ANULU ALU DOUE-SPRE-DECltE ADMlNlSm™iEA PVS\al0tU ROMâM No. I. -UlDACTIUNEA STRADA COLȚlA No. 42 JOUJ 2 AUGUSTO 18d« VOIBBOE fi VKI PUTEA ; 9$ol nib XI/77? t —VaVITAV sftsii lunC „ rnsl LDKj jj LeI K. 48 24 DÎSTR1CTR 5 im ’I -n a J 58 29 ¹,¹ | LUillN^ZA-TE fi VEI FI onobskmplaru 24banî JSKTBV PAKIS PE TRIMESTRU F . 20 3 ?»WTBU AV’TRTA. . riOII. 10 Vâ , 4 8T. ¹¹ ¹ . Artidiele trămise și nepubficate se voră ardeiL Redactorii respnndetorn Eu1 RHTN POSTA. - LA r ABIS LA D. DABRtS HALLE0BA15 «DR T»R l’aNCIRKNB CCKFDU NO. 8. A R -0 N l r K >t t LINIA DE 30 LITKBB ... 40 BAR) , 1NBKRTTTN1 și REOLAMB, LINtA . 2 LEI Ni Din causa serbătorii dc ații piariulă nu va eși Vineri. î)'?lcfi । u> rocr i - ? • . ‘ . Bncnrusei ²⁸ imVIlIVSVI 9 Răpciune Eră ua noua și durerbsă dovadă că pro- prietarțț, cultivatorii, comercianții, industriașii și toți Români* în genere nu ’nțelegu âncă bine Insemqălatpa cțiloră de comunicare nu sciă âncă că cu fiă-care chilometru făcqtu staă nefăculu de cale ferată și de șosea, cresce pbă scade averea generale și particulariă. Acea dovadă ne-a datu-o Monitorulu de eri publicăndă ună raportă cătră Măria Sca Domnitorele, ală d-lui Ministru alu lucrări- joră publice, prin care arblă ca numai optă judecie aă înțelesă ș’au făcută bre-cari Ju- prări în anulă acesta^ Ministrulă arătă M. Sble Domnitoi^Ju| și timpulă parp s’a perdută ne - apărată plnă ce, după votarea legii, s*aă îm- plinită formalitățile cerute de lege pentru numirea funcțtonariloră tecnici și alle mesure pregatitbre. Ministrulă ține socottală și de lipsa de fonduri în casele consilieloră jude- ciane, ș’arăta că tbte aceste „au făcută a se pen}e uă parte din timpulu celu mai pre- țjosă pentru campapia anului corinle." La rândulă nostru, ținândă socotălă de tbte aceste pedice, tptu-și susțipemu că dacă toți Înțele- geau că sorgintea cea puterică a averii Joră suntă căile de comunicare, ar fl procedată cu mai multă aptivitate s’ar fl găsită și bani: țrebuincîoși pentru ’nceperea lucrăriloră. îm- prumuturile chiară, ca suntă fbrte păgubi- tbre, este constatată că suntă bune, produce- tbre cândă se ’ntrebuințâză in căi de comu- nicare. mori Minerală lucrăriloră publice spre a ne fece se intrămă ps calea cea mare a pro- duceriî, a înavuțirii generale și particulare, supune la cunoscința Dom relui ș’a națiuM cumu (jiseriunu numai optă judecie aă înțelesă ș'aă luciată ș’arblă și ee a produsă fiă caret Astă-’felu vedemă că judeciulă Buzeă a făcută 4’50 Ide metrii lucrări de îm- petrire șt 8 chilometre de tbrasementă. Putna ta n¹ . ,1 cipali că Maghiarii staruescă a le subjuga a Zisu-o guvernulă aptuale in Cameră, și persecuta, tedurămu dară cu fericire ță și ca protivniciî nostrii au susținută plnă ieri Românii de peste Carpați începă a vorbi, a „că trebue se urmămă politica puterilor scrie, a face cunoscută Europei causa loră, Occidentali,u și ânqâ fără ne spune dacă a pleda Înaintea înaltului ș’a totu putinte prin politica Qccidintale înțelegu ș’ p’aqea a tribunale ce se numesce opiniunea publică, imperiului austro-maghiară drepturile loră, ș’a espune persecutările auslro- J- -— Țerra apoî adauge: * maghiare. Lumea -cunâsce numai cestiunea io? in» . „Suntemă Insă de ajunsă de tari ca se maghiară, căci ei nunM «aă-yotbilu în cursă .'mpedicămu invasiunca țwel nbstre, de ne de 30 de m și chiară ,de la 1 848 șiplma- vomă da măna sinceramente cu națiunile* ce cumă mau încetată d’a Uce cele mai mari aă interesă ca (tara nbstră se nu fiă cutro- chioltueli pentru publicitate. Cele-l-alte na- ’ pilă. Deci cei ce aă interesă maî mare ca ționalități aă tăcută și Romanii mai multu se ne tonservămă naționalitatea cătă se pbte de câtă tbte. Acumă, cumă rjiserămă, înce-.mai independinte, fiindă națiunile latine, Fran- pură a deschide gura și la celu d’ântâiă cu-jcia mai cu sâmă, trebue se ne unimu cu vântă ce scdseră și putemă țjice la cea d ăn- dânsa cătu se pbte mai strlnsu și se-i dăm maioră nu este unulă singură capabile d’a pune în esecutare noua organisare a armatei. Dară precumă se scie. D. Ion Brătianu este unu omă care nu se dă Înlăture în facia nici unei munce. și sa făcutu ministru de resbelă precumă s’a fostă însărcinată cu co- ragiă. d’a conduce financicle ș’afacerile din Intru și din afara Și nu este în adeveră uă lucrare lesne, căci noulă ministru ală ns belului are nu numai a introduce uă noue organisare In armata, fâr’a putea conta pe cooperarea oficiănioră, dară trebue âncă se scape armata și corpulu oficiăril ră de vi- ciele înveterate In armată.u i, t6ie șidptă, — căci abia șioptiră numai prin cate-va epistole ce ne au adresată și ecă totu concursulu de care suntemu capa- \bill Insă totă d’uă dată nu trebue se damă că ndată Presa străina le respunse, Je dete nici ună protestă vrunui amestecă străină, prima dovadă că i-a auZită. piariulă din și prin urmare suntemă d«țtorl a respecta Paris EEtendard — care trece d’a se cu sănțeniă neutralitatea ndstră. îatrună cu sănțeniă neutralitatea ndstră. Inlr’untî inspira chiară de la cabinelulă Imperatore- lui — în no. seă de la 30 Augustă, re- produce după Romănulu uă epistolă ce ni s’a fostu trămisă din Cronsladl cu data 12—2 4 luliă. Acea epistolă espune punerea în acu- sare a d-lui Mureșianu,, ș’a altoră bărbați onorabili, și ilegalitățile comise in privința loră. L'Etendard reproduce în intregulă ici țjisa corespondință precedăndu-o cu ur mătbrele linii ale redacțiunii sble: » n n „Imprumutămii de la Romănulă urmă- Idrea epistolă de la Cronsladl (Transilvania) care conține amenunte interesante asupra punerii In acusare a autoritară manifestu- lui prin care Romănji din Transilvania aă „protestată contra anesării loru cu „ș’aă revendicată drepturile loră la Blință autonomă suptă guvernulă „Austriei. „Se scie „In Ungaria „sunelă, a c’aceslă manifestă, care Ungaria, uă esis-s contact a avută și’n Transilvania unu mare re- fostă suptă-semnată la Blaj cu „ocasiunea aniversării resculării Transilvaniei ,tn 1 848.“ Atătă dice redaețiunca pariului francese? dară 6re nu este d’ajunsă pentru prima stri- 12 childmetre de împetrire și 12 terasemente . >- gare? Nu este d-ajunsu Ca reproduce disa Prahova 12 chilometre de împietrire și 21 de teifsemente, și Vâlcea 4 și 34 Judeciele Doljiă 5 de terasemehte. Dîmbovița 4, Gorjă 15 și Mus- celă 3. Cea-a ce facă în totale, împetrite 28 de chilometre 450 metrii și terasemente 102 chi- lometre. La acestă raportă nistru, M. S. Domnitorele a resoluțiune: t> „Asemene raporturi ni se ală pusă voru d-lui Mi- următdroa ii Oi) Supune la epistolă în tdtă întregimea iei ca spune ca cele coprinse înlr’însa sunlă interesante, și caitală cea-a ce ceră Românii osebindă deja Transilvania de Ungaria? In acea epistolă se Zice între altele „Națiunea ndstră ș’a promisă, în împre- giurările aptuale a stărui în lunga’i răb- dare, și nici aginții provocatori, nici relele tratamente n’aă putută pin’ aci se oslenâs- cuvbnlă sc fimă credincioși politicei Occi- dentale și sc ocolimă ori-ce Intimplare ne- socotită." Se urmâmă uă politici românescă și tatu d’uădată se urmămă politica occidentale. Se flmă cătă se pdte mai strlnsu legați cu Francia dară se nu se nu dămu nici unu pretestu măcară vrunu. străină d’a se mesteca la noi, prin urmare, nici. Austriei, nicî Rusiei.^ .,ₑ ₙ:_, Se dăniă Franciei tată concursulă de care suntemu capabilii; se dămu âneă chiară măna cu dânsa, ca se împedicămă invasiunca, dară se respectămăcu sănțeniă neutralitatea nbstră Gumă bre se voră putea împăca tbte a- ceste contraziceri? Nu scimă și voră fi fe- riciți acei din cititorii noștri carii voră în- țelege ceva, se nu uitâmb âncă că neutrali- tatea după presa aus-~j-maghiară din țtară și din șlrăic/late treb s □ păstrăwă, dasu fără s’avemă, nici arme nici oștire. Nu densa în adeveră ne spuse ieri că vomă avea res- belu, ș’ună resbelă crâncenă, menită a pre- schimba facia Europei, și totu densa a- cusa alaltă-ieri pe guvernă, și ce acu- sărit — c’ți chiămată suptă arme șbse mii de bmenj, numai după votulă Camerei și făr’a aștepta șj votulă Senatului? Daru n’ar fi fostă bre criminale, și criminale de ucidere a națiunii, guvernul care veZbfld că Europa este amenințată d’unu resbelă crâncenă careti va schimba facia, ar fl așteptată ună violă maî multă spre a organisa oștirea ș’a o pune pe câtă putinția va fi și c’uă oră mat cu- Așia dară în întru ca și’n afară, acelea-și știri neadeverate din tdte punturiie, acelea-și calomnie ș’acea-a-și combatere căndu pe fa- > imperjuju austriacă este una din căușele prin jtotă dtauna și ’n iote impregiurărilo^ c’acbsta topopti Simionâ portă trei decora- țium împerâtescl dobândite prin sa- jficarea averel și espuuereâ vieței patriei ș’a napuuâl sâle Ia anii 18 t —9; yândâ protcpo- pulă Simfonii suferi semene bajocurl, de la Pesta și din Transilvania se trămiseră la ungurii ciatigăi din Mol dova și la Bucuresci patru e ' anume domnii Kubiusky C; Maier (ală pata/ m casă Europa st! v& învoi Ia întina iparță ban intre ?i matbriata suntă în ființă, dară d’uă câni- derea ^rpptuluî coronei unguresc! coreligionarii Iwt flata 'iernate nu flrriirA'l 1 nn L * „ < : t v _ * A „ X.Zx.. ....... J ■ » . . _ 8*. , 5 dată armata nu figurdză de cătu pc hârtia, căci cea actuală este departe d’a ti strălucită și prin- tre numeroșii iei generări (???) și oficiărî de stată i JDDJ ,0 peste fote țerile pe cari le duseră se’I învețe, în triumfă cu ocasiunea încorunărel îneacă în scdlele loră liinki roi ca îUl) din luniă 1867, între cari cele d ân- aâscă, ci se mal aștepte în răbdare, www.dacoromanica.ro 740 * L ROAțANHUI 2^ ACGWSFÎ 1868 - _ - -- - - —---.t’¹*" ' ¹ ------- , ,i i in Hi afinați ame-anoc djz că e îngrijită pr& i ine pentri ca gonindu-se preoții italianl din co- munele catolice se Ie vie tetă preoți maghiari cu episcopă magiară tor mal 0 îh 6ontta voiel scjiunu^il itomet Acestoră emisari nu li s’a întâmplată în Romănia nici ca lui Candiano îp. 1867„ nici ca acelei dămne francese, care înainte cu două, luni fu arestată totă la Aiudă suptă miserabilele pretestă, cășiâcea-a ar fi spidnă a guvernului din Bucu- resci. Cu toții sciamh că acel emi- sari sb află aici și că agitâză în di- ferite direcțiuni, însă cu toții ÎI ig-“ nil nu aă consciința datoriel?~nu este de cătă uă națiune de mici copil cari no avândă datorii de dmenl. n’aă nici .drepturi de dinenl. Poporulă romăn 1 a vută timpulă seă de co- pilărie căn ă nu ai a drepturi de la societate, căci nu avea datorii că- tră societate acumă .insă elă ,a cres- cută, este maioră. Numai boierii aă pretinsă cătă-va timpă se aibă drepturi fără datorit cătră patrie; dară el însuși aă pe- rîtă cu casta loră; tocmai pentru norarămă înadinsti,, ârti dacă le fa- cemti a^tă-dată ondrba de a-I me- mora, feste humal pentru ca se ne completămti paralelismul!! nostrti. Totti în aceste momente demnii E. M. Bartay și A. P Lieder des chifjândti aici în Bucuresci uă foiă germană Die Epochk, își bați jocti de patria, de Acțiunea și de guver- nuli'i Rortiămel în moduhl celti mal nedemnti,’abuseză de dreptulti os- pitalității întocmai cași cumti s’aru afla într’uă țâră subjugată de pa- tronii lorti, se opintesett a submina liniștea publică cași cumti ârti fi nisce pionieri trimiși înadinsti. 1) El toți lucreză după uă metodă bine precugetată șî 6rdșlcumti con- centrică b⁽î *■ A tih: u DM iș ăuimnog iîtlmif e ft ȘȚ-7-!-.1,11.1 ^"11 *1111 I. :..l-rțrr- Monumentele publice « LA ROMANI. că’șl recunosceaă drepturi, fără da- torii. Astă-felă se perde chiară ună poporă care nu ar recunbsce dato- toril, ci numai drepturi. Una din dato riîle cele mal sânte ale unei națiuni este se se redice prin fapte mari și lău- dabile, prin sacrificie. Dară cumă uă rtâțihne pdte se iubescă faptele mari, căndă ea mi scie nici ce rolă a jucată îh trecută îh lume, nici ce rolă are în viitoră ? Cine ne amintesce aceste lu- cruri Istorie deplihă tiu avem, monu mente nu avemă, ochit noștri suntă închiși asupra trecutului. Trecutulă nu mal esiste pentfu noi. Noi nu cundscemă nici faptele străbunilor ti, nici eroii cart aă versată sângele loră ca se ne păstrezb uă patriă. Acesta va fi dre singura moștenire ce vomă lăsă noi coborîtoriloră no- ștri? Dacă câte uă dată vorbimă de într’uă nouă atmosferă de lumii i î de mărire; ea ne spune apoi că și la noî suntă institutori cari înțelegă și respundă cu prisosii la înalta mi- siune d’a face educațiunea națiuneî. începutulă s’a făcută, și gloria re- vine d luY Filaret lonescu; sperămă că esemphdu va fi urmatăj și vocea cea dulce și mișcătdre a recunos- cințel, simpțimentulă frumosă d’a fi făcută binele, va resplăti trudele și silințele institutoriloră. Pentru adi, suntemă mândri și fericiți d’a strînge măna cu iubire d-lul Filaret lonescu, mulgă legea pensjuniioru etate la mat multe persone. Am observatii, Maria Tea, tabloulti anec- satd pe l£ngă Ipge j și votate ua dată cu Icgea; și printre persbnelej trecu ie la pen- siuni, am vțyutfl că tigur a și d-nii Costin Vârna Lukig Steege^'ionst. Donescd, și i d. C au voita regulam și trecerea la pensiune, in modula prescrisei! de art. XXIX, din lege; Vd^ndfl, In adevăriî, câ d. C Vâroay cere nu numai regularei, dara și înscrierea sea fntr pensionarii StaUlui; eă d. P. Mânu d’asemenea cerere regulii rea pensitmei sble; și ca Romani, îl repețimtî și noi frumdsele cuvinte ale recunoscători | lorti sei elevi. ’ 'Jft' t « „J hri 3 meniHb ob ^1 fintelnuRo Petru Na *», actuali membri la înalta curte de casațiune jși dc juștijjc. De aicea m’am motivatii a studia^ âncă uâ data, noua iege a pensiuniloril, promulgată la 1 4 Februarte anulii curente, precumfi și cupffâsuld «ererilorii ce sus numițiî domni, au adresatii comitetului, pensiuniloril, spre a provoca răgularea d-toră la pensiune. t Supuntl cu celu mai profunde respecta la ACTtT DE datu d-luî Filaretu lonescu instituțorel» Clasei I. do la sedla Primară de băețî din Cămpu-Lnngu, din partea a doafi-Șefci și nouă elevi dorobanți din eecadroHulii districtului Museelu. I 'omnule InstitMore] Ncputendu fr nerecunoscători la multa os- ten^lă șî silință ce ai depusti cu noi, InySv țăndu-ne a citi, a scrie și a calcuîa întrunii timpii ferte scurtă, adică tncepbndtt de la 1 Noembre 1867, urmăndd numai căte mie pe lună, și pînă astă-țji In 4 lulih 1868. Răhdfi ne âm simțite puternici d’a depune unu esamenâ de învățăturile maî susii are- tate, chiarO iJ ptesința onorabililor ii membri aî comitetului școlarii din acbstă urbă, in mărirea naționale, de libertăți, da dreptate, de îhStrticțiune publică, nu este unti-simptifnînt bun pentru inte- resele publice, ci uă hhnă de par- tită, astu-felti că nu fără dreptate Monumentele se redtoâ în memo-1omfⁱ de spkⁱtâ a $îsâ căⁿu⁻ 'U Veijbndu că, d nu Coffllh Văh«v, L. Stee-”, C. Dosiescu și P. Mânu, aă probată co» • tdui Ijqwdare) pria .dovezile anetsaîe 1 o- rerilc domnieloru sâle^ că; posedfiJfitibMtaaâl 50 ani ircdMJu singura care iiiîse cav xâ oeteicet, parte i «Mite: nftscuțo bobeai der^ cov^. bră part® afenservite Statului⁷ ,e |a fecereî racireh arii XXXIII .din L-,ț Considerânduin fine, că ari. XSI? 4M precilata Iqgo,' de la 4 4 F^bruariă adimM principiului generalii dupre care peosiurfte se piatesou indata după decretuld dmisanot țiomrej;. ^njjîyini sl-red^^ SI w r Qă pensiunele d-lorii G. Vârnav, L. Stesgs) Q.. Donmu re P.: Manuu s-aii liqw.idate deco mitetulu, respectivir votate oa®«« • bila.. Cameră a oep rețțiurii și s «0 sauqi ’i do Măria Tea uir-ot Ci •‘tete, pansiunstacii '.(DomiMeW-a sble ln^ cepe de Sudară; : sânt iutei celă (Hiare; nașii GheorgNă. Popescu !6n, Diaconii Stan, Bănică Ibn, Vlăsc&iu Î6n, Matea Dine? Bă- mică George, gădeseu ftadt iRusea Gheorghe, Ibn Rujan, Starea Serafim, Bășolu Pefce₅ Neamtu Grigore, Jstrate Ih®, Marjilu I6n, ,Brebu ‘Năstase Licsăndroiu Vasile, Dumltrache Ibn, Grapă MiHâiu; Ghiță Gheorghe, *Tudose |I6n, Bădescu Constantin, Ftidoicea' 'TudoVp,' Tudosescți Gheorgho, Neculăcscu Ibn Crin* garib Bucu^, Chirescu Gheorghe^ t aii *■ ‘«ÎS'»⁵’ ÎBItl ÎS « I I' 1 i Monitorulu face cunoscuta lutulorfi _______________________ - Pă- irmțilorii și tutorilorii că cursurile, prin tbte scblele publice secundare diu România, vorii :ei«: neaperalii, după lege, in f--j Așia daru¹ legwltorulîl a Înțeleșii că; li tulariuHl incblă, din acelti rnopiemtu de a igal ; ¹ 1 primi Jbfa și Începe a primi pefisiuuea vo- ta tăi- ‘ i După tbte acestea: ttrcdHâCdîl cu petrun- dere canscMcibsa noua legiuire; ¹ GonsiderândO că, dtepă spiritulu ari, XXVI, totO ft cționarulu in retivitate cc voesce a muncia ua post® șt a trece la pensiune- trebue a.\'’și$ adresa cer£i^'- 'Ue "pensiune, comiletaluî jnsliluitii spre adriHOtrarea casei penșiuniloră; hl mifiiul enid & W ConsiJjtondu că, acbstă fijrinalitate, d-iHÎ Vârnav, Slcege, Mânu și Donescu, sii îade- plătită, amară datornicului ce n o va plăti! Datoria este baza edificiul omenescă,, datoria cătră patriă se aăresce pe câtă societățile șq des- voltă. Simptimîntulu datoriei este îm bunătățirea morală aomului și a popd- niril, ca se se rid a. unu monii’- menții? Șe nu ir se ast te rea- lisarea separăre' pre a se redică monumemuiu umrei! , n ăi i < il ma 70,6mini / X^icnc ve, a ca țPLb d-nii profesori șî profesbre se | șe alic p posțulu lorii in ^iua de 2 'Șop- I tembre, căndii se va face serbare rpligiA^ elorti. Omulă află protecțiune îu so- cietate, elă este datoră dară socie- , ~ ¹ □ _ H___ui W U- _ , ămFiiin or iC’unii adîncâ simpțimântft de ie- ’ ’ - 1 1 ? _ y .x. ., .»4 ■ < 1 —.i . a iii ații. Societara care dă totti individuT Hmre publicămti aotulti de mulță- ul, wre de Ic», individp datorii; dreₘJre de mai la vale. Elfi ne spune ulu șe cappA .amdir oriei. C^.es ^ Qațiun^.unde 6pie- mal ânteiu că Românulu, la ori-ce verstă, feste lacomă d’a se instrui și iTotu dteă-dală suntii iovjtațî capii scbtelorri) secundare a areta riiinisteriuluî Jitia în care fiă-care profesorii ab începute ragulalu cur- ;suțrile₇, ₜₗ₀| -Pur:! .ibi : ■ ' . ■• '—^2.'" । '• ,-.i । . rit nih w ⁱUOtî Raportă către Măria Ssa DomBitoiu^ă. „Sc aerobă ' »CAW>^.at nt >ir ya ht> u«”l ⁿI a,fcⁿ ¹ înălțate Dbmne, plinil’o prin cererile coșMtejMiiu la 9' și 25 Apriliu; 2 și 27 Maip₍| anujii quij rente; CoBsiderândii că scopulu ia care antorit orii .aii voite. :t» adjungti, m’a feste ddbbn= d»r®a .©inslaiărit nresriisa! ar?. din popa iege ;. (care, se răpită la acelftnc- ț’onari, ce aii drepturi câștigate la pensiune, supte regimele tec .“ vechiotesă rarii âe 7§sdu nicî vârsta niăl-dorioța^dt-’aArbte - pensiupef voru nuBjaî a '’și Constata perio- Pentru tbte aceste aceștb Jocuri suate vacant#; ₜ ș.i pm.isrnamî dac? ci,Măria. Vbstră..iteț. bine voi a ► 'vioța efi spre ocuparea apestoru patern, p Iuti, propun^, pe d-nii Dimitrie actuăluiii președ.iHte sețțiupe la cus’te apelativă din lași- Cpslache EracMo aciua- ulii prim președjptq de, Ia acea țurțe^ sile Pogoru, foștii președinte ta acea-a^^ri-i și Ibn G. Cantaquziq, fosțȘ mimslju ,alu .jus- tiției; pentru care supună cu^tbtă 'il la faomnbșca Voslri aențgătiipj iecte de decrete.' iiuntu, cu celu mai profi L Prea înălțate Dbmne, aîfi Mărtej V6șjre^| supusă servilor^, ministru se^etar ? ’:x departamentul juștD^ Aman 1. Arwnₜ « DiH£ '• * I No. 1 1,862, 1868, Augustu 19, ,i6 «lAm nt mm i • ro duli^ d£ anii service, ' și" suina ce iPse cu- vineț, ni ” o® niM Dhd penlru ca in momwtu'W demisionaito! Ca oiradula s60 ÎNTEsiilE,— Prin decreta cu date 1 4 Au- gusto. 3e admrtc pfovfeorui, pîn| Ja îavea prin uă lege speqate, a. pentru deschidere de fermeii - ițșcle și tbtgurite cari’ pq posedă popQrv ică pre crisă dc art. c ,din regulament i farmaceutici sub coadiyunile următbrș,; eiu maî jfiă. lipsă de ’irea acestora i t: qpm, în care s? rt .'.lamă Înființare de farmacie, -se । ]< . noi 1J In artklii ilc foudu din Nb. 2?, 2 Șopi. n, i uă Ki-riă infW&S d^ ncudcveruiD ca^e hitr®co ce au ²⁶ No‘ 1 In» ** io prin urmare/w se facă numai m- Onorabilulu meu cologu de la iinance, pc. lângă adresa cu No. 23,050, din IVIunib, ’mi a comunicata originalul^ decrc|^lui cu formaiRâU și pwteu cari? forina- final sc șadatt’ și udB doctoru șefi liceolfete 1 mărginesco* raowenlanO\ da înscrierea în re- bicină In serviciulă qpmup.to sbb judecii^ forjpajiiățî demn ti ₛ se ee de - tiif. alu comunei. privința stricăciuniloră societatea tjice că ele se privâscă pe trăgetorfi, apoi nu !n- țelegă cumă trăgătorii ară putea suporta a- câstă greutate, acei trăgători se pdte se flă simpli săteni sâă gardiști, cărora le-ar fi prea penibile a o face fiindă fără miijlbce, și cu acâsta n amă face dc cătă a pune pc- dkă in locă de sacrificie penlru încurajarea artei armelorfi și s’ar depărta pbte, cei mai buni trăgători; pentru acestea societatea dar aVendu fondurile sâle credă că stricăciunile ttrmâză a o privi pc dînsa. Societatea ne mai cere se> dămă penlru serbarea d*lei dc 15 Au- gustă, d’uă dală cu terenulă și suma ce avemă alocată In budgetă; deși rccunoscă la începută greutățile Instalării tirului Română, nor însă nu putemă da societății inliâgăacea sumă, fiindu că ea este destinată pentru premii și plata dc transporturi celoră Ce vină din județe precumă s’a făcută și ’n anulă trecută, totă ce putemă face este de a da dintrlnsa numai uă parte. Asupra gcestoru punturi termină d. Pe- trescu, am avută a atrage atențiunea onor, consiliu și remăne ca dînsulu se otărască, D. Buescu țHce că este mai în totulă dc opiniunea d-lui Petrescu, afară numai în pri- vința lemnului, legea comunale obligă pe comune a avea unu tiră naționale, daru fiindă că acumu n’o putemă fa e noi, cedăm ti so- cietății terenulă cerută. Comuna cu acâsta nu instrăinâză nici decumu unu bună ală seă ci’lib cedă societății de arme rea liruluL cu alte cuvinte locu pentru tirulO naționale, va bucura de acâsta pc cătu pentru instala- deslină acelu și societatea se va csistc, prin liriilă comunală, vorfi privi pe sâma societății, se se prevâdă de comuna tn budgetă uă subvențtune anuale care estimpfi va fi de lei nuoi 30(50. Erfi da fit. D tlnalulu dm uî-ma .e ra- tâză despre suma ce i se Va da acumu se șterge, Totfi uădată Consiliulă chibzuiesce a se forma unfi actă de concesiune după con- dițiunile adoptate, care se se supue d-lui Ministru a i sc da înaha aprobare după care numai va avea puterp., •’ j₉ , ii p Se supune conciliului cpelițmnea d-nei C. B. Catargi. prin care cere a i se da voe sc deschidă uă stradă pe loculă seă între stra- da sf. Voevozî și strada Slănlceanu oferindu în folosulă orașului pentru uă s/dlă secon- dară unu locu ne strada aceia. Consiliulu numesce uă comisiune compusă de d. Gr Serrurie consiliară și de d-nu ar- chitfetă ală orașului spre a studia cererea și a se informa despre localitatea, ®upuindu părerea d-loră aprobărei- consiliului. Sc pune în vederea consiliului referatulfi d-lui Nic. Manolescu consiliară ajutoră, prin care aretăndti înexactitățelc mesurătorlloru la diferitele jirticole de îndestulare publică, propune a se desființa cântarele,•®si a sc în- locui cu cumpenei ca uă mesurătâredrâptă, Consiliulu după ceia informațiuni in dea- manuntulă din cele expuse prin țlisulâ re ferată admite propunerea și acordă comer- sanțilorfi unfi termină de uă lună In care fiă-care se’șî procure cumpene, âră pentru mesurătărea de lucruri maî mari, decimale. Se comunică consiliului că după uă dis- posițiune a municipalității din anulă 4 86 4 sa otăritu ca unfi Iotă strimptn din subur- bja Jîatișlea se se închklă și vendându-seprin licitațiune s’a adjudecată asupra dr. M. Gri- gorescu; mai în urmă mai mulți proprietari reclamăndfi in contra închiderii și consla- tăndu-se de adeverată plângerea, s’a chipzuită a se redeschide acelă locă. D. Gregorescu reclamăndfi tribunalului, prin sentința ce s’a datu, se recunăsce deschiderea locului, și se îndreptățesce d-lui a i se înapoia suma de bani cu care’lu cumperase, și astă-felă fiindă cestiunea, se cere avisulă consiliului pentru înapoiarea accloru bani. Consiliulă avendă în vedere sentința tri- bunalului dată intracâsla, decidea sedad-lul PRIMARUL^ La 9 din viitdrea lună Sept- nt- bre, fiindfi a se ține licitațiă 11 Pri măriă pentru darea eu întreprindere a reparațiimiiortt ce suntfi a se face locaielorfi barierelor^ Capitalei, sub- serisulfi publică acesta spre sciința tuturorfi ca, doritorii d’a se însăr- cina cu expusele reparațiunl com- formîi devisulul făcută de d-nu ar- chiteotfi alft Capitalei, 3c viă Ia Pri- mărie în aretalâ ^li pc Ia ora unu după amiădl, pregătiți cu garanții în regulă pentru concuren^p p. Primară, G. Petrescu. No. 8057, 1868,. Augustă 24 vrb fr1«pljS7’î ¹ iy f¹ v ; oub bovn t r» Din La 12 din viitdrea lună ieptem- bre, se va ține licitațiține la Primă- rie perttru închiriărea halei de pe strada Crețulescu de lângă Spitalulu Brâncovenescă, compusă Ain 40 com- partimente, pe termenă de unfi ană, de la 26 Octombre viitoră 1868 înainte. o >cub iy Beoj. Doritorii d’a lua cu chirie una sâfi mal multe din disele comparti- mente, suntfi invita^se vină la Pri- măriă, în cjiua aretată mal susu, la amiadt, spre a se face licitațiune» și adjudecațiunea după regujă. p Primaru 'G Petrescu. No 8036, 1868 Augustfi 23. r»î îs »o< , i •> " narf Bz iț îos}» sl'/j La 13 din viit6reâ lună Septem- bre, se va ține la Primăriă licita- țiune pentru închiriărea locurilorfl comunei din piecele Ghica, Amza, 24 lanuariu și Mogoșbia, pe cari se vinde carne de rîmători, și miel, pe termină de unfi anu de la 26 Octombrifi viitorifi 1868 înainte. Doritorii d’a lua cu chiriă dina- ceste locuri suntfi invitați se viă la Municipalitate, în acea <^i, spre a se face iicitațiuneași adjudicațiunea după D. 6. Statescu, actualulă membru la tri- bunalulfi Ufovă, secția II, in aceasi cualitate h tribunalulfi Vlașca^ Ic loculă d-luî C Roșea D. Constantin Roșea, actualulu membru la tribunalulfi Vlașca, în aceași cualitate la tri- bunalulă Ilfovă, secția comerciale, în loculu d-lui I. N. Lahovari. D. I. NI Lahovari, doctorii în dreptă, ii cențiatfi in litere și lauriatfi, actualulfi mem- bru la tribunalulfi Ilfovă: secțiunea comer- ciale, în aceași cualitate la secțiunea II a acelu tribnnalii, în loculă d-luî G. Statescu D. Șpiridon P Statescu, licențiată In dreptă actualulfi supleantă la tribunalulfi I|fovu, secțiunea comerciale, procurore de secțiune la acelfi tribunală, în loculă d4ui Ion Sloi nescu. D. Ifin Stoepescu, actualulu pro^rore de secțiune la tribunalulă Ilfov s leanlă la secțiunea comerciale a aceluiași tribunală. In loculă d-iuî Șpiridon N. Statescu; D. Porapilitt Popescu, jude de pace la pi'"* GârMe, eja târg"lfi Od . 'islric- ti î ru "o în ‘■'ciAw.Mui'’’ • lîtuiW penlru incapacitate; D. N. Manolescu luăndă cuventulu încu- nosciioțâză că comisiunea numită pentru a se înțelege cu d. președinte ală societății de arme în privința stabilirii tirului națională, întrunindu-se cu comitetulă societății, după desbaterea ce afi avută, a convenită ca co- mitetulă se și formuleze propunerile și con- dițiunile în acâstă privință, și acâsta făcen- du-se, d. Manolescu ca membiu ală comisiu- nii supuse Consiliului acele propuneri și totu uadată și statutele in temeiulă cărora socie- tatea de arme are esistința sea. Se citesce propunerea făcuta în întregulu seă. D. Manolescu adaugă că comisiunea a aderată la aceste propuneri afară din căte-va puncte, cari trebuiesc^ discutate, acele adică a cedării locului Comunei pe perpetuitate, spre a se vedea p|nă la ce gradu comuna pote face acesta și apoi cestiunea subvențiu nii care deși alocată îa budgetulă comunei ea. însă este destinată pentru premiu la con- cursulu de tragere la țintă, ' din care s’ar butea da societății numai uă parte pentru trebuințele de instalare. D. Petrescu (jice că ma! ânteiu se vede nevgjtă a-și esprima părerea sea de reu a- lucrării nisi insâr. nală cu a- câstă cestiune, care urma a ven. cu unu raportă, prin care se specifice anume apre- cjârile ■« asupșa tia^caruia punctă din pro- punerile comitetului societății. Dară fiind că acâsta nu s’a îndeplinită, consiliulu trebue acumă se discute în 'parte asupra flă-eăruia urmare vedeți că acâsta nu este uă înstrăinare Viindă acumă la clădiri se nu fimă așia de riguroși cu ua societate care la începută are destule greutăți; destulă se'i punemu condi- țiunca ca clădirile tirului se îndcplinâscă con- dițiunilc legii care prevede lirulu comunală, județână și generală, și pentru care trebue distanți; osebite, societatea însă se fiă obli- gată a nu ipoteca sâu vinde nimică din ele. Cătă pentru cele disc de d Petrescu pen- tru suma alocată în budgetulă comunei, d. Buescu (jice că se pdte da 3pi)O lei acumă societății de arme, căci cheltuielile de trans- porturi ale celoră veniți de prin județe, pri- vescă po guvernă. Comuna avendă a da premii numai pentru tirulu comunală și dacă anulă trecută s’aă făcută asemene cheltuieli a fostă uă erfire. -j , Ui) D. Manolescu face șî d-sea observețiune asupra terenului că ,pld nu se pdte ceda pe perpetuitate cumă se cere, ci niuno a se da pe termenă de in cătă privesce stricăciunile părerea d-jui Petrescu. In privința conslrucțiuniloră țjice că comisiunea a cerută a este de opi- 30-40 ani se unesce cu d. Manolescu i se da unfi - lat con- tauă d.. Presai, g coaflițiunile esin- J țr / 5 |î a > ' N T W f 1 f & î  J? ■ * * «î X * * i ■ Jjjrr be lom a Ualuiu ju' de pace țialc este a so cti societății loculu cotiu- la^ ocolulă II d>o orașulă Focșani, In aceași c.-Hta'a la pla. Bihesci^bu t&guNămă^ neî pe perpetuitate; deși legea pune îu sar- cina cer ‘. net d’a avea ucu locală pentru tra? Grigoreseu du-se d;n alocații îu rentu. Sc liniare alu Iustinii și suma de lei vechi 241 liborân- § pentru chieltuieli nepreve^ute budgetulă comunei ne anulu cu- supune consiliului planurile de a- căif Serban-Vodă și alu stradei parte din strada Fi'aretă, consi- regulă p. Primarii, G. Petrescu. u 11 't Hulă aprobă aceste planuri, însă pe alu căii Serban-Vodă, pe lirdele lărgimea de 6 stânjini, Justiții pe lărgimea de partea stradei Filarcliv trase cu albastru cu iară pe ală 6 slinjinî, și cu lărgimea de pe Hulite trase cu albastpp. Se pune In vederea consiliului, cMui comandanții alii leg. stradeî pentru ip:6 adresa unei 8-a din guar- da celățenâscă, prin care cere ca în urma înființării celui d’alu treilea batalionu se se dea îndemnisarea otărîtă comandantului, ac julantelui majoră și sergentului adiotanlă ală batalionului» precumă șe urmâză și cu cei lilp. .uHimcS ui mahl-iu» ■kjuf Consiliulu admite cererea și chibzuiesce a se libera aceste îndemnisări diu § alocată tn budgetulă comunei pe anulă curentă, penlru chieltuielele neprevedute cu începută de la î luliă tieculă. Se supune consiliuiui petițiunea dluî C. Macescu, in privința prelungirii stradei din No 8028 1868, Augustă 23 -q ; 1 • '■ - HÎ’'’ t i La 7 din viitdrea lună Septembre amfi decisă a se ține licitațiune în localnici primăriei pentru închirierea a patru chilii ale bisericel Măntu- Lsa, pc termenh de ună anG cu începută dela 26 Oct. viitoru 1868. Acesta se publică pre sciința tu^ tulorO, ca doritorii ce voru voi a lua cu chiriă disele chilii, suntă in- vitați se hine-voiască a veni la Pri- măriă în aretata , hă cameră și uă bucătărie, firă d’asupra ună etajă de trei camere și uă bucătărie, pe întindere fața d" trei stânjinl și Optu palme decima)e, situată în Bucuresci, culărec Verde, suburbia duo6 Zec^ t' mii, patru sute nouă-decl și șapte lei, și optă=Zecl și cinci bani. 14. Uuă ecaretă compus de duog corpuri vechi unulă în faciă cu uă prăvălie și trei camere în- dosă zidite pe pivniță boltită, și altă corpă îu curte în paiantă de zidă compusă din duoe piese în întindere facia de duoî stâujiul și optă degete decimale, situată în capitala Bucuresci, colfirea Roșie, suburbia St. Nicolae din Șelari, No. 17 evaluată nouă-spre-dece mii, șfipte sute duoî leî și Zece bani. 15. Ună ecaretă compusă de uă prăvălie îu fața stradel Lipscani și alta în strada Gabroveni, în întindere fața da ană stânjinu și jumătate, si- tuată în Bucuresci, colfirea Roșie, suburbia St. Nicolae din Șelari, strada Lipscani No. 34, eva- luată leî noul duoe-decî și șfiee d nil patru sute uouă-decî și nouă și trei deci banî 16. Ună ecaretă compusă din duoe corpuri de case, unulu în fața stradel Lipscani cu etajă d’ssupra și ună altă corpă în curte în întindere fața de ună stânjeni și șfipte palme și jumătate decimate, situată în Bucureerîț colorea Roșie, strada Lipscani, No. 33 nuburbis Sf Nicolae din Șelari, evaluată la susaa de treiZecl și una de mii, șepte sute patfu-Șeel și treî lei noul și cine» bani. Mihaî Vodă, strada Mihai-Vodă No. 15, evs luată nuoă mîî cinci sute șăpte Șed și șăpte și duoAȘeci și trei banî. 32. Un® ecaretă cu duo® fațade una în strada Academiei avândă patru-spre Șece stânjeni, șăpte palme și cinci degete, și cea-altă față în stra- da Dâmnel, având® duoî-spre Șece stânjeni și jumătate, situată în Bucuresci, culărea Roșie, No. 3, evaluată treî-Șecî și opt® de miî patru sute lei rîouL 23. Unfi eenret® compusă dp uă prăvălie zidită pe pivniță, cu duoă camere în dosu și duoe prăvă 1H alături, cu câte uă oameră în dosu și beciuri dedosuptf pe întindere, faci» de 9 stînjinî, uă palmă și 5 degete, âră laturea despre intrare la biserică de 4 stînjinî și 7 palme decimale,, situată în Bucuresci, culărea Verde, suburbia Michal-Vodă, strada acciașî, No. 44, evaluată 9,295 lei nouî și 90 banî. 24. Ună ecaretă compus® dc 4 prăvălii cu de- pendințele loră, în întindere fațada îu strada Mihaî-Vodă de 10 stîujinf și în acea d-spre sânțiî Apostoli do 18 stînjenî și 5 palme Șe- cimale, situată îa Bucuresci, cul6fea Verde, su- burbia Mîchaî-Vodă, No, 38ₜ evaluată 27.391 leî și 63 banî. 25. Ună locă viraăă, în întindere fafla 1 "tml jeefi și 8 palme Șccimala, situată în Bucureseî, culfirea Roșie, luată *2 160 lei 26 Ună locă jenl și 8 palme strada Germană, No. 45, eva« noul. virau, în întindere facia 2 stîn- ijecimale, situară în Bucurescij, 8. Ui eesap«BU din duoS odăi cu uă 17 Ună ecaret® compus® de duoe prăvăli» tasrî cu câta uă cameră în dosă pe pivniță de zid, d'eslijra cărora este ună etaj® cu șdse camere, la spate ană alt® corp® compus® de 4 camere sus I și alte atâtea josă, î i întindere fața de șese stânjeni șl patru pâlme ^ecimale, situat® în Bnouresci, colfirea Roșie, sub. Sf. Nicotae dks Șelari, strada Lipscani No. 27, evaluat® noue- ijeei și patru de mii duo§-4®ri Șt nuoă lei nuoî. 18. Un® eeavetă compusă de uă prăvălie etiuă cameră în dosă, duoă camere în etajulă de susă, și altă duoă încăperi spre curte, pe întindere de ună stânjenă și șfipte palme $eeimăle fațade culdrca Roșie, strada Germană, No 14, evaluată îeî nouî 2,800. 27 . Ună locă virană, în întindere facia 8 Stîn- jenî și 2 palme ijecimale, situată fn Bucuresci culdrea Roșie, strada Germană, No. 23 eva- luată 24,600 leî noul, 28 Un® loc® viran®, în întindere facia stradel 19 stînjenî, situată tn Bucuresci, culărea Verde, strada Michuî-Vodă, alături cu p6rht ' Arsă, subă Miehaiă Vodă, < valuată 11,400 leî u, DISTRICTUL PRAHOVA 1. Uă prăvălie cu dudă camere d’asupra și cuhnie, pe uă fațadă dc 3 stînjenî și 2 palme, situată îu orașul® Ploiescî, piața numită a Uni- rel, dependință de schitul® Ghighiu, evaluată Iei noui 10,821 și 82 bani. 2- Uă prăvălie cn trei încăperi, fața în uliță, cuhnie și uă altă , cuhnii» deosebită ide zid. pe Uă ’ siipra-faciă de ’ șdpte-^eci și șepte stânjeni duoă-ijecî și duoă palme pătrate, situată în ca- pitala Bucuresci, colărea Roșie, ouburbja Jig- nița, strada Spaniolă Np. 14, evaluată cinci mii ș^pte sute ’ duoă-^odl și duoî leî și gese- 4ecl bani. . I . , - > ’ •' 9 Uu ecaret compusă din duoă odăî josă șl • ■ susu de uă aupra^icia dp trei- țieci'șl t?W' stânjt-Biț și trbl‘'jnllme pătrați, H-l tmtă în capitala Bucuresci, colăfea Albastră, suburbia St. E®aterj^», otrada Bibesep-Vodă, lângă baia Turccssă, evaluată optv raiî, trai sute opîâ-geql și,ppță/lei și Ișepțe-^ecî șâ unu b^nl, 10 . Ună ecaret® compusă din duoă odăi în pa- iantă, pe uă supra-faciă de duoă-^eci stânjinî, pațru:roea sâm- tuiă Tăuase, pendinte de schitul® Ghighiu, in mă lime de 80 stânjeni facia, în ulița Târgn-vesteî și 220 stîjenl lungimea, șvaluatu la suma de 1,388 Ici și 15 bauî ¹ 14. Ună loc® sterp® din Ploescî, suburban te", tulă Vasile, pendinte de schitul® Zamfira, în mă- ritate de 8 și jumătate stînjenî facia, în ulița Câm- pina și lungul® 30 stînjinî țl 6 palme, evaluatii le, 2^1 lei ți 86 bani. 15. Ună loc® de arătură, In întindere de 7295,60 stînjan? pătr&țî, aitiUt® în orașulu Ploescî, sebur- bea sântu Siva, pendinte de schitul® Ghighiu, e vahiat? 732 lei și 99 banî 16. Uă viă numită Vlădicfisca sfifi hanulă Gre- cii, di» comung Pklșc®, plasa Potgoria, în mări- me totală do 23 pogăne, evaluită 5,08î lei și 65 banî. ? ? Uă viă numită Cffasma său îsvărele, diu comuna Pltsșca, plasa Potgoria, în mărime totală do tl pogăne, evaluată 1,650 lei nouî. 18 Uă viă a monastirel Zlătari, din comuna Plășca, plasa Potgoria, îu mărime de 16 pogănc totală, evaluată 7,355 lei și 53 bani. Î9. Uă viă numită a monastirel Eadu-Vodă, din comuna PUșea pUsa Potgoria, în mărime de 14 pogone marî, evaluată 2545 lei nuoî. mărime de 5 pogdne șt 18 prăjini, evaluată l» sums de lei nuoi 1649 șl 68 bani. 5. Uă viă din Cdsta-Lnpîf, c imuna Cd«ta-l ■ — — —¹ nq socială între societatea filarmonică germană și țiembriî societății de oare ia semnu- la 10 ore silră. Timpu fiindu contrariu ambele cortege nu voru avea Ioc®. D-nii Membnti înefi ee voru aduna pe la 8¹/® ore diminăță în localulu de dare la Semnu. începutul® fini^ulă dărei la semnu se va anunța m-in detunării. Fie-care dătător® la semnă priimesce ună numoru, pentru Control® pe care îl va purta visibilâ; și U va juscijc țot d'aupa pe fi e care dătă- tori în Negru saă în Carton®. Persone ce nu fac® parte din Societate pot participă daiîfc vor fi întro duși de către Membri, când ount obligate a lua de la Cassă uă Cartă de ser- bare cu prețiu da, 5 lei noul, p căre o vor® purta visibîlă ^i cure va servi dc biletu de intrare pdatru bală. Domnii Membri suntu rugati a offeri premiurî, oare s® priimescă de D-nu BALLAN calea Moșilor® (Biuroulu accizelor®), 8. SANDER, Calea Mogoșfiia, w. J, W SOTSCHEKj calea Mogoțoia No. 7. ESTIMAȚIA PREMIILOR: Premiile diu partea Societăți Lei nouî 2000 Daruri Onoarea .... — — 3000 .Premii in banî în aproximație — — 5000 n Totală 100P0 Les noi. BUCHHOLTZER Sub-scriaulu are ondrea face cu- noscută că aeeatu institută s’a per- mutată în casele d-lui Grigorie Bă- Wnu, totă pe Strada Craiovel vie a- vis de D4moa Bdașa alăturea eu Tribunalul®. In privința localului nu pdte re- mânea nimicii «le dorit®, fiiindă cur teft destul»; de spațiȘsă, casele - sn- conjurate de o frumdsă grădină, în ceasUuIă orașului și cu t6te aceste retrase de ia Stradă, prin urmare apărate do orî-ce sgomotu. I® ■jrâivmțs îngrijirii în orî ce eaȘă ine abțină da ori-ce lăudă să® re-' comawdiwe, wî.ci după unu carsă de ¹ anî₍ᵢ d® când® cwsiă acestfi lu- stilytu, nu mă vbîî abate de dato- riile mehs, și- aegujauientulă ce amu luat® "eStre părinți. •_ Oaroi fiu’.chhottier. Pasagiulă Română. Nc. 3M. JANKNOTE AUSTRIAGI Se vira®» ©u preț® favorabilă la Agenția do Ăoaigurpre, vis »»vio JHjo- teK „Concordia" No. 395. 6r rulă Romănulă No. . ți prin Monitorul® Oficiala No. . < d de eă- 4 flia&il ■ ;- J. £ „J,, * „ „ înteia Epoteeă pe D.str Mₐ ₚₒ₈ₑdₐ creanțe ale decedatului mostam pă- rinte Procopie Filitis, de-a maî swgs la Onor. Tribunal ca os prestalii a- ealfi acte, venim® a declasa [jwfciaT ceste pentru ondrea ca si adetre op euniemă gata a aehîto noî'o mal fi trebuințe de prezentarea stt- tdoru.la ribunaiu ori-co- blg țiuni, contracte da tafâl swsta, ge reijei’vâ d'aveni în urmă h w^țil noșlij de mai susg pentru regalam desfacerii.lub* noi a plăților^ ee^ij aves. loewfc- Panait FUitîuₜ Anastasii PMitîo. No 406. 4^. Praheva Slfov. Doritorii de aî lua, se adreseze la sub-semnatulă în Ploeșcî, Hanu MurgulesEU priu s -ri- s6ra pînă la 10 Octoknbi'iu și dela 12 Oetombriu pînă,1a 22 Octombrifi în HucusescI Hjotelă IQoacoțxiiai doctor G. 18aehelarie. Ko- 409. 3—8Z » Vis GHIU MILANEZ de se- f*mâiiiț6, calitatea eea mat bonă- D. D agricultori cart doresc® a a- voa, se se adreseze chiară prin poștă sfi® î,n pap.e, la auh-semn.itu Coih.° Icona, piesa MljÎQou, Distr. Dlta. I No. 403. 3—2Z' C. Plopfino. I £i a g fi AVAT BV T> VIU TP Tf TTTT muuciă iiiallt-i nobilimi și bnoi>|»ublicu că au; so- situ pnmiihi transportă de ( ’așcavalu;; mare. । cum se va vedea este mai superioră de câty (otu-d6-una. De vin- zare se găsește și la d-nii I. Ovesa, Idn și <1 Georgescu și N. IdnidHanu Șerbaii-vodâ. IOAN ANGHELESCUCalea Mogoșoe vis-a-vis de Palat Tipografia C. A. Rosetti. Strada Golțeî No, 42. www.dacoromanica.ro JL- S I im t « *. u aeăria calitate după