Revistă pentru literatură şi tradiţiuni populare. Anul III No. ii şi 12 — 1896. DIRECŢIA Şl ADMINISTRAŢIA IN FĂLTICENI 1 FĂLTICENI Tipografia şi Librăria M. Saidman CUPRINSUL Bibliografia folkloruluT romîn . . . Artur Gorovei Romînil In clntecele populare bulgăreşti I- Rada Valaha............................G. Mărculescu Datul cu bobii.........................T. Bâlăşel TraditiunI populare din Bucovina : IV. Prorocia despre Ştefan cel mare. V. Isvo- rul vindicător............................llie Veslovschi Sufletul...............................M\ Lupescu Formule de eliminare...................Artur Gorovei Tradiţii populare: Casa, Carul, Stînca uriaşă pe malul Bistriţei..................S. Mihăilescu Pluguşorul.................* . . . . M. Lupescu Rugăm pe colaboratorii noştri să ni trimeată mal din timp materialul ce mal au adunat, spre a-1 putea pregăti pentru volumul al IV-lea. — Ori ce corespondentă se va adresa, ca şi în trecut, D-lul Artur Gorovei, Directorul Ravistel, în Folii cent. Bibliografia folklorului romin. (urmare) Barto$ Fr.: Dialektologie moravskâ (Dialectologia moravă), 1. 1886. — Lid a nârod (Popor şi naţiune); Yelk£ MezirfCî, 1883— Moravskt Valaâsko, kraj a lid (Valakia moravă, ţinut şi popor). In Osveta, 18S0, 369. — Naâe dăti (copiii noştri), 1888. — Moravsky lid (Poporul morav), 1892. — Moravskâ svatba (Nunta moravă), 1892. — are cîntece valahe în lucrările sale: Novt ndr. pl sne moravskt* (nouă cîntece pop. morave) 1882, şi Narod-nt ptstt# moravskt (Cîntece pop. morave), 1889. — Clanky (schite) 1n Casopise Matice Moravskt, în J'es-ky lid, Obzoru şi altele. Bayer Fr.: Novâ vala§skâ pohâdky a povăsti z okoli roz-novskâlio (Nouă basme şi poveşti valahe din împrejurimea oraşului Roznov), In Svetozor 1874, 535. — Vala^skâ năr. pohâdky a povăsti [Basme şi poveşti pop. valahe), Kromerlz 1874. — Morav§U YalaSi (Valahii din Moravia), în lary ve k 1883. Anul III No. ii—12. 218 ŞEZĂTOAREA Bayer Fr.: Moravâtl Valahi (Aralahil moravi], m Bescda olomuckdx 1874.' — Radhoăt’, sbirka val. ndrodmch plsnl z Roznovska [Radhoăt’, culegere de cîntece pop. din ţinuiul de Roznov]. Praha 1874. — Nârodni povery a obyăeje v okoli roznovskem na Moravă (Supersliţiunl şi obiceiuri pop. din împrejurimea oraşului Roznov în Morăvia)» in Tasopis statice moravskb, 1875, 83. — Ie61ă năklere năr. povăry a obyăeje v okoli roznovskem (încă cîteva supersliţiunî şi obiceiuri pop. în împrejurimea oraşului Roznov] în Koleda 1876, 213. — Roznov (monografie), 1878. — Vala£skă nâr. pohâdkv pro mlâdez ('Basme populare valahe pentru tinerime), I870. — Cldnky (schiţe) In revistele: Koleda, Svclozorx Besc-dat Obrazy zivotax Casopis Malice Moravskă, 1874-94. Brun Jules : Sept contes roumaius. — Paris. Firmin Di-dot, 1894. Brzobohaty F.: Valahi a jejich prflmysl (Valahii şi industria lor^ în Kvely, 1866, 271. — Vala^skâ hudba vdnoănl (Muzica de crăciun la valahi) în Kvtiy, 1866, 212. Bubela-Vălek : Pruvodce po uraălecke a va'aâskă ndrodo-pisne vystavă na Vsetlnă (Călăuza priu expoziliunea artistică şi etnografică valahă In Vsetin); Vsetin, 1892. (Critică In Ţesky Ud, 1893, SI. Cizmar I.: ObchQzka Valachă ve Vizovicich na Moravă (Colindarea valahilor în Vizovice din Moravia T’esfo/ lidy 1896, 188. Domluvil Ed.: Pameti mesta Val. Mezinei a măsteeka ŞEZĂTOAREA 219 Krasna (Letopisiţile oraşului valah Mezirici şi ale orăşelului Krasuo), 1S77. — Dopisy z MezirlCl nad Beăvou o nârodop. vystavS. (Scrisori din Mezirici pe Beăva despre expoziţia etnografică) în Opavsky iydennik, 1 $9:2. Hasdeu, B. P.: Cărţ-ile poporane ale Românilor îu secolul al XVI-'ea şi legătura lor cu literatura poporană cea nescrisa. Studiu de filologie comparativă. Buc. 1879. — Obiceiele juridice ale poporului român (programa)-Bucureşti 1878. Hillmer: Volkslhiimlicher Glaube und Brauch bei Gfehurt und Taufe in Siebenbiirgen.— Hermannstadt, I887. Hinţescu. I. C. : Cîntece de irozi Ia naşterea Domnului Isus Christos, împreună cu cîntece naţionale. — Braşov, 1876. | — Inllmplârile lui Plcală.— Braşov. 1876. — Proverbele Românilor.— Sibiti 1879. Hodoş Enea: Poesiî populare din Bănat. — Caransebeş, 1892, Horâk A. Vala$ska suSfrna (clădire de uscare valahă) în "asopis Musea olomtick&o, 1893, 24. H. V. Isou-li moravâtl Valaâi puvodu rumunsk^ho? (Valahii moravi sînt eî oare de origină romlnească ?] In Taso* pis Musea olomiickcJio, 1886, 39. larku Dimitrie : Efemeride sad Românul glumeţ-—Bucureşti I875. larnik 1. U. Spachliches aus rumănischen Volksmaer-c hen.— Wien, 1877 iarnik şi Bârsanu Doine şi strigături din Ardeal. — Bucureşti 1885. 220 ŞEZĂTOAREA loneanu G. S. Mica colecţiune de superstiţiile poporului român. Buzău 1888. ispirescu P. Legende sau basmele românilor, ghicitori şi proverburi, cu o introducere de B. P. Hasdeu, adunate din gura poporului, scrise şi date la lumină de un culegător tipograf. Buc. 1872 (partea I] ; 1874 (p. II. fasc. I] ; 1876 (p. II, fasc. II). — Legende sau basmele românilor, adunate din gura poporului. Bucureşti 1882. — Basme, snoave şi glume. Craiova, 1883. — Snoave sau poveşti populare, adunate din gura celor ce ştiu multe. Bucureşti 1873 (broşura I); 1874 (broş. II]; ed. II, 1879. — Jucării şi jocuri de copil. Sibiu, 1885. — Pilde şi ghicitori. Buc. 1880. Kamentâek F. Zacllnacî kniha roznovskâ (Carte de afuri-sanîi din Roznov] în Tesky lid% 1893, 674. Klavana I. VajiGka valaâska (ve ăl. Kraslice moravskă) (Ouă roşii valahe, In articolul «Kraslice moravskă*) in Tesky lidy 1893, 48b. Kotzebue Rumănische Volkspoesie. Iassv, 1853. Kozeluha Fr. Kytice'z nâr. pîsni valaâskych Buchet din cîntece pop. valahe), I873. Kremnitz Mite Rumănische Mărchen. Leipzig, I8S2. Kriz A. Mezi Valachy (Intre Valahi), In Ottuv slovanskv kalcndâr 1889, 119. . Kulda B. M. Nârodni povăry a obyceje z okolî roznov-skăbo na Moravă Superstiţiunl şi obiceiuri din împrejurimea oraşului Roznov în Moravia în T’asopis Matice Mo-ravsk/, 1870, 91, 123, 187; 1871, 37, 137, 188. ŞEZĂTOAREA 221 Lesviodax G. Tălcuirea visurilor. Buc. 1836. Alte ediţii: i845, 1847, 1853. 1858, 1866. — Filosofia babelor. Buc. 1847. Lupaşcu D. Medicina babelor. Adunare de descintece, reţete de doftorii şi vrăji băbeşti. Buc. i890. Maiorescu I. Itinerar In Istria Buc. Măldărescu I. Din şezători. Basme. Buc. 1889. Mangiuca S. Câlindaria iulian, gregorian, şi poporal român pe 1882. Oraviţa, 1881; pe 1883, Braşov, i8Si. Marian S. FI. Poesil populare din Bucovina. Balade române, culese şi corese. Botoşani, i869. Ed. II : Poesii poporane române, adunate şi întocmite. 2 voi. Cernăuţi, 1873—75. — TradiţiunI poporane române. Sibiu, IS78. — Chromatica poporului român. Buc. i882. — Ornitologia poporană română. Cernăuţi, 1883 (2 volume). — Descintece poporane române. Suceava, 1886. — Naşterea la români. Studiu etnografic. Buc. 1892. — Nunta la români. Studiu etnografic. Buc. 1892. — Inmorralntarea la români. Studio etnografic. Bucureşti 18g2. — Vrăji, farmece şi desfaceri. Buc. 1893. — Satire poporane române. Buc. 1893. Marienescu At. M. Poesia populară. Balade. Pesta. 1859; ed. II, 1867. — Poesia populară. Colinde. Pesta, 1859; ed. II- Bucureşti 1861. — Steaua maghilor, sau Cîntece la naşterea Domnului Isus Christos. Biserica-Albă, 1875. 222 ŞEZĂTOAREA -- - — --------- ' ' "" -------------------------------- ■ Marienescu At Wl. Cultul pâgln şi creştin. Tom. I: Serbă-torile şi datinele romane vechi. Buc. 1884. Mawr. Roumanian fairy-tales and legends. London, 1881. — Proverbele românilor. London-Buc. 1882. Mindrescu S. C Literatură şi obiceiuri poporane din comuna Rîpa-de-jos, comitatul Mureş-Turda [Transilvania]. Bucureşti 1892. — Doina, conferinţă ţinuta la Ateneul din Bîrlad. Bîr-lad, 1893. . Mllller Fr. Siebenburgische Sagen. Hermannstadt, 185?; ed. II, Wien, 1885 Munteanu Ştefan. Doine şi strigături, cu'ese din guia soldaţilor români din ţara Ardealului. Braşov, 1891. Noua colecţiune de basme şi ghicitori ale roinânilor şi explicarea viselor. Piteşti, 1871. Obedenaru, Dr. M. G. Texte macedo-române, basme şi poesiî poporale de la Cruşova. Publicate după manuscriptele originale, de prof. I. Bianu. Buc. 1891. Odobescu A. Scrieri. Buc. 1892. (In volumul I are: Cîn-tece poporane în raport cu ţara, istoria şi datinele românilor, p. 179-192, şi Răsunete ale PinduTuI în Carpaţî, p. 193-236). Onişor Victor. Doine şi strigături din Ardeal ; partea I. laşi (colecţia Şaraga). Oprescu Teodor. Melodii naţionale române, cînturl şi# dan* ţurl populare originale, culese şi notate. Buc. 1878. Orală, cîntcce popjtlare şi basme. Ed. III. Craiova 1876. O raţiuni ţinute la nunţile ţărăneşti, sail bine- cuvin ţări Ic tinerilor ce se însoară. Buc. 1877. ŞEZĂTOAREA 223 Pann Anton. Culegere de proverburi sau povestea vorbei. Buc. 184?; ed. noua 1889, 1895. — Spitalul amorului sau Clntătorul Dorului. Buc. 185O-5I, 6 broşuri; II ed. I852. — Poeşiî deosebite şi cintece de lume. Buc. 1831. — O şezătoare la (ară sau călătoria lui Moş Albu. Buc I851-52 Alte ediţii posterioare în Buc., precum şi Craio-va, 18g0; Braşov, 1894— Cîntece de stea. Buc. I83O. Peck Ed. Valaâskd nâr. pîsne a rikalda Cîntece şi zică-tor! pop. valahei Brno, 1884. — Im6na a vyznâm nekterych rosti in v nar. poddni lichu va!a§sk6ho Numiri şi sensul cîtorva plante în tradiţiunea poporului valah in Tas opis musejntho spolku v Olomouci, 1888, 11. — Lid na Vyzovsku Poporul in ţinutul „Vyzovsko* în Casopis musejni spolku v Olomouci 1894 şi 1895. Petrescu Cruşoveanu. Mostre de dialectul macedo-român. Basme şi poesii populare. Buc. 1881. Philippide A. Caracterul, proprietatea şi familia : I după poezia populară, II după actele publice. Iaşi, 1881. Pompiliu Miron Balade populare române. Iaşi, i870. Popescu C. Legendele Oltului, conferinţă ţinută în Cra-iova. Buc. 1892. Popescu N. D. Carte de basme. Culegere dc basme şi legende populare. Buc. 1892, voi. Remeâ B. Pruvodce po Bczkydâch a mor. Vala^sku călăuza prin Bezkydy munţii şi Valahia moravă), 1895. Reteganul. I. Pop. Poveşti ardeleneşti, culese din gura poporului. Braşov, 1886—88, — Cărţile săteanului român. 1882, 1886. 224 ŞEZĂTOAREA Reteganul I. Pop : Trandafiri şi viorele. Poesil populare, culese şi ordinate. Braşov, 1885; II ed. Gherla, 1891. — Cine nu ştie striga, citească cartea asta, adică Chiu i/vrt, de cari strigă feciorii In joc, adunate din popor, Gherla, 1891. — Ţiganii, schiţă istorica. Blaj, 1886. Roman R. Radu. Buc. 1878 E un basm «Fata fără trup» versificat. Românul glwncţ. Basme, legende, tradiţiunî populare, oratiuni de anul nou şi de nuntă, cintece populare vechi, ghicitori, povestea vorbei sau proverburi. etc. Partea I l’roverburi şi ghicitori. Buc. 1874. Rudow. Verslehre und Styl der Rumănischen Volkslieder. Leipzîg. 1886. — Rumănische Volkslieder. Leipzig, 1887. Săulescu M. N. Poesia populară la români şi la cîteva din popoarele vecine. Conferinţă. Craiova, 1881. Sbiera I. Poveşti poporale româneşti, din popor luate şi poporului date. Cernăuţi 1886. — Colinde, cintece de stea şi urări la nunţi. Cernăuţi, 1888. Schmidt. Das Iahr und seiue Tage in Glaube und Brauch der Rumiinen. Hermannstadt. 18G6. Schott. Artur u Albert. Walachische Mărchen, mit einer Einleitung liber das Volk der Valachen und einem Anhang zur Erklărung der Mărchen. Stultgardt n. Tiibingen, I845. Schuchardt. Rilomell und Terzine. Halle, 1875. Schuller K I. Ueber einige Merkwiirdigcn Volkssagen der Rumănen. Hermannstadt, 1857. — Kolinda. Eine Studie iiber romănische Weihnachts-lieder. Herm. 1S60. ŞEZĂTOAREA 225 Schwarzfeld M. Poesii populare colecţia Alecsandri, saii cum trebuesc culese şi publicate cintecele populare. lâşl 1888. — V. Alexandri sau meşterul drege-strică şi apărătorii săi. Craiova, 1889. — Anecdote populare îomâne cu privire la Evrei. Bucureşti 1889. — Evreii In literatura pop. rom. Buc. 1891. Sevastos Elena. Nunta la Români. Studiu istorico-etno- grafic comparativ. Buc. 1889. — Cîntece moldoveneşti. Iaşi, 1888. — Poveşti. Iaşi Colecţia Şaraga. — Anecdote poporane. Iaşi [Colecţia Şaraga). Sima al luî Ion. Ghicitori, întrebări şi răspunsuri, frămîn-tări de limbă. Sibiu, 18Si. Slavici I. Die Rumărten in Ungarn, Siebenbiirgen und der Bucovina. VVien, 188i. Slavicmsky I. M. Vlk Krampotă, povidka ze zivota lidu va-vala£sk£ho psanâ dialektem, v niz zoyky a obyceje lidu se ▼vpisuji (Vlk Lupul Krampotfi O povestire din viaţa poporului Valah, scrisă în dialect. In care se descriu datinele şi obiceiurile poporului , 1892. Sloboda Dan. N&co ze zivota lidu vaIa£sk£ho Ceva din viaţa poporului valah în Brnensky tydcnntk, 184S. — Schiţe în Moravskt ndrodni novîny% în almanahul Kolcda şi aiurea. Speranţă T. Anecdote populare. Buc. i889. — Alte anecdote populare. Buc. 1892. — Tot anacdote populare. Buc. 1893. Stamati C. Pepelea sau trădiciunl năciunale româneşti. Iaşi, 1858. 226 ŞEZĂTOAREA Stăncescu D. Basme culese din popor. Bucureşti I885 ; II ediţie 1892. — Snoave sail glume populare. Buc. 1892. — Alte basme. Buc. 1893. Stănescu Aradanul E. B. Proza populara. Poveşti, culese şi corcse. Tom. I. broşura I. Temişoara 1860. Su&il Fr. are multe clntece valahe In lucrarea sa: «Mo-ravske norodul pisnă» Cîdtece poporane morave 1860. Şăineanu L. Ielele, studiu de mitologie comparativă. Bucureşti 188G. — Les jours d'emprunt ou Ies jours de la vieille. Paris-Leipzig, 1889. — Istoria filologiei române. Studii criLicc, cu o prefaţă de B. P Hasdeu. Buc. 1892. — Basmele române, in comparaţiune cu legendele antice şi hi legătură cu basmele popoarelor învecinate şi ale tuturor popoarelor romanice. Studiu comparativ. Operă premiată şi tipărită de Academii Română). Buc. 1895. Tâlsky I. Nâzvv plâku z mor. Vala*ska Numiri de pă-serl din Valahia moravă în T'as^pis Musca Olom. 18K6. 75. Teodorescu G. Dem. Petrca Creţul Şolcan, lăutarul Brăilei. — Bucureşti 1884. — Noţiuni de Colindele române- Buc. i889 — Poesil populare române. Buc- 1885. Urechiă V. A. Legende române, adunate şi adnotate. Bucureşti i890. Vâclavek Matouâ: D6jiuy mesta Vsetina a okresu vsack£-ho Istoria oraşului Vseiin şi a districtului numit «Vsaţ-ki > , 1881. — Nekolik pohadek a povăsti z mor- Valaâska Citeva basme şi poveşti din Valahia moravă, Val MezirLf, 1883- ŞEZĂTOAREA 227 Vâclavek Matoui Hcjtmanstvl vala&sko-mozirltskd (Districtul Val. Mezirici), Val. Mez. 1883. — Moravsk£ Valaăsko (popis) (Valahia moravă (descriere), TreblC, 1887. — Poliâdky a povăsti z mor. Valaâska Basme, şi poveşti din Valahia moravă), Nov£ Mesto n-Metujf, 1888-S9. — Valasskă svatba (Nunta valahă), TelC, 1892- (Criticată în Z'esky Ud. 1893, 203). — Vala£ske pohâdky a povesti ivybor Basme şi poveşti valahe ("alegere), Velkă Mez* 18g4. — Moravsk^ Vala£sko, I lidopisn£ obrazy Valahia moravă, I chipuri etnografic), Vsetm 1S94. (Criticat în Zesky Ud, 1894, 445 şi Naşe Doba, 1894, 786]. — Obrazy ze zi vota byvalych ccchu rămeslmekych na Vsetfne (Chipuri din viaţa foastelor bresle de meseriaşi lo Vsetin), Vsetin 1894 [Cril. în T.esky Ud, 1895, 348.) — Z r.ilrodopisnych studii o Valaâsku (Din studii etnografice despre Valahia) în Zesky Ud, 1892, 569— Zrna valaâska [Grăunţi valahi), în 7\ Ud, 1893.596. — Nărodopisuâ vystava na Vsetină, referuje M. V. (Ex-poziţiunea etnografică în Vsetin, raportul Iul M. V. (In T'cs-ky Ud, 1893, 221, 435. — Pohrebnl obycăje na mor. Valaăsku (Obiceiurile la tnmormîntare in Valahia moravă), în revista Svhozor 1883, 200. — Năkter£ zvyky, obyc&je a povSiy vyroOul na mor. Valaâsku, zvl. na Vsncku (Cîteva datine, obiceiuri şi su-perstiţiunl anuale în Valahia moravă, cu deosebi în ţinutul Vsaţco) în Sbornik Valalskeho Musca vc ValaSskem Mczirîti 1884, 10. 228__________ ŞEZĂTOAREA___________________________________ — Poddanstvl a robota na Vsacku (Iobăgia şi claca în ţinutul Vsaţco), în 7'asopis Matice Moravskz 1881, 102. — O kroji na Vala£sku (Despre portul în Valahia) in Tasopis vmsejmho spolku v Olotnouct, 1884, 110. — Moravskc Valaâsko (Valahia moravă], in DudeCskd zahrada 1883, 140. — Dozinky na mor- Valaăsku (Serbătoarea secerişului In Valahia moravă , in Slovansky sbornik 1885, 334. — Năco z duchovnlho zivota mor- Valachâ (Ceva din viaţa intelectuală a Valahilor moravi), în Svefozor 1888. 211. — Imdna osobnl (prljmenl na mor. Valachâ (Nume de persoane (de familie) In Valahia moravă), în revista Va-laSskt klasy n. 22. — Doba vânoCnl na mor. Valaăsku Vremea de Crăciun In Valahia moravă, în ('asopit Matice Moravske 1891, 224. —Z povăr lidu valaâskeho fDin superstiţiunile poporului valah, în Tasopis musca v Olomouci, 1891. — Pohrebnl slavnosti na Valaisku Solemnităţi de în-mormîntarc în Valahia-, în Vema, 1893. —Obrăzky folkloristicktf z mor- Vaiafeka Schiţe folkloris-tice din Valahia moravă), în Tjasopis musca olomiukehn. — are şi alte schite in Ţytsopis Matice Moravske, în Ob-zor bmesky, în Opavsky tydeni.ik, în Kvăiy mlădeze, etc. cu title SuperstiţiunI, clntece, prognostice de vreme, proverbe, zicătorî, etc. Despre chmdisilurl valabe, despre să-lăşluirea oilor. etc. In dicţionarul boem al lui Kott a trimis peste 5000 cuvinte şi locuţiuni morave, dintre cari cel puţin jumătate slnt valahe. — In dicţionarul de conversatiune al lui Olt a scris despre lucrurile valahe. Vâlek los. Vala£sk£ plsnă ,o dozat^j* ze Vsacka na Mo- ŞEZĂTOAREA 229 ravfc (Cîntcce valahe la serbarea secerişului In Vsaţco In Moravi a) în Ceskq lid, 1895, 15. — Valaâsko na Narodopisnd vvstavă Ceskoslovanske v Praze 1S95 (Valahia în expoziţiunea etnografică cehoslavă din Praga 1895), în Svetozor, 1895. Vitâsek I. R. Rikani pri hodovdnl svatebnim z Trojano-vie u Fren&tâtu tOraţil la ospelele de nunta din Troja-novice lingă Frenâtat), în Casopis mus ea olomucktho, 1895. Vizoly. Sprichwnrter der rumănischen Volkes. Pancsova, 1883. Vulpian D. Poesia poporală pusă Iu muzică* Buc. Ib86- Weigand Gustav. Dic Aromunen, etnographisch-philolo-giscb-bistorische Untersuchungeu fiber das Volk der soge-nannten Makedo-Romanen oder Zinzarcn* Zweiter Bând • Volkslitleratur der Aromuuen. Leipzig, 1894. Wlislocki Dr. Heinrich von : Aus dem Leben der Sieben-burger Rumănen. Hamburg, 1889. X. X. X. Guguţeî, fiul vicleanului Meşter-Perdaf. Galaţi l; Zanne J A. Proverbele romăuilor din România, Basara l»ia, Bucovina, Ungaria, Istria şi Macedonia. Proverbe, zi-cătorî, povă(uirI, cuvinte adevărate, asemănări, idiotisme şi cimilituri, cu un glosai* româno-frauccs. voi. I. Buc. 1895. iu alcătuirea acestei părţi a bibliografiei folk!orutul romii^ am avut cel mal mare ajutor de la savantul profesor de la Universitatea din Praga, Dr. foan Urban larnik, bine cunoscut prin lucrările sale asupra limbel şi a literatu-rel roiiiineşll. I). Iarnik a bine-voit să-mi comunice toată bibliografia fnlklorulul valahilor din Moravia, acel romlni slavizaţi, cari locuesc astăzi In una din provinciile 230 ŞEZĂTOAREA Morav iei, numită Valasca l). — I recum se vede, aceast.'i parle a bibliografiei cuprinde şi cea ce s-a publicat, prin felurile reviste din Moravia şi Boemia, asupra valahilor dii Moravia, aşa că bibliografia folklorulul lor este complecta Terminînd această primă parle a incercărel de faţă, aduc sincere mulţumiri Ddul Iarnik pentru nepreţuitul aju tor ce a bine-voit a-mî da. 2) Artur Gorovei « 1 2 1) A sc vedea şi studio! I)-luJ T. T. fiomda: 0 cfilâtorio ia BomiuiJ din IIo-ravia, publicat în Arliita din In^I, an. V. 1894. 2) liin nricinâ ca in tipografia urnit* tipftrini Kurista, lipsea nnolo curacitm speciale alfabetului ceh, atu fost nevoiţi sâ ne servim do carautrro obişnuite in tipografii. Cetitorii cari ciujoal' limba cuhA, vor corija singuri nmqunsuriio. ŞEZĂTOAREA 231 Rominiî in cintecel I. Rada Frumoaso Rado Valalio ! Trec Tatarîf prin sal; întregul sat osc să privească pe negrii Tătari. Şi alba Radă ese să privească |ie negrii Taluri. Trecură paşnic cu loţil ; dar un proclet de Tfllărel, nu Ireee paşnic, ci intime jucindu-sc cu calul şi ripeşte pe Rada Valaha. Iar biata mumă a Radei mergea şi ea după ea şi alerga şi striga : — Rado, frumoasă fată, etnd te-I duce in (ara tătărească dacă o să ajungi boiarcă (bogată) să-nil trimeţl un buchet legal cu mătase albă, alb să port pentru line. l)acă-o să ajungi săracă, să-nil trimeţl un buchet legat cu mătase neagră, negru să port jientru tine. (Jind s a dus acolo în seraiul împărătesc însuşi împăratul a întimpinat-o, cure i-a «Ini un măr de nur şi a grăit Radei: «Frumoaso Rado Valalio, 1). bulgarii (jhijiuiuI) nurmiwi jh-valahia — vlaş^ro : xnm^l li vln^ki ? ţara romînortacA o numiţi ; vÎncolo şi bogrlânesc. populare bulgăreşti Valaha i) primeşte mărul de aur. bate in poartă de trei ori ; dacă poarta s’o deschide o să fiii împărăteasă : iar dacă poarta nu s‘o deschide, o să fii roabă.> Raţia Valaha ascultă şi primeşte mărul de aur: a ridicat mărul de aur şi nici n-a apucai să-l azvirle şi poarta s-e deschis Atunci imparatul bucuros rugă pe Rada Valaha să se urce in cerdac, şi-o poRi pe scaun. Ajuns-a pe urmă Rada împărăteasă şi după trei ani a născut un bilet. Atunci a zis împăratului: «împărate, stăpînc. eu am o mamă băl rină ; cind a fost să viti. mama ml-a spus că dacă o să Ort roaliă să o vestesc ca să mă jelească vie; de-olii fi impărătească să i trimet alb pentru mine să poarte. Iar impăratui i-a zis ; «Frumoaso Rado Valah»» de ce nu mi-ai spus că ai o mamă băl rină. rontitil valahi — vlahi : ţara rum încalc* ; — Ktil roniiiiO;ti» ?. Jn ointfH.o ponulam i bogdan^coto «mila — pnmintul vluln;nc 232 ŞEZĂTOAREA ca de mal de mult sâ te fi trimes Ia ea să le anii. şi Rada împărăteasa s-a urcat in el şi s-a dus la măsa. S-a pregătit un car de aur Rin : liiîlgarski narodni pesni feinterc populare bulgăreşti \ Sofia I89t. Dacă vr'uneî muerl i s-a întimplal să i să facă vr’uu semn, să i să bolnăvească bărbatul, vr'un copil saă vr’un dobitoc din curie, şi altele, aleargă la băbăreasa care o ştie mai meşteră de dat cu bobii, care să-î spue din fir pănă In a(ă ce are să i se întlmple, de ce boală sufere ea, bărbatul, copilul sati dobitocul ; de unde vine boala şi paguba; de nu cumva e de la vr’o duşmancă dat, ori din sfxntt\ ori din Ele, din Rusalii, bîntuell de zmeii, de vrăşmaş, pocell, etc. etc. Băbăreasa la un taler, un eîrpător, un ciur, ori o masă, pe pat, Întinde 41 de boabe de porumb pe ele, cere un semn de la bolnav (d’o fi om, din brîu, bete, cămaşă, păr, etc. ; d’o fi dobitoc, pâr) îl pune în bobi, şi amestecîndu-i, îl dăsclntă ast fel, căsclnd adesa : Voi palru-zârl şi unu dă bobi, Voi patru-zăci şi unu dă fraţU) Cum ştiţi să ncolţiţi Să răsăriţi Lumea s’arăniţl, Aşa să-m ştiţi dă ştirea (eulăruia : Dă s‘o lecui. Dă s-o tămădui 1 Tradus de G. Mărculescu Datai cu bobii. 1] Boabele trobue să fio toato dup un porumb. ŞEZĂTOAREA 233 Să-m daţi in frunte pâ cinci Şi la inimă trei bobi Şi-n prag colac şi bucurie Sfl şt io biue că să lecueşţc; Dacă nu s-o tămădui, Nu s-o lecui, Să-m daţi in frunte pă noană Şi la inimă un bob Şi n prag să vă tăiaţi Să ştiu bine că nu să lecucşte, Cum bine ştiţi, Aşa să-m ghiciţi. Apoi face cruce de trei ori cu mina asupra bobilor, îl face trei dăspărţlturl şi lapădă clte patru boabe din fie-ca-re dâspârţltură, şi reslu de un bob, doi, trei saQ patru II pune la rlnd fâcind un rlnd de trei grămezi, coprinzind fiecare grămadă de la 1—4 boabe; dăsparte restul In trei alte grămezi, pănă dă trei ori. Iată un model dă bobi pă noauă : Fruntea •• Inima şi bucurii : * Pragul : • • • Restul : Aici de şi e speranţă la inimă, fiind trei bobi, totu şl boala e grea şi ancvoe de vindecat, fiind in frunte noauă bobi; „să să caute ca are uu leac" zice baba. Inima sîut cele trei boabe din mijloc Bucur: i sîrt cele doauâ şi trei boabe din dreapta şi stingă inimi. Cele din dreapta sînt bucurii bărbăteşti, cele din stingă femeeştl. Pragul are multă zibave aici fiind patru bobi In dreapta, trebue să trea- 234 ŞEZĂTOAREA că deci vreme multă pănă să să facă sănătos. Bucuriile femeeştl îs rnaî noulle dă cit cele bărbăteşti. Arc, deci. mal putină nădejde popa de cit soţica, mama sau sora bolnavului. Iată un alt model de bobi pă cinci : Aicf, de şi e# inima furşită, de zăcere multă, poate, dar să scoală, căci bobii afl dat bine, işind în frunte pa cinci. Popa văzîndu-1 slab are multe bucurii, dar şi mama sa£i altă femee are tot multă bucurie \ăzindu-I că-I dă în dă-bine. Cînd să dă cu bobii la partea feraeeaccă, lucrurile din partea dreaptă pot fi şi ale soţului. Cînd să dă ca bobii pentru venirea cuiva, bobii din prag arată zibava plnă să vie ; boabele de la iui mă arată cum vine : trist sau vesel. Bobii pot eşi şi altfel de cît în cele două esemple de sus, fruntea însă nu poate fi de cit pe cinci şi pe noauă. Cărturărese între sătence nu sînt de cît foarte rar cîte-o ţigancă. Spunindu-1 formele boaleî, băbărcasa poale ghici ce fel de boală are pacientul, şi-I descintă dindu-I şi buruene, sau recomandîndu-I cîte ceva de Ia spiţărie. T. Bălăşel ŞEZĂTOAREA 235 Tradiţiunl populare din Bucovina IV. Prorocia despre Ştefan cel mare. Se spune ca în*r’o zi frumoasa de vară. Ştefan cel mare pe clnd era de toi tînăr, părăsi cetatea părintească din Suceava şi mcise călare cătră oraşul Şiret, ca să vadă stinde care se aflati pe şesul Hor ai ţa ^ şi fiind Ştefan truclîr, se puse la odihnă sub umbra u» uî stejar. Din stejar eşi o nălucă (spirit] bătlnd Iu palme şi rizind Iu hohot; in a-celaş timp se intunicase ceriul, tuna şi fulgera de-|i era groază. Un trăsnet îngrozitor detună stejarul, şi numai ţandurl sări din trupina lui. Năluca insă nu era detunată, ea bătu iaiăş în palme, rizind mal tare de cit Înainte. Ştefan, apucă arcul şi săgeata, ţinti şi un vaiet dureros fu semnul că a nimerit năluca. In locul el se văzu numai o movila mică de păcură. Din depărtare veni cătră Ştefan un moşneag girbovil. cu părul alb ca zăpada şi cu-o barbă pînă la genunchi. * Dumnezeu să te binecuvinteze. fiitorule domnitor!* vorbi el şi se răzâmâ pe toiagul său. „Norocosule june! astăzi sini o mie de ani de ciud sînt desjudecat sâ omor spiritul acest rău, care a sămânat numai ceartă şi nevoie în omenîme. Toată munca mea a fnsl pănă acuma de geaba şi numai ţie am să-|i mulţumesc că sunt deslegat de jurămîntul meu. Tu al isprăvit astăzi mai mult decll eh într’o mie de ani. Ca mulţămire pentru faptul acesta, să moşteneşti toată [ara asta mănoasă şi nici o putere lumească să te poată în\irige cindva*.— Aşa vorbi moşneagul şi se făcu nevăzut. V. Isvorul vindicator. Nu departe de biserica Sjînta treime Intr'o vale din n 236 ŞEZĂTOAREA raşul Şiret, se afla mal înainte un isvor a cărui apă avea putere vindecătoare. Nu numai locuitorii numitului oraş. ci şi multe mi! de oameni veniaQ din împrejurime, ba chiar şi din ţări îndepărtate, ca să se vindece de orî-ce boală de ochi. In fie-care an se vindecau acolo foarte mulţi orbi; mulţi din eî vedeai! acolo întâia dată lumina, după puţine zile, dacă se spalati cu apa isvorulul vindecător. Cea mal mare putere avea însă apa aceasta numai la sărbători mari, de aceea era şi oraşul Şiret cercetat în aceste zile de mal mulţi bolnavi. Păcâtuiud însă odinioară un june, îndată după tămăduirea sa, iu locul acela s-a ridicat îndată un vifor înfricoşat împreună cu uu cutremur de pâmînt După însăninare, nu s-a mal văzut isvorul \ el a sacat pentru tot deauna, îngropînd şi pe păcătosul june în a-dlncul pămînl. ♦ 1L1E VESLOVSCHI Sufletul După credinţa poporului, omul e alcătuit din trup şi suflet. . Sufletul e priucipala parte a omului. Trupul, cit e viti, trebue să muncească şi să lucre fapte bune, dacă vo-eşle ca sufletul pe ceea lume să aibă uu traiu bun şi fericit. In lumea ceealaltă trupul nu merge, căci el se face târnă şi se duce iarăşi in pâmînt. de unde-a fost luat. Sufletul însă uu piere, căci e duli din duhul lui D-zofi, şi nu moare nici odată. El însă are a primi ori viată fericită. făgăduită celor ce vor lucra fapte bune, ori pedepsele iadului, dacă trupul a Învins sufletul şi a lucrat fapte rele. supuindui-se poftelor trupeşti. Trupul e condus de suflet. u.1). Crodinţolo acostoa sini culese din mal multe sate «1 iu juiJ. Suceava. S]ta-tărcţtJ, Bogdânoştl şi BroştenJ. ŞEZĂTOAREA 237 El trebue sa poronecască trupului. Vine vremea, clte o dată, tic poronceşte şi trupul sufletului. Cind trupul încalecă sufletul, sc fâptuesc rele şi atunci sufletul, din pricină că n’a fost stăpin pc trup, va indura pedepsele cele aspre şi straşnice ale Iadului. Pentru ca omul să aibă un suflet bun, trebue deprins de mic a lucra fapte bune. Clud sufletul nu-I deprins la fapte bune, trupul sc dă la rele şi atunci el poronceşte sufletului. Amar e ceasul pentru trup, cind sufletul se desparte de el. Marc jale şi părere de răti, mare durere şi amar are omul în ceasul mor[iI ! De aceea se strimbă unii oameni aşa urlt cind mor. Sufletul iu om locueşle In inimă, in mijlocul eî. Acolo el are o căsuţă mică, frumoasă, ce nu o putem vede. El şede acolo, toată viaţa omului, şi cînd vine ceasul morţel, sufletul se sparie, esă din lădiţă, sub forma unui abur albăstrui şi după ce-şi Ia rămas bun de la trup, pe care-1 lasă lu grija morţei, el şi cu îngerul păzitor, şi cu o droae de draci in urmă, Îşi ia cale spre drumul veşniciei, spre raid, cind omul — trupul— a lucrat cele bune; spre iad, cînd omul s’a ţinut de rele. Sufletul, în drutfjul său spre raiâ, are de plătit vămile văzduhului: de aşteptat ducerea colacilor de botez şi de nuntă, dacă omul a fost însurat ; are de trecut peste un riu de foc, lat ca de o prăjină, peste care e o punte îngustă cit o simeea de cuţit, ş. a. Adesa ori sufletul, în drumul săti spre lumea veşniciei, e părăsit de îngerul păzitor din cauza răutăţilor ce trupul a lucrat pe pămînt, şi atunci el cămine pe mina necuraţilor, care fac cu el ce vreaă. E un păcat diu cele mal mari de a nu se a nu se plăti mortului vămile văzduhului, de a nu i se da colacii de botez şi dc* nuntă, şi de a uu-l se da, cind moare, punţile de pînză la înmormlntare.— Cind omul moare şi-l duce la groapă, i se dâ pe drum de pomană bănuiţi de 2 pa- ->38 ŞEZĂTOAREA rale. Cu ci să plătesc vămile văzduhului, căci nu se ştie dacă omul. trăind, şi le-a plătit. Daca cel ce moare e cu stare, şi urmaşii ii dau de pomană şi-l fac praznice, urgia Iul D-zeu se mal stimpără şi so iartă mortului multe păcate. La praznice şi la panahizi vin de stau nevăzute şi sufletele morilor, care-şî iau iar calea spre ceea lume, după ce se găteşte praznicul. Sufletul aşteaptă judecata cea mai de pe urmă, acolo unde i se rlndueşle de Cel de sus. — Atunci ele se vor întoarce îarăş pe pămint şi vor Intra in trupurile lor, şi se vor prezenta şi Ia marea judecată a lumel întregi. — Trupurile vor li In hainele cu care aii fost îmbrăcate, de-aceea nu e bine ca omul să fie Îngropat cu haine urile şi rele, ca la judecata de apoi să nu rldă lumea de el. — Atunci se va judeca tie care după faptele Iul. Cel buni vor primi via 1 u de vec), raiul, fericirea nesfirşită, iar cel ce-au făcui rău, muncile iadului şi focul nestins. Sufletul se înfruptă din tot c6 i se da de pomană, căci i se uşurează muncile şi durerile prin milostenia pentru cei necăjiţi. Prin milostenie, Cel de sus se îndură şi uşurează sufletele de munci. Sufletul se arată In vis urmaşilor, arătindu-le fericirea lor dacă in ceea lume o duc bine, greul şi amarul in care liăesr, dacă in lume a ti lucrat rele.— Sufletele copiilor ce mor în botez, se prefac lu Îngeri şi servesc Iul D-zeti lă-udîndu-1 în elnlări. — Sufletele celor buni, petrec în raiă In laude şi cintărî Iul D-zeîi, in rugăciuni şi viată luminoasă Ele nu mal văd întuneric nici odată, ci lot soare frumos şi frumuseţe ueiuchipuite de mintea omenească. Sufletele păcătoşilor petrec In foc, în munci, în dureri, îu a-mărăciuui; acolo veşnic e noapte şi sînt chinuite de necum! ui. Animalele uaO suflet ca omul. Ele nu vor învia la judecata cea mare. căci ele toate-s bune. neştiind cum să păeătueascâ. Sufletele copiilor morţi nebotezafl, se prefac Iu moroi. ŞEZĂTOAREA 239 Sufletele strigoilor se string odată pe an, In spre sf. Andrei, fac sfat şi apoi pornesc prin lume de fac rele. Numai mirosul usturoiului îl alungă de pe la case. Sufletele necurate umblă noaptea, ca şi necuratul, plnă la miezul noptel, şi apoi pier ca fumul de vint. Sufletele sint bune şi rele. Sufletele bune îndeamnă pe om la bine, spre a ajutora pe al(.il cu fapta, de unde şi zicala : „buu la suflet", ori „e uu suflet bun de om", sau «are un suflet creştinesc» ; sufletele rele îndeamnă pe om la răti, de unde şi zicerea : «II răfl la suflet». Sufletul secimileşte aşa : In No. trecut (pag. 199) am dat cîteva formule de eli minare, între caii şi unul auzit In Focşani de la D-na Di-dina N. şi In care s a strecurat şi o grtşală de tipar. D-l G. Mărculescu, de loc din Focşani, şi actualminte cu locuinţa In Rusciuc (Bulgaria), confirma această formulă cu o oare care îndreptare etimologică. Iată forma sub care comunică D-sa acea formulă : Ana mana Dc la moara pruncului şodrogana c’un cojoc ş'o popi{ă de motoc, Am o căsuţă. şi ’n căsuţă, am o porumbiţă; (hulubită) dac’ a sbura porumbiţa, ce mi-I bună lădita ? M. Lupescu Formule de eliminare. ca o |»ară stricătoare, ţanc. fată mare ! UO ŞEZĂTOAREA Tot Dnul Mărculescu lml mal comunică şi următoarele formule auzite de D-sa In Focşani : Uni liciţi, (işti belii, fiişli pana, Păunite, licliiţaua, cucuveaua, tal-tu bojoaccle, mă-Li buf ! Unii zic cojoacele în loc de bojoacele. Alta: sau : Unea, donca, trinca, panca, * * ci nea, rtncn, oghir. poghir, ţibilichitt, pichifl ! Ungă, donga, Iringa, pqnga, cinga, ringa, ongliir, ponghir, ţibilichifl. pichirt ! Artur Gorovei Tradiţii populare CASA. La început casa a fost făcută de Dracul. Ei nepriceplndu-se cum să facă să Intre lumină inlrinsa, se apucă să care lumina cu un o* boroc. Dumnezău, trecind pe acolo şi văzindu-l cum se năcăjeşte, s-a apucat şi a făcut fereşti la care a pus insă c urc (cerceveaua. De atunci Dracul nu mal ore treabă cu casa. ŞEZĂTOAREA 241 CARUL ToL Dracii lucrase un car in casă : II înjghebase toi cum Irebue dar nu-l putea scoale afară din pricină că nu încăpea pe uşă. Vine D-zeO şi cere să-l dea Iul carul, că el l a [>ulca scoate afară. Dracul, prost, i-l dă. D-zeO il desface tot, il scoale afară, II întocmeşte iar, şi pentru ca Dracul să nu se mal apropie de car, i-a pus crwea la proţap. Stlnca uriaşă pe malul Bistriţei. In judeţul Neamţ, pe malul Bistriţei, nu departe de muntele Ccah-lăfi, se află o stlncă uriaşă ce are aparenţa unul turn înalt. I n plutaş din Dorna iml istorisi că acea stincă e luată de Dracii din virilii Ceahlăului, şi o adusese acolo cu gind ca oprind cursul Bistriţei, să izărască lumea. Clnd se dusese la Ceahlău să mal aducă incă o bucată de stlncă, a ciuta! cucoşil de ziuă şi dracul a fugit. Comunicate de S. Mihăilescu. Pluguşorul Aho ! aho î S-o pornit sf. vasile intr o sflntă joT cu feciorii amindot, cu douăsprezece pluguri dc bol. Minaţi măi ! • băi! băl ! . Ş'opornit la măni durat iimle-î bine de arat; ş'o arat cit o arat, ş'o venit vremea de popas. Si fc’n lasat sf. Vasile iiitr'uu cot şo adormit de tot. Clnd s’o trezit, s-o trezit inspaîinintat, s-o uitat unde’s |>orumbiT. Porumbii umplusă cimpil ca lupii şi urşii codrii; Minaţi măi! băl î băl! Ş o alergat sf. Vasile Ia fecioru Arjiulul in fundul pămintuluf, ş’o tăcut o săgeată de nouă meşlcrt lucrată ş’o tras-o in sus ş’o Iras-o in jos ş’o tras o pentru un plug de jk>- rumbl. 243 ŞEZĂTOAREA Ş’o prins porumbii a se aduna cu triu de iarbă grasa, lot clte unu unu. doi cile doi, trei clte Irel, patru clte patru, cinci cile cine], şease cile şease, şcple cîte şepte, opt cile opt, nouă cile nouă, zece cile zece, pină ’n doisprezece. Minaţi măi! iiăi! băl ! Siintul Vasile de părerea de bine o prins porumbii la răstee, ş’o arat cit o arat brazdă neagră o răsturnat şi prin brazde o samanat griu de vară cu nagară, să rasară pină'n sară, griu mărunt cu arnăut o dat domnii, s o (acut. Minaţi măi! băl! băl! Ş’o mers sf. Vasile a casă. s’o bagat in grujdiu ş’o cătat un cal graur cu larniţă de aur cu tafturi! de melasă cu potcoava de argint ce prind bine la pămint. Minaţi măi! băl! băl! Şi sc ducea sf. Vasile la luna, la săptămina ca să vadă griul de-l copt. (irlul era copt răscopt in spic ca vrabia in pală ca treslia. Minaţi măi! băl! băl! Ş’o mers sf. Yasiic acasă ş’o aratat griu la nevastă. —Măi nevastă ! ce să fac ? griul ni s-o scuturat, ş’o mere la a noaua cameră ş’o luat bani la buzunar!, şi s'o dus în tîrgurele ş’o cumpărat săcerele cu înănucbi de viorele şi cu zimţi de Ibricele. Şi s’o strîns nepoţi şi nepoţele cu copile frumuşele şi neveste ochişele; care era mal hărnicuţă cu stingă trăgea. cu dreapta polog făcea : dintr’un spic scotea un mcrlic, dinlr’un snop un oboroc 243 ŞEZĂTOAREA Minaţi măi! hăî, liAt î Ş’o făcui sf. Vasile o arie in malul Prutului In jeriştea vintulul Iu Indămina voinicului! Minaţi mâl! hăî, hăî! Ş’o slrlns si'. Vasile !iîl de epe sirepc cart cu copitele trecra, cu nările vlnlura cu urecliclc in sad turna. Minat! măi! hăî, hăî! Şi o incarcat sf. Vasile nouăzeci şi nouă de cară ş’n pornit la moara lui Ivnn unde-o măcinat ş'nmu iui au ; dar curva de moară eind o văzut al Iţea cară, puse coada pe spinare ş'apucă la lunca marc, şi păştea frunză de căpşună să mă cicdcţl oameni huni că nu l minciună. Minaţi măi S hă ! hă!! Dar murariu! meşter hun, aşa de meşter era. hălu-I scafa mini-sa, şădea in fumlu motel cu liflleafta ’n dinţi, cu ochii sfecliţi, cu dinţii ca grebla, cu ochii ca stecla. şi tot o striga : ana nn nu şi nanana»! Moara sta şi sc uita: ş'o luat-o de codiţă ş'o trintit-o ’n prepeliţă, ş*o luat-o deMăîog şi o dat-o Iar la loc. Ş’o turnat In coş un tahultoc dc griu mărunt de cel roş ; din coş griul o căzut în teică, din teică in covată curgea lăină"curată, i nu făină de griu curgea : şei aur şi margarentarl ca in curţile dumnitor voaslre boerî mari Minaţi mă!! hăî, han Şi o dat sf. Vasile la jupăneasa din casă să cearnă de un colăcel, printr’o sită deasă de matasă pentru cuconaşii din casă ; şi să cearnă şi un colăcel prinlr’o sită rară dc nagară |>enlru işti plugari de-a fără Minaţi măi! hăî! hăî! 244 ŞEZĂTOAREA Ş-o bătut in sita şi ’n covată să cumpărăm o mănlăliiţă de-o cernut făina toată, ş'o tăcut un colăcel îndată mindru şi frumos cum ii faţa lui llrislos. ş'o rupt colacu in două, de ne-o dat şi nouă : l-o rupt în trei de-o dai şi la copil; şi l-o rupt in patru _ ş'o’dat şi cel ut de pe vatră, că este unu cu un ilic şi ini-I ia dracu dc frig : şi mal este unu c’o opincă de porc şi toi de tot să-l ţipe în foc. Minaţi măt ! băl ! băl! Şi de ural toi am mal ura : da am auzit că este jw-oict o babă fermecătoare ca să nu şadă cu buzele umlîale$! ° muşcătoare, şi cu* picioarele Inelrligate. ** "c leu,«m * "c a mu^' Minaţi măi! băl. băl ! Noi de urat am mal ura, da nc-om ruga să ne daţi uu banişor să ne cumpărăm un bicişor să'ndcmnăm boii la pluguşor să meargă mal iutişor, că ne-a prinde minză-zi ori mlază-noapte, şi ni-or încolţi şi noi mal râu om păţi. Minaţi măi! băl! băl! Şi de urat (ol am mal ura: şi ne-om ruga să ne dajl o părăluţă şi baba uc-a fermeca dc nu neom putea însura. Da baba om lua-o de-un picior ş’am svlrli-o inlr'un pirău să numai facă plugarilor rău. Minaţi măi ! băl! băl ! Cind om mai veni la anul să vfi găsim mindri ca banul, şi liilloriţl «1 merii ea perii la mijlocul verii, ca vara vârâtă, ca toamna cea bogată de toate îndestulată. Aho ! Cules de M. Lupescu din Crucea Broştcuî- FINELE VOL. III TABLA DE MATERII Bâlăşel T. Legende populare: Greaţiunea 25, Munţii 26, Furcile pămlnlulul 27. Pietrile, Omul 28, Felurile de oameni 30, Muerca 31, Sfoti Spiridon şi Muerea 33, Cura s-a iscat curvia, Credinţe despre ţigan! 34, legenda turcilor 73, legenda dracilor 76, Antih’rsu 9;*, Cutremurele de pămlnt, Pămintul 99, Apa 101, Potopul lui Noc 105, Facerea lu-pu’ul i90, Dumnezăfl şi Mătuşă 191. legenda lemnelor 192, Datul cu Bobii, 232. Cintece: llincuţa 211, Teodor Dobrogeanu 212. Bordianu I. Conăcărie, 40. Cîndea I. Strigoii, 133. * Constantinescu I. N. Superstiţii: 44, i20. Filipovicî V. Deselntec de deochi, 195. Gherghinescu C. Superstiţii, 119. Ghibănescu Gh. Cintece, 61. Goitav Gr. Călare pe prăjină 66, 67 , De adus pe ibovnic, 68. Gorovei Artur. O samă de cuvinte: 15, 69, 82; Elementul popular în literatura cultă, 161; Descintece pentru judecată. 177, Iuleijecţil, 188, Formule de elimemire: 197, 239, Bibliografia Folklorulul romîn 20G. 217. Herescu P. Superstiţii 49, Descintece: de muşcătură de *erpe, de deochi 118, de spăriet de gîlc! 119- lonescu T. C. Cintece: 59, i29. Lupescu Mx Medicina populară'. Plescaiţa, Sopîrlaiţa. Pin* lecătoria 12, Tusa 13, Jlgul, Durerea de cap 14, Chelbea, Săgetalura 174, Sclîntitura, Rapănul 175, Struna, De inimă. opăritura 176. Coriul 177. Medicina veterinară populară Armurarul, Ariciu, Broasca 145, Brlnca, Curduc 146, Galbaza, De singe 147, Viermi 148, Sahna, Zimbri 202, De splină, Holera gâinelor, Ranele găinelor 203, De ne-văstuîcâ, Cobea 204, Turba 205- Nneluţâ hută-mă 9.2 Vulpea şi Lupul 11 2- Moartea îl3. Cîntecul lux Istrail 11 7. Bobii 126. De ce mînineă cinele şi miţa iarbă, şi de ce ese şerpele în drum, 151- Sturzul şi cioara, 185. Rugăciuni 192 Datine săptămînale 199. Chttece : i9, 62, 153. Sufle tul, 236- Pluguşorul, 24i. Marin eseu R. Superstiţii 47. Tradiţii : Prcminte Solo-mon şi plugul de aur, Cînd se tăia oamenii cel bătrlnî 110, Balaurul din Ţiclăă, De cînd o pustiit Moldova limbile păglne iii. Mărculescu G. Rada valaha 231. Mihăilescu S. Hora i07, Strigăte In joc 123, Glume 135, ObiceiQ la sf. Vasile 178. Tradiţii populare : Casa, Carul, Stinca urieşă 24i. Nloisilu I. Strigături din Ardeal, 50- Patriciu E. Superstiţii i48- Pienescu V. Cîntece 58. Popescu Gh. Picală şi Tindală poveste 129. Popescu S. Descîntec de aplecate 197.—Ho|a'n iota 198. Splrlea Nichita Omul fără noroc 5G, Doine din Transilvania 57- Şerbănescu C. Descînlece : De spurcat 19G, De bubă cu dalac 57- Ştefănescu Dobre Cîntece 64, Cochiî modului basm 95. Descintece: De abubă 193, Din blide, de juughiti 194, De deochi 195- Teodorescu C- Cîntece 20, 58, Leac contra'frigurilor 1 16. Teodorescu 1. Cosmogonia Poporului 1. Descîntece : Di potci_i36, di turbî i38, di nejlt, di măriu, di obrintit i39, di 'ncuiet, di şopîrlaltî I4O, di rihuî 141, di giunghiu, di mani l44. O samă de cuvinte: 15, 69. 82- Vasiliu N. Trei fraţi (poveste] 23. Veslovschi llie Tradiţii populare din Bucovina : Drago-şanca 171, Altariul şi fintîna pentru sacrificii tartare i72. Fundarea oraşului Şiret 173, Prorocia despre Ştefan cel mare, Isvorul vindicător 235.