ANULU ALU D0UR-3PRE-DECILK MERCUM, 28 AUGUSTU 1868. VOIBHOE și VEI PUTEA UNU XBKMTLABU 24ba«I lbî n. lbI "■ M AJID -- CiMTALS 48 DistBiets 58 „ 24 „ 29 ra tbbî lunI „ <2 „ 16 r» n* luna ,, 5 « Pentru pbiub pk tbimkstbu fb. 20 MNTBU AUSTRIA. non. SO VAL. AUST. LUSllrtZA.TE Șt VEI M FBRTBt ABONAMBBTB, BSUNțirBl țl «sCt1 VA.N , ■ ! iu I ' —— - t—r~ ION DE CHAZOL.) ULTIMA PARTE. ' XXIX. ovobniJitf yj/u ’ i '' ' ¹ oi -j . ,i iul i 11 Chazol . . . & Renâ, tâlc superările, tdte fricelc, Mic e- inopunjU) dulci; ce un fi omă pote & sim^ă, le cunoscă d'atumfi trei jile, căci In aceste trei jM® am trăitii uă viâță tntrâgă. Ascultă: după uă caletoriâ de cina septemănc, ne putandă se maî suferii supliciulă incertitu- dineL otărisemil, precumă scii, se me ducă la Chazol. Unt) trenă pleca. Către sără, eram U Aix, unde luaiă uă trăsură fără se *ine o- prescă se vbdu pc Langlade. Părea că suntii târîtil de mi simpțiment de amețâlă. SimțiamO ) A vedea N-le de la 25 — 81 luniti, de la 4—13, de la 15=23, de la 26 — 31 lulifl, de la 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, p. 14,15, 17, 18, 19, 20, 21 22 23 ?i 24 Aupudii mb duci) înaintea sbrtii mele. In cursulu istorii doue ore de călătoria, nu vejuiu nici), fiorosi), cu ochii țintiți Înaintea mea, prada frigurilorii... In fine, ajunsei la Sâ- •ol; slrăbătuii) Duransa. După unu cuartă oră, jăriiă castelulu și zidurile întune- ;e ale parcului. Era nbpte, totulu era în :ere. Imî lăsării trăsura în pădure. Voiamă sosescă singură, s’o surprinjă pînă se scie întbrcerea mea. Nu me gâodiamă la i-a ce era se se întâmple, |a ciudăția a- cestei Intbrceri neașteptate, ce era ultima uitare a orgoliului meă șj a demnității mele; chiară dacă ar fl trebuite șe infruntu uă miie de morțî, nimică nu m'ar fi oprită. Era s’o revedă? Era ea âncă la Chazol?..A glre- bătuiu sătulă alergăndă. După cinci minute, Ivăndu-mi drumulă prin pădure, sosii su< ndă la zidulă parcului... Fuiă silită seine oprescă spre a-mi lua resuflarea. In acestă minulâj jece ore sunaă la oroiogiulă piso- ii cei, Cercaiă se chibzulescă ce aveamă de făcută, dâră nu putuiu se-mi flxeză cugeti- rea. Nu înțelegeamă nimică altă decălă că-mi perdusemă curagiulă și tăria de sufletO, și că trebuia se-mi scapă rațiunea, încărcată cu torturele ce suferismă... Dintruă săritură mă agățaiă cu mâinile de vărfulă zidului; săriiă pesteelă, și âtă-mă la minei... Umblaiu In mijloculu unui înlunerică a- dăncă, lovindu-me de copaci și șiovăindă ca ună omă bealu. Era unu timpu posomorită; nuori negri acopereaă cerulă, anunțăndu uă furtună apropiată. Speriată de tăcere, crejuiă că voii) găsi castelulă pusliă. Dării!) in fine luminele printre frunjișă; la cotitura aleiu- lui, vă juiă castelulă. . Ferestrele aripei stânge eraă iluminate; era aparlamentulu iei^. Uă bătaia de ânimă me coprinse..,. Me Induoiiă: ii era|friiă... In fine învinseiă,acâstă ultim isă; eșiiă dinaleiă, șisosiiă la scară-. Nici ună șervitore nu era în anticameră. Căndă damă se intru, observaiă c’uă ferâstră de k salonulă celă micu din etagiulă de josă era âncă iluminată. Crejuiăa auji vorbindu-se... Me opriiă, pe urma me apropiaiă, tremurăndă la sgomolulă pașiloră mei pe nisipă, Uă singură perdea era închisă. Nu puteamă șe vădă, ascultaiu. Tăcuseră la apropiarea mea... Slăluiă acolo lipită dc perete... Ni- meni nu miș^a, dâră eramă sicură că suntă bmeni tn salonă. Me aujiserăvenindăî . După uă minută, începură a vorbi din noă, dâră încetinelă, ca In taină, cea-a ce nu-mi permitea sc recunoscă limbrulă voccloră.In-- țeleseiă cu tble astea că unu oină ș’uă fe- meiă eraă acolo... Imî lipii ureebia de per- dea , și putuiă se audă aceste vorbe: aidî, mai cântă căndă ’ți jică... îndată au- jiiă uă voce cc începu ca ună murmură gingașiă: „Erauădată ună rege din Thulâ...** Jumnejeulc! era vocea Viergieil... U b’ nuială grozavă îmi pătrunse spiritulă. Ci era acolo, cu cș, la acâstă oră?... Cântcculu isprăvită, Ucură din nuoă. A enltaiă âncă, uă umflături de vântă ce trecu prin frunjisă me opri d*a au^i caic -va vorbe ce provocări uă isbucnlrc de rlsă; la sfâr- șită, aujiiă bine aceste vorbe: — Cată timpă trebue spre a veni dela Cap? întrebă Viergia, — Cinci seă șâse septemănc, după cumă e și corabia, reipqaw uă altă voce. De astă dală nu mâ înșclaiă rccunoseujă vocea: Miro era cu ea. — Pbte că a sositu la Paris, reluă ca după uă minula cu ună aeenlă cc părea că aretă frică. — Nu, nu, linlstcsce-te, reluă eW cu vi- oiciune; ar fi găsită acolo scrisbrea lui Lan glade. EI sjcaă ca eă trâiespu âncă. Creț)uiQ a ghici că tremurafl a afla Întbrcerea mea" Șe-ți spună, Rene, simțimântele co me co ■■ «eră? Fuiă silită ee , râstră caso nu cajă, dară voiiă se mâducă plnă tn capâtă. Ascultaiă âncă. — E tărjiă, cată se te duci, jise ea r — Nu âncă, respunse elă, du suntă âncă dece ore. www.dacoromanica.ro d^l UiaUQUA tril .'i ufl Al^OS AGARȚg AJ RQMANULU $8 AUGUSTU 1868 tă de boeril din oposițiunea anti- mal sunteți la putere; eră nu prin convicțiune. Ore schimbalus’aă na tbra lucruriloră ? Rusia a devenită național, carii coa^j;^ qj Turcii, câ e înțoleau cu Rueift. Gapulii seil și alu fiityrO sei câ(ju în Constan- uă putere periculoi âpentru Europa, tinopole. Delatorii *untu el însuși ]—A— uciși de Tîirrî, și țera perdu drep- turile sâle P lohia nu mai esiste ca Stată, Rusia îl ie loculă și ro- lulă Dară natura oposițiunii de a? tunel esiste și astă-șli în țâră. Căndă ună Domnă seă unu guvernă nu place oposițiunii anti-naționale, pep- tru că nu place străiniloră cari u- rescă faptele mari, naționale, îlua- cusă că urmeză politica Rusiei. Frai se fii uă națiune, șî se ar- medi Românii, esci pentru politica Rusiei? Vrai se desvolți marea ideie a unui Stată mareRomănă? Esci pentru politica Rusiei. Dară de ce nu duceați totă astă-felă căndă erați la putere, căndă făcuseră-ți din Ro- mânia uă prefectură rusă și din con- sulele rusă unu Prefectă? Dară, dacă sunteți atătă de tari în con- vicțiunile vdstre că politica rusă care este a vdstră, dră nu â liberaliloră precumă istoria aniloră din urmă o dovedesce, este periculdsă pentru pentru libertățile ndstre, din (Jiua căndă voi ați căzută de la putere? Bste ingeniosă lucru și pdtechiără se fermece pe «uiți omeni seracl de spiritul desfigura istoria țerel, a culege căte-va nume, căte-va tră- dări difl timpii de cădere al Romă- niloră, a le atribui sentimente ce n’au avută, a tăvăli strălucirea eroiloră romăni agățăndă trădările trecute, și agințiî vînduțl străiniloră deman tia loră ca se împodobiți uă ideie totă atătă de falșă ca aceia cu care ve serviți astă-dl pentru a restur- na guvernulă, și a veni la putere spre a vă face trebile. Ideia de sim- patii cătră vițele latine, cătră pute- rile Occidintale, nu este sinceră la voi. Sunteți pentru politica occidin- tale ? Și de cândă puneți intere- țâră, pentrii ce ați servită acea po- litică? pentru ce, după 1848 ați reintrată în țeră amestecați în ba- gagiele armatelorfi ruse de ocupa- țiune? pentru ce ați primit cu flori cete- le selbaticilor Scyți, cum îl numițiadi, și le-ați deschis căminele, și ați rîsîi de mormintele străbuniloru? pentru ce v’ațl însurată cu fetele muscalilorfi sâu ale agințilorfi loru? pentru ce ați datu fetele vostre socii acelora Scyți 2 pentru ce nu v’ați pusă în capulă armatei române și n’ați dusu-o în Crimea se ve puneți a- lăturl 6u armatele puteriloru occi- dintall și se combateți pe barbarii Scyți eumh îl numiți acumîî, ca ge do- vediți simpatiile vostre pentru, pu- terile occidintall ce voițiastă-cll ale înșola? N’ați dată ore uă parte din oștirea romănă cil tunurile la Ruși? n’ați secată țâra pentru serviciul Ru- siei, n’ați făcută postă de țerani ro mâni ,cu carele pentru transportulu armateloru? Și pentru ce liberalii aru fi ore pentru politica rusă ? dre pen- tru că din moșiile vostre de la Du- năre aîî eșitu 150 lucratori bulgari și aîî trecu tu în Turcia ? pentru că ministeriulă lui Brătianu, neputându afla de acel Bulgari, n’a luata me- surî contra loru pentru a face aceâ-a ce a făcută' Pașa de la Rusciuc, care I-a spin^urată nejudecați? pen- tru acesta guvernulă actuală este pentru politica rusă? dară daca po- liticii ruse îl atrihuițl tendințe atătă de Revoluționari, atătă de liberali și mărinimdse, atunci voi, carii aveți aerulă de a voi uă revoluțiuue, spre a trece de partită liberale de a spri- jini idei mărinimdse, pentru ce ve lepădațl de politică rusă? De ce după ce ați născută și âțt crescută Cu acea politică, acumă (jicețl că ea este cotropitore? pentru că nu sele cele mari ale puterilorft din Oc- cidinte, d’asupra intereselorfi Rusiei? Puneți înainte cestiunea de rasă la- tină? Daru ce ați făcută pentru a crea simpatii între Români și între națiunile Occidintall? Ce servicii ați adusu Franciel și Italiei? Ce servicii ați făcută pentru rasa latină? Ună poporu Română de rasă latină su- fere astăzi sdrta robiloră de la Un- guri. Cumă vă esprimați pentru in- Dacă nu mal este Română acelă care nasce din părinte, care deși străină este născută în țeră, atunci ui^int dmenl ară mal remănea îa o- josjțiune cari ară mal avă drepturi de Românii Guvernulă Româniloră nu trebue se aibă simpatii pentru nici unu Stată Străină? totăpcată se fiă subordonată intereseloru-națiunil. Regatulă Greciei a trecută prin a- cestă cale; ce a întâlnită? Lupta în- tre partita rusă, francese, englese, care daă ministerulă din sînulă loră suptă inspirațiunile influințel străine ce se simpțea mal tare, dară nu suptă inspirațiunea interesele gene- rali ale țerii. Grecia nu mal era con- stituționale cândă suferea acea stare de lucruri, nu mal era liberă decâtă cu numele; desbaterile nu mal erau între interesele Greciloră, ci între interesele ambasadoriloru străini. Românii au recunoscință cătră Francia, pentru binefacerile ce a aflată în a sea protecțiune, aă ceva mal multă: de sânge latină, și cre- scuți în ideiele francese, el întorcu ochii cătră Imperatorele Franciei și cătră Paris, precumă colonii Romani din Dacia întorceau ochii cătră Ce- sar și cătră Roma. Acolo sbdră âni- mile loră; guvernulă Franciel scie teresele latine în Ardealu? Incuviin- țându nefericita șî infama politică a maghiariloră, mustrăndă guvernulă României, fâcându-I uă crimă din ideia Românismului ? Ce amici mal buni aă maghiarii și Austriacă decâtă organele oposițiunii din Bu- curesci? Și pă ce basațl aceste ri- dicole imputări? Pe cuvinte că s’ară putea pune în periclu interesele țerel, masîmă bătrână, întrebuințată dejâ de toți Domnii servitori ai străini- loru, de tote guvernele corupte cari au condusă aceste țerî? Cânteculă care cântați astă-di îlă cântați și ’n 1848. Eraă totă acele cuvinte, ce (jiceți astăzi, acele cu- vinte ce le întelnimu în istoria țerii, în gura tutoră oposițiuniloru con- duse de străini, a combate fără re- paosă orî-ce acte tinde la libertate și la mărirea naționale, basăndu-vă ie cuventulă că acele acte ară com- promite interesele țeru, morală demnă de epoca de cădere pe ca,re sufle- tele generațiuniloră de atunci le es- prima în limbagiulă loră simplu: „Sabia Tntperâtului Ieste lungă și țeră este mică, mâna ce nu poți se musei; s’o săruți “ morală ce astăzi oposițiunea retrogradă o esprime nu cu mai multă demnitate decâtă în timpii de cădere. Strigați contra spiritului d’a se servi cu omenii de origine străină. Pri- viți asupra fracțiuniloru din oposi- țiune ! Unde suntă mai mulți de acel străini du câtă în sînulă oposițiunii? Creduiă că visezi? unu visă teribile; daru eî erau acolo amendouî;.-. Voiam® se me îri- douescu de înțelesul® cuvintelor® loru...D’uă- dată au^iiu aceste vorbe alo Viergieî:— sufle- tul® meu, scumpul® meii lesaurOl... Ș’apoi scrutări înfocate... Unii nuor® 'de sânge îmi acopbri ochii. Me rapeiȘiiu ca unu nebunii spre intrare, străbăluiu anticamera, unde.me lovii® de unul din dmenii mei, care nu me recunoscu, și care voi se me oprdscă, Ve^endu-me in acea desordine. Taci, li ^issitî. șr, dăndu lu la uă parte, m$ -dusei®«pre ușiă și o deschisei^ Apăruiui pe prag® palid®, teribile. ... La vedereg mea V irig ia 'scdse «n® țipelfi înăbușii®, darii unii țipet® plini; d’im %șia bucuria, d’uă așia fericire, în căi me oprii® fDrle surprins®. . . 3 Lphgă ea, țjărufipe domnișidra Beftaiiî, și dc prin străini, călțândă în picidre li- bertățile, drepturile patriei, renegândă naționalitatea Română din Transil- vania. De aici denunțările loră„com- baterile ridicole-în organele lor, unde se spune vrășmașiloru dm afară ori- ce măsuri naționale se ieft de guver- nulă țerel, în în scopulă consoli- dării naționalității Române. Partita liberale urmeză țera, o- posițiunea alergă la străini se de- nunțe pețeră, asupra acestui puntă: România vra se se armeze ca se rupă lugăturile cu Turcia; seu ca se se bată cu Austria, intrigi rusesci, Rusia îi povățuiesce însă oposițiunea scie; că nu este nimic de temută în ar- marea unul mică poporă contra a două puteri uriașie; dară oposi- țiunea nu voiesce ca națiunea se fiă armată, ca servulă țerană se fiă re- dicată la stare de cetățiană, de os- tașiă. Arma înalță și nobilesce pe celă ce pdrfâ, nici palma gen- darmulul, nici ghionturile unui în- treprin^etor venitică, nu mal pdte a- tinge pe ostașii cumă atinge pe servă, numai atunci cândă națiunea ajunge aci legile domnescă. Oposi- țiunea austro-maghiară, ce se pre- tinde în deridere liberale și nați- acesta; Francia nu pretinse a ne aservi simpțimîntele, ea le cere pure și independinte, căci facerile iei de bine nu ascundă uă cugetare de cucerire. Guvernulă Franciei scie asemene cari suntu adeveratele as- pirări ale națiunii Române pentru viitorii, cunâsce asemene joculupar- " ¹ ¹ ii ■ । । r- - facultatea de a stabili sucursale și in alte orașe după art 3 și 4 al® concesiune!. Operațiunile acestei bănci după art. 11 constau In a sconta s6Q a cumpera polițe sd® efecte de comerciu și bunuri de tesaurfi a face avansuri asupra Udelor®, valorilor® șl mărfurilor® în depositut â s® însărcina cu împlinirea efectelor® Cei vor® fi remise de particulari sdu stabilimente; a primi In de- positu și a se însărcina cu cumpărarea și ven^area mărfurilor^ pe săma pers6nelor® a treia a cumpera și vinde efecte comer- ciale străine, a negocia și a face avansuri In cont® curent® și pe efecte publice, cumii obligațiuni rurali etc., a face In fine lot® felul® de operațiuni de bancă, făr^ a imo- bilisa capitalul®. Acest® capitală este ficsată la ' ,600,000 livre sterlig adică 40,006-Iov lei represintatfi prin 80,000 acțiuni, care va putea fi redicat® la uă sumă îndouită prin crearea de noue acțiuni. Subscrierea ac- țiunilor® se fiă deschisă la Paris, Londra și onale, voiesce ună poporă de IndiânI. Ciudate spirite suntă acelea cari credă că cu câte va vorbe de ga- zete ale oposițiunii, voră turbura titeloră de lâ noi, scie ce prețiă se dea aceloră denunțări calculate ale oposițiunii; și chiară în cele din urmă o doveai, căndă suptă denunțările oposițiunii de aici, pașia de la Ruș- ciuk acusă ministeriulă Română ca complice în rescularea bulgariioră; cândă ochii oposițiunii străluciaă de mulțămire în sorele speranței ce se redica, că Francia va cere uă co- misiunfe europiană care, umilindă drepturile patriei ndstre la cari chiaru Imperatorulă a lucrată a se conso- lida, va resturna guvernulă liberale și va aduce casta acelora carî ro biseră țera la politica consuliloră Rusiei, și uniți acumă cu câțl-va renegați de la principiele liberali: acestă speranță Ie-a lipsită și astă dată. Ne tememă ca simpatia ce face a se crede că are pentru Francia, oposițiunea din partita austro-ma-j ghiara din Bucuresci, cu toți con- dotierii iei, se nu se risipescă îndată ce voră perde ideia de a veni la putere. In adevăr a acestă partită care dă secii lucreză spre a ține țera în robia străiniloră ș’a unei caste privilegi i te, înțelege că timpulă el a trecută, că nu mal pdte face ni- mică cu națiunea Română care nu mai voiesce stepă ni, care nu mal voiesce călcări de legi și sfeterisiri de bani publici, și că nu mai p6te a se înturna la cele vechi de câtă ■nw—BMBiMt—a——«ini.11^1 mwa— slânse în braciele sâle Priveam® uimitu. ’e genuchiî Virigiei, mă ca și mine, v'c-’ deam® ună copilași® surî^end® în scute- cele sâle. Ea stă pe sciună, eh fabia scău dată de lacrime, uimită, neliniștită, cu ichiî țintiți tntraî mei, întreba de facia mea. — Al suntu petliutăî .Seneuii, Du/Pp^node., Fontenay, și a?, a- depțî ai lui Carey susținu libertatea emisiu- niloru combătând!! privilegiulu și moneiio- lulh băncei cir uă cqnwjiune și uă putere nestrămutată; l In principia, 'în teorie nici ua argnmen- tațiune din cele date de pâiiisanii privilegia- Hui nu este conformă cu regulele ecoDorâfei jolitice, nu este consecinte cu ‘libertatea ■ea întinsă ce formăză basa economiei poii- ticej Industria bănciloru In funcțiunea eea re- mită emisiune de bilete de bancă, nu diferă în nimicu de cele-l-alte InduStriL Debî, eco- nomia politică nu permite nici uă regula- mentare, nicî unu privilegii! nici unO mono* l»lu în ramura industriei, și ori 'Ce regula- montare ce pbte esiste nu ’și are basă de cătu prejudiciu și Considerări its- idespeiratu, se ducea la Toulon pșairu a face » » ii se i se sena scrisori mmcinbse de catra ma- rinar? ce ^icea® ca se întorc®, di® mările Indieloru și carî întâlniseră fregata mea; In fine ea aflase din (Jiarie sosirea mea la Cap și îatârcerca mea. Atunci, sermaB®. suflet®, ea asceptosc în acele temeri ®eauțjile; tremu- rând® a au maî fi iubită. De la plecarea mea din Saigon, ca nu scia nimic® despre mine. Ve^cndu-me apărendu d’uă dată, eu facia severă, spaimenlători®.. . „ Dar® pen- tru ce se-ți inaî spun® aceste lucruri Inlris- tătâre ? ... Pe căndu îți scriu, ea c colea leogă mine', privilndu-mS cu emoțiuae, iur- burându-mc prin sărutările sâle. Dacă aî w- dea-o in 'acest® iiiombatii! ... Ea .ține pe fiiulu meu In braciole sâle, p® fiiulu mc® '. Dumac^eulcT elu îrtii sâmăni, B neî . . . Gb viă®, co ristfi ânima' 'mea este In cub mf® emoțluniî, îacrinio de bucuria îmi inunda ochiT și mc orbate®. i Biata Walușia mea Hb Sbnozan a muritD âse chiaru de morale. , 1 fila In cestiunea privilegiului și monopolului Dancilor® 6că ce dice unfi economist® ces® Th Mannequin In jurnalul® economiș- tilor® din Paris în lanuariu 1864: ₀Nu seim® ce trebue se înțelegem®, prin Suvâte tuîfi; dreptu regalianii, daru credem® 4 s’a abusatu mult® de dânsul®. Daca aulori- < tatea nu este.de cat® uă delegaținne, «emu i s’arfi putea atribui drepturi pe cari mp de cifflcîlune. Unchiulu meu, însciințalîi mr truă depeșiâ despre înt6rce?e«( mea; & sositfl eri, întrerumpemiu-mi șprjsârga. Veste, pst- derîî mple. ba .îmbeisioițu' fu §eee 'Hi darii bucuria ce simte îîfi Ssasufie- țeste întrunii modfi giraytoi’fi, Elu e nebunii deja de Viergia, și stă ore întrege ujtMd«-9« la fiiulfi mei c’uă mirare înduioșată, care ne jfeoe se- riKfemiî cu acHme. WI-a,'WfafS uă scrisbre a.(Genevievei, scrisă .pe ; de d, sontu fericiți 'du •> 4MMM6 I k: l din luanda, șî au de gair diî se vini 1? Paris In erna asta.. . J . Rene, nu ai lu n® i ^sasci.i fVi& a pro- mile căi nu va li geloși de amic ndslrăS M$iiW’te ox&te.u,! 'Se v»ji pe pămenlQ idealul® fqri«ireL u .xiA â (SUrșil®) („ MARIO UCHARDi A »| DqmUrtu eb Mitei I t« r - ot al « ,• .t # A ’ »b ,m ,t ,K .! www.dacoromanica.ro pROMANULU 28 AUGUTSU 737 dantiă sej nu le an ? Se pâte dară contesta Statului ptnă și monopolulă baterei monetei. Este bine neapăratii ca moneta, ca șj mesu- rile și greutățile, ca și căile de comunica- țiune, ca și legile, ca și totă ce se face spre usulă comunii, se fiă puse suplii ga- ranția unoră regule uniforme a carora pres- criere se intre naturalmente în atribuțiunile Statului dani nu resultă din acâsta că sta- tuia se aiba dreptulă și datoria esclusive- fabricărî. Moneta âre nu este ea uă marfă? Monopoluliî emisiune! implică unii monopolu de producțiune, și a«estu monopolă nu trei pue se esiste. A supune fabricarea unoru regule de utilitate publică, o înțelegemă; darii ca Statulu se’și reserve esclusiva emi- siune, este a espune societatea a avea prea multii sâfi prea pucinu, ș’a o avea sistima- ticesce rea sâu falșă, după cumii s’a întâm- platii adesea. Pe lângă acâsta vedemii unele SUte, precurmi China, unde Statulu nu bate moneta; și altele, precumii Francia unde cu totă monopoluliî, facerea monetei este uă industrie privată." „Daca se pdte contesta Statului dreptulă de a monopol isa baterea monetei; cu atâtă mai multii i se va putea contesta dreptulii de a regulamenta emisiunea bileteloră de bancă; căci cu tote că ele împlinescu Pre- cari funcțiuni ale monetei, și mai adesea mai bine ca moneta, biletele de bancă Insa nu suntii moneta Se pâte âncă contesta acestu pretinșii dreptfi alii Statului in facia mare- lorii abusuri ce s’a creZută interesată a face, cumii apropositu de banca lui Law, asignatele, hârtia-monetă a Turciei, a Austriei, a Rusiei a Buenos-Ayres, etc. . . . . “ Suntemfi cu totulă pentru libertatea ab- solută a bănci'oru, pentru mânțmerea atribu- țiunilorfi guvernului ta adeveratulfi lorii cercii. Cu tâte acestea In vederea stărei de înapoiare în care se află țâra nâstră; în vederea unei forte mărginite încrederi ce esite la noi, din causa stărei de decadință în care s’a aflatii In timpii trecuți moralitatea publică; In ve- dere că ar trebui unfi timpfi îndelungată ptnă ce publiculfi nostru se se convingă de soliditatea unei mari instituțiunî de credită șl de bine-facerile sâle, dacă uă asemenea in- stituțiune s’ar crea independințe de guvernă în vedere eă publiculfi nostru din unii reu obiceifi s’a deprinsă a aștepta ca totulfi se vie de susă, de la guvernă, âră nu de îa fiă-care membru alii societăței nâstre 1b parte; în vedere că chiară din istoriă diferiteloră bănci despre care vorbirăm»? resultă că mai tâte instituțiunile mari de credită afi fostă la începută priviligiate și ca cele mai folo- sitâre aă fostă acelea din cari guvernulă >și a retrasă ta urmă ingerința, cum banca sco- ției, banca Stateloră-Unile, numită arii banca Pensiivamei; ctedemfi că în țâra nâstră uă asemenea bancă priviligiata pe unu termenă mărginită, celă multă de 20 ani, pâte fi concedată prin uă lege, care nici întrună d* chipă se nu fiVprelungita Astu-felu că, imi- tându-se organisarea și administrarea băncei scoțiane se putemu și noî trage nemărgini- tele folâse de cari se bucură astă-di acea-a țâră Astă-felu daru concesiunea de 30 anico- prinsă in concesiunea decretată în Octobre 1865 ar fi prea lungă și facultatea ce ’și arâgă guvernulă d’ a o prelungi este ne- admisibile. Se venimă acumu la cestiunea concesiu- ne! băncii române, cestiune fârte seriâsă și fârte importantă. In tâte țerile cari au concesionată privi- legiulă și monopolulă unei bănci de scontă și circulare, concesiunea s’a dată printruă lege; căci de câte ori este vorba de unfi interesă generală alu țerei, de uă cestiune care obligă pe uă națiune pe unfi termenă mai multă sâu mai pucinu lungii, uă lege [rebue se intervie La noi, după cumu ve- Zurămă ună s nplu decretă princiară cu nu- mele uneî _ _ a concede A._lă DTiviJegiă Ia 1865 Octobre 17. Toți cunâscemfi că în urma actului de la 2 Maiu 186 4 Statutulu desvollătoru alfi Con- vențiunei conținea la sflrșilulu seu uă disposi- țiune despotică care Zicea; „Decretele ce pină la convocarea nouei adunări se voru da de Domnii după propunerea consiliului dp m nistri și a oonsiliului de Stătu ascultată vo avea putere de lege." In virtutea acestei¹ disposițiuni ori-ce lege decretată ptnă la dala deschiderei nouei Adunări a putută avea pu- tere de lege. De unde urmeză prin acon- trario că ori-cc lege decretată după data des- chidere! adunărei. nu pâte avea nici uă va- 16re, nefiindfi legală făcută, adică cu concur- sul fi Camerei și Senatului. Dară concesiu- nea băncii române se vede decretată în 4 7 Octobre 1 865 ună ană aprâpe după data deschidere! nouei Adunări. Conchidemă prin urmare conformă Statutului și convcnțiunei ce forma pactulu nostru fundamentală atunci, că concesiunea ua era legale făcută, ca pri- vilegiulfi și monopoluliî băncei române nu era legală constituită In favâm dloră re- presintanți Hertz și Lobel. Senatulu română în ședința de la 9 Mar- tiă 1866 a declarată concesiunea băncei ro- mâne ca neconstituționale și prin urmare ca nulă. Banca română prin represintantele seă d. de Hertz protesta contra unei asemenea de- clarări a Senatului și In urmă ceru uă despă- gubire de 600,000 franci. Protestarea și cererea de despăgubire o basâză represintantele băncei pe următârea alegațiune: „guvernământulfi este responsa- bile vis-a-vis de terțele persâne de abusu- rile de putere esersate de unfi corpă ală Statului," și că ceru de la guvernă daune- inierese ce arii fi resuîtaiu din declararea Senatului că concesiunea banceî e neconsti- luționale. Cestiunea astă-felă fiindă relativă la uă respăgubire de 600,000 franci în sarcina tesaurului publică, ne permitemă a o ana- lisa înainte chiaru de a fi presintată corpu- lui legislativă. Esiste unfi principiu în dreptulă comună care este espresiunea masimei următâre Ne- mo censitur ignorare conditione ejus cum quo contrahit; adică, nimeni nu este pre- supusă a nu cunâsce condițiunea aceluia cu care contractâză, sâfi toți cei ce contractâză suntu presupuși că cunoscă capacitatea și cualitatea aceluia cu care încheia ună con- tractă. Căndfi cine-va contractâză cu unfi minore, sâfi căndu unfi minore se obligă în- trunii modu păgubitorii, acelă contractă, acea obligațiune păgubitâre pentru minore este lip- sită de sancțiunea legale, legea nu obligă nici pe minore însuși nici pe sucesoriî ace- lui minore contrectante. a esecuta obligațiunea. In cestiunea băncei, guvernulă lui Cuza în anulă 1865 în urma deschidere! Camerei legislative mavea facultatea, n’avea puterea d’ a legifera Iară concursuliî Camerei și Sena- tului, a’avea dreptulă d’ a obliga țâra în cea-a ce privesce interesele sâle generali, elfi era minore în acestă casă, căci nu putea c atracta fără autorisarea Camerei legislative ș’a Senatului pe cari ie putemfi chiema asu- pra acestui punctă tutori. 1) Concesionarii băncei cunosceaă sâă suntă presupuși că cunosceaă celă pucină pactulă fundamentală ală țerei, adică incapacitatea guvernului Cuza de a putea contracta uă o- bligațiune ca acea-a a concesiune!. Domnia- lorfi afi contractată cu tâte acestea, s’afi su- pușii la uă șiansă, adică acea de a li se to- lera concesiunea prin tăcerea corpurilorfi le- giuitâre; se sufere dară consecințele acestei șianse, care din nenorocirea d-loră provine din legala declarare a Senatului. Cumu daru, și ’n basa cărei legi a vre unei părți din lume, daunele ce Zică d-nii concesionari că le provine din anularea con- cesiunei potu fi imputabile guvernului țerei sâfi tesaurului publică? Nu cunâscemfi nici uă lege care se contrazică principiele de dreptă ce invocarămu și nu credemă că d-niî con- ^sionari chiară In consciință d-loră voră pu- tea avea uă altă convicțiune de cătu acea-a ce o pâte avea tâtă lumea, că dacă In ca- sulfi de faciă au a imputa cui-va pagubile suferite, căndă aceste pagube voru fi esis- tatu, apoi urmâză se și le impute d-lorfi In- și-le; căci în facia dreptului nu li se pâte da nici uă despăgubire. Tâte operațiunile ce ținu de natura unei bănci de scontă și circulare suntfi în con- secință astă-Zi atribuie ale fiă-cărui comer- ciante sâă industrială. Emisiunea bileleloră 1) Neputendu domunsta într’uă simplă notă o- r6rea conținută îu aedstă comparațiune, ne măr- ginimu a jice după noi, casulu contractă- ri loru unui painore nn pdte fi aplicată în Gestiu- nea bănceT, pentru simpla rațiune că legea anulă numaî actele cele păgubitore ale unui maore, pe (căndfi nu ești permisă Capului Sta- tului sdu guvernulă a decret» nici chiaru u ă lege folositdre nevotată de Camere. Nota redaețiuneî. ³ vista și îa porlorfi pâte fi făcută în plină libertate de ori-cine pâte inspira încredere. Pentru ce acâstă cale de profită , de înavuțire și de mare utilitate pentru țâra nâstră, unde valorile suntfi însemnate, nu se adoptă? Pentru ce comercianți! noștri nu u- sâză de miZ’lâcele ce sciipța și esperiința prin progresele ce a făcutfi, dictâza spre înavu- țire? Credemă că tâta pedi a stă în preju- diciulfi acela despre care am vorbită, consi- derândfi numai pe guvernă capabile de a pro- cura binele comună, și asleptândă numai ca guvernulă se ne dea miZ’lâcele de înavuțire Suntemfi siliți în facla prejndicieloră a cere ca celfi pucinu guvernulă actuală, care cunâsce adeveratele interese comune, spre a sfărîma pedica care ne ținea In locă se căte cătă mai curândă a face se se instituâscă uă bancă de scontă și circulare pe planulfi băncilorfi scâțiane, se convingă publiculă în ună modă pipăită de imensylu avangifi ală unoru asemenea instituțiunî de credită, cari devină multă maî folositâre căndfi suntu libere. Se concâdă dâră pe une termenă li- mitatfi la 15—20 ani privilegii și monopo- lită unei bănci bine regulamentate. După a- celO termenă, ingerința guvernamentale re- trăgându-se neapărată, asemeni stabilimente se se îmulțescă în facia măritorii folâse și țâra nâstră se pâtă deveni și ea uă-dată in- dustriâsă și comerciale ca cele-l-alte țeri ci- vilisate. Astă-felă, pe pipăite âre-cumă, daca nu prin demonstrări teoretice, sc scăpămă de prejudiciele ce ne țină In locă apăsându-ne. Afară de instituțiunea unei bănci de scontă și circulare sciința și esperiința ne maî pre- sinta și alte instituțiunî numai pucină însem- nate cari vină în ajutorulă creditului. Sta- bilirea unoră asemenea stabilimente nu trebue Întârziată, ca se putemu aduna acele valori și acele sume ce zacă înfructâse pe la par- ticulari. Bănci epotecare, seu de credită fonciară se redice nenumeratele și apăsă- târele ipotece de cari suntfi grevate mare parte dm imobilele ale cărora espropriare se nece- silâză de dobăncjile cele grele; băncile a- gricole se înlesnâscă cultivatoriloră avansuri de capitale pentru îmulțim producțiunei• casele de economii se adune din tâte păr- țile plnă ia cele mai mici sume ce staă în- gropate în fundulă unei grădini, lă picionilil unui pată, suptă vatra unui cămin fi, sâă îno- date în colțulă unei basmale, și cu dânsele se se însumeze acele capitale grandiâse de cari avemă nevoie în lucrările de înles- □fcrea comunicațiunii și a mecanismului co- mercială. Numai astă-felă țâra nâstră va pu- tea prospera, numai astu-felă vomă putea Zice că sunlemă tari. Se veghemă la interesele patriei în afară, se controlămfi cu demnitate administrațiunea celoră ce veghiâză la sicuranța publică, se nu negeigemu însă miZ’lâcele ce sciința și esperiința ne procură spre înavuțirea și pro- sperarea întregeî societăți ca și a Că-cărui în parte. (Sfîrșită.) Emmanoil Protopopescu. Licențiată in dreptă, doctore în sciințele police și administrative. Nâptea trecuta la uă oră fârte înaintată ună incendiă isbucni d’uă dată la maneja militară. In fârte scurtă timpă, și cu tâte ajutârele cari dm causa nopții nu se putură fiice cu destulă răpediciune, totă acoperișiulă fu consumată, remăindă in piciâre numai partea necombustibilâ, cei patru pereți aî manejeî. Paguba nu este însemnata, ș’acesto stabi- Iimenlă, ca tâte ale Statului, este asicurată. Pîn’acumă nu se cunâsce de unde a pro- venită incendiulă; uă anchetă s’a deschisă pentru a cerceta. Slatina 7 Septembre. D-lui redactore ală jianului ROMANULU Archiereulă Neofită Scriban, celu multă dorită de Intrâga eparhie, asla-ZÎ se află in sînulu nostru, tn orașiulfi Slatina. Bucurii este generală că a strălucită sârele duhov- niepscă in eparchia Argeșului prin venirea Prea Sânției Sâle. Trăiască Domnitorulă Nos- tru Carol I, Trăiască guvernulă actuale. Rugămu publicați^ loma Dimitriu, Teodor Hagî Nicolau. JUSTIȚIE.— DD. Dimitrie Zamflrescu. ac-' tualulO președinte de secțiune la curtea de apelă din Iași; Constantin Eraclide actualulfi primă președinte de la acea curte; Vasile Pogor, fostă președinte la aceiași curte șl I. C. Cantacuzin fostă ministru ală justiției, suntă numiți membri la curtea de casaiiune și justiție tn locurile ce afi remasă vacante prin treeerea ja pensiune ă d-loră C. Vâr- nav, L. Steege, C. Donescu și P. Mânu. (M onitorulu). SOCIETATEA PENTRU 1NVEȚATURA POPO- RULUI ROMANU In Ziua de 1 Septembre viitoră, la 10 ore antemeridiane, urmândă a se celebra cu solemnitate în localulă societăței de gim- nastică, arme și dare la semnă, deschi- derea scdleloră de adulți în capitală, socie- tatea invita pe toți d-nii membri a onora cu presința d-loră acâstă solemnitate, ape lândă totă-d’uă-dată la buna voință a tutu- rora acelora, cari se interesâză de instruc- țiunea poporului spre a ’i d’a totfi patrioti- culă d-loră ajutoră și asistință. Vice-președinte, V. A. Urechiă. SOCIETATEA ROMÂNĂ DE GIMNASTICA, ARME- Șl DARE LA SEMNU. Comformă aft. 47 din statutele societății, comitetulfi convâcă adunarea generale în șe- dință estra-ordinară pentru Ziua de 14 Sep- tembre viitoră în lo alulăseă (giădina Mânu) spre a lua cunoscințe de diversele lucrări severșite de comitetu. Membrii societății, acei ce au solvită da- toria loră pînă la finele lui Augustă, voră veni a lua de la casieriulă societății biletulfi de intrare în localulă societății. Deschiderea ședinți va li la 11 ore ante- meridiane. Comitelulă. D-lui redactore alu diariului ROMANULU. Domnule, RespunZândă observațiunei d-vâstre din Ziarulă Rnmâmdu din 25 Augustă, asupra depeșei presintată Ia Viena la 3 și primită de d-vâstre la 5, am onâre a vâ comunica că numita depeșă, presintată la Viena la 3 Septembre 10 ore 50 minute !âra, s’a trans- misă de stațiunea Temeșvar oficiulă Bucu- resci la 5 Septembre 5 ore diminâța, care o a pornită Ia domicilifi, aceași Zi dimi- nâța. Regula ce urmămfi esle de a nu nota pe depeși de câtă motivele IntârZieriloră pro- du-se pe liniile nâstre. Primiți domnule redactore, etc. P. șefă oficiului centrală telegrafică A. Georgiadifi PARTEA COMUNALE. PRIMARULU COMUNEI BUCURESCI. La 6 din viitdrea lună Septem- bre s’a decisă a se ține licitațiune la primăriă pentru darea cu con- tracta a facerel unoră reparațiunl de cari aă trebuință casele cele marî din suburbia S-ții Apostoli (proprie- tatea d-lul Tănase Economu) în carî se află acumă casarma sergențilorfi de orașă, după de visulă dată de D architectă ală comunei, în care suntă estimate aceste reparațiunl cu suma de lei nuoi 947 bani 60. Doritorii deră, d’a se angaja cu efectuarea acestoră reparațiunl, suntă invitați se vie la municipalitate în (jiua aretată mal susă, la amia^I, în- soțiți de garanții solvabile, spre a se face licitația după regulă. p Primară G. Petreacu. No. 7937 August 21, 1868. Din causa micului preță oferită de doritorii presințl la prima licita- țiune pentru vânzarea celoră 175 oca tntună indigenă prinsă de con- tra-bandă, și în considerație ne că în urmă s’a mal confiscată alte 179 oca tutună totă indigenă, s’a decisă de primărie a se ține uă noue li citațiune pentru vânzarea acestui tu- tună în sumă totală de 354 oca la 12 din viitdrea lună Septembre Doritorii d’a cumpera <^isa cuan- titate de tutună suntă invitați se vină la primăriă în (jliua aretată mal susă la amiațl spre a se face li- citațiunea și adjudecațiunea după regulă p. Primară, G. Petrescu. No 8045, August 23, 1868 Pentru închiriărea prăvăliei de bărbierie, cu odaia și cuhnia iei, din fața stradel Luminel, și a pră- vălii din suburbia St. George-Nuoă, strada Pătrașcu-Vodă, No 10, pro- prietăți ale bisericei Amzea și St Io- nică Moldovenii, pe termenă pe 2 ’/₂ ani, și cu începută de la 26 Oc- tombre viitoră înainte, după con- dițiunile date de d-nil curatori res- pectivi, suptă-semnatulă amă decisă a se ține licitațiune la localulă Pri- mării în (jiua de 6 Septembriă viitoră. Acesta se publică spre sciința tutuloră, ca doritorii ce voră voi a lua cu chiriă fisele prăvălii, sebine- voiască a veni la Primăriă în are- tata <^i la 12 ore, spre concurență. p. Primară, G. Petrescu. No 7981, Augustă 22, 1868. Consiliulă comunală în ședința de la 5 Augustă 1868, luîndă deci- siunea de a se procede îndată la exproprierea a două proprietăți a- dică: proprietatea d-el Pădurdia din facia St. Sava și curtea caseloră d-lul Greceanu de pe calea Mogoșdiel pentru lucrările bulevardului de la Academie; suptă-semnatulă în con- formitate cu art. 5 din legea de expropriațiune, publică acesta spre sciința tuturora ca d-nil proprietari mal susă-numițl se viă la Primărie în termenulă de 10 prescrisă de citatulă articolă spre a lua cu- noscință de planulă depusă în can- celarie și a se conforma (jiseî legi. p. Primaru, P. Buescu. No. 7997. Augustă 12, 1868 Dedaraținnile de căsătorie făcute îna- intea oficierului stărei civtle din cir- comscripțiwea I în cursnlu septemănei de la 12—19 curentu. D- Adolf Ipcar tutungiă, din strada Germană, No 4, cu d-ra Bela Benes, domiciliată înPloescî D Moise Birchinthal, boccegiă, din strada Șerban-Vodă No. 73, cu d-ra Ruhala Schwartz, domiciliată în calea Văcărescl No. 97. D. Dr. In medicină Mihailă Geor- giade Obedenarulă, profesore, din calea Mogoșdia No. 52, cu d-ra lu- lia I6n Heliade. Frederic de Miller dr. în medi- cină din strada Șerban-Vodă No. 26, cu d-ra Maria Grunau din suburbia Batiștea, strada Mercurea. BIBLIOGRAFIE. ISTORIA ROMANILOR de V. A. URECHIĂ. Pentru ocoalele primari De vec jare la autore, edițiunca cea mâ! nouâ - p 'UNU HANG este de ven^are cu preyiă redusă. f I A se adresa la d6mna WOLl 2, calea Moșibră, hanulă Gazoti www.dacoromanica.ro ROMANULU 28 AUGUST IR -6 ™ T *8 ‘ i>71 ȚABLQIJ'„„ , De bonurile StMulni suntu a se vinde prin licitație tn ^liua de 1 Septembrie, 1686 la ora 11 de dimineță, în sala Atheneidnț românii, d^ lângă grădina Cișmegiu DISTRICTULU ILFOV. 1. Ună eeare*ă compusă din uă prăvălie și uă odae jesu, cu dcuâ odăi sus® de zidu, pe uă su pra-faciă de patru-Zec» și jâpte stânjineî și treî- Zecî și >ptu palme pătrate/ situată în Bucurescî, culârea Roșie, suburbia Sf. Ionică, calea Șerban- Vodă, Nc 10, evaluată două-Zocî și una de miî, optu sute eincî-Zecî și unulă lei, ți optu-Zecî și șâse banî. 2. Unu ecaretă Compusă din trei prăvălii și treî odăî de zidă, pe uă supra-faciă de țâse-Zecî stânjinî și doue-Zeci palme pătrate, situate în Bucuresci, culârea Roșie, suburbia Măgurânu, str. Carol I, No. 5, evaluat două-Zecî și cincî de mii nouă sute două-Zecî și cinci leî, .nou^-Zeet și treî bani. 3. Unu ecaretă compusă din două odăî de zidă și ună antreu, pe uă supra-faciă de șâpte Zec* ?' șâpte stânjeni, patru-Zeci palme, situate în capi- tala Bucurescî, culârea de Negru, suburbia Olari, calea Moțiloru, No. 250, evaluată două miî nouă sute cincî-Zecî ți nouă lei, două Zeci ți șase bani. 4. Ună ecaretu compusă de una prăvălie, cu una odae de zidă, și uă magasie de scânduri, pe uă supra-faciă de două sute optă-Zeci și cinci stânjeni, nouă-Zecî și șâpte palme pătrate, situată în capitala Bucurescî, culârea do Negru, su- burbia Olari, calea Mașiloră, No. 230, evaluată la suma de sdse mii, dpuă sute treî-Zecî și șâpte lei și patru bani. 5. Ună ecaretă compusă din uă prăvăliăi cu una odae josu ți două odăi de zidă susă, pe uă supra-faciă de două-Zeci și patru stânjeni, treî- Zeci palme pătrate, situate în capitela Bucurescî, culârea Roție, suburia St. George nou, strada Blănării, No. 8, evaluată Zece mii țâse sute treî- Zeci ți șâpte lei și nouă-Zeci șâpte bani. 6. Uau ecaretă compusă din una prăvălie, cu uă odae și pivniță josă și două odăi și uă cuh- nie susu, pe uă supra-faciă de treî-Zeci stânjinî și patrv-Zecî palme pătrate, situată în capitala Bucurescî, culârea Roșie, suburbia St. George noă, strade Colțea, No. 16, evaluat doue-Zeci și pa- tru miî, nouă sute treî leî și șepte-Zeci și unu banî. 7. Ună ecaretă compusă de două prăvălii și duoă odăi de zidu, pe uă supra-faciă de șâse-Zeci și șâse stânjeni pătrajî, situată in capitala Bucu- resci, culârea Galbenă, suburbia Silivistru, calea Moșiloru, No. 238, evaluat trei miî, treî snte opt- Zeci ți cinci lei ți nouăspre-Zece bani. 8 Unu ecaretu compușii din două uă cuhnie ți uă altă cuhnie deosebit®, pe uă supra-faciă de țăpte-ZecI și țâpte odăi, cu de zidu, stânjinî, donS-Zeci și două palme pătrate, situată în ca- pitala Bucuresci, culârea Roșie, suburbia Jicnița, strada Spaniolă, No. 14, evaluată cinci mii, șâpte sute douS-Zeci ș’ douî lei și țâse-Zecî bani. 9. Ună ecaretă compusă din două odăi josă ți două susă de zidă, pe uă supra-faciă de treî- Zeci ți trei stânjeni ți trei palme pătrate, situ- «itu în capitala Bucuresci, culârea Albastră, su- burbia St. Ecaterina, strada Biljescu-Vodă, lângă baia turcăscă, evaluată optă mii treî sute opt- Zeci ți optu lei ți țăpte-Zeci ți unu bani. 10. Ună ecaretă compusă din diioă odăi, în paiantă, pe uă supra-faciă de duoă-Zecî stânjinî, patru-Zeci și duoă palme pătrate, situat® în ca- pitala Bucuresci, culârea Albastră, suburbia St. Ilie, calea Crajovei, în potriva bisericei St. Ilie, No. 43, evajuată una mie cinci sute optă-Zeci și optă lei și țăpte-Zeci și unu banî. 11. Ună ecaretă compusă din uă magazie de zid, pe uă supra-faciă de duoi-spre-Zece stân- jinî. patru-Zecî palme pătrate, situată în capitala Bucuresci. culorea Hoție, suburbia Curtea-Veche, strada Covaci, No. 14, evaluat® cincî miî nouâ sute nouâ-Zecî și duoî leî și țdee-Zeeî banî. 12. Unfi ecaretu compus® din patru prăvălii și patru odăî în painte, pe uă supra-faciă de opt- Z«cî ți duoî stânjinî, patru-spre-Zec⁰ paltne pă- trate, situații în capitala Bucurescî, culârea Albastră, suburbia Sf. Spiridon no®, calea Șer- ban Vodă, No. 81, evaluat® treî-Z«cî țl duo® miî, șdae sute patru-Zeci și cincî leî și treî-Zeci și opt® bani. 13. Unu ecaretu compusă din duoe prăvălii, în facia stradeî Lipscani, cu câte duoS camere în dosu zidite pe pivniță boltită și alte piese în curte în paients de zid, în întindere facia de trei stânjinî, țepte palme și cincî degete, situat în Bucuresci, culârea Roșie, suburbia St. Nico- lae din Șelari, strada Lipscanii, No. 17, evaluat duoS-Zeci- și șâse miî, patru sute nouS-Zecî și șâpte leî și optu-Zecî și cincî bani. 14. Unu ecaretu compușii de duoă corpuri vechi, unul® în faciă cu uă prăvălie și treî ca- mere în dos® zidite pe pivniță boltită, și altu corp® în curte. în paiantă de zid®- compusă din duo® piese, în întindere, facia de duoî stânjinî și optu degete Zecimale, situații în capitala Bu- curescî, culârea Roșie, suburbia St. Nicolae din Șelari, No. 17, evaluat® noue-spre-Z®ce sute duoî lei și <}eco banî. 15. Unfi eoaretfi compușii de uă prăvălie în fac;a stradeî Lipscani și alt» în strada Gabro- veni, în întindem facia de unfi stânjin și jumă- tate , situatii în Bucuresci, culârea Roșie, su- burbia St Nicolae din Șelari, strada Lipscani No. 34, evaluatii lei noul duoe-Znel și șâse de miî, patru sute noufi-Zeci și nouă și treî-Zecî bani. 16. Unfi ecaretii compus® din duoe corpuri de case, unulii' în facia stradeî Lipscani cu eta- giu d’asupra și unu altu corp® în curte, întin- dere facia de unfi stânjin® și șâpte palme și ju- mătate Zecimale, situat® în Bucurescî, culârea Ro- șie, strada Lipscani, No. 33, suburbia St. Nico- lae din Șelari, evaluată la suma de treî-Zecî și una de miî, șâpte sute patru-Zecî ți trei lei nouî ți cipcî bani. 17. Un® ecaretă compus® de duoă prăvălii marî cu câte uă cameră în dosii pe pivniță de zid, d’asupra cărora este unfi etagiă cu țâse ca- mere la spate unu altu corp® compusă de 4 ca- mere susu, ți al.e atâtea josu, în întindere facia de șâse stânjinî și patru palme Zecimale, situalu în Bucuresci culorea Roșie, suburbia St. Nicolae din Șelari, strada Lipscani No. 27, evaluată nouă Zeci șl patru de miî duoe-Zeci și nouă leî nouî. 18. Unfi ecaret® compusă de uă prăvălie cu uă cameră în dos®, duoă camere în etajul® de susă, și alte duoă încăperi spre curte, pe întindere de vnu stânjin® și șâpte palme Zecimale faciada, situată în Bucurescî, culârea Roșie, suburbia Sf. Nicolae prin Șelari, strada Lipscani, No. 89, eva- luatii de treî-âecl și duoă de mii. șâpte sute șâpte- ZecI și unu leî nouî și patru-Zecî bani. 19. Un® acaret® compus® de uă pereche case cu unu etagifi, uă prăvălie josu, și uă cameră în dosu zidită pe pivnițî boltită și d'asiipra unu sa- lonfi, uă cameră, uă bucătărie șt în rând® cu podul® casei uă altă cameră, pe întindere fa- țada treî stânjinî, nă palmă și cincî degete Ze- cimale, situat® în Bucurescî, culârea Roșie, su. burbia Curtea-Veche, pința Sântu Autonu, Nr. 7, evaluat® la suma de lei noul duoă-Zecî și șâpte de miî, duoă sute patru-Zecî, și treî-Zecî și optfi batal. I>1 uă cameră țl uă bucătărie, eră d’asupra un® eta-1 8 Unfi loefi sterpii din acelațfi orațfi ți sn- gifi de trei camere și uă bucătărie, pe întindere j burbie, picdinte de schitulă Ghighiu, în mărime de 16 stânjeni fața în strada Belicașiî, 14 stân facia de trei stânjeni și optă palme Zecimale, si- tuată în Bucuresci, culârea Verde, suburbia Mi- chaiă-Vodă, strada Michaiă-Vodă, No. 15, evalu- ată nuoă mii cincî sute șăpte-Zecî ți șâpte lei noui și două-Zed și trei bani. 22. Unu ecaretă cu duoă fațade, una în strada Academiei, avândă patru-spre-Zece stânjeni, șâpte palme și cinci degete, și cea-altă faciă în strada Dâmneî, având® duoi-spre-Zece stânjeni și jumă- tate, situată în Bucuresci, culârea Roșie, No. 3, evaluată treî-Zeci și opfî de mii patru sute lei noul, 23. Unu eaaretă compusă de uă prăvălie zidită pe pivniță, cu duoă camere în dosu ți duoă pră- vălii alături, cu câte uă cameră în dosă și be- ciuri de desuptu, pe întindere facia de 9 stânjeni uă palmă și 5 degete, âră latnrea despre intrare la biserică de 4 stânjeni și 7 palme Zecimale, situată în Bucuresci, culârea Verde, subuibia Michaiu-Vodă, strada aceiași, No. 44, evaluată 9,295 lei noul și 90 banî. 24. Ună ecaretă compusă de 4 prăvălii cu de- pendințele loru, în întindere fațada, în strada Miehaiă-Vodă, de 10 stânjeni și în cea despre Sânțiî-Apostoli de 18 stânșenî și 5 palmo Ze- cimale, situată îrc Bucurescî, culârea Verde, su- burbia Michaiă-Vodă, No. 38 evaluată 2 7,391 jeni spre nord-est către Nâga Măcelarului, 17 stânjeni, sjpre sudă, către Sița lonâsca, 9 stân- jeni și jumătate spre sud-vestu către Marghiâla Rcarlată, evaluată lei noul 1,185 și 12 bani 9î Ună locă de arătuiă din Ploiesci, suburbia 20. Ună acurată compusă de uă prăvălie cu uă cameră în dosă, zidită pe pivniță boltită și d’asupra ună etagiă cu ună salon® și duoă ca- mere, precumă și spre curte dependințe dc zidu eu etagiă d'esupra, pe întindere fațada de trei stânjeni și patru palme, situată în Bucuresci, culârea Roșie, suburbia Curtea-Veche, piața Sântu Antenă, calea Moțiloru No. 1, evaluată patru- zeci de mii, cinci sute treî-Zeci și nouă lei nuoî și șdpte-Qeci bani. 21. Ună ecaretă compusă de uă prăvălie și DARE VLA SEMNU PRINCIPALA A SOCIETAȚEJ DE DARE LA SEMNU J0Î, VINERI, SAMBATA Șl DUMINICA. Ia 29, 30 31 AUGUST ȘI 1 SEPTEMBRE 1868. INTIA pi, JOI LA 29 AUGUST. Diminăța la 8 ore. 8% Membrii soaie lății se votă aduna in localulă Hrtsca în uniforma cu cocarda Carabina și gânta, decorati voră purta medaleiele. Pornirea cu musică și drapelu în frunte la lo- calulfi de dare la semnă. Dupe sosire, discur- suri, venZarea duppleloru ți mărcilor®. — 10^ — Incceperea dăreî la semn®. După amia^I 1 — încetarea — — 1-2^ — Banchetulă pe convertă. — — 2^-6 — Urmarea dărcl la semnă. — — Săra —- Concertă muși cală i Iluminație ți artificie dn) L lei noui și 63 banî 25. Unu locă virană, în întindere facia 1 »tîn- jenă ți 8 palme Zecimale, situată în Bucurescî, culârea Roșie, strada Germcnă, No. 45, evaluată 2,160 leî nouî. 26. Unu locu virană, în întindere facia 2 stân- jenă și 8 palme ^ecîmale, situată în Bucuresst, culârea Roșie, strada Germană, No. 14, evaluatul leî nouî 2,800. 27. Ună locă virană, în întindere facia 8 stîn- jeni și 2 palme Zecimale, situată în Bucuresci, culârea Roșie, strada Germană, No. 23, evaluată 24,600 leî noul. 28. Ună locă virană, în întindere facia stradeî 19 stânjeni, situată în Bucurescî, culârea Verde, strada Michaiă-Vodă, alături cu pârta Curte®- Arsă, sub Michaiu-Vodă,evaluat 11,400 lei noul. DISTRICTUL PRAHOVA. 1. Uă prăvălie cu duoă camere d’asupra ți cuhnie pe uă fațadă de 3 stânjeni ți 2 palme, situată în orațulă Ploesci, piața numită a Uni- reî, dependință de schitulă Ghighiu, evaluată leî nouî 10,821 ți 82 bani. 2. Uă prăvălie cu trei încăperi, fțeia în uliță, stânjeni 31, palme 4, situată în orațulă Ploiesci, suburbia Sântn-Dimitrie, strada Pătulii, pendinte de schitulă Ghighiu, evaluată leî nouî 2,185 ți 20 hani 3. Uă prăvălie cu uă odae construită de gardă, pe uă faciă despie strada Tărguțorulu de 13 stânjeni, situată în Ploiesci, uuburbia Sântulă-Ha- ralambie, strada Târguțoruluî, pendintă de schitul Ghighiu, evaluată lei noni 1,343 ți 46 bani. 4. Metokulă schitului Ghighiu, compusă de 4 odăi de zid, pe întindere de 693 stânjeni pă- trațî, situată în orațulă Ploesci, suburbia Sânt- tulu lonă, pendinte de schitulă Ghighiu, evaluat lei nouî 6,947 și 50 bani. 5. Ună hană cu uă prăvălie în culț®, duoă o- dăi și sală zidită cu cărămipă în paiantă și piv- niță de desubă, situată în orașulă Ploesci, în- tre strada Oilor® și strada Aleou-Sava, pendintă de monastirea SloboZia, evaluată- lei nouî 15,66? ți 33 banî. 6. Uă casă de gard pe nă fațadă în ulița Șițman, stânjeni 21, palme 5, situată în orașulă Ploiesci, suburbia Sânțil-VaivoZL pendintă de schi- tulu Isvârele, evaluată lei noul 2,^44, bani 76. 7. Ună locu sterpu din orașulă Ploiesci, su- burbia Sânțiî-VoivoZL pendinte de schitulă Ghi- ghiu, în mărime de 8 stânjeni facia, la strada Marinescu, 8 stânjeni lungulă către Moise Bru taru, 4 stânjeni fundulă către popa Zaharia, eva luată lei noul 237 și 4 binî. eântnlu Dimitrie, pendinte de schitulă Ghighiu, în mărime de 10 stânjeni facia, 11 stânjeni Iun gime ți 15 stângeni fundnlă, evaluată 273 lei ți 14 bani. 10. Ună locă sterpu din orațulă Ploețtl, su burbea Sfîntu Panteleimon, dependințe dc schitulă Ghighiu, în mărime de 89 stînjinî, 5 palme facia ți 105 stînjenî lungulă, evaluată 880 lei ți 47 bani. 11. Ună locă de arătură din orațulu Ploețtl, suburbea Sftntu-Sava, dependințe de schitulă Ghi- ghiu, în mărime de 16 ți jumătate stînjeni facia, în ulița ce dă la Mațina lui Costache Muscalii ți 480 stânjeni lungimea, evaluată 1,047 leî ți 21 bani. 12. Ună locă sterpu din Ploețtl, subarbia-Sân ții împărați, pendinte de schitnlă Ghighiu, în mărime de 5 și jumătate sânjeni facia, în strada Ebreâscă și 9 stânjeni și 5 palme lungulă, eva- luată 1,370 leî și 35 bani. 13. Ună locu virană din Ploesci, suburbia Sân- tul® Tănase, pendinte de schitulă Ghighiu, în mă- rime de 80 stânjinî facia, în ulița Tărgu-Ves- teî, și 220 stânjeni lungimea, evaluată la suma de 1,388 lei și 15 banî 14. Unu locă sterpu din Ploescî, suburbia Sân- tul® Vasile, pendinte de schitulă Zamfiru, în mă- rime de 8 și jumetate stînjeni faci» în ulița Câm- pina, și lungulă 80 stînjinî și 6 palme, evaluată la 251 lei și 86 banî. 15. Ună locă de arătură, îu întindere de 7295,60 stînjeni pătrațî, situată în orașulă Ploeșcl, subur- bia Sântu-Sava, pendinte de schitulă Ghighiu, e valuatu 732 lei și 99 banî. 16. Uă viă numită Vlădicăsca să® hanul® Greci, din comuna Pldțca, plasa Potgoria, în mărime to- tală de 23 pogâne, evaluată 5,031 leî și 65 bani. în mărime dc 6 pogâne ți 18 prăjini, evacuata suma de lei nuoî 1325 și 75 banî. 6. llă viă din aceiași dălii ți comună, în mi rime de 2 pogâne ți 48 prăjinî, evaluată la sama de leî nuoî 646 ți 26 banî. 7. Uă viă din Piscul® Corbulnî, comuna C6»u Lupii, în mărime de 2 pogâne ți 18 prăjini, e- valuată la suma de kî nnoî 528 și 75 bsnL 8. Uă viă din aoelsșî pisc® și comună, îu mă- rime de 11 pogâne și 9 prăjinî, evaluată la snm* de leî nuoî 5,159 și 38 banî. 9 Uă vlă totu din același pîsdfi și comlm* în mărime de 5 pogâne, cu 4 pogâne loc® sterpi., evaluată în leî nuoî 2 555 și 28 bani. 10, Uă viă din Dobrinescî, comuna Sîtbiî, în mărime de 10 pogâne, evaluată la 1,880 lei nuoi. 11. Uă viă tot® din Dobrinescî comuna Sîrbll în mărime de 12 pogâne, și 3 prăjinî, en unii pogon® ți 3 prăjinî loc® sterpii, evaluată îh lef nuoî 2,326 ți 50 banî. 12. Uă viă totfi din Dobrinescî, comuna Sîrbll în mărime de 29 pogâne, 3 prEjinî, evaluată în lei nuci 2,120 ți 88 bani. 13. Uă viă totu din Dobrinescî, în mărime ți; 27 pogâne, evaluată în lei nuoî 8,225. 14. Uă viă din lonățescî, comuna Ion?țescî, îrf mărime de 9 pogâne, 18 prăjini, cu unfi pogoni! locă sterp®, evaluată în lei nuoî 2,731 ți 88 bani 15 Uă viă din Hânteseî, comuna ViZuresct, în mărime de unu pogon®, 27 prăjini, evaluate în leî nuoî 244. 16. Uă viă dm Tecuceljl® Sccfi, comunii Vi zurescl în mărime de ® pogâne ți 2 prăjini, bva- luată la suma de lei nuoi 1,204 șl 25 bool. 17. Unfi locfi sterpu din GrozăvescI, comuna Sîrbii, în mărimi: de 3 pogâne 94 prăjini, eva- luata la suma de iei nuoi 352 și 5C bani 18 Unfi locfi sterp® din Dobrinescî, comuna Sîrbii, în mărime de 6 pogâne, 1'8 prăjinî eva- luatu tn lei nuoi 675 ți 53 bani. 17. Uă viă numită Crasma sâă Isvârele, din comuna Plâșca, plasa Potgoria, în mărime totală de 15 pogâne, evaluată 1,650 lei noul. 18. Uă viă a monastireî Zlătari, din comuna Pldțca, plasa Potgoria, în mărime de 16 pogâne totală, evaluată 7,355 lei ți 53 bani. 19. Uă viă numită a monastireî Radu-Vodă, din comuna Pldțca, plasa Potgoria, în mărime de 14 pogâne"⁻mari, evaluată 2545 leî nonî. 20. Uă viă numită a monastireî Țigăneștii, din comuna Plâșca, din ddlulă Gălmâea, în mărime ic 38 pogâne, 12 prăjini, evaluată 6590 leî auol. 21. Uă viă numită a monastireî Cotroceni, din c©muna Pldțca, plasa Potgoria, îu mărime de 12 pogâne meri ți 12 prăjini, evaluată 3214 leî noî. DISTRICTUL BRAILA. 1. Una casă în paiantă cu dependințele el, în întindere de 142 stînjenî patrați, situată in ora- țulă Brăila, evaluată în leî nuoî 5125 țl 85 banî. 2. Una magazie în paiantă de zid®, situată în portul® Brăilei, pe unfi locfi de 39 otînjinî pa- trați, evaluată în leî nuoî 10,903 și 67 banî. DISTRICTUL TECUCIU. 1. Uă viii în dealul® Nicoresciî-de-Sus comuna Costa Lupii, în mărime de 31 pogâne, viă cu un® loc® sterpu, evalua® leî mioi 10848: basiî 75. 2. Uă viă îa acolașl dealfi ți comună, în mă rime Z® 6 pogone ți 18 prăjini, eu 1 pogon® și 27 prăjini loc® sterp®, avalmtă leî nuoî 1323 și 70 banî. 8. Uă viă tot® în același deal® ți eomună, h. măffime de 12 jșogânej evaluată lei uuoî 4377, ți 5 bani. 4. Uă viă'totu îu același dealfi și comună, în mărime de 5 pogâne și 18 prăjini, evaluate, la suma de lei nuoî 1659 și 68 bani. 5. Uă viă diu Câsta-Lupiî, comuna Costo-Lupiî, 19. Ună locă sterpu, din «omuna Bupiumem în mărime de 29 pogâne, evaluată în lei nuoî 1,418 și 78 bani. Tâte aceste bunurt, în temeiulă art. 49 ți M din regulamentă, suntă a se vinde în Craiova, Iț 30 Oetombriă, cu condițiunile următâre: I, Bunurile se vîndă în întregulă loră, ața pre- cumă turile tatea, n se posedă astăzi de Stată; și tdte drep- și îndatoririle, in ceia ce priveșce vecină- trecă asupra cumpărătorului. Bunurile se vîndă cu respectarea contracte* lor actuale dc arenduire sââ închiriere, dâră ve- niturile anuale, dupe aceste contracte, se vor® p»A de cumpărător® de la cel® dântăifi câșt® ce va urma după respunderea banilor® nț. Bunurile în a cărorfi contracte de arene! âre sâ4 techiriere s’a® prevăZutu anume clausă, cum- părătorul® va intra în posesiune de la celfi â’to- tăi® an® agricol® ce va urme vînZarea; M lege însă că, In caia ce priveșce ' «caretele, ’reoî* iierea contractelor® nu so pâte efectua te 2tS Oe îombrie viitor®, ci la 23 Aprih® 1869, fiindi^că, operațiunea vînZărel se termină în urma sântului Dumiteia. . . tf IV. Suntă ataiți te concurență cetățenii români precum® și străinii, carî a® dreptfi a cump&a proprietăți imobiliare în România, după legea cretată la 19 August® 1864, cu osebire ntoma^- de acele propriprietățî cari so vîndu prin anuități ți fa lotat, ©mrfomfi art. 33 dim lege. îl» Concurentul® va trebm se depună să gț- ranță provisoriă în numerar®, în bonuri rurali 0Ș ds tesBUrfi, ort tn mandate de ale Statului, cw ivalente 1/6 din valârea estimațiel bunului po vq voi se cumpejre. VI. Respunderea prețului vîndutu oe va "efefc ten de cumpărător®, conform art. 83, U4 ț.'JU din regulament®. . ț INo. 667, luni® 21. --------------------------------- _ • 1 36 I U 1 A DOUA pi VINERI 80 AAGUST. Diminâța După amiaZI Sera Diminăța După amiaZI Săra Ido diminăța pănă seri; a doa ți a treia «ji de la 1 după amiabil pîrtă de la 8 —12 ore (Urmarea dăreî la semnu, în inter- — 2-= 6 —(valu prînZulă după cart! Musica și petrecerea socială. TREIA pi SAMBATA 31 AUGUST. de la A PATRA Diminăța După amiaZI de la la 8— 12 ore (Urmarea dărei la semn®, îi^ in- 2— 6 — (tervalu prinZulă după cartă. Musică, illuminație, petrecere so- socială între societatea filarmonică germană ți membrii societății de dare la semn®. pi DUMINICA 1 SEPTEMBRE. Timpu fiindă "iîembriî încă se dara la Semnu. prin detonării. la 10 ore sără. contrari® ambele cortege nu vorfi avea locă. D-nii voră aduna pe la 8l/₂ ore diminâță în lo&alulu do începutulu ț| finitul® dăref la semnă se va anunța 1 Săra — pioa în tăia ți 8—2 2 de la 2—4 — ⁵ — « ore. Urmarea dării la Semnă — Terminarea dării la semnă. — Ficsarea premielord. — Distribuția premieloru. — lutrunarea membrilor! cu musica ți ou drapelul® în frunte la Săla £ ă- tiuenu. Fie-care dătăloră la semnă priimesce. ună numără, pentru Contrei® pe care îl va purta vizibilii; și il va înscrie tot d’auna pe fi e «sare dătă- tură în Negru saă în Carton®. Persdne ee nu facă parte din Societate pot participă dacă vor fi intro- duși de către Membri, când sunt obligate a lua de la CmsS uă Cartă de ser- bare cu prețiă de 5 lei noul, pj eăre o vorfi purta, vimbffl și caro va servi da Mata de intrare panteu bală. -------------------- ---------- & A NUNUiU. In do țr&i ©M **tombrifl viitori® urmând® , începe vînZarea averii miș@ătâr« flată in Capitala București’ si ' ftinctuhiî ColonaW Georpe Stmtala; sub-scrisulă, în calitate de adapniș- tratore provisroS încunoscnnț&îi h Onor PuHică, Ă aodstă viaZâ*⁻» va începe în menționata di te or» Z®ce de dimiuâță pe piața TâtrnM. Se publică dară cele oe preced? epice generală cunoșsfoță. Nicolaie Cătanânu- Domnii Membri suntă rugați a offairi premiuri, care să priimescu de D-nii BALLAN, calea Moțiloră (Biuroulă accizelor®), S. SANDER, Calea Kiegoșoia, ți J. W. SOTSCHEK, calea. No-, 7. ESTIMAȚIA PREMIILOR: Premiile diu partea Societăți Lei nouî 2000 Ballu Socităii (Membri vor purta Unif.) a patra Musica va executa piesele celle mai plăcute 8 Daruri Onoarea . . — —-3000 Premii în bani în aproximație — — 5000 Total® 10000 Lei noi. No. 408. 8-3^ »E VINpARE. La proprietatea mea Ctejam din Districtol Vlațeti pîaaa Neajavulu, GRÎU BUN DE SEMĂNȚA prima calitate strânsă înaintea ploilor® cu preț® de 8 gol- teri fica® chila pe loc®, j j ;,,, । Mița Anosiasespv. i.iniii o va apare, pe cît va dura sesiunea Corpului Legislativă de patru Sîmbătă și Duminică, fârâ a se spori ori pe septămână: Marți, Joi ii' Dtiii-1 । preciul abonamentului >v MAG^ BINU FILLIEAKU & IONESCU înaltei Nobilimi, ca leau sositu primul transport din adivăratul Cașcava de Penteieu îu ' mnă cu marca E. P ” mu nu mai lasâ nimicu de dorihu fiindu multn mal superiorfl ea îu anii trecuți iaguriilâ depofi ân Capitala numai la Magasinul F1LEANU et 1ONESCU. Anunciă Onoi bucăți mari de lo P. din Munții d-lui Enache Persescn, din care (I 1 /PLOI I juq hu’/l fli / 1 ' d! I T fM 8 Tipografia C. i. Rosetti. Strada Colței, No. 42, www.dacoromanka.ro —