y'/j festa, Or T «' fi REVISTĂ DE FOLKLOR Anul v 1.7 No 3.— MKM1IHJI îNŢCMEl I *r r . ! Ir imC if!IhjpjIii fi J^iooţal r. BuUiţfJ. iii. S 1 «. J . Ffer.-*r.->* .4 iţ/ ,\ SAdv ,^<0^. •.!• ' t. Ir. JforgtiC- ilili.it. 1 ..... -ÎTT1 ....Mw.........,. V.. lV ■ 1 i ■ ♦ /mmiiL» m .h% | u I- J'uwtO.' 'i, JfuliO»' . Bji- mrml lit' h *—n -hi* i ph. t f»7iwuv-. fut., buhuil, H/u.4ti : i*- Gtuzrt* ••i*- >• .*•* j f4»-r * I Vm i iiuiti . \f ’ntntkin. iiiV'.'rfjiliao.tj-Alil1inT. “ -* •'•«•** K | . “'-iftllru «ii • i.îitni^c, Efiltir 1 *- ■*> ‘J—• »* »U- >h*., V ţt *at, ^ I ^ ■ hm •/ ii infifnu 1 ii.il a,.miiiil ■ f ■•• iUtitlid-. Zoi^fil, Ty'oii . it*ilu Vv . - ■ t| —• # —. l '. tfjith—»M III. tuilltl, JVVuiiq Si. 7/»J*âilinCM. **• b u •*( . N’ r» tlT-i VEk ii L Jfojumi. um- 4 M , . . y, I . II ^ |l. 11 ■ i i iNin .ii ^*-**«*'Vrityfc. >■ .. I,..L'- al. *J. Bitfu, -=»' 11 i” •♦i/iMMfc. i un, t'mcoţi. liilumiţa ,VS: sihitriL. Uic,, Xof- wif ■I...» . |. Ţ. I\,,,nric% li ... ISri.jji, m: î ^i H «V1 jVn1. U-iii jUticin ii oifn cin/. înv., Tîr.lhnuo», m ,i. .!> -jiţ, fnnft-t... :iilj Tijtft^a : ' L Ţr. S. fu>\u>r'*iM, fffY. II ■ I I liî . I ■ ilf fl .7 M Ţ\ *J 10 i I .Imh »«, mu Midi -■ Mm MUU S Tfti/tHm nJUţilLvIE yi iranului . . M. Lupescu v^uza-\ odă . . . . S. T. Kirileanu. Cînteee. culese de Al. Vasiliu. T. C. Ionescu. Leon Mrejerin M. Adameşteanu, Dobre Ştefânescu. Ră-dulescu-Codin. Monumentul lui Ion Creangă. Note bibliografice . . . S. T. Kirileanu Ştiri. / DE LA ADMINISTRAŢIE j • / 1 Cotizaţii primite: D-l G. (r. Burghetea avocat şi deputat. Do-roîjoi. 2li lei ; I)-l Serafim Ionescu. Folticeni, "> leî; T,eou Mrejeriu, fi leî. 3 lei Abonamente primite pe anul VII : D-L^Titu Maior^stfu. Bucureşti, ii : D-l Gli. Adaniescu. Bucureşti. 3 leî. ‘ ure.şti. 3 lei. Lista de subscripţie / ridicarea unul mouument marelui nostru povestitor fon Creangă. \ ■ . Artur Gornvei. Fnllişciii 3 lei Mircea A. Gorovei . t leu \ Sorin A. Gorovei .. J Clir. GbeoTprbiu ş „ î m fi Ie! Amil VII. Folticenî. 1 Maiu 1902. No. 3. Bucătăria ţăranului. Mint eibfitorilo mal mari, ina! frumoase şî mai de |»H*| prlitltl tunul. I '■ Inifimil di do sarnc, de Paşii, se dA pe suh pamiul şî tul di »'ui in 11nn1 de mină. ertr) cea mal mare pomana e a da celor ■uite i plivii de I -erlifltnr) ale I tivi erei. iii11 '• i mvitbi iunie iu nllrt rovă|ică tnnî mică se face pfănm- d......... ui'iiil iliii Ilih "i* ni fi rti. Ile multe ori gospodina prepa- iyi hun •Ui» l|lH| | I de lînmeiu i fi.'upji, (eiie la un lor. Plămădeala * • 'i ■ '■ un lltuuii- 11ii . pune plămădeala in faina do griu -i e Ihlnunln alualul foarte bine. cu lapte ♦bibi *nbM‘ ulirt luiluie uni a piua -e face moale, şi se ames-Wlo l'wil» tiupiielele de l.iiua. Lucrarea aceasta, frâmintatul a-• < m* Iiim» de un voinic. lai cil aluatul e uial bine fiâmiutat, II e pune pe de luturi un colac, tot din ttlhHli dindii |i .ni.i |tu(tno, fAciiIA din brluză de ol. rramiiitală v < *<• »" "mm -o cu lupii- dulce călduţ. Cine are. frăiiiiidA brinza • * - ‘ »i «mi i nul brlir/n e prea Iute, i se adauge bara fiu tc (cartofi) flMIl i u cat*- *-c liAndiitA bine. I'mpluiiua e face şi cu brinză de vaci, cu orez feri iu lapte ■Iulie »i fum .<|cni| iu nuA. Iu umplutură, cine poate şi are, pune H thHlIde, -coiţisnarfi. cuişoaro. ş. a., ca să aîbA pasca miroznă IMiliA unele gospodine pun In pască şi ceapă prăjită In unt. (lupii ce - un umplut paştele, se muruesc (se ung) cu ouă bă- ŞEZĂTOAREA iute, şi pe lopată se dau iu cuptîor. Pe lopată, ca alualul să nu se prindă dc ea. se preserft ţările de făină de popuşoî, oii, cine are. pune pastele şi iu tingiri. Cuplîorul pentru paşti se potriveşte cu ţările : se zviii in cuptlor ţările, si cind ele ard, locul a fost prea tare ; pastele* se bagă ciud numai se rumenesc lărilelc. Cind pastele sini coapte, se scol diu cuptlor, se răcesc şi upul se asază diluil iu casa curată, ori in canmnl. unde start, fără să puc cine-va inimi pe ele, piuă in ziua de Paşti, ciud se dau la casaşi, după ce fiecare a luat na fură. Pastele se lac Vineri şi Sîmbătă inamica Inviereî. In serbălori-le Pastelor nu se miiiîucă de cit pască, fiind pacul să faci foc şi mămăligă ; aceasta e singura serbăloare in care ţăranul mai nu face foc. nutriudu-sc cu pască. Pască sc mal face şi pe Ia Sf. Cheoighe, pe Ja Ispas, şi pe la Duminica-Marc ; acum ele au cai umplutură caş in loc de biinză. Pasca se mînîncă mul totdeauna goală, fără uitătură. O pască, o luminare şi 3 ouă rost, se duc jertfă la biserică iu ziua de Paşti. Dusul cu pască. A doua zi de Paşti, feciorii se duc cu pască la părinţi şi fiuil la naşi. Kerneva gospodarului duce înlr’o legătură curată o pască, 2 ouă roşii si uu cozonac -- cine face — şi in schimb capătă şi ei de la cel cărora le duc aceîuş lucru La dusul cu pasca se iert şi copii, cind tiuii merg la naşi ori cumătril la naşul copilului. Cei ce primesc pe gospodarii cu pască. îi cinstesc cu vin ori rachiu, chefuind. ¥ Cozonacii se fac din acelaş aluat ca pasca. Cozonaci nu fac de cit sătenii avuţi. Cozonacii au cele inai de multe ori aspectul unei piui. Ţaranil de Ia munte nu prea fac cozonaci. Cozonacii se fac uumal la Paşti. Ca să albă coloarea galbenă, multe femei pun tu aluat zamă de şofran. * Pe la lăsaturile de săc, pe la petreceri, ele., gospodinele fac plâcinU cu brînză de ol. Pentru plăcinte nu-1 nevoc ca alualul să lie dospit. Plăcintele se fac aşa : se ia făină de grirt, se cerne prin sita cea deasă, se frăminlă cu apă călduţă, şi după ce aluatul se face bo|urele, se lăţesc boţurile cu sucitorul şi se pune iu mijlocul turtei brînză frămintată cu ou şi iu care se pune ceapă prăjilă Iu uut. Plăcintele se strîng — se acoper — şi se dau iu cuptlor de se — 34 — sezAtoarea mm l^iîiif] coapte, se scot şi se ung cu o peniţă cu unt. sad cămin i lu imse. 11111>n plăcinte se bea vin, oii să cinsteşte rachiu. Plăcintele se Jir -i ra jertfă la biserică \f*J%ntnte tu podlclc in briu se /.ir plăcintelor mari şi eu crep imil|i riud si* rrsfiing; deaceste plăcinte Iar nevestele tinere şirele • m •li.itmli, ciml i-şi aşteaptă ibovnicul. — Plăcinte calde se dau şi pomană de sultei d mur(ilui‘. :c Idt m i\ se Iar prin pustiiri şi pe la ajunuri. K!e su far ra ptiu luble, «Iar in loc de lui uză se pune cuirrhiu ori mural, ori • i In i bine şi prăjii cu cdoiu şi ceapă. Văr/.âii se lac şi cu Jţlfd fum ru cartofi prăji li. ele. \ -u/ările se fac mal ales ritul gospodarul are sc primească rute i de iiunla ort de bote/.. S itaii* sau pelin,etc Domnului, se Jar la ajunul Crăciunului. | h ml nişte I ut tije înalte subjii 1. coapte bine şi uiuete in apă In* tul» 11 ii iii miere uri zaliar. Pupă re se pune un rind de (miile line te. rtc pune şi un lind de* jttlîd umiludu-se ast-fel piuu ce se • oeple un al. linii tu Ine de julfă, puii zuliar şi miez de nucă pit iil Ai i ste -ridice «mintes/ piTmcele iu rare s’u Luvălit Domuul ihi'dir l] pomană mare se dai şi altora scutice să mlnînre. * 'UiveuicD se fur aşa: se ia făină de popuşol. se cerne prin na den ă. si sc frăinlntă cu c/iişlcag. iu loc de apă : in ele se mai gmi» u miirar. rozi de ceapă, frunze de sfecle, cimbru, ş. a. hă. irite iiirit unl. şi punindu-se pe frunze de rureeliiu ori stegic (urie-i iţ l vt pe Iniiize dr lirean) se dau iu cuptior dese coc. Alivenceîe se •4» ?>nb|lrrlr. (Unii slut coapte, se scot, se ung ru zmintînă —- un iM»d iiIt veim -i un lind de zmintiuă — şi apoi se dan la casaşi o .palme. Alivenci se fac mult pe la Moşi (Simbălă înaintea Du-mltirri'i muri) de se dad de pomană. (Alivenci este şi un danţ Jără- * ( h>*, \t(is sau colţunaşii se fac la lasaiul sâcului de postul imun. I li......»l»|in aşa : se Ia făină de grlu, se face aluat, şi din *h*U «I hulii -nbtire rit masa. lăţind-o ru sueitorul. Turta aceasta i Iw4* păli Aţele ori romburi şi In mijlocul lor se puue Lirinză fră-Mdtibilii di* *0, ori de vaci. Pătrăţelele se Indoesc şi se fac ca nişte — 35 — ŞEZĂTOAREA triunghiuri. Aceştia-s colţunaşii cruzi. Pentru a-i face huni «le miii-cal, se ferh iutr’un vas curat, se scurg de zamil şi peste ci se toarnă unt topit, de cel proaspăL Colţunaşi se fac şi cu curechi Iert, in loc de brinză. (va urma) M. Luposcu Cuza Vodă Iu inima şi sulletul Moldovanului nici un cliip de Domn n’u pătruns asa de adine şi de cu putere, ca viteazul vitejilor. Ştefan cd A/arc, care ne-a stăpînit ţara Moldovei, de-atitea veacuri de om; — iar acum, mai iu urma. alt chip de Domn sa înrădăcinat, lot aşa de puternic. In lirea Moldovanului : Cuza Vodă. Cel iutftî îi pomenit şi va ti liitruuna pomenit, pentru vitejiile sale, pentru numărul mare de biserici şi pentru dărnicia sa: iar ista* 1*nit. va dura iarăşi pentru veşnica pomenire, căci el a fosl care a iuipamiutenit jaranii, cea mai mare fapta a sa — pentru că a Îndulcit vioaia şi schimhat intru cit-va vremurile ncvoioase ale trecutului — afara de aceosla îl mai pomenesc şi pentru om sa cm mare. care arăta a belşug ! . . . Ceea ce u’a ram venit la socoleala ţăranului a fost. că prea a lua l-o din aspru eu armata, a slirnit citc şi mai ctte şi gosporla-riul era stinghirit iu multe ale lui. De pildă iată ce cîntec a scornii poporul : Frunză verde de marari s-o stîrnit un gbeuerarî. cu -300 de sorţarî sorjari ’s tinerei, tot ramaşi de la femei. Frunză verde de măr dulce sui măieuţa'n deal la cruce, să vezi Cuza cum nc duce; că ne duce ca pe boi, şi ne tunde ca pe oi, şi ni dă păru*n gunoi. (Auzită din corn. Brnşlcnî, Jud. Suceava, «le M. hipescti'. lusft dacă s*afl găsit nişte guri rele să scornească ciulece de soiul acesta, s’aii mai găsit alte suflete înţelepte şi alese, care aQ făurit cintece cu totul alt-fel. De pildă : Frunzuleană iasomie hai Mărie 'n deal la vie. — 36 — ŞEZĂTOAREA A • iiUhmmii doricele să Ie svîrlim pe fereastft, •A li* Im «'iu mflmmcbelo, Domnul Cuza sa trăiască, «U Inri 4•*111 In Irşl ru ele ; şapte (an să slăpinească î >i l »i In (intim Iioiunească r.lcua Scvaslns. Cînlcec .Moldoveneşti. laţu lat . AII rlulcr : rmitfa \rhle bd de crin M piilMij.i dai i,i vin, » 'Mi -o| pe dlodniicb' a • ulei/i im llmii ele ■1 Ic (mi I Ml IMăMIlUi'bi Ir i Mp tj: Mt In Iryl ni ele I* I • iii iihlOit ilniHIUilMM b • i iImm 11« li 11‘i.ii'lâ, 1 ’ ( u I il /1 r9* i» *♦ >1 I ţf l = ff r~tt <4 «Z lfb,f i. if , »t I ! M n mu (' • I |h*|. i'Minliie din lliiemiitii, Iutii. II. iaţa HI), fin imm sin >|mm « «o« oi li Al In nllehil | tini nulul nostru, ,oiiiii • (h ih«m i»t»M)i i«t ion pntMiul i momii» mii line li-Miiitml înndnt, ni lit pămlul. Iic aceia dud ii r e * iA «but Mu ie* h» minim Imn de nevoi, să apere sala* Ot i l*şm• • > 11* • ii «ien|n ji nici o răsplată nu cere de la H- mm * | ii» U |niA tli >ii im .// nt | cel rlncaş cu petecul lui. 111 ii miiwuI «ii iIhiii Iul ji• ■ > In lot I ile n lui <'.tiza ? Ibtde’s ? Ce fac ? i » • « » i i AÎ utu11 ■ •• ->i in dicluăliite. »n prin iran, ciuleau tu jjeimncbi şi cu lacrimile ’n In j» a noi Iim'I» trenului pe muie Ireciise trupul Iul Cuza Vodă! m >n ei ii.....ii i Im Cii/.ii se asamăiiă cu moartea Iul Şlefau ■ I......lin uni Im mii ni luate din Moldova De dud Cuza s’a ivit mulţi feciori, a eătănit mul11 copii a sărăcit multe IV.te-a 'nbătrUiil. CAcl llăcăii s’nfi rărit .... o, ile i’au mai mărit popuşoiul s’n suit (scumpit) ci ne i ţii opt lei de ai ffiut f fiorini], •Im şi banii s'au scumpit. — 37 ŞEZĂTOAREA II. Romîuuluî chiabur şi boarilor — iu vremea «le demnii — lc plăcea sfi petreacă bine. adică să fie nm de petrecere, să se aifile voinic., fie la călărie uri la viuătoare .şi să Irăinscă pe lumea asta,— vine vorba de supri partea femeilor. Cam aşa a fost şi Cu za Vodă. Mal ales ca voinicit», Cuza Vudă era straşnic de hun cliitacl (tintaş). Zice că odată la Banca. Jiul. Tutova. Cnza punea un ou pe capul gol a unul ţigan, şi ol trăgea în ou iară ca să atingă cil de oleacă pe ţigan. Aşa că şi noi ne putem mituiri cu Cuza. ca un adevărat Willielm Teii roniîu. El avea la Banca, un uram : Lambiino. Aici făcea Cuza multe petrecanii înăduşi le. numai între-ai Iul, şi rar făcea petreceri cu tămbălău mare. Odată, u’am putut se aflu anume, în Banca ori în Ruginnaşa. a făcut o petrecanie cu muzica milităreoscă, cu lume multă şi «le lot felul, mă rog. huleai domnesc, nu fleac : mese întinse cu mîn cărl uilr’alos, de te 'inhalau numai cu mirozna lor; băuturi din belşug şi fel de fel dc-şl scurgeau ochii la ele. Vodă cu Doamna şi cu to|î ceinlnlD petreceau şi se veseleau oi iu de eî. iar la o parte le mat ciula, cum v’nin spus, şi muzica mi-litărească. Toc mat cînd era petrecania în loiul eî, nu şlifi cum de-a putut răsbate Chiriac Furtună, scripcari din Ruşinoasa, ţinutul Suceava — moşiea luî Cuza— şi unde n-a începui, măi lală, să ciute ţiganul nişte, cinlece ca acelea, mîndre şi cu potriveală, de to|.î au ramas cu ochii hollmţi la ţigan şi cn minţele duse, do cîntecc, pe alte lumi desfătătoare. Top se minunau de meşteşugul şi iscusinţa ţiganului şi unde an prins a-1 lăuda, ba să-i închine pahar de băutură şi-l năvăliau cu bacşişurile care din cotro. Şeful mu zi cel mililăreştî. cînd a văzut ce de-a bine a dat peste ligan şi că-l i ut rece pe două părţi rnaî rnult, nişînîndu-1 in faţa lumii, s’a plius Domnului de obrăzniciea şi mo.jiciea ţiganului. Şi nu’ş cum a li gindit şi potrivit Cuza Vodă, că a dat poruncă ca să-I tac îudata mare două degete de la mina stingă, şi cele mai de trebuinţă in meşteşugul scripcei. Ţiganul cînd a auzit de una ca asta, a prins a se valcara : val de el şi de el. că ce-ar să se facă fără de degete, fără scripcă ; — 38 ŞEZĂTOAREA urla i mnnm lata lui. nsta-t pinca lui şi asta-i inima luT. Nu mii prăpădi. Măria Ta. că sîul şi cu un snllct de om *4 mi nici d«**n vină. (!c-am să fac dacă allla şlifl şi eu pe lumea H*la . , Vodă tăcea. Mi.ii.i cai«’ Ic plăcuse cinlecele lui Chiriae Furtunii, fiindu-le mila de hunii, aii pin cite-n vorbă bună pe lingă Domn —uniri inii mi li-l. nitul intr'alla — şi cu niaie ce l-au putut îndoi de la pe- ■ leiip....a ali a .mică şi i a schimbat-o. \ | ii in meii Mă I aducă seripen ţiganului şi Vodă singur a rupt iimifi ■imiţi mhI h\ mi) şi l-a liolărll, că. iu vienja lui să cinic numai ilin două «dimie -d cu sclipea făcută de dinsul singur. Tot aşa ^1 hi■ ti”î.1 Ini dară I n /ftpsi că a călcat poronca. să-T lac amîudouă ...... im ilniiii dri'cle, l inii Imtărise deTilăî. ( 11m> linhiiiă .i căzut Iu genunchi pentru mila sa domnească, r l ui >i tmlmi.it pmă la paiului faţă de mesenii domneşti şi a pornii hi itoibă «> Imriim c u wA pul cu «ulletul său şi cu scripea. ini- »|H "II h tiii«> i ti «•iluidn tuia In lung »d ’n Iul, mai ales prin Molii. iu îl !n|t il -Ito II vilii ă pnpiuin. I .IUI i n#nl lf• i m ii ninlllll I Ml I II Miitn iuii* hmII Hcitlv. *>■ Ini duşi Iu fundul capului care h | i111 -it imiheihM m * IdpiO Iu cap. Jmbnicnl foarte sărăcăcios, cu ■ ■ mii 'i ii* m Mul i 11ini Ihldcniiua cu o sarică aruncată pc-uu lllllrll In ■iijiia mi ? «ilriiue tăcută de muia lui. galbănă de vremuri ■I |tni » i «iiftlmd % 11-11(11 I sărăcăcioasă ce-o duce. cu arcuşul lacnt liiii nn bal Un «milei piu că de hâh'liiejă — şi legal de-uu capul »l >u altul mi llic de păr de cal. i Uiia iiii'im din HMipcă, chiar mergind pe drum, de aceia-T uimniil di H di«*nr de ciipil, care-1 ascultă şi tac haz de el. i Unt il aud niimcnil ciulind, de departe îl cunosc şi dau de *i|ii din unul Iu nitul : - i 4,/mi O venit Chirilic iară! Va *de Imnă -i oaspăt iar. căci ciulă întruiiua ciulece cu atila Im a i aldina de mi* «Irlnge lume multă şi li-i greu pe urmă să se li1 llpcaia A dc e|. i,linia Ici de Iii de ciulece: de inimă albastră, care-I potrivit iii muuta Iul pribeagă, di* jele, care par-căM plinge sărăcia lui şi ŞEZĂTOAREA cîntcce de joc, par-că arătind cil a fost şi ol odată, iu vremea lui. tiiiitr şi de lume. Pentru cărturari ciută mai mult marşuri, chiar dacă i se cor alte cîntcce. Mereu ciulă un marş cind merge singur pe drum. în cai leul a marşului, aşa că mi se pare că acest marş să fie Hi iar do ol născocit. — Nu l-am mai auzii acest marş, pe la alţi muzicau|î. li simplu şi cu note energice. — Po cărturarii tineri îi povăţueşle să-şi iee femei frumoase, ea să ştie c*o trăit iu lumea aceasta. ('.iută şi din gură, însă citul Hulă iţi vine o joii; mare do starea lui de neputinţă bătrmească. Cind ciută Hi 11 scripcă şi joacă, lot ol. ceia ce arată cil de cu meşteşug a fost iu iscusinţa sa. Aceasta o face cind ciulă mai ales „horn unireP undo-jl stir-noşle nişte simţiininlo cu totul înălţătoare. tată încă un Rărim Lăutarii, caro a fost odată, ceva iu vremea lui si nu mai are mult piuă ce se va pierde „ca mi cin tec hâtri nesc !fc (Auzită de ta mal mul|i locuitori din emu. Zoi toni. jud. Tulova). III Veşnicul întru pomenire. Cuza-Vodă, avea obiceiul ca să umble schimbat in strae. — Se făcea fol şi chip, mimai ca să cerce pe slujbaşi — cum îşi caută de slujbă — să vadă pe cel mal mari, cum se poartă cu cel mal mici : cel bogaţi, cu cel nevoieşl si lot aşa cu fie-care. Nici nu ştiai de nude rasare şi unde se iveşte, numai te trezii! faţă ’n faţă cu acest Domn mai o. vicdnic in toate şi Imn la inimă. Inlrun lînd, cum era el in Piatra. s*a imbracnl ţărăneşte : cu suman, cuşmă, opinci, mă rog, din cap şi piuă ’n pieio; re era gospodar get beget. S’a pornit calare pe un cal. spre mănăstiri. Cum mergea aşa. mereu se uita la fie-care sat : baga sama la toate, grăia cu ori şi cine să intîlnea, fără deosebire şi ispitea po top. de multe de toate. De la o vreme se trudise şi a poposii. Calul l-a dai să pască pe lingă drum. iar el pe maigina şanţului, a îmbucat ceva, ca să-şî prindă foamea. Drept atunci trece pe acolo vatavul mănăstire! Neamţului, că unde-şî păştea Cuza calul, era moşi ea mănăsliroi. Cum l-o văzut pe Gnza, o şi prins a-1 bagiucuri cum îi venea la gură şi a-1 bale: — Măi mojiciile, de aici |-aî găsit tu să paşti calul ? N’are nici — 40 — ŞEZĂTOAREA un Iftpln moşia asta ? şi cîte şi mai cîte, iar cu luciul dai şi dai Iu w'w şlinl Domnitoriul cum sa scape mai degrabă. i iuzu după co-a seapat de lialaiul acela, ajungi ml pe un om, liir văzuse păţania Iul. l-a întrebat ciiie*î acela ce l-o bătut. Vulavul mănăstire! Neamţului. Da a! gustat încaltea şi din Mumii ui Iul! Ai văzul singur ! I)a mal bate el pe mulţi. într’aşa chip ?! Nu11uit unul Dumnezeu mai poale ţinea sânul, răspunse Ro-ifuuiil cu tuiul n111si zic, sa te fereascil sfintul să-I încapi in labe şi ■ ti 11 i|rc rit I lll plăcea llll ! ( u/ii m ii ii ii wi numele valavuluî. şi zice ca de atuucea a scos i n*•[ b um, mi ,i nu mc mal bata şi o luat şi moşiile mănăstirilor. 1 ni il ti ••lipul utilii norod de robie, dîud pamînt la oameni, n nu i mui Inimi' uita pomana înaintea lui Dumnezeu! \i• #11 i li Im . pion valonii, ■ Iiii i nici ui vnluri mar) il ni I iIn11 In leii iniin i ni l pul m buztmarl, «â| I moiili lii dzili mari, • ii iikI »d oiu-l priglnsri, • ti I.ici iun I nia-l slmkiascl. i Vii/il la senul.i Nasilc I.iipu. iu laşi lll. — Foni verdi ş'o laie ci nu crodz Iu boala ine, c-uii» Iubit o kiatrî scumpi, ş um luat o toanti sluti; ma tlu(c) cu diusa la nunti, \ăd alt iii măi frumoasî inima me-î fripţi arsî. Da eu sara vin acasî nibăut şî nimincat şl m-a.şădz, ma culc iu pat ; toanla vini lingi mini. — Ian fugi loantă dî-ncole c-ol intra îutr’o bele. Esr toanta la ocol. — 41 SEZÂTOAREA vaci li sî strîng porno!, şl gijăi fug di mor. Ksi loanta sî li mulgi, va ci li pliaeî la fugi, ş-o ramas un gîune Imitai s-o lua(t) portiţa ’n cap s-o fugi(t) piu cî-o crăpăt. Nl-o da(t) soacn-nîa doi boi. şi i-ol mai da şl eft doi si-ş ci toanta-napol. (Auzii de la Dumitru Doream, din cum. Ilmscnti(l, jiul. Dorul ml). -442.— Frundzî verdi di susai, mai bădiţi Neculal 10-li colia pişti. plai ^ ar-om plug cu şăsl cai. Cum trag suri dină inii. nl-o rupt inima, părinţi : cum Irag murgi di la ronli. iij-o rupt inima, uopoati. Az îi luni şl mini ii marţ, plinei neîca la Galaţ cu doi telegari furaj. (Auzii de In N. Troliu, «lin cum. I’nrpnniţn, jml. Vaslui). Ti3.—Tragi mindrl cu bobgi, nu-ţ măi lăcrăma oci. şl tragi şi-m giccşti di ci codru ’ngalbiueşti ? --Di umblarîa plugului, di cînlaiia cucului, di troputu murgilor. «li sunilu armiior, di alian vornicilor. «li jalanîa mindrilor. (Auzii «le In V. Ităbfdnii, «!«• 71 ani, din Talii ruşi, Suceava . Culese de Al. Vasiliu 444.—Frunză verde baraboT ne-a făcut maica pe doi. unu mercur!, unu joi, şi-a umplul ţara de noi. Cu bejenia subsuoară, s’a luat maică prin ţară. să ne siringă grămăgioară, să ne dee la o şcoală : şi noi cartc-om învăţa /cirul a creşte grin ’n casă şi*a bate cu spieu’n masă. cînd a creşle grlu ’u tindă V*a bate cu spicu'ti grindă. 445. Frunză verde trei oglinzi efl sînt singur la părinţi, şi părinţi-s pliu! de avere, eu le stau de mîugăere. Dă mă mamă după drag să-mi fie şi ’u lume larg. S’o lăcomit la aigiut si m-o dat după urît. Argiulu-ml şede în ladă untul şede pe vatră. De urii mă duc «le-acasă şi urî tu nu mă lasă. De urît mă duc In lume urilu merge cu mine. Dascalaş cu trei inele vin la maica de mă cere. de m'a da, de nu m’a da pe fereastră ne-om lua şi ne-om face căsuţa. Căsuţa de unele şi uşuţa de surcele. 446. —Sub cireş mare rotat şede Gliijişor culcat. şi Marghioala-I cată’u cap. Las să-I cate, uu-î pacat, — 42 — ŞEZĂTOAREA ■ A l-n inst amurezat. Ima emvn do muore i ji 1 . il * » III'* ’ ili'-T , |* f —U (» 1 t. • 11 • 1 »• a i11 'K 1.1111 1 | I I I. j | • Ml. III 11 ‘I «lll | • ■ I * . . , 0 t*. I t I • I }| • i| MV (t v iMIHvl a OUI iltl’ *p.......... !*!*»! ♦< Ini'l IUI Miri UI . fi I; ' |> I'tdi I n I ll I |||’ i)l'( I • jj ■»*!»:-11 Miî p‘d‘.V* V||. IUI VII, ■« I | I ■ i.ili » a utilii) 11) ' 't m.m .mi, pui» a duiiiurln |t t »|f i I «I Uliu» lll I Iki, u» > -ui unt ţine Inţuil • '♦ p. nu diduliM lll gurii , ii .tiii 1 <1 iI < d*>bilnc «I im /| i d'' 1 (I *n|tir. ti’ ;i iipoi iiuii/.ft pHini(n u» I llli r! lll il 1 UdlldtA -.1 |uj piu i'M l*ll llioui. «I l|tl i.rrt •)) ||im\ ulm hi iul noptn pflljlăUng priponit de busuioc. Şi iar frunză peliuujă cil am umblat pe lumulă. n'nm găsit iarbă si frunză piu' Ia puica *u grădiimţă. Da la rnîudra Mi grădimijă mo găsit iarbă şi frunză, busuioc în Irel crenguţă. De ce ninge, de ce plouă, do ce l'runzulija nouă : de ce ninge, de ce ’uglieajă, de ce frunzuliţa croajâ. 1-ttl.—Frunză verde de dudăfi m săleacu. mui^ru meu, umil ll slab ??i ernat rău* Dar In re de ce-ar să fie. ducă l-i» ornat străini! ? IMi • (im glnd la socoteală ă lui I miez eu v'c» iarnă. 1 a 1 dnu fumlu paie I »a iui I mliLp la vale, •o iun hiI pe «lins călare, n i dini vlnt să meargă tare. In- niurgu|e 11 pmHupeşLn că ini o dat puica nădejde: df umrpuîc ’u pas ro.il iaca ajungem iu sal cu soare A vedem ce vorbe are. Do 11 aven v'o vorbă bună. uni ue-orn mal iubi v'o lună; de-a avea v’o vorbă ră alunei ne-oin Lăsa aşă. Auzile de la Virvnra Biiiuglie-ană-din salul Crucea, criTif Ilroşlcnl. jiul. Suceava). Culese de Leon Mrejeriu, înv. 43 — ŞEZĂTOAREA 450. — Zice lumea că-s sărac. PA ce la basamac ? Zice lumea csl n’am bani. Dar p;l ce mîiuiic curcani ( Pa ce m in Inc. p;i ce beau ? Aşa-s oamenii ce n’aii ? Mal zice că silit nebun de umblu noaptea pA drum, şi mai zice că-s turbat de umblu noaptea prin sal. Pas A, zicA cit or vrea. c’am umblat ş’oiu mai umbla, ce-am cAtat, olu cAuta. Şi ei nu ştiu ce cat ou, de nu stau noaptea pă Ioc. EA unii du dăpA noroc, tlApA pustiu dă loc. 451. —FmnzA verde de sAcarA, cînd mijeşte-a primAvarA şi cînd vin berzele ’n ţară. la fintîna cu cel nuc se ’ntilneşte cuc cu cuc, se tulesc pi ii A se duc. pînA la Sînt-Pelm. cînd tac. Nu şlifl : lac. ori se prefac, mie pA nAcaz îmi fac. Atunci nucul se ’nliisleazA, rănim ile-şl crăcănează, . spre pAnnint le lăbArJeazA. Din i'inii. AdnmcşU, jiul. Teleorman . Culese de Mih. T Adameşleanu. 452. —Koae verde de trei sloup, Marijo dintre baIţi na Ia neică trei carbonji şi mi te iubi ru top. — Koae verde trei costreî, nubili trebue banii tăi, ca banii se clieltucsc cu vecinii mA ’nvrAsbiesc. — Mariţo din Mizil cu cAmaşa numai fir. de la minA pin A la col. se uita Mizilul toi ; de la cot şi pin la mina numai firicel şi sîrmA. Mari (o, MArioarA. cAcî n’ai tind a şi cAmarâ şi l)ordeiu din curte afară, sA mA găsdueşti disearA. — Am şi tindă şi bortleifi, sA găsduesc şi doi, trei numai sA fie d’aî inel. \ii/.il »lc In (îlicoi^iie Dnbrc ll curvA prefăcut A, că top craii te sărută, te sărută pe obraz — 44 — ŞEZĂTOAREA să faci lui neică necaz. \uzii de In Iun (îlicnrglie Duliic nu e iarbă nici mohor numai singe peste llori... Itonica, din comuna (înmiii, ju- (Din Kuefir. Muscel), detul Ialomiţa1. *---- Culese de Dobre Ştefănescu. 455.—Frunză verde desulliue, _____ puică, cine te-a făcut pe line 4*54.—Frunză verde de măr dulce aşă 'naltă şi subţire şi ne duce, maică. duce. şi la trup făcută bine, şi ne duce la bătaie par'că m’a ’utrebat pe uiine... unde săbiile tale Ochii tăi cuţite n’au : numai carne măruntaie; mă mir,junghiuri cu ce-mi dau? şi ne duce la ciocoi Ochii tăi arme nu poartă, legaţi In funii de tei ca p’un lamasllc de bol. Şi ne duce, maică, duce şi ne duce la Poiană la Poiaua-Birsoiană : nu eT iarbă, nu e griu. ........ .... v- r “ *" • numai singe piuă ‘n briu ; . \ nici secară numai case de calană; nu o ismă numai singe piuă ’n cismă : nu c iarbă. nu e iarbă pietre scumpe : inimioara neiebii rupta .. Puică, sprincenilc lele ale lungi şi subţirele la coadă cu căiligelc o sfărşit zilelor mele. ale trase, gfdbeoare mă seacă la inimioară. (Diii IVibocnl, Muscel . Culese de Rădulescu-Codin — 45 — ŞEZĂTOAREA Monumentul lui Ion Creangă. Iii Capitala Moldovei, din iniţiativa I)-luI A. 1). Xcnopol. cunos-niiul profesor si Director al importantei reviste . Ar-liiva, s a instituit un comitet pentru a aduna fon durile cu cari >;i se poala ridica un monument marelui nostru povesti lor Ion Crcou»â. Noi, cei sirius] in jurul „Şeză-loarei, sinlcm datori să dăm tot sprijinul pentru a S'* putea ml lire la îndeplinire acest proiect nulrej. menii a slavi pe acel îndrăgostii!tic popor şi de arta lui. precum era nemuritorul / o n Crtati#,}. Şezui oarco deschide o listă de subscripţie pentru ii di ca rea monumentului marelui povestitor Ion Creanga. ofilit gratuit do libiânu I.oon Alcnl.iv, din llui’nrfo-fi). Note Bibliografice. Stăncescu. D. — (Hume şi poveşti. Craiova 1N95 , „ — Cerbul de aur. basme p. copii, ilustrate de ,li- quidi. Buc., 1893. „ , — Poveşti şi snoave nouî. Buc.. 1895. , n — Snoave. Buc., 1894. * — Basme şi snoave. Buc.. 1894. , . ■ - Popa Cinzeacă. Buc., 1880. , „ — Jupîn Leiba voi ni cos, puţiutichi cam fricos. Bu- cureşti, 1880. , .. — La Cura Sobei. Snoave şi basme. Bne.. f. a. Stern. Leopold — Doine. Bucureşti. — 46 — ŞEZĂTOAREA Tcodorescu. Gh. Dom. — încercări critice asupra unor credinţe. daline şi moravuri ale pop. rom. Buc., 1874. . — Cercetări asupra proverbelor rorninc. Buc. 1877. , — Operile lin Aulou l'aiiu. Parlea II Buc., 1891. Tccdorescu-Kirileanu S. — Poveşti morale. Lîiaşov, ISîlîl. * > — Picată. inlimplări din viapi sa. Bra- şov. 1899. Toncescu I. M. — Vorbă să lie. Anecdole. Voi. I. But: I89fi. » — Vorba merge. Anecdote. Voi. II. Buc, 1900. Trache P. — Din mărăcini, poveşti Craiova f a. Trimbiţoniu. N. — Trei umeri. Anecdotă Braşov, tsss. „ — Rusnlim Păeururiul. Poveste. Sibifi. 1887. Tuţescu, Şt. — Din trecut. Legende ele. Giurgiu. 1901. IJncescn. Gh. — Ciutece de stea şi colinde. Buc., LSI»*.». Varron. C. - Nopţile lungi. Povcsll. ele. Brăila. 187.. Vartic. Tli. — O sulă şi una de miel istorii. Puc . ISX;j. > — Cinelo şi lupul, poveste. Bje., is.xt. „ — Trei ştre|I, poveste. Iaşi. 1878. Vasilianu. T. C. — Povestea lui Mibu|ă eel viteaz. Birlad, 1895. Viciu. B. — Colăcăiilul. Sibiu. 1889. VoiuBschi, Dr. Em. — Despre suj»ersli|iunl. Ccniăi p. ixp:î. Vulcan. P. — Lilice din Fiud. Tjţ. Jiti. „ — Auecdule şi snoave (le la Homtnil din Balcani, Con- stanta. 1898. Vulpian. D. — Balade, colinde, idile şi pastorale. , — Horele noastre. , — Romanţe. . — Jocurile de briu. — Ţoale in Bucureşti, L a. Wladimir. — Anecdote uiililare. Buc., 1898. Zftharescu T. şi fiu. — Anecdote populare. Buzeu, 1897), '/.ane, Iuliu. — Proverbele Rorulnilor. Voi. 1-Y1I. Buc. SSara, Baibu — Basme şi suoave. Buc., f. u. na urmai B. Teodorescu-KirileaDU. ŞTIRI. \ 1)-1 Gustav Weigand, u dăruit Academici, un album de folo- \ tmiin «ie tipuri, porturi, case. biserici şi altele, adunate din caluto- ) — 47 — ______________________ŞEZĂTOAREA_____________________ riilc făcute de d-sa prin ţinuturile romîueştî pentru studiul limbo! romaneşti vorbite în acele ţinuturi. Secţia istorică a Asociaţiuniî pentru literatură romînă si cultura poporului romîn a hotărit strîngerea costumelor si porturilor naţionale, precum si compunerea unui album de porturi. — D-l V. Goklis este însărcinat să eompuc o instrucţie cum să se striugă porturile şi costumele naţionale. Congresul revizorilor şcolari a admis propunerea cu privire la organizarea imuT muzeQ de aită riaţiouală. pentru care revisori! s’au iiisărciuat a aduna iu diferite judeţe colccţiunl de ţcseturî ţărănesc!, lucrări de lemn, etc. cari vor li lrimi.se ministerului. D-l G-. Rigo, care publică mai iu fie-ca re No. a rcv. „Sanata-tea" cile un desciutec. găteşte un voi. „Medicina Babelor" şi roagă pe editorii rcv pomenile, mai ales de D-nii învăţători, preoţi ş. a. care cunosc asemenea deseîntece, orî-cum şi orl-ce fel ar li. chiar publica Le tiind. a le comunica, de binc-voeşlc, pe adresa (î. Rigo. Turceni ile sus. prin gara Fit iaşi. Numele trimiţitorilor se va publica atît in volum cîl si iu rev. pomenită. Din partea uoastiă iudenmăm şi noi ca cei ce aii cîte-un des-cintec să trimeată. pentru că-i o lucrare de samă şi ar trebui să lie rit de mult material, mai ales că are putinţa să le dee in volum. D-l Iuliu A. Zanne, prezentînd Proverbele Romiuilor la Academie, pentru premiul „Adamachi* a fost premiat cu 2S00 lei. D-l 0. (t. Burghelca, colaboratorul nostru, cunoscut dejp'firiii lucrările sale bine apreciate îu lumea noastră cullă. a dat la lumină o importantă lucrare: Citeva cuvinte despre literatura populară, conferinţă ţinută de D-sa Ia Ateneul din Dorolioî. Regretăm că nu putem reproduce iu „Şezătoarea* macar citeva pagini din această lucrare, ceea ce am face cu plăcere, dacă am dispune de mai mult loc. Avem, însă. mull material inedit, care aşteaptă de ani întregi să fie publicat. De alt fel cetitorii noşli aii putut ceti deja uu fragment din lucrarea D-luî Burghelca reprodus in revista Albina. — 48 — I (V ' t Din lucrările membrilor de Ia Şezătoarea p Q, Burghelea Ci te-va cuvinte despre literatura populară, conlei iuţi ; cil o scrisoare — în loc de prefaţa — de D-l Gr. G. Tocilescu. — 1001. Botoşani. I b „ Mihail Cogălniceanu. conferinţa 1901. Bucureşti. tfhlA Zanne Proverb,«# Romînilor..xol. I. Op premiat de Academie 1895 Buc. * n » n s voi. LI. „ voL III voi. IV w voL V . voi. VI , voI.Vni - 1897 Buc. 1S09 Buc. 1900 Buc. 1901 Buc. 1900 Buc. 4 ■9 I La Tipografia şi Librăria M. SAIDMAN FĂLTICENI Se află de vînzare: f Caiete speciale divizia I-a de I. Nicoles-cu-Radu a 6 bani bucata. Caiete de Dictando, Aritmetică,, şi Caii» grafie a 2 lei 80 bani suta. Topuri de hârtie de la 1 leu 80 b.in sus. Asemenea execută ori-ce lucrări cu preţuri cit se p6te de eftine.