Anul XI. voi. VIII, No. 7-8. — FoIticenT, Sept.-Octomb. 1903. CREDINŢI DESPRE ANIMALE Slut doi am de cinci ani primit de la D-l N. W. Thomas, bi-bliolecar la Rritiscb Museum din Londra, un cercetător cunoscut in miilciie de folklor. un chestionar asupra credinţelor relative la auima-l>' I‘cuini un studiu amănunŢit asupra acestei chestiuni, Dl. Thomas vii In sft cunoască .şi credinţele poporului nostru. Sistemul acesta al anchetei sau chestionarelor, liind unul din ci'le mal lesnicioase. mu Irimis, la multe persoaue, un număr in-u'jiihul do exemplare iii11 rlirsticuuin.il D-lul Thomas, prelucrat de mini' p* 1 limbii nimliicii* rfl. I urle din acele persoane, mî-uu coinu-nii’ni in*|m111m111 iii, pi ciui Ic tun aşezat in rlndurile care urmează. M im di i i înlnhrtiile *i iiiH|itiiiKiii'jh* lor, lit ordinea din ches-1 ■ ■ m 11 '■*>" > ' ■ *i pliniri «ri v( di ci şi nrei cm i ar vroi să se ocupe in nnmiMji'1! unui muici ml aya de important. I Vi nurii iele i*uii miau dai ajutor la alcătuirea acestui articol, i cămin Ic iuiil|flinrM\ prin accjistn, sini : Dl A . //Ni■»/¥>/, profesor la gimnaziul din Roman, care ml-a i iiiimniral o surie* lulreapă de răspunsuri, adunate de elevii sei de pun nuli p ic Itniiiiiii, BucăîL Nemnj. Suceava, DorohoT, Botoşani. Teniei Ialomiţa. Dolj, R.-Sîirul, Put na, Constanţa, Prahova, Tutova, Vnulul, Muzeu. Teleormsm ; Dl. (,. Pop eseu, din Perienl, jud. Tutova ; Dl. <7r. Cvatu, din Banca, juil. Tutova; Dl. /. T. Popoviel, din Roşia, jud. Iaşi ; D! Ii, Patriciu, din Smulp, jud. Covurlnl; IM. fi ruta M. Pânuescu, din Slobozia, jud. Vlaşca ; Dl. l\ Ihuiilii. din RoprdiUicştI. jud. Suceava; Dl .*/. Irasi/iu^ din TălăruşI, jud. Suceava; Dl. P. Ifereseu, din Găineştl, jud. Suceava. Dl. S. Teodore seu-Kirilea n u. din com. Broştenl. jud. Suceava; şi Dl, M. Lupescu, din judeţul Suceava. — 97 — S E Z A T O A R E A Am reprodus credinţele întocmai aşa cum mî-aft fost comunicate, de şi unele din ele nu silit destul de lămurite. Aş li putut să mă adresez Ia acel cari mi le-au trimis, cu rugăminte de a-ml da explicaţiile necesare ; nu am mai făcut aceasta, pentru că e greO să abuzezi de bunătatea oamenilor, şi afară de aceasta, unii din corespondenţi rămaşi anonimi, precum elevii D-Iui Apostol, tmprăştiiudu-se, nu Li mal puteam da de urmă. Să sperăm, însă, că golurile sc vor complecta, cu timpul, şi că vom ajunge, cîndva, să adunăm tot ce a mai rămas neperdut din comoara de credinţi a poporului nostru. Iată acuma chestionarul cu răspunsurile căpătate : 1). Despre cari animale (vite. paseri, peşti, insecte) se crede că e bine ori rău cînd le vezi ? Aproape în toată Romănia este răspindilă credinţa că nu-î a bine cînd iutîlneştî iepurele : cînd iţi tae îepurelele calea Cu toate acestea, în GăincşLI (jud. Suceava), ar exista credinţa că îţi merge bine cînd iţi iese iepurele îuaiulc. Toate fiarele sclbutece prevestesc a bine, cînd îţi lese înainte: lupul, [Găiueşti, Banca, Smulţi], ursul, vulpea, (Găineşti); pe cînd pc multe din animalele prietine omului, nu-î bine să le iutîlneştî în cale. Nu-Î bine să vezi cal alb la Bobotează (Roman), pentru că nu se mal mărită fetele. Caii fete? Ale tale (dacă le al), acele diu satul tăfi, sau toate fetele, îu general ? Răspunsul c scurt şi puţin lămuritor. Dar nu numai calul, ci şi nevi nova Iul mi uz c un semn rău numai de-I întîlneştl (Smulţi) : în uuele locuri, însă, e a rău cînd îl vezi îu luna lui Mait (Fălcin). Bivolul şi porcul negru 1 jud. Suceava], porcul cu paie în gură [RornanJ; mielul negru, văzut întâi primăvara (Smulţi); mila, cînd se spală pe bot [Roman]; şoarecele cînd iţi tale drumul [Uuicenî, jud. Roman] şi cucul (Perierii, Tutova), slut semne rele. Şi — cine ar putea crede ? — cocostîrcul. rîudunica şi cucoara. cari ui umplu inima de bucurie, cînd ni sosesc primăvara, slut prevestitoare de rău, dacă le vedem, pentru prima oară, singuratece : un singur cocostirc, ori o siugură rîndunică (Piatra-Neamţ). O singură cu cotiră, arată viaţă scurtă (Cuza-Vodă. jud. Roman). — In cîrd văzute, eucoarele, e seinu bun : alîţia ani vel trăi, cltc cucoare vel vedea (Cuza-Vodă); 1). Comunicată din următoarele localităţi: Tăt.1ruşl si Bocăneşti, jud. Suceava: Peri-onl şi Banca. jud. Tutova ; Posia jud. laşi ; Smulţi, jud. Covurluî ; Colilia jud. Ialomiţa ScaeştI jud. Dolj ; GirleştI, jud. Prahova, si diu uimâtoarelo în jud. Koman : BăceştI, Cuza-Vodă, Tupiiaţi, Volontăreşti ţi Brâniştenl. — 98 — Ş E Z A T O A K E A ilc asemenea e a bine să vezi mai mulţi eocostircl odată (Piatra-N.; Paşcani, Suceava; Uuiceui, Romau). De cocosUrcî mai este legală .şi o altă credinţă : e bine cinci ii vezi pe sus, şi e rău eind ii vezi pc jos, căci te vor durea picioarele peste au (Smul|i). Vaca-Domnuliii, bubniuzul, (Roman, Piatra, Paşcani) ; şopirla verde [Galbeni, jud. RomanJ, boboci şi mielul alb (Smulţi), e bine ci ml ii vezi. Dacă te iutllneştf cu porumbelul. iţi merge bine 2); Iar ciori, cind 1(1 Ies noaptea, prevestesc moartea [Bogdăneşţîj. In cele mal multe localităţi, ilutuiele alb e semn bun, pe cind In Piatra-N. arată slăbiciune, iar in Tătăruşi prevesteşte că vei ti cam bolnăvicios. Fluturele colorat (Piatra-N.) şi in special cel roşa (judeţele Roman şi Suceava), o a bine, pe cind cel galben, tot in jud. Suceava, e semn dc boală. 2). Dtspre cari animale ie crede că aduc bine sau râu la casa unde se ajlă ' Iu Băceşli. jud. Roman, se crede că ori ce animal negru, aduce bine la casa unde se atlă. Iu alte localităţi se vorbeşte numai dc anumite animale negre: cine negru (jud. Suceava şi Romau), miţa neagră şi cucoş negru (jud. Suceava ; Roşia, jud. laşi). In Roman, Paşcani şi Piatra se crede că e bine cind îţi vine, la casă, miţă liăină, iar prin jud. Suceava e considerat ca aducător de bine ci-itilc străin care se oploşeşte la casa ta. In Slobozia, jud. Vlaşca, se explică pentru ce cinele aduce bine : pentru că el se roagă să trăiască slăplnul ca să aibă cine să vadă de el. Aduc bine la casa omului: cocostircul [Bogdăneşti, jud. Suceava: M mMireiii, jud. Botoşani]: rindunica |Bogdăneşti]; păunii (Băecşti); V«r-.ii.m (hfoasă (Roman. Paşcani ; şcrpele de casă [Mănăstireul] şi hnlubn (Răceşti). K curios, insă, ca. iu comuna Răceşti din jud. Roman, să lie credinţa că bulubul (porumbelul) aduce bine la casa unde se atlă, de oare ce In alte localităţi din acelaş judeţ, şi în judeţele Neamţ şi Suceava, hulubii slut consideraţi ca de răii augur. Acelaş lucru se petrece şi cu păunul, care, pe cind iu Răceşti, e bine >«A I al la casă, In alic localităţi ale jud. Roman şi iu Bouleni, o de rău augur. ..'i ('"II Jia, Ialomiţa; Uiiloţtl, Prahova: â<şti, Dolj; Lisa, Tolcorman : Calla. Con- tanţii , [JlmAoheulj Porohoi. — 99 — ŞEZATOA RFA Gingaşele şi nevinovatele mierle [Bacăii] şi turturele (Roman), aduc rău la casa unde se află, ca şi picherea (bibilica), după credinţa răspîndiiă în Boureni şi alte alte sate din jud. Suceava. Ori ce animal roşu, bălţat. pripăşit la casă, aduce rău. Aşa se crede în Băccştî, jud. Roman, localitate care pare a fi veşnic iu duşmănie cu restul ţârei, de oare ce, mai pretutindeni cinele şi miţa cari să pripăşesc la casa cuiva, aduc bine ; şi nicăerl nu se face deosebire între cînii şî miţele pripăşite, după culoarea părului lor. De altfel, în Slobozia, jud. Vlaşca, pisica e considerată ca de rău augur la casă, pentru că ea zice : „să dea Dumnezeu să moară stă-pînul, ca să mînîuc tot ce este in casă* In Dobrovăţ, jud. Vaslui, şi Dimăeheuî, jud. Doioboî, vicspcle sint considerate ca adueînd rătt la casă. Nicăerl nu se crede rău despre cal; cu toate acestea, prin jud. laşi se crede că nu e bine să ţii la casă cal abraşT pentru că 0 cai. după el, trebue să se ducă de sufletul dracului, adică să moară sau să fie furat 5). * 2). Despre cari animale se crede că prevestesc moartea .Pretutindeni, la rominî, este credinţa că cucnveica şi cinele, cîiid urlă, prevestesc moartea. Prin unele locuri, însă, se crede că cucu-vcica rîde şi plînge, şi că numai plinsetul ei prevesteşte moartea. Cinele, după cum se crede în Roman, prevesteşte moartea şi cinci scurmă in faţa casei. Prevestitoare de moarte se mai crede a fi : găina, cînd ciulă cucoşeşte, — credinţă foarte răspindită ; boul, cind mugeşte spre sărbători mari (jud. Suceava); cucu\ cînd întră în grădina unui om bolnav (jud. Suceava ; Perieni. jud. Tutovn), şi liliacul [Bogdăneşti]. In Dobrovăţ, Buliuşî. Ghidigeni şi NicoleştT, sat clin jud. Buzăft, se cunoaşte sub semnele de ceasornicul mortjî o insectă ce se află In păretele casei, şi care prevesteşte moartea. 4). Despre cari animale se crede că prevestesc belşugul sau lipsa recoltelor ? Răspunsurile sint concise : Este semn că anul va fi mănos, cînd furnicele ies devreme primăvara (jud. Suceava) ; cînd găiuele se culcă sara devreme şi se scoală dimineaţa tirziu [Tătăruşi, Bogdăneşti]; cînd, în timpul îerneî. ]) Acoastă credinţă ml-a fost comunicata do Dl. I. T. PopovicT învăţător în comuna Bosia, jud. Iaşi, Ţâră a-mi arăta dacă credinţa există in acea comună, sati a mulnit-o D-sa prin alto părţi — 100 — ŞEZĂTOARE A se avatil stoluri numeroase de paseri [Perienî]; cîud toamna vor fi gişte selbalicc multe (Colilia) ; cîud şoarecele îşi lace cuib pe o buruiană, mai sus de la pa mint [Ilomau] ; cîud în ziua de Ovidenie oile îşi scutura Una (Banca), şi cîud se ivesc cărăbuşi mult! [CîrligT, Rosiu, Smulţi, Piatra. Roman, Răceşti, Cuza-Vodă]. E seina de lipsă : cînd găinele se culcă tîrziu şi se scoală cu noaptea’n cap (TătăruşI, RogdăneştI); cîud sînt şoareci mulţi pe clmp (Boureni, Dobrovăţ, Roman), sau grivani, atlică şoareci pestriţi (Colilia). b). Cete din urmă spice la cules, au un nume de animale ? Se spune că un animal oare care /rece pe cîmp cînd griul se apleacă la suflarea vînlului r Prea puţine răspunsuri am primit la această întrebare. — Prin jud. Roman, cele din urmă spice de griu poartă numele de iepure, Iar In Corod, jud. Tecuclu, cind rămln cele din urmă fire la sapa popuşoluluî, se zice : să prindem iepurele. In Slobozia, jud. Vlaşca, cele din urmă spice de grîu se zic : barba papei. — Dau acest răspuns ce mi s-a comunicat, fără a face nici o apropiere maliţioasă. In Mărgineai din jud. Neamţ, cind griul se apleacă la suflarea violului, se zice că trece scorpia, iar în Roman se zice că trece iluduuica. fi). Se crede că vel fi fericit finind, pe lingă tine, oare cari animale. paseri, ele.Se crede că Irebue să prinzi, să saluri sau să w<# ; animalul pe care-l intUneşti întâia oară, primăvara r Sini ani-nud de paseri, ele., pe cari nu trebue sa le aduci la casa la ? < inele şi cocostlrcul aduc fericire, se crede prin jud. Roman. Iii comunii Smulţi, jud. Covurlui, se crede că trebue să ţii, la • ii mi tu. ral, niin ji-î scris la zodie : ori balau, ori negru, ori altfel, căitî nu inul aşa îţi merge bine; şi tot acolo se crede că dacă aduci, In ni ii la, miţă din alt sat, aduci sărăcie Pumni fluture trebue prins, este credinţa in Colilia, jud. Ialomiţa. Pi* eue treime să-l saluţi [rum ?] cind îl auzi sau îl vezi întru piimnvimi, este credinţa locuitorilor din Smulţi, Colilia şi Dobrovăj, un ptiu jml. Roman se salută curoarele. Şi pe cînd cucul se bucură ♦b’ iimji cinste, pe barză trebue să o scuipi, şi să-i zici: frigurile undo In penele şi In picioarele tale (Slobozia, jud. Vlaşca). Pi imul şerpe ce vel vedea primăvara, trebue ucis, ca să uu-ţl — 101 — ŞEZĂTOARE A ia puterea (Smulţl), sau: ca să nu mai vezi şerpi loală vara [Tălă-ruşl, Dubiovăţ şi unele localităţi clin jud. Ncnmj]. Vîuătorii sini mal cruzi în superstiţiile lor: îu cea iută! zi de primăvară, eî trehue să ucidă ori ce pasere ar înlilni. pentru a avea norne la vînat (Banca. jud. Tulova), Iar prin jud. Suceava, un vî-nător, înainte de a-şi iucepe campania, cală să ucidă o ţarcă, pentru a-şî desfunda puşca. In Colilia se ucide grierul, iar prin judeţul Roman, şoarecele. în Smulţl se crede că nu..o bine să aduci în casă ouăle mici de găina, numite stîrpiinră. ci să le arunc! peste casă, şi de vor avea, în ele, chip de berbec, va ti bine, iar do vor avea cliip de şerpe, va li rău In Scăeştî, jud. Dolj, nu se aduce îu casă ouă de rîndunică şi de cucuvea, iar în Roman, pe lingă ouăle de rîuduiicle, nu se aduc nici acele de cucoară. 7) . Ce însemnătate are culoarea albă în superstiţii l Animalele albe sînt privite ca sfinte ? La această întrebare, se răspunde că îu Scăeştî, jud. Dolj, în Dobrovăţ, jud. Vaslui şi îu Colilia jud. Ialomiţa, culoarea albă esle semnul virginitate! şi al veseliei. — Mal mulle explicaţii nu ar fi stricat, dar atita e tot ce am putut afla. Din BogdănestT, juu. Suceava, se răspunde că gişlele şi găinele albe sînt privite ca sfinte. — Xu se spune, ceea ce ar tî de dorit, prin ce se manifestează respectul cătră aceste obiecte sfinte. In Smulţl se crede că e bine clini vezi înlăi primăvara, pui de animale albi. Oamenii din Elisnbela, comună in jud. Roman, cred că bolnavul care se visează îmbrăcat iu alb. are să se facă sănătos. Sub formă de porumbel alb se arată sufletul omului, se crede în Pcricnî, jud. Tuto ca. De aceea se şi pune o bucată de plnză albă, «le-asupra uşeî. in slreşiuă. Locuitorii din Bosia. jud. Iaşi. işî îucbipuesc că holera, ciuma, anghina, apar sub forma unor feme! îmbrăcate iu alb. 8) . Sînt animale consider ale, oare cum. ca sfinte, adică pc cari nu irebuc nici să Ic ucizi, nici să Ic minutct, nici chiar să le vezi ; pe cori nu Irebuc să le numeşti cu numele lor adevărat, şi de cari un irebuc să te atingi, de ele. de cuibul lor, ele. ? Se ştie, că aproape peste tot locul este credinţa că rludunica — 102 - ŞEZĂTOAREA nu Irebuc ucisă. Cnco.sliro.it şi cucoarcle se bucură, de asemenea, de oare care considerai ie» şi foarte rar se va găsi uu romiu care să le ucidă. Cucuveaua şi broasca slut considerate chiar ca sfinle, prin jud. Roman, şi este cred iubi că cucuveaua nu trebuc ucisă. 9). Sin/ animale cari se minînca numai odată pe an. satt cari se mi ulucă odilă pe an cu mare ceremonie ? De prin judeţele Ialomiţa. Prahova, Vaslui, Tulova şi Dolj, se răspunde că porcul, la Crăciun, şi mielul la Paşti, se mlnincă cu mare ceremonie. In corn. Banca. jud. Tutova, ciud se laie porcul şi se cenăUieşle, ll pune cu capul la lăsării, îi face cruce cu cuţitul Iu frunte şi zice: „Doamuc ajută să-l mincăm cu sănătate". De altfel la toţi rominil porcul are o trecere deosebită, şi de obiceifi se taie uumai iu zi ia de Ignat, de unde şi proverbul: Porcul nu se îngraşă iu ziua de Ignat. Iu Slobozia, jiul. Vlaşca, se mîulncă, Ia Crăciun, vrăbii, cari se crede că dau putere. 10). Stat animale cari se mviîncă odaia pe an, sail cari se n-rid la serbA/ori - Sin/ pasa l ale cărora ouă se distruge sait animale cari se ucid de obicei tt, sau pe rari cc bal cu biciul ? Şerpii, painjenii şi şoareci) sn ucid, de obiectă. Despre painjeni e-|e chiar credinţă că Dumnezeii lurlă 7 păcate celui care ucide uu pitiujăii. Iu Roman c omoară culbecul fără casă. „fiindcă iese şerpele". t lunii* diferitelor paseri se distrug. Aşa in Roman se distrug ■ •■i il>- pură Ibi de găină şi ouăle de pupăză, Iar iu Scăcşli, jud. Dolj, Ollăle (pi I IICUVI'JI, r.i i îmi ubniri Iu Moldova, nimeni nu ucide un cine, aşa, clin iiiin, Io M inli'iiiu e h* ncewl obiceiu Aşa in Colilia jud. Ialomiţa, In plinul i n pie.hihil cehii mare, Luni dimineaţă, piuă la ceasurile I ' -Mi m ii 1 etnii Iu lliunun, l.h'Uiăeh* *e hat cu biciul. |l| '•/ i-i, !'■ i primbla animale sort oameni îmbrăcaţi cu pi ttx de anim ţi, Iu ntreeari anotimpuri ? Se ard cînd-va animatei Se riad imim’.-, ct ta nare cat i anotimpuri \ Se cumpăr paser\ etc. p, nh u «i ie pune in libertate î L In in de obfh». rnnosciil că, In spre Sf. Vasilc. flăcăii se fac uryl, rupie, ml, Imlirăcliulu se lu pieile acestor animale, saQ imillud — 103 — ŞEZĂTOAREA pielea lor. In com. Banca, jud. Tutova, în ziua de 1 Tanuar, se fac moşnegi îmbrăeîndu-se in piei de oaie. Sint animale cari se ard. — Bursucul se arde de viu în Băcoştî, jud. Roman ; în jud. Suceava sînt locuri unde cenuşa jărcei [coţo-fanel], se dă în hrana cailor, pentru a-i iugrăşa ; în Cîrligi, cinele turbat se omoară şi se arde, şi in Coşula. jud. Botoşani si Răgeşti, jud. Fălciu, se primbla animalele prin acest tuni, pentru a le feri de turbâciune ; iar in Corod, jud. Tecuci, Ştiubeîu, jud. R.-Sărat şi Stolnicenî, jud. Suceava, toii ai casei trec prin acest fum. In jud. Fălciu şi Baeătt, serpele se pune in ceaun şi se arde, şi cenuşa se întrebuinţează pentru a vindeca muşcătura de şerpe. In multe locuri, prin Moldova, se cumpără păseri pentru a li se da drumu. De această favoare se bucură piţigoii (Banca), şi turturelele [GorodJ, iar în jud. Roman mai multe alte păseri. 12) . Se crede că se capătă sănătate mlncind carnea oare căror animate, lăstndu-le să moară in mină, sau alingîndu-le ? La ce vrîstă trebue să faci aceasta ? Durerea de piept şi lipitura se vindică iughiţiud inimi crude dc porumbel. | Banca]. Se minîncă carne de broască [îstoasă, pentru boală de piept. (Urechelii, jud. Neamj). Borş de carne de barză e bun contra unor boalc [Smulţî]. Oamenii cari au abuzat In tinereţe, mîniucă carne de cristei, uscată bine, ca să se mai uşureze. (Bogdăueşll, jud. Suceava). Dacă omorî uu orbete cu miua, e bun pentru femei, la curgerea ţîţelor. (Corod, jud. Tecuci). Capeţi putere şi sănătate dacă omori ţincul pămîntuluî strîngin-du-1 de git. pe la spate. — Jud. Roman. In Paşcauî, jud. Suceava, se crede că e bine să |ii în mină un stiglete, cînd moare, pentru că tremură şi-ţi trec frigurile. 13) . De cari animate se servesc în medicina populară şi în far-macătorie, şi în ce scop ? Se crede că influenţa magică variază după anotimpul în care a fost ucis animalul ? Despre acest capitol, făcind parte din Medicina populară, s-au scris multe, chiar în „Şezătoarea". Cu toate acestea este încă material de adunat. Dau mai la vale, răspunsurile ce am primit. Broasca de zemnie, pisată şi amestecată cu lapte, usturoii! şi păcură, e bună pentru vite bolnave, iar zama de broască ţîstoasă e leac pentru boale dc stomac, (Bosia, jud. Iaşi). — 104 — ŞEZĂTOAREA Uniul de lemn în care s*a ţinut o şopîrlă. e bun pentru gilcî. Perienî, Tutova. Mlnluşul (peşte) e bun contra scrotul el or. — Bosia. Guşterului i se taie capul în luna lui Mart, cu o moneda de argint, şi se întrebuinjeeza la boale de glt. — Scăeşti, jud. Dolj. Ariciul şi bursucul, fiert iu untdelemn, e bun pentru reumatism: broaştele tăiate în două, pentru boale de git ; pielea de iepure, pentru junghiuri. — Judeţele BacăQ, Homan şi Suceava. Porumbeii tăiaţi iu două, slut buni pentru tifos. — Iaşi. Pielea de uevăstuică, uscata, e bună pentru friguri. — Roman. In ştiucă se găseşte un peşte mic, pe care de-1 mînîncî uscat, scapi de friguri. — Roman. Puiu negru dacă miuinci iu luna Mart, ti se vindecă ori ce rană. — Roman. Fierea de porc e bună pentru friguri. — Roman. Buba neagră se vindecă puulud peste ea pielea unul puTu cu pene cu tot: peutru vernil se face tot aşa, dar puiul să fie uegru. — Bogdăueşli, jud. Suceava. Peliţa de pe rinza gâineî, uscată şi pisată, se dă de băut în ană pentru oprirea udului la barbat. — Bogdăneştî. In Tălăruşi, jud. Suceava, se spintecă de vii căţeii şi se pun la tiuituri de oase, iar in Cirligi, jud. Neamţ, cine are vre o rană la picior, spintecă un căţel fără ochi, cum il fală câţaua, şi-l pune la nuu\; şi tot aici, pentru a vindeca rănile, se ferbe un şerpe de vi fi Iu oală acoperită, şi zama se toarnă peste rană. Cu glmhtcl de turbă, în Broşteni, jud. Suceava, se trage din rup beşica cea rea. ('.Utila serveşte la nml multe leacuri. Plin jud. Saceava, unele 11*1 nci cari tac copil şi li dor filele, prind o clrtij.il şi o omoară, cu iiilnilc In spate crcziui! că astfel se vor lecui. In Slobozia jud. Vlaş-t'ii. i'.ilr i ivi|in|M că dacă cineva este bolnav de cirtiţă, [bubă sub ini), v in iii'm|(< lulnd o clrtilă (un sobol) şi omorînd-o, Intre degete, Iu pul |H 111111 ca i mi vadă ctrtifa, căci dacă ar vedea-o, nu se 111111 luiv bine- lai prin jud. Uoman se crede că e de ajuns sil fi ■ Iiifi i, ;#/ ţ im/.f/urni cu două degete, pentru ca să viudeci gîlcele ii ■*lai p>- nu»’ I vi;i freca, la glt, cu acele degete. Midii* n i ti mo b* ne Inlrebuinloază In lărmăcătorie. Ariciul, broasca, piclm de ip«’. gllb'jul de lup, liliacul etc., se pun adese ori la coiiti'ibulie d** vrăjitoarele satelor. — 105 — ŞEZĂTOAREA Cu cap de cîne şi mîţă moartă se face de urit îu Porienî jud. Tuto va In Bosia, jud. Iaşi, se întrebuinţează picioarele, limba şi penele cucului in farmece de dragoste. Prinzi un liliac, îl pui sub oală pe un moşinoîu de furnici, pînă-î rămîne numai oasele; dintre ele se alege numai laba, cu care se face de dragoste, [Burdusaci, jud. Tecuci]. Tot aşa se faca prin jud. Suceava, cu deosebire că dintre oase rămîne — se crede — unul In formă de greblă şi altul în formă de ţăpoîu ; de atingi, pe cineva, cu grebla, moare după tine, iar dc-1 împungi cu furca, fuge de line de-şi scoite ocbii. Iu Slobozia, jud. Vlnşca, femeile caută lup turbat, îl descinlă şi-i iau urletul, şi de acest urlet se servesc ca să ia sporul (mana) altuia. Aceasta se face mai ales, în noaptea de Sf. Gheorghe. In Sărai, jud. Constanţa, se taie capul şerpeluî cu o monedă de argint, şi i se pune în gură trei fire de usluroifl, cari încolţesc; le pui la pălărie, şi îu sara de Sf. Gheorghe, cînd vin vitele de la păşune, să te sui pe ceva înalt şi vei vedea vrăjitorul sau vrăjitoarea. In Paşcani, jud. Suceava, se alungă piatra [grindina] cu pielea uueî broaşte prinsă în becîti, jupuită de vie, şi aninată intr’uu capăt de băţ de arin. Prin unele părţi din Moldova, cine vrea să ajungă la vre o demnitate, de pildă să fie ales Primar, poartă, în căciulă, cap dc piţigoiu. 14) . Se fac copturi (colac), plăcinte, ele.) iu formă de animale, sau cari sâ poarte un nume dc animali Se vînd animale, făcute din pumî ut, etc. ? Obiceiul de a face colaci îu formă de poiumbel, de pupăză, e răspîndit pretutindeni. Huhtlnt fac bucuria copiilor pc vremea Poştelor. In unele localităţi din judeţele Tuto va. Tecuci, Bacău, Suceava, Dorohoi, Botoşani, Ialomi]a, se fac colaci şi în formă de cloşcă cu pui, cocoş, etc In Colilia, jud. Ialomiţa, se fac şi în formă de melci. Animale făcute din pămîut, sc vînd îu unele locuri. Iu Bucureşti, mai cu samă, la Moşi, se găsesc animale de lut de toată naivitatea. Prin jud. Rom.au şi Bacăfi se vînd cîitiţe făcute din păminlul muşunoaeîor lor. 15) . Se crede că morţii apar sub forma urnă animal ? Credinţa e generală. — Apar sub formă de miţă, capră şi ţap, — 106 — ŞEZĂTOAREA se crede în judeţul Suceava, Tecuci, R.-Sărat şi Praliova; In Do-brovăţ, jud, Vaslui, se crede cil apar cu trupul jumătate om şi jumătate cine, şi se numesc moral, iar în corn. Banca, jud. Tulova, se crede că apar sub formă de bivol, şi se numesc strigoi. In jud. Suceava se crede că copiii morţi nebotezaţi — moroii — se fac căţel, mlţi, şi viu de miaună sub fereastra mamei. In Smulţl, jud. Covurlul, se crede că morţii se arată prin casa In care au locuit, sub formă de flutur. 10). Se crede că vrăjitoarele lan forma 7nun animali Din mal multe localităţi, din Moldova, mi s'a răspuns: „da“, şi alîta toi. — In corn. Burdusacl, jud. Tecuci, se crede că vrăjitoarele Iau forma de pasere. 17) , Despre cnri animale se crede că cunosc limba omenească ? Aproape pretulindeuî se crede că miţa şi cinele înţeleg ce spune omul; Iar prin unele localităţi este convingerea că toate animalele cari trăiesc la casa omului, ii In{eleg limba. 18) . Despre cari animale se crede că lan forma omeneasca, sau că ar fi fiin(i omeneşti fermecate ? In jud. Suceava se crede că rîndunica, clocîrlia şi cucul sînt flinţl fermecate; aceeaşi credinţă o au oamenii din Ureclient, jud. Neamţ, despre momiţă. Despre oamenii transformaţi In animale, prin blăslămul lui D-zeCi, sînt o mulţime de legende, dar cari nu intră Iu această rubrică. 19) . Despre cari animale se crede că aduc copii şi de unde ? Totdeauna am crezul că povestea cocoslirculul care aduce copil, nu există la uoî. în popor. Primesc, Insă, răspunsuri din Do-hrovâj, jud. Vaslui, din Bogdan eşti şi alte localilăţl din jud Suceava, (ă în adevăr ar fî credinţă că cocostîrcil (berzele) aduc copil: „din ţara unde trăiesc numai copil, unde-a fi ea*. Ar trebui controlat, dacă această credinţă nu c răspîndilă numai Intre persoane cari pot fi iufluenţate de credinţi şi legende importate de lumea oraşelor. *20). Se povesteşte despre fete sail âăefl lebede ; despre străbuni în forma animală, sau cari aveau urechile, ele. de animal; sail despre femei cari aii născut animale in loc de copii - Despre femei cari uu născul animale, sînt multe poveşti. — 107 — ŞEZĂTOAREA Despre Sf. Cristofur se spune că era om cu cap de cine. Se povesteşte că unele femei nasc, în loc de copii, purcei, cari se numesc crasnic, adică drac : aceştia chiar cum se nasc, încep a ţipa şi a fugi prin casă. Babele dau foc la sobă, fac jaratec mult, şi îmi pe crasnic Ia goană prin casă, şi el neavînd alt loc de scăpare, sare în sobă, unde se arde. [Perienî, jud. Tutova]. 21) . S/ut ceremonii la naştere, la nunta, saii la moarte in cni'i figurează un animat r Ce animal sz mtnîncd la masa de la nunta In scăldătoarea copilului se' pun şi pene de paseri, ca să fie copilul uşor ca paserile. Pretutindeni, Ia nuntă, se înluîncă paseri: găiul mal ales, precum şi carne de vită.—In Colilia, jud. Ialomiţa, găina de la masa de nuntă e boită cu roşu. 22) . Se pune, iu virful caselor şi ailor aşezări, un cap de, animal făcut din lemn sau din alt material ? Se întrebuinţează craniile pentru protecţia caselor, a copiilor, ele.1 Cap de cal mort se pune în capul parilor de la gard, pentru pentru protejarea caselor. In unele locuri se face aceasta pentru a feri de deochi (Bosia, jud. Iaşi), în altele, ca să nu mîninee lupii dobitoacele. (Găiiieşll, jud. Suceava). In Smullî, jud. CovurluT, se pune, pe casă, chipul unui cap de cal sau de cucoş. Iu Pîatra-N., acest cucoş e de tablă. Iu llolda corn. Brojtcnî, jud. Suceava, în vîrful caselor, la cel mal chiaburi, se face, din lemn sau din tinichea, un cucoş şi o găină. Cucoşul se aşează iutr’o parte a virfuluî casei, şi găina de cealaltă parte. In Fericul, jud Tutova, cînd se iveşte molima „holera găinelor4*, se spînzură, lu ţăruşul porjeî, o găină moartă, zicind că fuge boala. 23) . Ce animale se pun ca firme la hanuri sau ca sfirleze pe case ? Cucoş! (Bosia); cal, cucoşl, urşi, pisici, peşti (Smulţl); Iepuri, vulpi, urşi, ol. cucoşl (Slobozia, jud. Vlaşca); lupi. porumbei, peşti, Iei (Ialomiţa, Tecuci, Constanţa, Dolj); paseri (Bogdăneştî), slut firmele obişnuite la hanuri. Ca sfirleze Ia case se pun, îu Tătăruşî, jud. Suceava, figuri de cai. 2£. Sînt jocuri de copii saii ceremonii în cari să se imileze animatele sau cărora li se dă un nume animal ? In cele mal multe din jocurile copiilor noştri figurează auima- — 108 — Iele. De-a Iepuraşul ; de-a mama gala cu cloşca şi puiî : dc-a cucu in gradina: de a lupul şi oile, ele. slut jocurile favorite.—Afară de aceasta sini jocuri iu care copiii Îşi dau diferite nume dc animale. 25). Se crede ai trebue a îngropa anim ilcle moar le (pentru caii sc superstiţioase) ? La această întrebare nu am primit nici uu răspuns. ABTUn GOEOVEI. P LU6UŞORU L Bună seara la fereastră, la boerî ca Dumnevoastră ; noi de cîte ori venim toi Ia mese vă găsim, dalbă-! împrejurul mesei, numai dalbe jupiuese ; în gura paharului floricica raiului ; scrisă luna cu lumina, şi soarele cu căldura, şi cerul cu stelele, şi cirnpul cu florile. Iritră boerul in casă. să uîlă la sfintele icoane, şi luă un arc inarcat, de nouă meşteri lucrat ; il deteră în sus, îl dădură’n jos, îl deteră într'un pilc de porumbei : sboară unul cile unul, zece pînă la doisprezece. Cum fug porumbeii, aşa să fugă dătăturile şi fermecătoriile. Şi df asupra casei D-tale Im! este o fermecătoare mare, cu luleaua în dinţi, cu ochi! beliţi; dar nul s o luăm de o mină [dc-un picior şi s-o svîrlim în cel pîrîu, ca să vadă lumea c-am făcut [rău. Eşind afară pină-u scară, să meargă la griul lui în plim- [bnre. Să iniilui cu norocu lui Iu cale. — Unde-ai plecai D-le ? — La grîu, tu, uorocule. Aşa de părere de bine ce auzea, pinteni calului că-mi da. şeapte pirloage-mî sărea : Ia griul D-Iul dud descăleca, trei smicele că-mi rupea, şi in mină că le freca, in buzunar că Je băga, nici pe-acasă că-mi mai da, ci iu tîrg la Focşani pleca, şi-mi cumpăra nouă oca de fer, nouă şi de oţel; ocaua de fer mare 90 de parale, şi cea de fer mic numai un firfiric, să mergem la Ionijă ţiganul care-î meşterul cel mare. — 109 — SEZATOABEA Cind văzu atita malială de fer [mare, luă foile dc-a spinare şi-apucă pe drum şi pe-o că- [cărare plnă dcte într’uii fund de mare. Mai ţigane faraoarie, ia intoarce-te tu îndărăt că n’o să-ţi fie munca de geaba, şi-o să-ţi fie pe bună plată, ~ cum ţî-am plătit şi altă dată. Şi se întoarse ţiganul minios şi trînti foile jos, şi ilăul din spinare, şi praftura din mină; se încinse cu un brIQ de lină, puse căciula pe spate, ca să-i fie bine a bale ; dădură cioc, dădură boc. dădură tataril cu brincele, copiii cu pîutecele, şi tăcură nouă secerele îmbîrlăgăţele, la mănunchi cu viorele, să tragă flăcăi şi fete mari din [ele. Şi una pentru nepoata cea mal [bătriuă, care ştia să tae griu mai biuc: cu dreapta trăgea cu stingă polog făcea, din polog clac; turna pe dalba fata de arie, iar după aia nu se lăsa, luă o sapă şi-o lopată, şi disculară grajd de piatră, şi-mi scoase doi fugari negrii ca corbii şi iuţi ca focul: cu picioarele mi Irăiră, cu nările-mi grăiră, cu urechile in saci turna cănş nu ne mai trebuia, şi îneărcară nouă cară cu povară nouă cliivoneşlî şi nouă mocăneşti, să mergem la moară la baltă că-î mai ştim seamă şi de altă [dată : dar mi-I fiică e'oin Insera, şi boii că ni-o fura, c’am mai păţit şi an aşa. Dar să mergem la moară pe [sub pămînt, unde se maciuă aur şi argint; dar hoaţa de moară de scîrţîilul carelor, de hănitui oameuilor, puse coada pe spinare, ş’apucă pe drum la vale pin ale cîtiuele că mult i-era gustul de ele. Dar o luară de ciochină, ş’o aşezară pe mălai şi pe făină, dar nu curgea malai şi făină ci aur şi mărgăritar!, in curţile D-voastră boeri mari. Nu sînlem de ici. de colea, ci de la munţi mari Intuuccoşî, mai rămîncţî boeri mari sănătoşi. (Din Timbopşll, jud. h.-Sărat). Hristian N. Ţapu. — 110 — ŞEZĂTOAREA DESCÎNTECE De zga'ibă (bubă vînătă) Ajută-mi Mărie, Maicii sflnlil, ajulă-mî Sf. Mărie şi maica şi D-zeu, Mărie maică ajută-mî. Ajulă-mi zile rugătoare, zile închinătoare, 7 zile înălţătoare, 7 zile rugătoare. Mă rog de toate : de mică si de mare. Mă rog la a voastră putere, slujbă, botezare, slujire, so-mire (?), plinsoare, suspinarc, rugă, rugare, cruce, îughenunchîare, mătănii, praznice, sfinţi, îngeri, apostoli, omul să aibă leac, izbăvire, şi mîntuire, precum descîutăm. Ieşi buba bubelor, puiul ciumelor, prin crierii capului, din faţa obrazului, din culcuşul ochilor, din albuşul ochilor, din lumina ochilor, din măduva măselelor, din a dinţilor, nărilor, urechilor, grumazilor, din carnea oaselor, din siuge, din vine, din inimă, plămîuî. Bubă albă, bubă vînătă, bubă neagră, bubă roşie, bubă obrintioasă, verinoasă, Ieşi din toate oasele. Ieşi bubă cu vînt alb, cu vînt negru şi vînăt, cu vînt galbăn năsădil, cu vînt obrînlit de 99 de feluri; nici de un fel să nu fie, nici de un fel să nu rămîe. Vînt cu orbalţ (aici se înşiră toate colorile), vînt cu ceas slab. îeşl de la om N. N. din lire, din cap. grumaz, spale, ochi, urechi, picioare, mini şi din toate mănnitaele. Ieşi vînt de 99 de feluri: vînt cu foc vin, vînt cu supărare, îusu alb (Iarăşi colorile repetate), cangrenă, grumazare de 99 feluri, vărsat, ameţeală, întu-nccală, beţie, friguri, bolnuzie. juugliitf, blrcă, năduşală, strînsorî, ţepi, vinlurî necurate de 99 feluri. Ieşiţi, rnereţi şi vă ascundeţî in codrii şi munţi pustii. Aceste vă poruncesc eQ, cu descîutceul meu, leacul de la D-zeâ. (Cules din Ynşcăfl. comitatul Biliarului, Ungaria . Vasile Sala. De de o c h î îi XVI Cind cineva sc simte ameţii, îl doare capul şi se aprinde la liijă, atunci sc zice, că s’a deocblat. Imediat ce s’a priceput că c bolnav aleargă la babe cari desclntă de deochiu. Ele iau o oală cu apă şi un busuioc şi mestecând mereu cu busuiocul in apă, pronunţă cuvintele următoare : C.ihe-a rîmnit. a plesnit; cine-a dcochiat, a crăpat; crape ochii: strigoicelor, morolcelor, deochetoarelor, rîmnitoarelor. De-o fi deocblat de voinic : crape-I boaşele, să curgă pişatul, să moară. De-o fi deo- - 111 - ŞE ZATOAIIEA cinat de nevastă: crape*! ţlţole, cure-î laptele, să-I moară copiii de foame. De-o fi de fată mare: crape-î călcăile, pice-! cositele. De-o fi deocLîat de codru : sece-i rădăcinile, pice-î ramurile. De-o fi deochîat de viut, vintul se-i sece nările. De-o fi deocliial de gard : pice-î proptelele, cure-! uueleîe. Dc-o fi deochîat de iarbă, iarba să se usuce. Dumnezeu să-î dea leac şi sănătate. (Acestea se repetă ile 3 or! şi după liecare repet ire aruncă un cărbune aprins in oală. Dacă in acest timp baba a căscat, a fost de deochi ii. De muşcătură de şarpe XIV J Tru găleată, tiu găleată, pasere pistrue, pe viţă de vie sc suie, pe (numele) 11 muşcă, de otravă-1 venină. Viţa de vie o tălaî, peste gard o aruncai, muşcătura de şarpe o vindecai, de venin şi de otravă-1 desveniuai, cu alun şi cu bojl 11 dcscîntaî. (Sc deseîntă la oameni! şi animalele muşcate de şarpe cu tm bă| de alun şi cu bojf. Apoi leagă rana cu lapte şi cu bojfi. De bubă (guşter) Dubă albă, bubă neagră, bubă roşie, bubă albastră, bubă cu dalac, bubă cu isdat. Bubă domoală, bubă pripită, bubă cu umflături, bubă cu vcuinăturî, bubă căiască, bubă văcească, bubă olască, bubă căprească. Dubă rumîuească, bubă ţigănească, bubă rudarească, bubă ursărească, bubă căldărărească, bubă boierească, bubă sîrbească, bubă ungurească, bubă frauţozascA, bubă latinească, bubă neftiţească. Din ziua toată ziua, din noaptea toată noaptea, bubă de 99 de feluri de bube, buba bubelor, sora ciumelor, ieşi de la [cutare] din inimă, din mină, din git, din tot trupul lui, din toate vinele lui. Nu coace, nu răscoace, nu culita, nu jungliia. Cu limba te desdntaî, cu cuţit alămat te tăiai, la pămint te mutai. Eu te mut, tu să le muţi, pe mină, pe vină, plnă ici în jărîiiă. In pămint să-ţî faci casă si masă şi leagăn de rnătasă. Iu pămint să coc!, să răscoci. Cutare să rămînă curat, luminat, ca aurul curat, ca argintul strecurat. Se deseîntă cu cuţit alămat. De obv iuţeală YI1L Amin, amin, descintecul de la mine leacul de la D-zeu şi de la maica procistă. Leac din gura mea, din limba mea (cutăruîa) ')• 1). Acoste cuvinte se zic de obicoî la toate doscîntecole. — 112 — ŞEZATOA RE A Plecă un om mare negru, calare pe-uu cal mare negru, pe-uu clinp mare negru, plin mărăcini mari negri. Trecu cel om mare negru, peste un mărăciue marc negru ; delc un mărăcine mare negru lu piciorul calului marc negru. începu calul mare negru a şchiopăta ş‘a necheza ş'a nu mal mergea. Descăleca cel oin mare negru de pe cel cal mare negru. .Scoase mărăcinele mare negru diu piciorul calului mare negru. Nu scoase mărăcinele mare negru din piciorul calului mare negru, ci scoase din buba (cutărula) obrinteaia, usturaturile, mlncărimile, umflăturile. Diu bubă, de sub bubă. Din carne, de sub carne. Diu piele, de sub piele. Din vine, de sub vine. Cu limba !c descântai, cu mătura le măluial, din rădăcini le socaî, (cutare) să răiuină, curat, luminat, ca aurul curai, ca argintul strecurat. (Se defciiilă cu Or negru sau cărbune şi eu măi ura). viforJ,t(ipâ) _ \\ Vifor alb, vifor uegru, vifor roşiii, vifor cit (apa, vifor cu brlucă, |apă albă. Iapă neagră. Iapă roşie, japă din vuituri, (apă diu rouă. Diu ziua tontă ziua, (lin noaptea toată noaptea. Vifor şi Japă ursă-reşti, lăeţeşti, turceşti, lVan(ozeştI, nemţeşti, ruseşti. Ieşiţi din dinţi, de sub dinţi, din măsele, de sul» măsele, din rădăcinile măselelor şi ale dinţilor. Ieşiţi, nu cuţitareţT, nu sfredelareţl, nu coacereţT, nu lăscoaccreţl. Cu limba vă desclutal, cu cujilu vă lăiaî, diu rădăcini vă socul. Cutare să răniină curat, luminat, ca aurul curat, ca argintul strecural. (De In (latrina I. Pnrngra, din corn. Şu$n, jiul. (inrj . Adunate de C. P. Canavea. De dragoste vi Tu pajură Impăjurală, unde al plecai îule şi iufocală ? Am plecai să ai7 văile cu oije, uimiţii cu pădurile. Nu arz văile cu oile, munţii cu padinile, şi ar/, pe scrisul culăreia. De l-ohi găsi în circiumă, şezlnd, cu ibovnicile vorbind, cu felele jucînd. acasă dormind, -n mi le faci şarpe mare. balaur, cu solzii de aur, la ursit tu să te duci. să-l plesneşti, să-l isbeşti, la cularc să-l porneşti. O, Iu stea, steluţa mea. toate stelele să stea, dar tu să nu stai. că cu nm soarele in piept, pe hainele mele, pe trupul meu; in doi umeri, doi luceferi, să se ulle scrisul cutăreîa la ei. Plecai pe cale, pe cărare; mă întllniî cu ficiorul lui Iordan, cu capul lnsdrlionţal, sinul plin de dragoste indesat, şi întrebă cc caută — 113 — Ş E Z A T O A R E A cutare uncie paserea măiastră n'ii zburat, picior de om n'a călcat, numai flori au crescut şi aft împodobit, şi eO ain venit. Atunci ficiorul lui Iordan, bucuros, miua pe Imcluin a pus, cu bucium a buciumat, şapte fele de cucoane a adunat, capetele că le-au tăiat, dragostele că le-au luai, pe capul culăruîa Ie-a aruncat, cununiile au împreunat, dragostele şi Iubirile le-au bine cuvîntat. Mari sint degetele mele, mare să fie numele meu, şi vorbele mele, pe hainele mele să se uite ursitul cu dragoste la ele, planuri de căsătorie să facă. (Din TimboeşU, jud. H.-Sărat Hristian N. Ţapii. ------------------- NUME DE CîNI DIN JUDEŢUL GOBJ1U A bel Bobonel Cavaler Club urez Dulfa Abdon Borcea Cala Ciocoi Dulău Alburiu Bobu Că [avălu- CToroî DudăO Alineuş Bobi Cărzoii Cosmau Dumitra Amurică Bobcî Castor Coruea Dumitreana Angelică Boîdeî Cesar Cod in Dud aş Arap Buso! Cord aş Codă fi Duluş Arpaduş Bocsu Centca Corbea Dulgherii Aurică Bumhesc.u Cerbu Corviu Epuru Aurel Busuioc Cercel Corobea Epuranu Avei Buşă dorea Corba Făget Avrirnăuţ Buda Ciontea Cod el Fătăluţă Azol Bubi Ciotlea Copoalca Fedclel Azor Bursuc Clonlu Cu cu Fidel Bălan Beba Cioban Cui va Filador Baron Bursoc CTaciru Cuccaşda Firicft Baraca Bujor Ciulin Cuti Fiduş Bărăceanu Blanşa Ciontă Cuţa Firfirică Bătrina Brincovcanu Cioara Cheoralică Filişanu Baclu Bralca Cîocsu Cuţu Foarlici Băciţa Brîncea Cîorîcă Cutru Foroagă Bercu Căpitan Cîolăfi Diinoş Fugilă Bernand Cain Ciorol Da vid Fulga Bela Cazacu Cili Diana Kurdul Besol Carolina Clovică Dirviş Fudulacltc Biţoluş Carmeş Clolca Domnica Florea — 114 — ŞEZATOAREA Florea locu FI ori că lorgu Floran Iureş Flori cel Iovi | A Floricică Iris Florana Italia Frunză lulieă Fio chin Julieta Florea Jănica Gamfiţa Jipea Glrbea Jucăl Gavril Feîcea Găinuş Kibrn.ş Glubega Laba Gioroc La boş Ghibou Lăpădalu Ghimiş Lăpăduţ Ghirimau Lăpăduş Gherghina Lăja Ghiţă Le l»a Ghizda Lemnuş Golea Lefi Garson Lion Gri va Lisceî G i i vel Lila G rozii Liza Gurhi Lua la Gulcmşu Loti f •fllIltllIH Lolrî|a ( • lll 1111II1 IU Lot iu Gurii ti Lupa Harapii Lupen lluHlucu Lupache 1 lector Lupei 1 Ierni Lu pu 1 lo| ti Lu ca Ilrislea Maeelnrlu Ibras Mădăluşa 1epuraru Marchiz Ion Marcu Marghioala Palantina Mari ţa Prizon Ma rişca Pătronjel Muşi nea Petroşcl Măgure Păun Marchiza Piu tea Mi cu Pirca Miserea Pipu Mireea Fulu Mititolu Polina Milan Popeanca Milruţ Porum ha cu Modoala Planton Mod rea Prinju Mozoe Priboi Mucea Profira Murcea Radu Murgea Rlnd unica Mureş Riga Munteauu Roii ca Musteajă Roşa Murşel Roşea Mura Roşu Năvod Samur Neamju Sa m son Nicicum Samurache Negrilă Sacol Negru Sarco Negruş Şei. tea Ol ga Silva Osman Sirbu Ol oii Sil mă Ovid Solomon Ovreica Sofia Paris Sultan Pariu Surdu Parisache Suni că Păluş Suni că Păpăilă Sub|irel Palinca Sulfină Suni Suliman Stela Slavă rache Şcbîopu Schidoală Tlrnpea Talanca Tătarii Taboc Tatar^î u Tăvai Teşea Ţitrou Ţiganu Ţîrcă Turcu Tuluş Toflea Ţucă Ţucu Turlu Toi ea Ţolea Tu laş Tulea Tur 1 ol 1 rişca Ud rea Umbrea Ungureanu Ureche Ursa Ursâl Ursă! Ursu Ursaehe Usturoi Vameş Vasilică — 115 — Ş E Z A T O A REA Vanilia Varga tu Vilju Voi in Zinca Vîrjan Vintilă Vidin Vodă Za n fir Vampa Victor Vitcazu Vulpea Zttplea Valma Viezure Vişiniu Vul polii Zîlpciu Valmaş Vidra Viena V Jad im ir Veron Vidai Viorica Zalinca NUME DE PISICI DIN JUDEŢUL GORJIU Alba Fi ţa M india Ncgruşa Steluţa Alburia Friţi Mindrulica Nica rn* 1 igan Anica Frumoasa Mari oara Niţu Ţi gancu!a Aniţa Frumuşica Mariţa Oi(a Ţig.lncuşa A zorica Gaibinuşa Masiuca Palinca Ţigâruşa B&lana Gălbioara Marin Paraschiva Ţili Bechcru Gherghina Margalina Piciu Tisa Cat i nea Ghiţa Marghioala Pitica Ti ţa Cenuşia Gigulete Matilda Profira Ungureanca Ccrcelica Gulerata Matei Roşea Vasia Cioara Iancu Marcu Sftftica Vesti Ja Ciula Ioana Mişu Sanda Vela Costaciie Iordache Mit roi Sandu Vidra E puri ca Ilinca Mia Silvia Vilica Foarea Ralia Miţoî Seva st ia Vineţica Florica Joi ţa Mihai Solomia Viorica Florana Juuiuria Motţoc Sm a rând a Vulpea Fetiţa Lila Murgulija Stanca Fiii Liza Neagra Staicu Aceste nume de cînî f îi pisici s'au adunat in anul 1891 din 20 sate din judelui Gorjifi prin şcolarii gimnaziului din T. Jiu aici notaţi: Alixeni (Hortopan Vasilc şi Grigorc, şi Popcscu Gr. Const.); Bilăneştl (Gu|;l Petre); Biltcni (Popcscu Gli. Slef.); Cărbuneşti [Rogojanu Const., Popa Ion, Gollescu Ti tu, lorga Nflstase]; Cernă-dia [Nuţă Ion]; Corşoru (Florescu Ion, Toropu Simion) ; Ccsteni (Icleanu Gr., Vasilescu Gh ); Dăneştl (Stuparîu Gh.): Horezu (Lu-pulescu Pavftl, Oprişenescu Const.); Sogreştî-MoşnenI [llina Petru]; Negooşti [Popescu N. Ion); Pîriu-Bola jFrumuşanu Matei, Piiilauu Ion]; Peştişani (Tabacu Ion); PolovracI (Petrescu Petre); Roma' — 116 — ŞEZĂTOAREA neşti [Ivănolu Tilu]: Rovinari (VoTnescu Alexandru şi Roviuaru Const.); Stolojanl (Ţuculescu Ion) ; Tirgu Jiu (Carliaiiu Grigore, Rimniceauu Miliaî. Mihuleţ Glicorghe, GheorghiQ Glieorghe) ; Ţopeşti (Cmncaiiu); Vîerşeni (Uscatu Gr.); Gureni (Bleudea C. I.). T. Jitt. 1. Moisilu. --------şzt&fr------- DE ALE COPIILOR Qud copilul poate vorbi, se incep jocurile, veselia casei, a părinţilor. Auzi pe mulţi: „s'ufi sculat vrăbiile, au deschis ochii, tle acum nu se mai «nude nici iu cer nici în pămlnt". lnlerrs mare e şi din pnrloa părinţilor şi a fraţilor, ca copilul să lie vorbăreţ, că: .cum e acuma are să fio si mîai, etc.ft. Jocurile copiilor siut cam cele ce urmează : 1. Cel mai simplu joc e iţi-iţă. — Copilul mic şede In pat. şi dacă se află „iucurajaP la joc de altă cineva, vrea să plece, să se ascundă. Pune capul sub o buleandră, ori sub mină, şi strigă, iar cel cu care se joacă II răspunde succesiv : —Iţa ! — Iţa ! — Nu-1. — Uri-ilc-i ? — Atunci copilul îşi arată faţa, şi eelalt răspuudc : — Iotilal (uile-1). 2. Cilii] copilul e de 3-1 ani. Îşi dă, parVă, seama eîud mă-sa il sperie că vine cau, bau [lupul ele.] ; şi acum vine încet la mă-sa, uri la alt cineva, pe carc-1 cunoaşte, iu brincl, cu capul plecat, ori acoperit cu ceva înginînd : băii, hau, hau. Atunci i se răspunde: valeţi: ne lupule, ue ! — Băetul dă s'o muşte pe mă-sa, şi se descopere ; iar mă-sa zice : Tu mî-aî fost ?... ci, u’miii ştiut!., uite cum rn’mn speriat! .1 Prţiil. Copilul creşte, şi îşi începe jocurile singur. Cînd »c Imle popuşuii. uri clud el găseşte ciocani, la rloî, şi-i pune la oarecare dbluu|ă: paraleli, peste el, la capele, pune alţi doi, peste aceştia. In dreptul celor de desupt. alţi doi, sau ceva mal apropiaţi de centru, şi aşa piuă credo el că şl-a isprăvit puţul. Face ce face, groHQşto cum zice el: lilţlnă palul, ori goneşle motanul de-1 alinge tîntina, şi se face apoi că pliuge, pentru perderea de muncă,... de bani ele. Acesta-i joc de vatră. Finllnă face, dacă-I mintos, şi afară, după groapă; îufmge o Imcă de o palmă, două; pe ea leagă cumpăna, de a cărei virf a-llrnă un căpăcol de chibrit, un căpăcel de cutie de vax. un fund de ulcică etc. — 117 — ŞEZATOAKEA 4-. Grapa. — Cînd cresc bojil mari, încep grapele. Li se ruj) bojilor virful şi se înfinge pe un băţ, ascuţit la un caj)ăt, pînil-1 umple ; se leagă de cele 2 capete cu uu fir de telrt, ori cu o desiră-mătură de la poala cămeşii, şi grapa-I gata. Colbul de pe drum, cărat cu poala pînă la pragul prispei, se face movilite şi e grăpal, 5. Cucoarele. — Cînd e colb destul, băeţil, sau mal bine „plo-durile* es pe uliţă, să facă cucoare. Se aşează 1-5 sau G de-a curmezişul drumului şi jiornesc, cu spinarea înapoi, ciulind : cur-cur, cur-cur, etc., pune un picior în deschizătura celui lalt, mufă apoi pe cel pus, astfel ca deschizătura lui să vie în călcălul celui drept, etc., aşa că urmele au aparenta unul cird de cucoare. 6. Drum. — Fac drum, cotit, cum vor eî, llrliud un picior prin colb. 7. Copilul a crescut, el poate memoriza nn joc mal mare, cuvintele cari Ie înşotesc; se pot juca mal mulţi. In ori ce joc, rolurile [doar acestea-s ca nişte specii de teatre] sint destul de numeroase, se învaţă pe din afară etc. Sunt unite, pe care toţi, cînd se joacă, le-ar refuza, şi fiind că unul trebue să fie, se aruncă sorţii, sortes al loturilor, ori zic, să cadă cutare rol celula la care va pica cuvin-tul cu care se termină uu formulei, la a treia oară. Şi maestrul de ceremonii, cel mal guraliv, spune începmd de la clT formulctul, cîte un vers la fie care. Toate cele ce urmează sînt adunate de la fraţii mei, Vasile şi Leon. cureudel. vişinei, lipiriclii (?) pielii, — care corespunde nu- » [mărului 10. lîualaua, (una lala (? ) şadrăgana, (şi-o drăgană [?] ) şi-o bogliiţă, măgăriţă, lanţu, spauţu, (?) Cui cade, la a treia oară pichi. acela se face lup. etc. 8. Cintecul ariciului. — Se ştie, safi mal bine zis. ştim noi. că un ariciu găsit, imediat îşi bagă capul sub ţepT, apăriudu-se ca un boţ de spini: El îusă la sgomotul făcut prin lovirea a două fiare, scoate capul, chiar de-ar fi în mijlocul cînilor, şi începe a juca. Copiii reeitează, cînd găsesc ariciu : ariciu, şi Ia fala 1 ui Năgară, âricîu, cu cercei, bogoriciu, cu ghiocel, înfră-n ţară cu un galbău de 10 lei. de te-nsoară 1 1 ÎS ŞEZ.VTOA REA î). In ciuda fetelor. — Cind o fetică face uazurl şi pleacă, a-tunel ceTlul|i ciută in cor: Uluîu cliiclor de drac, şeple fele pe-uu culac : şi colacul de mohor, şepte fete pe-uu topor ; şi toporul de oţel, şepte fete pc-un purcel; şi purcelu-T mlllţăl, şepte fete pe-un ghifăl ; şi ghijălu-l fără mamă, şepte fele pe-o cîrlană ; şi c.îrlaua fără miţă, şepte fete pe-o căpiţă ; şi căpiţa îl cam lată, şepte fele pe-o poiată ; şi polata-î fără vîrv, şepte fete pe-un sovirv ; şi sobirfu-î fără floare, şepte fete pe-o cicoare, şi cicoarea s’a plecat, şepte fete s’a ’necat; pacat că nu s’a ’nlimplat şi tu să le ti înecat. 10. Podul popei. — Un pîciliciu face mînile pumni şi le pune unul peste altul. Un al treilea zice: — ,Mă sul In podul popei", Iar pi imul ii răspunde:— „Sule dacă poli", şi pune şi el pumnii. Un al treilea zice:—„Mă suîti In podul pope!8 ; al doilea îl răspunde: — „Sule dacă poţî“, şi pune şi el pumnii, şi aşa mal departe, pînă dud pun toţi hăeţii pumnii, unul peste altul. Apoi, la isprăvenie, primul strigă şi ceilalţi succesiv răspund : — V’nji suiI in podul popei? — Ne-nm suit, iu podul popei. — Dar ligăija cu lăptişorul (uude-i ? — A mlneai-o miţele. — Dar milele urnle-s ? In podul popei. Dat podul popei unde-l ? D a ni focul Dat locul mula i i L n t'-lliiM ploaia. Dai ploacu uude-l î A hăul o huli — Dar boii uiidc-s ? — In ţarna cu mălalft. — Dar malalul unde-l ? — L-au mincat vrăbiile. — Dar vrăbiile uude-s ? — lutr’uu pom stufos, cine a agrăi, să minincc uu unul de om, (c.... gros; să nu-T fie somn ; unul de ciue, să uu-l fie ruşine ; unul de raţă, s\ îl 1-1 fiî g,*3lţ\. Şi ii pui tac ni !o|h, dl lac. IUd pc 'afundate.... Şi cel mal jivnnr încep . i t-uludămisră pe cel mai slabi de fire, pînă cînd iinda dilt:ii imiuzi tu1... şi porunca san jurămîntul de formă se împlini1 tiv mul rnmliie de fnpt. care cU toată stăruinţa corporaţiei iui - piî, d. e. 15. Şepte se pun jos, roată împrejurul focului ; ei sini ulcicuţile ; în picioare stau alţi 7, fie care în dreptul uleiculeî luî. AI 15-lca se duce la unul şi-l întreabă : — „A cuî e ulcicuţa asta?* Acela răspunde: — „A mea*. Iar primul: —„C...m-aş pe ea*, şi încep a fugi, ambii în sens invers, şi care atinge ulcicuţa mai degrabă, acela devine posesor, iar celalalt se duce la altul şi face acelaş rost. Ca să ajungă la ulcicuţă mai degrabă, ar putea da de-a dreptul, dar vezi c... foc foc la mijloc, şi va! de acel cc-a răsturna o ulcicuţa străină, şi ele se răstoarnă cum le atingi. 13. De-a dubasu sau de-a mija. — In casă sau poială, unul căzut la sorţi, este legat la ochi cu o basma, ori i se înfundă că- ciula pe ochi, şi se duce la un părete împreună cu altul, pe eînd ceilalţi stafî departe. Au loc următoarele întrebări şi răspunsuri: — Pe ce-aT mas ? Şi apoi cel slobod zice : — Pc dubas. —Două ace şi-o andrea, — Ce-aî ars ? naţi o njă şi o curea, — O mîneeă de cojoc. şi-o curea — Ce-aî găsit în ea ? de vacă rea, — Două ace şi o andrea. cînd le-ai întoarce liiţî, de c.r la mine ’ucoace. Apoi il trage şi fuge. Dubasul caută să prindă pe toţi. Nimenea n are voe să se ascundă pe sub pat, pe sub sobă, ori prin esle, etc.. sub pedeapsă, de a nu se mai juca. — Cînd dubasul, cu mîuile îutiuse, prinde pe unul, se face că-I „stuche* (scuipă) şi îl întreabă : — „Ce ai înîncat asară ?“ — Cela răspunde : — „Lapte cu sacară®. — şi il trimete „la casa dracului* ori la „casa rea*. Aşa urmează piuă îî prinde pe toţi. Are voe, din cînd în cînd. ca să rădice căciula ori legătoarea de la ochi, căci gustul lui ar fi să prindă pe vreunul din „casa rea* care tot mai umblă, şi apoi să strige: „ioţi cutare,... nu mă mai gioc*,iar allul să-l înlocuiască. Cind c ciusle, lucru rar, ca şi la noi 120 — ŞEZATOA REA bAtrînii, după ce î-a prius pe top, dubasul. o dus din nou, se reci-teze rî ud urile do mal sus, numai ca se adaugă la urmii : pe cine-1 prinde-n tolO, sa se tacă mijolu ! şi cel prins, dă-i rlndul la moara. li Miţa şi şoarecele. —Se face o hora mare, şi doi băeţl stau îu mijlocul ei. Uuul alege dintre cei diu hora miţa, şi celalt şoarecele, şi cel mal mare în vrîstă da porunca sa prindă mî[a pe şoarece. După ce l-a prins, viii In locul celor din mijlocul horei, iar cel doi se duc de iulocuesc golurile lor. 15. De-a clopotul. — Se joaca numai do G-7 bueţî. Se pun toţi îu horă, umăr la umăr. îndesa!! bine. Iar in mijlocul lor slă limba de clopot, alesă prin modul cel mai sever şi mal puţin coruptibil. Îşi scoate cAclula din cap, Iar ceilalţi toţi ti apucă de păr şi-l balati-găesc. El ţipa, păcătosul, iar ceilalţi ţipă : Mă, da cam dogit clopot avem ! 1G. De-a pinza. — Bae|iî se apuca de mină şi se pun In linie dreaptă. Cel din frunte, întreabă pe ultimul : — Ce-ini dai babă cataramă ?— Ultimul răspunde: „I n căţel şi un purcel0, iar primul adaugă: „Şi pe (Jheorghe de picior41. Dacă Gheorghe d. e., era imediat după ultimul, după babă. Apoi primul cu tot lanţul, se duce şi intra pe sub minele legate a babei şi a lui Gheorghe, apoi, pe sub cea a Iul Gheorghe şi vecinul său, piuă ajunge la al 2-lea. Apoi ii la şi-l face ghem. cu minele sucite cum sini ; cellalp, primul şi baba, se dau de-o parte şi se întreabă : fino mia încurcat pinza? — „Nu ştia, am am să întreb", şi iau cili» un baj şi se duc la el — „CiDe ini-a încurcat pinza?", şi ciud i idb'i'i belele. lncllci|il dau să fugă, se impudică, răsbesc, cad... 17 Ponmilet: mingflr, stoglui, olar, mogbil, păscur, tipiriclii, eurpeuitu, pichi. hop Iii tă. Ilhilirn. donilica. Iiitiilica. punilicica, rlugar, 18. Formulei: Unei, dodel, caracaş, tne popa epura.?, liuga moara Bancului, trete faţa Grecului cu un cojoc de inoţoc; da-I in vale, tu-mi eşll Floare. — 121 — ŞEZATOA REA 19. De haz, călră unul pe care-1 cheamă Ton: jine mija de olgou tli-t în gura lui Ton şi nu mal rasa re ; pe valea gîudaculuî, luştl in c.rul dracului. Maî Ioane, bazaoane, hai cu tica, la ciocane; 20. Idem, cătră un Neculal : Neculaî Bula î samănă rnalal . şi pc deal şi pe vale 21. Cinci copiii trec pe drum, alţii îl întîmpiua cu: — Un' te duci ? — Lui Miliţii — La Tecuci. — Unde şcile ? — Ce sil faci ? — Peste drum. — Cozonaci. — Cum îl cheamă ? — Cui să-l dai ? — Nu ştiu cum. 22. Cind bacţil şi fetele mici, stau pe valea Bcrheciului, păs-cînd vitele, şi fiind nour ciută cântecul următor. Noi. îl mai cîutam. cînd era să ne desbrăeăm spre a ne asvîrli în apă, să Iasă soarele: Luci, soare, luci, că ţl-om da un pumn de nuci, şi-o pereche de papuci! 23. Următorul cîntec spus de IVatc-meu, după fata Ioana Gli. Mitu. nu e după o construcţie curioasă. Cunoaştem cum se vorbeşte păsăreşte la ţară, d e.: Ce-pi ma-pa-i-pi fa-pa-ci-pi ?—Ghi-pi-ni-pi ? Tot aşa avem şi aici: — Cana grîu, cana sacară, cana ştii vorba de-asară ? Dacă ştii, la ce mă întregii! ? — Caua ştii, cana pricecliî. Adică, prescinue, vorbeau o fută cu uu flăcău sau pe dos : ci fa, ştii ce-am vorbit asară ? Să se întilnească şi astă seară , ştiu, răspunde fala, şi deaici, hait! pe poesie, ca să nu priceapă şi vulgul de ploduri! ! 24. Către un ţigan, care strigă priu sal: cheptini de lăut. cbe-eeeptiuiiii; cîure-avem, ciure, etc. : Măi ţigane, răpănos, pune şaua pe cucoş şi pleacă noaptea la borş, pune şaua pe găină, pleacă noaptea Ia făină. 25. Cind văd trecînd pc drum vre-uu copil, vitejii il ieu cam In caraghios, ca şi cum, nici n’ar fi Uomîn : — 122 — ŞEZĂTOAREA — Mi» hăcte de la E.şi fără poale la cămeşi cum te cheamă ? Şi altul răspunde: — Soarbe za mă, înghite găluşcă, line c.rul puşcă. 2b. Cirul prăpădesc cile ceva, bftclil scuipă în mijlocul palmei şi zic : — »Scoale drace ce ai furat, că le duc la spînzurat*, «apoi lovesc cu muchea paliuel în scuipai, şi se ullă iu colro sare siropul cel mai mare, intr* acolo pleacă de caulă. 27. Pc ciinp, pe la cules de vie, bfteţif prind gîlgfiriţa, sau -vaca domnului, sau călugărita şi o pun pe mină. Aceasta, după ce face recunoaşterea terenului, sboară într'o parte. Băeţil, o plimbă de colo ptnâ colo, iDgrămădiiid-o citire virful degetelor strigînd : — Galgarită, mălgarijă, îucolro-1 zbura, lulr' acolo ui’oîu îusura î 28. Cintec cătrâ- luna nouă. — Copiii sar in sus pe coljul prispei, şi zic : Lună nouă şi al^iî: Lună uouă, dă-ne nouă lună uouă pungi cu hani sănătos m'al găsit boală-n duşmani! sănătos să mă laşi! Auzite, ca toate cele neînsemnate, de la Iratil mei . 2'.J. Cintec către fete sbrohude (care se leagă-n băeţi. Soarele la prluz. fetele nechează; fetele cu minz ; soarele la toacă, soarele do-amează, fetele se joacă. 30. Formulatul degetelor, despre istoria epureluî. Părinţii lşl Înveselesc copiii, pe cel mal mid, gidiliudu-î, pe cei mai mari, făcludu-1 să rldft la cuvinte şi istorii. Copilul tine palma deschisă, la la şart mama cu stingă 11 apucă de gleznă, iar cu cca laltă 11 gidilă In mijlocul palmei, pentru cure copilul iide. Spuitorul zice: — Ici stă epurile gldilindu-1 podul palmei) ; isla il stirneşte apucă şi-I sgiljie degetul cel marc : ista îl goneşte (idem arătătorul); ista il prinde (idem mijlocaşul), ista ii frige inelarul); ista (cel mic) zice : — Dati-ml şi mie o bucăţică. — „Ba ţl-om da un c...ţel, că u’al păzit oile, pe valea cu florile". 31. Mortul. — Mortul se joacă pc la priveghiurî. Unul se preface mort, se lungeşte, cu miuile pe pepl, pe părui ut. Şepte inşi — 123 - ŞEZĂTOAREA caută să-l ridice, cu cîte-un deget. Ceî 7 copil sau oameni puşi împrejurul celui de al doilea mort, ascultă afirmările unuia dintre ei, iar ei răspund ori adeveresc. Unul zice : — Noi şapte fraţi. — Şepte şi doi fraţi al dracu- — Noi şapte fraţi. (lui să-l ridicăm. — De dracu adunaţi. — Şepte şi doi fraţi ai dracu- — De dracu adunaţi. (lui să-l ridicăm. — Măi, aista e un om mort. — Sus ! — E un om mort. — Sus î şi mortul e ridicat în sus cu puterea dracului. Am uitat să spun că în timpul acesta, cit se face jurămîulul şi invocarea, toţi stafi cu cîtc un deget sub prefăcutul mort. 32. Să scoată api din ureche — Dăcţii, vara, se duc să se scalde, mal iu toate Duminicile şi sărbătorile şi cile odată şi în zile de lucru. Găsesc o mare vitejie de a se da cu capul afund, de a merge cu capul afuud şl cu picioarele în afară. Apa le intră iu u- reclie, se iu ‘ălzeştc, se „liurrlucăe" ote. Băeţil astupă urechei cu palma, sar în sus şi strigă : Aui iş, păcuriş, scoate apa din ureche, că li-olu da o para vedic. 33. De-a barza la privoghiu). — Un băiat se îmbracă, saîî îşi pune iu cap un suman ; Iar după ce şi-a astupat capul, bagă pe o miuecă o mină în care ţiue un plisc făcut de lemn, sau de fer (sir-mă); cu el do.’ăneşLe, s iu „pişcă", ori „ciuehe* pe cine vrea. Nu-i aşa de nostim, cum l-am descris eu. Jocul e jucat de un meşter care ştie cum îşi şterge barza ciocul de pămîul. cum „ciuche" ea, rar şi îndesat, cum se uită îutr'o parte şi nemereşte în alta etc. Femeile ţipă, fetele strigă, oamenii rid „serioşi", luminările ard la capul mortului, mortul e slrăiu pentru lume. O ploscă cu rachiu întocmai ca la nuntă, se plimbă de la „bot la bot". 34. Do-a calul (la privegiu). — Unul se face cal şi e îmbrăcat cam grosişor: vre-un cojocel ; el se apucă cu minele de gitul altuia, îmbrăcat şi el, pentru ori ce întîmplare ; în braţe, acesta ţine un băţ, în care are o oală, pusă de ceî cu casa Ia iudătniuă. Picioarele lui slut, împreună cu ale celuilalt, picioarele calului; trupul celui de pe urmă e trupul calului, pe care se încalecă al treilea. Călăreţul îşi poartă calul de ici colea, calul joacă, sare, uechează, mai svirlc, mai face cile un marafet, sau uu naz, sad un mârăs mărazurl) cum se — 124 — ŞEZĂTOAREA maî zice. Asta, ca să cunoască toată lumea ce fel de cal are. Apoi se începe iarmarocul. — Cit im! dai pe cal ? întreabă călăreţul pc un privighetor. — Un ciur de făină, şi-o bucată de slănină.— Călăreţul, la altul: — Cit irul dai pe cal ! şi îl laudă, ele., ll joacă, sare, svirle cu copita, nişte cîobote mari cu potcoave adevărat do cal. Ciud iu sfiişit vede călăreţul că hazul se cam moae, se duce la unul cu care avea vorbă, şi zice : — Cit îmi dai pe cal ? — Cela răspunde : — Doi lei şi un ort. — tar călăreţul : — De cit doi lei şi uu ort, mai bine să nii văd calul meii mort. .Şi cu ghioaga din miuă trage in capul calului, de unde încep a cădea hirburile: toarla, buza, barda nul, fundul. (iuti Tâ|m. jud. tccocîo). Tudor Pamfile. C î N T E C E 418___Foac verde de areă, cine şede-u ghergheleu * Gbeorghe ihomnicu meu. Şi-mi face cn inîneca, să mă duc Duminica. Atuneia mie nu-mi vine ; lasă-te Gbeorghe de miue. Nu mă las, miudră, de line, pin’ o face saîca uuci. şi salclmul mere dulci ; nimici înlnrirA, nici atunci. (Spun do Oii. A. Şnltuu, l*aial din corn. Uroclieţtî, iivijj. IUI) Vil vie lumea de noi că uc Iubim amltidof. 1 nsă lumea să vorbească, numai puica să-rriî trăiască, pe mine să mă iubească. Ziuă lumea or ce-ar zice, dragostea să nu ml-o strice. Zică lumea or ce-o vrea, dragostea e tot a mea. la vezi mirnlra mea cea dragă, trece drumu nu mă ’utreabn, nici n*o rog. nici n’o poftesc, căci ca ea eu măi găsesc, măi frumoasă, măi de neam, nu ca dinsa de ţigan ; măi de neam şi mă! de viţă, uu ca ea : o njdăriţă. |Auxit do la Gli. N. Canavea din corn. Dauo.ştl. 500 —Foae verde de a glas Măriţo cum aî rămas, cu muşcătura in obraz ? Na la neică batista, de-ţi şterge muşcătura, că Ic bate mumă-ta. Să mă bală cil de mult, după al tu nu mă duc. i Auzit do la Mulam Dumitru Safti diu cum. DănoştT). 501 —Frunzuleană ş'o lelea cşl mîudră pină-n şuşea. — 125 — ş E 7. A T o A n E A — Nu pol neică ca să es, c’ am o uşă scîrlleloare, o că (ăl uşă lătrătoare; ş’o mătuşă şimjiloare. — Să te învăţ eu ce să faci: pune sus mina la grindă, lae un codru de slănină, unge uşa Ia ţlţlna; moae pîue-u lapte dulce, dă că(ăliî s o mîuînce ; ia o mină de cenuşă, dă cu ea ’n ochi la mătuşă, să orbească, lua-o ar dracu. să îndrăgească neică patu. 502. —De eînd maica m’a făcut soarele nu m’a văzul. Nici luna. nici soarele, numai căprioarele. Căprioară surioară nalţă-te-u două picioare, roade poala codrului şi vîrfu Vulcanului să văd raza soarelui (Auzito do la Mnndn Kmauoil. lăutar. com. DineştI;. 503. —Foae verde lemn de nuc cine u'are dor în trup, să vie să-I împrumut, că la mine este mult, că ml-e trupu pliu de dor, ca cîmpu de tămiior. (Auzit «le la Nicolao D. Oproîu, băiat din com, Dăncştl). 504. —Foae verde bob năut scoal’ niludră din aşternut, de dă-1111 gura s’o sărut, să fie cui te-a făcut. Că cine tc-a făcut pe tine par’ că m’a întrebat pe mine. aşa naltă şi subţire, şi Ia trup făcută bine. [Auzit do la Or. St. Huită, flăcău din DănoştTJ. 505.—Frunzuliţă două poame, uăcăjilu-T omu, doamne cînd se culcă şi n'adoarme, şi mînîncă far* de foame. Năcăjitu-i el atunci, vinde boii şi ia junei, şi văcşoarele junincî ca să ia rnîndri papuci şi rochiţe rî'ele’n cruci. (A.nzit do ]a Oh. N. Canavca, băiat din Oăneştî). 500___Foae verde de păroasă m’a făcut maica frumoasă şi mă lasă închisă-n casă. Ivii ochii pe fereastră şi văzui pe Petru îu coastă cu minile in podînarl tot scojînd Ia efSîfârl şi la cripsoreî cei mari şi plătind la lăutari. Lăutarii ce cintau, bocii mari se minunau, cocoanele suspinau, pe besmele se şlergeau, pe besmele de matasă cusute de Ioana ’n şase, pc besmele de amici, cusute de Ana iu cinci, pe besmele de bumbac, cusute de Toana în ac. 507 —La fereastra din obor bate murgii din picior să mă deştepte din somn să pun şeaua binişor, — 126 — $ E Z A T O A T E A să mă tluc nude uii-e dor: la mlndra cu pieptu gol. Gind pusei [Tcioru-ii scară, şeapte mindie leşinară ; cind pusei şi celalalt leşina Mariţa ’n pat. 50S.—Frunzuliţă peliuiţă, dacă al fi neîchi drăguţă, ţi ar face neîca căruţă cu roate de tertecuţă, cu oslî de viorele, visiţiu de micşuuele culcai! de păsărele, să ţie la puiporele, că acolo-s mindrele mele. care mă iubeam cu ele, din tinereţele inele. 509.—Bine-mi şede cu nevastă, ca cocoşului cu creastă; bine-ml şede cu umere, ca cocoşului cu pene ; hi ne-mi şede cu bărbat, ca cocoşului cu cap. Cruciuliţă de argint, amilului v’uţi potrivit, cum in gene şi-u sprinceue ca doi gnlumlicî lu pene. I lin Sii. I>. upiiilu «Im DAucştl). Alexandru S. Şelarii ol0.—Săruecle dragostele piscue ca vrăbiile ţie sul> lonte gardurile. Dragostele de demult eă nu ştift ce s’o făcut. Nu ştiu în cîmp o adormit ori în codrii o rătăcit ori în apă s’o inecat. Dc-aş şti că s*o îuecat aşi scrie la popa iu sat să scrie Ui năvodari să întindă năvoadele să prindă dragostele. | Auzit do la liuxaoda Nicolaii. Cutrrgaş]. 511Foileană lemn pîrlit pe cel deal, pe cel colnic mere-o fată c’uu volnic, dar volnicul şuerînd şi puicuţa luî pllnglud ; şi aşa şuera frumos, de pica frunza pe jos; şi aşa şuera cu jale de pica frunza iu carare. Da voîuicu aşa zicea: — De ce plîngi puicuţa mea, ori drumul l-ai rătăcit ori volnicul I al urît ? — Drumul nu l-am rătăcit, volnicu uu l-am urit, dar mi-I dor de mămuţa că î am supt ţîţîşoara şi l-am fript inimioara. Eu aşa te-oiu blăstăma: să treci prin pMure" deasă, lupi înaiute sâ-ţl Iasă. şi murgul să ţi-1 trlutească. mina dreaptă să ţi sclintească, şi cea stingă să ţi-o frîugă ; sa ţii Fitul cu dinţii, să mii murgul ca muţii, să te vadă părinţii: dc blăstămul puicuţiî să te vadă lumea toată de blăstămul la o fată. (Aussit do lu Anui-'U 11. T. îi usturi, Crucea, oom. Llru^tnni, Sucoava). Leon Mrejeriu. — 127 — ŞEZĂTOAREA NOTE BIBLIOGRAFICE L. Baclielin. Esquisses Roumaines. Iere serie. Lilleralure, folk- lore et art. — Bucarest, H. Steinberg, editeur, 1903_hi un volum de 292 pagini, sint reunite mal multe studii, scrise cu talent. Autorul e deja cunoscut prin alte lucrări anterioare, iu limba franceză. Iar folkloriştil trebue să cunoască, în special, volumul seu Sept con-tes roumains, tipărit iu colaborajie cu D. Jules Brun [Paris, Firmiu Didot et C-ie, 189iJ. — Acest nou volum începe cu un studiu asupra folkloruluî nostru. Adept al teoriei mitologice, face o ochire asupra basmelor noastre, diu acest punct de vedere. Liber e ori cine să susţie ideile cari-î convin, şi nu vom face D-luî Baclielin nici o învinuire, dacă sîutem partaşî a! altor teorii; ii puteam bănui, iusă, pentru că tipărind, îli 1903. un studiu asupra folkloruluî nostru, nu ţine seamă şi nu menţionează de cit lucrări de acum zece ani în urmă. Şi de atunci cil s’a scris î D. B. afirmă că : Jcur folklore (al nostru, al rominilor) est une miue'd’ une aboudauce extra or-dinaire, a peine exploi/c'e...iiŞi-1 scuzăm să creadă aceasta, de oare ce D-sa, dintot materialul de folklor îngrămădit piuă acuma, cunoaşte numai colecţiunile Ispirescu, Stăncescu. Slavici i?), G. Dem Teodorescu şi Creangă. Toate aceste colecţiunî, afară de cea a lui Teodorescu, au puţină importanţă, din punct de vedere folkloiistic, şi nu prea cunoaştem care e activitatea folklorislieă a D-luI Slavici, pentru a ti pus în rîudul fruntaşilor noştri adunătorî. Credem de asemenea gratuită afirmarea D-luî B. că coleeţîunea Ispirescu este : ,1a plus au-tlientique, la moius suspecte d’iuterpolatious*.—Autorul mal are două studii: Crăciunul şi Anul noii. Iu cari descrie obiceiurile noastre. In unul din aceste studii (p. 97) citează pe G. Dem. Teodo-rescu astfel : încercări critice asupra Credinţe, daiine şi moravuri ale poporului romin“, cea ce dovedeşte că D. Baclielin nu e prea familiarizat cu limba romină, ceea ce îl poate face să comită multe greşeli îli aprecierile sale. Restul volumului cuprinde alte lucruri, de sigur bune, cari nu ne interesează ca folkloib.tî. In definitiv cartea se citeşte cu plăcere, şi va contribui să răspîndească numele de romi n printre straiul cari, şi astăzi încă, ne confundă, ciud cu turcii, cilul cu sirbil şi bulgarii. A. G.