ACADEMIA REPUBLICII POPULARE ROMÎNE BIOL ÎW. STUDII SI CERCETĂRI DE BIOLOGIE :‘>m . .1.1 .MD ; .11/1.H b; Jrrsb.'i'.. i SERIA «BIOLOGIE ANIMALA» .Jl . 7 : .îl.'T.M isuhwctA I:; Jrrwfroqg'no'i trWKM.wț .ll.M.fl iiiirtîliO'i’A l<; uhIhi >KH3HeHH0CTii cepnix 6a- painKOB. CpaBiiHTenBHoe nccjiejțoBaime miTeHCMBiiocTn RBixaTeJiBHoro o6Mena h 3Hauennft anepreTnnecRoro o6Mena BențecTB y cepBix 6apamK0B 51 H. TEOflOPHHy, T. HHKHTA, H. HOHECKy, P. BVPJIAKy m H. AH- KPElî, HcojieflOBaniiH cpe^CTB noBBiineiinH iKiiSHeimocTii cepBix 6apam- kob. CbapMaKOAMiiaMiiuecKoe, TepaneBTiiuecKoe n MeTaâojinuecKoe AeiicTBHe nnjioKapniiHa m CTpnxHmia na cepwx 6apauirtoB ... 59 r. HHKHTA, H. nOIIEGKV, P. ByPJIAKV, H. XAHMOBHH, HI. BOHH ii E. BPATy, OnBHOJiorimecKHe ochobbi noBBimeHUH îiuuchockoctii ii MHConponyKqnn nTinț. HcojienoBaiinn HiiqenocKOCTii, aiiepreTiiuecKoro o6Mena n penTaâeJiBHOCTii BbipamnBanHH ityp nopo^u nerropii, po«aft- jieHH n yroK neKHHCKoîi nopo^Bi nnopop,Bi xaKM.KaMn6ejin (Coo6mennel) 69 P. HHKHTA, H. HOHECKy, P. BVPJIAKy, H. XAHMOBHH, IH. BOHH ii E. BPATy, HCHEHKE PKCVHKOB Puc. 1. — Oribotritia serrata sp. nov. Acnnc, buh c nopcaJibHoii CTopoHbi. Puc. 2. — TpnxoOoTpuii. Puc. 3. — PncTepocoMa. O6mnfi buh. Puc. 4. — BeHTpajibiibiit miiT. Puc. 5. — Hiukhhh ry6a. Puc. 6. — Kjieimm (mynajibueaaBajibi). Puc. 7. — flftaeKJian. Plic. 8. — flttixo. Puc. 9. — Deutovum. Pnc. Phc. Pmc. Pmc. Pmc. Pmc. 10. — Pseudotritia intermedia sp. nov. Acnnc, buh c flopcajibiioft cropoHM. 11. — Acnnc, unu cOoKy. 12. — Bojiockm acniica. 13. — TpaxoOoTpnft. 14. — PncTepocoMa, buh cOoKy. 15. — OpiiaMenTaiiiin mcTepocoMbi. Fig- 1- — Oribotritia serrata sp. nov. Aspis, vue dorsale. Fig. 2. — Trichobotrium. Fig- 3. — Hystcrosome, vue generale. Fig- ~ Ecusson ventral. Fig- 5. — Labium. Fig- 6. — Chelicere. Fig- 7- ~ L’ovipositeur. Fig. 8. — L’oeuf. Fig. 9. — Le deutove. Fig. 10. — Pseudotritia intermedia sp. nov. Aspis, vue dorsale. Fig. 11. — Aspis, vue laterale. Fig. 12. — Soies de l’aspis. Fig. 13. — Trichobotrium. Fig. 14. — Hysterosome, vue laterale. Fig. 15. — Ornementation de l’hysWrosome. Fig, 16. — Soies de l’hysterosome. Fig. 17. — Face ventrale de l’hysterosome. Fig. 18. — Piâce intermediaire triangulaire, plan supcrficiel. Z. FEIDER și I. SUCIU 14 pig. 19. — Fiece intermediaire triangulaire, plan profond. Fig. 20. — Labium. Fig. 21. — Palpe maxillaire. Fig. 22. — Chdlicere. pig. 23. — L’ovipositeur. BIBLIOGRAFIE . p r a n d j e a n F., Phthiracarus anonymum n. sp. Revue Franțaise d’Entomologie, Paris,. K 1934. 2 Mic*1861 A- D., Oribatidae, în Das Tierreich, Berlin, 1848. 3 S e 11 11 i c k M a x , Hornmilben (Oribatei), în Die Tierivelt Mittel-europas-Brohmer, etc. Leipzig, 1929. 4 w i 11 m a n n C., Moosmilben oder Oribatiden (Cryptostigmata). Die Tierivelt Deutschlands und der angrenz. Meeresteile, lena, 1931. ASUPRA TESTACEELOR DIN CÎTEVA TINOAVE BĂȘTINAȘE*) (COMUNICARE PRELIMINARĂ) DE IOSIF LEPȘI Comunicare prezentată de m. lONESCU, membru corespondent al Academiei R.P.R., în Sesiunea științifică din 26 septembrie 1957 Este cunoscut că din cauza oligotrofismului și ridicatei lor acidități, apele tinoavelor (turbăriilor de munte) reprezintă biotopuri cu totul particulare, profund diferite de alte ape naturale. Aceste foarte rele condiții au generat o faună destul de specifică, adaptată tinoavelor. în fauna turbăriilor predomină, calitativ și cantitativ, protozoarele, dintre care Testaceele au o mare importanță, fiind temeinic studiate în U.R.S.S. și alte țări (1), (4). La noi, cercetarea faunistică a turbăriilor este abia la început. De aceea am inițiat cîteva cercetări asupra faunei Testaceelor din cîteva turbării din R.P.R. în comunicarea de față prezen- tăm, în mod sumar, rezultatele obținute de noi pînă acum în această direcție. Au fost studiate următoarele bazine mari: 1. Tinovul — rezervație de la Poiana Stampei (r. Vatra Bornei).. 2. Turbăria și lacul turbos Sf. Ana (3). 3. Tinovul Mohoș, situat aproape de lacul Sf. Ana. 4. Tinovul Luci, situat la circa 30 km N de Mohoș. Aceste bazine au condiții climatice similare, destul de aspre, se află în regiuni muntoase, împădurite, la altitudini de 900 —1050 m, tempera- tura medie anuală a atmosferei putînd fi evaluată la circa 4°, avînd deci o nuanță nordică, favorabilă formării turbăriilor de acest tip. Turbăriile Mohoș și Sf. Ana sînt cele mai sudice din toată Europa. *) Rezultatele amănunțite ale cercetărilor noastre sistematice, pe care se bazează comuni- carea de față, sînt parte sub tipar, parte în curs de redactare ; ele sînt însoțite de peste 80 figuri originale. 46 10SIF LEPȘI 2 ASUPRA TESTACEELOR DIN CITEVA TINOAVE BĂȘTINAȘE 47 La data luării probelor, pH-ul apei era la Poiana Stampei 3,5—5,1; la Sf. Ana 5,2—5,8; la Mohoș 4,3—5,5. Din tinoavele sus-menționate, s-au studiat de noi 75 specii și varie- tăți de Tecate. Dintre acestea, 52 au fost anterior cunoscute științei, 13 sînt noi, iar restul încă problematice din punct de vedere sistematic. în afară de formele noi pentru știință, 40 de specii și varietăți sînt noi pentru fauna țării noastre1). Numărul formelor de Testacee, existente în aceste tinoave, este desigur mult mai mare decît am putut studia. Din totalul speciilor găsite, cele anterior cunoscute ca notorii în ce privește preferințele lor pentru sfagnet, se repartizează astfel (tabloul nr. 1). Tabloul nr. 1 Tinovul Nr. total al formelor studiate Nr. formelor caracteristice pentru sfagnet % formelor de sfagnet din total sfag- nicole sfag- nofile total Ana 24 14 21 37 58 Poiana Stampei 29 20 38 31 69 Mohoș 26 19 38 35 73 Luci 26 17 23 42 65 După clasificația ecologică a lui II a r n i s c h, dintre toate Tecatele găsite de noi în cele 4 turbării, 20 forme sînt sfagnicole, iar 17 sfagnofile. în ce privește formele noi cît și cele cîteva problematice, firește că poziția lor ecologică încă nu se poate preciza. Este de remarcat că între Testaceele dm cele patru tinoave nu sînt decît asemănări relativ puține. Astfel, numai o . ingură specie e comună tuturor, 9 forme se găsesc în 3 tinoave, 13 în 2 bazine, iar 49 nu au fost întîl- nite decît numai în cîte un singur tinov. Cu toate că între turbăriile Sf. Ana și Mohoș distanța este mai mică de 1 km, numai 9 specii sînt comune ambelor bazine. Prin numărul și felul formelor de Testacee sfagnicole, în linii mari asociațiile diferă de la o turbărie la alta. Astfel lacul-turbărie Sf. Ana nu are decît 4 din aceste componente principale (Hyalosphenia 2, Heleopera 1, Assulina 1), Poiana Stampei 12 (Hyalosphenia 3, Nebela circa 9), Mohoșul 9—10 (Hyalosphenia 2, Nebela 3, Heleopera 3, Assulina 1, Amphitrema 1), iar Luci 12 (Hyalosphenia 1, Heleopera 3, Assulina 2, Nebela 5, Amphi- trema 1). 9 Din cele 25 de specii de Tecate, enumerate de G. E n t z (1896) in „Fauna Regni Hungariae” ca locuitoare de sfagnete și turbării, numai la 3 (Euglypha cristata Leidy și E. mucronata Leidy de la Baia Mare, iar Difflugia constricta Ehr. din lacurile Retezatului) sînt indicate localitățile, — la celelate 22 neputîndu-se ști dacă provin sau nu din Ardeal. Mai ales la „speciile” foarte variabile, simpla menționare a numelui lor este astăzi cu totul insuficientă pentru precisa recunoaștere sistematică a formelor. Parte sînt specii colective, fiind publicate anterior monografiei fundamentale din 1902 a lui E. P c n a r d. Grupele mari, de forme dominante, rezultă din tabloul nr. 2. Tabloul nr. 2 *) Grupa sistematică Poiana Stampei 1. DifflUgiă constric- ■ ta 2. Difflugia globulosa 3. Phryganella hemi- sphaerica 4. Pontigulasia 5. Lecguereusia 6. Hyalosphenia elegans 1. Aicella mtlgaris 8. Cyphoderia mar- garitacea 9. Heleopera >0. Nebelide diverse 11. Euglypha. diverse (circa 10 forme) 12. Trinema enchelys 13. Trinema lineare Total grupe domi- nante : 6 Mohoș Luci (8 forme) + _L (5-7 forme) 4- + (5 forme) (5 forme) *) Tabloul cuprinde atît indivizi vii, cît și testele goale. Semnul 4- indică, fiecvenf& mare. în general, la fiecare din cele 4 turbării sînt deci dominante alte grupe de Tecate, deși cantitatea populațiilor pare a fi aproximativ egală. După cum rezultă din tabloul nr. 2, o mare varietate de forme de Nebela se găsește la Poiana Stampei și Luci, — și mai mare este însă diver- sitatea formelor de Euglypha în turbăriile Sf. Ana, Mohoș și Luci. Aceasta înseamnă că, în linii mari, fiecare din aceste bazine își are aspectul său particular în ce privește Rizopodele. Prin urmare, nu poate fi vorba de vreo omogenitate sau remarcabilă asemănare faunistică între tinoave. Sub acest raport, microbiotopurile se prezintă în general la fel, fiecare avîndu-și individualitatea sa, greu de analizat cauzal. Remarcăm că la Poiana Stampei nu s-au găsit pînă acum Heleo- pera, Assulina și Amphitrema, — iar la turbăria Sf. Ana Nebela și Amphi- trema. Amphitrema flavum fiind găsită la Mohoș și Luci, aceste două tinoave aparțin tipului ,,Flavum”. în momentul de față ne pare prematur să încercăm stabilirea unor eventuale tipuri de asociații între Testaceele din tinoavele cercetate. în general, necrocenozele de Testacee corespund biocenozelor din locurile respective, — chiar în acestea din urmă însă, exemplarele vii, 48 IOSIF LEPȘI 4 5 ASUPRA TESTACEELOR DIN CÎTEVA TINOAVE BĂȘTINAȘE 49 active sau închistate, sînt de regulă puțin numeroase. Probabil că cerce- tarea stratigrafică a necrocenozelor va aduce unele lămuriri privitoare la istoria tinoavelor respective. Numai cercetări aprofundate vor putea lămuri eventuala existență, printre Tecate, a unor relicte glaciale. Deocam- dată nu avem nici un temei pentru a atribui tinoavelor noastre chiar parțial, în timp și spațiu, o vîrstă mai mare decît postglacialul. în general, la Testaceele studiate de noi, speciile genurilor oligotipice (ex. Hyalosphenia, Heleopera, Cyphoderia, Assulina, Trinema) sînt morfo- logicește mult mai stabile decît ale celor politipice, de exemplu 12 forme de Euglypha din Mohoș, Luci și Sf. Ana, numai una însă la Poiana Stampei, similar 14 forme de Difflugia. La Difflugia constrida și Rebela lageniformis și N. tenella, idiopolimorfismul este atît de mare, încît s-ar putea face serii întregi de variabilitate, indivizii cu forme extreme avînd, în aparență, aspect de specii net diferențiate. Există, pe de altă parte, și exemplare care corespund diagnozelor ambelor specii. Variabilitatea morfologică a testului unor specii este aît de mare, încît unul și același individ ar putea fi atribuit, cu același „drept”, la 2, 3 sau chiar 4 specii diferite. Astfel, la polimorful gen Euglypha, criteriul taxonomic se bazează adesea pe 20—25 de elemente morfologice ale testului, elemente care în mare parte variază independent unul de altul. Există chiar micropopulații în care mulți indivizi de aceeași specie diferă vădit unul de celălalt. La numeroase specii, E. P e n a r d, fondatorul taxonomiei moderne a Testaceelor, nu a putut da diagnoze diferențiale satisfăcătoare, pentru determinarea multor specii polimorfe. Din acest motiv, în literatura de specialitate multe nume convenționale de specii comune sînt cu totul insuficiente pentru buna identificare a formelor respective, fapt care micșorează, adesea în mod foarte simțitor, valoarea anumitor publicații și face uneori aproape imposibile analizele morfo- ecologice precise. O TESTACEA H3 HECKOJILKMX BEPXOBLIX BOJIOT PyMBIHGKOn HAPO^HOH PECnyBJIMKM lIPEflBAPHTEJIbHOE COQBIIțEHHE KPATKOE GOHEP1KAHHE Abtop npoii3Beg nepBbie cpaBHMTegbHbie xopoaoriiqecKue, okojiofk- uecKne n CMCTeMaTiinecune ucojiegoBanun 75 BitgoB n pasnoBHgnocTeit Testacea mb nerapex BepxoBHX Sojiot PHP, pacrtoJioJKeiiHMx na a6co- jiiothom bmcotc 900—1 050 m. B rtepBon TaOjiHne npiiBOgHTCH KOjniuecT Bennoe pacripegeneime no SaccehnaM, c<țarnnnecKMx h c$arno^nJibHMX BHgoB, bo BTopoii ■— paanooSpasne BngoB iipeoSnagaiomnx rpynn Tecata. d>ayHa, HsyueHHbix 4 BepxoBMx Sojiot, snannTeJibHo otjih- uaeTcn Memgy co6ott. Bngbi oJînroTMniinecKHx pogon, ropasgo Menee paanooSpaBHM, neM BUgH noJiMTMrtimecKMx pogoB. y Miiornx BMgOB Tecata MMeionjMecM b HacTonuțee BpeMH oâbinibie gnarnoau HeygOBJteTBopn- TegbHH. CiicTeMaTuneoKiie paSoTM, na kotopmx ocHOBMBaeTCH HacTonipee cooSmemie, naxogHTcn b nenarn. SUR LES TESTACES DE QUELQUES MARAIS ROUMAINS NOTE PRELIMINAI RE RESUME L’auteur a effectue les premierea recherches comparees — chorolo- giques, dcologiques et systematiques — concernant 75 especes et varidtds de Testac4s de 4 marais de la R. P. Roumaine, situes ă des altitudes abso- lues de 900—1050 m. II presente, dans le premier tableau, la râpartition quantitative, par bassins, des especes sphagnicoles et sphagnophiles, et dans le second, l’aspect divers des groupes dominants de Tdcates. II y a des diffcrences remarquables entre la faune des quatre marais etudUs. Les especes des genres oligotypiques sont beaucoup moins variables que celles des genres polytypiques. La diagnose actuelle s’est av&Ae insatis- faisante pour un grand nombre d’espdces de T6cates. Les travaux de systdmatique qui ont servi de base ă la note prăsente sont en cours de pubhcation. BIBLIOGRAFIE 1. Leidy J., Fresh-water Rhizopods of Norlh America, 1879. 2. Lepși I., Anuar. Lic. Orăștie, 1922, t. III. 3. — Trav. Musdc Hist. Natur. „Gr. Antipa”, București, 1957, t. I. 4. Penar d E., Faune rhizopodique du bassin du Leman. Geneve, 1902. 4. - O. 1239 CERCETĂRI ASUPRA RIDICĂRII VITALITĂȚII MIEILOR BRUMĂRII STUDIUL COMPARATIV AL INTENSITĂȚII SCHIMBURILOR RESPIRATORII ȘI VALORII METABOLISMULUI ENERGETIC LA MIEII BRUMĂRII DE N. TEODOREANU MEMBRU CORESPONDENT AD ACADEMIEI R.P.R. G. NICHITA, I. POPESCU, GH. BURLACU și N. ANDREI Comunicare prezentată in Sesiunea științifică din 27 septembrie 1957 într-o comunicare anterioară (1) am arătat rezultatele experi- mentale obținute în studiul intensității schimburilor respiratorii și al metabolismului caloric de repaus la mieii brumării, metiși caracul x țurcană, normal pigmentați, albinoizi, negroizi și miei caracul negri, născuți’ în anul 1954, la Stațiunea experimentală Popăuți a Institutului de 'cercetări zootehnice. Continuînd cercetările noastre cu privire la problema ridicării vita- lității mieilor brumării, am studiat comparativ intensitatea schimburilor respiratorii și metabolismul energetic al mieilor brumării metiși caracul x țurcană, născuți în anul 1955, la aceeași stațiune experimentală, pentru a verifica pe un număr mai mare de animale rezultatele experimentale obținute pe aceleași categorii de miei brumării născuți în anul 1954. Am folosit în prima serie de cercetări un număr de 14 miei brumării, în yîrsță de 3 luni, din care 2 miei brumării normal pigmentați, cu o consti- tuție și vitalitate satisfăcătoare, constituind lotul martor, 10 miei brumării albinoizi, cu o constituție debilă și vitalitate scăzută și 2 miei brumării negroizi, cu o constituție robustă și o vitalitate mai mare decît aceea a mieilor brumării normal pigmentați. Dăm în tabloul nr. 1, indicațiile principale pentru individualizarea lor, evoluția greutății corporale și durata vieții. 3 RIDICAREA VITALITĂȚII MIEILOR BRUMĂRII 53 Tabloul nr. 1 Mieii brumării caratul x Curcani folosiți, evoluția greutății corporale șl durata vieții lor Studiile s-au făcut dimineața la aceeași oră, înainte de a se administra rația de hrană, animalele fiind în repaus muscular striat și camera respi- ratoare fiind la temperatura de neutralitate termică. S-au executat întot- deauna cîte 3 măsurători asupra schimburilor respiratorii și tot atîtea determinări asupra metabolismului energetic, întocmind o medie pentru fiecare miel în parte. Am folosit aceeași metodă de calorimetrie indirectă și aceeași tehnică experimentală (1). Dăm în tabloul nr. 2 rezultatele medii și mediile generale obținute pentru un număr de 6 studii executate pe mieii brumării normal pigmen- tați, 30 studii pe mieii brumării albinoizi și 6 studii pe mieii brumării negroizi. Tabloul nr. 2 Rezultatele medii obținute în cercetările comparative asupra intensității schimburilor respiratorii și valorii metabolismului energetic de repaus al mieilor brumării normal pigmentați, albinoizi șl negroizi, la vîrsta de 3 luni. Durata studiilor: 30 minute. Data studiilor 1—30 iunie 1955. Numărul studiilor 42 (cîte 3 studii pentru fiecare medie din tablou) Specificarea pigmentației Brumăriu : Nr. matri- col Greutatea corporală medie kg Temperatura corpului grade Temperatura camerei respi- ratoare grade Oxigenul consumat pe kilocorp-oră litri Bioxidul de carbon dega- jat pe kilo- corp-oră litri Coeficientul . „ co2 respirator qț- Calorii produ- se pe kilocorp oră kilocalorii Procent normal ,, 735 810 15,650 17,033 39,8 39,9 19,3 20,0 0,712 0,714 0,648 0,579 0,910 0,811 3,540 3,458 Medie generală 16,341 39,8 19,6 0,713 0,613 0,860 3,499 100 albinoid >> ,, 99 99 99 99 99 517 715 727 744 783 802 822 838 891 892 13,300 20,350 20,050 14,750 18,200 13,150 14,050 17,150 11,433 16,783 40,2 40,1 39,9 39,6 39,8 39,9 39,8 40,0 39,9 40,0 20,3 20,5 20,5 20,8 20,6 20,5 19,9 20,9 18,4 18,7 0,676 0,583 0,512 0,637 0,639 0,700 0,799 0,587 0,684 0,609 0,576 0,474 0,395 0,545 0,468 0,565 0,619 0,449 0,526 0,487 0,852 0,813 0,772 0,855 0,732 0,808 0,774 0,766 0,765 0,800 3,309 2,821 2,453 3,130 3,028 3,333 3,837 2,808 3,273 2,939 s Medie generală 15,922 39,9 20,1 0,643 0,510 0,794 3,093 88 negroid ,, 868 887 17,850 16,217 39,9 ' 39,9 20,4 20,4 0,723 0,747 0,624 0,583 0,863 0,780 3,583 3,590 Medie generală 17,033 39,9 20,4 0,735 0,603 0,820 3,586 102 Din examenul acestui tablou se vede că la vîrsta de 3 luni, mieii brumării normal pigmentați în greutate corporală medie de 16,341 kg și la temperatura mediului înconjurător de 19,6°, au produs 3,499 kilo- calorii pe kilocorp-oră, mieii brumării albinoizi în greutate corporală medie de 15,922 kg și la temperatura de 20,1°, au produs 3,093 kilocalorii pe kilocorp-oră, iar mieii brumării negroizi în greutate corporală medie de 17, 033 kg și la temperatura de 20,4°, au produs 3,586 kilocalorii pe kilo- corp-oră. 54 N. TEODOREANU și COLABORATORI 4' RIDICAREA VITALITĂȚII MIEILOR BRUMĂRII Rezultă că la vîrsta de 3 luni, mieii brumării albinoizi au avut un metabolism energetic cu 12% mai scăzut, iar cei negroizi cu 2% mai crescut decît acel al mieilor brumării normal pigmentați, considerați ca lot martor. Coeficientul respirator cel mai scăzut a fost acela al mieilor brumării albinoizi (0,794); el este în toate cazurile caracteristic metabolismului normal al erbivorelor în repaus. Temperatura corpului, înainte, în timpul și la sfîrșitul studiilor a fost normală la toate categoriile de miei brumării și a avut aceeași valoare. Temperatura camerei respiratoare a fost caracteristică determinării metabolismului bazai, adică cuprinsă în zona indiferentă sau de neutra- litate termică. în a doua serie de cercetări, am determinat intensitatea schimburilor respiratorii și valoarea metabolismului energetic la vîrsta de 6 luni, folosind aceiași miei brumării normal pigmentați și negroizi, și numai 6 miei brumării albinoizi, toți în vîrstă de 6 luni. Din cei 10 miei brumării albinoizi cu care am început aceste cercetări, 4 miei au murit între timp, în vîrstă de 4—5 luni, bolnavi de tulburări gastrointestinale cronice, timpanită, indigestie și împîslirea rumenului și chiagului, cașexie și asfixie acută. Dăm în tabloul nr. 3, rezultatele medii și mediile generale obținute pentru un număr de 6 studii executate pe mieii brumării normal pigmen- tați, 18 studii pe mieii brumării albinoizi și 6 studii pe mieii brumării negroizi. Tabloul nr. 3 Rezultatele medii obținute in cercetările comparative asupra schimburilor respiratorii și valorii metabolismului energetic de repaus al micilor brumării normal pigmentați, albinoizi și negroizi, Ia vîrsta de 6 luni. Durata studiului: 30 minute. Data studierii 1—30 septembrie 1955. Numărul studiilor: 30 (cîte 3 studii pentru tlccare medie din tablou) Specificarea pigmentației Brumăriu : Nr. matri- col Greutatea corporală medic kg Temperatura corpului grade Temperatura leamerei respi- ratoare grade Oxigenul consumat pe kilocorp-oră litri Bioxidul de carbon dega- jat pe kilo- co’rp-oră litri Coeficientul • . COQ respirator —— Calorii produ- se pekilocorp oră kilocalorii a p & normal J J 735 810 23,100 27,633 39,9 39,6 19,2 21,7 0,543 0,484 0,491 0,436 0,904 0,900 2,717 2,402 Medie generală 25,336 39,7 20,4 0,513 0,463 0,902 2,559 100 albinoid >> 715 783 802 838 891 892 23,933 19,400 15,533 17,200 17,467 20,333 39,5 39,9 39,7 39,3 39,4 39,7 18,9 19,3 18,1 19,9 18,2 20,8 0,430 0,410 0,549 0,456 0,516 0,438 0,347 0,335 0,480 0,386 0,422 0,361 0,807 0,817 0,873 0,846 0,818 0,824 2,093 1,989 2,707 2,231 2,505 2,130 Medie generală 18,978 39,6 19,1 0,466 0,388 0,833 2,276 89 negroid >» 868 887 27,433 26,167 40,0 40,2 20,3 22,7 0,524 0,509 0,450 0,412 0,859 0,811 2,573 2,452 Medie generală 26,800 40,1 21,5 0,516 0,431 0,835 2,512 98 Din examenul tabloului nr. 3, se observă că la vîrsta de 6 luni, mieii brumării normal pigmentați, în greutate corporală medie de 25,336 kg și la temperatura mediului înconjurător de 20,4°, au produs 2,559 kiloca- lorii pe kilocorp-oră; mieii brumării albinoizi, în greutate corporală medie de 18,978 kg și la temperatura de 19,1°, au produs 2,276 kilocalorii pe kilocorp-oră, iar mieii brumării negroizi, în greutate corporală medie de 26,800 kg și la temperatura de 21,5°, au produs 2,512 kilocalorii pe kilo- corp-oră. Rezultă că la vîrsta de 6 luni, mieii brumării albinoizi au avut un metabolism energetic cu 11% mai scăzut și cei negroizi cu 2% mai scăzut decît acel al mieilor brumării normal pigmentați, considerați ca lot martor. Coeficientul respirator a fost identic la mieii brumării albinoizi și negroizi (0,833 și 0,835) și mai ridicat la mieii brumării normal pigmen- tați (0,902), însă în toate cazurile caracteristic metabolismului normal al erbivorelor în repaus. Temperatura camerei respiratoare a fost caracteristică determinării metabolismului bazai, adică cuprinsă în zona indiferentă sau de neutra- litate termică. Temperatura corpului, înainte, în timpul și la sfîrșitul studiilor a fost normală la toate categoriile de miei brumării și a avut aproape aceeași valoare. Din cercetările întreprinse asupra mieilor brumării născuți în anul 1955 și rezultatele medii obținute, constatăm următoarele diferențe între mieii brumării albinoizi și mieii brumării normal pigmentați și negroizi cu privire la evoluția greutății corporale, durata vieții lor, intensitatea schimburilor respiratorii și metabolismului energetic. Deși la naștere acești miei au avut o greutate corporală mai mare cu 17% decît lotul martor, și aceasta numai datorită faptului că cei doi miei brumării care au constituit lotul martor au fost gemeni, la vîrsta de 3 luni ei erau deja cu 7% mai ușori și diferența de greutate s-a accentuat, pentru a ajunge la vîrsta de 6 luni, la mieii care au supravie- țuit pînă atunci, să nu reprezinte decît 72% din greutatea lotului martor, deci cu 28% mai ușori. Durata medie a vieții lor a fost ceva mai mare de 6 luni, iar morta- litatea a fost de 100%, repartizată astfel: 10% pînă la vîrsta de 4 luni, 50% de la 5—6 luni și 40% de la 7—10 luni. Intensitatea schimburilor respiratorii și valoarea metabolismului energetic, la vîrsta de 3 luni și la vîrsta de 6 luni sînt mai scăzute cu 11 —12 % față de acelea obținute pentru lotul martor. Trebuie să menționăm că aceste diferențe sînt în realitate cu mult mai mici, dacă le-am considera pe kilogram de masă corporală vie a anima- lului și nu pe kilogram greutate corporală a animalului. Noi știm că la rumegătoarele mari și mici, aparatul digestiv este foarte dezvoltat și în special volumul și conținutul prestomacelor, așa fel îneît randamentul în masa corporală vie este cel mai redus din toate speciile de animale domestice, cum este de altfel și randamentul în carne. 56 N. TEODOREANU și COLABORATORI 6 7 RIDICAREA VITALITĂȚII MIEILOR BRUMĂRII 57 Or, la mieii brumării albinoizi bolnavi de tulburări digestive cronice, în special indigestie și împîslirea rumenului și a stomacului propriu-zis (chiagul), conținutul acestor două compartimente depășește greutatea masei corporale vii. într-adevăr, conținutul rumenului la acești miei constă din furaje care stagnează săptămîni întregi, peste care se adaugă zilnic cantitățile proaspăt ingerate, rumenul dublîndu-și volumul său, normal. în rumen, ele nu pot fi pregătite pentru digestia gastrică din cauza încetinirii proce- selor fermentative bacteriene ca urmare a insuficienței secreției salivare, a acidifierii conținutului rumenului, a micșorării numărului și vitalității florei bacteriene și a infuzorilor, precum și a dezvoltării proceselor de putrefacție. Și tot nepregătite sînt trimise în mod continuu porțiuni din aceste nutrețuri, din rumen în stomacul propriu-zis, unde digestia are loc foarte încet și incomplet. Se produce și aici stagnarea masei alimentare și presarea ei prin noi cantități sosite din prestomace, o împîslire și o dila- tare puternică a chiagului, care atinge uneori un volum de 10 ori mai mare decît mărimea normală, și unde procesele de putrefacție continuă. Animalul slăbește continuu, în ultima perioadă a vieții sale este complet cașectic, iar masa corporală vie nu reprezintă decît cel mult 1/3 din greutatea corpului. Aceste tulburări explică și faptul că rezultatele medii obținute la determinarea metabolismului energetic al mieilor brumării albinoizi în vîi’stă de 6 luni, față de acelea obținute la vîrsta de 3 luni, par a se abate de la „legea taliilor”. Astfel, numărul de calorii pe kilocorp-oră a scăzut cu 26% (2,276 față de 3,093 calorii), pe cîtă vreme greutatea corporală a crescut numai cu 18% (18,978 față de 15,922 kg). Nu tot așa se petrec lucrurile la mieii brumării normal pigmentați, la care metabolismul ener- getic a scăzut în aceeași proporție (2,559 față de 3,499 calorii), însă greu- tatea corporală a crescut cu 55% (25, 366 față de 16,341 kg). în realitate mieii brumării albinoizi în vîrstă de 6 luni, au scăzut mult în masa lor corporală vie față de aceea pe care o aveau la 3 luni, iar compartimentele gastrice au crescut în conținut nutritiv nedigerat, așa fel încît metabolismul energetic obținut cu siguranță că este în limitele normale ale metabolismului bazai, caracteristic speciei ovine (1). în ceea ce privește mieii brumării negroizi studiați comparativ cu mieii brumării normal pigmentați, și în același timp cu mieii brumării albinoizi, în afară de faptul că la naștere au avut o greutate corporală mai mare cu 38% față de lotul martor alcătuit din doi gemeni, ei s-au com- portat la fel cu aceștia, putînd fi considerați și ei ca un lot martor în studiul comparativ față de mieii brumării albinoizi, așa cum se poate vedea din rezultatele obținute. Diferențele în greutate corporală s-au micșorat în cursul creșterii și dezvoltării lor, față de mieii brumării normal pigmentați, păstrîndu-se însă ușor superioare tot timpul, ajungînd la vîrsta de 6 luni mai grei numai cu 9%. Celelalte constante fiziologice și metabolismul energetic sînt perfect identice la ambele loturi. Rezultatele experimentale obținute pe mieii brumării născuți în anul 1955, la Stațiunea experimentală zootehnică de la Popăuți, confirmă în totul pe acelea obținute pe mieii brumării născuți în 1954’, la aceeași stațiune. HCCJIE/țOBAHWH CPE^CTB IIOBBIUIEHHH JKH3HEHHOCTW CEPBIX BAPAIUKOB CPABHMTEJIBHOE HCCJIEflOBAHHE WHTEHCKBHOCTM flBIXA- TEJIBHOrO OBMEHA H 3HAHEHMÎÎ 9HEPPETHHECKOPO OBMEHA BEIIțECTB y CEPBIX EAPAIIIKOB KPATKOE COflEPÎKAHME Abtopm nponsBeJin cpaBHMTenbnoe MccJieflOBanne MHTencMBHOOTH guxaTeJibHoro ofiMena n anepreTnnecKoro oOmena y cepux SapamnoB motmcob Kapanynb x nypKana 3 ir 6-Mecnunoro Bospacra, pogHBimixcH b 1956 rogy na onbiTHoft cTannnn ITonaynn SooTexnmecKoro naynno-nccJie- HOBaTeJibCKoro MHCTMTyTa. Oumtm npoBogujnicb nag 2 cepHMH nopMaaibno nurMenTnpoBannbiMH SapauinaMU, 10 cepHMH anb6iiHon,nHbiMi-i n 2 cepriMn nerpoUgnbiMH. HHTeHCHBHocTb gbixaTCJibnoro oSMena ti anauenne anepreTimec- Koro o6Mena npn coctohhhh rtonon cepuix aJibSnnongnMx 6apaniK0B u 2 cepbix, nccneflOBaniian b BoapacTe 3 n 6 MecngeB iia 11—12% miîne nn- TeUcnBHOOTH, oSHapyjKemion y KOHTpojibnoii rpynrtH. flMxaTeJibUbiiî iîoa$$nnnenT Boo6m,e nnme y rpymt cepwx aJib6n- HOMgHMX SapaniKOB, no b npegeJiax, xapaKTepnbix gjin nopMajțbiioro oSMena BeipecTB mcjikhx îKBauHbix jkhbothmx. TeMneparypa TCJia nopMaJibnan n ițOHTH o^nnanoBan y bccx naTe- ropmi cepuix 6apaniK0B. PesyjibTaTM ohhtob c othmh GapainnaMir Bceneno iioflTBepnîgaioT peByJibTaTM oUmtob c SapamnaMir, pogMBnniMHCH b 1954 rogy na Toii uie CTannnu. RECHERCHES EN VUE D’AUGMENTER LA VI TALI TE DES AGNEAUX GRIS. ETUDE COMPARASE DE L’INTENSITE DES ECHANGES RESPIRATOIRES ET DE LA VALEUR DU METABOLISM^ ENERGETIQUE CHEZ LES AGNEAUX GRIS RlSSUME Les auteurs ont etudid, comparativement, l’intensite des echauges respiratoires et le mdtabolisme energetique des agneaux gris, mdtis karakul x tzourcana, n4s en 1955 ă la Station experimentale de Popăuți, de l’Ins- titut de Recherches Zootechniques. Les agneaux avaient de 3 â 6 mois d’âge. 58 N. TEODOREANU și COLABORATORI 8 L’dtude a dte effectu^e sur 2 agneaux gris ă pigmentation normale, 10 agneaux gris blanchâtre et 2 agneaux gris noirâtre. L’intensite des echanges respiratoires et la valeur du metabolisme cnergetique, chez les agneaux gris blanchâtre au repos, dtudi&s ă l’âge de 3 et 6 mois, baissent de 11 ă 12% par rapport aux râsultats obtenus sur le lot t6moin. Le coefficient respiratoire est en gdn^ral diminue, chez le lot d’agneaux gris blanchâtre, mais, il est toujours compris entre les limites caracteristi- ques du mâtabolisme normal des petits ruminants. La temperature corporelle est normale et presque identique pour toutes les categories d’agneaux gris. Les rdsultats experimentaux obtenus par les auteurs sur ces agneaux confirment en tous points ceux qui ont ete obtenus 'sur les agneaux nes en 1954 â la meme station. BIBLIOGRAFIE 1. Teodoreanu N., Ni chit a G., Popescu I., Tăcu A. și B tiriac u G., Studiul intensității schimburilor respiratorii și al metabolismului energetic la mieii brumării și negri. Bul. științ. Acad. R.P.R., Secția de biologie și științe agricole, Seria agronomie, t. IX, nr. 1, 1957, p. 41. CERCETĂRI ASUPRA RIDICĂRII VITALITĂȚII MIEILOR BRUMĂRII. ACȚIUNEA FARMACODINAMICĂ, TERAPEUTICĂ ȘI METABOLICĂ A PILOCARPINEI ȘI STRICNINEI ASUPRA MIEILOR BRUMĂRII de N. TEODOREANU MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI R.P.R. G. NICHITA, I. POPESCU, GH. BURLACU și N. ANDREI Comunicare prezentată in Sesiunea științifică din 21 septembrie 1951 Colectivul format din cercetători ai Institutului de morfologie ani- mală „A. N. Severțov”, de pe lingă Academia de științe din U.B.S.S., zootehniști, morfologi, fiziologi, microbiologi și neurologi, a întreprins numeroase cercetări morfologice și fiziologice pe turme de oi caracul brumăriu pentru a stăvili pierderile mari de miei brumării rezultați din împerecherile omogene, metodă de înmulțire valoroasă care este folosită pentru producția blănițelor de calitate superioară. într-un studiu asupra particularităților morfologice și fiziologice a mieilor caracul brumăriu proveniți din împerecheri omogene, publicat în „Analele consfătuirii asupra bazelor biologice de mărirea productivi- tății creșterii animalelor” M. S. Mitchevici (3) arată rezultatele obținute de acest colectiv. în cadrul cercetărilor fiziologice, autorii au explorat particularitățile motoare și sensibilitatea mușchilor netezi ai aparatului digestiv, la diferitele tipuri de miei brumării față de substan- țele parasimpaticotrope și ortosimpaticotrope, pentru ca indirect să clari- fice starea fiziologică a sistemului nervos vegetativ. Ei au constatat modificări patologice în sistemul nervos cerebro- spinal și în sistemul nervos vegetativ para- și ortosimpatic, în special pe traiectul gastrointestinal al mieilor brumării albinoizi, cu vitalitate scăzută și bolnavi de tulburări digestive cronice, precum și procese degenerative 2 60 N. TEODOREANU și COLABORATORI 3 RIDICAREA VITALITĂȚII MIEILOR BRUMĂRII 61 care duc uneori la completa distrugere a neuronilor și lipsa de coordonare a proceselor fiziologice care au loc în aparatul digestiv. V. N. Nichitin și colaboratori (4) au studiat și ei fiziopatologia tulburărilor digestive cronice la mieii brumării albinoizi din rasa Sokolsk și constată că atît centrii nervoși ai sistemului vegetativ și ai hipotala- musului cît și, posibil, ai cîtorva regiuni din scoarța cerebrală sînt serios atinși. Slăbirea vitalității organismului la acești miei s-ar datora și faptului că încă din perioada embrionaiă și în continuare, în perioada postembrio- nară, rămîn în urmă în dezvoltare, mai ales acele sisteme fiziologice care se formează filogenetic în urma altora și printre care se găsesc: prestoma- cele, centrii nervoși vegetativi, sistemul hipotalamic și centrii corticali. Ei au constatat funcționarea anormală a compartimentelor gastrice și foarte pronunțate spasme cardiace și pilorice care împiedică trecerea alimentelor în intestinul subțire și au cercetat Influența substanțelor neurotrope asupra motilității prestomacelor. Autorii mărturisesc că datele obținute de ei nu sînt suficiente pentru rezolvarea problemei vitalității scăzute a mieilor brumării albinoizi și atît etiologia cît și patogeneza tulbu- rărilor digestive cronice sînt departe de a fi complet studiate. A. M. Lîsov (2) remarcă o insuficientă dezvoltare a măduvei alungite. N. S. Ghighineișvili (1) arată că toți autorii explică tulbu- rările digestive cronice constatate la mieii brumării albinoizi prin zdrun- cinările morfofiziologice ale sistemului nervos vegetativ. în experien- țele întreprinse pentru tratarea a 20 de miei albinoizi bolnavi, el a folosit o medicație simptomatică printre care și injecții de atropină, substanță ortosimpaticomimetică, probabil pentru obținerea relaxării sfincterului piloric și înlesnirii tranzitului gastro-intestinal. Din complexul de lucrări, destul de numeroase ale autorilor sovietici, rezultă că există diferențe destul de profunde în morfologia și fiziologia sistemului nervos în general, între mieii brumării albinoizi și cei normal pigmentați și negroizi, din primele stadii ale vieții lor postembrionare, ca o consecință a dezvoltării lor anormale în timpul vieții intrauterine. Pe măsura creșterii mieilor, diferența se accentuează, deficiențele dezvol- tării sistemului nervos parasimpatic în special se intensifică, cu repercu- siuni asupra funcțiilor de secreție și motricitate a tractusului digestiv, zdruncinări morfofiziologice care duc la îmbolnăvire și moarte. în lumina acestor constatări și cu scopul de a aduce o contribuție nouă la ridicarea vitalității mieilor brumării albinoizi, am întreprins un studiu experimental comparativ asupra acțiunii farmacodinamice și tera- peutice a două substanțe neurotrope și anume: 1. Clorhidratul de pilocarpină, substanță cu acțiune tonică și exci- tantă asupra sistemului nervos vegetativ parasimpatic și deci cu efect excito-secretor și motor al aparatului digestiv; 2. Sulfatul de stricnină, substanță neurotropă cu acțiune tonică și excitantă asupra sistemului nervos central în general, precum și asupra centrilor nervoși vegetativi, cu scopul de a obține un efect pozitiv asupra tuturor funcțiilor de nutriție din organismul animal. MATERIALUL ANIMAL ȘI METODA DE LUCRU Am folosit un număr de 14 miei brumării, metiși caracul x țurcană, născuți în anul 1955, la Stațiunea experimentală Popăuți, a Institutului de cercetări zootehnice, în vîrstă de 3 luni, din care 2 miei brumării normal pigmentați, cu o constituție și vitalitate satisfăcătoare, constituind lotul martor, 10 miei brumării albinoizi cu o constituție debilă și o vitalitate scăzută, din care 4 au murit pe parcursul cercetărilor, cu.tulburări digestive cronice: timpanita, împîslirea rumenului și chiagului, cașexie și 2 miei brumării negroizi, cu o constituție robustă și vitalitate ridicată. Am experimentat și urmărit acțiunea soluțiilor apoase de clorhidrat de pilocarpină 2%, în doze de 0,5 —1,5 mg pe kilocorp și a soluțiilor apoase de sulfat de stricnină 2°/00, în doze de 0,05—0,1 mg pe kilocorp, în injecții subcutanate administrate alternativ sau simultan și repetate la 2 —3 zile, stabilind în același timp dozele farmacodinamice și terapeutice optime, atît pe lotul martor cît și pe loturile experimentale, întrucît în literatura de specialitate nu am găsit decît niște doze foarte aproximative pentru ovine în general. Cercetările au durat 4 luni (1 iunie — 30 septembrie 1955) și au fost executate conform protocolului experimental din tabloul nr. 1. Tabloul nr. 1 Protocolul experimental ul studiului farniacodinamlc și terapeutic al pllocarpiuei șl stricniuei Număr miei brumării Pilocar- pina Pilocarpină + stricnina Stricnina Număr total studii individuale Număr studii pe întreg efectivul Anul 1955 luna iunie iulie august septembrie fi ti 2 S a S sp CS CC fi S o ~ o >fi E o fi w N fi 2 fi fi 3 C/3 CC 2 fi N O 60 >fi Ifi O fi a fi fi K N c cș N w> o c a E H 2 2 Total general 10 2 1,3 3 0,07 3 6 6 6 12 9 9 6 2 1,0 0,9 5 4 12 0,1 5 10 o fi os 1° 0,860 0,837 0,865 0,794 0,748 0,774 o cm o o oo co oo o o o 0,613 0,560 0,716 0,510 0,463 0,564 co o to io o o" o' Bioxidul de carbon degajat pe kilocorp-oră litri Oxigenul consumat pe Iz îl nnCirn-Cir'i litri 0,713 0,679 0,828 0,643 0,619 0,729 0,735 0,689 0,865 Temperatura camerei rncninoro 1 Xy grade 21,1 22,3 22,9 2 CM CM of co co CM CM CM Temperatura corporală grade oT o c> CO 1 39,9 40,2 39,9 39,9 40,3 40,0 Greutatea corporală medie ks 16,341 18,000 17,883 1 15,922 16,563 16,191 17,033 19,150 18,925 Natura t-» : atuuiuiui Brumăriu : martor pilocarpină stricnina j martor pilocarpină stricnina martor pilocarpină 1 stricnina Specificarea pigmentației ; 1 Normal pig- mentat Albinoid Negroid ■ 1 1 3 e Tabloul nr. 3 Rezultate medii generale obținute în cercetările acțiunii pilocarpinei în doză de 0.9 mg pe kilocorp, pilocarpină 0,15 mg și stricnina 0,015 mg pe kilocorp simultan și a stricninei în doză de 0,015 mg pe kilocorp. asupra metabolismului energetic al mieilor brumării, la vîrsta de (» luni, pentru fiecare categorie (brumăriu normal pigmentat, albinoid și negroid) Procente S ® v w O o o o f TI O Ol CO Ci o c> o o 100 95 102 107 Calorii produse pe kilocorp-oră kilocalorii IO Ol 22 O co o CM cî CM CO IO CD 1^ O >O CM "t. of oî of oi 2,512 2,381 2,578 2,688 Coeficientul respirator CO2 O., o i> O oc io 00 °1 CO 00 o o" o~ o CO O Ol oi CO O O O OO 00 CO 00 © o o o 0,835 0,828 0,848 0.870 Bioxidul de carbon degajat pe kilocorp-oră litri 0,463 0,440 0,465 0,497 0,388 0,349 0,390 0,436 0,431 0,405 0,445 0,475 Oxigenul consumat pe kilocorp-oră litri 0,513 0,498 0,547 0,560 0,466 0,435 0,486 0,506 0,516 0,489 0,526 0,546 Temperatura camerei respiratoare grade © o ’-T cm r-T Ol CM CM CM 00^ CO cT o o o r—< Ol Ol Ol iO © 1O Ci CM CM CM VI Temperatura corporală grade t> i> o Ci Ci Ci Oi CO CO CO © o o o o co co co co 40,1 40,2 39,9 40,2 Greutatea corporală medie kg 25,366 25,400 25,400 25,483 18,978 18,600 18,666 18,869 26,800 26,433 26,683 | 26,783 Natura studiului martor pilocarpină piloc. + stric, stricnina martor pilocarpină piloc. + stric, stricnina martor pilocarpină piloc. + stric, stricnina Specificarea pigmentației Brumăriu : Normal pig- mentat Albinoid Negroid RIDICAREA VITALITĂȚII MIEILOR BRUMĂRII 65 organelor și aparatelor din corpul lor, este foarte redusă și folosind aceleași doze farmacodinamice de stricnina, stabilite pe kilocorp la mieii brumării normal pigmentați, desigur că ne găsim în cazul unei supradozări. Doza de stricnină, cu acțiune farmacodinanică tonică și absolut inofensivă pentru mieii brumării normal pigmentați și negroizi, în vîrstă de 3—6 luni și greutate corporală vie de 15—30 kg, este de 0,075 mg pe kilocorp, iar pentru mieii albinoizi de aceeași vîrstă și greutate corporală, bolnavi de tulburări digestive cronice, este de 0,05 mg pe kilocorp. Intensitatea schimburilor respiratorii și metabolismului energetic de repaus se măresc pînă la +18%, în urma injecțiilor subcutanate de stric- nină, la toate categoriile de miei brumării, în urma efortului neurotonic general. Stricnina lucrează asupra, substanței cenușii din centrii encefalorahi- dieni, mărește sensibilitatea generală, sensibilitatea specială și puterea excitoreflexă a centrilor bulbo-medulari, provocînd în primul rînd o exage- rare a tonusului muscular neted și striat. Ea mărește activitatea cordului, excită centrul vaso-constrictor bulbar, producînd o creștere a presiunii arteriale, prin acțiunea tonică asupra musculaturii netede a vaselor san- guine, intensifică funcția de respirație și mărește puterea de contracție a musculaturii netede a aparatului digestiv și genito-urinar. 3. Administrarea simultană a pilocarpinei și stricninei a fost bine suportată atît de lotul martor, cît și de mieii brumării albinoizi și negroizi. Ea a fost folosită cu scopul de a exercita în același timp atît o acțiune parasimpaticotonică asupra aparatului digestiv, cît și un efect neurotonic general asupra tuturor funcțiilor de nutriție. Dozele farmacodinamice inofensive pentru toate categoriile de miei brumării, în vîrstă de la 3 la 6 luni și greutate corporală de 15—30 kg, sînt de 0,5—0,75 mg pilocarpină și 0,05—0,075 mg stricnină pe kilocorp. Intensitatea schimburilor respiratorii și metabolismul energetic de repaus se măresc pînă la +4%, în urma injecțiilor simultane de pilocarpină și stricnină, la toate categoriile de miei brumării, în comparație cu deter- minările martore. Ele se măresc pînă la +12%, în comparație cu schim- burile respiratorii și metabolismul energetic, obținute în urma injecțiilor simple cu pilocarpină. Acțiunea farmacodinamică a pilocarpinei și stricninei, folosite simul- tan, are un efect sinergie pozitiv asupra funcțiilor digestive, anihilează efectul depresor al pilicarpinei asupra funcțiilor de circulație și respirație și intensifică tonusul muscular striat. Valoarea metabolismului energetic, obținută în urma injecțiilor simultane de pilocarpină și stricnină, este inter- mediară între acelea ale injecțiilor simple de pilocarpină și stricnină (ta- bloul nr. 3). 4. Din aceste trei serii de cercetări experimentale comparative, reiese clar că acțiunea farmacodinamică a pilocarpinei și stricninei asupra metabolismului energetic, se exercită în același sens la toate cele trei categorii de miei brumării, în vîrstă de la 3—6 luni. 5. Valorile coeficientului respirator sînt ridicate pînă la Q. R. = 0,902, deci carapteristice regimului alimentar al micilor rumegătoare, mai ales la mieii brumării normal pigmentați și negroizi, care au crescut și 5. — c. 1239 66 N. TEODOREANU și COLABORATORI 8 9 RIDICAREA VITALITĂȚII MIEILOR BRUMĂRII 67 s-au dezvoltat în condiții optime. Ele sînt mai scăzute la mieii albinoizi, care o dată cu apariția tulburărilor digestive cronice, slăbeau și consumau rezervele și o bună parte din țesuturile proprii, astfel încît aceste valori se apropie mai mult de coeficientul respirator mediu al grăsimilor și pro- teinelor. 6. Toate măsurătorile schimburilor respiratorii și determinările meta- bolismului energetic s au făcut la temperatura medie de 21,5°, variind de la 18,9° pînă la 23,9°, temperaturi cuprinse în zona indiferentă sau de neu- tralitate termică caracteristică ovinelor, animalele nefiind obligate să facă termoreglarea chimică pentru menținerea temperaturii corporale constante. 7. Temperatura corporală a fost în medie generală de 39,9°, variind de la 39,5 la 40,3°, absolut normală pentru toate categoriile do miei bru- mării studiate. 8. Întrucît mieii brumării albinoizi au reacționat sub influența acestor droguri la fel cu acei normal pigmentați și negroizi, noi nu putem răspunde în ce constă funcționarea greșită atît a sistemului nervos organo- vegetativ orto- și parasimpatic, cît și a hipotalamusului și, posibil, a cîtorva regiuni din scoarța cerebrală, arătată de autorii menționați la începutul comunicării noastre. 9. Tratamentul neurotonic aplicat mieilor brumării albinoizi nu a întărit constituția și nu a ridicat vitalitatea nici unuia din ei, deoarece nici unul nu a supraviețuit mai mult de 4—10 luni. MGCJIEAOBAHMH GPE^CTB nOBLIIIIEHHH ÎKH3HEHHOGTW GEPBIX BAPAIIIKOB - OAPMAKO^HHAMHHECKOE, TEPAnEBTMHECKOE 14 METABO- JIHHEGKOE flEHCTBUE nHJIOKAPBUHA 14 GTPHXHWHA HA GEPBIX BAPAIIIKOB KPATKOE COAEPÎKAHHE Abtopm nayHaJin (JjapMaKOHiiHaMHuecKoe ^eiicTBMe n napaciiMiia- TjiKOTOHHnecKyro TepaneBTHKy xjxopriigpaTa nHJioKapnHna, a Tânjite o6m,ee HeBpoTOHiiuecnoe geitcTBne noHKoiKiioro BBegenun cepnoKiiCJioro CTpnx- Hima, na ceptix, nopMajibuo numen mp oBaHimix aJH>6nH0MAHMX h nerpo- ngHMx oapaimtax 3—6-Mecnnnoro Bospacra, npiiHCM Gmjiii ycranorjienti naHJiejnaipne aobli na 4 nr Beca Tena. Ohm MBMepiuiH o/pioBpeMeHHo HHTen- cmbhoctb fluxaTeJibiioro oSMeiia ii onpefleJiMJin anepreTnnecKnft o6mch. 1. 9$$enTMBHtie n OeBBpeflHMe ițasM nnjWKapiiHHa ■—0,75—4 Mr na 1 nr Beca Tena, «jiu SapanntoB 15—20 nr n 0,5—0,75 Mr na 1 nr Beca Te.ua jyin OapamnoB 20—30 Kr. 3nepreTHnecnMft o6moh cmunaJicn no 8% rto cpaBiieiimo c noHTponeM. 2. OițițeKTiiBHwe ir SeBBpesHMe aobm CTpnxnnna — 0,075 Mr na 1 nr Beca Tona jpiH cepi>ix nopMajibiio numen mp oBannHx OapaimtoB n 0,05 mt na 1 Kr Beca Tena gjin ajibdMHongHHx. 9Hepre™necKHM oGmch noBumaeTCH jțo 4- 48% ho cpaBHenino c KOHTponeM. 3. OâpMaKOflMHaMMuecKne nosu hjih ojjHOBpeMeUHoro BBefleniiH Hujio- Kapnnna ii cTpnxnnna — 0,5—0,75 Mr nnJioKapnnna n 0,05—0,075 mu CTpnxnnna — na 1 kt Beca Tena ajibSnnonAHKix OapamnoB. 9nepreTn- necKnii o6mgh noBbimaeTcn no 4- 4%, no cpaBHenmo c KOHTponeM h no 4-12% no cpaBHenmo c ananeHnaMn, nojiyneHHBiMii npn BBenenun onnoro jmiiib rtnjiOKapnnHaj 4. OSiqaa napacnMitaTHKOToiiHuecKaH n HenpoTCHimecKan oOpaSoTita coBepmenno ne cnocoScTBOBana rtoBbiinenmo mnaneHnocTH cepHx aiib- 6nHonnHMx SapainKOB, hto Bnnno ns tobo hto bch rpynrta dapaniKOB (10 niTyK) nornGjia b 4— 10-MecnmioM BoapacTe. RECHERCHES EN VUE D’AUGMENTER LA VITALITE DES AGNEAUX GEIS. ACTION PHARMACODYNAMIQUE, THERAPEUTIQUE ET METABOLIQUE DE LA PILO- CARPINE ET DE LA STRYCHNINE, SUR LES AGNEAUX GRIS rEsumE Les auteurs ont etudie l’action pharmacodynamique et therapeutique parasympathicotonique du chlorhydrate de pilocarpine et l’action neuro- tonique generale du sulfate de strychnine, en injections sous-cutan4es, sur les agneaux gris ă pigmentation normale, blanchâtre ou noirâtre, âgcs de 3 ă 6 mois; ils ont âtabli les doses micessaires par kilogramme de poids vif. En meme temps, ils ont mesurd Pinten site des echanges respiratoires et determine le mdtabolisme energetique. 1. Les doses efficaces et inoffensives de pilocarpine vont de 0,75 ă 1 mg par kilogramme, pour les agneaux pesant de 15 ă 20 kg et de 0,5 ă 0,75 mg par kilogramme, pour ceux d’un poids de 20 ă 30 kg. Le mdta- bolisme dnergdtique diminue jusqu’ă —8% par rapport aux mesures temoins. 2. Les doses efficaces et inoffensives de strychnine sont de 0,075 mg pai' kilogramme, pour les agneaux gris ă pigmentation normale et noirâtre et, de 0,05 mg par kilogramme, pour les agneaux gris blanchâtre. Le mdtabolisme energetique augmente jusqu’ă 4-18%, par rapport aux mesures tdmoins. 3. Les doses pharmacodynamiques, pour l’administration simul- tande de pilocarpine et de strychnine, vont de 0,5 ă 0,75 mg de pilocarpine et de 0,05 ă 0,075 mg de strychnine, par kilogramme de poids vif, pour toutes les categories d’agneaux gris. Le mdtabolisme energetique augmente jusqu’ă 4%, par rapport aux mesures temoins et jusqu’ă 4- 12%, par rapport ă celles obtenues ă la suite de simples injections de pilocarpine. 4. Le traitement parasympathicotonique et neurotonique general n’a contribui en aucune fagon ă dlever la vitalitc des agneaux gris blan- châtre, puisque tont l’effectif, de 10 agneaux, est mort entre 4 et 10 mois. 68 N. TEODOREANU și COLABORATORI 10 BIBLIOGRAFIE 1. G h i g h i n e i ș v i 1 i S. N., Serie Karakulschie ovțt. Sclhozghiz, Moscova, 1954. 2. Lîsov M. A., Problema măririi vitalității’pbofyișilor proveniți de la oile caracul brumăriu. Analele consfătuirii asupra bazelor biologice de mărirea productivității creșterii animalelor. I.D.T., București, 1952, p. 105. 3. M i t c Ii e v i c i S. M., Studiul particularităților morfologice și fiziologice a mieilor caracul brumăriu provenifi din încrucișare omogenă. Analele consfătuirii asupra bazelor biologice de mărirea productivității creșterii animalelor. I.D.T., București, 1952, p. 56. 4. Ni chit in N. V., Tverdun G. O., L e b e d i n s c h i A. N., L o i k o F. A. și Mamina V. V., Bazele fiziopatologice ale timpanitei cronice la mieii Sokolsk și date noi asupra digestiei preslomacelor la oi. I.D.T., București, 1952, p. 110. BAZELE FIZIOLOGICE ALE RIDICĂRII PRODUCȚIEI DE OUĂ ȘI CARNE LA PĂSĂRI. CERCETĂRI ASUPRA PRODUCȚIEI DE OUĂ, METABOLISMULUI ENERGETIC ȘI RENTABILITĂȚII CREȘTERII RASELOR DE GĂINI LEGHORN ȘI RHODE ISLAND ȘI RASELOR DE RAȚE KHAKI-CAMPBELL ȘI PEKIN (Nota I) DE G. NICHITA, I. POPESCU, GH. BURLACU, N. HAIMOVICI, ST. BOIAN și E. BRATU Comunicare prezentată de N. TEODOREANU, membru corespondent al Academiei R.P.R., în Sesiunea științifică din 27 septembrie 1957 Bazele fiziologice ale aptitudinilor de producție la păsări sînt încă foarte puțin cunoscute. Funcțiile de nutriție diferă la rasele de păsări cu producții unilaterale de ouă sau carne, precum și la acelea cu producție mixtă : ouă și carne. Nu cunoaștem o rasă de păsări cu o greutate corporală mare, care să aibă în același timp și o producție mare de ouă, ceea ce înseamnă că există un anumit echilibru și un optimum fiziologic pentru diferitele aptitudini de producție. Ele se referă atît la însușirile pentru producțiile economice : ouă sau carne, ouă și carne, cît și pentru aptitu- dinile convenționale : prolificitate, fecunditate, rezistență la variațiile condițiilor de mediu și la acțiunea agenților patogeni, morbiditate și mortalitate. Scopul cercetărilor noastre este : a) Stabilirea bazelor fiziologice proprii raselor de păsări ouătoare : găini Leghorn și rațe Khaki-Campbell și acelea ale raselor de păsări cu producții mixte : găini Rhode Island și rațe Pekin, păsări care vor fi crescute în număr din ce în ce mai mare atît în unitățile socialiste cît și în gospodăriile particulare, și b) Bidic rea productivității de ouă și îmbunătățirea producției de carne la păsări, în limitele optime pentru menținerea echilibrului fiziologic.. 70 G. NICHITA și COLABORATORI 2 3 RIDICAREA PRODUCȚIEI DE OUĂ ȘI CARNE LA PĂSĂRI . 71 Cercetările s-au făcut pe materialul avicol de la Stațiuuea experi- mentală Băneasa, pus la dispoziția colectivului de către Institutul de cercetări zootehnice; s-a folosit concomitent laboratorul de incubație al Secției avicole din Institutul de cercetări zootehnice și laboratorul de fiziologie comparată al Facultății de medicină veterinară din București. Cercetările s-au făcut în anul avicol 1954—1955 pe un efectiv de 289 găini Leghorn, 169 găini Rhode Island, 121 rațe Khaki-Campbell și 38 rațe Pekin, în total 617 păsări, precum și asupra ouălor în incubație și a tineretului aviar crescut în Stațiune rezultat din aceste 4 loturi expe- rimentale. Toate loturile de găini și rațe studiate de noi, au fost întreținute în condiții optime de zoo-igienă și alimentate rațional conform normelor de hrană stabilite prin H.C.M. nr. 2008. în această comunicare prezentăm rezultatele obținute în anul avicol .1954—1955 asupra producției de ouă, evoluției greutății corporale, stu- diului schimburilor respiratorii și a metabolismului energetic pe efectivele de păsări adulte în cele 4 anotimpuri ale anului și pe anul întreg, precum și asupra rentabilității creșterii acestor păsări pentru producția de ouă. PRODUCȚIA DE OUĂ 1. Găinile din rasa Leghorn au produs în medie 145,8 ouă pe întreg anul avicol, cu o greutate de 58,8 g oul. Repartiția ouălor pe luni a fost destul de uniformă, cu un maxim de producție lunară, pe toată perioada de ouat, în luna aprilie. Masa totală de ouă a fost de 8,571 kg. 2. Găinile din rasa Rhode Island au produs în medie 142,2 ouă, cu o greutate de 57,8 g oul, repartizate uniform pe luni, cu un maxim de producție lunară, în luna aprilie. Masa totală de ouă a fost 8,225 kg, foarte apropiată de aceea a găinilor Leghorn. 3. Rațele din rasa Khaki-Campbell au produs 137,7 ouă, cu o greutate de 64 g oul, începînd din luna februarie, continuînd să crească treptat pînă în luna mai, cînd ating maximul de producție lunară, apoi producția scade pînă în luna septembrie și octombrie, cînd obținem din nou o ușoară creștere. în lunile noiembrie, decembrie și ianuarie, practic nu se poate vorbi de o producție de ouă (1 —1,5 ouă lunar). Masa totală de ouă a fost de 8,921 kg, cea mai mare din toate rasele de păsări studiate. 4. Rațele din rasa Pekin au produs 81,8 ouă, cu o greutate de 81,9 g oul și o cantitate totală de 6,699 kg. Rațele Pekin încep să ouă în luna martie și ating maximum de pro- ducție în luna mai; producția scade brusc în lunile următoare și se oprește complet în cursul lunii septembrie. METABOLISMUL ENERGETIC Studiul metabolismului energetic de producție s-a făcut prin mă- surarea schimburilor respiratorii, folosind metoda și aparatura de care s-au servit G. Ni c h i t a, N. T u s c h a k, I. P o p e s c u și G. I f t i- m e s c u (1) pentru determinarea metabolismului bazai la diferitele rase de găini. Durata fiecărui studiu asupra schimburilor respiratorii a fost de 30 minute. Acest studiu s-a făcut în condiții naturale de mediu păsările fiind introduse în camera respiratoare direct din teren și chiar din cuibarul capcană, înainte sau după ce au ouat. în asemenea con- diții experimentale, măsurarea intensității schimburilor respiratorii re- prezintă cea mai completă și reală sinteză asupra metabolismului material și energetic al vieții animale și oglinda fidelă a tuturor manifestărilor funcționale care au loc în întreg organismul păsărilor. ’ Metabolismul energetic al păsărilor adulte studiat în condiții natu- rale de mediu s-a dovedit cu mult mai ridicat decît cel măsurat în condiții de laborator și în stabulație. Se pare că asemenea determinări care nu corespund realității de pe teren au servit foarte adesea la întocmirea normelor de hrană defi- citare, influențînd negativ producția și productivitatea păsărilor. S-a studiat acest metabolism energetic în fiecare din cele 4 anotimpuri ale anului avicol pe un număr cît mai mare de păsări și în repetate rînduri, obținîndu-se date medii statistice. S-a urmărit evoluția greutății corporale, valoarea energetică a spo- rului sau a pierderii lunare în greutate, producția lunară de ouă și va- loarea ei energetică, metabolismul energetic de producție și totalul ener- giei utile din punct de vedere fiziologic; s-a stabilit procentul energiei utile pe anotimp raportat la energia medie anuală, procentul folosirii energiei fiziologice din rația de hrană pentru producția de ouă, pentru sporul sau pierderea în greutate, procentul total al folosirii energiei fizio- logice pentru producție, și metabolismul ce revine pe kg/ouă produs. Pentru a calcula aceste constante fiziologice, am aplicat urmă- toarele valori energetice culese din literatura de specialitate: Pentru un spor de 1 kilocorp realizat de găină = 1 200 kilocalorii Pentru un spor de 1 kilocorp realizat de rață = 1 400 kilocalorii Pentru 100 g ouă de găină — 158 kilocalorii Pentru 100 g ouă de rață = 184 kilocalorii Dăm în tablourile nr. 1—4 rezultatele medii obținute pentru fiecare din cele 4 loturi de păsări adulte studiate. Din examenul acestor tablouri, reies următoarele constatări și concluzii : 1. Evoluția greutății corporale medii pe anotimpuri și lunar este asemănătoare îa cele 4 rase de păsări. Greutatea corpului descrește de la iarnă spre primăvară, cînd atinge valoarea minimă și crește treptat de la primăvară la toamnă și iarnă. Sporurile sau pierderile de greutate variază de la un anotimp la altul și de la o rasă de păsări la alta. 2. Producția medie de ouă calculată pe anotimpuri dimpotrivă crește spre primăvară, cînd atinge valoarea maximă și descrește treptat vara și toamna. 3. Valoarea metabolismului energetic, exprimată prin numărul de calorii pe kilocorp oră, diferă după specie, rasă și greutate corporală. Rațele au un metabolism mai mare cu 40% decît găinile. 72 73 Producția de ouă și metabolismul energetic Ia găinile de rasă Leghorn Rezultate medii ai'JonpoJd tuțuad ooisoioizij 1013 -iano irițsoțoj i« IBțoq înțuoooij CO CM^ O co" o" co" i> r-4 Ol Y-< [ 14,8 arjonpoid nițued oojSoțoizij 1013 •I9uo nzisoțoj p moț [nțusooij rH o io o >> 13,8 o^qnaig uj uaiopioid n«s iniods niguod 0013 -oioizțj 101310110 niisoțoj țnțuoooij O co O O CD tH 1 1 S‘0 1 oquțimis uj «8iăpi8jd nus jmods niqudd 001* -oțoizij 1013.10110 iȚiisoiojinqugoojd O CM io CO o o" o r-T co «no ap «i^anp -oid n.ițuad 0013 -oțoizij pisiano ițiisoioj inuieaoid CM^^CO CD O I> cd yH Ol T-< 9‘tX 1 șno op «pțonpOKi nițuod 0013 -OțOJZIJ IOIS.IOU0 11.11so1oj1uqu0oo.Td O I> CD CD IO IO 13,5 Procentul energiei anotimp raportată la energia anuală 103,4 101,2 96,2 99,2 | 100 Procentul energiei utile pe anotimp raportată la energie anuală 93,5 104,6 99,3 102,6 , 100 Totalul energiei utile din punct de vedere fiziologic kilocal. 8 050 7 880 7 481 7 714 1 7 781 nd Totalul energiei utile din punct de vedere fiziologic kilocal. 8 015 8 798 8 513 8 965 8 573 TT , Metabolism energetic de producție Produc- Valoarea tia energetică 1 i lunara pxvuuvuci knocorp. kilocorp- corporală de ouă lunare â lună individuală de oua lunară kg kilocalorii kilocalorii kilocalorii kilocalorii 0,722 1 141 5,325. 3 834 6 909 1,026 1 621 5,340 3 845 6 259 0,822 1 299 5,006 3 604 6 115 0,323 510 5,186 3 734 7 106 0,723 1 1 142 [ 5,230 | 3 754 | 6 597 Tabloul nr. 2 ie ouă și metabolismul energetic la găinile de rasă Rhode Isla Rezultate medii „ , Metabolism energetic de producție Produc- Valoarea tia energetica | Greutatea lunara kilocorp- kilocorp- corporală de ouă lunare oră lună individuală de oua lunară kg kilocalorii kilocalorii kilocalorii kilocalorii 0,812 1 282 4,418 2 965 6 733 0,930 1 469 4,591 3 306 7 309 0,808 1 276 4,316 3 108 7 191 0,329 519 4,558 3 286 8 328 0,717 1 136 4,471 3 165 7 391 Greuta- Spor sau Valoarea ener- tea cor- vier(iere getică pentru porală lunară sporul sau pier- medie derea în lunară greutate greutate kg g kilocalorii 1,809 -69 -73 1,628 -29 -35 1,697 56 67 1,903 32 98 1,758 1 , 10 1 12 • Producția < Greuta- Spor sau Valoarea ener- tea cor- Pierdere getică pentru porală lunară sporul sau pier- medie de derea în greu- lunară greutate tate kg g kilocalorii 2,271 -61 -73 2,227 17 20 2,314 38 46 2,519 98 118 [ 2,333 23 28 Perioada de studiu Decemb. 1954 — februarie 1955 Martie-mai 1955 Iunie-aug. 1955 Septembrie-no- iembrie 1955 Media lunară pe întreg anul 1 Perioada de studiu Decemb. 1954 — februarie 1955 Martie-mai 1955 Iunie-aug. 1955 Septembrie-no- iembrie 1955 Media lunară 1 pe întreg anul Tabloul nr. 3 Producția de ouă și metabolismul energetic la rațele de rasa Khaki-Campbell Rezultate medii oiqonpoid nițUga 90ȚSOJOIZIJ 10Ț3I0U0 IȚIȚSOțOJ iu i«qoq inquoooia; 2,0 21,6 15,7 16,1 13,9 0JUJU0J3 UJ «oiopioțd . nus iniods niquod OOlSOțOlZIJ 191319110 juisojoj țn^ugoorj QO CD CD 00 O O O yH 1 1 0,3 «no op otfonpord nrquod OOlSOJOJZȚJ Ț0I3I0U0 piisoioj înțuoooij 2,8 22.2 15,1 14,3 13,6 «j«nu« «I3.IOU0 ui «quqiodui duuqouu od opqn J0Ț3IOU0 țnțUOOO.TJ CM io CO O y-< O 001 lUOJU0OJȚ5ț 0130J0IZȚJ 0I0P0A op țound uip oițqn Ț0I3I0U0 jnpțox 9 321 11 016 12 297 10 155 10.697 Metabolism energetic de producție greutatea corporală individuală lunară kilocalorii 9 057 8 569 10 365 8 516 9 127 iuoi«0on3[ «uni dJOOOfl5[ 4 802 5 023 5 988 4 258 5 018 IIIOI«9OII5[ «IO -dioooițîi 6,669 6,976 8,317 5,914 D D D UJOlBOOp?! «no op oi«unț lojqonpoid « «oițoSiono «0i«oj«A 264 2 447 1 860 1 451 1 505 3JJ «no op «j«unj uj^npoij c CO rH CO O 1,011 0,789 0,819 iuoi«ooțnj oquq -U0i3 uj «ojop.ioțd nus țniods mquod «017031000 «oi«oț«A io io 1^ CD 1 1 72 188 io CM 3 oQBțngiS op «i«unț oiopioid nus lodg io 1 1 52 120 2 3>[ «iBunț oipoiu «j -uiodioo uoquqnoif) 1,886 1.706 1^731 2,000 1,801 Perioada dc studiu Decembrie 1954 — februarie 1955 Martie —mai 1955 Iunie —august 1955 Septembrie — noiembrie 1955 Media lunară pc întreg anul 0i)0npoid nițuod 00ț3ojoțzțj I0I3.I0U0 ȚUIBOJOJ I« iniu00oi<î T-l CD 6,4 0q«țn0i3 uj «oiopioid n«s jniods mțugd 00l3oioțzij J013.I0U0 nițsoioj inqu00oicT O rH YH 1 CM r-< 0,5 ■gno 0p ©ițonpoid nfțu0d 0013OIOIZIJ Ț0I3.I0U0 hijsoioj [nțuooolj o T-? 00 io 5,9 «l«nu« «I3.I0U0 «i «}«q.TOdV-i diujțouu 0d 0Uțn j0j3j0U0 țniuoooid I> CD o cm' cm" o O H QO 105,7 100 njoi«ooii5( 9180I0JZIJ 0.I0P0A op qound uip 0Uțn I01310U0 ini«țoi l> 00 o CD CD t-< O CO CD CO 15 908 15 063 4) X! O a î! 43 £ greutatea corporală individuală lunară kilocalorii CO » L'- CD CM I> 00 CO CO D I 15 665 13 932 £ 41 1 ’c product JIIOI«0OlI5[ «uni d.TO0OlI>l CO Ol CD O CD O CO IO 4 795 4 632 4 41 s Il.TOl«0Oll>l «IO -dJO0OlJ3[ co o r- IO 1O io 0^0 CD CD CD 099‘9 6,548 11IOI-B0OIH «no op 0i«unj jojțonpoid « B0țț03i9U0 «0J«oi«a io IO io o o CO IO 1 1 027 3î[ «no op «.i«uni «^dnpoij 0,084 1,687 0,432 0,031 0,558 ji.ioi«ooip[ 0ț«g -U0.I3 UJ «0.l0pi0ld n«s jniods niquod BOn03l0U0 «0IBOJBA D O CO CO CO 7^ 981 s 3 9ț«țn0i3 op «iuun[ oiopioid nus .xodg 0O CM oi oi co 7 ?o CO CO 3>I uiuanj oipom «i -Biodioo «0g«țn0if) 3,086 2,769 2,849 3,267' 2,993 Perioada de studiu Decembrie 1954— 1 februarie 1955 Martie —mai 1955 Iunie —august 1955 Septembrie — noiembrie 1955 Media lunară pe întreg anul 74 G. NICHITA ,1 COLABORATORI 6 7 RIDICAREA PRODUCȚIEI DE OUA ȘI CARNE LA PĂSĂRI 75 4. Evoluția metabolismului energetic pe anotimpuri este în strînsă legătură cu numeroși factori interni (producție de ouă, clocit, năpîrlire etc.) și externi (temperatură, presiune atmosferică, umiditate, adăpost, alimentație etc.) de care trebuie să ținem seama în interpretarea valorilor obținute în fiecare anotimp în parte. 5. Însumînd caloriile determinate prin măsurarea schimburilor res- piratorii pe greutate corporală individuală lunară din fiecare rasă, cu acelea echivalente masei de ouă medie lunară și acelea ale sporului (sau pierderii) în greutate lunară, obținem pentru fiecare anotimp totalul „energiei utile din punct de vedere fiziologic" necesară pentru întreținerea vieții și pentru producție, pe care păsările o iau din rația zilnică de hrană. Cea mai mică valoare energetică medie lunară pe întreg anul, utilă din punct de vedere fiziologic, o găsim la găinile Leghorn = 7 781 kilo- calorii, urmează apoi în ordine crescîndă găinile Rhode Island—8 573 kilo- calorii, rațele Khaki-Gampbell = 10 697 kilocalorii și rațele Pekin cu cea mai mare valoare energetică utilă din punct de vedere fiziologic = = 15 063 kilocalorii. De asemenea, această valoare energetică îmbracă un aspect foarte diferit în fiecare anotimp și la fiecare rasă de păsări. 6. Raportînd energia utilă pe anotimp la media lunară pe întreg anul considerată egală cu 100, vom obține o serie de procente foarte apropiate de 100 pentru fiecare anotimp și rase de păsări, care ne arată că în tot cursul anului avicol necesarul energetic pentru întreținerea vieții și pentru producție este același la toate rasele de păsări studiate în afară de unele excepții: rațele Khaki-Gampbell în cursul verii (114,9%) și rațele Pekin, primăvara (112,6%) cînd acest necesar (depășește limita variațiilor biologice de +10%. 7. Raportînd valoarea energetică a producției lunare de ouă la totalul lunar al energiei utile din punct de vedere fiziologic vom obține procentul folosirii acestei energii pentru producția de ouă. Urmărind acest procent la diferitele rase de păsări studiate, vom vedea că cel mai mare randa- ment al producției de ouă îl are rasa Leghorn (14,6%) apoi rasa de rațe Khaki-Gampbell (13,6%) urmată foarte aproape de găinile Rhode Island (13, 5%), și în cele din urmă vine rața Pekin (5,9%) care are un pro- cent cu 60% mai mic decît acel al găinilor Leghorn, fenomen foarte explicabil, rasa Pekin fiind specializată pentru producția de carne. 8. Însumînd procentul folosirii energiei fiziologice pentru producția de ouă cu acela pentru sporul sau pierderea în greutate, vom obține procentul total al folosirii energiei utile din punct de vedere fiziologic pentru producție. El este foarte puțin diferit de procentul folosirii energiei pentru producția de ouă, deoarece procentul sporului în greutate este în medie lunară de 0,2—0,5% după diferitele rase de păsări cercetate, deci practic neglijabil. 9. Rezultă că pentru producția de ouă, cea mai rentabilă este rasa de găini Leghorn, urmată de rasa de rațe Khaki-Gampbell, ambele rase de păsări cu producții unilaterale, specializate pentru producția de ouă, alături de rasa de găini Rhode Island, rasă cu producție mixtă, bună ouătoare, bună și de carne, avînd o masă corporală care satisface în totul cerințele consumatorului atît în stare adultă, dar mai ales atunci cînd este vorba de creșterea tineretului aviar pentru consum (puiul de frigare), după cum vom arăta în comunicarea următoare. 10. în ceea ce privește rasa de rațe Pekin, este clar că nu trebuie să ne gîndim la creșterea ei nici pentru producția de ouă, la care procentul de folosire ă energiei utile din punct de vedere fiziologic pentru producția de ouă este atît de scăzut (5,9%) și nici pentru consumul de carne în stare adulță, al cărui procent de folosire, deși mai ridicat decît la cele- lalte 3 rase de păsări studiate (0,5%) este absolut neglijabil, întrucît avem un spor lunar în greutate medie pe întreg anul, de 43 grame. Dim- potrivă, creșterea bobocilor de rață pentru producția de carne stă pe primul plan, întrucît ei ne-au dat procentul de folosire al energiei utile din punct de vedere fiziologic cel mai ridicat, atingînd la vîrsta de 10 săptă- mîni greutatea corporală de 2 kg, așa cum reiese din cercetările noastre cuprinse în comunicarea următoare. Rezultă că nu este economic a păstra pentru întreg anul avicol din efectivul de boboci de rasă Pekin decît numai numărul strict necesar pentru a produce în anul viitor boboci de rață pentru consum la vîrsta de 10 săptămîni și materialul avicol de reproducție pentru refacerea efectivului matcă planificat. OMSHOJlbrHUEGKME OCHOBbl IIOBblIIIEHIIH HHlțEHOCKOGTH M MflCOnPOflyKIțMH nTHLț MCCJIE^OBAHI4HHHL(EHOCKOCTH, BHEPPETHUECKOrO OBMEHA H PEHTABEJIbHOGTM'BblPAnțHBAHnH KYP BOPO^bl JIErrOPH, POfl-AHJIEHfl M YTOK nEKHHCKOM HOPO^BI H nOPOjîbl XAKM.KAMUBEJIJI COOBIgEHHE I KPATKOE COHEPHîAHUE Abtopm MccJiegoBami mmenocKOCTb, HBMenemiH Beca Tega, iihtchciib- itocTb gbixaTeJibuoro o6MeKa ir aHepreTjigecKUii oSMeu B rCpogogmeuim 4 Bpe- Men roga y BBpocgbix ițyp nopogH gerropu n pog afigeng n y yTOK nemiHcitok UopogM m nopogH xaKM-KaMn6eng, b Teneune 195.4—1955 nTimoBognec- Koro roga, a Tamue peuTaSegbnocTb nx BMpamMBaHUH ggnnpogyKgMH mm- HccJiegoBaHHu npoBognaucb na MecTax b ecrecTBeHHMx ycJioBmix OKpyvKaiomeii cpegH, Tau KaK B 9tmx ycnoBunx HBMepemie aiiepreTU’iecKoro oâMeya tohiio orpamaioT Bce (pyitKnnoiraabHMo, MaTepnaJibHwe u auep- reTnaecKHe HBMeneunn b opramnsMe nTHp. Hb HOJiyueHHbix pesygbTaTOB cJiegyeT, uto HanSoJiee npuâMJibHoii gmi npogyKnnn mm nBJiueTCH nopoga Kyp gerropu, saTCM yTOK xaim u Kyp pog aftjieilg co CMemauHoft npogyKinieii xapaKTepM3yiom,uxcH xopo- meh mmenocKOCTbio K npogyKgHeii Mfica. Mx mhco ygoBgeTBopueT Tpe6o- BaunHM rțoTpeSuTegeft. KaK noKaBHBaioT HccjregcBaimu aBTopoB, BBpocJibix neKUHCKiix yTOK cnegyeT BHpamiiBaTb tojibko gJiu BMBoga yTHT, npeg- HaBHaueHKbix gnu noTpeSgeuHH b 10-negegbHOM Bospacre npu 2 nr Beca Tena. G. NICHITA și COLABORATORI 8 .HeMCTBHTeJibHo, rtpopeHT ncnoJii>3OBaHHH aneprHM c $H3HOJiorn'iecKoft TOHKH SpeHMH HOJte3HOft gJțH HOCKM HHIJ OHeHb RH30K, THK K&K 3Ta IlOpOga npnronua na mhco, a itpupocT Beca y B3pocjn>ix yTOK, nocTnrHyBiunx Tejiec- HOft SpeJțOCTM B 6-MeCHHHOM B03paCTe IiaCTOJIBKO HMHTOÎKeH no CpaBHelIMK) c Bnepre™ neon oft norpeSnocTbio gjm noggepjKaPnu jkhshh, hto Btipamn- Banne BspocJiMx yTOK gnu rtoTpe6jieHnn coBepiueiiHO He peHTaSeJimo. LES BASES PHYSIOLOGIQUES DE L’AUGMENTATION DE LA| PONTE ET DE LA PRODUCTION DE VIANDE CHEZ LES VOLAILLES. RECHERCHES SUR LA PONTE, LE M^TABOLISME fiNERGETIQUE ET LA RENTABILEI^ DANS L’ELEVAGE DES POULES DE RACE LEGHORN ET RHODE ISLAND ET DES CANARDS DE RACE KHAKI-CAMPBELL ET PEKIN (Note I) RfiSUMfi Les auteurs ont etudie la ponte, l’dvolution du poids corporel, l’intensite des echanges respiratoires et le mdtabolisme 6nerg6tique des volailles adultes des poules de race Leghorn et Rhode Island et des canards de race Khaki-Campbell et Pekin, dans l’annee avicole 1954 — 1955 et au cours des quatre saisons de l’annee, ainsi que la rentabilite de cet dlevage en vue de la production d’ceufs. Les recherches ont etd effectu^es sur les lieux, dans les conditions naturelles du milieu, lAvaluation du metabolisme dnergdtique de produc- tion etant, dans ces conditions, le miroir fidele de toutes les modifica- tions fonctionnelles, matdrielles et energdtiques qui ont lieu dans l’or- ganisme de ces volailles. Des rdsultats obtenus, ou constate que la, race Leghorn est la plus avantageuse quant ă la ponte ; viennent ensuite la race de canards Khaki- Campbell et la race de poules Rhode Island ; cette derniere est bonne pondeuse et tout aussi bonne pour la viande, ayant un poids corporel qui rcpond aux exigences du consommateur. En ce qui concerne les canards de race Pekin, ils ne doivent etre eleves que pour la seule production des canetons pour la consommation â l’âge de 10 semaines et un poids de 2 kg, ainsi qu’il ressort des recher- ches des auteurs. En effet, le pourcentage d’emploi de lYnergie utile au point de vue physiologique, pour la production d’ceufs est tres bas cette race etant sdlectionnâe sp^cialement pour la production de viande; quant â l’augmentation ponderale des canes adultes, elle est si peu impor- tante, des le moment ou elles atteignent la maturitd corporelle, â l’âge de 6 mois, par rapport au n^cessaire energdtique pour l’entretien de la vie, que leur Mevage pour la consommation n’est nullement avantageux. BIBLIOGRAFIE 1. N i eh i t a G., T u s c h a k N., P o p e s c u I. și Htim.escu G., Rtudes sur le meta- bolisme basal chez les differentes races de poules. Annales ele l’Institut National Zootechnique, București, 1933, t. II, p. 17. BAZELE FIZIOLOGICE ALE RIDICĂRII PRODUCȚIEI DE OUĂ ȘI CARNE LA PĂSĂRI. CERCETĂRI ASUPRA DEZVOLTĂRII CORPORALE ȘI METABOLISMULUI ENERGETIC DE CREȘTERE LA TINERETUL AVIAR DIN RASELE DE GĂINI LEGHORN ȘI RHODE ISLAND ȘI LA RASELE DE RAȚE KHAKI-CAMPBELL ȘI PEKIN (Nota II) DE G. NICHITA, I. POPESGU, GH. BURLACU, N. HAIMOVICI, ST. BOIAN și E. BRATU Comunicare prezentată de N. TEODOREANU, membru corespondent al Academiei R.P.R., in Sesiunea științifică din 27 septembrie 1957 Concomitent cu cercetările efectuate asupra păsărilor adulte, ale căror rezultate au fost expuse în comunicarea precedentă (Nota I), am urmărit creșterea și dezvoltarea corporală și am studiat intensitatea schim- burilor respiratorii și metabolismul energetic de creștere al puilor de găină din rasele Leghorn și Rhode Island, rezultați în anul 1955 din ouăle loturilor experimentale de găini adulte, de la ecloziune și pînă la vîrsta de 10 luni, precum și al bobocilor de rață din rasele Khaki- Campbell și Pekin, rezultați în același an din ouăle loturilor experi- mentale de rațe adulte, de la ecloziune și pînă la vîrsta de 6 luni. Scopul cercetărilor noastre este : a) stabilirea bazelor fiziologice proprii tineretului avicol existent, din rasele de păsări cele mai răspîndite în crescătoriile socialiste și gos- podăriile individuale, precum și vîrstei optime pentru valorificarea cea mai economică a puilor de găină și bobocilor de rață destinați consumului și b) îmbunătățirea creșterii și dezvoltării tineretului aviar, de la eclo- ziune și pînă la starea adultă, pentru acela destinat refacerii și înmulțirii 78 G. NICHITA și COLABORATORI 2 79 efectivelor de păsări din crescătorie și pînă la vîrsta de sacrificare, pentru acela destinat consumului. Cercetările s-au făcut pe tineretul avicol de la Stațiunea experi- mentală Băneasa, pus la dispoziția colectivului de către Institutul de cercetări zootehnice; s-a folosit în același timp laboratorul de incubație al secției avicole din Institutul de cercetări zootehnice și laboratorul de fiziologie comparată al Facultății de medicină veterinară din București. S-au studiat puii de găină rezultați de la 3 serii de ouă puse la in- cubație (16.11., 16.III. și 16.IV. 1955) și bobocii de rață proveniți de la două serii de ouă puse la incubație (LV. și 4.VI. 1955). Pentru studiul dezvoltării corporale, s-au făcut cîntăriri lunare pe cîte un lot de 100 pui de găină sau boboci de rață. Pentru studiul metabolismului energetic de creștere, s-au măsurat intensitatea schimburilor respiratorii pe efective de cîte 60 de pui Leg- horn și Bhode Island la ecloziune și la vîrstele de 1,2 și 3 luni, de cîte 20 pui la 4 luni și de cîte 15 pui la 5, 7 și 10 luni. Aceleași cercetări s-au făcut și pe efective de' cîte 60 boboci de rață Khaki Campbell și Pekin, la ecloziune și la vîrsta de 1 lună, 25 boboci de rață Pekin la 2 luni și cîte 15 boboci Khaki-Campbell și Pekin la vîrstele de 4 și 6 luni. Tabloul nr. 1 PUICI Dezvoltarea corporală și metabolismul energetic de creștere la puii de rasă Leghorn Rezultate medii Greu- Meta- bolism Metabo- lism Metabo- lism ener- Metabo- Spor Metabo- lism Procentul folosirii getic lunar lism ener- total Vîrsta tatea corpo- rală Spor lunar kg energe- tic pe kilo- corp-oră energe- tic pe kilocorp- lună calculat la greutatea medie in- getic total individual la diferite realizat la diferite energetic ce revine pe kg spol- ia diferite energiei fiziologice din rația de hrană kg kilo- calorii kilo- calorii dividuală lunară kilocalorii vîrste kilocalorii vîrste kg vîrste kilocalorii pentru producție Ecloziune 0,037 — 11,350 — 1 lună 0,123 0,086 11,209 8 070 646 646 0,086 7 512 11,7 2 luni 0,344 0,221 7,820 6 840 1 593 2 239 0,307 7 293 12,1 3 luni 0,700 0,356 7,093 5 371 2 804 5 043 0,663 7 606' 11,3 4 luni 1,003 0,303 5,151 4 408 3 744 8 787 0,966 9 096 8,8 5 luni 1,302 0,299 5,881 3 672 4 597 13 384 1,265 1,500 10 580 6,1 7 luni 1,537 0,118 5,408 4 064 6 584 26 552 17 701 3,4 10 luni 1,907 0,123 5,325 3 804 6 655 46 517 1,870 24 872 6,5 COCO ȘEI Ecloziune 0,037 11,350 — — 1 lună 0,145 0,108 10,694 7 699 701 701 0,108 6 490 13,1 2 luni 0,439 0,294 0,340 8,703 6 984 2 039 2 740 0,402 0,742 6 816 12,6 3 luni 0,779 7,150 5 688 3 464 6 204 8 361 8,9 4 luni 1,191 0,412 6,133 4 780 4 708 10 912 1,154 9 456 8,1 5 luni 1,733 0,542 5,906 4 324 6 313 17 225 1,696 11 563 7;9 7 luni 2,030 0,149 5,257 4 018 7 554 32 333 1,993 16 223 2,3 10 luni 2,467 0,146 5.447 3 853 8 669 58 340 2,430 24 008 1,9 Tabloul nr. 2 Dezvoltarea corporală și metabolismul energetic de creștere la puii de rasă Ithmle Island Rezultate medii PUICI Vîrsta Greu- tatea corpo- rală kg Spor lunar kg Meta- bolism energe- tic pe kilo- corp-oră kilo- calorii Meta- bolism energe- tic pe kilocorp- lună kilo- calorii Metabo- lism ener- getic lunar calculat la greutatea medie in- divifluală lunară kilocalorii Metabo- lism ener- getic total individual la diferite vîrste kilocalorii Spor total realizat la diferite vîrste kg Metabo- lism energetic ce revine pe. kg spol- ia diferite vîrste kilocalorii Procentul folosirii energiei fiziologice din rația de hrană pentru producție Ecloziune 0,039 4 11,501 - . 1 lună 0,136 0,097 11,406 8 212 723 723 0,097 7 531 77,7 2 luni 0,357 0,221 8,296 7 092 1 742 2 465 0,318 7 776 11,2 3 luni 0,785 0,428 6,976 5 496 3 139 5 604 0,746 7 522 11,6 4 luni 1,143 0,358 6,390 4 812 4 637 10 241 1,104 9 285 8,5 5 luni 1,623 0,480 5,501 4 281 5 919 16 160 1,584 10 208 8,9 7 luni 1,785 0.081 5,809 4 072 7 037 30 231 1,746 17 324 2,4 10 luni 2,390 0,202 4,158 3 588 7 384 52 383 2,351 22 290 5,7 COCOȘEI Ecloziune 0,039 11,501 . 1 lună 0,149 0,110 10,636 7 658 728 728 0,110 6 679 13,0 2 luni 0,403 0,254 9,318 7 186 1 983 2 711 0,364 7 468 11,3 3 luni 0,814 0,411 7,355 6 003 3 650 6 361 0,775 8 218 10,1 4 luni 1,346 0,532 5,926 4 781 5 095 11 456 1,307 8 772 11,1 5 luni 1,972 0,626 5,532 4 126 6 945 18 401 1,933 9 504 9,6 7 luni 2,725 0,376 4.336 3 552 8 340 35 081 2,686 13 065 5,1 10 luni 3,336 0,204 3,619 2 791 8 459 60 458 3,297 18 343 2,9 Tabloul nr. 3 Dezvoltarea corporală și metabolismul do creștere la bobocii de raț de rasa Khaki-Campbell Rezultate medii . R Ă Ț U Ș T E Vîrsta Greu- tatea corpo- rală kg Spor lunar kg Metabo- lism energe- tic pe kilocorp- oră kilo- calorii Metabo- lism energe- tic pe kilocorp- lună kilo- calorii Metabo- lism ener- getic lunar calculat la greutatea medie in- dividuală lunară kilocalorii Metabo- lism ener- getic total individual la diferite vîrste kilocalorii Spor total reali- zat la dife- rite vîrste kg Metabo- lism ener- getic ce revine pe kg spor, la diferite vîrste kilocalorii Procentul folosirii energici fiziologice din rația de hrană pentru producție Ecloziune 0,042 — 11,902 1 lună 0,301 0,259 11,865 8 543 1 461 1 461 0,259 5 640 17,5 4 luni 1,727 0,475 8,859 7 461 7 565 24 156 1,685 14 346 6,9 6 luni 1,960 0,116 6,677 5 593 10 313 44 782 1,918 23 347 2,5 R Â Ț O I Ecloziune 0,042 11,902 . 1 lună 0,285 0,243 11,991 8 634 1 407 1 407 0,285 4 937 17,2 4 luni 1,985 0,567 7,871 7 150 8 115 25 752 1,943 13 253 8,2 6 luni 1,990 — 5,993 4 991 9 592 44 936 1.818 24 717 — «O G. NICHITA și COLABORATORI 5 RIDICAREA PRODUCȚIEI DE OUA ȘI CARNE LA PASÂRI 81 Tabloul nr. 4 Dezvoltarea corporală și metabolismul energetic de creștere la bobocii de rațe de rasa Pekin Rezultate medii R Ă Ț U Ș T E Vîrsta Greu- tatea corpo- rală kg Spor lunar kg Metabo- lism energe- tic pe kilocorp- oră kiloca- lorii Metabo- lism energe- tic pe kilocorp- lună kiloca- lorii Metabo- lism ener- getic lunar calculat la greutatea medie indiv. lunară, kilocalorii Metabo- lism ener- getic total individual Ia diferite vîrste kilocalorii Spor total realizat la diferite vîrste kg Metabo- lism ener- getic ce revine pe kg spor la dif. vîrste kilocalorii Procentul folosirii energiei fiziologice din rația de hrană pentru producție Ecloziune 1 lună 2 luni 4 luni 6 luni 0,049 0,472 1,288 2,468 2,947 0,423 0,816 0,590 0,239 14,001 13,599 11,372 9,040 6,918 9 791 8 990 7 348 5 601 2 555' 7 911 13 799 15 168 2 555 10 466 38 064 68 400 0,423 1,239 2,419 2,898 6 040 S 447 15 735 23 602 16,5 11,0 5,7 2,1 B Ă T O I Ecloziune 1 lună 2 luni 4 luni ti luni 0,049 0,472 1,457 2,901 3,107 0,423 0,985 0,722 0,103 14,001 14,262 9,627 6,588 6,516 10 269 8 599 5 837 4 753 2 680 8 289 9 806 14 259 2 680 10 969 30 581 59 099 0,423 1,408 2,852 3,058 6 336 7 790 10 723 19 698 16,0 12,5 9,3 1,0 Pentru măsurarea’ metabolismului de creștere, ne-am folosit de metoda de calorimetrie indirectă, întrebuințând aceeași aparatură de care s-au servit G. N i c h i t a, N. Tub c li a k, I. P o p e s c u și G. I f t i- mescu (1), la determinarea metabolismului bazai la diferitele rase de găini. Durata fiecărui studiu al schimburilor respiratorii a fost de 30 minute. Creșterea puilor de găină și a bobocilor do rață, atît în puiernițe cît și în colonii de vară pe lucerniere, s-a făcut în condiții optime de zoo- igienă, iar alimentația s-a făcut conform normelor de hrană stabilite prin H.C.M. 2 008. Dăm în tablourile nr. 1—4 rezultatele medii obținute pentru fie- care din cele 4 loturi de tineret aviar studiate și pe sexe. Din examenul acestor tablouri, constatăm următoarele : 1. Pentru tineretul aviar din rasa Leghorn,'sexul 'femei (tabloul nr. 1) : a) Greutatea corporală la ecloziune este de 37 g; sporul în greutate merge crescînd treptat la puici în primele 3 luni, descrește puțin în lunile 4 și 5 o dată cu dezvoltarea maturității sexuale și descrește simțitor și rapid în lunile 6—10, cînd puicile sînt în plină producție de ouă și au atins deja și maturitatea corporală. Greutatea corporală medie, la sfîrșitul lunii a 10-a, este de 1,907 kg; b) Metabolismul energetic are valoarea maximă la ecloziune 11,350 kilocalorii pe kilocorp-oră, se menține ridicat în prima lună și descrește treptat, pentru a ajunge la 5,325 kilocalorii pe kilocorp-oră, adică egal cu acel al găinilor adulte, atunci cînd puica a atins vîrsta de 10 luni și greutatea corporală maximă, conform „legii suprafeței corporale, în raport cu talia animalelor homeoterme”. Oscilațiile valorice în plus sau în minus la o anumită vîrstă, într-o anumită perioadă de evoluție sau producție și într-un anumit anotimp se datoresc acestor diferite condiții interne și externe, și nu abaterilor de la raportul invers proporțional, care există între intensitatea metabolismului caloric și greutatea corporală a ani- malului ; c) Metabolismul energetic lunar, calculat la greutatea corporală medie lunară pe individ, crește de la 646 kilocalorii pentru o puică în greutate medie de 80 g în prima lună, la 6 655 kilocalorii pentru o puică în greutate medie de 1845 g; d) Metabolismul energetic total, calculat pe individ și la greutatea corporală medie la diferite vîrste, crește de la 646 kilocalorii din prima lună la 46,517 kilocalorii la vîrsta de 10 luni și greutatea corporală medie de 1,907 kg ; e) Sporul total în greutate, realizat la diferite vîrste, ajunge de la 86 g din prima lună la 1,870 kg în luna a 10-a; /) Metabolismul energetic ce revine pe kilogram spor la diferite vîrste, ajunge de la 7 512 kilocalorii din prima lună la 24 872 kilocalorii în luna a 10-a; g) Procentul folosirii energiei fiziologice din rația de hrană, pentru producție, are valoarea medie maximă de 11,66% în primele 3 luni și descrește treptat, pentru a ajunge la valoarea minimă de 3,4% în luna a 7-a, de unde crește la 6,5% în ultimele 3 luni (8—10 luni), datorită faptului că intervine producția de ouă. Pentru a putea pune în evidență raportul care există între valoarea metabolismului energetic total, calculat pe baza determinării intensității schimburilor respiratorii și valoarea energetică a sporului total în- greu- tate la tineretul aviar din ambele sexe, plus valoarea energetică a produc- ției de ouă la puicile pînă la vîrsta de 10 luni, și a stabili astfel procentul folosirii energiei fiziologice din rația de hrană pentru producție, am aplicat următoarele valori energetice, culese din literatura de specialitate. Pentru un spor în greutate de 1 kg, realizat de puii de găină pînă la vîrsta de 3 luni — 1 000 kilocalorii de la 3 la 10 luni = 1 200 „ Pentru un spor în greutate de 1 kg, realizat de bobocii de rață pînă la vîrsta de 2 luni = 1200 ,, de la 2 la 6 luni = 1400 ,, și pentru o producție de 100 grame ouă de găină = 158 ,, 2. Pentru tineretul aviar din rasa Leghorn, sexul mascul (tabloul nr. 1), rezultatele medii obținute ne arată aceeași evoluție a constantelor fiziologice descrise la sexul femei, cu singura deosebire că atît greutatea corporală cît și sporul în greutate, precum și valorile metabolismului energetic sînt mai ridicate la cocoșei decît la puici, iar procentul folosirii energiei fiziologice din rația de hrană, pentru producție, merge descrcs- cînd treptat și continuu, cu începere de la a treia la a zecea lună, aici 6. - C. 1239 82 G. NICHITA și COLABORATORI 6 7 RIDICAREA PRODUCȚIEI DE OUĂ ȘI CARNE LA PĂSĂRI 83 fiind vorba numai de sporul în greutate, deci numai de producția de carne. 3. Din examenul rezultatelor medii obținute la tineretul aviar din rasa Rhode Island (tabloul nr. 2), constatăm la ambele sexe același aspect, expus în rezumat la puii de rasă Leghorn, la toate datele exprimate în aceste tablouri, ceea ce ne scutește de o descriere separată. Deosebirea constă în evoluția greutății corporale și sporului în greutate atît la puici cît și la cocoșei, caracteristice rasei Rhode Island, rasă mixtă, producătoare de ouă și carne. De asemenea, și valoarea metabolismului energetic la vîrsta de 10 luni este mai scăzută, raportul invers proporțional față de greutatea corporală confirmînd încă o dată fenomenele termoreglării la homeoterme. O deosebire însă demnă de semnalat și reținut, foarte importantă din punct de vedere economic, o găsim în ultima rubrică din tabloul cocoșeilor Rhode Island, față de aceeași rubrică din tabloul cocoșeilor Leg- horn, cu privire la procentul folosirii energiei fiziologice din rația de hrană, pentru producția de carne în primele 4 luni. El este foarte ridicat și apropiat, în primele două luni, la ambele rase, scăzînd brusc cu 34% în lunile 3 și 4 la cocoșeii Leghorn și numai cu 13% la cocoșeii Rhode Island, care au deci un randament superior. Dacă vom lua în considerație și valoarea metabolismului energetic ce revine pe kg spor la diferite vîrste la cocoșeii din ambele rase, vom vedea că, în primele luni de la ecloziune, se înregistrează cheltuiala ener- getică cea mai mică. Ea se dublează și triplează în următoarele luni. Cum între vîrsta de 3—4 luni cocoșeii ajung la greutatea corporală de 1 kg (cocoșei Leghorn) și 1,250 kg (cocoșei Rhode Island), deci proprii pen- tru consum, se impune ca valorificarea cea mai economică se se facă la această vîrstă. Și din acest punct de vedere, cocoșeii Rhode Island sînt preferabili celor Leghorn. 4. Din examenul rezultatelor medii obținute la bobocii de rață din rasa Khaki Campbell de ambele sexe (tabloul nr. 3), constatăm o creștere mult mai rapidă și economică în prima lună de la ecloziune decît la puii de găină, procentul folosirii energiei fiziologice din rația de hrană, pentru producție, fiind cel mai ridicat din toate cercetările noastre (17,5%), întrucît metabolismul energetic pe kg-oră este aproape egal cu acel al puilor Leghorn și Rhode Island, iar metabolismul energetic ce revine pentru un kg spor, cel mai scăzut (4 937—5 640 calorii). La vîrsta de 6 luni, bobocii de rață din ambele sexe au ajuns la greutatea corporală caracteristică speciei, sporul în greutate la rățuște fiind • mic, iar la rățoi greutatea corporală fiind ștaționară. Metabolismul energetic este tot timpul mai ridicat în lunile urmă- toare decît la puii de găină (luna a 4-a și a 6-a) și procentul de folosire a energiei fiziologice din rația de hrană, pentru producție, mai scăzut. Eiind vorba de o rasă’ de rață cu o producție unilaterală de ouă, valorificarea tineretului mascul pentru consum este bine să se facă la vîrsta de 3 luni și greutatea corporală de circa 1,5 kg. 5. Din examenul rezultatelor medii obținute la bobocii de rață din rasa Pekin de ambele sexe (tabloul nr. 4), constatăm de la ecloziune un meta- bolism energetic cu mult mai ridicat decît la tineretul aviar anterior studiat, care se menține ridicat în tot cursul primei luni de creștere și totuși procentul folosirii energiei fiziologice din rația de hrană, pentru producție, este aproape tot așa de ridicat (16,5%) ca’și la bobocii din rasa Khaki-Campbell, deoarece- sporul în greutate este aproape de două ori mai mare și metabolismul energetic ce revine pentru un kg spor, destul de scăzut (6040—6336 calorii). La vîrsta de 6 luni, bobocii de rață de ambele sexe au ajuns la ma- turitatea corporală, sporul în greutate fiind redus atît Ia rățuște și mai ales la rățoi. Metabolismul energetic se menține mai ridicat și în lunile următoare (2,4,6) atît față de puii de găină, cît și față de bobocii Khaki-Campbell și procentul de folosire a energiei fiziologice din rația de hrană pentru pro- ducție este din ce în ce mai scăzut. Fiind vorba de o rasă de rațe cu o producție mixtă, însă mai pro- nunțat cu 6 producție precoce de carne, se impune ca valorificarea tine- retului mascul pentru consum să se facă la vîrsta de 10 săptămîni, cînd bobocii ajung la greutatea corporală de 2 kg, la această vîrstă obținînd maximum de randament din punct de vedere economic. Din cercetările întreprinse pe tineretul aviar din aceste patru rase diferite, și anume : rasa de găini Leghorn și rasa de rațe Khaki-Campbell, ambele ouătoare, rasa de găini ouătoare și de carne Rhode Island și rasa de rațe Pekin, mai mult producătoare de carne decît de ouă, rezultă că metabolismul energetic care revine pe un kg spor în greutate este cel mai scăzut în primele 2, 3, 4 luni după ecloziune la toate rasele studiate, cu diferențele menționate. în următoarele luni, acest metabolism caloric crește de 2—3 ori și mai mult. Reiese deci că surplusul efectivelor de tineret aviar în general, și în special acel al tineretului de sex masculin să fie valorificat pentru consum la vîrsta cea mai rentabilă. De la această vîrstă, sporul în greutate față de consumul de hrană este din ce în ce mai mic, iar metabolismul bazai, în funcție de greutatea corporală, din ce în ce mai crescut, de unde „consum în gol” și rentabilitate scăzută. Trebuie însă ca atît puii de găină cît și bobocii de rață să ajungă la o anumită greutate corporală în așa fel încît randamentul la tăiere să fie destul de economic, iar calitatea cărnii destul de satisfăcătoare. Din datele experimentale obținute reiese că valorificarea puilor de găină pentru consum trebuie să se facă la vîrsta de 3—4 luni și greutate corporală 1—1,250 kg, aceea a bobocilor de rață Khaki-Campbell, la vîrsta de 3 luni și greutate corporală 1,5 kg iar aceea a bobocilor de rață Pekin, la vîrsta de 10 săptămîni și greutate corporală 2 kg. De aceea noi preconizăm o primă clasare sau bonitate a tineretului aviar din aceste diferite rase la vîrstele și greutățile corporale arătate în urma acestei cla- sări se vor opri pentru reproducție efectivele necesare, alcătuite numai din indivizi care au cea mai bună dezvoltare corporală, restul fiind valo- rificați imediat pentru consum. în felul acesta pe lîngă că vom asigura o creștere rațională și o valorificare economică, vom crea posibilități de cazare zooigienică și creștere, pentru alte serii de pui de găină și bo- boci de rață de consuni care pînă în lunile de toamna vor ajunge la vîrsta și greutatea corporală de valorificare cea mai rentabilă. 84 G. NICHITA ți COLABORATORI 8 9 RIDICAREA PRODUCȚIEI DE OUĂ ȘI CARNE LA PĂSĂRI 85 ®H3MOJIOrMHECKHE OCHOBbl nOBblHlEHHH HîmEHOCKOCTW M MHCOnPO^yKIJO nTHIJț HCCJIEJțOBAHWH PA3BHTBB TEJIA H 9HEPrETMHECKOrO POCTOBOrO OBMEHA ¥ MOJIOflHHKA K¥P nOPOfl JIEPPOPH H POfl-AHJIEHfl HYTOK nEKKHCKOH nOPO^bl M nOPOflbl XAKH- KAMIIBEJIJI \ COOBmEHHE II KPATKOE COflEP^AHME ABTOpi.1 HByiHJțH poci', paSBUTMe TO.ua, HHTeHCHBHOCTb HMXaTOJțb- soro oGMena ii oHepreTMHiecKHH pocTOBoft oGmoh y punjinT nopoghi JierropH n pog aiLțeng Ha ortMTHOH coJibGKoxoBHtiCTBeHiioii CTauniin BgiiHca Haynno- i'iccJieHOBaTeJibCKoro BooTexHi-iHecuoro iiHCTHTyTa, a TaKHte y yTHT neKHii- CKoft nopouM ii yTHT nopogH xanii-KaMn6e«.Ji, BMJiynHBimixcH na Toii ?Ke cTamjHM b 1955 rojjy na hhh nogonbiTHHx rpyrrn BBpocJiHX Kyp ir yTOK. 14ccJienoBannH npoBogHJincb ot iiauaJia BMJiynJXHBainiH go 10-MecHiițoro BospacTa Hap; HMn.HHTaMH n go 6-MOCHBHoro BospacTa nag yTHTaMH, xtorga IITHUM BCOX 9THX Hopog gOCTHraiOT TeJIOCHOÎi BpeJIOCTH. Ils rtpoBegenuMx iiccjiegoBanHîi HBCTByeT, hto naiiGojibim-iH rțpnpocT Beca TeJia ii Han6oji.ee hhbkhh 9HepreTHHccKHii o6mgh, cooTBeTCTByiomnii aTOMy npnpocTy, iipnxopnTCH na nepBbie 2—3—4 Mecnga nocJie Bbwxyn- JliiBaHHH, ir, cjiepoBaTejibHo, msGmtok nTiiHbero MOJiogHHKa, ho ncnoJibBye- MHii gJIH paBMHOîKeHHH, g0JI?KeH 6MTb IICHOJIbBOBan gJIH HHipeBOrO HOTpeG- .neHHH b onpegegemxoM noapacTe, hbjxhxohiiimch thkhm o6pa3OM HanâoJiee peiiTa6ejibHHM c aKOHOMHHecKoft tohkm spemin. Abtoph peKOMeHpyioT ncnojțbBOBaTb gjin immeBoro noTpe6jxenHH hmhjiht nopogu Jierropn H pog-aiiJieHg b 3—4-mgchhhom BoapacTe h bgcom b 1—1,250 kt, yTHT xaKii-KaMn6eJiJi b 3-MecHHHOM Boapacre ii bocom b 1,5 kt, a yTHT neKimcKoii nopogbi b 10 — 12 - HegeJibHOM BoapacTe ir bocom b 2 Kr. LES BASES PHY BIOLOGI QUE S DE L’AUGMENTATION DE LA PONTE ET DE LA PRODUCTION DE VIANDE CHEZ LES VO- LAILLES. RECHERCHES SUR LE DjEVELOPPEMENT CORPOREL ET LE METABOLISME ENERGETIQUE DE CROISSANCE DES JEUNES VOLAILLES DE RACE LEGHORN ET RHODE ISLAND ET DES CANARDS DE RACE KHAKLCAMPBELL ET PEKIN (Note 11) ■ ) BfiSUMP Les auteurs ont etudic la croissance et le ddveloppement corporel, l’intensite des 6changes respiratoires et le mdtabolisme 6nerg6tique de croissance chez les poulets de race Leghorn et Rhode Island et chez les canetons de race Kkahi-Campbell et Pekin, de la Station avicole experi- mentale de Băneasa, appartenant ă l’Institut de Recherches Zootechniques. Tous âtaient Gelos, en 1955, des oeufs provenant des lots experimentaux de poules et de canes adultes. Les recherches ont GtG faites ă partir de 1’6- closion jusqu’ă l’âge de 10 mois, pour les poulets, et jusqu’ă l’âge de 6 mois, pour les canetons, moments ou toutes ces races touchent ă la maturit6 corporelle. II r6sulte des recherches entreprises que le maximum d’augmen- tation ponderale et le metabolisme Gnergetique le plus bas, qui y cor- respond, sont obtenus dans les 2, 3 ou 4 premiera mois aprâs l’6closion et que, par consâquent, le surplus de jeunes volailles, qui n’est pas n6- cessaire ă la reproduction, doit etre mis en valeur en le livrant ă la consommation ă un âge determine, qui est du reste le plus rentable au point de vue 6conomique. Les auteurs recommandent que les poulets de race Leghorn et Rhode Island, destinâs ă la consommation, soient livrâs ă l’âge de 3 ă 4 mois, lorsqu’ils atteignent un poids corporel de 1—1,250 kg; pour les canetons de race Khaki-Campbell, l’âge propice est de 3 mois et le poids de 1,5 kg et, pour les canetons de race Pekin, l’âge de 10 — 12 semaines et le poids corporel de 2 kg. BIBLIOGRAFIE 1. N i c li i t a G., T u s c h a k N., Popescu I. și I f t i in e s c u G., Studes sur le meta- bolisme basal chez les dif/erentes races de poules. Annales de l’Institut National Zootcc.Iinique, Bucarest, 1933, t. II, p. 17.