ACADEMIA DE ȘTIINȚE S O C I A L E ȘI POLITICE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA * DIN SUMAR: li" 1" f i| I■' '' V ■ 1111 -1 SCRISOARE DE FELICITARE ADRESATĂ DE INSTITUTUL DE ISTORIE 11 „N. IORGA” TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU CU PRILEJUL 1MPLI- ii N1RII A PESTE 55 DE ANI DE ACTIVITATE REVOLUȚIONARĂ |! ȘI ANI1- 1 VERSĂRH ZILEI DE NAȘTERE,! 1 11 ' !' CONTRIBUȚIA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU LA DEZVOLTAREA ȘTIINȚEI ȘI CjULTURII RpMÂfiEȘTI' ji (| , || 'i [I '[ PREȘEDINTELE NICOLAE CEAUȘESCU DESPREI'ISTORIA POPORULUI iROMÂN GA, SURSĂ A UNIȚĂȚII ȘI INDEPENDENȚEI SALE '' 1 , |! ' 1 '| |J 1 L r " ‘ I' 1 |, r I ȘTEFAN,] ȘTEFĂNESCUi. ll 1 ...... il ' l‘ । ' J ii 1 1 • " li ,1 !| CONCEPȚIA ।'SECRETARULUI GENERAL, AL ||p. C. R., TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU CU PRIVIRE LA'’UNITATEA'ORGANICĂ DINTRE' SOCIALISM Șl DEMOCRAȚIE . | ’ 11 i’ ' ’’ 1 ,1 fi B (| '! i ■> J 1 i| | ‘ GHEORGHE SURPAT h il I! . ■ । i. 1 1 1 11 ii ,i 'I ( PERFECȚIONAREA ORGANIZĂRII ADMINISTRATIV-TERITORIALE A.^ - I, i. ,, ■■ n । i. |i |, ■, , ■ ' .VASILE BUDRIGĂ1 I' 1 '! I' ", (! ! bII!"1, j I !i ' i! , l| , 1 1 COORDONATE lALE POLITICII ROMÂNIEI ''ÎN SUD-ESTUlL EUROPEI 'ROMÂNIEI ÎN'ANII 1965-1086 1 , o nl li PROMOVATE DE PREȘEDINTELE1' NICOLAE TOVARĂȘUL (CRONICA VIEȚII ȘTIINȚIFICE ȘI CEAUSESCU I 11 ELI ȘARETA PETREANU ' ' i! '! l' cartea' românească străină DE , ISTORIE TO M U I 41 1988 IANUARIE EDITURA ACADEMIEI 1UEPROMÂNIA ACADEMIA DE ȘTIINȚE SOCIALE ȘI POLITICE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA SECȚIA DE ISTORIE ȘI ARHEOLOGIE COMITETUL DE REDACȚIE ȘTEFAN ȘTEFĂNESCU (redactor șef), ION APOSTOL (redactor șef-adjunct); NICHITA ADĂNILOAIE, LUDOVIC DEMENT, GHEORGHE I. IONIȚĂ, AUREL LOGHIN, DAMASCHIN MIOC, ȘTEFAN OLTEANU, POMPILIU TEODOR (membri). Prețul unui abonament este de 180 lei. In țară abonamentele se primesc la oficiile poștale și difuzorii de presă din Întreprinderi și instituții. Cititorii din străinătate se pot abona adreslndu-sc la ROMPRES- FILATELIA Departamentul Export-Import-presă P.O. Box 12 — 201. Telex 10376 prsfi r — București, Calea Griviței nr. 64 — 66. Manuscrisele, cărțile și revistele pentru schimb precum și orice corespondență se vor trimite pe adresa Comitetului de Redacție al revistei ,,REVISTA DE ISTORIE”. Apare de 12 ori pe an. Adresa Redacției: B-dul Aviatorilor, nr. 1 71247 — București, tel. 50.72.41. www.dacoromanica.ro MS® TORE TOM 41, Nr. 1 Ianuarie 1988 SUMAR Scrisoare de felicitare adresată do Institutul de Istorie ,,N. lorga” tovarășului Nicolae Ceaușescu cu prilejul împlinirii a peste 55 de ani de activitate revoluționară și aniversării zilei de naștere...................................... 3 RADU P. VOINEA, Contribuția tovarășului Nicolae Ceaușescu la dezvoltarea științei si culturii românești.............................................................. 3 ȘTEFAN ȘTEFĂNESCU, Președintele Nicolae Ceaușescu despre istoria poporului român ca sursă a unității și independenței sale................................... 13 GHEORGHE SURPAT, Concepția secretarului general al P.C.R., tovarășul Nicolae Ceaușescu cu privire la unitatea organică dintre socialism și democrație ... 21 GHEORGHE TUDOR, Evoluția statului socialist român în etapa edificării societății socialiste multilateral dezvoltate................................................ 37 VASILE BUDRIGĂ, Perfecționarea organizării administrativ-teritoriale a României în anii 1965 —1986............................................................ ELISABETA PETREANU, Coordonate ale politicii României în sud-estul Europei pro- movate de președintele Nicolae Ceaușescu.......................................... 67 ILIE SEFTIUC, Contribuția tovarășului Nicolae Ceaușescu la întărirea unității și solidarității tuturor forțelor revoluționare, progresiste și antiimperialiste ale contemporaneității................................................................ 37 CRONICA VIEȚII ȘTIINȚIFICE Al X-lea Simpozion național de tracologie (Dumitru Berciu); Sesiunea științifică „Dunărea și Marea în istoria poporului român” (Mariana Păuăloiu) ; Sesiune de comunicări științifice la Academia română (Marin Aiflincă).......................... 105 CARTEA ROMÂNEASCĂ ȘI STRĂINĂ DE ISTORIE General-locotenent dr. ILIE CEAUȘESCU, Independența poporului român — obiectiv fundamental al politicii Partidului Comunist Român, Edit. militară, București, 1986, 366 p. (Ion Apostol).............................................................. 113 GHEORGHE ZAHARIA, Unitatea național statală, independența și progresul social — esența vieții poporului român, Edit. militară, București, 1986, 416 p. (Georgeta Tudoran)................................................................................ 115 ANASTASIE IORDACHE, APOSTOL STAN, Apărarea autonomiei Principatelor române, 1821 — 1859, Edit. Academiei, București, 1987, 216 p. (Ion Stanciu) 117 LUCIAN BOIA, Probleme de geografie istorică, București, 1985, 191 p. (Eugen Denize) 119 „Revista de istorie”, tom 41, nr. 1, p. 1 — 122, 1988 www.dacoromanica.ro TOME 41, N° 1 Janvier 1968 SOMMAIRE Lettre de felicitations adressee par l’Institut d’Histoire ,,N. lorga” au camarade Nicolae Ceaușescu â I’occasion de l’anniversaire de plus de 55 ans d’activitâ răvolutionnaire et de son jour de naissance.................................. 3 RADU P. VOINEA, L’apport du camarade Nicolae Ceaușescu au dâveloppement de la Science et de la culture roumaines........................................ 5 ȘTEFAN ȘTEFĂNESCU, L’histoire du peuple roumain en tant que source de son unitii et de son independance dans la Vision du prâsident Nicolae Ceaușescu , , 13 GHEORGHE SURPAT, La conception du secrâtaire gânâral du P.C.R. le camarade Nicolae Ceaușescu touchant l’unitâ organique entre le socialisme et la democrație 21 GHEORGHE TUDOR, L’âvolution de l’lâtat socialiste roumain ă l’âtape de l’âdifica- tion de la sociâtâ socialiste multilat6ralement dâveloppâe............. 37 VASILE BUDRIGÂ, Le perfectionnement de l’organisation administrative-territoriale de la Roumanie pendant 1965 — 1986 .................................... 47 ELISABETA PETREANU, Coordonnâes de la politique de la Roumanie dans le sud-est de l’Europe promues par le president Nicolae Ceaușescu................. 67 ILIE SEFTIUC, L’apport du camarade Nicolae Ceaușescu au renforcement de l’unite et de la solidaritâ de toutes les forces râvolutionnaires, progressistes et antiimpâ- rialistes du monde contemporain........................................ 87 CHRONIQUE DE LA VIE SC1ENT1FIQUE Le X® Symposium național de Thracologie (Dumitru Berciu); La session scientifique „LeDanube et la Mer dans l’histoire du peuple roumain” (Mariana Păvăloiu) ; Session de Communications scientifiques ă l’Acadămie roumaine (Marin Aiftincă) 105 LE LIVRE ROUMAIN ET fiTRANGER D’HISTOIRE Gânâral-lieutenant dr. ILIE CEAUȘESCU, Independenta poporului român — obiecliv fundamental al politicii Partidului Comunist Român (L’indâpendance du peuple roumain — objectif fondamental de la politique du Parti Communiste Roumain), Edit. militară, București, 1986, 366 p. (don Apostol)...................... 113 GHEORGHE ZAHARIA, Unitatea național-statală, independența și progresul social — esența vieții poporului român (L’unitâ national-âtatique, l’indâpendance et le progres social — essence de la vie du peuple roumain, Edit. militară, București, 1986, 416 p. (Georgeta Tudoran)............................................ 115 ANASTASIE IORDACHE, APOSTOL STAN, Apărarea autonomiei Principatelor române, 1821 — 1859 (La dâfense de l’autonomie des Principautes roumaines, 1821 — 1859), Edit. Academiei, București, 1987, 216 p. (Ion S tanc iu) .... 117 LUCIAN BOIA, Probleme de geografie istorică (Problemes de geographie historique), București, 1985, 191 p. (Eugen Denize) ................ 119 ,,Revista de istorie”, tom 41, nr. 1, p. 1 — 122, 1988 www.dacoromanica.ro SCRISOARE DE FELICITARE ADRESATĂ DE INSTITUTUL DE ISTORIE „N. IORGA” TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU CU PRILEJUL ÎMPLINIRII A PESTE 55 DE ANI DE ACTIVITATE REVOLUȚIONARĂ ȘI ANIVERSĂRII ZILEI DE NAȘTERE Mult stimate și iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu La împlinirea a peste cinci decenii și jumătate de luptă revoluționară, de slujire devotată a patriei și poporului de către Dumneavoastră, mult sti- mate și iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu și la aniversarea zilei Dumnea- voastră de naștere, Institutul de Istorie „N. lorga" vă adresează cele mai calde felicitări și urări de sănătate și viață lungă, de neobosită activitate și putere de muncă în fruntea partidului și statului nostru. Rolul Dumneavoastră în progresul multilateral al patriei, în opera de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintare a Româ- niei spre comunism, dăruirea Dumneavoastră exemplară și neprecupețită către țară, activitatea fără preget pusă în slujba poporului român, a progre- sului și afirmării sale, v-au impus ca principal exponent al națiunii noastre socialiste, ca ferm apărător al intereselor ei supreme. Incepînd de la Congre- sul al IX-lea al partidului, România a trecut prin transformări decisive, care afirmă această perioadă drept cea mai importantă din istoria de pînă astăzi a patriei noastre. A fost făurită și dezvoltată în proporții deosebite baza materială a unei economii moderne, au fost realizate impozante construcții, pe tot întinsul țării, lucrări care vor demarca în viitor epoca ce vă aparține, al cărei ctitor îi sînteți. Gîndirea Dumneavoastră novatoare, îndrăzneață, revoluționară a în- zestrat și îmbogățit printr-un neprețuit tezaur ideologic procesul de adînci transformări prin care trece patria și poporul nostru. Animat de profunde simțiri patriotice, ați dăruit istoriei o nouă dimensiune, i-ați creat un climat favorabil de dezvoltare și mijloacele adecvate, ați făcut din respectarea adevă- rului istoric un principiu călăuzitor al istoriografiei naționale. Ați eviden- țiat momentele fundamentale ale istoriei, i-ați omagiat eroii, ați reliefat rolul botărîtor al maselor muncitoare și ați înzestrat istoria cu însușirea de a fi prima școală a iubirii de patrie pentru oricare cetățean al țării. Ați așe- zat cunoașterea trecutului milenar de luptă și muncă al poporului român, www.dacoromanica.ro 4 originea sa daco-romană, continuitatea și unitatea românilor în aria vechii Dacii, locul lor în istoria universală, la temelia întregii activități ideologice, teoretice și politico-educative din țara noastră. Ați învestit astfel istoriograf fia noastră cu o responsabilitate politică și civică de o însemnătate niciodată atinsă în trecut. în spiritul nobilei tradiții militante a istoriografiei românești, ați oferit un strălucit exemplu de combatere — argumentată și convingătoare — a interpretărilor tendențioase privind trecutul poporului nostru, vehiculate de pseudo-istorici, preocupați numai de denaturarea adevărului istoric. Ați apărat istoria națională împotriva oricărei falsificări, subliniind datoria fiecăruia din noi de a da riposta cuvenită celor care vor să umbrească patri- moniul nostru istoric. Ați relevat în repetate rînduri că nobila misiune a istoriei este de a sluji cunoașterii reciproce și apropierii între popoare, contribuind astfel la instaurarea unui climat de stimă reciprocă, pace și cooperare între state și națiuni. Patriot înflăcărat, ați făcut din respectarea independenței României coordonata fundamentală a gîndirii și faptei Dumneavoastră. Niciodată, pînă la Congresul al IX-lea, pînă în momentul în care ați fost ales în fruntea partidului și a țării, neatîrnarea n-a avut însemnătatea primordială pe care Dumneavoastră i-ați dat-o, pe care ați dăruit-o națiunii, afirmînd și apărînd totodată, profund principial, dreptul fiecărui popor al lumii la aceeași con- diție fundamentală a existenței sale. Prin acțiuni îndrăznețe și cutezătoare ați afirmat România ca un factor al păcii și înțelegerii internaționale, ați făcut cunoscută ca nimeni altul națiunea noastră în marea familie a popoarelor lumii, i-ați asigurat un rol de seamă în cursul evenimentelor internaționale. Slujitori ai istoriografiei naționale, recunoscători pentru tot ceea ce ați făcut pentru patrie, vă rugăm să primiți mult stimate și iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu, secretar general al partidului și președinte al Republicii Socialiste România, omagiul Institutului nostru, odată cu expresia senti- mentelor noastre alese de respect și înaltă considerație, cu asigurarea că nu vom precupeți eforturile ca, în domeniul nostru de activitate, să slujim cu devotament și dăruire cauza partidului și a patriei, contribuind din toate puterile, la afirmarea României socialiste, la apărarea drepturilor ei istorice fundamentale. DIRECTORUL INSTITUTULUI DE ISTORIE „N. IORGA” Prof. univ. dr. Ștefan Ștefănescu membru corespondent al Academiei R. S. România www.dacoromanica.ro CONTRIBUȚIA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU LA DEZVOLTAREA ȘTIINȚEI ȘI CULTURII ROMÂNEȘTI RADU P. VOINEA Opera teoretică și practică a tovarășului Nicolae Ceaușescu în ultimii 23 de ani este vastă și complexă, ea inaugurînd după cum este cunoscut o epocă nouă, care cu mîndrie este numită „Epoca Nicolae Ceaușescu”, cea mai înfloritoare perioadă din istoria multimilenară a poporului nostru caracterizată prin prefaceri revoluționare, printr-un ritm accelerat de dezvoltare economică și socială. Voi încerca să surprind trăsăturile generale ale activității prodigioase a tovarășului Nicolae Ceaușescu cu referire specială la politica promovată în domeniul cercetării științifice și al culturii. Pornind de la adevărul fundamental că „Tot ceea ce creăm în Eomî- nia este destinat dezvoltării generale a patriei și ridicării continue a bună- stării materiale și spirituale a poporului — țelid suprem al politicii parti- dului, esența societății socialiste multilateral dezvoltate pe care o edificăm cu succes în Eomânia” și de la constatarea că „Societatea socialistă și comunistă trebuie să fie societatea celei mai înalte productivități, a celei mai raționale organizări a producției și a vieții sociale, a celui mai înalt nivel de civilizație materială” se ajunge ușor la concluzia că edificarea conștientă a unei asemenea societăți este cu neputință fără folosirea celor mai noi cuceriri ale științei și tehnicii, fără cunoașterea aprofundată a legilor obiective ale naturii și societății umane. într-adevăr, în condițiile revoluției tehnico-științifice contemporane știința se constituie tot mai mult ca o importantă forță de producție și, în același timp, ca un factor esențial al organizării moderne, raționale a societății. încorporarea în practică a rezultatelor cercetării științifice determină o uriașă creștere a avuției materiale a societății și o sporire fără precedent a potențialidui de creație. De aceea, așa cum a arătat tovarășul Nicolae Ceaușescu „Aplica- rea cuceririlor științei a devenit o condiție sine qua non pentru progresul fiecărei națiuni, pentru ridicarea nivelului de trai al popoarelor, pentru ameliorarea condițiilor de viață ale întregii omeniri. Odată cu progresul științei omul se transformă în făuritor al propriului său destin, al vieții și al naturii înconjurătoare. Orice societate — cu atît mai mult societatea socialistă — are nevoie a-și organiza întreaga viață pe baza celor mai noi cuceriri ale științei”. Aceste principii se reflectă concret în documentele celui de al IX-lea Congres al partidului, care a marcat și în ceea ce privește politica în dome- niul cercetării științifice o cotitură radicală. în anul 1965, ca urmare a ho- tărîrilor forului suprem al partidului, a fost creat Consiliul Național al „Revista de istorie”, tom 41, nr. 1, p. 5—12, 1988 www.dacoromanica.ro 6 RADU P. VOINEA 2 Cercetării Științifice (C.N.C.Ș.), transformat ulterior în Consiliul Național pentru Știință și Tehnologie (C.N.Ș.T.), iar în 1987 în comitet național în cadrul Consiliului Național al Științei și Învățămîntului. Conducerea acestui organ de partid și de stat a fost încredințată tovarășei academician doctor inginer Elena Ceaușescu, membru al Comi- tetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim viceprim-ministru al Guver- nului. întreaga cercetare științifică a fost organizată pe baze noi. Folosind experiența pozitivă acumulată de Institutul Central de Chimie (ICECHIM) sub conducerea tovarășei Elena Ceaușescu, au fost organizate institute de cercetare și în alte domenii de activitate : matematică, fizică, biologie, în diferite ramuri ale științelor tehnice (construcții de mașini, metalurgie, electrotehnică etc. .. .), precum și academii de profil (Acade- mia de științe sociale și politice, Academia de științe agricole și silvice, Academia de științe medicale), care coordonează institutele de cercetare, centrele de cercetare, catedrele din învățămîntul superior, laboratoarele uzinale, asigurînd o integrare organică a cercetării științifice cu ingineria tehnologică și cu învățămîntul superior. Consiliul Național asigură înfăptuirea politicii partidului și statului nostru în domeniul științei și tehnologiei, coordonează, controlează și îndrumă întreaga activitate de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și introducere a progresului tehnic, promovează creația științifică și teh- nologică originală, stimulează capacitatea creatoare a oamenilor muncii, asigură împreună cu ministerele și alte organe centrale baza materială a activității de cercetare, organizează și coordonează activitatea de recru- tare, perfecționare și promovare a cadrelor din cercetare, stabilește relații de colaborare și cooperare tehnico-științifică cu alte țări. Cercetarea științifică face parte integrantă din planul de stat. Pla- nificarea cercetării științifice prevede obiectivele, baza materială și perso- nalul de cercetare necesare pentru a soluționa din timp problemele știin- țifice pe care le pun realizarea obiectivelor economice din planurile de perspectivă. Nevoia de a planifica cercetarea științifică a pus problema programelor prioritare și a prognozării, una din activitățile importante ale Consiliului Național. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a adus, de asemenea, o contribuție hotărîtoare la așezarea cercetării științifice și a dezvoltării tehnologice pe baze moderne, la angajarea lor în soluționarea problemelor concrete, ac- tuale și de perspectivă ale dezvoltării țării. în același timp a fost intensi- ficată cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică în domenii de vîrf purtătoare de progres ale științei și tehnologiei. Cercetarea științifică a fost orientată spre obiective cum sînt : lărgirea bazei energetice, descope- rirea de noi resurse de materii prime, îmbunătățirea calității producției, diversificarea producției, creșterea productivității muncii, reducerea chel- tuielilor de producție și, în primul rînd, a cheltuielilor materiale (consu- murile specifice de materii prime și materiale, de energie și combustibili), ridicarea pe o treaptă superioară a producției agricole, ocrotirea sănătății, crearea unor condiții tot mai bune de viață. în același timp, cercetarea științifică a fost orientată către științele fundamentale ale naturii, care permit o cunoaștere tot mai profundă a structurii materiei, a proceselor fizico-chimice, biologice, genetice pentru ca, pe această bază, să se poată www.dacoromanica.ro 3 DEZVOLTAREA ȘTIINȚEI IN EPOCA NICOLAE CEAUȘESCU 7 acționa conștient pentru dirijarea acestor procese în vederea transformării naturii, conferirii de noi caracteristici unor substanțe utile, unor plante sau animale în vederea satisfacerii necesităților crescînde ale societății noastre. Orientînd cercetarea științifică către problemele importante ale eco- nomiei și culturii noastre naționale, cercetătorii științifici sînt chemați să împletească armonios cercetarea aplicativă cu cea fundamentală, gîndirea teoretică cu activitatea practică. „Progresul științei în țara noastră cere o îmbinare mai judicioasă a cercetării fundamentale cu cea aplicativă ... cercetarea este un proces complex care include cele două laturi în mod inseparabil. Cercetarea fundamentală care-și are rolul și importanța sa deosebită în munca științifică generală, contribuind la deschiderea unor orizonturi științifice noi ... nu poate fi concepută în afara cerințelor vieții practice, ale producției materiale, ale nevoilor societății. Totodată se știe că cercetarea aplicativă a furnizat de nenumărate ori concluzii de impor- tanță teoretică excepțională a deschis progresului științei perspective nebănuite”. Rolul cercetării științifice fundamentale este și acela de a devansa nevoile producției materiale, de a creea acea rezervă de rezultate științifice care să poată fi aplicate într-un interval de timp foarte scurt în practică. Scurtarea ciclului cercetare — proiectare — producție este o necesitate avîndu-se în vedere faptul că România se găsește într-o etapă a dezvoltării sale rapide și că se dorește să fie lichidată cît mai repede rămînerea în urmă de la care s-a pornit și să fie ridicat nivelul general de dezvoltare a țării noastre, astfel încît să ajungă, în cel mai scurt timp, la nivelul țărilor dez- voltate. Secretarul general al partidului a arătat în repetate rînduri că rezul- tatele din științele sociale și chiar cele din științele naturii sau din științele tehnice nu pot fi considerate definitive. Este posibil ca anumite teze sau anumite rezultate care, în anumite condiții au fost considerate juste, să nu mai corespundă după un anumit interval de timp, în alte condiții. „Pro- gresul științei — arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu — este incompatibil cu arbitrarul, cu pronunțarea unor sentințe definitive într-un sens sau altul asupra descoperirilor științifice și a metodelor de cercetare. Nu există domenii de cercetare în care să se fi ajuns la limita maximă a cunoașterii, știința fiind ea însăși un neîntrerupt proces de înțelegere a tainelor lumii înconjurătoare aflată în continuă dezvoltare și transformare”. în același timp, în cercetare trebuie plecat întotdeauna de la prin- cipiul că nu există lucruri sau fenomene care nu pot fi cunoscute, ci care nu sînt încă cunoscute. Un rol important în adîncirea permanentă a cunoașterii științifice, în dezvoltarea gîndirii teoretice îl au dezbaterile, schimburile și confruntă- rile de opinii pe temelia concepției materialismului dialectic și istoric despre lume și societate, concepție ostilă închistării și rigidității în gîndire, potrivit căreia toate fenomenele din natură și din societate trebuie privite ca un proces în continuă transformare și dezvoltare. Secretarul general al partidului nostru a insistat în repetate rînduri asupra spiritului revoluționar necesar în activitatea de cercetare științifică „Avem nevoie — spunea dînsul — și în cercetare de oameni capabili să rupă cu concepțiile învechite, care să se angajeze cu curaj și pasiune în www.dacoromanica.ro 8 RADU P. VOINEA 4 lupta pentru soluționarea problemelor noi ale științei și tehnicii contem- porane. Există posibilități și perspective largi de a se realiza schimbări fundamentale în toate domeniile creației științifice și tehnice din țara noastră”. Această idee a fost subliniată cu tărie și în Raportul la Conferința Națională a Partidului din 14—16 decembrie 1987, în care se scrie :,,Știința însăși însemnează a gîndi și a acționa permanent ca un revoluționar. Nu poți fi om de știință dacă nu ești un bun revoluționar în domeniul tău, un bun revoluționar pentru transformarea lumii în general”. Cercetătoru- lui trebuie să-i fie proprii calități cum sînt curajul, cutezanța, perseverența, pasiunea, bazate bineînțeles, în permanență, pe realități. ,,După părerea mea — spunea tovarășul Nicolae Ceaușescu — peri- colul nu constă în faptul că în cursul unei cercetări se va ajunge de către unul sau altul la o concluzie eronată în științele sociale sau economice, sau la unele soluții nu prea bune în științele tehnice ... principala teamă și principalul pericol constau în a nu desfășura activitate de cercetare dato- rită fricii de a nu greși, copiind ceea ce fac alții”. Avînd în vedere importanța deosebită a cercetării științifice în țara noastră, în ultimii 23 de ani a fost dezvoltată continuu baza materială și au fost pregătite cadre de tineri cercetători. Astfel, în prezent în țara noas- tră există peste două sute de unități de cercetare (institute și centre), la care trebuie adăogate cele peste o sută de stațiuni de cercetare științifică din domeniul agriculturii (față de numai 110 unități de cercetare și respectiv 36 stațiuni agricole existente în anul 1965). Personalul de cercetare a crescut de la 45 000 oameni ai muncii în 1965 la peste 250 000 în prezent. Au fost alocate sume importante pentru dotarea unităților de cercetare asigurîn- du-se un ritm accelerat de dezvoltare a bazei materiale, îndeosebi în primii ani care au urmat după Congresul al IX-lea al partidului. Astfel, în cinci- nalul 1971—1975 s-au alocat fonduri de investiții în cercetare de 3 ori mai mari decît în cincinalul 1966—1970, iar în cincinalul 1976—1980 de 6 ori mai mari. Fonduri importante de investiții au fost alocate în continuare astfel incit astăzi avem în cele mai multe unități de cercetare condiții de lucru excelente. Peisajul științific este complet .schimbat față de cel de acum 20—25 de ani. în locul eprubetelor și retortelor din vechile labora- toare întîlnim tot mai mulți piloți și instalații semiindustriale, iar instala- țiile automatizate, microprocesoarele, calculatoarele electronice iau treptat, treptat locul vechilor aparate de măsură. Tematica cercetării răspunde astăzi tot mai mult nevoilor actuale și de perspectivă ale industriei noastre în plină dezvoltare. Pe măsura condițiilor asigurate cercetării științifice din țara npastră și răspunderile celor ce activează în acest domeniu sînt mai mari. „Cer- cetarea științifică — se Spune în raportul tovarășului Nicolae Ceaușescu la Congresul al XlII-lea al partidului — are marea răspundere de a solu- ționa mai rapid o serie de probleme de importanță hotărîtoare pentru dezvoltarea economico-socială a patriei noastre ... Pîhă în 1990, circa 95 la sută din produsele românești trebuie să fie din punct de vedere tehnic, și calitativ la nivelul celor existente pe plan mondial, iar cel puțin într-un procent de 2—5 la sută să realizăm produse cu asemenea parametri tehnic și calitativi care să situeze România pe primul loc în lume”. Firește, sarcina nu e deloc ușoară, dar este posibilă, avîndu-se în vedere că și în trecut au existat domenii în care oamenii de știință din țara www.dacoromanica.ro 5 DEZVOLTAREA ȘTIINȚEI IN EPOCA NICOLAE CEAUȘESCU 9 noastră, unii dintre ei membri ai Academiei Române, au atins și au depășit, prin lucrările lor, nivelul mondial (Mă refer de exemplu la Anghel Saligny — realizatorul celebrului pod peste Dunăre de la Cernavodă, cel mai mare pod din Europa continentală la vremea aceea, la Aurel Vlaicu, Traian Vuia și Henri Coandă — pionieri ai aviației universale, la Gogu Constantinescu — descoperitorul sonicității și la mulți alții). Cu atît mai mult astăzi, cînd con- dițiile asigurate activității de cercetare sînt incomparabil mai bune, este de așteptat să se obțină rezultate care să se situeze la nivelul mondial și chiar să depășească acest nivel. în concepția partidului și statului nostru, a tovarășului Nicolae Ceaușescu, se promovează o știință făurită de om, pentru om. Secretarul general al partidului nostru a atras atenția în repetate rînduri asupra marii răspunderi ce revine oamenilor de știință din lumea întreagă în ceea ce privește modul cum sînt utilizate rezidtatele cercetărilor lor. Omul de știință trebuie să fie dublat de un om politic, trebuie să ia o atitudine, tre- buie să acționeze. El nu poate rămîne indiferent la faptul că rezultatele cercetărilor sale sînt folosite pentru a produce noi arme menite să pună în pericol însăși viața pe planeta noastră. Oamenii de știință din țara noastră, în frunte cu Comitetul Național „Oamenii de știință și pacea”, al cărui președinte este tovarășa academician doctor inginer Elena Ceaușescu, se pronunță hotărît pentru oprirea cursei înarmărilor, pentru dezarmare și, în primul rind, dezarmare nucleară, pentru rezolvarea tuturor stărilor conflictuale la masa tratativelor, pentru relații de pace, de bună vecinătate și de colaborare între popoare, pentru o nouă ordine economică bazată pe egalitatea în drepturi, pentru transferul de tehnologii fără bariere artifi- ciale, pentru lichidarea subdezvoltării. Justețea politicii partidului nostru în general și în domeniul cercetării științifice în particular este atestată de fapte. Se poate afirma că realizările în dezvoltarea industriei, agriculturii, în toate domeniile sînt strîns legate de contribuția activă a științei românești. Și aceste realizări au fost remar- cabile așa cum se arată în Raportul prezentat de tovarășul Nicolae . Ceaușescu la Conferința Națională a Partidului Comunist Român: „Pro- ducția industrială este astăzi de 120 de ori mai m'are decît în 1945. Industria chimică a crescut de peste 1200 de ori. S-au dezvoltat de 113 ori industria metalurgică, de circa 500 de ori industria constructoare de mașini, de 82 de ori industria ușoară, de 32 de ori industria alimentară. ... Producția agricolă este de 9 ori mai mare decît în trecut. S-au realizat irigații pe o suprafață de peste 3,5 milioane hectare, precum și alte importante lucrări de îmbunătățiri funciare, de sporire a potențialului productiv al pămin- tului ... în această perioadă s-au executat construcții de locuințe, școli, spitale, construcții edilitare, ample lucrări de interes național, între care Canalul Dunăre—Marea Neagră ... Pe această bază s-a asigurat creșterea puternică — de circa 33 de ori — a venitului națiohal, de circa 20 de ori a avuției naționale, sporirea de circa 13 ori a retribuției, ridicarea continuă a bunăstării materiale și spirituale a întregului popor”. Menirea istorică a socialismului nu este numai aceea de a elibera omul de asuprire și exploatare și de a-i asigura bunăstarea lui materială, ci de a făuri o civilizație spirituală superioară. Creatorpl d e artă și de cultură trebuie să trăiască cu maximum de intensitate comandamentele supreme ale societății noastre de astăzi, să www.dacoranianica.ro 10 RADU P. VOINEA 6 înțeleagă tendințele ei de dezvoltare, să se confunde cu dorințele și voința poporului în mijlocul căruia s-a născut. Principalele coordonate ale dezvoltării culturale în țara noatră sînt: promovarea spiritului novator, stimularea cunoașterii în toate domeniile lumii materiale, ale societății și ale gîndirii; valorificarea tradițiilor na- ționale ; dezvoltarea și încurajarea creației maselor largi de oameni ai muncii; transformarea valorilor culturale în deprinderi de conduită, în bunuri ale civilizației. Valorificarea moștenirii culturale are în vedere acele opere de creație care reflectă lupta eroică a maselor populare pentru apărarea ființei noa- stre naționale, pentru libertate și dreptate socială, aspirațiile poporului nostru spre pace și înțelegere pe temeiul egalității în drepturi cu celelalte națiuni, omenia sa proverbială ca și operele de creație care evocă tradițiile de luptă ale eroicei noastre clase muncitoare, ale comuniștilor români. în prim-planul activității cultural-educative din țara noastră se află preocuparea pentru educarea maselor de oameni ai muncii în spiritul res- ponsabilității față de destinul contemporan al țării, față de viitorul ei, în spiritul hotărîrii de a milita cu toată pasiunea, cu fermitate și dăruire pentru idealurile de pace și prosperitate ale poporului nostru și ale întregii umanități. Politica culturală a Eomâniei socialiste este, în esență, o politică profund umanistă care privește omul ca obiect, dar și ca subiect al actului de cultură. în acest context, raporturile omului nou cu literatura și arta nu pot fi concepute ca raporturi pasive; omul nou nu poate fi conceput ca un simplu receptor al creației literar-artistice. în concepția secretaru- lui general al partidului, a tovarășului Nicolae Ceaușescu, omul nou nu trebuie să fie un simplu consumator de artă socialistă, ci și un producător, un creator. Aceasta este rațiunea pentru care, la inițiativa tovarășului Nicolae Ceaușescu a luat ființă Festivalul Național „Cîntarea Eomâniei”. Acest festival pune un accent pregnant pe relația indisolubilă ce tre- buie să existe între crearea de valori artistice și de bunuri materiale. Trăsă- tura sa esențială este caracterul educativ, asigurîndu-se fiecărei acțiuni un pronunțat conținut politic și patriotic și sprijinind în modul acesta, cu mijloacele specifice muncii culturale, realizarea sarcinilor economice și sociale. Festivalul Național „Cîntarea Eomâniei” nu este deci numai un festival al creației artistice-culturale, ci și al creației tehnice în cadrul căreia participă inventatori, inovatori, raționalizatori. Scopul principal al activității culturale și al educației socialiste este în esență acela de a făuri omul nou, constructor conștient al socialismului și comunismului, bine pregătit din punct de vedere profesional, cu un ridi- cat nivel politico-ideologic și o înaltă conștiință socialistă revoluționară, cu o comportare morală în familie și în societate, patriot înflăcărat, atașat trup și suflet de popor, de cuceririle sale revoluționare, hotărît să muncească cu abnegație și să lupte pentru făurirea socialismului și comunismului, pentru ridicarea continuă a bunăstării materiale și spirituale a poporului, pentru apărarea cuceririlor revoluționare, a independenței și suveranității Eomâniei. în peisajul general al științei și culturii din patria noastră, Academia Ee'publicii Socialiste Eomânia, cel mai înalt for științific și de cultură al țării, contribuie prin metodele ei specifice la edificarea socialismului și www.dacoromanica.ro 7 DEZVOLTAREA ȘTIINȚEI IN EPOCA NICOLAE CEAUȘESCU 11 comunismului în patria noastră. Astfel, membrii Academiei, la locurile lor de muncă din conducerea de partid și de stat, din cercetarea științifică sau din învățămîntul superior, prin competența lor, prin experiența lor bogată, prin munca lor neobosită, prin efortul lor comun soluționează probleme importante ale economiei și culturii noastre naționale și participă la pregă- tirea cadrelor de specialiști la cel mai înalt nivel necesari patriei noastre. Academia Republicii Socialiste România organizează manifestări științifice, simpozioane, mese rotunde, dezbateri, pe teme majore, impor- tante pentru dezvoltarea țării noastre, cum ar fi mecanizarea și automati- zarea proceselor industriale, valorificarea superioară a materiilor prime și materialelor, elaborarea de noi materiale sintetice cu calități superioare cerute în Industrie, perfecționarea tehnologiilor existente și elaborarea de noi tehnologii, metode noi folosite în tehnica construcțiilor și în transpor- turi etc. .. . Nu au lipsit dezbaterile pe teme economice și pe alte probleme din domeniul științelor sociale, ca și manifestările cu caracter multidisci- plinar și interdisciplinar în marile centre universitare din țară sub genericul „Zilele academice clujene” și „Zilele academice ieșene”. Toate aceste ma- nifestări, reunind personalități din învățămînt și cercetarea științifcă, precum și specialiști de înaltă calificare din producție, au prilejuit schim- buri de opinii deosebit de utile, au clarificat unele probleme importante pentru practica economică și socială, au stabilit orientări noi în cercetare, proiectare și producție. * în același timp, Academia Republicii Socialiste România, prin revis- tele științifice de cel mai înalt nivel pe care le editează în limbi străine de largă circulație, face cunoscute pe toate meridianele globului realizările de vîrf ale cercetării științifice din țara noastră. De asemenea, prin premiile pe care le acordă anual celor mai valoroase lucrări științifice, literare și artistice, Academia Republicii Socialiste România stimulează, în primul rînd, pe tinerii cercetători din țara noastră în activitatea lor de creație științifică, tehnică și artistică pusă în slujba exigențelor crescînde ale economiei și culturii noastre socialiste. Academia Republicii Socialiste România editează lucrări de sinteză din diferite domenii, tratate, operele integrale ale unor mari personalități științifice și culturale din trecut, precum și lucrări originale conținînd valoroase cercetări fundamentale, contribuind astfel la o documentare de calitate a cercetătorilor, cadrelor didactice și a specialiștilor din țara noastră O parte dintre aceste lucrări au fost traduse în limbi străine și tipărite de Editura Academiei în coeditare cu prestigioase edituri de peste hotare. La loc de cinste se află în acest sens lucrările tovarășei academician doctor inginer Elena Ceaușescu, care s-au bucurat de aprecieri unanime în rîndul specialiștilor din întreaga lume. Doresc să menționez, de asemenea, activitatea membrilor Academiei Republicii Socialiste România în cadrul Universității Cultural Științifice, o activitate obștească ce se face cu pasiune, cu dăruire și care contribuie substanțial la ridicarea nivelului cultural și științific general al oamenilor muncii. Organizate în majoritatea lor în întreprinderi, cursurile Universi- tăților cultural-științifice îndeplinesc rolul de a ține la curent pe cei ce"îe frecventează cu cele mai noi cuceriri ale științei și tehnicii. www.dacaromanica.ro 12 RADU p. voiniea 8 ★ Cu prilejul aniversării zilei de naștere a tovarășului Nicolae Ceaușescu, Secretarul General al partidului, președintele țării și președintele de onoare al Academiei R. S. România, membrii Academiei avînd mereu vie în față misiunea nobilă și de înaltă răspundere pe care a încredințat-o celui mai înalt for științific și de cultură al țării, nu vor precupeți nici un efort pentru a înfăptui exemplar Directivele celui de al XlII-lea Congres al Partidului și ale Conferinței Naționale a Partidului și a-și aduce astfel contribuția la înaintarea României Socialiste pe noi culmi de progres și de civilizație. L’APPORT DU CAMARADE NICOLAE CEAUȘESCU AU DEVELOPPEMENT DE LA SCIENCE ET DE LA CULTURE ROUMAINES Resume Ces 23 dernieres annees dans les conditions du rythme de developpe- ment Economique et social le plus rapide, l’utilisation des plus recentes conquetes de la Science et de la technique, la connaissance approfondie des lois objectives de la nature et de la societe constituent un facteur essentiel de l’organisation moderne, rationnelle de la sociEtE. Se penchant sur l’organisation de la recherche scientifique aprEs le IX8 Congres du P.C.R. de 1965, qui a marquE dans ce domaine Egalement un tournant radical, l’Etude examine 1’activitE des instituts centraux de spEcialitE, des AcadEmies, la crEation du Conseil National de la Science et de l’Enseignement qui assure l’accomplissement de la politique de notre parti et de notre Etat dans les domaines de la Science et de la technologie, controle et dirige toute 1’activitE d’investigation scientifique, le dEveloppe- ment technologique et l’introduction du progres technique. Le camarade Nicolae Ceaușescu a apportE une contribution dEcisive â l’establissement de la recherche scientifique et du dEveloppement techno- logique sur des bases modernes, ăleur engagement dans la solution des pro- blemes concrets, actuels et de perspective du dEveloppement du pays et les orientations donnEes par la ConfErence Naționale du parti de 1987, contribuE ă l’avancement de la Roumanie vers de nonveaux sommets de progres et de civilisation. On releve les principales coordonnEes du dEveloppement culturel de la Roumanie, le probleme touchant la valorisation de 1’hEritage culturel, la prEocupation pour l’Education des masses de travailleurs, le râie et la place du Festival National ,,Cîntarea României”. On prEsente 1’activitE de 1’AcadEmie de la REpublique Socialiste de Roumanie, le plus haut forum scientifique et culturel du pays par les mani- festations et les dEbats organises, le riche prograrmne d’Edition, l’attribu- tion annuelle de prix aux meilleures oeuvres scientifiques, littEraires et artistiques. www.dacaromanica.ro PREȘEDINTELE NICOLAE CEAUȘESCU DESPRE ISTORIA POPORULUI ROMÂN CA SURSĂ A UNITĂȚII ȘI INDEPENDENȚEI SALE ȘTEFAN ȘTEFĂNESCU Izvor de înțelepciune acumulată secole de-a rîndul, memorie a științei politice, istoria ocupă un loc deosebit în opera Secretarului General al Partidului Comunist Român, Președintele României Socialiste, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Pentru Președintele României Socialiste nimic nu poate fi temeinic dacă nu se integrează realităților naționale, modelate de-a lungul secolelor de lupta pentru independența și unitatea națională, pentru progres social. Din această concepție a izvorît o viziune nouă despre istoria poporului român, care s-a aflat la temelia noii faze de dezvoltare a istoriografiei românești, inaugurată de istoricul Congres al IX-lea al Partidului Comunist Român. Opera tovarășului Nicolae Ceaușescu, fundamentul teoretic al știin- țelor sociale din țara noastră, model de îmbinare a analizei experienței parcurse cu elaborarea direcțiilor evolutive, cristalizează o adevărată sinteză a istoriei poporului român în care forța evocatoare se împletește cu capacitatea explicativă și care denotă o mare sensibilitate pentru valorile autentice ale fenomenului istoric românesc. în deplină concordanță cu adevărul istoric, atestat documentar, tovarășul Nicolae Ceaușescu a subliniat nu o dată elementele constitutive fundamentale pe care s-a edificat, în timp, conștiința și unitatea națională ale românlor. Relevînd că „în luptele grele și în conviețuirea comună, timp de secole, a dacilor și romanilor s-a plămădit un popor nou, care a păstrat și dezvoltat însușirile și virtuțile cele mai bune ale înaintașilor săi”1, tovarășul Nicolae Ceaușescu a arătat că românii „nu au căzut din cer, ei au trăit și s-au născut aici, pe acest pămînt și l-au apărat cu sîngele lor. Ei și-au continuat existența comună pe aceste meleaguri de-a lungul a sute și sute de ani, s-au organizat, s-au dezvoltat și au luptat pentru a trăi liberi și independenți. în această perioadă s-a format conștiința de sine a poporului nostru, conștiința continuității, a unității de origine și cultură a tuturor locuitorilor din cele trei principate”2. împrejurări istorice vitrege, între care fărâmițarea feudală, carac- teristică orînduirii feudale, năvălirile, timp de un mileniu, ale populațiilor migratoare, tendințele de dominație ale unor mari state vecine au făcut ca poprul român să reconstituie numai treptat și într-o perioadă de timp îndelungată forma statală, care să reediteze pe un plan superior al evo- luției istorice vechea unitate politică din vremea strămoșilor lui daco-geți. ,,Revista de istorie”, tom 41, nr. 1, p. 13 — 19, 1988 www.dacoromanica.ro 14 ȘTEFAN ȘTEFĂNESCU 2 Mai multe secole poporul român s-a dezvoltat în țări separate, Mun- tenia, Dobrogea, Moldova și Transilvania. în pofida pluralității statale în conștiința poporului român a rămas mereu vie ideea unității, a aparte- nenței la același unic corp etnic. Peste granițele artificiale și silnice românii au știut să acționeze pentru întărirea legăturilor și sentimentelor comune. Este o realitate pe care tovarășul Nicolae Ceaușescu o exprimă sintetic în termenii următori: ,,... datorită omogenității structurii eco- nomice, sociale și culturale a întregului teritoriu locuit de români, limbii unitare, precum și puternicei conștiințe a originii comune a locuitorilor, între cele trei state s-au dezvoltat permanent contacte și legături multi- laterale intense. Necontenit au avut loc schimburi de bunuri materiale, o puternică circulație de idei, de opere de cultură și artă și, mai presus de orice, s-a închegat conștiința necesității luptei unite împotriva cotropi- torilor, a dușmanilor comuni”3. De-a lungul veacurilor , în bătăliile sociale, precum și în cele purtate împotriva cotropitorilor, pentru independență și libertate, alături de români au participat și oameni ai muncii aparținînd naționalităților conlocuitoare. Această solidaritate și luptă comună s-au manifestat cu putere în răscoala de la Bobîlna, ca și în marile lupte țărănești conduse de Gheorghe Doja, de Horea, Cloșca și Crișan, în acțiunile politice și mili- tare întreprinse de Ștefan cel Mare, Petru Rareș, Mihai Viteazul și de alți domnitori ai țărilor române. „Nu demonstrează oare acest fapt — arată tovarășul Nicolae Ceaușescu — adevărul că lupta împotriva cotro- pitorilor străini, pentru unitatea țărilor românești și formarea unui stat centralizat puternic, care să asigure condiții de viață, de dezvoltare a forțelor de producție, de bunăstare și fericire, a fost o realitate istorică? Aceasta era, într-adevăr, o cerință legică, o năzuință a tuturor locuitorilor acestor meleaguri fără deosebire de naționalitate” Trezește în noi înalte sentimente de mîndrie patriotică puternicul fascicol de lumină proiectat de tovarășul Nicolae Ceaușescu asupra măreței fapte a unirii celor trei țări române de către Mihai Viteazul, la sfîrșitul secolului al XVI-lea. Prin asasinarea mișelească a lui Mihai Viteazul, „ideea unirii țărilor românești, idealurile formării unui stat puternic pe meleagurile Daciei nu au putut fi ucise niciodată, pentru că ele sînt adine împlîntate în înseși sîngele, în conștiința și spiritul întregului nostru popor”5”. Iar în altă parte: „Istoria însăși a confirmat justețea și necesitatea obiectivă a actului săvîrșit de Mihai Viteazul prin realiza- rea ulterioară a idealului său — ideal al românilor — prin înfăptuirea în epoca modernă a statului național român unitar”6. Un moment de cotitură în lupta pentru libertate și dreptate socială, pentru scuturarea jugului dominației străine și afirmarea drepturilor națio- nale ale poporului român — relevă tovarășul Nicolae Ceaușescu 7 — l-a constituit revoluția din 1821, condusă de Tudor Vladimirescu. Cu larg ecou în întreg spațiu românesc, revoluția din 1821 a deschis epoca deplinei maturizări a luptei pentiu emancipare socială și națională a românilor, a contribuit la închegarea programului de abolire a feudalității și de con- strucție a României moderne și independente. Creînd prima oaste populară revoluționară și făcînd, astfel, să renască forțele armate proprii ale Țării Românești — după un secol și mai bine de cruntă dominație străină și de încălcare a suveranității naționale și a integrității teritoriale a Princi- www.dacoramanica.ro 3 TOVARĂȘUL nicolae ceaușescu despre istoria poporului roman 15 patelor Române — Tudor Vladimirescu a înălțat cu mîndrie steagul redeșteptării naționale a tuturor românilor, insuflînd poporului nostru credința în realizarea nobilelor sale aspirații de eliberare socială și națională. Revoluția din 1821 a constituit o măreață pildă și un îndemn pentru generațiile care au înfăptuit Unirea Principatelor, Independența națio- nală și Statul național unitar român iar figura lui Tudor Vladimirescu a devenit pentru aceste generații o figură legendară, pe care amintirea poporului a păstrat-o cu cinste, alături de cea a lui Mircea cel Bătrîn, lancu de Hunedoara, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, Horea și a altor eroi ai neamului. Semnificația internațională a revoluției din 1821 este evidențiată concludent, atît prin coincidența ei în timp cu revoluțiile similare din Italia, Spania, Portugalia, America Latină, cît și prin legăturile directe cu mișcarea de eliberare a popoarelor asuprite din Balcani, mai ales cu revoluția greacă. Urmărite cu simpatie de cercurile progresiste sau condamnate de forțele reacțiunii, evenimentele din România au fost cîteva luni în centrul atenției opiniei publice internaționale. Ele au determinat modificări în raporturile dintre Țările Române și Poarta otomană în direcția întăririi autonomiei lor. Tovarășul Nicolae Ceaușescu apreciază că un puternic avînt a imprimat luptei pentru unitatea tuturor românilor revoluția din 1848. Această revoluție — care a izbucnit aproape simultan în cele trei țări române — „înscriind pe steagul ei lozinca înlăturării feudalismului, a făuririi unității naționale și a cuceririi independenței, a dezvoltat și mai puternic conștiința de sine a poporului român, hotărîrea locuitorilor țărilor române de a realiza unitatea națională în cadrul frontierelor ace- luiași stat”8 ...Marele patriot Nicolae Bălcescu sublinia că «o dată înfăptuită această revoluție, ne mai rămîneau de făcut alte două revoluții : o revoluție pentru unitatea națională și, mai tîrziu, pentru independența națională, ca în felul acesta națiunea să reintre în posesia deplină a drep- turilor sale naturale »”9. Programul revoluției de la 1848 prevedea constituirea României în viitor sub formă de stat democratic în care urmau să fie respectate libertățile publice, să fie instituită o formă de guvernare modernă cu instituțiile corespunzătoare, să fie preluate de întreaga națiune sarcinile de conducere. Revoluția de la 1848 urmărea încadrarea poporului român între popoarele înaintate ale continentului. Chiar dacă revoluția de la 1848, nu a putut finaliza idealurile po- porului român privind făurirea unui stat național modern și independent, ea a făcut ca ideea constituirii acestui stat să-și croiască ireversibil drumul. înfăptuirea, în 1859, prin unirea Munteniei și Moldovei, a primei etape a unității statale, dubla alegere, ca domnitor, a colonelului Al. I. Cuza — moment de afirmare a voinței poporului român, cînd marile puteri au fost puse în fața unui fapt împlinit — a pus temelii statului național român modern, care în 1862 a luat numele de România. Pe lîngă influența binefăcătoare pe care a exercitat-o asupra dezvol- tării societății românești, așa cum subliniază tovarășul Nicolae Ceaușescu — Unirea Principatelor ,,a avut un puternic ecou în Transilvania, întă- rind conștiința unității naționale a maselor populare din această provincie, www.dacaramanica.ro 10 ȘTEFAN ȘTEFANESCU 4 stimulînd lupta pentru unire cu țara”Io. „Cînd s-a ales Cuza domn — relata Papiu-Ilarian — entuziasmul la românii din Transilvania era poate, mai mare decît în Principate”11. Reformele cu caracter burghezo-democratic care au urmat Unirii Principatelor au creat condiții pentru accelerarea dezvoltării țării pe drumul capitalismului. Etapa nouă în care a intrat societatea românească după Unirea din 1859, nevoia de lărgire a pieței și de extindere a relațiilor de producție capitaliste au pus din ce în ce mai acut la ordinea zilei înfăptuirea unirii naționale depline, cucerirea independenței de stat a României. Redeschiderea problemei orientale în 1875 a creat cadrul inter- național favorabil dobîndirii independenței statului modern român. Proclamată la 9 mai 1877, independența a fost apoi consfințită cu sîngele ostașilor români în luptele purtate împotriva Imperiului otoman, pe teatrele de operațiuni din Balcani, la Plevna, Rahova și Vidin. Războiul de independență, pe lîngă faptul că a exprimat voința întregului popor de a trăi liber și de sine-stătător, a pus încă o dată în evidență dorința fierbinte a românilor subjugați de a se ști laolaltă cu frații lor de sînge, din România neatîrnată. Sub acest aspect, tovarășul Nicolae Ceaușescu reliefează că „Participarea a numeroși voluntari tran- silvăneni înrolați sub drapelul românesc la războiul pentru cucerirea independenței a constituit o pagină impresionantă de solidaritate națio- nală în realizarea uneia din cele mai de seamă năzuințe ale întregului nostru popor”12. Cucerirea independenței, punînd capăt asupririi străine, a contribuit la creșterea prestigiului națiunii române, spre București îndreptîndu-se privirile românilor din ținuturile românești supuse încă dominației străine, în 1884 loan Slavici lansa în ziarul „Tribuna” de la Sibiu faimoasa deviză : Soarele românismului de la București răsare”. în condițiile cruntei asupriri instaurate de dualismul austro-ungar s-a intensificat în Transilvania mișcarea de eliberare națională, pentru egalitate în drepturi, concretizată, spre sfîrșitul secolului al XlX-lea prin importantul document de răsunet european al Memorandum-ului. Plecînd de la analiza realităților social-istorice, tovarășul Nicolae Ceaușescu arăta că la începutul secolului al XX-lea „Unirea într-un sin- gur stat — aspirație seculară a românilor, cauză înălțătoare pentru care au luptat nenumărate generații de înaintași — devenise un obiectiv ime- diat, o necesitate stringentă impusă de însuși mersul înainte al societății românești”13. în condițiile de puternică efervescență revoluționară, create de victoria Marii Revoluții din Octombrie, de destrămarea Imperiului hab- sburgic, cînd mișcarea de eliberare națională a popoarelor subjugate a luat un mare avînt, înfăptuirea dezideratului secular al unirii Transilva- niei cu România a fost însușită ca o sarcină imediată, de primă mărime. Hotărîtă, să curme o dată pentru totdeauna cu stăpînirea străină și să realizeze unitatea națională, populația românească din Transilvania a trecut la instituirea puterii național-revoluționare pe întreg cuprinsul acestei provincii românești și la pregătirea Marii Adunări Naționale de ja Alba-Iulia, menită să se pronunțe asupra unirii cu România. www.dacoromanica.ro 5 TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU DESPRE ISTORIA POPORULUI ROMAN 17 Eeferindu-se la acest moment magnific, care a avut loc în memora- bila zi de 1 Decembrie 1918, tovarășul Nicolae Ceaușescu spunea : „Marea adunare populară de la Alba lulia, care a proclamat Unirea Transilvaniei la patria mamă, uriașele manifestări organizate de masele populare din toate provinciile românești, au consfințit voința de unire a întregii noastre națiuni. Unirea a fost încununarea victorioasă a luptei seculare duse de cele mai înaintate forțe ale poporului român din Moldova, Muntenia și Transilvania, de cărturarii și marii gînditori ai neamului, a activității desfășurate de elementele revoluționare, de militanții socialiști, a aspira- țiilor și voinței întregului popor român”14. în adunări speciale, naționalitățile conlocuitoare și-au exprimat adeziunea față de principiile formulate de Marea Adunare Națională a românilor de la Alba lulia și au hotărît Unirea lor cu Eomânia. Existența statului național unitar român, făurit în cursul anului 1918 prin jertfele maselor populare și prin participarea Eomâniei la primul război mondial, a fost recunoscută pe plan juridic internațional și consem- nată ca atare în tratatele de pace de la Paris din 1919—1920. „Nimeni — subliniază tovarășul Nicolae Ceaușescu — în afară de popor, nu poate pretinde că a înfăptuit unirea. Analiza desfășurării evenimentelor demon- strează elocvent că formarea statului național unitar român nu este rezul- tatul unor înțelegeri încheiate la masa tratativelor, ci rodul luptei între- gului popor, însuflețit de năzuința seculară a unității, de hotărîrea de a împlini visul pentru care au luptat și s-au jertfit atîtea generații de înain- tași ... Tratatul de pace nu a făcut decît să consființească situația de fapt stabilită ca urmare a luptei maselor populare”1S. Adevărată piatră de hotar în dezvoltarea Eomâniei moderne, „Uni- rea Transilvaniei cu țara — arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu — a des- chis calea spre dezvoltarea națiunii, a creat cadrul propice pentru o mai accentuată evoluție a economiei, științei și culturii, pentru intensificarea mișcării revoluționare a clasei noastre muncitoare, a activității tuturor forțelor progresiste ale societății”16. Momentele importante în istoria poporului român, în care ideea de unitate s-a manifestat plenar sînt prezentate în opera tovarășului Nicolae Ceaușescu ca momente bilanț, care totalizează tendințele evoluției economice și social-politice anterioare și se constituie ca noi puncte de plecare pentru etapele următoare. în toate momentele de seamă masele largi populare, înflăcărate de un puternic patriotism au dat numeroase și grele jertfe, cucerind cu arma în mînă dreptul la existență națională, care constituie azi pentru ziditorii societății socialiste un puternic imbold și o chezășie în victoria luptei pentru binele și măreția Eomâniei. Configurarea de către tovarășul Nicolae Ceaușescu, în spiritul mate- rialismului dialectiv și istoric, a unei înalte și cuprinzătoare viziuni în legătură cu idealul și făurirea unității naționale la români constituie o contribuție de inestimabilă valoare la adîncirea cunoașterii trecutului nostru glorios, a legităților dezvoltării societății și națiunii române. NOTE 1 Nicolae Ceaușescu, România pe drumul construirii societății socialiste multilateral dez- voltate, voi, 22, Edit» Politică, București, 1982, p. 7. 2 — c. 1772 www.dacaramanica.ro 18 Ștefan ștefAnescu 6 2 Nicolae Ceaușescu, Expunere cu privire la stadiul actual al edificării socialismului in (ara noastră, la problemele teoretice, ideologice și activitatea politică, educativă a partidului, prezen- tată la plenara lărgită a Comitetului Central al Partidului Comunist Român 1—2 iunie 1982, Edit. Politică, București, 1982, p. 13. 2 Nicolae Ceaușescu, România pe drumul desăvtrșirii construcției socialiste, voi. 3, Edit. Politică, București, 1969, p. 707. * Nicolae Ceaușescu, România pe drumul construirii societății socialiste multilateral dez- voltate, voi. 11, 1975, p. 693 — 694. 6 Ibidem, p. 694. 8 Ibidem, p. 692. 7 Nicolae Ceaușescu, Congresul al Xl-lea al Partidului Comunist Român, Edit. Politică, București, 1975, p. 621. 8 Nicolae Ceaușescu, România pe drumul desăvirșirii construcției socialiste, voi. 3, 1969, p. 710. 8 Ibidem. 10 Nicolae Ceaușescu, România pe drumul desăvtrșirii construcției socialiste, voi. 3, 1969, p. 710. 11 Stelian Neagoe, Istoria unirii românilor, București, 1986, p. 653. 12 Nicolae Ceaușescu, România pe drumul desăvtrșirii construcției socialiste, voi. 3, 1969, p. 710-711. 13 Ibidem, voi. 2, 1968, p. 467. 14 Nicolae Ceaușescu, România pe drumul desăvtrșirii construcției socialiste, voi. 2, 1968, p. 469-470. 15 Nicolae Ceaușescu, România pe drumul desăvtrșirii construcției socialiste, voi. 3, 1969, p. 716. 16 Ibidem, p. 706. L’HISTOIRE DU PEUPLE ROUMAIN EN TANT QUE SOURCE DE SON UNITE ET DE SON IND^PENDANCE DANS LA VISION duprRsident nicolae ceaușescu Resumi L’âtude releve que dans l’oeuvre du secrâtaire gânâral du P.C.R., prâsident de la Routnanie socialiste, l’histoire occupe une place particu- lare ou la force ăvocatrice s’allie ă la capacitâ explicative et qui dânote une grande sensibilitd pour les valeurs authentiques du phânomene his- torique roumain. Conformâment ă la vâritâ historique, attestee par les sources docu- mentaires ont âte sbulignâs les âlâments constitutifs fondamentaux sur la base desquels se sont forgees dans le temps la conscience et l’unitâ naționale des Roumains. En dâpit de la pluralitâ âtatique, dans la cons- cience du peuple roumain est demeuree toujours vive l’idâe de l’unitâ, de l’appartenance au meme unique corps ethnique. Dans divers exposâs et discours, le secrâtaire gândeai du parti a soulignâ le caractere lâgitime des luttes sociales ainsi que de celles mendes contre les envahisseurs, pour l’indâpendance et la libertâ, dont la revolte de Bobîlna, celles diri- gdes par Gheorghe Doja, par Horea, Cloșca et Crișan, les grandioses actions politiques et militaires entreprises par Etienne le Grand, Pietre Rareș et Michel le Brave. La râvolution de 1821, celle de 1848, l’Union de 1859 et la conquete de l’indâpen dance d’Etat — 1877, la Grande Union de www.dacoromanica.ro 7 TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU DESPRE ISTORIA POPORULUI ROMAN 19 1918, v^ritables pierres de touche dans l’histoire de la patrie traitees dans l’oeuvre du camarade Nicolae Ceaușescu en tant que moments de bilan qui totalisent les tendances de l’^volution 6conomique et socio-poli- tique anterieure et qui se constituent comme de nouveaux points de dbpart pour les etapes suivantes. La configuration par le camarade Nicolae Ceaușescu d’une ample vision concernant l’ideal et l’accomplissement de l’unite naționale chez les Roumains constitue un apport l’inestimable valeur ă l’6tude appro- fondie de notre passe glorieux, des lois de dfrveloppement de la soci^tb et de la nation roumaine. www.dacoromanica.ro www.dacoromanica.ro CONCEPȚIA SECRETARULUI GENERAL AL P.C.R., TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU CU PRIVIRE LA UNITATEA ORGANICĂ DINTRE SOCIALISM ȘI DEMOCRAȚIE gheorghe surpat Edificarea noii orînduiri sociale, ca și făurirea democrației socialiste reprezintă un proces de creație istorică, revoluționar ce se desfășoară pe baza luării în considerare a dielecticii generalului și particularului, antrenării maselor largi, a întregului popor la înfăptuirea acestuia. „Socia- lismul — relevă secretarul general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Nicolae Ceaușescu — îl construim cu oamenii și pentru oameni, și ei sînt deci cei ce hotărăsc asupra felului cum trebuie să arate socialismul pe care îl realizăm” x. Dintotdeauna socialismul și-a propus să realizeze o societate în care poporul însuși să fie pe deplin stăpîn pe bogățiile proprii, să-și fău- rească viitorul în mod liber așa cum îl dorește, concepînd aceasta ca o largă și adevărată democrație, în care masele, poporul să participe la conducerea societății. Pornind de la faptul că socialismul este opera con- știentă a clasei muncitoare, a maselor largi, a poporului, care își făurește în conformitate cu cerințele dezvoltării sociale, propria istorie, secretarul general al Partidului Comunist Român a fundamentat, în perioada istorică inaugurată de Congresul al IX-lea al partidului, din iulie 1965, teza știin- țifică privind unitatea indisolubilă dintre socialism și democrație și fău- rirea socialismului cu poporul și pentru popor, rolul democrației socialiste, ca factor esențial al făuririi socialismului și comunismului. „Noi — arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu — am tras o serie de concluzii teoretice, ideologice și practice în ceea ce privește conducerea democratică a activi- tății economico-sociale, renunțînd la concepția conducerii unipersonale și introducînd organele democratice de conducere, consiliile muncitorești și adunările generale ale oamenilor muncii. Am tras concluzia necesității dezvoltării democrației muncitorești, participării maselor populare, a întregului popor la conducerea societății — calea sigură a înfăptuirii cu succes a Programului partidului. Am tras concluzia că socialismul și democrația sînt de nedespărțit, că societatea socialistă trebuie să realizeze forma cea mai înaltă de democrație, participarea directă a maselor la conducerea societății” 2. Edificarea și consolidarea societății socialiste românești, dezvol- tarea și modernizarea economiei naționale, repartizarea echilibrată a forțelor de producție în toate județele țării, făurirea unității social-politice a poporului, afirmarea și întărirea rolului partidului, ca forță politică condu- ,,Revista de istorie”, tom 41, nr. 1, p. 21—35, 1988 www.dacoromanica.ro 22 GHEORGHE SURPAT 2 cătoare a societății și centru vital al națiunii, formarea conștiinței socia- liste a maselor au reprezentat temelia trainică a afirmării și adîncirii con- tinue a democrației socialiste, a deplinei egalități în drepturi a tuturor cetă- țenilor țării. Democrația socialistă se bazează pe deținerea puterii politice de Către clasa muncitoare, în alianță cu țărănimea muncitoare, intelec- tualitatea și celelalte categorii de oameni ai muncii, iar din punct de vedere economic pe proprietatea socialistă asupra mijloacelor de producție, pe stăpînirea avuției naționale de către oamenii muncii, pe lichidarea inegalităților de ordin economic și social, pe relațiile de repartiție socialiste. în viziunea secretarului general al partidului nostru esența democra- ției socialiste constă în asigurarea tuturor condițiilor pentru exercitarea de către popor a dreptului său suveran de a participa — atît prin repre- zentanții săi, cît și în mod nemijlocit — la conducerea treburilor țării. Democrația socialistă exercită o puternică influență asupra progresului general al dezvoltării societății socialiste, reprezentînd o forță motrice a progresului economic și social. ,,Un factor important al dinamismului dezvoltării noastre economico-sociale — sublinia secretarul general al partidului — , o expresie a superiorității orînduirii noi pe care o edificăm este perfecționarea continuă a democrației socialiste, asigurarea condițiilor pentru participarea activă și efectivă a oamenilor muncii, a întregului popor la elaborarea și înfăptuirea politicii interne și externe a țării, la conducerea tuturor domeniilor de activitate, a întregii societăți” 3. Potrivit concepției Partidului Comunist Român, a secretarului său general, făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate și afir- marea superiorității ei necesită nu numai întărirea continuă și moderni- zarea bazei tehnico-materiale, afirmarea revoluției tehnico-științifice, progresul neîntrerupt al forțelor productive, al științei, învățămîntului și culturii, creșterea nivelului de trai al poporului, dar și perfecționarea pe baze științifice și democratice a organizării și conducerii vieții sociale, adîncirea democrației socialiste, ridicarea gradului de instruire, cultură și conștiință al maselor largi ale poporului și asigurarea participării lui la conducerea societății. în acest scop au fost luate ample măsuri — pe plan politic, economic și social — pentru lărgirea democrației socialiste și atragerea largă nemijlocită a maselor de oameni ai muncii la elaborarea și aplicarea politicii interne și externe a țării, la conducerea diferitelor sectoare de activitate, punîndu-se bazele unui sistem democratic cores- punzător și complex — sistemul democrației socialiste. în Republica Socialistă România sistemul democrației socialiste semnifică suveranitatea poporului asupra guvernării, posibilitatea reală și atotcuprinzătoare conferită și garantată tuturor cetățenilor țării de a participa, în deplină egalitate și libertate, la viața social-economică și politică, la conducerea tuturor sectoarelor de activitate. Sistemul democrației socialiste are un caracter unitar care derivă din unitatea economică și socială a societății noastre socialiste, din unitatea obiectivelor și țelurilor politice generale, pentru înfăptuirea cărora sînt conjugate eforturile tuturor organelor și organismelor ce-1 alcătuiesc, din unitatea principiilor democratice de organizare și funcțio- nare, în cadrul cărora o importanță primordială revine principiilor : centralismul democratic, conducerea colectivă și autoconducerea munci- torească. Forțele care alcătuiesc sistemul democrației socialiste sînt : www.dacaromanica.ro 3 UNITATEA ORGANICA DINTRE DEMOCRAȚIE ȘI SOCIALISM 23 Partidul Comunist Român, statul socialist, organele cu dublă natură de partid și de stat, organismele autoconducerii muncitorești, organismele larg reprezentative cu caracter deliberativ la nivel național — congresele deputaților, ale oamenilor muncii din industrie, construcții, transporturi și alte sectoare, ale țărănimii, științei și învățămîntului, educației și cul- turii cu organismele lor executive avînd caracter permanent etc., orga- nizațiile de masă și obștești, Frontul Democrației și Unității Socialiste. în centrul sistemului democrației socialiste se situează Partidul Comunist Român, forța politică conducătoare în societate, centrul vital al națiunii. Exercitînd conducerea politică a societății împreună cu clasa muncitoare, cu țărănimea și intelectualitatea, cu întregul popor, Partidul Comunist Român se relevă a fi un partid de masă, integrat organic în viața societății. El reprezintă forța propulsoare a relațiilor democratice în societate, forța de influențare și convingere ideologică și politică, de realizare a consensului național, a unității și coeziunii moral-politice a poporului pentru înfăptuirea intereselor sale supreme pe calea construirii societății socialiste. Odată cu adîncirea democrației socialiste statul român a căpătat caracterul de stat al democrației muncitorești, revoluționare caracterizîn- du-se ca putere politică a poporului, a națiunii socialiste, putere a tuturor cetățenilor țării fără deosebire de naționalitate, pusă în slujba edificării societății socialiste multilateral dezvoltate. Reprezentant suprem al proprietarilor și producătorilor, administrator general al proprietății întregului popor în strînsă colaborare cu organismele autoconducerii muncitorești, statul socialist desfășoară o largă activitate economico- organizatorică pentru conducerea unitară a întregii activități economico- sociale, pe baza planului național unic, pentru apărarea cuceririlor revolu- ționare ale poporului, a independenței și suveranității patriei, dezvoltă relațiile internaționale ale României. „Puterea poporului — stipulează Constituția — se întemeiază pe alianța muncitoreascărțărănească. în strînsă unire, clasa muncitoare —clasa conducătoare în socie tate — , țărăni- mea, intelectualitatea, celelalte categorii de oameni ai muncii, fără deose- bire de naționalitate, construiesc orînduirea socialistă, creînd condițiile trecerii la comunism”4. îmbinarea activităților organismelor democra- ției muncitorești cu cele ale organelor statului socialist în procesul exerci- tării și realizării puterii, ca și în procesul gestionării societății reprezintă direcția esențială pe care se dezvoltă integrarea tot mai organică a statului în societate. Sistemul democrației socialiste, cadrul organizatoric democratic — existent, atît pe plan local, în întreprinderi și instituții, cît și la nivel național — asigură participarea activă a tuturor cetățenilor țării la con- ducerea societății. „Sistemul democrației noastre socialiste — sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu —, care dă expresie voinței și intereselor întregii națiuni și asigură înfăptuirea socialismului cu poporul și pentru popor își va afirma tot mai puternic forța și trăinicia, superioritatea față de democrația burgheză, față de orice orînduire. Să acționăm cu toată hotărîrea pentru perfecționarea și dezvoltarea sistemului democrației muncitorești revoluționare, aceasta fiind o cerință obiectivă a făuririi cu succes a socialismului și comunismului” 6. www.dacoromanica.ro 24 GHEORGHE SURPAT 4 Edificarea sistemului democrației socialiste s-a realizat, deopotrivă, în direcția perfecționării structurilor organizatorice și funcționale ale democrației reprezentative și a multiplicării formelor democrației directe, cît și a împletirii organice a acestor două forme prin intermediul cărora se asigură participarea directă, permanentă și sistematică a clasei munci- toare, a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naționalitate, a între- gului popor la conducerea statului, a unităților economice, a instituțiilor științifice, cultural-educative, a localităților țării și a întregii societăți. Perfecționarea democrației reprezentative s-a concretizat în creșterea rolului organelor larg reprezentative prin intermediul cărora se exercită puterea — Marea Adunare Națională și consiliile populare — , care con- stituie baza întregului sistem de organe ale statului. în acest sens, mențio- năm : sporirea rolului Marii Adunări Naționale, prin exercitarea mai amplă a controlului — prin comisiile permanente — asupra modului de desfășurare a activității în toate domeniile; creșterea aportului deputa- ților la viața politică și social-economică a țării, a răspunderii acestora în fața alegătorilor, care au posibilitatea de a revoca pe deputați atunci cînd nu mai corespund mandatului încredințat; acordarea dreptului de inițiativă Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Consiliului Național al Frontului Democrației și Unității Socialiste, Consiliului Suprem al Dezvoltării economice și Sociale a României, Consiliului Național al Oamenilor Muncii, Camerei legislative a consiliilor populare. în ce privește consiliile populare — organe locale ale puterii de stat — au fost investite cu atribuții de natură să le asigure conducerea activității locale privind dezvoltarea economico-socială a unităților administrative, ocrotirea drep- turilor cetățenilor și atragerea lor la conducerea treburilor de stat și ob- ștești ; de asemenea, a sporit rolul sesiunilor, al comisiilor permanente ale comitetelor cetățenești, al deputaților, precum și participarea cetățeni- lor la viața consiliilor populare, prin instituționalizarea adunărilor cetă- țenești care dezbat rapoarte asupra activității desfășurate de consiliul popular și comitetul sau biroul său executiv. Semnificative sînt și perfec- ționările aduse sistemului electoral prin extinderea practicii democratice a propunerii mai multor candidaturi pentru un loc de deputat. Pe această bază se asigură condiții mai bune pentru manifestarea democrației socia- liste și, totodată, pentru creșterea răspunderii deputaților în fața cetă- țenilor. Paralel cu creșterea rolului organelor reprezentative s-a accentuat folosirea formelor de participare directă a oamenilor muncii la conducerea treburilor de stat și obștești, la adoptarea deciziilor la toate nivelele. Cadrul organizatoric al democrației directe este concretizat prin urmă- toarele forme : adunările generale ale oamenilor muncii, consultarea mase- lor la elaborarea legilor, la adoptarea deciziilor de către organele centrale și locale, dialogul permanent cu masele ș.a. Adunările generale ale oamenilor muncii din unitățile economico- sociale sînt organisme ale autoconducerii muncitorești. în cadrul adunării generale a oamenilor muncii — forul suprem de conducere colectivă a activității dintr-o unitate economică socialistă — întregul personal mun- citor participă la dezbaterea și adoptarea hotărîrilor cu privire la întreaga ei activitate economico-financiară, la gospodărirea și dezvoltarea continuă a proprietății socialiste. Adunarea generală dezbate și aprobă darea de www.dacoromanica.ro 5 UNITATEA ORGANICA DINTRE DEMOCRAȚIE ȘI SOCIALISM 25 seamă anuală asupra activității unității economice și a organelor de con- ducere colectivă, dezbate și aprobă planul economic cincinal și planul anual, bugetul de venituri și cheltuieli, programele de măsuri necesare înde- plinirii sarcinilor ce revin unității din planul național unic de dezvoltare economico-socială; aprobă programul de elaborare și reexaminare a nor- melor de muncă, repartizează fondul de participare la beneficii pe desti- nații legale; alege reprezentanții oamenilor muncii care fac parte din organele de conducere colectivă și revocă pe cei care nu au desfășurat o activitate corespunzătoare; desemnează persoanele care vor îndeplini funcțiile de președinte, prim-vicepreședinte și vicepreședinte în consiliul oamenilor muncii; alege un reprezentant al oamenilor muncii, muncitor care lucrează direct în producție, în funcția de vicepreședinte al consiliului oamenilor muncii. Adunarea generală exercită controlul asupra modului în care consiliul oamenilor muncii, biroul executiv al acestuia, cadrele cu funcții de conducere își îndeplinesc sarcinile, acționează pentru înfăp- tuirea prevederilor planului. în concepția și practica românească, autoconducerea muncitorească reprezintă un principiu de organizare, de conducere de către oamenii muncii a unităților economice prin forme democratice și, în același timp, un sistem unitar de organizare și conducere, în care se îmbină armonios autonomia unităților economice, care funcționează pe baza autogestiunii economico-financiare, cu conducerea unitară, planificată a întregii vieți economico-sociale. Acest sistem reflectă și îmbină o serie de principii ale conducerii economiei socialiste cum sînt: principiul centralismului democratic, principiul conducerii colective, principiul cointeresării și răspunderii materiale, principiul eficienței economice ș.a. La nivel național, autoconducerea muncitorească se asigură prin constituirea și participarea oamenilor muncii la consiliile naționale ale oamenilor muncii, la congrese, conferințe, consfătuiri pe ramuri și domenii de activitate. Instituționalizarea congreselor oamenilor muncii din indus- trie, construcții, transporturi, circulația mărfurilor și finanțe, din agricul- tură, din domeniul științei și învățămîntului, culturii și educației socia- liste ș.a. are un rol important în asigurarea participării directe a oamenilor muncii la conducerea efectivă a treburilor societății. Organele autoconducerii muncitorești — consiliile și adunările gene- rale ale oamenilor muncii, ca organe de conducere ale proprietarilor, producătorilor și beneficiarilor din întreprinderi și instituții, consiliile județene, consiliile naționale și congresele oamenilor muncii din industrie, agricultură, învățămînt, știință și cultură — alcătuiesc un adevărat sistem al democrației socialiste, muncitorești directe, prin care se reali- zează participarea organizată a maselor populare la conducere. între organismele autoconducerii muncitorești și organele statului există o strînsă conlucrare, acestea, completîndu-se reciproc, asigură participarea organizată a tuturor categoriilor sociale la conducerea societății. Congresul al XlII-lea al partidului din 1984, ținînd seama de cerin- țele noi etape de dezvoltare a societății românești în actualul plan cin- cinal 1986—1990, a stabilit noi sarcini privind întărirea autoconducerii muncitorești, perfecționarea întregului sistem al organismelor democra- ției muncitorești-revoluționare, creșterea rolului în conducerea tuturor sectoarelor de activitate, în asigurarea participării oamenilor muncii la www.dacaromanica.ro 26 GHEORGHE SURPAT & elaborarea și înfăptuirea programelor de dezvoltare economico-socială a țării. „Este necesar — sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu — să per- fecționăm în continuare conducerea societății, planificarea și autocon- ducerea. Să pornim întotdeauna de la faptul că ceea ce am realizat cores- punde unei anumite etape, unui anumit nivel de dezvoltare a forțelor de producție și a relațiilor sociale, că, și în continuare, odată cu dezvol- tarea generală a societății, a relațiilor sociale, va trebui să găsim noi și noi forme, să perfecționăm pe cele existente, lărgind continuu cadrul democratic și asigurînd participarea activă și conștientă a întregului popor la conducerea tuturor sectoarelor de activitate”6. Viața democratică dezvoltată după Congresul al IX-lea al partidu- lui include organic dezbaterea proiectelor de decizii, legi și a altor docu- mente de importanță națională, practicarea dialogului permanent cu masele largi, prin modalități care completează largul și complexul sistem instituțional al democrației socialiste. Partidul Comunist Român își realizează rolul de forță politică conducătoare a societății într-o neîntre- ruptă și strînsă conlucrare cu oamenii muncii. Dialogul dintre partid și popor, extins ca metodă de activitate la toate componentele sistemului democrației socialiste, a devenit un principiu de bază al întregii vieți politice, expresia unei practici democratice, prin care cei ce muncesc, întregul popor își pot spune cuvîntul în legătură cu toate problemele care privesc viața și munca lor, dezvoltarea generală a societății. Nu există, practic, nici o hotărîre, nici o lege importantă care să nu fie supusă unei dezbateri largi a opiniei publice din țara noastră. Dialogul real și în for- mele cele mai variate, angajat de partid la scara întregii societăți, ca și în fiecare dintre unitățile sale componente, atît în procesul de elaborare a deciziillor, cît și în cursul înfăptuirii lor, constituie un instrument esen- țial al conducerii de către partid a întregii vieți economico-sociale. între formele variate prin care Partidul Comunist Român promo- vează dialogul cu masele, se remarcă în mod deosebit : a) vizitele de lucru pe care tovarășul Nicolae Ceaușescu — secretarul general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România — le efec- tuează împreună cu alți conducători de partid și de stat în toate județele țării, în întreprinderi și instituții pentru cunoașterea profundă a realită- ților. Examinarea împreună cu muncitorii, țăranii, intelectualii a princi- palelor aspecte privind producția, condițiile de muncă și de trai asigură elaborarea soluțiilor celor mai bune în diferite domenii ale construcției socialiste. Abordînd o problematică majoră, care depășește aspectele particulare, locale, vizitele de lucru slujesc la evidențierea unor concluzii și recomandări cu valabilitate generală, la extinderea și generalizarea pe plan național a experienței valoroase; b) publicarea principalelor proiecte de legi și supunerea lor dezbaterii maselor, înainte de a fi prezentate pentru adoptare forului legislativ. Această practică determină confrun- tarea punctului de vedere al colectivelor de specialiști, care au elaborat proiectele, cu opinia maselor, înainte de adoptarea deciziei finale ; c) con- fătuirile periodice pe ramuri și domenii de activitate permit analiza în co- mun a activităților, efectuarea unui larg schimb de experiență prin con- sfruntarea opiniilor și definirea — cu participarea conducerii de partid și de stat — a orientărilor fundamentale. www.dacoromanica.ro 7 UNITATEA ORGANICA DINTRE DEMOCRAȚIE ȘI SOCIALISM 27 Practica dialogului direct cu masele largi populare, statuată în hotărîrile și documentele Partidului Comunist Român, constituie, tot- odată, un prilej de informare a maselor asupra modului cum concepe par- tidul rezolvarea problemelor majore ale politicii interne și externe a par- tidului și statului. în acest fel, prin dezbaterea celor mai importante probleme ale politicii sale și consultarea maselor partidul are garanția că. măsurile pe care le adoptă corespund îritrutotul năzuințelor vitale ale întregului popor. Pornind de la ideea că sensul major al democrației socialiste se exprimă în spiritul de responsabilitate socială de care trebuie să fie animat fiecare cetățean, în îndatorirea lui de a acționa în virtutea imperativelor supreme ale societății, ale națiunii, Partidul Comunist Român acordă o mare importanță creării climatului propice dezbaterilor libere; el stimu- lează — atît în adunări sau consfătuiri, cît și prin intermediul mijloacelor de comunicare în masă — exprimarea liberă, nestingherită a părerilor și propunerilor, criticarea lipsurilor și neajunsurilor din organele de stat, de partid sau obștești, în vederea îmbunătățirii muncii. Orientarea consecventă spre dezvoltarea democrației socialiste exprimă capacitatea Partidului Comunist Român de a întări neîncetat legăturile multiple cu clasa muncitoare, cu întregul popor, de a înțelege dialectica dezvoltării societății socialiste și de a desprinde din această înțelegere concluzii practice pentru conducerea vieții sociale, inclusiv pentru dirijarea proceselor de adîncire a democrației socialiste. Consultarea largă a maselor de oameni ai muncii asupra principa- lelor probleme economice și social-politice, dezbaterea cu ele a acestor probleme caracterizează întreaga activitate de conducere politică, stilul de muncă al secretarului general al partidului. în acest fel se realizează informarea curentă și de la sursă, comunicarea vie între cadrele de con- ducere și oamenii muncii, cunoașterea directă a problemelor pe care le ridică viața, practica social-economică. Experiența arată că modalitatea cea mai eficientă de cunoaștere a realităților, de sesizare a cerințelor mereu noi pe care le ridică viața, de îmbunătățire a muncii în diferite sectoare ale activității economico — sociale este și rămîne contactul viu, nemijlocit cu oamenii muncii. „Consultarea — arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu — cu colectivele de oameni ai muncii, cu muncitorii, țăranii, intelectualii, cu toate categoriile sociale, cu activul de partid și de stat, cu oamenii muncii — români, maghiari, germani și de alte naționalități — constituie o condiție obligatorie pentru cunoașterea cerințelor dezvol- tării sociale, o verificare în practică, jos, în mijlocul maselor, a justeții politicii partidului și guvernului nostru” 7. La temelia acestei practici stă concepția potrivit căreia întărirea rolului partidului de forță politică conducătoare presupune nu numai ca el să se situeze pe poziția de orga- nizator și îndrumător al maseloi, ci că el însuși, legat organic dc munca, viața și năzuințele poporului, bizuindu-se pe experiența crescîndă, pe inepuizabilul tezaur de gîndire, de inteligență ale maselor, să desprindă învățăminte, concluzii din acest nesecat izvor de înțelepciune și inițiativă populară. în stadiul actual al edificării socialismului în țara noastră o carac- teristică a dezvoltării democrației socialiste o constituie diversele modali- tăți prin care se exprimă relația dintre organele de stat și organizațiile de www.dacoromanica.ro 28 GHEORGHE SURPAT 8 masă și obștești—sindicale, organizațiile de tineret, de femei, cooperatiste, uniunile de creație și asociațiile oamenilor de știință. Reprezentanții orga- nizațiilor de masă și obștești participă în conduceiea colectivă a unor organe de stat—guvern, ministere, organe locale ș.a. Astiel, din componența guvernului fac parte — în afara miniștrilor și conducătorilor unor organe centrale ale administrației de stat, aleși de către Marea Adunare Națională, — reprezentanții celor mai importante organizații de masă și obștești : președintele Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, pre- ședintele Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție, pre- ședinta Consiliului Național al Femeilor, precum și primul secretar al Comi- tetului Central al Uniunii Tineretului Comunist, care are calitatea de minis- tru pentru problemele tineretului. Reprezentarea organizațiilor de masă și obștești în forurile de stat centrale și locale, în colectivele de conducere ale unităților de producție, ale instituțiilor de cultură și învățămînt permite reflectarea nemijlocită a cerințelor diverselor categorii de oameni ai muncii în măsurile ce se adoptă, creșterea răspunderii și angajarea mai activă a acestor organizații în procesul de perfecționare a vieții sociale. Expresia cea mai elocventă a participării organizate a întregului popor la conducerea societății socialiste românești, a unității și coeziunii sale de gîndire și de acțiune o reprezintă Frontul Democrației si Unității Socialiste, cel mai larg și reprezentativ organism politic în cadrul căruia se afirmă unitatea tuturor cetățenilor țării, fără deosebire de naționalitate, în jurul Partidului Comunist Român 8. Acest forum național al democrației reunește sub conducerea partidului Comunist Român toate organizațiile de masă și obștești, organizațiile de tineret și de femei, propriile sale orga- nizații, consiliile oamenilor muncii de naționalitate maghiară și germană, uniunile profesionale și de creație, reprezentanții cultelor, asociațiile și societățile științifice, culturale, sportive, practic, pe toți cetățenii Româ- niei. Prin structura, componența și obiectivele pe care le urmărește Fron- tul Democrației și Unității Socialiste — a cărui activitate se desfășoară pe baza Programului partidului — exprimă alianța clasei muncitoare cu țărănimea și intelectualitatea, unitatea intereselor fundamentale ale tutu- ror claselor și categoriilor sociale, prietenia dintre oamenii muncii români și cei aparținînd naționalităților conlocuitoare. F.D.U.S. participă la dezbaterea, în proiect, a planului național unic de dezvoltare economică și socială, a principalelor legi, organizează campaniile electorale, propune candidații de deputați în Marea Adunare Națională și în consiliile popu- lare, îndrumă și controlează activitatea deputaților, preocupîndu-se ca aceștia să-și îndeplinească mandatul încredințat de alegători. Prin con- siliile sale, informează poporul asupra politicii interne și externe a partidu- lui și statului, acționează pentru participarea activă a oamenilor muncii la viața politică, la conducerea treburilor de interes obștesc, la rezolvarea problemelor privind dezvoltarea localităților, coordonează activitatea de popularizare a cunoștințelor științifice și tehnice ș.a. în condițiile actuale ale societății socialiste românești, Frontul Demo- crației și Unității Socialiste — continuînd tradițiile de unitate născute în lupta de secole a poporului român, pentru dreptate socială și indepen- www.dacoromanica.ro 9 UNITATEA ORGANICA DINTRE DEMOCRAȚIE ȘI SOCIALISM 29 dență națională — dă expresie sistemului democrației noastre socialiste, unității de voință, interese și aspirații ale întregului popor. Constelația bogată a organizațiilor politice, obștești și profesionale din cadrul Frontului Democrației și Unității Socialiste oferă un cadru original și eficient pentru reprezentarea intereselor particulare, de grup, în unitatea lor cu interesele fundamentale ale întregii națiuni. Tocmai de aceea acest cadru este superior celui bazatpe structurile sociale antagonice ale societății burgheze. ,,în ce privește democrația, eu aș spune că aceasta este esențială pentru societatea socialistă — arăta secretarul general al Partidului Comunist Român, tovarășul Nicolae Ceaușescu într-o convor- bire avută cu un grup de ziariști americani. Nici nu se poate concepe socia- lismul fără participarea largă a maselor populare, a tuturor categoriilor sociale la conducerea societății. în acest sens aș putea spune că pluralis- mul din România prezintă o serie de aspecte care sînt cu mult superioare celor din țările cu mai multe partide”. Prezentînd, apoi, organismele demo- cratice, ale autoconducerii muncitorești existente în țara noastră, menite să asigure participarea oamenilor muncii la conducerea tuturor sectoarelor de activitate, a întregii țări, secretarul general al partidului nostru arăta : „După cum vedeți, căutăm forme noi, desigur, care se deosebesc de cele clasice din Occident, dar care corespund realităților noi și stadiul actual al dezvoltării socialiste din România, forme democratice incomparabil supe- rioare față de cele clasice, cunoscute pînă acum”9. în societatea socialistă românească existența unui singur partid — ca forță politică conducătoare — s-a dovedit un factor de progres pentru dezvoltarea democratismului autentic. Exercitarea rolului politic condu- cător al partidului nu înseamnă monopolizarea activității politice, ci, dimpotrivă, aceasta duce la accentuarea participării întregului popor la viața politică a societății, la perfecționarea și diversificarea cadrului orga- nizatoric de participare a tuțuror categoriilor sociale la conducerea demo- cratică a statului. Integrarea partidului în viața societății reflectă tocmai realitatea și sensul profund democratic al exercitării rolului său în procesul edificării noii orînduiri sociale. „Esența conducerii democratice a socie- tății — sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu în Cuvîntarea rostită la Con- gresul Uniunii Generale a Sindicatelor din România, la 6 aprilie 1981 — nu constă în existența unui număr mai mare sau mai mic de partide poli- tice, ci în crearea și asigurarea organismelor și formelor celor mai corespun- zătoare, în cadrul cărora clasa muncitoare, țărănimea, intelectualitatea, toți oamenii muncii să-și poată spune în mod organizat cuvîntul asupra tuturor problemelor privind dezvoltarea țării. Superioritatea democrației noastre socialiste decurge din faptul că ea asigură un cadru organizat, bazîndu-sepe lichidarea inegalităților de ordin economic și social, a exploa- tării și asupririi, pe relații noi, cu adevărat echitabile, în repartiția veni- tului național, în întreaga viață socială”10. Gradul și eficiența participării maselor populare la conducerea socie- tății sînt într-un raport direct nu numai cu lărgirea democrației socialiste, ci și cu nivelul cultural-științific al membrilor societății. în ■viziunea Parti- dului Comunist Român, a secretarului său general, constructorul socialis- mului și comunismului trebuie să fie stăpîn pe cele mai înaintate cuceriri ale științei, ale cunoașterii umane, să se caracterizeze prin înalte virtuți www.dacoromanica.ro 30 GHEORGHE SURPAT 10 politice și morale prin pasiune pentru muncă și creație, prin cutezanță în promovarea noului. în spiritul orientărilor stabilite de Congresul al XTI-lea al partidului din 1979, de Plenara C.C. al P.C.R. din iunie 1982 și de Conferința Națio- nală a partidului din decembrie 1982, direcțiile de acțiune ale muncii ideo- logice și politico-educative au vizat : ridicarea continuă a nivelului teo- retic și ideologic al comuniștilor, al tuturor oamenilor muncii, educarea lor materialist-dialectică, îmbogățirea continuă a orizontului de cunoaș- tere și înțelegere a legilor obiective ale dezvoltării sociale, a legităților care guvernează progresul lumii contemporane; mobilizarea oamenilor muncii la înfăptuirea, în cele mai bune condiții, a sarcinilor ce le revin în producția materială și cultivarea în rîndurile acestora a conștiinței de proprietar, producător și beneficiar al bunurilor materiale; promovarea în viața socială a spiritului revoluționar, a principiilor eticii și echității socialiste, a unor noi raportuii între oameni etc. Un loc central în activi- tatea politică și cultural-educativă îl ocupă educarea oamenilor muncii, în primul rînd a tinerei generații, în spiritul dragostei față de țară, față de trecutul glorios al istoriei poporului român, față de cauza socialismului, al solidarității internaționale cu popoarele țărilor socialiste, ale tuturor țări- lor lumii, cu partidele comuniste și muncitorești, cu oamenii muncii de pretutindeni, cu mișcările de eliberare națională, cu toate forțele marelui front antiimperialist. Congresul al XTTT-lea al partidului din decembrie 1984, a adoptat ca Program ideologic al Partidului Comunist Român — Expunerea tova- rășului Nicolae Ceaușescu cu privire la stadiul actual al edificării socialis- mului în țara noastră, la problemele teoretice, ideologice și activitatea politică, educativă a partidului”, prezentată la Plenara C. C. al P.C.R. din 1 —2 iunie 1982 și aprobată de Conferința Națională a P.C.R. din decembrie, 1982, ca parte integrantă a Programului Partidului Comunist Român de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintare a României spre comunism. Programul ideologic a dat o orientare de largă perspectivă întregii activități teoretice, ideologice, politice și cultural-educativeu. Pornind de la faptul că gradul de dezvoltare a științei, învățămîntului și culturii sînt determinate, pe de o parte, de baza materială a societății, iar pe de altă parte, știința, învățămîntul și cultura, activitatea ideologică și politico-educativă au un rol important în dezvoltarea forțelor de produc- ție, ambele condiționîndu-se reciproc, tovarășul Nicolae Ceaușescu, la Congresul al ITI-lea al educației politice și culturii socialiste din 1987, arăta : „activitatea politico-educativă și culturală, formarea conștiinței revoluționare a omului nou constituie o parte inseparabilă a dezvoltării economico-sociale, a ridicării patriei pe noi culmi de progres și civilizație” 12. Activitatea teoretică, ideologică, politico-educativă a avut un rol de mare însemnătate în înarmarea partidului, a clasei muncitoare, a țără- nimii și intelectualității, a maselor largi populare cu înțelegerea științifică a realităților societății socialiste românești, a realităților vieții internațio- nale contemporane. Această activitate a contribuit la ridicarea nivelului general de cunoștințe al oamenilor muncii, la lărgirea orizontului lor cultu- ral, la formarea conștiinței socialiste, care, la rîndul ei, a sporit nivelul și eficiența participării oamenilor muncii la conducerea societății. www.dacoromanica.ro 11 UNITATEA ORGANICA DINTRE DEMOCRAȚIE ȘI SOCIALISM 31 Concomitent cu dezvoltarea democrației socialiste, a cadrului orga- nizatoric-instituțional democratic, care asigură participarea efectivă a tuturor oamenilor muncii la conducerea societății, cu afirmarea și dezvol- tarea conștiinței socialiste, cu creșterea nivelului de instrucție și cultură a întregului popor, s-au extins și adîncit drepturile și libertățile cetățenești, au fost create condițiile pentru respectarea cu maximă rigurozitate a liber- tăților individuale, a legalității socialiste. „Concepția noastră despre demo- crație și, în acest context, despre drepturile omului — arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu — , pornește de la necesitatea asigurăiii deplinei ega- lități între oameni, a realizării unor relații economice și sociale echitabile, care să permită fiecărui cetățean să ducă o viață demnă, de la accesul liber la învățămînt, cultură, știință, de la posibilitatea participării directe a oamenilor, fără deosebire de naționalitate — și în primul rînd a maselor muncitoare — , la conducerea întregii societăți. Numai o asemenea abor- dare practică a problemei democrației poate asigura afirmarea plenară a personalității umane, corespunde cauzei descătușării omului, care să fie cu adevărat liber, stăpîn pe destinele sale” 13. O caracteristică esențială a dezvoltării democrației în Republica Socialistă România constă în faptul că ea asigură și garantează material tuturor oamenilor muncii drepturi și libertăți cetățenești dintre cele mai largi — dreptul la muncă, la odihnă, la retribuție în funcție de aportul social, la asigurarea materială la bătrînețe sau boală, dreptul de a fi stă- pîn pe munca depusă și pe roadele ei, dreptul la proprietatea personală, dreptul la învățătură, dreptul de a alege și a fi ales în organele și organis- mele de stat, politice, sociale, de a participa activ la conducerea tuturor sectoarelor de activitate, la conducerea întregii țări. Aducînd precizări importante și formulări mai complete drepturilor fundamentale înscrise în Constituția din 1952, Constituția din 1965 a prevăzut noi drepturi fundamentale, cum sînt : dreptul tinerilor la asigu- rarea din partea statului a condițiilor necesare pentru dezvoltarea aptitu- dinilor fizice și intelectuale, posibilitatea pentru cel vătămat într-un drept al său printr-un act ilegal al unui organ de stat de a cere organelor compe- tente anularea actului și repararea pagubei etc. Constituția nu numai că proclamă drepturile, ci le și garantează efectiv, prevăzînd că una din sarcinile cele mai importante ale statului este crearea condițiilor necesare pentru exercitarea lor deplină : „în Repu- blica Socialistă România, întreaga activitate de stat are drept scop dez- voltarea orînduirii și înflorirea națiunii socialiste, creșterea continuă a bunăstării materiale și culturale a poporului, asigurarea libertății și demni- tății omului, afirmarea multilaterală a personalității umane. Pentru aceasta, statul socialist român : Organizează, planifică și conduce economia națională; Apără pro- prietatea socialistă; Garantează exercitarea deplină a drepturilor cetățe- nilor, asigură legalitatea socialistă și apără ordinea de drept. Dezvoltă învățămîntul de toate gradele, asigură condițiile pentru dezvoltarea știin- ței, artei și culturii, înfăptuiește ocrotirea sănătății; Asigură apărarea țării și organizează forțele sale armate; Organizează relațiile cu celelalte state” (articolul 13). Dezvoltarea economică a țării, asigurînd modernizarea structurii economiei naționale, a creat condițiile pentru înfăptuirea, la un nivel www.dacoromanica.ro 82 GHEORGHE SURPAT 12 calitativ superior, a unor importante sarcini sociale, printre care se înscrie realizarea dreptului constituțional la muncă fiecărui cetățean apt de a munci. Dreptul la învățătură este asigurat prin învățămîntul general obli- gatoriu, prin gratuitatea învățămîntului de toate gradele, precum și prin sistemul burselor de stat, (articolul 21). Cetățenilor români aparținînd „naționalităților conlocuitoare li se asigură folosirea liberă a limbii materne, precum și cărți, ziare, reviste, teatre, învățămîntul de toate gradele, în limba proprie” (articolul 22). Practic, nu există domeniu economic, poli- tic sau social în care să nu se manifeste deplina egalitate în drepturi și participarea cetățenilor țării la întreaga viață politică și socială. Partidul Comunist Eomân a abordat problema asigurării deplinei egalități în drepturi pentru toți oamenii muncii în cadrul dezvoltării gene- rale a patriei, al ridicării gradului de civilizație a întregii țări. Pornind de la faptul că Eomânia este un stat național unitar în care trăiesc și națio- nalități conlocuitoare, Partidul Comunist Eomân a pus în centrul preocu- părilor asigurarea deplinei egalități în drepturi a tuturor cetățenilor, fără deosebire de naționalitate, care se realizează pe baza dezvoltării proprietă- ții socialiste asupra mijloacelor de producție, a creșterii forțelor de produc- ție pe întreg teritoriul țării, creării unei puternice baze economice, știin- țifice și culturale în toate județele. Adîncirea și perfecționarea democrației socialiste presupune totodată și creșterea responsabilității sociale, respectarea de către toți a legalității socialiste, a ordinii de drept, a normelor de conviețuire socială, de etică și echitate socialistă. „A beneficia de drepturile omului oferite de orîndui- rea socialistă și a acționa cu răspundere pentru întărirea ei — sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu — , constituie două laturi ale democrației socialiste care se condiționează reciproc, asigurînd mersul înainte al patriei’ ’14. Edificarea socialismului a asigurat întărirea și dezvolta- rea pe baze noi a națiunii române, a creat condițiile manifestării plenare a rolului ei de puternică forță a progresului social. „Una din marile realizări ale partidului nostru o constituie restabilirea și dezvoltarea rolului națiunii socialiste ca factor legic în făurirea noii orîn- duiri sociale. De asemenea, am soluționat problema națională în mod just, prin asigurarea deplinei egalități în drepturi pentru toți cetățenii. Am dezvoltat teza științifică, revoluționară a omogenizării societății și realizării poporului unic muncitor, constructor conștient, în mod unit, al socialis- mului și comunismului” 15. Partidul se preocupă constant de asigurarea condițiilor pentru înflorirea necontenită a națiunii, întărirea statului național, afirmarea independenței și suveranității sale, odată cu preocu- parea pentru dezvoltarea colaborării internaționale cu toate națiunile lumii. în condițiile și pe fundalul transformărilor revoluționare în anii socia- lismului, ale adîncirii democrației socialiste, unitatea poporului s-a ridicat la noi valențe, devenind unitatea morală și soical-politică pe temeiuri socia- liste. Această unitate nouă, în care se păstrează noile virtuți și împliniri ale coeziunii populare practic multimilenare, este creația nemijlocită a unui proces istoric obiectiv — de lichidare a vechii societăți și de edificare a socialismului —, rezultatul politicii Partidului Comunist Eomân. Pro- cesul întăririi continue a unității social-politice a poporului are un caracter www.dacoromanica.ro 13 UNITATEA ORGANICA DINTRE DEMOCRAȚIE ȘI SOCIALISM 33 dialectic în sensul că acesta nu înseamnă identificarea abstractă a intereselor lor și cerințelor în continuă diversificare a maselor. Pe fondul general al convergenței intereselor fundamentale politice, economice, ideologice și culturale ale claselor și categoriilor sociale se înregistrează un proces spe- cific de afirmare diferențiată a membrilor societății în funcție de pregă- tirea profesională, orizontul de cultură, de cunoaștere, aptitudini, capacita- te creatoare și de intensitate a muncii etc. Totodată, unitatea societății socialiste românești nu trebuie înțeleasă ca o entitate absolută, necontrâ- dictorie. Societatea socialistă, ca orice organism social, cunoaște și ea diverse contradicții, unele dintre ele fiind generate de existența unor interese specifice diferitelor clase și pături sociale, determinate de diviziu- nea socială a muncii (industrie, agricultură, comerț ș.a.), de formele de proprietate ce se află la temelia repartiției venitului național, de gradul de înțelegere a realității, de experiența politică etc. Partidul Comunist Român, bazîndu-se pe unitatea intereselor fundamentale ale claselor și categoriilor sociale, se preocupă permanent de armonizarea intereselor claselor și categoriilor sociale de oameni ai muncii, desfășoară o activitate susținută pentru dezvoltarea armonioasă a tuturor sectoarelor, pentru rezolvarea contradicțiilor ce apar și realizarea unei concordanțe cît mai depline între forțele de producție și relațiile de producție și sociale în dezvol- tarea generală a societății. Unitatea indestructibilă dintre partid și popor, legătura organică, vitală dintre partid și întreaga societate constituie o cucerire istorică fundamentală pentru progresul României socialiste, cu repercusiuni dintre cele mai fertile în ceea ce privește sistemul conducerii economice și sociale, căile, formele și metodele prin care partidul își exercită rolul de forță politică conducătoare a ansamblului vieții sociale. Tocmai această unitate de monolit dintre partid și popor, izvorîtă din identificarea sa deplină cu interesele vitale ale maselor populare, face ca partidul să fie legat organic, prin toate fibrele sale, de societatea noastră socialistă și să acționeze ca centru vital al națiunii. Societatea socialistă românească pune în evidență valențele multiple ale unității și coeziunii poporului în jurul partidului, faptul că întărirea continuă a unității întregului popor consti- tuie garanția realizării cu succes a istoricelor hotărîri ale Congresului al Partidului Comunist Român, a făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate. NOTE 1 Nicolae Ceaușescu, România pe drumul construirii societății socialiste multilateral dez- voltate, voi. 17, Edit, politică, București, 1979, p. 581. 2 Nicolae Ceaușescu, România pe drumul construirii societății socialiste multilateral dez- voltate, voi. 24, 1983, p. 60. 3 Nicolae Ceaușescu, România pe drumul construirii societății socialiste multilateral dez- voltate, voi. 14, 1977, p. 542. 4 Constituția Republicii Socialiste Romania, Consiliul de Stat, Sectorul Buletinului Oficial al publicațiilor legislative, București, 1985, p. 3. 5 Nicolae Ceaușescu, Raport la cel de-al XIII-lea Congres al Partidului Comunist Român, 19 noiembrie 1984, Edit. politică, București, 1984, p. 46. 6 Nicolae Ceaușescu, România pe drumul construirii societății socialiste multilateral dez- voltate, voi. 28, 1985, p. 664. 3 — c. 1772 www.dacaromaiiica.ro 34 gheorghe surpat 14 7 Nicolae Ceaușescu, România pe drumul construirii societății socialiste multilateral dez- voltate, voi. 8, 1973, p. 105. 8 Statutul Frontului Democrației și Unității Socialiste, Edit. politică, București, 1980. 9 Nicolae Ceaușescu, România pe drumul construirii societății socialiste multilateral dez- voltate, voi. 14, 1977, p. 539, 540. 10 Nicolae Ceaușescu, România pe drumul construirii societății socialiste multilateral dez- voltate, voi. 21, 1981, p. 542. 11 Congresul al XlII-lea al Partidului Comunist Român 19—22 noiembrie 1984, Edit. politică, București, 1985, p. 642—706. 12 Nicolae Ceaușescu, Cuvîntare la Congresul al III-lea al educației politice și culturii socialiste, 17 august 1987, Edit. politică, București, 1987, p. 6. 13 Nicolae Ceaușescu, România pe drumul construirii societății socialiste multilateral dezvoltate, voi. 16, 1979, p. 542—543. 14 Nicolae Ceaușescu, Raport la cel de-al XlII-lea Congres al Partidului Comunist Român, 19 noiembrie 1984, Edit. politică, București, 1984, p. 47. 15 Nicolae Ceaușescu, România pe drumul construirii societății socialiste multilateral dezvoltate, voi. 28, 1985, p. 667. LA CONCEPTION DU SECBETAIBE GENEBAL DU P.C.B., LE CAMABADE NICOLAE CEAUȘESCU TOUCHANT L’UNITE OBGANIQUE ENTBE LE SOCIALISME ET LA DEMOCBATIE Resume L’etude, analysant les problemes du socialismes et de la democrație, presente la conception du secretaire general du Parti Communiste Boumain, president de la Bepublique touchant l’unite organique, dialec- tique entre le socialisme et la democrație, le role et l’importance de la democrație socialiste, en tant que facteur essential de l’edification du nouveau systeme social, la necessite de la participation consciente des travailleurs, du peuple, ă la direction de toute la societe. A la lumiere de cette conception, est-il montre dans l’etude, le Parti Communiste Boumain a adopte apres le IX® Congres du Parti de juillet 1965 un ensemble de mesures concernant le perfectionnement du systeme politique, le developpement de la democrație socialiste sur la base des principes de l’autodirection ouvriere. Dans la soci te te socialiste roumaine, la democrație s’appuie sur l’exercice du pouvoir politique par la classe ouvriere, alliee ă la paysanne- rie travailleuse, aux intellectuels et aux autres categories de travailleurs et du point de vue economique sur la propiete socialiste des moyens de production, sur la possession de la richesse naționale par les travailleurs, sur la liquidation des inegalites d’ordre economique et social, sur les rap- ports de repartition socialiste. L’essence de la democrație socialiste reside dans la creation des conditions requises pom? l’exercice par le peuple de son droit souverain de participer — autant par ses representants que directement — ă la direction des affaires du pays. L’etude presente le systeme de la democrație socialiste existent en Boumanie, la place et le role du parti, de 1’^tat, des organisations de masse et publiques, du Front de la Democrație et de l’Unite Socialiste dans le cadre de ce systeme, examine les formes de la democrație representative et de la democrație directe par lesquelles les citoyens du pays participent ă www.dacoromanica.ro 15 UNITATEA ORGANICA DINTRE DEMOCRAȚIE ȘI SOCIALISM 35 la direction de l’fitat, des unites âconomiques, des institutions scientifi- ques, culturel-^ducatives, de tonte la societe. Le dialogue entre le parti et le peuple — est-il relevd dans l’âtude-etendu en tant que methode d’activite ă tous les dlements composants du systeme de la democrație socialiste est devenu un principe de base de la vie politique. Une place importante est occupee dans l’6tude par l’analyse des droits, des libertes civiques et leur garanție materielle, de l’assurance de la par- faite egalite en droits de tous les citoyens du pays. Dans la pârtie finale de l’etude, on presente les trais caract6ristiques de l’unite morale-politique du peuple roumain ă l’etape actuelle. www.dacaromaiiica.ro www.dacoromanica.ro EVOLUȚIA STATULUI SOCIALIST ROMĂN ÎN ETAPA ’ EDIFICĂRII SOCIETĂȚII SOCIALISTE MULTILATERAL DEZVOLTATE GHEORGHE TUDOR O componentă fundamentală a procesului de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintare a patriei noastre spre comunism, o reprezintă ampla acțiune întreprinsă de P.C.R., în perioada ce a trecut de la istoricul Congres al IX-lea pentru dezvoltarea și perfec- ționarea statului și a funcțiilor sale, lărgirea continuă a atribuțiilor aces- tuia în vederea sporirii eficienței activităților statale, a atragerii maselor de oameni ai muncii la conducerea societății. în concepția secretarului general al partidului, problemele statului sînt abordate în lumina corelației dintre legitățile generale ale construcției socialiste și realitățile concrete din țara noastră, a principiului dialectic al istorismului, potrivit căruia statul este o categorie social-politică isto- ricește determinată care se transformă pe măsura prefacerilor din socie- tate, din baza și suprastructura sa, transformări care angajează atît con- ținutul și esența statului, cît și funcțiile acestuia, formele concrete prin care acționează pentru îndeplinirea rolului său. Dintr-o asemenea per- spectivă, teza elaborată de tovarășul Nicolae Ceaușescu privind necesitatea renunțării la caracterizarea statului nostru socialist în etapa actuală ca stat al dictaturii proletariatului și a definirii sale ca stat al democrației muncitorești revoluționare, are o excepțională valoare teoretică și prac- tică dînd o perspectivă nouă superioară dezvoltării construcției socialiste, sistemului politic din România. ,,O asemenea noțiune—preciza tovarășul Nicolae Ceaușescu — corespunde realităților sociale noi și subliniază superioritatea socialismului și comunismului ca orîndnirea cea mai demo- cratică și umană, în care poporul își făurește în deplină libertate, în mod conștient, propriul său viitor” x. Noua esență a statului, cea de democrație muncitorească-revoluționară, reflectă întărirea relațiilor de alianță dintre clasa muncitoare, țără- nime și intelectualitate, baza socială a statului socialist încă de la crearea sa, relații care nu mai exprimă astăzi nici un fel de subordonare a altor categorii de către clasa conducătoare, ci consensul unanim al tuturor cla- selor și categoriilor sociale față de valorile societății, statul fiind reprezen- tantul suprem al proprietarilor și producătorilor, calitate ce caracterizează statutul fiecărui om al muncii indiferent cărei clase sau categorii sociale îi aparține. în același timp statul democrației muncitorești revoluționare exprimă natura profund democratică și superioritatea puterii de stat socialiste din țara noastră în etapa actuală. înfăptuirea economiei socia- liste unitare bazată pe proprietatea socialistă, pe principiile autoconducerii „Revista de istorie”, tom 41, nr. 1, p. 37—46, 1988 www.dacoromanica.ro 38 GHEORGHE TUDOR 2 muncitorești și autogestiunii economico-financiare, făurirea unității socialiste a întregului popor, conturează cu claritate elementele defini- torii ale noii esențe a statului. Trebuie precizat, totodată, că nu este vorba doar de o schimbare de denumire și nici că ea s-ar fi produs în mod spon- tan. Este vorba, dimpotrivă, de o serie de transformări profunde, cu carac- ter conștient realizate sub conducerea partidului îu perioada ce a urmat Congresului al IX-lea al P.C.E. atît la nivelul statului, a organelor și funcțiilor sale, cît și în ceea ce privește structura economică și de clasă a întregii noastre societăți. Pe această bază, promovînd cu consecvență concepția materialist-dialectică privind rolul hotărîtor al organelor supreme ale puterii de stat în sistemul democrației socialiste, P.C.E. a elaborat un ansamblu de măsuri menite să contribuie, în primul rînd, la creșterea și perfecționarea activității Marii Adunări Naționale. Astfel, în organul suprem al puterii de stat din țara noastră, au fost dezbătute și adoptate cu regularitate planurile de dezvoltare economică și socială a țării, buge- tele anuale, cele mai importante documente și acte normative ale con- strucției interne, precum și problemele politicii externe a țării. Concomi- tent, s-a dezvoltat activitatea legislativă a Marii Adunări Naționale, punîndu-se accentul pe adoptarea unor legi menite să apere și să dezvolte cuceririle fundamentale ale poporului, să asigure sporirea avutului obștesc, exercitarea drepturilor și libertăților cetățenești, întărirea, ordinii și legalității socialiste. A sporit rolul Marii Adunări Naționale în exercita- rea funcției de control asupra mersului dezvoltării economice și sociale, asupra aplicării legilor țării, a înfăptuirii politicii interne și externe a partidului și statului. Importante îmbunătățiri au fost aduse în activitatea comisiilor permanente, al căror rol a sporit continuu, prin aceea că sînt împuternicite să dezbată și avizeze proiectele de lege, să asculte periodic informări ale miniștrilor și celorlalți conducători ai organelor centrale în legătură cu mersul aplicării legilor în sectoarele pe care le conduc. Pornind de la necesitatea creșterii răspunderii deputaților în siste- mul democrației socialiste, s-a asigurat depunerea mai multor candida- turi pentru un loc de deputat, dînd astfel cetățenilor posibilitatea să aleagă pe cei care dovedesc mai multă competență și inițiativă, energie, pasiune și spirit gospodăresc, mai multă fermitate în înfăptuirea politicii partidului. Pe același plan de preocupări legate de perfecționarea activității organelor statului s-a îmbunătățit în mod corespunzător conținutul și metodele de muncă ale Consiliului de Stat — oiganul suprem al puterii de stat cu activitate permanentă, subordonat Marii Adunări Naționale, în conformitate cu Constituția și legile țării, Consiliul de Stat exercită un control permanent asupra aplicării legilor și hotărârilor Marii Adunări Naționale, asupra activității organelor centrale ale administrației de stat, Procuraturii, Tribunalului Suprem, a organelor de stat locale. O importanță majoră pentru continua perfecționare a mecanismului organizării, de stat și ridicarea pe noi trepte a modalităților de conducere științifică a societății românești, o reprezintă crearea în 1974 a funcției de Președinte la Eepublicii Socialiste Eomânia. Ca organ suprem al pu- terii de stat cu activitate permanentă, Președintele Eepublicii îndeplinește funcția de șef la statului și reprezintă puterea de stat în relațiile interna- ționale, prezidează Consiliul de Stat, iar atunci cînd apare necesar și ședin- țele guvernului; numește și revocă, la propunerea primului ministru, www.dacoromanica.ro 3 EVOLUȚIA STATULUI ROMAN 39 miniștrii și pe ceilalți membri ai guvernului, numește și revocă pe condu- cătorii organelor centrale de stat care nu fac parte din guvern, pe membrii Tribunalului Suprem, iar cînd Marea Adunare Națională nu este întrunită în plen poate numi și revoca pe președintele Tribunalului Suprem și pe procurorul general, acordă grațierea, cetățenia, dreptul de azil etc. 2. Dînd expresie voinței unanime a întregului popor, Marea Adunare Națio- nală a ales, la 28 martie 1974, pe tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, ca întîiul președinte al Republicii Socialiste România, realegîndu-1 apoi, succesiv, în această înaltă funcție, în martie 1975, martie 1980, martie 1985. în preocuparea pentiu întăiirea rolului statului în societate, pentiu dezvoltarea demociației socialiste un loc important s-a acordat perfecționăiii stiucturii și îmbogățirii activității consiliilor populare — organe locale ale puterii de stat, alese pe bază de vot egal, direct și secret. Ținînd seama de atribuțiile și competențele ce le revin, consiliile populare județene, orășenești și comunale și-au ridicat nivelul activității în organizarea și îndrumarea economiei locale, dezvol- tarea învățămîntului, culturii, ocrotirii sănătății, gospodărirea comunală și edilitară, manifestînd, în același timp, mai multă inițiativă pentru pune- rea în valoare a resurselor locale pentru înflorirea multilaterală a tuturor localităților țării. în perioada care a trecut de la Congresul al IX-lea s-au luat numeroase măsuri pentru perfecționarea activității organelor centrale și locale ale administiației de stat. în calitatea sa de organ suprem al administrației de stat, Consiliul de Miniștri a acționat în direcția promovării unor metode mai operative și eficace în vederea soluționăiii problemelor dezvoltării economico-sociale a țării, organizării și asigurării peifecționării continue a muncii ministerelor și celorlalte organe ale administiației de stat, simpli- ficării și perfecționării în continuare a sistemului de elaborare a deciziilor și de rezolvare a problemelor activității concrete. Unele realizări s-au obți- nut și în perfecționarea activității aparatului Consiliului de Miniștri, mi- nisterelor și al celorlalte organe centrale, asigurîndu-se o dimensionare lațională a acestuia, evitarea creșterii lui nejustificate. Concomitent s-a acționat pentru întăiirea legalității socialiste, îm- bunătățirea activității organelor de securitate, miliție, procuiatură și justiție, chemate să apere, în spiritul umanismului revoluționar, proprie- tatea socialistă, munca și liniștea poporului. Un accent deosebit în activi- tatea acestor organe a fost pus pe antrenarea unui număr tot mai însemnat de cetățeni în combaterea abaterilor de la ordinea socialistă, a încălcării principiilor și normelor de conviețuire socială. în același timp, a fost acor- dată o atenție deosebită perfecționării continue a legislației socialiste, a principiilor de drept, astfel îneît acestea să exprime în modul cel mai corespunzător schimbările revoluționare produse în caracterul forțelor și relațiilor de producție, să permită așezarea pe baze judicioase a raporturi- lor dintre întreprinderi, organisme sociale, cetățeni, să dea formă juridică adecvată raporturilor de conviețuire socială în orînduirea socialistă și comunistă. Influențe deosebite asupra procesului de peifecționare a activității organelor de stat, a orientării mai judicioase spre îndeplinirea saicinilor economice și pplitice, a lărgirii ariei de participare a oamenilor muncii la conducerea societății s-au înregistrat și datorită evoluției treptate a sta- www.dacoromanica.ro 40 GHEORGHE TUDOR 4 tului nostm spre o integrare cît niai organică în viața socială a țăiii. înțe- leasă ca o necesitate istorică decurgînd din întreaga dezvoltare a societății în perspectiva comunismului, din evoluția structurii sociale în direcția apropierii treptate dintre clase, dintre toți oamenii muncii, odată cu dez- voltarea forțelor de producție, cu întărirea, bazei tehnico-materiale a soci- etății, această direcție fundamentală a statului nu se realizează de la sine, ci ca un proces conștient și dirijat, de durată 3. Premise fundamentale pentru integrarea statului în viața socială a dezvoltării legăturilor sale cu masele de oameni ai muncii, precum și atra- gerii acestora la conducerea societății au fost create prin trecerea la împle- tirea funcției de partid și de stat în exercitarea unor funcții politico-admi- nistrative și constituirea de organisme cu dublă natură de partid și de stat. Subliniind necesitatea creării acestor noi forme de organizare și per- fecționare a metodelor de conducere, tovarășul Nicolae Ceaușescu arăta : ,,în primul rînd, am în vedere realizarea unei anumite împletiii a activi- tății partidului și statului, asigurîndu-se, totodată, bineînțeles, delimitări clare care să evite suprapunerile și paralelismele. Fără îndoială că în pers- pectivă vom asista la o împletire mai strînsă a activității partidului, sta- tului și celorlalte organisme sociale, acesta fiind un proces legic al dezvol- tării socialiste și comuniste”4. Astfel, pe baza unor reglementări speciale s-a statuat principiul îndeplinirii simultane de către unele cadre de partid și a unor funcții de stat, care se aplică începînd de sus, de la organele de conducere ale parti- dului și pînă jos, în organizațiile de partid din întreprinderi și instituții. Potrivit acestui principiu, membri ai Comitetului Politic Executiv C.C. al P.C.R. se află în conducerea unor ministere, organe centrale de stat, economice și culturale. La nivelul județelor, municipiilor și orașelor, pri- mii secretari, iar la comune secretarii organizațiilor de partid respective îndeplinesc concomitent — pe linie de stat — funcțiile de președinți ai comitetelor sau birourilor executive ale consiliilor populare județene, mu- nicipale, orășenești sau comunale, în același timp, secretarii cu proble- mele economice, de propagandă și sociale — aceștia din urmă numai la nivelul județelor — exercită funcție de vicepreședinți ai comitetelor sau birourilor executive ale consiliilor populare, secretarii cu problemele eco- nomice ai comitetelor de partid județene, municipale, orășenești sînt și președinți ai consiliilor de control muncitoresc respective, așa cum secre- tarii cu probleme agrare ai comitetelor județene de partid îndeplinesc, în același timp, și funcția de președinți ai uniunilor județene ale cooperati- velor de producție. Pe baza acelorași principii, la nivelul întreprinderilor și instituțiilor secretarul organizației de partid îndeplinește funcție și de președinte al consiliului oamenilor muncii. Aceste măsuri au sporit operativitatea și spiiitul de răspundere în munca de conducere, au asigurat îmbinarea mai bună a activității de par- tid și de stat,au diminuat pericolul birocratismului și al voluntarismului, au întărit legăturile organelor partidului și statului cu masele largi de oa- meni ai muncii. în cadrul aceleiași preocupări manifestate de P.C.R., pe linia inte- grării tot mai organice a statului în viața socială, a sporirii operativității și spiritului de răspundere în munca de conducere se înscrie și constituirea www.dacaramanica.ro 5 EVOLUȚIA STATULUI ROMAN 41 unor organisme și structuri organizatorice care îndeplinesc în același timp funcții de partid și de stat, cum sînt: Consiliul Suprem al Dezvoltării Eco- nomice și Sociale a Eomâniei5 și Consiliul Central de Control Muncitoresc al Activității Economice și Sociale 6, subordonate Comitetului Central al P.C.E. și Marii Adunări Naționale, Consiliul Organizării Economice și Sociale7, care își desfășoară activitatea sub îndrumarea Partidului Comu- nist Bomân și Consiliului de Stat al Bepublicii Socialiste Bomânia ; Con- siliul Național pentru Știință și Tehnologie 8, care își desfășoară activitatea sub conducerea nemijlocită a Comitetului Central al P.C.E. și Guvernului Bepublicii Socialiste Bomânia; Comitetul pentru problemele consiliilor populare9, Consiliul Apărării Bepublicii Socialiste Eomânia10, precum și Consiliul Culturii și Educației Socialiste u. Prin natura și funcțiile lor, asemenea organisme sînt foruri democratice, larg reprezentative, cu ini- țiativă legislativă. Bazîndu-se în principal pe concursul obștesc larg al membrilor de partid, ca și al celorlalți oameni ai muncii, aceste organisme sînt de natură să sporească operativitatea și spiritul de răspundere în munca de conducere atît a organelor de partid cît și a celor de stat, să creeze condiții organizatorice mai eficiente pentru a dirija în mod unitar eforturile acestor organe spre soluționarea problemelor concrete ale vieții social-economice cu care se confruntă. Un rol deosebit pentru asigurarea participării directe a maselor la conducerea statului și societății, a unităților de producție, social-culturale l-a avut instituționalizarea formelor de autoconducere — adunările gene- rale și consiliile oamenilor muncii, investite cu atribuții și răspunderi de- pline pentru organizarea și desfășurarea întregii activități din unitățile respective. La nivel central funcționează, ca forme ale autoconducerii muncitorești, un ansamblu închegat de forumuri naționale care acoperă practic toate domeniile mari ale vieții economice și sociale. Dintre aceste forumuri ale democrației noastre muncitorești revoluționare, rețin atenția prin competența și atribuțiile lor deosebit de importante : Congresul Con- siliilor oamenilor muncii din industrie, construcții, transporturi, circulația mărfurilor și finanțe cu organul său permanent Consiliul Național al Oame- nilor Muncii12, Congresul consiliilor de conducere ale unităților agricole socialiste, al întregii țărănimi, al consiliilor oamenilor muncii din industria alimentară, silvicultură și gospodărirea apelor, avind ca organ permanent Consiliul Național al Agriculturii13, Congresul Educației Politice și Culturii Socialiste, Congresul Educației și Învățămîntului avînd ca organ perma- nent Consiliul Suprem al Educației și Învățămîntului14, Congresul consi- liilor populare județene și al președinților consiliilor populare; conferin- țele județene ale consiliilor populare municipale, orășenești și comunale. S-a constituit, de asemenea, Camera legislativă a consiliilor populare, alcătuită din totalitatea deputaților membri ai comitetelor județene ale consiliilor populare județene și ale municipiului București, care analizează toate proiectele de legi privind problemele majore ale localităților, înainte de a fi supuse Marii Adunări Naționale15. Acestea nu sînt simple organe consultative ci organe naționale de coordonare în sfera puterii sau a admi- nistrației de stat investite cu autoritate de drept în decizie. Activitatea lor se desfășoară sub conducerea partidului, în strînsă legătură cu orga- nele de stat, iar deciziile lor — obligatorii pentru acestea din urmă — trebuie să fie în conformitate cu hotărîrile de partid și cu legile țării. www.dacoromanica.ro 42 GHEORGHE TUDOR 6 O altă latură majoră a procesului de dezvoltare a democrației socia- liste, a sporirii rolului și activității statului în societate, a caracterului său muncitoresc revoluționar este relevat, deopotrivă, prin creșterea rolului și atribuțiilor organizațiilor de masă și obștești. Acestea, al căror rol a fost redefinit în lumina noilor realități, au devenit structuri de participare organizată a membrilor lor la conducerea vieții sociale, a statului socialist, fiind prezente în toate organele de stat. Crearea Frontului Democrației și Unității Socialiste, ca organism larg reprezentativ, care reunește și coor- donează forțele și organizațiile social-politice și obștești, sub conducerea partidului, precum și constituirea organizațiilor proprii ale O.D.U.S., ca formă originală de participare a cetățenilor care nu sînt membri de partid, au întărit participarea unitară a poporului la elaborarea politicii interne și externe a țării, stabilind noi căi de comunicare directă, permanentă și reciprocă între societate și individ, între stat și cetățeni. Astfel, o mare importanță în realizarea funcțiilor statului, în perfecționarea activității organelor sale, o are faptul că F.D.U.S. organizează sub conducerea par- tidului campaniile electorale, propune candidați de deputați, îndrumă și controlează activitatea deputaților, organizează dezbaterea publică a pro- iectelor de legi și hotărîri, consultarea cetățenilor asupra problemelor care privesc dezvoltarea țării, a județelor și localităților, a unităților socialiste, promovează activ responsabilitatea civică, respectul neabătut pentru lege, ordine și disciplină, organizează și conduce controlul oamenilor muncii. Consiliul Național al Frontului Democrației și Unității Socialiste are drept de inițiativă legislativă și, împreună cu Comitetul Central al partidului comunist face propuneri pentru alegerea de către Marea Adunare Națională a organelor supreme de conducere de stat, a Președintelui Republicii Socia- liste România, Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri. Legat de problematica sistemului democrației noastre socialiste, un aspect major îl constituie justa înțelegere a raporturilor componente ale acestui sistem și, în mod deosebit, dintre partidul comunist și statul socia- list, ca și dintre organele de stat și organismul autoconducerii muncitorești și organizațiilor de masă și obștești în vederea asigurării unui echilibru, a concordanței corespunzătoare în activitatea întregului sistem. Apreciind că nu se poate stabili o ierarhie de importanță între partid și stat, că sta- tul nu este o categorie social-politică inferioară a partidului și că el nu poate fi substituit nici de partid, nici de alte instituții, tovarășul Nicolae Ceaușescu conferă statului un plus de autoritate, în accepțiunea lui de stat al democrației muncitorești, de depozitar al puterii politice a poporului și exponent al suveranității sale. „Rolul conducător al partidului în societatea noastră socialistă — sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu — nu înlocuiește în nici o împrejurare organele de stat, nu diminuează sub nici o formă răspunderea organelor de stat în fața legilor și a poporului” 10. Cît privește relațiile dintre organele de stat și organele autoconducerii muncitorești trebuie evitată atît tendința de a etatiza organismele de auto- conducere, cît și tendința de a le izola de organele de stat. în realitate exis- tă și trebuie să se asigure o strînsă îmbinare și conlucrare între ele. Schimbările fundamentale în conținutul și esența statului socialist român au determinat firește modificări și în ceea ce privește exercitarea www.dacoramaiiica.ro 7 EVOLUȚIA STATULUI ROMAN 43 funcțiilor sale, care cunosc la rîndul lor, un proces permanent de transfor- mare și perfecționare. Tendința generală, obiectivă este aceea de creștere și afirmare tot mai puternică a acelor funcții statale care privesc organizarea și condu- cerea unitară a vieții economico-sociale, dezvoltarea procesului complex și multilateral de edificare a noii orînduiri. După cum arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu la Adunarea solemnă organizată cu prilejul aniversării a 65 de ani de la făurirea Partidului Comunist Român, ,,o dată cu dezvol- tarea forțelor de producție și perfecționarea relațiilor sociale, se diminuează și dispar unele din caracteristicile și funcțiile vechi ale statului, în același timp, apar altele noi, determinate de necesitatea obiectivă a conducerii întregului proces revoluționar, a planificării și organizării întregii activi- tăți economico-sociale” 17. Pe această bază, în etapa actuală, sarcinile de bază ale statului democrației muncitorești, reflectate la nivelul funcțiilor sale, privesc înfăptuirea tuturor proceselor de dezvoltare economico-socială pe baza planului național unic și în profil teritorial, consolidarea și perma- nenta perfecționare a relațiilor de producție și sociale, crearea și dezvol- tarea bazei tehnico-materiale a socialismului, înfăptuirea repartiției în conformitate cu principiile eticii și echității socialiste, asigurarea condițiilor pentru dezvoltarea continuă a învățămîntului, științei și culturii, ridicarea bunăstării materiale și spirituale a oamenilor muncii, apărarea cuceririlor revoluționare a ordinii de drept și sociale existente, asigurarea respectării drepturilor și libertăților cetățenești, a normelor de conviețuire socială socialistă. Statului socialist îi revin totodată sarcini importante pe linie externă, în asigurarea întăririi capacității de apărare a țării, dezvoltării relațiilor de colaborare cu toate statele lumii, indiferent de orînduirea socială, participarea activă la soluționarea problemelor lumii contemporane. Funcția economică de asigurare a organizăm, planificării și contro- lului activității economico-sociale este una dintre cele mai importante funcții ale statului socialist, organic legată de producția bunurilor materiale — domeniu hotărîtor al progresului social. Exercitarea acestei funcții se concretizează în activitatea statului îndreptată spre dezvoltarea bazei tehnico-materiale a țării prin continuarea, la un nivel calitativ superior, a politicii de industrializare socialistă, înfăptuirea unei profunde revoluții agrare, creșterea productivității muncii sociale și sporirea eficienței întregii economii, perfecționarea relațiilor de producție socialiste. Un rol esențial în exercitarea atribuțiilor economice ale statului socialist revine și planificării. Acționînd în lumina prevederilor documen- telor sale programatice, partidul perfecționează necontenit formele și me- todele de organizare și conducere științifică a societății, metodologia de elaborare și urmărire a îndeplinirii planurilor de așa manieră încît să se realizeze îmbinarea tot mai strînsă a conducerii centrale, pe baza planului unic de dezvoltare economico-socială, cu stimularea inițiativei responsabile a maselor de oameni ai muncii. O deosebită semnificație teoretică și practică în realizarea funcției sale economico-organizatorice a statului o are teza fundamentată de par- tidul nostru privind necesitatea reexaminării poziției statului socialist în sistemul raporturilor de proprietate asupra mijloacelor de producție. Sta- tul nu trebuie considerat proprietar, în sens juridic, al mijloacelor de pro- ducție. Acestea se află în proprietatea socială a întregului popor. Ca repre- www.dacaromaiiica.ro 44 GHEORGHE TUDOR 8 zentant al întregii societăți, statul nostru socialist, ca stat al democrației muncitorești, veghează la buna administrare a avuției naționale, exercită controlul asupra modului în care proprietatea întregului popor este gospo- dărită, în care toate unitățile înfăptuiesc neabătut, în condiții de maximă eficiență, principiile autoconducerii și autogestiunii economico-financiare18. Funcția socială a statului, deși organic legată de cea economică se poate configura ca o activitate distinctă, menită să asigure, îmbunătăți- rea sitematică a calității muncii și vieții, creșterea permanentă a nive- lului de trai material și spiritual al oamenilor muncii, ocrotirea și întărirea sănătății populației și dezvoltarea demografică, consolidarea familiei, pro- tecția mediului înconjurător. în același timp, dat fiind faptul că noua orînduire se construiește de către oameni și pentru oameni capătă o importanță sporită m actuala etapă funcția statului de organizare și conducere a învățămîntului, științei și culturii, de dezvoltare a conștiinței oamenilor muncii. Ca urmare a afir- mării tot mai puternice a revoluției tehnico-științifice contemporane, sta- tul nostru își amplifică activitatea pentru organizarea cercetării științifice în conformitate cu cerințele dezvoltării societății românești, pentru inte- grarea organică a învățămîntului și cercetării cu producția, precum și pentru pregătirea în continuare a forței de muncă cu o înaltă calificare. Funcția de apărare a proprietății socialiste, a legalității, a drepturi- lor și interesele legitime ale cetățenilor are menirea de a veghea permanent la apărarea cuceririlor revoluționare ale poporului împotriva tuturor celor ce atentează la aceste valori fundamentale ale societății noastre. Odată cu lichidarea claselor exploatatoare și făurirea unității moral-politice și ideologice a întregului popor în jurul partidului, statul nostru nu mai exercită o funcție a reprimirii de clasă pentru că nu există clase sau cate- gorii sociale ostile orînduirii socialiste. Din societatea noastră nu au fost însă eradicate toate manifestările nocive, mai există persoane care aten- tează la proprietatea socialistă, săvîrșesc abuzuri, infracțiuni, încalcă legile, normele de conviețuire socială, principiile eticii și echității socialiste. împo- triva acestora organele de stat au datoria să se ia măsurile cele mai ferme, să întărească ordinea și disciplina socială. în cadrul funcțiilor externe ale statului nostru, un loc important îl ocupă apărarea țării împotriva unui atac din afară, asigurarea condițiilor externe desfășurării nestingherile a operei de edificare a noii orînduiri, dezvoltarea colaborării și solidarității cu toate țările socialiste, intensifi- carea relațiilor de cooperare cu țările în curs de dezvoltare și nealiniate, extinderea relațiilor cu țările capitaliste dezvoltate, cu toate statele lumii, participarea activă la circuitul mondial de valori materiale și spirituale. România socialistă acționează cu consecvență pentru apărarea și consoli- darea păcii, înfăptuirea dezarmării generale, și în primul rînd a dezarmării nucleare, statornicirea unei noi ordini economice mondiale, în care să dis- pară actualele decalaje și disparități economice dintre diferite state și în care să se asigure fiecărei țări posibilități egale de progres și dezvoltare. La baza relațiilor sale externe și a întregii sale activități internaționale, țara noastră așază principiile egalității suverane a statelor, neamestecu- lui în treburile interne, nefolosirii forței și amenințării cu forța, avanta- jului reciproc, respectării suveranității și demnității naționale a fiecărui stat19. www.dacaromaiiica.To 9 EVOLUȚIA STATULUI ROMAN 45 Practica socială relevă lipsa de fundament științific și caracterul profund dăunător al tezelor care consideră că ar trebui să se limiteze sau să se renunțe la rolul și funcțiile statului în conducerea activității econo- mico-sociale. Tendința obiectivă a dezvoltării vieții noastre sociale o constituie întărirea și perfecționarea rolului și funcțiilor statului de orga- nizator și conducător al întregii activități economico-sociale. Așa după cum sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu în Raportul la cel de-al XIII- lea Congres al P.C.R. „Funcțiile de organizare și conducere conștientă a activității în societatea socialistă nu vor dispărea niciodată. Societatea va trebui să dispună întotdeauna de organisme centrale proprii, care să asi- gure conducerea activității economico-sociale, evitînd disproporțiile, solu- ționînd contradicțiile, asigurînd dezvoltarea armonioasă a tuturor sectoa- relor, ridicarea continuă a bunăstării materiale și spirituale a poporului” 20. Sintetizînd magistral experiența complexă a istoriei, dezvoltînd cu o mare pătrundere teoretică adevărurile fundamentale ale gîndirii mate- rialist-dialectice, tovarășul Nicolae Ceaușescu a făurit o concepție uni- tară, armonioasă și deschisă despre problemele statului și a perfecționării mecanismelor și funcțiilor sale. Această concepție constituie pentru parti- dul nostru, pentru întregul nostru popor o călăuză sigură în lupta pentru făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate, pentru înaintarea spre comunism. NOTE 1 Nicolae Ceaușescu, România pe drumul construirii societății socialiste multilateral dez- voltate, voi. 22, Edit. politică, București. 1982, p. 197. 2 Constituția Republicii Socialiste România, 1986, p. 22—25. 3 Orînduirea social-politică a României socialiste tn opera președintelui Nicolae Ceaușescu, București, Editura politică, 1979, p. 131. 4 Nicolae Ceaușescu, Op. cit., voi. 7, 1973, p. 506. 6 Legea nr. lj 1973 privind Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale a Româ- niei in „Buletinul Oficial” nr. 45 din 30 martie 1973. 6 Legea nr. 1711973 cu privire la funcționarea Consiliului Central de Control Muncitoresc al Activității Economice și Sociale, in „Buletinul Oficial” nr. 161 din 19 decembrie 1972. 7 Legea nr. 3/1973 privind Consiliul Oraganizării Economice și Sociale in „Buletinul Oficial” nr. 45 din 30 martie 1973. 8 Decret nr. 60/1930 privind Organizarea și funcționarea Consiliului Național pentru Știință și Tehnologie in „Buletinul Oficial” nr. 20 din 8 martie 1980. 9 Legea nr. 10/1973 privind Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare, In „Buleti- nul Oficial” nr. 92 din 25 iunie 1973. 10 Legea nr. 5/1969 privind Înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Apărării Republicii Socialiste România, In „Buletinul Oficial” nr. 32 din 14 martie 1969. 11 Decret nr. 442/1977 privind organizarea și funcționarea Consiliului Culturii și Educației Socialiste in „Buletinul Oficial” nr. 127 din 28 noiembrie 1977. 12 Legea nr. 30/1977 privind Congresul consiliilor oamenilor muncii, Consiliul Național