ANULU ALU DOUE-SPRE-DECILE ADMINÎSTRATIUNEA PASAGIULU ROMANU No. f.—REDACTIUNEA STRADA CULȚLA No. 42 LUNI—MARȚI, 26-27 AUGUSTU 1868 ii» tai” rr n PE VO1BSOL ȘI VEI PUTEA ANU — CABALE sAse lun! trrI luni UA LUNA LKl N. 48 24 12 5 DISTRICTE CNC BSKMFLABU 24 BANÎ PBNIkU -AUIS EE TBIMEBTBD r». 20. hntru aurtb'a. . . rioB. 10 Val. AUST. lb? n. 58 29 15 6 . n i -u .LI PENTRU ABONAMENTE, AflONflUBl ȘI RECLAME A SE ADRESA ÎN BUCUHEBrt, LA ADMINÎSTRATIUNEA ZIA ROLEI IN DISTRICTE LA COBESPONDINȚlI DUBIULUI țl PRIN POSTA. - LAT-ARIS LA D. DARRAS-HALLECRAIN RUE DE l'aNCIENNE COMEDIE NO. 5. ANUN0iUH>LK LINIA DE 30 LITERE . . 40 BAN? iNSERTrUNI ȘI BECLAME, LINIA . 2 LEI NOU Articlele t^ămise și nepublicate se vorO arde Redactorii respun^letoru Kugenlu Carada. Jt&RVSTIU TELEGRAFICII Cifre păgubite ce aduce lipsa căiloru de co- AIA! BOMAIVUIiUI. PARIS, 7 Septembre. D. Ranneville plâcă /a Roma cu instrucțiuni speciali de mare în- semnâtate. Ministrulă Prusiei d. Ilâydt Scheinitz, cc se află acumă în Paris, manifestă cele mai pacinice ideie din partea guvernului prusiană. Epoque deminle că d. Nigra ar fi soli- citată chiamarea sea din funcțiunea de Am- mumcare în Italia, Elă a dovedită că din causa acestei lipse guvernulu perde pe ană 500 de milibne și națiunea doue miliarde de lei noul. Lipsa de căi de comuni .‘are face că ’ntr unele locuri grânele fiindu cu bilșu- gare, cultivatorii remânu totă seraci din causă că nu le potu transporta, pe cândă întrei- tele este lipsă și bmenii moru de fâme, totă LUMINĂ ZA-TE ȘT VEI FI basadore. bs i mf । (Servițiulu privat u alii MONITORULUI). WIENA, 4 Septem.— ^iariulu Abendpost (lesminte sgomotulă că Prusia face încercări pentru a obțină alianța Austriei PARIS, 4 Septem.— Imperatorele și prin- cipele imperiale aă plecată de .diminâță la Châllons. Eri Maiestățile Loră au visitală pc Girgenti. Duminică Imoeratorele se va întbrce și va pleca împreună cu principele regale la Biaritz.— L'&endard susține că visită co- mitelui Girgenti n’are uă țintă politică. — La France crede că nu e nici uă cestiune de întrevedere între regina Spaniei și impe- ratorele la Biăritz din acea-a-șî causă. Se maî socoumu întreitele cpstulă transportului totu multă mai mare cândă nu suntă muri, neputinția d’a transporta la âncă, dâuna dru- timpu, bi i LO 1 Bucuresci ‘IJJ Sunlă, din nenorocire la noî, giseramă mai de-imățji, pucinî, fârte pucini, cei carii In- țelegu deja pe deplină feluritele și marile folâse parlicularie și generale, ce aducă căile de comunicară, șioselele și căile ferate. Și nu pulfe se fiă allu-felă, Suntă abia doui anî de cândă intrairămă în adeveralulă regime ală libertății, șî este sciută, constatată, că numai libertatea face pe dmenl a sci ce suntu căile de comunicare, a'’nțelege ș’a cunâsce a- deveratele interese ale comerciu]ui. Acestă a- devetu esle atătă de constatată in câtă ca se scie cine-va de câtă libertate s’a bucurată ună poporă tn cursă de șâse, șâpte ani napoi, întrâbă îndată câte chilomctre de șosele are și câte de cale ferată. Ca se cunâscemă bine acâstă mare cestiune, se lăsămă la uă parte România, terămă pe care nu putemă toți ju- deca cu sânge rece, și se ne uilămă la Italia unde, afară din miculă regată ală Piemon- tâluî a domnită despotismulă papale și bur- boniană. i o oiin La 1859, nâintea resbelului, Italia ăvea numai 1,472 ‘thilometre de cale ferată, din carii m și întreținerea drumuriloră județiane și cinali. Disposițiunile cap, IV suntu destulă precise, și instrucțiunile d-luî ministru vi- de lu- crariloră publice în destulă de lămurite; în- trebuințați dâră, împreună cu comitetulă per- maninte, tbtă energia, pentru ca legea, do- rința Inălțimeî Sâle, așteptarea publică și silințele guvernului se nu remăiă ilusoriî. Imî place a crede că acesta va fi celă din urmă apelă ce ve facă în cestiunea a- plicării legei drumuriloră, și că nu voî fi pusă prin urmare în regretabila necesitate de a căuta și a da fiă-căruia responsabili- tatea ce i se va cuveni Primiți etc. Ministru ad-interimă Ia deparamentulă de interne, Anton i. Arion. No. 13,959, 1868, Augustă 24. bendi nib de la guvernulă francese la celă austriacă, rcsolverea de care ',"ră România. * _ ' „Celo doue puteri aru fi respunsă nicî de se bu- chiară Yprbindu de căile ne comunicare și de [guvernului otomană că, cu tdte că recunoscu D. Vincezi, foștii ministru, a dovedită prin ce. carii*, Întemeiati pe nesciința unora, ah cu-’în principiu dreptulu Portei d’a monopolîsa CREDITULU ȘI BĂNCELE . i ’ III. (A vcd.ua N-rile de la 24 și 25 August) Venezia acelă mare orașă comer- ciale avu prima fericire a vedea fuu- dăndu-s® suptă ducele Vitali Mi- chaelă în anulă 1171, cea d’ân- teie bancă de deposită. Acestă ban- că iuncționă pînă în anulă 1797, căndă. tratatulu de la Campo-formio făcu se peră republica Veneziei și cu densa instituțiunea sea de credit. Banca Genevei numită de Saint- Georges, fundată în 1407 avu a- cea-așl sortă. Cea din Amsterdam stabilită în 1609 dăinui pînă la 1820. Cea din Hamburg înființată la 1619 este singura bancă de de- posită a cărei esistință este prelun- gită pînă în filele ndstre. Cele din Nuremberg stabilite în 1621 și 1635 lucrară ună scurtă timpă. Noua specie de bănci, care trer- buea se reunescă atătu scopulu bău- celoru de depositti cătu și acela d’a utilisa depositele prin scontarea po- lițeldru șefi efectelorfi de comerciu și din care resultă emiterea bilete- loră plătibile a vista și la portoriî, se numiră bănci de sconta și cir- eulațiune seu bănci moderne Instituindu-se băncile de scontâ și circulațiune, cel-ce posedă titluri uegoțiabile se presintă la bancă și ceru ca în loculă acestoră titluri cu scadință s4u plătibile la termenulă lotărîtu, suptă deducerea unei sume ore-care pentru scontă, se-I dea bani seă bilete de bancă plătibile a vista și la portoră. Banca avendă în casa sea uă mare sumă de numerariă re- sultatu din deposite a cărora ram- bursare era departe de a fi -cerută pe deplină, de dre-ce titlele de der punere nu se presintaă la rambur- sare de cătă pentru uă mică parte, banca ^icu pdte avansa din aceste deposite acelora ce se presmtă pen- tru scontarea efecteloră comerciale. Astă-felă suposăndu că din deposi- tele totale ale băncel numai a treia parte suntă retrase de deposanțl, banca pdte întrebuința cele două părți în sconturi. Apoi în locă de a numera bani aceloru-a ce se pre- sintă la scontă, se imagină a li se da bilete plătibile a vista și la por- toră, adică a substitui monetel me- talice uă hărtiă care prin încrederea ce mspiră se represintă valdrea mo- uetel. Acestă hărtiă, aceste bilete, ca și titlele de deposită nu se pre- sintă spre a fi plătite de cătă în parte, daca încrederea nu este nici de cumă împuținată. Se potă dară e- mite bilete pentru uă sumă mal mare de căt suma aflată în casa băncel, căci e destulă ca banca se satisfacă plă- țile biletelor ă ce se presintă pentru ca mecanismulă șe mergă regulată. Cu tdte acestea plata bileteloră băncel este garantată nu numai icu banii aflațl în casă, dară âncă cu capitalulă băncel și cu semnăturile efecteloră seu titleloră scontate. Ecă muaunatulfl mecanismă ală bănce- loră moderne, ecă marele avantagiă www.dacoromanica.ro sama MR'U-âutxi uja-ujiJz ] -------------------- ■■ I IIQMANULU 27 AUGUSTU UȘ6Ș 732 ■ir-g. ață ipstituținiuloră discredita, cari formâză uă adeverată mișcare cir- culăforie servindfi de pârghie agri- culturel, industriei și comerciulul. WAia ifronfrera Rî • • nrori n 4/» » ’ t , Era băntelofă de sconta și cir- culare începe cu epoca stabilire! băncei Engliterei, fundată suptu Gu- liehn III de scoțianulă Viliam Pe- terson. Una din condițiunile esințialî ale esistințel sâle fu, ca întregulă seă capitală care se compunea de 1,200,000 livre sterlig, acoperită în dece cjile, se fiă împrumutată Statului. Acâstă împrumută pote fi obnsiderâtă ca originea datoriei pă- blice a Englesiloră. Băncii Engli- terel conservă âncă pînă a^i, cu fotă modificarea adusă în 1844 după propunerea lui sir Robert Peel, — principiulu organisărel sele, viciosă în modulă celă mal radicală, fiindă strînsă legată cu Statulă. Ea este însărcinată cu adunarea Venituriloră publice, cu' plata creanțelor^ Sta- tului, cu constatarea și supra-veghe- rea mutațiuniloră în datoria publi- că, cu negoțiarea bonuri loră tesau- rulul publică și cu facerea avansu- riloru asupra productului imposite- loră. De la ftindarea sea a făcută nenumerate avansuri guvernului în momente de crifeă și chiară în timpi ordinari, prin mi^'loculă bileteloră Banca Franciei organisatâ cu pu- depositelor băncelorîî scoțiane se urca ■ în anulfi 1836 la 20,000,000 livre cină diferință de acea¹» a Englite- rel fu creată prin legea din 24 Ger- minai anulă XI cu ună capitală de 45 milidne franci împărțițl în 45,000 acțiuni Privilegiulă acestei bănci fu la începută concedafa^pe 15 ani și la 1806 fu prorogată cri 25 ani adică pînă la 1850. In același timpu capitalulă băpcel se îndoui ridicăn- du-se la 90 milidne Prin legea din ce a puști în circulațiunb. Cea mal mare parte a hârtiei sele este emisă; cu ocasiunea acestoru împrumuturi. Ca stabitimentii de creditfi pri- vata, banca Engliterei face totîî fe- lulfi de operațiuni asupra polițelorfi și biletelorfi la ordine, asupra aurului și argintului, ea face avansuri pe mărfuri și este cea d ânteie bancă care a întreprinsă scontarea efecte lorfi comerciale. Aceste sconturi însă în generalfi sunta pucină conside- rabile, căci banca n’a voita a face finare concurință asupra acestui punct băncilorfi particulare. Ea a crezută că afacerile Curente de bancă și scontfi potfi fi mai bine făcute de băncile particulare și că fiindă mal reservată în. scontară pote aduce mal multe folosii în hnptegiurărl grele. Astfi-felfi. banca Engliterei nu scon- teză nici uă poliță trasă în provin- cii pentru uă sumă mat mică de 20 livre sterlig, nici unfi biletfi supscrisu la Londra pentru mal pucinfi de 100 livre sterlig, nici uă hârtie cu unii termenii mal mare de trei luni. Apoi pentru a putea fi cine-va admisă la scontulu șefi, tre- bue se fi obținută deja de la dân- sa ună contă deschisă care dă dreptu 30 luniu 1840 privilegiulă fu pre- lungită pînă în anulă 1867 și prin uă nouă lege din 1857 se întinse pînă în anulă 1897 îndouindu erășl capitalulă care astădi se urcă la 182,500,000 franci în 182,500 ac- țiuni. Scopulă băncei Franciei este de a sconta efectele de comerciă a cărora scadință determinată nu trece peste 3 luni, fiindă garantate cu 3 sem- nături solvabile sâă cu doue sem- nături prin transferă de acțiuni ale băncei seă ală unui fondă publică; a se însărcina în contiilă particula- riloră seă stâbilimenteloră publice cu împlinirea baniloră coprinși în efectele ce i se remită; a primi în contă-curentă sumele ce-i voră fi vărsate șî a plăti pînă în concu- rința loră sumele ordonate asupra iei; a face avansuri asupra efecte- loră publice, asupra depositeloră de materii seă monete de aură și ar- gintă; a ține uă casă de deposite voluntară pentru ori ce title, can- tități metalice de aură și argintă Ea singură are dreptulă emisiunel bileteloru a vista și la portară. Uă bancă mal modestă în pre- tențiunea sea, dară mal solidă și mal completă este acea-a din Edimburg fundată la 1695 de lohn Holland negociantă din Londra, supt numele de Banca Scoției (Bank of Skotland). Ea fu autorisată printrunu actă alu Parlamentului Scoțiană. Capitalulă seă primitivă nu era mal mare de I 00,000 livre sterlig (2 500,000 lei noul), capitală modestă, dară în- destulătoră' pentru afacerile ce voia a întreprinde și pe cari” avu înțelep- ciunea de alu păstra In 1804 capitaMu seu se urcă la 1,500,000 livre sterîig (37,500,000 îei) cifră de care n’a trecută. Privilegiulă ! acestei bănci concedatu la începută numai pentru 20 ani espiră cu a- । celu termenă care nu mal fu pre- ■ lungită. Alte doue bănci (royal- sterlig (500,000,000 lei) și ’n a- nulă 1845 după raportulă lui Sir Robert PeeI se urca la cifra de 30,000,000 livre st. (750,000,000 lei), creștere fdrte simțită. Co mare diferință între sistema bănceloră de depositu din Venezia, Amsterdam și Hamburg și sistema bănceloră din Scoția^ Depositele la fi recunoștința unui poporu nefericită și care nu merită acesta sbrtă.i) Maî ânttiu aru găsi unu midlocu sorii» neîmputabile și răpede în dezvoltarea iatelectale și materiale a Croa- ției satisfăcuta, care arii deveni unu focariă irirnețându luminile sâle pe ori unde sc vorbesce limba Slavă. AIR duoilea, planuln care are mai mulți adefinți la suduiti Dună- rii este acela ce constă a funda uă puter- nici federațiune prin unirea Unguriloră și Ro- mâniloră. Alii treilea, apropierea, ptarele băncilp de. mal susu nu numai că nu aveaă niel uă dobândă, dară âncă deposanțil plăteaă uă retribu- țiune dre-care la fiă ce transferă de titluri și la retragerea aceloră de- posite. Din contra băncile din Scoția plătescă unu interesă deposanțiloră, căci ele utilisă acele deposite pe cândă cele-l-alte bănci le țineaă in- fructudse. Acesta constitue unu mare progresă îu istoria creditului, căci interesulă atrăgea în casa bănciloră tdte sumele reservate în casele par- cplariloru, făcândă astă-felă se crescă massa depositeloră. Obiceiulu de a vărsa la bancă tdte sumele dispo- nibile deveni astă-felă generale, unde pînă aci nu era decâtă particulară comercianțiloru. Activitatea nu în- tăr^iă a se desvolta și tdte facultă- țile neproductive pînă aci se animară și produseră acea mișcare agricole, industriale și comerciale a Scoției pe care o admiră astă-dl lumea întregă. Importanța bănceloră fu recunos- cută în America de nordă âncă pe câridu acesta parte de lume se afla suptă englesî, aceste instituțiuni însă nu fură regulate decâtă pe la înce- putulă seclulul nostru. Rapediciimea cu care a crescută numărulă băn- celoru în Statele-Unite este ceva mi- raculosă. In anulă 1811 nuseaflaă decâtă 88 bănc: teritoriulă Sta- teloră-Unite cu unu capitală de do- lari 42,609,101 seă 230 milidne lei; în anulă 1838 după cele cc scrie d. H Carey se numeraă 677 bănci c’ună capitală de 378,000,000 dolari seu 2,041 200,000 lei. Băncele Stotelorii-Uuite suntă or- ganisate în modulă celu mat va- riată după localități. Ele suntă li- bere seă privilegiate, după cumă legislarea locală le-a declarată libere seă privilegiate, căci după, cumă । scimă fiă-care din Statei® ce com- . pune acea frumosă uniune americană , are legile sele- proprii. Mulți din economist! aă obiectată । că causa criseloră din anii trecuțl comune Dunărea și Sava facă se se nască necesități geografice de cari este imposibile a nu le țină sămă. In fine, cuvîntă maî tare de câtă tdte cele-l-alte, Ungaria repre- sintă libertatea, și Rusia despotismulu. Ge- niulu Slaviloră îi împinge către instituțiuni repubikane, comusiste, federative, către au- tonomii locali, și clacă pînă acumă aă fostu pretutindeni împilați, causa este tocmai că n-au avutu uă unire strinsă intre dînșii. Ru- sia din contra este modelulu celu maî desă- vârșită ală centralisării pusă in serviciulă despotismului.' De acea-a căndă Petru celă Mare a introdusă acestu regime în imperiu’ă seu, l-a împrum-latu nu de la tradițăunile lase! Slavb, ci âd Ia esempîele regateloiff atrtie, și 'prin t> kllociiiilu Germaniloru l-a plicatfi șl succesorii sei l-a manținută. Nu- aai dară în lipsă de alțî aîiațî și uîtândă ’isce antipatii naturali, s’au întorsu Iugo- slavii către Rusia. Dacă Ungaria le-ar în- tinJii uă mână frățiască, aru accepta-o cu fe$cire, căci aru găsi la dînsa esemplulă ins- tituțiuniloiă ce Ic convină și libertățiforă la vâri aspiră. Aceste poporațiunî au nutrită k tu-d’auna în privința Rusiei 'uă neîncredere > os tine ti vă La' Belgrad, amă consîa'tat’o în ele mai înalte regiuni, și â țrebuilu poli- ca osiile a puteriloră ocidintalil ca se fiă Jună momentă uitată. De ne vomă aduce aminte de programa reformelor cerute de Croa- ția la .1848, vomă mărturi negreșilfi că a- căstă, țeră iju prea tocmai regimete muscălescu Dară^nu -S’ar supera Are .Rusia de mn atitudine ce ar lua, Ungaria? Negreșită, dacă Maghiarii aru voi se întindă infliuoța seă o+ tarele loră cu armato îa mână, după cam« fă ;.Me după cumă ve^urămă se fiă restrînse în privința afaceriloru comerciale și se fiă ca uă puternică resursă a finan- cieloră Statului prin monopolulu emi- terel bileteloră a vista și la portoră. Privilegiulă acesta, viciosă în sine, nu esiste în programa diindatorelui seă, căci Petterson în conferințele sele de Mercur! (Wednesday’sclub) îlă combate cu multă putere. Banca Engliterei îndată de in- terveni în împrumuturi și sconturi șe produse uă mare și însemnată scădere asupra dobândiloră. Statulă mal cu semă putu se împrumute cu uă dobândă fbrte inferibră ace- leia de 32 pentru 100 ce plătea pînă atunci și particularii putură Scoția. Acolo tdte băncile și chiară ct' aceste H Carey și Ch. Co- particularil au facultatea de a emite Quelin iluștrii economist!, aă lemons- bilete a vista și la portoră iDeși băncile scoțiane împrumu-: tară de la Englitera ideia acestoră frumose instituțiuni de credită Scoția îusă nu întăr^liă a întrece pe En- glitera în acestă carieră și a’și f ma căi nouă, astă-felă încătu Scoția as- tă-(^i coprinde pe carta morale a lu- mei ună locu multă mal mare ca pe carta geografică. Banca Scoției este cea d’ânteie care plăti” pentru deposite uă dobândă și acordă credite în conta, operațiuni necunoscute băn- cei Engliterei. Băncele scoțiane res- trată cu multă tăriă că falimentele | bănceloră în America ritt suntă‘riial păndindă ramurele loră pe tdtă su- prafacia țerei creară ună minunată mi^locfi de circulațiune a capitale- lor ă. Cu acesta ele șl-aă întinsă numerose decât în Eng litera, ca nu ®= misiunile esagerate ale bileteloru de ancă, ci escesulă specuîațiunilor co- merciului americană produce desas- trele în cari suntă trase și băncele, și că băncele cari cadă mai ânteiă și producă mai multă reu suntă toc- mai băncele privilegiate și regula mentate de uă legislare minuțiăsă Multe din băncele americane se ase- măn cu cea din Scoția, așia de e- semplu este acea-a din Massaehouset, din Rhode-Island și Noua Engliteră. (Va urma). influința, aă respăndită bine-facerile sconta hârtiile loră multă mat josu lorfi și-afi creații spre înlesnirea co i merciulul medii de comunicațiuno de 10, 12 și 15 la sută. Se «ure.can afi activate transacțiunile. prin urmare du totă vicîulu orga- nisațiunei ună mare aVantagiă care resultă din crearea unul concurentă metaleloru prețiose Același faptă de scăderea! cifrei dobân^iloră se produse în Francia Cea mal frumdsă iaovațiune ce datorimă bănceloră scoțiane este fără îndouielă primirea depositeloră 6h dobândă. Ele au ținută multă timpă loculă caseloră de economii, alu că- rora complementă îlă formeză a^I. ( Aceste bănci primescă depozite pînă bânda baniloră cazi era de liO și îa 10 livre sterlig, obligăndu-se 12 la sută, scării îndată da 4 și a le rambursa la ori ce cereri seu Ja 5 pentru 100. la epoce prevedute. Suma totale a la fundarea bănce Franciei'. D nr Uf la aplicarea mesuriloră rigurdse suptîî ( geme folppia. La Armurii Dunării arii găsi uă Lombardiă.. Ga pentru vechia Austria, în- tinderea teritoriului ar fi uă causă de slă- biciune pentru dtnsa, de ruină pentru su- pușii seî, de doliu pentru omenire. Daca Ru- sia vrea se mSrgă pe urmele nouei s61o ra- liate, Uniunea americană, se trimAță ca’a- câsta soldați! pe la—casele lorii, se deștepte prin instrucțiune activitatea tuturoruyse culțive roditdrele pustii ale teritoriului șeii. Elă mi- siunea sea, și n’ar putea-o împlini întin- ^ndu-se pînă la Bosfor ă. Se se dea penin- sula transdanubiană lugo-Slaviloru 1), aedsta este soluțiunea cestiunii Oriinteiuî, ce o potă primi Francia^ Anglia^ Austria, și chiară Prusia ddul RismarkJ bi •jjifl’i ungaria a promisu se reclame pentru Croa- ția unirea Dalmației, caro acumu face parte din Cisteithania, și care trimite deputății sei la parlamentulii din Viena. Dacă Austria va fi țiteve^eJâre, vă da' acestă ■satisfacere Croa- ției. Se | vedemu putină ce este Daltfiația. Este numai uă limbă strimtă de pămentă restrlnsă intre A^riatic d’a uă parte’’și minții Erzegbvinfei” de ceM-alta. cu uă lungime de mai multu de 80 de leghe și uă lățiwe abia dc căte-va Momqtre. Are 400,000 Jp- cujtori, posedândiî 22,000 de cai, 20,000 de vite cornute, și 800,000 de oi. To- talulu esportâriioră și impo^tărildrfl se ttreu Ia vre 60 milidne de franci Clima este desfătătdre: este ca' ă Italiei. Măslini minu- națî dau recolte abundinte. Acâstă provincia este uă remăsița a vechiului czaratii serbii cucerit? de Venezia, aperaiă de ea contra Turciloriî și cedată Austriei pc la 18 ii 5 ca uă anexa a republicii dogilorui Cea-a ce i face importanța este că țermurii seî crestați adîn®u< nenureeratele sâte insule, multele'Sile porturi, suntu poporale denuă nmlțime de prea buni marinari, cari conduceau altădată galeriile Venețiane, și cari pt escii astăzi pe marina comerciale și militare a' Austriei. Basea poporațlunii este slavă. Statistica nv lorfi regJ, este probabile, că Darii cine le arii putea găsi dau satisfacere Gi’oayioru, și lângă Rusia, la triumfală cau- sei pentru care s’a constituită ea însăși aperătore? Eu sujtă dia ceî ce creți că una mare viitorii este reservalii Ru- siei, daru nu tn partea liuropii. Est® ce interesuîu omenirii, orî-ce' aru crede Anglii, ca Rusia se înainteze îu regiunile , nelocyi e ale Tatariei, sc fecundeze bogatu'lu basinu alu Amurului, pe alu Șyr-Dariei, chiară B?i- khara pe care o coprinse, și centralii coti- ynintcluî asiatică. Făia a se speria dc fap4 tasma panslavismului, fără ă se ocupa de a manține ecilibruliî puteriloră, care îndată, pria puterea lucruriloru, va fi numai unu su- venirti istoricii, și considerâDdu numai ime- esulîî generale' alu civilisațjuniî, pdte cine] ă afirma, crcdO, că Turcia Europii nu trif biie se cadă îh ' mâneje Rusiei. Necesitățile' geografice aru obliga-o se’și aneseze Ungaria și Romănk. Arii trebui darii se supună unui roginie autocratică, legitime pote dincolo de Prută pentru că este aecesariă acolo, afece , i. poporațiunî mature pentru libertate. De acj ar resulta uă luptă de mdrle care ar sgu- dui Imperiulă rusii, s^fi care 1-ară împinge Emmanoil Protopopescu. cențiatu în dreptă, doctore în sciințele police și administrative. NAT10NALITATILE IN UNGARIA ȘI SLAVII DE SUD (IUGO-SLAVI.J (A vede No. dda 19 -20,21„22,28, 24 și2B Aug) i IV. Dacă Ungera ară stabifi, eu Rusia la Coi|- slantinopole nu uă luptă de influințe sterpă și întărildrj ci uă r rdsă și fecunzi înlrec6ndu-se care de care se iacă mai multe serviete reialiloru, Ungaria va Învinge negre- șită In acestu concurse, alu câruî premiu arii 1). Nu crsdemfi ca sc profite de înțeleptele con- silii al® tutorelui Ungurii, alu căror® spiritn de d jrainaținne cântă se cotropăscâ pe frații noștri din Transilvania, cari' n’aă cedatu de dată de jievoiă iu aiotea jwsîeJ.oru cereri ale Croațilvru, Noi trebue se ue aproprieijafi frumosHlu rolă că d. dc Lavtîey® resersă ¹ Maghiariloră, căci, pe lîngă intcresulu generale de a pregăti emanciparea gra- dară a ^opore^iuiplorn dijji Ttwcia, uvemțfi urn tcfeoă car® ne atinge mai de apripe: acela d’a c-„ voita progrjssHltl civilioațiunii îa frații noștri Mapedowsnt; d® praf® ©tmăire, făefîadu diatr'îașii uă poporoțiune iașmortantă care h® se țină în a4mă de diploinatiă îu ori-ce eventualitate. Hol voma reuși multu mai lesne de câtu Ungurii în asti liniă de purtare: afară de suvenirele unul tr cutu gloriosu care ne iegă cu vecinii noștri de dincolo de Dunăre, amU_ fosttt doW Vaana în cele mai amicale- relațiuni cu dinți: ci uă dată a'au avutu a se plâugc, ca frații loru din l'¹ g&ria, de tendințe egoiste de predomnife din par- ■ noatri. Cimentându legăturile ce no unesci cu jM>porațibt4h crect’nc din Turcia, t ■ a- ceațT o6rtK ea noi, lu vomu pregăti la rasis- tinti «urgieicoate*' prataațiBBile-- : v în eventualitatea căderii >1 Pt in, ei< trebue sc uităniă, Ungurii voru căuta, chiară îu confedcrarea de care vorbesce autorelc, șe îi> locucscă îu ^aptu domnii** Turc)lord în O¹- rîinte. iNota traducătorulqi. ■Kteră 20,000. -de-, Ualianî; cari suntel' moi multă Ilirianî. Se vorbesce italienesc® tn o- rașe. Acesta e o moștenire. a dominațîsiHii Veneziei. Nu. se pdte nega că este uă w titu care visdzâ unirea cu Italia. Același partită estetă și ’n Trfestă, naiade face mnlfc sgomoMh și cu tdte astea realisarea doefef- loră știe ar aduce ruina orașului șf nicî ■mu avaniagiă reriosu Italiei 2). Anesiunea Dalmației cu. pegatulS .italiană n’am .fii tea combinare mai pucinăi nefericită. Nu o piîSB iaegreșîtă reclama ,ciae-va în numele priaî- piulni naționalitățiloră, de dre ce popofafia- nea este serbă. Acâstă unire n’ar .lawisa aici de cum® comereMu portiuitorfi dalwats, și ară ^duee comira, Baliei ura neîmpăcata a .Jiuloru logo-Blaviloru, cărora s’ar luaate țermorî cari istoricesce. suntă ale loră, și car» geografflcesce le suntă ncdispeosabili. Este dc marc trebuință ca costa dalmaiă se se uniâscă cu Bosnia Montenegrp, cuipă (Jicea uă dată uă, călăuza m«wî®Eie» grină unui călătorii anglu, x Muir Macipa- sie, Dalmația fâră Bosnia este unu ©tatr fără capă, și Bosnia fără Dalmația aste u^i capa fără obrază. Din lipsa da cu țerile ce se întindu la spatele lo^0, pi- . W17O. .tij ?) Suntemă îngredințați eZ d. Lavelyj. VA fi â 1* acâstă- soluțiune, dc ar® fi cuioceiiîâ bine poporațiunile Twi-eie'iₐ ca pa al® AwWj și că aru fi respeetatu cele-aîto națiocalităț «ciia imperial® otomanii. Traducetorala. 2) în timpuli șederi f te ^Tirjcat, caal jo la unu incidinte cuc depinge fdrte bina s "fii- festănkc J,Rtalianjais»iloir« mericană, altulă francesă. ună altulă catalană, celă-1-altu prusiană. Americanulă și Catala- nulă cumă și celă ce scrie acâsta, se înțe- legeaă fârte bine în spaniolesce: francesulă schimonosia din căndă în căndă limba lui Uervantes prefăcendă tăie cuvintele franceso .a spaniole prin adăogirea lui a ș’a lui o la fine; prusianulă nu scia de cătă franțu- sesce. Pentru a ne înțelege convenirămă a nu vorbi de cătă acâslă din urmă, ca una ce era cunoscută ș’o vorbeaă cu toții; cătă despre căpitană deși cunoscea limba francesă, nu’i prea place a o vorbi, fiindă că andalu- zulă nasce cu credința, că nici uă țâră nu e așia de îmbielșiugată, dulce, frumâsă, gra- țiăsă și poetică ca Andaluzia, pentru anda- luzii nu e de dialectulu seu lumea intrigă; nieî, nici celii nevoie a sci limbi străine, căci e de ajunsii pentru a cu triera pentru elă nici rcstulu Spa- alu continintelui nu plătescu nimica alăturea cu fantastica Andaluzie. înțe- legu ca puterea imaginativă se conducă pe frumâsele andaluze, ca mai slabe de ângeru, Ia astă-felă de ficțiuni și esagerațiuni chi- merice; a vedea însă pmnă bărbată, și âncă căpitană de vaporă, domnită de nesce ase- mine fumuri e ună ce pe atătă de tristă pe cătă e și ridiculă. Ce orgoliă și cătă va- nitate lîi .... Aproposit de vanitate: între pasageri s’a des- chisă uă conversațiune din cele mai furtu- nose. E vorba de resbelă sâă pdte de uâ conflagrațiune generale în Europa. Persdnele puse în jocu suntă, după cumă ve puteți închipui, Prusia și Francia (?) imperială. Cine e mai tare și ma^ bună soldată? care din duoî va remănea învingetoră ? Etă tâtă ces- tiupea. — Căletorulă prusiană, cu uă răbdare și seriositate catoniană, nu voiesce se pre- dică nici se anticipeze nimiefi; se mărginesce numai a declara că ori cine va îndrăsni s’a- tace pe Prusia, fără causă și motivă, se fiă sicură căletorulă francesă, va da peste Ger- mani, cu toții uniți întrună gândă ș’unu sufletu la aperarea patriei și la respingerea inemicului ce ar încerca se răpâscă vruă palmă de pămentă germană. — Francesulă delicată, însă plină de nouri, caută se jus- tifice agresiunea și resbelulu și căndfi argu= mentațiunile nu’i vină Ia îndemână s’aruncă în dosulă ondrei și a susceptibilității, nu ?;iă căndă atacate, după cumfi crede elu, n unirea și mărirea Germaniloru. Uni- rea și mărirea Germaniloru aă atacată ond- rea și susceptibilitatea Fraudei imperiale I .. .. Audi te Civesl . . . se dedeiă la la unii anti- că elă aduce maî repum- Catalanulfi, fiindu și elu solicitată se^șl dă opiniunea, ^ise că dacă nu s’ar teme so incomodeze buna compania ce formămu cu toții, ar putea spune unde e dreptatea și justiția și prin urmare și victoria, și unde zace nesațiulfi dc glorii costlsitâre și dc în- treprinderi aventurâse; că elu iubesce și sti- măză de uă potrivă pc tăte națiunile, însă numai pe cătă timpu se manțmu în sfera drepturiloru loră .... vorbi despre invasiu- nea francese In Spania de la 1808, de guera pentru independință, de catastrofa și desas- trele de la Mexic et sic de caeteris. — Cătă despre opiniunea mea e de prisosă a o maî spune, căci ₜ. .. .me tacito intelligetis. A. V. PARTEA COMUNALE. PRIMARUL^ COMUNEI BUCURESCI. REGUUMENTU PENTRU «'H SEIfi VITO CCI- CAPITOLULU I. Obligațiunile servitorilorfi de ambele sexe. Art. I. Servitorii se numesce <5ri cine ’și îngajază servițiulu cu uă plată ore care ce se numesce salariu șeii simbrie. Intre aceștia însă nu intră și ucenică seu calfele de in- dustriași și meseriași. Art. 2. Totu individulu bărbată seă femeie, fiă pământenă fiă străină care ar voi se facă pe servitoră suptă ori ce denumire, cu anu și cu luna, va fi datoră a se înscrie la biuroulă instituită la prefectura Po- liției. Cei ce nu se voră supune ace- stei obligațiuni, se voră aduce de agenții polițienescl, cari nu vorfi permite nici unuia a sta prin lo- curi publice, solicitendă stăpână. Art. 3 Ori-ce servitoră de am- bele sexe, este datoră ca în termină de uă lună, după publicarea acestui regulamentă, se se presinte la biu- roulă respectivă, spre a’șl lua câte uă condicuță după forma aci a- necsată. Art. 4. Această condicuță i se va libera de biuroă, numai după ce servitorii de ambele sexe, străină seă pămentenă, voră da garanții pen- tru nedosirea lor. Art. 5. Fiă-care servitoră, pri- mindu-și condicuță, va plăti, celă cu lela pînă la lei 18 și 52 bani pe lună (adică lei 50 vechi), bărba- tulă lei duoî și 52 bani, seu țrei sfanți, și femea 1 leă și 68 bani, seă duoî sfanți. De la lei 18 șî 52 bani,, pînă la 37 lei și 3 bani (adi- că 100 lei vechi) bărbatulă lei trei, bani 36, seă patru sfanți, și femea lei .2 și 52 bani, seă trei sfanți. De la 37 lei bani 3, în susă, pentru fiă-care 18 lei și 52 bani mai mult, căte 84 bani (seă ună sfanță) și pentru bărbată și pentru femeiă. Visele de permutațiune adică:de trecere de ia ună stăpână la altulă, se voră plăti cu preciulă jumătate ală condicuțiloră din nuoă cumă s’a otărîtă mai susă. Art. 6. Ori care va garanta pen- tru persona unui servitoră, va avea în vedere că, este responsabile pen- tru dânsulă ori unde s’ar afla ser- vindă adicăf în Capitală seă eșită în provințiă, servitorulă ânsă în a- cestă casă de plecare din Capitală, va fi datoră a’șl visa condiența la biuroă. Acostă visă nu se va putea da de câtă că consimpțimântulă ga- rantului seă cu uă altă garanțiă speciale. Art. 7. Ori ce servitoră de ambi- sexe, pămentenă seu străină, la in- trarea în servițiă este datoră a în- credința condicuță în păstrarea stă- pânului la care va sta în totă tim- pulă servițiuluî, și despre care este responsabilă stepânulă, eră voindă a eși din servițiulă în care se află este datoră a încunoscimța cu 15 duoi stânjeni, patru-spre-Zece pal- me pătrate, situată în capitala Bucuresci, colâ- rea Albastră, suburbia St. Spiridonă-Nou, calea Serban-Vodă, No. 18, evaluată treî-Zeci și duo6 mii, șâse sute patru-Zeci și cinci lei ți trei-Zecî și optă bani. 13. Unu ecaretă compusu din duoă prăvălii în facia stradei Lipscani, cu câte duse camere în dosu zidite pe pivniță boltită și alte piese în curte în paiente de zidu, în întindere facia, de trei stânjini șapte palme ți cinci degete, situată în Bucuresci colorea Boție, suburbia St. Nicolae din Șelari, strada Lipscani, No. 17 evaluată Olarii, calea Moșiloră No. 250, evaluatu duoe mii nuoă sute cinci-Zeci șl nuoă lei duoe-Zeci și șâse bani. 4. Unu ecaretu compusă de una prăvălie cu u- na odae de zidu și uă magasie de scânduri, pe uă supra-faciă de duoă sute optfi-Zecî și cinci stânjini nuoă-Zecî și șăpte palme pătra- te, . situată în capitala Bucuresci, colârea Negru suburbia Olari, calea Moșiloru, No. 230 eva- luată la suma de țăse mii duoe sute trei-Z® situată în Bucuresci, colârea Roșie, sub. Sf. Nicolae din Șelari, strada Lipscani No. 27, evaluată noue- sute treî-Zeci și nuoă Ieî nouî ți țdpte-Z®Cl bani. 21. Ună ecaretu compusă de uă prăvălie, uă cameră ți uă bucătărie, âră d’asupra ună etajă de trei camere și uă bucătărif, j-e întindere fațt da trei stânjini și optă palme Zecimale; situat® în Bucuresci, culârec Verde, suburbia MihairVodă, strada Mihal-Vodă No. 15, eva- luată tauoe mii cinci sute țâpte Za?' ți șâpte ți duoă-Zeci și trei bani. 22- Unu ecaretu cu duoe fațaic una în strada Academiei avândă patru-spre-Zece stânjeni, șâpte palme și cinci degete, ți cea-altă față în stra- da Dâinuei, avândă duoi-spre-Zece stânjeni și jumătate, situată în Bucuresci, cuiârea Roție, No. 3, evaluată trei-Zecî ți optu de miî patru sute lei nouî. 23. Unu ecaretu compusă de uă prăvălie zidită pe pivniță, cu duoS camere îu dosu ți duoâ prăvă- lii alături, cu câte uă oameră în dosă și beciuri dedesupt, pe întindere, facia de 9 Btînjini, uă] palmă și 5 degete, âră laturea despre intrare la biserică de 4 stîujinî și 7 palme decimale, situată în Bucuresci, cuiârea Verde, suburbia Michai-Vodă, strada aceiași, No. 44, evaluatu 9,295 lei nouî și 90 bani. 24. Unfi ecaretu compusu de 4 prăvălii cu de pendințelo loru, în întindere fațada în strada Mihai-Vodâ de 10 stînjinî și în acea despre sânțiî Apostoli de 18 stînjenî ți 5 palme Z®~ : cimale, situată în Bucuresci, culorea Verde, su- burbia Michai-Vodă, No. 38, evaluatu 27.391 1 le! ți 63 bani. 1 25. Unu locu virană, îu întindere facia 1 stîn- ■ jenă și 8 palme Zcclm»)®, situată în Bucureseî, seu, 8 atînjenl lungii către Moise Brutarii și 4 stînjenî fundu către popa Zaharig, evaluatu lei noul 237 și 4 bani, 8. Unu locă sterpu din același orașă și su- burbiei peudlnte de aehitulu Ghighiu, tn mărime de 16 eiîajeni față în strada Belicațî, 14 stîn- jenî spre Nord-Est, către Nfegi Măcelarului, 17 stînjenî spre Sud, către Sița londsea, 9 stînjenî ți jumătate spre Sud-Vest, căto Marghiâla Scar- lat, evaluată lei nuoî 1,185 și 12 ban:. 9. Unu locu de arătură din Ploeștî, suburb » Sântul Dimitrie, dependințe de schitul Ghighiu, în mărime de 10 stînjmi facia, 11 stînjenî lun- gime ți 15 stînjenî Auphi, evaluată 273 Ieî ți 14 bani. 10, Unfi loeu sterpu din orațulă Ploețtî, su- burbia sântul Panteleimon, dependințe de Bchitu) Ghighiu, în mărime de 39 stînjenî 5 palme faci» și 105 Btinjeni lungnlu, evaluată 880 lei ți 47 bani. 11. Uuu locu de arătură din orațulă Ploesci, suburbia sântu Sava, pendinte de schitulii Ghi- ghin, în mărime de 16 ți jumătate stînjenî facia, în ulița ce dă la mașina lui Costache Muscalu ți 430 stînjenî lungimea, evaluată 1,047 lei ți 21 bani. 12. Unu locu sterpu din Ploesci, suburbea sân- mărime de 5 pogdne ți 18 prăjini, evajuată la suma de lei nuoi 1649 și 68 bani. 5. Uă viă din C6sta-Lupil, comuna C6«ta-Lupii în mărime de 6 pogâne ți 18 prăjini, evaluată la suma de lei nuoi 1,325 și 75 bani. 6. Uă viă din acălași dălu ți comună, în mă- rime de 2 pog6ne ți 18 prăjini, evaluată la auma de lei nuoi 646 ți 25 bani. 7. Uă viă din Piscul-Corbuluî, comuna C6s'ia Lupii, în mărime de 2 pogone ți 18 prăjini e valuată la supia de lei nuoî 528 șl 75 bani 8. Uă viă din acdlați piscu ți comună, în mă rime de 11 pogdne ți 9 prăjini, evaluată la «u ma de lei nuoi 5,159 ți 88 bani. 9. Uă viă totă din acelați pișcă și comună ia mărime de 5 pogdne, cu 4 pog6ne locă sterpă e valuată în lei nuoi 2. 555 și 23 bani. 10. Uă viă din Dobrinești, comuna Sârbi, in mărime de 10 pog6ne, evaluată în 1,880 lei nuoi 11. Uă viă totu diu Dobrinești, comuna Sării în mărime dc 12 pog6ne și 3 prăjini cu unfi po gon, ți 3 prăjini locu sterpu, evaluată în lei nuoi 2,326 ți 50 bani. 12. Uă viă totă din D6brinețtJ, comana Sârbi în mărime de 29 pog6ne, 3 prăjini, evalus în lei nuoi 2,120 ți 88 bani. ¹¹ 13. Uă viă totu din Do6rin4țtf, în mă ime țiî Imperațf, pendinte de schitul Ghighiu, în mă rime de 5 și jumătate ștîojeni facia, în strade Ebreiaseă ți 9 stînjenî și 5 palme lungulu, eva j de 27 pogâne, evaluată în lei nuoi 8,225. îl cuiârea Roșie, luatfi 2,160 lei 26 Unu locă jenl și 8 palme strada Germană, No. 45, eva- nouî. viran, în întindere fecia 2 stîn- Zecimale, situată în Bucuresci, cuiârea Roție, .strada^ Germană, No. 14, evaluatu Ieî noui 2,800. 27. Unu locu virană, în întindere facia 8 Stîn- jenî ți 2 palme Zecimale, situată în Bucuresci cuiârea Roție, strada Germană, No. 23 eva- luată 24,600 lei noui, Zeci ți patru de mii duoS-Zeci ți nuoe lei nuoi. 18 . Unu ecaretă compusă de uu prăvălie cuuă cameră în dosu, duoe camere în etajulu de susu, și alte duoe încăperi spre curte, pe întindere de unu stânjenii ți țdpte palme Zecimsle fațada situată în Bucuresci, cuiârea Roție, suburbia Sf. Nicolae din Șelari, itrada Lipscani, No 39, eva- luată trei-Zecî și duoe de mii șepte sute șepte- Zscî și unu lei noui și patru-Zeci bani. 19 Un ecaret compus de uă pereche case cu unfi etajă, uă prălie josu și uă cameră în dosu, zidită pe pivniță boltită ți d’asupra unu salonu, uă cameră, nă bucătărie și în rând cu polulu casei, uă altă cameră, pe întindere fața- da trei stânjeni, uă palmă și cinci degete Z® cimale, situată în Bucuresci, cuiârea Roșie, su- burbia Curtea-Veche/piața Sf. Anton No 7 evaluatu la suma de lei nouî duoe-Zeci și șept® de miî duoe sute patru Z®®* 5¹ trei-Zecî și optu ani. 28. Uuu locă viranii, în întindere facia stradei 19 stînjenî, situată îu Bucuresci, cuibrea Verde strada Michai-Vodă, alături cu p6rta Curtea Arsă, subil Michaiă -Vodă, evaluatu 1 H₉4OO lei n ^DISTRICTUL PRAHOVA 1. Uă prăvălie cu duoe camere d’asupra ți cuhnie, pe uă fațadă de 3 stînjenî și 2 palme, situată în orațulă Ploieeci, piața numită a Uni rei, dependință de schitulă Ghighiu, evaluatele, noui 10,821 ți 82 bani. Uă prăvălie cu trei încăperi, fața în uliță, otinjeni 3 I, palme 4, situată în orașulă Ploești, suburbia St. Dumitrie, strada Pătuiii, dependințe luată 1,370 lei ți 35 bani, 13 Unu locă viran, din Ploesci, sub arbea sâu» tulu Tănase, pendinte de schitulă, Ghighiu, în mă- rime de 80 stânjeni fai’ia, în ulița Târgu-vesteî și 220 stîjenî lungimea, evaluatfi la suma de 1,388 lei și 15 bani. 14. Unfi locă sterpu din Plocsci, suburbea sârt- tulu Vasile, pendinte de schitulă în mă- rime de 8 ți jumătate stînjenî facia, în ulița Câni piua ți lungulu 30 stînjinî ți 6 palme, evaluatfi la 251 lei ți 86 bani. 1 5. Ună loeu de urătitră, în îutindere de 7295,60 stînjenî pătrați, situată în orașulă Ploesci, subur- bea sântu Sava, pendinte de schitulă Ghighiu, e valuată 732 lei ți 99 bani. 16. Uă viă numită Vlădicdsea său hanulă Gre cil, din comuna Piâșca, plasa Putgoria, în mări me totală de 23 pogâne, evaluată 9,031 lei și 65 bani. 14 Uă viă din lonățețtl, comuna louițeșVi, în mărime de 9 pogâne, 18 prăjini, cu unfi po gonu locu sterpu, evaluată tn lei nuoi 2,781 ji 88 bani. 15. Uă viă din Llântețti, comuna ViZerești, ia mărime de unu pogonu, 27 prăjini, evaluată ît lei nuoi 244. r ,. ,i.' 16. Uă viă din TucucelubSecu, comuna Vidu- rești, în mărime de 6 pogâne, 2 prăjini, evaluati ia ouma du lei nuoi 1,204 și 26 bwi. t, 17. Ună locă sterpii d’n Grozăvești, comuna Sârbi, în mărime de 8 pogâne, 24 prăjini, eva- ’ iată la si’.ma de lei nuoi 352 ți 50 bani. 18. Unu locu sterpă din Dobrinescl, comuo» Sârbi, în mărime de 6 pogâne, 18 prăjini,, eva luatu în lei nuei 675 și 63 bani. 19. Unu locu Sterpu, din comuna Buciumenii în mărime de 29 pogâne, evaluată în lei auol de schitu Ghighiu, 20. bani. 3. Uă prăvălie cu evaluata lei noui 2,185 ți uă odac construia de gard, pe uă față despre strada Tergușoru de 13 stînjenî, situată în orașulă Ploești suburbia Sf Hai alambic, strada Târguțorului, peadintă de sehi- tulu Ghiglru, evaluată lt nuoi 1,343 șt .6 bani 4. Metohulă schitului Ghighiu compusă de 4 odăi de zid, pe întindere do 693 stjrgP»* pă- trați, situată în orașulă l’loesci, suburbia Sf. 16a, dependințe de schitulă Ghighiu, evaluatu lei noui 6,947 și 50 bani , 5. U® hanii cu uă -prăvălie în colțu, duoe e dăî și sală zidită cu cărămidă în paiantă ți [pivniță dedesupt, situată în oi-fcțulă Plocțtî, îa- tre strada Oiloră și strada Alecu Sava, poudin- tă de M-rea Slobozia, evaluatu lei noui î&,657 17. Uă viă numită Crasma său Isvârele, din comuna Plâțca, plasa Potgoria, în mărime totală | de lt pogâne, evaluată 1,650 lei noul. 18- Uă viă a monastireî Z'.ătari, din comuna Plâțca, plasa Potgoria, în mărime de 16 pogâne totală, evaluată 7,355 lei ți 53 bani. 19. Uă yiă numită a monastireî Radu Vodă, din comuna Pldșes plasa Potgoria, în mărime de 14 pogâne mari, evaluată 2545 lei nuoî. 20. Uă viă numită a monastireî Țigănesc!, din cămuna Pldțca, din Ddlulu Gălmoia, în mă- rime de 28 pogone, 12 prăjini, evaluată 6,590 lei nuoi. 21. Uă viă numită a monastireî Cotroceni, din comuna Plâțca, plasa Potgorei, în mărime de 12 pogouo mari și 12 prăjini, evaluată 3,214 lei nuoi. D1STMCTULU BRAILA. 1. Una casă în paiață cu depWidințele al, în întindere da 142 stânjeni patrațî, situată îu orașulă BrAH», waluată în 1®I huoi 5J25 și €5 bani. 1,418 ți 78 bani T6te aceste bunuri, îu tcmeiulu art, 49 ți 53 din regulamente, suntă a se vinde în Craiova, la 30 Octombriu, cu condițiunile următâre: I Bunurile se vîndu în întregulu loru, așa pre cumii se posedă astă-Zî de Stată; ți tdte drep- turile ți îndatoririle, in ceia ce privesce tatea, trecu asupra cumpărătorului. II. Bunurile se vîndii cu respectarea contracte- lor actuale de arendujre sâă închiriere, dță vo- miturile anuale, dupe aceste contracte, se wfl prmi de cumpărătorii' de la celă d’ântâiă câțtu, ce 8 urma după respunderea banilor» <;> III. Bunurile în a căroră contracte de areaău I âra aău închiriere s’aă prevăZută aiaumo clausă, cam- perătorulă va intra în posesiune de la celă dpft» tâiă anii agricolii co va urma vî)iZarei , Bț tațe- lage însă că, In ceia ce privesce acaretel®, rs^ lierea contracteloră nu se pote efectua la 26 08 tombrie viitoră, ci la 23 Aprihu 1869, fiindă a operațiunea vînZăroî se termină îu urma șâjutțlui Damitrie. IV. Suntfi adrăișî la conjurențS cetățeaiUvosâlîâl _-___ₘ nmmXi 2. Una magasie în paiantă de zidu, situată precumu ți străitaii, cari au drepții a ©ara» în portul® Brăilei, pe unfi locu de 39 stânjini pa proprietăți imobiliare Sn România, după lege® do- toți, evaluată în lei nuoî 10,903 ți 67 bani- '.rotată la -19 Augusto 1864,''cu osebire toți, evaluată în lei nuoî 10,903 ți 67 basar DISTRICTUL TECUCI de acele propriprietăți cari se vîndu prin ayuiîăji 20. Unu ecaretă compusu de uă prăvălie cu uă | și 33 bani. 6. Uă casă de gard, pe uă fațadă în ulița cameră în dosii, zidită pe pivniță boltită ți d’a eupra ană etajă cu unu salonu și dupe camere, pre- eumo ți spre curte dependințe de zidu cu etajă d’asupra, pe întindere fațada de trei stânjeni și patru palme, situată în Bucuresci culorea Roșie, suburbia Curtea Veche, piața Sf. Antonii, calea Moșiloră No. 1, evaluatfi patru-Zecî de inii cinci ionii mmoi CASA GENERALII LAKEMAN, STRADA ENI No. 4, UNDE A FdSTU pi TELEGRAFULU, Suntu 35 de ani de cândfi s’a fundată Pensionatulă Oianclloni și 9 ani de cându s’a redeschisă după uă mică întrerupere. Basile solide pe care elu s’a restabilită sunță probate prin -resul- tatele obținute de școlarii sei la essameuile anuali și prin concursulâ părințiloru, cari aă bine-voită a’i încrede educațiunea fiiloră d loră. Essamenile generali depuse la localitățile scolarie ale Statului, în prțaința delegațiloră din partea * Inorabilului Ministeriă alu învățiemeu- tulhi publică, care a admisă pe oieri ți la dislribuțiunea solemnă de premie, afi demonstrată în fiă-care ană progresulă crescândă ce ci au făeutu la studie și la moralitate. In acestu din urină ți aju noul ,?, anu atâtă raporturile D. D-loră Comisari csaminatări prețieZ'iți de unulă din Membrii Onorabilului Consiliă permaninte ală instrucțiunii publice câtă ți procesulu verbale alu acestui; Onorabile -Consuliu, re comandă și atrage atențiunea d-lui Ministru asupra acestui pcusiwiatu, probându maî multu de câtă totu-dâ una faptele și efectele. Directorele acestui internată, ea română, de doue ori română, în— tâiă prin nașterea sea îu România, ți. al duoilea, prin originea sea Ita- liană, ți ca unulu ce din copilărie a secundată pre părintele seu ți a îmbrățișată spinos» lui’ carieră, n’a fostă animalu dc catu de dorința de a reculege numai moralminte fructulu laborilprfi sâlc, ți de a vede» diu ee în ce mai multu prosperâudu Institutulă seu spre satisfacțiunea Guvernului și a societății. Elă u’a cruțiatu dâră nici unu sacrificiă pen- tru a introduce reformele prevăZutu îi noulu prospectă ală Institutiriui seu, reforme proprio unui pensionat bine organișatu, și ti conrcspundc astă-felu întru tâte, pînă ți la esiginție, eu acceptarea părințiloru Programma învățiemântului publicu este in vigâre, profesorii Sta- tului respectivi ai fiă-căreî clase daă concursulă loru luminată în In- stituții chiaru pentru clasele primărie precumu ți pentru limbele străine ți arțile de plăcere: dră limba fracesă ca dominante în institută este URSA VIENEI 5 Sepțembriu. FL. KB- Metalice........ . 58 Naționale....... . 58 30 Loae............... 62 70 Creditulfi ...i... . 84 10 Acțiu. bănce 727 --- London......... 212 70 Argintă........ 114 70 Argi. in mărf. 112 65 , Du câți.......... 5 44 NUMIREA PRODUCTELOR GALAȚI. 2 Septem. Grâu 'n ti ciacâră eal. I. ehaia Ieî >• eărnău » >> ’i: : IL „ 133=155 240—270 235 — 245 arnăutu ghiecă Secară.. Porumbă OrZu..... „ Ovesfi..li.UX..)^ Meiu.ₜ.4y„....^. Rapiță ......... t-r 4... 1&&—460 U3-U> T V ț ,—Tr l Șișmanu, stînjenî 21, palpw 5, situată îr. orațulă Plocțti, suburbia Sf. VoivaZb peudjntă dc schi- tului Isvârele, evaluată lei noul 2,444 bani 74. 7, Unu locu sterpu din orațulă Ploețti, suburbia Sf. VoivoZi, pendinte de schitulă Ghighiu, în mărime de 8 stînjenî, fața Iar strada Mariaie- impusă cu rigurositate și în esercițiu continuu cu pedagogi franeesî în totfi timpulu și loculu, Duoi-spre-Zece profesori, uuu preot pentru instrucțiunea religiosă, de ceusoru, procurore, repețiton și pedagogi eonpumu porsoaalulu Institutul!¹!; unfi Modică visită regulată infirmeria, și Dâmna Gianelloni incongioră pro ccuii de îngrijirile sâle adeveratu materne, potrivită cu etatea și temperamentul» flă căruia, ți le întreține curețeuu; âră nutri mentulu variată ți abundante și jocurile țl euercițiile Gymnaufiee fort fieă corpulu și senătatea scolariloru în timpulu rccreațimicleru multfi fa- vorisate în acestu Interpatfi prin situaț unea localul»! acroșa ți confor- tabile, a curțiloru spațiâse și a uuibrosei gradine de reereațiuuc. Acestu Pensionată în fine, posedâudă astă-Zî casa cea maî gran- diooă prin întinderea apartainenteloru cc conține prin posiținuea- luî cen- trale ți salubritatea aerului, oferă scoiarijoru locașjilu celu mal senețosu, celu maî comodă și celu mai plăcută. Juni Școlari! Fie ca voi, cari sunteți chiămațl a srtabate cariera sludieloru, se recunosccțî intr’uă Z* aceste biue-făcătore instituțium, se apreeiațî simpțimeutele și sacrificiele Directorului vostru, care nu așteptă do câtu de la vpî adevărata luî satisfacțiune, mulț.iămindu-se de a vă vedea uă-dată barbâți utili patrie! vostre ți eunoaccndu-ve datoriei® «£ tre DamneZeu, către Măria-Sea ipbitulu nostru Doinuitoru, către părinți și către societate. La 16 Augustă este epoca ordinarie a redeBch l®reî Cdrsuriloru prjmarie, ți la 1 Septeinbriu, aceloră Gymn-asiali. Jn acestu iuiervală se voru admite școlari! ce! uuoi. Afară de cursul preparatori» pentru Scâla Militariă, dupe înțele- gerea ce Directorele acestui ÎMtitută a avută cu d-» Directore alu Scâle! de Commcrciă, vi admite școlari, cari voru frecușul» acâstă scdlă, avendă avantagiul apropiate! localului, ală repețitoriloră ți pedagogilor® conducători necesarii ca și -ptaitru școlarii de Licee. Prețiulu Internatului csțe de 60 galbeni pre anii, semi-\:țer uD va pl.ăti 36, și esiernulu 24 galbeni. Se voru face concesiuni părințiloru puțină avnțT, sâă celoră om-I vorfi ași^Za duoi sâu trei copii de uă-dată. ^mcnuntele coșadițiuniloru și lista erforu necesarie U intrare se radu în prospcCtulu Pensionatului. Directorele, K GIANELLONI. jft.lJtAIA.TWI'KI ■ HHA1LA 6 Septeiu. 260—275 240-266 220—135 IBOL 145 160-176 115-135 tt⁻ — '3WKG1U. 81 74-66 51.—4Ș qOKABiț: șt vai'Ouk. Corăbii sosite îneefreate „ „ doșorte... „ pornite încărcate et J „ deșerte.. VapJâro Boaite».......... „ pornite ............... Șiequiî pornite și în- cărckte 1» Bulina....... GA. BB. MU 1 1 3 2 1 1 7 7 i! .I i 1. Uă vie iu ddlulu Nicorescil de susu, cotoiuᵣ și în. loturi, conformă art. 83,din lege. . ua Câsta-Lupii, îa mărim® dc 38 pogâne viă ca ' ună locu sterpă, evaluată lei nuoî 10848, bani 75t ¹ Si Uă viă în același dâlu și cumună, în mă- rime 5 pogâne ți 18 prăjini, cu 1 pogon® ți 27 prăjini loe& sterpu, evaluată lei nuoi 1Ș23 și 70 bani. 3. Uă viă totfi ia acelați ddlu ți comună, îa mărime dc 12 pogone^ evaluată lei nuoi 4^377 și 5 bani. 4. Uă viă iot# în același dd și ct/iAunS,' U V. ConcurentulCi va trebui se depun? uit g» ranță provisoriă îa uumoraru, în bonuri rural? de tesaură, ori, ie mandate de ale Stetelni, ivalente 1/6 din valorea estimațieî bunului cc voi ne eumper®. VI. Respunderau prețjulnl vînduta se w e- tea dc cuiraperpuwă, ^ouff rm art. -83, -84 './U din regulameatfi. N «67, luni® 21.< U'FHÎ < IMSHTUTOLU ACADEMICI' DIN JASSY. a ca’-*” de sub-prcsă. uu vorfi fi priim®--©, poisu b’o reclame la Institute. Director Administrator So pfite recomanda ea unica eeâlă ₜ No. 363. 3—4Z- [I. fS. MELIC. din România, specială pregăiitâre la BACALOREATU și la SCULA MILITARĂ resultatele capelate de elevii acestei Inatituțiuni privată, care, pe lîngă succeaulu ce a avuții la coseursulu de intrai c diu luna Iunie în Sc61a Militară, se bucură stngugă pînă acumă de oabrea de a fi cgătită pe cel înteii Bacalo- reați din Iași, o face a spera că nu-s va lipsi ciot d® acumu înainte încrederea părințiloru precum nu î a lipsită pînă acum®. Pentru ași susține reputațiunea Institutulă, Di- recțiunea uu cruță uicS unfifelu de. șaerificiiî pentru a se asigura, și in- tau împlinirea așteptării părințiloru, de’ cțocfiirsulu Profegoiiloril dintre cel buni’ de la Uilivi-rsitata, Scola MilțtMă țjLîc®iăᵥ ascmi|aa va pro- fita |e timpul® Vacanțiilori' petitru a introduce Tmfaurilo de îmbunătățireI îu igienă ți curățenia arătate prin espericuța aniloru trceuțî. ¹ 'Cursulu Aiiulut Scolayă 1868— ,1869,pentru wA începe la 15 Augustă viitoră; iară cele pentru Liceu, Secțiunea, de Ba- calorpatu ți Secțiunea Militară vorfi începe la l-iă Septembrie, juspric- ril^ se potu fece chiară de acum. Clasilicațiuhca anului 1867 — 68 VIS. GHIU MILANEZ, da sc- “mânță, calitatea cca mai bună. D. D. agricultori cari dorescu a a- vea, se ne adreseze ehiaru prin poștă sâu în parfca/la sub-semnatu Com. Icon®, plaaa M|jloeu, Diete Oltu. No. 403- 3 —3Z- C- Plopdao. ANUNCIU. Aflându că moșie. Gor l”gota din ocolu Mosteste acest® districtu Ilfovu ce aparține i meMiinis Statatas ară fi destinată a se vind© .ohamaieS, demmțiăinu printr’acdota spre oeiitața tutareru deritorilorii de e. o ©TOpSra, «să aedetă mogiă fiindu vecină cu a mostră ți călcată acâsta priu faptele arendașului actuală Du- mitru Mineu pentru i car® amu hs-- ciumată, Onor, ©ameri Logiuitâre încă dia Martiii, . apulu trecută ți acum® judelui de pac®, spre’ a fi puși în posesiunea mostră, și «fesfi- ințate legAlft moțorâele de hotare făcutn dc pomenită în wjjiro eu &&' voeatlilS publică. Cunescândd că acel® cumpărător vu pierde pni’tca cotropită dc Ia soi, fără nici uă deopăgufeire d® fc noi, de fbndu sâu venită >■ N faeis. amsnereiM făcut® pth *rulu RomănHln No. ,. „ ... ți mi Monitorul® Oficială No. . de că tre frații noștriî Hristedorâ și EU tre Filitie, ți ca se scuti saț pe^I- eine ară poseda niscai-va aețe de creanțe ale decedatului siosta șă rinte Procopic Filitis, d®-a maî ®sag« la Onoir. Tritand ca s® gresiats s- ceh acte, veniunu c. declara prin ? t*&ta pentru' onâreei casi nostre ca ountemfi gata -a achita ej©I -fără a mat fi trcbmnțe de pirșsentarea ac teloru 1b Tribunal® orl-ce olitige^ țiunlg contracte dc atAl nostru, ei feZerva >d’avcni în iprimjă .1# Ații noștîi de mal bubp. pentru regulwe desfacerii între noi a- plățilorii ce'țai- avaa, loculu. -«(jn ț Panait Filitis, Anastasii Fita. No. 406. DE VlNțlARE. Ună locă riMă Strada Mance-Bratara între pa- tetalfi IPrincipelui Știrbei - caseb d-luî P, A. Kedpride, a ii d ae- Zeci stânjeni fețada; ți unii bțu situat® calea Mogoțâw între pala- tulfi Aț.’iacipeiuî Știrbei • oi weie D-nel Brăiloi&ₐ avîndfi 18 r,,':ajssi fațada. Aceste locuri, se rin# prta'iț- / f-î parte! Doritorii as adresa la d. advocate Petra Gsi diștdnu, dipniciliatu Strade Peaif’ C. Moța, Elepca lUatics, Mitiasa dișt&u, Stods Pentk - Mora ți Bafte Mon d® aci din > notatei, Mo. S, în @w-®e pitală. 1868, Augustă 22. ’ll ore dimi îia. Anu 1863 Câmpina, puțină plâe f(5 ’ d»MSElIVATIuiw■ »■ renr*■£*»■«<»WC7E 6 Septembre I Caracai, timp nou impt jme de fur! Huți, timpulu framosâ, ssrin 20 gr7j îjrziceni, senin, vîntu tare,. N. E; Giurgiu, căldură 25 șr, nouru vîntu, uordă. Pitesci¹ timpulă variabilă, ■‘puțină fur-, tună, nourfi, căldură 17 gr. C, d’Argețu, timpulu nouros, plde. I Tîrgovisce, timpulă nouros, puțină plâe linisce 18 gr. | Craiova, timpulă uourosă, cald 18 gr Biizefi, senin, vîiitu, căldură potrivită]! apa Buzeulu! practicabile. > R. Serat, timp recoros, senin vînt N. W.l Slatina, timp nouros, simptome de fur I tună, vîntă N. căldură 1'9 gr. Caracal, timp noiioi^Timptime de fur- tramă, viată N, căldură 19 gr. Bcchetu, i^e®, izilCt, reedre, senin, vîntă, Est. focșani, 18 gr’ caldu, nouratu, vîntă N. W. Ocna, 17 gr. cald variabilă, liniștita. Leov», nouros. ' Faiciu, 18 plus, nour, hăptea plosti Cahulu, nouru, vîntu N Rari, osnia, cald®, vîsjfefi O. Galați, semn, ©ald, 20 gr. u, vîntă, eald 16 gr Tipografia G. 4, Bosclți, Șlrada Colaci, No. 42. acău, timpulu fiîrie frumos gr, 18 pl. Bomau, puțjnu nour, plus' 17. piatra, plus 18 nour®. H&ju; timpulu uourosă, plâe teribilă Tecuciu, timpulă senin, vîntă, S. W. gr. 18 plus. Berlad, senin, 20 gr. cald. Vaslui, frumos, puțin vîntă. u II v f ; i o n»li .1 iW fi id^A — www.dacoromanica.ro