COMITETUL DE REDACȚIE Redactor responsabil: Academician EMIL POP Redactor responsabil adjunct: Academician N. SĂLĂGEANU Membri: Academician ȘT, PfiTERFI; I. POPESCU-ZELETIN, membru corespondent al Academiei Republicii Socialiste România, prof, I. T. TARNAVSCHI; prof. TR. I. ȘTEFUREAC, dr. VERA BONTEA, dr. ALEXANDRU IONESCU; dr. GEORGETA FABIAN — secretar de redacție. Studii si cmetări de BIOLOGIE SERIA BOTANICA TOMUL 25 1973 Nr. 3 V'. SUMAR V| K Pag. AURELIA CIOBANU și N. SĂLĂGEANU, Modificări ultrastruc- turale determinate de endbxan asupra celulelor mcristematice de grîu (Triticum aestivum L.)................... 191 EUGENIA ELIADE, Notă asupra unor specii de Erpsiphaceae din flora României......................................... 195 Prețul unui abonament este de 90 de lei. în țară, abonamentele se primesc la oficiile poștale, agențiile poș- tale, factorii poștali și difuzorii de presă din întreprinderi și insti- tuții. Comenzile de abonamente din străinătate se primesc la între- prinderea ROMPRESFILATELIA, Căsuța poștală 2001, telex 011631, București, România, sau la reprezentanții săi din străinătate. APARE DE 6 ORI PE AN Manuscrisele, cărțile și revistele pentru schimb, precum și orice corespondență se vor trimite pe adresa Comitetului de redacție al revistei „Studii și cercetări de biologie — Seria botanică”. ADRESA REDACȚIEI SPLAIUL INDEPENDENTEI NR. SIS BUCUREȘTI AL. MANOLIU și M. RUSAN, Contribuție la cunoașterea micromice- tclor din bazinul superior al rîului Suceava (I)........................ 197 P. RACLARU și M. ALEXAN, Vegetația pajiștilor și cea ruderală din defileul Dunării, Baziaș-Pojejena .................................. 205 I. GR. MIHĂILESCU, POLIXENIA NEDELCU și FLORICA POPESCU, Influența fertilizării cu azot, fosfor și potasiu asupra acumulării substanțelor minerale în diferite specii din pajiști de deal (Preajba, jud. Gorj).................................... 215 M. ȘTIRBAN și GH. ȚÂRA, Dinamica diurnă și sezonieră a fotosinte- zei la citeva soiuri de viță de vie..................................... 227 I. ANGHEL, Frecvența și tipul mutantelor induse de către etil- metan sulfonat (EMS) la Saccharomyces cerevisiae .... 237 P. RAICU, MARGARETA DUMITRESCU, VERONICA STOIAN, INNA BORȘAN, B. VLĂDESCU și ȘTEFANIA STAICU, Dinamica procesului de refacere postiradiativă la Vicia faba 243 ILEANA BUICULESCU și ILEANA HURGHIȘIU, Modificări biochimice Ia plante sub influența poluării atmosferei . . . 251 AL. IONESCU și GH. NEAMU, Efectele biologice ale poluării și problema mediului In zona Bîrsești (Tg.-Jiu).................... 261 RECENZII................................................. 269 St. și cerc, biol., seria botanică, Ț. 2S, nr. 3 P. 189 — 272, București, 1973 MODIFICĂRI ULTRASTRUOTURALE DETERMINATE DE ENDOXAN ASUPRA CELULELOR MERISTEMATICE DE GRÎU (TRITICUM ARSTIVUM U.) DE AURELIA CIOBANU și N. SĂLĂGEANU 581.17: 582.542.1 Dans le prăsent travail on a mis en evidence l’influence des diffărentes concen- trations d’endoxane sur l’ultrastructure des cellules meristematiqucs et foliaires de 1)16 (Triticum aestimm L.). On a constată que l’endoxane, en particulier â fortes concentrations, dătermirie des modifications des structures des organites cellulaircs, cbncretise.es par la reduction de la densită des ribosomes, la dăsorga- nisation des dictiosomes, la dilatation des cretes mitochondriales, la văsiculari- sation des thylacoîdes des chloroplastes, ainsi que Ia destruction de la structure granulaire-fibrilaire du noyau et du nuclăole. Avînd în vedere acțiunea inhibitoare exercitată de endoxan asupra unor fenomene fiziologice abordate într-o lucrare anterioară (2,), ne-am propus extinderea acestui studiu și asupra ultrâstructurii celulei, pentru a constata dacă efectul se manifestă și la acest nivel. MATERIAL ȘI METODĂ Ca material experimental s-au folosit plantule de grîu (Triticum aestivum L.), care au fost tratate cu diferite concentrații de endoxan (0,0001 %, 0,01 %, 1 %). Unele plante au fost supuse acțiunii acestei substanțe timp de 3 ore, iar altele fără nici un tratament au folosit ca probă de control. Fixarea meristemelor radiculare și foliare s-a făcut într-o soluție de glutaraldehidă 4 % în tampon cacodilat la pH = 7,4, timp de 2 ore, la temperatura de 4°C. După fixare, materialul a fost spălat în tampon cacodilat timp de 3 ore și apoi postfixat îritr-o soluție de acid osmic 2 % în tampon veronal la pH = 7,4. După postfixarea cu acid osmic, cșantioanele au fost spălate în apă distilată și deshidratate în seria de alcooli, tratate apoi cu oxid de propileri și incluse în araldită după tehnica lui D a v i s (4); Colorarea secțiunilor s-a făcut cu acetat de urânil după ST. ȘI CERC. BIOL., SERIA BOTANICĂ, T. 26, NR. 3, P. 191 - 194 , BUCUREȘTI, 1978 192 A. CIOBANU, N. SĂLAGEANU 2 PLANȘA i tehnica lui W a t s o n (11). Observațiile și micrografiile au fost făcute la microscopul electro- nic JEM 7. REZULTATE ȘI DISCUȚII Cercetările electronomicroscopice întreprinse au avut ca scop sta- bilirea modificărilor ultrastructurale produse de diferite concentrații de endoxan, în special cele care au avut efecte inhibitoare ireversibile asupra fenomenelor fiziologice. Pentru a avea termen de comparație am abordat și studiul ultrastructurii celulei normale, în măsura în care aceasta ne-a permis evidențierea modificărilor produse de endoxan. în cele ce urmează expunem mai întîi observațiile privind ultra- structura celulei normale. Plasmalema celulelor netratate este aderentă la peretele pecto- celulozic (pl. II, fig. 2), iar citoplasmă se prezintă mai mult sau mai puțin densă la electroni și bogată în ribosomi (pl. I, fig. I și pl. II, fig. 1, 2). Mitocondriile au forma ovală sau alungită (pl. II, fig. 1), înconjurate de un înveliș dublu de membrane și prevăzute în interior cu numeroase creste, precum și cu o stromă granulară. Cloroplastele au aspect oval, înconjurate de un înveliș plastidial, alcătuit din două membrane, despărțite între ele printr-un spațiu mai clar (pl. II, fig. 2). Stroma cloroplastului este bogată în material fibro-granular, în care se găsesc lamelele de grana, dispuse longitudinal sub forma unor pachete de lamele (tilacoide). Aparatul Golgi este alcătuit din dictiosomi răspîndiți în citoplasmă (pl. I, fig. 2, pl. II, fig. 1), iar reticulul endoplasmic brăzdează citoplasmă în diferite direcții cu unele dilatări din loc în loc, unde se formează vacuole. în planșa I, figura 1 este prezentată anvelopa nucleară, alcătuită din două membrane opace, separate printr-un spațiu de 250—400 Â. Membrana externă vine în contact direct cu citoplasmă și chiar cu alte organite citoplasmatice, iar membrana internă cu nucleoplasma sau cu cromozomii. în unele porțiuni cele două membrane constitutive sînt întrerupte și formează pori prin care nucleoplasma comunică cu cito- plasmă. în nucleoplasmă — substanța fundamentală a nucleului — se găsește cromatina dispersată sub forma unor fibrile mici, care se între- pătrund. Nucleolul are o formă mai mult sau mai puțin ovală, cu structură granulai--fibrilară (pl. I, fig. 1). Sub acțiunea endoxanului 0,0001% se constată o reducere a den- sității ribosomilor din citoplasmă (pl. III, fig< 1, 2), iar mitocondriile au crestele mai dilatăte. De asemenea reticulul ■ endoplasmic prezintă dilatări ale canaliculelor mult mai evidente ca la control. Dictiosomii manifestă un-început de dezorganizare al saculilor (pl. III, fig. 2). în ceea ce privește nucleul, structura acestuia nu a avut prea mult de suferit (pl, IV, fig. 1), cromatina își păstrează structura granulai’-' fibrilară, iar cromozomii nu arată semne evidente de anomalii structurale. Cloroplastele au lamelizarea destul de bogată (pl. IV, fig. 2). Prezența lamelelor este un indiciu al proceselor de sinteză. Influența endoxanului este ceva mai măre la concentrația de 0,01%. Citoplasmă din apropierea anvelopei nucleare este practic lipsită de ribo- somi (pl. V, fig. 1), iar structura cromatinei fiind evident afectată. Fig. 1. — Aspectul ultrastructural al unei celule de grîu (zona meristematică radiculară) netratată : N = nucleu, Nu=nucieol, A N=anvelopă nucleară, Pr=protoplastide, M= mitocon- drie, V = vacuolă, RE= reticul endoplasmic. Fig. 2. - Aspectul ultrastructural al unei celule de grîu (zona meristematică radiculară) netratată : D = dictiosom, R E = reticul endoplasmic, M = mitocondrie. PLANȘA. II PLANȘA IU Fig. 1. — Aspectul ultrastructural al unei celule de grîu (zona meristematică radiculară) tratată cu endoxan 0,0001 % : AI = mitocondrie, RE = retieul endoplasmic, Vg = vezicule golgiene. 2. — Aspectul ultrastructural al unei celule ele grîu (zona meristematică radiculară) tratată cu endoxan 0,000%*- Al — mitocondrie, RE = reticul endoplasmic, O — dictiosom, = vezicule golgienc. Fig. 1. — Aspectul ultrastructural al unei celule de grîu (zona meristematică radiculară) netratată : D = dictiosom, M = mitocondrie, R E = reticul endoplasmic. Fig. 2. — Aspectul ultrastructural al unei celule de grîu (zona meristematică foliară) netratată : Pl = plasmalema, I C = învelișul cloroplastului, S = stromă, G = grana. PLANȘA V PLANȘA IV Fig. 1 Fig. 1. — Aspectul ultrastructural al unei celule de grîu (zona meristematică radiculară) tratată cu endoxan 0,0001 % : M = mitocondrie, A N = anvelopa nucleară, N = nucleu. Fig. 2. — Aspectul ultrastructural al unei celule de grîu (zona meristematică foliară) tratată cu endoxan 0,0001 % : M = mitocondrie, IC = învelișul cloroplastului, G = grana, S = = stroma, D = dictiosom. Fig. 1. — Aspectul ultrastructural al unei celule de grîu (zona meristematică radiculară) tratată cu endoxan 0,01%: N = nucleu, AN = anvelopa nucleară. Fig. 2. — Aspectul ultrastructural al unei celule de grîu (zona meristematică radiculară) tratată cu endoxan 1% : Pl = plasmalema, N = nucleu, Nu = nucleol, M = mitocondrii, Pr = protoplastide, AN = anvelopa nucleară, în jurul anvelopei nucleare citoplasmă cu ribo- somii și o parte din organitele celulare sînt distruse sau în curs de liză. PLANȘA VI 3 MODIFICĂRI ULTRASTRUCTURALE DETERMINATE DE ENDOXAN 193 Fig. L — Aspectul ultrastructural al unei celule de grîu (zona meristematică radiculară) tratată cu endoxan 1 % : V = vacuolă, M = mitocondrie, R E = reticul endoplasmic, Pr = = proplastidă. Fig. 2. — Aspectul ultrastructural al unei celule de grîu (zona meristematică foliară) tratată cu endoxan 1 % : IC = învelișul cloroplastului, G — grana, V = vacuolizări, M = mito- condrie. Fenomenele de distrugere sînt mult mai pregnante la concentrația de 1%. Astfel, s-a constatat un proces accentuat de liză a citoplasmei și ribosomilor din jurul nucleului (pl. V, fig. 2). Mitocondriile prezintă crestele mult mai dilatate (pl. VI, fig. 1), iar în proplastide se constată vezicule evidente, care nu se întîlnesc la control. Dictiosomii au un număr redus de saculi (pl. VI, fig. 1) sau sînt pe cale de dezorganizare. în privința nucleului și nucleolului (pl. V, fig. 2) se observă o distru- gere a structurii gr anular fibr ilare, iar cromatina are o structură total diferită de normal. De asemenea structura cloroplastelor este puternic afectată.. Tila- coidele cloroplastelor suferă un proces de vezicularizare (pl. VI, fig. 2), ceea ce demonstrează o acțiune evidentăasupra sistemului lor de membrane. Din cercetările privind influența endoxanului asupra ultrastructui'ii celulei rezultă că modificările produse an fost cu atît mai mari, cu cît concentrațiile au crescut. Dacă la concentrația de 0,0001% endoxanul determină reducerea densității ribosomilor, un început de dezorganizare al dictiosomilor, dilatarea crestelor mitocondriale și canaliculelor reticulului endoplasmic, efectul lor este mult mai evident la concentrația de 0,01 %, cînd citoplasmă perinucleară este practic lipsită de ribosomi și structura cromatinei evident afectată. Fenomenele de distrugere au fost deosebite la concentrația de 1% și au constat în liza puternică a citoplasmei perinucleare și a ribosomilor, dezorganizarea dictiosomilor, distrugerea structurii granular fibrilare a nucleului și nucleolului ca și vacuolizarea cloroplastelor. Modificări ultra- structurale similare au fost obținute la celulele meristematice radiculare și foliare de grîu, sub acțiunea mustinului (3). Din literatura de specialitate reiese că și alte substanțe citostatice au determinat efecte asemănătoare. Astfel, Bartels P. G. și P a ge- lo w E. J. (1) experimentînd cu 3,4 diclorobenzil-metilcarbamil au con- statat că la plantele tratate, frunzele nu înverzesc în prezența luminii, deoarece cloroplastele sînt lipsite de lamele grana, ca și de particulele granulare ale stromei, ceea ce demonstrează absența proceselor de sinteză. Au fost semnalate de asemenea fenomene de liză citoplasmatică. Lipsa unor structuri celulare, după opinia acestor autori, ar fi deter- minată de dispariția ribosomilor din cloroplaste. Un argument în favoarea acestei ipoteze îl reprezintă cercetările lui 8 m i 11 i e B, M. și colab. (10), care au arătat că unele enzime ale ciclului Calvin, de tipul ribuloză- difosfate-carboxilază sînt sintetizate de ribosomii cloroplastelor și nu de ribosomii citoplașmatici. Diclorobenzil-metilcarbamilul ar bloca unele procese fiziologice, atunci cînd plantele sînt expuse la lumină și ca urmare s-ar produce modificările ultrastructurale amintite. Pickett-Heaps (7), experimentînd cu colchicină în con- centrații superioare acelora care produc activitatea mitoclasică, constată dispariția totală a microtubulilor citoplașmatici, fapt confirmat ulterior de B o bb ins E. și Go na t u s N. K. (9). Cercetînd acțiunea aceleiași substanțe, Mesquito F. J. (6) la celulele meristematice radiculare, Badkie wic z B. șiMikulska E. (8), la celulele sacului embrionar, obțin modificări ale reticulului endoplasmic și mitocondriilor. 194 A. CIOBANU, N. SALAGEANU 4 De asemenea, au fost semnalate fenomene de vacuolizare prematură și hipervacuolizare citoplasmatică sub acțiunea 6 azâ-uracilului de către Hali T. W. și W i t k i n s E. R. (5). CONCLUZII 1) Cercetările întreprinse arată că endoxanul provoacă o alterare a structurii organitelor celulare, prin reducerea densității ribosomilor, dezor- ganizarea dictiosomilor, dilatarea crestelor mitocondriale și vezicularizarea tilacoidelor cloroplastelor. Are loc și o distrugere a structurii nucleului și nucleolului. 2) Faptul că aceleași concentrații de endoxan, determină atît efecte inhibitoare certe asupra fenomenelor fiziologice, cît și alterarea ultrastruc- turii celulei, dovedește existența unei corelații directe între fiziologia și ultrastructura celulară. BIBLIOGRAFIE 1. Bartels P. G., Pacelow E. J., J. Cell. Biol., 1968, 37, 2, C,— C6. ■ . 2. Ciob amu Aubelia, St. cerc, biol., Seria botanică, 1971, 23, 3, 255. 3. Giobanu Aurelia, St. cerc, biol., Seria botanică, 1972, 24, 6, 525. 4. Davis J. M., Nature, 1959, 183, 4655, 200. 5. Hall T. W., Witkins E. R., Exp. Cell Res., 1964, 36, 494. 6. Mesquito F. J., C. R. Acad. Sc. Paris, 1966, 243, 1827. . 7. Pickett-Heaps, Devei. Biol., 1967, 15, 206. 8. Radkiewicz B., Mikulska E., 1967, Bul. Acad. Polon. Sc. CI., 5, 15, 561. 9. Robbins E, Gonatus N. K., J. Histochem. Cytochem., 1964, 12, 704. 10. Smillie R. M., Graham D., Swyeb M. R., Biochem. Biophys. Res. ConimunJ 1967, 28, 598. 11. Watson M. L., J. Biophys. Biochem. Cytol,. 1958, 4, 475. Institutul de științe biologice, București Primit la redacție la 8 decembrie 1972 NOTĂ ASUPRA UNOR SPECII DE ERYS1PHACEAE DIN FLORA ROMÂNIEI DU EUGENIA ELIADE 582.282.112 Sont signalees 17 plantes hâtes nouvelles potir des especes d'Erysiphacees dăjă indiqu^es cn Roumanie. On remarque la presencc d'Erysiphe crucițergrum Opiz ex L. Junell sur Ies feuilles de chou (Brassica oleracea L.). Cercetările noastre asupra erysiphaceelor ne-au dus la identificarea unor gazde noi, majoritatea plante ornamentale, mult cultivate în parcu- rile și grădinile din țara noastră, și la găsirea făinării frunzelor de varză — produsă de Erysiphe cruciferarum — boală necunoscută pînă în prezent în România. Sphaerotheca fuliginea (Schlecht. ex Fr.) Poli., pe frunze și tulpini de Calendula maritima Guss. (peritecii de 60—90 jx) — București, Grădina botanică, 11.IX.1971; pe frunze de Cucurbita pepo L. var. ovifera (L.) Alef. (peritecii), pe frunze de O. pepo L. var. pyxidaris (Duch.) Lam. et DC. (peritecii), pe frunze de O. pepo L. var. verrucosa L. (peritecii) — București, Grădina botanică, 11.IX.1971; pe frunze de Helianthus multi- florus L. (peritecii) de 70—110 p, cu asce și ascospori) — Craiova, Gră- dina botanică, 3.X.1969 (Leg. Ana Vanca). Erysiphe asperifoliorum Grev. , pe frunze de Cynoglossum creticum Mill. (conidii de 26—38 x 16—20 jx) — București, Grădina botanică, 11.IX.1971. Erysiphe cichoracearum [DC.] Merat, pe frunze de Achillea coarctata Poir. (conidii de 25—45 x 14—26 [i, parazitate de Cicinnobolus cesatii de Bary) — București, Grădina botanică, 1.IX.1970 ; pe frunze de Zinnia elegans Jacq. (peritecii de 70—120 jx, cu asce și ascospori) — Craiova, Grădina botanică, 4.X.1969 (Leg. Ana Vanca). Erysiphe communis (Wallr.) Link, pe frunze de Papaver orientale L. (peritecii de 70—120 [x, cu asce și ascospori) — Văratec, jud. Neamț, ST. Si CERC. BIOL.» SERIA BOTANICĂ, T, 25, NR, 3, P. 195 — BUCUREȘTI, 1973 j96 E. EMADE 6 Erysiphe cruciferarum Opiz ex L. Junell, pe frunze de Brassica oleracea L. (peritecii de 80—120 p, cu asce și ascospori de 18—22 x 12 — —14 p.) — Vidra, jud. Ilfov, 15 și 20.X.1971. Erysiphe graminis [DC.] Mârat, pe frunze de Poa silvicola Guss. (peritecii de 140—200 p) — Căldărușani, jud. Ilfov, 6.VI.1971. Erysiphe polygoni [DC.] St. — Am., pe frunze de Polygonum mite Schrank (conidii de 35—45 x 14—20 p) — București, Grădina botanică, 15.IX.1971. Erysiphe ranunculi Grev., pe frunze, tulpini și inflorescențe de Delphinium eultorumVoss. (peritecii de 75—110 p) — Agapia, jud. Neamț, 1.IX.1971; pe frunze și tulpini de Ranunculus flammula L. (peritecii de 78—100 p), Budureasa, jud. Bihor, 25.VI.1971. Oidium euonymi-japonici (Arc.) Sacc., pe frunze de Euonymus radi- cans Sieb. ex. Miq. (conidii de 22—38 X 12—16 p) — București, parcul de la Sala Palatului R. S. România, 22.VI, 15.IX și 9.XII.1971 (puternic parazitat de Cicinnobolus cesatii de Bary). Oidium sp., pe frunze de Bryonia dioica Jacq. (conidii) — Agapia, jud. Neamț, 1.IX.1971; pe frunze de Rudbeckia amplexicaulis Vahl. (conidii) — Putna, jud. Suceava, 6.VIII.1968, Marginea, jud. Suceava, 30.VIII.1971. Materialul de ierbar este depus în: „Erysiphaceae Romaniae — Herb. Eugenia Eliade” de la Laboratorul de patologie vegetală și mico- logie al Facultății de biologie. BIBLIOGRAFIE 1. Blumer S., Echle Mehttaupilze (Erysiphaceae), Jena, Ed. Fischer, 1967. 2. Mirata IG, Host range and geographical distribution of the poivdery mildews, 1966, Niigata. 3. Junele Lena, Trans. Brit. mycol. Soc., 1965, 48, 539 — 548. 4. Sandu-Ville C., Ciupercile Erysiphaceae din România, București, Edit. Academiei, 1967. Universitatea București. Facultatea de biologie t Laboratorul de patologie vegetală și micologie Primită la redacție la 31 mai 1972 CONTRIBUȚIE LA CUNOAȘTEREA MICROMICETELOR DIN BAZINUL SUPERIOR AL RÎULUI SUCEAVA (I) de 'AL. MANOLIU și M. RUSAN 582.28 This paper is a contribution to the inventory of inicromycetes, which arc living saprophytically or parasitically on different species of plânts. Wc presented 98 species of inicromycetes, from which 5 species are new for Remania : Leptosphaeria petkovicensis Bub. and Ran., Phoma myricariae P. Hcnn., Ramularia tricherae Lindr., Hymenopsis typhae (Fuck.) Sacc. and Sarcopodium roseum (Gda.) Fr. There are also enumerated 20 species of inicromycetes which were found on thc 24 new host plants. Zona aceasta este mai puțin studiată din punct de vedere micologie, cu toate că primii micologi români indică micromicete din această regiune (14), (15). Cercetările au fost continuate de alți micologi, însă numărul micromicetelor indicate pînă acum nu depășește 60 de specii. Astfel, din clasa Phycomycetes sînt citate 7 specii de către Tr. Săvulescuși colab. (31), (32) și 0. S a n d u-V iile (17). Din Ascomycetes, 10 specii sînt citate de Tr. S ă v u 1 e s c u și colab. (32) și 6 de C. S a n d u-V i 11 e și colab. (17), (22), (23), (25). Cele 18 specii de Basidiomycetes recoltate din bazinul superior al rîului Suceava au fost publicate de C. P e t r e s c u (14), (15), Tr. Săvulescuși colab. (28)—(30), (32), Alice Să v u 1 e s c u și C r i s t i n a Raicu (26), V e r a Bontea (3), O. S a n d u-V iile (20), D o b r e s cu și Voie in schi (8). Ciupercile neperfecte sînt reprezentate pînă acum de 20 de specii citate de C. S a n d u- V i 11 e (17,21,23, 24), Tr .Săvulescu (32) și A1. N.e g r u (11,12). în lucrarea de față prezentăm o parte din materialul micologie re- coltat în cursul anului 1971, cuprinzînd 98 de specii micromicete parazite sau saprofite pe 114 plante-gazdă. Dintre acestea, 5 specii: Leptosphaeria petkovicensis Bub. and Ran., Phoma myricariae P. Henn., Ramularia tricherae Lindr., Hymenopsis typhae (Fuck.) Sacc. și Sarcopodium roseum (Oda.). Fr. sînt noi pentru micoflora țării, iar 18 specii le indicăm pe 21 plante-gazdă noi. ST. ȘI CERC. BIOL., SERIA BOTANICĂ, 1. 25, NR. 3, P. 197 - 204, BUCUREȘTI, 1973 198 AL. MANOLIU, M. RUSAN 2 3 MICROMI'CETE DIN BAZINUL SUPERIOR AL RÎULUI SUCEAVA. 199 1. Albugo candida (Pers. ex. Fr.) O. Kze, pe frunze și tulpini de Capsella bursa pastoris (L.) Medik., Horodnieul de Jos, 9.VI.1971, Frătăuții Vechi, 11.VI.1971, Frătăuții Noi 13.VI.1971, Gălănești 14.VII. 1971. 2. Plasmopara aegopodii (Casp.) Trott., pe frunze de Aegopodium podagraria L., Putna, 17.VIII.1971. 3. P. densa (Rabenh.) Schrot., pe frunze de Rhinanthus minor L., Dornești, 8.VI.1971, Horodnieul de Jos, 9.VI.1971, Marginea, 12.VI.1971, Frătăuții Noi, 13.VI.1971, Sucevița, 14.VI.1971, Putna, 17.VIII.1971. 4. Peronospora parasitica (Pers.) Fr., pe frunze de Capsella bursa pastoris (L.) Medik., Frătăuții Vechi, 11.VI.1971, Frătăuții Noi, 13.VI. 1971, Gălănești, 14.VII.1971. 5. P. variabilis Gâum., pe frunze de Chenopodium album L., Horod- nieul de Jos, 9.VI.1971, Marginea, 12.VI.1971, Putna, 17.VIII.1971; Chenopodium bonus-henricus L., Putna, 17.VIII.1971. 6. Sphaerotheca fusca (Fr.) Blum., pe frunze deImpatiens noli-tangere L., Putna, 17.VIII.1971. 7. S. macularis (Wallr. ex Fr.) Magn., pe frunze de Filipendula ulmaria (L.) Max., Horodnieul de Sus, 9.VI.1971. 8. pannosa (Wallr. ex Fr.) L£v., pe frunze de Roșa canina L., Horodnieul de Sus, 9.VI.1971, Putna, 17.VIII.1971, Brodina, 18.VIII.1971. 9. Podosphaera leucotricha (Eli. et Everh.) Salm., pe frunze de Malus pumila Mill., var. domestica (Brokh.) C. K. Schneidt, Dornești, 8.VI. 1971, Sucevița, 14.VI.1971. Parazitată de Cicinnobolus cesatii de Bary. 10. Erysiphe asperifoliontm Grev., pe frunze de Symphytum corda- turn W. et K., Putna, 17.VIII.1971. 11. E. cruchetiana Blum., pe frunze de Ononis hircina Jacq., Fră- tăuții Noi, 13.VI.1971, Straja, 18.VIII.1971. 12. E. graminis DC, ex Merat, pe frunze de Triticum aestivum L., Dornești, 8.VI.1971, Horodnieul de Jos, 9.V1.1971, Frătăuții Vechi, 11.V1.1971, Frătăuții Noi, 13.V1.1971; Hordeum vulgare L., Gălănești, 14. Vi.1971. 13. E. hyperici (Wallr.) Blum., pe frunze de Hypericum perforatum L., Horodnieul de Jos, 9.VI.1971, Frătăuții Noi, 13.VI.1971, Gălănești, 14. VI.1971,Putna, 17.VIII.1971, Straja,18.VIII. 1971, Brodina,19.VÎII. 1971. 14. E. ranunculi Grev., pe frunze de RMnunculus steveni Andrz., Frătăuții Noi, 13.VI.1971. 15. Microsphaera alphitoides Griff. et Maubl., pe frunze de.Quercus robur L., Putna, 17.VIII.1971. 16. Jf. astragali (DC. ex Merat.) Trev., pe frunze de Astragalus glycyphyllos L., Frătăuții Noi, 13.VI.1971, Putna, 17.VIII.1971,Brodina, 19.VIII.1971. 17. M. berberidis (DC. ex Merat) Lev., pe frunze de Berberis vulgaris L., Rădăuți, 17.VII.1971. 18. Phyllactinia fraxini (DC.) Homma, pe frunze de Fraxinus excelsior L., Horodnieul de Jos, 10.VI.1971. 19. Gnomonia tetraspora Wint., pe tulpini de Euphorbia cyparișsias L., Minăuți, 9.VI.1971. 20. Didymella subalpina Rahm., pe tulpini moarte de Festuca pra- tensis Huds., Marginea, 12.VI.1971, Asce 60 — 65 x 10—13 p; spori 14—19 x 3—4 p, Gazdă nouă ; Hordeum vulgare L., Gălănești, 14.VTI.1971. Gazdă nouă. 21. Ophiobolus fruticum (Rob. ex Desm) Sacc., pe tulpini moarte de Ononis hircina Jacq., Frătăuții Noi, 13.VI.1971, Straja, 18.VTII.1971. 22. Hidymosphaeria brunneola Niessl, pe tulpini moarte de Lythrum salicaria L., Horodnieul de Sus, 9.VI.1971. Gazdă nouă. 23. Leptosphaeria arundinacea (Sow.) Sacc., pe tulpini' moarte de Festuca pratensis Huds., Marginea,, 12.VI.1971. Asce 60—80 x 10—12 p; spori 20—27 x 5—6 p. Gazdă nouă. 24. L. culmorum Auersw., pe tulpini moarte de Anthoxanthum odora- tum L., Putna, 17.VIII.1971. Gazdă nouă. 25. L. euphorbiae Niessl, pe tulpini moarte de Euphorbia cyparissias L., Minăuți, 9.VI.1971, Asce 80—95 x 13—17 p; spori 22—27 x 7 — 9 p. Gazdă nouă. 26. L. pethovicensis Bud and Ran., in Munk, Dan. Pyrenom. Co- penh, 1957. Periteciile 100—150 p diametru, scufundate, sferice, cu un osteol mic ce se deschide la suprafața epidermei. Ascele convergente, 58—62 x x 16—18 p, mai îngroșate la mijloc. Sporii, 34—40 x 5-6 p, 3-seriați uneori chiar pe 4 rînduri, aproape fusiformi, drepți sau uneori mai curbați, cu 3 septe, strangulați la mijloc, de culoare gălbuie, cu cîte o picătură de ulei în fiecare celulă. Habitat: pe tulpini moarte de Juncus inflexus L., Sucevița, 14.VI. 1971, Specie nouă. 27. L. poae (Niessl.) Rehm., pe tulpini moarte de Festuca pratensis Huds., Marginea, 12.VI.1971. . 28. L. tritici (Gar.) Pass., pe tulpini moarte de Poa nemoralis L., Horodnieul de Sus, 9.V.1971, Peritecii 140—200 p; asce 50 — 60 x 9 — —13 p; spori 18—22 X 4—6 p. Gazdă nouă. . 29. L. typharum (Desm.) Karst., pe frunze de Typha latifolia L., Horodnieul de Sus, 9.VI.1971. 30. Strilceria deflectens (Karst.) Kirch. var tamariscis Sandu-Ville pe tulpini moarte de Myricaria germanica (L.) Desv., Frătăuții Vechi, 11.VI.1971. Peritecii 200—300 p; asce 80—95 x 10—13 p; spori 15 — —18,5 X 6—8 p. Gazdă nouă. 31. Epichloe typhina (Pers.) Tul., pe tulpini și frunze de Antho- xanthum odoratum L., Vîcovul de Sus, 15.VII.1971. 32. Ocellaria ocellata (Pers.) Schrot., pe ramuri de Salix fragilis L., Dealul Crucii, 8.VI.1971. 33. Pucciniastrum agrimoniae (Schw.) Tranzsch., pe frunze de Agri- monia eupatoria L., Bilea, 14.VII.1971. 34. Melampsora euphorbiae-astragali Otth, pe frunze de Euphorbia plathyphyllos L., Sucevița, 14.VI.1971. 35. M. larici-populina Kleb., pe fiunze de Populus nigra L., Frătă- uții Vechi, 11.VI.1971, Marginea, 12.VI.1971, Brodina, 18.VIII.1971. 36. M. lini (Schum.) Ldv., pe frunze de Linum catharticum L.f Suce- vița, 14.VI.1971. 200 AL. MIANOLIU, M. RU9AN 4 37. Phragmidium mucronatum (Pers.) Schlecht., pe frunze de Bosa canina L., Horodnicul de Jos, 9.VI.1971, Frătăuții Vechi, 11.VI.1971, Marginea, 12.VI.1971, Frătăuții Noi, 13.VI.1971, Sucevița, 14.VI.1971, Gălănești, 14.VII.1971, Putna, 17.VIII.1971, Straja, 18.VIII.1971, Bro- dina, 19.VIII.1971. 38. Gymnosporangium aurantiacum Chev., pe frunze de Sorbus aucuparia L., Sucevița, 14.VI.1971, Straja, 18.VIII.1971, Brodina, 19.VIII.1971. 39. Uromyces behenis (DC) Unger, pe frunze de Silene otites (L.) Wib., Straja, 18.VIII.1971. 40. U. dactylidis Otth, pe frunze de Banunculus repens L., Horod- nicul de Jos, 9.VI.1971. 41. U. euphorbiae-astragali Jordi, pe frunze de Astragalus glycyphyllos L., Putna, 17.VIII.1971. 42. U. piși (Pers.) de Bary, pe frunze de Euphorbia cyparissias L., Dornești, 8.VL1971, Horodnicul de Sus, 10.VI.1971, Frătăuții Vechi, 11. VI.1971, Frătăuții Noi, 13.VI.1971, Gălănești, 14.VII.1971, Putna, 17.VIII.1971, Straja, 18.VIII.1971, Brodina, 19.VIII.1971; Lathyrus pratensisL., Frătăuții Noi, 13.VI.1971, Gălănești, 14.VII.1971, Straja, 18.VIII.1971, Borodina, 19.VIII.1971. 43. U: trifalii (Hedw. f.) L6v., pe frunze de Trifalium ochroleucum Huds., Bilca, 14.VII.1971; Trifalium pannonicum Jacq., Sucevița, 14.VI.1971. 44. U. viciae-cracae Const., pe frunze de Vicia craca, L., Frătăuții Noi, 13 .VI.1971. 45. Puceinia calthae (Grev.) Link, pe frunze de Caltha laeta S.N. et Ky., Horodnicul de Jos, 10.VI.1971. 46. P. coronata Oda., pe frunze de Bhamnus frangula L., Horodnicul de Jos, 10.VI.1971; Bhamnus cathartica L., Horodnicul de Sus, 9.VI.1971. 47. P. holcina Erikss., pe frunze și tulpini de Holcus lanatus L., Frătăuții Vechi, 11.VI.1971, Frătăuții Noi, 13.VI.1971, Gălănești, 14.VII. 1971, Sucevița, 14.VI.1971, Putna, 17.VIII.1971, Straja, 18.VIII.1971, Brodina, 19.VIII.1971. 48. P. bordei Otth, pe frunze de Hordeum vulgare L., Gălănești, 14.VII.1971. 49. P. menthae Pers., pe frunze de Mentha longifalia (L.) Nath., Șoarecu, 17.VII.1971; Mentha aguatica L., Bilca, 14.VII.1971. 50. P. oreoselini (Straus.) Fuck., pe frunze de Paucedanum oreo- selinum (L.) Moench., 'Bivolărie, 15.VII.1971. 51. P. poarum Ni'essl, pe frunze de Tussilago fanfara L., Dornești, 8.VI.1971, Frătăuții Noi, 13.VI.1971, Sucevița, 14.VI.1971, Putna, 17.VIII.1971, Straja, 18.VIII.1971. 52. P. suaveolens (Pers.) Bostr., pe frunze de Cirsium arvense (L.) Scop. Horodnicul de Jos, 10.VI.1971, Frătăuții Noi, 13.VI.1971, Marginea, 12.VI.1971, Sucevița, 14.VI.1971, Straja, 18.VIII.1971, Brodina, 19.VIII. 1971. 53. P.taraxaci (Rebent.) Plowr., pe frunze de Taraxacum officinale .Web., Dornești, 8.VI.1971, Horodnicul de Jos, 9.VI.1971, Marginea, 12.VI.1971, Frătăutii Noi, 13.VI.1971, Sucevița, 14.VI.1971, Putna, 17.VIII.1971, Strajă, 18.VIII.1971, Brodina, 19.VIII.1971. 5 1VL1CROMICETE DIN BAZINUL SUPERIOR AL RÎULUI SUCEAVA 2'01 54. P. tinctoriicola Magn., pe frunze de Seratula tinctoria L., var. variifrons Beck., Putna, 17.VIII.1971. 55. P. valantiae Pers., pe frunze de Galium vernum Scop., Marginea, 12.VI.1971. , 56. P. tragopogi (Pers.) Oda., pe frunze de' Tragopogon orientalis L., Marginea, 12.VI.1971, Brodina, 19.VIII.1971. ' 57. Phyllosticta cruenta (Fr.) Kicks., pe frunze de Polygonatum ofai- cinale AII., Putna, 17.VIII.1971. 58. Phoma euphorbiae Sacc., pe tulpini moarte de Euphorbia cypa- rissias L., Dornești, 8.VI.1971. ■ 59. ' Ph. myricariae P. Henn in Died., Kr. FI. Mark. Brand. Pilze, VII, Leipzig, 1915. Picnidiile 100—140 p în diametru, numeroase, risipite sau grupate, globuloase, puțin scufundate, cu un perete gros de 20—26 p, cu un por mic. Sporii în masă, elipsoidali, sau cilindrici, obtuzi, fără picături de ulei, hialini, 3—4,5 x 1—1,5 p. în amestec cu Goniothyrium fluviatile Kab. et Bub. Habitat: pe tulpini moarte de Myricaria germanica (L.) Desv., Frătăuții Vechi, ll.VI. 1971. Specie nouă. 60. Phomopsis subordinaria (Desm.) Trav., pe tije florifere de Plan- tago media L., Frătăuții Noi, 13.VI.1971. 1 61. Cytospora aurora Mont, et Fr., pe ramuri de Salix alba L., Horodnicul de Sus, 9.VI.1971, Putna, 17.VIII.1971. 62. C. salicis (Oda). Rabenh., pe ramuri de Salix albah., Horodnicul de Sus, 9.VI.1971, Marginea, 12.VI.1971, Brodina, 19.VIII.1971; Salix fragilis L., Dealul Crucii, 8.VI.1971. Gazdă nouă. 63. Goniothyrium famatile Kab. et Bub., pe ramuri de Myricaria germanică (L.) Desv., Frătăuții Vechi, 11.VI.1971. 64. Septoria cerastii Rob., pe frunze de Gerastium caespitosum Gilib. Frătăuții Vechi, 11.VI.1971, Sucevița 14.VI.1971. 65. tf. cirsii Niessl, pe frunze de Cirsium rivulare (Jacq.) Lk., Mar- ginea, 12.VI.1971. 66. S. galeopsidis West., pe frunze de Galeopsis pubescens Bess., Horodnicul de Jos, 10.VI.1971. 67. S, gladioli Pass., pe frunze de Gladiolus imbricatus L., Șoarecu, 17.VII.1971. 68. iS. nodorum Berk., pe frunze de Anthoxanthum odoratum L., Putna, 17.VIII.1971. Gazdă nouă. 69. j8. oreoselini (Lasch.) Sacc., pe frunze de Peucedanum oreoseli- num (L.) Mnch., Marginea, 12.VI.1971. 70. S. piricola Desm., pe frunze de Pirus piraster (L.) Medik., Bilca, 14.VII.1971. 71. $. tormentillae Rob. et Desm., pe frunze de Polentilla erecta (L.) Hampe, Marginea, 12.VI.1971. 72. Gamarosporium pseudacgciae Brun., pe ramuri de Bobinia pseudacacia L., Dornești, 8.VI.1971, Frătăuții Vechi, 11.VI.1971, Margi- nea, 12.VI.1971, Putna, 17.VIII.1971. 73. Leptostromella hysterioides (Fr.) Sacc., pe tulpini de Euphorbia cyparissias L., Minăuți, 9.VI.1971, Putna, 17.VIII.1971. 202 AL. MANOLIU, M. RUSAN 6 7 MICRCnvniCETE DIN BAZINUL S UPERIOR AL RÎUILUi SUCEAVA 203 74. Discella carbonacea Berk.et Br., pe ramuri de Garpinus betulus L., Hardig., 9.VI.1971, Marginea, 12.VI.1971, Putna, 17.VIII.1971; Brodina, 19.VIII.1971, Gazdă nouă. 75. Vermicularia dematium (Pers.) Fr., pe tulpini de Euphorbia cyparissias L., Frătăuții Noi, 13.VI.1971, Gazdă nouă. 76. V. graminicola West., pe frunze și tulpini de Cynosurus cristatus L., Horodnicul de Sus, 9.VI.1971, Gazdă nouă : Poa nemoralis L., Horod- nicul de Sus, 9.VI.1971, Gazdă nouă. 77. Vermicutariella. fritillariae^egm, pe tulpini uscate de Fritillaria meleagris L., Horodnicul de Jos, 10.VI.1971. 78. Melanconium sphaerioideum Lk., pe ramuri de Alnus glutinosa (L.) Gaertn., Horodnicul de Sus, 9.VI.1971, Spori 8—11 x 5—9 p. 79. Ovularia monosporia (West.) Sacc., pe frunze de Rumex crispus L., Horodnicul de Jos, 10.VI.1971, Spori 14—24 x 7—8 p. Gazdă nouă. 80. Didymaria didyma (Ung.) Schrot., pe frunze de Ranunculus steveni Andrz., Frătăuții Noi, 13.VI.1971. Spori 16—24 x 5—12 p. Gazdă nouă. 81. Fusicladium euphorbiae Karak., pe tulpini de Euphorbia cyparis- sias L., Frătăuții Noi, 13.VI.1971. 82. Scolecotrichum graminis Fuck., pe frunze și tulpini uscate de Festuca pratensis Huds., Marginea, 12.VI.1971,' Spori 26—25 x 7—9 p. Gazdă nouă. 83. Cladosporoum aecidiicolum Thum., pe ecidii de Vromyces piși (Pers.) de Bary de pe frunze de Euphorbia cyparissias L., Frătăuții Noi, 13.VI.1971. 84. G. graminum (Pers.) Oda., pe frunze și tulpini de Typhoides arundinacea (L.) Dum., Horodnicul de Jos, 10.VI.1971. Gazdă nouă. • 85. G. herbarum (Pers.) Link., pe frunze și tulpini de Avena saliva L., Straja, 18.VIII.1971; Ceraștium caespitosum Gilib, Frătăuții Vechi, 11.VI.1971, gazdă nouă-, pe tulpini de Fritillaria meleagris L., Horodnicul de Jos, 10.VI.1971, gazdănouă; Hordeum vulgare L., Gălănești, 14.VII.1971, Lathyrus pratensis L., Frătăuții Noi, 13.VI.1971, gazdă nouă -, Tragopogon orientalis L., Marginea, 12.VI.1971, Brodina, 19.VIII.1971; pe frunze și tulpini de Urtica dioica L., Minăuți, 11.VI.1971, Brodina, 19.VIII.1971. 86. G. typharum Desm., pe frunze de Typha latifolia L., Horodnicul de Sus, 9.VI.1971. 87. Belminthosporwm avenae Eid., pe frunze și tulpini de Avena sativa L., Straja, 18.VIII.1971. 88. Gercospora armoraciae Sacc., pe frunze de Armoracia rusticana (Lam.) Gaertn., Mey, Frătăuții Noi,'13.VI,1971. 89. Ramularia armoraciae Fuck., pe frunze de Armoracia rusticana (Lam.) Gaertn., Mey, Frătăuții Noi, 13.VI.1971. 90. R. tricherae Lindr. in Vasil. i karak, Paraz. nesov. grîbî, Moskva 1950. Pete brune, ovale sau rotunde, 0,2-1 cm, în diametru.Conidioforii, pe ambele părți ale frunzei, iar prin stomate în smocuri , drepți, filiformi, 30—70 x 2—3 p. Conidiile dispuse cîte una sau în lanțuri, cilindrice, la capăt puțin îngustate, unicelulare, 7—12 x 2—3 p. în diagnoză se arată că uneori (foarte rar) conidiile pot fi bicelulare. în materialul nostru, conidiile au fost numai unicelulare. Habitat: pe frunze de Knautia arvensis (L.) Coult, Șoarecu, 17.VII. 1971. Specie nouă 91. Stemphyllium botryosum Wallr., pe frunze și tulpini de Avena sativa L., Straja, 18.VIII.1971. 92. Alternaria tenuis auct. pe frunze și tulpini de Avena sativa L., Straja, 18.VIII.1971. 93. Fumago vagans Pers., pe ramuri de Garpinus betulus L., Hardig., 9.VI.1971; pe frunze de Typha latifolia h., Dornești, 8.VI.1971. 94. Tubercularia granulata Pers., pe ramuri de Salix alba L., Horod- nicul de Sus, 9.VI.1971, Gazdă nouă. 95. Pymenopsis typhae (Fuck.) Sacc. in Migula, Kr. FI. Deutschl. III, Leipzig, 1934. Fructificații sub formă de emisferă, împrăștiate neuniform pe ambele părți ale frunzei, negre, 1—1,5 mm în diametru, scufundate puțin sub epidermă, apoi superficiale. Conidioforii clavariformi, în tufe, hialini, neseptați. Conidii ovoidale, drepte sau puțin curbate, în mod obișnuit cu laturile neegale, Ia ambele capete trunchiate, cu 2—4 picături de ulei, de culoare gri, 9—13 x 3—4,5 p, unicelulare. Habitat: pe frunzede Typha latifoliaE.,Horodniculde Sus, 9.VI.1971. 96. Sarcopodium roseum (Cda.) Fr. in Migula, Kr. FI. Deutsch. III, Leipzig, 1934. Hifele sterile neramificate, septate, galbene. Conidioforii drepți, scurți. Conidiile sub formă de bastonaș, unicelulare, drepte, la ambele capete trunchiate, cu foarte multe picături uleioase, hialine, 9—11 X 2—2,5 p. Specie nouă. Habitat: pe tulpini de Ononis hircina Jacq., Frătăutii Noi, 13.VI. 1971. 97. Epicoccum atrosanguineum Wallr., pe frunze de Typha latifolia L., Horodnicul de Sus, 9.VI.1971. 98. E. neglectum Desm., pe frunze și tulpini de Avena sativa L., Straja, 18.VIII.1971. Materialul micologie se află depuși în Ierbarul Centrului de cercetări biologice, Iași. BIBLIOGRAFIE 1. Alleschbr A., în Rabenhorst Kryptogamen Flora von Deutschland, VII, Leipzig, 1903. 2. Blumer S., Echte Mehltaupilzc (Erysiphaceae), Jena, 1967. 3. Bontea Vera, Bull. de la Sec. Scient. Acad. Rotim., t. XXIV, nr. 5, 1941. 4. Bontea Vera, Ciuperci paraziie și saprofite din R.P.R., București, 1953. 5. Clements F., Shear C., The genera of fungi, New York, 1957. 6. Constantinescu O., Studiul monografic al speciilor de Cercospora din flora R.S.R., Bucu- rești, 1969. 7. Diedicke H., Kryptogamen Flora der Mark Brandenburg, Pilze, VII, Leipzig, 1915. 8. Dobrescu C., Volcinschi A., Analele Univ. „AI. I. Cyiza”, t. II, fasc. 1, Iași, 1960. 9. Migula W., Kryptogamen Flora von Deutschland, Deutsch-Osterreich und der Schweiz, b. III, Leipzig, 1934. 10. Munk A., Danish Pyrenomyceten, Copenhagen, 1957. 11. Negru Al., St. și cerc, biol., anul IX, fasc. I, Cluj, 1959. 12. Negru Al., St. și cerc, biol., anul X, fasc. I, Cluj, 1960. 13. Oudemans C., Enumeratio systematica fungorum, Haga, 1,1919, II 1920, III 1921, IV, 1923. 14. Petrescu C., Bull. de la Sec. Scient. Acad. Roum. an. VI, nr. 5 — 6, 1920. 15. Petrescu C., Ann. Scient. de l'Univ. de Jassy, XII, 1924. 204 AL. MANOLIU, M. RUSAN 8 16. Sandu-Ville, G., Mem. Sec. Scient. ser. III, XI, 5,. 1936. 17. Sandu-Ville C., Bul. Inst. Politehnic, I, fasc. 2, Iași, 1946. 18. Sandu-Ville C., Ciupercile Erysiphaceae din România, București, 1967. 19. Sandu-Ville C., Ciuperci Pyrenomycetes-Sphaeriales din România, București, 1971. 20. Sandu-Ville C. și Rădulescu I., Studii și cercetări științifice, nr. 1—2, Iași, 1954. 21. Sandu-Ville C. și colab., Studii și cercetări științifice, fasc. 1, Iași, 1957. 22. Sandu-Ville C. și colab., Studii și cercetări științifice, fasc. 2, Iași, 1959. 23. Sandu-Ville C. și colab., Lucrări științifice Institutul agronomic „Ion lonescu de la Brad’’ Iași, 1959. 24. Sandu-Ville G. și colab., Lucrări științifice Institutul agronomic „Ion lonescu de la Brad” Iași, 1959. 25. Sandu-Ville C. și colab., Studii și cercetări științifice, anul XII, fasc. 2, Iași, 1961. 26. Săvulescu Alice și Raicu Cristina, St. și cerc, biol., Seria botanică, 19, 1, 1967. 27. Săvulescu Olga, Revue rouin. Biol. Sâr. de Botănique, VII, 1, 1962. 28. Săvulescu Tr., Analele I.G.A.R., voi. VI, anul VI, 1936. 29. Săvulescu Tr., Analele. Acad. R.P.R., seria A, I , mem. 1, 1949. 30. Săvulescu Tr., Monografia uredinalelor din R.P.R., II, București, 1957. 31. Săvulescu Tr. și Săvulescu Olga, Acta bot. horti Buc., 1963. 32, Săvulescu Tr. și colab., Starea fitosanitară in România in anii 1934 —1935 ; 1947 — 1960, București. 33. Vasilevski N. I. și Karakulin B. P., Parazitnie nesoversenie gribt, Moskva, 1937, 1950. Centrul de cercetări biologice Iași Primit în redacție la 21 dec. 1971 VEGETAȚIA PAJIȘTILOR SI CEA RUDERALĂ DIN DE- FILEUL DUNĂRII, BAZIAȘ—-POJEJENA DE P. RACLARU și M. ALEXAN 581.526 (498) L'ouvrage concerne les associations vegătales herbacăes, x^rophyles, mdsophyles . et mesohălophyles de la vallee du Danube entre Baziaș et Pojejena. Jusqu’â prăsent, on n’a. pas fait d’ătudes sur la văgetation de la răgion mentionnăe. Les auteurs ont identific 15 associations, avec 4 sous-associations et 4 faciâs. Lucrarea de față privește asociațiile ierboase xerofile, mezofile și mezohelofile de pe valea Dunării dintre Baziaș și Pojejena. Asupra vegetației regiunii menționate nu s-ău făcut pînă în prezent studii. Recent (1970, 1971) am comunicat din aceeași regiune asociațiile palustre, încît prin lucrarea prezentă se completează aspectul care privește vegetația ierboasă. Asociațiile ierboase se dezvoltă aici în lunca Dunării, pe văile pîraielor afluenți ai Dunării și pe culmile și pantele care se desprind din culmea principală a Munților Locvei (Lovcea), ce reprezintă ultimii munți ai Carpaților Meridionali, cu aspect de dealuri, avînd înălțimea maximă în acest sector de 529 m. Solurile frecvente sînt solurile brune de pădure, scheletice, formate pe șisturi. cristaline, cernoziomuri și soluri loessoide, formate pe loess, iar pe văi soluri aluvionare, . Caracterul- general , a! climatului este temperat umed, cu nuanță submediteraheănăj temperatura medie anuală fiind de 11°C, iar precipi- tațiile medii anuale de 725 mm. Vegetația ierboasă de pajiști are un caracter secundar, predominant xerofil (reprezentat, mai ales de Medicagini — Festucetum nalesiacae Wagner 1940), ihstalîndu-se pe locul pădurilor de fag, gorun, cer și gîrniță. Asociațiile mezofile și mezohelofile se află mai ales pe văi, îndeosebi în lunca Dunării. S-a identificat un număr .total de 15 asociații, cu 4 subasociații și 4 faciesuri. ST. ȘI CERC. BIOL., SERIA BOTANICĂ, I. 25, Nr. 3, p. 206-214, BUCUREȘTI, 1973. 206 P. BACLIARIU’, m. alexan 2 La releveele din tabelele fitocenologice s-a notat cn prima cifră abundența-dominanța, iar cu a doua cifră frecvența (prezența locală). MOLINIO-ARRHENATHERE'IEA Tx. 1937 MOLIN1ETALIA W. Koch 1926 AGROSTIDION STOLOMFERAE (ALBAE) So6 (1933) 1940 1. Agrostetum stoloniferae (albae) Ujvârosi 1941 (țab.nr. 1, rel. 1—2) s-a întîlnit fragmentar în lunca Dunării, pe sol aluvionar, supus inundațiilor periodice, mai ales primăvara. Caracterul ecologic este mezohelofil. Aso- ciația este dominată de Agrostis stolonijera, însoțită de numeroase specii. 2. Poetum trivialis Soo 1940 (tab. nr. 1, rel. 3—7) se dezvoltă în condiții ecologice asemănătoare cu asociația precedentă, față de care are un caracter predominant mezofil. Are o răspîndire restrînsă. în alcă- tuirea floristică predomină Poa trivialis, iar uneori Trifalium repens apare ca specie codominantă sau dominantă, formînd facies (rel. 6, 7). 3, Festucetum pratensis Soo 1938 (tab. nr. 1, rel. 8—11) are o răs- pîndire restrînsă, dezvoltîndu-se pe unele văi, mai ales în lunca Dunării, pe soluri^ aluvionare, eu umiditate mijlocie, asociația avînd un caracter mezofil. în alcătuirea floristică domină Festuea pratensis, alături de care apar ca specii codominante Poa trivialis și Trifolium resupinatum. Pe lîngă asociația tip s-a identificat subas. poetosum pratensis Siroki 1956 (rel. 10, 11), care se dezvoltă printre pomii fructiferi din livada de altitudine joasă de la Eadimna. . FESTUCO-BROMETEA Br.-Bl. et Tx. 1943 FESTUCETALIA VALESIACAE Br.-Bl. et Tx. 1943 FESTUCION RUPICOLAE Soo (1929, 1940), 1964 nora. nov. 4. Medicagini-Festucetum valesiacae Wagner 1940 (tab. nr. 2) este cea mai răspîndită asociație de pajiști, avînd un caracter predominant xerofil, dezvoltîndu-se pe culmile și pantele ce se desprind din culmea principală a Munților Locvei. Pajiștile sînt folosite în majoritatea cazu- rilor ca pășune, ceea ce favorizează dezvoltarea și a unor specii ruderale. E.f. Cm EaCt Ea Fig. 1. — Pante spre Dunăre (Divici) cu Medicagini-Festucetum valesiacae și subas. andropogonelosum ischaemi. >cS en (S S cs cs uW W cS CS cS h o3 BWWuW « a E d flj S « w d w 6 o- 1- 0^ 2- -Agrostis tenuis ZflT 1321 25% 181J31 181 131 251 181 131 251 t Martor NiKpisKso NhsPmKso (2ani) Efect remanenti J Fig. 5, — Acumularea potasiului (K2O) în plante. s r o- l5O-\ 43 100- o- hhk «h llhb idih 181 13W 25H 1811311 181 131T 251P 181 131L 25S Martor Mnț 846^0 NttsP4eKio(2ani} Efectremanent Fig. 6. — Acumularea calciului în plante. 2 ani consecutiv, prezintă valori asemănătoare cu acelea de la plantele îngrășate un singur an. 7. Plantele din variantele în care s-a urmărit efectul remanent pre- zintă o valoare a componentelor studiate inferioară plantelor îngrășate^ asemănătoare martorului. 226 I. GR. MIHĂILESCU și colab. 12 8. Acumularea maximă a substanțelor minerale este faza de înflo- rit, iar tratamentul cel mai indicat din punct de vedere al substanței uscate acumulate, cît și a elementelor minerale nutritive este N115P48K50 aplicat anual. BIBLIOGRAFIE 1. Avdonin S. N., îngrășarea suplimentară a plantelor agricole, București, 1955. 2. Bărbier S., Z. Planzenerăhrung Diingung Bodenkcle, 107, 1, 1964, R. F. Germania, 3. Chodat R., Monnier A., Deleanu T. N., Bull. de l’Herbier B.oisșier, 7, /, Geneve, 1907. 4. Deleanu N. T., Bul. Cult. Ferment, tutun., 31, 2, 1932. 5. Deleanu N. T., M. I. Andreesco, Beit. z. Biol. d. Pflanzen, 9, 1932. 6. Johnston A., Canada J. Plant Sci., 47, 1, 1967, Canada. 7. Linnik E. F., S. h. Rubej Ser. Răstenievod, 2, .1970, SSSR.' 8. Mihăilesco I. Gr., Acad. Roum. Bull. sect. scient., 21, 9, 10, 1939, București. 9. Mihăilescu Gr. I. și colab., Pajiștile din masivul Parlng și îmbunătățirea lor, Edit. agro- silvică, București, 1962, p. 381. ’ 10. Mihăilescu GiL I. și colab., Pajiștile din masivul Partng și îmbunătățirea lor, Ed. agro- silvică, București, 1962, p. 437. 11. Mihăilescu Gr. I., L. Pop, Polixenia Nedelcu, Florica Popescu, Bul. St., 10, 9, Univer- sitatea Craiova, 1967. 12. Mihăilescu Gr. I., Polixenia Nedelcu, Florica Popescu, Analele Universității din Craiova, seria a IlI-a, 1970, Edit. Geros. 13. Pavel C., Analele Universității Craiova, seria a IlI-a, 1, 1969. 14. Polovrageano I., These doct., Universitatea București, 1934. 15. Sevenster S., Jaarboek „Inst. Biol. Sclieik, Onderz”. Landsouw 1967, Olanda. 16. Safta I. șj’ colab., Buletin științific, Universitatea Craiova, 9, 1967. 17. Wehmer C., Landw. Jahrb., 1892, 10, 5, lena. Universitatea Craiova f ' Facultatea de agronomie Primit la redacție la 20 decembrie 1972 DINAMICA DIURNĂ SI SEZONIERĂ A FOTOSINTEZEI LA CÎTEVA SOIURI DE VIȚĂ DE VIE DE M. ȘTIRBAN și GH. ȚÂRA 581.132: 582.783.2 The authors investigated CO2 assimilation of vine in conection with variety of vines, applicd cuttering system and microlimatic conditions. The quantity of apparent photosynthesis at different variety of vines was different per unit of fresh leaf welght and per unit of leaf surfacc. The daily values of apparent photosynthesis vere different according to the va- riety of vine studied. The authors present on original mathematical formula for calculating the apparent photosynthesis under field conditions. The measurements werc recorded using a portable installation made according to an original project. Cercetările întreprinse în scopul stabilirii influenței pe care o exer- cită factorii climatici asupra fotosintezei la vița de vie au condus la sta- bilirea unor valori cantitative, aflate în anumite relații unele cu altele. Acestea, fără a constitui valori absolute, reflectă interdependența dintre procesul de asimilație și condițiile care facilitează actul fotosintezei (A 11 e- weld (1), (2) și Kriedemann (10). Pornind de la aceste premise, prin cercetările întreprinse am urmărit perfecționarea metodicii de determinare a fotosintezei în condițiile de teren și modul în care se desfășoară acest proces în microclimatul podgoriei Tîrnavelor. MATERIAL ȘI METODĂ Cercetările au fost efectuate pe soiurile Muscat ottonel, Traminer roz și Fetească regală, în cazul determinării dinamicii sezoniere a fotosintezei, alături de lăstarii principali (Vt) am luat în studiu și lăstarii secundari (V2), precum și cei unghiulari (V3), aceștia din urmă proveniți în urma tăierilor în ras a butucilor. ST. ȘI CERC. BIOL., SERIA BOTANICĂ, T. 25, NR. 3, P. 227-235, BUCUREȘTI, 1973 228 M. ȘTIRBAN, GH. ȚARA în vederea determinării dinamicii diurne și sezoniere a fotosintezei am utilizat o instalație realizată de către colectivul de la Laboratorul de citofiziologie al Centrului de cercetări biologice din Cluj și cel de la Stațiunea experimentală viticolă Blaj. Avînd în vedere principiul diferențial, în conceperea aparaturii ne-am condus după îmbu- nătățirile aduse metodicii de determinare a fotosintezei aparente de către Sălăgeanu și colab. (12). Dispozitivul experimental (fig. 1) constă din : camera de asimilație construită din plexi- glas cu dimensiuni adecvate numărului de frunze luate în studiu; instalație rotativă pentru aspirație compusă din cîte 2 vase de 5 1 aranjate la 2 nivele diferite ; barbotoare cu frită din sticlă pisată și topită. Curentul de aer realizat cu ajutorul instalației de aspirație este trecut din camera de asi- milație prin vasele barbotoare care conțin o soluție Comparisons were carried out hetween the naturally occurring recovery and the recovery under the effects of ATP (200 p. M, 17 h) and chloramphenicol (300 mg/ 1,2 h) posttreatments. The .recovery was studied using cytological (frequencies of chromosome aberrations in anaphase), physiological (intensity of respiration) and biochemical tcsts (oxidative phosphorylation in mitochondria, phosphatasc and ATP-ase activities). The high frequency of X-ray which induced chromosome aberrations, especially in the postirradiative period, is coincident with an increase in the respiration rate and in the enzyine activities, as well as with a decrease in the P : O ratio. The negative influence of chloramphenicol, as an inhibitor of protein synthesis on the chromosome aberrations recovery was revealed to be related with altera- tions in the enzyme activities, as compared to the untreated irradiated control. The results of the treatment experiments are also reported. The duration of the mitotic cycle in Vicia faba as determined by the colchicine method is of about 12 hours. The X-ray treatment results in a delay and a certain asynchrony of the mitotic cycle inhibited undei' the ATP treatment; it is reduced to 10 hours. INTRODUCERE Studiile recente asupra aberațiilor cromozomiale induse experimental au furnizat anumite sugestii privind mecanismele posibile implicate în procesul de reunire a capetelor rupte ale cromozomilor. O serie de date (1), (2), (22), (24) indică dependența proceselor de refacere postiradiativă a aberațiilor cromozomiale de sinteza proteică, iar alte ipoteze, pornind de la rolul ADN în structura și funcția cromozomilor, consideră sinteza ST. SI CERC. BIOL., SERIA BOTANICĂ, T. 25, NR. 8, P. 248 - 249 , BUCUREȘTI, 1973 244 P. RATOU și colab. 2 ADN ca indispensabilă în procesul de refacere (9), (10), (19), (20). De asemenea, un vast material experimental indică existența unei exigențe energetice sporite în decursul procesului de refacere, sugerate mai ales de efectul tratamentelor cu ATP (3), (5), (6), (9), (10), (17), cu CO, (4), cu CO2 (12), (22), (24) cu dinitrofenol și al anoxiei (21). Deoarece dovezile experimentale în favoarea unor exigențe ener- getice suplimentare indică desfășurarea unor procese biosintetice active în cursul procesului de refacere cromozomială induse de razele X și deoarece rezultatele unor tratamente postiradiative combinate sugerează atît implicarea sintezei ADN, cît și a proteinelor, s-a ridicat problema legăturii eventuale dintre aceste două procese biosintetice în timpul refacerii daune- lor cromozomiale. Se știe că sinteza proteică (ca și sinteza ARN) este necesară pentru inițierea replicării ADN. S-ar putea considera că impli- cațiile sintezei proteice în refacerea cromozomială s-ar referi la producția unor proteine enzimatiee legate de sinteza ADN (9), (10).. Cealaltă alter- nativă, bazată pe datele asupra structurii cromozomilor, constă în impli- carea directă a sintezei proteice în repararea nucleoproteinelor afectate de razele X (1). Bineînțeles, cele două alternative nu se exclud reciproc și sinteza proteică ar putea interveni simultan la ambele niveluri. Comunicarea de față conține primele rezultate ale unei serii de lucrări inițiate cu scopul stabilirii nivelului și modalităților de acțiune ale biosintezei proteinelor în refacerea postiradiativă a rupturilor de cromozomi. Pornind de la importanța aportului energetic în acest proces, s-a studiat rolul sintezei proteinelor enzimatiee legate de eliberarea de energie prin analiza directă a unor activități enzimatiee (ATP-aza și fosfataza), ca și prin determinarea valorilor fosforilării oxidative și ale respirației. Totodată, s-a urmărit legătura acestora cu starea generală a celulei prin măsurarea duratei ciclului mitotic și prin studiul dinamicii procesului de refacere cromozomială. Studiul se bazează pe analiza cloramfenicolului ca inhibitor al sin- tezei proteice asupra activităților și proceselor menționate și pe verificarea în paralel a eficienței unui aport energetic suplimentar prin adaos de A.TP exogen. MATERIAL ȘI METODĂ Boabe uscate de Vicia faba var. minor, soiul Ascott au fost iradiate cu raze X, în doze de 7 000 r (rata dozei : 2 020 r/min, aparatul TUR-250, Centrul de radiobiologie și biologie moleculară București). Germinația s-a făcut la întuneric, Ia 25°C, în condiții de aerisire permanentă prin bar- botare. Tratamentele s-au efectuat prin introducerea rădăcinilor în sol. 200 gM ATP pentru 17 ore și 300 mg/1 cloramfenicol pentru 2 ore, la temperatura de germinație. Tratamentele au fost începute la 60 de ore de la începutul germinației și după epuizarea timpului de tratament rădăcinile au fost spălate,, iar germinația s-a continuat în condițiile inițiale. Pentru studiul aberațiilor cromozomiale, materialul a fost fixat în alcool absolut — acid acetic glacial 3:1, la diferite intervale de timp, socotite din momentul punerii la germinat (60, 72, 96, 120 h). Materialul a fost colorat prin metoda Feulgen, iar studiul aberațiilor s-a făcut în anafază și telofază. , 3 (DINAMICA PROCESULUI DE REFACERE POSTIRAlDlAȚIVA LA VICIA FABA 245 Durata ciclului de diviziune s-a determinat prin'metoda M. B u i a 11 i și V. N. Ron- c h i (7). Metoda constă în crearea unei populații sincrone de celule 4n cu ajutorul colchicinei. Pentru aceasta s-a efectuat un tratament de 1 oră cu colchicină 0,05% aplicat posterior iradierii și respectiv tratamentului cu ATP. După 8 ore de la sfîrșitul tratamentului cu colchicină s-au făcut fixări la intervale de o oră timp de 30 h. 1 Respirația rădăcinilor s-a determinat manometric la aparatul Warburg, la 25°C, timp de 30 minute. Determinarea raportului P : O s-a făcut pe preparate mitocondriale obținute din rădăcini recoltate la 120 de bre, prin procedeul obișnuit pentru extracția mitocondriilor din țesuturile vegetale etiolate. Mediul de extracție conținea tampon fosfat 0,006 M, pH = 6,9, zaharoză 0,5 M, EDTA 0,005’M. Centrifugările au fost de 10 minute Ia 1 500 g și, respectiv, 15 minute la 17 500 g. Determinările manometrice s-au făcut Ia 25°C timp de 30 minute la pH = 6,9, folosind succinatul ca substrat. Fosforul s-a determinat după T a u s s k y șiShorr (1953). Activitatea ATP-azei și a fosfatazei au fost determinate în condiții-standard.în.prezența tamponului acetat medinal HCL, la pH = 0,5 respectiv, P-glicerofosfatuI de sodiu. Activitatea enzimatică s-a exprimat în gg P/mg proteină. REZULTATE ȘI DISCUȚII Studiul aberațiilor cromozomiale produse în urma iradierii s-a. putut efectua abia după 48 de ore de germinație, deoarece în rădăcinile fixate înainte nu au fost găsite diviziuni celulare. La 60 de ore de la începutul germinației, există un număr suficient de diviziuni pentru a fi analizate, în anafază și telofază s-a studiat frecvența următoarelor tipuri de aberații cromozomiale : punți cromozomice și cromatidice, fragmente, cromozomi retardatari și micronuclei. , Tabelul nr.. l a Frecvența aberațiilor cromozomiale la Vicia faba- Timp de refăcei’e după iradiere (h) Anafaze ana- faze nor- male o/ /o ana- faze anor- male 0/ . /o aberații la 100 anafaze analizite . punți frag- mente retar- datari micro- nuclei cromozo- mice cromăti- dice o 1 2 3 4 5 6 7 Plante 60 64,8 35,2 5,5 23,1 21,3 57,4 3,7, iradiate 72 82,1 17,9 5,1 6,8 17,1 21,4 2,6 96 78,9 21,1 7,9 12,3 12,3 19,3 10,5 120 93,3 6,7 2,5 5,0 : 9,2 1,0 0,8 Plante iradiate 72 75 25 2,8 26,8 14,8 25,9 12,9 și tratate 96 7,2 12,8 1,9 12,7 12,8 9,8 4,9 . cu ATP 120 96 4 — 2 — — 1 Plante iradiate 60 . 20,7 79,3 18,9 67,9 92,5 138,3 3,8 și tratate cu 72 39,8 60,2 18,2 35,2 65,9 150,0 6,8 cloramfenicol 96 73,9 26,1 30,4 — 26,1 39,1 8,7 120 91,8 8,2 6,1 — 6,1 12,2 — -• 246 P. RATOU și oolab. 4 5 DINAMICA PROCESULUI DE REFACERE POSTIRADIATIVĂ LA VICIA FABA 247 în tabelul nr. 1 a și b sînt prezentate frecvențele aberațiilor cromo- zomiale produse de razele X, razele X + ATP și razele X + CHL Frec- vența aberațiilor cromozomiale la toate cele 3 tratamente scade odată Tabelul nr. 1 b Frecvența aberațiilor cromozomiale la Vicia faba Timp de refa- cere după ira- diere (h) Telofaze telofaze normale telofaze anormale aberații la 100 telofaze analizate punți fragmente retarda- tari micro- undei cromozo- mice cromati- dice 0 8 9 io 11 12 13 14 Plante iradiate 60 56,4 43,6 11,5 29,0 33,9 39,4 13,9 72 61,8 38,2 11,5 27,9 31,5 26,1 8,5 96 76,6 23,4 3,9 12,9 11,0 7,8 9,1 120 85,9 14,1 4,7 6,8 5,7 7,3 5,7 Plante iradiate 72 67,0 33,0 6,0 34 20,0 29,0 16,0 și tratate cu 96 75,7 24,3 6,9 22,6 15,6 8,7 11,3 ATP 120 95,2 4,8 1,6 4,0 1,6 ■ — — Plante iradiate 60 38,2 61,8 17,1 47,4 75,0 101,3 11,8 si tratate cu 72 45,1 54,9 30,5 28,5 82,9 68,3 7,3 cloramtenicol 96 63,3 36,7 8,3 21,6 43,3 38,3 3,3 120 76,1 23,9 8,9 6,0 26,9 10,4 — cu mărirea timpului de refacere. Din tabel se observă că în cazul materia- lului iradiat, la 60 de ore de germinație, sînt 35,2% anafaze anormale și 43,6% telofaze anormale, în timp ce la 120 de ore de germinație s-au găsit numai 6,7% anafaze și, respectiv, 14,1% telofaze anormale. Această scădere a frecvenței aberațiilor în raport cu timpul de refa- cere se observă și în cazul'materialului iradiat și tratat cu ATP. Creșterea frecvenței aberațiilor cromozomiale la materialul iradiat și tratat cu CH1 față de materialul iradiat și netratat dovedește efectul CH1 de împiedicare a restituției rupturilor produse de razele X. Astfel, la 60 de ore de germinație frecvența aberațiilor cromozomiale în materialul iradiat este de 32,2% anafaze anormale și 43,6% telofaze anormale în timp ce la iradiat + CH1 frecvențele corespunzătoare sînt 79,3% și 61,8%. La toate intervalele de timp se poate observa acest lucru. Se știe că CH1 nu produce singur ruperea cromozomilor; acest antibiotic avînd ca efect împiedicarea reparării rupturilor cromozomiale produse de razele X, rezultat găsit și de M a t s u u r a și colab. (13), V. E o n c h i și M. Bu- ia 11 i (7). Prin aplicarea tratamentului cu ATP exogen se observă, în general, o reducere a frecvenței aberațiilor cromozomiale față de martorul iradiat. De exemplu, la 120 de ore de germinație, frecvența, telofazelor anormale este de 14,1% la martorul iradiat și de 4,8% la materialul iradiat și tratat cu ATP. Efectul ATP se manifestă prin scurtarea timpului de refacere a rupturilor ca urmare a furnizării de energie suplimentară necesară resti- tuțiilor cromozomiale (3), (10). Tabelul nr. 2 Influenta iradiatiei și a tratamentului suplimentar cu cloramtenicol asupra unor procese metabolice la Vicia faba Durata germinației (li) 72 78 84 92 96 104 120 PLANTE IRADIATE Martor i ! Respirație' P : O Activitate ATP-azică • • Activitate fosfatazică- • 0,58 97,5 40,0 — 0,49 97,5 40,0 87,5 0,43 - 0,30 0,96 42,0 65,0 50,0 76,0 50,0 v CU Respirație • 0,74 0,68 0,60 76,0 — 65,0 P : O 0,90 țș < Activitate ATP-azică’ ■ 80,0 — 82,5 .— 60,0 60,0 38,0 Activitate fosfatazică' • 40,0 — 40,0 85,0 85,0 75,0 72,5 5 A ‘ Respirație • 0,64 0,52 0,44 0,40 0,35 0,27 5 73 *s o P : O 0,85 Activitate ATP-azică'' 102,0 — 102,0 — 102,0 — 102,0 Ei O >- Activitate fosfatazică -' 48,0 48,0 — — 48,0 — 48,0 1 PLANTE NE IRADIATE Respirație ■ 0,64 — — — 0,47 — 0,39 o P : O 1,42 q? Activitate ATP-azică' • 71,2 — 47,5 —. 47,5 47,5 45,0 Activitate fosfatazică'' 32,0 32,0 47,5 — 65,0 65,0 65,0 V CU Respirație • 0,70' — — — .— — 0,40 55 P : O 1,36 qj Activitate ATP-azică - • 75,0 — 50,0 — 50,0 — 50,0 H g Activitate fosfatazică' • 30,0 29,0 50,0 72,0 — 72,0 72,0 V i i Respirație — — — — — 3^ o I' : O 1,18 £ § £ c Activitate ATP-azică - • 80,0 — 81,0 — 80,0 — 80,0 Activitate fosfatazică - • 35,0 — 35,0 — — — 35,0 ■ cc O2/g/li • • |x g P/mg proteină Durata ciclului mitotic la Vicia faba determinată prin metoda cu colchicină este de aproximativ 12 ore (14); sub influența iradierii se pro- duce o întârziere și o anumită desincronizare a diviziunii celulare, curba frecvenței celulelor tetraploide prezentând mai multe maxime la intervale neregulate într-o perioadă corespunzătoare unui ciclu mitotic normal. în materialul iradiat și tratat cu ATP, durata ciclului mitotic este de 10 ore. Deci sub influența ATP, durata ciclului de diviziune este redusă la 10 ore față de martor. 248 p; RATOU și colab. 6 Respirația, fosforilarea oxidativă și activitățile enzimatice. Consumul de oxigen, sporit în prima parte a germinației în comparație cu martorul neiradiat, coincide în timp cu valorile cele mai mari ale frecvenței abe- rațiilor cromozomiale (tabelul nr. 2), ceea ce putea fi pus în legătură cu efectul cunoscut al oxigenului asupra procesului de refacere postiradiativă a daunelor cromozomiale (24). în a doua parte a germinației, consumul de oxigen are valori mai mici în cazul plantelor iradiate, în comparație cu plantele-martor. Plantele iradiate și tratate cu cloramfenicpl manifestă aceste deosebiri față de martorul neiradiat într-un mod și mai pronunțat: o exaltare și mai mare a consumului de oxigen are loc în prima parte a germinației pentru ca spre sfîrșitul perioadei studiate aceasta să capete valori sub nivelul plantelor iradiate și netratate. Această accentuare a efectelor iradierii, obținută prin tratamentul cu cloramfenicol, s-ar putea pune pe seama acțiunii inhibitoare a cloramfenicolului asupra sintezei unor proteine enzimatice care operează în cursul refacerii postiradiative naturale. Consumul sporit de oxigen în cazul plantelor iradiate se corelează și cu o scădere evidentă a raportului P : O, efect observat și de alți autori (15), (8). Și în cazul raportului P : O, tratamentul cu Cloramfenicol duce la o accentuare a efectului razelor X. în același sens se observă și o creștere a activității ATP-azice și fosfatazice sub acțiunea iradierii, iar această creștere este și mai accentuată în cazul plantelor iradiate și tratate cu cloramfenicol. în acest din urmă caz, se constată însă că activitățile enzimatice rămîn constante la valoarea atinsă la începutul germinației și nu arată scăderea observată în absența tratamentului cu cloramfenicol, rezultat asemănător obținut în studiile asupra fosfatazei și amilazei din fasole în cursul germinației. Această constatare ar putea fi considerată ca dovadă a intensificării activitățile!* enzimatice, și nu a creșterii sintezei de proteină enzimatică. 7 DINAMICA PROCESULUI DE REFACERE POSTIRADIATIVĂ LA VICIA FABA 249 6. Sub acțiunea iradierii și a tratamentului cu cloramfenicol se observă creșterea activității ATP-azei și fosfatazei în comparație cu acti- vitatea lor la plantele neiradiate. 7. Oloramfenicolul accentuează efectul iradierii, avînd influență inhibitoare asupra sintezei unor proteine necesare pentru refacerea abe- rațiilor cromozomiale. BIBLIOGRAFIE 1 . Alvabez M. R., Radiation Botany, 1965, 5, 105 — 110. 2 . Bailey P. C., S. Wolff, Radiat. Botany, 1964, 4, 121 — 125. 3 . Beatty A. V., J. W. Beatty, Proc. nat. Acad. Sci., U.S., 1960, 46, 1488 — 1412. . 4‘. - Genetics, 1960, 45, 331-345. 5 — Genetics, 1966, 53, 47 — 54. 6- — Radiation Botany, 1967, 7, 29 — 34. 7- Buiatti M., V. N. Ronchi, Caryologia, 1963, 16, 397 — 403. 8- Fobssbbrg A., R. Bbunneb, A. Pehab, Radiation Botany, 1967, 7, 507—512. 9’ Iwabuchi M., T. Saho, Stanifuji, Japan J. Genetics, 1966, 41, 279 — 388. 10’ Iwabuchi M., S. Tanifuji, H. Ochiai, Japan J. Genetics, 1966, 41, 395 — 402. 11- Kihlman B. A., Prentice Hali, Inc/Englewood Cliffs, New Jersey, 1966. 12- La Chance E. L., Proc. nat. Acad. Sci., U.S., 1966, 46, 1501-1505. 13 Matsuuba H. S., Tanifuji, M. Iwabuchi, J. Fac. Sci., Hoclaido Univ. 1962, Ser. V., 8, 57 - 74. 14. Raicu P., V. Stoian, Caryologia, 1967, 20, 317 — 322. 15. Romani R. J., K. L. Lim, K. L. Fischbb, J. G. van Kooy : Radiation Res. 1966,28, 257 — 275. 16. Ronchi V. N., M. Buiatti, Mut. Res. 1967, 4, 615-619. , 17. Tanifuji S., T. Saho, M. Iwabuchi, Japan J. Genetics, 1966, 41, 389 — 394. 18. Taussky H. H., E. Shobb, J. Biol. Chem., 1953, 202, 675-681. 19. Taylok J. H., Proc. nat. Acad. Sci., U.S., 1963,49. 20. Taylob J. H., W. F. Haut, J. Tung, Proc. nat. Acad. Sci., U.S., 1962, 48, 190—198. 21. Wolff S., K . C. Atwood, Proc. nat. Acad. Sci., U.S., 1954, 40, 187 — 192. 22. Wolff S., H. E. Luippold, Science, 1955, 122, 231 — 232. 23. - Proc. nat. Acad. Sci., U.S., 1956, 42, 510-514. 24. - Genetics, 1958, 43, 493-502. CONCLUZII Cercetările noastre au dus la următoarele concluzii: 1. Frecvența aberațiilor cromozomiale induse cu 7 000 K se reduce proporțional cu mărirea timpului de refacere. 2. Tratamentul materialului iradiat cu ATP are ca efect scurtarea timpului de refacere a rupturilor cromozomiale ca urmare a furnizării de energie suplimentară necesară > restituțiilor cromozomiale. 3. Tratamentul materialului iradiat cu cloramfenicol împiedică restituția rupturilor cromozomiale, avînd ca efect creșterea frecvenței aberațiilor cromozomiale. 4. Sub influența iradierii se produce întârzierea și o anumită desin- cronizare a diviziunii celulare. Durata ciclului mitotic la Vicia faba este aproximativ de 12 ore, iar sub influența tratamentului postiradiativ cu ATP ea este redusă la 10 ore. 5. Plantele iradiate consumă cantități sporite de oxigen în prima perioadă a germinației, ceea ce are o strînsă legătură cu efectul cunoscut al oxigenului asupra procesului de refacere postiradiativă a daunelor cromozomiale. ' Facultatea de biologie București, Catedra de genetică Institutul de științe biologice Primit la redacție la 6 iunie 1972 MODIFICĂRI BIOCHIMICE LA PLANTE SUB INFLUENTA POLUĂRII ATMOSFEREI DE ILEANA BUICULESCU și ILEANA HURGHIȘIU 577.1:551.510.04 In den Monatcn Juni und Juii des Jahres 1972 wurden Beobachtungen liber die Auswirkungen der Luftverurireinigung bei freiwachsenden und angebauten Pflanzen in den Industriegebieten von Hunedoara und Reșița durchgefuhrt. In den Zonen mit Luftverunreinigung hochsten Grades wurden biochemische Verănderungen festgestellt die durcli pH-Verschiebungen und Forderung oder Hemmung der Synthese von loslichen Zuckern und freien Aminosiiurcn zum Aus- druck kamen. Atmosfera din jurul orașelor Hunedoara și Reșița, puternice centre industriale ale țării, este intens poluată de noxele reziduale devărsăte continuu în bazinul aerian de cele două mari combinate siderurgice. Acestea sînt transportate de eurenții atmosferici pe mari distanțe, încît acțiunea lor nefavorabilă se resimte pe suprafețe întinse în jurul combi- natelor, unde se remarcă modificări ale factorilor abiotici, dar mai ales la organismele vii. Perturbările ce au loc în biosferă sînt deosebit de importante în complexitatea aspectelor pe care le implică, întrucît sînt afectate toate formele de organizare ale materiei vii, de la nivel subindividual pîn i la ecosistem, ceea ce poate conduce în ultimă instanță la distrugerea echili- brului biologic existent în natură. Influența negativă a noxelor se resimte cei mai puternic asupra plantelor verzi, producătorii primari din ciclul trofic, care datorită cloro- filei dețin funcțiile fundamentale în biosferă, și anume producerea în procesul de fotosinteză a oxigenului liber și realizarea sintezei primare a substanțelor organice, din cele anorganice, prin transformarea energiei radiante în energie chimică. Agenții poluanți produc dereglări ale proceselor fiziologice și bio- chimice din organismele vegetale, care atunci cînd ating o anumită inten- sitate se exteriorizează printr-o serie de leziuni anatomice și morfologice St SI. CERC. BIOL., SERIA BOTANICĂ, T. 25, NR. 3, P. 251-259 , BUCUREȘTI; 1973 252 I'L. BUICULfîSCU, IL. HURGHIȘIU 2 la diverse organe ale plantelor. Alteori, deși metabolismul este serios afectat și plantele suferă din cauza noxelor nu se observă nici o alterare vizibilă a aspectului morfologic față de cele care vegetează în condiții normale. In studierea efectelor produse de poluarea atmosferei asupra orga- nismelor vii se impune cu necesitate coroborarea cercetărilor de simpto- matologie morfologică cu cele de ordin fiziologic și biochimic, care oferă indicații mai precise asupra mecanismului intim de acțiune a noxelor asupra plantelor. Principalii poluanți eliminați de combinatele siderurgice de la Hune- doara și Reșița sînt praful bogat în SiO2 liber, iar dintre gaze SO2. Influ- ența negativă a pulberilor se manifestă sub aspect mecanic, prin reți- nerea unei însemnate cantități din energia solară care ar trebui să pătrundă în plante pentru fotosinteză, precum și obstruarea stomatelor datorită depunerii lor în cantități apreciabile pe frunze, împiedicînd astfel schimbul de gaze, transpirația, ceea ce determină o scădere a vitalității plantelor. Deoarece praful conține și cantități importante de funingine, provenită mai ales de la traficul uzinal efectuat de locomotive cu aburi, care este un fixator și acumulator de SO2, acesta mărește indirect acțiunea deosebit de nocivă pe care SO2 o exercită asupra vegetației. , SO2, fiind noxa predominantă și cea mai activă din punct de vedere chimic dintre toate gazele eliminate de combinatele siderurgice din Hune- doara și Reșița, aduce cele mai mari prejudicii vegetației Înconjurătoare. Acțiunea dăunătoare se datorează proprietății sale reducătoare. SO2 sub formă de gaz pătrunde cu ușurință în frunze prin deschiderea stomatelor, odată cu aerul necesar activității metabolice. întrucît influ- ența acestuia se manifestă cel mai pregnant la nivelul suprafețelor asimila- toare, materialul vegetal cu care s-a lucrat a fost alcătuit numai din limburile frunzelor. ■ Pentru analiză s-au ales plante spontane și de cultură din ecosiste- mele prezente în suprafețele periuzinale de la Hunedoara și Reșița. Secate cereale, Hordeum vulgare și Vicia faba au fost cultivate experimental în aceste zone. Locurile de recoltare a materialului vegetal "au fost alese în ambele centre industriale în punctele unde se înregistrează permanent o maximă impurificare a atmosferei. La Hunedoara s-au luat probe din imediata vecinătate a combinatului și mai ales de pe dealul Slaști, de lîngă cartierul Stufit (Gazometru). Conform datelor indicate de B u ț i u și colab. (3) concentrația medie de praf (determinată prin metoda sedimentării) este de 2 629,2 t/ km2/an, iar pentru SO2. de 0,61 mg/m3. La Reșița s-au ales stațiuni corespunzătoare celor două centre de poluare a orașului, și anume la Rîndul III, în zona orașului vechi, iar în cea a cartierului nou Lunca Bîrzavei, pe dealul din spatele Aglomerato- rului. Cantitatea noxelor emise la Reșița este mai redusă decît la Hune- doara. Astfel depunerile de praf indică valori de 1 420 t/km2/an la Rîndul III și de 1 048 t/km2/an la Aglomerator , iar concentrația de SO2 de 0,49 ' mg/m3 la Rînduri și 0,35 mg/m3 în Lunca Bîrzavei (2). Ca stațiuni de control s-au considerat localități suficient de depărtate de aceste centre industriale unde influența noxelor nu se resimte; pentru 3 modificări biochimice la plante sub influența poluării 253 Hunedoara fiind Deva și Hațegul/ iar pentru Reșița Văliugul. Recoltarea probelor, la primul lot de plante a avut loc între 1—4.VI.1972, în plină perioadă de activitate fiziologică, iar la cele semănate experimental între 16—18.VII.1972, corespunzător fazei de înflorire. 1. plicii SUCULUI CELULAR La concentrații sub limita toxică plantele rezistă și anulează acțiunea nocivă a gazului sau soluției acide care ia naștere prin dizolvarea SO2 în apa conținută de sucul celular, deoarece plantele au capacitatea de-a fixa și neutraliza o cantitate de SO2 prin reacții fiziologice normale. Expe- riențele efectuate de T e n d r o n (13) au devedit că frunzele din regiunile poluate conțin de 3 ori mai mult sulf decît cele din zonele nepoluate cu SO2. S-a constatat că o concentrație de 0,001% SO2este suficientă ca să producă perturbări la organele aeriene ale plantelor. în frunze, gazul pătruns la nivel celular se transformă prin oxidare lentă în sulfiți și apoi sulfați, determinînd o modificare a reacției normale a pH-ului.. Sucul celular al plantelor este de obicei, acid, avînd valori între 5,5—6,5 și variază de la o specie la alta. Determinarea concentrației ionilor de hidrogen la sucul extras din frunzele plantelor recoltate din zona Hunedoara și Reșița s-a făcut cu hîrtie indicatoare de pH (Merck). Se constată că la majoritatea speciilor analizate Populus tremula, Tussildgo farfara^ Ligustrum vulgare, Quereus cerris etc. pH-ul sucului celular al frunzelor este mai acid la plantele din zonele poluate decît din cele din stațiunea de control și doar la Hordeum vulgare, Secole cereale și Aesculus hippocastanum,.acesta are o aciditate mai redusă în zonele cu atmosferă impurificată în raport cu martorul (tab. nr. 1). La Picea abies de la Hunedoara reacția sucului celular este neutră în timp ce la martor valoarea este ușor alcalină. La Triticum vulgare pH-ul se menține constant față de martor. 2. CONCENT1IAȚJA BE GLUCIDE SOLUBILE Glucidele constituie primele substanțe produse pe cale autogenă de celulele vegetale în procesul de fotosinteză. Ele reprezintă un material energetic și nutritiv de bază și se situează pe primul loc între substanțele organice în ceea ce privește importanța în metabolismul celulei vegetale, constituind totodată și elemente de bază pentru formarea acizilor organici, a lipidelor și protidelor. îndeplinesc de asemenea un rol important în funcția de , apărare a organismelor plantelor în condiții neprielnice de viață. Astfel, orice perturbare apărută în procesul sintezei de glucide sub influența unor factori de mediu nefavorabil, cum ar fi o atmoseferă poluată cu pulberi și gaze, implicit va afecta toate celelalte procese fiziologice ale organismului vegetal dependente direct sau indirect de acestea. Conținutul de zaharuri solubile din sucul celular s-a determinat cu refractometrul portabil, rezultatele exprimîndu-se în procente. 234 îl: BUICUL0SCU, IL. HURGHIȘIU ■1 1 După modul în care plantele reacționează în ceea ce privește can- titatea de zaharuri produsă în condițiile unei atmosfere impurificate, plantele analizate se grupează în două categorii. în prima categorie sînt incluse speciile la care se observă o reducere a cantității de glucide solubile în zona poluată. Această situație este caracteristică pentru cele mai multe specii, și anume Picea abies, Tussilago farfara, Robinia pseudacacia, Secale cereale etc. Diferența cea mai mare dintre valorile obținute la martor și probă se înregistrează l&Ligustnm vulgare și anume 16% (tabelul nr. 1). în a doua categorie sînt cuprinse speciile Poa compressa, Populus tremula, Quercus cerris și Juglans regia, la care, concentrația zaharurilor din probele recoltate din zonele poluate este, mai crescută ,îh raport cu a probelor .de control, agenții impurificatori din atmosferă și îndeosebi S02' exercită în cazul lor o acțiune stimulatoare a procesului de sinteză ă glucidelor. « ■ " Tabelul nr. 1 . ; ’ . Valorile pIGuliii sucului celular și ale concentrației dc zaharuri la plante din zonele cu atmosfera poluata-Hunedoara și Reșița < ; Dala recoltării Specia Locul1 recoltării'" r ‘ .Con- centr. dc za- haruri- (%) pll-ul sucului celjtilar 1 4.VI.1972 . . -. Tussilago-farfara ■ .; 2'rilicum vulgare ’ Liguslrum vulgare Aesculus hippocas- tanum Picea abies Juglans regia Quercus cerris Populuș tremula Robinia pseudacacia Poa compressa ■ \ martor. ■ 1Vi 7,. '. poluat Hunedoara,/, martor . ■ . poluat-Hunedoara ’ martor >. polua t-Hunedoara martor ' poluat-Hunedoara ' ■ martor . • poluat-Hunedoara - martor poluat-Hunedoara martor potuat-Ueșița martor poluat-Rcșița martor ■ . poluat-Hunedoara . - . ,• poluat-ReșUa , . • A E martor / poluat-Hunedoara . ■ poluat-Rcșița ! . t - 5,1 ■ 4 11,1 8,2 28. < 12 ■ 8,2 7,8 17,6 15,1 8,7 13,2 13 13,3 7,1 15,3 8,1 ^■■-7 '■ 7,5 2,3 8,3 8,3 '4,5 3 4 5,5 (> '-V;5 717.' 4,5 4 4,5 4 ' 6 4 6 ? Ak .6.. ■" 5,5 - 4,5 7 4,5 16-18.VII.1972 Secale cereale Hordeuhr vulgare Vicia faba ' \ : .7 > ■ ,martor. • ... ■, . poluat-Hupedoara ' poluat-Reșița' martor V ■ '■ < ; poluat-Hunedoara , .. poluat-Reșița . ' , martor . ' ^'‘ poluat-Huiiedoara 1 ■ . poluat-Reșița i ; ■ f!>; . 6,2 4,9 ' 7,7 ' 7,1' ,■■4,7/ 8,2., 6 4,5 5 5 5 6 5,5 >4;5. 6 .5,5 ’ 6 ’ 5,5 . 6, , 5 MODIFICĂRI BIOCHIMICE LA PLANTE SUB INFLUENȚA POLUĂRII 255 A. Sitnikova (11) a constatat că rezistența unor specii de plante în condițiile atmosferei poluate cu pulberi și S02 din jurul unei uzine metalurgice este legată de creșterea cantității de glucide, punînd astfel în evidență rolul lor în funcția de apărare a organismelor vegetale în condiții neprielnice. Sub acest aspect cercetările noastre arată că speciile din a doua grupă au o capacitate mai mare de rezistență în aceste zone decît speciile din prima categorie. Intensitatea perturbărilor survenite în procesul de formare a glucide- lor solubile este proporțională cu concentrația noxelor din atmosferă. Acest lucru se pune în evidență comparînd valorile găsite la aceleași specii care au fost recoltate din cele două regiuni. La Robinia pseudacacia și Vicia faba din Reșița, reducerea cantității de zaharuri este mai puțin accentuată decît la Hunedoara, deoarece și concentrația noxelor este mai mică. La Hordeum vulgare și Secale cereale de la Reșița, conținutul de glucide solubile este crescut în raport cu martorul pe cînd la Hunedoara, la aceleași specii, se remarcă o situație inversă. Acest lucru se poate explica prin faptul că noxele cu valori mai mici stimulează formarea de glucide (ca la Reșița), pe cînd o concentrație mărită a acestor noxe (la Hunedoara, unde este aproape dublă față de Reșița), determină o inhibare a procesului de sinteză a acestor substanțe, deoarece este depășită capacitatea de adaptare și de rezistență a speciilor respective. După cum arată A. Sitni kova (11), toate modificările care au loc în procesul de formare a zaharurilor, în sensul amplificării sau reducerii intensității lui, determinate de poluarea atmosferei, se realizează pe seama variației cantitative a dizaharidelor, cele mai numeroase și labile forme ale glucidelor, conținutul de monozaharide rămînînd practic neschimbat. 3. CONȚINUTUL ÎN AMINOACIZI LIBERI Conținutul în aminoacizi liberi din sucul celular s-a determinat prin metoda cromatografiei pe hîrtie (6). Proteinele s-au precipitat cu acetonă clorhidrică 1%. Spoturile s-au aplicat pe hîrtie cromatografică MX 263, din reziduul obținut, reluat cu amoniac 0,5 n. Solventul utilizat a fost un amestec de butanol — acid acetic — apă (4:1:1). Migrarea a durat 48 de ore și s-a efectuat ascendent. Colorarea s-a făcut cu ninhidrină 0,2% în butanol. S-au efectuat aprecieri calitative asupra conținutului de aminoacizi. Tabelul nr. 2 indică conținutul de aminoacizi liberi la specii spontane și cultivate din regiunea Hunedoara în luna iunie. Se constată că la plan- tele recoltate din zona poluată, se evidențiază deosebiri la nivelul amino- acizilor liberi în raport cu martorul. Modificări semnificative se observă la Aesculus hippocastanum (fig. 1) în sensul că la probă se găsesc în plus față de martor, acid glutamic-treonină, alanină, tirozină-metionină și vaîină dar lipsește cistina-cisteina. O creștere a numărului de aminoacizi în zona poluată se realizează la Picea abies pe seama tirozinei-metioninei. 256 IL. BUICULEISCU, IL. HURGHIȘIU Fig- 1. — Cromatograma aminoacizilor liberi la plantele mator și din zonele poluate Hunedoara și Reșița. 1. — probă Tussilago forfara (Hunedoara), 2. — martor Tussilago farfara (Hunedoara) 3 — probă Holcus lanalus (Reșița). 4.— martor Holcus lanatus (Reșița) 5. —probă Aesculus hippocaslanum (Hunedoara). M. —martori aminoacizi. L F V M-T P A Țr-Ac ,gl. Glic - Ser - Ac asp Arg- H ist Uz. Cistein- Cist. 3 2 1 M Fig. 2. — Cromatograma aminoacizilor liberi la Vicia faba, 1. — martor, 2. — probă Hunedoara, 3. — probă Reșița. M. —martori aminoacizi. 7 MODIFICĂRI BIOCHIMICE LA PLANTE SUB INFLUENȚA POLUĂRII 257 Fig. 4. - Cromatograma aminoacizilor liberi la Secale cereale 1. - martor 2. - probă (Hunedoara), 3. - probă (Reșița). M,—martori aminoacizi. La alte specii recoltate de la Hunedoara, unii aminoacizi nu s-au identificat. Astfel la Tussilago farfara (fig. 1) lipsește fenilalanina, la Juglans regia, valina, la Triticum vulgare cistina-cisteina, iar la Poa com- pressa alanina și tirozina-metionina. La Ligustrum vulgare, între tirozină-metionină, și fenilalanina apare o situație inversă întrucît primii s-au identificat în probă, iar ultimul nu s-a evidențiat. La Bobinia pseudacacia apare aceeași situație între prolină și leucină. în tabelul nr. 3 este redat conținutul în aminoacizi liberi la unele specii spontane, recoltate din regiunea Reșița, în luna iunie. Se remarcă atît o creștere, cît și o reducere a aminoacizilor identificați în probele din zona poluată, în funcție de specie. La Quercus cerris sporirea numărului de aminoacizi liberi se realizează pe seama acidului glutamic-treonină,. alanină, tirozină-metionină, valină și fenilalanină, iar la Populus tremula,. datorită acidului glutamic-treonină, alanină, tirozină-metionină și leu- cină. La Bobinia pseudacacia nu s-a găsit prolină, la Holcus lanatus (fig. 1),. Tabelul nr. 3 Modificarea conținutului in aminoacizi liberi la specii spontane, ca urinare a poluării atmosferei (iunie 197%) Ia Reșița Nr. Quercus cerris Bobinia pseudo- eacia Populus tremula Poa com- pressa Holcus lanatus crt. Aminoacizi o © © o >« tî oQ îi ti -© ■ tî A’ ■E « 2 •cs © ' d © rt w © E o. E & E ci E ii E B. 1 Cistină-cisteină + + _ 2 Lizină-Histidină-arginină + + + + + + + + + + 3 Ac. aspartic-serină-glicocol + + + + + + + + + +■ 4 Ac. glutamic-treonină r- + + + 1 - + l + + + 4- 5 Prolină + -1 — — — — 6 Alanină i - + + + - + +- - + + 7 Tirozină-metionină i - + + + - + + - + H- 8 Valină i - + — — — — — — + + 9 Fenilalanină i - + i — — —. ~ 1 - + 1 + + 10 Leucină — — 1 — ~ 1 1 +- leucină, iar la Poa compressa alanina, tirozina-metionina, în schimb s-a identificat fenilalanina. , Modificările conținutului în aminoacizi liberi la plantele de cultură semănate experimental în cele două zone poluate sînt redate în tabelul nr. 4. La Vicia faba (fig. 2) și Hordeum vulgare (fig. 3) în probe, atît la Hunedoara, cît și la Reșița s-au evidențiat în plus leucină și, respectiv, fenilalanina. Secale cereale (fig. 4) în cele două zone poluate se comportă diferit. La Hunedoara se găsesc cistina-cisteina și alanina, iar la Reșița nu s-a identificat valina. 9 MODIFICĂRI BIOCHIMICE LA PLANTE SUB INFLUENȚA POLUĂRII 259 258 IL. BUICULHSCU, IL. HURGHIȘIU Tabelul nr. 4 Modificarea conținutului in aminoacizi liberi la plantele de cultură, ca urinare a poluării atmosferei (iulie 1OT2) Nr. crt. Aminoacizi Vicia faba Hordeum vulgare Secole cereale. martor probă Hune- doara probă Reșița martor probă probă martor probă probă Hune- doara Reșița Hune- doara Reșița 1' Cistină-cisteiuă — — — ■ ■ —■ ■ ~ J — 1 - + - 1 2 ' Lizmă-histină-arginină + + + + + + + + 3 Ac. aspartic-serină-glicocol + + + ■ 4- + + + T + ' 4 Ac. glutamic-treonină -1- rF + ■ + + + + 5 Prolină — — — ■ — — — — — —■ 6 Alanină + + + ■ + + + 1 “ + — 1 7 Tirozină-metionină + + + + + ■ + + + + 8 Valină + + + + + 4- 1 + + — 1 .9 . Fenilalanină — — — + + 1 — • — 10 Leucină 1 - + + 1 + + + + +. +' CONCLUZII 6. Haîs I. M., Macek K., Paper chromalography, Praga, 1963. 7. Ionescu Al., Sanda V., Grou E., Buiculbscu I., Rev. roum. Biol., Seric de Botanique, 1971, 16, 2. 8. Ionescu Al., Grou E., Rev. roum. Biol., Scrie de Botanique, 1971, 16, 4. 9. Meethan A. R., Aimospheric pollution, Pergamon Press, Oxford, 1964. 10. Schoenbeck H., Air Pollution Abstract, 1970, VI. 11. Sitnikova A. S., Rastiielnost i promîșlennîe zagriaznenia, Sverdlovsk, 1966. 12. Thomas D., Les effects de la pollution de l’air sur les plantes. La Pollution de l’air, OMS, 1963. 13. Tendbon M., Effets de la pollution sur les animaux et les plantes, Conference Europeene sur la pollution de l’air, Strassbourg, 1964. Institutul de științe biologice București Primit la redacție la 29 decembrie 1972 1. S-au constatat modificări ale pH-ului sucului celular, în sensul creșterii sau reducerii acidității, la diferitele specii de plante recoltate din zonele poluate Hunedoara și Reșița. 2. Concentrația în glucide solubile este mai scăzută la majoritatea speciilor lemnoase și ierboase în raport cu martorul, identifieîndu-se însă la unele specii și o cantitate crescută a acestora. 3. Conținutul în aminoacizi liberi diferă de la specie la specie, de la o zonă de poluare la alta, observîndu-se o creștere sau o scădere, nume- rică a acestora. Modificări semnificative apar la leucină, fenilalanină, valină, alanină, cistina-cisteină, acid glutamic-treonină, prolină și tiro- zină-metionină. 4. Dereglările puse în evidență la reacția sucului celular, a concen- trației glucidelor solubile și a conținutului în aminoacizi liberi la plantele aflate sub influența noxelor, eliminate în atmosfera înconjurătoare de combinatele siderurgice de la Hunedoara și Reșița, arată că metabolismul general al plantelor care vegetează în astfel de condiții este afectat. BIBLIOGRAFIE 1. Barnea M., Ursu P., Proiecția atmosferei împotriva impurificării cu pulberi și gaze, ^Bucu- rești, 1969. 2. Bucățea T., Kardos T., Groholszky T., Aspecte ale impurificării atmosferei în Municipiul Reșița, Reșița, 1972. 3. Buțiu și colab., Cercetarea impurificării atmosferei prin pulberi și gaze și acțiunea nocivă asupra stării de sănătate a populației în municipiile Timișoara și Hunedoara, Centrul de cercetări medicale, Timișoara, 1970. 4. Constantinescu Gh., Constantinescu Gh. I., Comunic. Acad. R.P.R., 1963, 13, 7. 5. Constantinescu Gh., Constantinescu I., Igiena, 1967, 16, 3. EFECTELE BIOLOGICE ALE POLUĂRII SI PROBLEMA MEDIULUI ÎN ZONA BÎRSEȘTI (TG.-JIU) DE i AL. IONESCU și 'GH. NEAMU ■ 574/578 : 551.510.04 Les problemes ele Tamănagemerit territorial sont mis en question par l’interme- diaire des experimentations entreprises dans une zone polluee par un important combinat de ciment et de produits ceramiques. Le travail met en evidence l’^tat precaire de la vegetation (par l’analyse des pigments cloropliylliens, les stomates fonctionnelles, le poids sec et la producti- vite) proportionnel au iiiveau de la pollution et apporte des renseignements â l’egard des voies de developpement de ramehagement territorial de cette region. Transformările profunde (determinate de tehnica expansivă contem- porană și de ritmul ridicat al industrializării moderne se repercutează în foarte diverse maniere asupra unor regiuni întinse. Crearea în zona Tg.-Jiu a marelui combinat de ciment, plăci de azbociment și țiglă Bîrsești {fig. 1) a impulsionat puternic economia Gorjului antrenînd nemijlocit în producție un mare număr din populația activă a județului, insuficient folosită în trecut. Veniturile realizate, dar mai ales rolul său în furnizarea materialului de construcție pentru o serie de obiective importante îi dovedește din plin utilitatea și eficiența. în același timp însă, ea a prilejuit apariția efectelor poluării deter- minate de pulberile emanate în procesul de fabricație și a adus în prim plan, și pentru această regiune, problema complexă a amenajării teri- toriale. în cele iriai multe părți ale lumii urbanistica, peisajul și lupta împotriva poluărilor sînt preocupări curente, menite să îmbunătățească, în mod calitativ, nivelul de trai al populației. într-un raport prezentat Consiliului Europei (10) localizarea și importanța uzinelor producătoare de ciment erau detailat expuse împreună cu măsurile luate sau care se cer întreprinse pentru salvgardarea purității mediului. Depunerile diverselor pulberi s-au dovedit dăunătoare pentru vegetație și faună, ca și pentru aspectul orașelor și sănătății oamenilor (4)—(9), (12); problemele legate de amplasarea unor asemenea industrii, ST. SI CERC. BIOL., SERIA BOTANICĂ, T. 25. NR. 3, P. 261-207, BUCUREȘTI, 1973 262 AL. IONESCU, GH. NEAMU 2 3 EFECTELE BIOLOGICE ALE POLUĂRII 263 precum și de planificarea așezărilor și amenajărilor umane sînt stăruitor studiate (1)—’(4), (16). Fig. 1. — Surse de poluare a mediului. Cercetările întreprinse în zona Tg.-Jiu încearcă să se integreze acestor complexe investigații care au drept scop crearea unui mediu am- biant optim. Combinatul de la Bîrsești a fost amplasat în imediata apropiere a unui oraș foarte dezvoltat și în apropierea unor sate ale căror intra- vilane formau cunoscutele livezi și podgorii din dealurile Gorjului. în depresiunea Tg.-Jiu, orientarea cursului Jiului dinspre NNE spre 8SV conduce canalizarea aerului pe vale, cel mai frecvent fiind vîntul din direcția N (10,3%) și NV (9,5%). în timpul verii, frecvența acestor direcții crește pînă la 14 %. Pe fundul văilor și în depresiunea Tg.-Jiu — Cîmpu Mare închisă spre sud de Dealul Bran, iar spre nord de șirul de dealuri Seciu—Ciocadia—Săcelu calmul atmosferic predomină cu o prezență de 55,8% din totalul observațiilor anuale (1), (14), (15). în experimentări întreprinse pentru a se determina răspîndirea pulberilor emise de sursa de poluare și transportate de curenți de aer și pentru a se determina cantitatea acestora, în satele Bîrsești, Stănești, Vălari (pe Valea Susiței), Bălești, Drăguțești, Drăgoeni, Scoarța (din depresiunea Tg.-Jiu—Cîmpu Mare), Preajba, Turcinești, Rovinari (de pe valea Jiului), Cîlnic, Ciuperceni (depresiunea intracolinară) și Arcani, Tismana (depresiunea subcarpatică olteană) au fost amplasate recipiente în care s-au colectat, de-a lungul întregului an, probe de depuneri. Rezultatele obținute și expuse, pentru cele mai multe dintre loca- litățile menționate, în tabelul nr. 1 și figura 2 arată marea arie de răspîn- dire a pulberilor și a cantităților însemnate care se depun pe sol. în afara mediilor exprimate în tabel și figura 2, menționăm că au fost cazuri în Fig, 2. — Schița depunerilor de pulberi;-----5 — 10;.. .. 10 — 20;.-----30 —50 g/m2/zi. care, la Școala generală—Bîrsești, s-au acumulat în 24 de ore, într-o zi de calm atmosferic pînă la 300 g ciment/m2. în Municipiul Tg.-Jiu este Tabelul nr. 7* Cantitatea