Hyyiene, la Fraîckeur et ’/afT Beaute de la Peau.
D^p6tdritts touto» Ies viile#*tiu monde.|rf
EtlOKR LA Ma^UIOE FABRlţUS! fej
LA REINE DES ABEILLES B
PASTA PECTORALA
SIROPflŞDE NAFfi
DELANGRENIiER DIN PARIS
«•••••••«•®®®®©©sfâ©s®^©©©a®o®3a^e®®®ea.s©«®©®&a®;din5oPad;ismfedjfcaJnst^ttf‘°™
____________ caritatea în contra TUSEI, asth-
i 7- 7-î . ■ tt /i ur o	, , 7 .	.	k inuluiGRIPPEL, tuse; măgărescî
La librăria R. V. Wartha, strada Lipseam 5, şi irritaţiunii.or peptuim
®	‘ şi gâtului.
Depositu în Bucurescî:	Fr.
Eitelşi J. Rissdorfer.
Diferite uvrage de economiă politică, finance etc.j
Autorii: Bastiat, Say, Iuglar, Bouron, Pradier, t î Wolowsky, Courcelle, Mill, Pradier, Garnier, Co-
Rj w UlUWSAyj C/ULULCllCş XVAlllj x tauicij VXcli
* FEEUGINOSU |j quelin, Baudrillart, Martens, Molinari etc.
QUINA LA ROCHE
, 2 Dicfionaire de commerce 2 volumes, ‘Dicţionnaire de 1’economie £ % politique 2 volumes, Bouillet Dicţionnaire de geographie et des § *iŞ	Sciences, ediţia nouă.
| CODICELE române, de Boerescu, ediţiunea ll-a, f X	X||	I voiumu legată, numai 23 lei.	®
Cbocooooooocxxxxxxxxxxxy4	w
Sărăcia sângelui, epuisementu, urmările facere!.
PARIS, 22, rue Drouot.—BUCURESCÎ, F. Eitel. Risdorfeb,
Pharm.
Vină vechiei şi noă, albă şi roşiă, cu butia şi cu butoiuld: vechia pentru masă butilia i led 40 bani. Butilia deşartă se primesce pe 40 bani.
gj Depositd la A. Sla-^tinenu în Babişte,
gxxxxxxxxxxxxxxxxxxxa
wy $'	A
' 29 Strada Lipscani 29 x
g LA CHINEZ
X vis-a-vis de magasinulO
5 d-lui P. Enciulescu
X
^xxxxxxxxxxxxxxxxxxx®
o
>-<
bD
a
W
CELU MAI NOD STABILIMENT
DE
DROGUE. COLONIALE,. DELIGATESE. BEUTURI SI ALIMENTE STREINE
sub firma
w.in 1 t	«...	.. - U ..
CJ
'O
c
W
0XXXXXXXXXXXXXXXXXXX5& x 29 Strada Lipscani 29 x
I LA CINEZ
X	,	.	, X
X vis-a-vis de magasmultt X
d-lui P. Enciulescu ^
îxxxxxxxxxxxxxxxxxxx^
DOBRICEANU RACOVIŢA &C-ie
ll/il
Recomandămă Onorabilului publică unu mare asortimentă bine arangiată în tote articolele de specialitatea nostră, şi mai cu semă în articolele de Colonială necesare Casei, tote prospete şi noi.
Rugămă pe Onor. Publică a ne visita Noulă nostru Magasinu, şi credemă că veţi remânea forte mulţumiţi, .atâtu de calitatea mărfuriloră, câtă şi de serviciă.
Preţurile va fi cele mai consciinţiose.
PARTE DIN ARTICOLELE DE POSŢU
Icre de Chefal, Icre negre mo! şi Tescuite, Stridii Prospete, Melci de Transilvania, Uleu de Inu de Braşiov, Măsline mari dulci şi de Volo, Bureţi de Munte conservaţi,
Minătărci, Caracatiţă. Marinată de helu, Sardele Rusesc!. Halva de Andrianopoli, Tahânu, Uun-de-lemn franţuzesc, şi Grecescu l-a calitate.
Diverse deserturi pentru Postă.

| 1 r 9. WIENA SEILERGASSE 9.	|
\K
X
X
X
GURI
X
X
X
I STOFE DE MATASE SI CATIFELE
SIROP ANTIPHLOGIST1CU DE IÎRIANT AFECŢIUNI DE PEPTll, GUTURAIURI, &.
Acestu sirop d’unu gustu din cele mai plăcuţe, are uă elicacl-tate sicură, constatată prin tr’unu raportă oficiale, contra guturaiuluî,catarulu,Crrippă,tusemăgareşcăşi contra tutOru inffamaţiuniloru şi sufennteloru de neptu. Printre celebrităţile medicale cari l’au patronată m timpu de 40 de am, vomă cita pe marele Larnnec, Goersant, de la spitaluln copiiloră; vadqdelin, director ală sebleî de Pharmaciă s’alţî medic! de spitaluri, profesor! a! facultăţi! şi membri! Academie! de Medicină diu Paris.
Pharmaoopea, rue de Hlvoll, 150, â Paria
Depositu in Pharmacopeele de căpetenia
X
X
X
DE PRIMA CCALITATE
Pentru Rochi de Dame şi Costume
•Ti	CCMC ŞI	f \
% TROUSSEAUX, FOULARDS & CACHE-NEZ X
M Firmă stabilită la 1792, stătătore de optQ-^eci an! şi ne Xf schimbată.
^ Cereri de mostre trebue neapăraţii se fiă francate.	W
V'
ANUNCIU. Se recomandă onorab.
publică că posede cea ma! bună cunoscinţă, pentru curarisarea şi vindecarea a diferitelouă rănî de scro-furî.
Doiaoriî se potu informa la D-na Zinca Alecsandresca, strada Herăstrău No. 76.
Recompensa la esmsitjunea Universala Londra 118671
APA DE MELî:A
DE CARMES
||contra Apopiesieî, Paralisie!, .Ameţele! pe mare, Golerei, Vapo-|'iilor, Nemistuiriî, Coliceloru, etc.
BOYER
YSinguru succesore alu Carmilorit Paris, 14, rue Xaranne I 'Depositu la primite casedecomerciu,
De venţlare SJll»:
în culârea Galbenă suburbia Pi-tar-Moşu strada Catunu No. 6, doritori de a le cumpera să se a-dreseze chiar in acea proprietate
Girante responsabilă DUMITRU KRISTEA.
1133J 6 jjO.iI
B.'l O f.
Tipografia Naţională, Strada Academii No. 24.
www.dacoromanica.ro
DUMINECA, 18 FEBRUARIE 1873.
UN NUMERUIO BANI.
ANUL III — No. 300
AR P A RE IN TOATE SERILE DE LUCRU
PENTRU ABONAMENTE, RECLAME ŞIANUNCIURI A SE VEDEA PA GINEA IV.
BUCURESCI, 17 FEVRUARIE
Nu putemă să ne plângemu căn’avemă în Constituţiunea nostră cele mal mari garanţii pentru a asicura cetăţianulul res-pectulă averii, onoreî şi libertăţii sâle!
De cine a fostă şi suntti însă aplicate aceste garanţii? Intr’ale cui mâiniaă fostă puse de la ună timpă încocî a le apăra şi a le împărţi! poporului?
Cel dintâiă douî ani, dupe ce s’a votată acostă mare lege, amă avută fericirea să gustămă din fructele acestui arbore, arnă avută norocirea să ne umbrimă câtă-va timpă subt frunzele lui.
Ce s’a întâmplată însă în urmă,? Streinii, geloşi totă-de-una de fericirea nostră, voindă se turbure liniscitulă nostru traiă, conduşi şi de interese economice şi personali, cari nu le putăă pune în aplicare subt o deplină libertate, aă începută se facă .ntrigî, a întrebuinţată tote midlocele, până cândă a ajunsă la scopă de a da prima lovitură Constituţiuniî prin alegerile făcute cu bâta la 1869. Venindă o Cameră eşită din fraudă, prin urmare supusă la ordinile servitoriloră streinului, drumulă ilegalităţi-loră, concesiuniloră, monopolului şi favo-ruriloră era deschisă. Câte va decoraţii, câte-va ţigări, ună chibrită, costă pe ţer.ă o concesiune, ună monopolă, o umilire la streini.
Acestea tote nu putăă se fiă flori pen tru România. Ele eraă o greutate ce cădea pe spinarea 1-ocuitoriloră cari tre-buiaă se mărescâ contribuţiunile, astă-felă ca într’o 4i se nu se mal potă plăti de câtă cu esecuţiunî, cu torture, cu jefuire şi cu mortea.
Astă felă s’a întâmplată în Districtulă Ilfovu, unde, în plasa Mostistea s’a . pusă ună locuitotă în cisme pline cu apă şi s’a ţinută până î-a îngheţata cişmele pe pi-ciore; unde in sătulă ObedenI s’a desve-lită casele locuitorilor? pentru a-î sili se plătescă contribuţiunile, de şi le lipsea cu deseverşire chiar esistenţa viăţil 5 unde, în Plasa DemboviţiI, la Pantilimon, locuitorii au ajunsă în asemenea stare în câtă nu mai potă plăti, şi aă cerută la ministeriulă de Interne se fiă păsuţî pentru plata con-tribuţiuniloră, fiindă că nu aă nici cu ce-şl hrăni copii, dar se mal plătescă imposite, la care guvernulă a răspunsă negativă
Astă-felă s’a întâmplată în Districtulă Prahova, unde ţăranii, ca se plătescă dările către stată, pe care nu le puteaă plăti,
aă fostă siliţi se mănânce săpună, aă fostă îndatoraţi a purta din casă în casă pe dorobanţi călări pe el, au fost siliţi, în fine, a încerca torturi din care câţî-va aă murită, şi despre care guvernulă, pe câtă se vede până aţii, n’a luată nici o măsură a curăţi acelă Districtă de asemenea barbarii.
Astă-felă a fostă şi este în Districtele cele-l-alte, şi mal cu sâmă în districtulă Gorgiă , unde se petrecă atrocităţi şi fapte cari nu se petreciaă nici pe tim-pulă invasiuniî austriace seă rusesc!, şi despre care publicămă mal la vale o dare de sâmă,—cum se esecută locuitorii acolo— pe care ne-o tnme ună cetăţiană onorabilă şi vrednică de totă credinţa.
Cândă ţera a văzută restunarea guvernului, care condusese ţâra înainte de 1866, a aplandată cu cea mal mare bucuriă, sperândă că va scăpa de despotismă, de delapidări, de persecuţiunî, de greutăţi şi de favoruri. Acesta speranţă a sea a fostă însâ în scurtă timpă risipită, prin alte fapte cu multă mal îngreuetore.
De mal bine de patru ani nu este numai ilegalităţi, numai jafă şi risipă a baniloră contribuabililoră în tote modurile şi în tote autorităţile comunale şi administrative, ceea ce a născuta marile imposite asupra săracului ; nu este numai nepăsare şi dis-preţă pentru dreptulă şi libertatea cetă-ţianuluî; dar este tronarea, celui mal o-diosă şi mal infamă despocismă, este tronarea intenţiuniloră de distrucţiune şi reducerea poporului la gradulă de sclaviă în care se afla înainte de 1848.
Nu putea se fiă însă altă-felă. Reacţionarii nu potă se aducă asupra ţerel de cată nenorociri, de ore ce le convine mal multă intereseloră castel loră. De aceia fiă care bună română nu trebue se dormă, nu trebue se se odihnescă până când ţera acesta nu va fi scăpată de reacţiune.
Pe câtă timpă ea va fi în capulă pu-terireî, nu putemă se ne asteptămă de câtă la despotismă şi la contribuţiunl. Se sciă că înainte de 1848 poporulă lucra se mă-rescă starea loră şi se îndestulese plăcerile loră.
Totă acolo voesce se ne aducă r'eac-ţiunea.
Voesce poporulă se se întorcă acolo? N’are de câtă se remâiă în amorţire şi în indiferinţă. Nu voesce ?■ Atunci trebue să se deştepte, se se strângă la ună locă, se
www.dacoromanica.ro
priveghese, şi se fiă gata pentru ori ce evenimente, ca se nu fiă suprinsă.
Nimică nu e mai pericolosă de câtă surprinderea.
Trebue se luămă posiţiunea vânătorului care stă la pândă.
‘Câte-va notiţe de rănele districtului
1873, Februarie 11, Gorjiu.
Nu e plasă, nu e comună unde să nu se comită totă felulă de nedreptăţi, din partea administraţiuneî subt-prefecţilor, din partea judecătoriloră de plâşl, din partea subt-carierilorU, din partea proprietariloră, din partea arendaşeloră, din partea pri-mariloră, din partea consilieriloru, din partea scriitoriloră şi a totă ce se socotesce mal luminata în comune ; toţi tragă din spinarea bietului ţărână inocentă, tocmai ca ursulă din spinarea vacel, fără se mai ţie nici ună contă de dreptăţile lui, tra-tându-lă ca pe dobitoce, eră nu ca pe omeni.
Sub prefecţii umblă prin plâşl, din comună în comună, cum umblaă Agalele cu turcii pe vremea văcărituluî, cu cete de dorobanţi, lăsândă în fiă-care comună câte o esecuţiune de cinci până la 20 dorobanţi, se scotă impositele din pământă de subt pământă, din totă ce are ţăranulă, şideca nu mal are mimica, din pelea lui, tortu-rândă şi bătândă pe locuitori într’ună modă barbară, pe cumă voiă nota în mal multe comune. Bieţii locuitori îşi pună zălogă, pentru a scăpa de acestă barbarismă, pătura din spinarea copiiloră, hainele, şi, în fine, totă ce are până la cămaşe, lăsândă bieţii copil săraci muritori de fome, ub-blândă din uşe în uşe, căci, dupe ce-î mal rămâne o baniţă de porumbă bietului locuitorii, vine preotulă comunei cu învoială şi io ia şi pe aceia, rămâindă fără o oca de mala! în casă, plângândă copil de fome.
Elă, săracă, coprinsă de milă şi de grocjă, ca să nu vâcjă cu ochii sel fiiârtea copiiloră lui, se duce de nevoe şi la proprietară şi la arendaşă şi, pentru câte-va oca de porumbă, legă contractă spre a lucra totă yâra, socotindu-î cjhia câte 2 oca porumbă de plata cjhlel de veră, şi cele mai multe comune nu găsescă nici aşa. Văcjândă a-câsta, eî se disperă şi curgă pe totă ţliua la comitetd cu petiţiunl, ca ori se se milos-tivescă să le facă vre ună ajutoră de viaţă, sâă se înecă cu copii cu totă, căci altă-felă nu mal potă suferi plânsulă celă a-mară alu copiiloră muritori de fome.
Cine vrea se se încredinţese de aceste petiţiunl, vâşlă-le pe totă şhua la onorab. comitetă de aici, şi pote şi la Ministeră.
In astă stare durerosă şi vrednică de plânsu aă ajunsă mal toţi locuitorii corau-neloră acestui judeţă Gorjiu, căci, dupe ce este situată subt polele munţiloră şi pu-
TELEGRAFUL
ţinu roditori, apoî nicî rodele pământului nu l-a ajutată de trei ani.
Apoî bietultl locuitorii, dupe acestea tote, nu-şî găsesce dreptate nici la primari în sate, nicî la judecători de plăşl, nici la subt-prefecţî, nici la prefecţi, nicî la convtet, nici la Domnii Miministrii, nicî la Domniă, şi nici în justiţia; peste totu este gonitu şi ne dreptăţitd; nu aude niminea, nu se ocupă niminl de dreptuld sea; peste tottt e nepăsare, şi Domnii deputaţi al Camerei, de formă ai lord, nu se ocupd nici cu esistenţa lord de viaţă , de câtd numai cu adăogirea impositelord, cu votarea monopululuî tutunului, cu timbruld, cu monopoluld beuturilord spirtose şi altele, luândii tote mi^locele locuitorului de esistenţă până la cămaşe ţ lăsândulu und corpti mortd fără aripi, fără totd ce-1 tre-bue spre a viăţuij nu le-a mairdmasti ni-mied de câtd a umbla disperaţi, fără nici unti rostd, blestemânda acestti sistemti de guvernare, Camera s’ad deputaţi, şi toţi cei ce ad contribuită de le-a luatd esistenţa viăţeî, ajungându-le cuţituld la osd.
Unu cetăţianu din Gorjiiu J
DEPEŞE TELEGRAFICE
(Serviciul! privaţii alu Românului)
Paris, 72 Fevruariîi. — In întrunirea ce a! ţinuţii, deputaţii din stânga ati declarat! că sunt! dispuşi se sprijine guvernul!, cându se va desbate pn ectul! elaborata de comisinnea de treî-ţlecî.
Alena, 2 7 Fevruariu. — In discursulu tronului pentru deschiderea Camerei, nu se menţionâsă de loch despre cestiunea Laurium.
St. Petersburg, 27 Fevruariu. — Scirile despre o rescdlă a ţăranilor! din Podolia, Volhinia şi U-krania sunta neîntemeiate.
Bruxelles, 27 Fevruariu. — Circulă scomotula c’ard fi esistânda ore-caii neînţelegeri în sînuia cabinetului.
CELE DOUE MESAGIE
IVlesagiulul de abdicare, adresată Cortesiioru de regele Amedeă:
«Mare fu ondrea ce'mi făcu naţiunea spaniolă, alegându-me se ocup! tronulfi ; acâstă ondre era cu atâta maî de preţuita pentru miile, cu câta se imfagişa încunjurată de dificultăţile şi de pericleJe ce târăsefi dupe sine înt eprinderea de a guverna o ţâră aşia de profunda turburată.
«Cu tote aceste, susţinuta de spiritulii de reso-luţiune propriu familiei mele, care caută maî multa de câta fugrm^e primejdii; decisu a mă inspira u-nicamente de binele ţereî mele, şi a mâ pune deasupra tutulorh partiţleloiu; olărîtă a îndeplini cu sânţeuiă jurământul! ce ama făcuta înaintea Cor-tesilora constituiţi, şi gata a face ori-ce fela de sacrificii pentru a da acestui viteţlu poporfi pacea de care are nevoie, libertatea pe care o merită şi mărirea la care-î dafi dreptfi gloridsa sea istoria şi curagiula fiildra seî, creşluia că loialitatea caracterului mefi va înlocui puţina experienţă a vieţel mei- în arta de a guverna, şi că voia găsi unU sprijină puternica pentru a conjura pericole.e şi a învinge dificultăţile, care nu se ascundâ! vedere! mele, în simpatiile totuloru spaniolilorfi cari îşi iubesefi ţâra şi doreseft a pune, în fine, una ca-pătu luptelora sângerdse care de atâta timpa ÎI sfâşia plămânii.
«Recunoscu că buna îr.ea voinţă m’a înşelata.— £tă doul ani întregi de cându ama primita cordna Spaniei, şi Spania trăesce într’o luptă perpetuă?
vSţlându pe fiă care Z> depărtându-se mal multa era de pace şi de fericire pe care o doresca cu atâta ardOre. Dacă neamicii fericire! sâle ara fi strein!, atunci aş! fi cela întâia care aşi combate în fruntea acestora soldaţi car! sunta pe atâta de bravi pe câta şi de obicinuiţi la ostenâlă ; dar toţi ace! car!, cu sabia, cu pana, cu cuvântuia agra-veşlă şi perpetuâză nenorocirile naţiune!, sunta spaniol!. Toţ! învdcă dulcele nume dg patriă; toţi luptă şi se agitâză pentru binele e!; şi în mişllo-culU vuetuluî luptei, în miţlloculfi clamdreî con-fusă, năucitdre, contra^icetOre a partidelor!; Î11 mişllocula tutuloru.manifestări lora opuse ale opinie! publice, este cu neputinţă de a afirma care este adevărata causâ, şi încă maî cu neputinţă de a găsi remediul! la asemenea rele.
«Lamfi căutata cu aviditate în limitele lege! şi nu’la ama găsit!. — Cela ce a promisa a păşii legea, nu-la pota căuta afară din lege.
«Nimeni nu va atribui otăr-îrea mea uneî slăbiciuni de inimă. Nu e nicî una pericoia care se me p6tă decide a depune corOna, dacă. aşi crede că ea ara sta pe capultt mea pentru binele spanio-lilora; spiritula meii n’a fosta de loca turburata prin pericolula în care s'a aflata augusta mea sodă, şi care, în acesta mdmenta solemna, se aso-ciâsă cu mine pentru a esprima viua dorinţă de a se ierta autorii acelui atentata. — Dar ama ferma convingere că silinţele mele voia fi sterile şi intenţiuniie mele nerealisabile.
«Acestea sunta, D-lorD deputaţi, resduele care mâ decidă a restitui naţiunel spaniole, şi în numele eî D-vdstre, cordna ce ’mi a fosta oferită prin lina vota naţionala j faca acestă abdicare pentru mine, fii mei şi descendinţiî lorii.
«Eiţî încredinţaţi că, părăsind! corona, mi părâ-sesca şi amorul! ce arfa pentru acestă Spaniă care e, pe atâtu de nobile pe câta de nenorocită, şi nu duca cu mine alta regreta de cât! acela că nu-î ama putută procura t6te fericirile ce inima mea dorea cu loialitate pentru densa.
Âmedeu.
«Palatula din Madrid, ;o Fevrua-iu JS73.
Resputisulu Cortesiioru ia ftiesagiulu de abdicare.
Adunarea Naţională către M. S. Regele Don Amedeă I.
«Cortesiî suverani ai naţiune! spaniole a! ascultata cu unii respecta religioşii elocmtele Mesagiu ala M. V. şi el aU văzuta in acesta nobila limbagiil, în dreptatea, ondrea şi loialitatea sea, o noue dovadă despre calităţile cele mar! care înadţă înteiegenţa şi caracterulC M. V, precum şi amo-rula sea pentru a doua sea patriă, care, geneidsă, vitesă, zeldsă de demnitatea eî până la supersti-ţiune, şi de Independenţa el până la eroisma, nu pdte se uite că M. V. a fost! capuia Statului, personificarea suveranităţei sâle, întâia autoritate legală, şi nu p6te se nu cundscă, că onorânda şi înălţinda pe M. V., se onorâză şi se înalţă pe ea însăşi.
«Cortesiî aa fosta credincioşi mandatului ce primise de la alegătorii lord, şi păsitor! legalită-ţe! pe care aa găsito stabilită prin voinţa naţiunel şi a Adunârel constituante. In t6te actele lortt, în tote otărîrele lora, cortesiî aă stata în limita prerogati velorti lora : el aa respectata vroinţele M. V. şi drepturile atriouite M. V. prin pactul! nostru constituţionale. Proclamânda acesta fapta fOrte susU şi fOrte clara, pentru ca se nu cadă nicî odată asupră-le responsabilitatea unul conflict! a-ceptatil de ei cu durere, dar pe care ’la vora termina cu energia, Cortesiî declara în unanimitate că M. V. a păţita cu fidelitate, cu multă fidelitate jurământula făcuta în jliua cânda a primita din minele naţiune! corOna Spanie!; şi este
www.dacoromamca.ro
: una merita gloriosa, într’o epocă de abmiţiune şi de dictatură, cânda loviturile de Stata şi prerogativele putere! absolute atragă pe ce! mal umil!, de a nu ceda la tentaţiun! de pe acele înălţimi neapropiate ale tronului; acesta e una merita pe care ’la ajungă numai câţi-va Omeni privilegiaţi.
«Majestatea VOstrâ,_în tăcerea retragere!, în sînuia frumOsei sâle patrl!, în căminul! familie! sâle, va putea ţlice că dacă unii oma putea fi în stare a schimba cursulfi evenivnentelorfi, Majestatea VOs-trâ, cu educaţia sea constituţionale, cu respectulfi sea pentru dreptultt legala, ara fi parvenita la a-câsta completamente şi absolutamefite. Cortesiî, convinşi de acesta adevâr!, ara fi făcuta cele maî mar! sacrificii pentru a obţine de la Majestatea vOstră ca ea se desiste de ia otârîrile sâle şi sâ-şl retragă abdicarea.
«Dara cunoscinţa ce aa Cortesiî despre carac-terulu nestremutata ala Majestăţe! YOstre, dreptatea ce datt maturităţeî ideiloră şi constanţei otărîriloa eî, le opresce de a cere de la M. V. ca ea se revie asupra decisiuniî sâle şi se decide a-! notifica că dânşii (Cortesiî) şi-afi asumata puterea supremă şi suveranitatea naţiunel, pentru a îngriji, în nisce împrejurări atâta de critice, şi cu repeziciunea ce cere gravitatea pericolului şi o situa-ţiune estvemă, de salvarea democraţiei, care e basa politicei nOstre, de salvarea iibertâţei, care e basa dreptului nostru, de salvarea naţiuneî muma nOstvâ nemuritOre şi iubită, pentru ca: e suntemti cu toţi gata a sacrifica nu numai ideiie ilOstre individuale, dar chiar! numele şi esistenţa nOstră.
«La începutul! acestui secol!, părinţii noştri! a! întâlnitu circumstanţele maî dificile, şi.aă sciutu a le domina, inspirându-se de aceste ide! şi de aceste sentimente. Părăsiţi de regele lorfi, pământul! patriei fi indii năveiitu de armate streine, ameninţaţi de acesta geniu ilustru care părea că posedă secretul! distrugere! şi al! resbeluluî, închişi într’o insulă în care părea că se reduce teritoriul! naţiune!, părinţii noştri! nu numaî salvară patria, dar el creară societatea modernă pe ruinele împrăştiate ale societăţilor! aulice.
«Cortesiî sciţi că naţiunea spanio.S n’a degenerat!, şi el spereză că nu vo:u degenera ei Inşii de la asprele virtuţi naţionale care distinseră pe fondatori! liberiăţeî în Spania. Gândii perico-1 ile voi! fi înlăturate, când! obstacolile vor! fi biv inse, când! vom! eşi din dificultăţile ce tâ-răsce dupe sine or!-ce epocă de transisiune şi de crisă , poporul! spaniolii în tot! timpul! cât! Majestatea Vdstră va sta pe nobilul! se! pământ!, îl va da tâte dovezile de respect!, de loialitate şi de consideraţiune, pentru că Majestatea Vdstră merită, pentru că augusta sea sociă merită, pentru că inocenţii sei fi! merită : nu va putea o-feri! pe viitor! o cordnă Majestăţi! Vdstre, dar îî va oferi! o altă demnitate, demnitatea de cetă-ţiantt în sînulii unu! popor! independentă şi liber!.
«Palatulă Costesiloriî, 11 Fevruariu 1873.
(Urmâză subsemnăturele Preşedintelui Rivero şi ale miniştrilor!).
Suspinul! tdmnei, plin! de durere, Jalnic! prin codrii se auZea,
Cum! din a mopţil lungă tăcere Echoul! Z*leî Ln! deştepta.
Sdrele galbenii, fără viaţă,
Murea’n apusul! înflăcărat!, în vSlultt tdmnei de negră câţă,
Ca într’un! giulgiu înfăşurat!.
Ca lampa morţel vacilătdre,
Lnna cernită c’un! vâl! de nor!
TELEGRAFULU
Eşia din marea resunătOre Văduvă’n lume d’aî nopţii sori.
Vânturi de tOmnă, reci şi brumOse Din nordulu aspru se deşteptau,
Cu-ale loru aripi vijeliOse Frunţele silvei mereă plecau.
în sînulu vremel, plinii de durere,
Uitata de lume, ca’ntr'unu mormântă, «Căzuta, ca frunza, fără putere Erama p’aia tOmnil jalnica pământii,
Plângândă cu firea, plină de jale.
Al primă-vereî ani rî^etorl,
Cându fericirea pe a mea cale Arunca ’n lume suave flori;
Cânda lângă mine maica duiOsă,
Ca unu blânda ângeiu mereu veghea; Cându orî-ce oră era frumOsă Şi ca o clipă iute sbura;
Cându întristarea să esilase -De subta căminuia celu părintescu ;
Cânda suferinţa nu sfărâmase Pe a mea maică ce aŞl jelescă;
Cânda alu meu tată, fără suspine,
Plina de iubire mă mângâia,
Şi ale mele Şile senine,
Ca unde limpeŞI dulce curgea;
Cându jalea vlăţel întristătO e Nu vejtejise sufletul a mea,
•Cumă aŞl a tOmneî tristă ol tare FiunŞa usucă pe trunchiuia şeii:
Lăsându-1 crânga, vaîJ destrunŞită Plină d’alu morţii rece flora,
Sg plângă’n silva îngălbenită Cuma plângă în lume d'ala mamei dorii.
M. C.
DIVERSE
Uciderea în Petersburgu. D-lu de Zohn, nobilu rusa, eşinda la 7 Februaria de la cluba, s’a făcuta nevSŞuta.
Una altuia a nume Maximii Ivanof, avândă o profesiune miserabile, fiindu că administra nisce femei prostituate, atrăsese dupe sine de la cluba pe D-la Zohn până la stabilimeatultt seă, unde, dupe o scurtă şedere, plecânda, observa că i s’a furata punga.—Ela se întOrse şi ceru punga, ame-, ninţănda că va raporta autorităţilorfl acesta fur-tişagfl.
Prostituitele spuseră că afi făcuta în glumă, şi promiţându-I de a l-o înapoia, îia rOgă a maîsta, aducându-1 tota de o dată băuturi otraviitOre. Bătrânulă Zohn, simţinda plănuia de ala otrăvi, refusă beutura.—Ele cu sila turnară paharul în gura lui Zohn, care că£u, strigându către MaximQ Iva-nof, că l’a otrăvitu.—Omorîtoril sară şi târnă şl restuia otrăvel pe gura nefericitului Zohn, apoi l’a sugrumata.
A doua şli Ivanof vinde hainele mortului, cumpără o ladă de marfă, băgă într’ânsa pe Zohn, uitând la gâtuld mortului curâua cu care îla sugrumase; înfunddŞă cu paie goliciunea lăŞiî, o lăgă cu sfori, o sigilăşlă şi o transmite prin gară către Moscva cu o adresă mincinOsă.
Lada cu marfă ajunse la Vama din Moscva, unde se depuse, aşteptându-se se vină stăpânula ; dar în vana aşteptarea, căci, dupe o lună de ascep-tare, Vama începu se sufere de o putâre aşia în
câtu nici una amploiata nu mal putea sta ăci.— Căutându-se prin diverse lăţii, se ajunge în fine şi la acea ladă de care abia se putea apropia cu nasurile astupate, unde, găsindu-se una cadavru, s’a daţii Justiţiei, prin ale cărei solicitudini, în scurtă se vede afip’că pronunciarea sentinţei, în termenii următori :
«Maxima Ivanof, cu cele 3 femei, complice la omorula nobilului Zohn, se condamnă la mârte prin împuşcare.
Sentenţa s’a şi esecutata.
îr *
învierea unui morţii. De câte-va şlile, se transportase la Cimitirulu din Paris, unu orna care se găsise morta aprOpe de podu, şi s’a depusa dupe obicei goia, cu hainele lângă dânsulti, în care se găsise 40 franci şi o scrisOre în care se spunea locuinţa mortului.
A doua Şi, păŞitorulu s’a speriatu, negăsindu pe masa de piatră, nici pe mortu nici hainele Iul.
Uimita şi ne putându se pricăpă cumu mortulu s’a făcuta neveŞuta, pe cându uşile eraB încuăte tată noptea, a luată epistola şi, mergânda la casa mortului, întrăbă pe portara.
—Aci e D-lu Ziro ?
—Este în odaiă.
—Cânda a venita a casă ?
—Două ore despre Şiuo.
Atunci păŞitorula sf urcă susa şi veŞu cu mirare viu pe mortulu de ieri, făcându-şî dejunula cu mare plăcere.
—Ore sunteţi D-v6stră pe care v’amu dusa ieri morta la Cinitira ?
—	Da, respunse D-lu Ziro.
—	Cuma aţi eşita viu de acolo?
«N11 scia nici eu cuma m’amu găsită acolo, a-tâta scia numai, că suferă de leşinuri aşia de tari, în câta m’areta ca morta. Aşia m’a găsită bâla acâsta aprâpe de noulu poda şi amă căŞutu în nesimţire,
Spre diuă treŞindu-mS, mă văţiul în Cimitira în-toverăşitu încă de doul morţi pe patuia de piatră, nu îmi cama veni aşia bine.
VeŞând hainele mele, m’amu îmbăcata îndată şi, descliiŞendu pe ascunsă uşia bisericel, amu eşita. Dupe ce ama încuiata ârăşî uşia, ca să nu laşa în frigă pe camarazii mei cel morţi, amil venita ârăşl în casa mea.
PăŞitoruiu, Întorcându-I epistola şi punga, a plecata, făcânduşî seninul ii crucii, ca unuia ce în viaţa sea nu a văzută înviindil vre unu mortu.
(Sperancia.)
*
Publicămu o hotărîre a Trib, Muscelă care, singură, destulă vorbesce.
Audienţa de la 20 Octombre.
Preşedinţa D-luI Potocănu, preşedinte.
Mempru presinte D-la Dimitrie Catunânu, jude de instrucţie.
Suplimentele C. Vladoianu, duşii în concedia. Fotoliula ministrului publicu s’a ocupatu de D-la substitutu Torni Zguriadescu.
Astă-ŞI fiindu la ordinea Şileî cercetarea procesului ce tratâsă între I6n Vătăşescu cu moşnenii Coteneştl şi cetăţenii pentru pământ!.
La apelulu nominala a cumpărata în instanţa reciamanlula Vătăşescu în persână şi prin procu-ratora declarată inpretoia D-nu Nae Săulescu. — Dintre pârâţii George N. Cotenescu, Niţă Cornecu şi alţii.
Mal înainte de a observa procedura chiămărel în judecată, D-lu substitutu luându cuvintulu, a ridicată escepţiunea de perimarea acţiuneî, susţi-inda că procesuia s’a intentata în anula 1852 şi s'a închisa în acelaşa anii la Iunie; în urmă s’a redeschisa la 1866 Maia, şi s’a închisa ârăşl la 9 Septembre acelaşii ana, dupe care tocmai în anula 1872 s’a redeschisa, şi asta-feia.de la închiderea
cea din urmă şi până la redeschidere afi trecuta cinci ani, îpvocândă disposiţiunile art. 257 proc. civ.
Reclamantulu, prin alu seu advocată, a întâmpinată că a făcută o erore de a cerută redeschiderea procesului defaciă, fiinda perimata termenuia de doul ani.
Complectulu, trecând în camera de consultaţiune, şi deliberându, a pronunciata următârea sentinţă: Tribunalula,
Avânda în vedere că procesuia în speciă este civila, şi are de obiecta cererea făcută de IOn Vă-tăşessu contra moşnenilora Cotenescl şi cetăţeni din dălfl pentru nişte pământa.
Ascultânda pe D. substituta în escepţiunea ridicată.
Pe advocatuia reclamantului în întâmpinări.
Considerânda că din lucrările csistente în dosa-rulu procesului se constată că reclamantultt Vătăşescu a intentata procesuia de faciă în anula 1852 şi a durata până la Maia 1866, cânda prin $iarulu No. 2203 s’a închisa pentru nepresentarea părţi-lortl Î11 litigia.
Considerânda că reclamantulă, prin suplica admisă la No. 3126 din anula 1872 a ceruta a Iul redeschidere, dupe o trecere de cinci ani.
Considerânda că dupe definiţia art. 257 proc. civ. partea interesată care va lăsa se trâcă douf ani de la cela din urmă actfi de procedură, judecata se perimă.
Pentru espusele considerate, în unire cu condu-siunile D-luI substituta.
In virtutea legii
Hotărasce :
Admite escepţiunea ridiâată de representantulu ministeriului publicu, şi în consecinţă acţiunea deschisă de Iân Vătăşescu contra moşnenilora cetăţeni şi coteneştl pentru pământii se declară perimată, în reserva reclamantului a-şl porni o nouă acţiune în condiţiunile prescrise de lege.
(.Dreptulă).
Societatea Amiciloru Beieloru Arte
Se face cunoscuta amatoriloră de tablouri, că Duminică, 18 Februarie, de la orele 12 până la 4, va continua licitaţiunea pentru vânzarea tablou-rilora D-luî Pictora Grigorescu, în sălile Esposi-ţiunil, (Hotela Herdan, BulevardulaJUniversităţil.ţ Preşedinte, C. Esarcu Directore administratorii, C. Stăncescu
SALA ATENEULUI
Duminică, 18 Ftvruarie la 8 ore săra, T. L. Maior eseu, va ţine o conferinţă publică despre : EGOISM ŞI ABNEGAŢIUNE Intrarea liberă pentru toţi
CliRSULU ROMÂNO
Bucurescî, 8 Febuar. 1873
EFECTELE
Obligaţiuni rurali 104 — « Strusberg 48 %
» Oppenheim----------
Obligaţii domeniali 95 '/,
» căiloru ferate-----
Societatea gen. gaz 410 — Dacia, comp. d’asig. 603 —
Mandate...................
Imprimi, municipală 18 75
SCHIMBUIifr
Paris â vista.............
»	3 luui .... 98 'U
Londra a vista ....-------
»	3 luni.......25 15
Berlin a vista ....-------
—	3 luni . . , .372 ‘/,
Marsilia..................
CURSULU VIENEI
■ Viena, 8 Februar. 1873 s. n. EFECTELE
Metalice............. 71	20
Naţionale............ 74	15
Lose................ 104	75
Acţiunile b ancei	.	984	—
Creditulu........... 337	25
Lonuon.............. 109	20
Oblig, rari le ungare 81	50
»	Temeşvar . .	79	—
»	Transilvane.	78	25
»	Croate ...	—	—
Argintă In mărfuri . 108 —
Ducaţl.....................
Napoleoni............8 70
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL
f >OOOOOOOCXXX!OOOOOOOCX3C) | V Medalie de AUR. — Premii de 16,600 fr.
© e@©©e©@®©®®3©©e®@©©©©@©g©©©®®©<®@»®$®©©©@©®©®©@
PENTRU PAR SI BARBA
0
' ^	luuuaue uc amu, — o iueuum ue axgmi.^ y#ir
' piMATEUB u QUIHQUIHA
Wl® ^ Furmsorulu R3. S. Reginei Angliei şi K§3r^ibi! ®
©
®	^	/T Morldlin da ant*n	Q marinii, dn n«»>nA .	^
&
M. S. hnperatoreluî Rusiei.
(I Medalie de aurii. — 3 medalii de argint.)
ELEXIR reconstituant şi febrifuge.
©
®2i Beaufort strees S. W.
Preparaţii de F. CRUCQ. — Paris-n rue de trCvise.-Londra—
Singurul product ce, fără a fi vopsit dă necontenit pSrulul şi
Jbarbei colbrealor primitivă.
Celtt mal bună specifică pentru frigurile epidemice ^,© îlă întrebuinţăză cine-va singură, şi opereză asupra bărbeî ca ®
sau paludeene care aă resistată pâne acum quinine. — w §^supra ,P?ni!UÎ'	.	„ .„	„ ,
r	0 Dapositulu la Bucureşti, la D-nu Hurier Coiffeur Podu Mogoşoiei.
Abrevdză convalescenţa şi restabildză repede forţele per- X--------------------------------------—-----—-------------------
dute şi constituţiile alterate, băle de stomacu, slăbi- ^ ciunl generale, causate din lipsade sânge, etc.	^
In ţerile calde, şi mal cusămă la finele verii, se în-trebuinţăză înduoită cu apă ca beutură împuternicităre âj şi preservativă de friguri.
Ot ©
n
SÂVON royal
BPE TBi B&B MPACMft de VIOLET
PARFUMEUR BT*, A PARISg Seul recommande par Ies celebrites medicalei pour$ l’Hyyiene, la Fraîcheur et /ag Beaute de la Peau.
DApOtdans toutos Ies villes du monde. (
SXlaiR LA MAIţQpEDE FABRlţUEI [
LA REINE DES ABEILLES
PASTA PECTORALA
SIROPfl DE NAFfi
DELANGKENIER DIN PARIS
5o de medic» al spitalelor» din Paris, le-a constatata effi-cacitatea în contra TUSEI asth-muluî GRIPPEL, tusei mâgăresci şi IRRITAŢIUNILOR peptului şi gâtului.
Depositu în Bucuresct:	Fr._
Eitelşi J. Rissdorfer.
QUINA LA ROCHE
FERUGINOSU
Sărăcia sângelui, epuisementă, urmările fecereî.
PARIS, 22, rue Drouot.—BUCURESCI, F. Eitel. Risdorfer,
La librăria H. C. Wartha, strada Lipscani
| Diferite uvrage de economiă politică, finance etc.l
0 Autorii: Bastiat, Say, Iuglar, Bouron, Pradier,§	“
(^JWolowsky, Courcelle, Miil, Pradier, Garnier, Co-^l Vinu vechio şi noQ, O â quelin, Baudrillart, Martens, Molinari etc.	roşiu, cu butia-
^ 2	^îşi cu butoiulo: vechio
Dicfiotiaire de commerce 2 volumes,‘Dicţionnaire de l'economie9\pQnţru masă butilia I f politique 2 volumes, Bouillet Dicţionnaire de geographie et des$'feu 40 bani Butilia de-sciences, ediţia nouă.	*+	' .
^ şartă se primesce pe
Phabm.
B
da
Aţ CODICELE române, de Boerescu, ediţiunea ll-a, £40 bani.
^ ^	I unlirmii lenntfi mimai 93 I01	9,
I volumu legatu, numaî 23 lei.	I Depositd la A. Sla-
Babişte.
«xxxxxxxxxxxxxxxxxxx^
X
29 Strada Lipscani 29 x
LA CHINEZ
vis-a-vis de magasinulă X
x d-lul P. Enciulescu &
«XXXXXXXXXXXXXXXXXXX®
GELD MI NOU STABILIMENT X 29 Strada Lipscani 29. x
«xxxxxxxxxxxxxxxxxxx^ 8
*>
o
Sj
w
DE
DROGUE. COLONIALE, DELIGATESE, BEUTURI SI ALIMENTE STREINE
sub firma
LA CINEZ
vis-a-vis de magasinulă
d-lui P. Enciulescu
oj A
■o X a X
w «XXXXXXXXXXXXXXXXXXX
I
DOBRICEANU RACOVIŢA ă C-is
Rccomandămu Onorabilului publică ună mare asortimentu bine arangiatu în tote articolele de specialitatea nostră, şi mai cu semă în articolele de Colonială necesare Casei, tote prospete şi noi.
Rugămă pe Onor. Publică a ne visita Noulă nostru Magasinu, şi credemu că veţi remânea forte mulţumiţi,' utâtă de calitatea mărfuriloră, câtă şi de serviciu.
Preţurile va fi cele mai consciinţiose.
PARTE DIN ARTICOLELE DE POSTU
Icre de Chefal, Icre negre mof şi Tescuite, Stridii Prospete, Melci de Transilvania, Uleu de Inu de Braşiov, Măsline mari' dulci şi de Volo, Bureţi de Munte conservaţi,
Minătărci, Caracatiţă. Marinată de helu, Sardele Rusescî. Halva de Andrianopoli, Tahânu, Uun-de-lemn franţuzesc, şi Grecescu I-a calitate.
Diverse deserturi pentru Postii.
9, WIENA SEILERGASSE 9.
m 1
STOFE DE MATASE SI CATIFELE
DE PRIMA CUALITATE
Pentru Rochi de Dame şi Costume
CUMU Şl
X TROUSSEAUX, FOULARDS &CACHE-NEZ
gk Firmă stabilită la 1792, stătătore de optă-decî ani şi ne schimbată.
^ Cereri de mostre trebue neapărată se fiă francate.
SIROP AJS’TIPHLOGISTICU DE BRJANT A/ECTIUNI DEJ3EPTU, GUTURAIURI^ &.
Acestu sirop d’unugustudia cele maîplăcuţe, are ua eficacitate sieură, constatată prin tr’unu raportu oficiale, contra guturaiului,catarulu.Grippă.tusemăgareşcă şi contra tutorii mffamaţiunikiru şi sufe/inteloru de neptu. Printre celebrităţile medicale cari l’au patronată in timpii de 40 de ani, vomă cita pe marele Lafnnec, Goersant, de Ia spitalulu copiiloru; Va.oqoehn, director alu scoleî de Pharmacia s’alţî medici de spitalurî, profesori al facultăţi" şi membru Academiei de Medicină diu Paris.
Pharmacopea, rue de Rlvoll, 150, â Paria Depositu in Pharmacopeele de căpetenia,
Se recomancfă onorab. publieu că posede cea mai bună cunoscinţă, pentru curarisarea şi vindecarea a diferitelouii rănî de scro-furî.
Doriiorii se potu informa la D-na Zinca Alecsandresca, strada Herăstrău No. 76.
DE CARMES contra Apoplesieî, Paralisiei
Ameţelel pe mare, Golerel, Vaporilor, ISemistuiriî, Goliceloru, etc,
BOYER |
Singură succesore atu Carmiloru\ Paris, 14, rue Taranne w Depositu laprimite casedecomerciu.
De venfiare
în culârea Galbenă suburbia Pi-Jtar-Moşu strada Catunu No. 6-ţdoritori de a le cumpera să se a. ridreseze chiar in acea proprietate
Girante responsabilă DUMITRU KRISTEA.
Tipografia Naţională, Strada Academii No; 24.,
www.dacoromanica.ro
MARŢI, 20 FEBRUARIE 1873-
UN NUfulERU 10 BANI.
ANUL III — No. 301
APPARE IN TOATE SERILE DE LUCRU
PENTRU ABONAMENTE, RECLAM E Şi A N U N C S U R I A S E V E D E A P A G IN E A IV.
ayK.fsrr^waarca'
BUCURESCI, 19 FEVRUARIE
Astă-fji începe în Senata discuţiunea a-supra legeî monopolului spirtoselorO. In urma esplicărilorO ce amtt dattl despre lovirea ce dă acestă lege producţiunil, comerciulut şi consumatorilorO; în urma criticilorO ce amO făcuta legeî, ori ce am mai cjice, arO fi fără putere.
Remâne ca Senatula să se gîndâscă maî matorO de câta s’a. gândita în cele l’alte ocasiunî şi, sâa se respingă legea, sâa, daca ţine cu ori ce preţti s’o votese, atunci se nu emită articolula opta, pentru care o sumă de evrei a venita în Bucuresci, şi despre care D. Cortatzi, senatorile, ne spune, într’unO suplimenta ala jurnalului Poporulii, că întrebuinţesă tota felula de midtloce şi promisiuni ca să se respingă acela arti.colti.
Cela puţina, dacă ţitt să se lovăscă cu ori ce preţa comerciula, producţiunea şi consumaţiunea română, se nu facă unti privelegiu, o escepţiune pentru jidani.
O depeşiă din Athena, cu data de 27 Februarie, ne anunţă că concesionarula Serpieri a vânduta minele Laurium bancherului Lingros şi băncei otomane din Constantinopole, care lucresă în înţelegere cu guvernulo elena; că tote obiectele mi-nelorO, fabricile, liniile ferate şi tote concesiunile pentru esploatarea acestora mine, sunta încă pendinţi pentru suma de 12 milione drahme. Prin urmare, cestiunea e resolvată.
Ca se vâZă românii prin câte peripeţii a trecuta acestă cestiune, şi ca se ia din purtarea grecilortt o sumă de învăţăminte, reproducemd dupe Iris. jurnalu grecO, una articola d’o mare importanţă.
patriotismula grecilorO în acestă oca-siune, ca şi în t6te cele l’alte, a fosta la înălţimea unui naţiuni care îşi aduce a-minte că este demna urmaşe a acelora eroi cari a fi luptată la Termopile şi aa învinsa la Navarin.
Esemplula este mare. Şi dacă nu l’a putut -înţelege guvernulo nostru, pusa de streini, eu ocasiunea drumurilorO ferate Strusberg; dacă nu intră în capultt săO, trebue cela puţina să-la înţelâgă naţiunea română în cestiunea băncei fondare, ce se pregătesce ă se da âru streiniloru, pentru care a şi eşitfi sgomotuln de abdicare.
RecomandămO lectorilord -noştrii pentru adi articolula din Iris, promiţânda a re-
veni asupra cestiunii băncii şi abdicării, despre care ne anunciă Dpmnula Rosetti din Paris că vorbesce jurnalula Ie Gaulois.
• ui -ui i,	__-—--- ^
CESTIUNEA LAURIUM
Laurium este una munte în districtula Atticeî. forte aprope de Atena. Atenienii, în antichitate, scoteaO din Laurium arginta, întrebuinţânda pe numeroşii lorO sclavi la esplotarea minelorO Prin propunerea lui Temistocles, venitulC din Laurium se lua pentru trebuinţele Republiceî. Cu acesta venito s’aa construita acele sute de nave care s’aO luptată la Salamina şi aO scăpaţii civilisaţiunea lumei, abia născută în Grecia, din ghiarele barbarismului Asiei.
Dupe căderea Greciei subt romani, şi dupe acea subt turci, Laurium s’a părăsita, căci ambii concheranţi găseau destule alte bogăţii în Grecia ca să jefuâscă, si nu s’aU maî ocupata de minele ei.
La Laurium însă rămăsese încă de la antici gremedî enorme de halde şi rugini seU sgurâ, adică pămentulo minerala virginii, şi rămăşiţele pământului minerala esploatata.
Haldele, precum şi sgura, le-aO ceruta mulţi streini de la guvernul Greciei, subt-Capodistia, spre esploatare ; acesta însă a respinsa cererile tutuloru. La 1867 o com-paniâ franco-italiană, Serpieri şi Roux, a reuşita a lua sgura din Laurium cu o plată de 3o°/0, ce trebuia se dea guvernului Greciei. Compania acesta, care abia putu complecta acţiile ei, s’a găsită în trei ani cu o avere de trei sute milione franci. GrecilorO, negreşita, le păru reO că aa avuta nerocjia se cedese sgura din Laurium; n’aO îndrăsnitu inse a pronunţa o vorbă macara, respectând contractula. Fără veste însă, şi din întâmplare (prin naufra-giuln unei nave a lui Serpieri) afi descoperita că compania, în loca desgură, es-ploată halde din care s’a înavuţitu, cea ce se consideră ca o hoţiă, de 6re ce nu se prevedea în contracta.
Guvernula elentt, pe de o parte a trasa pe Serpieri în judecată, şi s’a condemnata la despăgubiri pentru furtişaguri; erd pe de alta a poprita cu desăvârşire a se maî fura Haldele.
Serpieri însă şi Roux, aO reuşita se încheia contracte cu nisce locuitori greci din prejuru, pentru câte-va din locurile haldelorB, cu scopO de a scăpa pe de o parte de despăgubiri, erii pe de alta să aibă unu pretestQ ca să maî fure halde. Guvernulo hellina a acţionatO pe vânzători ca să constate dreptuld de posesiune pe pământula care, din vechime, n’avea alta stăpâna de câta pe statuia grecâ. Vânzătorii neputândo presenta nici unO documenta, aa fosta condamnaţi. Serpieri şi Roux însă, neputândo reuşi în planu-
www.dacoromanica.ro
rilelorO,nici prin dări, nici prin şarlatanii, pe lângă guvernul helen au recurs la protecţiu-nea guvernului Franciei şi Italiei, şi ati ceruta întervenirea acestora două puteri, creZendtt că va speria pe greci ca să cedese.—Şi într’adeverO, ministeriuld Bulga-ris, temându-se de consecinţe grave, s’a înduplecată a despăgubi compania franco-italiană cu 16 milidne drahme. Opinia publică inse, avândd pe. Epaminonda Deli-georgis în capa, a protestată ca unO singura orna, şi ministerula n’agăsittt în Cameră nici unO deputata ca să-ltt susţiă. Ministerula a căcjutd şi Regele a chiămattt pe Deligeorges ca să formele ministerula.
Primula faptu ala lui Deligiogis a fosta să respingă cererile Franciei şi Italiei, şi, printr’untt memorandum severtt, a restur-natu sofiismele streiniloră şi a luminata opinia publică a lumei întregi.
Cu tote acestea, Franciei şi Italiei, ve-nindu-le forte grett de a se vedea învinse de una guverna ca acela ala Greciei, aâ ceruta intervenirea puterilorO neutre, ca să facă pe guvernulo Greciei a ceda.
Guvernula Greciei îrţsă, convinsa de drep-tula ce avea, şi creZîndd că drreptultt nu se distruge nici de forţă nici de greutate, a răspunsa categorica:
<* ArnU cedata sgurâ numai şi nu halde; nimica nu cedămîi, şi numaîforţa brutale pote se ni le râpescă.»
Francia şi Italia, ve^ândo că mergu pe calea strâmbă, şi se micşore^a dinaintea micei dar valorosel naţiuni grece, aa propusa ca cestiunea se se resolve printr’ unO arbitragia internaţionala.
Grecia a respinsa şi acestă propunere, (JicândO că afacerile particolare, afaceri de contracte nu să resolvO de câtu de tribunalele Greciei. Lupta a urmata pe a-cestO tărâmu, şi în acestă luptă nobilă, guvernula Greciei a găsită sprijintt in totO panelinismulă şi în toţi învăţaţii speciali ai Europei, declarându-se pentru drepturile lui.
Compania franco italiană, câştigânda în scurta timpa două sute milidne cu hoţiile ei la Laurium, semăna aura în drăpta şi în stânga, în câta lumea întregă a văzuţii injuriile ce se adresaţi Greciei de către organele companiei, ameninţările pentru rupena relaţiilorQ diplomatice, ocupaţiunî et, et; dar guvernula Greciei a stata neclintita ca o stâncă de diamanda.
Unde trebuia să se sfîrşâscă acâstă luptă a Franciei şi Italiei, în contra Greciei ? Negreşita la triumfultt Greciei, fiinda că tri-umfulO ei este triumfulu dreptăţii.
Câte lecţiuni pote culege din acâstă împrejurare naţiunea şi guvernula României!
CIRCULARA DOMNULUI CASTERARU
CĂTRE
Representanţii Republice! spanjole în streinătale
«Telegramele trimise D-niî Vdstre de ministeri-ulfl acesta, v’au însciinţatQ, că Adunatea suverană
TELEGRAFUL

a naţiune! spaniole a ploclamatu Republica ca formă definitivă de guvernă. Acestfi actii nu este ună resultatfi ;ilu revoluţiuniî, o consecinţă a surprinderii, nu, elfi a eşitfi din cugetarea conscinciOsă şi voinţa suverană a ambelorfi corpuri care, alese de curândfi prin votulfi generală alu poporului, întrebate de autorităţile legitime, şi deliberând!! în deplină pace, s’afi putută. convinge că, subtfi împrejurările de faciă prevgţlute de multa, acesta este dorinţa naţiunel. Recunoscendfi şi făcândă justiţiă fidelităţii şi spiritului constituţională a) fi regelui din urmă, trebue sg mărturisimfi că totuşi n’a putută sg învingă repulsiunea înăscută acestei naţiuni bune şi mândre, contra ori căril procedări ce crede, cu drepţii sgfi nedreptfi, că ameninţă independinţa el. In facia unei asemene situaţiunî, a înlăturată în modfi patriotică acestfi conflictfi, renunţându în numele sgfi şi în acela ală sucesoriloru set, la corOna Spaniei. Aflându-se acgstă decisiune, şi publicân-du-se renunţarea, numai o singură cugetare domina opiniunea partideloră, aceea a necesităţel irn-periOse, d'a pune Republica în locuia monarchiel. Cu ună patriotismă sublimii, cu ună sensă politică fOrte rară, cu prevederea, care este moştenirea poporului nostru escelinte, Cortesil aă îndeplinită tOte dorinţele naţiunii spaniole, adoptândă forma de guvernă particulară democraţielorfl, a-Uică cea republicană. Deliberările lorfi n’aă fostă influinţate de nici o presiune internă sgfi esternă, de nici o‘ ameninţare sgfi tumult. Poporulfi fu li-niscită, armata ascultătOre, tOte autorităţile ş'afi îndeplinită în pace datoriile şi funcţiunile lorfi, şi astfi-felfi ambele camere, reunite în Adunare naţională, au procedată în pace şi libertate la votare.
Dupe aceea, s’a procedată la alegerea guvernului naţională, ce se compune din deputaţii, ală căroru nume vi s’a transmisă deja. Guvernulă, reunindu-se imediată, a decisă a întrebuinţa tOtă puterea şi energia lui spre a îndeplini funcţiunea ce i s’a conferită de Adunarea naţională, şi. spre a menţine cu ori ce preţfi ordinea publică. Speră dfiră, că D-nia VOstră, ca patriotă ce sunteţi, veţi comunica guvernului pe lângă care sunteţi acreditată, că Republica va fi de acumu nainte forma definitivă a statului nostru, şi că. spre a o menţine şi înrădăcina, contărnă pe respectulă înaintea legii, de care po-porulă spaniolă a dată atâta probe în cursulfi ce-îoru din urmă patru ani al guvernării democratice, precumfi şi pe fidelitatea armatei, care este hotă-rîtă se susţiă forma cea nouă de guvernă. D-nia VOstră. se va sili d‘a înlătura t6te prejudiţiile şi va represinta ideea, că acgstă Republică, manifestă voinţă a naţiunii, garantgză ordinea publică. Si-liţi-ve d’a areta şi proba caracterulu ei pacinică, atâtă în întru câtă şi pentru străinătate, şi că patria nOstră posedă virtuţile, care distingă pe po-pOrele ce suntu mature de a se guverna ele în-şile. Spulberaţi opiniunile enorate, care aflărnă că se menţină în streinătate asupra armatei. Ast-felu precumu amu decisă, d’a o susţine şi ameliora, a-semene şi armata spaniolă este hotărîtă se susţiă autoritatea nOstră legală, fiindu eşită din cugetulu şi voinţa poporului spaniolă. Bine-voiţî a da citire circularei de faciă ministrului afaceriloră streine, şi a-I lăsa o copia.
Madrid, 12 Fevruarie 1873. Emilio Castelar.
AMBELE FRANCII
Jurnalele din Francia ne aducă resultate-le generali a le commerciuluî din afară aia Francieî in [intervalulQ anului 1872. Aceste resultate intreefl t6te speranţele ce s’aril fi putută concepe. Cu totă sguduirea dată in afaceri prin evenimentele din 1870 •n-71, cu totă perderea ambeloriî pro vin-
ii.	i.i	;	,
cil eminamente industriali, totalula pre-ţiulul esportaţiunilora şi importaţiunilord întrece cifrele atinse până acum în anii cel malfavorisaţl. In 1872, importaţiunea a fosta de 3 miliarde 477 miliSne,.pe câtă vreme anulă cela mal favorisatu al anilorO precedinţî nu dedea mal mulţii de 3 miliarde 393 milione. Pentru esportaţiune, di-ferinţa în favorea anului 1872 este încă şi mal mare. Totalula valoreî, prinsă în annula acesta, este de 3 miliarde 679 milione. Cifra cea mai mare prinsă în annil precedinţî este de 3 miliarde 88 milione.
Aceste cifre represintă munca Francieî, a Francieî ce fecundă cu sudorile sele şi ro-desce cu inteliginţa’I resursele patriei, nu însă a le patriei de la Versailes ce se ocupă a face la discursuri neghiobe în ces-tiunl de persone, a satisface resbunărî individuali, ori a formula recriminări deşerte şi speranţe fără temeiti.
ÂdeverulO este că suntn două Francii şi din nefericire străinule nu cunosce de câta pe cea mal sgomotosă: pe aceea a tribunei şi. a jurnalelorO. Scima noi însă una mal bună, pentru că tota de o dată este şi modestă şi folositore: Francia aceea este a atelierului, a câmpului şi a scolel.
Pe cânda cea dintâiu vorbesce, cel altă lucresâ. Pre cânda cea dinteiu îşi chiel-tuesce banii în deşerta, ceî-altă căstigă.
Va veni o ţii câtidu populil vorO înţelege ce multa ad greşită d’a-şî părăsi destinele în mâînele a câtoru-va vorbitori vanitoşi. Vorbele costă forte scumpă. Rhetorica D-luI de Gramont şi a D-luî Olivier a costată două provincii şi cinci miliarde.
Privindo, fără nici o preocupare- de partita, pe acest! baladinî aî frasel, în tim-pulu eserciţiuluî lord, pe cându provocă aplausele publicului, ne apucă ună des-gustu şi o mâniă nespusă, câcl, fără doră, cuvintele acestea pota nasce furtuni în-grositore... Nu e multu de cândă trecu-rămu prin unele ca acestea.
Amaru popululuî care se lasă a se conduce de ritorî. In 1848, sir Henry Bulwer cjicea de Francia, condusă de Lamartine : «Orphea a devenita stăpânula Francieî; elfl «o farmecă cu cânturile lui, atâta doră că «musica e scumpă.»
De atunci în coace, musica ce ne-a cân-tatu ne-a costată şi mal scumpa. (1)
Aşi dori să nu mal judece străinule pe Francia dupe politica el cea mica, dupe literatura el cea mică, dupe theatrula şi dupe jurnalele eî celle mici. Aşi dori se vină străinula să şedă, în căminula fami-lielorO nostre, modele de virtuţi şi păs-trătoreale sânteloră nostre tradiţiunl. Vină se ne visitese scolele, asilele de charitate şi de sciinţă; călătorescă prin cămpiele nostre şi visitese atelierele nostre, sanctua-riede labore bine-cuventate de Duinneijea. Acolo este Francia cea adeverată, aceea care avea ună viitorO atâta de gloriosa şi înaintea căriea nu s’a închisă era viitorului.
Aşi voi încă, aşi voi mal alesă, ca 6-menil cari facO poliiică cu prejudecărl meschine şi cu ure tenaci, ca acela cari facO literatură numai ca să placă mulţimilorO
(1). Aceste idei ni se păru aşa de greşite tn câtă ne pare curioşii cum unu profesore vine sfi le împărtăşiască. Se sciă că cuventulu a fostă de la Dumneţleă şi Dumnezeu a fostă cuventulă! Cuvîntulă a dusă popărele la gloria şi la mărire.
Nota Redacţiunii.
www.dacoromanica.ro
spre a’î pungui cum e mal rea, în schim-bula unul rîsO dobitocesca; a’şî dori ca unii ca acela să se cobore în fundula con-sciinţel lord şi să inţellăgă o dată reula ce facă ţereî lora, Francieî cel adeve-rate, dândQ străinului spectâcululă unei naţiuni false, putrezită de vicii şi de ridi-cula, caricatură nedemnă amarii şi sântei patrii.
(Journal de Bucarest).	U. M.
NOUA TACSĂ ASUPRA PAVAGIULUf
;Bucurescî, 1873, Fevruarie 15. Domnule redactore,
In Monitorulu oficialii de erî, 14 ale corenteî luni, amă vg^ută ună decretă cu No. 336 ală D. Ministru de interne, prin care se autorisgţlă consi -liulfi Municipală din Bucurescl. de a percepe câte ună leă de metru de faciadă din stradele pavate cu piatră ordinară şi cele şioseluite.
Acgstă tacsă fiindă una din cele- mal împovg-rătOre pentru nefericitulă poporă sgracă alu Capitalei, amfi creţlută şi creţlă de a mea datoriă, ca cetăţgnă şi română, de a protesta publică şi de a face apelă la D. ministru de interne ca se retragă o asemenea autorisaţiă dâtă Municipalităţii, pentru motivele indica'e în apelulă dupe contra pagină, adresată către acelă D. Ministru.
Convinsă că D-v. fdupe cumă veţlă pe totă ţiiua Î11 jurnalulă Telegrafulu ce redactaţi), aveţi totă buna voinţă de a publica actele arbitrare şi neumane ce se comită de orî-cine, iau curagiulfi a ve adresa acestă epistolă şi apelulă către D. ministru, şi a ve ruga ca se bine voiţi a face sg se însereze apelulă, şi daca veţi găsi de cuviinţă şi epistola, în celu dintieă numeră ală stimabilului D-vOstră ţliară.
Mi se va ţlice de unii că de ce n'amfi făcută acestfi apelă D-lorfi membrii municipali, ca unii ce aă titlulă de părinţi aî oraşului? EI bine, mal merită Ore ună asemene titlu cândă singuri santă autoiil unei asemenea tacse care nu p6te avea altă nume de câtă draconiană ? Dupe mine unu ijlică că, nu. Prin urmare amă crezută de prisosu a me mal adresa către D-Ioru.
Mi se va ţlice de alţii că, de ce nu m’amfi a-dresată către corpurile legiuitore, cart aă dreptulă de controla şi de a apăra pe nefericitulu poporă? EI bine, şi la acea voiu respunde crăşî că este de prisosfi, căci singure voteţlă pe totă ^ioa dări.
Mi se va putea $ice grăşî că, de ce se mg a-drese^ă la D. ministru? El bine, aici se schimbă cestiunea, prin urmare voifi răspunde aceloră cari îmi va face asemenea întrebare că, legea percepere! de noul tacse nu se presintă la Corpurile LegiuitOre de către Municipalităţi, ci de D. ministru, şi cândă asemenea tacse se voteţlă de corpurile legiuitore, nu se pOte aplica de câtă numai atunci cândă se sanţiongglă, adică, amă vrută se ţiiefi cândă se aprobă de D. ministru, printr’ună de cretă ca celu de susfi cu No. 336; şi dupe câte amă aurita, se $ice că se află în Constituţia nu şti'ă deu ce numgră de articolfl prin care se dă dreptfi DD. miniştrii de a nu sancţiona o lege votată de corpurile legiuitore, daca acea lege credu că este vetămgtOre societăţii, s’afi nu este timpulu de a se aplica, precumu amă aurită că s'aă întâmplată cu unele care s’afi întârziată sanţionarea loră — de ecsemplu : acea a cocesiunil drumuriloră deferă, cândă aă trecută de la D. Strusberg la altulă.
Vedeţi dar că amă dreptulă de a mg adresa numai către D. Ministru, singurulă competente de a face sg nu se aplice o asemenea tacsă împo-vărătOre, care loveşte şi se cere numai de la 6-menl săraci.
Bine voiţi, vg rogfi, D-le Redactoră, a primii în-
r ‘	\ n L . îl" i-
TELEGRAFULU
credinţarea pentru deosebita stimă şi considerare ce ve porttt.
Unulît din cetăţenii săraci
Domnului Ministru de Interne alu României.
APELO
Domnule Ministre,
In Monitorulu de erl, 14 ale corentelluni, ama veşluta una decreta cu No. 336, prin care autorizaţi pe consiliuia MumicipalO din Bucurescî de a percepe tacsa de una lea de fiă care metru de faţadă dupe stradele pavate cu piatră ordinară şi cele şoseluite
O asemenea tacsă fii n d d mjiustă şi neumană tota deodată, pentru că se cere numai de la po-poruia săracii, luai curagiula de a ve esplica pentru ce.
Este cunoscuta, atâta de D-v. câtă şi de oricare, care locueşce în capitală, că cu câta se de-părtdţlă cine-va de centrula Capitalei spre barieră şi afară din barieră, care ţine tota de capitală, cu atâta se înmulţeşte întinderea faciadelorU poroprie-tâţilorU şi se micşordşlă valOrea atâta a chiriilord caid şi a locurilora, până cânda ajunge ca una locu, care are o faciadă de la 100 până la aoo metri şi mal multu se nu aibă pe dânsuld de câta -o căsciOră în care abia sg pbtă a se adăposti pro-prietarula lui fără a mai putea da şi cu chiriă.
Luânda dar o proprietate care are o faciadă nu de 200, nu de 100. ci numai de 50 metrii, câta trebue Se plătescă? Neapăratd 50 de franci. Câtă chirie pdte se i se î-a pentru casă cânda sarQ închiria? De la 10 galbeni până la 40 maximum pe ana.
Se vedema şi casele din centrula oraşului unde .suntd stradele pavate cu peatră cubică s’ad ordinară şi canalisate, şi se vedema ce întindere de jfaciade aa, şi ne voma asigura că n’att de câta de la 4 până la 20 metrii cela multa. Câtă chirie se Ia de la casele situate pe asemenea strade ? Neapărata şi cunoscuta de toţi că se Ia de la 100 şi până la 1000 s’aa 2000 galbeni pe ana. La ce tacse sunt supuse pentru faciadă aceste case? La 1 lea şi 50 bani şi la 2 lei de metru. Luânda una. din aceste case cu o faciadă de 10 metre şi cu o chiriă numai de 200 galbeni, vedema că nu este obligata proprietaiuld de a plăti de câta numai de la 15 până la 20 lei.
Este constatata dar că dupe acgstă lege, 0 casă care are venita de 40 galbeni macsimum, plăteşce .50 lei, şi o casă care are venită minimumU de 200 galbeni, plăteşte 20 iei
Este egală, este justă, este umană tacsa ce se autorisa^ă Municipalitatea prin decretulU No. 336, de a percepe de la nefericiţii locuitori ai capitalei? Dupe mine unulu Z'c de o mie de ori că nu şi grd uu.
Vedeţi dar că cel mal mulţi din proprietari cari nu beneficiază de casele lorii de câtă numai cu şederea, vord fi siliţi a plăti înZecitu mal multă de câtă acei proprietari bogaţi cari beneficidZă de venituri mari dela casele lord, mai adâogînduse că proprietarii bogaţi, pentru mica plată la care se supunii pentru faţade, ad iluminarea cu gazd ad canalurl de se scurge din curţile lord tbtă apa şi murdăriile ; mal ad şi gardişti, pentru pază, cândd cel săraci care, suntd supuşi a plăti mal multd, nu numai că n’ad nimicd din tbte a-cestea, dar curţile le suntd inundate de apă care le ruineZu casele.
Se va Z‘ce de D-ail Municipali că, de ce daca suntd săraci, ţind locuri atătd de întinse şi nu le vîndd! Răspunsul este fdrte simplu: acei Omeni cari ad întinderi mari, ori că le ad cumpărată cu munca lord sgd le ad rămasd dela părinţi şi le conservă ca sg lţ dea de zestre fetelord şi copiilord lord spre
a nu rămânea pe drumuri, şi multd mal inultd le conservă pentru fete, căci în lipsă de bani, le dă locuri fără care alţii-feld ard rămînea nemăritate şi aru cădea în corupţiă ; asemenea se nu se Z'că> că astd-feld de tacse se potd pune în sarcina chiri-iaşiloru : nu căci roajoritateajcaselord stfntd lăcuite numai de proprietarii lord.
Se va mal Zice de D-nii Municipali, că nu au fonduri din cari se preîntîmpine cheltuelile. — Prea bine, şi ed creZu—însă D-lord, trebue sg fie cu băgare de semă a nu face cheltuelî de luxd, prin înfiinţări de grădini şi altele, cândd n’ad bani şi veZd că mai tOte luncile Bucureştilorti suntu pline de bălţi permanente, care inflectgZă aerulu şi produce cele mal rele bOle bieţilord locuitori; asemenea se nu mai lase nici de a se mai fura banii, dupe cum s ad declarată chiar în Cameră de către und D. Deputată — membru la Municipalitate ; şi daca D-loru voescu a-şi procura fonduri pentru preîntâmpinarea cheltuelelord, se pue tacse egale peste toţi, Ord nu pentru săraci mal multă şi pentru bogaţi mal puţin ca acgsta pentru faciade; pOte se adaoge de ecsemplu la foncieră încă und led sgd doul la %, dupg câtd cere. trebuinţa, şi atunci nimeni nu va putea Z*ce că este năpăstuită.
Domnule Ministre,
Desvoltânduvă injustiţia şi neproporţionarea tac-sei ce aţi autoriZatd pe Municipalitate ca se per-cgpă, suntd sigurd că, ca romînd şi ca acela care urmdZă se ve iubiţi Patria, o se bine voiţi a lua dispoZiţil de a se revoca şi popri perceperea unei asemenea tacse, căci a se percepe, este inposibild, dupe câtd auZd şi veZd din chiar publicaţia Municipală că nu s’ad putută aduna nici cele lalte contribuţii tOte. Ce se va face dar .a caZd când nu Z'Câ Că nu vord vre.. ci vândă nu vord mai putea Omenii sg plătescă şi o asemenea tacsă, care întrece cu multd pe tOte cele lalte contribuţii, linele la unu locd, şi care se plătescă acum ? Vord avea recursă la lege ca să le venZă casele ? Dar cine o se se gâsdscă ca se le cumpere, şi dacă chiar vord găsi, cum se se ea în stăpînire? Prin forţă? Ore cine ard avea curagiuld şi lipsa de u-manitate ca se dea Municipalităţii forţă armată spre a goni din casă pe proprietarulu adeveratd, ca se o dea cumpărătorului ? EU creZu că nici unu română adevărată. Se ne supoZămu că s’aru găsi, Ore adevgratuld proprietară, care prin muncă de mulţi ani, abea ad putută sg-şl cumpere unu locu şi sS-şI clăddscă pe dînsuld o căsuţă, în care sg se adă-postgscâ la vreme de bătrîneţe, şi în urmă se o lase copiilord spre a nu rămînea pe drumuri, va voi elfi se o lase fără a se împrotivi ? Nu se va întâmpla; dar cândd cel armaţi vord stărui a-ld da afară, pe eld şi copil lui, elu nu se va înprotivî cu tOte mijlOcele ca unuld ce va avea în vedere că după atâţea ani de muncă, va rămînea pe drumuri şi fără adăpostd ?
Acestea avândule în vedere, sperd,D-le Ministre, că nu numai acgstă tacsă, dar nici altele în asemenea condiţii, nu ve-ţi autoriZa pe Municipalitate se percgpă—în baZa dreptului ce vi se dă de Constituţiune ca se refuZaţl sanţionarea ori cărei legi votate fie chiar de corpurile legiuitOre, care înse va fi vătămătOre societâţel şi ţereî întregi.
Bine voiţi, D-le Ministre, a crede că, daca mi-amă permisd a ve seri aceste câte va rânduri, amd fostd condusd numai de mâhnirea ce simte sufletuld med când vSZ& că pe fiă ce Z* se înpovergZă cu dări mal multd cel săraci.
Unu cetăţenii săracii
DIVERSE
Academia sciinţelord din Paris a priimitd mal multe note relative la cometa lui Biela şi la plOîa de stele sburătOre din Noembre. Se presupune în
www.dacoromanica.ro
generală printre astronomi şi s’a şi Z‘sîi deja, că cometa lui Gambart sgd Biela s’a îmbucăţitd, şi că fluxuld din 27 Noembre nu este de câtd apa-riţiunea resturilorii sgle (Cses residus). Cu tOte acestea s’a făcută înjrublictt cu acgstă ocasiune, o ideiă falşă despre fenomend. Findd că deja cometa se dedublase (s’gtait dedoublge), s’a creZutd că îna-deverii s’a sfărîmatd cu totulu în bucăţi, şi că fiă-care stea sburătOre nu era de câtă una din aceste bucăţi ale astrului îmbucăţitd. Nu au fostd tocmai aşa în realitate. Pentru a înţelege bine fenomenuld, trebue sg ştimd că o cometă se compune din o niateriă fOrte rară (dilude), multd mal rară de câtd deşertuld maşinelord nOstre pneumatice; acgstă ma-teriă, aşa de puţind condensată, se supune cu o estremă uşurinţă acţiunilord stelare ; este de ajunsd ca ea se trgcă -pe lângă und astru, pentru ca figura sea sg fiă în totuld modificată; cândd ea din contra, trece pe lângă sOre, se întemplăj pe lângă acţiunea nevtoniană ordinară, o acţiune repulsivă fOrte accentuată, a cărei causă daca nu este cunoscută, efectele celd puţind suntd irefutabile.
Subt acgstă influenţa, materia cometei este as-vârlită, partea cea mal uşOră este alungată contrard direcţiunel sOreluI, şi astd-fcld vedemd crescândd de-o-dată, cometelord, în cite-va Zile, coZI de 60 miliOne de leghe. Materia cometară asvârlită asttt-feld scapă in spaciu, şi cometa pOte perde neîncetată din substanţa sea. O cometă subt acţiunea stelară, perde dar prin o emisiune de materiăîn spa-cid, şi prin o desagi egaţiune a masei sgie întregi care se preface în fire, în particule gasOse în lun-guld orbitei sgle. Aceste particule, adevgrate rg-măşiţuri cometare, distribuite astd-feld în lunguld orbitei, vord produce prin pasagiuld lord în atmosfera nOstră fenomenuld stelelord sburătOre.
Aşa dar, dacă este probabilă că acesta a fostd fenomenuld aretatd la 27 Noembre, trebue sg ne amintimu că n'a fostd dislocaţiunea unul astru, dupe cumd ad unii ideia, Zicândd că se sfărâmă unu corpu solidă, dar numai separaţiunea progresivă a masei gazOse, distribuţiunea substanţei în lunguld orbitei. Cometa redusă, totd pOte încă se e-siste fOrte bine şi se continue voiagiuld sgd în spaciu, acompaniată de tOte particulele ce a semănată în drumuld sed.
BIBLIOGRAFIA
A eşitd de subt tipar şi se aîă de vânZare la tOte librăriile şi la administraţiunea Telegrafului:
INSTITUŢIILE SECRETE
ALE
IESUIŢILORU
Precedată de und fragmentă istorică ald societăţii, şi urmate de note complimentării şi acte justificative.
DE
O AN p. JaÂHLENU
CURSULU VIENEI
Viena, 8 Februar. 1873 s. n. EFECTELE
Metalice............. 71	20
Naţionale............ 74	15
Lose........... 104	75
Acţiunile băncel	.	984	—
Creditulu........... 337	25
Lonâon.............. 109	20
Oblig, rur • le ungare 81	50
»	Temeşvar .	.	79	—
v	Transilvane.	78	25
»	Croate . .	—	—
Argintă In mărfuri	.	108	—
Ducaţl...................
Napoleoni............. 8	70
CURSULU ROMÂNU
Bucureşti, 8 Febuar. 1873 ]{j
EFECTELE Obligaţiuni rurali	104 — ||
» Strusberg	48 7,
» Oppenheim----------
Obligaţii domenialî 95 '/,
» căiloru ferate------
Societatea gen. gaz 410 — Dacia, comp. d’asig. 603 —
Mandate...................
Imprum. municipală 18 75
8CHIMBULU
Paris â vista .
»	3 luuî .
Londra a vista »	3 Ioni. .
Berlin a vista . .
—	3 luni . .
Marsilia .......
99 V,
25 15 372

TELEGRAFUL
tieeeeoeoeeeoaeeoeeeeoooc*
9. WIENÂ SEILERGASSE 9.
$
fi
w
M
\K
STOFE DE MAT ASE ŞI CATIFELE g
DE PRIMA CUALITATE	^
Pentru Rochi de Dame şi Costume X
CUMU ŞI
TROUSSEAUX, FOULARDS & CACHE-NEZ M
Firmă stabilită la 1792, stătătore de optă-$ecî ani şi ne schimbată.
Cereri de mostre trebue neapărată se fiă francate.	^
•»ooooooeooodOoeooeoood( ®
SIROP ANTIPHLOGISTICU DE BRIANT AFECŢIUNI DE„PEPTU, GUTURAIURI, &.
Acestu sirop d’unugustudin cele malplăcute, are ua eficacitate sicură, constatată prin tr’unu raportă oficiale, contra guturaiului, catarulu.Grippă, tuse măgarescăşi contra tutoru mffamaţiuniloru şi suferintelorude neptu. Printre celebrităţile medicale cari l'au patronată m timpă de 40 de ani, vomă cita pa marele Lafnnec, Guersant, de la spitalulă copiiloră; Vadquelin, director ală scdleî de Pharmacia s’alţî medici de spitalurî, profesori al facultăţii şi membrii Academiei de Medicină diu Paris.
Pharmaoopea, rue de Bivoli, 150, â Paris Deposttu in Pharmacopeele de capeleniă
Se recomandă onorab publictl că posede cea maî bună cunoscinţă, pentru curarisarea şi vindecarea a diferitelouu rănî de scro-fun.
Doriiorii se potu informa la D-na Zinca Alecsandrâsca, strada Herăstrău No. 76.
'Jiecompensă Ja esposiţiunea Universală Lo n dra (1862)
APA DE MELISA
I -	DE CÂRMES
[contra Apoplesieî, Paralisiel,. [Ameţelei pa mare, Colereî, Vapo-j! Irilor, Nemistuiriî, Coliceloră, eteJj
BOYER
Singură succcsore atu Carmilorăl Paris, 14, rueTaranne Depositu laprimile casedecomerciu jj
vânzare ^
în culorea Galbenă suburbia Pitar Moşu strada Catunu No. 6-doritori de a le cutnpera să se a-dreseze chiar in acea proprietate.
PRĂVĂLIA de alăturea cu Licră-ria Socecă et comp. este de închiriata de la sf. Gheorghe înainte.
Doritorii de a o lua cu chiria suntă rugaţî a se adresa chiar la actuala chiriaşă seu la Librăria SocecQ.
Singura injecţiune esclusiv vegetală coprinijend principele cele maî energice a le
Ausdra- ‘'>«ŞŞE^^aiveî geurî copri-	^
nd sub forma u.	'
neîelegantecofe
DE V^NDÂRE
tură, prm co-piele
cele mal energice copăiţei şi a le cn-pebulul.
şi n'ati<ouh’î.
"La pbarmacia anglo-fraucesă
Rue du Havre Paris.
Moşiea mea Itu de lângă Mizila, de 120 stânjeni latulQ. şi aprope 1000 lungimea, însumând peste 150 popone.
A se adresa la sub-scrisulQ, strada Poştia-Vechie No. 2, de la 8—12 antemeridiane, şi sera de la 6—8 ore.
D. C. Aricescu.
COWSEILS JtOK îDJkHES
PRODUiTS SPfeCIAIJX RECOMMANDES
VIOLET
IMVENTRU» mi
SAVOrfROYAL DE fH^IOACEIDK
acr|r
ISVENTKUn DU
SUVON ROYAL DETHRIOACE
PARFUME!/^ BREVETE, PARIS
CREME DE EEADTB
abase l>eglyc£;rihe et debismum—Fraicheiir9KWouM, Eclatdutcint EXTRAITS TRIPLES D’ODEURS
PAHFUMS POUR LE MOUCHOIR :
Rase-Btanche, Ess-Bouquet Foin-coupe, Joclcey-Club, Brises-de~ VioletfeSy etc.
glyc£rines parfum^es
Indispensablesprcon$erver fasanlâ, la beautijaworbiiesse de la peau.
GLYC£R0L6auiR0SESd«PR0VINs!
L0TION HYGIENIQUE, TONIQUE ET RAFRAICHISSANTeI pour Ies soinsintime* dela toiletle [
EXTRAITS D’EAUX DETOILETTE|
pour adoucir et rafraichir la petru.
PAŞTILLES AMBROSIAQUES AU MASTIC DE CHI0
Hygihie, Fraickeur, Suaviti de l'haUine.
Depot dans toutes Ies villesdu monde.
Pour eviter la contrefa$ony exiger la mrtrque de fabriqut
LA REINE DES ABE1LLES
Apa si prafn llilifrki;
PERFECŢIONATE DE DOCTORELE
ev; bonn
Furnisoru brevet,atu alu M. S. Impirătisa Aceste produse se vendă 40 Ia sută maî josă de cătu produrele analoge ; din puntulă de vedere alu jaarfumulnl s’ală proprietăţiloră loră, ele lătreeă specialităţile cele maî renumite.
La cn de căpetenia Farmacopei,
Coafori ii Parfumară.
cu amRnuntulu şi cu rădicata 44, Rue des PEtites-Ecuries, PARIS
VtSICÂTOARE d’ALBESPEYRES
Admis ln spitalele şi a mbulanţele armatei francese (avis favorabil alii Consiliului Sanitarii din Francia) şi în alle armateloru Turciei şi a Stateloru-Unite.— Acţiune sigură şi regulată. Fie-care visicatore trebue să p6rte semnătura d’Albespeyres pe partea cea verde.
CAPSULES d7RĂ0uÎNl«^j
cadnmia de medicina din Paris, care le-a declarată snpe-riore tutoru celoru l’alte preparaţiunî de Copai, dupe ce le-a esperimentatu asupra 100 de bolnavi s’a dobândit 100 de vindecări. Savanta adunare a recunoscută aseminea că Capsulele de Raquin se mistuescu cu facilitate, nu causăŞâ in stomachu, nici o simţire neplăcută, şi nu provocă nici uă vărsătură. — Paris, Faubourg St, Denis, 78 şi în tote farmaciile.
*	0i^^E«s$î«E*aaE$ăMSB5aSHee«?5 îl?
CAILE FERA TE ROMANE, MERSUL TRENURILORlLiniaRoman"viena
ŞI VICE-VERSA
Ş1
BUCURE SCI---GIURGIU
BUCURESCI	. 8 00 dimin.
Gilava ,......,	8 14 —■
Vidra . . r 8 20 --
Comana...........  8 57	—
Bănesa	.	.	. .	6 25	—
Frătesci	....	,	. 9 48	—
GIURGIU........... 10 00	-
GIURGIU...........9 dimin.
Frăţesc!......	9	14	—
Bănesa................9	29
Comana................9	57
Vidra................10	48
Gilava...............11	00
BUCURESCI	. 9 57
VICI-TERSA
BUCURESC1-PITESCI.
PITESCI-BUCURSI.
00 săra 14 —
8
3 29
3	57
4	25
4	48
5	00
8	50 seră 9-04 —
9	27 —
10 56	-
10 30 — 10 45 — 10 57 —
.01
Bucuresci
Chitii Ia Ciocăneşti. Ghergaui. Titu . . Găescî. . Leordenî . Goleşti. Piteşti.
Plec
7 30 dimin
7	51	—
8	25 —
S 58
9	42 —
10	38 —
11	13 —
. . 11 49 —
. . 12 10 d. am. TECUCI-BERI.AD
Plec.
Plec.
3 00 d. am. 3 21	—
3	58 —
4	31	—
5	14 —
6	13 —
6	59 —
7	40 —
8	G5 seră.
Pitesc! .
Golesc!
Leordeni
Găescî
Titu
Gliergan! Ciocănesc! . Chitila .	,
Bucuresci .
. Plec.
.Plec. . Ples.
7 00 dimin
7	17 —
8	53 —
9	45 —
10	45 — 10 11 —
11	44 — 11 17 —
,12 46 — BERLAD-TECUCI
30 d. ami 47	—
23 15 20 5 I
8 28 9 06 9 40
Tecuciu Berhecî. , Ghidigenî . Tutova. . Berlad . •
Plec. 5 00 dimin.	12 OOd.am.	Berlad	8 30 dimin.	4 00 d. am.
5 36 —	12 32 —	Tutova		9 04 —	4 34 —
. . 6 11 —	1 04 —	Ghidigenî ....	9 21 —	4 51 —
. .6 32 —	; 1 26 —	Berhecî		9 59 —	5 59 —
. 7 14 —	' 2 04 —	Tecuciu ....	10 34 —	6 00 săra
Plecarea din Roman
—	Paşcani
—	laşi Botoşani Suceava
—	Lemberg Sosirea în Viena
Plecar. din Viena
Lenberg
—	Suceava Botoşani Iaşi
—	Paşcani Sosirea în Roman
4	53	9	19
6	27	10	24
9	14	1	42
		2	10
9	54	12	31
3	45	10	43
7	29	5	20
8	00	10	30
12	15	6	47
7	21	4	44
		2	54
7	39	3	40
10	44	6	47
12	16	7	53
,Di. 0.1 tur.iar
1
Linia Bucurescî-Galaţi-Roman
Linia Roman-Galaţî-Bucuresci
ob
Bucuresci.	5 40 s.	8 20(iiin.	3 30d. a.jGalatz		7 40dim	i! OOiiop	Roman	1 30 d a	9 20n6p.sGa!ati		9 OOdim.
Chitiră	6 Oi	8 37	j 		Bărboşi	8 30	12 25	Galbeni	2 09	—	fSarbosî	9 42
Buftea	S 25	8 54	, 		Serbeştî	8 53	— J	Bacău	3 03	10 50	ţBrăila’	10 35
Perişu	7 06	9 21	—	Prevalu	9 25		Valea-Secă	3 24	—	'Muftiu	11 12
Crivina	7 33	9 42		Han -Conachi	. 9 46	—	Răcăciun	3 55	II 48	ianca	11 45
Ploesci		TO 30.	. 5 15	Iveşti	ho 13	.		Sascut	4 28	—	[Făureî	12 23
Valea Călug.		10 50	—	Tecuci	11 10	3 00	Adj ud	4 55	12 68	ţCilibia	, 1 01 d.a.
Albesci		11 05 i. 5 46		Mărăşcst!	11 46	3 40	Pufesci	5 23	—	'Buzeu	2 15
Mizil		11 49	6 18	Pufeştî ’	12 26	—	Mărăşescî	5 52	1 45	Monteoru	2 36
Ulmeni		12 29	-	Adj ud	12 49	4i9 n	Tecuci	7 00 nop.	2 55	Ulmeni	2 50
Monteoru		12 45	_	Sascut	1 19d.a.		Ivesci	7 35	—	Mizi!	3 31
Buzeu		1 45	CO O O	■Racaciunp	1 50	5 46	Hauu-Conaki	8 II	—	Albesci	4 09
Cilibia		2 19	—	Valea-Săcă	2 24		Preval	8 34	—	Vale-Călugâ	4 27
Faurei		2 57	9 15	Bacău	3 00	6 56dim.	SerbescP	9 10	—	Ploesci	5 10
Ianca	1 .	3 35	—	Galbini	3 36	—	Bărboşi-	9 5 j	5 30	Crivina	5 43
Muftiu Brăila Bărboşi	7 25dim. 9 45 10 36	4	08 5	45 5	60 6	30	II 25 10 30 i 20 %	Roman	4 18 1	8 T6	Galaţt	l& 35	6 15dim.	Periş Bufta Chitila Bucuresci	6 05nop 6 31 6	49 7	09 |
9 25
,i i	
; 4 20 nop. ! 5 25	
1 6 30iiim.	ir,.1
j ~	■A.V.5
8 08	IM -
— £V 9 40	
		*4 UI ii 4

7 OOdim.
7	41
8	13
8	50
9	18
9 42	1
10	40
11	14
11 53
23b
30 d.a.
s £bo bl .
MERCURI, 2i FEBRUARIE 1873.
UN NUMERU 10 BANI.
ANUL III — No. 302
APPARE IN TOATE BERILE DE LUCRU
PENTRU ABONAMENTE, RECLAME. Şl ANUNCIURi A SE VECEA PAGINEA IV.
BUCURESCI, 20 FEVRUARIE
Continuânduse erî în Senatti discuţiunea asupra legii b6uturiloră spirtore, legea a fost votată, fără nicî o modificare, cu majoritatea de 31 voturi contra 7 şi 4 abţineri.
Şedinţa de erî a Camerei a fostă forte interesantă şi discuţiunea el forte importantă din puntultt de vedere naţionala
S’a discutata joncţiunea căilord nostre ferate cu Austria. Domnula Costa-foru a susţinuta cu pieptula s6 se votese joncţiunea pe la Predela, fiind-că aşadoresce s6a voesce Austria. A mers şi mal departe cu cinismula sea. Ela a declarat că Austria face ori ce cheltuell pentru acestâ lucrare, fără se privescă nimicu pe statuia român. Patriotismuld Domnului Costa-foru este atâta de mare, în câta nu-la lasă se vecjă nici atâta lucru, că cine-va cânda dă totulu, nu dă pentru ochii Domniei sdle, ci pentru ca se ia totulii. Speranţa de a. mal vedea pieptula sefl decoraţii cu o cruce de venduta, l’a orbita atâta în. câta se spue în Cameră, în facia ţereî întregi, că aşa voesce Austria şi aşa trebue s6 se facă.
In zadar Dom-nulu Cogâlnicianu, prin-tr’una discursa bine simţită şi patriotica— pe care îla vom publica într’una număra viitora — combate acestă joncţiune şi a-retă câta este ea de periculosă din pun-tula de vedere strategica 5 în zadar dă esemplele cele mal pipăite din alte teri, câta de rea faca asemenea concedărî cari deschidă calea politică, financiară şi strategică streinnluî ; în zadar Domnula G. Mânu, ca orna competinte în materii strategice, voinda se oprescă pe D. Costa-foru din repeziciunea cu care venea în vagonele auştriace pe la puntula Predela, ÎI strigă : la stânga ’mprejuru ; în zadar tote. Domnula Costa-foru a promisa guvernului Austro-Ungarii că este a totd putinte, că dispune de aeestă Cameră ca de servitorula sea din casă, prin urmare cu tota ce s’a vorbita, cu tote argumentele ce i s’aă adusa, cu tote pedicile ce a voita a i se pune spre a nu duce ţăra în prăpastia, în braciele Austriei, Domnia sea a susţinuta că e maî bine a face interesele Austriei de câta p’ale ţereî Românesc!.
Astă-Zî va urma discuţiunea. Vom vedea dacă Camera va afirma că Domnulu
Costa-foru a avuta dreptate şe promită Austriei că Camera se supune la varga sea, cum se supune ursula la ciomagula ursarului.
In aşteptare, se trecema Ia o cestiune, de şi esteriorâ, dar care dă esemple şi lecţiunî mal multora părinţi şi maî multora capete încoronate. Este vorba de o epistolă a regelui Victor Emanoil către fiula sea Amedefi, înaintea abdicării sdle de la tronulu Spaniei.
Regele Galanţomo consilia pe fiula sea că, mal bine prin o retragere de bună voiă se câştige afecţiunea durabile şire-cunoscătore a nobilului popora spaniola, de câta să stea espusa .la tote şansele ne-sicure ale norocului, pe arena mişcătbre a partitelor!); că mal bine să se întdrcă cu modestiă în viaţa privată, de câta se caute pericolulU de a viola sânţenia jurământului.
Cuvintele sunta demne de acela care a făcuta unitatea Italiei şi de acela care le-a ascultata şi le-a pusa în practică.
Onestitatea se vede că are atâta loca în inima amăndorura, în câta părintele a consiliata pe fia se nu deviese nici o liniă de la tradiţiunile familiei, şi fiula, cu totă îmbătarea ce aduce unul trona, cu totă gloria ce dă o coronă, cânda mag-netulu patriei sele a începută a-la atrage, n’a pusa nici condiţiunî de abdicare, nicî interese personale sea de familiă nu l’a oprita din calea ce l-a dictata inima se apuce.
Meritula este egala ala părintelui ca şi ala fiului. Părintele n’a consiliata pe fiula săa, cum ara fi consiliata de esem-plu una principe de o altă origină şi de o altă gintă de câta cea latină. Fiula a-semenea n’a voita se stea la putere, cându a simţită că ţera e în contra sea, că poporala îla nesocotesce, îla privesce ca p’una streinii de interesele ţăreî ce l’a adoptata , ca fiu, î-a data primul Q locu şi l’a încărcaţii de bogăţii.
Esemplula funda bătătora la ochî, ne oprima pentru a^î aci, lăsânda loca se vor-bescă însuşi regele Italiei către fiula săa.
Rtă epistola sea :
Epistola regelui Victor Emanuel către fiulu seu.
nSire,
uScumpulii meu fiu,
«Indepliuirea unei datorii de bună voiă acep-
tată, nu va putea şi nu va sci.a oblige în stăruinţa unui sacrificid imposibile.
«O telegramă a Majestăţil-Vdstre mejvestesce că posiţiunea sa a devenită Intolerabilă. Nu vomă desaproba nici de cum proectulti de abdicaţiune ce ea ş’a formată încă de multă.
«Este mai bine a ve asecura, piin- o retragere de bună voiă, afecţiunea durabile şi recunoscStdre a nobilei naţiuni spaniole, dc câtă a sta espusd la tdte şansele nesicure ale norocului, pe arena mişcătdre a partiteloru agitate. Este mal bine a ve întdree cu modestiă în viaţa privată, de câta a căuta pericolulu de a viola sânţenia iurămin-teloru !
«Cerinţile politice au forţată pre Maiestatea-Vds-tră a renunţa l’a drepturile sdle eventuale şi, gra-ţiă Iul D-ţleO, aceste cerinţe, de şi prea depărtate de cordna Italiei, ea, cu tdte acestea, a conservata intactă pe toţi aceia, câţi au avută afecţia nds-trâ şi aceea a tutulord italienilord.
«NimicQ nu mal trebue a contribui s£ susţină pe Majestatea-Vdstră, în penibilele circumstanţe în cari ea se găsesce, de câta cugetarea la priimirea ne-răbdătdre ce o aştdptă, pe ca, pe augusta soţiă şi pe principii regali, din partea inimel ndstre părintesc!, a auguste) ndstre familii şi a naţiune! întregi.
«Aprobăma în totuia alegerea ora.şiulul Turin ee a făcuta Maestatea-Vdstră pentru a ’şl ficsa locuinţa. Acesta oraşia a meritata, prin mimerdsele sdle doveţll vechi şi recente despre fidelitatea către voi, acostă probă de afecţiune.
Din capitala ndstră Roma, 5 Fevruarie 1873
Victor-Emanuei.
EVENIMENTELE DIN SPANIA
Jurnaluifi Presa de la noi, urmânda obiceilora sdie de a calomnia tota ce privesce guvernele şi partitele republicane şi democratice, într’unuia din numerile trecute, vorbinda despre Spania, a data
douS sci-î totd aşa de veridice ca tdte scirile ce dă în tota dd-una.
Voinda se aTdte că Republica spaniolă nu pdte avea durată, nu pdte fi sicurâ, ne spunea că bă-trânula republicana spaniola Orense şi Senatuia americana nu numai că n’aa voită se fdlicite formarea nouel Republice, dar cela dinteiu a refu-sata chiarîi concursulfi sea noului guverna spaniola.
Ca se vdţlă cititorii noştri! sinceritatea jurnalului Presa, publicâma mai ia vale nisce documente, în acdsiă privinţă, care dă cea maî eclatante des-minţire fdiel ndstre oficidse:
Madrid, 14 Fevruarie, 1 oră dupe amia-dî. D-lui Jose-Maria Orense, Bayonne. Republica a fosta proclamată mal în unanimitate de Senata şi de Congres. A trebuita mari silinţe pentru a obţine asestti resultata, dar în fine amtt isbutita astă-$i. Acuma se cere a lucra pentru consolidarea el.
Progresula este evidenta: dupe monarhia tradiţională, monarchia electrivă şi apoi Republica democratica. Organisaţiunea el este reservată vii-tdrel Adunări constituante. M'aţl tratata ea una fiid, ve rogQ, în numele acestei afecţiuni, de a ne ajuta cu legitima D-v. autoritate şi cu influenţa
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFULU
D-v. a fonda untt guvernământtt, pentru înălţarea căruia aţi consecrattt t6tă viaţa vâstră.
Ministru de stătu astă-şlî, suntu tottt-d£-una altt D-v. eleva.	Emilio Castelar.
Bayonne, 15 Fevruarie, n ore. Castelar, Madrid. —On6re vouă tutulorfl cari, fără vre o versare de sânge, aţi efectuata emanciparea patriei nOstre.
Ca simplu particolartt, puteţi compta pe spriji-nulH mea pentru esecufiunea programei care ne-a fosta tota-de una comună, şi pe care ama ţinu-t’o tottt-dtt-una ca unica capabile d’a asigura ordinea şi prosperitatea Spaniei,
I. M. Orense.
t> telegramă, adresată din Madrid către La Re-vublique Franqais, cu data de 20, ţlice că, în A-dunarea naţională, D. Castelar a spusQ : nu este esacttt că Congresula din Washington ară-fi res-pinsti propunerea d’a adresa felicitări Spaniei; a dkttt citire unei telegrame din partea D-lul Fish cătie generalulfi Sikles în coprindere că populultt americana, se bucură de proclamarea Republicel în Spania. Dacă propunerea presintată guvernului n’a fosta aprobată, causa nu este alttt de câta o cestiune de regulamenttt.
Toţi oficeril celortt 20 de bataliâne de gardă naţionali din Madrid s’att presentattt la Coregrăs pentru a felicita Adunarea în persOna Preşedintelui seO. Şefultt Statalul majora ala gardei naţionale a luattt cuvântultt şi, în termeni fOrle călduroşî, a făcuttt cunoscuta adesiunea tutulora miliţiiloru la decisiunile suverane luate de Adunare, cuinii şi ferma resoluţiune a gardei naţionale d’a sprijini Adunarea în tote circonstanţele ce artt putea se se ivCscă.
Preşedintele Martos a respunstt,. printr’untt disr cursa, care a fosta în mai multe rânduri înte-rupttt de unanime şi entusiaste aclamaţiuni.
«Adunarea, a ţlistt D-nuia Martos, este singura şi suprema legalitate; ea este decisă a scăpa Republica, libertatea şi ordinea din crisa ce străbate ţ6ra.»
D. Martos a adâogattt încă, că nu r,e teme că cetăţenii armaţi, subttt ordinile Primarului de Madrid seu subt ale altortt autorităţi, aru fi în stare se se impue Adunării. Dacă înse s’artt presenta untt asemenea casu, ea e decisă a nu se intimida. RepresentanţiI poporului voru sci se mOrâ la postula lord, de câtfi â suferi vre o presiune violinte din ori-ce parte artt veni ea. Ei vortt salva Republica din pericolile ce artt putea veni, atâta din partea reacţiunei câttt şi din aceia a demagogiei.
Adunarea comptttzâ în privinţa acttsta, pe autorităţi, pe armată şi pe voluntarii Republicel.
Discursultt D-lui Martos s’a terminata în midlocula unora urări unanime de :	Trăiască
Republica! Trăiască Adunarea ! Trăiască liber-tatea şi ordinea! Trăiască voluntarii Republicel!
DD. Figueras şi Castelar au declarata că înainte de tdte ei suntu Omeni de ordine.
Nici o dată ţttra n’a fosttt aşa de liniştită ca în acesta momenta.
La Barcelona, este adeveratfi, a avuta locu o mică turburare, din causa schimbărei garnisOneî.
Căpitanuia generala, lăsânda comanda generalului aia douilea, şi acesta fiindtt suspecta de opini-uuî alfoniste, deputaţiunea provincială şi ayun-tamiento şi-att asumata puterile.
Ele att trecuta în revistă trupele, cari aa frater-nisata cu populaţiunea, strigândtt: TrăCscă Republica !
Agitaţiunea a încetată atunci şi ordinea n’a mai
iosttt turburată.
Autorităţile din Cataionia, precumtt şi acele din cele alte provincii, att repetata aderarea lord cea mai sinceră guvernului.
Este neesacta că persOne, aparţinândtt Comunei, ard fi intrată în Spania.
Unu comitete de Omeni cu însemnătate, din tOte partidele, se organisttsă pentru a face untt pacta de alianţă, a uita vechele lortt neînţelegeri şi a sfătui pe partisanil lortt se sprijine Republica, fiindtt că ea este singurulît guvernămentu posibilu în Spania.
Ideîa unei Republice federale conservatore este aprobată de tote provinciele şi de somităţile cla-selora înalte.
Castelar, ministrultt trebilortt din afară ală Spaniei, este, pentru monarchiştii austriaci, o personă ingratissmma. Policia preset şi justiţiei a inter^istt în Austria vânzarea discursului lui Castelar asupra cestiunii politice şi religiOse. Discursultt a fosttt secuestrattt ca periculostt pentru Stătu.
Nuvele din Rusia
Invalidul rusu, publică untt ordin de <)i aitt marelui Duce Mihailtt, comandantultt de Caucas, asupra stabilirii autorităţii ruse în ţerile situate spre orientultt mării Capice. £tă cumtt se esprimă acesttt documente :
«In anulu espirattt, importante resultate s’att dobândiţii în sensultt întăririi puterii nOstre în peninsula Manguischlak.
«Ordinea începe a domni în ţttră; impositele sunttt percepute fără dificultate; remăşiţele anilortt precedinţi s’att încasata treptatil; consribuţiunea impusă Kirghiziloru, în urma resculării lortt din 1870, este plătită, şi o parte din nomazii refugiaţi în Khiva, în tipulii resculării, att începută a se înapoia, puţintt câte puţintt, în vechele lortt cămine. Afară de acesta, între KhirghizI, altă-dată atâttt de ostili tuturortt mSsurilortt nOstre, se vede astă-^i desfăşurîndu-se increderea în autorităţile la care au fosttt supuşi. Acesta fapttt s’a afirmata mai cu sttmă în cea din urmă anchetă a delega-ţilortt întregei populaţiuni, în vederea de-a obţine untt regulamentii normala, de contestaţiunile lorO, anchetă însocită de esprimarea dorinţei de a se supune tutulortt cererilorO nOstre, manifestându-se încă şi prin buna primire ce att făcuţii locuitorii trupelorii nOstre, care operestt la recunOşteri în interiorulO peninsulei.
«Deosebiţii de aceste resultate, atâttt de briliante de la numirea colonelului Lomakine în calitate de comandante altt detaşamentului de Manguischlak, s’a făcuttt multtt pentru studiarea profundă a ţerei. Espediţiunile acestui detaşamentu în stepe (mai multtt de patru mii verste), familia risândtt trupele cu dificultăţile marşului în pustii, att avuţii încă de avantagitt, d'e a ne face s2 cunOscemii mai de aprOpe natura ţerii şi trebuinţele popula-ţiuniî.
«Ve^ândtt în acestă ordine de lucruri, atâttt de satisfăcătOre, o nouă probă de îngrijiri luminate ale conandanteluî şefii altt provinciei, şi de măsurile înţelepte luate de comandantultt detaşamentului Manghischlak, esprimu sincera mea rouţu-mire D-lui adjutorii de câmpii generalii, principele MOlikow, şi cordiala mea recunoscinţă D-lui colonela Lomakine.
«Comandantele şeftt altt armatei de Caucastt.
«Michail»
Opiniunea publică în Englitera a foştii, acumii de curendu, forte multtt surprinsă de reducţiunea ce s’a făcuţii în armata englesă de uscaţii, prin pre-visiunile bugetare ale anului 1874. Dupe proec-tultt guvernului englesii, reducerea în Omeni va fi
de 8645, Oră în bani va fi de 408,000 livre ster-ling cheltuelî mai puţine. Totalulil armatei va fi
de 191,892 Omeni. Din acOstă ţifră 64,924 facii parte din armata Indiei.
Adăogândtt la armata activă 129,000-Omeni din miliţii, 15,000 yeomanry (cavaleriă) şi 35,000 re-serve, se obţine unii totalii de 530,000, o ţifră ne-greşiţii destula de respectabile, dar, în fapttt, cărnii ilusoriă, daca vomii avea în vedere că abea a treia parte respunde la cerinţele unei armate gata dc a intra în campaniă.
Ceea ce este de observaţii, este că aceste reduc-ţiunl ale armatei, care fusese salutate cu satisfac-ţiune de englesi, acumii trei ani, suntii fOrte aspru criticate astă-ţlî, şi mal cu sOmă de cândii cu con-flictulu din Asia centrală. Politica de abţinere şi a trecuţii timpultt în Englitera, dupe câte se vede, şi aceşti politici devintt din ce in ce mai rari.
Inchisorea preventivă aplicată la delictele de presă.
Amti tjisu în unuia din numerile trecute că inchisorea preventivă nu se pote aplica la autorii delictelortt de presă, pentru că, nejustificabilă din punctultt de vedere juridica, ea ara fi injustă şi imorală cu organisaţiunea nostră judecătoreseă, şi periculosă din punctulu de vedere ala interesului sociala.
Ne propunemu s6 demostrăma aceste proposiţiunî, lăsânda de o parte puternicele consideraţiunî politice ce se potd invoca, şi ţiindu-ne pe teremula curata juridica, întrebându testele legii şi spiritultt instituţiunilora nostre.
Restrînşî în acesta cerca, ne întrebămO mal înteia care pote fi cuventuld. pe care s6 se resume inchisorea preventivă în materia de delicte de presă ?
Se sciă în adevără că inchisorea preventivă este chiarO, pentru crimele şi delictele ordinare, o învederată nedreptate; pentru că pedepsesc! pe o personă, fără se scil deca e culpabila, pe simple bănu-ell, şi cu o pedepsă forte severă, căci e vorba de o închisore care se pote prelungi untt timpa considerabila.
El bine, acestă evidentă injustiţiă, le-gislatorulu a tolerat’o în delictele ordinare, pentru trei cuvinte forte puternice, dar din cari nici unuia nu se pote invoca pentru delictele de presă.
LegislatorulO a permisa inchisorea preventivă :
Fiă din causa iiecesităţiloru instrucţiunii — căci s’a temuta ca nu prevenitula, lăsata în libertate, se facă se dispară urmele delictului, de multe ori aşa de ane-voe de prinşii.
Fiă din caus’a sicuranţel represiunii — căci în multe caşuri autorula delictului ar fugi şi justiţia ar remânea desarmată.
Fiă din causa sicuranţel publice — căci alte ori delicuentultt ara putea se-şî continue faptele lui şi se-şl resbune prin crime contra celora ce l’au prinsa seO l’aa denunţata.
Ecă cuvintele pentru cari legea a trecute. peste acestu principia de dreptd,fcă nimeni nu trebue a fi pedepsita până nu va fi fosta recunoscuta culpabila printr’o hotărâre regulată şi definitivă.
Dar care din aceste cuvinte, cari, o re-petămd, suntu singurele base ale închisorii preventive, cari din aceste cuvinte se potO invoca în materiă de delicte de presă?
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL
Pentru ce autorului unul delictd de presă se stea la închisore preventivă ?
Se fiă ore ca se nu facă a dispărea urmele delictului ?
Dar delictulu sed e patentii, e cunoscuta de toţi, eîa nu esistă de câta prin publicitatea ce i s’a data ! Nu mal e în mâna nimuluî se-la facă a dispărea.
Se fiă ore ca autoruld se nu se sustragă de la justiţia represivă?
Dar autorii delictelord de presă sunta, deca nu tota d’auna omeni seşioşf şi stimaţi, dar tota deuna 6menî cunoscuţi, cari nu se potti ascunde, şi fără îndoinţă nu e de temuta că se vorti esila, căci e-siluld e una din cele mal grele pedepse ce se pota pronunţa în materiă politică seu de presă, aşa în câtd şi-ara infige singura mal nainte de a fi condamnata cea mal aspră pedepsă!
E adev6ratd că autorula unul delicta de presă ar putea se continue de a comite asemeni delicte, aşa în câta, cea de a treia basă a arestului preventiva e aplicabilă şi în materiă de presă; dar acdstă basă nu se pote invoca în facia testului Constitu-ţiunil nostre.
Constituţiunea în adev£rtt interzice verl-ce mi^ioce preventive pentru presă. S’ar putea ore în facia acestei disposiţiunî se instituimd închis 6rea preventivă pentru a preveni delicte de presă ce nu s’ad comisd încă? Căci a închide pe und oma, nu pentru că a comisd unu delictd, ci ca se nu mal comită şi altuia, asta însemn^să, fără îndoinţă, a preveni, prin închisore, comiterea unul delictd de presă; a lua o măsura preventivă, restrînsă în adev^rti la o singură personă, dar în fine o mfisură preventivă pentru a înlătura posibilitatea u-nul delictd de presă.
Putemd dar conchide că închisorea preventivă, tota deuna injustă, este legitimată în delictele ordinare prin trei con-rsideraţiunî, din cari nici una nu subsistâ •cândd e vorba de delicte de presă; că a-cestă injustiţia, necesară în delictele ordinare, nu e necesară în delicte de presă.
Şi prin urmare, n’are cuventd de a fi ; rbmâne o injustiţia curata şi simplu.
picemd acesta în modd absoluta, pentru tote ţerile, chiar pentru ţerile în cari judecătorii de instrucţiune suntd judecători inamovibili şi independinţî.
Ce se fiicemO când e vorba de ţera nostru cu organisaţiuneajudecătordscă actuală, şi cu deprinderile guvernelord nostre ?
Cine nu sciă în adevdra că judecătorula de instrucţiune este numai una instrumentu în mâinele ministrului justiţiei,—că e datora se închicjă pe cine vrea ministruld,— se lase liberd pe cine vrea ministru şi să se conforme în tote cu voinţele guvernului ?
Cine nu scîă că iuddcătoruld de instrucţiune, cu und cuventa, nu este de câta una agenta ala guvernului, care e libera să-la destitue îndată ce ’î ese din voia, îndată ce apreciaţiunile sele nu suntd întru tote conforme cu ale ministrului?
Acestă nenorocită stare de lucruri, nu presintă mari pericole când e vorba de delicte ordinare. Căci, în generala, ministrula justiţiei n’are alta interesa de câta pe acela ala societăţii, de a se căuta a-deveraţil culpabili, de a se pedepsi, şi de a nu se închide preventiva de câtd în caşuri în care închisorea preventivă e le-
gitimată prin vre una din consideraţiunile ce amd indicata.
Dar în materiă de presa, mal totd deuna guvernuld e parte în procesd, şi prin urmare, verd câtd de onestd şi de integru ard fi ministruîd justiţiei, interesula Iul va fi ca autoruld săd presupusuld autora ala delictului se fiă pedepsita, măcard cu închisore preventivăv
El bine, în asemenea caşuri, în cărl guvernuld e parte în procesd, este ore justd, este moralu ca se lăsâmd judecătorului de instrucţiune, adică guvernului, facultatea de a pune la închisore preventivă ?
A susţine dar că trebue închisore preventivă în materiă de presa, este a susţine că una din părţi se potă închide pe cea altă fără judecată
Şi care e moralitatea unei asemenea închisori ?
Când legea pedepsesce, o face pentru două cuvinte: mal înteid ca să esecute legea morală a meritului şi a demerituluî, a-dică să se dea răd celui ce a făcuta răd, şi ald doilea ca se producă una esemplu morala salutara asupra acelora ce ard fi dispuşi se imite pe făcătorii de rele.
închisorea preventivă va produce în delictele de presă tocmai efectele contrarii, pentru că va esaspera pe culpabila, care se va vedea pedepsita fără a fi judecata, şi va indigna societatea, care va avea drep-tuld de a considera de martiri chiar pe a-devăraţii culpabili.
închisorea preventivă, în mâna judecă-torilortt nostril de instrucţiune, în locd de a produce o temere salutară, nu va produce de câta indignarea şi îndârjirea.
Cea dinteiti condiţiune pentru ca pe-dăpsa se producă und efectd salutara, este încrederea omeniloru în imparţialitatea judecătorului.
De aceea, Constituţiunea nostră a stabilita und judecătoru imparţiala între toţi, şi mal presusa de tote independente de guverne.
Se lăsămd pe juraţi singuri se pedep-săscă delictele de presă, căci pedepsa pronunţată de denşil va fi cu atâta mal legitimă, cu atâtd mal salutariă, cu câta ei voresprima opiniunile ce aO cursa în societate.
£r0 dacă acesta judecătora nu va voi se pedepsescă, atunci se renunţămti la pedepsirea acestora delicte, căci ver-ce pedepsă ard aduce mal multa rea de câta bine.
S’a ţlisti adesea că, în societăţile nostre democratice şi turburate de mulţimi de corente, presa este o resuflătore de siguranţă, întocmai ca acele resuflătorl cari, la maşinele de aburi, lasă să ăsă aburii cari altmintrelea ard sfărâma vasuld ce-1 închide.
Adevărulti e că ideile politice, ca şi a-buriî, nu pota fi lănţuite, nu pota fi comprimate cu putere, cu tăriă. A încerca să le comprimi, este a le face mal periculose de câtd suntd în realitate, căci este a pune totă lumea contra sea, a îndârji şi a esaspera.
Nu trebue dar se uitâmC, de câte-ort legiferămu asupra presei, că delictele de presă sunta grea de apucata, grea de pedepsita şi imposibila de sterpitd prin putere.
Singurula micjlocd ce avemd pentru a le combate, este apeluld făcuta cu blândeţe
www.dacoromanica.ro
la moderaţiune, la bunulu simţd ald ome ■ nilora, la opiniunea publică, la sentinţele juraţilord.
(DreptulU).
Gr. G. Pâucesou.
DIVERSE
(Jnil artiştii parisiană, căutândi! sujete de studii! tn Algeria, a fostă, de curândii la Floracen, eroulti unei curihse aventuri.
D. B . , găsindu-se în prăvălia unul argintară jidovii, voia se-I comandese ceva; înse unulu abia îngâna câte-va cuvinte franţosescl şi celii-altil nu scia nici buche arăbesce, astii-felă că nu era chipti se se înţelggă! B... luă atunci o f6e de chârtiă din portofoliulti săii şi desemnă pe d€nsa ceea ce voia; j iovulă înţelese şi-I promise obiectul!!. D. B... eşi. Dar d’abea făcuse câţî-va paşi, cânda observă că-î lipsea portofoliulii în care avea 800 fr. în bilete.
Se întOrse înapoi la jidovii şi-la reclamă; de astă-dală fu cu neputinţă a se înţelege: pictorulă striga, argintaruld se jura că ntr vgţluse aM-ceva de câta chârtia şi desemnula.
Prăvăliâra, care era de mărimea unei jumătăţi de chiosca de jurnale, riavea alte mobile de câta o măsuţă cu sertara ce se încuia. D. B... ceru sg-I deschidă sertarula ; jidovuia se jură că cheia nu era la ela. Atunci B... dădu o lovitură de pi-ciorh în mobilă, masa câşlu josa, se deschise şi B., găsinda-şî poriofoliula, îla luă şi voi sg gsă.
Jidovuta, întorcSndu-se atunci la ela cu una a-era zîmbitora, ÎI ţlise: cumii? Nu dai nimica pentru că ţi-aî găsită portofoliuia ? ?
L O 6 O G R I F
Ea sunta locuia favorabila Căletoriiora pe mare,
Adăposta indispensabila La a lui Neptun turbare.
Ea distingă o naţiune,
Chiara una secsB ş’una individa, Cânda pe mine’n fracţiune Pricepuţii me divida.
La miţLIloca sunta una ineia,
O vgrigă, una cercela,
O figură oviformă,
Fârte simplă ş’uniformă.
Intr’a doua jumetate Din întrgga mea fiinţă Este fără îndoinţă Plină de utilitate Pentru Omeni, ori şi care,
Fiă mica s<§a fiă mare.
Tota masonuld me pricepe,
Căci prin mine ela începe.
(Galeta salâneloru)
CURSULU ROMÂNU
Bucurescî, 3 Martie 1873
EFECTELE
Obligaţiuni rurali 104 * */, » Strusberg 46 —
• Oppenheim-----------
Obligaţii domeniali 96 — » căiloru ferate 46 — Societatea gen. gaz 395 —
Dacia, comp. d’asig. -----
Mandate.............. —	—
Imprum. municipală 18 75
SCHIMBULU
Paris â vista.............
»	3 luul .... 98 s/,
Londra a vista ....-------
»	3 luni...... 25 20
Berlin a vista ....-------
—	3 luni. . , .372 —
Marsilia ................
CURSULU VIENEI
Viena, 8 Februar. 1873 s. n. EFECTELE
Metalice............ 71	65
Naţionale........... 74	35
Lose ..............  104	75
Acţiunile băncel .	983	—
Oreditulu ...... 339 24
London............. 109	—
Oblig, rurile ungare 81 25 »	Temeşvar . .	79	—
»	Transilvane.	78	25
»	Croate ...	—	—
Argii ttt în mărfuri .107 65

Ducaţî . . Napoleoni
86 8 y,
TELEGRAFUL
•*OOOOe0OOOOO0eGOeeOOeoeC*
| mr 9. WIENA SEILERGASSE 9. im |
8 înrmri	^
H -5
liil
S
STOFE DE MAT ASE SI CATIFELE $
DR PBIMA CTJALITATE	W
Pentru Rochi de Dame şi Costume
cumr şi
TROUSSEAUX, FOULARDS & CACHE-NEZ
Firmă stabilită la 1792, stătătore de optă-ţlecl ani şi ne schimbată.
Cereri de mostre trebue neapărată se fiă francate.
SIROP ANTIPHLOGISTICU DE BRIANT AFECŢIUNI DE PEPTU, GUTURAIURI, &.
Acestu sirop d’unugustudin cele maîplăcute, ar o uă eficacitate sicură6 constatată prin tr’unu raportă oficiale, contra guturaiului,catarulu.Grippă,tuse măgarescă şi contra tutorii mffamaţiuniloru şi suferinţe lorii de neptu. Printre celebrităţile medicale cari l’au patronată in timpii de 40 de ani, romă cita pe marele Laf.nkbc, Guersant, de la spitalulu copiiloră; Vauqoeun, director ală scdlet de Pharmaciă s’alţî medici de spitalurî, profesori aî facultăţii şi membrii Academie! de Medicină diu Paris.
Pharmacopea, rue de Rlvolt, 150, ă Paris Deposilu in Pharmacopeelc de căpetenia
ANUNCIU.
Se recomandă onorab. publictt că posede cea maî bună cunoscinţă, pentru curarisarea şi vindecarea a diferiteloud răni de scro-furî.
Doriioril se potCi informa la D-na Zinca Alecsandrăsca, strada Herăstrău No. 76.
•Recompensă la esposipunea lini-] versată Londra f 1862)
APA DF, MELISA
DE CARMES
contra Apoplesieî, Paraiisieî, Ameţelel pe mare, Colereî, Vapo-j rilor, Nemistuiriî, Goliceloră, etcJ
BOYER J
Sir ură st ccesore ală Ccrmiloru Paris, 14, rueTaranne' J Deposilulaprir.uleci sedecomerciu
De venţiare
Uâ pereche Case situate în culârea Galbenă suburbia Pi-|tar-Moşu strada Catunu No. 6r doritori de a le cumpera să se a-| dreseze chiar in acea proprietate
fOQOOQOQQOOQOQOQO(XXXXX?%
Medalie de AUR. — Premii de 16,600 fr.	X
®©©©©«@®e©®e©©ffi®©@»e®a®o©©©®®®a®o©©®o®©®®s,s>®«aş
| ^gir.	PENTRU PAR SI BARBA
Furnisorulu M. S. Reginei Angliei şi /pyKgj	M. S. Imperatoreluî Rusiei
(I Medalie de auru.— 3 medalii de argint.)	^	#
V ® Wţ&fc** ffl. o. imperatoreiui itusiei.	®
t ut v T M	n TT Tl	(I Medalie de auru. — 3medalii de argint.\	2
Ni LAROCHE rnnwm a mm i
Paris-ii rue de trfivise.-Londra—
ELEXIR reconstituant şi febrifuge.
Celtl mal bună specifică pentru frigurile epidemice sati paludeene care aă resistată păne acum quinine. — Abreveză convalescenţa şi restabildză repede forţele per-yţ dute şi constituţiile alterate, bdle de stomacă, slăbi-^ ciunl generale, causate din lipsade sânge, etc.
In ţerile calde, şi mal cusămă la finele verii, se în-\ trebuinţdză înduoită cu apă ca băutură împuternicitbre şi preservativă de friguri.
i| Preparată de F.CRUCQ.
I® 21 Beaufort strees S. W.
i® Singurul product ce, fără a fi vopsit dă necontenit perului şi ’igbarbel colOrealor primitivă. '
I® îltt tntrebuinţdză cine-va singură,şi operăză asupra bărbet ca ©
©
«i
; aşi asupra perului.
Dapositulft la Bucureşti, la D-nu Hurier Coiffeur Podu Mogoşoiel.
SAVON ROYAL
S»E TSS S6S DAC El
de VIOLET
PARFUMEUR BT*t A PARISg
Seul recommande par Ies celebritks medic ales poura l’Hygiene, la FraicJieur et laţ Beauie de la Peav.
Dăp&tdaustou ies Ies villesdu monde,I
SXIOKR LA MAIţtyj* Dl FASRIQUBI f
LA REINE DES ABEILLES
PASTA PECTORALA
siropOde NAFE
DELANGRENLER DIN PARIS
â	„ . TT n TT r ,7 ITT-	- ^imului GRIPPEL, tusei măgăresc!
La liorana Jl. v. Wartha, strada Lipseam f şi irritaţiunilor peptuiui
Pjşi gâtului.
I Diferite uvrage de economiă politică, finance ete. ^ Rnerşi°rji.t,Risstiorfe^ure6CÎ: Fr
QUINA
t; FE'RUGINOSU
la roche:
Sărăcia sângelui, epuisementti, urmările facerei.
PARIS, 22, rue Drouot.—BUCURESCI, F. Eitkl. RisdSrfer,
PlLARM.
Autorii: Bastiat, Say, Iuglar, Bouron, Pradier, Wolowsky, Courcelle, Mill, Pradier, Garnier, Co-quelin, Baudrillart, Martens, Molinari etc.
j Dicţionaire de commerce ? volumes, ‘Dicţionnaire de I’economie % politique 2 volumes, Bouillet Dicţionnaire de geographie el des 0	Sciences, ediţiă nouă.
(I| CODICELE române, de Boereseu, ediţiunea ILa,
Qx5oocooooc:x>dooocoooool	' v0,um“,e9a,fi’ "uma'23 ,el
\
I
I
I
I
J
Vind vechid şi nod, albd şi roşid, cu butia şi cu butoiuld: vechi® pentru masă butilia 1 led 40 bani. Butilia deşartă se primesce pe 40 bani.
Depositu la A. Slar tinenu în Babişte.
5S»
« XXXXXXXNXXXXXXXXXXXN X	■
x 29 Strada Lipscani 29 x
I LA CHINEZ I
vis-a-vis de magasinuîă
g d-luî P. Enciulescu
^xxxxxxxxxxxxxxxxxxxS w
5
X
CBL1Î MAI Mm STABILIMENT
DE
DROGUE. COLONIALE, DELIGATESE. BETJTURI SI ALIMENTE STREINE
sub firma
w
«ţxxxxxxxxxxxxxxxxxxxg*
X	X
x 29 Strada Lipscani 29 x
| LÂ CINEZ 8
X vis-a-vis de magasinuifl X
g d-luî P. Enciulescu ^
XXXXXXXXXXXXXXXXXXXX
DOBRICEANU RACOVIŢA & C-ie
Recomandămu Onorabilului publică unu mare asortimentu bine arangiatu în tote articolele de specialitatea nostră, şi mai cu seină în articolele de Colonială necesare Casei, tote prospete şi noî.
Bugămă pe Onor. Publică a ne visita Noulă nostru Magasină, şi credemă că veţi rămânea forte mulţumiţi, atâtu de calitatea mărfuriloră, câtă şi de serviciă.
Preţurile va fi cele mai consciinţiose
PARTE DIN ARTICOLELE DE POSTU
Icre de Chefal, Icre negre mol şi Tescuite, Stridii Prospete, Melci de Transilvania, Uleu de Inu de Braşiov, Mas-1 line mari dulci şi de Volo, Bureţi de Munte conservaţi,
Minătărci, Caracatiţă. Marinată de helu, Sardele Rusescl. Halva de Andrianopoli, Tahânu, Uun-de-lemn franţuzesc, şi Grecescu I-a calitate.
Diverse deserturi pentru Postu.
Girante responsabilă DUMITRU KRISTEA.
Tipografia Naţională. Strada Academii No. 2-îL
www.dacoromanica.ro
ţOUI, 22 FEBRUARIE 1873.
UN NUMERU 10 BANI.
ANUL III — No. 303
n
h

APPARE IN TOATE SERILE DE LUCRU
PENTRU ABONAMENTE, RECLAME Şl ANUNCIURI A SE VEDEA PAGINEA IV.
DEPEŞE TELEGRAFICE
(Scrviciulu privaţii alu Românului)
'.t.bi.
Madrid, 3 Martiu. — Untt proecttt de lege, ela borattt de guverna şi presintata Cortesilora, cere crearea a 50 bataliâne, de câte 900 6menî fiă care, ş’una credita de 10 miliâne, pentru’stîrpirea insu-recţiuniî carliste.
Weisbaden, 3 Martiu.— Tzarulfl Alecsandruva sosi la băile de la Erns la 1 Iunia şi va sta până la 15 Iuliu viitora.
BUCURESCI, 21 FEVRUARIE
Dupe. două de discuţiune în Cameră, asupra joncţiunii căilord ferate, dupe două fiile de călătoriă ce a făcutd Dom-nuld Costaforu în vagonele austria ce de la Ploescî la Braşovu şi de la Braşovd la Ploescî, a seră, pe la orele 5, joncţiune, vagone şi linii ad că<Jută în prăpăstiile de la Oraţii, precipitate de 49 deputaţi, contra 45 care le susţinead.
Domnuld Costaforu, care era aninatd de ele şi de care se ţinea cu dinţii, că-(Jut’a şi Domnia sea ?
Dacă amd trăi subt und guverna sincera-mente constituţională, aşa ard trebui se fiă. Und ministru, care a încheiată o con-venţiune cu o putere streină, care a luată angajamente că, în virtutea infiuinţel sele pe lângă deputaţii pe care î-a alesă, votarea este sicură, cândd rămâne de ruşine, căndd opera sea cade, cândd anga-jamentulă sed râmene nulă, aceld ministru săd dimisionesă, sed desolvă Camera.
Subt guvernuld actuale însă, care n’are nici ambiţiune nici amoru propriu, lucrurile se petrecu altd-felu. Pentru eld respingerea legilord, acusaţiunile în facia naţiunii de abusu, palmele chiar, suntd lucruri naturale.
Unii pretind, cu tote acestea, că eld e pusă aţii într’o posiţiune în câtti numai pote se facă altd-feld de câtă una din două. Noi însă nu credemd. Ard fi prea mare sacrificiuld, dupe ce a perdutd decoraţiu-nile şi lentelă,. se piardă şi portofoliuld ! Nu credemd pe actualii miniştrii capabili d’asemenea sacrificii! Vor înghiţi şi acestd votd, ca multe altele; vord tăcea, cum ad tăcută în totd deuna ; se vord face că nu scid nimicd, n’ad înţelesd nimicd, şi vord căutaise trăiască în bună pace cu majoritatea, ca acel bărbaţi cari trăescă în bună armoniă cu femeia infidelă.
Ş’apol dacă amd cere acestă mare sacrificiu de la Domnuld. Costaforu, tocmai
atunci n’amd putea isbuti, de ore ce ne amd adresa la fatalitatea personificată.
Găsi-se-va cine-va a ne contesta fata-lismuld Domnului Costa-foru ? Care e pro-ectuld cu care Domnia sea a putută isbuti şi nu ş’a aprinsă chiar cu dănsuld foculu în capă? Astd-feld a fostti cu retragerea exequatoruluî starostelui grecescd de la Brăila; astd-feld cu legea vînqlârel împrejmuirilor^ de la biserici, modificată de Senatd cu totă opunerea Domniei săle; astd-feld cu legea pentru modificarea co dicilord penali, şi astd-feld atjî, cu respingerea joncţiunii căilord ferate, prin care se da Austriei calea cea mal strategică a ţerel, pentru care Domnuld Costa-foru luase angajamente solemne.
Fatalismuld dar este incontestabile. Cine are urechi se auqlă, cine are ochi se vecjă.
De la partea seriosă se trecemd la partea burlescă.
Erî era ţhua destinată de Primăria Capitalei pentru licitarea alimentarii oraşului cu apă. nivelarea uHţelord, pavarea lor cu piatră cubică şi adâncimea albiei Dem-boviţeî.
Optd concurenţi erati presentaţî, dar nici und membru alu Primăriei. Concurenţii asteptândd până la patru ore, şi vătjendti că membrii ş’ati uitată că ad datorii de îndeplinită, ad cerută se văql& dosaruld, dîn care s’ad donvinsd că con-siliulti nici nu era convocată.
Pe la 4 ys ore venindă D. Flores-cu, şi la 5 trecute D. Vlădoiauu, aceştia ad declarată că, comformd unul ordinii ald Domnului Ministru de Interne, licita-ţiunea este suspendată.
Concurenţii ad cerută a se încheia und procesă verbală, pe care, cu multă dificultate, l’ad făcut.
înţelegem suspendarea licitaţiunil; înţele-gemă negliginţa membrilord comunali; nu înţelegemd însă, dacă erau otărîţî de a face acostă suspensiune, pentru ce n’ad făcutd o publicaţiune ca se nu mal vie streinii din diferite ţări pe cheltuială ! Ce ideiă trebue se-şî facă eî de Primăria Capitalei Bucurescî, mal cu semă acei cari nu cu-noscd personalii pe membrii săi?
Jurnalele slave, şi mal cu sămă le Nord, organuld cancelariuluî rusesc!, şi Cores-pondinţa Slavă, se ocupă de la unii timpd încoce despre o alianţă latino-slavă. Aces-
ta din urmă în număruld sed de la 19 Februarie, conţinândd und importantă ar-ticolti privitord la o asemenea alianţă, credemd că facemii und serviciu lectorilorii noştri! de aî da locd aci, chiar dupe re-* vistă.
Etă aceld articold :
ALIANŢA LATINO-SLAVĂ
Ca ce influinţă avea-vord evenimentele Spaniei asupra nostră ?—Etă ce punemii astă-qll.
Cândă citimti unele fol de publicitate, cari se închină la fetişi! lord, le vedemd că îşi închidă ochii ca se nu veţlă nimicd din câte se petrecd în Spania.
Nouă, cari suntemd prea depărtaţi de lo-culd unde se petrecd evenementele, ni se pare că asemenea revoluţiune pacînică este lucru mare în Spania, und eveni-mentă forte gravă, şi care merită totă a-tenţiunea omenilord polititicl.
Nu suntemd republicani, suntemd mo-narchişti constituţionali, avemd und rold şi vremd se-lu păstrămd, ba încă să-ld a-vemd ceva mal multă de pe câtă îld a-veratl.
Deci, apreciările nostre asupra Republice! Spaniei nupotd avea nici unu caracter de parţialitate: noi nu privimd Republica de câtă din puntuld de vedere ald inte-reselord europene.
Trăimd în secoluld neprevederiloru, şi evenementele se succedă cu repeziciunea fulgerului. Nu putemd <jfice pentru totă lumea: «lucruld acesta e cu neputinţă,» căci nu mal departe de câtă a doua cji putemd fi desminţiţî. Neposibiluld de astă-«JI este posibiluld de mâine. De acea nici că trebue să dămd vre o importanţă opîniu-niî ore-cărord jurnale cari afirmă cu gravitate că Republica ard fi cu neputinţă în Spania şi în Francia.
De nu este cu neputinţă Republica in ţerile acelea, trebue se fiă und altă guvernă cu putinţă. Care? Regalitatea, seă vre o altă formă?
Suntd atâtea cestiunl la cari ne desfi-demd a respunde.
Pentru acela care voiesce a arunca o ochire în istoria acestei ţerl, de la înce-putuld secolului şi până acumd, lucru este clară, este evidenta că regalitatea este usată şi nu se mal pote mănţine.
Regalitatea este unu principiu care nu pote exista fără respectulu populiloru ce-I suntd supuşi, fără prestigiulă seculară care esaltă imaginaţiunile şi face se se considere ca lucru sântă şi sacru. Respectuld acesta, prestigiulă acesta care esistă la noi, nu mal esistă de locd în Francia şi în Spania. Ori cândd vel pune und rege pe trond, revoluţia se va ascunde subt mantia regală ; lavele voră clocoti subt
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL
tronu şi vor isbucni la prima ciocnire. Noî nu inventăm!! nimicti ci ne mărginimfl a nara. O nouă restaurare în Francia, în Spania, departe d’a dovedi neposibilitatea Republice!, din contra n’arO servi de câta o dată maî multa, peste câtti-va timpa, •a constata că Republica este singură posibilă.
Sâ ne obicînuimO dec! cu ideia acesta, şi sS o primimu, cu atâta ma! multa, cu câta ea nu pote avea la no! nic! o influ-inţă în privinţa forme! guvernului.
De o cama dată, ideia acâcta eşte cu totula latină, şi putema prevedea cu înlesnire că, într’una timpa maî multa sâa inaî pucina depărtata, t6tă ginta latină j va forma o confederaţiune republicană.
Negreşita, Germania nu pucină va contribui a grăbi realisarea aceste! ideî, şi D. de Birmark va trebui se se hotărască a vedea trecânda în tabăra inamică pe credinciosa’î aliată Italia.
Acostă hypotesă, dupe no!, va deveni o realitate, nu mal departe de câta mâine; acostă hypotesă trebue să atragă totă a-tenţiunea nostră şi să ne facă a ne deschide ochi! în patru asupra atitudini! ce urmăză a lua slavi! în miţllocula noueî Europe.
picema «noua Europă,» căci, într’una a-cemenea casa, cele trei rase vora apare cu totula distincta, şi amara acelea care ara abusa de puterea sa spre a călca în picidre dreptula şi justiţia!
Atuncî nu voma ma! avea a alege de câta între două alianţe : a latinilorO şi a germaniloru.
Situaţiunea nostră geografică ne îndemnă a fi maî bun! amic! cu ce! ce sunta mal departe de no! de câta cu cel ce sunta ma! aprope; caracterula nostru, interesele nostre, totula ne împinge către latin!. Nu maî înşirămO aci tote motivele ce ne depărtăză de nemţi, către car! numai forţa ne pdte supune, dar cu car! nic! o dată nu putema fi aliaţi.
Prin acăsta însă nu înţelegema a ne despărţi interesele nostre de interesele Austrie!. Dupe noî, Austria cată să prefere a-lianţa latiniloru. Chiar interesele o vcru sili.
Şi în adevărO, să presupunema că Rusia, aliată de pe acum chiar cu Republica americană, deveninda ma! în urmă aliată Republice! latine, ca cesituaţiune ara face Austrie! care are numa! în Statuia eî 16 milione de slav!, când ard prefera alianţa germană ? — Espunând faptele, respundem objecţiunilora.
Acestea sunta reflecsiunile ce ne-a sugeraţii proclamarea Republice! în Spania.
CredemO că eventualităţile acestea ara trebui să facă a’şî deschide ochi! de cu vreme bărbaţi! noştri! de Stata, şi a’î sili să aplice câte-va modificaţiun! în politica lorii.
POLITICA GERMANĂ
Subt titlula Cestiunea Spaniei, Pester Lloyd a publicata, acum în urmă, una articola care pare a fi fosta prea bine priimitu la Berlin. Nic! o dată, dupe spusa oficialilora berlines!, o opiniune ma! justă n’a fosta maî bine esprimată şi ma! a-propo.
Din nenorocire graba ce organele can-
celariuluî germana au pusa de a reproduce acesta articolii, dovedesce, într’una moda visibila, origina sa şi casuld ce autorula săd a voita să facă.
Este, într’adevărO, una din procedările obicinuite diplomaţie! prusiane de a face să se <jică prin alţi!, acea ce consideră imprudinte de a <jice prin ea singură; pentru a fi ingeniosd însă acesta procedeii, nu este maî puţind suspecta.
Asta-fela dar, Pester Lloyd a <$isu că, de la marea Nordului până la marea A-driatică, trebuiaO toţî să se felicite de stabilirea guvernământului republicana în Spania, şi acâsta nu din puntuld de vedere că ard slăbi causa democraţie! francese — care din contra o fortifică;—dar pentru că pune pe Italia la capriciula Germanie!.
«Neapăraţii, — $ice jurnaiuld din Pesta, — în presenţa aceste! ameninţări a idei!republicane, care tinde a copleşi spiritele latine, regele Victor E-manuel va înţelege necesitatea unui legămentu maî strînsu alu regatului Apeniniloru cu guver-nulu imperialii germana şi Austro- Ungara.»
Cuvintele ce sub-liniemO sunta imprimate de jurnaiuld maghiara cu litere capitale.
«Basaţl pe relaţiunile amicale ale guvernului germana şi acela ala Italie!—a <Jisă D. de Bismark, în că de la 1866;—basaţî pe fidelitatea neschimbătâre a aliate! nâstre Italia, fondămu speranţele nâstre pentru viitord.»
Acest! din urmă an! att probata câta alianţa italiană, căria cancelariulo imperiala î-a data şi î! dă încă o aşa de mare importanţă, a fosta folositore pentru urmărirea opere! germane; şi grija ce D. de Bismark pune a preveni orî-ce motivîi de răcâlă între ambele ţerî, aretă că o ruptură ara contraria în graduld celu ma! înalta proectele ce se formesa la Berlin.
De la 1871, jocula diplomaţie! prusiane, în privinţa Quirinaluluî, a fosta destula de uşure. Adunarea întrunită la Bordeaux, la 8 Februarie, a isbutittt, după dorinţă, şi într’unu moda forte încântata, de apune în mâinile Prusie! unu fela de sceptru clericala, care putea se ameninţe ore cuma unitatea italiană; în minutula acesta însă, ea trebue să’şî schimbe bateriile. Numai este ultramontanismuld, acum este democraţia pe care î! trebue s’o îmbrace cu culorile cele maî întunecose, cea-ce devine destula de încurcătord de a face ace-stă bruscă evoluţiune, fără o urâta apa-rinţă.
Cancelaria prusiană făcu o încercare, reproducenda articoluîa din Pester Lloyd; ea încă găsesce frumosu de a se <Jice in Ungaria acea ce se cugetă la Berlin ; cu t6te acestea, Italia nu se va lăsa atrage pe acâstă cale. La Quirinala se sciă că unitatea italiană n’are a se teme de guvernele democratice, adică de naţiunile gelose de drepturile lora, şi prin acesta chiar respectătore a drepturilorO altora Nu este una omO de stata italian care să nu înţelegă că tote formalităţile lume! n irO putea împedica alianţele naturale, de a se- lega, şi alianţele factice, de a se des-lega.
In facia acestora, ce trebue să crâcjâ cine-va de diplomaţia prusiană, o dată tota aşa de despreţuitore de acea-ce numea combaterile cocoşiloră de la Varsa-illes, redusă a pune cu umilinţă în practică acestă politică echivocă, dupe urma căria trăescO centrurile nostre parlamen-
www.dacoromanica.ro
tare, jucându unuia dupe altuia oglinda albă seti oglinda roşiă, după cum simte a-meninţarea relaţiuniloru sâle ?
«Proclamaţiunea Republice! în Spania, - - $ice, terminăndtt, Pester Llyon,— va esersa o influenţă salutariă asupra sistemului alianţe lord în Europa, şi, din acestd punţii de vedere, Germania trebue se se bucure de întinderea ordine! republicane şi dincolo dePyrincî.»
Aci este o erore.
Proclamaţiunea Republice! în Spania este o nouă lovitură adusă ultramonta-nismuluî, care se duce din tote părţile, şi nu se va întări în nimica falşele democraţi!, care nu prindă rădăcini nicăerî.
{La Republique Francais.)
Discursulu D-luî Cogălnieeanu
despre
JONCŢIUNEA CĂILORO FERATE
D. M. Cogâlnicenu arătă că discusiunea de a^î şi votulii Camere! vorii fi ma! noar! de câta oricare altuia, căc!, cânda e vorba de lucruri inte-riâre, ele sunttt reparabile, pe cândtt aci e vorba de legătura ţere! nâstre c’untt stattt puternica pe mal raulttt de juraetate fruntariele nâstre, c’untt stata mare ala cărui glasd nu putemtt de câtă a-la asculta. Ne-amtt legată nu cu state, ci cu companii ca a iu! Strusberg, şi autonomia nâstră era periclitată, ameninţată. A^î e ceva şi ma! grava: ne legămtt cu Austro-Ungaria regenerată, care în ultimii an! ni s’a aretatu favorabile. Acâsta inse ne impune datoria d’a aştepta ca Austria se nu ne câră a ne sacrifica interesele.
Amtt combătută acâstă joncţiune din convingere, căci —• în ceea ce privesce guvernuia — nu aproba conduita sea politică. Joncţiunea cu Ploesci! e cea ma! periculâsă. Cestiunile economice suntfl emi-naminte politice, şi cândă tâtă ţera nu vrea se dea străinilorO interesele economice, suntemu în drepttt a nu da acâstă joncţiune, care e ş’o cestiune financiară, şi politică, şi strategică.
Acumtt 3 ani Rusia ceru revisuirea tratatului de Paris, pe ce motiva puternică ? Pentru că România şl-a creata drumuri de fertt; că prin liniele sâle comerciale şi strategice România a dobândită o importanţă nepotrivită cu întinderea sea.
In facia acestora vorbe, putemu vota no! joncţiunile, făr’a ne gândi la consecinţele lortt, cându ele lâgă nisce lini! ce pornescu din centruia E-urope! ?
Prin tratatuia de paris, România e menită a fi una bulevardă, unfi ecilibru între Rusia, Turcia şi Austria, şi are datoria d’a fi neutră şi către una şi către alta. Acâsta formâsă marea nâstră tăriă şi apărare: se nu urmămtt nici o politică străină, ci naţională, ca Serbia.
Ce facemu prin aceste joncţiuni? Dămu Austriei tâte păsurile. Prin joncţiunea de la Ploesci pu-nemâ Bucurescil in facia Austriei, precuintt Iaşi! suntu în facia Rusiei. Cândtt eramu copila, ne-amtt culcată în Moldova cu Vodă Sturdza pe tronă ş’a doua ţii ne-araO desceptată cu elă prisoniără.
Francia era se facă resbelu cu Belgia pentru drumurile ferate, ârO noî permitemtt Austrie! a ne a-duce companiele eî de construcţiune. Luxembur-gulă a resistatu multă la cererile Germanie! de a pune mâna pe liniele-î ferate. No! de ce se nu ne gândimu că îngreuemtt posiţiunea puterilortt ce ne apără, favorândă ma! multtt pe alta? Ş’apot una din căuşele învingerii Francieî nu fură şi joncţiunile ce dedese Germaniei, şi pe cari se transporta într’o singură ţii câte 600,000 de German! ?
Dar financiarrainte, putea-vomtt construi 4 puncte
TELEGRAFULU
atâtti de mari şi de grele, In câta fiă-care chilo-metru va costa unu milionu? Şi unde sunta stu-diele făcute? NicăirI, căci n’avema nici una studia făcuta. Şi, daca la Uzu nu se pbte precisa nici chiartt punctula de joncţiune, cu atâta mal puţina nu se pbte ficsa preţuia chilometrica.
Se ^ice că joncţiunile suntQ necesare, pentru că bogăţiile nbstre aa se trâcă pe la noi. Nu e aşa. Acele bogăţii vora ajunge la Giurgiu, Brăila şi Galaţi, care ârna nu pota face nimica. Dar chiara admiţenda că va fi merea vâră, ce esporta se face ? Ce marfă vine pe la Itzkant ? Sunta septemânl întregi, în care abia câte una trena aduce marfă.
Prin urmare, voma plăti totă garanţia, căci aţii liniele esistinte, principale, n’aducU de câta i%, şi 6% le va plăti ţâra.
Dar se ţlice că Austria nu vrea. Dar bre acâstă voinţă care este? Şi voinţa Austriei s’a schimbata dupe ministerie, politică şi împrejurări. O dată A-ustria cerea cu ori ce preţa Oituzu, ârd nu Boza, căci vrea se trâcă prin Secul. AŞI Austria are alte interese: vrea se îndestuleze Braşiovuia. Şi, daca Austria Şice nu vrdd, şi noi trebue se-I respun-demâ: nu putemă, căci ne sacrificăma interesele. Joncţiunea Ploescî-România pururea ama refusat-o.
Dar se Şice : se remânema fără joncţiunnl? Nu. Amd data joncţiunea Itzkanl, care pune pe Austria în posiţiune a ne lua 6 judeţe ale Moldove^ sacrificânda interesele întregeî părţi de peste Mil-cova, pentru ce? Pentru ca se ne dea Verciorova, la care ni se asicură că Austria a consimţita.
Dar chiara neconsimţinda Austria la joncţiunea Verciorova, bre acea liniă, care merge de la Dunăre şi Craiova la Bucurescî, va fi neproductivă? Comerciuia Europei va veni la BaziaşI şi Verciorova, şi va trece tota pe liniele nbstrb principale.
Ama data Austriei Vulcanula şi Oituzulă: se-1 mal dăma încă puncte cari ne perda ?
D. Costa-Foru a spusa c’a consultuta pe deputaţi în conversaţii particulare. Nu le recunbscema, căci att fosta discuţiunî şi voturi publice ale Camerei. Cestiunea joncţiunilorU s’a desbătuta nu de 7, ci de 21 delegaţi: s’a votata punctula Vulcand, apoi Ocna-Adjuda. Boza s’a refusata. Pentru ce ? Pentru că e prea aprbpe de Bucurescî şi tae co-municaţiunea între România şi Moldova. A venita D St. Grecânu ş’a propusa Temeşiula, Camera a refusata şi D. St. Grecânu era chiara se-şl dea de-misiunea. EI bine, cuma ministrula a putută pri-imi aceste puncte ?
Guvernula austriaca vine şi propune ca ela se construdscă acele joncţiuni, ela care pentru drumurile lui interibre nu cere se i se votese bani Ore acâsta nu trebue se ne descepte? D. Costa-Foru combate subt-venţiunea, căci ara da Austriei dreptula de controla. Daca e aşa, garanţia e şi mal rea, căci în tota anula Austria ard Şice guvernului nostru ceea ce Şicemu noi companielorU străine, şi acâsta până la sfîrşituia concesiunii.
Dac’aru fi s’alegema, ard fi subtvenţiunea: Elveţia, Francia, etc. dad subt-venţiunl liniei de subt muntele St. Gothard.
Pentru aceste motive, D-sea va vota în contra joncţiunilord, căci Camera a otărîtd punctele de maî înainte şi, daca Austria nu vrea, nici noi nu putemd. Austria are nevoe se vie la Marea Nâgr'ă şi Dunăre, âru nu noi, carii vâra averau Dunărea şi ârna linia Itzkani spre a merge în Europa. In cestiunea organisăril bisericel, D. Costa-Foru Şicea că, ori câta de mici suntema, averau dreptula a refusa orî-ce unei mari puteri. S’o facemu acâsta aci, căci, de se vord vota joncţiunile, peste 7 ani ne vorau trezi c’o datoriă de 400 de milibne. Dea DumneŞeu se rae înşelu.
Daca înse se va lua în considerare convenţiunea, atunci voia propund Turnu Roşiu, ca mai preferabile de câta Boza şi Temeşd.
(Romănulu)
DIVERSE
Ce este soldatulâ. La acestă întrebare, una jur-nalu germanii respunde următbrele : Soldatula este unQ individa născuta de femeiă, destinata spre suferinţă, tunsa scurta, sciă rbde la pâine uscată, ba sciă suferi şi fbme; face paşi regulaţi s: stă la poruncă înşira, nici de cuma nu rîde, puşca în drâpta şi stânga, asudă grozava, se îndulcesce cu ciorba de fasule, servesce pentru puţine parale volun-tarilord cu diurne de şâse cruceri; mal departe este und individa, care simte până la renunchi fri-guld a trei ierne, ajunge a fi corporala, apoi se ţine a fi şi ceva creatură mal superibră, căci se uită cu dispreţa asupra democraţilord; umblă a-pol a prinde cunoscinţă şi a lega amiciţiă cu vre o bucătârâsă, până ee în fine scapă de tbte aceste şi apoi devine portatorid de epistole, poliţiaid, per-secutora, etc.
(Federaţiunea).
*
* *
Unu medicii cu minte. D-ld Carabus, care muri anuld trecuta la Paris, fu unuia dintre acel plăcuţi doctori, cari suntii felicitaţi atâta pe la bolnavi câta şi prin salbne, şi care lucresu mal niultîi prin onbre şi bunomaniă, de câta prin vrăjiturî.
Cumnata cu Leseps, constructoruld canalului de Şuez, şi fiinda în relaţiunl strînse c’o familiă de principe din patria sa, umbla mai multa prin cercurile aristocratice, pe unde scirea despre mbr-tea sa a produsd mare întristare.
E semnificativa pentru întrâga sa viăţa cura prin care elu, ca doctora june, a produsd mare sen-saţiune:
Archiducesa de D..., una dintre cele mai alese dame ale foburgului St. Germain, caţluse în idea ficsa, că ea a înghiţita o brbscă. Susţinea, că simte acea brbscă, că e în pântece şi presinţa eî ÎI răpesce liniscea, repausula şi sănătatea.
Mal toţi doctorii Parisului ad fosta îndestula de brutali de a nega presenţa acelui animala.
Nepricepuţii!
Sărmana a suferita fbrte multa. — O întâmplare fericită aduse pe Carabus în apropiarea principesei, şi ea a spusa păsuld şi lui.
Carabus caută pulsuia pacientei cu o seriosita-te ipocrită; o întrebă despre diferitele simtbme, şi dupe ce capriţibsa aristocrată ÎI espuse tbte ar-gumintele, spre a demonstra esistinţa bblel sâle, junele doctord $ise, dupe o pausă îndelungată :
—	In adevăra brbscă e în D-ta, dar te voia scăpa ed de ea.
Elu ÎI prescrise unu vomitiva inocenta şi apoi plecă în piaţa de flori din apropiăre, — unde cumpăra una puiu de brbscă de frunze Cu acesta a-liatd în busunard intră în odaia principesei şi pregăti und mare vasd cu apă.
Pulberea a avutd înfluinţa, principesei i se umplură ochii de lacrimi, şi folosindu-se de acesta momentd, medicula furisiă brbscă în vasd.
La vederea el, principesa oftă din inimă- îndată dev.eni din noU palida şi, dupe ce Carabus, speriata, dedea ajutora celei căzute în fantasiă, pacienta strigă cund tond de desperare :
—	Doctore, nu sunt încă scăpată ; brbscă a lăsata în urmă pul.
—	Stal, — strigă Carabus, fără a trăda în acesta momentd vre o urmă de neseriositate, — în privinţa acâsta ne voma lumina îndată.
Eld aruncă o privire seribsă asupra brbscel ce ţinea în mână şi şlise apoi c’o s guritate apodictică :
—	E imposibila ; căci brbscă e de genula băr-
bătesca.
«A.
-T* 'K
Cadavrulîi unui omu viu. Contelele G... se găsea filele acestea la Paris în miţllocula familiei sâle,
cânda unfl streina cerea se vorbâscă cu contesa. Vizitatorula era und farmacista, care declară, că are a-I face o comunicare prea importantă.
Contesa ordonă de a-ltt conduce în salona unde îia primi.
—Dumnezeule, contesă,—Z*se farmacistuld, ui-tându-se la ea,—sunta însărcinata cu o afacere prea tristă. Bărbatuld D-vbstră, contele G... a murită chiara acuma la una din vecinele mele, la D-cela. R..., şi ve aductt cadavrulă sed.
Contesa, coprinsă de mirare, remase înlemnită.
—Nu se pbte,—Z'se ea,—eld este aci, Ş^e la masă lângă mine.
Şi ducândd pe farmacista în sofrageriă, ÎI Zise, aretăndQ spre conte :
—Etă bărbatuld med.
—Dară cadavruld med ? — întrâbă farmacistuld.
—Prin asemenea miţllbce cu gred vâ veţi desface de eld,—întâmpină contele rîşlânda.
—'Şi cu tbte acestea domnulă med,—adaose far-macistuld,—aveţi aci portofoliulâ, ce amd găsittt în busunarula sed şi care conţine 3,500 franci, dimpreună cu cărţile de vizită ale D-tale.
In adeverd, era portofoliulâ contelui, care declară că i se furase cu o ţU înainte. Farmacistuld era prin urmare silită de a se depărta cu cada-vruld seti.
A doua rji însâ, D-cela R... primi und biletă cu următbrea coprindere: «Ama uitatfi und por-tofolid pe masa D-vbstră, aveţi grije pe viitord, că acela, pin care Î1& vel trimite mie înapoi, se nu mbră âră-şl din greşâlă.
Contele G...»
BIBLIOGRAFIA
A eşitti de subt tipării pertru usulti Clasei Il-a Gymnasialc: De Viris ilustribus urbis Romae, cu notiţa explicative în textil şi cu und vocabulare de vorbele usitate textd.
A eşitd de subt tipar şi se află de vânzare la tbte librăriile şi la administraţiunea Telegrafului.
INSTITUŢIUNILE SECRETE
ALE
IESUIŢILORU
Precedată de una fragmentă isterică ald societăţii, şi urmate de note complimentării şi acte justificative.
DE
JOAN p. p-ÂRLISNU
Se oferă 300 galbeni, pe una ana saa pe ju-
metate contra unei hypotece, de valbre îndoită. InformaţiunI la administraţia Ziarului.
CURSULU ROMÂNU
Bucurescî, 3 Martie 1873
EFECTELE
Obligaţiuni rurali 104 7, » Strusberg 46 —
» Oppenkcim-----------
Obligaţii domenialî 96 — » căilord ferate 46 — Societatea gen. gaz 395 — Dacia, comp. d’asig. — —
Mandate............. —	-3
Imprum. municipală 18 73
SCHIMBULU
Paris ă vista,...........
»	3 luul . . . . 98 5/s
Londra a vista ....------
»	3 luni....... 25 20
Berlin a vista .... — — —	3 luni. . , .372 —
Marsilia ................
CURSULU VIENEI
Viena, 8 Februar. 1873 s. n.
EFECTELE
Metalice........... 71	70
Naţionale.......... 74	50
Lose.............. 104	75
Acţiunile bănceî .	985	—
Creditulu......	341	75
Lonuon............ 109	—
Oblig rurile ungare 81 25 »	Temeşvar .	.	79	—
»	Transilvane.	78	75
»	Croate ...	83	75
Argintii în mărfuri	. 107	60
Ducaţî.....................
Napoleoni............8 68
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL
cxxxxxxxxxx xxxxxxxxxxxx
FABRICA ROMANĂ DE BEUTUR1 GAZOASE
A LUI
CONSTANTIN PORUMBARII	;
Strada Sfinţii Apostoli No. 28	.
-o ^ Mare scădămentu de preturi.
Leî Bani >
Apă gazosă:'Unu slphon mare	— 20 j
/ v	>■	» Unu siphon micu	— IO ,
/']• Limonade gazose: Lămâe, Vanili",
JjbJj. nfJJ	Portocale, Smeură, Chitră, Smeură	(
/71\l;r'	cu rum Ananas. Un siphon micu	:— 30	t
/ M	Apă feruginosă (gazosă) de BucurecsT:
M Jm.	Conţinutulii unei butelii	— 25 j
*|ggff	NB. Pentru ca onor. Publică se pâtă j
EH H !*!•;	distinge produsele acestei fabrice, si- J
phânele suntu francese de la I. Her- î yy-	mann-Lachapelle din Paris şi	pârtă in-	«
•■•‘A,	scripţia CONSTANTIN PORUMBARU, Bu-	(
'*	curescl.	{
“	Transportă la domiciliu. A se adresa 4
WSIi	franco, prin Postă.	'
RENOVAŢIUNE A CULOREI NATURALE DE PĂRU
prin preparatuiu de văpsitu părutu. aprobaţii până acuma ca celu mal cc celentu şi nevătămătorii sănătăţel
PHYSICHROM
Singura injecţiune esclusiv vegetală ,,--^—
coprinţlend principele cele	t’-*U'
maî eueioice a le ^-rfCCVyAj
geurî copri-	C®I« mat
ud sub forma a.	\)$'' ' energice copa-
nelelegantecofe.	ivei şi a le Cu-
turî, prin co- ^rf\ 3\^yi5,w*S	» pebiiluî.
P'elc
\	Da pharmtcia auglo-francesă ^^T?5î£3Si
‘----Rue du Havre Paris.
••••••••©••••©••••©©
•	PASTA EPELATORIE perfecţionată §
3 a D-nelDUSER, la Paris (B.S. G. D.S), |
•	singura care distruge barba şi pufulu ®
•	fără a strica pielea şi ileele rădăci- o
neloră.	3
CREMA DE SERAIU distruge ase- ® minea puiulă fără a strica pielea. Q Deposite în Bucurescî la M-meJo- © bin Hurier, Coifeur.	®
©@©®©©®©©©©&«fâ©®3©©
Moşiea mea Itu de lângă Mizilu, de 120 stânjeni latulu, şi aprope 1000 lungimea, însumând peste 150 popone.
A se adresa la sub-scrisuld, strada Poştia-Vechie No. 2, de la 8—12 antenreridiane, şt sâra de la 6—8 ore.
D. C. Aricescu.
«xxxxxxxxxxxxxxxxxxxg
Q	X
x 29 Strada Lipscani 29 x
1 LA CHINEZ g
X v:s-a-vis de magasinultt X
O d-luî P. Enciulescu X
X	X
«XXXXXXXXXXXXXXXXXXXi#
«xxxxxxxxxxxxxxxxxxxg X	g!
x 29 Strada Lipscani	29 g
g	LA CINEZ	g
~ X	.	.	, X
fv	X	vis-a-vis ele magasinulă	X
QJ	X	X
•o	x	d-luî P. Enciulescu	x
w SxxxxxxxxxxxxxxxxxxxS
CELU 1AI im STABILIMENT
DE
DROGUE. COLONIALE, DELIGATESE. BEUTURI SI ALIMENTE STREINE
srtb firma
Recomandămu Onorabilului publică ună mare asortimeutu bine arangiatu în tote articolele de specialitatea ndstră, şi mai cu semă i>> articolele do Colonială necesare Casei, tote prospete şi noi.
Eu;: mă pe Onor. Publică n ne visita Nonlu nostru Magasinu, şi credemu că veţi remânea forte mulţumiţi, atâtu de calitatea marfuriloră, câtă şi de serviciu.
Preţurile va fi cele mai consciinţiose.
PARTE DIN ARTICOLELE DE POSTU
Minătărcî, Caracatiţă. Marinată de helu, Sardele Rusescî. Halva de Andrianopoli, Tahânu, Uun-de-lemn franţuzesc, şi Grecescu I-a calitate.
Icre de Chefal, Icre negre mof şi Tescuite, Stridii Prospete, Melci de Transilvania, Uleu de Inu de Braşiov, Măsline mari dulci şi de Volo, Bureţî de Munte conservaţi,
Diverse deserturi pentru Postu
SIROP ANTIPHLOGSSTICO DE BRIANT AFECŢIUNI DE.PEPTU, GUTURAIUFU, &. Acestu sirop d’unu gustă din cele malplăcuţe, ure uă eficacitate sicură, constatată prin tr’unu raportă oficiale, contra guturaiulul,catarulu,Grippă,tusemăgarescăşi contra tutoru mffamaţiuniloru şi sufennteloru de peptu. Printre celebrităţile medicale cari l’au patronată in timpu de 40 de ani, vonu cita pe marele Vaknnbc, Guersant, de la spitalulu copiiloru; Vauqdeun, director alu scdleî de Pharmacia s'sîlţî medic! de spitalurl, pjofesorl al facultăţii şi membrii Academiei de Medicină diu Paris.
Fharmaoopea, rue de Hivol 1,150, â Paris Depositu in Pharmacopeele de cWpeteliiă
I mr 9. WIENA SEiLERGâSSE 9
Recompensa Ja esposi[iunea Uni-' versată Londra 11862)
APA DE MELISA
|	DE GARMES
contra Apoplesiel, Paralisiel, Ameţeleî pe mare, Golereî, Vapo rilor, Nemistuiriî, Coliceloru, etc.
BOYER
Singură succusore alu Carmiloru Paris, 14, rueTaranne
| STOFE DE MĂTASE ŞI CATIFELE
W	DE PRIMA CUALITATE	W
A Pentru Rochi de Dame şi Costume X
ei-mu şi	K
M	TROUSSEAUX, FOULARDS &	CACHE-NEZ X
/yţ Firmă stabilită la 1792. stătâtore de opta-decî ani şi ne im M	schimbată.	X
Cereri de	mostre	trebue neapărată se fiă	francate.	W
•Girante responsabilă DUMITRU KrTsTEA.
ÂNUNCIU. Sc. ;'ec°mTnda °,norab-
publică că posede cea maî bună cunoscinţă, pentru curarisarea şi vindecarea a diferitelouă rănî de scro-furî.
Doriioriî se potu informa la D-na Zinca Alecsandrâsca, strada Herăstrău No. 76.
Depositu laprimilecasedecomerciu.
De venţiare Sjtt
în culorea Galbenă suburbia Pi^ tar-Moşu strada Catunu No. 6-doritori de a le cumpera să se a-dreseze chiar in acea proprietate
Tipografia Naţională, Strada Academii No. 24.
www.dacoromanica.ro
VINERI, 23 FEBRUARIE 1873.
UN NUMERUIO BANI.
ANUL III — No. 304
APPARE IN TOATE SERILE DE LUCRU
PENTRU ABONAMENTE, RECLAME ŞIANUNCIURI A SE VEDEA PA GINEA IV.
DEPEŞE TELEGRAFICE
(Scrviciulti privaţii alu Românului)
Wersailles, s Martin. — Dupe unu discursd ala D-lui Thieis, ţinuta în Adunare, şi prin care accentua necesitatea d’a se consolida Republica pâ-n’aci provisoriă, preambulula ; elaborata de comi-siunea de trel-şlecl, a fosta primita cu 475 voturi în contra 199.
Waschîgton, 5 Martin. —llesagiuld de inaugurare ala gene rarului Grant, preşedintele Republi-cel Statelora-Unite, esprimâ tarea convincţiune ca lumea civiiisată tinde spre Republică.
BUCURESCI, 22 FEVRUARIE
Nu este ţii, nu este oră, nu este mi-nută în care se nu primim d câte o denunţare contra arbitrariuluî, contra abu-sulul de putere, contra ilegalităţilortt şi jafurilord ce se facd de actuala adminis-traţiune. Nu putemd însă a le publica, fiindd- că atunci ard trebui se umplemd fiă care număra numai cu ele, şi chiard aşa spaţiuld jurnalului nostru nu ne-ard ajunge.
Suntu, cu t6te acestea, fapte cari nu potd fi lăsate se trecă ne cunoscute de publică, suntd fapte pe care nu putem ă se le aruncămd în marea fără fundd a coşului nostru, suntd fapte pe care nu putemd se le dămd uitării, fără a ne declara contra adevărului şi justiţiei.
Din acestd puntd de vedere, amd de nunţată abusurile ce s’ad fâcutd şi se făcu în judeţuld Gorjid, cu ocasiunea împlinirii contribuţiunilord dupe la locuitorii ţeranl, abusurile şi nelegiuirile comise îndistric-tuld Ilfovd, şi mal cu osebire jafurile şi crimele comise în Districtuld Prahova, mal alesd în Comuna Valea Călugărescă.
De cândd amd făcutu aceste denunţări suntd mal bine de două săptămâni, şi nu vedemd nici o măsură luată din partea guvernului, nici und actu oficială prin care celd puţind se se nege faptele. Din contra, abusurile contiu, persecuţiunile se. ur-mesd cu mai multă furiă, şi funcţionarii criminali şi abusivî, unii stad încă la posturile lord, ărd alţii constataţi suntd liberaţi pe garanţiă. Astd-feld s’a urmata cu liberarea celui mal culpabile care a data ordine a se jefui şi a se împlini de două ori pretinsele rămăşiţe de imposite pe anii trecuţi în nenorocita Comună Valea Călugărescă: ârtt foncţionaril comunali ţe-ranî, cari ad denunţata justiţiei aceste jafuri, suntd ameninţaţi, suntd persecutaţi a avea pote sorta celord l’alţî cari s’ad îm-
potrivită şi cari ad espiratd subt torture.
Ca se probămd aceste <jise ale nostre, publicamd aci mai josd chiar o epistolă a unul consiliard alti acelei comune.
In facia acestei tăinuiri a guvernului, trebue să ne mal asteptămd ore la vre o satisfacere dată dreptăţii ultragiate? Nu. Cu atâta mai multa nu, cu câtd persona-luld justiţiei din Prahova, care a constatata crimele şi jafurile, a fosta remaniata.
Domnule Redactore,
Sunta proprietara în Judeţultt Prahova, plasa Podgoria, şi consiliard alo comunei Valea Călugărâscâ.
In lunele De'cembrid şi Ianuarid, doul consiliarl, colegi al mei, cari se opunâd la t6te tâlhăriile şi jafurile comise în a-căstă Comună, aa încetată din viaţă grabnică, în urma bătăilora ce aa suferită. Cu ocasiunea venire! D-lul Procurord în Comuna nostră, spre a constata abusurile şi jafurile comise de către agenţii fiscali, precum D-vostră le cunosceţî din cele ee s’ad publicata prin ^iariulti D-v6stră, amd denunţata şi eu către acesta magistrata mdr-tea colegilord mei consiliarl. Pe când să făcea autopsia cadavrului consiliariulul Cos-tache Popa, D-la Subprefectd, făcându-m! -din degeta, în facia unul numerosd publica asistinte, me ameninţă cu cuvintele:
«Se nu te gândescică te vei strecura, dupe cum nu s’a strecurată nici unulii de la persecuţiunea mea», adăogânda că are se mă reguleze ca şi pe... aretândd cu de-getula cadavrula colegului meu.
A doua cji, mergendo la povarna D-lul Cantily, unde se comisese erăşî crime,—dese în Judeţultt Prahova,—şi pe cari asemenea le cunosceţî D-vostră, suprefectul, care însocia pe Judecătoruld de instrucţiune, se repezi la mine, îndată ce me vădu, şi începu a me îmbrânci, insultându-mă şi spu-indu-ml să fuga d’acolo.
In lacia acestora ameninţări, amd reclamată Parchetului; dar fiindd că petiţiunea mea a fostă trimisă totd la acelti subpre-fectu ca să mă satisfacă, şi fiindd că ed nu aştepta de la acela de câtd se-şf în-deplinescă ameninţarea ce mi-a făcutd, vă rogd pe*D-v6stră, Domnule Redactore, să publicaţi cele ce vă comunică, ca să ştiă lumea la ce suntemd espuşl noi, chiar în calitatea nostră de consiliarl, când constatămd crimele şi jafurile ce se comitd de administraţiune.
www.dacoromanica.ro
Priimiţî, Domnule Redactore, et. et.
N. Stănescu.
P. S. Totd cu acesta ocasinne, binevoiţi a mai da publicităţeî şi scrisorea ce vă trămitd în originala, căci este una din probele că jafurile şi torturile din Comuna Valea Călugărescă ad fostd comise subtd autoritatea agentului G. Sălcianu, care este însărcinată cu împlinirea rămăşiţelord, şi care s’a liberata subt garanţiă, rămâind în închisore numai vătăşeil.
Acâstă scrisore este adresată către mine: Domnule Nae,
«Respunsulii D-v6stră către Primară l’amfl o-pritd, spre a-lu trămite D-luî Prefecţii, la casu de a nu înţelege şi de mine.
«Nu-ţî ţlicQ alta nimicu de câta, la momenta, te roga să vil, căci altfi-felfi te aduca terchelît merchelu pe susîi. Esc! datora se slujesc! guver-nula, şi pentru trecuta şi pentru curenta. Nu me supăra, nu me face, îţi repeta, sg,faca lucruri cari nu-mî placa.
«Pentru că, dgcă, nu vomît alerga, atunci ne numimă bmeriî păcătoşi.
1873 Fevruarie 14
Amicula D-v6stră şi de bine voitore.
G. Sălcianu.
CUM STĂMU?
CINE SENE SALVE?
Populaţiunea agricolă geme sub cele mal aspre esecutări, silită neîncetata a da in-terminabilile imposite ce ad căejlutd ca o urgiă asupră’i in aceste din urmă timpuri. Storsâ până la măduva din ose, ea se uită, înecată în amărăciune şi cu bles-temuld în inimă, cum inecsorabiluld fiscd îi vinde căldarea şi sdrenţele, spre a împlini arginţi! trebuincioşl a se plăti jafurile străinilord şi guvernanţilord săi.
Industria naţională, comerciuld în genere sufere de o stagnaţiune a cărei durată declină spre ruină. Cu tote acestea, guvernuld creasă şi sporeşte la tacse, inventă restricpunl în oposiţiune cu elementele de prosperitate ald acestora sorginţl de avuţii.
Legea fundamentală e violată.
Averea Statului e vândută, ipotecată.
Tesauruld naţiune! e secată.
Datoria ţări e und abisd.
Armata română e red îmbrăcată, j-red întreţinută, răd armată, fără perspectivă, descuragiată. Ofiţeri şi soldaţi suferd toţi consecinţele unul regimd, dispusa a sacrifica onorea, demnitatea, esisteriţa naţiune!, numai spre a complace streinilord şi spre a-şi satisface orgoliuld şi lăcomiile sâle.
Avemd o Cameră a cărei majoritatecons-
TELEGRAFUL
titue und automatd ce se mişcă dupe gesturile putereî ecsecutive.
Avemd und Senatd senila.
AvemO o magistratură organisată sub dependenţa arbitrariuluî ministerialii.
Avemd o administraţiune generalmente ignorantă, vecsatorie, abusivă.
Instrucţiunea e redusă, suprimată.
In fine, stămd red, forte red, sub tote raporturile, intelectuale, morale şi materiale.
Progresuld s’a oprita.
Reculămd.
Miseria se întinde şi devine oridă!
Şi cu tote acestea, ce facemti?
Răbdămu. blestemămd, câte o dată im-plorămd, dar aci se opreşte acţiunea nostră!
Câţt-va indivizi, cu aţâţi acolyţî, cute-sătorî, cinici, prevaricatorî, sdrobescu sub călcâiulu lord drepturile nostre, ne despre-ţuescti, ne umilescu, ne sărăcescd, ne vendu, şi noi primimd cu resem naţiune, cu fruntea la pămentti, loviturile lord !
Meritămd ore acdstă soptă ?
Până cândd atâta pacienţă ?
Pe cine asceptămd ore se ne salve de tiranii noştri! ?
El suntd athel; — El au sufletuld lord călită la şcola incredulităţel. — Pentru denşl misericordia este und nume deşerta. —• In-teresulu personalii şi bunulu trai este sin-guruld lord culţii. — Se nu asîeptămd, dar, de la aceşti omeni materialişti şi sceptici nici o comiseraţiune. — Eî ne vord sugruma până la peire, rî^endd şi banche-tândd la aspectuld convulsiunilord şi miser riei nostre !
Era o naţiune mare, consângenă, Fran-cia, care ne tindea mâna sa puternică şi ne scapă din reţeua infamielord străini-lord şi trădătorilord. Acum, acostă iubită şi generosă naţiune, îşi ldgă şi ea imensa plagă ce-î a deschisa şi ei, tiranii sgî! De la Francia, dar, nu putemd,pentru a-cestă dată, spera nici und ajutora.
In veri ce altră parte de ne întorcemd, privirea nu întâmpină de câtd indiferenţa sed inimici.
Cine, dar, se ne salve ?
Noi, prin voinţa şi acţiunea nostră.
O naţiune, care aspiră a viâţui, trebue se sciă şi cum.
Avemd mai multe ecsemple.
Este und oprobriu pentru umanitate ca und poporu de cinci milione suflete se îndure mai multu avilirea sa!
Dar letargia e profundă!
Suna-va vre o dată ora deşteptăreî ?
(Teleormanului)
NouiT membrii ai guvernului spaniolă
Inntr’ună articold, întitulata Membrii guvernului spaniolii, amtt dată o dare de sămă personală despre fiă care din aceşti membrii. Modificânduse înse în urmă ministeriulă, şi patru miniştrii înlo-cuinduse cu alţii, credemii de datoriă a informa pe lectorii noştri! cine suntd el şi ce însemnătate aă în ţâra lord.
Din cel vechi aă râmasă D-nil Figueras, Cas-telar, Pi y Margall şi Salmeron. Cel noul suntd General Acosta, la resbeiă; contra-amirald Oreyron la marină; Juan Tutan, la finance, şi E. Chao, la lucrări publice.
D. Tutan, este und bărbaţii fdrte instruită şi fdrte competinte în cestiunile financiarie, pe cari le-a tratată adesea înaintea Cortesiloră cu Ore-care
autoritate. Ideile sâle politice şi economice suntă fdrte radicali şi Ore cumă socialiste.
D. Acosta este ună oficeră de infanteriă pe care mareşalulă Pi nă îlă împinse la generăriă spre a-!ă res plăti pentru partea ce a luată la revolu-ţiunea din 1868. D. Acosta are ună caracteră fOrte energică şi reputaţiunea de bravă soldată. Era fOrte ostile generalului Cordova, a cărui administraţiune nefericită o condamna.
D. Chao este ună publicistă distinsă, redastoră într’ună intervală îndelungată de jurnale republicane. Spaniolii ÎI laudă cu deosebire ună resu-mată de historiă a Spaniei, făcută cu o mare imparţialitate dupe Mariano, Minana, Saban şi To-reno. continuată apoi de densulă de la epoca resbelulul independinţeî (1808) până la majoratulă reginei Isabella II. D. Chao este republicană moderată. A fostă directoră ală telegrafeloră subt guvernulă provisoriu din 1868 .şi împlinâsce man-datulă de deputată de la aceiaşi epocă.
D. Sonii, republicană convertită de curândă, s’a aretatu totă-dă-nna omă de ordine în discursurile sele parlamentari. Se crede că acesta va urma o politică conservatOre în colonii a cărora administraţiune i s’a încredinţată.
D. Oreyron, de curândă înaintată la gradulă de constra-amirală, este ună biurocrată. Cariera şî-a făcut'o în biurourile ministeriulul de marină, unde s’a şi numită ministru. Ideile săle politice, de şi nu prea date pe fagiă.trecu de forte liberali.
Nuvele din Rusia
«Discursulă Reginei Englitereî,—ţlice unu cores-pondinte din Petersburg ală Independinţeî Belgice, —probăsă că misiunea contelui Piere Schouvalow a fostă coronată de ună completă succesă. Espe-diţiunea în contra Kivel n’a fostă nici o dată sco-pulă negoţiaţiuniloră între cabinetele de St. Petersburg şi Londra; şi suntă trei anî aprOpe de cândă nu se ocupă, de câtă de fixarea frontieri-loră Afghanistanulul, Khanaturiloră, Wakchanulul şi Badakchanulul, situate între munţii Kechgar, Bolar şi Hindou-Korah, ţerl cari voră fi declarate neutre. O cornisiune miestă va fi însărcinată de a însemna aceste frontierl, cari trebuescă a fi recunoscute şi confirmate de suveranii acestoră ţeri şi de Emirulă de Bohara.
«Acestă faptă, derâmă tote suposiţiuniie jurna-leloră englese, de ală duoilea ordină, ş: ale că-
toru-va alte foi streine.
«O deputaţiune de Khirghizi de la Saisan şi de la Ourt-Kameno Gorsk, aparţinândă Khirghi-ziloră Siberiei meridionale, care aă devenită ruşi de vre-o patru aut, a venită s£ mulţumăscă impe-ratorulul pentru noulă regulamentă administrativă, care fiesăsă într’ună modă clară limitele pământului însemnată fiă cărei holde în parte. Aceşti deputaţi. în numără de şăl-spre-ţlece, au făcuta doue-spre-^ece ţlile pentru a străbate acele 5,000 verste dela sterpele loră la Kazan. Au mai stată încă atâtea ţiile în acestă oraşă ca se-şî schimbe hainele loră cu kaftanele superbe , lucrate în mătase de culori vil şi cu şube de catifea. Se află între dânşii mal mulţi Sultani, cari pOrtă neşte căciuli ascuţite, manifică lucrate în catifea roşiă, brodate cu aură şi garnisite cu'zimbeline. Cel-l-alţl asemenea portă nişte căciuli, erăşt brodate cu aură, săă nişte mari pălării cu fundulu albă. Bogăţia costumului loră este ună contrastă cu mândria loră escesivă. Dreptă locuinţă, ii s’a destinată casa Gorokhowaia, unde le şi pregăteşte prînţlulu, compusă de unu felă de supă fdrte dăsă, amestecată cu bucăţi de carne de boă, de berbecă şi de cală, totă preparată cu ună feiă de sosă de ună mirosă nesuferită. Deputaţii mănâncă cu degetele, pe care le linge în locă de a le spăla.
www.dacoromanica.ro
Suntă fdrte murdari, fdrte galbeni şi cu ochi! fdrte mici. Unulă dintr’enşit, anume Zslam Alkhanow, a oferită marelui Duce Wladimir mal multe pel de zibelină şi de vulpi negre, prinse de elu singură în vînătorile ce aă făcută.
«Societatea pentru bucătăria seraciloră, a căril patrdnă era marea ducesă Helena, a deschisă o nouă bucătăriă în targă ţSennâia), în centrulă oraşului nostru. Seraculă, primeşte acolo, pentru <jece copeici (35 de bani), o mare porţii de supă cu varză, cu o bună bucată de carne, o livră de pâine (3 litre). O jumătate porţiă nu costă de câtă 5 copeici. Imperatorele a dată icoo de ruble pentru a fonda acestă stabilimentă.
«La Kiew se ocupă a rîdica o statue celebrului Bogdan Khnnelnichy. Modelulă acestei statue, datorită proiesorulul Mikechine, represintă pe e-roulă cosacă călare, călcândO în picidre ună ie-suitu, ună polonesă şi ună jidană.
«Statua luî Iwan Teribilulă, de Autokoloky, este pusă provisoriă în biblioteca museulul numită Er-mitagiulîi Imperialii.
ADUNAREA deputaţiloru
Şedinţa de la 21 Fevruarie
D. Miculescu, anunţă o interpelare ministrului preşedinte şi celui de finance. Locuitorii ţărani din Mehedinţi, Gorju şi alte districte din Oltenia sunt întv’o stare deplorabile din causa diferiteloră calamităţi, astu-felă în câtă nu suntă în stare se-şl mal plătăscă dările. D-sea rdgă dăr pe ministru se-l păsuiască până la recolta anului curinte.
Ministrulîi de finance, recundsce că e fdrte tristă situaţiunea aceloră locuitori, cari suntă acumulaţi cu remăşiţe. De aceea a şi presintată ună proiectă de lege, pe care doresce ca Camera se-lă desbată. Din partea guvernului esistă ori ce uşiu-rare, căci s’aă dată ordine chiară de ssupendare acolo unde nu este nici o uşurinţă.
Se trece la ordinea ţlilet.
Se continuă desbaterea asupra legel pentru păsuirea arendaşiloră.
D. George Brătianu, declară că va raspinge ori ce felă de îngăuuire s’ar face arendaşiloră. Neapărată că va trece de reu voitoră ală unei clase, cu tote acestea nu se va teme de prevenţiunî, cândă acăstă lege e menită a aduce încurcături financiare. Se susţine că suntă deputaţi arendaşi săă aă coiegl arendaşi, pe cari ÎI susţină: D-sea nefiindă în acestă categoriă, rolulă îl este cu to-tulă degagiată. Esistă unu reă, înse elă nu este absolută, ci relativă şi—de se va face vr'o concesiune unora arendaşi—acăsta va fi preludiulă unoră noul şi numerdse reciămaţiunî şi din partea altora, afară de cel din 5 judeţe ale Olteniei. De 2 anî ţera sufere de intemperii, ţcra întregă. Nu se l-a înse în considerare 2 său 3 ani, ci întrăga pqribdă de arendare şi—deca aceste 5 districte aă fostă bântuite de secetă,—suntă în Moldova altele mal multe, cari aă suferită pdte şi mal reu. Arendaşii câştiga, averile le crescă într’o singură periddâ şi, îndată ce vine ună ană nefavorabile, vină se reclame generositatea Camerei. Dăca se păsuiescă arendaşii, de ce se nu se păsuiască şi locuitorii, carii suntă într’o stare cu totulă deplorabile. Oare arendaşii păsuiescă eî pe ţărani ? Din contra: le l-a totă şi se pdrtă către el cu cea mal mare asprime.
Acăstă păsuire scade veniturile cu 2,00,000 lei. i De unde le vomd lua în crisa bugetară ce avemă, în complicaţiunea financiară de astă-ţlt ? Nu e vorba de contribuţiunî noul, ci de obligaţiuni luate. Pentru aceea rdgă pe Adunare a respinge legea ce i se presintă.
Ministrulu de finance esplică că cele 5 judeţe din Oltenia suntă bântuite de secetă într’ună modă
TELEGRAFUL!)
teribile: de doul ani f6rte puţint arendaşii aii putută se-şl ţie angagiamintele. Mat toţi arendaşii inse fiindă complicaţi în acgstă situaţiune, nu s aă găsită concurinţl pentru arendarea moşieloră în comptulă foştilor» arendaşi debitori. Cu modulă acesta el ţină moşiele şi nu plătescă căştiurile a-cumulate. Dupe contractă nu se potă deposeda, ci numai se li se arendese moşiele pe comptul loră. Dupe multe licitaţiunl fără resultată şi avândă în vedere şi seceta ce a bântuită recolta, guvernulă s’a decisă a presinta acestă le ge, sperândă a dobândi noul garanţii pentru banii datoriţi.
D. G. Chiţu susţine proectulă de lege, cari este mal multă avantagiosă fiscului de câtu arendaşi-loră. Nu e vorba de generositate, de vr’ună scă-(Jemântă, ci numai d’o păsuire arendaşiloră din u-nele părţi, remaşl în neputinţă d’a-şl plăti câştigurile pe 1872. In ceea ce privesce calitatea de-putaţiloră arendaşi, ea este o cestiune de consci-inţă : destulă că n’a fostă şi nu este, nici D-sea nici rudele D-sele, arendaşi al statului. Calamitatea ce-a isbită Oltenia e cunoscută din notorietate publică, şi e mal multă de câtă o cutesanţă a veni s’o mai pue cine-va în îndouelă. în RomanaţI şi Oltă, 6 luni nu s’a veţlutfi o picătură de plâe, a-fară de inundări.
Conformă contracteloră, moşiele li s’aă pusă în licitaţiune şi nimeni nu s’a presintată se concure. Ore acesta nu este o probă despre sărăcia şi crisa pecuniară ce domnesce în Oltenia ? Ce trebue se facă fisculă în asemenea situaţiune ? Şi nu e vorba că moşiele remână nearendate, ci că garanţiele depuse de el, pe ună ană, s’aă anulată prin neplă-tîrea câştiuriloră. Astă-fe lă fisculă pote remânea în adeverată periculă,
Nefiindă dar cestiune de scâţlemântă, ci d'o păsuire până la 1 Augustă, de 3—4 luni; nefiindă perturbare bugetară, ci asicurare a fiscului,— căci unu articulă din lege specifică, că numai acel a-rendaşi se potă bucura de păsuire, cari voră depune noul garanţii, — D-sea rOgă pe Cameră a priimi legea. Asemenea mSsurl s’aă luată în Austria, la 1869, cândă iiu era o situaţiune atâtă de gravă. Statuia e basată pe solidaritatea diferiteloru interese ale claselor!. sociale : cândă o dispreţu-esce, face o rea politică. Falimentele ce s’ară putea ivi, n’aru fi de câtu în desavantagiultt fiscului şi în genere ală ţereî.
Discuţiunea generală se închide.
Se pune la votu luarea în considerare şi se respinge, fiindă :
Bile albe pentru 38,
Bile negre contra 52.
Urmgsă Ore-care desbatert privitbre la ordinea ţjileî, dupe care Adunarea decide a trece în secţiuni până la 3 ore.
La 3 ore, şedinţa se redeschide.
D. Văsescu, raportorulii Comitetulnl de delegaţi, dă citire raportului seă şi proectulul de lege asupra salineloiă.
Nefiindă nici o discuţiune generală, proectulă se ia în considerare.
Raportorulu. esx>\\c&, că delegaţii aă ştersă ulti-mulă alineată din art. 5, care autorisa pe guvernă se stabilgscă deposite de sare şi aginţl financiari prin diferite localităţi.
D. Cracte combate acgstă ştergere a comisiunil, căci sarea este ună imposită şi suntă unii care, facă deposite de sare şi, în lipsă de circulaţiune a acestui alimentă, scumpescă fbrte multă preţurile şi în unele locuri nici nu se găsesce.
D. Văsescu, raportoră, susţine acgstă ştergere, căci statuia nu e în drepttt a face concurinţă co-merciulul şi cheltuelile, ce se voră cheltui c’ună noă nămoltt de funcţionari, voră întrece cu multă venitulfi ce ară obţinea statuia.
D. V. Pogoru combate, ca şi D. Văsescu, lucrarea Comitetului delegaţiloră, căci—o dată ce
guvernulă pune monopolulă pe sare—trebue ca elu se înlesngscă consumatoriloră procurarea el.
D. Florescu, ministru de resbelă, declară că gu-vernulă primesce ori ce sistemă, inse, în casulă d’a se admite transportulă prin deposite de guvernă, atunci trebuescă date şî miţUlocele necesare pentru transportă şi controla.
Puindu-se la votă, propunerea delegaţiloră se admite, ca şi cele-l’alte propuneri, şi doug mici modificări propuse de D. G' Mânu.
Dupe scurte desbaterl, se adoptă şi tabloulă de funcţionari anesatu la proiectă ş’apoi legea se vo-tgză în totale cu :
Bile albe pentru 58,
Bile negre contra 4,
Deputaţi abţinuţi 5.
D. G. Mânu, raportorele comitatului de delegaţi, dă citire raportului sgă şi proiectului de lege pentru construirea unei ramure de drumă de feră între Focşani şi Mărăşesr.I.
D. G. Brătianu combate acesta proiectă, căci locuitorii dintre Focşani şi Mărăşescî, în locă d’a ’şî duce productele la staţiunea intermediară, le va duce d’a dreptulă ia Mărăşescî, căci linia este mică, costulă fârte redusă în casulă acesta şi a-colo e staţiunea principale a liniei. Acostă liniă prin urmare nu este de locă utile. Prin sistema d’a autorisa pe consiliele generale se construgscă linie ferate locale prin sporirea impositeloră, se va discredita acgstă instituţiune, descentralisarea, astă-felă în câtă poporaţiunea va regreta sistema guvernului centrale. Consiliele judeţene generale, în cea mal mare parte, nu suntă de loch repre-sintaţinnea sinceră a poporaţiunil. Greutăţile cele impună locuitoriloră nu suntă nici de cum plăcute d’acestia din urmă, carii nu voră avea de unde se plătgscă acele sporiri de şleciml judeţene la t6te dările. Şi Ore aceia cari, dupe lege, trebuie se lucreze la drumurile şi şoselele ce plă-tescfl, putea-voră el da în bani acea dare ? Permite legea drumuriloră acestă convertire ? Nu. A se da autorisare, sg se dea lemne clin pădurile statului, însemngză curată ale devasta, ale stinge prin a-busurl şi fraude. Conchişlândă, D-sea propune a se respinge legea. Totă asemenea civilisSţiune cu orî-ce preţă făcea şi maioritatea camerei din Fran-cia suptă imperiă, şi D. Jules Favre î-a precisă calamităţile ce crea : mai terţliă trebui că chiar o schimbare de regime se vie se puie capetă reuluî.
D. Florescu, ministru de resbelă, susţine că dis-trictulă Putna este unulă din cele bogate. Câtă despre descentralisare, ea datăză de curândă, înse judeţele o iubescă şi, a o condamna dupe unele defecte aparinte, nu e al aduce ună serviciă. în ceea ce privesce drumulă de feră, linia ce plgcă de la Sucgva şi trece prin tOte centrurile principale, departe de Dunăre şi pe suptă pOlele mun-ţiloră, este şi o liniă strategică: pe ea se voră scurge tOfe resursele de apărare în casă de peri-elu. La 1868 s’a spusă c’ară fi o crimă se se întrerupă acgstă liniă, şi la Focşani linia se pOte tăia, căci acolo este bifurcaţiunea Carpaţiloră. Tri-unghiulă Ploiescî Bucurescl-PitescI este mortă pentru strategia, ca şi celă de la Buzeă-Brăila-Galaţi. Axulu celă mare dgră trebuie unită şi cândă dis-frictulu Putna propune acesta, şi, cândă se $ice că se pOte face şi linia FocşanI-Buzgă, Ore Camera se n’o primgscă cu bucuriă?
Fiindă 5 ore şi ună pătrată, şedinţa se rădică.
{Românului)
DIVERSE
Conversaţiune între o socră funii ginere.., So-cra, începe cu ’nţepatulă.
.— Mg vedeţi fOrte rară; me credeţi pOte o fiară s^lb^tc că
www.dacoromamca.ro
Ginerile respunde:
—	Prea exageraţi lucrurile... «sglbatecă» nu v'amă crezută nici o dată.
SOcra reîncepe dupe ce-şl muşcă busele:
—	Aţi fi putută face fericirea şi p’a fie-mel şi p’a mea...
Ginerile replică :
—	Facă fericirea fiicei... Me ertaţî daca m’amă oprită în calea jumetate...
Şi în sfîrşită ca buchetă :
—	Te cunoscu, dragulu meă; cândă a-şl muri eă, al juca de bucuriă.
Respunsă.
—	«Aşi juca!» încă o exageraţiune. Nu! N’aşî juca de locă, dar acgsta sg nu ve oprgscă din cale...
* i £
¥
O suvenire de invasiune. O bgtrână de la £-pernay avea în cuartieru mal mulţi sergenţi prusaci. Bine crescuţii prusaci, cu urbanitatea şi curăţenia ce le este obicinuită, sfărâmaseră tOte mobilele şi scuipaseră până şi’n tavană.
In momentul» d’a părăsi casa, sergenţii se duseră a-şî lua adio de la bgtrână, care li se plânse de purtarea loru.
—	Dar, dămnă, ţlise unulă dintr’ânşil, care vor-Dea mal bine franţosesce, nu trebue sg vg miraţi de purtarea nOstră, căci în fine Francia a trecută prin mal multe invasiunl...
—	Aveţi dreptate, respunse exagenara. Francia a veţlută invasiunea Goţiloru, Ostrogoţiloră şi Vi-sigoţiloră.. . Nu-î mal lipsea de câtă invasiunea Murdarogoţiloră; o avu şi pe acgsta.
Fiica fi ginerele luî Dumnezeu. I11 timpulă res-beluluî, se afla îngrijitOre într’ună spitală la Lyon o soră de la Saint-Vincent-dePaul, de o frumuseţe necomparabiiă.
Intr’o dimiugţă, se duse cu ciaşca în mână lângă ună rănită; dupe tOte rugăciunele, nu-lă putu face se ia medicamentulu din ciaşcă.
Rănitulă refusă într’una, până ce plictisiţii de stăruinţele sorel, ÎI smulge ciaşca din mână şi o asvîrlă la pământă.
Sora adună cioburile, fără a ţlice ună cuvântă, şi luândă o altă ciaşcă se înturnă la patulă rănitului.
—	Bea, fiule, bea,—$ise ea,—din acgstă medicină; ea îţî va alina durerile.
—■ Lasă-me, fugi, piei tartoriţo !
—	Dar te perţll, fiulă meă, 01..^ sora cu lacră-mile în ochi; Ia se vedemă, supuue-te, te rogă, te suplică; gtă eă, suntă fiica a bunului Duraneşleă!
Astă-dalâ boinavuiă o privi şi ca prin minune, fruntea i se discreţi, mânia îl trecu şi... surîţlândă:
—	In adevgră că eşti fiica lui Dumneşleă ! Dar nu s’arfi putea, divină fiinţă, sg-lfl rogi a mg face pe mine ginere ?
Dupe acgsta luă ciaşca, şi d’aci înainte nu mal vru sg Ia medicamente de câtă din mâna fiicei lui Dumneţlă.
(.Figaro.)
CURSULU
ROiVlÂNU “
BucurescI, 3 Martie	1873 |
EFECTELE	li
Obligaţiuni rurali	104 7, 1
» Strusberg	46 -
» Oppenbeim	—
Obligaţii domeniaiî	96 —
» căiloru ferate	4!j — ]
Societatea gen. gaz	395 —
Dacia, comp. d’asig.	— — |
Mandate		— —
Imprum. municipală	18 75 :
SCHIMB ULU	
Paris ă vista ....		 	.
» 3 luul . . .	98 % |
Londra a vista	—
» 3 luni....	25 2C
Berlin a vista . . .	—
— 3 luni. . ,	372 —
Marsilia	
CURSULU VIEMEI
Viena, 8 Februar. 1873 s. n.
EFECTELE
Metalice............. 71	90
Naţionale .	... 74 50
Lose................ 105	75
i Acţiunile băncel .	985	—
Creditulu........... 339	25
Lom.on.............. 109	—
Oblig, rurile ungare 81 25 >.	Temeşvar . .	79	—
»	Transilvane.	79	—
»	Croate ...	83	75
Argintă In mărfuri ;. 107 40
Ducaţi...................
Napoleoni	8 86
TELEGRAFUL
RENOVAŢIUNE A CULOREI NATURALE DE PĂRU
prin prcparatulu de văpsitu părulu. aprobată până acuma ca celu mai cc
FABRICA ROMANA DE BEUTURI GAZOASE
A LUI
CONSTANTIN PORUMBARII
celentu şi nevătămătoru sănătăţei
Strada Sfinţii Apostoli No. 28
% Mare scăţlămentu de preţuri.
Lei Bani
Apă gazosă: Unu sîphon mare	— 20
»	» Unu siphon micii	— 10
• i Limonade gazose: Lămâe, Vanili’, i'UjJ Portocale, Smeură, Chitră, Smeură
" cu rum Ananas. Un siphon micii — 30 Apă feruginosă (gazosă) de BucurecsT:
Conţinutulu nneî butelii	— 25
NB. Pentru ca onor. Publicii se pâtă distinge produsele acestei fabrice, sili phânele sunttt francese de la I. Her-:a,. mann-Lachapelle din Paris şi pârtă in-
|Şi; scripţia CONSTANTIN PORUMBARII, Bu-
W& curescî.
Transporta la domiciliu. A se adresa *''*■ franco, prin Postii.
PHYSICHROM
I Acestu remediu de regeneraţinnC de păr eccelentâ în miraculosele sale efecte, prevăzută j cu eticheta ndstră protectrice s’a aprobata prin necontestabilele sale preferinţe estraordina-j rie atâta, în câta fără d’a avea mai întâiu trebuinţă d’uă particulară recomandaţie acesta j şa assiguratu primultt rangă, între tote asemenea preparate ce s’au presentatu într’ună cursă de mai mulţi ani şî cari cea mai mare parte sunta vătămătore sănătăţei, pe cându j acesta, precumu ne învaţă esperienţa, se întrebuinţară chiaru de persdne de cea mal înaltă posiie şi cele mai scrupulosc în asemenea lucruri ctr uă confidenţă bine justificată.
Aţvantagiurile particulare ale acestui preparata de regeneraţiune de păr consistă maîspe-cialemente că se pote aplica, de fie-care oma cu mare înlesnire şi fără dificultăţi, căci păruiţi se pote văpsi după dorinţă, din gris în blondu deschisu şi Închisa, bruna până în celu mai profunda negru, fără de a atinge pelea în ceia mai mica grada, căci numai părulu pri-mesce primitiva s’a culore naturală, făcânduse mole ca catifea cu una renoita lucida, cres-cerea părului se confârtă şi păruia se deliberă de aceste supărăciose mătreaţă, şi în fine ce este causa principală — acestu preparată este nevătămătoru sănătăţei.
Deposituia principala alu acestui remedia este: Viena, Wieden, Haustrasse 16, farmacia la heil. Dreifaltigkeit, spre a adresa comande verbale şi epistolare.
Preciulu unui flacon dubla este 3 fior., eunuî simplu 1 f. 50 cr. imprenoă cu instrucţiune de întrebuinţar.
Singura injecţiune esclusiv vegetală coprin^And principele cele mai energice a le -
a	copai vei -^V
Ausdra-	t-
geuri copri-^' nd^ sub forma u.
neî elegante cofe.
turî, prin co-
•	PASTA EPELATORIE perfecţionată 9 s a D-neiDU SER, la Paris (B.S. G.D.S), $
•	singura care distruge barba şi pufulfi ® 9 fără a strica pielea şi ileele rădăci- 9
•	neloru.	£
•	CREMA DE SERAIU distruge ase- •
9	minea pufulfi fără a	strica	pielea.	^
0 Deposite	în Bucuresci	laM-meJo- ©
•	bin Hurier,	Coifeur.	9
*999999«9999*©O99999999099»e©©
Moşiea mea Itu de lângăMizild, de 120 stânjeni latultl şi aprope 1000 lungimea, însumând peste 150 popone.
A se adresa la sub-scrisulu, strada Poştia-Vechie No. 2, de la 8—12 antemeridiane, şi sera de la 6—8 ore.
D. C. Aricescu.
cele mai energice copa-ivei şi a le cu-pebuluî.
şi moticouluT.
La pharmacia auglo-francesă Rue du Havre Paris.
^XXXXXXXXXXXXXXXXXXXg
£	•	Ş
x	29	Strada.Lipscani 29 £
g	LA CINEZ	I
—;	yţ	X
’S	X	vis-a-vis de magasinulQ	X
X	X
73	o	d-luî P. Enciulescu	o
I §xxxxxxxxxxxxxxxxxxxş
r §	.	o
as x 29 Strada Lipscani 29 £
I I LA CHINEZ
§ X	X
8 X vis-a-vis de magasinulQ X
8	£ d-luî P. Enciulescu £
I îxxxxxxxxxxxxxxxxxxxS
DE
DROGUE. COLONIALE, DELIGATESE. BEUTURI SI ALIMENTE STREINE
sub tirma
Recoraandămu Onorabilului publică unu mare asortimeută bine arangiatu in tote articolele de specialitatea nostră, şi mal cu semă în articolele de Colonială necesare Casei, tote prospete şi noî.
Rugîraă pe Onor. Publică a ne visita Noulă nostru Magasină, şi credemă că veţi remânea forte mulţumiţi, atâtă de calitatea mărfuriloră, câtă şi de serviciă.
Preţurile va fi cele mai consciinţiose.
Minătărci, Caracatiţă. Marinată de helu, Sardele Rusesc!. Halva de Andrianopoli, Tahânu, Uun-de-lemn franţuzesc, şi Grecescu I-a calitate.
PARTE DIN ARTICOLELE DE POSTU
Icre de Chefal, Icre negre mol şi Tescuite, Stridii Prospete, Melc! de Transilvania, Uleu de Inu de Braşiov, Măsline mar! dulcî şi de Volo, Bureţ! de Munte conservaţi,
Diverse deserturi pentru Postii
SIROP ANTIPHLOGISTICU DE BRIANT AFECŢIUNI DE PEPTU, GUTURAIURI, &.
Acestu sirop d’unu gustă din cele malplăcute, are uă eficacitate sicură, constatată prin tr’unu raportă oficiale, contra guturaiului,catarulă,Grippă,tuşe măgarescă şi contra tutoru mffamaţiuniloru şi sufennteloru de neptu. Printre celebrităţile medicale cari l’au patronată m timpu de 40 de ani, vomă cita pe marele Laknkbc, Guersant, de la spitalulu copiiloru; Vauqoelix, director alu scdlet de Pharmaciă s’alţl medici de spitalurî, profesor” aî facultăţii şi membrii Academiei de Medicină diu Paris.
Pbarmacopea, rue de IUvoU, 150, â Paris Depositu in Pharmacopeele de căpetenia
$ ser 9. WIENA SEILERGASSE S.
'•Recompensă la esposiţiunea Universală Londra (1862)
APA DE MELISA
DE CARMES
contra Apoplesieî, Paralisieî, Ameţelel pe mare, Golerel, Vapo-irilor, Nemistuiriî, Goliceloru, etc.,
BOYER
Singură succesore alu Carmiloru Paris, 14, rue Taranne J
UJepositu la primite case de corner ciu
STOFE DE MATASE SI CATIFELE
J
DE PBIMA CUALITATE
Pentru Rochi de Dame şi Costume
CUMU ŞI
TROUSSEAUX, FOULARDS & CACHE-NEZ
Firmă stabilită la 1792, stătătore de optU-dec! ani şi ne schimbată.
Cereri de mostre trebue neapărată se fiă francate.
ANUNCIU. Se recomandă onorab.
publicu că posede cea ma! bună cunoscinţă, pentru curarisarea şi vindecarea a diferitelouu rănî de scro-* furî.
Doriiorii se potCi informa la D-na Zinca Alecsandresca, strada Herăstrău No. 76.
De venţlare
în culârea Galbenă suburbia Pi,. tar-Moşu strada Catunu No. 6-doritori de a le cumpera să se a-dreseze chiar in a cea proprietate
Girante responsabilă DUMITRU KRISTEÂ
www.dacoromanica.ro
Tipografia Naţională, Strada Academii No. 24
SAMBATA, 24 FEBRUARIE 1873.
UNNUMERU 10 BANI.
ANUL III — No. 305
APPAKE IN TOATE SERILE DE LUCRU
PENTRU ABONAMENTE, RECLAME ŞIANUNCIURI A SE VEDEA PAGINEA IV.
BUCURESCI, 23 FEVRUARIE
Telegrama sosită din Waschigton, şi publicată eri de jurnalula Remânulu, are o mare însemnătate pentru întrâga Europă. Capulti unui Stata de mai bine de 30 mi-lione, generalula Grant, Preşedintele Re-publiceî americane, în mesagiula de ina-gurare ala noului sâa guverna, vine şi es-primâ tarea■ convicţiune că lumea civili-sată tinde spre Republică.
Acostă telegramă trebue sâ fi făcutti o mare impresiune asupra capetelorO încoronate, trebue sS le fi sguduittt pe tronurile lorO ţ căci aceste cuvinte, sunta unu stimulentd pentru popore, o raqlă care le luminâsă orgoiiula şi demnitatea.
Dacă lumea civilisată, dacă poporele ci-vilisate tinda spre Republică, atunci numi cele barbare sunta capabile a maî rămânea subtO vechiula regime ala monarchiei! Care va fi însâ acela poporO care se vo-iască se trâcă de barbara ? Nici unuia. Chiar în Japonia, chiar în China, unde ca-pula Statului era considerata până acuma ca fiula sorelui, chiar în aceste ţeri cuvintele Preşedintelui Grant vorO avea influ-inţa lorO.
Dar Germania, care are pretenţiunea de a fi cea mai doctă, cea maî civilisată naţiune din lume, lâsa-se-va ea se rămâe subt greutatea cuvântului: barbară ?
Nu credema. Ori ce naţiune, ori ce po-porO care a începute se guste din fructele bine făcâtore ale ideielorO celorO nouî, nu pote de câta se tindă la forma de gu-vernământa, care e mai în conformitate cu interesele lui, şi acestă formă nu pote fi alta de câta cea republicană,'pentru că ea garantesă averea, onorea şi libertatea ceţă-ţianuluî, pentru că ea este guvernarea u-nuia prin toţi şi a tutulord prin unuia.
Dacă s’a susţinut până acum monarchiele, ^ a fostti că mai eratt nisce tradiţiunî, nisce prejudicăţi. îndată ce acestea att dispăruta, capetele -încoronate ah căzuta unuia dupe altuia : monârchia tradiţionale, mo-rarchia absolută a fosta înlocuită cu cea constituţionale, şi acâsta cu Republica.
Astd-felii a fosta în Francia, astO-fela în Spania, astO-fela în Englitera.
De la revoluţiunea cea mare din Francia, de cânda aa fosta lovite în creştete prejudiţiula şi tradiţiunea, de atunci regii n’aO maî pututu sâ se ţie pe trona de câta prin înşelătorii, prin scamotarea libertă-ţilord şi prin zidurile de baionete care îi
apăraa, este drept, una momenttt, dar care cu tote acestea se dărâmaa şi ele ca t6te zidurile.
Unu esemplu încă şi maî palbabila, despre cele ce ţiicemd, este Ţâra Românâscă. Pentru ce la noi n’a putută se stea nici o dată unti Dorana rnai multa de şepte ani? Pentru că poporula românii nu avea nici tradiţiunî, nici prejudiţii, nici credea în dreptula divina, precuma se găsesca încă popâre, care se numescO civilisate, de creda şi acuma. Poporula româna consideră pe capula Statului ca pe primultt funcţionara, şi îla respectă pe câta timpO şi ela este respectata de densulo. Asta-felu a urmata cu toţi Domnii până la Cuza, asth-fela a urmata şi cu ela. La venirea sea în Bu-curesci, pentru că ela aducea unirea, visată de secolî, poporula îşi făcuse din ela o legendă. Dupe ce înse a începutii se nesocotescă libertatea şi dreptula sea, dupe ce a începută se încarce ţâra cu imposite şi tacse, dupe ce a începută să se încon-jore de vagabonzi şi omeni fără nici o considerăţiune în societate, poporula a începută se cânte:
«Ardel’arii foculă şi spuza «P’ălă de ne-a adusă pe Cuza!»
Asta-felo a fostă poporula româna cu Cuza, asta-fela şi cu .. toţi.
Ceea: ce dar a fostă şi este poporula româna, adică fără superstiţii şi fără prejudiţii, a începută se fiă şi cele l’alte popore, până şi cela spaniola, care este vestita de bigotismă şi de superstiţiune.
Daca lucrurile aO ajunsă aci, n’avea ore dreptate Peşedintele Republice! americane se (jice că lumea civilisată tinde spre Republică ? Şi noi nu trebue se ne asteptăma că t6te poporele, până şi cela germana, se arâte că într’adevera nu sunta barbare ?
Noi a sperămO, o aşteptămtl !
In numărulo nostru de la 9 Februarie, ama publicată, dupe Gaţetta de Bacău, una articole în care se spunea că, între condamnaţii nemţi cari aa făcuta scan-dalula la gară, este şi una baron Zepelin, cavâlerO de industria, care traversa dis-trictulfl acesta, dându-se ca inginera şi rudă cu vodă.
Ga\etta de Bacău, povestinda faptultt că acesta a fostă conadmnata de tribunala la douî ani de închisore, se felicita că a scăpatu districtula şi chiaru ţâra întrâgă de ela.
In câta privesce districtula Bacăă, pote se aibă dreptate confratele nostru. Ceea ce privesce însă ţâra intâgă, s’a înşelata.
Pe câta scimă, şi pe câtu ni se scrie din Ploesci, acesttt baronO nu numai că nu este arestata, dar încă portă în Dis-tristultt Prahova acelâşi titluri şi face a-celâşi înşelătorii ca acolo Ni se asicură că ela sâde la hotelula Moldova şi de aci face escursiuni prin munţi, pe la saline şi la diferite mine ce se esploatesă în Prahova.
Acestea le relatămă pentru cunoscinţa DomnilorO de la Gaţetta de Bacăă, ca se nu se mai felicite aşa lesne, cânda scia cumU se dă aqli justiţia la noi, şi cumu acei magistraţi, cari o daO în sinceritate, dacă nu sunth destituiţi, dara se nesoco-tesce verdictula lorO.
DEPEŞE TELEGRAFICE
(Serviciulu privaţii alu «Monitorului.)
Versailles. —In Adunare, Thiers declară că pri-mesce în întregulii seu proiectulă comisiuneî de treî-^ecl ; că mai nainte de t6te, trebuesce se esiste und guvernă; că ^opiniunile opuse monar-chiste şi republicane necesită o toleranţă politică, şi că pactulă de la Bordeaux este totă aşa de a-plicabilă în circumstanţele acutalî ca şi în momen-tulă cândă a fostă stabilită. Elă face sg se prevadă că finile ocupaţiunet deprinde de la înţelepciunea Adunăreî, pentru a se scuita termenulu. Thiers povă ţuesce a nu se proclama Republica, dără a se face ceva pentru a se întări proviso-ratulu; ţlice că Repbulica este guvernulă legale, şi râgă pe Adunare sS votese ună proiectă prin care va declara că, în interesulă ţereî, monarchia este actualmente imposibilă. Preamblulă proiectului este adoptată cu 475 voturi contra a 199.
EVENIMENTELE DIN SPANIA
Oraşuld Figueras — ne spune o corespondenţă a Republiceî francese — s’a deşteptată în diminâţă de 24 Fevruarie în bu-buitula tunurilorU. Intr’una minutd uliţele aa fosta umplute de lume. Alcadeîe, a-companiata de tota Consiliula, şi escortată de membrii deputaţiuniî provinciale, s’aă dusa la castela. D. Matas, deputata provinciala, printr’una limbagiu ferma şi concilianta în acelaşi timpO, via şi concisa, a espusu armatei, întrunite pe magnifica piaţă numită a armelorn, bine-facerile guvernământului republicana. Fără a voi se pre-judece avantagele ce ard putea resulta maî multu din forma federativă de cât din forma unitară, şi vice versa, a <jhsd că naţiunea comptâsă, maî nainte de tote, pe concur-sula loiala şi resoluta ala armatei, pen-
iJ
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFULU
tru a protegiâ Republica născândă; că ces-tiunea constituţională va fi lăsată desba-terilord parlamentare, libere şi luminate, şi ort care ard fi atunci sensuld în care ea se va hotărî, simte forte bine că armata se va arăta totd dăuna otărâtă pentru a susţine şi a face se se respecte votulu A-dunărit naţionale. In aşteptarea- acestoru resultate, eld invită pe soldaţt a striga cu densulu : «Trăiască Republica spaniolă!»
La acostă alocuţiune, guvernatoruld for-tereţet a răspunsă, prin câteva cuvinte miş-eătore, jurendu, în presenţa trupelord, că va priimi cu loiatate guvernământulu republicând. Strigătele de:	trăiască Re-
publica ! au resumatu numat de câttt, e-şite din pepturile apăsate ale soldaţiloru şi ale poporului.
O escortă de oficeri s’a datu municipalităţii, care, precedată de musica militară, şi urmată d’o mulţime de poporu, a intrată solemneld în palatuld Ayuntamiento. Acostă preumblare n!a fosta de câta und lunga triumfa, în care Marseliesa, imnuld democraţiei universale, făcea să răsune ae-ruld de notele sâle puternice, pe când pi-vaturile se prelungead în tote uliţele vecine.
Und discursd în limba catalană a fosta pronunţata de Alcade din înălţimea balconului de la Hoteluld oraşului, care a fosta salutata de apfeudele unei mulţimi, impresionate de una asemenea evenimentu, cu atâtO mai multa, că, de două-spre-4ece Şile se aştepta cu cea mai mare impacienţă.
Câte-va relaţiuni despre purtarea car-luţilord pote să dea o ideiă despre me-sura cutesanţiî loru!
Acum câte-va diligenţa care face serviciula între Figuras şi Calellas, — dru-multl, Gerone! şi Barcelonei — îşi continua calea, aruncândd pe voiagiori în acea somnolenţă particolară ce resultă adesea din sdruncinatulo trăsureî.
De o dată, o bandă de carlişti, comandată de cabecila Solivas, le eşi înainte, cu puşca la ochi, strigendu : stai ? Solivas este und locuitorO din Tordera care. când munca drumurilorO celord mari nu’î produce nimica, se înapoiaŞă. le prăvălia sa de spi-ţăriă ce are în acesta orăşela.
Se deţe ordina voiagiorilord de a se da josd din diligenţă. Carlistii iad locurile lord şi obligă pe conductorO a ’şî urma drumuld, în gona cea mai mare.
Nu insistam asupra zăpăcelii voiagiorilor, asemenea nici asupraîngro4ireî conductorului. Câte-va minute în urmă, diligenţa ajungea subt fortereţa Torder. Soldaţii, plini de nerăbdare, şi departe de a ’şi imagina că acela con voia era und nod cald ala Ilionului, se vădiră atacaţi de o dată, căci carliştii numai de câtu deşertară câte-va pusei pe ferestrele diligenţeî, şi până ce garmisona, se revie din ameţiala sa, diligenţa era departe, şi valoroşii soldaţi ai lui Don Cari os se refugiaO în munţi.
Acestea suntd fapte de necre4uta ; cu tote acestea ele suntd adevărate.
Una alta episodu care atinge atitudinea fermă şi resolutâ a volontarilord Republi-* cei, armaţi în aceste provincii. Tocsinuld chiăma vinerea trecută populaţiunea din Figueras la arme. Avignonet şi Vilanan, două sate din apropiere, se ridicară asemenea, întărindă armata regulată care a-lerga în ajutorula satului Vilanan, pe care
carliştii îld visitaseră de dimineţă cu scopd de a goli casa publică. Patru sute de cetăţeni răspunseră la ap eld.
întâlnirea avea locd la Vilarigts. Dupe o oră şi jumătate de luptă, carliştii, comandaţi de Bosch şi Barroncot, eraO sfărâmaţi şi fugiau prin munţi, lăsândd în puterea armatei und calu şi două pusei. Câţî-va răniţi fură de o parte şi de alta. Nu credd că în facia unei asemenea spontaneităţi din partea miliţiilord naţionale, care nici o dată subta Ameded n’ard fi consimţita a parcura asta-felO câmpiile, carliştii vord mai avea poftă să mai revie prin acea parte. Faptula ni s’a părută buna a fi semnalata.
JUSTIŢIA. PRUSIANA
O telegramă din Strasburg, cu data 28 Fevruarie, ne spune că D. Sabatier, profesore de teologie, căutânda, prin conferinţele ce a ţinuta la Bischweiler şi la Markich, a isbi în femeile germane, aprii-mita ordinu a părăsi în două-Şecî şi patru ore teritoriulă Alsasiei şi Lorenei.
ADUNAREA DE LA VERSAILLES
In şedinţa Adunării din Versailles, de la 28 Fevruarie, a urmata continuarea discu-ţiunii asupra propunerilorO comisiunei de treizeci. D. Gambetta a calificata de puerilă şi de periculosă proiectulu Comisiunei.
Adunarea naţională, adaogă D-sa, n’are putere constituantă., Ţera trebue să ştie daca se conduce la Republică sed la Mo-narchiă. D-sa respinge instituţiunea unei a doua Camere. Ţera cere disolvarea Adunării naţionale: und miliond de semnături dovedesce acestă manifestare.
Partituld republicând voesce Republica cu tote drepturile şi libertăţile ce ea reclamă. Respinge armele ce comisiunea de treizeci propune de a fabrica în contra democraţiei.
D. de Broglie apară drepturile Adunării naţionale in contra atacuriloră D-lui Gambetta. S’a conchistt o înţelegere cu gu-vernuld, 4ice £) sa, nu asupra Monarchiei sed a Republice!, dar asupura acelui vasta terâmu neutru ăld pactului de la Bordeaux, pe care comisiunea nu putea să-ld aban-done fără a isbi în drepturile Adunării. D-sea, ca şi D. Audiffret-Pasquier, nu se dad în partea Republice! în sensuld restrânsă ală cuvântului, ci în partea causeî publice. Speră că Adunarea naţională nu va sprijinii încurcările acelora cari vize4d a dărâma opera conciliantă a comisiunii de trei zeci.
D. de Temple, legitimistu, atacă cu violenţă proectuld şi pe guvernd.
Eld 4ice că D. Thiers a pactisata cu Comuna, căci a graciaru pe Rochefort, şi că a trădată pe Louis Philippe.
Este chemata la ordine.
D. Laboulaye sprijină proectuld care, este adevărată, nu prepară Republica D-lui Gambetta, dar Republica conservatore; sprijină de asenea înfiinţarea unei a doua Camere.
D. Brisson, radicala, cere ca comisiunea şi guvernuld să bine-voiască a declara
www.dacoromanica.ro
daca proectuld este punerea în esecuţiune a Mesagiului.
D. Thiers declară că guvernuld va da esplicaţiunile cerute cânda va începe dis-cuţiunea specială.
D. de Larochefoucauld cere ca D-Thiers să emită opiniunea sa înaintea închiderii discuţiuneî generale.
Din acesta punta de vedere, închiderea discuţiunilord generali este respinsă.
CÂNTECUL OLTENULUt
In viteza Oltenia A lîiatu viaţa, muma mea,
Ş’alti şefi sânge dându-mî miă M’a făcutti oltdnfi ca ea.
Frunză verde de alunfi,
Ţdra mea o sS-mi resbunii, Precumfi Tudor a făcută Peste Oltu, cândfi a trecută, "Naintândfi ca sesdrobdssă Tirania cea grecdscă!
Peste Oltu cu unda lată, îndreptăţii spre Bucurescî, Sbâre calulfi meii îndată Către suflete greceşti 1 Pe venetici se sdrobfiscă Şi apoi se odihn^scă 1
Sbbre calu-mi ca sS sfarme In picidre pe tirani!
N’-aibă tfimă... Eii amu arme ; Suntfi Oltănfi !
In vitfiza Olteniă A lfiatfi viaţă muma mea,
Ş’alii şefi sânge dăndu-mî miă M’a făcută Oicdnfi ca ea.
Unu venetică cniueşte Fură... tace şi. (Jîmbe.şte, Parcă-şî ride de româna Asta venitiefi, astu păgâna !
Calu-mi sb6ră ca se sfarme In piciore-i pe tirana...
N’aibă tfimă... Efi amil arme;
Sunta Oltînfi!
Alexandru A. Macedonskl
1873, Bucurescî.
DIVERSE
Aplicarea japonesiloru la cultură. Cânda în a-nuia 1848 câte-va dame esaltate îmbrăcară pantaloni bărbătescî, se rîse numai de acesta costuma, căci nu era alta de câta o fărsă. Acumu de cu-rendu înse, una bărbaţii a preschimbata la resăritfi portuia şefi naţionala contra unui pantalona eu-ropdna, şi de şi acestă împrejurare apare aşa insignifiantă, totuşi ea este de cea mai mare importanţă, Micado, adică stăplnuia lumesca din Japonia, a adusu prin acestu moda ţereî sele una progresa însemnata în ceea ce privesce aparinţa es-teridră. Eld pdrtă deja şi cişmele europene cânda se preumblă prin grădină. Şi acestu simplu băr-bata, dorita de a învgţa şi a lucra, are numai servitori de sexfi bărbătesca în jurulfi seu, pe cânda predecesorii set se servdfi numai de femei; de şi până acumu, adorata ca o fiinţă mai supra-terestrâ care îşi trage oridina sea de la Dumneaei: împe-
TELEGRAFUL
ratultt s’ardtă astă-ţll adesea-orî printre poporă şi prin pîăţeie publice. Supuşi! sei construb^ă deja că! ferate americane şi suntă dispuşi pentru come-ciulii liberii. S’a formaţii la Jedo (capitala Japoniei) o asociaţiune contra martirisărel animaleloră. Câtii va dura bre, ca China s’ajungă aşa departe? Este curioşii, cumîi naţiuni, care suntii între ele aşa înrudite, şi locuescii aşa aprbpe una de alta, diferă aşa tare în opiniunile lorii asupra streinătă-ţel şi a concesiuniloră ce suntii a se face. Dacă Japonia va urma totti astii-felii, atunci vomu vedea-o curbndă cu o flotă de vapbre şi în stare se dictese vecinilorii ei din Asia tratate de comer-ciii ; marea o va opri totă aşa de pucină a străbate în China, precumă zidulă celii mare pe tătari, şi traficulu liberii, ce se închise în China a-tâta timpii englesilord, pe care îl numescii «dracii roşii de la apusil» va fi deschisă de către insularii' de la rSsărită, adică de către japonesl.—Ună atentată) ce se comise acumă de curer.dă contra Micadulul, n’.a reuşită din fericiie.
* £
Obiceiurile arabiloru în Algeria. — Următbrea scenă descriă câtă se pbte de bine obiceiurile a-rabiloră din Algeria.
«Ună arabă în vârstă de 25 ani, anume Cama-ris, era acusată că a tăbtă nasulă şi buza de susă a nevestei sble, fiindă că o bănuise c’ară fi avută relaţiunî şi cu ună altă bărbată.
Curibsă naivitate : arabulă fără a fi citată, se duce singură la Tribunalulă francesă, expune fap-tulă sea, cre^ândă că are sS fiă lăudată.
—	Bănuiamă, <Jise, de multă, că socia mea avea intime relaţiunî cu unu vecină ală meă anume A-limbem-Kelifi; acbsta a făcută sS se nască.discordia între noi.
I-amă propusă dar sS ne despărţimă cu condi-ţiune a-nn înapoia banii cu cart o cumpărasemă, adică 75 duros sbă 375 franci ; dar ea n’a voită.
—	Aflai inse, că socia mea fusese măritată deja înaintea mea cu altă bărbată, de care s’a despăr-părţită, sfeterisându-I dota. — Amă voită dar se strică acestă mârşavă comerciu, şi astă-felă s’o o-prescfi şi pe ea se înşele şi să fure pbte şi pe ună ală treilea bărbată, piecumă m’a înşelată şi pe mine şi pe primulă.
La 12 luliă prinsei nisce epistole schimbate între socia mea şi veciuulă Alimbem. — Mâniată pentru acăstă nouă injuriă, şi neputSndă a maî susţine mânia, amă aplicată socieî mele penalitatea ce noi arabil obicînuimă a întrebuinţa asupra femeiloră necredincibse. — Ml-aniă satisfăcută onbrea ca ună sociu. Amă sciută că francesil ne voră pedepsi, şi pentru aceea veniiu înaintea judecatoriloră.
Dupe elă se presintă socia, a căria plagă de şi vindecată, inse ÎI diformase cu totulu fisio-nomia. — Ambii începă sb se apere.
Socia —. Intr’o diminbţă eşisemă dupe trebuinţă, bărbatulă meă se repede, m’apucă, me duse cu sila in casă şi-mî aplică lovituri ia picibre [ia falangă]. Abea amă putută scăpa de elă, avândă trupulă rănită peste totă.
Bărbatulu.Pentru ce <Jicî acestea. Nu e dată astă penalitate de la proletulă nostru pentru femei înşelătbre? CugeţI că pentru aste pucine lucruri amă sS fiă inculpată şi lănţuitu ?
Socia.— Bărbatulu meă m’ajunge m’aduce brăşl acasă, tîmî lbgă mânele dindăretfl, şi picibrele cu funia din pielea unei cămile. — Apoi punendu-mS josă a luată, cuţitulă, mi-a tâetu nasulă şi o busă. Şi sărmana lasă se curgă câte-va lacrăme. — Pu-bliculă asistândă se înfiorbsă la auşlulă acestui faptă.
Arabulu. — Tbte astea nu s’ară fi întâmplată daca tu mi-al fi fostă credincibsă, sbă mi-al fi înapoiată banii cu cari te-amă cumpărată.
Dupe pucină se aretă şi muma suferindei, acu-sândă pe arabă că totă d’a una maltrata pe fe
meia sea fără causă, şi că din causa maniereloră sble ferbse, socia sea îşi pierdu amorulă din <Ji în
—Eti ca se potă restabili acestă amoră şi concordia între ambii soţi, m’amă adresată le celă maî bună vrăjitoră din oraşulu nostru, care, dupe ce a descântata capulă unul şbrpe, î-a disă ca ; se-lă pbrte pe fundulă căciulel împreună cu o hâr-tiă pe care erau scrise nisce vorbe din Corană.— Elă înse, n’a voită a le purta.
Inculpatulu. — N’ascultaţi p'acbstă bătrână, D-Ş le preşedinte, fiindă că ea a povăţuită pe fiica sea ca sS nu-mi reîntbrcă zestrea, adică cele 75 dure. —Adeverulă este că descânlulu nu era altă ceva de câtă otravă, ca cu chipulu acesta se se scape de banii mei de zestre.
Sâcra. — Daca ascultai poveţele nbstre, şi pună! la căciulă capulă acelui şbrpe, erai sete schimbi, şi inima ta era se cbră brăşl împăcăciunea cu socia ta. — Ceră pe autori ca martori.
Atunci mulţi auditori arabi se grăbescă a-şl a-rbta căciulele loră cu capulă de şbrpe şi cu hârtiei e din Corană.
Apoi dragomanulă Tribunalului, adresându-se către judecători, şlise. — Adevărată D-le preşedinte, şi eă însu-mi portă în căciula mea ună capă de şbrpe, fiindă că acbsta dă putere bărba-ţiloră, iubirea şi credinţa către femei.
Vorba asta aţîţă rîsul auditoriloră.—Preşedintele ceru tăcere, ascultândă pe martori în favbrea suferindei.
Inculpatul%. — Toţi mintă, fiindă că toţi suntă capabili a-şî vinde sufletulă loră pentru o cbşcă de cafea. — Martorii plătiţi nu potă nici-o-dată se spună adeverulă.
Judecătorii intră la ciiibsuire.
Peste o oră, eşindă de la chibsuire, se pronun-ciă sentinţa, care condamnă pe arabă la şbse ani de muncă silnică.
* *
*
Va fi şi o mascharadă numită a bănciloru, despre care se vorbeşte multă. Tbte băncile vechi şi noul,—şi Dumneşleă ştie dacă ele suntă unmerbse, —voră fi represeniate pe ună cară tapisată de a-cele mari afişe ce amu veşlută figurândă pe tote zidurile.
Voră fi asemenea şi ună numără bre care de bănci purtândă nume de fantasiă. Astă-felă ne promite o societate cu unu capitală de 25 milione (cifră reglementară) pentru esploatarea ceţei de la Argo romano et. et.
ATENEUL ROMÂNU
Sâmbătă, 24 Februarie, la 8 ore sără, D-lîi Al. Odobescu va ţine a doua conferinţă asupra: Istoriei Arteloru în România
Artele în epoca română ţi în timpii barbar Hor îi. Consideraţiunî assupra tesauruluî de la Petrosa. Intrarea liberă pentru toţi.
BIBLIOGRAFIA
A eşitQ de subt tiparti pertru usulu Clase! Il-a Gymnasiale: De Viris ilustribus urbis Romae, cu notiţa explicative în textil şi cu und vocabulard de vorbele usitate textd.
A eşită de subt tipar şi se află de venşlare la tbte librăriile şi la administraţiunea Telegrafului.
INSTITUŢIUNILE SECRETE
ALE
Carnavalulu la Roma. Tbte trecă la Roma, afară de Carnavală. Anulă acesta, a fostă multă mai brilantă ca nici o dată, şi pbte şi multă maî originală. împrumutăm!! dupe jurnalulă /’Italie câteva detaliurl asupra acestei serbătorî şi asupra a-cestoră petreceri tradiţionale'
Amănuntele privitbre la a treia şli a Carnavalului, se potă vedea în aceia ce amă scrisă erî pentru ţliua adoua,—şlice l'Italie.—Acăstă bătălia de confetti, este îrtr’adeveră totă-db-una acelaşi lucru : ea reclamă mal multă făină de câtă spirită, şi maî multe loviri cu, c.otulu, de câtă imaginaţiunî.
Corso a. fostă fbrte animată. Streinii suntă cei mal intrepriţlî, dar ce consumaţiune de făină! S’a aruncată atâta în câtă £ră putea face cineva pâine pentru o populaţiune de maî multe mii de suflete.
A fostă multă lume subt baiconulu principelui Humbert şi principesei Mărgărita.
Puţine trăsuri, dar o mulţime enormă pe josu. Unu destulă de mare numără de. măscî şi de ma-teloţt.
Streinii suntă fbrte numeroşi. Ş ară putea face cine-va o ideiă de .îndesarea englesilord, ameri caniloră la Roma, cândă ară şti că tbte otelurile suntă pline şi nu mai dispuină de nici o cameră. Proprietarii loră, de câte-va ţlile nu maî trimetă omnibusele la gara.
Mâine aruncarea coriandoliloru este oprită, <Jice programulă lui Pasquino, pentru a permite mas-charadeloră de lucsă de a veni la Corso.
Nu ştimă dacă acbstă măsură va încuragia luesul; aceea ce este sigură înse, este, că se facă mari preparative şi că voră fi nuraerbse măscî. Ni se anunţă că Ciniselli, urmată de trupa sa, va apărea la Corso. Cavalcada se va compune de vre o şbî-ţlecl de cal şi de scutieri călări sbă pe josă, îmbăcaţl în bogate costume.
IESUIŢILORU
Precedată de ună fragmentă istorică ală socie-tăţiî, şi urmate de note complimentării şi acte justificative.
DE
J O AN p. J3-ÂRLENU
Se oferă 300 galbeni, pe ună ană sbă pe jumătate contra unei hypotece, de valbre îndoită. Informaţiunî la administraţia ţliarulul.
CURSULU ROMÂNU
Bucurescî, 3 Martie 1873
EFECTELE
Obligaţiuni rurali 104 » Strusberg	46
» Oppenhein	—
Obligaţii domeniall 96 » căiloru ferate 46 Societatea gen. gaz 395
Dacia,, comp. d’asig.---
Mandate.......... ......
Impnun. municipală 18 15
i
SCHIMBULtT
Paris â vista »	3 luuî
Londra a vista »	3 luni.
Berlin a vista —	3 luni ,
Marsilia . . . .
98 % 25 20 372 —
CURSULU VIENEI
Viena, 8 Februar. 1873 s. n.
EFECTELE
Metalice........... 71	95
Naţionale.......... 74	60
Lose...............105	—
Acţiunile bănccl .	978	—
Creditulu......... 338	75
Lom.on............. 109	—
Oblig, rar 1 le ungare 82 25 >'	Temeşvar .	.	80	50
»	Transilvane.	79	50
■*	Croate ...	83	25
Argintă in mărfuri	.	110	75
Ducaţî....................
Napoleoni...........8 70
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL
rixxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx
x FABRICA ROMANĂ DE BEUTURI GAZOASE
X	A LUI
CONSTANTIN PORUMBARII
Strada Sfinţii Apostoli No. 28
Mare scăţlămentu de preţuri.
Apă gazosă: Unu sîphon mare »	» Unii siphon mică
Limonade gazdse: Lămâe, Vanili', Portocale, Smeură, Chitră, Smeură cu rum Ananas. Un siphon micii Apă feruginosă (gazosă) de Bucurecsî: Conţinutulu nneî butelii
Lei Banî — 20 — 10
—	30
—	25
NB. Pentru ca onor. Publictz se pdtă distinge produsele acestei fabrice, si-phânele suntix francese de la I. Her-mann-Lachapelle din Paris şi pârtă inscripţia CONSTANTIN PORUMBARU, Bu-
curescî.
Transporţi! la domiciliu. A se adresa franco, prin Postă.
X
^xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxy
î I
RENOVAŢIUNE A CULOREI NATURALE DE PĂRU
prin prcparatulQ de văpsitu părulu. aprobată până acuma ca celu mal cc-celentu şi nevătămătoru sănătăţeT
PHYSICHROM
Acestu remediu de regeneraţinne de păr eccelentu în miraculosele sale efecte. prevăzută 1 cu eticheta nostră protectrice s’a aprobată prin necontestabilele sale preferinţe estraordina-rie atâtu, în câta fără d’a avea mai întâia trebuinţă d’uă particulară recomandaţii" acesta şa assigurată primulu rangă, între tote asemenea preparate ce s’au presentatu într’unu j cursă de mai mulţi ani şî cari cea mai mare parte sunta yătămătore sănătăţei, pe cândiţ, I acesta, precumă ne învaţă esperienţa, se întrebuinţară chiarfi de persone de cea mai înaltă j posiie şi cele mai scrupulose în asemenea lucruri cu uă confidenţă bine justificată.
Aţvantagiurile particulare ale acestui preparată de regeneraţiune de păr consistă mai spe-j cialemente că se pote aplica de fie-care omă cu mare înlesnire şi fără dificultăţi, căci pă-g.rulă se pote văpsi după dorinţă, din gris în blonda deschisa şi închisă, brună până în celu 1 mai profundă negru, fără de a atinge pelea în celă mai mică gradă, căci numai părulfi pri-> mesce primitiva s’a culâre naturală, făcânduse m61e ca catifea cu unfi renoită lucidă, cres-I cerea părului se confortă şi părulfi se delibera de aceste supărăcidse mătreaţă, şi în fine ce este causa principală — acestu preparatu este nevătămătoru sănătăţei.
| Depositulu principală ală acestui remediu este: Viena, Wieden, Haustrasse 16, farmacia li heil. Dreifaltigkeif, spre a adresa comande verbale şi epistolare.
Preciulu unui flacon dublă este 3 fior., ounui simplu 1 f. 50 cr. impreună cu instrucţiune I de întrebuinţar.
•
0
0
O
0
0
0
0
0
0
0,
PASTA EPELATORIE perfecţionată a D-neîDUSER, la Paris (B.S. G.D.S), singura care distruge barba şi puful fi fără a strica pielea şi ileele rădăci-neloră.
CREMA DE SERAIU distruge ase-minea pufulă fără a strica pielea.
Deposite în Bucurescî laM-meJo-bin Hurier, Coifeur.

Ausdra-geurx copri-' nd sub forma u. neî elegante cofe.
tari, phn c'0.
piele
cele mai energice copa-ivei şi a le cu-pebuluî.
şi n-aticoului.
La Pharmacia anglo-francesi Rue da Havre Paris.
DE VâNpARE
Moşiea mea Itu de lângă Mizilfl, de 120 sten-jenî latulti. şi aprope 1000 lungimea, însumând peste 150 popone.
A se adresa la sub-scrisulu, strada Poştia-Vechie No. 2, de la 8—12 antemeridiane, şi
sdra de la 6—8 ore.
D. C. Aricescu.
§XXXX XXXXXXXXXXXXXXX% Q	Q
X 29 Strada Lipscani 29 0
l LA CHINEZ 1
X vis-a-vis de magasinulă X
8 d-luî P. Enciulescu g
SxxxxxxxxxxxxxxxxxxxS
o
ÎH
c
w
CELU MAI NOU STABILIMENT
DE
DROGUE, COLONIALE, DELIGATESE. BEUTURI SI ALIMENTE STREINE
sub firma
«xxxxxxxxxxxxxxxxxxxg
X	X
x 29 Stradq. Lipscani 29 x
x	IA niAIC7	X
<L>
•o
w
LA CINEZ
vis-a-vis de magasinulă
d-luî P. Enciulescu
x x
g d-luî P. Enciulescu g
SxxxxxxxxxxxxxxxxxxxS
DOBRIGEANU RACOVIŢA & C-ie
şi mai cu
Recomandămu Onorabilului publică unft mare asortimentu bine arangiatu în tote articolele de specialitatea nostră, semă in articolele de Colonialii necesare Casei, tote prospete şi noî.
Rugă mu pe Onor. Publiciî a ne visita Noulu nostru Magasinii, şi credemii că veţi rămânea forte mulţumiţi, atâtu de calitatea marfuriloru, câtu şi de serviciu.
Preţurile va fi cele mal consciinţiose.
PARTE DIN ARTICOLELE DE POSTU
Icre de Chefal, Icre negre mol şi Tescuite, Stridtî Prospete, Melci de Transilvania, Uleu de Inu de Braşiov, M?s-line mari dulci şi de Volo, Bureţi de Munte conservaţi,
Minătărci, Caracatiţă. Marinată de helu, Sardele Rusesc!. Halva de Andrianopoli, Tahânu, Uun-de-lemn franţuzesc, şi Grecescu I-a calitate.
Diverse deserturi pentru Postu.
$ VF 9. WIENA SEILERGASSE 9.	|
W	UF
Srm 4 4
Iii
I
| STOFE DE MATASE ŞI CATIFELE
DE PBIMA	CUALITATE	W
Pentru	Rochi de	Dame şi	Costume	M
CUHU ŞI
$ TROUSSEAUX, FOULARDS &CACHE-NEZ
AV Firmă stabilită la 1702, stătătore de optu^decf anî şi ne XC schimbată.	X
Cereri de mostre treboe neapărată se fiă francate.	^
myoeeooeeoeoooooooooooooi @
SIROP ANTIPHLOGISTICU DE BRIANT AFECŢIUNI DE„PEPTU, GUTURAIURI, &.
Acestu sirop d’unu gustă din cele mal plăcute, are uă eficacitate sicură, constatată prin tr’unu raportă oficiale, contra guturaiului,catarulu,Grippă,tuşe măgareşcăşi contra tutoru mffamaţiuniloră şi sufennteioru de peptu. Printre celebrităţile medicale cari l’au patronată in timpă de 40 de ani, vomă cita pe marele Laknnec, Guersant, de la spităiulu copiiloru; VAUQtrELiN, director alu scdleî de Pharmacia s’alţî medici de spitalurî, profesori al facultăţii şi membru Academiei de Medicină diu Paris.
Pharmaoopea, rue de JUvoli, 160, A Paris
Depositu in Pharmacopeele de capeteniă
ANUNCHJ. Se recomandă onorat.
publicu că posede cea |maî bună cunoscinţă, pentru curarisarea şi vindecarea a diferitelouu răni de scro-furi.
Doriioril se potti informa la D-na Zinca Alecsandresca, strada Herăstrău No. 76.
ecompensa Ja esposifiunea Uni versată Londra (1862)
APA DE MELISA
DE CARMES
■contra Apoplesieî, Paralisieî. Ameţeleî pe mare, Golereî, Vapo-(rilor, Nemistuiriî, GoUceloru, etc
BOYEP
Singură succesore ală Curmiloru Paris, 14, rueTaranne \Depositu laprimilecasedecomerciii
De venţiare
tn culârea Galbenă suburbia Pi, tar-Moşu strada CatunuNo. 6-doritori de a le cumpera să se a-dreseze chiar in acea proprietate.
Girante responsabilă DUMITRU KRISTEA.
Tipografia Naţională, Strada Academii No. 24.
www.dacoromanica.ro
UNU NUMERU-IO BANI
ANUL III—- No.
DUMINICA, 25 FEBRUARIE 1873.
-noq f
-fi iiOî!
-O.îfctt/i oh mi/aiv
-iqfir) 5 f>
IN T0ATE SBRILIBE LUCRS Tia Miw Iuj ««681*08
.sP.EN T R U-bAlB'O NAM Ej T.E* REC LA M E Ş I AN U N C^pljA- S E V E D E A PAGI NEA IV.
Ai'v itJîr^sqam j df.-yfr
b miitou
■BOCURESCI, 24 FEVRUARiE
Depeşele sosite din Franciâ ne ai încă und triumfa, alu Domnului Thjers, Sec setă că, în Comisiunea celor ţreEdecî, majoritatea făcuse una proiecta de reforme constituţionali în care eră şi escluderea Dorfinulul Thiers de a lua parte în Adunare, la discuţiunile dilnice, dându-I carac-terulu unul rege, pe când minoritatea elabo-
•nz

iu.
suprime liberiăţile. pyblice, duPe curţiO î-a ceruca chiar Setano.	a n sik £3rt
Aceste seirî ama fosta atâta de si'gutfî
că sufita falşe, în câttt uicf n’amti voita
*iliuhbm noci i'mnîotnt a le reproduce.
*	■ y n	■ 7 T*.	p / ;
Dacă ele ard £ foşta adevărate, ore
JMonitorulu, oficiale, care megreşitu arh
■putea se aibă interesa a le respândi 'jcu
'tea mai mare repedieiune, -Au ara fi fosta
.£311, ■01 .Om % -sil
X	t J p *-» CX11 Ci UHU CI 1 ItULCi ti v-»l CX W CI
alta, pţoiecta, prin care capul0 \ celii dint&» a le' da publicului?
rase unu
Republice! are drejăttq ori cânda va cere trebuinţa-, a se presinta în şedinţe şi a susţine ori ce va găsi necesardt'k	-*£m \
Pe cândti se discută în comisiune aceste proiecte^ a îrţtervenito, şi guvernula. Dupe esplicările date de miţiistrulu- Du faure, ş dupe înţelegerea sea cu unii din membrii majorităţii, aceştia aO trecuta cu proiectula minorităţii, rămâindtt numai 11 legitimist! contra, cer.eriloru guvernului, pe cânda 19 au făcuta majoritate pentru e]e.
Aceste proiecte aO fosţd aduse în Adu-mare şi s’aO discutata în şedinţa -de la 5! Mar-te. 1:« urma unul < scursa alu Domnului Thiers, prin care a accentuata necesitatea de a se consolida Republica, până aci pjrovişoriă, proectula minorităţii, care formase în urmă majoriţatea îri comisiune,' a fostu adoptata de Adunare cu 475 voturi, contra Ja 199 ale legitimistilorO.
Acesta esfe espficarea depeşilortt publicate de Monitorulu oficiale şi de Romă-nulii, pe care le-ama reprodusa şi noi în numenalii de erl şi alaltă-erî.
f JAHOE .
TiindQ că vorbimO de isbânda Domnului Thiers asupra reacţiuneî, şi de telegramele din Românulu, natura lucrurilord ne
mână s'pre Spania.
DouS depeşă pretinse din Madrid, publicate de acesta o.rgana ala partitulul liberale din România, ne-a anunţata, în doue rînduil, resbeiula civila în peninsula Iberică şi oferirea dictaturel generalului Se-rano.
Cea dinteia depeşe, care anunţa că mal mulţi comunişti ab ocupata armaţi mal multe punturî ale Madridului, a fostu des-minţită de tote organele streine, şi chiar de cele reacţionare. Ceea de a doua, care anunţa învingea armatei republicane de carliştl şi darea dictaturel lui Serano, as-teptămu din <ji în $ se ^ desminţită, pentru că ni se par-e imposibile ca Spania se trecă subt dictătură de subt und rege constituţionala, care tocmai n’a voita se
Ele nu pota fi scos de câta din oficina pretendinţiloru la tronulO Spaniei, sdtt din oficina austriacă; care are interesa â se deconsidera actUalulaguverml republicana din Spania, pentru a se înlqsni călea :1a trona lui rP,on Alfonso, fudă cu casa de Austria0 t, 1 1	£*? nr; |,m
Departe de a fi câtuşi de puţina vre o agitare în Spania, din contra lucrurile-se petrece cu cea mal fhare linişce, şi guvefr nula lucrdsă cu o prudenţă care aşicură ^tajyilitătţa Republice!. v„|f Q br
Unp memorandum ala Dqmnulul Caş-telar, către agenţii pe lângă puterile streine, din care reproducemu unu- estrasa, aretă căuşele cari au adusa. Republica şi atitudinea ce va ţine guvernula faciă cu ţera şi faciă cu. puterile streine. Domnnla Castelar, în acestu memorandum, nu ne uită nici pe noi; însă face o greşială. Ela dice .că noi suntemO legaţi prin tractate a avea forma monarchică. Acesta este o erore. Nici unQ tractată nu- ne opresce a ne alege singuri forma de guvernămenta
ce ne C9nvineî:ajsî)1 9b.	, Qfurji iţ, .ib
Domnula Eigueras, acemenea, în Adunare, aretânda că Republică rlu pote se fiă de câta o necesitate; între altele'finesce
asta-fela:	•* ujh jjniab
«Noî de multă deja suntemfi repuh-icanl, şi cu tâte acestea nu suntemfl noî carî amQ adusă căderea monarchieî. Niminî n’a omorîtu-o, ci s’a
stinsă ea singură prin sine. Cu Ferdinand a încetată d’a maî trăi monarchia adiţionale, cu Isa-bela monarchia parlamentară şi cu Amodeă, prin renunţarea Ia tronă, monarchia democratică.
<fNu r.oî amd adusă Republica, ci împrejurările, puterea natureî, istoria şi coriatele opiniuniî publce.
«Cu t6te acestea, saîutătnu Republica ca pe s<5-rele ce se ridică naturalmente peste patria nâstră.»
Maî este dar de credutb,în fada aces-toru atitudini energice, în facia acestora declaraţiunî şi în facia încrederii ce se a-retă guvernului din t6te provinciile, că Republica va fi învinsă, va cădea?
noi
www.dacoromanica.ro
nbni iveşti r.' idouăsn
,B/'Efî!MENTEl E DÎNl SPANIA „
ESfRAŞ DIN rfiE^ORMnUI 0 D-LUI
“T r.k..TC3	. • r .-v-ta* aiiiyj^vsb
CASTELAR.
Dupe o repede espunere a lucruriloră, carî ah distrusă în Spania prestigiulă anticei monarchil şi a adusă revoluţiunea de la r868; dupe ce spune că guveţn^lg Europşi^ carî aă recunoscută puterile emanate djn acostă revoluţiune^ nu voril putea retuşa , de a recunbşte a^i regimulă difinitivu care este o derivaţiune logică a celoru întâin,plafe, minis-trulă spaniolă continue astă-felu:
«Cortesiî constituanţi, la 1868, au conservată pentru trei resdne forma monarchică :9maî înţeiă, pentru ,a se conforma cu tţji^Jiunile. poporului spa-.niolă; ală,jdoj.ii{«;a,^ pentru că eî sperau, de a îxuj-puţernicj; printr-ţac^sta prjnpjpiile liberale ale rc-voluţiuneîj şi-, in fine, pentru a pune formş. gu,-vernămân.tuţuî spaniolă în armoaiă. qit fojirijele politice ce esista în maî tâtă Europa, . ,
«Avurămă dar, o mong,rcbiă, fără înse a avea ună monarcă. Nu esistă, în Spania o dinastiă din acelea care .se represinte, ca dinastia englesă,(principiile religiâse şi naţionale în, armoniă cu spiri-tnlă modernă, nici vr’unulă din acei principi s6ă regi, carî, în consiliurile diplomaţiei, săă pe câm-pulă de bătae, aă pututu fonda .uifi.tatea Italiei şi aceea a Germaniei. Dinastiile ndstre, din care una a fostă învinsă de vesbelulă civilă şi _ cpş-altă deţronaţă printr’o revolqţiiinţ) perduşeră orî-tje -prestigiă.	' i ififrnii
«Noî nu eramu, ca Belgia, Olanda,,- Grecja, ^0-mânia^ legaţi cu forma raonarchigă -prin tractate internaţionale; dar fiindă că Europa era t6tă monarchică atunci, a tr^bpitu se căutămă ună rege în streinătate, străbăt^ţidii îndouitulă peliculă de ^.turbura Europa şi a -atinge sentimentulu naţională ală spa-.njoliloră. Nici o putere nu rje-a venită la-începută în ajutonă > tote se: to.cnatiă a ne da concursulu lprtt. O esperienţă durerOsă a dernon-sţrată .că politica, cea maî/ propice pentru liniştea generală firii fi de a- pe strînge şi fi fonda imecţi-ată Republica pe caţr.e .o ,-reămă astă-^î.
«.Cortesiî înse, se cred^u legaţi. Ei ne dete ună rege iţustru prin nascere, valorosfl, cu alianţe şi respectuoşi; către Constituţiune. Tote aceste calităţi nu putură, cu tote acestea, triumfa asupra sentimentului naţionalii: junele principe înţelese şi renunţă ,la coronă.
«Ce maî era atunci de făcutQ ? A ruga pe rege de a-şî retrage ajjdicaţiunea, arii fi fostu ceva nedemnii pentru noi; arechiăma dinastia căzută, era peste putinţă ; a crea o dictatură militară, era absurdă; a stabiţi ună regimă provisoriă, era ună pe-ricolă. Cortesiî, în deplina loră putere, proclamară Republica. Acbsta nu fu o revoluţiune, .ci o evoluţiune necesară.
ii.Tdte autorităţile civile şi militare se gtăbiră-a adera la resoluţiunea Adunării naţionale; clasele c onservarâre chiară aă înţeleşâ asemenea necesitatea acestei- transformaţiunî.
«Faceţi sS înţeldgă guvernulă... că Republica uâstră nu pOte fi în Europa ună, cuibtt de discordia. Acestă transfon'naţi.une este curată interiOră, şi n’are nicî o- relaţiune cu problemele politiceşi internaţionale ce interesesă Europa-,
TELEGRAFULU
«America şi Elveţia att recunoscuta Republica spaniolă: avemti dreptulă de a spera că. şi cele alte puteri ne-o voră recunoşte asemenea. Naţiunile streine se nu ne cdră a le areta energiă, dacă ele ne voră refusa singurulă lucru ce le ceremă: concursulă lorU morala !
SCRISOREA LUI CASTELAR CĂTRE GARIBALDI
Generale,
In Spania s’a proclamata Republica democratică, n acela momenta, cânda poporula spaniola pro-nuncia acăstă otărtre, amicula saluta pe amica, devotatulă servitoră pe eroulu legendara ala Republice!.
Castelar.
Generalula Sikles, minrstrulă Stateloră-Unite la Madrid, a data ordină scadrel americane din Me-diterana d’a se reuni la Cadix, pentru a contra-ba-lanţa agitaţiunea ocasionată prin presinţa flotei englese la Lisabona.
Jurnalele streine ne aduca scirea despre o nouă prociamaţiune a lui. Don Carlos, sub-senmată de fratele sea Alfonso. Pretendentula la tronulu Spaniei, In acostă prociamaţiune, Invită armata spaniolă a se ataşa la causa sea, promiţendă avansări In gradurl tutulorâ oficerilora cari îla vora ajuta în scopurile săle.
Trebue se fiă forte naivi acel oficerl, cari se vora lăsa se fiă înşelaţi prin asemenea grosiere făgăduinţe!
Don Carlos n’ă fosttt şi nu va fi în ochii armatei spaniole de câta una vulgara intriganta.
■■im ’i
STAREA ARMATEI ROMANE
Sunta câte-va <^ile, Domnula Ministru de resbelu ne spunea că esista o lipsă mare de oficieri în armata teritoriale; şi că în curânda o nouă promoţiune va avea loca în scopula de a umplea acestu gole. A-cestă decisiunn se va aplica la I Aprilie, <ji pe care acum o aşteptă toţi cu gurele căscate pentru a prinde căderea unet noi *Mane,<> a mânca, dacă espresiaîm! este permisă, la o nouă pomană care se (Jice prin derisiune «înaintări in armată.»
De ore ce nu vă ocupaţi cu armata, cum aţi mărturisit’o sinceramente, este de datoria mea a vă aşterne situaţiunea obţinută prin aceste prea dese înaintări, pentru a trece apoi la tristele resultate ce aceste înaintări atl data armatei, încura-jânda ignoranţa, făcend asta-fel din acestă instituţiune, parte dintr’ensa o adunare de tota ce este mai nepăsătorO şi mat com-plesanta, pentru ca acestora tote rele la unu loca s6 le deapomposula nume de «a-pârâtori aî drepturiloru ţereî.»
Decadenţa ce a făcuta armata prin înaintări dupe hatâruri admise de legea de înaintare, sub numirea de «alegere» şi ala acelora dupe «norocu#, a avuta efectula a indigna pe ori ce tenărO care, avenda studiile terminate, ara voi să îmbrace uniforma. Pe de altă parte funcţiunile civile fiinda mai bine plătite de câta cele militare, daO tristulO resultata că în armată nu se veda intrânda nici una tenâru cu instrucţiune, afară numai de una mica nu-măru de ofiţeri eşiţi din şcola militară, număra mica de tota, care nu pota suplini nici de cum imensitatea goluritonă pe care
le lasă armata din causa veciniculuî ei sistema de organisare.
Sunta mulţi din camarazii mei de co-legia, plătiţi cu 1000-1200 lei vechipelună, ca primi procurori, ca preşedinţi de tribunale, ca membrii de şedinţe ia curţile de apela, cu cunoscinţele pe care le-a putută culege în ţără, pe cânda acela care are onorea a vă scrie, lîhcezeşte la modesta suma de 400 lei, şi este pusa sub greutatea unorO aşteptări de nu scia încă câţi ani pentru a trece la cei 630 dupe vechime, când meritele, aţi avuta ocasiu-nea ale constata, sunta date acelora a cărora instrucţiune gimnastică este făcută mai bine, putându prin ajutorulO acestei instrucţiuni face metăniî pe la diferiţii sânţi în viaţa, cari aO în momentula de fadă dreptula de resplătiri în armată.
Vine apoi recrutaţia, Sciţi cum se face recrutaţia? Da, negreşita căci esista o legă scrisă pe care aţi citito. Insă se observe acestă lege ? Trebuie sg mârturisescO că este departe de a fi; acăstâ lege nu pre-sintă de câta ocasiunea de înavuţire pre-fecţilorO, sub prefcfcţilora, mediciloru şi primarilorO care văda în acăstă epocă o revărsare producătore .aşteptată cu aceaşi impacienţa ca şi revărsarea Nilului de locuitorii Egyptuluî.
Din acestă causă nici unO tenărO de familia nu s’a văcjuta în ori ce districta arO fi, înscrisa în lista recensimentului plăşeî, şi daca din întâmplare a fosta, acesta a figurata sub numerula 2 sea 300, pe când plasa era chemată â da numai 4a seO 50 recruţi.
De aci o lipsă complectă de grade, şi din acâstă lipsă imposibilula de a se conduce bine instrucţiunea.
Căpitanula trebuie se prepare pe recruţi, începându cu A pentru ai pune în stare a trece esamenula la gradulO de caporali, din causa micului număra de recruţi cari vina la corpii sciinda a citi. Căpitanula trebue să conducă instrucţiunea practică când ne este ruşine însă, trebuie să o mărturi-sescO, că unii din ofiţerii, sub alterni găsesca o întregă filosofiă în conducerea unui plotona, şi tota Căpitanula trebue să ţină t6te scriptele companiei, sergenţii-majori şi furierii în realitate lipsîndii asolut, de şi mulţi şefi de regimente îşi facO o distracţie din dreptulii ce le acordă legea a face avansări.
In aceste condiţiuni unu soldata ori câtu de inteliginte arO fi elu, în 3 ani pote se obţină tota ce timpula şi circumstanţele e-xige de la unO oficera ? Şeii, cu alte cuvinte, aceşti 3 ani suntu suficienţi a forma ofiţeri care se merite, prin sciinţa lorii, încrederea şi onorea de a comanda o trupă ? Ve-ţi (Ji.ce nu şi lumea întregă cu D. împreună; însă acesta nu nu este und con-sideranta destula de tare pentru a nu face că înaintările se curgă, pentru a se vedea apoi dupe două luni ofiţeri reformaţi sub cuventula că ignoreză în una moda asoluta regulamentele tacticei.
Daţi’mî voie se justifica spusele mele.
Una Locotenenta a fosta propusa de reformă de singurula Colonela care întruneşte speranţa ce mai rămâne armatei întregi ; raportulu acestui multă stimabile şefa esplica ministrului că acesta ofiţerii, nesciinda I-a pagină a reglementelor, este netrebuinciosa regimentului, şi că asta-fel a
www.dacoromanica.ro
se fie supusa unui juriu esaminatora pentru a fi reformata.
Credeţi că i s’a data cea mai mică a-tenţiă ? Nu. Mana lui Moise a cătjuta. Mo-nitorulă armatei vine a da o lovitura de graţiă prin comunicarea ce face că acesta locotenenta a trecuta la gradulO de căpi-tana la «/. alegere.» Lumea militară s’a indignată; însă lucrulO a rămasa aci, cele sânte neputânduse schimba.
Puţind în urmă, la unO ana, se trece în inspecţia districtula, unde ela era pentru a se constata progresula instrucţiei miliţia-nilorO, şi se constată că acesta căpitantt la alegere, acesta unsa ald lui Dumne<Jea, nu cunoscea nici atribuţiele unui caporalO; din acestă causă sunta două luni căpitanula a fosta pustt în neactivi tate ?!!
Etă alegerea ?!
Etă în parte ofiţeri ce avemO, de la care secolula în care trăima cere multa, ceea ce ne-a demonstrată ultimula resbela, dar pe care noi nu-î avema. îi avemO în budgeta sub- diferite uniforme; insă din a-ceia care nu pota înţelege la şedinţele cari li se facă că o latură a unui triunghiu este mai mică de câta suma celorO alte două, şi multe din aceste theoreme pe care ‘una copila le înţelege şi se pronunţă în a 4 clasă elementară la etatea de 12 ani.
ApăratorO ala dreptului, prin puternica şi inteligenţa D-vostră până, strigaţi a se înceta cu aceste triste procedări care ne perdo, cereţi depunerea unul esamenO pentru oficerl, cereţi numai programula clasei a 4 elementare dreptU cela mai rigu-rosO esamen, pentru a vedea depărtându-se din armată unO numără însemnaţii de o-fiţeri, cari astă-eji nu facă de câta a rupe din budgeta, pentru a putea trăi în ca-feurile garnisonelorO, singurula servicia ce facă; şi pentru ca restula. oficerilora se ve datorăscă D-vostră vindicarea cangrenei de care aţi scăpa o nobilă instituţiune care are cea mai nobilă din îndatoriri.
Priimiţi. vă rogă, Domnula meO, Cu a-cestă ocasiune, încredinţarea unei intregei stime ct ve păstresO.
MORALITATEA GERMANA
De mal multe ort spirite seribre ati semnalată cu îngrijire marea corupţtune de care este cuprinsă societatea nernţăscă.
Tendinţa câştigurile, ă mari. dobândite cu uşurinţă, şi a tripotagiuriloră de burse aă luată o aşia desvoltare acolo, în câtu al devenită o plagă socială, cu atâtă maî periculOsă cu câtă implusiu-nea vine de susă şi esemplulă lăcomiei se dă poporului tocmai de către familiele cele nobile— care staă în fruntea societăţeî.
Intr’o ţerâ domocratică, corupţiunea unul cercă ală societăţii nu pbte avea o influinţă desastrOsă asupra poporului întregă; dar într’ună stată quasi-feodală ca ală Germaniei, demoralisarea nobilime!, dupe care se model6să tOtă societatea, care dă tonulă în stată şi care conduce destinele naţiune!, are efecte necalculabile asupra moralei publice.
Nu vomă atinge aici lipsa de demnitate şl des-frâulu care s’a semnalată în familii; nu vom vorbi nici de instinctulă de rapacitate care s’a probată în urma resbelulul Franco-German. Cea ce voim se aretămă, este faptulă relevată oficialminte, în Camera Prusiei, de către deputatulă Lasker, des-
TELEGRAFUL
pre hoţiile şi coţcărielc financiare ;n care Însuşi demnitarii curţel impgratulul Wilhelm suntd com-domişl.
In Austria aceste hoţii suntd atâta de comune, In câttt nu mal scandalisdză pe nimeni; şi s’a citita de multe ori, prin ţliare, minstril carii s'afl sinu-cisfl din pricină că coţcăriele lord deveniseră aşia de evidente şi de notorie, că protecţiunea camarilei nu-I mal putea acopetri. De-ună-^I und ministru din Pesta a fosţa esplusata din cabinetd, într’untt moda ruşinosd, pentru delapidarea banilor! publici.
Acuma, de odată cu descoperirile Iul LaskCr In Berlin, s’a desvelita asemenea fapte desoneste 1n Bavaria, îr; Wutemberg şi in alte provincii din ale imperiului,- clătita de braciulfl puternicului Bismark
Cândd o societate este aşia de coruptă sasd; cândd umbresce între Omenii sel de frunte pe nisce vulgari cavaleri de bursă şi pe nisce căpitani de coţcării, se pOte Ore susţine pretenţiune^ de dominare a lumel, pe care o manifestă $ilnicd tendinţele politicei germane
Dar se venim! la faptele desvelite de D-jd Lasker.
D-ld Lasker acusă pe D-ld Wagener, înalţii consilierii intimii a\u împăratului (') de mal multe hoţii şi fapte desoneste,—care s’ad severşitd cu concursuld şi protecţiunea Ministrului de lucrări publice—şi care ad avutd de resultatd se înşele şi se desbrace publiculd, prin miţiloculd unord speculaţiunl fraudulOse ce nu avOfi nici o consistenţă reală.
D-ld de Roon, ministruld Prusiei, favorita ald împăratului, creţlândd că pOte D-ld Larker nu era înarmata' cu probe suficiente, a adresata preşe-dinteiul camerei deputaţilor! o epistolă prin care, nu nu mal disculpă pe D-ld Wagener, dar încă spre a face diversiune In spiriruld deputaţilor!,
■ acusă pe D-ld Lasker că din interesd personale şi din ciudă voesce se dărîme pe D-ld Wagener.
însuşi D-ld Wagener a avutd cutesarea se dea o desminţire publică D-Iul Lasker.
Insă a doua $i, domnuld deputata Lasker, vine •In Cameră şi repetă acusaţiunele sdle mal lămurite.
D-sa declară că este gata se producă tOte pro--bele necesarii.
Acostă declaraţiune a făcutd o mare sensaţiune în adunare, şi deputaţii, esciiaţî, au cerutd se dea totuld pă faciă, fără cruţare.
Atunci D-lu Lasker aretă că dovezile despre potlogăriele lui Wagener I-ad fostd date de către und membru din cel mal onorabili al Adunării, care s’a declarata gata de a lua totuld sub responsabilitatea sa; acesta a făcutd şi und actd scrisd de doul marturî. D-ld Lasker spune apoi că a petrecuta 15 $ile în compulsarea dosarelor! şi în adunarea pieselord justificative pentu a putea sprijini acusaţiunea, şi pentru ca, in armai u cu aceste .probe, se pOtă cere adunării miţlldcele de avindica ţdra de plaga corupţiumî...
A aretatu, că D-lti Wagener, folosinduse de po-siţiunea sa, a 1 ajghebatd afaceri financiare care nu ad nici o basă seriOsă, şi se retrăgea din aso-ciaţiunl luăudu-şl bacşişiulii seu-, a arătata că a-ceste asociaţiunl se făcdd cu tncungiurarea lege! -şi fără autorisarea guvernului, şi că nu avea alta ţintă de câta a smulge publiculu de bani...
D-ld Lasker arătă asemenea că tOte acestea se făcdd fără sfială, în veţluld lumel, şi pentru a dovedi spusele sâle, produce condicile tribunaleiord în care suntd notate mal multe întreprinderi de drumuri de ferd, unde se vede că dupe ce trăba era lansată în piaţa D-ld Wagener se retrăgea şi
f*) Se vede că în Prusia semânţa Abroniloru este forte -comună....
trecea drepturile săle către fecie necunoscute şi fără nici o greutate financiară.
Aşia, vorbesce despre societatea anonimă Oder, Wagener şi Schuster care pdrtă semnăturele acestora trei Domni. Statutele acestei societăţi ne ob-ţinăndd aprobarea superibră, cu tOte machin&ţiu-nile D-ld Wagener a găsitu mitocul! se încun-jure legea, se o înregistrase de tribunalfi şi, dupe aceia, a luata und bacşişd de 150,000 franci şi s’a retrasd din asociaţiune.
D. Lasker espune încă scandalurile urmate Intre tovarăşi, carii nu se înţelegdd între sine la îm-părţială, şi ad silita pe D-ld Wagener se dea o hârtiă la tribunald, tratândd pe asociaţii sel de hoţi şi de escrochi!... Apoi el se împăcă dră-şî, şi D-ld Wagener retrage acusaţiunea sa de la tribunalu şi ese din societate, trecândd drepturile sâle lui Oder şi lui Schuster, care se alegd preşedinţi şi administratori al societăţii, cu concursuld lui Wagener.—Cumd a dattt D-ld înalta consilierd intim inperiald Wagener confienţa sa şi votuld sed unor Omeni pe carii scie de escroci, întrdbă D-ld Lasker?;.. Le-a datd coDfienţa sa pentru case o plă-tescă cu 7 5,000 franci, respunde acusatoruld Lasker.
D-ld Lasker şlice apoi că în facia acestord fapte ruşinâse, nu voiesce se pue în bănuială pe superiorii lui Wagener—nu voiesce se acuse nici pe D-id de Bismark, nici pe D-ld de Roon—dar stă-rue a areta că înalţii funcţionari al statului I-ad parte îu afaceri de escrocăriă, înşelă buna credinţă a tribunaleiord de comercid, prin false de-claraţiunl, şi făptuescd acte culpabile pe care legea prusiană le pedepsesce cu închisOre.
«Trebue se sfîrşimd odată cu sistemulu Strus-berg (*) care a demoralisatd tOtă societatea nOs-tră !... Fiă care voiesce astră-^I se imitese pe a-cestd potlogard de drumuri de ferd Române care a amestecata în tripotagiurile săle numele cele mal ilustre ale aristocraţiei prusiene.,. î?
«De aice vine totd reuld!
«Câta pentru funcţionari, nu suntd toţi corupţi, dar suntd incapabili...Favorismulît domnesce în afacerile financiare şi în darea concesiunilord.— Acăsta cerd se'" continăscă».
D-ld Lasker conchide, cerîndd o anchetă severă de la Cameră.
D-ld Ministru de Roon, luând! cuventuld, se scusă că nu sciă aceste fapte; se scusă pentru a-cusarea nedrăptă ce a voita se arunce D-lui Lasker şi se arătă dispusd se pedepsescăpe cupabill.
Camera insă, care a ascultata cu o respectOsă tăcere pe D-ld Lasker, a fostd turburată şi iritată câtd a vorbită ministruld, aşia în cât! abia se auşlea cuvintele lui.
împăratul!, afiandd de tOte aceste scandaluri, a trimesd a.doua ţii unu mesagiu Camerei prin care institue o Comisiune de anchetă, compusă din trei înalţi demnitari al statului şi din doul Senatori.
D-ld Lasker şi-a retrasd propunerea sa de anchetă parlamertară, în facia mesagiulut imperialii; ărti Camera a alesă pe |douI deputaţi ca comisari al sel în ancheta, între carii D-ld Lrsker a fostd alesd cu o mare majoritate. Senatuld a ales şi eld pe comisarii sel.
El, întrebămd acuma, unde este virtutea pudică şi poetică a poporului germană ?
De atâţia ani ne asurdescd nemţii cu virtuţile lord private şi cu filosofia lord.—Ore la aseminea
deplorabilă morală a dusu pe blonda şi inocenţa Germania filosofia sa cea multă cântată şi cultura mareloru el virtuţi ?...
In resb.elu pradă, arde şi torturâşlă până şi femeile şi copil.—în pace se dedă la combinaţiuni
(*) Sistemulu-Strusberg, pentru care marele omu de Stătu, D-lu Bismark, a ameninţată cu armele pc Romani, şi ilustrul! împărat! Wilhehn a mersă până de a face din astă coţcăria o eestiune personală...
www.dacoromanica.ro
de acele care ad motivată în societăţile culte în«. fiinţarea tribunaleiord criminale.
fîtă instinctele pe cari le-a deşvoltatd în poportt predomnirea feodalismulul.
Noi credem! că o reacţ.une se va produce contra acestei corupţiunî care tinde a se lăţi:—dar suntem! convinşi că reaţiunea va fi eficace numai atunci, când! ideele democratice şi spiritul! republicând se va generalisa; căci numai sub imperiul! severă altt libertăţii, poporul! grrmand va isbuti se stîrpăscă din sînuld sed viciile pe care ■ le-a inoculat! sistemul! feodafd şi se retrampe$e moravurile sâle publice şi private.
(Uniunea Liberală.)
DIVERSE
Furtuna din ndptea de 13—-14 a descoperit! la Roman mal multe case şi a resturnatd multe za-plaze. In aceia-şl sără und locuitor! din Cotuld-Vameşulul, care venise în oraş!, la întOrcerea luî acasă, vrând! a trece prin vadulă apel Moldova, ventulu l’a resturnatd josti, de unde, ne mal puten-du-se scula, s’a înecată.
* *
*
Renumita artista Patti, a datd de curând! la St. Petersburg, în beneficiuld el, o representaţiă compusă din trei acte. Bărbierul!, Rigoletto şi Dinorah Cu acăstă ocasiă publiculd a presentatd celebrei* artiste a diodemă de brilantd în valdre de 50,000 fr. şi a chemat’o pe scenă de 80 ori în cursul! representaţiel
* *
*
Numărulu esposanţilpru italieni la esposiţiunea din Viena va fi de 400. Aartiştil mal cu sămă'vord fi numeroşi, deja 300 de statue suntd gata pentru a se trămite, Ele formăsă împreună o greutate de 194 tone.
Japonesil ad trămisd deja lucruri în greutate de 500 tone. Sviţera va avea 800 de esponsanţi; la esposiţia din Paris a avutd 901.
Cele dintâi! obiecte suntd din Suedia, dinaintea cărora se vede preumblându-se o sentinelă care opresce trecerea pe acolo.
ATENEUL ROMÂNO
Duminică 25 Februarie!, la 8 ore s6ra, D-hi Antoniu Boques va ţine o conferinţă intitulată:
Roiuiu Francieî în lume;
Intrarea liberă pentru toţi
CURSULU ROMÂNO
Bucurescî, 3 Martie 1873
EFECTELE	——— ig g!
Obligaţiuni rurali	104 V, il
» Strusberg	4G — îl
» Oppenheim	— 	 ' 1
Obligaţii domenialî	96 — ,1
» căiloru ferate 46 — |	
Societatea gen. gaz	395 — ||
Dacia, comp. d’asig.		||
Mandate		— — lT
Imprum. municipală	18 75 1
SCHISIBULU	1
Paris â vista ....	.--1
» 3 luni . . .	• 93 % î
Londra a vista		|
» 3 luni....	. 25 20 |
Berlin a vista	.	®
3 luni . . ,	.572 — |
Marsilia 			13
CURSULU VIENEI
Viena, 8 Februar. 1873 s. n. EFECTELE
Metalice........... 71	95
Raţionale.......... 74	50
Lose............... 105	40
Acţiunile bănceî .	981	—
Creditulu ......	339	75
Lon,.on............ 109	05
■	Temeşvar . .	81	—
»	Transilvane.	79	50
»	Croate ...	83	25
Argintă In mărfuri . 107 50
- J Dnca?.......................
-----j Napoleoni.........8 72
TELEGRAFUL
X
X
X
X
X
X
g
$
Medalie de AUR. — Premii de 16,600 fr.
«©&®e@©®e®©«©©$©G©©®©©0©3®?îss©©©@©©@©©©®©®®®®®®
©	PENTRU PAR SI BARBA	'
© -MmM Furnisorulu M. S. P.egineî Angliei şi tşitfii f I	M. S. Imperatoreiuî Rusiei.	^|§|5 i
©	' fi Medalie de aurii.— 3 medalii de argint- y	®
m
&
iBEPASATEDR u DlHQUIRi
ELEXIR reconştituaqţ şi febrifuge.
“V v C-ii u > n I) apabeiha »* ii ’	| s-J •?
Celfi mal bunii specificii pentru frigurile epidemice -
X saft paludeene care aii resistatii p'dne acum quinin,e. — tS
yţ Abrevdză convalescenţa şi restabilea reptde forţele per- ^
1 dute şi constituţiile alterate, b6le de stoma.cii, slăbi- ug
X! ciuni generale, causate din lipsade sânge, etc.	X
X In ţerile c&Ide, şi maî cusdmă la finele verif, se în-
•*^r tr#»Vm întâii	/mi oT'iîi nn Vk^uturS îmntTtprninMrP t/\
X
X
X
X
X
trebuinţdză înduoitii cu apă ca băutură împuternicitbre ^ şi preservativă de friguri.
X® Prepaiatii deF. CRUCQ. — Paris-n rue de rrevise.-Londra—
^ J»2i Beaufort streesS. W.
• Singurul product ce, fără a fi vopsit dă ,necontenit perului şi © J.ba'beî colbrealor primitivă.	< (
îlă întrebuinţeză cine-va singurii,şioperdză asupra bârbeî ca « ©şi asupra perului.	©
J Dapositulu la Bucureşti, la D-nu Hurier Coiffeur Podu MogoŞoieî.'	^
©â©®00#©®Qe©®©@©©®9®©©©®@©®@®©O«©©©«©©@©@®©®#®©
<
QUINA LA ROCHE
La librăria H. C. Wartha, strada Lipseam
f Diferite uvrage de «conorniă politică, finance etc. §
AutoriR, Bastiat, Say, Iuglar, Bouron, Pradier, j| Wolowsky, Courcelle, Mill, Pradier, Garnier, Co-|
, FERUGINOSU xfquelin’ Baudrillart’Martens’ Moiin^ri etc'
i
■%4
y
Sărăcia sângelui, epuisementu, urmările facere!.	y
e ,■	-t:
Dicţionaire de commtfcb 2 volumes, Tiicţionnaire de 1’economie
politique 2 volumes, Bouillet Dicţiotmaire de* geographie et des
4 *
X		Pharh.		y.
X	) -4»	1 .’îîfi *î'r		M
				
Sciences, ediţia nouă.
CODICELE române, de BoePescu, ediţiimea H-a, | 1 ■'*' '—“ţ, numai 23 lei.
SAV0MR0Y.AL |
/ii? ’s'ssttesp.-sjCEa de VIOLET ‘ I'
PARFUMEUR BTZ, A PA.RIS® Seul re coi uman de par	g$
Ies celebrite<# medicales VHygiene, la Fraicheur et‘la&l Beau te de la Peau.	*. .n ^
DapMcLns touie» le» vil los du nionae.
fOclOER LA MAIţl^UlOE KABRiqui: jV
LA REINE DES ABEJLLES r
PASTA pectorala
SIROP0?DE NAFE
DELANGRENIER DIN PARIS
5o de medici a! spitalelor^, din Paris, !e-â constatam effi-cacitatea în contra TUSEI, asth-1 muluî GRIPPEL, tuse! măgărescî şi IRRITAŢIUNILOR peptuluî şi gâtului.
Depositu în Bucuresci Fr. Eitelşi J.' Rissdorfer.

>ea ®®®©©««©®©®®a^c©*î©©©®©o©©®-
«	e>
% PASTA EPELATORIE perfecţionată I | a D-neîDUSER, la Paris (B.S. G.D.S), g '■® singura care distruge barba şi pufultt • •p fără a strica pielea şi ileele rădăci- © nelorti,	®
® CREMA DE SERAIU disfruge ase- ©
Si tigru a injecţiune tsclusiv vegetală coprin^li id principele cele mai energice a le
3 minea pufulti fără a strica pielea. Deposite în Bucur bin Hurier, Coifeur.
Ausdra-geurf copri-nd sub forma u_
neî elegante cofe
turî, ■ piele
r‘. copaivei
\y*z^ ce^e Wîfî energice copa-jjji ^ a le cu-pebuluî
Deposite în Bucuresci la M-me Jo- g
*.....-t -------- &
Rue du Havre Paris.
Vinii vechiQ şi noii, albii şi roşia, cu butia şi cu butoiula: vechia pentru masă butilia i leii 40 bani. Butilia deşartă se primesce pâ-40 bant.
Depositu la A. Sla^
tîn6nu în Babişte.
L. iot; !“;•. iti:	>•
3T*D 3l>iî TI
«tiu -cisnoo o lom dar. ..	-oIuLubîî .aifijnit/u-.q»
£0; Moşiea mea Itu de lângă Mizild, de ijosţen-jenî la.tulu, şi aprope 1400 lungimea, ipsipăiând peste i 5P popone.
A se adresa la subiscrisulo, strada Poştia-Vechie No. 2, de la 8—-,12 r aţitemeridiane, şi sPra de la p—8. ore.
u/utflr Aricescu. ,
’-ttmr.vt.sy cu
OE VENDÂRE
gxxxxxxxxxxxxxxxxxxxa
x 29 Strada Lipscani 29 x
LA CHINEZ
| Pţqv.-wu l\»*i ciime -in («pop-mv* imnsq sJtD»
.TotisgiV/ bl-Cl oq smîi£b ue sut.sov
aih
XXXXXiXXXXXXXXXXXXXXg
SSIH MÂI NOII STABILIMENT 8^9 s,rad.a Lipscani ,9 |
LÂ CINEZ §

J hi jh
XL
| .,s-..vis d«_„.6,si„uio | | DROGUE, COLONIALE, DEUGATESE. BEUTURI SI ALIMENTE STREINE 1 1
5 d-lui P. Enciuiesdu C„	,	^ 8 d-Jui P. Encijjlescu $
x	x w	su° Urma	c 5	5
«xxxxxxxxxxxxxxxxxxx®	w. ^xxxxxXxxxxxxxScXkxxxx
RecomandaiM Onorabilului pubbcu unu mare asortimentu bine arangiatu în tote articolele de specialitatea ■ nostră, şi inaî cu semă în articolele de Colonială necesare Casei, tote prospete şi noi.
Rugămu pe Onor. Publică a ne visita Noulu nostru Magasinu, şi credemtt că veţi rămânea forte mulţumiţi, atâtu de calitatea mărfuriloru, câtu şi de serviciu.
iî! Preţurile va fi cele mai corisciinţiose.
. ' m-f 1	_ „	, . 1	. 1 .	.......
DOBRICEANU RACOVlŢft & C-ie
. -» iîl-a lui.u W irl uls'iiiVi
PARTE DIN ARTICOLELE DE POSTU	Minătărci, Caracatiţă. Marinată de helu, Sardele Rusescî.
Halva de Andrianopoli, Tah^nu, Uun-de-lemp franţuzesc, Icre de Chefal, Icre negre moi şi Tescuite, Stridii Pros- şi Grecescu I-a calitate. pete, Melci de Transilvania, Uleu de Inu de Braşiov, Măsline mari dulci şi de Volo, Bureţi de Munte conservaţi, Diverse deserturi pentru Postii.
Pentru abonamente, reclame şi anunciuri a se adressa ia Typpgraphia Naţională, strada Academiei No. 24,
i-a
AsGKAJMMTTJI. P3NTBTJ RohĂKIa.
In oraşu:	In districte:
l Centru unu anu . . 24	S0 iei n.
| Pentru uâ '/- anu .12	15	»
J
Pentru trei luni
8
Anunciuri :
Linia mică pe pagina a IV. . 15 bani. Reclame pe pagina a UT. . . 1 leu n. Pe pag. n 2 lei, pe pag. I, 3 lei n.
Pentru rubrica «inserţiuuî şi reclame» Redacţiunea nu este responsabilă.
Epistolele nefrancate se refusă şi ar-ticolil nepublicaţi se ardu.
Orî-ce Abonamente neînsoşite de va-lorea se refusă.
_ Abonamentele se făcu numai de la 1 şi 15 a le fie-cârui luni.
P-ENTuu Fsancia: se priimescu anun-ciuri şi reclame la D-nii ORAIN & MI-COUD, rue drouot 9. Paris.
i'F.NTP.u Austru, şi Germania : la D PHILIPP LOB, Wien Wollzeile No 2
Girante responsabilii DUMITRU KRISTEÂ.
www.dacoromanica.ro
Tipografia Naţională, Strada Academii No. 24.

JQUI, i MARTIE 1S73.
jimnoajaT
«*•«»-	-	-	- —-	- -g-* ..	Ml' l.miW".	—.t-T*
UNO NUMERU 10 BANI.
ANUL III — No. 30 5
Ifib <■. f isoilcfx •fii
,3'fiJOV 3 3teo Oii.
(Soiidoq Diolh&a^l'î ssisoubnoD «I APPARE IN TOATE SERILE DE LUCRU
PENTRU ARO'nAM ENTE,. RECLAME ŞIANUNCIURI A SE VEDEA PA GINEA IV.
şjnaJsî ur> 03£dTi;cî O nu OioJfinoa s^si »ţv«> -bj « fyjtz ^iuiiaib Î|lkiiv iS-KJSI OîuEiDS
1&n ssaiuisjtujn
111 n"i
DEPlŞE telegrafice
(Serviciulii privată al îi •Monitorului.)
Berlin, 11 MartiQ.'— Camera SeniorilorO, în prima şa deliberaţiune, a 'procedaţi! la modificarea artU colelorU 15 şi iS din Constituţiune. privităre la telaţîunile Statului cu Biserica. Bismark şlice c? la finele resbelulul cu Francia, era animaţii de cele mal bune Sentimente către Papa, dară orga-nisarea r.ta fcrte a clericalilortt, ’lii a făcuţii sg
4.	-
preSţmţă mari pericole, şi guveruuiu a fostă ne^ Voite sg accepte lupta, care nu este o luptă? confesionale, ci o luptă politică, luptă între dorni'na-ţiunea Statului şi dominaţiunea preoţilor-ti. Guver-nulft are absolutamente necesitate de modificaţiu-riile propuse la articolele îs şi 18 din Constituţiune, tirt nu ‘ suntO, în forma lorii actuale, de câtă rind compromişii alO unul -timpă trecuţii.
l,)iarulQ Post asigură că se va procf^de fn contra archiepiscopulul din Posen conforma instruc-ţiunilorO codului penale germanii.
Stutgart, II Martid.— Regina mumă a murită Jistră:ţli. ■
e-ioli: •:>	ap io
£!r,“ BUCURESCI, 28 EEVRUARIE
Scirile din urmă sosite din Spania, pe cari le-amil publicată în numărulă deerl, şi în care se spune că ministeriulă a re-masă la putere şi Adunarea a data unu votu pentru chemarea unei constituante, a confirmatu diselc nostre că tote acele telegrame, cart apunţaO resbelulă civilă şi neînţelegerile, jntrp partitulă republicană şi radicală, aă- fostă nisce invenţiunl ale pretendinţiloră la tronă.
Nu putdă se fiă adevărrate asemenea scirî, pentru că este peste putinţă ca unD poporă se nu voiască a fi liberă, se nu yoiascâ. a se guverna elă ptin sine, ci 'ra ţine şe dea interesele, onorea, viaţa şi esistenţa stea pe mâna unei dinastii, ori
“O V	1
care ară fi ea, maf cu semă cândă a lăsaţii cu plăcere şi cu entusiasmă a se duce .ună rege, care se pote da de esemplu ca constituţionalismă, şi cândă a făcută o a-rriară esperiertţă cu dinastiele cele-l-alte.
Tote scirile, ce ne aducă jurnalele şi telegramele din Spania, suntO în complecta acordă a ne spune că lfniscea şi entuşias-mulă peptru Republică nu s’aă împuţinata nici de cumă. Toţi cetăţenii şi tote părţi-tăie, afară negreşită de pretendinţil cu bandele loră, găseScă în Republică salvarea Spaniei.
Sf] r	*. ‘jî SVISf
Mesagiulă preşedintelui Stateloră-Unite, în care generalulă, Granţ spune că lumea civilisatâ tinde spre Republicăţ că America âsfe steua care va areta calea ce lor u. f alte naţiuni şi că, cu voia lui Dumnecjleă,
în curândii naţiunile nu vorii mai avea trebuinţă de armate şi de flote — cu t6tă supărarea celoră de la Presa, Domnii Boerescu, Zisă ş Şoimescu — a găsită- e-coulă săă în Peninsula Iberică. Spaniolii aii ş: începută deja a se conduce de steua despre (_are vorbesce eapulfl Republice! a-meric.ane şi ea a îşi începută se le arăte calea şi se-î protegie, trimeţendă o flotă la Cadix ;pre a contra-bâlanţa atitudinea flotei • englese, staţionată la Lisăbona, cu scopă pote de a intimida Republica spaniolă.
Chiar Domnulă de Bismark, voindă se nu rămâe mal pe josă de câtă guvernulă americană în simpatiele spanioliloră, a luată o atitudine amicală şi încuragiâtore faciă cu noua Republică.
Dupe cum ne spună jurnalele nemţesc!, elă ară jfi scrisă Domnului Escosura, con solulă spaniolă la Berlin, jrmătorec epistolă :
«Republica, astu.fe ltt înfiinţată, a fosta unicula mi^lllocQ, singura procedare logică şi putinciOsă care pote pune termenii tutuloru desordinilorQ şi confusiunilorti din Spania.»
Terminândă epistola, cancelarulă prusiana felicită guvernulă, şi doresce ca Republica, asti-felu condusă de âmenî înţelepţi şi patrioţi, se esis*e mulţii timpii şi se înfiorescă.
Ce mal (Jică cel de la Presa, în facia acestora încuragierî către Republică tocmai din partea aceluia pe care contesă el că va susţine vncnarchiele şi dinastiele? Ce mal ţlice D. A. Catargiu care, voindă să debutese şi Domnia sea în Cameră prin-tr’unC. discursă, în locă se vorbdscă de banca fonciară, a luată vechiului cavale-rismă spre a se lupta cu Republica?
Ventulă republican suflă mereă din Francia în Spania, şi din America în totă lumea. Precumă niminî nu se pote opune furtu-nel, asemenea niminî nu se p6te împotrivi corinteluî republicană.
Imperatorulă Nicolae ală Rusiei cjicea că nu înţelege de câtu douS forme de gu-vernămentă : cea absolută şi cea republicană, forma constituţionale fundă o minciună 1 Timpulă absolutismului trecendă, n’a rămasă de câtă acela ală Republice!.
Poporele s'aă săturată atâta de abso-lutismă câtă şi de constituţionalismulă maşcatu care domină a4î în mal multe state. Ele voescă să se guverne ele prin ele. Chiară faptele monarchiştiloră din Francia şi Spania le mână către asesta.
www.dacoromanica.ro
Purtarea .carliştiloră a ajunse atât! de scandalosă şi atâtă de desgustosă, în câtă a depărtată până şi pe cel mal înfocaţi apărători al monarcl ’el. Nici Comuna din Paris, nici revoluţiunile cele mai sânge-rdse popula; e nu se potă egala cu faptele loră.
Credincioşi, dc.r, prineipiiloru nostre, noi sperămă şi asteptărnă ca cuvintele generalului Grant se deviă în curendu în totă Eăropa o realitate.
. •	~ hruf •;■!;-() J-oî co rjzo*{
‘ ' -	'	’ ii i- .	id
Ună noă jurnală a apărută în oraşiulă Brăila, subt titlu Cetăţianulii. Principiile ce susţine şi adevărurile ce desvelesce. ne face a saluta cu cea mal mare bucuria a-pariţiunea sea şi al ura viaţă lungă şi prqs-peritate.
Ca se cunoscăşi publiculă calea pe care merge acestă noă organă de publicitate, reproducemă aijl ună imporîantd articolă 4upe densulă, privitoră la alegerea unul senatoră în acelă oraşă :
foă articolulă;
.xi	—1  -----— dtms- rjei
ALEGEREA DE SENATOR. LA BRĂILA
i <	«^
In acestă epocă de apăsare, cândă im-periulă legdoră statului este usurpată şi înlocuita cu domnirea fără de legiloră şi a arbitrariuluî regimelul dominantă; cândă efectele acţiunel acestora se resimtă de societatea română întrăgă; în mitjloculă amorţire! în care se află de câtă-va timpă spiritulă cetăţenescă din Brăila ca şi celă din alte părţi a le ţerel, pe -cândă elă este menită a fi activă, a lucra, a opune acţiunea sea bine-făcătore faciă cu starea de decadenţă în care aă ajunsă interesele publice sub reginiele cjisă ală ordi-nel, dar în faptă ală desordinel,—(jiua de 15 Fevruarie corentă presentă cetăţeniloră Brăilem o legală ocasiune, aceea de a-şî afirma o dată mal multă statornica loră voinţă, de a se pune capătă unei asemenea deplorabile situaţiun! prin alegerea unora representanţî, cari aă simţulu patriotică şi-şî înţelegă misiunea ce li se confiiază de a representa naţiunea în corpurile legiuitore cu demnitate, de a a-păra cu tăriă interesele eî ameninţate, de a controla actele nelegalî cu cari actualulă regime, din imprudenţă săă rea credinţă, nu înceteqlă de a lovi în interesele poporului sub diferite forme: prin leg! apăsătore-prin concesiuni şi monopoluri făcute în favdrea streiniloră şi a câtoră-va familii din ţeră, ce-şî caută fortuna în spolierea poporului.
Atitudinea alegătoriloiă cari-şl înţelegă drepturile şi detoriile loră către ţeră, este demnă de totă lauda şi în acostă ocasiune. Pătrunşi de trebuinţa manifestării ne-
TELEGRAFUL
mulţumirii lord contra îngrositoreî situa-ţiunî în care se află ţ6ra în genere, şi dis-trictula şi oraşultl lorQ în parte, pătrunşi asemenea de trebuinţa d’a exercita asupra apăsătorelortt acte ale administraţiunel regimului actuală unu controlu seriosd, prin trimitere de represenţanţî demni de înalta lora misiune, ’şî au propusă a a-lege senatord una bărbata cu talente ş' virtuţi distinse, spre a adăoga la forcia acelorQ represenţanţî cari lupta în repre-sentaţiunea naţională pentru apărarea drep-turilorO şi intereselorQ popululul împilata.
Câta a fosta de mare turbarea regi-rrielul aflândo că alegătorii şi-att alesu ca candidata de senatora pe distinsula cetăţdna Ioan Brătianu, acesta ne-o aretâ desfăşurarea forţelora şi a manoperilord întrebuinţate de agenţii seî, precumQ se descrie mal la vale.
Lupta deschisă între putere şi cetăţeni, societatea Brăilei a avuta durerea se pri-vescă şi în acdstă ocasiune spectacoluld celortt mal degrădătore manopere ale putere!.
Armele cu cari a luptată puterea atl fosta ca tota-dd-una: violarea 1 egiloru, ar-bitrariulo, presiunea, ameninţarea, corup-ţiunea. In ajunula alegerilora Primarele urbei afişe4ă publicaţiunea No 747 prin care anunciă alegătorilorO că alegerea nu se va face dxype lista anului 1872, afişată spre acestu sfârşita de o dată cu convocarea colegiului, conţinătore de 178 alegători, ci dupe lista anului corent 1873, pe care o publică totO în ajunula alegere!, şi care. conţ'oea 237 alegători, din care peste 80 suntd contestaţi înainrea Tribunalului ca nelegala înscrişi.
Superioritatea numărului alegătorilorO din lista anului corenta, esplică motivula ce sforţă pe Primare a anula lista anului din 1872, dupe care urma a se face alegerea în cestiune.
TotO în ajunula, alegere! sera, acelaşi Primara afişie^ă o altă publicaţiune cu No 793, însciinţândd pe alegători căr publicaţiunea ăfiterioră No. 747 o anule^ă, din causă că este dată din erore, şi că alegerea remâne a şe face tota dupe lista .din 1872, care era publicată de o, dp^â cu convocarea colegiului.
Prin acestâ revocare şe da aparinţa făptuim căpriceputulO Pr'mar, înţelegenda nele-galitateaşi abusula deputerececomiteaprin anularea el şi înlocuirea-I cu o listă neră-masă definitivă şi ne publicată în timpulo legala, ’şî a revenita în sine şi voesce a reintra în legalitate.
pe alegători cu, o călcare de lege şi unâ -abusd de putere din cele -mal desfrânate: apelulo nominala ş’apol votarea le-a fă--ciită cu forcia,, dupe lista ţza. noue, pe Gare o anulase prin publjcaţiunepi 4ip.Ur' mă ca nelegală şi afişată din erojrş. ?-!r In deşerta tote proteotaţiunile a,legă-toriîord, atâta către biurou, câte şi către procurore, custodele legiioiftt!
Primarele scia că nepedepsirea fără de legilorO sele îl este asigurată sub aus-plicele regimelul ordine!, şi că pote face totuld fără "responsabilitate sub acesta re-gime.
Onorabilula nostru Primar, înarmată dar de mitj.locele forţei brutale, îşi reluă, ca totQ-de-una, comanda bandei electorale.
compusă din impiegaţii municipali, administrativi, fiscali, ect; apoi permiţându-şî tdta desfrăula prin a striga, ameninţa şi insulta pe alegătorii ce susţinda legalitatea operaţiunii, a făcuta sS domnescâ arbitranulu. Acesta terena câştigată, banda electorală, condusă de nemaculatulă eî şefa şi primar Petrescu, şi-a esecutatd cu succese mişcările: parte din ea străbatea unghiurile urbei, sco'rmonindd şi a-ducendo la urnă pe bieţii alegători de poruncială; parte opera în sala alegerilord, insultândâ, ameninţânda şi constrengândri pe alegătorii simplii a-î da biletele de votare ca s£ le scria.
Se qlice încă că, cu depunerea biletelorO în urnă, în momente de tumulte provocate de bandă, se introducea mal multe în urnă că biletele de votare, fiindtt de hărtiă subţire, Primarele-cu secretarii seî citea pe dosuld lord la rasa lumineî unele ce conţindtt. Altă parte din bandă, rânduită sentinelă la uşa unei câmere ce comunica cu acea în care alegătorii îşi scriad biletele—uşă cu giamurl,—controla biletele alegătorilorO, pretin^endu-le a citi numele scrise. Chiard impiegaţii votaţi îşi controlaO unii altora biletele scrise în scopula asigurării fidelităţii lord către re-gime. In fine, banda electorală, bine me-riteţlă protecţiunea şi recompensa şefilortt seî, şi de şigurd că, pentru a obţine aceste favoruri, nu luptă ea cu mâna g6Iă. Nu mal pucinu merită înse , nu blamulO, nu dispreciulu, ci deplângerea societăţii pen -tru degradarea omeniască; la care sistema corupţiunel îmbrăncesce p’asemenea nenorocite individe!
Şi cine era candidatulO guvernamentale pentru câre s a oferitu atâta desfăşurare de forţe ? D-lO Ion Suliotis / personă la care nirninl nu s’a gândită veri o dată a-i confia veri o demnitate publica, precum nici densulu a cugetată, credemd, veri o dată roimânesce la afacerile României.
Armele cu car) cetăţenii aa luptată şi în acestă ocasiune, ad fosta ca totO deuna : legalitatea, convingerea, puterea morală, tăria opiniuneî. Şi cu tote că regimele a reuşita a scote dtm,urnă, dupe sistemultt său, pe candidatulO susd ^isd; însă tqunilul 0 morala ala cetăţenilorO este mare; căci 62 de voturi, esprimate libera şi în-dependinte, în favorea candidatului lord, aă o valdre multa mal mare de câta r4i -voturi, smulse prin forea brutală în faro-rea candidatului putere!. Avea-vom fericirea să v-edemO în Şenatu triumfânda sen-timentulp justiţiei şi ala legalităţii la verificarea actelora unei asemenea alegeri scan-daîose ? Vomtl vedea.
Onore alegătorilorO Brăilenî, cari prin puterea se.ntimentukn datoriei -şi ala demnităţii cetăţenesc!, ^şî ad data votula în consciinţâ şi tăria de voinţă,©
El ’şî ad îndeplinita prin; apăsta însem-natulO acta de alegători suverani. Unora persone ca Ion Brâteanu, cari au luptată şi luptă necontenita de ani îndelungaţi pentru câşt%âr&a <$î apărarea drepturilorO ţăreî ş’a libertaţîiora poporului, faciă cu neamicii ţăreî, interni şi esţernl, ce caută se le nimiceşcă, Românit le sunta datori sprijină şi recunoscinţâ. şi cetăţenii Brăilenî, cari ad votata pentru densula, aa lucrata în adevăra românesce, ’şl aă îndeplinită o datoriă sacră către unulu din regeneratorii României.
www.dacoromanica.ro
RegretămO că nu puremO mulţumi şi acelora domni alegători, cari, de şi convinşi de a lord datoriă cetăţenăscă, dar din indiferentism către afacerile publice, sed din alte consideraţiunl, n’aO merstt la urnă ca să-şî esercite dreptula de votare, ci s’aă mulţumite a sta pe la casele D-lord, în momente solemne, când cetăţănuld este chemata şi de dreptd şi de datoriă a participa la conducerea afacerilord publice, prin esercitarea celui mal preciosd drepta, dreptula de alegătoră suverană.
Relele ce se remarcă în administraţiu-nea ţăreî ndstre, nu suntd de câttt fructele abţinere! săă relei întrebuinţări a dreptului de votare, prin care damă locă instalării putere! celord reî. Apoi ne plân-gemd de greutăţile, de apăsările, de injustiţiile putere!, şi cândsuntemO chemaţi a pune în lucrare puterea ndstră legală, spre îndreptarea relelora, prin alegere de mandatari ce aă amord şi respecta către lucruld publica, repetimd acelăşî erori culpabile, ne poprim d’a lucra, spre a cresce şi perpetua domnia relelora de cari ne plângemd; ba încă, prin esemplele nostre, discuragiămU şi pe alţii, dispuşi a’şî face datoria cetăţenăscă.
Asemenea procedări din partea cetăţe-nilorO, rădică ori ce dreptd de plângere contra injustiţiei putere!, şi facă săseîm-plinăscă o nestrămutată lege a natureî:
Pedepsirea omului, care nu urmeŞă ci calcă legile conservaţiunel.
Ne consolămd însă cu încredinţarea ce avemO, că spirituln publica se descăptă la ori ce atingere, şi atitudinea cetăţenilorO Brăilenî, cu ocasiunea acestei alegeri, face proba unei redesceptărî ce are înfluinţa sa salutarie asupra educaţiunel cetăţenesc!.
:	nui. R
. 9©b .ahiiăni'iTn	'■	ÎTijst/ •
Evenimentele din Spania.
nu	.■ *»	' ;r,.<
Intrarea, oficialmente confirmată, a lui Don Car-los In Spania, n’a fostă pentru publiculti carlisttt de câtă o amară decepţiune. Cu t6te acestea, nimica nu s’a negligiatC spre a trage din venirea pretinsului rege vre una profita posibila. Dupe prevederile partisanilorb seî, presenţa sa î&fîHavara şi în provinciile Basce trebuia sS aprindă tbte inimile şi se generalisese mişcarea insurecţională în câ-te-va ore numai. Din jurnale, scrisori şi telegrame, sosite din provinciile de lângă frontieră, idoluia carliştiîorB este în mijlocul! lorO, dar n’a făcuta încă nici unuia din miracolele promise în numele şefi.	. V,
Urmânda 'mişcarea bandelora care operară despre frontiera francese, se observă că carliştii vo-esca a se agăţa de drumurile Francieî.
fie 6re pentru a întrerupe comunic?.ţiunire ? 'Se fie 6re în prevederea vre unul fiasco şi’ a unei turânde fugi a lui Don Carlos } Escursiunile lortt din partea despre Irun şi visitele lorii la minele ccjntelul Krauchi, unde ad mal făcuta înrolări for-ţater nu a alarmata populaţiunile acestui ţinuta , cari aştepttt ca trupele şi voluntarii se vie să lo-vescă pe rebeli şi se cureţe drumurile?.
!Slr se comunică una eşecb grava ald’ cariişţi-lora la Carion-Ies-Comtes.; garda civilămlela Rio Pisuerga a sfărâmată cu des£virşire pe însurginţl.
Dorregaray şi bandele sele, aa aface cu colo-neluia Martinez, care a eşita din Pampeluna, cu o coldnă fbrte tare şpre .a merge se întâmpine pe carliştî.
Doud bande aa Intrata în Aragon, însemaândă sosirea loru printr’untt Incendia ala archivelora de la Milmarios şi ala câtora-va case isoţate. Alte
TELEGRAFULII
încercări ale tnşurgenţilorîi aii avutti locO r-prOpe de Figueras: Roch şi Barancot, care le comanda, aii foştii bătuţi şi cu vigOre urmăriţi, de
0	colOnă eşită din acâstă piaţă. Veiidrel este ameninţata de Galceran.
Telegrafulu a fosta tăiata la Teniei; comunicaţiile telegrafice suntO *cta de una întrerupte între Pampeluna, Alsasua, Morella şi Vinaroz. Car-liştil aa venitu până apfope de Aya, fiinda dispuşi, pe câta se pare, a se reaşeza ârăşl în posiţiunile de unde aa fostu isgoniţl acum în urmă de la Sa-int-Sebastien.
TOte miţildcele suntQ^bune defensorilora tronului şi templului spre a concuista simpatiile per-dute. Una şefa carlista a fosta arestaţii la Saint-■Şebastian, dupe ce a cutreerata câte-va case, unde se încerca a lega, inimile slabe, cu nobila causâ a lui Carol VII. Se povestesce în privinţa ccâsta amănunte forte picante.
Sistemula atâta de abila esploatatfi în Francia de regaliştl, în cele din urmă evenimente, este a-doptata şi în Spania de inamicii Republice*, Se propagă noutăţi falşe spre a alarma spiritulfi public, a Întreţine neliniştea şi a discredita pe guvernu.
Republica n’are a lupta de câta în contra re-galiştilora dinaintea-cărora va avea forte lesne dreptatea \ câta despre schismele federaliste, ele esista mal multa în imaginaţiunea inamicilorfl Spaniei de câta în fapta. Drapelula roşu n’a fosta arborat nicăeTl, şi pavilionuia naţionala flotâşU în totă întinderea teritoriului.
Se anunciă Ore cari neajunsuri întâmplate la Tucala, de Ferrer şi de‘şefula presbifer provinciala din Valls. IncendiurI, furtişaguri, distrucţiunl de căi feraţ.? şi de linii teleg afice, nimica n’a lipsita. .Banicarlo este ţe&trula principala ala urâciOseî )orti esploatârl.
AvemU nuo' amănunte asupra luptelord de la Arteaga:	afacerea a fosta multa mal seriOsă de
câta şe credea la începute.
Carliştil aa perduta mulţi dintr’al lorU, şi răni--îil lorfi, pe cari a trebuita să-I părăsâscă, umple .câstă localitate.
1	» j ■	<	■ •,
Bernaola, care străbate Biscaya tu o bandă de ■petrolişti regaliştl, a arsa staţiunile Amurrio, las Areta, Llodio, Lezama, şi a distrusa podulu de la Areta Comandantele Carmona mergea asupra A-muriulul şi Orduna, spre a astâmpăra pe facţioşi.
Santa-Cruz, Orio şl Iturbe eraa Duminică la A-lauz. Dupe ce aa întrunită bandele lora, s’ah pre-sentata dinaintea piăţil Or.ate, somândii pe voluntari a se preda; aii- trebuita însă să se retragă dinaintea atitudinii energice a gardel civice. Fal-mosulO jesuita Goiriena este în apropiere de Maiquina.
Se mal comunică esistenţa unei noul grupe armată pe înălţimile care domină tunelulu între Zu-marraga şi Ormaitztegui.
O depeşă din Barcelona,4 strecurată laOlroftliera fiaficesă, ridică ori ce importanţă sgcmotulul a-larmaiitd ce circula asupra stării insubordin'aţiUriî1 garnisonel acestui oraşti. Sergenţii, oficeril şi delegaţii tutulorS corpuriforu militare ale piăţil att ţinuta o întrtfriire, unde ad decişii de a apăra cu energia nouile instituţiunl ce-şl ad data ţâra.
■i '	' •
Ordinea este complectă, şi o parte din trupe părăsea Barcelona spie a urmări pe insuTgenţf.
{Gironde
2oR iiltflA.)
DIVERSE

franci, ce o ţinea la dânsa, aŞteptândd a o pune la dobândă.
Intr’o sără, cândQ toţi dormâU în casa, ţăranu-la intră la dânsa, şi o ameninţă că o va omorî, dâcă nu-I va da imediata acea sumă.
Nenorocita creatură, spre a-şt scăpa viaţa, aretă cu degetula o mică mobilă de stejard ce coprin-dea totă averea sa. Ţăranuld se repezi asupra ba-nilora şi ’I luă; până aci, nimica mal obicinuita, în modula usitata de făcătorii de rele.
Dâr odată în posesiunea sumei, miserabilele ^ise victimei, că totd trebue se mOră, căci almin-trelea ar fi denunciatd şi perdutO printr’însa. Numai îl lasă a alege chipuld morţii ce prefera, în tocmai dupe cum bărbaţii geloşi de altă dată, ce-reafi de la femeiele lord,—«dâca le plăcea a muri mai bine prin ferd sâd otravă,»
Dupe multe rugăciuni şi lacreme, nenorocita în-grijitOre, veţlândh că trebue numai de câta a se decide, optă pentru spânţlurătOre.
Ţăranuld, atunci, o legă de picioruld patului, până cându va face preparativele necesare. întinse o fringhiă, făcu und ochia, şi ajunse, prin picioruld unul scaunO, a o lega bine de o grindă a tavanului.
In timpulu acâsta nenorocita femeiă, într’o si-tuaţiune,. a cărei orOre se înţelege, zăcea pe scânduri. Cu fote acestea, ridică de îndată ochii asupra calâuluî seU, şi observă că, dupe ce terminase preparaţiunile, îşi trecuse braciuid în ochiulh frânghiei.
Iute ca fulgerula, împinse cu picioruia scaunulfi, care era aprOpe de sine,, şi 'Ia resturnă. Ţăranuld remase spân^pratd de btâţtf şi plutea în spaţifi.
Amândoul dederă nişte ţipăte îngro^ifore: eld de durerea ce ’i causa posiţiunea sa ; ea spre a chema ajutord. Numai spre dimirţâţă se au^i ţipătele lord.
vede prin hârtiă unQ ordind de căvăleriă.... rupe sigiluld îndată, — şi citeşte — o adresă de la se-cretefrujd împărătesed, cu tecstuld acesta : «Maiestatea sa îrnpăratuia m’a însărcinata, să ve esprimtl mulţumirile Maj. Sâle pentru buna-voinţă ce a ’ţ! aretatd către duol tineri brasilieni. Maj. Sa se va purta cu aceeaşi buna-voinţă către toţi tinerii germani, cari vota merge la Rio de Janeiro în Brasilia, pentru studii...»
Bancheruia înforse şi scutură scrisOrea din fote părţile.... nici o căvăleriă !... [Familia),
# ' *
* ■
Ducii din Versdilles. Jurnaluld Secolulu pune în scenă, într’una moda forte spirituala, pc ducii d« la Versailles, şi analisâsă ast-feld cugetările speranţele şi proectele lord :
Ducele de susîi. — Nuvela liberării teritoriului vă pare ea seriOsâ ?
Ducele din faciă, (cu una suspinu). — Ea- este una vântd... din nenorocire.
Ducele de-alături. — A! Dacă voiad Să .mă as-asculte la Bordeaux! Dacă proclamad nionarchiaî
Ducele de susu. — Cumtt vă esplicaţl conduita Prusiei caTe se arătă aşa de înclinătOfe ? Cine o sileSce de a se retrage? Scid bine că a fosttt O zadarnică chestiune de priimiiea garanţiiilord pentru aid cinci-lea miliarda, dupe plata celora patru dintâidţ âcâstă priimire însă era la discre-ţiunea Germaniei! Se putea spera, că în celtt din urmă momentd ea va usa de dreptuia sed, ce-rânda, mal înainte de a rechiăma trupele sâle, plata integrală. Acâsta prelungesce, pentru und and cela puţind, povara mandatului nostru. Ce interesa p6te avea D. de Bisraark a juca joculd -Republice!?
Ducele din faciă.-. — Thiers e capabila de fote ţ se vede că l’a intorsu!
Ducele de susu. — Cu Bismark merge cum merge, dar imperatorulC Wilhelm?
Ducele din faciă. —Unu protestanta care permite guvernului săa de a persecuta pe sântulfl nostru Papa»-—Nu trebue se comptese cine-va pe a-ceştl principi.
Ducele de-alături. -—A! Dacă voiad şă mă aş-culte la Bordeaux!
Ducele de susîi. — Atunci nu mal avemd de fă-Se sparse uşa, care era închisă pe din năuntru, cuta altd-ceva de câtă se ne luămd geamantanele!
Tiurplp din f/irin - A t .-rprl» lina ra nrâst» '
şi se descoperi acesţd stranid tabloa.
Dupe naraţiunea ce făcu îngrijiforea de cele întâmplate, se grăbiră a chema pe magistraţi, catfb găsiră pe culpabila tota spânşluratd şi ’lu transportară la închisOre, unde se instruesce în acestu niomentC procesuld sea.

Unu bărbaţii spănduratu. Printre Omenit ata-şiaţl în serviciulfl castelului X., se afla o îngri-tOre şi unu ţărantt, cari locuâa amândoul într’una locala aşeşatd în fundula unei curţi, la 0*e-care distanţă de cele-l-alte locuinţe.
Acâsta femeiă moşteni o sumă de optd-sti'te de
* #
*
Unu cavalerii păcăliţii. Unu germana bogata, din Berlin, ar fi dorita forte multa, se primâscă o căvăleriă de la împăratuld Brasilieî, care era în călătoria prin Germania; aşa dâră, a începută c vâ-nătOre rafinată dupe idealula visurilord sele ; a nume a f^jut-* ^unoscinţâ cu afiibasadorulO brasi-liand şi ’I a aretatu — pe departe — că ar dori se se facă cavalera brasiliand.
Ambasadorulu ţnse nu ’î a mijlocita căvăleriă,, din simpla causă, că nu 'şl ar fi pututd susţinea cererea sa cu 6re-care merite, cari să fi vorbita în favorulO cavalerului — necavalerisata încă.
Acestuia"’! veni atunci o ideiă salvatore; a nume ’şi a făcuta uriTiatoriuld planii şirâtt: wSunta aicea duol tineri brasîliant, caîî tudiâţlă la universitate ; îl voia ajuta pe aceştia şi suntu sigura, că voia primi o căvăleriă pentru meritele mele...»
Precum a gândita, aşa a şi— făcuta • a invitata, pe tinerii brşsilianl Ja sine, le-a pjres^ntaţil diferite ajutdre şi — îq couversaţiune — în tr&tăta-— ’şl a areta dorinţa de a £4mi o. căvăleriă bra-s,liană.
Tinerii ’l au mulţumită pentru generositateaî'nl, şi ’î aa promişu ţota concursula şi t5tâ protâcţiu-nea lorii.
Bancherulil s"e putea lăuda cu protecţiur.ea ce-loru duol studenţi de la universitate. — Dânsula înota în fericire nemărginită» înaintea ochilora sel străluc a căvăleriă brasiliană...
Odată primesce într’adevăia unii plică, chiafrt din cabinetultt împăratului Brasilieî. Bancheruia
Ducele din faciă. — AI crede una ca acâsta!
Ducele de susîi. — AI tompta D-ta pe realegerea D-tâle ?
Ducele din faciăm — Mărturisescă că asupra a-cestul punta ama Ore care îndoielă!
Ducele de susîi. — în ceea ce mă priveşte, nu ama de locd.
Ducele de-alături. — A! Daca arh fi voită.........
TEATRUL CEL MARE
Compania dramatică representată de M. Pascalv
Joui la 1 Martie 1873.
Frima reptese^thţjupe & piesei.
ROMANIA' LIBERATA
v
SAU

MIECEA 7HTGAT0EU
Dramă naţioăală în 5 acte, de D. Roques.—Decoruri nuoî de D. LaDo. —— Maşinăriele de D. î’e-trache. — Pusă în scenă de D- Gatino. —- Melo-LTJ Hiq lo.diă D. A. Flechtenmacher.
CURSULU RO^ÂNU ]	1 CURSULU muu
Bucurescî, 3 Martie 1873 !	! Ticna, 8 Februar. 1873 s. n.
	
JcrtuiL v 1JÎ7JUCJ Obliga ţi uni rurali 104 % | >. Strnsberg 46 —■ | i Oppenkeim — — ii Obligaţii doiueniall 9S — 1 ■ -cailoi-iV feratei 46 — ! Soeiâtştea gpn..gaz 39£ -- ■ Tiacfa, comp, d’asig. — — Ij ’Mâhdăte,. .,	 ”	' ii Imprum. municipala 18 75 j	IkT TiUX ii1» Metalice	 71 50 Naţionale	 74 50 j Lose	 107 50 Acţiunile bănceî . S81 — I Creditul u	 340 45 Lonâon 109 — j1 Oblig, rnr: le. ungare 81 75
SCHIMBULU
Paris â vista . .
>•	3 liiuî' ^
Londia a vista
-	3 luni. . Berlin a vi3ta .
—	3 luni. Marsilia ....
93 %
25 20 | 372 —!
»	Temefvar . .	80	50
»	Transilvane.	79	30
»	Croate ...	83	25
Argintă In mărfuri . 108 —
Ducaţî.....................
Napoleoni............ 8 73
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL
, j#fi@ BnaieiG.gBSBigBiaiBse, >.g U
,■ GRĂDINA G JOANID STRADA POLONĂ No. 104 Jg
i9	IMPORTANT PENTRU
<£ AMATORI DE POMI RODITORI ŞI VIŢA *“
Me grăbescă a atrage atenţiunea Domnitorii amatori de Gră-dină, că timpulă presentti fiindă cela mai favorabila pentru trans-3 portul! şi scbterea pomiloră ; roga dar pe toţi Domnii amatori S g* a face cererile cât mai de timpuriu, funda multa avantagiosă J® pentru prinderea pomiloru şi a viţel.	fi
J® Recomandu Sămânţă, de castraveţi de Smirna, cari produce	s
| o calitate de castraveţi forte frageţl, subţiri şi de o lungime de Pestc 2 palme, drămuia io bani.	£3^
fi Fasolea orefluluîr albă rotundă de America, aici Încă necu- ţs a Doscută, de o calitate deosebită, cu multa mal măruntă ca bo- jg® g® bula de-masăre de o dulcdţă rara, fierbe în 20 minute, drămuia fi io bani, ocaoa, xo Lei noi. Asemenea recomandu pentru sămânţă s si cartofi vineţi ţi galbeninumiţi ai frandeleicultivaţi de mine g însumi, de o calitate escelinte, cu preţa moderata se vândă. Dom-G nil amatori, pot aşi procura catalogulă complecta ala Grădinii ffi 5" mele, de la Magasinulfi mea de librărie, calea MogoşOi No 40 vis-fi â-vis de Theatru.	fi
■ Me obliga, cu Espediarea tutulorfi comandelorfi, ale Domnilortt B B amatori din Provincii prin calea ferată, le voiu împacheta şi pr^da 3^ aici la gară. dupe adresele date, 6. I0ANID Librgrulu.	E
•*YJH iBBBDB'BeBQgBIBBDaBBiBSfQ a*b aDaBQiaasasisasisiaEBis&y
RENOVAŢIUNE A CULOREI NATURALE DE PĂRU
prin prcparatulu de văpsitu părulu. aprobatul până acunia ca \;elu maP cc-celentu şi nevătămătoru’ sănătăţeî
ir.srijj .tu isrsvr	I	...v : > -	.	1 * ,et,&elIA vWtilsqrasU
t-fii q Stinsv tir. . *.. sirq oa Pifo
Acesta remediu de regeneraţinne de păr eccelentu în miracnldsele sale efecte, prevSglutu cu eticheta nosfcră protectrice s’a aprobată prin necontestabilcle sale preferinţe estraordina-rie atâtu, in câtă fără d’a avea mal intâiă trebuinţă d’uă particulară recomandaţie acesta şa assiguratu primulu rangă, intre tote asemenea preparate ce s’aă presentată într’unfl cursă de mal mulţi ani şl cari cea mal mare parte suntă vătămătdre sănătăţeî, pe fcându acesta, precumu ne învaţă esperienţa, se întrebuinţădă cinară de persone de cea mai înaltă posiie şi cele mal scrupulose în asemenea lucruri cu uă confidenţă bine justificată.
•> t;•■£<! : vi . , tîîBlhiu
rnlu se pote văpsi după dorinţă, din gris în blonda deschisă şi închisă, brună până în cela mal profundă negru, fără de a atinge pelea în celă mal mică gradă, căci numai părulu pri-mesee primitiva s’a culore naturală, făcânduse mole ca catifea cu ună renoită ' cerea părului se confortă şi părulă se delibera de aceste supărăciose mătreaţă, este causa principală — acestu preparată este nevătămătoru sănătăţeî.
Depositulă principală alu acestui remediu este: Viena, Wieden, Haustrasse l£ heil. Dreifaltigkeit, spre a adresa comande verbale şi epistolare.
Preciulu unul flacon dublă este 3 fior., aunuî simplu 1 f. 50 gr, împreună cu
instrucţiune
93&d&3&8&&&&eâGeoeoeoeeeEfi
B W ,9. WIENA SEILERGASSE 9. I
SIROP ANT1PHLOGISTICU DE BRIANT AFECŢIUNI DE PERTU, GUTURAIURI, â,
Acestu sirop d’unugustudin cele mai plăcute, are uă eficaci-tate-sieură, constatată prin tr’unu raportă oficiale, contra guturaiuluî.cataiu lu,G rippă, tuse măgarescăşi contra tutorii mffamaţitiniloru şi sufennteioru de peptu. Printre celebrităţile medicale cari l’au patronată in timpii de 40 de ani, vomu cita pe marele Lakhnec, Guersant, de la spitalulu copiiloru; Vadqcrlin, director alu scoleî de Pharmacia s'alţî medici dc spitaluri, profesori al facultăţii şi membrii Academiei de Medicină diu Paris.
Pharmaoopea, ruo de Rlvoli, ISO, & Paris
Depositu in Pharmacopeele de căpetenia
Recompensă Ja est
esposi(iunea Universală Lonara,(1862)
APA DE MELISA
DE CARMES
contra Âpopîesieî, Paralisiel, Ameţelel pe mare,. Colereî, Vaporilor, Nemistuiril, Goliceloru, etc.
BOYER
Singură succesore «lu Carmiloru Paris, 14, rueTaranne J [Depositu laprimile casede corner ciu.
STOFE DE MATASE Şl CATIFELE Q
DE PBIMA CUALITATE	^
Pentru Rochi de Dame şi Costume )k
CX7MU ŞI	)K
TROUSSEAUX, FOULARDS & CACHE-NEZ X
M
ÂNUNCIU Se recomandă onorab.
“ publică că posede cea mal bună cunoscinţă, pentru curarisarea şi vindecarea a diferiţelouQ ,rănî de şero-furf.
Doriioriî se potD informa la D-na Zinca Alecsandresca, strada Herăstrău No. 76.
De vgnţfare SseT„c,«
în culârea Galbenă suburbia pi-tar-Moşu strada Catunu No. 6, doritori de a le cumpera să se a-dreseze chîar in acea proprietate
Firmă stabilită la 1792, stătâtore de optu-ţleci ani şi ne schimbată.
Cereri de mostre trebue neapărată se fiă francate.
« XXXXXXXXXXXXXXXXXXXÎ) o	5
x 29 Strada Lipscani 29
LA CHINEZ
X t	f x
X vis-a-vis de magasinultt
d-luî P. Enciulescu o
#:xxxxxxxxXxxxxxxxxxxg X	x
x 29 Strada Lipscani 29 x
I LA CINEZ |
X	X
X viş-a-vis de magasinulfi X
S d-luî lJ. Enciulescu ^
ixxxxxxxxxxxxxxxxxxxă
OBLU Mî NOU STABIIIIEIT
DE
EROGUE, COLONIALE, DELIGATESE BEIITURI SI ALIMENTE STREINE
sub firma
UUBtîIbfcAiiy KAuUYI A 06 U-re^
7	r m O
Recom&ndămu Onorabilului publica unu mare asortimeutii bine arangiatu în tote articolele -ie specialitatea n6st?§g; şi mai cu semă în articolele de Colonială necesare Casei, tote prospete şi noi.
Rugărau pe Onor. Publică a ne visita Noulă nostru Magasinîl, şi credemii că veţi rămânea forte mulţumiţi, atâtu de calitatea mărfuriloru, câtă şi de serviciu.
Preţurile va fi cele mai conscijnţiose.
PARTE DIN ARTICOLELE DE POSTU
Minătărci, Caracatiţă. Marinată de helu, Sardele Rusescl. Halva de Andrianopoli, Tahănu, Uun-de-lemn fraiyuzesc, şi Grecescu I-a calitate.
Icre de Chefal, Icre negre mol şi Tescuite, Stridii Pros-pete, Melci de Transilvania, Uleu de Inu de Braşiov, Măsline mari dulci şi de Volo, Bureţi de Munte conservaţi,
Diverse deserturi pentru Postu
Fentru abonamente, reclame şi anunclurî a se adressa ia Typographia Naţională, strada Academiei No. 24
Epistolele nefrancate se refusă şi ar-ticolii nepublicaţi se ardă.
OrI-ce Abonamente neinspşite de ya-I6rea se refusă.
Abonamentele se facă numai de la 1
şi 15 ale fîe-câruî luni.
Anuncicbi :
Linia mică pe pagina a IV. . 16 bani.
Reclame pe pagina a m. . . ’l leii n. Pe pag.. II 2 lei, pe pag. I, 3 lei n.
Pentru Franci a: se priimesea anun-cinrî şi reclame la D-nil ORAIN &MI-coub, rue drouot 9. Paris.
Pestrc Austria şi Gkrmania : â D PHEL1PP LOB, Wien Wollzeile No 2
Abonamentul pentru RohInu.
In oraşă:	In distr
Pentru nnă ană . . 24	30 le
Pentru uă V, ană . 12	15
Pentru trei luni . . 7
Ptntru rubrica -inserţiunl şi reclamau
Redaeţinnea nu este responsabilă.
Girante responsabilii DUMITRU KRISTEA,
Tipografia Naţionali. Strada Academii Nn 9a
VINERI, 2 MARTIE 1873.
UNU NUMERU 10 BANI
AN DL III -—No. 310
c>t
'-bfubdiâ fj'. .ujnârrnu.,. ti ti?: .-ţ__ r 1
-icin ftib	■iţ> b tţnyars
£tju1 Ijcj GfinârWH iş-cin.-.^ .rif. îl .
P E N.T R U ABONA
.
ii ţiîlunrjifr ffel1
es DEPEŞE TELEGRAFICE
(Serviciulu privată alu «Românulut».)
Madrid, 19 Marti’. — Nouele alegeri pentru cor -teşi., s’ati. ficsatiţ pentru (Jiua de i o Aprilie, drfl îu-ţru.oifeaj-noueî Adunări constituante pentru Ziua dş 1 Maiu. ic si..
“ - Constaniinopole, 10 Martie. — Fostubî mare-vi-ziră, Mihdat-Paşa, este numită ministru alu justiţiei, Sarfet este .numită ministru ală afacerilortt strâ-îpe, Rachid*-,paşa e numită ministru de lucrări publice.
Londra, 12 Martir?.,—Camera comuniloru a respinsă bilulă .ce se cerea de guvernă în cestiunea Universităţii irlandese, ;cu 287 voturi în contra 284. 4-PP* Camera şi-.a amânată,şedinţele până Jpuî.
‘«a1' BUCURESCI, 1 MARTIE ’St
In şedinţa de luni a Camerei, Domnuld Argintoianu a depusu pe biurou proec-tuld românQ pentru crearea bancei fondare prin proprietarii români, i Spaţiulu jurnalului nostru fiindd mied, nu ne^a permisii se reproducemd desba-terile în totă întregimea lord. Ne-amd reservatd însă, ca îndată, dupe terminarea discuţiunii şi luarea proectuluî în consideraţiune, se facemd unii resumatu criticfi asupra tutulord discursuriloru.
Ceea ce trebue se spunemu a<Ji este că, de 6re ce Js’a votata respingerea tutulord proectelord streine, este neapărată trebuinţă ca se se menţiă în proectulfi rornând privilegiulo. Noî nu suntemd pentru nici und privilegid; dar cându este cestiune-de salutea statului, şi cândO privilegiul u se dă tutulord proprietarilorfi români spre a combate pe streini, noi îl susţinem. Dacă, dupe cumU cerţi Domnii miniştrii, nu s ar da .privilegia, ce aru mai putea face banca proprietarilorti români m facia mai multora societăţi streine cari, de şi respinse aqlî, venindU mâine la putere Domnulfl Epurănu cu D. Cornea şi A. Golescu, ară putea fi admişe ? Ard putea ea concura cu capitalele streine, cari de multe ori suntu puse de o putere ore care la dis-posiţiunea unei societăţi spre a-şi face interesele politice şi economice ?
Nu.
Austria, Prusia şi chiarfi Rus. a, cândd scopurile lorfi ard cere, n’ad de câtU se dea unei societăţi mai multe milione, fără nici unu procentd; aceea se vie în ţeră, cu scrisori de la vr’und cancelaru, de la vr’o rudă a sea, de la cine sciă cine, se propune conaiţiuni estremamente avanta-giose, chiaru cu doui la sută; ministruld.
APPAKE IN TOATE SERILE DE LUCRU
AwîjjO.’ţ iî*i ia-’! tiVL .ti# liOf. ăft
influenţată de scrisori şi de alte argumente mai pipăite, se presinte şi se stă-ruiască pe lângă corpurile legiuitore a se vota acela proiecta, disolvendfl chiard o Cameră, şi etă banca proprietariloru romnî omorâtă, şi încorporarea ţerei la acea putere, pe cale economică, consumată?
Acestea nu suntd nici spaime, nici esa-geraţiuni. Esperienţa ne-a făcutu se ne gândimd la totd, se nepreservemd detotd. Aci nu este nici cestiune de Republică, nici de partite, este cestiune de interesuld generala ald proprietarilord români, de salvarea ţerei,
Amd observata că se jocă felu de fela de machinărî în Cameră. Domnuld Cor-1 nea^ Domnulu Ceur Aslan şi D. A. Golescu combătu cu desăvârşire proectuld romând şi cerd să se ia în consideraţiune şi cele streine. Ii înţelegemd. Aşa,îi po-văţuescd interesele Dpmnâlord, şi mai ctî semă pe Domnuld Golescu, care de multd cântă în Patria baîfttt Domnului Laitner. Nu înţelegem însă pe miniştrii, sed mai bine îi înţelegemd prea multd, şi tocmai de a ceia ceremd ca Adunarea se mănţiă cu ori ce preţru, privilegiulu.
împingă pe Turcia a oprima poporele o-rierituluî spre a le aduce la disperare ca să se revolte, şi atunci se deschidă cestiunea orientului ?
Nu scimd. Insă ceea ce scimu este, că Austria lucresâ cu scopurile rele, şi Sul-tanuld a că(jutO în cursă, dacă nu ,se va deştepta, totd aşa de lesne, cum s’a deşteptată şi atunci când a distituittî pe Mi-dhat din sisiriatd.
.1,1/
SOIRI DIN AFARĂ
O telegramă, sosită din Constantinopole, ne spune că vechiulu şi legendariuld visiri-atd a încetată d’a mai esiste înlmperiulti otomană Acesta nu ne-a surprinsa nici de cumd. Cându progresuld vine cu cea mai mare repeziciune ; cândd Republica bate la uşia tutulord ţărilord, sed, cum Zice Preşedintele 'Statelord-Unite, lumea civilisată tinde spre Republică; cândd chi-aru în Japonia progresuld a făcută con-cistele sele , nu ne mirămd nici de cum ca Sultanuld, care este numai doui paşi de puterile cele mai înaintate în civilisa-ţiune, se ia esemplu de la ele şi se-şi creeZe und consiliu de miniştrii.
Aceia ce ne surprinde însă, este numirea vestitului ausţro-filu Midhat paşa la ministeriuld justiţiei. Se scia că Midhat paşa a căZută anulă trecută de la visi-riatd, dupe o şedere de câte-va săptămâni, numai pentru că luase o atitudine ostilă c.;ntra poporelord din orienta, şi mai cu semă contra nostră şi a Serbiei. Elu este caşfe creă planuld, se pue armata serbă şi română subt generalismulu otomana !
Care se fiă dar scopuld aducerii din nod a acestui omd la putere ? Nu cum-va se lucrăsă pentru und nod resbeld, astă dată contra Rusiei^ ,că, Austria voesce şe
www.dacoromanica.ro
5î6J ct>b
t ' ■	K D B I 1.1	. » I, /I »/»
Corespondentele din Floreuţa, ală jurnalului L’A-beille de la Românie, ne dă detailurî asupra unei con-spiraţuini, descoperita în acestă oraşă şi ţinută secretă de către alitorităţY :
«Numai încape nici unu felu de îndoială ijice corespondentele, despre realitatea complotului. De şi cea mal mare parte din capii conjuraţilor^ aă luată fuga, cu tdte acestea se ştiă fdrte bine că scopulu ce se urmăresce este d’a se proclama Republica italiană, dupe ce va răsturna pe rege, bine înţelesă; căci e fdrte probabilă că, ori câtă de bună ară fi Victor Emanoel, nu găsesce de o cara-dată nici o trebuinţă aşa de imperidsă pentru a ’şi a-bandona cordna.
«Ceea ce e mal curiosă în acăstă gravă afacere, pe care se înedreă d’a o năbuşi, nu sciă pentru ce, este că onOrea acestei descoperiri aparţine gu-vernulă britanică. Dupe arătările acestuia din urmă, şefulă fugară ală acestei conspiraţiunl republicane se numesce A... F.
«Nu sciă ceea ce se petrece, şi încă ceea ce se ţlice, înse totu ce potu afirma, este că se află pretutindeni în Italia, chiară în atmosferă, nisce semne, presimţiri sinistre, de care nu se pdte da sdmă. Este positivă că viitorulă peninsulei ţine de ruptura unei aţe, şi acea aţă, care se numnsce aici guvernulu, este din nenorocire pe jumgrate putrezită. Suntă indulgentă.
«Nuvelele cele mai triste nc parvină din pro vinciî. Agricultura este ac- mai multă părăsită de câtă- ?n RomâD'a ; ţăranii fugă de apropierea tâlhari Iorti şi de acea a trupeloră trimise spre urmărirea loră, inse care, ca şi brigaderiî lui Offenn bach, au ciiidatulă privilegia d’a ajunge totă-dC-’ una prea târ^iă.
«Părăsirea agriculturei săă negligearea acestei sicure sorginţî de avuţiă, şi cea mat sacră din a-vuţia naţiuniioră, a fostă în toţi timpii o prevestire de revoluţiune săă de desorganisaţiune.
«Ve voiă întreţine în corentulă evenimentelortt viitdre, pe care simtă că nu voră întârzia se se a-răte; me temă numai că de aedstă teribile lec-ţiune ce se prepară se nu profite nici ună guvernă-eşită din sufragiultt naţionale, şi cu tdte acestea, în genere, se uită până în puntulă d’a negligea sin-gurile bogăţii care potă asigura, cu bunulă traiă ală populaţiuniloră, pacea şi prosperitatea în in-terioru, emulaţiunea şi respectulă în afară 1
____________ OM '"Jj <
Se scrie din Yedo jurnalului Memorial diplomaţi que	o
TELEGRAFULU

fii
SS fie bre adeverattt acea ce ne spunC jurnalele că Japonia atrage asupra sa, în acestu momente, atenţiunea Europei, şi că reformele, ce se întro-duch aicea cu o prudenţă liniştită, daţi o înaltă i-deă de Imperiului sorelui orientalii? Ori care a.i ti fi impresiunea produsă în afară, Japonia a inlratu pe calea progresului ; trebue sg adăogămtt însg că acestti progrese, spre a fi fecondu, trebue sg fiă seriostt. Nu trebuie se luaţi întocmai dithyram-bele interesate ale jurnalelorii americane, care cântă pe tâte tonurile japonesilovti :
«Sunteţi unii poporii mare, voi speriaţi lumea !...
Nu, aedsta. este o esageraţiune; şi trebue sg recundştemtt din contra, că acdstâ ţeră, lujndii câte una din invenţiunile ndstre, sett din instituţiunile ndstre, în pdntulti celti mai culminantti, fără a a-vea preparativele sgu elementele necesarii pentru a le pune în lucrare, se servii într'unii modii pocită, astti-felu că orî-ce progresii se împlineşte cu multă greutate; acea ce este adevgratti înse, e că esistîf elemente forte seriOse, şi că Japonia va eşi încetulii cu încetulă din vechiulii şeii obiceiu. Ambasadele....... uniformele, laţi p6te prea multu loch
în reforme, pe când chestiunile de fondu nu a-tâtii. în contra acestei tendinţe se silescii, din tOte puterile lorii, câţi-va francesî, cari, rumpând vălulu admiraţiunei mutuale şi perpetue, se aretii adevg-raţii amici ai unui poporii, chemată, credii, a ocupa unii mare loch în estremitatea Orientului.
Ara fi prea lungii pOte a numgra în detahfi, schimbările ce se prepară,; cu tOte acestea, amti putea (lice că nu este o ramură: armată, marină, legislaţiune, industriă, care sg nu fiă pe calea progresului, subt influenţa mai multu sgă mal puţinQ a Franciei, căci ace,a ce dirigă mai tâte serviciu-rile sunta francesî.
E dreptU de a adăoga încă, că subt raporturi instrucţiunii publice, Japonia n’are nirnicQ de împrumutată de la Europa.- ea este, ara ii putea ţlice-, ceri mai frumosă buchetă aiu corăneî sgle. Aici instrucţiunea primară este obligatoriă, clacă nu le-galmente celă puţină într’ună modă morală, şi ară găsi cine-va cu greă ună omă, o femeiă, sgă ună copilă, mal susă de douî-spre-<Jece ani, fără sg ştiâ a citi. La Kaidjedjo (colegiu) programulă studii-loru este aprâpe acela ală colegiului Chaptal. Istoria romană ocupă prea multă locă. Ară fi rostii multă mai bine unu programă mat puţină întinsă şi, care ară â permisă eleviloră de a cu-nâsce nrai bine ţira loră.
Elaborarea unui codice, basată pe codicele fran-cesă, este încredinţată unei înalte comisiuni, din-giată de unu jurisconsultă francesih Câtă de cu-rendă. confusiunea şi arbitrariuiă voră face locu unei colecţiunî de legi, adăogate necesităţiloră locale, inspirgndă.niari principiurî de dreptă moderau.
O şcOlă francesă, preparatoriă şcâlel de dreptU, anecsată pe lângă ministeruiă de jostiţiă, e destinată a forma o nouă generâţiune, adăpată cu bune principii, că bune studii şi-destinată a pune în lucrare noua legislaţiune. Limba francesă va fi limba dreptului.
Armata, isubt direcţiunea oficeuloră francesî-, a speriată prin ţinuta jel pe maieie duce Alexis ală Tzarurii, care, sosită la Yedo de puţină timpă, a găsită pe lângă Micado priimtrea cea mai brili-antă şi cea mai cordială-,
i	------*-----
Sfa descoperită în Londra o fraudă uriaşă, comisă de ună americană, prin ajutoruiă de trate falşe. <. S’a respândită vuetulu că frauda.se urcâla 200-Qoo livre.
/ "'Fratele aă Costă negociate la banca Englitereî.
Policia îşi dă tOte silinţr-le pentru a pune mâna pe culpabilă...
Ună complice s’a arestată deja.
,1. i-cp', s	------. -• vbîM nib an
Camera din Waschington a adoptată propunerea-
prin care se felicitgsă poporulă spaniolă de silin-ţile ce-şî dă pentru consolidarea principieloră de libertate, universală prin forma republicană. Senatulii a ritifiată acgstă resoluţiune.
Guvernulă prusiană va propune Parlamentului transferarea registreloră stărei civile la autorităţile civile.
Liberalii voră propune introducerea căsătoriei civile.
Se crede că consiliuiu federală se va ralia cu acesse reforme.
<-‘ Ga\eta de Madrid» ar.unciă că mal multe bande carliste aă fostă împrăştiate în Catalonia. Banda lui Ferrea fu bătută în Maestrazgo. Ea perdu 30 de morţi printre cari pe Ferrea şi pe locotenentulă seă.
Popa Santa-Cruz a împuşcată o femeiă'; elă se urmăresce cu activitate.
CONFEDEftAŢlUNEA LATINĂ Şi ROMÂNII
Constantinopole, Fevruarie 1870.
D-lorii redactori ai ROMANULUI
Domni redactori
■'t ^ î

Und frate scumpd şi iubito alo nostru, Bruţii Amante, fundatorele ţliaruluî (<La Confederaţione Latinav consede in Gam-pidoglio», într’o epistolă ce-mî făcu plăcerea a-ml adresa, între altele-mî scriă:
«La anulu noQ pote vomu începe a strîn-ge şi publica numele acelora, cari aO se facă parte dintr’unti congresti panlatinO în Roma. Trebuie se începemQ a ne- număra, a ne cunosce, a ne uni, pentru că periclele pentru latinitate din di în di devină mai mari, şi ele pentru România, nobila nostra patriă, suntO prea aprope. Trebue se rădicămQ şi se ţinemO deşteptă opiniunea publică a lumii în contra acelora carf voiescu se reducă naţiunile la simple espresiunî geografice.»
Nobilele nostru confrate are dreptate. Latinismuld este ameninţata: cea mal.no bilă fiică a mare! mame latine, generosa Franciâ. sângeră din ranele ce î-a făcuţii unQinamicu infernale şi tradiţionale. Spania e sfâşiată de resbelulfi civile. Italia în luptă cu iesuiţiî şi c’o partită ce s’a îngrăşiato cu sângele naţiunii: România nu este mal ferice de câtti surorile el.
Trebuie se ne unimO, se reînoimu sântele legături ale rasei, se redevenirau latini in fraţi şi in faptă. Iniţiativa o face mama patriă : s o urmârnO^
Se bucimă,, se afirmă şi se scriă că lumea latină e mortă, ori că cela puţina a decăcjutu. Acesta lătrata mincinosO provine de la inamicii latinilor)!, cărora le făcu echoO unele lepădăture ce susţinu a fi supta lapte latina.
Latinitatea mortă! Cine cutecjâ a pro-nuncia acestu blestemi! ? Cum pote se moră Roma, inima poporelorO ? Cum pote muri Parisulu, capulQ civiiisaţiuniî ?
Intr’o db la apusulu sorelui', D. de Bis-mark, aflându-se la Versadles, şi vecjen-du’şl umbra proiectată spie Paris şi prelungită, crecju că acostă falşă umbră ă a-coperitd pentru secul! pe mama revolu-ţiuni.I dţţi 1.879, născătorea marelord iniţiative.
A suprinsa leul.a ş’a crecjuta că l’a. ucisa.
S’a amăgită forte.
Şi chiar d' ir fi căcfatti ParişulO,, nu rămâne ore Roma, mama latinităţii, aceşti!
www.aucbromamca.ro
fenice care rănescu din ruinele sele, mare şi gloriosă, acestă urbe eternă, care re-generă de douS ori lurnea şi care chiar şi astă-dî este aşia plină de viaţă, în câtu aru putea renasce întrega omenire ?
Mortă lumea latină ?
CristO, depusa în mormântQ, fu creduta mortă, totuşi a treia di s’a sculată din mor-menta. Italia, Spania şi România nu fură credute morte până mai eri-alaltă-eri? Fran-cia nu fu dechiarată perdută ? Chiar când. ara fi posibile ca se moră latinismula, libertatea ara scula din mormentulO s^O pe acesta Lazăru .
Mortă lumea latină !
Decă libertatea şi civilisaţiunea pota muri, decă justiţia şi adevgrula se pota ucide, ucisă va fi şi latinitatea; ddrtt până cânda vorO trăi cele patru fiie primogenite ale ceriului, trăi-va şi latinitatea, anun-ciătorea şi operatorea lord.
Consultaţi ruinele Romei, întrebaţi Parisul, CarpaţiI şi Pirineil, deca pote se moră latinitatea, şi toţi v6 vorO respunde, protestânda contra profanatorilorO cari cutddă a susţinea că lumea romană se pierde.
Se tragemă o paralelă între fiii lui RomulO şi între descendinţil lui Arminia. Latinii nici o dată nu se opresca la ni-velula altord popore, şi trebue se stea ori forte sustt, ori de desuptu. Latinii sunta generoşi, teutonii egoişti; aceia franci, aceştia ipocriţi; latinii sunta espansivî, orgolioşi şi intusiastî, nemţii sunta concentraţi, calculatori reci, lipsiţi de acea sânta însufleţire ce distinge pe rasa latină şi care contribui aşia de multa la triumfala civilisaţiuneî. Latinii suntd cetăţiănî, teutonii sudiţî; cel dinteiu aă educata ome-nimea pentru drepta şi libertate, germanii aa perpetuata rasa sclavilorO.
PrometeO a furată o scănteiă divină, şi fu crudu pedepsita; latinitatea a răpită cerului «drepturile omului» şi pentru a-cesta despoţiî teutono-tartarî voiescO s’o pedepsescă.
Provedinţa a datu latinităţii primatulu, şi de aceste insemne ale superiorităţii el n’o vorO putea-o lipsi nici Hohenzolernil, nici Romanovii, cu toţi sclavii loru.
Sclavii lui Bismark anunciă decadinţa rasei latine. Serrnanii! n’aro trebui se uite că cel 100 de milione de latini portă în sînd germele vieţel eterne, că cerultt şi pământulă vorO trece, derO latinii voră remânea ceea ce fură, ceea cesuntu: ««cam-pionii libertăţii ş’aî civiiisaţiuniî.»
Primiţi, vg rogu, etc.
l)r. I. C. Drâgescu.
(Românului) ;	ufloruq
K>-	1	g b
ŢIGANULU Ş[ mm

■ k. i'Jnua1 Vornicii Iii Ior/’ache, şi'hică vornicii mare.
Avea o moşiă cu uni} iazu în care Racii se plodise aşia în câtu, (leu,
Dacă cu volocultl puneai ca se tragă,
Dintr’o trăsătură umplea! o telâgă,
Ce şi trei marţoee o tărăia greii.
Fiîndu jfostu, boerulti în redvanu se suiă, La care opusese patru cai se I pue ;
Ş’apoi poruncesce, din ciubucu fumândii, La jazu ca se 1j J.ucă. Deci, spsindd aice Nete^indu-şî Larbr la dou'i argaţi ^ice Ca se sară 'n baltă c'unii volocii cur^ndii.
TELEGRAFUL
Ordinu ’I se pune pe locă în lucrare ; Dupe cinci minute găfuindă greă, ta:e, Flăcăii aruncă voloculQ pe malfi ;
Ce era într’enşulă ? nu era mi imune, Căci, o ! fabuliştiî, nu sciă a le spune : Din volocă ticsiră cu raci unti....
Voiniculu, acesta vg^8ndQ, <J‘ce ’n sine Bravo! aţii la masă amu se mănândtt bine r Amil se trimită însg şi veruluî meu,
Aga Ghiftuescu, cărui mulţii ÎI place Pilafu fiertă bine, de raci cândă se face, Ba şi rasolă încă şuntu pe gustulă seu!
Reveiundă a casă, poruncesce iute,
Din raci se ciupescă vre o patru sute, Colea! sciî tota unuia, mari, graşi şi aleşi; Apoi gramaticu ’I pune ca se scriă Una răvaşă, cu buche negre pe hârtiă, Aretânda cătirnea racilbru trimeşî.
Pe urmă ela chiamă repede la sine Pe Marin ţiganula, ce îla sciă bine Câ fuge ca dracula, fiindfl poruncită ;
Şi dupe ce pune raci ’ntr’o coşarcă Pe capa ’I-o aşgţlă, $ice : ntSgră ţgrcâ ! Acu de la vSru ’ml se vădfi c’al venita !
Prea bine, cucbne, ţiganula rostesc”, Şi, la fugă ’ndată ca naiba poruesce: Insg ’n a.lui fugă racii blestemaţi, Eşinda din coşarcă,-josa se aruncară Şi în părţi mal multe se împrăştiară. După ce de carne eraă despuiaţi.
Ghiftuescu inse cunoscea prea bine Pe ţigana, şi ’ndată ce ’ia veţlu că vine Ha chemă, pe frunte ’şi dându roşula sea fesa, Şi ÎI ţlice : cidră ! spune ’ml fuga mare,
Ce ’mî a trimesa, Iudă vgru ’ml iubita tare ?
—fj De raci o coşarcă, peşc’neşa v’a trimesa,
Respunde ţiganula, dânda plina de mândriă Revaşula în care se scia că scriă Ce ploconii aduce de la-ala sea stăpâna. Aga Ia scrisdrea, o desigilesă Şi, citind’o bine, apoi ordondsă Se primăscâ racii în numertt deplina,
Inse în coşarcă ce se veţlî ! cânda cată Una raca, măcara unultt de 16cu nu s’arată, Căci, precum v’ama spus’o, toţi aa fosta fugita \ Ghiftuescu:atuncea prea cu multă grabă Şi tona de mâniă pe ţigana întrdbă,
— Unde sunta, mâl! racii ce mi se trimită ?
— Aa fosta în coşarcă, scia cu bună s.emă.
Unde sunta acuma, nici bătrâna’ml mamă Nu creda că e ’n stare de a v’areta;
Dar apoi, cur.One, în revaşă îmi pare Că sunta scrişî cu slovă, şi ’ncă slovă mare Câţi aa fosta anume, ori dă! nu e aşa?/
* *
>aI<j
ei.
Pe mulţi din Visternicî din ţerl prea bogate Intrebându ’I astă-ţll: ea spune ’ml, măi, frate Cum stai cu finansula ? — FOrte bine $ea ! Na e datoriă? tâte achitate.
Ş’arătându ’ţl cifre, condici regulate Respunda, pe-a mea lege, ca ţiganula meă-f
(Curierliia.)
6. Tăuîu.

UV.i
diverse
Unu tipii de bolnava imaginaru. Vara trecută, ne spune Tigaro, una omft mergea în tdte filele,

şi de multe ori de douS ori pe ţii, se ve$ă pe doc-toruld sea, spre a se plînge dinaintea lui de durerile de capu, de stomacă, de pepta, de inimă, cari nici nu esistaa.
Doctorula nu mal ştia ce se ’I răspundă.
într’o ţii, pe când îşi sfirşea plângerile sale obicinuite. doctorula clătinânda din, capu, îî ţhse :
—	Acdsta este lOrte grava!
—	Vedeţi, d’acdsta eram prea sigura !
—	Nu pota sg ve prescriu de câta una singurii remediu...unU coco.
—	UnU coco ?
—	Da ; înse nu unU coco din acea ce faci la D-ta... Te vel duce se cumperi unulU... la Palais Royal, la Touileries... Vel alerga diţpe densulU spre a avea... în fine totulfi stă aci.
FalşulU bolnava, făcu întocmai dupe cum ÎI ordonase mediculU.
Peste opta ţlile spunea la toţi, cari voiaa se’lu asculte :
—	MergU multu mai bine... Ah! amu făcuta o cură minunată !>f
Şi te părăsea spre â alerga dupe vr’ună negus-torU de-.coco..
* *
Starea lui Napoleon III. Republica francesă, termină astfi-teiU o şeriă de ariicole asupra omului de la Sedam
Ori care arU fi starea lăsată de Napoleon III, şi o spunemU tare, afară d,e aceea ce a pututU e-conomisi din saiariulu seU regulata de preşedinte, (io Decembre 18/18—1 Decembre 1851) nu pâte fi a lui.
Se fi măritu-o din lista sea civilă, în care intră şi caseta sea, nu p6te fi adeverată, pentru că ela o economisea de aiurea, căci împrumuturile sdle ne încredinţdsă în destula. A trece dinaintea ochi-lorU noştri!, ca cela mai admînistratorU burgheza şi regulata comptabilU, grăşi nu p6te fi, pentru că acgstă stare n’arU fi a lui. Sperjuriele şi masacrul numai suntfi ca în timpii feudali una miţlî-locU legitima de înavuţire. Aceea ce are l’.a, luata şi ni-lfl datoreşte.
Intrata în Francia cu doug miliâne datorii, a eşita cu doue-ţlecl, treî-ţlecî, sgă cincl-ţlecl milbne de datorii către Francia.
* *
*
El
ACTE OFICIALE
Art. I. Monetele străine de arginta, din ţliua apariţiunil în Monitorulu oficiale a decretului de faciă, vorU circula în t6tă ţgra şi se vorU priimi la tote casele publice pe preţurile următOre:
Unu duelu între dom fete. Se vorbesce de câte-v.. ,-ile în Agram rdespre una duela, ce s’a întem-platU acolo, şi a căruia causă a fosta gelosia. Doug fete iub'gă şi — întreţinea, dupe cuma se află mal târzia, din economiile lora, tota pe acelgşl Don Joan, care oferi ambelora, fără parţialitate, inima şi mâna sea. Lupta ce avea se decidă posesiunea se efectuă cu cuţite, şi înainte de a fi posibilitate a despărţi pe înfuriate, Maria, ce era brunetă, priimi doug împunsături la o perte, drfi Clotilda, o blondină, pri mi cinci în gâtfi şi obrasu.
{La Gaţette des Etrangers)
O bucătăresă diplomată. Citimfi în Figaro : Unuia din amicii noştril are o bucătărgsă care a slujita tota în acgstă calitate la una ministru. Deci, în serviciulu ministrului, bucătărgsă a luata obiceiuri ministeriale.
De unâ-ţli, îl aduce la masă una fela de bucate afumate de tota.


ii
www.dacoromanica.ro
	Lei. B.
Icosaru'ă (iermeliculfl). . . .		4 3°
JumStatea de icosară . . .		ii?
Sfertulu de icosară ....		I O7
Rubla iusescă de argintă . .		3 «4
Jumetatea de rublă ....	.... 1 92
Sfertulu de rublă		.... — 96
Piesa de 30 capeicl vechi . .		1 15
» 2 0 » » -		• — 54
» 15 » » . .		— 4°
» IO » » . ,	. . • . • — 25
Sfanţultt vechiu austriacă (20	cr.) . . . •— 80
Jumetatea de sfanţă (10 cr.)		— 40
	{.Monitoruia)
■flOi.
ULTILILE SCIRI DE LA CAMERA
Proectula de lege pentru formarea bâncet fon-ciere prin proprietarii români s’a luata în consi-deraţiune.
Fuvernula a declarata că dacă acesta proecia nu se va vota modificata dupe cum cere regi-mula, va disolve Adunarea !
? g
BIBLIOGRAFIA
A eşita de subt ţipară următOrea broşură, pe care o recomandăma D-lora deputaţi si D-lora proprietari, cultivatori, comercianţi şi industriali.
BANCA TERITORIALA ŞI AGRICOLA ROMANA
SEff
UNU NOU SISTEM DE CREDIT FONCIAR
Coţcăria fi şarlatania proectelora streine. Defectele proecteloru Române. Organisarea fi me-canismuia financiaru alu Bănceî Teritoriale fi A-gricole Române. Midloculu de a faee bani abon-denţî fi efiiriî.
DE
/VL JA inovici
Preţuia 80 bani.—De vânţlare la Administraţia diaruluî Telegrafuia, Strada Academiei No. 24, la Librâriele iOnid din podu MogoşOeî, şi la Socek.
(Gironde)
V
.X
X
a ■
iîo.IdiKţ iolrim
CURSULU ROîtlANU
Bucurescî, 3 Martie 1873
EFECTELE
Obligaţiuni mraiî	104 "V,
» Strusberg 46 —
» Oppenheim----------
Obligaţii domeniali 96 — >' căiloru ferate 46 — Societatea gen. gaz 395 —
Dacia, comp. tl’asig.-----
Mandate
Stăpânulii se face focă, chiamă pe bucătărgsă şi, cu tonultt celii mal severă ÎI ţl*ce:
—	Cum se ote, Mariano, se-nri afumi astu-felă bucatele ?
—	Daca veţi bine-voi se-ml acordaţi ună tev-menă de 24 ore, respunse Mariana, vă voiu pre senta unu raporta detailata în acestă privinţă,
Impriim. municipală 18 75 SCHIMBULU
Paris â vista . .
»	3 luuî .
Londra a vista »	3 luni. .
Berlin a- vista .
—	3 lmu .
Marsilia ....
98 % 25 20 372 —
CURSULU V1ENE!
Yiena, 8 Februar. 1873 s. n. EFECTELE
Metalice............ 71	20
Naţionale........... 73	75
Lose............... 108	75
Acţiunile băncei	.	981	—
Creditulu........	339	25
Lon.ion............ 109	1°
Oblig, runde ungare 81 25 » Temeşvar . . 80 35 » Transilvane. 79 25 » Croate ...	83	25
Argintă în mărfuri .108 15
Ducaţî ,..................
Napoleoni ............8	73
TELEGRAFUL

Al ■■ ■ B BIIISI' IIIIIBIIIII SjfS
Va niiRBiciiiiiiiiiHaiiiiiW
GRĂDINA G. JOANID STRADA POLONĂ No. 104 f»
mm	IMPORTANT PENTRU
amator! de pomi roditori şi VIŢA
Me grăbesctl a atrage atenţiunea Domnitorii amatori de Gră-dină, că timpulă presentă fiindă celă mai favorabilă pentru trans-portulă şi scfiterea pomiloră ; rogu dar pe toţi Domnii amatori a face cererile cât mal de timpuriu, fiindă multă avantagiosă pentru prinderea pomiloră şi a viţei.
Recomandă Sămânţă de castraveţi de Smirna, cari produce o calitate de castraveţi forte frageţl, subţiri şi de o lungime de peste 2 palme, dramulă io bani.
Fasolea oreduluî, albă rotundă de America, aici încă necunoscută, de o calitate deosebită, cu multă mal măruntă ca bo-bultS de masăre deodulcfiţă rară, fierbe în 20 minute, dramulă 10 bani, ocaoa, 10 Lei noi. Asemenea recomandă pentru sămânţă cartofi vineţi ţi galbeni\ numiţi ai frandeleî, cultivaţi de mine însumi, de o calitate escelinte, cu pteţă moderată se vândă. Domnii amatori, pot aşi procura catalogulă complectă alu Grădinii mele, de la3fagasinulă meă de librărie, calea Mogoşâi No 40 vis-â-vis de Theatru.
MS obligă, cu Espediarea tutuloră comandeloră, ale Domniloru amatori din Provincii prin calea ferată, le voii! împacheta şi preda aici la gară. dupe adresele date, G. I0ANID Librarulu.
RENOVAŢIUNE A CULOREI NATURALE DE PĂRU
|prin prcparatulu de văpsitu părută. aprobată până acuma ca celă mal cc-ceîentu şi nevătămătoră sănătăţeî
PHYSICHROM

IE
■
S

dv
" £1 E H
1 1 e I
: m E fel ® s
k a'a'-ia a
1 e 1
ts m
» K W 1 K S5 ?
K Acestu remediă de regeneraţinne de păr eccelentu în miraculdsele sale efecte, prevedutu pcu eticheta nfistră protectrice s’a aprobată prin necontestabilele sale preferinţe cstraordina-|| rie atâtu, în câtu fără d’a avea mal întâiu trebuinţă d’uă particulară recomandaţie acesta E şa assiguratu primulu rangă, între tote asemenea preparate ce s’au presentatu într’unu || cursă de maî mulţi ani şî cari cea mai mare parte suntu vătămătfire sănătăţeî, pe cându P acesta, precurau ne învaţă esperienţa, se întrebuinţfiţlă chiaru de ersonc de cea mal înaltă ^9 I H Pos’ie Şt cele mai scrupulose în asemenea lucruri cu uă confidenţă bine justificată.
® i H Aţvantagiurile particulare ale acestui preparată de regeneraţiane de păr consistă mal spe i §| cialemente că se p6te aplica de fie-care omu cu mare înlesnire şi fără dificultăţi, căci pă-2) S ţij rulă se p6te văpsi după dorinţă, din gris în blondă deschisă şi închisă, brunu până în celu * j gf maî profund negru, fără de a atinge pelea în celu maî micii gradă, căci numai părulu pri-a m mesce primitiva s’a culore naturală, făcânduse mole ca catifea cu unu renoitu lucidă, cres-gj I cerea părului se confortă şi părtilă se deliberă, de aceste supărăcidse mătreaţă, şi în fine ce 8 este causa principală — acestu preparată este nevătămătoră sănătăţeî.
M f ij Depositnlu principală alu acestui remediu este: Viena, Wieden, Haustrasse 16, farmacia la _B | | heil. Dreifaltigkeit, spre a adresa comande verbale şi epistolare.
S 1 iŞ Preciulf unul flacon dub}ft-este 3 fior., aunuî simplu 1 f. 50 cr. împreună cu instrucţiune f |î de intrebninţar.
# I v	-
3
f6
m eokHKseotxsxîoooooooeoeli
a m- 9. WIENA SEiLERGASSE 9.	$
I
| STOFE DE MATASE ŞI CATIFELE $
DE PRIMA CDALITATE
Pentru Rochi de Dame ş' Costume
CUMTJ ŞI	/ft
TROUSSEAUX,	FOULARDS	& CACHE- “IEZ I
Firmă stabilită la 1792, stătătore de optă-ţlecl ani şi ne «V schimbată.	M
Cereri de mostre trebue neapărată	se	fiă	irancate.	^
Booooeooooeeoooo@i»oooo( •
SIROP ANTIPHLOGISTICU DE BRIANT AFECŢIUNI DE PEPTU, GUTURAIURI, &.
Acestu sirop d’unugustudin cele maî plăcuţe, are uă eficacitate sicură, constatată prin tr’unu raportă oficiale, contra guturaiului,catarulu,Gnppă,tusemăgareşcăşi contra tutoru mffamaţiuniloru şi sufermteloru de peptu. Printre celebrităţile medicale cari l’au patronată in timpii de 40 de ani, vomu cita pe marele Laknnec, Gceksant, de la spitalulu copiilorii; Vadqdelin, director alu scdleî de Pharmacia a'aiţî medici de spitaluri, profesori al facultăţii şi membrii Academiei de Medicină diu Paris.
Pharmacopea, rue de Rivoll, ISO, A Paris w Depositu in Pharmacopeele de căpetenia
ÂHUNGIU.
Se recomandă onorab. publică că posede cea maî bună cunoscinţă, pentru curarisarea şi vindecarea a diferitelouQ răni de scro-furî.
Doritorii se potti informa la D-na Zinca Alecsandrdsca, strada Herăstrău No. 76.

Recompensa la esposiţiunea Universală Londra îl862)
APA DE MELISÂ
DE CARMES
contra Apoplesieî, Paralisieî, Ameţeleî pe mare, Colerel, Vaporilor, Nemistuiru, Goliceloru, etc.
BOYER
Singuri succesore alu Carmiloru Paris, 14, rue Taranne Depositu lapi'imilecasedecomerciu,
De v'ânţSare
lîn culdrea Galbenă suburbia pi-|tar-Moşu strada Catunu No. fi. doritori de a le cumpera să se a-dreseze chiar in acea proprietate
I XXXXXXXXXXXXXXXXXXX
Q	X
x 29 Sti'ada Lipscani 29 x
^ LA CHINEZ |
X \ s-.a-vis de magasinuld :.
d-luî P. Enciulescu 8
SEB MAI NOD STABILIMENT
ftXXXXXXXXXXXXXXXXX}
x 29 Strada Lipscani 29 x
ov
DE
Sl)
DROGjS, COLONIALE, DELIGATESE. BEUTURI SI ALIMENTE STREINE
Sxxxxxxxxxxxxxxxxxxx® w
sub firma
jl.. 0.3
=3 X V X T3 X
fi
CINEZ	5
vis-n-vis de magasinulfi X
^ d-luî P. Enciuiescu	g
XXXXXXXXXXXXXXXXXXXX»
DOBRICEâNU RAGOVIŢA & C-ie
Recomandămu Onorabilului publică unu mare •asortimentu bine arangiatu îa tote articolele de specialitatea nostră, şi mai cu seină în articolele de Colonială necesare Casei, tote prospete şi noî.
Rugăiuu pe Onor. Publică a ne visita Noulă nostru Magasinu, şi credemă că veţi remânea forte mulţumiţi, atată de calitatea mărfuriloră, câtă şi' de serviciu.
Preţurile va fi cele mai conseiinţiose.
PARTE DIN ARTICOLELE DE POSTU	Minătărci, Caracatiţă. Marinată de helu, Sardele Rusescî.
Halva de Andrianopoli, Tahânu, Uun-de-lemn franţuzesc. Icre de Chefal. Icre negre mol şi Tescuite, Stridii Prâs- şi Grecescu I-a calitate. pete, Melcî de Transilvania, Uleu de Inu de Braşiov, Măsline mart dulcî şi de Volo, Bureţî de Munte conservaţi, Diverse deserturi pentru Postu.
f ii.'ii;şuii u n he oloi î

Pentru abonamente, reciame şi anunciuri ă se adressa la Typographia Naţională, strada Academiei No. 24.
Abonamentul prnteu Romani a.
It oraşu:	Iu fiistricte:
Pentru ună anu . . 24	30 lei n.
Pentru uă '/, anu ,12	15»
Pentru trei luni . . 7	8	•
Anunciubi :
Linia mică pe pagina, a IV. . 16 bani. Reclame pe pagina a IU: .	1 leu n.
Pe pag fi 2 lei, pe pag. I, 3 lel n.
Pentru rubrica «inserţiunî şi reclame» Rerficţiunea nu este responsabilă.
Epistolele nefrancate se refnsâ şi articol» nepublicaţi se ardă.
■Orl-cft,Abonamente neînsoşite de va-loiea se refusă.
Abonamentele se făcu numai de la 1 şi 15 a le fie-câruî luni.
Pentru Fbancia: se priimescu anun-ciurî şi reclame la D-nil ORAIN &MI-COUX), rue drouot 9. Paris.
Pentrd Ausţbia şi GeBMANU.; la D PHILIPP LOB, Wien Woilzeile No 2
Girante responsabilă DUMITRU KRISTEA. yţy/yţ fjfţţyirnmanicfl rn Tipografia Naţională, Strada Academii No. 24.
SÎMBÂTĂ, 3 MARTIE 1873.
——————ga•———
UNU NUMERU 10 BANI
ANULUI — No. 311
■ •» >■
,9fnuf jHHHi’'	' j
in611 il"aii.r^
ni u - ■ n 10 urna afc ia I srn	Jr I fl
Bob ăa A a3l i - "' i*
-fi nib î	-\b .
APPAEE IN TOATE SERILE DE LUCRU
PENTRU ABONAMENTE, RECLAME ŞIANUNCIURI Â SE VEDEA PA GINEA IV.
b l;i'	■
)	)cî)\
DEPEŞE TELEGRAFICE
(Seryiciulii privata alu «Românului»-!
IlSjrtU.
Ltnhq
. t.
Berlin, 1 2 Marte; — La deschiderea Reicstagu-luî, discursului împăratului Vllhelm promite pr.e -sintarea mal multorfl proecte de legi pentru tran‘ sformarea sistemei fortificaţiunilorf; şi marinei, o lege militară generală, -alta pentru sporirea solde-loru oficerilorO şi subt-oficerilor, apoi convenţiu-nea ce s’a închiăiatO cu Francia care — prin înaintarea termineloră pentru plăţile convenite — va face posibilii o apropiată şi deplină evacuare a teritoruluî francesu. Mesagiulă declară că relaţiu-nile Imperiului, cu t6te statele străine, justifică o deplină încredere în menţinerea păcel. Acdstă încredere se basdsă pe relaţiunile amicale cu suveranii puternicelor!! imperie vecine, carii au vi-sîtăta Berlinulu. Aceste bune relaţiunl, cu '.eginil, sunttl o garanţiă pentru mănţinerea păcii.
fit i	-BggBBi ''«Hi 11 — -
BUCURESCI, 2 MARTIE
Pe cânda erl şcriamd revista nostră şi ^icemO că înţelegemti forte bine scopurile mînistrilora, în cestiunea bănceî fon-ciere, fără se scimd ce se vorbea în cameră, Domnia lord îşi dad pe faciă acele scopuri. Eî dtclarad că, dacă nu se va vota modificările cerute de dânşii, vord face cestiune ministeriale şi vord cere de la Dom-nitoru desolvarea Adunării.
Intimidările şi ameninţările funda und privilegiu ald lord, o basă care susţine piedestalula pe care stad, nu putea nici în acostă cestiune se facă und pasd afară din acâstă basă !
Care se fiă scopuld acestorti ameninţări de disolvare, cându erl era discuţiunea numai asupra luării în consideraţiune, a proectulul, şi cândd mal mulţi deputaţi declaraseră că este o neapărată trebuinţă de a se modifica unele din articoll ?
Şi noi chiar suntemd pentru modificare în ceea ce privesce emiterea biletelord şi scăderea dobânqlilord. Nu suntemd însă şi nu vomd fi nici o dată în cea ce privesce unitatea sdd, cum cjlice guvernuld, privi-legiuld. Dacă, nu se va voia acdstă unitate, acestd privilegiu, preferămd mal bine se nu se votese nici de cum acdstă bancă, şd se amâne câtti de multa, de câtd se fimd siliţi peste und and se ne pomenimti cu o altă concesiune dată streinilor^, care se omdre acdstă bancă română, şi se pue mâna pe proprietăţile nostre, puindti astd-feld în ţdră ţeruşuld anecsiuniî pe cale economică.
Scimd că suntd în ţdră streini f<5rte susu puşi cari, numai cându Ii s’ârd turna pe
gâtd aurd ca lui Cresus, vord înceta se lucrese pentru a esploata, ţdra şi a o aduce în şapă de lemnd, căci aşa cere interesuld streinilord şi rdd voitorilord nouă.. Camera trebue se aibă în vedere acesta, cândd va discuta pe articoll proectuld. Se nu o speriă câtuşi de puţind intimidările de disolvare, de ore ce sciă pentru care scopd suntd făcute ; căci proprietarii români, ţerâ întregă, îl va ţine contd de purtarea sea în acdstă cestiune. A<Jî e cestiunea de morte şi de viaţă a proprietăţii.
Dacă deputaţii se vord intimida şi vord ceda guvernului, esclu^endd articoluld 2, adică unitatea sdu privelegiuld, proprietatea română în locd de a fi salvată, din contra va fi perdută cu desevârşire. Astăzi trece din mâini române în alte mâini totd române, pe cândd atunci va trece în mâini streine, din care nu va mai putea scăpa nici o dată.
Domnuld primd ministru a declarată erl că pa numai încercare, erd la anulti pa mai vorbi! Ce însemndsă acdstă declara-ţiune, de câtd că banca streină este ascunsă în camera consiliului de miniştrii, şi voescd numai se înşele ţera că suntu şi eî pentru banca. română, pe cândd în fondd lucrdsă ca peste unii anii se aducă pe aceia recomandată de persone înalte cari suntd interesate în cestiune ?.
Noi amd declarat’o şi o declarămd şi aqll că, ori ce bine ard areta că ne aduce acestd guvernă, cocoţată la putere prin streini, nu pote se ne inspire încredere :
«Ne tememd de servitorii streinului chiarii cândii ne aducii daruri!»
Scopuld ministriloru este demascată în şedinţa de ert cu deseverşire. Se vede că. s’a supărată stăpânuld pe el şi l-a ameninţată, de ore ce n’ad putută se se men-ţiă şi a ameninţată cu disolvarea înainte chiard de a veni în discuţiune prpectuld pe articoll!
jNouC ne pare bine de acdstă ameninţare, ca se vecjă (era, se se convingă mal bine cine o guvernă şi la ce este espusă. Ne pare red însd^ că s’-ad găsitti deputaţi din oposiţiune, cari se 4*C1J liberali, se vie şi se facă servicii streinilord sub masca intereselord economice. Domnuld Cogălni-cianu, care în aparinţă a declarata că î-a în consideraţiune proiectuld, l’a combătută în fondd mal red de câtd Domnuld Epu-renu, Corhea, A. Goles.cu şi Ceaur Âlsan. Unii susţînd că acdstă combatere, ard veni
din causă că nu a fostă şi Domnia sea băgată în consilid de administraţiune, drd alţii că i s’ard fi promisu ministeriulu. Nu scimd dacă aceste bănuelî suntu adevărate, dar scimd atâta că, prin atitudinea sea, a datd prilegid acestord bănuelî!
Acjî începe discuţiunea pe articoll, şi chiard a<JI Camera vine Ia articoluld 2. Asteptămd cu nerăbdare se vedemîi cum se va purta majoritatea, care erl a fostu aşa de mare pentru luarea în consideraţiune a proectulul: îi va fi frică de disolvare sdd îşi va ţine demnitatea; va salva proprietatea română şdd va lăsa uşia des chisă streinilord spre a pune mâna pe densa.
Aci e cestiunea.
.	.n. 'i ■ ■.	ti	O
DISCURSULU DOMNULUI THIERS
(Şedinţa din 4 Martie.)
Domnitorii,
Aşîi fi voita sS fia dispensata a me urca la a-cestâ tribună, pentru că D. primu-ministru, în numele guvernului, ala unanimităţii guvernului, a esprimata adeveratulă seu cugetă (aplause in drdp-ta). Cestiunile repetate, grabnice, car\ ml-aa fosta adresate, aa făcută necesaria ca Se mai adaogu la cele (lise de D. prima-ministru câte-va cuvinte cari le complectdsă.
Vina, mal înteiă, a susţine tecstulu, puru şi simplu integrală, ala comisiuneî care s’a însărcinată cu organisaţiunea puteriloră publice. Ve voitt esplica îndată motivele cari ne-aă făcuta a leprimi lucrarea acestei comisiunî. Aşă fi putută contesta în acdstă lucrare câte-va espresiunî; dar, căutând a espresiunî mal satisfăcetdre pentru noi toţi, pu-temă se căderftă în caostt. (Prea bine).
Pentru a garanta datoriile mele către ţdră şi că tre D-vOstră, ama trecuta peste multe dificultăţi personale ce se găsdfi în lucrarea comisiuneî.
Ţindmfi mai cu osebire la acdstă prerogativă de a lua parte câte-o dată la deliberaţiunile D-vOs-tră. Comisiunea a admisa acesta drepta, şi-I mul-ţumesca, căci creda acesta drepta de o incontestabilă utilitate. Proectulă dă mi^Ildce de acţiune a-cestel Republice conservatrice care ne administrd^ă.
In Mesagiu, care a fosta calomniata, ama esprimata cugetarea guvernului asupra legilora ce suntema invitaţi a presir.ta. Astă-^î, cânda le vomu presinta, multe îndoell voru dispare, şi justiţia ni se va da.
Este în lucrarea comisiuneî D-vdstră o espre-siune care îmi place multa, este aceea că nu ve veţi separa fără a da ţereî instituţiunl cari îî perr mitu de a stabili una guvernămenta regulata.
A fosta de-o-cara-dată desacorda între coraisi-une şi noi; pe urmă acordulu se făcu în cela din urmă mo menta. Me adresesa la toţi Pmeuii de bună credinţă. Ce-ară face dânşii în locuia nostru? Multe guverne ai fosta îesturnate în ţdra ndsţră prin des-binare.
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL
Unii creda că monarchia, care a domnita în Francii, este guvernul seu naturala necesara; alţii,—şi nu suntQ toţi tineri, dar toţi sinceri,—creda fOrte tare în Republică şi vSda, precumu şi ea chiaru vâda adesea, unulu din miţlllOcele cele mal energice spre a menţine ordinea.
Aceste douS mari partite se sub-dividu încă. 0-menit respectabili, cari voescti monarchia, nu-,do-resctt toţi aceia-şl monarchiă. Toţi republicanii nu voescti aceia-şî Republică,
înaintea acestorii partite, ce va face guvernuia? Dacă se pronunţă, se strigă trădare. Dacă isce, se strigă ecuivoculti.
...Preşedinte ala Kepublicel, r'amă promisa de a nu lucra în ascunstt la resturnarea el în profi-tultt unora pretendinţl al tradiţiunel monarchice. Nu afati favorisalu nici o pretenţiune de nici una fela, şi Adunarea şi ţâra aa fosta şi sunta libere în alegerea lorh. Nimica nu este compromisu. Li-, bertatea ţerel este întregă. (Bravo în drâpta). Libertatea este întrâgâ stângei şi dreptei, Majoritatea ţerel va decide. (Biavo).
Pactuia de la Bordeaux însemfia, 'pentr1® unii, certitudinea presinteluî; pentru cel aîţî, libertatea viitorului. Pentru ruine, pactuia de la Bordeaux însemna că voia guverna ca, şefula leala ala unei Republice. Aşa fi stricta îi condiţiunile pactului de la Bordeaux, dacă v’aşa fi propusu se faceţi definitiva guvernuia piovisoria ala Republice!; dar n'amd făcuta acâsta. Inse, dacă credeţi că moinen-tuia a sosita de a constitua, se ne-o spuneţi,- şi noi ve vomu face cunoscuta opiniunea ndstră cu franchetă, cu sinceritate.
Ca preşedinte âla Republice!, ama dreptuia a recomanda Republica; dar momentuia n’a sesitu de a vota titlurile, trebue se îndeplinima lucruri mari. Nu trebue a jena consc.inţa numeroşilora patrioţi şi devotaţi ţerel.
Dacă în Mesagiuia nostru ama vorbita de a face Republica, este că, ca şi D-vdstră toţi, avâma con-vincţiunea intimă că era ceva de făcuta. Sunteţi constituanţi, o ţliceţî, şi ţâra, numindu-ve, n’a făcuta reserve, nici pentru întinderea puteriloia D v5s-tră, nici pentiu durata lora. D-vOstră aţi hotărîţa că ve veţi separa dupe liberarea teritorulul.
Este gîndula D-vostră... aţi spusa toţi acâsta-.., ţReclarcaţiunl în drâpta), Voia încerca, pe câta se va putea, de a pune mal mare esactitate în espve-siunea ideeloru mele, fiir.da că astăzi numai trebue eehlvocu. Nu ţlicu că d'ua separaţiuneî D-vdstrâ se fii ixatâ într’untt moda precisa; dar tdtă lumea s’a gândita că în acesta anfl trebue se vâdă opera D-v6stră terminată.
Este Ore o cugetare anarchică? Efste ilegala a cu geta că D-vOstră nu ve ve-ţl disolva fără a da Republice! acele instituţiunl pe cari toţi Omenii o-ne.ştî sunta datori se dorâscă de a le vedea date. (Sgomota în drepta)
Avema regimula parlamentara în totă puterea Iul, în escesa, pentru aceea ama ceruta Ore-cau mi^lOce de a guverna mai practica. Repeta că primesca proposiţiunile comisiunel. Ama combătut’o mal cu osebire când a ea a voitu a me opri de a lua cuvântulu.
Ea inse a primitu observaţiunile şi eii m’amă unite cu resoluţiunile sâle, fără reservă, pentru că ea dă Repubiicel condiţiunile de esistinţă, că ea face pOte se remâie Republica conservatrice (Sgo-mota în drâpta). Sâ vedemu, caimu şi bună credinţă! Deră Republica esistă (Reclamaţiunî în drâpta).
Se ne înţelegemU bine. Nu estef vorba de Republica definitivă votată de D vOstră şi de ţeră, deră de Republica, guvernu legalu şi provisoria, asta-fela desimnata şi numitu de D-vOstră de a-cumfi doui ani. (Sgomota în drâpta). Sunta preşedintele republice!, şi v’arail promisa de a ve preda depositula intacta. (Bravo în stînga,). Nu-la voia lăsa a se viola în interesul^ nimenuî; înse este ună
fapta incontestabila, că acesta deposita este Republica conservatrice.
Sunta Omeni respectabili cari preferii monarchia Repubiicel; dâră, sg vedema, sS vorbima ca Omeni oneşti: ar fi dificile de a face monarchia astă-dl.
La drepta.—Dificile, graţiă D-vOstră.
D. Thiers. —D-loru, se avernfi toleranţa politică, precumti avemu toleranţa rel-igiOsă.
La drepta.—A! nu (sgomota).
D. Thiers.—Toleranţa politică nu. este abando-nuia credinţei sâle, precuma toleranţa religiâsă nu este apostasia. Este respectuia pentru tote opiniu-nile, este de a admite că pOte cine-va servi o altă formă de guverna fără a fi unfi reQ cetăţena. Monarchia este imposibilă. Se doresce Repufca definitivă şi îndată. EI bine ! nu. Se fima modeşti. Pentru ce se ne agăţâma de acâstă vorbă: definitivă, care nu garantâză imortalitatea î Acesce titluri pretenţiOse, sciţi ce face adesea î ridicolul a
Cea înteia Republică s’a numita una, indivisi-bilă şi neperitOre. Dupe ace.ea, se luă una şefa d:n care făcu una consula pe viaţă, pe urmă una imperatora. Nu era destula. Voi al da copil cari nu eraa al Ini-, (Rîsurl). Cânda căşlu dupe desas-trula de la jVioscv.a, se credu a asecura viitoruia prii: a lega presinteluî lanţuia trecutului. S’a cre-duta a închide era revoluţiunilord restabilinda pe regii legitimi. Şi acâsta dată încă, dupe câţi va ani, Francia trebui se flică : «Nu este nici acâsta; noi ne ama încleiata». (SgomotOse întreruperi în drâpta).
Fiă căruia care va avea pretenţiunea de a fi e-ternO, Francia le va ţlice acela-şl lucru. înlocuiţi acâstă nebună căutare de titluri pretenţiOse prin înţelepciune, bune întreprinderi şi moderaţiune. Republica vOstră sâ se recomande prin operile sâle, ârfi nu prin zadarnicele titluri pe caii tim-puia le spulberă.
SS nu proclamăma aşia dera Republica definitivă, pentru buna simţa, pentru înţelepciune şi pe urmă pentru consciinţia acelora din concetăţenii noştri! cari prefera încă monarchia. Se nu opri-riiăma consciinţiele nOstre mutualniente.
Dâcă guvernuia Repubiicel este aşia de concilianta, credeţi D-vOstră că nu-î datoraţi nimicu ? Nu-ia iubiţi, dâră trebue- se-1 daţi financie> o ad-ministraţiune, o armată. Trebue seda respectaţi; nu vS puteţi retrage fără a vota mi^lOcele de care are trebuinţă pentru a esista. Nu veţi fi buni cetăţeni dâca ve veţi retrage, lăsliida Francia în voia întâmplărilorfi
-	■ r. '£	*-
nnq sitlucţ i?’ i rqoooâ ! 1 /fJg tjsfzf
€estiunea Măcescu-Vlădoianu
:	■ i	1 •	r. - •	«i	'	,	*	,
Ş’aducu aminte lectorii noştri!, s6a dacă nu-şî aducă aminte, se afle acum că, încă din luna Iuniu trecută, mal multe persone au fostă trimise, de către D. Procuroră de atunci, înaintea D-luI Jude Instructord, sub înculpaţiunea : unii că ară fi furata, alţii că ară fi ascunsă banţl şi efectele furate de ja D-lă Vlădoianu.
Imediata ordonanţă de neurmărire: nu s a găsită nici o urmă de delictă.
A trecută multă d’atuncî şi, prin circumstanţe care se vedă mal destt prin romanţe de câtă prin dosarele Tribunaleloră, indicii puternice de culpabilitate s’aă descoperită, s’aă simţită urmele objecteloră furate, dupe aceea objectele furate aprope tote şi, la 22 ale corenteî, compărdă înaintea Trib. corecţională de Ilfovă Secţiunea II, cinci preveniţi, din care unulă ca fură, eră cel alţi că tăinuitorl al objecte-loră furate.
Era cu neputinţă să-şi tragă cine-va su-fletulă în sala şedinţeloră, căci nu numai
locuia destinată pentru auditori a fostă câtu a ţinută desbaterile înţesată de lume, dar graţiă obiceiuriloră nostre patriarcale, mulţime de lume se întroduse-se chiar în locuia reservată pentru magistraţi, şi de câte ori se deschidea ferestrele ca s£ dea pucină aeră în sală, alţi 6menl de din a-fară se spânejuraă pe ferestre că se asculte.
Desbaterile aă durată 3 tjile şi o nopte : în tjiua întâia s’a citita lucrările din do-sară şi s’a ascultată partea civilă şi Mi-nisterulă Publică. Cine a asistată la acestă prima şedinţa şi n’a plânsă de mila nenorocitului grafieră care citea î
Abia a doua s’a dată cuventulă apărării care ’lă a păstrată totă chilia.; a treia <Ji replica părţii civile şi replica Procurorului, cari aă ţinuta până la 3 ore p. m; apoi duplica apărării până la 12 ore nop-tea, în care intră şi o mică suspensiune de şedinţă de 6—8 p. m.
Şi dupe 12 noptea, adică în St. <jli de Duminecă, desbaterile asupra liberării pe cauţiune. Aă observata mulţi în timpulă acestora lungi deshaterl atitudinea unora din preveniţi:
Bertha, prevenita principală, era escitată şi iritată în <Jiu& dinteiă, tristă până la lacreme a doua <J., resemnată şi liniştită în (Jiua a treia.
Iancu Măceseu, a avută mereu aceaşî atitudine de -omă perdută, care nu-şî da sema bine de posiţiunea în care se afla, care se găsesce într’o stare vecină cu a-brutisarea.
Eleonoia Măcescu făcea milă la toţi.
D-lă Trişcu ocupa fotoliulă Ministerului Publică. D-lă Tacianu apăra interesele părţii civile.
Din partea apărării se presentă:
D-lă Pantazi Ghica, care aperă pe Ber-» tha şi Eleonora Măcescu.	0
D-lă Atanasiu, bătrânulă juris-consultă, apără în speciale pe Eleonora Măcescu.
D-lă G. Bildirescu, se presentă din partea lui Iancu Macescui
D-lă Gr. G. Păucescu, din partea D-luf
C.	Măcescu. în fine, D-lă Balasidi încredinţase interesele apărării sele D-luI Ci Boerescu şi M. Pherichide.
Ecă faptele acestui procesă, aşa dupe
cum le aretă rechisitorulă D-luI Procuroră :
>-snu:	- : «v	•	• '«’1
Nol Procuroluîa Trib. Ilfovfi,
Avânda în vedere actele de Procedură formată contra indivisilorfi Bertha Bourgaine, mindră, Conts. Măcescu, I6n Măcescu, Elonora Măcescu şi Pavela Balasidi, majori, preveniţi că: în luna Iuniu anula espirata: 1. Bertha Bourgaine furânda din gamantanula Iul Const. Vlădoianu, în Hotelul!: Patria, o sumă de bani şi bonuri în valdre peste 700,000 lei, le-a data în păstrarea lui Const. Măcescu şi Eleonoreî Măcescu. 2-lea. Constantin Măcescu şi Eleonora Măcescu că: scunda cum a-cele valori sunta furate, aa tăinuita cu scopă de a profita. 3-lea Iancu Măcescu, că: a priimita de la Eleonora Măcescu că se schimbe şi s"£ prefacă parte din effectele furate, sciinda-Jdespre ptove-ninţa loru şi s;u intenţiunea de a se profita. 4-lea Pavel Balasidi că: ducendu-i-se de către Eleonora Măcescu bonurile furate, le:a priimita în păstrare, oprinda o sumă d’într’ânseie cu intenţiunea de a şi le însuşi.
Considerânda că : comiterea furtului suferita de Const. Vlădoianu, se constată prin procesele verbale, încheiate de D-lu Jude Populânu şi D-la Pro-curora Trişcu, şi prin tdţe actele Instrucţiunii, ,de
www.dacoromanica.ro
ŢELEGRAFULU

•unde resultă că : s’aii găsită la preveniţi bonuri din cele furate, în val<5re de 700,000 lei vechi;
Considerândă că : în ceea ce concerne modulă cum s’a comisă furtulă, din instrucţiunea făcută de fostulă jude Athanasiu, anteriormente urmăririi actuale resultă că : furtulă este simplu, şi că preveniţii Const. Măcescu şi Eleonora Măcescu, fi-indă atunci urmăriţi, au fostă achitaţi, prin ordonanţa emisă (în lipsă de probe);
Avândă în vedere, că : în ceea ce privesce e-lementele constitutive a le delictului : furtulă este -consumată veri de câte ori cu rea intenţiune, se ea lucrulă altuia, fără sciinţa propietarului şi cu -scopă de a profita injustamente ;
Constderândă că : relativă la miijlbcele de pro-biaţiune ce cadă în sarcina preveniţiloră şi cari constata comiterea faptului în circumstanţele susă notate, de suntă însuşite în modulă următoră : Relativă la Bertha Bourgaine :
Considerândă că : de şi ea nâgă, prin tdte in-terogatorele ce ’i s’aă fiuatu; a fi comisă furtulă, Inse a sa negaţiune rernâne fără -efectu, şi denotă o culpabilă perversitate, de 6re ce:
,i-iă. Ca probă concomitentă comiterii furtului de către dânsa, este deposiţiunea femeeî Anica Ilie, care arâtă cum a ve^ut’o, în sera <,lilei când a comisă furtulă, cu banii şi- efecte furate de la Vlădoianu ;
2-	lea. Ca indiciă antecedenţă comiterii furtului, şî care denotă culpabilitatea ei, este circomstaaţa, că : fiindă metresa D-lui Vlădoianu, cu care locuia în aceeaşi cameră, în ţlioa indicată, pacientele uitândă cheile giamantanuluî a casă, prevenita a remasă singură, dupe cum atestă şi ser-vulă lui Vlădoianu, prin unulă din procesele verbale anteridre ;
3-	lea Că, indicii snbsecuenţi comiterii faptului suntă declaraţiunile preveniţiloră C. Măcescu, şi El. Măcescn, cari susţină, cum erectele furate s'aă adusă de Berta Bourgaine ;
Considerândă că: din t6te acestea resultă că : prevenita este autbrea principală a furtului ;
Avendă în veddre că: relativă la preveniţii, Const. Măcescu şi Eleonore Măcescu, calitatea loră de tainuitorî, se constată :
i-iă. Prin găsirea l'~ pimniţa casei loră a 95 bonuri rurale de a le lui Vlădoianu, fiindă îngropate şi găsite, chiaru dupe aretarea prevenitei E-ieonora. II-lea prin declaraţiunile ce prevenitulă Idn Măcescu făcea D-nel Maria Măcescu, în Ho-telulă Fieschi, şi cari suntă conţinute în procesele verbale ce D-lă jude şi D-lă Procurară au încheiată în acelaşă timpii in camara de alături; din cari declaraţiuni, se vede, cum prevenitulă I. Măcescu, spunea că : bonurile furate de Bertha, suntă ascunse în casa lui frate-seă C Măcescu, cum a-cesta ’i a promisă a’i da par:e din ele, cum E-leonora Măcescu ’i promitea a ’i da ună înscrisă furată de la Vlădoianu şi subsemnată Hagiopolu etc, cari objecte s’aă şi găsită de D-lă Jude in-structoră şi D-lă Procuroră, asupra lui I. Măcescu pe când la arestată la Pitesci; IlI-ea prin găsirea a o parte din bonuri în privata Poliţiei, aruncate de către prevenita El. Măcescu pe când era arestată, dupe cum însăşi ea a mărturisită; IV prin deposiţiunea martorului Steiner, care susţine că prevenitulă C. Măcescu ’i a dată ună bonă do-iftanială Nr: 37,716, seria 3,472, pe care i ’lă a scontaată. (şi ală cărui cuponă s'a găsită de noi, asupra lui I. Măcescu, dată fiindu ’i de către El. Măcescu din cele furate) mai adaogă martorulă, că : prevenitulă C. Măcescu’i a propusă a’i vinde 600 cupbne de bonuri (probabilă din cele furate); V-a, prin găsirea în casa loră, când li s’aă făcută perchisiţiune, de către D-lă Jude şi Procuroră a unei hârtii (Dos. Jude Populenu pag. 9) pe care, cu caracterele proprii ale lui C. Măcescu, care e şi iscălită, şi anteriormente descoperire! furtului,
se află notate seriile de bonuri Nr. *62, 316, 1167) 1757, etc. cari bonuri s’aă desgropatfi de noi, din pimniţa lui C. Măcescu (procesele verbali) ; şi în fine VI, prin însuşi mărturisirea loră, cari singuri se daă de tainuitorî;
Considerândă că alegaţiunea prevenitei El. Măcescu, în coprindere, că : efectele furate de către prevenita Bertha. le a ascunsă singură, fără sciinţa bărbatului seă C. Măcescu, nu p6te fi luată în consideraţiune, fiind cu scopă făcută, de 3 ’lă sustrage pedepsei, mai alesă că, prin t6te actele de instrucţiune, se probâsă contrariulă de aceea ce alegă prevenita ;
Avândă în vedere că : relativă-la prevenitulă P. Balaside, probele de culpabilitate contra sea, şi care atestă calitate de tainuitoră, suntă următO-rele : I că, la 25 Decembre anulă trecută, s’aă găsită la elă, a casă, dupe declaraţiunea sea, 25, bonuri câte 5000 lei vechi fie-care (de D-lă Procu-roră) din cele furate lui Vlădoianu, şi de şi prevenitulă alegă ca scuţjă, buna credinţă, aretândă că i s’a adusă acele bonuri în păstrare de către El. Măcescu, fără a sci că suntă de furată; acâstă a-legaţiune, înse, rernâne fără temeiă, pe câtă vreme însiUşi prevenitulă, prin interogatoriulă luată de D-lă Jude Merişescu, declară cum prevenita El Măcescu, pe când se afla urmărită anteriormente de Judele Anastasiu, ’lă a chemată spre a ’lă consulta ce trebue se facă ca se scape de urmărirea flirtului lui Vlădoiauu, prin urmare acâstă circumstanţă, lasă că ară fi putută convinge pe prevenită despre făptuirea El. Măcescu, când dânsa nefiind avută şi fiind urmărită în furtă ’i a adusă în deposită susă notata sumă; II că, prevenita El. Măcescu declară cum a dusă efectele furate la prevenitulă Balaside, care, dupe ce le-a conservată câtă-va timpă, le-a restituita, oprindă 25 bonuri câte 5000 leî fie-care. III Din interogatorulu ce ’i s’a luată şi din confrontarea sea cu prevenita El. Măcescu, resultă contradicţiuni grave, în sarcina prevenitului;
Considerândă că : probele constătătâre de culi pabilitatea prevenitului I. Măcescu suntă : I. Declaraţiunile făcute de elă, în Hotelulă Fieschi (conţinute în procesele verbale dresate de D-lă Jude şi D. Procuroră), că: Eh Măcescu s’a decisă a ’î da ur.ă înscrisă furată de la Vlădoianu în va-l6re de 160,000 lei, semnată Hagiopolu, şi rcaj miji' efecte furate, cari s’aă şi găsită asupra luţ la iiltescî. II că, prevenitulă fugindă a fostă prinsă de D-lă Jude şi D-lu Procuroră ia Piteşcî, gă-şindă cusute în căptuşiala paltonulu înscrişulă lui Hagiopolu, furată de la Vlădoianu, şi 15 cu-p6ne de bonuri dominiale, care t6te ’i s’aă dată de către El^Măcescu ; IIJ,_ Declaraţiunea preVe. niţei El. Măcescu. că a dată acele efecte, şi IV propria mărturisire a prevenitului.
Pentru tăte aceste motive, ceremă de la D-lă Jude Instructoră a declara, prin ordonanţa ce va emite, că : contra preveniţiloră este casă de ur mărire, faptulă fiind penată pentru Bertha Bour-
gaine- cu aplicarea Art. 308 şi 63 Cod. Pen.; de
Art. 308, comb. cu Art. 53 şi 54 pentru C. Măcescu şi Eleonora Măcescu; de Art. 308 comb. cu 53 Ş> 54 pentru prevenitulă Pavelă Balaside, şi de Art. 308, comb. cu Art. 53 şi 54 afin. 2 pentru prevenitulă Idn Măcesca.
*	£	*	, ţ
Făcută la 8 Februariu 1873.
p. Prim Procurore (Semnată) A. Trişcu.
(Drept ulii.)
Domnule redactorii,
: ■■	*>IT7
Veţlă că D. Directore ală Telegrafeloră se scusă cumă p6te de erdrea comisă cu depeşele adresate de D-nulă Rosetti «Românului». Ve rogă însâ a-lă
întreba a cui e culpa, că în depeşea, ce amă a-dresată la 17 Februariă st. v. la Brăila D-lui Deru-bitzky desemnatorele, în afacere destulă de importantă pentru mine, m’a subscrisă Marifa în îocă de Vartha, şi astă-felă adresatulă, care nu aştep • ta nici o Marifă, nici avea aface cu vr’o Ma-riţă, riu me întâmpină la locuia hotărîtă, acea ce me făcu. se cheltuescă la bani, căutându-lă cu birja şeţjânnă şi pe la hotelă o $1 mai multă, fără voia mea în Brăila, ba încă bletulă omu putea se aibă vr’ună desagrementă în familiă, care l-ară fi cerută contă despre acea Mariţă.
Cumă rernâne cu acâstă erbre î Cui se pOte. a-tribui ?
P.rimiţij D-le redactoră, -etc.
H. C. Wartha
•	'.3, fi' 3f>„- •	•	,-!. '-ii tr’ V



TEATRU FRANCES
Vi
Astă sără soseşte din Galatz D-na Keler cu trupa sa de operete francese. Mâine sără, Sâmbătă 3 Martie,prima representaţiune; «Les Brigansd-» Programă pieseloru ce va juca este ceaurmătbre: Les brigands, opâra bouffe 3 acses.—Barbe Bleue, opâra bouffe 4 actes.—La main Ieste.—Les deux Aveugles.—Orphee aux Enfers, opâra bouffe en 4 tabl.—Les filies de marbre.—Les diables rosess, 5 actes.—Les domestiques.—Tromb-Al-Ca-Zar.— La Vie Parisienne, opâra bouffe, 5 actes.—Les mâ-moires du Diable.—Ună caprice.—La mariâe du mardi-gras.—La Chanson de Fortunio.—Le Vio-loneux.—La Pârichble.—Les amours de Cleopatre. —II faut qu’une porte soit ouverte au fermiâ.— Le Petit Faust, opâra bouffe, 3 aetes.—Gavaut Minard es comp-ie.—Un mari a la porte.—Le ro-yaum des femes, 5 actes.—Le Voiage en Chine, o pâra comique, 5 actes.—Les crochets du pâre
Martin.—La belle Hâlâne, o pâra bouffe, 3 astes.-
La pluie et ie beau temps.—Le trâs.or â Guillot, Mr. Choufleuri restera chez lui le...—-Les folies dramatiques, 5 actes.—La familie Benoiton, 5 actes.— Nos bons Villageois, 5 actes. — Les Cent Vierges, opera bouffe, 3 actes.—L’oeil crevâ, o-pera bouffe, 3 actes.—La princesse de Trâbizonde5 opâra bouffe, 3 actes.—Le Canard ă trois becs^ opâra bouffe, 3 actes.—Fleur de Thâ, opâra bouffe, en 3 actes.
PREŢURILE LOCURILOR
ABONAMENT PENTRU 30 REPRESENTAŢINI
Loge 1 şi 2 franci 1000.— Loge 3, franci 5000. Stalu 1, franci 180.—Stalu 2, fancî, 75
PE SERĂ
Loge 1 şi 7, ^franci 40.—Loge 3 fancf r8.—
Slată 1 franci 1 francă.
6.—Stală, 2" franci
2-507—Galeria
. . aiiţi'J 1 j
ULTIMILE SCIRI DE LA CAMERA
Articolulă I din legea băncei fonciere s’a votată a<jî modificată, cu termenulă de roanî în locă de 25 şi cu priviiegiulă ca în acestă intervală nici o altă asociaţiune de acţionari se nu pOtă func-
ţiona în ţâră.
!->29i 10 .
. i ■<
U>g
:->‘7
CURSULU ROMANO
Bucurescî, 3 Martie 1873
EFECTELE	
Obligaţiuni rurali	104 i
» .Strusberg	46 — |
» Oppeuheim	— n
Obligaţii domeniali	96 — 1
» căiloră ferate 46 — 0	
Societatea gen. gaz	395 — |
Dacia, comp. d’asig.	—
Mandate		— 	
Imprum, municipală	18 75
SCHQtBULU	
Paris â vista ....	
» 3 luui . . .	98 %
Londra a vista . . .	
» 3 luni....	25 20
Berlin a viata . . .	- - i
— 3 luni. ..,	372 — 1
Marsilia 		- -8
II i,	
CURSULU VIENE1
Yiena, 8 Februar. 1873 s. n.
EFECTELE
Metalice............ 71	20
Naţionale ...... 73 50
Lose............... 104	80
Acţiunile băncei .	981	—
Creditulu.......... 337	75
London ............ 109	10
Oblig, rari le ungare 81 4(j »	Temeşvar . .	80	25
»	Transilvane.	79	25
»	Croate ...	83	25
Argintă în mărfuri .	108	IO
Ducaţî .... 0 .
Napoleoni . .,» ...
. . Inul tsas bum
8 73
■0% IţKî9hfi5A ghgijgţ .fijjKiioifeK
www.dacoramanica.ro
j
AHTciLO UR I I//	noqasi tiiBftn:-'
TELEGRAFUL.
Medalie de AUR. — Premii de 16,600fr.
IflDIKALAROCHEI
ELEXIR reconsţituaqţ şi febrifuge.	.
Celtt mal bunii specifica pentru frigurile epidemice ^ safi paladeene care aU resistata pene acuiri quinine. — O Abreveză convalescenţa şi restabileză repede forţele per-dute şi constituţiile alterate, b6le de stomactt, slăbiciuni generale, causate din lipsade sânge, etc. '
In ţările calde, şi mal cusămă la finele verii, se întrebuinţez® înduoita cu apă ca băutură împuternicitbre şi preservativă de friguri.
QII IN A
fi FERUGINOSIT
LA ROCHII]
Sârâcia sângelui, epuisementii, urmările facereî.
PARIS, 22, rue Drouot.— BUCURESCL F. Eitel. RisdoIîpbb,
PENTRU PAR SI BARBA Furnisorulu M. S. Reginei Anglie? şi M. S. Imperatorelul Rusie?.
(I Medalie de aura. — 3 medalii de argint.)
BEPAVi VTEDR ai ODINOUINA i
Preparata de F. CRUCQ. — Paris-11 rue de trevise.-Londra 21 Beaufort strees S. W.
Singurul product ce, fără a fi Vopsit dă necontenit părului şi jarbe! colbrealor primitivă.
îia întrebuinţăză cine-va singurii,şi operăză asupra bărbei ca şi asupra părului.
Dapositulu la Bucureşti, la D-nu Hurier Coiffeur Podu Mogoşoieî.
•••••••••
smu ROYAL jfc
00c ră ia est st/scai
de VIOLET
PARFUMEUR BT*. A PARIS
Seul recommaruie par Ies celebrilks medicales pour VHygihte, la Fraicheur et la\ Beaute de la Peau.
D^pMdnnstouti»!» las viile» du monde.l
EXIOBR t-A MARquiCDE FABRlqUBI j
I.A KEINE DES ABEîLLES
wmmfsmmtmmf-
La librăria II. C. Wartha, sirada Lipscani
Diferite uvrage de economiă politică, finance etc. *
Autorii: Bastiat, Say, Iuglar, Bouron, Pradier,E Wolowsky, Courcelle, Mill, Pradier, Garnier, Co-| quelin, Baudrillart, Martens, Molinari etc.	^
, Dicţionaire de commerce i volumes, ‘Dicţionnaire de l'economie J € politique 2 volumes, Bouillet Dicţionnaire de geographie et des i 4	Sciences, ediţia nouă.	gţ
CODICELE române, de Boerescu, ediţiunea ll-a,
I volumu legatu, numai 23 lei.
PASTA PECTORALA
SIROPU DE NAFE
DELANGRKNIKR DIN PARIS
5o de medici ai spitaleloru din Paris, le-a constatata effi-► cacitatea în contra TUSEI, asth-imului GRIPPEL, tusei măgăresci Flşi IRR1TAŢIUNILOK peptulul ® şi gâtului.
DepositO în Bucuresci Fr. Eitel şi i. Rissdorfer.

I
Vină vechio şi noO, albd şi roşia, cu butia şi cu butoiulfl: vechi® pentru masă butilia i IeQrţobanî. Butilia de--şartă se primesce pe 40 bani.
DepositO fa A. Sla-tinănu în Babişte.
PRĂVĂLIA de alăturea cu Licră-rîă SocecO et comp. este de închiriată de la sf. Gheorghe înainte.
Doritorii de a o lua cu chiriă sunţO rugaţi a se adresa chiar la actuala chiriaşă seu Ia Librăria SocecD.
■ o.-

DEPOSITU LA PUARMACOPE-A A n'GLo-Francksi:
1, Rue du Havre,
Singura injeetiu ne osci usiru vegetale :ş t.opiindendu principiile celq niaiener
PT DE VtrpARE
Moşiea mea Itu de lângă MizilQ, de i2osten-jent latultl. şi aprope 1400 lungimea, însumând peste 150 popone.
A se adresa la sub-scrisuld, strada Poştia-
Vechie No. 2, sdra de la 6-
de la 8—12 -8 ore.
antemeridiane, şi
D. C. Aricescu.
CAILE FERATE ROMANE, MERSUL TRENURILOR
-QTO’BQrU ŞI VICI-VERSA
BUCUBESC
BUCURESCI
Gilava . . , Vidra Comana Bănesa Frăţesc! GIURGIU
GIURGIU
! Frătest Bănesa Comana ; Vidra . Gilava . . . BUCURESCI
ov ţ.'it «isibrn
BtrCTJBBSCl-PITESCI.
BITESCI-BtrCtJBSI.
1 •	9 00 dimin 9 14 —	3 00 sera 3 14 —	Bucuresci . Chitilla	Plec.	7 30 dimin 7 51 —	3 00 d. am. 3 21 —	Pitesc» . Golescî	. Plec.	7 00 dimin. 7 17 — 7	53 — 8	45 —	4 30 d.ami. 4	47 — 5	23 — 6	15 —
	9 29 — 9 57 —	3 29 — 3 57 —	Ciocăneşti. Gherganî. .		8 25 — 8 58 —	3	58 — 4	31 —	Leordenî Găesci .	.Plec.		
	10 25 —	4 25 —	Titu . .	Plec.	9 42 —	5 14 —	Titu . .	. Plec.	9 45 —	7 20 -
1 *	10 48 —	4 48 —	Qăescî. .	Plec.	10 38 —	6 18 —	Gherganî .		10 11 —	7 51 —
	11 00 —	5 00	icni .		11 13 —	6 59 —	Ciocănesc! .		11 44 —	8 28 —
			-r.1.		11 49 —	7 40 —	Chitila .. .		11 17 —	9 06 —
4 .	9 40 — 9 27 —	9 04 — 9 27 —	j .	TECI	12 lOd. am. JCI-BEET 1 T)	8 05 seră.	Bucuresci	BEBL	11 46 — AD-TECUCI	9 40 sera
	10 5 —	IO 55 —	Tecuo.A	Plec.	5 00 dimin.	12 OOd.am.	Beriad . .		8 30 dimin.	4 00 d. am.
	10 30 —	10 30 —	Berheci. ,		5 36 —	12 32 —	Tutova . .		9 04 —	4 34 —
■ .10 45 —		10 45 —	Ghidigenî.		6 11 —	1 04 —	Ghidigenî .		9 21 —	4 51 —
	10 57 'i '.t,.. na,..al	10 57 — ruti I	Tutova. . Berlad . .	*	6	32 — 7	14 —	1 26 — 2 04 —	Berheci. Tecuciu	. . .	9 59 — 10 34 —	5	59 — 6	00 săra
Linia Roman-Viena
ŞI VICE-VEBSA
Plecarea din Roman	4 53	9 19
— Paşcani	6 27	10 24
— laşi	9 14	1 42
— Botoşani	—	2 10
— Suceava	9 54	12 31
— Lemberg	3 45	10 43
Sosirea în Viena	7 29	5 20
ţlecar. din Viena	8 00	10 30
— Lenberg	12 15	6 47
— Suceava	7 21	4 44
— Botoşani	—	2 54
— Iaşi	7 39	3 40
— Paşcani	10 44	6 47
Sosirea In Roman	12 16	7 53
ibc r.n
Linia Bucuresci-Galaţî-Roman
Linia Roman-Galaţî-Bucurescî
Bucuresci.	5 40s.	8 20dim	3 30d.a.|Galatz		7 40dim	II OOnop	Roman	I 1 30 d.a	9 20nop	ualaţl	9 OOdim.	8 30 n0n	4 20nop.	
Chitila	6 01	8 37	—	Bărboşi	8 30	12 25	Galben!	2 09			Bărboşi	9 42	9 25	5 25	
Buftea	6 25	8 54	—	Serbeştî	8 53	—	ucău	1 3 03	10 50	Prăila	10 35		6 30dim.	
Perisu	7 06	9 21	—	Prevalu	9 25		Valea-Secă	1 3 24			Muftiu	11 12					
Crivma	7 33	9 42	—	Han.-Gonachi	9 46		 ‘	Răcăciun!	3 55	II 48	lanca	11 45					
Ploesc?		10 30	5 15	Iveşti	10 13	—	Sascut	4 28	—	fFăureî	12 23		8 08	Iw ^ ,
? Valea Călug.		10 50	—	Tecuci	ÎL 10	3 00	Adjud	4 55	12 68	Cilibia	1 01 d.a.	.		
Albesc!		11 05	5 46	Mărăşeştî	11 46	3 40	Pufescî	5 23	—	8uzeu	2 15	SJ n 00	9 40	
Mizil		11 49	b 13	Pnfeştî	12 26		Mărăşesc!	5 52	I 45	Monteoru	2 36		—	> oft cm
Ulmen;		12 29	—	Adjud	12 49	4 39	Tecuci	7 00 n6p.	2 55	Ulmen!	2 50		—	
Munteoru		12 45	—	Sascut	1 19d.a.	—	Ivesc!	7 35	—	Mizi!	8 31		10 40	
Buzeu		1 45	8 00	Racaciune	1 50	5 46	Ranu-Conalri	8 II		,	Albesc!	4 09		11 14	
Ciîibia		2 19	—	Valea-Secă	2 24	—	Preval	8 34	—	Vale-Călugă.	4 27		—	
Faure!		2 57	9 15	Bacău	3 00	6 56dim.	Serbesc!	9 10	—	Ploesc!	5 10	7 OOuin,	11 53	
Ianca		3 35	—	Galbini	3 36	—	Bărboşi	9 50	5,3(1	Crivina	5 43	7 41		ulU-Ji' '
Muftiu		4 08	—	Roman	4 18	8 16	Galaţi	10 35	6 15 (lira.	Peris	6 OEnop	8 13	—	
Brăila	7 25dim.	5 45	11 25							Bafta	6 31	S 50	—	
Bărbos!	9 45	5 50	10 30				S r,	1 .r		Chitila	6 49	9 18	—	î
	10 35	6 30	20					-,VAi		Bucuresci | 7 09 J 9 42			1 30 d.a.	
|	 . 	 _ - ----- - - 	 L - “ ~ - 	; Pentru abonamente, reclame şi anunciurl a se adressa la Typographia Naţională, strada Academiei No. 24,			
Abcnamentui, pentru România. In oraşu: Ir districte: Pentru unft ană . . 24 30 le! n. Pentru uă % anii .12 15 » Pentru trei luni . . 7 8 »	Anunciuri : Linia mică pe pagina a IV. . 15 bf-ui-Reclame *pe pagina a in. . . 1 lefi u. Pe pag. Jl 2 lei, pe pag. I, 3 le! c Pentru rubrica «inserţiuni şi reclame» Redacţiunea nu este responsabilă.	.Epistolele nefrancate se refnsă şi ar-ticoliî nepublicaţi se ardu. Ori-ce Abonamente nelnsoţite de va-lor ea se refnsă. Abonamentele se făcu numai de la 1 şi 15 a le fie-câruî, luni.	Pbntbu Fbancia : se priimescu anun- ; ciur! şi reclame la D-iii! ORA FM & MT- ' COUT), rue drouot 9. Paris. Pkntbtj Austria şi Germania: la D PHILIPP LOB, Wien Wollzeile No 2
Girante responsabilă DUMITRU KRISTEA.
Tipografia Naţională, Strada Academii No. 24.
DUMINICĂ, 4 MARTIE 1873
UNU NUMERU 10 BANI ^
ANUL III—No. 312
-sarr? sit' al
J 17'M-ifnA 1
,i" oti	' .Jii.b. UlIUPJ *'0''	■ «OO'l*
ijfaiioio'J ri'u.oqoî emiU ,iu*.i8 ador.-tx sbnniHit ,jjjf	tuigo^ •' V •
PENTRU ABONAMENTE, RECLAME Şl ANUNCIURI A SE VEDEA PA GINEA IV. H
vi 1	.	I	1	,)fj 3	6 ; op
APPARE IN TOATE SERILE DE LUCRU
V* £
| i <*. i v I uluit
&
a	'uiag(î)
. (.0 ,£,?»'! f.‘a. iii jcj ,irij;f£t2coa sJeU >Jjâq . UJ*ut Os Î1£3 .Intuh'«g #foIi{M> uq fil£.0f£3 âfi
DEPEŞE TELEGRAFICE
(Serviciulfi privaţii alu «Românului».)
Londra, 13 Mardii.—Cabinetula va anunţa astă,-^! ambelorti Camere demisiuneaseai).
Versailles. 13 Martin.—Adunarea a adoptata cela din urmă articlu importante din proiectultt comisiuniî de trel-$ecî, astu-felu dupe cum.ti l’a propusă comisiunea.
Berlin, 13. Martin.—ReichstagulO a reales&totă f£chiulu fiiurpn ală preşşdeaţlel c|in sesiunea ţre-cută
fini ţ ai...	.' , h r ' ,n
BUCURESCI, 3 MARTIE
S 1
In şedinţa de erl a Cameril a începută discuţiunea pe articole asupra lege! creditului fonciaru. încă dela art. I, amendamentele curgead pe birould Adunării, şi oratorii1 unuia dupe altulu se sileau a le “ da o desvoltare câtd se pote mai viă şi mal întinsă. Sîtuaţiunea era din cele mal opgfaye : privilegiulu adusese cestiunea mi-inisterială şi ameninţarea Camerei cu di-solvarea. D. Boerescu depune, în fine, und amendamente, prin care aderă la plura-litate a bănciloru de proprietari, cu condt-ţiune ca în termenu de 10 ani nici o societate de acţionari se nu aibă dreptulo a funcţiona în ţera. Domnule PrimQ Ministru la actu de amendamentulO Dluî Boe-resc^ , se suspinde şedinţa şi miniştrii trecd într’o cameră vecină spre a delibera.
Dupe unii lungu consiliu, miniştrii a-pard în sala Adunării. D. Prim Ministru declară că Camera, aderândo Ja pluralitatea băncilord, cestiunea ministeriale nu maî esistă ; ere în cea ce priveşte terme-nule de 10 ani, île lăsă la apreciarea Ca-merii, cretjlendQ c’arO fi destule numai duo! ani.
Se consultă Adunarea asupra termenului de duoî ani. D. George Brătianu depune. una amendamente, susţinândd acestă termene. Urmetjti mat multe discuţiunl, şi în cele din urmă Camera respinge amen-damentulo, şi admite termenuld de 10 ani.
Ne înţelegându-se toţi asupra amendamentului D-luî Boerescu, se procede la re-digiarea unul noQ articole care se înlo-cuăscă art. I din proectd.
De trei ori se suspende şedinţa spre a se înţelege asupra modificării acestui articole, care constitue temelia pe care tr^-bue se se înalţe aceste măreţe edificiO, sed
mal bine, basa constituirii societăţii, până în fine s’a formulate astd-felă :
Uf
1) 0 altă depeşe mai nouă spune că Ministerîulu Glad-ston a dimisionatu şi Regina a priimitu demisiunea.
I/.J3Î 1	' tl -„ .,7.,,.	32 33	•
«Art. I. Se autoiisă instituirea de societăţi de credită fonciarfi, pe basa principiului asociaţiunii directe şi a garanţiei mutuale a proprietariloru teritoriali, fără alte privilegii de câtă cele conţinute în-, legea de fnciă, şi cu scopă d’a procura proprietariloră, cari voră voi să se împrumute cu ipotecă, putinţa d’a se libera de datorii prin anuităţi cu lungi şi scurte termine.
«Aceste societăţi se voră bucura de drepturile şi voră fi supuse reguleloră determinate prin legea de faciă. Ele voră putea se aibă sucursale.
<iln timpă de ţlece ani, de la promulgarea legii de faciă, numai proprietarii aă dreptulă d’a forma asemenea societăţi de credita foncia ă, şi nu se ■ va putea autorisa nici într’und modă, foşmarea vr’unui in^titută de credită prin a^ociaţiune de capitalişti.
«Societăţile de proprietari, ce vor vo;u se constitui, voră cere autorisarea ministrului de finance, pe basa acestei legi şi a statuteloră.»
De şi aceste asticole este făcuttb ifără conşimţimântuld guvenulul-, sed ale Dom-niloru Costaforu şi Epurenu, şi numai cu o aprobare echivocă a primului ministru, totuşi nu corespunde cu cerinţele pro-prietariloru.
Pe câtă se vede, unii din deputaţi, cari negreşita sciaO prin a cui gradă aă veniţii în Cameră şi că, disolvendu-se, nu vord mai avea fericirea se se reîntorcă, au începute a se îngrija, a alerga din deputata în deputata, din ministru în ministru, a vorbita se înţelege şi a ajunge, cumO (jficea Presa o dată, de a-şî spăla rufele în familia.
Pe câte timpd a ajunse. ă se adopta pluralitatea, societatea proprietarilorQ români, mal cu semă în districte, este ameninţată: Cine ne pote asicurâ că Domnule Laitn.er şi alţi asemenea Iul, dacă nu chiar acel susţinuţi de putere, nu vore găsivr’o câţl-va proprietari ca Domnulii Ceaur As-lan, A. Golescu şi Cernea, le va depune capitaluri şi—1 va ajuta ca astO-felO se ceră de la guverne voiă a deschide o bancă fonciară în Iaşi sed în alte oraşe ?
N’avemu destule esemple de feluln a-cesta cu ocasiunea monopolului de tutunuri ? Mal în tote oraşele de peste Mil-covd, şi chiar dincoceia Buzed, Brăila, şi Ploescl, toţi acel cari ah luate dreptulo de vinderea tutunului pe districte, suntd streini.
O depeşe a mal multord debitanţî din Iaşi către Preşedintele Camerei, şi alta către D. Ministru de finance, pe care le pu-blicamo maî ia vale dupe Curierulă, ne probesă îndestulă că tjisele nostre suntd adevărate.
‘\sb £3iMnJzşbtii lar^a-t.snvqrm :-j i- o .o	-fo '/iJLij ij IUJ3£'f3l un j s-vo
www.dacoFomamca.ro
Urmându-seasto-felo şi cu credetuîd fondare, cine ne pote asicura că, în urmaa-probăril pluralităţii, în scurte timpă nu vome vedea împănate tote, oraşiele cu bănci streine, subto paravanuld câtord-va proprietar! român! ?
Era de demnitatea Camerei ca sc men-ţiă proectuld aşa cum Pa făcutd în privinţa unităţii, în privinţa privelegiuluî, ca se nu <^ică lumea că a cedata intimidărilord. Sun-temd şicuri că guvernuld n’ard fi avu'cd curagiuld a disolvero Camera asupra unei cestiunî aşa de importante şi atâtd de na ţionaie. Nu ş’a ţinuta demnitatea, s’a intimidate, a cedate, şi pentru acestă slăbiciune no! n’o felicităme nici de cumă.
Domnii deputaţi trebuiaO se sciă câtd aO alergate şi câte ae lucrată streinii, prin el şi prin agenţi! lord, ca se pue mâna pe acestă instituţiune, şi nu trebuia se lase nici cea mal mică uşcioră deschisă acestora .speculanţi garl.cauţu prip tote modurile şi între.buinţăsă ttbte rriifjilocele, spre a omorî societatea română. Pentru ce n’ad închise tote aceste uşciore, şi âd lăsata una de care vord profita cu cea maî mare lesnire ?
Oii	Ji
Este ore o fatalitate cp se nu ne scăpăm cu nici ună preţd de esploatarea streini-lord ?	1 J3ÎO.T-. 1,107 .3	•••.3
Celă puţind, decă tfad făcut-o în ăr-ticoluld I, pute-o-voru repara în ceî-l-alţî articol! ?
Vom vedea.
fUJiltE Uiidla Zo da u'i £3 alnpH q aiâj hnj
"H ţ) £ Uf iar;
ULTIMILE SCIRI DE LA CAMERA
In şedinţa de^astă-cjll a Cameriî, urmând a fi continuarea disctiţiunea pe articole a proectuluî de lege pentru creditulă fon-ciard, D. Costache Grădiştenu aretă că basele societăţi! fiind modificate prin admiterea principiului solidarităţii şi garan-ţlşî proprietăţii teritoriale, propune a se înapoia proectuld Comitetului delega,ţi-lord, spre a se elabora din nod pe aceste principii. D. Boerescu, -cela d’inteid, se u-neşte cu propunerea D-lul Grădiştenu. A-dunarea o aprobă şi trece la ordinea ţli-lel, remâindd ca luni se se presinte în Cameră aceld proectd modificata, spre a continua votarea pe articole.
1 rtlj< -	.1 ,H ,<f J
:	i	.	«• g-.	,38
-I 0 SCIRl din afară
Biuroultt de statistisă din Berlin a publicata în fine lucrarqa sea definitivă «asupra perderiloră i:e
£ i ţ	.o’/î—lîl .j' Ta A
-■ x-.mtmtji	nwmţM-’V .x. >r -cri va*v»i«*
a avuţii armata germană în resbelultt din 1870— 71.» Din eltt resultă, celtt puţinu dupe câtfi s’a putută constata cu certitudine, că armata germană a avuta în totulă 127, 897 âmenî morţi, răniţi sgtt dispăruţi, dintre cari 5, 254 oficeil şi medici.
Este constatata, pe lângă acesta, că numgrultt sol-daţiloru germani, cari aa luata parte la resbeltt şi att călcata pe pământulu francesu.se urcă 13913, 967 Omeni.
Dintre cel 5,254 oficerl, 1,534 aa căzută morţi pe câmpuia de bătae sgtt att numiţi în urma ră-nilora primite. Nr. oficerilora răniţi este de 3,614 şi acela ala oficeriloru prisonierî sgtt dispăruţi de 106.1
Acesta resbela a fosta însemnata prin 70 de lupte sgtt bătălii seri6sep.87o afaceri de mal mică importanţă, 33 e.şirî şi 486 de. alte întâlniri c.u i-namiculfi .
Luptele cele mal sângerâse aa fosta acele de la Woerth, de la Thionville, de la Gravelotte şi a-
cea de la 2 Septembre 1870.
, . LmJ’iiiLirr.ij-_ : . . ■ Ba şamul Soiţi
O corespohdinţă din Madrid ne aduce scirea că numgrultt voluntarilor!! înscrişi pân’acuma se urcă la 16,000.
-IM £3	IM!	’	<3 t€fiţ
Ministru afacerilora streine ala Spânii, adre-sgză următârea epistolă uuuî amica alu seO.
CabinetulH Ministrului
!L toiDa âg " ,
. Madrid, 24 Februariu.
Scumpuia mea amica.
-Sunta Împovărată de lucru şi de încuietudine. Creşia, cu tâte acestea, că ordinea publică este salvată.
Sosirea lă putere este pent'ru mine o adevărată ruină economică. Ea Introduce în viaţa mea, aşa de cumpătată, cea mal mare desordină.
Nici o dată nu aşi fi primită jpostula ce ocupa, ddcă nu contractasema o imensă responsabilitate morală, încă de atâţia ani, cu propaganda republicană. Ddca lucrurile vora merge bine, voia părăsi portofoliuia mea, îndată ce juna nâstră republică va fi recunoscută de puterile streine.
Ddca evenimentele se voru întârce în rea, voia remânea la postula raeU câta presinţa mea la putere va putea contribui la menţinerea ordine! publice.
Tu scil că suntu săraca, te rogtt, prin urmare, se-ţî pui tâte puterile ca corespondinţele mele, pentru fiarele americane, sg-ml fiă conservate. N’am alte resurse pentru viitorfi. In numele lui D-şlefi, amicuia mea, scrie ddră la Buenos-Ayre.s şi la Montevideo în acesta sensu.
Inţbrăţişaşlă-ţl femea. Aia tea cu inima :
Emilio Castelar
în Prusia, desfiinţarea stabilimenteloru iesuitice s’a operatu pretutindeni. In Ba var ia nu esistau asemenea stabilimente autorisate de lege, dar se înfiinţase unuia în anii din urmă la Ratisbona, care s’a desfiinţată Stabilimentul unica care e-sista în marele-ducattt de Hesse, precuma şi cele trei din Alsacia-Lorcna, au fosta aseminea desfiinţate.
UNU DUELtJ
De câte-va $ile publiculă bucurescianfi se ocupă multa de una duelfi între D. P. Mavroghem fiulu şi D. E. Costinescu, redactorula acestui şiiariu.
Se pretindea că acesta duela ar fi avortata, că aru fi lipsita curagiultt şi decisiunea de o parte sgtt de cea-l-altă.
Faptula este că în aceste momente cestiunea s’a terminata prin rănirea D-luî P. P. MaVogheni. Primula agresoru fusese D. Mavrogheni, care
teA8 (n ufttMUM utu
TELEGRAFULU
ceruse satisfacere pentru cele scrise în RomânulU contra D-luI Mavrogheni tatăl!!, ministrultt de finance. Insg D. Costinescu declarase în scrisa, că pentru tota ceea ce se scrie în $iariti n’are a da sgma de câtă procurorelul sgtt persOnel directa atacate, căci, dgcă ara trebui se dea sgma tutora tierselortt persâne, atunci esplicările nu s’ara mai termina nici o dată, şi (jiaristultt ară fi pusa în imposibilitate de a-şl face dgtona!
In urma acestora declaraţiunl, D. Costinescu, priminda nesce insulte cu totuia personale din partea D-luI I\ P. Mavrâgheni, îî trămise imediata mărturii. Mărturii D-luI Mavrogheni nu vo-iră înse se prisăscă sabia, ca armă propusă de mărturii D-luI Costinescu, care fiindă insultatul!!, avea dreptulă se-şl alggă arma; motrvula refusuluî era că sabia este o armă usitată numai între militari, şi de loch obligatorie pentru civili. De aci urmă o epistolă insultătâre a D-luI Costinescu către D. Mavroghei, care-şi numi alţi martori, ce se întâlniră din nod cu mărturii D-luI Costinescu; aceştia primiră condiţiunile marturilortt D-luI Mavrogheni şi astă-şll, la 5 jum. ore seră, adversarii se bătură cu spada în pădurea Băngsa.
Dupe o luptă destula de lungă, D. P. P. Mavrogheni fu lovita la obraţlultt drepta; martorii, intervenind!!, citiră procesul!! loră verbala, prin care era preveşluttt că lupta se va termina la primula sânge şi declară în consciinţă 6n6rea satisfăcută.
Asta-fela se termină acesta duela, care unele ^iare avură lipsa de demnitate şi de bună-cuviinţă a-ld interpreta, într’untt moda atâta de nedemna, în câttt nu merită cea mai mictt atenţiune din partea Omenilora ce se respecta.
(Romănulu)
” Llli	”	.	‘
TELEGRAME
Iaşi 1873, Februariu 14.
D-lui preşedinte alu onoratei Adunări legiuitore
.se-ubrjâv'.oei1»
Bucurescl.
DebitanţiI români din urbea Iaşi, facă apela la patriotismulu D-vOstră şi onorabilei Adunări legiuitore, d’a regula posiţiunea nostră faciă cu subt-antreprenorultt Evreîi Posner, care a manifestata intenţinnea d'a reduce chiartt şi insuficienta remisă oferită de regia monopolului. Priminda a fi debi-tanţî, amtt suferita şi suferimtt mari perderl, numai pentru a încuragia şi noi românii comerciuia; dar cu totă abnegaţiuuea nOstră, vedemtt cu regreta că ne ameninţă o nouă lovire din partea menţionatului sub-antreprenorii.
Rugămtt, interveniţi, cu onorabila Adunare, a se respecta drepturile câştigate deja de debitanţi, a-decă: menţinendu-se, cu tâtă paguba nOstră, mă-cartt remisa de 7 la sută, conformă obligaţiune! ce avgmtt cu regia încă din 7 Augustă, pe a că-ria basâ, cu tâtă restricţiunea posibilă, amtt făcută cheltuelî, cari întrectt cu multă câştigulă provenita din vânzarea tutunurilortt, şi acgsta până la fixarea remisei de onor. Adunare, pe care o rugămtt a o fixa într’ună moda mal satisfăcătorii, regu-lându-se tota-o-dată şi refusultt primire! monedei de aramă, ceea ce produce pentru noi debitanţi! dauna de 5 la suta.
D-Iol Ministru alu Fipancielorfl
Bucurescl
DebitanţiI români dîn urbea Iaşi, ve râgă sg bi-ne-voiţî a impune sub-antreprenorulul regiei tutu-nuriloră respectarea lege! şi a aranjamentului în privinţa remisei oferită de regiă, până la ficsarea el de onor. Adunare legiuitâre, către care ne-amă adresata totă acuma, rugându-ve tota-o-dată a impune regiei îndestularea debitanţilora cu tutunuri, tabacurl şi ţigări de tâte calităţile şi canti-
nîM I f
tăţile pentru înlocuirea lipsei suferită de la începută şi până acuma.
DebitanţiI,
Panait Manjirov, Căpitan Harahas, lancu AndreievicI, George I6nidi, A. Zacharia, A. Iliescu, George Lupu, Constantin Ciudin, N. Teodor, Constantin Buţă, Alecn Botez, Bogdan Grigoriu, Petrache Rusui, Sima PopovicI, Colonelă Bănulescn, Colonelă Iacovachi, Efrosina Scheleti, Ruxanda Scheleti, I. Creangă, Major Dr. Popescn. Major Pangal, Căpitan Botez, George Ciuhorenu, Lucia ManoRescu, Amca Fi. lipescu, etc.
CREDETULU FONCIARU
Espunere somariă a şedinţelorO Camerii de la 26, 27, 28, şi 29, Februariu.
Luni, la 26 tfevruarie, începură desbaterile asupra Creditului Fondară. D-nulă Raportore dă citire raportului Comisiunel, Dupe aceea D-nultt Sto-logdnu, luânrltt cuvântultt, arătă : că aedstă chestiune financiară este şi poiltică şi socială. Acdsta ne face, ţii ce D-sa, sg fimtt convinşi că instituţiu-nea trebue sg fiă română, şi numai română, până ne vomă putea apera de streini prin comerciă şi industria, ambele bine consolidate. Toţi vortt a-cgstă instituţiune.; guvernulă însg a că^uttt în ispită. D-sa demonstră căuşele pentru care proprietatea n’are creditulă ce ară trebui. S’a acordată societăţii privilegiultt d a espropria iute pe creditori, s’a formata untt fonda de reservă dată de împrumutămrl, s'a înfiinţată untt depositO de 3%, untt capitala sociala totă ca reservă şi s’a asigurată şi cu o subvenţiune a Statului. Crâditori! dar att siguranţa creditului de reservă altt fondului sociale, etc. Scrisurile fondare dar vortt fi plătite integrale şi la termene. Acestei sisteme s’a opusă alta, aceea a aşociaţiunil jŞcapitalurilorfi. Se înşelă cel ce o credtt mal bună-. Garanţiile nu sunttt aşa de solide ca în aceea a proprietarilortt. Şi banii vortt fi mal scumpi cu sistema acgsta, pentru’ că garanţiile sunta mal mici. Trebue sg fiă unitate sgtt pluralitate de bancă ? Libertatea băncilortt scade dobînşlile, dar ac? nu se daă bani, d titluri garantate cu care se găsesett banii, ci credite. — Principiulă libertăţii băncii nu pâte fi admisă aci. Şi dacă ne trebuesctt bani eftinl, trebue se ne adresămO pe piăţe mari, şi untt credită isolată de Craiova sgtt de Iaşi nu se va putea a-dresa nici o dată pieţelorii Europei. Mal' e şi untt cuvântă politică: unitatea băncii prin solidaritatea intereselora va cimenta şi mal multa unitatea naţională. Pentru aceste cuvinte, D-sa este pentru unitatea Băncii, mal' adăogânda că pe ărtcole legea se pâte amenda.
D. Cornea declară că va combate proectultt de bancă făcuta de proprietarii români, pentru că proprietarii români, într’ună timpii scurta, nu puteaa satisface cerinţele unei asemenea institu-ţiunl. încă din anula trecută, adaogă D-şa, s’a presentattt untt proecttt de bancă fondară. Camera l’a desbătuttt şi D. Epurgnu ş’a făcută raportultt din partea comitetului delegaţilor!!; aceltt proecttt nu s’a putută vota, dar nici untt vottt nu l’a putută înlătura. In anulă acesta nu se ţine comptu de lucrările anului trecută ; guvernulă vine cu legea de faciă şi ne £ice : discutaţî-o. S’a presentattt şi alte’propunerl şi s’a şLisăjcă ele se comunică ca simple informaţiunî ? Lucrarea de a^I a delegaţilorfi e dar incomplectă, căci nu face nici untt studitt comparativa între diferite sisteme şi propuneri, ci se presintă trunchiată şi viciâsă în procedură.
Cândtt s’a constaîtt starea deplorabilă a proprietăţii, mal înteitt trebuia sg se caute reultt spre a putea da remediultt. Când se ţhee că lucrarea ce se presintă e de natură a face pe proprietari
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL
sS găsescă bani în moda facile, acâsta nu este de ajunsa, căci reulfi este că proprietatea nu p6te .găsi banî, dupe valorea ce are. Dacă proprieta-rulfi nu va avea dela proprietatea sa una venita care se trăcă peste 5, 6, şi 7 la sută, cum va fi ela salvata când banii ce împrumută îl vora lua io, 11, şi 12% ca dobândă ? Din acela mo-menta, ela este ruinata ; şi până nu se va găsi mijlocii la ca se se scaţlă dobânda din piaţă, să se găsescă eftinl banii necesarii, până atunci ră-ula va persiste. Votându-se legea de faciă, a doua ■ţii ne vom afla totu unde am fosta. — D-sa arătă preţuia cu care se vândă bonurile în România, cu ce preţa statuia găsesce banii, şi adaogă: Una proprietara încă neruinata, care are ipotecă înscrisă cu 80,000 lei, şi avere de 200,000 lei, pr.e-sintânduse societăţii române, pbte c’abia va găsi se se împrumute 60,000 lei în numeraria, admi-ţândfi vinderea obligaţiunile), fi fonciare cu 90%; de unde va lua dar alţi 200,000 lei? Şi case pată face împrumutulQ, trebue se fiă societara şi se’şî înscrie jumătate valbrea moşiei. Acela oma, dar, nu pOte profita nimica ; căci toţi câţi suntQ datori jumătate averea, nu se pota împrumuta atâta în câta sc ’şî plătâscă datoriile, prin urmare nu pdte fi admisa ca sociatarfi.
D-sa combate unitatea băncii şi cere a se studia tote proectele depuse până acum, şi se se a-legă acele societăţi care convină mal bine , mai adăogânda că va combate nu numai acesta pro-ecta, da>- orl-care altuia care n’arfi da bani în condiţiunl avantagibse.
D. C. Blaramberg declără că nu susţine pro-ectula, pentru că e presentatU de proprietarii români. D. M. Cornea a combătută proectulă pentru că nu oferă bani destul şi eftinl. D-nuIa Cornea nu cunOşte legile economice, căci acestea-de-pânda şi de încrederea ce .presintă o ţâră. Şi dacă proectulă nu satisface unele din dorinţe, nu este una cuvânta că trebue să ’la lepădâmu, fără a ’la îmbunătăţi. Dar care este ingenibsa combi-naţiune a D-luI Cornea, prin care chiar şi cel ruinaţi să'şl scape averile? CândU vâlbrea unei proprietăţi se suiă, se suiă tâte, prin urmare, profită ţâra întrâgă, şi orl-cine pbte alerga la credituia fonciarfi. Era dacă privilegiuia ce se dă acestei instituţiunl de 25 de ani pare prea lunga, elfi se pbte reduce la 10 ani.
D. N. C. Aslan declară că nu se discută creditului fonciara româna, ci credituia fonciaru pentru români. D-sa arătă, ca şi D. Cornea, că nu s’a ţinuta, sâmă de proectulă din anula trecuta, şi nici că s’a studiata proectele cele-l-alte spre a vedea care din sisteme este mal buna. D-sa arătă că dacă n’ara fi de câta înteresulfi paternităţii, a-ceî deputaţi n’ara fi ţinuţi a susţine proectulă, fiă ela câta de injusta, rea, săfi nelogica. Din mo-mentala când 10 la °/0 este dobânda legală, trebuia ca noua instituţiune să afle me$iî de a scădea dobânda asta-felfi ca ea se corespundă cu producţiunea fondului, a capitalului.
Credituia fondară a avuta totu-dâ-una de scopfi ca plăţile cu tcvmenfi scurte se le înlocuăscă prin plăţi cu termene lungi. Aţii însă ce se face ? Se .ficsâţlâ la 8°/0 operaţiunile, şi se pune o mulţime de alte dări împrumutatului; cu acesta moda proprietatea nu va găsi nici o înlesnire. — D-sa respinge unitatea, pentru rtial multe motive, şi adaogă : Probaţi-ne cu cifre că capitalurile, ce ve-ţl pune la disposiţiunea proprietăţii, va fi împrumutata cu uşurinţă, că va oferi înlesniri, va fi sigura, şi atunci cereţi orl-ce privilegiu.
Dacă propunerea ce faceţi e basată pe alte ipo-tese, cum se face că în acăstă materiă, prin raportă se ni se vorbăscă despre o bancă de sconta şi circulaţiune? Cine a vorbita până aţii? Opi-niunea D-lfi Raporţore este o eresiă financiară.
C bancă de sconta şi circulaţiune 11^ mal trer buia.....
D. Boerescu. Ne-arb trebui pentru onârea României.
D. N. C. Aslan. Pentru ruina României, şi credfi că Camera nu va priimi una asemenea lucru. D-sa întrebă pe raportora dacă s’a discutată în comite-tuia delegaţilorfl banca de sconta şi circulaţiune-
Dupe câte-va alte desvoltărl, D-sa cere respingerea proectuluî, şi trimiterea lui la o cotdsiune specială, care se studiese tote proectele depuse, spre a cunbşte Camera şi ţâra, care este celfi mal avantagiosfi. In acesta înţelesa face şi o propunere pe care o depune pe biuroulfi Adunării.
D. 1. Agaricî declară că va susţine proectulă, cu t6tă greutatea ce ară simţi, fiindă că vorbeşte dupe D. Aslan. — D-sea adaogă că acumă ună i ană se da mare zoră, şi acumă se cere amânarea. Defectele le voma remedia la desbaterea pe articole. Dacă ama respinge legea, streinii se vora vedea singuri în joca făcânda ori ce propuneri onerbse.
D. Primii-Ministru, arătă că guvernula a data tota concursulă şefi acestei chestiuni. In comisi-une guvernula a sprijinită proectulă, ârfi la desbaterea pe articole va spune şi va stărui se nu se admită unele puncte cari le vorfi discuta cu toţii împreună. Cel ce vorfi una contra-proectfi, se viă sincera să-Ifi puiă la tribună. Aşa s’a făcută în tâte chestiunile.
Se pune la vota propunerea D-luI Aslan şi se respinge cu 63 bile negre contra 17 albe.
DIVERSE
Esposiţia universală din Viena. Ea va avea, ca recompensă, cinci medalii şi două diplome. Va fi o medalia pentru artă, care se va da artiştiiorfi de întâiulu rangă. Apoi o medaliă de progresii, distribuită esposanţiioru cari au luata deja parte la esposiţiile universale anteriOre, şi la care se vorfi fi constatata progrese însemnate. A treia va fi o medaliă de merită, pe care vorfi primi-o esposan-ţil, cari pentru întâia 6ră trimită producerile lorfi la o esposiţiă universală, şi cărora li se va fi recunoscuta seriOse merite, din puntulfi de venire tec-mefi. Medalia de bunii gustă va fi dată acelorfi a ale cărora producte împlinescfi condiţiunile unul gustu înalta, atâta subt raportulfi colOrei, câtfi şi subt acelu alfi formei. Cooperatorii cari, dupe informările date de esposanţî, vorfi fi Iuatfi o mare parte la meritele producere!, vorfi fi răsplătiţi cu medalia de cooperaţiune.
Diplomele vorfi fi: 1) diploma de onore ce vorfi căpăta-o persOnele săfi corporaţiile ce şl-afi câştigată în educaţiunea poporului său în desvoltarea industriei, a economie; sociale, etc., merite nemăsurate, şi 2) diploma de merită, care va avea camfi aceia-şl însemnare, cu menţiunele onorabile, atâta de darnică împărţite în precedintele esposiţiunl.
*
# *
Rasă şi rasă. Unii judecătorfi întrebă pe băr-bierulfi care-lfi rădea, ce deosebire este între el amândoul, şi fiindtt că acesta nu ştia ce se res-punşlă, judecătorului şlise: deosebirea este că D-ta ra^î totfi-dâuna în presenţă, ârfi eh radfi cele mal dese ori şi în absenţă.
(Curierulă).
* *
*
O istoriâră din Fiparo.—Unfi omfi fOrte bogata, membru sîn clubulu Jockey, perduse o sută de mii de franci cu fuga unul bancher.
Dupe unfl dre care timpfi, călătorindu prin Veneţia, se preumbla în gondolă prin oraşulfi dogi-lorfi. In altă gondolă, ornată cu flori, zăresce culcata pe perne cu frunte de aurfi o persdnă, în
www.dacoromanica.ro
giurulfi cărel-a erafi femei cari cântafi' o drăgăs-tosă barcarolă. Cine era ? bancherulfi şefi.
—EI! Domnule, ÎI strigă păgubaşului cel o şută de mii de franci ?
Cela alta se aplâcă jumătate, salută, surîde şi | cu o voce ostenită respunde :
—Ertă-mă, scumpule Domnfi; dâră amfi părăsiţii Francia pentru a nu mă mal ocupa de afaceri.
* *
*
O curiosă tentativă de sinucidere. Ea a avut locfi filele trecute la Argelâs:
Domuulfi L... din acela oraşfi, care are etatea de 85 ani, este însurata cu o femeiă ce numără deja 75 de primă-verl. L..., este amuresatfi la nebuniă de socia lui şi ea la rândulfi el nu mal puţinfi de scumu-I bărbăţelfi. Ca amorulfi conjugala se persiste într’o etate aşa de înaintată, asta nu-I lucru rartt ; dar ca cine-va se fiă jalusfi la 85 ani, şi că pentru jalusiă se caute a se sinucide; âtă ceea ce-I estraordinara. Domnulfi L... s’a încercata se se sinucidă în urma unorfi presupusuri înjuste ce-şl făcuse asupra virtuţii femeeî sâle care, pân’la etatea de 75 ani, trăise scutită de ori ce reproşfi. Nenorocitulfi ‘a trasa cu puşca în elfi. Glonţulfi a străbătută prin gâtfi, dar din fericire n’a atinsă nici unuia din organele esenţiale ale viăţeî, şi astfi-felfi bătrânulfi jalusfi nu este în primejdia.
ACTE OFICIALE
Art. I. Monetele străine de argintă, din şliua apariţiuniî în Monitorulă oficiale a decretului de faciă, vorfi circula în tâtă ţâra şi se vorfi priimi la tdte casele publice pe preţurile următOre :
Lei. B,
Icosarulfi (iermeliculu).......................4	30
Jumătatea de icosarfi .........................2	15
Sfertulfi de icosarfi..........................1	07
Rubla rusâscă de arginta . ....................3	84
Jumătatea de rublă.............................r	92
Sfertulfi de rublă ............................—	96
Piesa de 30 capeicî vechi...................1 15
»	20	»	»	............... —	24
»	15	»	»...................—	40
»	10	»	»	. ..............—	23
Sfauţulfi vechifi austriacă (20 cr.) . . . — 80 Jumătatea de sfanţfi (10 cr.)..................—	40
(Monitorulă)
ATENEUL ROMÂNU
Duminecă, 4 Martie, la orele 8 săra,
D.	G. Trotenu va ţine conferinţa publică .*
înveţămentulu şi scolele profesionale.
Intrarea liberă ţpentru toţi.
CURSULU ROMÂNO
Bucurescî, 3 Martie 1873 EFECTELE
Obligaţiuni rurali 104 3/« » Strusberg 46 -—
» Oppenheim----------
Obligaţii domenialî 96 — » căiloru ferate 46 -Societatea gen. gaz 395 -
Dacia, comp. d’asig. ----
Mandate............... —	—
Irnprum. municipală 18 75
SCHIMBULU
Paris â vista....... - -
»	3 luul .... 98
Londra a vista ....------
»	3 luni...... 25 20
Berlin a vista ....------
—	3 luni. . , .372 —
Marsilia ................
CURSULU VIENEI
Viena, 8 Februar. 1873 s. n. EFECTELE
Metalice............ 71	15
Raţionale........... 73	70
Lose............... 104	65
Acţiunile bănceî	.	983	—
Credituia.......... 338	—
Lonuon............. 109	16
Oblig, rurale ungare	81 4q
■	Temeşvar . .	80	26
»	Transilvane.	79	40
»	Croate ...	83	25
Argintă in mărfuri . 108 —
Ducaţl...................■
Napoleoni................8	73
TELEGRAFUL
X.» ■ B U m M r B I I HU l'lfaEIIGISBBBE!^
Y	ffl a ■ ^ a ® ra a - a ® •- a 1 ■■■ a = .:■ is «a g! sa r;
;■ GRĂDINA G. JOANID STRADA POLONĂ No. 104
j"	IMPORTANT PENTRU
»; ' ’ AMATORI DE POMI RODITORI ŞI VIŢA
ig Mg grăbesctl a atrage atenţiunea Domniloru amatori de Gră-idină, că timpulti presentO fiindu ceia mal favorabila pentru trans-L portuia şi scpterea pomilora ; roga dar pe toţi Domnii amatori ; a® a face cererile cât mai de timpuriu, funda multa avantagiosO i pentru prinderea pomilora şi a viţei.	I
0 Recomandu Sămânţă de castraveţi de Smirna, cari produce o calitate de castraveţi fdrte frageţl, subţiri şi de o lungime de 1 peste 2 palme, drămuia io bani.	I
21" Fasolea orezului, albă rotundă de America, aici încă necu- | g® noscută,: Ide o calitate deosebită, cu multa mal măruntă ca bo- i bula de masăre deodulcgţă rara, fierbe în 20 minute, drămuia ( v® xo bani, ocaoa, 10 Lei noi. Asemenea recomanda pentru sămânţă ' f? cartofi vineţi ţi galbeni’ numiţi ai frandeleî, cultivaţi de mine !
însumi, de o calitate escelinte, cu preţa moderata se vândă. Dom- s .1 nil' amatori, pot aşî procura catalogula complecta ala Grădinii ţ j mele, de la Magasinula mea de librărie, calea Mogoşdi No 40 vis- j ârvis de Theatru.	^
M MS obliga, cu Espediarea tutuloracomandelora, ale Domnilorfi gj amatori din Provincii prin calea ferată, le voia împacheta şi preda 6 aici la gară. dupe adresele date, G. I0AN1D LibrarulU.	I
B B E B 1;! B 3 H I? ^ 3 5 ^ îi (5 3 E s S ® î B £ ‘
RENOVAŢIUNE A CULOREI NATURALE DE PĂRU
prin prcparatuiu de văpsitu părulu. aprobatu până acuma ca celu maî cc-celentu şi nevăţămătoru sănătăţeî
PHYSICHROM
Acestu remedia de regeneraţinne de păr eccelenta în miraculosele sale efecte, prevăzuta cu eticheta nostră protectrice s’a aprobatu prin Pecontestabilele sale preferinţe estraordina-rie atâtu, în câta fără d’a avea maî întâia trebuinţă d’uă particulară recomandaţie acesta şa assiguratu primulu rangă, între tote asemenea preparate ce s’au presentatu într’unu cursa de mal mulţi ani şî cari cea mal mare parte sunta vătămătore sănătăţeî, pe cândă acesta, precuma ne învaţă espericnţa, se întrebuinţară chiaru de persâne de cea mal înaltă posiie şi cele mal scrupulose în asemenea lucruri cu uă confidenţă bine justificată.
Aţvantagiurile particulare ale a iestul preparată de regeneraţiune de păr consistă maî spe-cialemente că se p6te aplica de rie-care omu cu mare înlesnire şi fără dificultăţi, căci părulu se poţe văpsi după d-rinţă, din gris in blonda deschisă şi închisă, bruna până în ceia maî profunda negru, fără de a atinge pelea în ceia maî mică grada, căci numai părulu pri-mesce primitiva s’a culore naturală, făcftnduse mole ca catifea cu unu renoitu lucidă, cres-cerer părului se confort? şi părulu se delibera de aceste supărăcidse mătreaţă, şi in fine ce
SIROP ANTIPHLOGISTICU DE BRIAN F AFECŢIUNI DEPEPTU, GUTURAIURI, &.
Acestu sirop d’unu gustă din cele maî plăcute, are uă eficacitate sicură, constatată prin tr’unu raportă oficiale, contra guturaiului,catarulu ,Gnppă, tuse măgareşcăşi contra tutoru mffamaţiuniloru şi sufejmteloru de neptu. Printre celebrităţile medicale caii l’au patronată m timpu de 40 de am, vomă cita pe marele Lafunec, Gcersant, de la spitalulă copiiloră; Vaoquelin, director ală scoleî de Pharmacia s’alţî medici de spitalurî, pj-ofesorî aî facultăţii şi membrii Academiei de Medicină diu Paris.
Pharmacopea, rue de Hivoll, 150, A Paria Depositu in Pharmacopeele de căpetenia
WF 9. WIENA SEiLERGÂSSE 9.
Recompensă la esposigunea Universală Londra fi 862)
APA DE MELISA
J	DE CARMES
jcontra Apoplesiel, Paralisiel, lAmeţeleî pe mare, Golerel, Vapo-j
rilor, Nemistuiriî, Coliceloră, etc.1
_BOYER J
Singură succesore alu Oarmiloră
STOFE DE M ATAŞE Şl CATIFELE 5
DE PBIMA CUAtITATE	j
Pentru Râchî de Dame şi Costume	1
CUMU ŞI
TROUSSEAUX, FOULARDS & CACHE-NEZ \
Firmă stabilită la 1792, stătâtore de optfi-ţlecl ani şi ne ^ schimbată.	^
Cereri de mostre trebue neapărata se fiă fra.ncate.	î:
AU IUI nil Se recomandă onorab. AFiUriblU. pubUcQ că pGsede Cea
maî bună cunoscinţă, pentru curarisarea şi vindecarea a diferiteloutl rânî de scro-Furî.
Doriioriî se potu informa la D-na Zinca Alecsandresca, strada Herăstrău No. 76.
Paris, 14, rue Taranne J Depositu laprimilecase decomerciu
Be vândare
în culârea Galbenă suburbia pi-tar-Moşu strada Catunu No. 6. doritori de a le cumpera să se a-dreseze chiar in acea proprietate
gxxxxxxxxxxxxxxxxxxx» x 29 Strada Lipscani 29 x
| LA CHINEZ
vS	,	,	^
X vis-a-vis de magasinulu X
g d-!uî P. Enciuiescu g
SxxxxxxxxxxxxxxxxxxxS
«xxxxxxxxxxxxxxxxxxxg x 29 Strada Lipscani 29 v
| LÂ CINEZ |
„ vis-a-vis d,e magasinulu X
x d-luî P. Enciulesuu o'
DE
DROGUE. COLONIALE, DELIGATESE. BEUTURI SI ALIMENTE STREINE
si\b firma
Recomandămu Onorabilului publică unu mare asortimentu bine arangiată în tote articolele de specialitatea nostră, şi maî cu şemă în articolele de Colonială necesare Ouseî, tote prospete şi noi.
iîugărau pe Onor. Publică a ne visita Noulă nostru Magasină, şi credemu că veţi remânea forte mulţumiţi, atâtu de calitatea măriuriloru, câtă şi de serviciă.
Preţurile va fi cele mai consciinţiose.
Minătărci, Caracatiţă. Marinată de helu, Sardele Rusesci. Halva de Andrianopoli, Tahânu, Uun-de-lemn franţuzesc, şi Grecescu I-a calitate.
PARTE DIN ARTICOLELE DE POSTU
Icre de Chefal, Icre negre moi şi Tescuite, Stridii Prâs-pete: Melci de Transilvania, Uleu de Inu de Braşiov, Măsline mari dulci şi de Volo, Bureţi de Munte conservaţi, |
Diverse deserturi pentru Postu
Pentru abonamente, resiame şi auunciuri a se adressa ia Ţypographia Naţională, strada Academiei No. 24,
Kpistolele nefrancate se. refusă şi ar-ticoliî nepublicaţî se ardu.
Oi'I-ce Abonamente neinaorite de va-lorea se refusă.
Abonamentele se făcu numai de la 1 şi 15 a le fie-cârul luni.
Ahunciubi t
Linia mică pe pagina a FV. . 15 bani. Reclame pe pagina a III. . . I leii n. Pe pag. fi 2 lei, pe pag, I, S lei n.
Pentru Fra-n'cia: se priimescu anun-ciurf şi reclame la fi-ail O HAIN &Ml-COUD, rue drouot 9. Paris.
Pentru Austria şi Germania: la D PHIL1PP LOB, Wien Wollzeile No 2
ABOÎTAiWBNTtn, PENTRU SOMĂNIA,
In oraşă:	In distr
Pentru unu	anfi . . 24	30	le
Pentru uâ	aau	.12	15
Pentru trei	luni . . 7	-8
Pentru rubrica Kinserţiunî şi reciame Redacţiunea nu este responsabilă.
Girante responsabilă DUMITRU KRISTEA.	idLTO	Tipografia Naţională, Strada Academii No. 24.
MERCUR!, 7 MARTIE 1873
JCJHÂflOaj3T UNU NUMERU IC BANI
-•^xlq 11 b'ş Bir | flenoa r ,5Tq85b
-îemsl -uijsri.fi' iXsA'b Joi
JSttfiia mni
D
AKul, III —:No. 314
—T——1--1
^SVob o M asin
.iriairg iov î£d £ sifiT
bn
.(o Iod© urm) rnŞq o Imnuri, s-gsl dJui^^ido fioxu ut ol jpîifid -ni tibvs lut
BlqilaB JaiuofiT ob î? îoluimeijrtsrn	1
9f^h.lh!fiilpRtf  BIf N A Bf'E N TEichR£ tjti'ANi E Si *N	AHS|£- V E BEAWG1 N’E'Af IV.*
-rwîTV *bio tfleo 'UuIo'Jir: 1 , J'..v. «; ar; 10J ho satv sui '. .3	.. nexgi ($ hfuaipăra _-il£ uu Ofuqioo - , n-, *,	s şb £391.»
«■. - «■|iw"wi|iu«■ w * j1.1-11-'!^'	..1 "n .nounu Tiroi rmiT
băbuialâ nostră, .CĂ.»* arii	fi afltb Nu putem ă a recbrfi&ridf#aceStă-kierâre*,
,	1 ;	,.	,-• ■£_ 3PTŞ Ji<i j
u jRK Jt
îb&SflŞtTţUfiRAIlcr1^
(Sorviciulu pijgfCţu. alu Monitorului)
Paris, 16 Martitt. •— Tractatulu relativii la evacuarea teritoriului francesQ a fostă semnată erî.
Berlin, 16 Martia. — Ală patrulea miliardă va fi de totă achitaţii la 5 Maiă. Millardulă ală cincilea va fi vSrsată în patru plăţi eguali, cari se vorfi efectua fa ^5 'iuriuă, 5^ Iuliă/ 5 Augustă şi 5 Septembre. fniţ!efatorefeVJ Germame? se angagiază a evacua, la I Iuliă, departamentele V'osges, A'r-'denes, Moeuse şi Me?irttie lcn:i Beli’drf. Evacuai ea "nu va putea dura mai RiultQ de patruf septSmânî. "Eră, ca garanţiă pentru cele doue plăţi--carî'voră 'mal fi a se efectua,'Vbrdunulă1cu reionuTî? ya
remânea ocupată până la 5 Septembre.
» <r r.
ilivcn £
■j: i r~aî orabeia
ik> hhbul/i ti 3e (:oirr
BUCURESCl, 6 MARTIE
'	î.rll
bA ClîrioV
ioni 90
fcTiiUV-	' ' arinii
!d şedinţa de ierna Camerei, continuândti desbaterea 'pe articol! asupra lege! pentru crearea bănc^f fondare, s’a votatfl până la articoluld 25.
Desbaterea a fostd mal animata asupra articoluld II. Domnului Gr. Sturza şi G. Brâtianu punu und amendamentd prin cari certt ca, subt nici und pretestd şi in nici unu casd. societatea de creditd fon-
; a
cierti se nu ceră despăgubire de la statti.
Acesta ama.ndamenţu e^ra erăşî und băţd pusd jn rotele carului c^rg trebue se ducă la und resultatu bunu banca foncieră ro.-mână, făcută pr'.r. proprietarii români.
Dacă Camera ard fi luatd în considera-ţiune acestd amaiidamentd, ori de câte ori guvernuiu aru fi voitd se se scape de a-cestă bancă, ori de câţe ori streinii cari suntd interesaţi se pue mâna pe acestă instituţiune ard fi 'făcutu presiune asupra celord de la putere, miniştrii îndată- aru fi căutatd und mied pretestu spre a desfiinţa asociaţiunea, (de ore ce ard ,fi fostd prevg^utu în lege că nu se pqte cere nici jo despăgubire! Majoritatea Camerei însă â înţblesd acbstă manevră şi a respinsu acestă perfidă .introducere în lege.
Cele Talte articole ati fostd votate fără
1?
cări,
multă desbatere şi fără mari Riţ -Desbaterea contlnuăt a^/
ţOXslaJtif fiţi 3iicjl	u ; ‘Ovlin^alj 9t .cjinloirn. 4
’Nr putemu sS nei oprimd a nu mal cur geta la faptele fără deJ legi ce am cons-tătătS că se tomitd de administraţiune în mai multe .judeţe; nu putemd, (jecimd, sS ne oprima, rpal cu osebire, la cele petre-cnl'e11şî W;c^e ci^ifitâî sbpetfbcă'în “ pîa-bova, şi cari scy «fenAmţă pe fi3o ,c§j;p 4’i -prin presă. A mi, ooufit sil n sţţw&Tlil tî»b aV.a-; 1
Faciâ cu tăcerea din partea guvernului,
devferd, că guvernuld este cofnplţcşle ^re^--tet administraţiimH criminale^. -
Noi am 2 denutiţâtd cri-mele şi- jafu-file^ce s’ au ‘comisu în Prahova de către
adminiscraţiune, 11 nu bAmaî că nic.I până
o—	, . 52-., alo.--»1	5b uju'-uui :
astă- ii nu sa batd satistacţiunea cuvt-
■	■ uq £m .» eu ii.e-j.V'i-j 'î,:	■ u;
pită moralei şi siguranţei putţlţce, prin îndreptarea administraţiunel şi pedepsitei; agenţiloru culpabili, deră- nu amâ^pe^uta nici măcârn-<ca Monitorulu oficiale -sb ne
d-esmi'nţă, cif naivitatea sea obicinuită, cânţi
-	_ I * JJJlţsflOD i q 1 11 «i friUbffiO î
negă faptele^ .	„ âb j^blXo
Ce sb face, cp acei- agenţi administrativi şi fiscali, cari Tad constatata că>ada>r-'donatd jăfurile	torturele în Comuna
Valea Călugăres'câ?
■-ni ■ t 0 o .- .jhoiJm .30 JJiooiL ,;| Ce; se face. cu cel dp^d( consilieri cari
îşi dpderă sfţr-şitulu în jlprerile grozave
ale to.turilorth^-pentru că. se împrp.tiviră jg-
furiforO ce' sbrtSrf&cutu în nenorocita lord
comună Valea-Câîugăreşcă?
Ce se face cu Primarufti din comuna
Valea-Călugărescă, care s’a constatatu că
■	--.c -	o	t ii T
nu a înregistrata mdrjţea cqjortj jlq,pi consilieri cari fură omorîţîqjşi carer/a tole-iratu jafurile>'şi tortutele. în Comunăiî truj Ce se fâ ce cp âfceî foncţionari dîfi-ad-mînistratiurea stipWiore aîl iudeţuluf, tari ameninţară pe ald treilea consiliard âţuj comunei Valea-Călugăriscă, 5a v^ avea totd soito celoiiu alţi deuj foşţfii iC/alegl aî seî ce turî dmbrîţl, pentfu că- dânsulp denunţă justiţiei mortea lord ?
Nimica şi erăşî nimicu !
jsmjd.nu Bjnauo 1 Toţi aceşti foncţionarî criminali,, spnţp
neclintiţi la posturile, lprd şi .cpnjtiiţuă. a
intimida şi sfida' lumbâi; dî- Să ;oa ui^
Ce-va mâl multd^-‘hl1^
uf . ,	..'dfisa .	3 „Ififfx ■
Agenţii criminali, nu numai că nu suntd
depărtaţi din posturile lord, derq, ^ncă.suntQ liberi,, şi umblă prin tote midldcpLe cbiard prin violinţe, a şterge ori ce urme de culpablitatea tordA-DS şi justiţia a. Constatata fără de legile lor îtsfi noi ne temeni, — d:- ■;	r';-' .£o;-u =>e sin inumo 1. jIuj
şi, cu dţeptu ci^yenţft,7-j-pa_ aceste .acte in|-
violabilb ale eî set:nu ftâ toru aşja de vio-labile ca multei dosare ale j.iifdec^tonlord
ddJunstrucţiune din biurourile Ilfovului.
jqa) H-iu.i v-A Irv i. uqo dac Tuiinolii
UnD umportanid ’opW â^eşltâ-
-pq risnudii^.i-Qsi uiifarma nî,q;mq b oh
-Vată., .ig-gîilo b ăTBluoiJifiq btujbu uo b Autore)exi acestiil, .opii ©stefiîft#|ţduM: nostru medicu Nicolae Negură.
www.dacoroinamca.ro
niyT atrage atenţiunea publicuîfr dllrpră
Tufu u'.iiucfi ■ y '.f'r 2	f .,r Ţ
necesjt,ăţiî era ae o asemenea scriere,
de c#tij rpprp4ibf?ndd introducerea îţi ,eare
se yede sc-opulu întregpî eăjrţh „mtioon <ş
-n fită introducerea: rs 5/rrm sb îoiin Slin
-uqrnb :	st, tuq-f;_—-i.x:) orb unu isJabo
IGIENA PUBLICĂ Şl PRIVATA 3,.h
ni dli. •	"jj • fnaT j,*> i£ jriso
Instinctulu conservărei a inspiratu ideia de a forma sciinţa igienei, sciinţa, vastă, fiindd că, pentru a conserva sbnâtatea, trebue a pătrunde în tote instituţiunile so-cietăţeî. -—-Mal înainte de ajesista sciinţa medicinel organisateţ legislatorii vechi a-mestecad îp dogmele a'eligiuneloru per-cepte de igienă. Astd feld Moisi oprea pe jidovi de a mânca carne de pored, din causă că aceld animala, conţine adesa uny verme (trichina spiralis)J care1,, o dată în stomaefi produce mortea^--.—Pe de:altă parte ividisi da JidovilorO precepte pentru curăţenia corpului, inse şi acestă sub forma re-ligiosă, ameninţându-I cu ipiedepsa cerului, xiu.ipddepsa lui Iahova^ Mâl târejid, cânda spirituld de conservare ai străbătutu în .popula, legislatori ca i-icurg aîi întrodusu în legislaţiune precepte ie igienăj învocândd argumentuld .conservărel patrie! — pentru căi-populululj căruea Li;curg ser adresa, îl eria deja iipprimatd) :n inimăi simţuld conservare! patrie!. — Dar cânda sciinţa îm* eepuj a ’şf i©lădi e^ifipiu .d şfid în popull, Jlîpocrates ^ei ădppsezja cu autoritatea sci-flfiţei .şi-, basatu pe natură, pe cause şi e-fecte, feld, face a se simţi folosele sciinţeî şi facej.ra. .fi ascultata şi .admira,;;!» Ş« cura •puîea;i vorbi jaltd- felu oniuld liberii de pre-ijudiţtbomuld republipeîj?-— Circumstanţele .care ise petrecd într’urjdr timpş, în .r’o ţeră, ad totd deung. influenţa asupra fiîlqrd el.-^-Cu Hipoerateş începe igiena ica/şpfinţiq-n-Părintel.e mediginel, cjice unu igienistaţ, a trebuitd^sg fiel şi 4I0 igienei. Hipocrates qlioe;c «fie .care bolă fmorbd) qr-p .o causă naturală»), şib fără causg .naţurale nimica nu se produce.u-v—r Cercetâodă capsele^ se nasce sciinţa: îndepărtând caus.ele, şe-nasce igiena^ -— Pe acestă başă a isolărel de cel ■niorbeşl, se înfiinţă ospjciurile de bolnavi, jşf în .timpuri pe cânda nu se scia bine. legea medicale a infecţiuneL) isolarea mor-boşilord era dictată de siinţiţjp de conservam, — Şi	am# căuţa în istpriâ-, amd
yedga că s-imţulu de qonserv.^şq a mersd piânărD mândria dp -u-şT conserva..şpeeia .friunosa, .asiii-felţil Urmară! stranţgşiî.pgs--tfiiî ,ai:wnfia|ţ de pp muntelg i-grpea ţrl ce oopiltl ce, era difşaaifcd-i Sh sacrifica „oâţî ;va ipentrUjăotalitafieo-T-i V eahibaoş^rij sti% moş)|-,fweddftj£fcic#C'fe>l<şdi)l de, c.onssitmţjă.şji .-diform! eraflfc) aar<^nă-perttrupatfriă, şi-Platon reproşa i ufi Herodicuş- c-ă «e ocupa a pre-rlUngi yieţa .celoini b©i:.^viciO,ş/. -rr? Sub Romani Igiena începe a se desvolta din ce
TELEGRAFUL
i Ţx *	«A
îrt-~ce. înstituţrunile de băi publice sunta o dovadă despre acesta. Dupe ce Anto-nius Musa tămădui prin băile reci pe Augusto, înscripţiunea «în balneis salvus» (în băl vei ,fi sănătosQ) deveni credinţa generale a RomanilorO.—-Mecena a ordonată construirea unei băl magnifice, unde cme-nil fără mi4îoce plătea la ore ficsate de lege numai o para (unO obolu). — Romanii avâa în băile lorO încă obiceiulii care l’amfl regăsita şi noi în\băile turcesc!, ţi-decă de a trage, a unge corpula cu ali-fiurî seO unsori. — Vecinii noştri Ruşi aa şi astăzi încă bă,', publice.
Gimnastica (-cea în antichitate parte din igienă, parte din esistenţa publicului. Timpurile belicose, în cari trăiau atrâmo-Ţiruostril, pe lângă ideâ'cdnservăifefl aveau şi necesitatea forţei torporale. Invenţiu-nile nuoî de arme aa fâcutu sg se uite a-cesta una ore care timpO, până în timpurile nostre. Sunta acuma douâ*4ecI ani, pe cânda şi ea faceamu cursuln gimnasiala în jBerlitv,iS'a adoptata pentru totă Prusia gimnastica atâta în scolele civile precum şi în acele militare. — Timpulo a dovedita câtCr servicii aduce acesta instituţiune mai jcu semă unei ţeri curata militare ca Prusia. Religiuneâ .creştină conţine şi ea precepte înţelepte de igienă,),de şi CristO, o*-tiupatu numai de salutulu sufletului şi de împăcarea spiritelorO între ele, pare a ne-gligie corpula — acesta este numai o părere. Totula în legea creştină conţine precepte armoniose între ele, pentru împăcarea, conciliarea între idei şi interese. Posturile, care. sunta făcute la finitulu iernel, sunta menite a prepara corpula pentru căl-durele verei. Monastirile aO fosta instruite pentru temperarea pofteloră şi pentru lu-rcrărî folositdre corpului şi spiritului. —-Multa, liinpu învăţătura, educaţiunea Ro-mânilorO ce făcea în monastirl; in acele fio caşuri sânte , se păstra candoreay.credinţa) care sunta emanaţiunl ale igienei ade-vărateikat; jbnjs.
In mbhastirl se învăţa laborăa care în-tăresce corpula, privaţiunea care, slăbinda pasiunile, întărea înima şi devotamentifla sântru patriă1; in monasterf se cultiva spiritului care înobileză inima şi fiinţa Omi^ lui şi îl0 pfegătesce ca se lucre4e pentru ţeră. Pe acele timpuri sântele monastici eraîi singurulQ adăpostO pentru asemene* “salutare instituţiunl şi scopuri. Religiuneâ creştină a adusa dar, prin instituţiunile sele %alutare, fructe igienice omenire!.
£ Bolele care prin resbelele ce sepurtaâ în timpurile de nvasiî, aO făcuta pe omeni se î-a ore-care /nesuri igienice de apărare. Aşa se lua meSurl contra ciumei ş’altorO plage cetapăsaQ omenirea.—Cu anula 1700 Igiena începe viaţa sa politică. De atunci IncepG a se lua măsuri întru câta.-va sci-inţifice igienienice contra djferiteloru bole care secera populaţiunile. Abia la 1802 se înfiinţa la Paris consifialn de salubritate publică. Cu acesta igiena îşi începe are de unde tote naţiunile începu a imita exemplula.—In Angiia^ se înfiinţa la 1848 ^general Board of health« , prin una acta ala parlamentului, consilia generala de Sănătate a căruia putere este mal nemărginită în acăstă materiă de a face anchete ori care oraş! unde numărulo morţiloru «ăfa trece de 23 la miă, şi de a prescrie măsuri igienice care apoi se trimită spre sancţiunea parlamentului. Mal există în 3 iii.)	1:	;
Anglia o administraţie speciale -«Register’s I office« care adună maţerialurile pentru o mare statistică medicală.
La Constantinopole există unO consilia sanitaru centrala , sub preşedinţa unul mare consiliaru; corespunde cu diferiţi delegaţi medicali al puterilorO streine şi cu acărora concursă lucră^ă. — Efectele igienei în Turcia suntfi aşa de mari că este recunoscuta, d'e cel mal fnari igieniştl, că civilisaţiunea popululul să in nue prjn medicină şi igienă.—De acolea vine că asociaţiunlle religidse protestante trimită emisari, cari pC învăţată medicina* pentru a propaga creştinătatea. Aceşti misionari sc insinue uşorO prift ajutiruiu ce daO su-feriti^iiora.
Igiena capăt?din c}l în 4i -o influenţă considerabilă asupra obicemrilora nostre.— Necesitatea a învăţata pe strem^şl, ,de. a purta haine de lânş, precumO ; iţarl şi şuc-manulu de lână —-Noutăţile care se aduse cu noua civilisaţiune, de a purta mătase, pânză de olandă, pălărie de mătase, şi cele-l-alte haine de astă-^I, nu este în a vantagiulă nostru. Climă aspră şi nestatornică în care trăimO, transacţiunele repezi ale atmosferei, trecerea repede de la căldură la frigă considerabila, schimbarea căldureî de <jh cu recorela şi ume-(jliala simţitore a nopţeî; sunta destule motive de a regreta hainele strămoşilorîl noştri! de lână şi blănurile, care purtau. Dacă pote n avem a pentru ce regreta iş-liculo ce se introdusese o dată, nu av.emă însă nici ună nfotivă de a ne felicita de pălâriă, care nu apară capulu nici de frigu nici de căldură. Ce ama câştigată ore schimbându dulama pentru fraco?...
Mâncarea de altă dată simplă şi pucinn variată, modificată apoi prin întroducţiu-nea mâncăreloră grecesc! şi turcesc!, a-cuma nemţesc ! şi francese, a fosta şi este unu isvora de bole intestinale,
Educaţiunea spiritului şi â anime!,, ce timpula aduce progresivă poporelora, a contribuita la desvoltarea frumuseţe! corpului- -dâră şi la împedecarea crescerei lui. Sl privimă pentru acesta poporula Italiei, şi chiară ăla Francieî, şi ne vomO convinge cătă influenţă are turmenteie spiritului asupra crescerei corpului. -— Cu tote acestea durata me4iă a viăţiî omului nu e mal mică de câta în anticitate. Din contra, durata este mal lungă, şi acesta e conse-cuenţa îmbunătăţirilora igienice din altă privire, adecă a canalisăriloca, a culturel pământului, a ospitaliloră, a isilelora pentru copil găsiţi, ş’aitelorO aseminea, Dacă perfecţiunea vâcurilora n’a şjunsg la ce este mal perfectă pentru conservare, cela puţina se pote crede că a ajunsu la ce e mal puţinU vătâmătorU. 20
Influenţâ localitâţilora asupra desvoltă^-1 el omului era cunoscută încă de cei vechi. Antheopologia de la Cos 4icea: “Acea ce una pamenta nasce, este conforma cu den-sulu, şi omulo nu se depărtâ4â de acâstă lege comună.»—Dupe acâstă lege a na-turei localităţilor^, trebu-escQ conformate legile politice ale unul stata. Acesta ideiă a inspirata lui Mpritequieu scrierea nemuritorului seu opO «Esprit des lois» (spi-ritula legiloru.) —Ideia acestui opu este de a pune în armoniă legislaţiunea po-porelora cu forma guvernamintelora lorO, şi cu natura particulară a climei.—Mon-tesquieu demonstrâ4ă, imitânda pe Hipo-
www.dacoromaoica.ro
scrat-es, cumO legile servitudinel aO raporta cu natura climei.
De atunci cu descoperirile noul în phy-sică, în chemiâ şi în medicină, igiena ş’a luata sborulu eî.—Autori ca Locke a scrisO educaţiunea pliysică, ca Winslow despre primejdiele baleinelorfi Ia rochiile femei-loro, Blagden şi Fordyce acupra variaţiu-nilortl temperatureî umane, Vick d’Azyr asupra mefitismulul şi de Thouret asupra înmormentăriloru. O celebritate ca Sanc-rorius a tratata, în rnodulil celamaîgran-diosO, despre alimente, apoi Ramazzini despre bdlele artisanilorur în una uvragiade care toţi autorii vorbescO ca de opula cela mal celebru alo vâculul ala XVIII-lea ..v» >	'vi.-. 1. >j'<.	• • ««q.
./îs» iM/uima* îî'.c””””""" " -'i T "‘in;
Evenimentele din Spania
11
Adunarea Naţională din Madrid a luatu în con-sideraţinne proectulfi guvernului privitoră la nou-ele alegeri şi la convocarea unei constituante.
Preşedintele Adunării, depunându-şî mandatulti, a declarata că nu va face oposiţiune guvernului.
D. Figueras a. pronunciattt untt discurstt în fa-vorea conciliaţiuneî între tote elementele liberali, şi a invitată tote partitele conservatOre a avea încredere în Republică.
Votula Adunării a fostă salutafO la Madrid cu demonstraţiunl entusiaste de bucuriă, făcându se se urce valorile la Bursă.
Organulu oficiala, anunciândU plecarea. D-lul Figueras la Bascelona, unde s'ar& fi ivitu Ore-carI turburârl, ^ice că aceste turburărl artt fi provenita din causă că căpitanula generala din acela oraşa a fosta lipsita de energiă, într’una momenta cri-ticu. M’inistruld Pi y Margall însuşi a declarată înaintea Adunării că numitula căpitană generala s'a abătuta deda datoriele sdle^şi că a fosta is1-gonittt din armată
ţ*. Peraivis a ţefusatd candidatura la preşeder.ţia Adunării Naţionale.	^
Alegerile sunta ficsate pentru 10 Apriiitî.
Constituanta se va aduna Iâ 1 Maia.
O telegramă de la 10 ne ardtă că nisce mant-festaţiunl aa avuta loca la Madiid din partea, mem-biilorrţt internaţionalei şi soldaţiloră. Ne aducema aminte în acestă privinţă că nu este pentru prima Oră de cânda noutăţile din Spania pună înainte internaţionala. Pentru ce se mal caute cine-va la Londra explicaţiunea sceneloru pe care pasiunile umane le face inseparabile de ori ce mare transformaţi u ne politică sdu socială ? Rătăciţi, sunta deja pretutindeni; intransigenţi sunta în tote ţevile şi în tote partitele.
UnQ comiteta revoluţionare centralu se susţine că arU funcţiona la Madrid.
Constituia miniştrilord va fi presidata în aGsenţi D lul Figueras de D. P y Maragalls
Republica a fostu proclamată la Porto*>Rîcco.
Carliştiî au distrusa una apeduce altt drumului de fera de Nord, şi au occupattt astd-felu comit; nicaţiv.nite Şpauiet cu Francia. —Afară de acesta, aa opriţu unu trenu fntre V.nlansa şi Tarragona şi att pusa mâna pe corespondinţe.
Sgomotulu, dupe care carliştiî ara fi înconjurata Parapeluna, se desminte; e prea lesne de înţelesd, fiindâ că altu-ceva este de a dărâma una apeduce, d’a rîdica, raiurile, de a sfărâma pe trecetorl, şi alta a, ceva încerca pericolulu unei lupte seriOse.
——III 1.1.11a———.
UNO ACCIDENTĂ TERIBILtJ
Unii corespundinte din Smyrna ala foiet la Ga-\ette des Etrangers ne aduce amănuntele urmă-
ţ.,;iuiH3Vrrg t, q «11L -.31 .	. n ijr ■
TELEGRAFULU
t6re despre und accidentii -grozavii întâmplata. în acela oraşu :
Nuvelele cele mai triste ne vinii din insula Sa-mos : se pare că dela'i. Febru.uid insula întrâgă este sub influenţă unuî curenta electrica ; sgudui-turile se succeda cu o putere .şi o rapiditate ec-straordinară. Panica este generale, şi populaţiunea inspăimântată prin suvenirea desastrelord, precumU şi prin catastrâfele recente de la Metelin şi Mar maritza, s’a refugiâtu pe câmpii şi prin munţi. UnU sgomota suteranu, continua, spăimântord, is-besce populatiunea de stupbre. îndată ce acestă nuvelă a parvenita aici, fregata cu vapori a Statului, Ertoyroulîi, a plecata ducendd provisiunî, corturi şi ajutore de totd feluld.
Şi, acuma, una cuvânta despre drama ce a a-runcata Smyrna în cor.sternaţiunea cea maî profundă :
Locuia acestei horibile drame este una stabilimente de cafenea cu numele de Kivoto; acesta stabilimente este zidita pe piloţi destula de înaintaţi în mare, cari la extremitate nu mesură mal multe' de io metre adâncime. De mai multe ţlile, DD. Dusaud, fraţi, antreprenorii cheiului din Smyrna, făcuseră Cunoscuta în mai multe rânduri proprietarului că cafenâoa sea nu maî pre-sintă nici o soliditate, şi ’-t recomandase de a nu maî lăsa se intre niminl într’ânsa, pentru a evita o catastrofă ţ dâră acesta miserabile nu ţinu nici o socotâlă de recomandaţiunile salutarii ale Omeni-lora de artă. Ela închiriă cafenâoa sea unei companii d’acrobaţi care se oferise a da o mare re-presentaţiune.
Populaţiunea pOstră uvrieră, tota-dâ-una prea lacomă de aceste feluri de jocuri, se grăbi a alerga la acesta jlocu, şi la opta ore şi jumătate sala era plină. Represintaţiunea ncepu la nouâ ore ; şi cea mai mare parte din asistenţi, cari vedeaa acesta felii de exerciţiuri pentru prima oră, ne maî sim-ţinduse de bucurie, se dedâa la libaţiunî cari trebuiau, vail dupe câte-va minute se le fie atâta de fatale. In adevârd, dupe unU rnomeutU temelia cafenelei fu uşure sguduită, şi în sguduitură, unU gâmu se sparse. Asistenţii înspăimântaţi se sculă repede şi voiră să părăsâscă sala, dâră directorele cafeneliî intervine, asecură că sguduitură provenea dintr’unu uşure cutremuri! de pământd, şi asistenţii liniştiţi reluară locurile lord.
D’âbia trecură cinci minute, şi und strigăta generale resună din tote părţile: păliţi! păliţi! Şi în mai puţinii timpa de câta trebue pentru a o •seri, cafenâoa se mişcă din locu-i, se cufundă, se derâmă, dispare în mare cu cea mal mare parte din persOnele cari se găsâa într’ânsa. Aceşti nenorociţi, căluţi grămada sub plafondulU clădirei, se desbăteaU în apă, şi fie-care voindU să scape re-sultă o contusiune aşa că ori ce scăpare devine imposibile. Ceea ce se petrecu atunci estegimpo-sibile a se descrie : strigăte de disperare eşeatt din trei-sute cincl-^ecî de pepturî, trel-spţe-cinci-ţlecî de nenorociţi se luptad cu mOrtea, mOrte o-ribilă cum nu mal fu nicî-odată. «Scăpaţi-ne ! scă-paţi-ne! suntemd perduţi!» Acâstă oribile agoniă dură trei minute; se maî aude încă nnu mare strigăta ; era adio suprepid... maţ multa nimica... lu-gruba tăcere a morţii!
IngroşlitOrea nuvelă se reăpândi în oraşa cu rapiditatea fulgerului, şi în mal puţina de o jurnâ-tate oră mai multa de cinci mii persOne staţionai! pe marginile cafeneliî: eraa părinţi, erau mume al cărortt copii, ai cărora soci lipsâa d’acasă, şi cari la nuvela teribilei nenorociri alergaseră cu grăbire la locuia sinistrului. In acâstă mulţime compactă, terifiată, nu se au^ea de câta acestea:
«Ai veţlutu pe bărbatule mea, pe copilula mea, pe /rate-med ?» Acâstă dură până diminâţa, cânda una spectacola spăimântătora se oferă ochilora spectatorilortt. Cantitatea de eadavere plutâd pe
mare; mai era încă mulţi cari-lipsâa, şi cari erau probabilimente subt vasea prea profundă îni acâstă parte. DD. Dusseaud fraţi, bine-voiră a se punâ cu totuia la disposiţiunea autorităţilora, şi se începu a se ridica derămăturile şi a se lucra pentru a scdte cadavrele. G. S. Mgr. Spacapietra, archie-piscopulu Smyrnei, şi DD- Cumberbatch, Consu-lula Engliterei, Aubrat Consululu Francie*, asis-taa la acâstă lugubră ceremoniă. Până în momerp tultt în care îţi scria s’a scosa din apă mal multfl de o sută cadavre, şi sunta încă multe, vai! cari nu s'aa găsită. Urbea - luata doliuia, afacerile aa fosta suspense, clopotile de la t6te monastirile re-sunaa, balurile aa fosttt amânate, pretutindinea doliu, pretutindinea consternaţiâ. Smyrna .va păstra multa timpa suvenirea acestei nopţi pentru tota-dâ-una nefastă, şi acestă dramă se va numâra între catastrofele cele maî îngroţlitâre ce aft avuta se înregistrese analele, urbei nOstre.
7	O/. i6$02'
D I V E R S E
i iS90rt - - L-'t)'
k <•!» a snj, . ■»
no	■	.-
Tentativa de tâlhăria. Dumnică sâra 25 Febru-aria, 3 indivizi de naţionalitate greci, se pregătiră a jefui pe D. Ştefan Hagi Anghei, pe care-iQ pre-supuneaa avânda în casă 80,000 galbeni. Astd-felă se pregătiră, şi în lipsa D-luî Hagi Anghei, pătrunseră în casele acestuia din calea Văcăresc!, pâu-dinda' momentula sosirii victimei..D. Hagi Angel nu fu mnlta aşteptata, şi intrândd pe uşă se veŞu înconjurata de tâlhari cari năvăliră asupra-I spre a-lh sufoca. Strigătula curagiosd ala pacientului şi tumultula ce făcea tâlharii în oribila lord acţiune, traseră pe sergenţi, şi culpabili prinşi fură tradaţi
justiţii.
i >
Unu alienată. Este mal multa de trei ani de cânda Dîncă Stan, din comuna Bolintinultt din dâlQ, a plecata d’acasă părăsindu-şi socia, şi a întrattt în pădurea Creţulâscă în apropierea acelei comune. De acolo, elu nu eşea der'câtu numai fOrte rara în timpuld nopţeî, cânda mergea acasă şi lua rufe, haine şi. ori ce găsea şi pleca âră-şî 111 pădure. Nimeni nu putea se afle cum trăia eltt în a-cea pădure. In fine acuma de curându, viinda ârăşi nâptea acasă în satd, femeea lui veţlendu-ld încunosciinţă pe fraţi şi rude. Cu toţii se a-dunară la casa unde se afla individu|a, voiră se int’s' în întru, găsiră înse uşa închisă. Unuia din fraţi, sel forţă uşa cu una ferd de plugd şi intră în casă. Dincă Stan îld întâmpină, infigându-i în piciortt o pereche de fOrfecî ce le avea puse întruna ciomagd. Cei alţi fraţi şi rude săriră asupra-!, puseră mâna pe acesta individa estravagantu şi-ltt deteră în sâma primarului. Adustt în Capitală, parchetuiu a avisata "Consiliuld medical, spre a esamma starea lui mintală.
(Dreptulu)
*
o 1.
*
Preţulu unei pălmuiri. Intr'una din principalele cafenele din Viena, într'o sâră douî consumatori, începândd a se certa, ajunseră la fapte. D. B... dete o palmă D-lui R..., care se grăbi a reclama imediata în contra agresorului sed.
Tribunaluld, chiămatd a judeca afacerea, recunoscu pe D. B... culpabila, cu circomstanţe atenuante, şi-la condamnă la 2 fiorini de amendă.
Dar care nu fu mirarea judecătorului, şi a auditorului, auţlinda pe pîrîtd strigândtt cu und glasa răguşită:
— 2 fiorini e prea puţind! Gândiţi-ve că o palmă la Viena s’a plătită totd-dea-una 5 fiorini, şi cu preţurile ce sunta astă-ţll, într’adeverd nu este plătită !
* *
*
Scopiţii în Rusia. Seria marelord procese ale a filiaţilortt sectei scopiţiloru a începutfi dinainte» Tribunalului aronismentulul de Moscwa.
Cela dintâia este acela ald lui Sobolen Sahiteir şi consorţi. Sunta noue-spre-^ece de martori. Secta, care nu compta în 1808 de câta paî-spre şlece a-derenţl a crescută aşa de repede în câttt astă-^i numârâ 5444 membrii, din cari maî multa de 2,000 femei. St. Petersburg e considerata ca centruld sed. Tote clasele sociătăţii sunta rsnresentate.. Dupe observaţiunile luiVeniu Kow, asupra efectelord mu-tilaţiunei, pe cari şi le înflige totd-dea-una singuri, .resultă că scopiţii se bucură de o lungă viaţă^ sunta mari- ,de taliă, umerii drepţi, ad o Voce de
femeiă şi n'afl nici barbă nici mustăţi.
*	...	"J o
01*"	3 î*;
O anecdote care descria câtu se pote de bine flegma americană. Und vaporQ din Londra, străbatea 10 mile ale sâle pe oră, cânda de-o-dată au$i înainte acestu ţipetd sinistru :
—	Unu omd în mare1!
—	Stop ! făcu căpitanulB.
Dupe aceea întorcendp-.se- :către comptabituld. bastimentului Şise:
—	A plătitu voiagiuia sed?
~r~ Ycs (da) răspunse casieruld
—	Pe drumU! strigă căpitaauld.
Şi bastimentuld îşi urmă calea.
* <>
*	*
Apucata din iuţelă. O sâcră este fOrte bolnavă... ginerde vorbeşte cu doctorala într’ună colţd:
-— Ei bine, doctore?
—	Este prea râu... dar pOte merge aşa vr"o trei patru ani încă.
—	Acesta ard fi grozava!... a suferi ast-feld...
şi atâta de multa... mt-ard plăcea mai bine s’a ştia că e raOrtă___
—	Me sperii...
—	Cu tote acestea e prea naturala.
(La C-aţeite des Etraugers)
oJntnc \
.1
1 IO
0 rp
FBGEOLOG
O durerOsă scire din Crâiova ne face cunoscută perderea ce a încercata aceld oraşfl, lipsa ce s’a făcuta între Omenii oneşti, patrioţi şi neinteresaţi.
Boicea Radianu, fosta de mai multe ori representantele Cvaiovei în Adunările ţârei, de la Divanula Ad-hoc până la 1871,—când consolula prusaca ne-a adusa la putere în-tr’o nOpte de origiă pe actualuld ministeriu;— unulu din cel mai activi bărbaţi, care a luata parte şi la 1848; fosta ^refecta în atâtea rînduri, iubita şi stimata de toţi câţi l’au cunoscuta, a murită totd aşa de săraca ca şi Bolintânu, ca şi Eliade.
Nu putemd se nu regretămd acâstă dure-rOsă perdere, cu atâta mai multa, cu câta asemenea Omeni suntd forte puţini în ţâră la noi.
CURSULU ROMANU B CURSULU ViENEI
Bucuresci, 3 Martie 1873 A, Yieâa 8 Februar. 1873 s. n.

EFECTELE	
Obligaţiuni rurali	104 V,
• Strusberg	46 —
» Oppenheim	—
Obligaţii domeniall	96 —
» căiloru ferate 46 —	
Societatea gen. gaz	395 -
Dacia, comp. d’asig.		 	
Mandate				 	
Imprum. municipala	18 75
SCHIMBUL#	
Paris â viste		 	
» 3 lnuî . . .	93 %
Londra a vista . . .	—
. 3 luni	20 20
Berlin a vigu . . .	—
— 3 luni . . ,	372 —
Marsilia 		—
EFECTELE
Metalice........... • 71 —
Naţionale ...... 73 50
Lose................104	70
Acţiunile băncei .	986	—
Creditulu.......... 337	25
Lon..on............ 109	20
Oblig, rurile ungare 81 50 »	Temeşvar .	.	80	—
»	Transilvane.	79	50
»	Croate ...	83	25
Argintă in mărfuri	. 107	80
Ducaţi....................
Napoleoni.............8	71
www.dacoromamca.ro
UJUHA&D3JHT

TELEGRAFUL
»i
W.VAV.VAV.V.V.VW.V.V™
- GRĂDINA G. JOANID STRADA POLONĂ No. 104 f
important pentru
AMATORI DE POMI RODITORI ŞI VIŢA
io ■
9 LI
Oio
Me grăbescă a atrage atenţiunea Domnitorii amatori de Grădină, că timpulă presentă fiindă cela maî favorabila pentru trans-portultt şr scdterea pomiloră ; rogu dar pe toţi Domnii amatori a face cererile cât mal de timpuriu, fiindu multa avantagiosă pentru prinderea pomilord şi a viţei.
Recomandu Sămânţă de castraveţi de Smirna, cari produce o calitate de castraveţi f6rte frageţî, subţiri şi de o lungime de peste 2 palme, dramulfi io bani.
Fasolea* orezului, albă rotundă de America, aici încă necunoscută, ide o calitate deosebită, cu multa mai măruntă ca bo-bulu de masăj-e deodulcdţă rartt, fierbe în 20 minute, drămuia 10 bani, ocaoa, 10 Lei noi. Asemenea recomandu pentru sămânţă cartofi vineţi şi galbenij numiţi ai frandeleî, cultivaţi de mine însumi, de o calitate escelinte, cu preţu moderata se vâridd. Domnii amatori) pot aşi procura catalogulfi complecta alu Grădinii mele, de la Magasinulu mea de librărie, calea Mogoşâi No 40 vis: â-vis de Theatru.
Me obliga, cu Espediarea tutulorO comandelord, ale Domniloru amatori din Provincii prin calea ferată, le voia împacheta şi preda aici la gară. dupe adresele date, G. I0ANID Librarulu.
IIBBBRBG. EBIZEBHEBI I 1 I 9 ■ ^
syBBaBEBHstses-aaiR------------------~
____________ ■'	LV"’-' ‘ :
fs
E
RENOVAŢIUNE A CULOREI NATURALE DE PĂRU
| prin prcparatuiu de văpsitu părulu. aprobaţii până acuma ca celiî mal cc-celentu şi nevăiămătoru sănătăţel
■) terdwA , iJiO'il.:..	.;•■	<« »vua nirtf aJkIi Ami1 q.
ht ^#T. PH YSICHROM
Acesta remediu de regeneraţmne de păr eccelentă în miraculosele sale efecte, prevămjtă [cu eticheta nostră protectrice s’a aprobată prin necontestabilele sale preferinţe estraordina-rie atâtu, în câtă fără d’a avea mai întâiu trebuinţă d’uă particulară recomandaţie acesta j şa assiguratu primulu rangă, între tdte asemenea preparate ce s’au presentatu într’ună | cursă de maî mulţi ani şî cari icea maî mare parte suntu vătămătdre sănătăţel. pe cându | acesta, precumu ne învaţă esperienţa, se întrebuinţeŞă chiaru de persone de cea maî înaltă j posiie şi cele maî scrupulose în asemenea lucruri cu uă confidenţă bine justificată.
Aţvantagiurile particulare ale acestui preparaţii de regeneraţiune de păr consistă maispe-j cialemente că se p6te aplica de fie-eare omu cu mare înlesnire şi fără dificultăţi, căci pă-J rulă se pote v.ăpsi după dorinţă, din gris în blonda deschisă şi închisă, brună până în cclu ’maî profundă negru, fără de a atinge pelea în celu maî mică gradă, căci numai părulu pri-jmesce primitiva s’a culdre naturală, făcânduse m61e ca catifea cu lină renoită lucidă, cres-; cerea părului se confortă şi păruiţi, se deliberă de aceste supărăciose mătreaţâ, şi în fine ce ' este causa principală — acestu preparată este nevătămătoră sănătăţel.
Depositulu principală ală acestui'remediă este; Viena, Wieden, Haustrasse 16, farmacia la heil. Dreifaltigkeit, spre a adresa comande verbale şi epistolare.
Preciulu unui flacon dublu este 3 fior., oiţnui simplu 1 f. 50 cr. impreună cp instrucţiune I de întrebuinţar.
i	a<
X mr 9. WIENA SEILERGASSE 9.
X w
STOFE DE MATASE ŞI CATIFELE $
DE PBIMA CUALITATE
Ftntru Rochi de Dame şi Costume
CUMU ŞI
TROUSSEAyX, FOULARDS & CACHE-NEZ
Firmă stabilită la 1792, stătătore de optă-decî ani şi ne schimbată.
C ererî de mostre trebue neapărată se fiă francate.
ANUNC1U.
Se recomandă onorab publică că posede cea maî bună cunoscinţă, pentru curarisarea şi vindecarea a diferitelouu rănî de scro-furî.
Doriioriî se potu informa la D-na Zinca Alecsandresca, strada Herăstrău No. 76.
SIROP ANTIPHLOGISTJCU DE 13 RI AN T AJFECTIUNI DEPEPTU, GUTURAIURI, &.
Acestu sirop d’unugustudin cele maî plăcuţe, are ua eficacitate sicură, constatată prin tr’unn raportă oficiale, contra guturaiului,catarulu.Grippă,tusemăgareşcăşi contra tutorii mffamaţiumloru şt sufejinteloră de neptu. Printre celebrităţile medicale cari l’au patronată m timpu de 40 de ani, vomă, cita re marele Laknhec, Gukrsant, de la spitaluhl cop'iilnră; '. adqdelin, director alu scdleî de Pharmacia s’alţi. medici de spitalurî, pj-ofesorl al facultăţii şi membrii Academiei de Medicină diu Paris.
Pharmaoopea, rue de Bivoli, 150, â Paria Depositu in Pharmacopeele de căpetenia
Recompensei la esposiţiunea Universală Londra [1862)
APA DE	MELISA
DE CARMES contra Apoplesiel, Pâralisiei Ameţelei pe mare, Golereî, Vaporilor, Nemistuiril, Goliceloru, etc
BOYER
Singură succesore alu CarmiloruI Paris, 14, rue Taranne J Depositu laprimilecasedecomerciu
i.v fibnfiiiî pb Urţiio., :
De vânzare
în-culârea Galbenă suburbia.pi-tar-Moşu strada Catunu No. 6i dor rori de a îe cumpera să se ,a-dreseze chiar in acea proprietar .
CAILE FERATE ROMANE,. MERSUL TRENURILOR!^ Roman-Viena
BUCUBESCI—GIURGIU ŞI VICI-VEBSA
BUCUBESCI-PITESCI.
BITE 3CI-BUCUBSI.
ŞI VIGE-VEBSA
BUCuRESCI . . , .1 9	OU	dimin
Gilava............ h	14	—
j Vidra ............ 9	29	—
Gomana............. 9	57	—
Bănesa............ 10	25	—
Frătescî......., . 10 48
(ilURGIU...........11	00
GIURGIU ....
Frătescî Bănesa
Cornsma ....
Vidra .......
Gilava............Ilo 45
BUCUP.ESCI ....1057
ti 'IfP'
8	50 dimin.
9	40 —
9 27 —
10 5 10 30 —
3 "0 sera Bucures 3 14 — Chitilla 3 29 —
3	57
4	25 —
4	48 —
5	00 —
8	50 sără
9	04 —
9 27 —
10 55 —
10 30 —
10 45 — iO 57 —
Ghergani. Titu . Găesci. Leordeni Goleşti. Piteşti .
Tecuciu
Berbeci. Gbidigeni Tuto va. Berlad
■ ■ rt
r	i. Plec.	7 30 did::ij	3 00 d. om.	Htesr i . .	Plec.	7 O.i dimin.		4 30 d.anii
		7 51 —	3 21 —	Goleşti		7 17	—	4 47 — S
tî.		8 25 —	3 58 —	Leordeni		7 53	—	5 23 — |
		8 58 —	4 31 —	Găessî	•Plec.	8 45	—	6 15 — 1
	. Plec.	9 42 —	5 14 —	Titu . .	. Plec.	9 45	—	7 20 — S
	. Plec.	10 38 —	6 18 —	Gberganî .		10 11	—	7 51 — f
		11 13 — •	6 59 — ■	Ciocănesc!		11 44	—	8 28 — l
		11 49 —	7 40 —	Chitila . .		11 17	—	9 06 — f
		12 10 d. am.	8 05 seră.	Bucuresci .		11 46	-	9 40 sera I
	TECUCI-BEBLAD				BEBLAU-TECUCI			i
	Plec.	5 00 dimlD.	12 OOd.am.	Berlad . .		8 30 dimin		4 00 d. am'.J
!		5 36 —	12 32 —	Tutova . .		9 04	—	4 34 — 5
		6 11 —	1 04 —	Ghidigenî .		9 21	—	4 51 —- 5
	_	6 32 r	: 2H	Berbeci. .	:t, . . ,	9 59	—	5 59 — i
		7 14 —	2 04	Tecuciu		10 34	—	6 00 sera |
	PIL ‘o		o rjni t ■ mi		t j b. '			s
		MD		—	î CL			
iSosirea
din Roman	4 53	9 19
Paşcani	6 27	10 24
laşi	9 14	1 42
Botoşani	—	2 10,
Suceava	9 54	12 31
Lemberg	3 45	10 43
în Viena	7 29	5 20
in Viena	8-00	10 30
Lenberg	12 15	n 47
Suceava	7 21	4 44
Botoşani	—	2 54
Iaşi	7 39	3 40
Paşcani	10 44	6 47
în Roman	12 16	7 53
l fi >0,uri3ll
Linia Bucurescî-Galaţî-Roman
31 KU ÎL'.1 Li
im»G
Linia Roman-Galatî-Bucurescî
lari fio
ol
Vc£
Bucureşti.
Chitila Buftea Perişă Crivina Ploesci Valea Călug. Albesci huif|yi') Mizil Ulmeni Monteoru 5u;eu Cilibia Faureî lanca Muftiu Brăila Bărboşi
5	40 s.
6	01
6	25
7	06 7 33
V't
io. 1
.<)
i
7 25dim. , 9 45 ;i0 35
8 20dim.	3 30d. â.fGalatz		11 40dim.	II OOnop	! Roman	1 30 d.a.	9 20nop iGalâţi		9 OOdim.	8 30n6p.	a 20n6p.
8 37	—	Bărboşi-	8 30	12 25	I Galbeni	2 09	—	SBarboşi	9 42	9 25	5 25
8 54	—	Serbeşti	8 53	—	Bacău	3 03	IO 50	[Brăila	10 35		6 30dim,
9 21				Prevală	9 25	—	Valea-Secă	3 .24	—	tMuftîu	11 12			ni
9 42	—	Han.-Oonachi	9 46	— ui	Răcăcium	3 55	II 48	ilanca 6	11 45		
jlO 30	5 15	Iveşti	10 13		Sasciit	4 28	— SFăureî		12 23	: afi	8 08
10 50	—	Tecuci	11 10	3 00 s	Adj ud	4- 55	I2 68	ÎCilibiâ Jjztii	1 01 d.a.		o
ill 05	5 46	Mărâşeştî	11 46	3 40	Pufescî	5 23	-JOfiT		2 15	; iilai>: .	9 40nigi«,ţi
111 49	6 18	Pafeştl	12 26	4~39 Di m	Maraşesci	5 52	1	45 2	55	■Monteoru'	2 36 2 50	fnov	
12 29	—	Adjud	12 49		Tecuci	7 OOnop.		Tlăienî			p 	flba aiou;
12 46	—	Sascăt .	1 19d.a.	— - al u . •	Ivesc!	7 35	t 	J ,ii	Mizil	3 31: i:»o	l‘. ,	
1 j 45 OU.	8 00	Racaciune	1 5CV ■	5 j» rli	Hanu,-Conaki	8 11	o t 		Albesci	4 09	ni .iu j	11 14
2 19	—	Valea-Secă	2 24		Preval	8 34		Yale-Călugă.	4 27		i_- biuaoî
2 57	9 15	Bacău	3 00	6 56dim.	Serbesci	9 10	I —	Ploesci	5 10	7 OOcţinL	
N3 35	—	Galbini	3 36	—	Bărboşi	9 50	5 30	3 Penş	5 43	7.41	
4 08 1		Roman	4 18	8 16	Galaţi	10 35	6 I5dim.		6 05nop.	8 13	_ IA*
1 5 45	II 25	' ' alu	aeanOTq-Diolauifn ni		ac .sa’.uA «t	lU'UiTd	n	Bufţa	6 31	8 50	* ■—- m-alsvl a,
1 5 50 >6 30	10 30 20	olaistrih SîuqaAn! n «'toi .awasoM ah Iulu:			Ţtqpb?. lalaa?. CioIiţA'lft hiolii oarcainoiA îuM.finad. T			Chitila Bucures ci uiq ar vsy	6	49 ! 9 18 7	09 f9 4t ca 3*		1 30 d^7 '■ ! Q > f» q
Girante responsabilG DUMITRU KRISTEA.
www.dacoromanica.ro
Tipografia Naţională, Strada Academii No. 24.