Anul VII.
FolUcenî, 1 Octombre 1902.
No. 8.
Bucătăria ţăranului
                7>l*i     '• »î , «Vv,
4r« K'- tt- ([ t-at. • ^                  ^
                        si; scoale din zftrul de sub cai?, iu cliipid urmAlor: se
iu zarul «le sub r;iş |jlutuilul]. se pune Inlr’o cablare hi fert pe ioc.
Mtjcrt [hali ca sA nu se prindă pe fund şi sa se afume. Din jin-1 uitul acesta cApâlâui jintiţa, care se mîuîncA cit e cAlduţă. După cc jiutiţit s’a iacii, se loarna tu strecurătoare şi se lasă de se scurge bine; ceea ce rAminr st; numeşte mda. Urda e dulce şi sAţioasă J). ,.
      fJrinzi ii* vaci se prepara din chiţlt(u?% astfel: oalele, după ce sau zmiutlnil pciilrn uni. se pun la foc. ori se loarnft cbişleagul intr’un ceaun marc pus pe foc. de se scOiicc. (Jind cbişleagul s*a
lîrinzM do vaci sadea se gAseşte numai pe la Jar A [in partea răsăriteană a judeţului]: muntenii amesteca laptele de vaca cu cel de ut. de fac caş. Briază de vaci se miniucA ori sadea «-u niAraAligA cald A. cui tupilA cu ouA. ori amestecata. c.Ihct e pruaspAtft, cu zmiutinA.
     Cind iui uza de ol e prea iute. saâ elnd le saluri de iiiiurul numai luinzA sadea, ea se topeşte iu (igac oii /thgăti, sau iu hîrl> de ceaun. adAugiudu-i se upA, cir de mftmAligA ort un oii, douft. După re s’a topit bine. se iniulurA cu mămăligă caldă.
Inacrcahi nu-t de «ii zarul de vaca ori de oao inAcrit ca oţetul ;
verdejurî ?» se ferbe. Clnd bumenele aii fert bine, se toaruA in nalA cartofele Ierte şi mArunjâlito bine', se lasA de mal ferb, se pune sare,
şi in timpul cil cablarea sbi la leit, se lot mestecă In ea cu un
          11. Comunicat tio I. TooioroH u L'otirgiu; Hronicul.
— 113 —
ŞEZĂTOAREA
  şi cine are gust fi chipemi, se laşa de se mai răcesc fi st* dau in masă după ce, cine are şi vrea, s*aii dres cu un oQ ori zmhiUnă. Iu cele mai multe cazuri se mîuîncă nedresc. Inăcreala cu bara hule se mai face şi plinind de-o dată şi inăcreala şi barabulele şi legumele, ferbindu-Ie toate o dată. Cum barabulele fprb mai de grabă, ele se JI.ccuesc (se sfarmă tare). — Inăcreala cu sfecle se prepară plinind intr'o oală sfecle hăcuite mărunt, legume şi îuăcreală .şi ferbindu-se pîtiă cînd sfeclele silit bune de mîncat. Punind peste acest soi de bucate sare, şi cliiperî, cine vrea, dregindu-se cu un ou ori zmin-tină şi răciudu-se, se dă la casaşi spre ospatare.
         Uuia ferb de-o parte sfeclele cu legiune şi sare şi ciud sfeclele-s ferte bine, se amestecă, se mai ferb, se răcesc şi se dau iu masă. ') Tot aşa se prepară şi inăcreala cu păslăi de fasole şi cu bostăuci.
         Verzele se fac primăvara şi vara. Eli? se piepară aşa : se culege lobodă, ştir, marar şi frunze de sfeclă, se tont* bine, se spală şi se pun la feri, cu ceapă ori cozi de ceapă, şi cînd sînt scăzute şi Ierte bine, se toarnă [ieste aceste legume, ori znră de sub unt, ori lapte acru. ori zmiutînă, de capătă gust acrişor. Iu ujmă se dreg cu un o ti, ori cu ceapă pîrgăluită -) (rumenită) în unt şi răciudu-so puţin, se mîuîncă cu mămăligă caldă şi cam virtoasă. In verze se pune sare şi ebiperiu, după ce nu feri. La ţară (la cimp), peste legumele ferte se toarnă îuăcreală, şi mal ferhind puţin, se direg verzile cu zmînlînă ori oii zbătut, se sară. se pune în ele şi ceapa prâjitâ cu unt, apoi se minîncă.
         Diresala e o mîncare de frupt. Ea se prepară din cartofa curăţite de coajă, tăele mărunte, spalate curat, şi puse cu ceapă şi legume să fiarbă la foc. Cînd sini ferte şi scăzute, se umplu cu laplc acru, de-şi fac gust acrişor, şi in urmă se direg cu ceapă prăjită lu unt. Iu loc de lapte acru, poţi umplea cartofele fierte şi cu zmin-tlnă. Unii fac diresala ferblnd barabulele eu borş. şi dregiudu-lc cu zmlntină. — Tot aşa se prepară diresala şi din sfecle ferle.
         Gatejelele. cocînita sau cocîrţa e o mîncare ciobănească, care se prepară din caş dulce, sfarmat mărunt şi amestecai cu /intuit. sau zăr de sub caş. — Gătejclele se minîncă goale (fără mămăligă), şi după ele dorini bine, căci aduc somn ").
        1). Couiutiicat do A. Vasiliu. Tatărutşî.
        S). I» com. l’leşeşti   acesta d hioate s<* namn»t<< dircwlu. •.'om. d«‘ lî. I.upa>'-u.
        H). Comunicat do 1. Toodoreacu.
— 1A4 —
ŞEZĂTOAREA
        i’rsui sau bolul cu Infuză (bt>( dc brîuză) ’) se face din mămăligă cald A şi moale şi din brinză ilc oî. Ursul arc forma rotundă (sferică) cu brlnza In centru. De inşi aii parii» mult băcţii care umblă la .şcoala. Ursul se pune Iu traista gospodarului cirul pleacă la drum. căci e miucnre gala. Cel mai Imn urs e cel ce se prăjeşte pe cărbuni. — Urs se face şi cu urdă.
        Biilmoşul, sau ba'aniş—bai/noş, cum li zic ţiganii, e o mtneare ciobănească. El se prepară ast-fcl : se ia zmiutină ori jintuii. se pune la foc, şi dud începe a ferire, se pune Iu el, c’o mină, făină de păpuşoi şi cu alta se mestecă im o lingură, in una. piuă ce se Îngroaşă de-ajuns Ameslccul acesta numit halinos se ferbe şi se mestecă piuă ce chifteşte [ferbej unlu! pe de asupra. Balmoşul se minineă cu lingura şi fără mămăligă, adecă gol. -| In Drăgăncşti se face balmoş şi cu untura de porc -1].
        Dodocut e pentru copiiT mici. El se face din mămăligă caldă cu hiinză de oi frăininjită şi făcută boţuşer sau tototoţ, dindu-se copiilor In mină să tacă şi să miuhice. •*)
        Topchitnl e o miiicnrc ciobănească. El se prepară din jintuit pus Jnlr'un ceaun şi in care se mărun|eleşle caş dulce şi urdă, forbin-du-se bine cu sare şi ceapă. .Iu umil si tot uiinlucl, nrăl tatî, aşă-i di Ijuu*. :’)
        Cotacnl de caş il fac ciobanii din brîuză topehitâ. Se topeşle brinză de oi, i se dă formă rotundă (ca de colac şi se lasă de se răceşte. — Colacul de caş se face ca jucărie pentru copil, pentru fele şi neveste. — Cine vrea să-l miuluce, treime să-l incălzască inlăi.
        Omite fer/e cu sare şi chipuri se mlnîncă in zilele de fnipl. La bisatul sărulni de postul cel mare şi de postul Crăciunului loji casaşi] trebue să mluince dtc uu ou, ca să li sc pură postul uşor. Cele mal multe ouă |arani1 Ie miulncă la Paşti. Ouăle feric se mi-nlneS cu mămăligă. Unor să Icul le plac ouăle mol, altora vicioase.
        Albuşul de ou răscopt [feri tare] preserat cu făină de pcatră
        ) i. Hoţ. do 1 <Hnzâ. su zic© in partea răsăriteană u judeţului Suceava.
        ■Jl. Cojii. dc I. Teodorosou—l’nîirgnş.
        H). Comunicat do Mnuoliii. inveţ. Dimrftiicişti.
        4) . Comunicat do 1. Toodur©*oti—Cutirgaş.
        5) . Idorn.
                                            — 115 —
                                    ___ iir ~
ŞEZĂTOAREA
vinătă, ars;! în foc, e bun de allmţă şi de durere de ochi: iu Ioc de faină de peatră vînătă. se poale presăra şi zaliar pisat. — Din gălbăiiuşurî de oii răscopt, se scoate unt de oua care-i toarte bun de dhisete. Cu ouă docile zbătute şi .juniori do slănină, amosleeale cil apă căldu|ă. se clătesc toi tur. h ca să se facă galbene şi să umble uşor. — Coji de ouă pisate, cu rachiu şi alte burucue. iu care se pun şi ghidări de turba, silit huuo de dat femeilor ce au scurgeri de sînge îndelungate.
      Cînd coci oul iu spuză (cenuşă l'erbinte) să im-l acoperi de lot, că puii de cloştl primavara mor înăduşiţi
      Nu se mîntncă ouăle tutor paserilor; cele de cioară, dc ţarcă, de ulT, ş. a. nu se mînîncă.
      Cine pune mina pe oul de rîndunică. face pacat şi capătă chist nu (pistruî-puncte negricioase) pe obraz.
      Ouăle se pun In mulţime de nilucărî; cu ele se dreg mai toate soiurile de   borşuri. — Cele mai lntrebuiuţate   ouă slut cele   de  găină
şi de raţă.   Cele de gîscă, şi dc curcă nu se    mlnîncă căci    nu       se îndură omul,                                                                 aceste păsorî ouîndu se atitea ouă Clte le treliuo de clocii.
      Ouăle   roşi. galbene, verzi. ş. a se tac   la Paşii. Unele ouă sc
inckistresr Jimpislresc] foarte frumos cu chişiţet sau închislri;otrea. ori cu un fetcşiiuc sini pa mă/uf făcut din un beţişor şi avînd un capăt 1rivalii cu petecă.
      Mai înainte do a sl* roşi, ouăle st* împietresc iu zăr, în care s’a topit peatră acră, ori iu gălbiuele făcute din scoarţă de pădureţ şart din luşte (nişte floricele ce cresc primavara prin băbmni şi nri-nişurî). Fiind împietrite, se ferb in barau, un fel de ciurceluje ce cum pără din tîrg, şi care inuel in uj>ă călduţă, ne dă coloarea roşie. Cînd ouăle s’afi roşit bine şi sînt foile in de-ajuns. atunci se scot din bacan şi st» şterg cil un şumuiao [şomultocţ de buci, peste care s‘a pus unt ori untură, ca să capete o fajă strălucitoare.
      Aşăzate Intr’un vas curat, se pun in cnmară. unde se ţin pînă in ziua de Paşti, cînd se pun 3-4- pe pască, şi se duc la biserică.
      Cînd preotul esă cu învierea a dona. femeile (la munte) dau dascălilor cile 1 sau 2 ouă.
      Cu ouă roşi trebue să te speli în ziua de Paşti dini le duci la înviere : cu ouă roşi se ciocneşte iu serbătorile lnvierei. Ouă roşi se dau şi de pomană de sufletul morţilor.
      Cojile de ouă roşi la Paşti trebuesc date pe apă ca să ajungă la Blajini, şi să Ie ducă veste că au sosit Paştile.
— 116 —
ŞEZĂTOAREA
      Ouăle roşi sînt făcute din hololianii ce zvîrleau jidovii după Maica Domnului, ciuţi căuta pe Domnul Hristos.
      Ouă roşi, sfiuţilc In ziila de Paşii la biserică, se ţiu pînă la anul şi atunci se sparg : dacă oul e săc, ifal nevoe ; dacă e plin. ai nevoe mult. — Găina care face ouă parările (ouă de părăsi fura) nu mal ouă. La casa unde găincle far asemene ouă, nu merge bine. Ouăle părăsite se zvirî peste casă, din faţă, in dosul ei .şi se zice : „Cum zvirl oii oul peste casă, aşa să fugă rălelc de la salaşul aista6'.
      Scrobiţi sa fi papi se face din ouă cu unt. cu untură oii cu zmîntînă. El se prepară aşa : se pune in tigae unt, untură ori zmîu-tluă. şi se lasă să se topească oii să fiarbă, punindu-se ceapă şi legume : cîud ceapa s’a rumenit, atunci se toarnă în ligae ouă bătute şi se lasă de se coc bine, pînă ce prinde coajă.
      Papa cu slănină se face ca şi cea de mai sus, lăsindu-sc să se topească slănina.
      Ciiul se face papă cu lapte dulce, se numeşte scocîcă •). In sco-cîcă se pun şi verdeţuri. Scocîca se tace punind in tigae lapte dulce şi-l lăsăm de ferbe ; c.ind eî ferbe bine, punem iu el ouă bătute şi se lasă de ferbe bine.
      Ochiuri nu fac de cit ţaranii mai hogajl, cei ce au contact cu surtucarii. Ochiurile se lac din ouă scoase «lin coji. şi puse ia iert în apă cînd clocoteşte. După ce se scurg de apă. se toarnă peste ele unt topit, proaspăt.
                                                   M. Lupescu.
                             CIMILITURI
   Mămăliga.
                                                   130. Am vacă neagră: ciud se balegă, toţi aleargă. — A Vas.
140. Otrocol prin otrocol, minza besă,
   bumbul esă. — S. T. K.
141. Marna -J bese, bumbu-I ese. — Bălăşel.
a) Neagra bcse,
   gilca ese. — Bălăşel.
         I). Rcncnca so mimare prin iMrn.i,
         U). Marna c tmiuo propriu femeesc ce se dA hi vito. după ouw Barau do sex bărbătesc.
— 117 —
ŞEZĂTOAREA
142.  Dofora grasă făr de o as îl. — Bălăşel.
   Mătura.
143. Ohieluţă tălărască virghile prin casă. — Hă In şei.
   M eleşteu!.
144.  Otroeol prin ocol
şi pistolul gol. — S. T. K.
   Melita.
        t
145.  Am o căţea: pin’ n’o iau do coadă, nu latră. — Bălăşel
   Minciuna.
14G. Pe o urmă de purice s’agăsil uu corn de porc; cel fără mini l-a luat, şi cel eu pielea goală l-a pus in sîn. — A. Vasiliu.
   Mirtanul.
147.  Hop, hop tîrnărop
   şade jos la foc. — Bălăşel Moara.
148. Am o pană ’mpnnată
   pe apă lasată. — A. Vasiliu
                                    140. Turta mea pe Iurta ta, eieşlefi
   In c..ul Itfu. - Bălăşel.
150. Cucuetă cumătră, n' aş schimba-o nici pe ştiucă nici pe crap, şi şcde cu cojocu'u cap—
   Morcovul.
151. .Sa bagat popa’n ramară ş‘a lăsat c..ele-afară.—Lupescu.
   Musca.
152. Cine şade ’n grindă şi colindă
   şi vorbeşte
   ungureşte / — Rudeauu.
a] Cine pă grindă colindă, şi vorbeşte
   uugureşte ? — R ud ea nu. Nasul.
153. Ciocănel de piele
   cu două găurele. — V. A. F.
   Năstrapa.
154 Am o vacă cu ţi (a ’n spinare. — Rudeauu.
   Neaua. lf>5. -Hrana Cos in zapa, cind o întins hrîucele o umplut Iun cele. -^S. TJk
   Negura.
15G Mă şuii iu scai să văd de cal ; cuţitul imî pică, luua-1 văzură.
   soarele-1 luară. — Lupescu. Nuelele.
157. De la munte viu oile jiulale iu frunte. —
A. Vasiliu
S. T. K.
                                                                         — 118 —
ŞEZĂTOAREA
   Numele.
15S. Ce-l pe line şi nu-l si mie? te nimeni ? — A Vasiliu.
   Ochii.
150. Am doi junei ci! lumea de liniai.—A. Vasiliu.
100.  Floace negre Uililnim, horle negre astupăm. — A. Vas.
101.  Bale cu maele sa aştearnă straele.
      sa ue culcam, lloci cu flocî sa ’mpreunăm, găuri negre s’astupăm. —Bal.
102.  Am două cireşe înfipte într’o tulpină. — Rudeanu.
103.  Am o ghicitoare: ce-I dai. ghiceşte.
          Din Şlirliăl, Suceava). Oglinda.
lOt. Străchiiiuţa verde fundul i se vede. — S. T.JsL ((ilmlciil-l'ai'pnniţa .
a] Ce 1 strachină In păreie ? —
                                                                                     S. T. K.
   Oile.
105. Am un pătniag de fin In palru iestele. — Bălăşel.
   Oile şi ciobanul.
                                                                            100. Ciugurel mugurel
merg pe drum Insărăfel,
                                        clugur mugur cel hătrîn.
merge’n fruntea lor cîntlnd. —
                                                                           Rudeanu.
   Omul.
107. Am doi pari; pe pari n pu-tiuă; pe puliuă un bostau: şi ’n pădure umblă oile. — A. Vas.
   Omul. furca, şi caierul.
108. Gagiu jine calul
                                                     şi ’ncalecă răstăfîoeea. — Băl.
   Opinca.
109. M-am dus iu pădure, am taiet o nutt,
   am făcui o poeată
                                                     si nil-a mal ramas o bucală.—
                                                                            S. T. K.
170. Am două cnvăţele : ziua pline, noaptea goale.— A. Vas.
   Oul.
171. Am căsuţă văruită
                                                     fără nici o borticică. — A. Vas.
172. Ce şede ’n tufă şi nu suflă? —
                                                                          A. Vasiliu.
173. M-a trimes Doamna dă sus la cea dă jos să-I dad vin şi racliîii într’un butoiii.—Rudeanu
                  *
17t. AII) şi rolunjor face pic din pod. — Rudeanu.
                                        Painjănul.
175. Am o oae oacheşă
— 119-
ŞEZĂTOAREA
   şede’n rugul drumului şi se ’ncliină curului :
   Cucuie, Măria Ta, le-aş ruga pe Dumnela să-mi adud doi feţi logofeji
   cu par de aur cre|.
   Joacă'n vale, joneă’n deal la ponu'ilul lui Gradau, la Ilic la băcălie
   gîciţl Dv. ce să fie. — S. T. K.
   Fastaea cu fasole.
170. Am o vacă slabă de i se vad coastele. — A. Vasiliu.
   Păcornita.
177.  Am o ulcica cu miere. ş< de la lelea Iu Iraniene.
                                  Ui ii Crisleşlf. Suceava)
   Păduchele.
178.  Ce e mic, mititel,
   şi-jî rădici căciula pentru el ? —
                                                                             Hudeauu.
179.  Am un cal: stă cu şaua iu spinare. — Bălăşel.
   Pârul capului.
180.  Tăiai o uuea. mă ’nlorsel
                                                     şi nu-î tnaî găsii urma.—Bălăşel.
   Pepenele.
181.  Bagă mina printre frunze ş‘ apuci pe moşul de buze. —
                                                                            A. Vasiliu.
                                                                            Perina.
1S2. Se sule moşul pe moaşa şi face : foşa. foşa.—A. Vasiliu
                                                                          Piciorul.
183. IMele albă în piele albă,
v împinge vîrlos să meargă —
                                                                          s1jrjv.
184. Ciolan roşu iu gaură neagră.
                                                                            Bălăşel.
a) Par roşu in gaură neagră. —
                                                                          Hudeauu.
185. Am un patul: în tăi il acopăr, apoi il lău|ul. — Bălăşel.
                                                                       Pieptenele.
180. Am un porc lăpălăgos mină porcii iu jos. — A. Vas.
187. Pa pai dos
   scoale porcii de la dos. Băl. Pirostriile.
188. Am trei călugăriţe, şed cu picioarele în jos. — Bălăşel.
                                                                            Ploaea.
189. Vine un nour nourat cu gorila (?j amestecat, uude pică picătura
                                                    se sleoşle ca untura —S. T. K.
                                                                            Plosca.
190. Am o vacă şi o mulg cu crăcii iu sus. — Hudeauu.
— 120 —
ŞEZĂTOAREA
191.  Tiugă luturugă ;tllu cui cu vă tiujj;!. — Dalfişol.
192.  Tmgă barnlmga *) la mijloc cu cliioşliţa -).— Bal.
193.  Ţuică ţurcuieană gaură ideauă. r.. cu meşteşug
   sulacl cu belciug. ,— Bălăşel.
   Plugul.
194.  Limba croeşle şi buzele sflişeşte. — S. T. K.
195.  Cinei ţipători, doisprezece opint ilari, la gaură gbelberi găoază. —
                                                                                   Bă lăşel.
19d. Mă şuii iu deal iu cucA. mă uilai îu vale'u lunca, văzui viului
   răslurnîud pămîntul. — Bălăşel. Poama.
197.  Am o vacă a fală viţelul iu ea Ini a fată. - Vas.
   Todul.
198.  In mijlocu doiului d) paiu hududoiulul 4). — Bălăşel.
   Porcul.
199 Ce-i mai mic* de cit calul şi mai mare de cil tainiţ-a ? —
                                                                                  Lupescu.
                                                       -200. Cine caulă mereu fără să fi
      ij. Adicctiv <io ocngii-. ture insouinonzA a»tisl estetic.
  pierdut ceva ? — Rudeanu. Pragul.
201.  In pădure crescut, in pădure născu],
acasă dacă m’aduseră vătaf de .... mă puseră. — Băl.
  Puiul.
202.  Ce ose din lucru
  şi se face fiinţă ? — S. T. K.
  Furicele.
203 Am uu cal cil un mal. unde sare
  urmă n’are. — A. Vasiliu.
204. Ţup de ici ţup de colea, popîrlila
  popîrlea. — S. T. K.
205 Pe coasta lui Perpeleag se dă Iancu peste cap. — Băl.
  Puşca.
     «
200. Ifuliurează creaţă
  după deal ueclicază.— Lupescu.
                                    a) Huburează burează
  departe uecbează. — Ş. T. K.
207. După deal nechează. nimeni nu cutează, numai eu
  şi cu Dumnezeii. — A. Vasiliu.
  ceva nepotrivit. alcătuit fără si morţii', făl ii
         2i, Aşntiinţft. ţămlurb a. (eletfitre do Înmii sau do alfa materie taro.
         :»)- boia şi dolie este un loc adăpostit do vintitrl. mnl dosnic, undo o mal multă umbră şi nudo vini uri lo uu pot bato din mu sa vio unui iiiiuitc. deal. pAduro.
         dl. Hudmlolif -n va Io strimtă şi ud încă po undo cnr^o n apă x^unutosă. Curge hu-du /yir7-oiirgi' iuti* şi «:ti zţjwnot. Arunru-l in tnuludovi: iiitr'o vale adincA şi strimtă, din nare să uu mă] iasă.
— 121 —
ŞEZĂTOAREA
208. Mă sui! in deal la cAprica mare.
   Doua muşte arau.
   doua muşte trierau
   cu doi meri.
   cu doi peri,
   cu două fuse de aur :
   ferice de cel graur
   că şede intr'un slilp de aur.
   şi -se roagă rugul iii.
   ca musca turcului,
   să-i dee cheile
   să descuie ţările. — A. Vasiliu. Putineiul.
200. Am o Irupină scorbură şede jos şi vorbură. — Bălăşel
   Raţa.
210 Ţoală noaptea măcăeşle. şi cîml sboară. suireşte. —
                         S.
211.  Basma Inodată
   peste mare aruncată. Bălăşel.
212.  Găinuşă să in uşă
   Irece marea *n picioruşe.—Băl.
   Rindunica.
213.  Ce grăcşle pe turceşte
   şi nu ştie
   ce vorbeşte ? — V. A. Forescu
   Rişniţa.
214.  Turta mea pe turta ta. fusul meti
   In c..ul tău. — A. Vasiliu. Scara.
215.  Două lemne hodolemne.
   şi mai mulle măruntele. —
                                                                         A. Vasiliu.
a) Două lemne liondrolemue.
   şun braţ de surcele. — Băl. Scaunul.
21G Am venit asară la voi şi mi-aţi pus-o dinapoi. —
                                                                         A. Vasiliu.
217. Am un purcel de teîfi. fiţai, fi|ni prin bordeiu. —
                         S__T.K.
   Schiţele roţel
2IS. Douăsprezece fete se culcă intr’un pal. şi nici una nu-i la margine. — S. T. K.
   Scoica.
219.  Sus copae. joc copae.
   la mijloc carne dc oae.—Rud. Scripca.
220.  Pe o vale întunecoasă vine o babă grebăuoasă.
        pe la şele cu dirjele. pe la buze cu sumuze. pe la nări
        cu lumîuări. — S. T. K.
— 122
ŞEZĂTOAREA
   Scrinciobul.
221.  Am uu lucru cu cusur ce ue duce prin prejur. —
                                                                            S. T. K
   Sfredelul.
222.  Am un hofi; c..ul îl bagă în coşare, şi coarnele-I rămîu afara. — Bă laşei.
223.  Am un purcel
                                                     cu buza de fier. — A. Vasiliu.
224.  Răgăoace c..a săfl. — Bal.
225 Am o fată colţuroasă, cî[î vin o iau în braje. — Bălăşel.
   Soba. cărbunii şi vătraiul. 220. Am un obor de cal roşii, şi cîud bag unu negru, ii scoate pe toţi afară. — Rudeanu
   Somnul.
227.  Ce-i mai dulce de cil dulce şi pe talger nu-1 poţi duce? —
                                                                         A. Vasiliu.
a) Ce e dulce şi mai dulce, şi pe taer
   nu se tae ? — Rudeanu.
h) Ce o dulce şi mal dulce, pe taer nu se tae cu lingura nu se miuiucă, cu păhuru nu se bea? —Băl.
   Soarele.
228.  Inelul Doamnei
                                                     iu fundul liolbouiieî. — Lupescu.
229.  Pana cocostlrculuî
   bate faţa lîrgiilul. — S. T. K
   Spata.
230.  Ani o babă care ’ncheagă apele. — Rudeanu.
   Stelele.
231.  De la noi şi pin' la voi. lot parale
   prin gunoi. — A. Vasiliu. Stigletele.
232.  Mlţîjăl şi colorat
   lipeşte ue ’ucelat. — S. T. K.
   Strugurele.
233.  Negru spînzural
   în frunze îngropat. S. T. K.
234.  La fajă cliipos,
   la trup bubos. — Bălăşel.
235 Ghici ghicitoarea : cin* ml-o ghici ghicitoarea să-mî mlnînce atlrnătoarea. —
                                                                                  Bălăşel.
   Stupul.
230. Am o casă rot ungi oară. mulţi volnici tu ea se miară.
                                                                                  Marian.
237.  Baba pediţă cu dinţii de cirliţă. face feciori şi nepoţi şi le pune nume: boţi. —
                                                                                  Marian.
— 123 —
ŞEZĂTOAREA
238.  Şede moaşa pe ştiubeift
   şi culege petriujei. — Marian.
239.  Am un moş. şede jos,
   şi dă cu săgejile
   în lonte părjile. — Bălăşel
   Suveica (Sucala)
240.  La capete ascujilă,
   la mijloc scobită. —T K,
241.  Cîrlâloară brează
   pe munte necliează. — Bălăşel.
   Şerpele.
24-2. Resleă rece
   marea trece. — Rudeanu.
   Teaca şi cuţitul.
243.  Putineiu de teîQ,
   limbă de balaur. — Bălăşel. Treptele.
244.  De la pămiut pînă la prag. merg patru paşi numărînd. —
                                                                              A. Yasiiiu.
   Turta.
245 Scot pe roşu.
   şi vîr pc netedu. — Bălăşel.
   Ţarca.
24G. Ghici: unde-i alb. nu-t omăt unde-î negru uu-i pâmînl; un-de-ţ endae, liu-i tigac.
                                Din Neîigrn-ŞaruluT. Suceava)
   Ţestul cu mâlaiu.
247. Ridică leliţa cracu
   să bage neică mălacu. — Rud. Ţiţelo.
248.  Am două burduşele; dacă ifar fi ele,
n’ar mal fi nimeni pe lume. —
                                                                            Rudeanu.
   Urciorul.
249.  Gargăuj
   îu părăuţ. — A. Yasiiiu.
   Urechile.
250.  Două spărturi de blid
   in margine de criug — Băl.
251 Pe un virv de ciopîilac două felii do dovleac. —
                                                                      V. A. Forescu.
   Usturoiul.
252.  Intr’o urmă de oae doisprezece fraţi. — ,S. T. K
   Uşa.
253.  Şi afară, şi In casă.
   Ghid ce e ? — Rudeanu.
   Vatra.
254.  Am o ladă, şi pe ladă crăcănată. şi pe creanată moşinolu. şi pe moşinoiu popa Cbilihoiii.
          Din Şlii*bă(, Suceava)
   Vadra
255.  Am o iapă albă
   o duc de coadă la apă.— Băl.
   Vătrarul.
250. Avilas
— 124 —
ŞEZĂTOAREA
   cu capu urs. Bălflşel.
   Viea.
257.  Tata uscat şi mama verde. —
                                                                                   Ba laşei.
   Vinul.
258.  La mesele cele alese
        nu lipsesc, şi fac poznele adese celor ce mii prisosesc.- T. K»
   Viţelul.
'250. Ce trece prîu apa şi nu se uda ? — A. Vasiliu.
260. Cltu-Î omu miţiţal patru lari le îuvîrleşle, cind moare
                                                                  în joc sare. - S. T. K.
   Viatul.
201. lş. iş prin paiş. lac, |uc
  prin copac. — S. T. K Zevelca.
202 Am un epure bal lat la c ru mă ti iuvaţat. — Bal.
             Ar tur Gorovci.
          CÎNTECE
487.  — Foni venii barabui ni o făcu maica pi doi, unu Miercuri, unu gioi, ş-o umplu lurnea cu uoi: da di ni face mal mull agîungem şi pi la munţ.
S-o lua maica prin lari r-o silice di Ioziuari
si ni siringi giămăgloarî.
Şi grămădi nu ni-o sirius uuma ui-o-ntarta dl-aiu plms. Auzii de la Zamfira Im V Ularlii. din rom. Itroscfinp. jml. Horo hol .
488.  Foailiana peliuili maici, maici, malculill la ci mai făcui mfi(cu(i. di mA eu ia meii|ii :
   Auzii de la Uuxauda Iul Tvadcr
cAluui-u-aş cîitunii. mima puşca si nu cii, puşca şi cu annili înni-o strica clohmili.
Ni pune satu la bgir.... noi di frica bgirului, lrecui apa fUiistruluî.
Cin apa la gîumălafe. iaci scrimnîa la spali : hai bădiţi inapoi c-oin plăti bgiru-nmindoi. tu-î da un leu şi eu doi s-om line cas’amîndoi.
Citi cari cu poboari
la li sui sl cohoari,
nuina cam bădiţi
şădi'in malu Bistri|i
nici nu sui. nici coboari
baţi boi di-j omoart.
ca, de Ii ani. din Tăbăraşijud. Suceava!
— 1*5 —
ŞEZĂTOAREA
ISO.—Foni verdi poaini magii măi Mânuiţii, măi, nevasta care ni dragi csi n caii şi mă-ntiinbi di ci port cnmcşa magii î La s-o por c-aşa ni dragi, ni nevasta cam bolnavi, şi-I bolnavi la o mini n-o spala camcş di o luni, dî-o Imit, dî-o săptămlnî. Glo:a di ni ll-o spalat.
Vi ui rin ci li-o ca leat, Duminica in'ani inibrneat. Luni cu puica in-am primblat. Al li foai di nagari, ca si-nl scriu o bîrtioari s-o likes(c) pi poart-afari, cilii-a Ireci si cetiascl iuima sî-ş rficorlască.
     Auzii de la N. Rusii, comuna Si ren. laşi).
4- 90.—Vini cucu di tril dzili pişti munţ, pişti păduri
şi n-an uni si puni.
5- ar puui pi-o rămure. dai apioapi casa me.
Fugi. cucuie, nu ciuta c-oi lua puşca ş-oi da şi 1-oî rupi aripa.
Ş'aşă cintî di frumos
di pcică fnnulza pi gîos ; aşă cilii! di cu jăli di stă apa şi nu meri. Cucuie, cu pana suri, muşca ţ al limba din guri. Daci limba mnl-oî muşca cu ci foc ol mai ciuta ?
(Auzit do Ut Floroa Iul 1 li. Ilocuriu df* 10 ani. Ea il ştio «le la înmieai ci. Tli. Dogari a de 7l) ani.
491.—Fruiulzulîam» fui di pluti cînti cucu sus pi lunci; cucu ciuţi si roteşti Gliiţi murgu potcogeşli, şl la drum si prigatcşli ; puica dim poarlî-I prageşli şi diu lacrimnl mnil zăreşti, llaî murgulc-m pas mal tari, oii ţi săli, oii ţi foaini, oii ţi greG dî-a meii armi ?
—Nici mni săli, nici mni fonrni, nici mni greu di-a ta li anui ; da mni greG di cî-aud cG : c-aud vintu vîjiinfd] şi frundza-u codru pocuinţdj, c-aud Piu tu cum liueşti, şi liueşti apî răci, da-fi-ar Dumnedzău si săci, si rămîi peelrili si li ardă soarili si-l trec cu picînnrili st-ni văd surioarili, ci di ciu nu li-ani vadzut carula pi mini-o scadzut: pini cîu ll-oî miăî vide carula a şi mii scade.
Si vrei a o cin tari uici o litri îiu-î găsi.
Nici o litri, uicî un dram nici măduvl la ciolan.
   Au/i' ilc la Ituxnmln ih. Maltei de 21 aut. II şlir1 de la (îaliţa lui iii. Huşilor, de a7 aui;.
                                                                  Culese de A. Vasiliu, inv.
I *J2 —Fruucja verde măr domnesc, cu cit beii şi libovesc cu alila nu 'nebunesc.
Frunză verde trei alune, tot mă bat gloduri nebune :
ŞEZĂTOAREA
să-mi eu cal şi amic bune sa uul duc cu [julca'u lume, să văd cc miinc- mi or puric. De mi or pune un nume hun. cu puica sa ma cunun ; de ini-or scoate o vorba ră no! sa ne lăsăm aşa.
   Auzii fit» ia Vânata jlulu» licanjj. din Frurea, chiu. Hronicul, pul. Suceava).
193.—Foileana sălci oară, rasai luna de cu sară. sa ruă uit sa mi sa vada de-a li puicuţa pe-a fără : dacă puica s’a culca, ori Ii răsări ori ba.
Foileuuă mini a creatfl. puicii badei cea isleaţa daca vede ca ’nserenză ese ’n prag şi toi ol'leazA.
—  Puiculiţa ce oltezl
ori le uiţi şi nu ma vezi ?
—   Ba Le vad, bădiţă, bine, da nu pol sa viu la tine cA-s duşmanii lingă uiiue. stau cu pistoalele pline ciud de eind sa dee’n mine.
  Auzii de Iii Amicii II. T. Mustea, d.ii Crucea.
IUI.— Foae verde salcioara cile paseri slut de sboară luulc zic : bade La -'-Hnotifă ; Xtiuia-uu pui de rinduiu* cili pe şi zice aşă : uiei-o poamă nu-i amară cu soţu de-a doua oara Vuzii di' lalili. Nigadiu bucovina
                                                             —Frunză verde de-o sipica
undc-aî pornit Ionică ?
—   Pestu^Olt la ibovnică.
—   Ollu-i mare. luni rea-i mică şi ai să le ’necî, Ionica.
—   .Şi daca m'aş Îneca, multă lume n’aş strica.
Da mai biui in'oiu îneca ca mi-o bale maică-sa cu nuele subţirele
pesle buze mititele.
   Auzii «Ic b l’ctriţa DAnilti. dm Oiirrap
      4
190.— Şi of ! lume mflrc lume. cine ţi-o zis ţie lume. nu ţi-o ştiut pune nume.
Să-ţi li zis : amăgitoare, ca pe mulţi al amăgit, da pe mine m*al gâtil, m ui gătit şi m’aî sfirşit.
Să-ţi fi zis : înşălAtoare, de copii a magii oare, ca pe mulţi ai înşelat da pe mine m ai gAtat.
  Auzii de la Yâivarn llulugliranfi. din Crucea.
4U7.— Foae verde sAlcioarA iu ii ud ni mea de aslă-vara să roagă s‘o iubesc Iară.
Foae verde lemu sucit,
(loara cu u'am nebunii să iubesc ce am părăsit Nici nu-s liruj de sărară să Iubesc ce am lăsal Iară. nici nu-s liruţ de ovăs să iubesc ce-odată las.
(Auzit tic la (i 11. Niga din lliicnvma .
                                                                   Culese de L. Mrejeriu.
— Iai7 —
ŞEZĂTOA REA
                     Note Bibliografice.
     Din scrierile lu > Di aiuri0 Dan. Cernitul!. Societatea tipografica bucovineană, 1P02. — Inti’o broşură de <S0 pag., format mare, Părintele Dan, cunoscut deja cetitorilor noştri prin clteva tradiliuni populare diu Bucovina, publicate în Şezătoarea, a adunat o parte din scrierile sale, răspîndite prin mai multe ziare din Bucovina şi Transilvania. In această broşură sînt clteva lucrări car! pol interesa pe folkloriştî, precum tradiţiile : Ziua iazului. Zidirea mânăslirei Suc ev iţa, Episcopul Dosifta ţi dis â'ul C iolăfi, Cîrliţa in cred: nţ 1 poporală romînă. Bamhind Sucevei. Laur a şi legendele ; Legenda vameşului. Legenda broaştei, lornoroga, Preminte-Solonwn şi şerpde, De ce buha bea num it apă de plo \c - şi Legenda păminlnlul şi a munca. — Părintele Dan a publicat (Jeja un număr însemnat de lucrări, studii etnografice asupra popoarelor din Bucovina : rumim, armeni, ţigani şi evrei. Activitatea sa fulUoristică s-a manifestat prin volumul Comuna Straja şi locuitorii ei (Cernăuţi 1807), prin o importantă colecţie de credinţi şi superstiţî publicată In foasta Gazeta Bucovinei, şi apoi Iii limba germană Iu o revistă din Viena, ele
     Toma Dicescu. Material pentru serbări şcolare şi şez Hori săteşti. Câmpulung, Tipografia şi legătoria de cărţi (x. N. Vlădescu, 1002. — O broşură do b0 pagini, cu diverse bucăţi penlru cetii şi reci lat de copii sau la adunări populare, iu caii* se găsesc şi cileva basme romineşti traduse diu colecţia fraţilor (îriium. Scopul D-lui Dicescu, publinnd aceste basme, a fost numai de a da iincriniei să citească bucăţi cari presinlă lin interes educativ.
                                                      A. G.
      Recomandăm cetitorilor noştri!, şi 111 special domnilor învăţători săteşti, cărţile D-luî D-r. I. Siminnescu. profesor la universitatea diu Iaşi. scrise romincşle şi spre înţelesul tuturora : Noţiuni de zoologie şi botanică (2 fr. 50) şi Noţiuni de geologic (l fr. 75/, ce se pot căpăta de la librăria I. V. Socee. Bucureşti, calea Victoriei.
— 128 —