ŞEZĂTOAREA 1 Literatură şi tradiţiunî populare. Director: Artur Gorovei VOLUMEL V. -j*» ¥ ii» l ■ ------ j jt- III I FAUieenT TIPOGRAFIA A. GOLDNKR im TABLA. DE MATERIE mw lih. T.— Clntece, p. îl, 13, 31, 46, 89, 150. W,, * i (irig. |.— Amintiri despre Iou Creanga, 179. pp‘*! Gll.— Strigăte Iu joc. lfi. Tiodor. — Domnul de rouă. 19. ne. — 32, 48. 112, 15y. £? —Clntece, 12, 93.— Prostul (poveste ), 129 f “-"Sfunuoai, m. El — Zidirea mănăstireT Sueevila 17.— Legenda Vame-* i\\ 33. Legenda broaştei, Bd. Penii iute Solo mon şi şerpi 49 Sărbătorile săptâminale ale romînilor, 79. Ţiganul > »U «a. 8L. Cîrtiţa, 127. De ce buba bea numai apă de pm-. 128. ) fir . — Sinziouîl, 82. ¥ Arţar. —Oittră cetitori l.Femeea leneşă dar iacusiiă.9. Kn botanica populară, 42. 68.— Amintiri despre Ion . 191. I X — Bocete, 14. — BoghiT, 16. I. — Bucătăiia ţăranului: Mămăliga, B; Cirul, Pogacea ll, 'leiuidra, Mălaiul 52; Azinm, 53; Turta, 54; Pînea. 137; vili, 138.— Ointeee: 4Gf 64.— Lfrătură, 21.— Gura n i, 40,- Poveste. 65.- Vieţui, 139.- Un leac contra răului -k»fo (plini, 156.— Povestea lupaliiT, 158.— Ce umbli de la In pom? 159.— Arniutirl despre Ion Creangă, 188. > I Gb. — Socul copilul şi steaua de aur, 27. PWi S. — Clntece, 14. I — Oîntece. 15, 44. ,, f / II iQelal. 96. ■I A Cbrist. — Clntece : 13, 92. Arde Dobra (poveste), pp Omul şi scorpia, 134. Popcscn S. — Sfîntul Ion, 149. Popoml I. T. — Cîntece, 12. Desdntece, 146. proper[io. — Profesorul Ion Creangă. 205. Sachelarl Gh. C. — Clntece 16, 43. Sala Y. — Desdntece. 143. Ştefânescn Dobre — Cîntece, 12. Oinul roşu (poveste), 152. Teodorescn C. — Cîntece, 15. Teodorescu I. — Glosar din munţii Sucevil: 23, 37^ 54, 97, 113, 161. < Teodorascn-Kirlleaun Gb. — însemnări asupra manuscriptelor Ion Creangă, 209. 1] Teodorescn-Klrileano S. — Ziuele, 8. Cîntece, 90. Despre coi 107. Mintea femeel, 135. Trofln H. — Sfîntul Dumitru, 148. TntesCQ şt. Şt. — Cîntece, 46, 93. Desdntece, 48. Turtii şi gai(a, 83. Yasilin A. — Oîntece: 11, 30, 45, 61, 85. — De dud nîncă cocostlrcil şerpi şi broaşte, 147. Yasilin Gh. 11. — Clntece, 16. Yasilin N. — Petrişor şi zlna pădure! (poveste), 7. Cin 44, 90. Zece ani, 195. Yeslovsch] Difi. — De unde vine numele Sadagura, 76. Con ra ascunsă, 77. ŞEZĂTOAREA mori: T. Daniilescu, M. Lipescu. N. Vasiliu. Direulur: Artur 6orovel. Fălticen), Decembrie i8g8' No. /. catră cetitori. 1 i'iitcilna ui, dmorim difer* lămuriri eetiţm Hor ..ŞoriUnaW. • fu . nit:! Mibfcnţ ■ ni fitul idd un ujufor do In nimeni, iîh il-nil M L.uptscu. N. Vitsiliu, .si T. InvăţătorT ^uIhIhI rlih j udoţitl Sii,,m i »iu fundul; aeeusîii renalii, eon-ud--ţ tiueara, ou cit tio-nîi liant juiLltIIc. ju|| nuinftr, o uvrio d«- nvmoii hiiK^vmloAiv din jmnea mimul cu vnzu Iu ale cărţoi, til-all il.it spor In Mierii, şi in CT«dinţji ciiî, vom izbuti iu îm roprlmloiua noastră, uul ruiciroi-so u pîii/î w aprinde, di du atins ţişor \ am li intri, iitîVjjiţl «a poposim, itocft mmmuj eu dor de ui n venit In «jutor - ti. _[li*luigrdiiCL‘H. după ou a suria N»ţimndr o lunga şi Irimioasă cronicii. In caro ni aducea hmlu clei cft montam. fliuivina cil nuroiil Iue.nuyDriiis pieli li du ujmiR, a imrupnus o uduvArutS gou.ua tlupa ubouitll, mitul murge ÎUtiiMlt*. Sn 0»* şl iul dec», că filrA concursul ujii-Mu, ŞoîUHi>nreo“ ar li inceta-i chiar dd la început, d/ am.uiuţviu UQUstr«( însă, şi toca ce tmustitue clinti! ■li. .Iniie pentru .yezflloaroa^,* fost înaltul aprij'ii ie a l ■ ■•n,du, M. ^5_ Hygule. ,..|vi,i t j, -Şe/.fttimriJtt'1 găsi o primire strălucită E dostnl O il.br 0. Weigiiiitl. dlrodmul I ik«tltutu1ttl pentru siudipl h i iUin.ru 1 rouiiit^ din Lipsea, a Introdus-o drept carto «vinii.arul sini. i T-b louoHoli, fiind .Minibtru al Inşfjtwtnwrt publice, a Utidul Ministerului cinei aulu abonamente pentru şeualcla 2 ŞEZĂTOAREA rurale. Cu aceşti hani am acoperit un deficit diu anul T. $t stil tipări anul II şi III.— In acost timp, numărul abonntilor soli* neînchipuit. In 1896, d. Pclavrancen ftcînd parte, ca deputat, în conţinu gatnră. a izbutit să înscrie, în budgedul Ministerului Instrucţli anul 1896—97, o subvenţie do una mie lei pentru „Sezfctonr«*ţ astfel tti s'a asignat pjc ipiton ţa în unul IV. Jn acelaşi hudgot pe 1897—98 rămăsese înscrisa aceiaşi awk cu care unim sa tipărim «nul V. I n lucru însă, treime ştiut; în cursul anului IV nu s-au măcar zeeo abonamente, de şi am tipărit revista îu 400 exemţ Oeriud Ministerului n ni se liLura hubveuţia. subscrisul ca dir Revistei, a primit următorul răspuns [Mo. 7-t< 18|lSr>46 B-, diu oiubra 189*1 J: j „La .suplica Dv. din 7 Nocmbra a. c. ce aM adresat Miflislid.i „prin rare cereţi u vi se libera subvenţia acelei reviste, am <»i „vă răspunde rn juiulnt subvenţia po «îmi aresta si penlru „fi-a suprimat din budget, pentru motivul că această revistă nţ „primit la Minister-. Astă7î, ca şi Iu început, pornim călăuziţi dc speranţa cft durii noastră mărită să fie sprijinită, va li. AHT Vii GOHO VEI ŞEZĂTOAREA 3 Bucătăria ţăranului. mul nude ţăranul îşi pregăteşte „de mînearea" e. în pi Iarna, casa tu care Ioc u este; iar vara, o colibă, o i iiq biwieifi, o groapă în pfuiiînt, un fel de horn de Vm • i do petre. Colibele, la munte, stnt făcute din lătu-Umilii formă eoni oft. cu o deschidere oc serveşte de nşft. Kp, In ioc de colibe de lătunoT, slnt eoiibt do nuelc, ti* ou [iac, ori bordee, une-orl în pftmîut, K In casă. în colibă, hordeift, şur&ort cuptor în pămînt, părăgie cu cînelo şi mita, cngâfofele şi gloata, se prepară tărannhiT pentru casaşi. |hi' irile ţăranului de ţ>o$t (de t>of>ăj şi de frupt (dedulce) truifitoarcle; 1). MĂMĂLIGĂ % tiâiiga, mit liga, mămâtignfa, cu Ic şa, e temelia hranei (arai . Ii greii de câştigai Miiltga* insanmă că hrana se mm! ^iii grofi, cu anovoe. Cînd ţăranul are mămăligă, udătură i^ăscştc. Cei nml mare pacut latre cine-va, cînd insultă p.jură mămăliga. „Nu călea mămăliga in picioare, măi kn hftte la pîntece**! Nmăliga se face din fiii Luă sau făină depopuşoL 1 moară, pentru măcinat plăteşti vamă. Pace mare pacat I îs-» Inşală |)C inurar si nu-I dă vama; pe ceea lume, fire de făină sîtu în măsura cu care l-a înşalat, toate ti răra cu genele ochilor, în genunchi, înşălătorul. bun inainte de a se pune în mămăligă se cerne prin siia% | fad mămăligă cu faină ncccrriută şi în ea so află spurcat 4 ŞEZĂTOAREA de şoarece ^ de mînînol asemenea mămăligă, fad bube pa Iii Fie-care ţaran are sita Iul. 5>îta nu se da eu iiupni si eîiid se dă vre-odată, să se ducă copentîV cu ceva* e rău dtf dîhsimi. Sita poate ii uiaT deasa ori inul ran». face ori din drot (sîrniă subţire } ot*T din pîuză de păr de Olt de sanie fit* ţăranul, el uu-ţT inînincă mămăliga en neoernută; cine face aşa, mîuînoă lucru spurcat şi li* sărăcie. Ceea ce r&mîue după cernorea fainei, se numeşte ^ Tăritele nu se svirl, ci se fuc cu ele urnite alte lucruri: ţările se umple borş: tari te opărite (cu apă clocotită) au găinclor ca tirană, c:\el fac ouă mulce; amestecate [ inJtifi cu sare, so dau pitelor si oilor eîiul fată; f«rti> cu urii hu$tc\) se lace mînjaltfv.-xm -cartase ung natreUZ) de la i de cîlţ (cîuepni ca să nu se scămoşcze lirele de tort şi rupă; tărite desclntate se dau vanelor ca să fie mănoasa ( teeate cu pucioasă pisată ca făina se dau vitelor caic şese, si în fine opărite şi amestecate cu sfecle dumicata dan vacilor, ca să aibă lapte mult şi bun. Muiate cu u| femec îngreunată, se dafi găinelor ce mor de holeră. Făina deseinfcată şi iwienită - prăjită - e bună de cine are şuhartVi) să (ragă pe nas fum de făină de pof $i-J trece. Făina de popuşoî guait, o bună de negel; iar bărntă pe ram-ie co capătă oUc-odntă găiuele. se tamădi Mămăliga se face în ceaun, care e cu atît mal mau.', cît suit ndncâtorT mal mulţi la gospodărie. Cirul se t ©păunul de mămăligă, se la de sub Uită uudec locul Iu suflă şi se şterge cu mina, ca să nu fie colbos, şi apoi toarnă apă, băgînd de samă se nu lie în ea gozurii) gujuliir)). Peste apă, după ee s'a pus sare, sc presară o i de faină, Cîrrd se uită mămăliga nesărată e a bine. Om ou apă so pune pe chiro&ln (pirostilj, sub care ye I !) Hiiţrnlo nlnt tnriţe'iL, am i'uth s-uQ fftont l.img 2) Nalr.i ? locul sulul (Jo dinainte ei i»el «Io iiiiRvol 3) ŞttiUrii* «u-n ie ii tunar 41 fluxuri n»i| giiin>;w. RJ. GajulU insouto pi vernil. eKZATOABKA B <»n în cujbit[) sau vfr/^2). (jujljn .şi vitUsfrutâ) (<*u-) im kg iati din locui unde s'n făcut uiăumiliga, oiiot H'ftnia cu linA. b* pentru mămăligii fie (iun în sâru/eţe de piaza ductil tftrfiirift.) ur) in jmtdtnsmi de oue son capră, iar sarea IbV miel. în W-vift, romuri înfundate, ori in câpfî4), I «I'lin ceaun începe a fie unda. so pune ffiina cu |1 ipii] cri scafa, potrJ vind u-sb a so pune numai oîttre-► Clini din m&mfilisrA so la şi cir' /znrnf»/, atunci se M runl inului si IftinA maT puţină După ee mămăliga vine. ne tao cu cuiişerul .şi mai iiusîndn-HO puţintel, hnîfimăliirn «! gata de mestecat, se fyşrffem Unfâh) IdiiHiil lingurol* cautlnd a nu o iepsi du tNt. da**A ) uu-il rftiuîe copiii ttu(boş\. Mămăligă să rfistoarnă ,f orT pe mns« uf pufni (imit rtvaimfl |>c far. Hi _ftO 1 ■'liftul a un iuti ilo Itirnn tic ulmi. no tmro si* muţtucA luftinAli^a Şk ' emil ori du lniuu, or] de eoujJ du jnuium'ou, iu «nrn m ■ t »r| *|l-i 6 8EZAT0AREA de cuct\ râurim* miiltfi mămăligă rece, se pune Iar în clud faci aiul mămăligă, ua sil UU si facift rîsi|iA. Mii tu care se pune de cea rece, trebuc mestecată bine. «A cu biguri. Ţaranui face cam dc 3 ori mămăligă pe zi; dud oratori mulţi face mămăligi multe, Pe la boerl, pe mutului, se fae la pluguri mămăligi. la otac. mari. dări, cit rotita pinguini de largi iu doagă. MAwftlîgelif *><* mestecă cu grefe Mama liga făcută repede, c crud măiiga crudă numită şi Ulei, Utili ori tiu e bine sft iriuce. citul îngraşă.—• In mălaift se pune nkăinflligă ca sâ dogească. Mămăliga crudă e bună şi Ae(>utjc. ligclo mari si ut iubite dc nitndfcioşl şi proşti, dc un cala J'ă mămăliga marc. măi Ioane. Ile crudă, ile numai marc*. Fata care nu ştie n face mămăligă hm cat de s'atuta (bîitrîuă) nu-i de măritat. Mănuutga at buu ori cu hu îngheţi* se face vara după ce încep a l r&bule. Ea se face moli în vreme de scumpete. Mftmft barabulc se f.ice aşa: şe Ton barabule, se spală, se cu coaji, şi se pun la fert în ceaunul dc mămăligă. Cîud bine sc jlcăiesc 1) cu mclesteul ori cu leafa şi se pui ele faină dc popuşoî şi sa re; *o Iasă apoi de ferii l»iu^ mestecă, se tepseşte şi se răstoarnă pe fund. MămA harabulo se uiîmneâ şi goatâ, ori cu mujdeifi, sau pe loe. iu vremuri grele — de foamid-e ori scumpete — mămăligă şi din făină de Itriţcă şi urz2>). Mămăligă dr oiK de orz so face ca şi oca do popuşoî; ca e neagră, lipicioasă şi sălcie la gust. Mămăliga pruhită (pripită) e numai pentru leac. faco pnnimi în apă clocotită făină şi uieslocînd-o îrt Cîud s-ft îngroşat, se răstoarnă. Mămăligă pricliită u măduvă din falcă de porc şi ou unt-de-naft, e buuă d< 1 2 1] Sp tmutU-ol «afl ae sfarm fi tine. 2) Mâimliga du liTinefi fi de or/ e ounosfatfi itatrral de sMtrJl de U la mante — «pun fcâtriiuj — In vramoa una] fo&mcU* ciunp.lte, de demult atu mflinăllcA do icaerţfi do fasr, măcinata. ŞEZĂTOAREA 7 ■n ' prăjită şi rm* se numeşte şi Urwca. Urinoa o lucratorul de multe urT goală, iutinglwl-o In sare, m-Im ol şi ceapă. Oîiiti mămăliga se fuce prea vîr-mm*<\ se numeşte aihan şi tutcnn\ la munte mămft-frni -h i se 7, iuti şi iraşmafi. Unei bueiitî mari Ue mft-tniaiiiT de la munte ll zic, haua, Iar i?el de la tară hj!n pricii iţii sa fiice cu afti nctncrpuiă şi so mestecă «li1 alun, do se poate cti arul cu caro s a ucis M. Lupescu. Fetrişor şi Zîna pădure! <»tul capului nu l-ar li du o sumă II întrebau de oo nu-1 ciută şi cl răspundea: — mol. nu-l ciut, că de m-a pune păcătui să-l Cînt, apoi la zînelc vin şi mă duc la dinselo pe cită-va vreme. Şi mide’s zîmde acelea ? — îl Întreba vro-urml, — Prin alto locuri; pe aicea nu se află, 'decăt pe 1 Pârău iu Pctrilo Doamnei. Acolo între petre se află o mai o, cu lata unei fasc. Şi de eîto ori mă iefi zîiielc, ina duc si mă tiu n zi, duufi, mult trei zile. Una. dintri im! zice: să ne cîuţl dnteeul nostru, că do nuaielfi-i nmai — Pa mă rog cum-îs zlncle acelea ■— întroha vro i — Zlnele-s frumoaso de im mal au părcclie. ilar ce I dacă m dos-ls seobură de copac, A îi un pflr castaniii peşte, şi-i lung pfliiă Iu căldl. Şi nu nişte oohî. do flit uită la tino, te Iu. fii uu altă. Cind le chit, zînelo ln^ SEZATOABEA O ii nuitmî In băuturi şi petreceri o duc. >in -.‘Iii, ii da$i moşneagului ctte-un pahar «le băutură, bcuu numai vin, altă ui mie. sii saturau zînele do petrecut, atunul II «luceau Mii. i-u la dîrisele pe ori cc cioban eare Axinia ■Un totuna llulda, com. Hroştenl, jud. Suceava) 8. Toodireseii-lvLriUajm. / t y Femeea leneşă, dar iscusită ea un om avea o fenice leneşă, leneşa, da leneşă, •• tiu fusdotoi’t lutr u iarnă întreagă, şi-l arunci •an sfi-î fi zis oiJîu-VH barbatu-so eă nu lucra a t*wte fomeele, că, Doamne. 1#1 aprindea palo în ie iimT spăla cu toată apa Dumlrcî de ocările şi UfVe.stel, o luă bărbatul niat din scurt, ca să-l arate şi rdro iarnă Întreagă. mlu bărbate, da ni-î [din podul dc torturi. Sue-f.i ou ochii tel, dacă nu mă urezi. «a no sue In pod; da femeea do colo: o ţlrfl, bre omule, că pînft te-l sui tu în pod. Iacă mă suin eu; stă! tu colea In gura ifufl torturile. Ml|), vulpea dracului a şi fost în pod. Şi unde 3 O ŞEZĂTOAREA începe a aduce eîte un tort pînă la. gura podului, şi I le numără: nnu, dona, zece, o sută. 0 sula, de torturi! «Uite curu îmî împăstuinm bun nevastă”, glwlea bărbatul. Da el nu ştiu. săracul, că i Iul tot lin tort i-a arătat de o sutîi *le orT. — Acuma, miW barbute, îmi treime un rt?chitoc. SA în pădure şi să taî un lemn bun. Barbutul a plecat ta pădure, iar nevasta a ajuns m intea lui şi R-a ascuns intre tufe.— Îşi alege omul păcd potrivit, dar eînd să dec cu toporul, aude im glii* copaci strigînd: / rCino tac rlşehitoaro \nevaKtu iicasâ-î moare. Oe să facă? Se lasă păgubaş r!«■ rlşrhitoaro şi vine A dona zi nevasta-[ ociv iar rîşdntoare, dar glasul din iar Da alungat acasă. A treia zi îşi ica inima in dinţi, îşi lac de-uu rlşerf vino acarii. Da. acasă, nevasta teaffiră ca Lntdoaima.— Ut n avea că glasul din pădure era al nevestei. Bărbatul făcu rişeliitornl şi femoea, In fa(u Ini. un tort şi făcu un calenp; pusă apoi e.lnepă netorBU hăr şi o acoperi cu tortul, ca se creadă barhntul » ciubărul numai cu tort; turnă leşie de asupra, şi m butului: — Mftl barbute, stai colea şi păzeşte; da bagă t samă nu cumva scsboareyr'o moară pe rle, asupra eiu că tot tortul se face eîlţf, şi-I pacul de munculiţă mea vară întreagă. Şi stă bărbatul en ochii zgliţl pe sus. pîiulind **î i hleiuindu-le Da cine-î vrednic să oprească cioara se uu pe de asnpra ciubăniIui? Ş'apol să ti auzit bocetele fomeel etnrl ^:îm nnjimf cîubur;—da bărbatului, săracu, nici prin mintea nu* că ea numai ci 1(1 pusese. Arfur (îervnl ŞEZĂTOAREA 11 Cintcee uit verde trtâzmlnedft, v> buci 1) de vreme (niii'H n mii tem* , şi fie stele, t, de Uuruene, minţind mele. aii. Uliu lemne, •ti pe surcele, i In .< .il i u jale puirim-î mole. V ti la Tuodar S. Cfarcimuft, —Mul liftele, ljfîoţoîe, r:iplivii grădina bjiinuii^te-U ogradă ca treo pe Iu poarta ta şi uih vede mu ere a — MuiM'tM ta du-ar cr&jtt, eu la tino m-ulu uita; niuerea ta de-ar plesni, eu ou tino a oiu guU. dui nuu. Tă&ruşî, juiL Suceava) ni m&Ju de Prut 1 Înrudit, piirj. uim| eu nuele, 1 ai nu iitui’l grele, ni primblare ff-ui i şi u cîulnralo l.i V. do 72 ani, w -11111 era copil.) on t^T rlnriorl *le pistoale. Smau& ruiatiu noastră cine .i’o mal stfiplnuascA? Kii'U din ţara rusască şi pe turc sil-l surgnniască. din et>m. T&tărUşY. El zice căr aşa Culese de A. Vasiliu ruma verde mutele, un picior mî-a degerat. nu ■ ‘Io. cu eu l e? (t]i la \ alalat |h>; lem^ surpat, IA iu put; i iii- a piuat, LX unrşii, juiL Teleorman) limba'n gură. s^a uscat, c’um mluoat răbdări piăjite, dare de Crivăţ do munte, iar fumul m-a afumat şi m-a tăcui ponnnbac. Cules de ffiih. T. Adameşteami. 12 ŞEZĂTOAREA 373. —Ououle, pasare sură, do )» puicuţele mele. co ctn(T la mine pe şurii? Oilo puioc-s pe părfft Ort ţi-T foame, ori ţi-i sete ţoato-s a Iul Dumnezeu, ori ti-T dor de codru verde? cea din capul salului —Nicimi-lfoame, nicimi-l sete, mu lăsat-o dracului. I nici mi-l dur de codru verde; En mă duc în deal şiu dar m-a pălit dor şi jale ea-ml tine calca'n cura (Din Crncea. eoni. Braştenl jud. Suceava) 374*. Foae verde ş*u lalea jŢutiile^nu tfMidura şi sciule, scade rnerett ca să pot trece şi ett la puicuţa ca s'o wul, să mi-o st ring cu dor la piept. Foae verde măr uscat fi-I-ar neamul blăstăruat, ji-l-ar casa tot pustie (Din com. Stînca, jud. Inşi) şl copii’n puşcărie cine pcjjxs-l-u fAeiit sfcapln dincolo de Prut. Verde foae ş'uu fa, Doamne, pe ghidul i plnăn sară, pînă'u sară ruşii, ruşii toţi să piftia* Primii slobod să rănile cum o fost de cine ştid Cules de I. T. Po 375. Foae verde alunieă, măi bădiţă Ionică, val, greii nour se ridică. De s-ar face colea cruce, dorul să nu mă usuce! scrie-o carte cu dreptate la puîeuţa'u ceea parte; [Din corn. Banca, jud. Tutuva] serie*mi-o tu. donde, du-ml-o tu. îimorule^ I)e*I gusi-o sflfitTla U săgintă uilnuşi[a oft 8ă-] scape furou li ia să glndeascâ la bădiţa. Cules de Gr. C şezătoarea 13 Fim»» verde lemn de sus, " i puiu mi s-a dus pmmle'n poartii-am pus. M'-h* mi s-afl prins, prins şi-a’nbobooit, *i n a mai venit, data trei zmicelc, iitArrf, jnd. Teleorman] de ctnd tc-aî dus, băeiole. n’am mai mlncat eu plăcere şi Ja gît nani pus mărgele mol la eoadâ panglieele, nici îa degete inele; nici )a coadă, nici la gît, parca m-aru călugărit. Cules de A. Crist. Popescu - Foflc verde ca rnarariri, Ia urechi cu icusarl. Io la Şutrarifi, •a făcut pe tine şi subţire? ftlnt fată (le primarii!, H cu galbeni mari, —Ioană do la Şatrailă vinla mine subt uinbrariD să-tT aştern mărgăritarlii; de căpătui n. să mă erţl: cîteva burueni verzi. Şi mă cere. maică, cerc,—Nu te duce, fata mea «w-un militar; mamă, după el. duce, fata mea, ordin şi-l iea, •ui! singurea. reitî, maică, eore. şrf»'-nn cojocar; muică după el. .[ Ylaţcii). că-f amar de viaţa ta: hrana cojocarului şedo’n vlrfnl acului; ace ’inpunge, ace frînge, şede jos şi'ncepe-a plînge, mămăligă nu-i ajunge. OuIe.se de M.T. Adauieştoaiiu- 379. Nani, nani puiul manii; halde peşte de mi-l creşte, şi tu rată de-1 răsfaţă, şi tu ştiucă de mi-t culcă, şi tu somn de rni-1 adormi, şi tu crap de-l ia de cnp şi-î arnncă’ntr'un vălcel să doannă ca un purcel. Din oom. Grin^u, Ialomiţa. Cules de Dobre Stefărescu. 14 ŞEZĂTOAREA 380 —Frunză verde niărgflrint—Fâ’nainte ci te-ajung; ba\ IIoană, la prăşit. nunia oft mă'mbrobodww, — Ifct tif zoii, iiMHii bolnăvit, eu-atîta rnA zăbovoso. —Tu. Ileana, sapa-(i şedo. Am avut o chita do iu; —Saie ochii oul o vede. o aduc ş’o dau pe vin, —Tu. Ileană. ghiciţi'u calfi. că inu-1 posdoros, —Acolo-a fost de cln Uli. UtNALT£ai;D. In aiiiA de lilagovnşle liţaml mîtiwu puşlu, IC ŞEZĂTOAREA 2n7, Asla-I It*lea leliţa ««-o «:uuoftate l/âdlţa, iu tajju eh ritnjt Vi.. 1*11 pi dom cit ciul «arii 208. Astu-î lelea, hat-o sfinţii, a dUut din podul tiir/iî de si-n rupi li