. /'ll 7 U T&O REVISTĂ DE FOLKLOR Anul VII No. 11 — Ianuarie 1S03. Limbă, literatură şi obiceiuri Ia ftoniîniT din ria. MIRON POMPILIU & 'i FĂLTICENI TIPOCRAFIA SI. SAIDMAN 1903 Abonamentul: 3 Iei pe an; 4 lei pentru străinătate. A se adresa ori ce corespondenţi"! şi abonamentele. D-lui Ar tur Gt razu’/, hi Follinni. tIJ Jj ------ CUPRINSUL: Limbă., literară şi obiceiuri la Români din Bihaiia.....................................Miron Pompiliu Dos Af*i ţţs-1 S-TT fâfittoUHA DE LA ADMINISTRAŢIE ‘■Cotizaţie plătite : T. Danile3cu, Fa rea şa. Iei ; T. Bălăşel. Ştefă-neştl. 10 lei ; Dem. D. Stoineseu, Graiova. 3 lei ; St. Gh. Floareş, Prazeşll, 5 Lei, Abonamente plătite : I. Moisilu Tg. Jiu 3 lei : A. Philippide Iaşi 3 lei Lista de subscripţie Pentru ridicarea unui monumet marelui nosii*u povestitor Ion Creangă Suma din urmă , . . . . lei 31. 45 D-l I. Moisilu. Directorul Gimnaziului Tg. Jiu „ 1 lei 33. 45 Anul VII Folticenî. I Ianuarie 1903 No. 11. l/imba. literatură şi obiceiuri la Reunim âiu Qiharia. Strinse de MIRON P0MPIL1U ---:----—- At fry* u*4ţ. Iu* M.trou ^ Poesiî Populare ^ *«?''***■ tţf*>U* 1t*,y fLţ+l*Art4 t**~l l/£[( . (Oilese in Totoreu de* la un ţigan eortiirnriu) Frunză vci’gye pipirg, farmecele 'ui face vig,^ * * * Frunză vei gye rlyc pe baltă I«1^1 tJlimv‘o binve erodată. • * * ilm 'i»nlors frunza pe tău. ■'.un ajuns bogat gye rău. * * * $ I» ii ii ăl tăi oimi binve, ■ iii mi i n y n'ar mai ti uyime. * * * I' ""'in ilmuniiye m'oiu duce, l"n ""i dn icyc gură dulce! # ♦ * MuII I nil Vil fă HâzdaCU -) Mim hfti jilyp •Aluni, *ui ii i' dii' în! mm pniilye. ■ i iii îmi i ulii nu «I 1 emite. # R> V iii. tul, voi «|*n nim vilnjă. • iii< n (luiti ny« giiminyaţă, I" (II gură şi pe rin O " D*. mii» i^ii. ■ nr«it u iv fi *•*#•« *1 H. T, K. ■ că io’mî leii puscuţa ’n brajă, şi m’alerg prin grăriinujă (l'allal iarba tăvălită şi p'a mo mândra-adormită. Dă murgu cu pietoni, spăriei mândri somnu: mândra sus că s’o sculat, şi din grai d’aşa’m grăi: —lc-m£ tu vere pe minye. —Io tunce că tv’oiu lua * când lumnyie muyi-î aduce mure uyegre gyiu pădure, sloi gye gyaţă su ţăimure d’apă rece gyiu Dunăre. Ia gyin grai d’aşe’m grăi: —Mure nyegre s’or d’uscat. d’apă r£ce s’o încălzit, sloi gye gvaţa s'o topit.— Iei gyn grai de d’aşe 'm grăi: — Fire-ai curvă tăică-tău, ce tu rnnyie mnyai grăit; mure nyegre-s otyi mnyei d’apă răce-î gui'a me — 161 — ŞEZĂTOAREA sloi glie gyaţă-I minlve me. 4 m Cel ce-ş mână plugu bin)'e, şi mai be şi mai rămânye; care-ş mână plugu r6u, trece p'ângă făgădăG; zice câ-i vinar.su reu, că n’are banyi în jaşcău. 3 4) " * & $ Baş muere, ie-I cu drac că cu cârpa-ş leagă cap ca s'o mai creadă bărbatu. — Bărbate, sufletu mnyeu, io me joi* şi tu me crez, me Iubesc când nu mă vez. Dă ni'am iubit cu d'allu, să ii'am parte dă dracu, — Ove tval Iubit cu d’altu * • suflelu să-i margă'i iad, norocu să-î stee ’n gard. « * * Vai d'amiuye n’am pe nyime: d’aş ave pe oarecinye, m'arscoatye gyin ren la binve, ş’ar punye mâna pîn gard m’ar scoatye gye#la nacaz. ‘ * * * Ş’ ai dudu ş’un duduman, sărmanu-s Doamnye sărman, fără taică, fără maică, fără nici un ban în ta şaî. *l] * Măi calule dă năcaz că io n’am d'ungye te las ; ty’aş lăsa la taica-muyctt, da talcă-irmyeă om bătrân, vai cu coasa nu-m coseştye, cu furca n’agonisăştye. Ty’aş lăsa la soru-me, da soni-me-I fală mare, . punye furca ’n cingătoare ş’alîargă la şezătoare, tu-m ptyei calule, gye foame. * * Dă-m Doamnve ce-oia cere ieu: 9 doi cai suri la păru mnyeu, ş'o muiere ptf plăcere, c’apu mi gyestulă-avere. II Hore (descântece). (Culese de la notarul din Dă Doamne la popa coarnyc că să’ntvină la icoanve. * m * * * Dă drace cu popa’n tău, cu dascălu în Bârcău; 5) Majorat lângă Ora lea-Mnre). dă drace cu popa’u Criş cu dascălu gye tollyiş. * ^ * Zis'o liîda că ino da şasă boi dă oid lua ; U). .Taşcău. ung. gsasko. pungă. M. P. Jaşcăl Rfl fsco din pio caro-:i^,fid aştepta pâu’la vară »ii ndoiu jelui eu iară, ui să crească viorele să mă jeluesc la ele ca la surorele mele, ca să crească bobocei să mă jeluesc la ei ca la frăţiorii mei. * * * (Culese din Câmp) Me dusei pe dumbrăviţă, după un fir de romoniţă; romoniţă uu aflai ei aflai o fecioriţă şi-mi păru că-î prea micuţă. Lăsăi mica să mai crească pe părinţi să slugărească. Când mersei a doua oară găsii mica mârişoară. Când mersei a treia oara găsii mica măritată c'un fiuţ micuţ in braţâ. Mă suil'ntr’o păltiniţă şi tăiei o flueriţă ; începui a fluera, toată lumea se strîngea, numai mândra nu vinea. Mă suii’ntr’uu păllinaş şi tăiei uu litihgaş', începui a litiliga, toată lumea se strîngea şi şi mîndra mea vinea. Luai arcul şi o săgeată.... Ea din graiu-î îmi grăia: — .Bade, nu me săgeta, „că uu ţi-s vinovată. „ce ţi-I vinovat maica; „că m’a făcut în haină verde „să fiu drag cui me vede, „nu m’a făcut în haină neagră „să-ţî fiu numai ţie dragă. * * * Me uitai peste un deluţ — 463 — ŞEZĂTOAREA văzul fată de muntean pcriindn şl păr gal bău periind şi blăslămâud : — „Făcă-mi-te perul meu, „făcă-mi-tc Dumnezău „colic de pe câmpie. „să Ic tale cosaşii „sa tc adule greblaşi], „să te pule’n eslea boilor, „să te lee boi’u coame ; „din coarnele boilor „corniţe purcarilor, „din peile boilor „cisme roşii fetelor. * * * Tale drace pădurea, să rămăîe num’un ciung să mă suifi îu verfu lin să me uit peste Bănat să văd pe badea’n Arad cu cisme roşi ’ncălţat cu suman îmbăîerat. * ^ * Du mă Doamne de-aice cu cinci cal cu code. Du-mă Doamue'n ţara mo, câ-I mal bun măîaîu’n ie de cât pita aice ! ♦ $ * Bată-te focul amar, cum te bău-î din păhar, am gândit că beii oţet şi beul amarul tăt. * îfc * Câtă miere e de dulcie nu-1 ca mama cea dintâle; 6 câtă miere e amară nu-i ca cea de-adoua oară. * * Merg Iu lume după bine vin acasă n’am pe nime ; caut in toate lat ui ile. nu văd numai gardurile NicL-î mamă. nici-î tată casi cum aşi ti din poaliă, nici-s fraţi, nici s surori caşi cum aş fi din flori. fi) * * £ Fruuză verde de tulcu iu scară-ine lalca-meu, că ţie. taică, ţi-i bine că eşti cu mândra lingă line. Da mie taică mi-I rău s că cil dorm în iştalău (grajd) pe un petec de buba iu refl. Tot mă’utorc şi me sucesc de uime nu me lovesc numai de păretclc rece; dorul mândrei tot nu-mi trece. * * * Busuioace, busuioace ! stai pe loc şi nu le coace. Şi de ce să nu me coc, că mă pun feciori’n clop ; fără mine nu pot li nici popa la liturghie, nici fecior la cununie. * * * Pe din jos de ulijă merge o dalbă de fel iţă şi voinicu pe uliţă. Fata din graiu îl grăia : 6) In capul acostai cinteo din manuscris esto o craco făcută do culegător, caro do bună samă a îasemnat'o iiind-câ sc potrivea cu starea culogătoniluT, care a emigrat in cŢaiă» ţi efind so întorcea iarăşi la locul aed do naştere vedoa multe schimbări.—S. T. K. —164 — ŞEZĂTOAREA —Ie-m6 Vomă, ie-me dragii, mi-mi usca tu sufletul rn soarele răzoarele si bruma busuioacele. Lua Le-aş, falii, lua da ai un frate*u cătAuie şi I dus pe lotru, dacii acasă a veni pe line le-a sfădi, pe mine m'a omori. Dur du-te’n dos cA esle-un gros 9*1111 fug cam pulregAios ş'o şerpoae gălbănoale; căci o vezi capul i-1 laie, r.i pe guift sângc-I cura ■d pe coadA verin galben. Tu ii pâlnii* 11 sprigiueşle, p> frale-leii il olruvoşte. • • Alert, sorA, draga mea, ndn iui ol cu apa rece. Aleii, fiule, dragA meu i'iml.Vu tinda pe almariă 7) » a e».le viu lutr'un pahar. n\ «tun i rum îndulcit bun di< uimi ostenit * * Meu, sora, draga mea, e*.i imuni ţine de iniuc * • i mmm îmi iiMlenie bine vi >li II cu nliiea la, •iImmi i Iii I ei maribi i And "M ni umila lt*-oirt juca. • 4 I liill Jo« de util A merge-o dalbă de fetiţă şi voinicii pe uliţă. Fata din grală ii grăia : — „le-ine Voiuă, ie-me dragă, nu-mi usca lu suflului. Ca soarele răzoarde şi bruma busuioacele. —Luate-aş, fata, lua, da me tem că te-oiu sfădi şi tu Fel mânie pe mine m’el otrăvi ca şi pe frate-teu % * * Pcline, dragă peline, aniară-I frunza de tine, aşa-î şi inima’n mine, amară după oave-cine. Şi peline, dragă peline, amaru-I tuluu tăă, aşa-I şi sufletul meQ amărît şi chinuit după cine am iubit. ,s) * * * — Cucuie, de unde vil ? — De la târg de la Săbii. — De la maica ce mal ştii ? —ŞtiQ aşa câ-i sănătoasă şede la masă şi coasă. Nu ştiu coasă, ori descoasă da la lacrflmt ştiu că varsă, dc-au făcut fântână'n casă. Fântâna-i cu trei isvoare cine-a bea din ea, să moară. Doar’a bea şi bădiţa să mi-1 bată credinţa, h • Mm Uf, blidari. t| ■ t * \ mi.vi ii i'iuamnnt cit o crace, şi unslicft noamă. Idem. I i I1-. i.liti n<â>lutla. Simian MosUşanu. 14, a linp , a talbftri. Idem. — 167 — ŞEZĂTOAREA căci aude glas de roasa, el merge din [ara noastră. * * a Mers’au bade la Arad după lemnişor de brad. dar nu ştiu ce zăboveşte, bagsamă îl sicluieşte (?) şi mers’au bade la câmpie nu-1 nidejde să mal vie. # * 4= (Cântec de pe la Bel, Biharea) Merluţă, merluţă, pasere murgulă, ce te tâugueşti şi te jelueştî ? zitia pe garduri, noaptea pe vaduri ? — Eu ine tânguesc şi mg jeluesc că eu ş’am d'avut nişte puişori îDtr'un ciung uscat din margini de sat: ventul ş*o suflat cluugu l’o’mburdatjy puii mi-o turtit refl mî-am bănuit şi înl-oiti bănui până ce-oiD trăi. $ * * Cântece culese in TitzlUf/, judeţul Neamfului, de la ton sin Arginf, un hăet de lăutar. Nevasta scrboaUăJ5) Verde foaea d’alunoalcă, Of şi aolefi! nevestuica mea-I serboaică, Ţuşlina şi Brădina, mititică, durdulică, Of şi aoleu ! Şi la fată grăsulie Ţuşlina şi Brădina. Mijlocelu ca inelu, sinişoru ca fuloru, Ţuştina şi Brădina Zovcrcată, zovercală (suflecată?) şi Ia cap uepeplanată ; Ţuşlina şi Brădina. Fetele madamele care bat saloanele Ţuştina şi Brădina. AlbiVn faţă. la gât salbă. Fusta el de borangic : Ţuştina şi Brădina Fusta ei cu arguli|ă şi la cap dotie codiţe Ţuştina şi brădina. Şi la lioră când se prinde liăst colo flăcăi mi-o’ntinde. Ţuşt. etc. Şi mi-o saltă intr’o coastă Bmvo serba mea nevastă. Ţuşt. etc. O broboadă stauculie (stacoşie) poartă în loc de pălărie ; Ţuşt. etc. Verde foaia bob şi linte 14] Dat jos. S. Meso.şanu. 15J Acest cântou se "useşto în *l)or» şi se cânta jio la mahala, ilar îl mal stiicit Ho t-it cnni se află în Hor. aşa in loc de Drădina so ziea Bridina, şi in loc do zovorcatn se zîco Zurtlcaiu. S. T. K. 1(1) A cost cântec Iarăşi îl din *Dor> şi s\a lâspândit mult in popor do col care ad fflent armată şi do ţ>iţranil scripcarî. S. T. K. — 168 — ŞEZĂTOAREA sârba mea este onică (voinică) Ţuşt. etc. se’nvărteşte ca o roată, Ihco’ii Casă treaba toată. Ţuşlina şi Brădiua Alta. Verde foae de orez, Mariţa cu oti verzi, ieşi Mariţo pân la poartă să vez doru cum mă poartă. Alta.10) De’nsurat m'aş însura dar urllă n’aş lua, nici frumoasă nu’ml prea place că prea mulţi amici îmi face. Alta. dăte fete’n braţă-am strîns, toate după miue ati plâns, gi le-oiii strluge şi pe tine vl tu după mine*I plânge Alta. Mm i( o pi ntru dragostele noastre o iflsărit Hori pe coaste, llm jrc|c, Hori frumoase pmliu dragostele uoastre. Alta.'7] Mi «Im* ura la plimbare, im iiinlni'Nc c’o fată mare; iimicutn, zuvercată până la brâu, 11* ii ' duri' mlelc la rlu. * ♦ 4 ■) nliebnifl v'imd'se duce Mitule li* UHiice r IM nM MIII, XUViM'Cltlă pâUă la brâu, I duce, duce rufele la rîQ. Şi le'ntiude pe o frânghie, ca să-'ml dea guriţă mie. zuvercată, ele. * * * Mă uitară de pe uşă şi văzură că-i mătuşă zuvercată, etc. * * * MC uitară pe fereastâ, o vezură că-i nevastă, zuvercată, etc. * * * Me uitară într’o fântână o vezură că-i bătrână zuvercată, ele. * • • Mă uitară Intr’o găleată o vezură că-î guşată, zuvercată, zuvercată până la brâti. duce. duce rufele la rîft. • • Mă uitară 'ntr-o dughiană o văzură că-I madamă, zuvercată, etc. Alta. Foiliţă ş’o sulcină voinic din ţar;l străină, ca trei floridiutr’o grădină, crescute-s diutr’o tulpină, cn trei fraţi de o mamă bună. Eă Ie’ntreb ele suspină, c’o ramas neagră, străină. De străină ce-am rămas neagră-s, neagră pe obraz, I ti i in ii . iiii im mulţi u di ti ,.Dorşi t'a r&spîndM mult în popor do cel care nfl 14. i .■ .xiiţ ,i 111 • iii u 1 1 1 • nfl. 8. T. K. I 1 1 •'«•îmi-• >• • 1'• • 1 kiiiIih ii din . — 8. T. K. — 169 — ŞEZĂTOAREA ueagră-s, neagră şi pătată fie părinţi îs depărtată şi ele fraţi înstrăinată. Alta. Foileauâ pai sâeară când îi soarele'u de sară doue gânduri ine omouiă, uuu-1 nou şi unu î vecLî, acel nou me prăpădeşte, cel mai vechi viaţă-mi sfârşeşte Alta. Foileană de pelin, hai puică la Severii], s’aţiiiein calea la tren. Treuu pleacă şucrâud, tu r6mâi pe loc oftând şi din gura blăslămâud : line te să le usuci ca punea care-o mânănci si ca vin care-l bei c’ai promis (?) c’o să me Ici, să’ugeuuncliiu să te blăstăm la mănăstirea dc lemn. Na-(i o rublă de la mine să te sui in tren cu mine să te duc prin |ăn străine, unde uu cunosc pe nime. numai arma lângă mine, numai arma, raniţa, c’aceea-î viaţa mea, mai am încă 2-3 zile şi dau raniţa iu primire şi puşca la magazie. Alta. Verde foae de harbuz, câle îloricele’u sus, toate cu mândra le-am pus, şi le arn pus cu jorămîut să nu iese diu pâmînt. Culese ia G arinii aproape dc laşi. Bar baiu: llai, drăguţă, la prăşit Nevasta’. Raio cămara bolnăvit. Bard. Hai. drăgu|ă, Ia Lfint! Nev: Bogdaprosti, inî-î trecut. • • * Bat îu sită şi iu covată, şi le adun pe loale-odată. CIMILITURI dnl din (ioroani) C.inel, cinei baba grasa umple casa? (Lumânarea) Măcicuţâ glava, încuujură dumbrava ? (Albina) Cântec cules din Iaşi Hol saracă nora me, — 170 — ŞEZĂTOAREA mare bine mă ţine, tot in tindă, după uşă lntr’un şliubei cu cenuşă. De mâncare ce-mi dade ? mâm&bgă într'o surcâ, lapte acru’ntr'o lule, şi mâncan şi rămâne! ----m------ Formule de salutare (bineţe). De Dumnezău bine. No oc bun de Dumnezeu Norocu bun *)■— Sanatate bună. — Dumnezeii le-alduească.— Buua sara *).— Sara bună. Noapte bună.— Hodiuă curată. 3) Dumnezeu te ţ.ie.—Custe-te DumuezâO.— Prînz buu. — Bună bodinâ. Bun luciu. — Drum bun. — Cele bune. Sa/uttiri Glumeţe: Buna dimineaţa-roade gbiaţa. Buna ziua-■ • milo piua. Buna sara-roade scai a. 4) l'v Arest* interesante: Cele bune să s'adune; cele rele să sc D liiniie batâr! — Val domine!6) li Iii Imul ului Suceava s’audo : Norocul cel Imn. 2) Buna sara so. zice cimJ i ii ., i »■!■■■ In ■ . i unul ani; şi cind icşT. zic! : Sara lună. YJ So zico şi hodinii uşoară, nilul >i aud -i pa valon PisLreţii din h’old'jva, sc zico ciad inebinfi, cinn- ţ'tll ll ol l i m ........ ii.. |n fata 112 so gâseste o pooaio pop. cu ospresia aceasta : \ *1 ii» mhi« «mAritu ‘i li i «.■ uni fiM» dit mtxlu’n, ■ mih liiinB |l < Unii ţi rând ■U nu-şl (IA iirul Şi vai domine de mine Negrc-s hainele pa mine; si celelalte. Note do S. T. Kirileanu — 171 — ŞEZĂTOAREA Expresii şi firaseologie din vorbirea ţăranilor din comitatul Itilinril.— —Toină, Toniă Tolo romii face oale gurgoetye dă cu ide gyc părefye. (Salul Ş/eîfl) — Este ceva sminl'au' n iei ? (a dec A în pasuş bilete de vite), însemnează greşalâ. — .. — Al carlyc să mei la lege ? = Al citnţie să mergi la judecătorie ? — Datul-o contrăluşu să mergi afară ? — Goi ca şerpi\: se zice iş ca«:r*/~f despre copil saracî. cu hainele rupte. l] — Rute o oste! !,/>«* . n r., x {(fără esphcarly — Rupt o pă masa. |v 1 ' — Ho ! mîncelye muta ! ast-fel strigă la cai ca să se oprească. — Şegye’» curuş (şi seă ?). (fără esplicare) — — Perzendu se cuiul de la leflca trăsuriî, un roman se duce să 1 caute pe drum iudă răi; vizii iul văzând că nu-1 află, slrigă la densul:—Tragă-1 dracu pe p... la tyinyo.— Orare, lagiUydn iei! (sudalmă, când cineva te supără; le uăcâjcsle — — Ei zo — da zeu. — Zfî nu mii n.xnă da • n i de (re), [fără esplicarej. — Ha. Doamnye ! Negnţmne cu tărie. — Ha -i zeii! — Da cu zeu ! — N’am fost harnici de-a punere, (fără esplicare). — Hală l voie lui Dumnezeu ! — Dumezeă lungiascâ-fi ami vieţii I . . i î batyei Ddmnye ! — Dac’o murit ici, se tătye duc. — Nu leram gye berc pe apă până nyam înfoiet! — Nu ne puteam sătura de apă. — N’ar mere ore cu cocia să ducă pă . . . . — Nu se duce cu ... . (fără esplicare). Văi dolean gye minye\ vai de mine! aman! [Auzită in salul Cîmp, coinil. Biliaria). - Cluţa mumii, când strigă (o femee) pe cloşca cu pui [idem] - Pufai mei când cheamă puii (idem).— — 172 — ŞEZĂTOAREA — N9am ce cu el\ nu-nti trebuieşte ; nu-mi c de nici o trebuinţă — Ni-î dine, nu-i hi ne. (ibid). — A-z fi pregetă, a se ruşina de cineva.— (ibid). — La iw'o mâni : Vine un român cu ofie.—Cum le dat? — D apoi trei parale ou; vine 5 la 15 bani.— Da smântână u’nî ? Smântânii la vre'o mân\ [Tazlăft, jud. Neamţ.] — Cântă dc-ji vine sa-ţ itîP nea»iur\!c, (despre un cioban caie cănUI din lluer. (idem). -----7=^=^.--------- NUME DE BOTEZ la Românii din comit. Bihării Culese in Câmp. f.rişlior şi Dumbrăveni.) Acxintie: Sen tic. Atiam: Adăinuţ, Da inul, Da mu, Muju. Alexandru: Sandi’U, Sandnr, Sendruj, Snndre. Iun : Anuţa Anyiju. Auişca. Nvişca. Nuja. Antiîe : Anyisîe, Sic, A nvişca (?). Andrei: hidrei. I* manca: Aimfmcujn, Munca. I un : Aronye, Konye. A (munte : Tănnsă, Tâmlsujd. h.ii-Am/m : Barbaruţa, Bură. ! Blaguţ. • Anduţc. 1 ut/nunti : Costau, CostO, Costiţa* ’ Crfldunycl, Crăclunaş, Clunye, 1 *'!•«■ C.ivşlinuja. •"* 1 I>nii\linia, Nyilă. tl* \ Im tn | l|lihrn|A InimllMi Milm, Mitre, Milruţ, Truţ. fViH» l'ntvf*, IMirft, t < i( i th \ i nInIiim. i uti|a, Tiţa, Catrina, Trina. t i* * Ulm i f • ranyucA. /'i ti tun u /*///> Klll|iiif. l'tniut Klonl«f Ciulini. — 173 — ŞEZĂTOAREA Flore: Floriţa, Floroîu Găvrilă 1] : Vilă Gheorgkie -1) : Gyorghe, Gyorgyie Gyurcă, Gyie, Grtoe. Iacob ; lacove, Cove. Iancu\ Iencuţu. leva: Ievuţa, Vuţa. Ileana y) : Ilenu|a, Lina. Ioan 4 * *): Ion, lonuţ, Nuţ, Iionaş, Ioanye, Nycş, Oanye. Iod : lovu. .. Îosîf; Iosiv, Sivu, Sivuţu, Sive. Ir im ie: Irimnyie, Rima, Rimu, Mie. Juliana : [uliţa, Iulcia Iu slin a. lvantie: Yantie, Văntiţă. Lazăr\ Lazare. Lupu : Lupuţ, Lupe, Lupa. Macrina. • Mac ovei Magdilină : Lină Mar cu : Mărcuţu, Mărcoîoş. Mărie v): Măriuţă, Măriţa, Mărişeă, Mărioara. Marina : Mârinuţă. Mar la : Mârtuţa, Mărliţa. Marini : Marţian. Miha'ţ: Muyihal, Mnyihăieş, Mnyibăluţ, Milm, Haîu, Hâiuţu, Haie, Afina : (fem). [Mnyihuţă, Mniliuţ. Wiron: Mirouaş, Mironuţ, Ronye (?). WLolse : Moisică, Sică. Nicolae '»): Muyiculae, Mnyiculiţă, Culijă, Culă, Culac. Nyicoarii : Mnyicoară, Mnyicoriţă, Mnyicoruţă. Novac. Opreana : Preana, Prenuja. Pară. Parasckiva 7J : Parasclie. Paşcu : Păşcuţ, Pascule, Păşcoiu. 1] Iii Broştcnl (Suceava) sg mal zico : Gavriluţ Gnr.rilaş. 2| Idom Ghiorghiţa, Ghi- ţâ, Ghiorgliieş. A) lbidern : Tlinca 4| Ihid : Ionel, lonită, Nita, ~>) In partea Aloldovol do Ia şes so zice şi Marghioala, ti) Idom : Culeană, Culâîeş. 7] Iu RroştetiT [.sucoava] sc zioe şi : l*uru$cu, dar numai la t> femeo din satul Ilolda care-I venită din Bucovina (Cordnn). — 174 — ŞEZĂTOAREA Pavel: PftvGluţ, Păvalaş, Pavâle. Pttru s): Petre, Pălruţ, Pctrişor, Petn|ă, Pelroîii, Pera. Procopte : Precup; Precupaş. Paveica : Raveîcuta. Velca, Veîcuja. Pusanda : Sa uda. Sam&on : Souyc, Nonye Sonda : Sânduţa. Sa: >eta : Savetuţa, Veta. Saz'u : Săvuţu, Vuţu Simian, Sumnă, Nori şi Şimou (după ungureşte, acest din uimă). Si mîio na. $o/onto'i: Mouu. stonă: Stanuja. Todor 0 : Tyodor, Todoruj, Togyeraş, Toagyer, Togyere. Tyirică, Todor a : Dora. (Dore, Togyică. Tvdosin : Todosie. Tom a : Toniiţă. Tomic. Ţtitna : Ţilinuţâ. f’rju: Ursu]u. / “»fj//ffl0>: Vasilic. Vasilică. Lică, Ţiiica. I 'cuciina. NUME DE FAMILIE 1. La ţărani din Câmp lt uimii. Micle, Rădac, Bortiş, Moş, Copil, Colariâ, Teaba, To-*!'** Creţ, Alyimuţ, Popa, Hoţ, Dalimau, Bărulă, Cioară. Arcul unt este compus din 140-150 de familii. La ţăranii din Coleştl, filiala Câmpului. 'i \l« vii. Deliman, Ciba, Suclu, Faur [ţigani] Dan (o siugu-• a huitilii'i 3. La ţăranii din Cristîor t -nuli. Ii.dog Bâlaj, Boc. Baba, Auca, Laza, Trif, Toma, m 11.1,1 in Tmiişii, Bacîu. Groza, Filip. Nemeş, PeLruţ, Chiş, Puni (TIuiiii). M| ||. Ili. I. ui n, » .. * M. x:co şi Pvtrufhe şi Petrutr dur acast di» urmă nînno fio î*-«i n>ifiiiiI nurul" Ui Ibidnni : Toflică. Todiriţti şi Todirică. IU; Ibidein : Vanilie*, i *.«• "I» i ij ii 11 Jl ii ii n in In il u i.mIi'I ni bnrbntuiol). — 175 — Toţi acel care vor canla să-uil IrimeatA piuă la Sf. Paşii [(iAp-riie l'J03] cile ceva despre Ştefan Vodă, tar un serviciu neamului uoslru şi voiu pomeni despre fie care la locul cuvenit. Tuturor, care mă vor ajuta la desăvlrşirea cărţii mele. pe lingă că le voiu fi adine recunoscător pentru fapta lor dar clud va apărea : „Legendele despre Ştefan cel mare ţi Sfintm% am să le daţi cite-un volum, drept resplată. Cel care au putinţa sătrimeată scrisori oficiale şi mal ales dacă aii o greutata mare, le pot tiimete oficial pe adresa: Orfelinatului agricol »Ferdmand“ Gara Zorleul, Iar cele cu cupris mal scurt se vor trimete pe adresa jos iscălitului: 1 lauuar 1903 Cu fraţască dragoste Simicn '(Deodorescn-Ihirikantt tiara Zorlenl.