ADMINISTPcATIUxVEA PAS\GÎi)L(/ ROMANU No ! -RmCTlUNEA STRADA COLTIA No. 42. ANULU ALU DOUE-SPRK-DECILE VINERI, SAMABATA 30, 3i AUGUSTU 18 nnq VOIESOU ȘI VEI PUTEA M ARC — cari tale >* Sftsț LUNI n TheI lunI „ PK UA LUNA „ ral N 48 12 5 td N DX8TRICTR 58 « 29 ’l ’J 11 ” □ NC «BEMPLARD 24 BANÎ va PENTRU PAH1S VE TRIMESTRU VB. ZU. i'-astuc’.austria. . 1 f’LT 10 w & BB Vil. aUBT. PENTRD ABONAMENTE, aNCN^ICH) șl RECLAME 4 BE ADRESA ÎN BUCURESCI, La ADM INISTRATIVNK a ZTARHLFI IN DISTRICTE LA COREiFONDINȚIl Dl R PRIN POSTA. - LA PARIS LA D. DABRAȘ-HALT.HG 1UJN RUE DE l’aNCIENNK C( MEDIE NO. 5. L1SU OK 30 LITERE 40 «4NÎ 1NSERTUJNI ȘI RECLAME, LINIA 2 LKl S< C Articlele trămise și nepublicate se vorii arde. — Redactotu respun^etorfl Eu^cnin Carada. luix-t?£za te șt vei fi sdftVlTlU TEL.EGHAFICU ALU HOM A A'UUUe. .d *’ ¹ • ■ «. PARIS 10 Septembre. ț>iariulti „La France constată uă reuouirc în aptivitate de pregătire comitateloră panslaviete pe țermurile Dunării- Totfi scală (jiariă publică nutnele tnembrilotă co- mitatului din București. uhr. -5ui sc ab i h> Bucnroscl $ J vechi, și ca mergă ptn’a’lă acusa, în strai la âvutȘ timpulu seu dc copifăric căndu n’avea nătate și chiar, iu presa din țâră, c’aductindă U"^^ ¹⁸ n’avea datorii eă- Cale-Va mii le puscc prin calea rustiscă esle j „Numai boiări! au pretinsă cătfi-va timpii se uă dovadă că conspiră cu guvernulă rusescă drePturî datorii către patriă; daru eî , „ . . . , , ’lînșiî au peiită cu casta loră, toemaî pentru că’șî u ve emu fracțiunea, (Jisa independinte, jᵣₑcᵤₙₒₛᵣₑₐg drepturi, fără datorit. Astu-fclfi se 1 llă CU fracțiunile reacționarie și separa- perde chiaru ună poporă caro n’ar recundsce da „„ , . . I toriT, ci numai drepturi Una din d itoriele ccb; , spre a arunca asupra guvernului și - a . . . .. - „. .. ¹ ° t maț sânte alo unei noțiuni este sc se reaice pr hiaru asupra capului Statului, acnsările cele fapte mari ți lăudabile, prin sacrificie. D^rfi c imu I Avemu acumu una din cele mai mari ins- tituțiuni; Guarda naționale. Guarda na- ționale este arma în mâna fiă-cărui omu, a- dica redi arca luî Ia cea mai mare demni- tate, acea-a d’a-și apăra „Patria și drep- tulii seii.u Actisla esle devișa ce Domnulu uă națiune pdte se iubescă faptele mari, căndu „Terra selbatică* Acestu-a este titlulă unui articlu publicată în no. trecută, și care-lfi dalorimă patriotismului și inteliginței politice a unui Română străină redapțiunii Româ- mai infame; căndu vedemă aceste trei frac-. . ... ea nu scie nici cc rolfi a iucatfi în treeutu în țium unite în întru spre a respândi cele |ᵤₘo, nici CC rolă are în viitoru? Cine nc amin- maî nerușinate neadeveruri alătu In privința tesce aceste lucruri. Noî nu cunfisceinu nici faptele străbunilor!!, nulul. b₎₍; £ cesliuni! Israelițiloră călii și ’n acea-a a Bul- gariloră, dcvenindu astă-felă căndu delalăriî și căndu resunetulii presei auslro-maghiaro; căndp ie vedemă sploatândă, in I6te modu- rile, chiaru cestiunea cea mai simplă căci Sperămă că toți cititorii nostrii aii cililu acelă însemnată arlichi și suntemă șicuri că । toți s’aă indignată, dară s’aă luminată, afi în-|eslc curat⁰ ecoⁿomⁱ⁽,ă’ acea-a a căiloră fe- țelesă, aă valută uă-dată mai multă cumulᵤ>le’ cu nerușinarea pîn-a «Jice crtiză inimicii nostrii și cumă trebue se ’ lu- că se vⁱⁿde ^ra Prusⁱaⁿ‘lorfl’ ^mă tire se cramă ca șe nimieimu a loră conspirare. ⁿu ’ⁿ^egemă toți că ttile aceste suntă hi- _ . Icrări ale celoră carii voră perirea Statului romănă; cumă se nu ’nțelegemă âncă că cu cătă vedfi că guvernulă înainltiză pe calea cea sicură și naționale a organisăriî Stalului romănă, cu alălă inimicii străini, din întru și din afară, se ’ntrunescu și ’ndouiescu, în- țlecescă a loră aptivitale spre a ne di visa, a ne amăgi, a ne turbura mintea ș’a ne face astă-felu se cădemu noî înși-nc îo cursele loră ? căci se scie c’uă națiune, fiă călii de România, declară maghiarii In foile lorfi este uă „ț6ră sellialică.“ Organulii oficioșii alfi guvernului auslro-maghiarii, Pester- Iloyd, (29 Augustu) vorbindu despre nou ICI transporte de arme din fabricile Prusiei, (Jise, curatfi și limpede, că România este „uățtiră selbatică, de la care nu se ptite aștepta de câtfi rcutățî. £ 1 Qiariele din Wiena, chiarii cele oGciose, atacă necontenitu, și prin cele mai neruși- nate calomnie, nu numai guvernulu românii, darii pe Domnitorii și națiune, ș’acesta âncă de la suirea pe tronulu României a Princi- pelui Carol Orgaiuhi maghiariiPesti-Na- plo, spune curată și ’n repețite rânduri că „făcându-se unitatea Germană, Europa se va ’nvoui la ’ntinderea dreptului cortinei ungu- resci peste ttite ferele, pe cari le duseră în mică, nu este învinsă de atunci căndfi divisându-se, să-și calea. Totii In Românului de străinii de cătu ti deschide ea în- ieri, publicarăniă unfi altfi articlu, suplu titlu Iu „Monumentele publice la Romăni, “ suplu-semnată cu lil. X. care asemene îlă datorimă unui barbatu po- litică, străină redacțiuniî. triumfii cu ocasiunea încoronării din luniu ■ 1867.“ Și repetă că la noi „patriotismului ®ste numai farfaronadă, âră spiritulă resbe-¹ 4icu și prudința politică lipsescu cu totulu.u Autorele iarliclului în cestiune „Țerra selbalecă,u ne spune âncă că Ungurii suntii atâtă de șicuri că ’n curândă voră cuceri România, în câtă nu se ’ngrijescă de câtă de unde sb găstiscâ ațâți funcționari carii se scie unguresce și românesce, cumă nc spune că la 1854 se ’ngrija baronulîi de Bach unde se găstiscă funcționari carii se scie nemțesce și românesce „spre aî pune In loculă ace- loră boiări iniorinți și leneși carii se află in posturi." Dup’ actisla patriotulfi și politiculă bărbată română dă pe faciă propaganla prin emisari ce facă maghiarii în România, artilă Suuiemă asemene șicuri că toți căți afi citiți! acelfi articlu, afi vețlulu cu cătă in- teligință autorele — cc este ună băr- balu politică și fostă ministru — ne a râtă, de și pe altă cale și ’ntr’allă modă, totă cea-a ce ne a aretatu și autorele ar- ticlului „Țtira selbatică." d-k nici eroii cari au versată sângele lorii ca se. ne păstreze uă patriă. Acdsta va fi dre singura moș- tenire ee vomu lăsa noi cohorîtoriloru nostrii? “ Ș’âci nu ne artită tire tn mod ulii celfi mai limpede, cumu trebue sc respundemfi ini- micilorfi nostrii carii publi ă ațji chiaru în organele lorii că „Z- ³ Nu,- Românii nu vorii suferi nici calomnia nici amenințarea auslro maghiară. La lucru darii Romăni. Ați respinsă inițiativa penlru Monumenlulu Unirii. Ați .a fiă care în mână francesi reintrară în Francia după căderea Iul Napoleone, aduși dezar- matele străine cari înecară Francia în sângele iei propriă; el luară âncă unu miliardă despăgubire pentru timpulă cătă nu avuseră puterea în mănă ca se prade poporulă Fran- cese. Dară cătă ținu acestă regime care nu avea vibță nici în opiniu- nea Franciel, nici în spiritulă de li- bertate și egalitate? muri în svîrco- lirile morțil în cari mureaă în acelă seclu principiele de caste și de pri- vilegie. Se ne închipuimă că opo- sițiunea s4ă casta privilegiată de la noi, sugrumată chiar prin principiile iei de barbarie., ar veni la putere; ce ar face? n’ar fi dre uă reacțiune spălmântătdre ? n’ar fi uă restaura- țiune strigătorc ? n’ar reintroduce in- directă daru în faptă rangurile pe cari nici suptă Constituțiune ea nu ua arma. chiaru numele unora din acel emisari, „ca rii s’agittiză în diferite direpțiunî " șj ne a- duce aminte că alțî doui agințî auslro-ma- ghiari, dd. E. M. Bartay și A P. Lieder, ai! deschisă in Bucuresci uă ftiie auslro-ma- ghiarâ „Epoca¹ în care „își bală jocă de patria, de națiunea și de guvernulă Româ- niei, in modulă celă mai nedemnă," și în- chieiă ^ictindu-ne, — „Ei toți lucreză dup' uă metodă bine precugetată și ore cumii concentncă.u Uăndu daru roiie austro-maghiare ne ne- socotesce ilma nu-și mai ascunde măcaru scopulă; căndă vedemu în ce modu neru- șinată, s’a sploatatîi șî se sploaltiză în țtira și ’n străinătate cestiunea israelită, acâțîn- du-o aci suplă amăgirea de „vinderea țerei la Israelițî, “ ș’afară suplă calomnia că esle «uă persecutare religiăsăp ca astă-felă se itidice in contra României opiniunea publică a Europei intrege; căudfi vedemă modulă infamă cu care ele sploattiza , cestiunea bul- gări și se silescă pe‘ d’u parte â ațifța pe Bulgari feră pe d’alla a susținti că organisa- rea și rescularea loră se face prin guver- nulă romănu, spre a provoca astă-felu bă- nuiele in ooptra României șj chiară uă in ■"isiune, ța care face apelă pe faciă presa ■««istro-maghiarăi din străinătate și chiară ce 0 țtiră; căndu vedemu cumu acea preș rtafcă pe guvernu, in țtiră și ’n străină talc că se ocupă cu aptivitale cu formarea mili- țidloru ș’a ostiei; căr.lă ataca c’adtice arme , noul, ne mal puțtindu sqf vi Intru nimici! cele Ve^endu conspirațiunile cc ne ’nconjtiră și periclele la cari ne-ar espune amețlala pro- vocată chiaru de cele mai nobile simțim in le, autorele acestui articlu, ne mboldesce, ne scudue spre a ne deștepta ș’a ne face se vedemă cursa co ni s’a întinsă și ni se în- tinde cu alăta dibăcia, și care este cu atătii mai pericultisă cu cătu cumu ^iserămu și repețimu In adinsă, causa ce ne ptite orbi este mai frumtisă mai nal-urale și mainobile. Vorbindu de monumentele naționale, au- torele ne aduce aminte : ,ÎM . df” II ■ • -rt;; q| i., „Uă n.țiunc efindu arc consciința hiciuriluiu mărețe, recunoștința pentru cel cari nu făcutu fapto muri, redică monumente în memoria lorfi, pentru, încuragiarea celoră vii la fapte mărețe Nimică nu învață pe unu poporă mai multă isto- ria sea, decătu acele monumente ce vorbescă de mărirea sea trecută prin espresiunile arțiloru. Ni- micu nu face se se stime, se se vedice, se se a- prețu ască uă națiune ca aceste Amintiri ffuinfise! 'vie'ța, mărirea, ceră vieță ți mărire ca se fia înțelese. „Acolo însă unde vidța și mărirea suntu in- difcrințl, nu se redică monumente în memoria fapteloru mari, a omeniloru mari. Acolo unde este nepăsare pentru trecută, este nepăsare pen- tru presinte, este nepăsare pentru viitoru. Prin nepăsarea loru, acolo omenii păru că n’au pă- rinți înmormântați; ei surită acolo călctorî; n’aă sc facă nicî ună serviciu pentru patriă. Pentru ei suntă totă dâuna drepturi, și mei uădată da- toră. A nasec, a cresce, a trăi, a se înavuți, apoi a peri, făr’a lăsa nimică în urma loru, este sortea țtC’țMtctioru Jdră viitoru. Nu respunde tire aci (j. X, presei auslro- maghiare, Care (Jice că suntemă „uă țtiră ce este d’ajunsu spre a nc deștepta pe toți; „Cându Erostratrc, ne «jise elu, puse focii tem- plului din Ephesc, Alesandru colii mare, veȘdndu că loeuitoriirc gretau tcmplulu, daru nu făceau ni- mieu pentru redicarea lui, oferi a’lu redica elfi cu cheltuiala sea Știți ce făcură Ephcsienii, carî so temeau do Alesandru a uu ’i aservi Drin a- ceste faceri de bine ? Respinseră proposițiunea, daru redicară ci singuri templulu cu cheltuială loiu Nu fu uă singură femeie care se nu’și vîmja cerceii spre ai depune ca ofrandă pentru iedi- carea templului.¹* Cându daru arelarămh că simțimu, că sun- temfi vini, prin strigarea ce setiserămu con- tra inițiativei luată de Israelițî d’a nc chiăma (I £3 onid ÎL1>1 fii) Deschideți dară cu toții și ’n ttită țera, uă suscripțiune spre a se cumpăra una mic pusei pentru fiă care judeciu. Eca, In numele vostru, prin inițiativa vostră, pe le- mețulu simțimenlcloiră esprese de voi, pro- punemă uă suscripțiune naționale penlru armarea gardci naționale. .ifp. Sictiri că comerrianțiî romăni au înțelesă și situațiunea și datoria ce avemu se⁷ pro- cedemu la fapte, asteptândfi cu ’ncrederti res- punsulfi loru, consimțimtintulă loră la des- chiderea unei asemene suscrieri naționale. selbatică?" și nu ne artilă cumfi trebue se procedemu spre a le respunde ș’a nimici ale lorfi calomnie prin fapte? Și mai la vale, temendu-se că ptite, in amețtila îo care sun- 'emp, totu nu-lu vomu înțelege, ne dice.- «îbuietate» care> dă totfi individului, Cere de ■« individă datorii} dreptulu ne capelă cu condi- (lunea datoriei. Ce cute uă națiune uwțe timenii n’au couaciința datoriei? uu este de cătă uă napuuc de mici copii cari, neavendu datorii de fimenl, n’afi drepturi defimoni. Poporulu roinănu pe toți se redicămii monumentulfi unirii; cându mai cu stimă vedemu conspirațiunile inimicilorti Statului românii și-i autjimu âncă : cumii ne insultă pe ttită diua, țjictindu-ne „că la noi palriotismuiu ar fi numai fanfaronadă, “ mai este tire unii singurii Românii care se nu ’nțeltigă că nu ne mai este ertatu d’a mai întârzia? Ce felii? Câudfl respingemii iniția- tiva Israelițiloră sta-vomii noi cu braciele in- crucișiăle ca se potă astu-felu inimicii se ne dică și se ne o divă acumn aretândă unu faptîî alfi nostru — că „palriotismuiu la noi este riumaî fanfaronadă? “ Ce felii? cândii respingomfi inițiativa Israelițilorîi, lăsa-ne-vomii mai pe joșii de câtu femelele elene cândii aii respinsă propunerea Imperatului Alesandru ? Și fiindă c’acesta nu pdie fi; și fiiadu că ceî 40# comercianții au disă că, dacă n’au făculu âncă monumente causa nu este alta de câtu că lorii mai muftii le esle aminte d’a face ei fapte de eâtu d’a resplăti pe cele făcute; fiindu pe d’altă parte că inimicii na- țiunii române ne amenință necontenitu și rîdă de noi cu desprețiu pîn’ a ne (Jice că „snn- temu fanfaroni și n’avemu ni i de cumii spi- ritulfi resbelicb,“ și nu-Iii avemu nici chiaru pentru a ne apera tintirea, căminulu, Patria si neutralitatea ntistră, se le dovedimu în dală piin faplu Că ‘n artista ca ’n t^ie, ca- lomnie a roslilu gura loru. lăsămfi pentru ații pena spre a Trăiască România una și liberă și armată! - striga: nedespărțită. ÎU t I IT II H W|l REACȚIUNEA Ca se fiă uă reacțiune cată se fiă uă revoiuțiune. Uă revoluțiune este totă deuna uă ideiă mare, ge- nerdsă, espresă în interesele socie- tății, în interesele celoră maî mulți, Uă reacțiune este uă ideiă strimtă, personale, esprimată îa interesele unei caste,, unei persdne, unul re- gime de apăsare, sdrobită suptă pu- terea spiritului civilisațiuniî ome- nesc! Astă-^I Ja no! în țeră revo- luțiunea este în guvernu și ’n maio- ritatea națiunii; reacțiunea este în oposițiune și ’n minoritate, în p cinil omeni cari mal aperă trec tulă cu privilegiele, cu tirania, cu influință străiniloră. Cea-a ce este uă nenorocire îp reacțiune, este că isbutmdu și vepindu la putere, ome- nii iei ca acei-a cari, au fostă a= tacațl, resturnați de uă acțiune libe- rale, naționale și generdsă, în nu- mele revoluțiunil, suntă interesați a ucide revoluțiunea, și a face totă le-a uitatO, și cu ele n’ar aduce privilegiele, spiritul!! de esclusivismfi alu castil, nepotismul^ ? nar atenta bre, de nu la desproprietărirea po- porulul rurale, dară celii pucinti Ia a lui împilare? n’ar paralisa instruc- țiunea poporariă, incompatibile cu sistema de opresiune a unei clase asupra celoră-l-alte? nar desarma țera, ca se facă mulțâmire străini- loră de la cari aă primită puterea și ca se umilescă cetățianulă, cobo- rându’lâ din gradulă de omă armată la gradulă de ilotă? nar veni cu resbunărî de atățl ani înecate în senulă loră contra ideieloră și bme- niloră revoluțiuni!? Partita vechiă este cu totulă reacționară’' prin ori- ginea și pornirile iei. Suntemă suptu Constituțiune, suptă regimele maio- ntății; maioritatea nu este pentru ideiele regulamentului organică, nu pdte fi, căci atunci și-aru abdica singură dreptulă iei celă mat mare Cumă dară partida trecutului ar veni la putere și cumă ar putea se se susție la putere prin minoritate și prin baionete? Uă fracțiune ce voiesce a ajunge la putere ca reacțiune, care vine se re- nască ideiele iei și se’șl aducă omenii iei, după uă luptă lungă, profită de li- bertăți, le laudă chiară, ascunde prin- cipiile iei într’uă țeră unde liberta- tea sti u și regimele trecutG tr< jură d’a se; areta pe faciă, fapa tote acep - - cătu se • nă în oposi- ți’u ne daru uădaiă la putere, , gă • sesce maioritatea contra el, g^sesce raiieje luptelorO âncă pline 4© sân- ge, gasesce eiementulu dc ură a- tunul acea partită retrogradă, nea» ^ând!* gustu pentru principiile re- .Uuțxuuu .p neînțelegândâ demn" tatea național ote s presa liberă, cu adunări tinere, nu se pdte susținea altă-felQ de cătu cu baionetele străine, cu spioni, cu gendarml, cu tunuri- Uă asemenea reacțiune^ uă ase- www.dacoromaiirca.ro * 744 ROMANULU 31 AUGUSTU 1868 JlDMd-WÎ sw n.y tonțil iei, se bage bine de semă, se studie adîncb aceste procederl ale slăbiciuniloru nbstre! Se citâscă is- toria acelor timpuri triste și se plângă nenorocirile terii născute din ambi- țiunile și doctrinele unorfl âmeni mal crudl pentru Romănia de cătu străi- nii!’Seu mal bine se rupă acele pa-, gine ale istoriei nbstre ce suntu pa- gine de lacrăml și de umilință., îm preună cu principiele trecutului, a- vândii grijă se nu se mal lase a- mene restaurația ne, venindă la pu- i tere, cu anima aprinsă de resbu- nare, cu mănele pline âncă de la- crimele poporului română din tim- pii privilegieloră, n’ară pățea areta mal multă toleranță, a desvoltă mal multă tactil, ^simpatisa mal multă că ideiele de drepturi omenesc!, de cătă boeril și Ungurii după mdrtea Iul Michai Vitezulu. Cine, după marea revoluțiune a Franciei și proclamarea drepturiloră omului, ar fi putută crede că o se vie âncă dmenil reacțiuniî la pu- tere și voră proclama legitimitatea ideiel ce pretindea că popdrele eraă proprietatea nobililor ă? acâsta însă S’a făcută astă-felă, deși legitimîstil, înainte d’a veni la putere, promi- teaă, și juraă că nu numai voră păzi principiile revoluțiunii, dar âncă voru da mal multe libertăți. Se sperămă însă că la noi nu voră veni la putere, celă pucină măgi de vorbele perfide ale ambițio- șilorfi, căci ce a fostfi tinde se mal fiă. Este uă programă, urmare naturale a vechilorfi credinți ale partitelorfi privilegiate; visulfl de auru alu tu- tuloru reacțiunilorfi la care nu se pb- te renunți pe cătfi nu se renunță la ființa partitei privilegiate: a re- crea boerimea, a modifica starea proprietății, a desființa codulu civilfi, a restrînge votulfi, a răni tbte in- teresele ce egalitatea și libertatea le-afi creatfi, a schimba datinele năs- cute din libertate. Totă puterea însă a reacțiuniî nu mai este de cătfi în suprinderl, în străini, în ținto de a înduce în ră- teciri opiniunea. Ideiele revoluțiu- nii faefi progrese; ele treefi în ma- ioritote, treefi în guvernă, se îna- vuțesefi prin sciință, prin lumini; cu tbte acestea cată se otărîmfi cu statornicie uă cale; nu este locfi în- tre falșfi și adevărfi, între trecutu și viitori!, de cătfi pentru ceî fără principii; între unulă din aceste două principii cată a alege: Revoluțiunea sbu reacțiunea, regimele democra- prin voința niaioritățel țerei. Scimă că vechia partită, n’are pentru ea de cătă pe străini în acestă țeră și interesele particulare ale vechiului regime și ale turmeloră de omeni corupțl, interese cari potă multă turbura apa, interese active, perso- nali cari pentru mulți omeni corupți aă mal multă prestigiă de cătă in- teresele generale Pe aceștia se n- temeiază oposițiunea. Ea face apelă la aceste meschine interese, lingu- șasce patimile, încuragiază nemul- țămirile personali, esagereză seă desfigurâză faptele; induce în râte- cire opiniunea publică, aprinde urile, fuge cătă pdte de principii, fiindu șicuri că uădată la putere, aă se o- more acele principie. Căndii partita vechiă ar veni la putere, cea mal mare lovire ce ar aduce țerei ar fi : a slăbi posițiunea iei în condițiunile sele de auto- nomie faciă cu străinii, a slăbi și a ucide chiară morala națiunii, spe- ranțele sele, convingerile sele; isto- ria fapteloră după 1848 ne pune în posițiune a ghici ce ar face astă-șll parte de privilegiațl și sateliții sei căndu ar veni la putere prin aju- torulă morală seu materială austro- maghiară. Străinulfi trece bariera capitole! peste sângele și cadave rile a câți-va eroi Pompieri; elfi in- sultă âncă urlată stradele capitalei României; amicii străinilorfi ordonă arestări, conducă sbirii ca se lo- vescă pe patrioțl; boiarii în ban- chete închină pentru triumfală ar- meloră «trăine, totfi ie uă faciă po- somorită de grbză și de resbunare. Patrioții, denunțați de restauratori, suntu proscriși, alții aruncați în în tică seă regimele privilegilorfi. Cine este cu celu din urmă, nu mal are dreptulă a vorbi de libertate, ega- litate, patrie. X iu " r • ROMĂNULtJ Către ȚERRA. UA EESPLICARE. ' B, I 1 In no. de Mercuri; 28 Augustu, Terra între multe altele jice: „Cându a apărutii Terra pentru prima âră, Românnlu întrebuințiă uă dibăcia uă politică ca acea-a a Presei austro-magghiare, avemă da- toria a pune suptu ochii națiunii a- cea politică, ca se scie dânsa ce cugetă și ce lucreză inimicii din afară, ca astu-îelă se' pdță s’aprețuiască pro- pagantele, intrigele și manoperele inimiciloră și se scie se le ’ntîmpine și se le nimicescă. [ ,, , , Scimă bine că nu este Terra numai organulă acestei politice, însă densa are unu avantagiă asupra ce- loru-l-alte- organe. Celă d’ântâl este că începeri du prin a fi organulă unei partite, a- celă începută i-a dată dre care cre- dită, i-a datu uă impulsiune, a că- rea-a causă de și a ’ncetotă efep- tulă însă dălnuiesce totă d’auna câtu-va timpu. Acesta este uă lege fisică ce o cunoscă toți și prin ur- mare nu mal are trebuințiă de de; munstrare. Ală douilea avantagiă ce are Terra este că densa se presintă în publică cu numele a W băjbațl a căroră merite nu pol le yoină coj^-. testa, cândă cele-l-alte organe, de- votate acelea-a-șl politice ii’aQ nici acești! avantagifi. Unele suutg des- creditote prin nașcerea lorij; ș’ajtșle, cnmă spre esemplu Presa, suntă’ cu totulă anonime. Presa, în adevăru, este singurulă organă ală oposițiunil cu care am desbătută ș’amfi putea des- bate; dară ce represintă Presa? în numele căroră principie vorbesce? și cine represintă oficiale acele prin- cipie oca» se se scie ce consistință afi ele,_ce încredere pote pune publi- ! culă îq acelă organă? Nimene nu । scie. Fondatorii și chiară redapto- rit acelui diariu s’ascundu, nu cu- teză a s’areta în publică. Cândă dară el ânșil se temă atâtă de multă de lumină, cumă ore publiculă se pdte intemeia pe cuvintele loră ? In adevără mamă uitată că, prin dre care îmboldirl isbutirămă a scote la lumină pe unulă din redaptoril jia- nului Presa. Onoratulă d. Ion Strată s’a aretată în facia națiunii. Dom- nia sea însâ de mal multe luni a plecată. Cine dară în lipsă-I vorbesce în Presa. Nu se scie și d’acea-a celă puțină până ajl, preferirămă a vorbi cu treimea cunoscută de la Terra de câtă cu cel de carii nu cuteză a s’areta publicului. Avândă dară datoria a la Presă în facia face cu- n W • . . ri” onZi aarj a Corpuriloru Legiuilore* la28ep- tembre 1868, 1. La 10 ore de dimineță, d-nii Senatori și d-nii Deputați, se vorfi aduna to biserica sântei Mitropolii, spre' a asista la Te-Deumulu ce se, va celebra de Prea sânția Sea Pă- rintelâ Mitropolitul!! Primato. 2. La 12 ore, d-nii Senatori se vorfi întruni to sala ședințelor^ Se- natului și d-nii Deputați în. sala șe- dințelorfi Adunării. 3. D. Președinte alfi consiliului nficiistrilorfi va da citire, fiă-cărui corpfi în parte, Mesagele DomnescI de deschiderea sesiunii extraordinare în numele Măriei sele Domnitorului. 4 După citirea Mesagelorfi Dom- nescl₅ Corpurile Legiuitbre procedfi la începerea lucrăriloru. 5. Biletele de intrare în șalele Corpurilor!! Legiurtore. se vorfi da d-lorti Senatori și d-loru eputoțî prm președința consiliului miniștrilor. Biletele peatrc tribuna diplomati- că, ca și în cursulfi sesiunilorii, suntu puse la disposițiunea d-lul ministru de esterne» Biletele pentru tribuna oficiale și cea publică se vorfi da, pentru acea șli:. totfi prin președința consiliului miniștri lor fi. (Monitorulti). ------o:-------------------- Căndu eforia spitalelor!! a luatu frumosă inițiativă d’a redică minerali din țeră și făcu ac&ta ancă) prin mfeura bme-fâcfetbre da trimite la bto suferințL lipsi® de miejlbeele d’a se putea câuta înșil, n® grăbi- i'ăhtiă a 'artrinda 'publicului și fâp- tulfi și însemnătatea lui. D-na Fleen- tenmach®r; care' a'W^htQ" tosAtfla băl căutarea sufetințilotă, trimiș spetele eforiei 'me' 'trămite aoumii uă [epistolă pe care o pubfi aci, și a care aretă bincfltee a fapwhil și sorgintea de unde plecă aselnenl fru rnbse iiispirăil. Vedemu C’uă viuă plăcere rccjB&to manifestări ateânî- md și. nu ne aidouimfi c’acea sor- ginte afrumbselorfiinspirărl, decar© vorbesce d-,na Flechtenmaher, va face se renască simpțimiatele amorțite uitate în ânima Româniloră, prin lungii ani de corupțiune D-lul Redactore alii diariuluî]ROM ANULU. Domtiule, ff M Joi, 22 Augustfi 1868 Cea mai mare fericire pentru mine ar fi ca se potu auțji din fundulă muncitorii unde me aflu de suntii aprâpe doue luni ca s’afl gâsitG âncă mulți Romani ’nainte de mine cant Se fl aplaudată la feplulu filan- tropica ală onorj Eforii ce a înlesnită ată- tea familii serace a merge la băl spre a-și câștiga senalatea și chiară viâță prin ajuto- rulă ce li s’aă procurată. Nu cunoscă pe acelu-a care va fi avută prima ideiă salutariâ a unei asemene me- sure, Insă fiă-care pâte cunâs.e isvorulă de unde nască aseraâne fapte, cari reardică pe conductorii națiunei, îi facă a spăla pecatulă trecutului și’i înalță către iubirea luî Dum- nezeu prin bine-cuventările poporului Romăa&, co Începuse a se Indoui dacă mai esiste lo ceră ună ©nmffledeă care-lă crease și pe pământii ună părinte carese’lu maî verna prin umanitate, blândețe și semple 2 ; -£U blu •'* Aceiu Isvoru,, d-nulo Redadtore,' pâlă gu bune e- ne vine de la capulu¹' țerei; căci este scwtu că Bu- nele esemple suntii îndemnulii celfi maî mare și mai sicurii spre Împlinirea datorieloriî de celățămiî și spre fapte marî șj biae-fătetâre, Șe dteea maî acumii vre treî ani. ca 6re cari copai aî poiwruluî Romanii începuseră a pune pe Dumnedeu la votii!.,.. căci eî nu erau șicuri, dacă elfi ma& esiste, de âre se națiunea era bântuită de corupțiune, de imo- ralitate, de fâmete, de Wle ști alte calami- tăți! .. Astă-^î Insă, căndu pe tronulfi Ro- mâniei stă acea mare treime într’uă singură persână, adică: virtutea, umanitatea și cre- dința, căndfi bisericelesuntu neiwleniliiides- chise, căndii predicile pi^că din Animă) căndu școlile suptu vizitate In totu momentulu ș progresulu supra-veghiatfi, asla=db d>eu₅ cându capulfi țerei învață pe nebije a se pogori din palatulu seu iliminatu și zidilfi numai cts oglindi în c ri î se nslecla senălatea în- treținută prin desele vizite ale medîciioru ta oscura colibă a săracului undei lipsesce chiM । lumina necesariă spre a-și pute vedea pă- lirea de pe faciă căndu este prinșii de fri- gurile oboseleî de muncă, astă-dî sO și a nume: In piața Ghica. 1. Prăvălia de țjidu pentru cârciumă, cd No. 1, din colțulă precupețiiioră despre stra- da Bazaca. 2. Prăvăliile de n se scutimă po ori- cine ară poseda mecaî-va acte de creanțe ale decedatului nostru pă- rinte Procopie Filitis, de-a mai merge la Onor. Tribunal ca se presinte a- cele acte, ver.imă a declara prin a- cdsta pentru onărea casl ndstre ea suntemu gata a achita noi fără s maî fi trebuințe de presentarea ac teloră la Tribunală )ri-ce obliga țiuni, contracte de tatăl nostru, cu re$erva d'aveni în urmă la frații noștii de maî susă pentru rcgularea desfacerii între noi a plățilorS cț'șară avea loculă. Panait Filitis, Anastaso Filitis. ntențiunel Onor. Posesori de Mașine de trecrată adă altele cu convicți- unea, că acostă uleiă, de sigură va dobîndi și aici favorabila rețunds- cere de caro se bucură deja în alte părți. GUSTA V R1ETZ, Curtea - voche, No. 15, la Drapelul albă SE încunoștiințd$ă printr'acdats, toți Domnii cari au se respuedă reposatului nostru părinte Procopie Filitis, căștiuri de aren$I său alte sume de bani, ea partea cuvenită nouă de moștenire, ee o depue la Cassieria Generală de Prahova ii termenii co suntă obligați, căel din contra sc va considera ca p eă care din partelc. Hristodor și Petre Procopie Filitis. No. 406. 4$ !|SOȘIA LEURDENI din judociu ' ^Mușcelă, plasa Podgori, a d-lui Nicoluo Crețulescu, este dc arendată. Doritorii se potu adresa la proprie tară ce su află cu ședote la $isa Moșie. No 414. 4—2d. ■FOTOGRAFIA ITALIANA calea ■ Mogoșăeî, lîngă piața Episcopiei Directorule acestu i Stabiltmentu are ;.dre a înociințu că-î a sosiM de la Italia un® artist® din cci rutu abili 'într’ac^stă specialitate și că printr’uă nouă invențiuno pote pro- duce chiaru de acumu portrete de ori-ce mărime cari ticcocfi ia bri lantulu smalțului, asemfearea cea mai perfectă precum și o ese- cuțiune care nu lasă nimicu a dori. Prețurile suntu totu d^-una ecle mai moderate. pADUREA BONȚEȘTI, de nu- ■ ele, pari și haraci, din județu Râmnicu ferată, este- de dată în tăere, chiară dc acumii. Doritorii se voră adrese la proprietară care șdde pe moșia Sihlea același județu. Constuatin, Grădiștoenu De și s'a făcută conoscutu și prin Monitorulă Officlal că ori-cine ară avea se primdscu bani de la repo- satuln părintele nostru Procopie Fi- litis, se se arate la Onor. Tribunal de Prahova, prima vameră, eu ac- tele de creanță, daru sub-scrișii a- nunciă și prin tf’ae&fai Hristodor și Petre Procopie Filitis. No 391 3-2$ No. '40?. 9—2$. SUB-8EMNATULU amu priimit» uă partidă de ULEI DE MA- ȘINE AwGLU carele are mari a- TOntagie asupra obicinuitului untu- de-lemnu, fiindu multu mai cftină, și opridu intbrbințdla căpătîiului o- sios, precum s’a demonstrată ș'aei deja prin probe. Recdmandu ddră ScCstu ărticolă ANTON ȘVANER POLEITOKU r-’ A PaoagiulQ Română; Are ondre ft’șs reeotuanda atclie- rulă șefi pentrn poleiroi; .obiadeiari vechi, ș e. mobile, în cadramente de potrete și de oglin$î ți crl-ce alte raparațin»! de poleită; precum eă primesce și comande pentru lu- cruri nuoi, relative profesiune! sdle, încredințindu uă enecutare punctu- ală , și cu preținrilc cele mai mo- derate. No. 396. 6 — 2$. ........ KOMANtfliEn Anu 18B8 WMJtWK MJETTK1O.'K4«»W^O®-M r*r 260---269 240-255 ,, deșerte... Tîrgovioea, timpulu frumos, caldă 19 Dorobpi, timpulu frumqs, plus 20 gr. Huși, senta. căldură mare Metalice ... 58 --- ,, cărnău „ I. , --- 258 --- 259 220---236 „ pornite încărcate 4 7 grade. MihăîWnî, senin, vînt W. । jLtova, senin. 1 Naționale....... 58 30 „ „ n. „ - „ „ deyerte.. 6 5 Ploieoei, senin, eald, 20 gr. Slatina, timpulă frumbiSw, vînt variabil Fălciu, senin, plus 21 gr. Lose........ 62 50 „ arnăutu ghircă............ 81-74-66 Vap6re sosite............... 1 2 Buzeă, cald, senin, vîntă variabilă apa 19 gr. caldu. Mo, senin. -J Creditulu....... 83 60 Secară.......... 1.................. 133 t- 138 130 145 „ pornite. 1 î Buseuîuî practicabilă. Carucalu, iden-. Acțîu. bănee 722 --- Porumbă................................ 158---160 160-176 51-48 Șlepuri pornite și în- ' Câmpina, senin, 19 gr. cald, Bcehct®, idem. --J I ’i I o 't li L U London......... 210 70 Or$ă....................................... 113---115 115---135 cărcate la Sulina........ ' Mi$ilu, vîntu E. ! Reni, senin, cald, Argintă........ 115 --- Ovăsă...................................... C. Lung, nQurtî reedre. Focșani, senin, plus 20 gr. ' Arg: în mărf. 113 --- Meiă ...................................... i > f 1/ -iul lin Giurgiu, senin, cald, 26 gr. Ndmțu, senin, ealdfi, 12 gr. î oii hă 1 Ducaț’........... 5 47 Papiță.................................... i r i □ .■ ,1 Urzieeni, senin, vînt slabă S. E. Romană, senin, plus 12 g’ . ui'jJaĂD .Iri :bM1 o’t •» 1 Craiova senin, cald 24 8. î&- Piatra, senin, plus 13 gr, iui i i i..i. « AV1S IMPORTANT PENTRU AGRICULTORI Mușamale mari de Kautșuk recunoscute ca celă maî bună și maî sigurii, apărătorii a șireloru de grâu și a orî ce felii de productu agricole, mărfuri, mașine etc. contra ploiloru celoră mai mari. Acest® mușamale, de uă invenție noud, primiate la expo- sițiuuea universale din Paris și la cea agricolă din Pesta sunt preferabile ori căroră altora pentru superioritatea curelităței și pentru soliditatea lor fiind lucrate cu kautșuk și cu uleiu. Probe sunt depuse la comptoarulă D-lui Mosco Ascher, strada germană, vis-ăvis de direcțiunea Telegrafo-Postale, care singur priimesee comande pentru tdtă România cu preciuri ficse. No. 257. 45 — 3$. nH ) -IÎAXJ 1 --------— In'r/ i $ BIUROULU SOCIETAȚILORU DE ASSICURARE UNGARA GENERALA ȘJ „LA RALO1SE“ se afli de astî$i înainte în STRADA GERMANA Casa d-lui AngLeloviij (Tăvălii! No. ii și 12) vis fe-vis, Ho- telului Concordia; unde se priimesee oferte pentru assicurarea în eoutra PERICOMLORU DE IKCENDțU PEN- ȚRU TRANSPORTURI PE DONAREA ȘI ASUPRA VIUEȚEI, CU PREȚURI FOARTE KODERATE. Ambele Societăți garatd$â pentru assicărările încheiate cu fondurile loru în sama DE LEI NUOI 42 MILIOANE , i și tdte păgubilc ce. s’ar ivi se reguid$ă în modulă celă mai dreptă și espeditivu dc eătră Bucuresci. 20 Apriliu 1868. REPRESENTANȚA ȘI AGENȚIA GENERALA, In Districte se priimescu Ofertele de asicurarc la Agențiile ndstre deja cunoscute, dru în ploiești la Domnu HAGI IOAN PITIȘU. No. 218. 6—6$. EXPEDITEURS t C0 4Î33 J A. MATHIEU WALDNER & COMF | । 32 Boulervart de Strasbourg PARIS. I * H . Se reeoainandă pentuu ow-cc Espidițiă și Comision în artiple franeese atâfc® pentru țeră câtă pfentru str&- nătate Comandale jjușșjțj® România se priimeșițp la Bș-, c-mescî de cătră domuu WILT WALDNER, Strada, Germană No 8. Pentru, unfi serviciu ^emjStă și, solidă gavantâ$ij re-. nume acestei Case No.- 369. 8-3$, — pe cît va dura sesiunea Corpului Legislativii de patru ori pe septămână: Marți, Joi, Sîmbătă și Duminică, fără a se spori va apare. preciul abonamentului. h LI ᵤₗᵤ! -trt -.isoMi'JiJi O ) fj’| I!» HOU l'iOUl»; < V-'- li ‘jlil il • ' ’’ ” 1 Anuncia Onor. Pubicu și înaltei Nobilimi, că leau sosiiu primul transport din adivăratul Cașcava de Penteleu în bucăți mari de to- mna cu marca E. P. din Munții ddui Enache Persescu, din care a ciunti nu mai lasă nimicu de doritO, fiindii multfi mal superiorii ea în anii trecuti Singiiriilfi depou in Capitală numai I® Magasinul FILEAIMU et lONESCU. 4A I ini ■W33 i 1 3! Pl I», . CAȘCAVAL DE PENTELEU -.......... ilbli’l Ic.-fHUT ,î<4 .4 • ' ‘î ni I U LU ii .«IW BUCĂȚI MAME b 19 HU Subsemnatulu anunciă înaltei nobilimi și onor, publicu ca au so- «j • 1 W 2 JW 1 1 , w o 1 -j ; , sita primulu transporta de ’ ’așcavalu mare* acaria calitate după cum se va vedea este mai superioră de câtu totu-deruna. De vîn- zare se găsește și la d-nii L Ovesa, Ibn și C. Georgescu și N. Ibnid Hanu Șerban-vodă. IOAN ANGHELESCU, Calea Mogoșde vis-a-vis de Palat , >1 Tipografi» " A. Rosetti, Ștrada CoHeî No, 42. 1)1 1 AnjJBI ’I 1|