£7*^4 / ' /) IV~1 /^M»~ REVISTĂ TXE^FOLKLOR Anul VII No. 7. — 1 Septembre 190: MEMBRII ÎNTEMEIETORI AI REVISTEI: Toan AAam, ron-taiita ; I- --Mântuiţi. înv., Ifinînştf,, Dorahol: P. Adfintescu, îtlYTr* Pimichcuf, Purului : Preotul T. Bălăci, îiivniiltor. StflftneştT. Vilroa: I. Bontlesru, învn- ţAtor, Porunca, jad. Suceuvn : *î, l.î. fturifhelca. deputat şi avocat. PnruIlOl; I. Co*»n**.u. înv.. Buftea. Ilfov; 1. Coaiuescu, iov.. Răneşti. Argeş; r,h. Ciismorici. institutor, Tir. Neamţului: V. CosMr/ieNrii. înv.. PlvşeştJ, Suceava; T. DuhuIcscu, înv.. Karcnşa. Suceava; I. Dniniircmti, Ruhoeî. Bucal); ftustnv Duţnrvet, Hronicul. Suceava: Dr. Tnma l)icrsntt profesor, fî tu puiuţii: ; Ştcf. l'lotircş. înv.. Buliocf, Bac4f) : P. Gheorghtraţu, înv., folii iraş-llroştonl. Rueoava; Actor Gororci: P. Tlerettcu, înv. Hain eşti-Mălini. .Sucoava ; Yasito fhui iţă. inv., Bogdaneştl. Sucnavn : Soralim Tonatcti. inHtitn'.nr. Foltiecnl..-fost revizor şcolar : T 0. foneacu. înv.. Paşcani. Sueonva : Oii. I.ajtitţva. înv.. Toscani. Suceava; il. Lupetcu, Piree-torul orfelinatului auricul -Kerdinand.. Zorletiî. Totova : Radu Mitrineant. inv.. HoeiQ-l.os-puşi, Suceava; N. Mnleescu, inv.. Cirlitrl. Neamţ: S. Mthătlt&cu, înv.. Ruda-PoHift^oa. Suceava ; li. JI/imdrireL înv., -Moronil-div-jos. Vlnşea: I. Morariu, profesor. RugeO : L. Mrt- jeriu. înv., t ‘rucea-Hrnsteu1, Snconva : 1 T. Pnpoviri. îtrv . Roşia, laşi; 1. Poxtuluchi, înv., Ividoui. Botoşani ; Bnthiletru-i’orint. înv.. Prthoonl, Mnaotd ; O. Btgn, Tiirconiî-do-suK. OorJ ; Pom. U. iţtornr*™. Tminva; Ruine $ie(ănf.*c\t. înv., rnueeni. ln$i>tni|n : N. Stoler iu. inv.. Zorlenî. Tntuva;0r. 7YihnrariH. Kintinele, Bm-fiti ; I. 7W«forr T. Bocancea. judecător, Clmpulung (Bucovina) . 2. 00 • lei 30. 45 Anul VII. Folticenî, I Septembre 1902. No. 7. Buc&taria ţăranului Laptele acru dc vaci se face sadea mimul din Iuplc tio vaeî. HI se lcrbe. se pune iti of uri, i se adauge cuib si se lasă tle se prinde. Laptele acru de vad uu se face gros şi hun ca cel de ol. linele gospodine ferii laptele numai la începui şi apoi toarnă in vase şi laptele crud, cum il aduce de la vacă. y.mînttua se oh|iue din htple de vacă ori «le oue. Laptele va-celor cu iniu'/ap ne dă zmlidlua cea mal hună. Asemenea toamna şi iarna se găseşte zmintlna mal inullă pe oluri. Zmînlină bună, multă şi gălbie se capătă dc la vncclc ce ati mana. Zmlulina subţire. albicioasă şi acră o dau vaeele cărora li-I luată mana. Mana vacelor se la de vrăjitoare prin farmece şi doscintece. Zniintîna se rnJnincă in multe feluri. Din en se face untul : se amestecă cu brin-ză de vaci dc se pregăteşte liiinza cu zmiulină; se ung alivencele se niiiiincă sadea, presărată cu sare, cu mămăligă caldă: se punt-peste găluşte do li dă gust; sc dreg borşurile, mai ales borşul cu carne de miel; se face din ea pui cu zmînlină, ş. a. Groşi forul se ia de pe oaie iuninte de a se prinde bine şi de a se inăcri laptele. HI e jnlrolnmijat la multe doftorii băbeşti. Dea-Iră viiială arsă iu foc şi sfarmată ca făina de grîă, se amestecă cu groşilor şi se face o alifie cu caro se ung copiii cind au bube dulci. (îroşlior frecat Inlre două oluri (un fel de oale lungi, zugru-mnle la mijloc) încă e bun de bube dulci. Cu groşilor se dreg unele iiilucârl şi se ung copiii mici cind se scaldă. Croşliorul se pune şi pe unele bube. Ghişleag se numeşte laptele Înăcrit ce rămine în oale du iul ce s’au zmintinit. Chişleagul, In unele locuri, se miniucă ca laptele acru. El se scoace [se pune la foc de se încheagă in brîuză] şi tur- — 97 — ŞEZĂTOAREA ulndu-se în strecurătoare, căpătăm brînza de vaci. Din zăru! scurs clin cliişleagul scopt. se face înăcreală. Din lapte se face şi unt. Untul se obţine şi clin lapte tic* ol şi diu cel de vaci. Din laptele de vacă untul se prepară aşa : Se pune laptele la prins în oale, se zniînlinesc oalele prinse, puniudu-se zmîntîna intr’o oală anume sau lutr’un budalăii (vas de ales unt. care e lungăreţ), şi se îa la bătut, clacă e în oală, cu o lingură mare. Iar dacă e în budalăti. cu brigkidăul (o rotită bortită, cu coadă lungă) pană să alege untul. Unele femei, ca să se aleagă untul mal răpede, scoc (ferb) zminlina la foc, o răcesc şi apoi o iau la bătut. Giud untul s-a ales, se strîuge bot, se spală în apă rece şi se sară, aşăzindu-1 în anumite vase. Numai din lapte dulce sătenii nu ştiu toţi a scoate untul. Ciud untul e galbăn şi frumos, vaca e Mănoasă: dacă e alb şi fără spor, vaca e stricată [i s’a luat inanaj. Din lapte de oae untul se poate alege şi ca mai sus. dar şi în modul următor: să Ia jintuit de sub caş (zarna dulce ce rămine după facerea caşului) se pune în bucinca (un vas de brad) oiî in bt.die, se lasă să se prindă oii să se înăcrească, şi apoi puuendu-se iu budalău. se zbate cu brighidăul pînă se alege untul ; in urmă untul se face bot, se spală, se sară şi se aşază într’uu vas. unde trebue ţinut la răceală. Unt rinced (stricat) şi Iute, pe chephne [pîeptenej cu brinză Iute rasă de pe bărbiută se dă porcilor citul slut bolnavi de bnn ă fo boală la git]. Din unt cu ceapă prăjită se fac prăjituri !] [un ld de sos] de se drege zama [borşul cu carne]. Zara e lichidul ce rămiuc sub unt, după ce s’a ales Ea arc un gust acrişor. Zara se strînge In budăe, se lasă de se înăcreşte tare şi cu ca se fac verze, fasole ş. a , tinlnd locul borşului. Cilul zara c proaspătă şi groasă, se mănincă cu mămăligă. Unii săteni vara bcu zară proaspătă, să le ţie de sete. Sărbuşca se face aşa : se Ia zară de sub unt, se pune in ceaun pc foc şi ciud ferbe, c'o mină să liric făină de popuşol, iar cu alia se mestecă îu ceaun, cu o lingură, ca să se amestece. Ciud a Iert bine, se Ia de pe foc, se răceşte şi apoi punindu-sc in blid, se dă de mincare. Cine n’are zajă de sub unt, face sărbuşcă şi cu zer. lj Com. de Gli. Lupaşcu, invâţatoi in Corn. Horeşti. — 98 — ŞEZĂTOAREA Samachişul safi sămăchişul >] e un fel de lupte acru foarte acru şi oţdit. El sc miniucă cu mămăligă rece. Sămăidiişul se face iliii lapte acru, după ce se iuveclioşte. Unii zic samachiş, chişleaguluî. Pocrişul^) sau pocreaLi e uu lapte foarte acru. El se iniuiucă in zile de frupt cu mămăliga. Sămăchişul e tot un solu ilc pocriş dar mai subţire. Zarul c uu lichid gălbjîu-albişor, ce rflmine cind se face hrin/.a de vaci. ori după ce se scoate din jinluit urda. Zarul din luluza «le Viici la început c aciu-dulcu|, Iar cel ce răni ine de Ia urda e dulce : lasat iiiiil mulţii vreme, se iuficreşte tare (se oţeteşte) şi căpătăm nâcrtala sau bnureala. Zărul se dă pe la ştirii cinilor şi porcilor. Cu el se iupletresc — după ce s'a topit iu el pitiră ană — unele scule care se bocşe, ruin şi ouăle care se fac roşi la Paşii. Tot cu zar se face şi duba fa. iu care se «Iubesc peile de oT, Înainte de a se face cojoace, tu zar se scald copiii slăbănogi, ca să se Inlănasră. şi tot iu el se scaldă vara pe la sliul oamenii ce sufăr de dureie de flit cp/. Ţiţiiiil e uu fel de zară foarte acră, pc care-l mtniucă omul nevoeş. cind u'are de altele. Caşul sc objiuc din lapte dc ol. Mai in vechime, cind săleuil aveaţi capre, laptele de ol se adăuga cu cel de capră în facerea caşului. Astă-zî, iu laptele dc ol. se pune şi tiuite de vacă, ca să lic mal mult si ca să nu se irosascâ laptele de vacă. Cel mal hun caş insă se obţine din laptele sadea de ol, şi mat ales călră toamnă. Caşul se ob|iuo aşa : se Ia laptele de ci şi sc pune lutr’un ceaun mare: peste el se varsă cheag, anume pregătit in chcgoruiect i şi se lasă de se încheagă bine: dud laplele e închegat, sc Ia un taujen (uu luelesteu, culişer, băţ gros) şi sc mestecă bine de se mămnleleşte, si cind e amestecat bine, sc pune în strecurătoare de se scurge dc zăr. Acum avem caşul. Scurs bine, se pune pe poliţă de se mal zvlnlA, lăsindu-sc să dospească [să fermenteze] obţinlnd nu gust acrişor. Cind caşul c iu zăr, se zice caş dulce \ el e gustos, dai* nu poţi 11 11. Samaehig zic DoruciiiT. 2). Cvm. do I. Teodoroscu. Cotirpa-ţ. — 99 — ŞEZĂTOAREA milieu mult. fiind sătios. Caş dulce în zăr se dă de pomană de su-llctul morţilor şi se duce şi la bisericii ca jertfă. Piuă nu ininîncî caş dulce, nu o bine să te scalzi, cA le apucă ridurile. Caşul dulce se duce jertfă la bisericii mal ales la SI’. (Ilieoighc, cind ciobanii lac vrAji. ca fermecAloarele sA nu poala lua mana oilor. Caşul cel îuaT gustos il dafl oile cu mană. Piu caş dulce ştiu sAteniî ca şî-aii clAdit odată ţiganii biserica.. Caş dulce se mai poate obţinea punend iu laple In Ioc de cheag, năcreală. Caşul dulce liămiulat cu sare. se îiilnincA cu mămăligă caldă. Brinza de oi e unul din alimentele cele mai de sarnă a săteanului nostru ; muntenii, mai ales, numai in el dovedesc. Ea se prepară din caş. Clini brinza e scursă de zăr şi uscată, şi eintl iucepe ori este fermentată, se la caşul, se curăţă de coji, se pune intr'n covală, şi aici se frămmtă foarte biue cil sare., dinii e frămliitată do ajuns, se pune iu bărbinjă ori in hudăe, şi accdo se imleasă ori se bate cu braiiil, un pilug de lemn rolund la capă! şi cu senjă‘ttun [crcslă-turî] pe el. Hălulă bine. ca să mi rămie loc printre ea, se pune băr- biu|a In carnală, la răcoare, orî iu baci. linia, aă obiecta de pun de-asuprn putinei nisip ori lut, spre a nu se lesulla brinza. Lurraree. aceasta se numeşte halului brinze]. Brinza se bate şi iu beşici de vacă. Bunătatea briuzel de ol atiruă de la meşteşugul baciului de a prepara caşul şi de la chipul de a o hale la putină şi a o sara. Brinza de oi se iiiiiiineă cu ui'iinăligujă caldă. Ea e o mîucare plăcută Iu tot timpul anului, dar se bece mai uruit in soptămîna albă. de dinaintea postului mare. Brânză iute de ol, cu unt iiilc — rhterd — pe clieplene părăsii (cules din gunoae, zvârlii) se dă porcilor cind zac de Inima [o boală de grumaz]. Cind brinza c prea iute ca să se poală rniuca, se topeşte iu hirb ori in hîrgăft şi se amestecă ori cu un nfi hatul orî tu cir de mămăligă. Brinza zburată se face şi din laple de ol şi din lapte de vaci. Ea se face aşa : se îa laple dulce, se pune pe loc la fort şi în ol se toarnă puţină inacrcală ori zăr acru. sau in tine ori ce soiu de acrituri, de se zboară laptele. Clud laptele e zbura/ (coîâstil. prefăcut iu briază) se strecură în strecurătoare, de se scurge, şi ceea ce — 100 — ŞEZÂTOAREA răminc e britizf zburată nri caş cu îuăcrcală. Caşul cu lnăcrenlă uu se poale conserva umil. El, frămîntnt cu sare, se inhnncă cu mă-măliguţă caldă : unin, spre n-l face mal Imn. il lopesr, airjesleeindu-l cu brinză inie. lirîir/a zburnlă e sfijionsă. Ea se face prima vara. iua-iute de a se futil' oile pe briază, M. Lupescu. CIMILITURI Degetele. 80. Am zece copilaşi cu cile o jumălutc* do căciulă in cap. — Kudeauu. 87. C ... creţe pe coteţe, eu le ’ndes şi ele es. — Lupescu. Desagii. SI. Pe valea lui V fu tuş vine o merlă cu două guşi. — Bal fişei. Dinţii. 83. Doisprezece pamiacl. !] iulral cui r .. îî bagi.—Bălăşel. Dovleacul. 8.1. Am un cal. şi el lin' se culca, işi face culcuş ca epurele. — Ktideauu. Fasola 8-1. Mendiijă meudriţă elicei toborijâ. — Bălăşel. 8.*». Ce-1 in fuiidul oalei cercelul Doamnei ? — A. Vas. 88. R uscări, crăscărl sil aibă, s-ar sui la cer. — I. Dimitrescu. Fiorul de prius şoareci (cătuşa) St». Obiliţil lAlărascn. cine n ghici, sil se zgîrcească.— Budeanii. Foarfecele. 00. Douil late-alăturate. două ’ngusle elrligalc.—A. Vas. Fulgul. 01. La trup slut uşor. fără aripi sbor. — Bîllilşel. Furca. 93. Am douil surori: una şede afara şi n*o plouă, si alia la acioală -j şi o plouă — Bală şei. 8li. Păsărue ruo, pă copaci să suc. — Rudcanu. 1 94. Cumătră aşchielă şede nepeplănată şi dă păr la fiecare. — S. T. K. 1) Stoboil ou cori se include cartea sau gradina. -) Adăpost. - — 101 — ŞEZĂTOAREA 93. Am zece fete: cinci pe clae, cinci sub clae: pe cele de pe clae le ploua, pe cele de sub clae nu le ploua. — Bălăşel. Furnica. 94. La cap ciuciu, la c . . ciuciu la mijloc fiiuu. tiîuu.—S. T. K. Furtuna. 95. Ce trece prin vamă şi nu se bagă de samă ? — R ud ea nu. Fusul. 90. Hulia ’n sus, liulia ’n jos ; cînd a Insăra liul a ii sătulă. — Lupescu. a] Hulia ’n sus, şi buba ’n jos, şi de sară burduhanos. — A. Vasiliu. bj Burduf iu sus. burduf în jos, clud cauţi noaptea burduhanos. — A. Vasiliu. Garafa. 97. Am o raţă loaipă boaită, cu 'n picior tnilul burluT. şi unul păbărniceşle. - S. T. K. Gaza. 98. Burduhoasa umple casa. — A. Vasiliu. Ghiata. 99. Mă şuii în deal la Văduleasă ca să încep o cusătură fără leac de tivitură. — S. T. K. Ghimpele. 100. Am un căţel mititel, muşcă pe Vodă de picior. — Bălăşel. Ghinda. 101. Am un butucaş: dintr’uii capăt fac o covăţică, şi diu celall capăt două căuşele — A. Vasiliu. 104. Am un trunebiu : îl sparg 11> două. şi fac două blăni de pal. două albii şi un potcap. — Bălăşel. 103. Ce spiuzură belit ? - Bălăşel. a) Ce şade sphizural?—Budeanu. Gindul. 104. Nueluşă vlnzăţa ocolesc (ara cu ea. — Bălăşel. Gisca. 105. Tiugă (tigvă, livgă. sau lilvă) lutuiauă ţipă noaptea pe poeană.— Bălăşel Glonţul. 100. Tărtăcu|ă brează lol cîmput nechează. — V. A. Furescu. 102 — ŞEZĂTOAREA Grinda Igrinzile* caseiJ. 107. Coamele ornează şi Impui vărcază. —A. Vnsiliu Iepurele. 1 Iii. La deal fug de nu m'ajungi, la vale cad In Urinei. — ÎS. T. K. 1 MS Ani patruzeci de copii 117. Ce iese ciont din pădure? culcaţi toţi la uu căpălii Băl. şi nu se ceartă de loc — 118. Şuşoi Budennu. mindroî Harapnicul. şede’ntre doi băşcălii. •)—Bal. IOD. Ce-I iu grinda şi colindă. Inelul. şi pişcă de prăpădeşte? - S. T. K. 1 I 'J. Şede Făt-frumos pe un munte de os. — Harbuzul (lubeniţa). V. A. Forescu. 110 Am uu iezişor cu opa roşie, cu peştii negri şi malurile verzi. 120. Frigare dă carne A. Vasiliu. şi carne dă aur. — Rudeanu. aj Am o f, ii lină : apa roşie, gliizdurilc negre. — Bălăşel. l>] iulie două dealuri curge apă roşă şi cu peşte negru. — S. T. IC. 111. Am o lădiţă plină de căiugărite. — Bălăşel. 1 12. Mă dusetu la Imduleasă să Înceapă o începătură fără leac de tivitură. — S. T. K. (îloilenl Pat‘|»ani(a) 113. Am o ulcică cu miere ascunsă iu buruene. ÎS. T. K. Holdele. 1 IH. Am un picior de muscal şede pe un viiT de deal. (Din Oisteşli. Sureavu 11 121. Turtei hurtei băgat în c.. de viţel. — Băl. ImbUciul. 122. Două lemne bodolemue. şi la mijloc un grumaz de piele. A. Vas. Jirul, porcii şi lupii. 123. PicuruşiI picură, trâpăduşiî trăpădă, Mogosoaea şede'u calc.—I. Dim. a) Picuruşu picură trepăduşu Irepădă gkliluşu gîdilă. — Rudeanu. h). Trăpăduşul treapădă. picuruşul picură, Hulea. Mnlea ţine calea. — A. Vas. 11. Raacaliii — coriwloitt, voîuîo, oare ti arc teama do nimic. — 103 — SEZÂTOAREA Lăcâftsii 121. Doimiişor cu haine seurlc marc lege ţine’n curie. \r. A. Forcscu. 125. Ţiganul cu haine scurle răni i ne singur Iu curte. — I. Dini. Lăcusti. 130. Săritură de ciulii. Iu urmii nimic. — I. Dim. Limba. 127. Am un bulucns dc leiii. umblă prin bordeU'î si strigi! Mafiei, Mafiei.— A. Vas. Lingurele 12S. Sus luni! jos răsună. ceucclo s’aduiiă. S. T. K. 121). Pă valea lui Islrale ies ciorile ’ucărcate. — Kudeanu. 130. Am nouă ol cu capelele in ohor şi coadele afară — Bălă şei. Livada. 131. Mă dusei după casă. văzul marc mireasă. — S. T. K. Lopata şi mălaiul. 132. Am n căi ăl uşă neagră, toată ziua hale din coadă: —ŢuştI ha hă pe lopată î — Vine bahă şi-mi ara Iii.— A. Vnsiliu. Luleaua. 133. Buşă, guşă. găinuşă, viuă, na, cenuşă. — A. Vas. a) fiăinuşă ciuşă trage ’n nas cenuşă. —A. Vasiliu h) r.’ăiuuşă ciuşă dă cu clocu pin cenuşă—Iludeanu. Lumiua 131. Dunla groasa umple casa. — Budeauu. Luna. 135. Am m1(ă potcovită şe< 1 e pe-o casă şi i id i 1 i I ă. — A. Vas 130. Am o găină boghîetă umblă noapte pe sub părete — A. Vas. Lupul. 137. Cine şede în brind sus la vie rozlnd materie ? — S. T. K. 138. Noaptea ochii ii ster leş le şi ciml urlă le ’ngrozesh* — S. T. IC. Artur Goroveî 104- ŞEZĂTOAREA Tradiţii locale 1. yasile Cel Mare a Sătenii <1 in Crucea, (rom. Bionicul, juri. Suceava) pomenesc dos în vurbirele lor despre Ironii, pe un haiduc emioscul sul» numele de Vasile Cel Mare. iar povestea lui se şl io piuă şi de copii Din cei cari lnle.se. nu l-a apucai nimeni, nici a trecut hat mult peste sula de ani de elini a haiducii Vasile Cel Mare. Viaţa şi faplele acestui om, a.şa după cum se povestesc, sini vrednice de cunoscut. Vasile Col Mare ora do loc din satul Ciocăneşti, curii spini unii. Iar după cum spun alţii din satul Boului. Amiudouă satele sint iu Bucovina. Iii urma unor ho[ii făcute iu Cimpulung (Bucovina) cu tovarăşii săi. Şlefaii Husu şi Andrei Bu.su, urmăriii de poteră, trec muntele Tcdireseu, vin in Crucea şi se tocmesc stupă pe la oameni. Vasile Cel Mare s\*i apucat slugă la Clicorghe Co/.an. care era vornicul satului pe vremea aceia. Inlr'o zi Cheorghe Coznn, ii bănueşle lui Vasile Cel Mare că de co nu scoale afară nişte poloboace cu curechiu ; era in vreme de luamnă. Alunei Vasile îşi suflică niinecile, scoate petrele din poloboace. de pe cnrechiil. şi apucând pe rlud, cîte-uu polohoc. cu o mină do sus şi cu alia de jos, Ic-a scos pe toate afară. Şi (ilienrghe Cozan şi femeia lui. Sofronia Groasa, s’au minunat de puterea lui Vasile Cel Mare şi au inrqwt—vT~prinde grijă. In primă-vară. Vasile, şi-a luai rămas hun de la Gheorghe Cozan, şi fără să vroie a-şi lua simbria, a plecai. Iu drum. s’a oprii la o crişrnă in Gura-Negriî (Dormi) unde a băut iu trei zile, trei vedre de viu : in această vreme, puşcă cu pistoalele în pura cuptorului de sărea cărbunii din vatră in toate părţile. Mai pe urmă, s a dus tocmai in Pirăiil-PJnleî la un oin_Eurlu-iifbj.inde s'a tocmii iar slugă. Tocmai se inlimplase să vie iu sal o laie de ţigani din prundu leşului, şi făceau multe neajunsuri oamenilor. Sau încercat el să-î scoală, dar n’n fost chip că erau mulţi ţigani şi îndrăzneţi din cale afară. Era cam o săptărnină piuă iu .Silului Cheorglie, dud oamenii sc adunase la crlşmă să se sfătuiască pentru va ml nl vjleţui:din vorbă In vorbiTlTpui g la | i ga n i şi nii'^tr rî:: in'pîud cum să-I scoală. Vasile cel Mare, care era de faţă. Iese dintre el, îa un girneţ de fag si merge Ia un ţigan cerind să-î — 105 — ŞEZĂTOAREA facil o măciucă de fer. Ţiganul pentru plată 11 face bucuros, ba î-o şi tocmeşte in gîrneţ, legindu-o în patru verigi, fese apoi de la ţigan si plerîml printre corturi, ivsioaruă citeva : ţiganii se înşiră după Vasile, care o rupe ele fugă. Cind l-a venit bine, se întoarce şi Începe a-î pocni cu măciuca aşa. că pe caro cum it pălea şi cădea. Ceilalţi din urmă au rupt-o de fugă ’napol, şi au luat corturile şi ce mal aveau, şi-au luat o la sănătoasa. Oamenii, de bucurie, aft început care de care să deîc vin şi să-l cinstească, dar el n'a primit. Nici simbria de la Furtună u'a vrut s’o iee şi a plecat. .Şi-a adunat tovarăşii vechi şi n1|il noi — cam 12 de toii — şi a culreerat munţii dc la hotarul Bucovinei. Muntele Lung. Boia, Băeşosoul, prăpădind mal ales prin Humor, Câmpulung şi alte locuri din părţile acelea. Poterile ii urmăreau însă din toate păr|i!e, o parte din tăvarăşii Iui au fost prinşi între care şi Creţ//. Cei rămaşi, cu Vasile cel Mare. s’au întors in Cruce la Nichita lui Vasile a Niculuî; pe aici au umblat mai inullă vreme fără să se atingă de avutul oamenilor si fără ca să facă potlogării de rînd. De multe ori, V'ast’c ret Mire ajuta pe năe ijzf< şi nu suferea ea tovărăşii sii să facă rău o nucu;lor. Citid au plecat din Cruce, după cc au făcut cinste la crişniă cu oamenii din sat, au văzut trei corbi : — De amu pcriin. fraţilor î a zis Vasile cel Maro. Au suit Hriujieşul şi s‘au dus la fundul Bistriţei din Ardeal, iar de-acolo pe munţii Ţibleşuluî, unde şi-a ciuta! Vasile cîntecui: Frunză vinde iarbă mare. colea ’n jos pe lingă vale, trece-un căpitan călare cu trei sute de entane. după Vasile Cel Mare. Stai Vasile nu fugi că grea poteră te-ajunge. Las potera să m'ajungă că-s voinic, nu-s hlăstămat, is voinic cu băpmeag ştiu poterii ce să i fac. M'oifi pleca după un fag şi-oi ii ridica cu ji baltag şi pe toţi i-oiu face prag. Foae verde măr mustos, răinîl Ţibli.ş sănătos ! N'a G astă-zi, n a ti mirii cînd oiu mal călca pe tini. Dc aici s a eoboril la fundul Bistriţei. Pe cind mergea cu un tovarăş al său pe drum, urmărit de poteră, a fost împuşcat de nn Comis, care-1 pi ud ea diutr'uu cerdac. Tovarăşul seu, l-a luat iu spate şi-l ducea, dar liind oă-i ajungea potera, Vasile Cel Mare a zis tovarăşului său să i lese pe dîiisul, iar el să fugă, să nu-1 prindă potera. — 10G — SEZÂTOAREA Uli prost gftsiiidu-1 jos, l-a tăeî capul şi l-n dus la Suceava, unde era cerut. BAmflşi|c din 1 impui lut Vasile Cel Maro se găsesc iu dosul Tainiţelor (munte). Cînd umbla el Iu haiducie pliu Bucovina, işi avea făcut un bordeiu iulre stlucile cele mari de pe acest munte, unde se adnpostea de vremuri rrle. Urme de-ale bordeiului se găsesc şi azi. Se zice că o feinee clin Gemene (Bucovina) a găsit multe odoare, în bordeiul lui Vasile Cel Maic din Tamiji. iAuzilfi iu Crucea ISmsmd, de la Custurile Cujnrnriu. de 7u am. Leon Mrejeriu. I> ESC1 L\TECE DE URSITA Desciutftloaren ia un cuţit, pilr de porc, si sAminjA de clnepft, înveleşte locul cu cu|ilul şi zice: , For, focuşoiul meu. eu le învelesc şi Iu să Ic desvAleşti. sA le faci un şerpe balaur cu solzii de nur, cu aripele de loc. ni pliscul do oţel. sft te duci ţara tu lungiş şi iu curmeziş, uude-a li ursitorul. SA-] el şi sft-1 izbeşti, la diusu sil-l pnrneşlî, prin pădure (Vini sine şi prin sat fArft ruşine, prin gloduri nefiinţe, prin ape ucruple. sA sarA gardurile fir A pîrlaz, sâ inlre'ii casă l'ftrft de oluaz. sA nu stee in loc cum nu slA pAnfn foc (aruncA iu foc citeva lire de păr de porc) ; sa plesniascft. sA trAsniascA (pune pe foc citeva seminţe de cîuepA) şi ta dinsul sA pornească-. După ce I s’a descîutat, îşi pune cuţitul la cApAtnm, şi noaptea îşi viseazA ursitul. Tuainle de a se culca, face 12 mAlAnil în curmeziş şi zice : „Eu Ie dftnie.se cu 12 inAlAuii. tu sft mfl dArueştl cu ursitul meu, Iu vis sA-l visez şi aevea sft-1 vftz". DE DESFĂCUT Se descmlft în apA din Şiret în care este pus un inAnuucliiu de busuioc şi un bau de argint. — Buna dimiueajA apft albA — Mul-ţAmesc cutare negru. — Da de ce s negru ? De fapt, de dat. Cu astA apA curată. luminntA, eu frumos m-oîfi spAla de fapt. şi de dat; cofa *u iiiînft ml-olu lua. Iu fiulîna tul Iordan olft pleca, pe cararea Iul Adam ; duşmanii, pizmaşii în pAinînt m-afi izbii. Maica-DomnuUit m-a făzut. de mina dreaptft m-a luat. pe gliizdele de marmurA m-a — 107 — ŞEZĂTOAREA aşezat, cu apa Mirului m-a scAldat. cu dragostea m-a ImhrAcnt, cu lit>o1 Acu IA. I£l de mA-sa u'o ascultat calul şi l-o iuşauat.y şi după puîcA o plecai. La puica cind o ajuns murgu-aşa o rlncbezat. poarta ’n trei s'o despicat, si el aşa o oftat inima s'o daliuat şi puica ş’o Întrebai: — PuîcA, puiculiţa mea, dnd am ris de ce n'nî ris foc la inimă mi-ai pus? (Culese din jud. Sureavîi ş’am vorbit şi nai vorbit de drept m-alars şi m-ai fiipl? Cătră mine le junii că pe altul nu mai ai, te jurai pe sfinlul sosire şi pe sfintele icoane, ş’am venit şi te-am prins fajă cum te ţineaţi trei pe braţe: cu unul le sărutai, cu unul te dezmerdaî, Ja unul |i|a o dai. şi atunci că mi-ai răspuns : drugă,cumpără-mi ce 1 ’arnspus să nu iei rocbi|A verde că suut dragă cui mă vede, s*o iei neagră ghivizie sA-ji tiu dragă numai ţie dacă vrei să-II iiâ soţie. 4s G — Pru i i zuşoa r:i t roi m ;isl ine ce-auil eu puică, de line ! Am auzit şi uu prea bine că vraî să te Ieşi de mine. Lasă-te la D-zeii că mic nu mi pare răii ; da o leacă mi cade greu c'aiu deprins naravul tău la beţie la trezie şi la focul de minic Eu din gură aşa grăi : — De |i-i drag să ne iubim, bai Ia crişmâ să bem vin şi cu drag sa ne iubim ; de ţi-i drag să ne lăsăm, hai la crlşmă sA mai bem şi cil drag să nc lăsăm. NI. Lupescu — 112 —