ANUtî) ALU DOUL-SPRK-DKCIL& ADMINISTRAȚIUNEA PASAG1ULU ROMĂNU Nu. I -REDACTIUNKA STRADA COLȚI* No. 42 DUMINICA, 25 AUGUSTU 1868 * voresou și vei ^utea I ■CIO ------ — ăiPlîlLLF FK SftSF teSÎ 4ații carii se jâcă cu pacea și cu resbe- lulă Occidinlelui după placultt sâu după ca priciele loră. Și nu este nici așia. Brătianu mal cu sâmă este acelu-a ce ține în fră- mântare Europa și n’o lașa se resufle. Bră- tianu,, spre pildă, ne a spus uă dată Țârra și după dînsa și cu dînsa foite austro-maghiare, atunci când âra ministru din întru , a trâmis uă depeșiă Principelui Gorlschakoff, ș’acestfi din BulgaHa. Pe d’altă parte, toți Românii, șj chiaru raporturile oficiale din Rusciuk aă a- flrmată câ din România n’aă trecuta de cătă i 50 de Bulgari, și tete' raporturile dficiali âic lui Mithad Pașia aO afirmată c’acea bandă a fostă pe. dată învinsă și distrusă, parte tn luptă și restulă prin împușcări și spînțju- rărî. Și cu tâte aceste, organele austro- magghiare din România și din străinătate susțină că organisarea bandeloră urmâză a se face în România, și far’ a se fi disă c’a mai trecută Dunărea ună singură Bulgară, eca c’acumă se spune, și a^i s’aflrmă de ser- vjciulă nostru telegrafică, că bandele se for- mâză jn Balcani, că ele suntă atătu dei tari deja în cătă luptă cu armata imperiale, și că luptă astfi-felu tn cătu morțiî și răni ții ai unei singure lupte fură transportați nu- mai la Rusciuk în 20 de care. Căndă dară Ministiu Brătianu ajunse a face asemene fră- mântare în totă Oriintele și ’n tetă Europa; pândă mai cu sâmă elă făcu ca ceî 150 de Bulgari, organisali pe moșia principelui Știrbei Petroșianii, se fiă fără sflrșite, ca cele 5 pănc ale lui lisusă, nu suntemă âre siliți se slrigămă cu toții: „Mare ești Brătiane, și mari suntă minunile talc?!!" Cu tdte a- cesle, pâte fiindă că proverbulă ne spună că „nimene nu este sănte în țâra sea," ni- inene în România nu se pâte oțărî a crede în minunile d-lui Brătianu cu tâte stăruințele organeloră austro-magghiare, lumea stăruiesce aci în vechia jei credință care este că d. Brătianu multe punte de vedere '^semnată. „Uă adunare poporarie persâne câ S’a ’htrunilă în este destulă de de tiei mii de țjjtete din urmă la Constanția după câte-va discursuri a adoptată în unanimitate următeriele trei o- tărîri: „ I. Recunâscemu in cea din urmă evo- luțiune istorică a Germaniei începutulă în- trunirii patriei într’ună totu tare și puterică; „2. Rcspingemă ideia unei confederări a Sudului, ca primejdiâsă pentru unitatea ger- mană și ca neputendtl servi de câta pe străină; „3, Sperămu că poporulă germanii va face se prevaleze în senulă patriei sâle unificate aspirările sâle liberali “ „Adunarea, ^i e corespondinția, s’a făcută în marea sală a Consiliului. Acolo principa- lele, „misionară ală ideici Germane de la Sudu“ d. doctore Voelk, deputată bavareza în parlamentele vamale, a rostita ună lungo discursă din care reproducemu aci pasagiele cele mai însemnate, întrerupte la fiă cmno- mcntO de aplausele auditoriului." — Și noi adăugămă c’acestO discurs respunde șl pentru noi, protivniciloră noștri din întru, cari sc pună acumă în fhciă-ne ca apărători aă libertății. „Rasele germane nu suntu despărțite do câtu de prejudecie. Germanulă e bunu la Nordă calaSudu. (Aplause) Celu de la Nordă e mal rece pâte de câtu noi, dară elă mun- cesce și se sacrifică pentru causa Germană. (Aplause lungi și prelungite). Parlamentulu vamale, chiară de n’ară fi lucrată de câtă uă singură ^i, a ’mprăstiată aste prejudecie, și ’nlr’ună modă gradată și ncvețjuld. (Bra- vo enlusiasle). „Ni sc impută adese camă trădatu libertatea. Aslă-felu pretindă democrații și parlila ultra-montană (reacționariă). Din partea celoră d’ântei acâslă imputare, cu tâlc că n’are temelie tetă se mai înțe- lege. Insă din partea clericaliloră î „ (lungă ilaritate). Noue. a căroră viăță în- tregă s’a petrecută a smulge fășiă cu fâșia libertatea din mânele lorii, nouă carii în Camere ne credeamu fericiți de celă mai micii abantagiu câștigată: cu anevoință asuprii unei maiorități retro- grade, apostolii coi negri ai reacțiunîi ne Impută nouă camă tradală libertatea!. . . (A- plause prelungite mai multe minute). „Sunlă fârte departe da pretinde ră totă merge cătă se [âle mai bine în Prusia. Dară scimă ca depărtarea Sudului nu va aduce nLi uă îmbunătățire. Coreligionarii noslrii de la Nord suntă cei mai d’ântâi carii dorescă a cuceri cu ajutorul!! nostru, cele mai de- pline libertăți. (Bravo). „In interesul!! autonomiei provincieloru și în interesulă dmastieloru, ar fi mai folositor după mine, a se ’nțelegc prin tratate, cu Statute Gcrmanjcă pe cale de formare mai bine de cătă sc înâte in primejdie neconte- nite, Dreptulă istorică ală națiunei germane d’a fonua ună singură Stată compactă, nu este Indouiâlă că în cele din urmă va pre- vala, cu tâte că igerința străină l'a invali- date. Elu va triumfa, pentru că trebue se triumfe! (Aplause). Mai bine se se înduplece cine-va de cătu se se supuiă și se fiă spul- berată. (Bravo!) Din acestă puntu de vedere privimă cestiunea germană, noi ccstia națio- nalii sâfi liberalii-naționaR. N’amă inventata nimicu așa noă, însă nu ne vomă obosi d’a ne sili se realisămu. Stătută germană uni- tară. (Aplause) „Se vorbesce de nealîrnarea membriloră, dară ce-ar fi măna mea dacă n’ar ținea de corpă și n’ar fi dirigeală de creierii mei ?....... Acestă discursă resp-jpde credemă atătă celoră carii la noi combată unirea, cătă și celoră carii, reacționari pînă ieri sâră, căndă aveaă puterea în mână, vină a^i diminâțâ, ăndu n’o mai aă și voră se facă pe lume a-î crede că aperă libertatea în contra nâstră, și iotă d’uă dată ne dă și 6re cari lămu riii despre situațiunea Germaniei, și ne face astă-felă se vedemu cătă de mare ar fi lupta ■ ■ ■■■' ... , ii — -----------— ——r Bohemiei, prm care sapțioă d’a lua parte la lucrările dietei și ceră a se da Bohemiei a- celea-și drepturi ce s’aă dală și Ungariei. Se punemă a^i suplu ochii cMtorilorii nos- tiii alte scirî, totă atătă de '«semnate, pe cari le reproducem0 după corespondența din Berlin 29 Augustă : „Membrii federalist! din dieta tulul de Moravia refusâ d’a ș’aO adresata președintelui lori! feslO identicii cu ală celoră 81 mardiisa- țlnâ ședințe ună manj- din dieta Bohemă. Insă între agitatorii Cechi și ceî Moravi este osebirea că cei d'ănîâi suntu în cea mai mare parte din burgesiă liberate și cei d'ai douile din ciorii șl aristocrația. Printre semnalorii manifestului moravii, suntii archiepiscopulă de Brunn, principele Egbert Belcredi. .Dieta Galiciei Olmulz, episcopulu de Hugo Salm și cornițele de la Lcmberg nu S’a FOITA ROMANULUI ION DE CHAZOL. ) ■ o .o i-A ... • ^ini ’|m! ULTIMA PARTE. '■ XXIX. iu : Bni U' uo . i >1 .. Saigon, Marliu . Tu-mi impuți scumpe Renâ, că nu-ți vor- beseti despre mine în scrisorile ce ți-am scrisu da, patru lune de cătteă am plecatii din Fran- ci®, și amlcia ta sâ mgrijesce de acâstă tă- cere asupra unorii duVeri 'pe cari le simți palpilândă suptii liniscea aparinte de caro prea facO paradă, f Răpirea făcută de luliu Cesare a tesaurulul depuse în tem- plulă lui Saturnă; jafulfi templeloră la suirea pe tronă a lui Augustă, și în fine spargerea pivnițeloru de la Notre-Dame de Paris suptă Lu- dovică ală XI pentru răpirea depo- siteloru de încredere ce se făceau pînă atunci în Parlamentă și cari fuseseră strămutate de dânsulfi suptu altarulă catedralei, suntă atâtea e- loră patriciloru seă pentru că Au- gustă nu voia se modifice Consti- tuțidnea cetățiauiloru romani, avândă în vedere câtă a costată pe luliu Ce- sare uă asemene cercare. In evulu me^iă în fa^ia desor- dineloru feodale și ate spoliăriloru senioribră și principilor^, Israeliții și comercianțil Lombardl fiin îă domni asupra operațiuniloră comerciali din cari ’și constituiră ună monopolă de faptă, făcură uă admirabile desco- perire seă uă prețidsă întrebuințare a unei vechi descoperiri, acea-a a polițeloru. (D< Augier în uvragiulu seă asupra creditului publică atnbue invențiunea polițeloră Israelițiloră dar fiseză ®poca acestei invențiunl în cei d’ântei timpi al captivității loră). A q-tribui invențiunea polițeloră ȘTIRI DESPRE CRETA. n osițî de resbelă, am- bele părțî se ajungă la nesre concesiuni re- ciproce- Gorosponoîniclo lui Daily Newf: a- Combinarea care ’ a dată naște- re bănceloru prin ale căroril opera- țiuni minunate se aduce unu așia de. însemnată folosu creditului în țe- ite civilisate, s’a desvoltatu sucesivti și într’uă ordine logică. Din istoria iăncelorn trag emu istoria creditului, care, ca instrumentă de progreȘă după cumă țjllo® Baudrillart, s’a supusu în transformările sele unei legi de perfecționare continuă. In anticitate,’ arbitrariulîî fiindă dirigintele societățiloru cari erau or- ganisate numai pentru resbelu și jafu, creditulă, neputăndă înflori de cătu suptă uă brdine de lucruri cu totulă liberale și pacinică, era fdrte putină cunoscută; miseria și servi- tutea maiorităței pOporațiunil era îns- pălmântătore. Monetă metalică era înlocuită pe alocurea cu alte obiecte. Așia de esemplu Cartaginesil se ser- veaă cu piei, Bizanțiulă și Clezo- mene cu feră. La Greci și B Romani megoția- rea baniloră și a împrumuturiloră se afla în măna ușurăriloră, armați semp e ce ne dovedescu că mei rt- ligiunea, nici puterea (Jeiloru de multe ori n’a împedicatu lăcomia regiloră Templele d® ,1a Dplfi și de la Deldș erafi celebre în anticitate pentru de- positele ce li se ’ncredințai!,₍ și preuțil lor fi dispuneau adese d® dânsei^ pen- tru a face împumuturfl De aci pînă la înființarea bănceloru de depositfi distanța era ,micâ, trebui însă mul-' țime de șed© pîyă.ce lumea se pptă ajunge.a crea aceste iustituțium de credita numite bănci. Mecena, omă ilustru în dome niulfi literiloru, d irfi care totu d’uă dată era și qmfi de ₍Statfi, amiefi alii arțiloru, precedată îu astă privința de Xenofonte, aprețiăserviciele creditului și propuse lui Augustu unu plană go- nexală, de administiațiune, fundată pe principiale centralisăril, și’n acestă plană figura uă adevărată bancă. Mecena pdte a fostă mișcată de tur- burările provocate de ușurări suptă republică. Elă' era de opiniune a se vinde uă mare parte din domenulfi jubUcu de unde pu, se trăgea de c âtă ună neînsempață folosu, și d a forma cu banii provenițî din- acea vânzare uă instituțiune deorddifâ carp se îniprumute, dreptă uă dobândfr¹ moderată pe garanții sicureț' fonduri la toți ăbeia cari voră voi se facă uă întrebuințare folositore seu în a- gricultmă șefi în industrie.. (Dione Israeliloră este ună omagiă meritară ce li se face, în considerațiunea t ei- vicieloră ce ei au adusă credituluî- Pretutindenî goniți și persecutați în modulă cellu mal crudă și mal ti- ranică și pretutindeni atâtă de utili și dibacț, răpindulbse averile de câte- ori prin pietate nu li se ordona mor- tea, câta instrucțiune nu aă adusă el lumel! EscomunicațI și goniți în părțile cele ma pucinu gănătoseâle orașeloră, puși câte uă dată în în-: ter^icere ca, suptu guvernulă Sân- tului Ludovicii ală Franciel; pros- criși pentru a li se lua h irurile ca suptă Filipft celă frumosu ală Spa- niei; și masacrați ca la Ratisboaa în 1516 și 'alte' ori vAiduțl'ca an - irtalele! Cu tbte aceste însă reche- mați pentrU a plăti reseumpâraria loră regihJră, ca suptă regele'Tea ală 'Franciel, sbu pentru a ddne ajț.- torulu loră precumă făcu Ludovipă ală¹ XIV cu 'suma de trai ihilidne ce trebuia a fi dafâ'pefiă=carelună pentru, construirea feenceloră frumn - sețî de Ia Versailies. Israelițiiprimeau în depositu vasele sacre ale cate- draleloră și¹ monastirilorfl, eraă în- sărcinați de Papi cu adunarea ve- nituriloru numite Annote. Suverană —---------- cele dQ rea calitate; s6fi comer- cianțl în detiliu prin orașele mici sdfi ca banquiarl mari în Florenza. Pisa, Geneva și Lyon; sâfi -ca ne- gocianți at republicelorfi mediteranel, câtfi curagifi, câtă dibăciă și câtă statoriciă nu le a trebuita spre a înfrunta tdte vicisitudinele la tari erafi espușl! In mid'loculfi atâtord persecutări, ce mari și frumose lu- cruri n’afi împlinitfi Israeliții! FărS patriă decâttt universulu comerciale, în acel timpi de separare, de steri- litate Și misoriă, iei uneafi continin- tele, asociafi popbrele în legături de trafiefi reciprocă, în solidaritatea in* tereseloru. Fi-va dre numai respăn- direa usulul seu inventarea poiițe- loni pentru a negocia cu frații lord în taină, uniculfi serviciu adusă lu- mel de IsraelițI? De sicurfi nu, căci serviciele lorfi suntu multu mal gran- diose și mal umhnita'^ decâtti ser* viciele aduse lumel de toți acel princi- pi! și baroni cari nu cunosc i.altă meseriă onorabile, decâtu acea-a a armelorfi, adică acea-a a uciderii se- menilorfi sei ș’a jafului usm Nu este IoquIĂ aci ca se anali- sămu fote încriminările și prejudi- ciele ce se -aruncă asupra acestei porțiuni a omenirel ce se numesce Israelițl Cu fote că suntemfi asu- pra unei cestiunl ce se raportă di- rectă la cestiunea împrumuturilor^ cu dobândă, totu-șl din causa im- pprtapțel acestui șu^iectfi care, pe ară împinge a aaahsa chiară, legea M Moisi, asupra acestui, unctfi re interpretată de unii din dm?ul ce se numesc# politici,'u ne mărgiiMiti în a îbi irecătu că ura- ce un'" din omenii noștri pară a aVea'» pra celor cc împrtmută și ' mal cu , semă âsupi-a TsraelițitorC, cari'«tom-1 punți partea cea mai mare'â.W^ asemeni comerciant, nu enic! Șeoym întemeiată, de dre ce suptu imperiulfi legiloră ndstre actuale, transacțiu- nile se', bucură ₍de uA ab^uto bertate; și fotold se reguleaă diA ■ șcilibrulu maturate ală concurințeî. Se pwimu capitalele nostru toți câți le posede mu în mișcare,șj do- ben^ile vorₜfi scMeaț . se felulu.de institațimfl de ere ¹¹ totfi lumea civilizată,, și. se fi®® si- cu tote disposițiunile contrarii afe curi, dițpă ecilibrnlA, ■ candnelorii bisericel, acordai! ferâeᵣᵢ Israeliții nu numai .că nu..»e ce primescu me¹ tace sd p';ibtQ'’'din Saigon după dofre’^tcr^Vcnfl'ajunge flota la Madagascar. ■JT?» lliMMid iu Cap-Town, Augustă’. I- W fl aflată dfe]a, nu ve tndoucscă, scuny p6' Kcnâ, d 'pa cc m’ai crezută mortă, cp am' scă a ca prin minune de naufragiulC fregatei melc îniptaună cu noue âmeni din echipagiă 'și că am fostă regăsiți pc câste celea po rari mârtea pâte se le rumpă fără sfișl irr or ude, șî în aceste’ lungi 4b® rrorire ce am petrecută, isolată deja luAdols. ’I' ’e nune... laOdelă! nu, Miro..m’ar fi apărat*, ^""țanulfi Miro: me găodescu că, i uleie mele i de nebuuiâ, am puti/lă se ajungă a țiănui devolamentujă s^ăl ....... Gu căță ra;n msdilaiu ,mai multă asupra acestei oțărirț, care-mi păruse la tnccphtu Israeliții. nu numai că gU:»e wr&jpl Â0Amda|ț^r4Ahipă (jnm&np plâffligWă^ 4ară âijqă v<^ emigrja pmn.j^ hberel .coDicurințe care ește .pu^șea ©ea raaî tare, și -voră ,>erge frebuința capitalele și dibăcia lort aiurea, ode htawle voră fi mari. iatund ura cea wlslfr ’mpăcaiiă ,și măsurile cele ml es- wre .și -mai crud® ee- amă lua w potu- avea altă’resultatfi de lăsa în istoria țerel ndstre pete ca nu se voră șterge ‘nici Ua dată,, și. nebună, cu alăTu~~mâî ewM “m’am vȚ© de cajtgjefe din Lună, grijatofeMoi meu nu me justifică ea âre către mine tasu^iiî Care j-£ftl(^ljj punSpe itfme rn ’roDMmța aceste? țin deja, pronunțata între noi?... A-î reda libertatea, este a p, ajuta sc șî împilata tradarea, este a me supune eă însu-raî la ună rolă dî'nșclată... Ea’ este femeia mea: a Unot voiu păstra-o; wiu păstra-o^ Sosii plfr i .șupijj) dotMir» mea cai ut a me -îndmpfcca cm fîfeiiu 'țermii Franciei, aslă wmă intra ta îoulop; pleca In- iată la Chazol, fără chiară Sc veslcscă pe giade. Slirca cf am fostă salvată ds un” ■«să împreună cu irumăfH®!® ediipaghÎBl meă era deja fiywGUta la ta juîns? na pâte se sem awsgPÎ mimică despre'®- șirea mea» (Va urma). «i li lu: MARI© WiHARD. . www.dacoromanica.ro ROMĂNULU 25 AUGUTSU tdtă lumea ne va -considera, după cumfi deja ne califică, de barbari și in- toleranți. Israelițiî și Lombardil darfi; ca toți cel ce afi în favdrea loru unfi monopolfi dre care, era peste pu- tință a nu trage celu mal mare fo- losii din cualitatea lorfi de seh.ni bătorl și împrumutătorijși ecilibrulu naturală se va stabili numai prin puternica concurență ti bănciloru de depositfi. (Urmarea în no. viitoriu). Emmanoil Protopopescu. Licențiată în dreptă, doctore in sciințele police și administrative. b IW—f r .. . * • * D-lui Redactoealu ^iariului ROMĂNULU. Domnule, D. Napoleon Carabulea a avută bunătatea a spune către cățî-va amici ai mei că uă persână ală căruia nume tlă tace ca se nu deviă, dice, delatore, i-ară fi ^isO că eă amă călătorită tn istă ană tn Macedonia cu banii societății de arme, gimnastică și tragere la semnu. Acea persănă, dom- nule Redactore, o invită în publicu se vină la societate pisa în (Jecc în ori ce sbră spre a lua cunoscință de tdte socotelile și lucrările eî, ca se se convingă că a fostă Indusă în erbre de neam! cil cunoscuți aî so cictății și aî mei, dâcă însă nu va fl dina- ccle persbne care voră a tout prix se e- serciteze misiunea de calomniatori Va veni acea persbnă, Îmi place a ciede, căci d’al- mintrele n’ar corespunde purtarea iei la acea așia de cavalerbscă a d-luî N. Carabulea. ce este pbte amiculfi iei. V. A. Urechiă. NATIONJLITATILE IN UNGARIA ȘI SLAVII DE SUD (IUGO-SLAVI.) T’•, ■ / ■ 5 C''/ ।'⁴ > (A vede No. dela 19-20, 21, 22, 23 și 24 Aug) .voin BlalsnlaiO "i IV. b M _ InjpevaVa otomana cade. Caderea sea este nelecuMe. Merge Încetă daru necontenite- nimică wo opresce, chiarii reformele o grai begeti, și ceea ce arii trebui se scape semi- luna sfîrșesce dc a o perde. Abia suntu doc secuii de căndii Turcii' făceau se tremur Europa^ si aruncaO ianicerii lorii pînă 1 ți ănima continentului nostru. Astă-^i, fără a jiitorulO unorii puteri creștine, n’ar ave de cătă se se remtbrcâ tn Asia. Teritoriul lorii scade neîncetată; au perdută pe rând Ungaria, Transilvania, Grecia, Moldova, Țâra roraWs Serbia. Gea-a ce este mai gravă, nume .dă loru descresce âncă maî râpede dc cală leriloriulu loru. Câți Turci mai remănă în Europa? Ună pumnă, putemu (Jice, ună milionu și jumelate în 1861, după societa- t a geografică din Viena, unu milionă nu mat după alte calcule. In Bosnia numai fufic- liânarii suntfi Tarei, Mahomeiawî ce se gă- sescu în numără dc 400,000, suntu ,Slavi, cari âă imorâcișată aită dată islanismulu ea se scape de pcrsccuțiunile învingeloriloră; dară n’aă încetată a urî pc aceștia, și suntu totu dăuna cei d’antbi a se revolta contra loră. In Dobrogiu este ua grupă compactă de Osmanlli; suntă asemenea că^-va și in unele orașe ale Rumcliei și ale Bulgariei, daru se stingă cu uă răpcjiciunc de mirare Locotrmnlele colonelă Pealc, consulele An- f gliei in Bulgaria afirma în 1864 că în par- tea acestil provincii la nordulă Balcanului jumerulu lor seîmpucinase cu peste 100,000 fo jece ani. Daca e astă-felă, Înainte de uă jumetate de seculă nu va mai remănea nicî ună Turcă. Turcului nu’î lipsesce dre cari cualrtâțî, și mulți' călători îlă preferă Gre- cului. Cu tdte astea n’are nici una din ace- lea ca făcu puterea Slalcîoră moderne. Elă nu luerbză și pucină se îmulțesce. Este cu totulă din contra Anglo-Saxonului, care aco- peră globulă întregă cu progenitura (copii) sea, și care b “ ’bză și amestecă apele și pămentulă supt btelățimele. Turculă sein- f » dₑ On bare p]^ ᵣₑₚₐᵤₛᵤiQ ‘^^picSOllă v.seza jft aiprogresași ’i place numii m.șcarea. ImoMlitatea, care face feri- cirea vSluî d’ântăiă ară omorî pe celu d’âlă douilea. Qnă lankee a câștigată unfi mi- do bir ; • îubi' 4 9b 8ÎV-O’ lionă de dolari: acbsta e pentru dînsulu nu mi^loculă d’a trăi bine, ci ântbia misă de capitală ca se căslige altele Numaî so aibă Turculă pilafulă seu, și va petrece cjîua fă- cându kiefu. Nu voiă oțărî care dîn doui este maî înțelepte; dară este sigură că unulu va cuceri Occidi’.’lele cu sapa in mână, pc căndu celă-l-allă va sflrși d’a pbrde Oriinte'c cu ciwbuculă in gură. Acestă resultatu sc va produce nu prin insurecțiuni armate, ci prin efectulu heresislibile ală ivgiloră eco- nomice. Ce seva întempla în urmă? Altă dată căndă sețineaă în sbmă numaî dorințele de cuce- rire ale suveraniloru se vorbia de împărțirea imperiului turcă între puterile cele mari. De căndă dorințele popbreloră începă a fi as- cultate. s’aă părăsită aceste planuri de îm- părțire. Anglia, care era acusată că voiesce se pună măna pe Pefoponesă sbă pc Candia, dovedi catfi ține de pucinu la poseniuni îm- poporate cu rase ostile, dândă Greciei Irisu- Iile ionianc înavuțite, civilîsatcsuptă cscelinlea sea administrare. Francia cată se fiă.^-se pare, recită in privința espedițiuniloru depărtate, și Algeria oferesce unu cămpă destulă de întinsă activității săle. Remăne Rusia care ar voi se d'cc, sa ieₑ totu, și Austria care aflrmă că nu voiesce nimică. Orî cumă aru fi moștenitoriinaturaliaiOsmalîiloru suntu po- porațiunile slave și grece, vechii proprietari aî teritoriului. Slavii suntu in numeru de 8 milidne aprbpe, Albancsii sbă Schipctariî, și ei mai multă și jumetate, milionă. lugo-Slavii de jumetate Slavi, unu milion și grecii mai pucină de unu , . v> I - I nt au în urma loră ună trecută care, prin efectele nălucire! cu care se mângâie națiunile împilate, a devenită idea- lulu viitorului, asupra căruia se aținteză toți ochii. Din timpurile cele maî depărtate, chiaru înaintea dominațiunii romane, nisce grupe de Slavî sbă Slaveni se parc că aă ocupată tbtă bra care se Întinde la sudulu Dunării și Dravil, de la sorgintea acestui rîă pînă la Ilarea-Nbgră. In secolulă VII Serbo-Groații, chiămațî de împeratulă Heraclius, se stabi- liră și eî în acele locuri, și prin caracterulu loră beliciosă câștigară uă preponderentă de- tevîrșilă. De la 867 pînă la 889, ceî doui apostoli Slavî, Cirile și Mclhodc, ii conver- tiră la creslinismă ca și pe Bulgari. Aceste poporațiunî continuară multă timpă a trăi în stare primitivă, suplă autoritatea capiloră aleșî, numiți jupani. Formaă astu-felu uă mulțime de republici independinte, basate pe comunitatea pămbnturiloru, ceea ce formbză âncă pînă la ună puntă bre care regimele în vigbre din aceste țeri. Din jupănia de la Seta, lângă laculă Ochrida, eși în fine uă familiă care avu destulă vigbre, continuitate și constanță în vederile sbld, ca se unbscă cele-l-afle jupanii suplă legea sea. Aebsta fu familia Nemania. Slefan Nemania stabili forma monarchică. După ce a cucerită tbtă penin- sula pina la Sava și la jDunăre, afară de miculă teriloriă conservată de împărăția bi- sanlină, muri țară ală imperiului 1195. Țaralulă Serbiei ajunse la puterii sble suplu Slefan Silni, celă Tare. Acestă puse Albania, Macedonia, fortifică Belgradulă, dete sbrbă în apogeulă poreclită mare su- Dușană, bărbată bătu pe Unguri, unu fbrle bună co- dice de legi popbrcloru sble, făcu se dom- nbscă pretutindeni securitatea, încuragiă arțile și voi se i-a Bizanțulu din mănile slăpiniloră luî degenerați', ca se apere cu voinicii sei rcsbclatorî Basforuiu jșl Iotă peninsula contra Turciloru, deja stabiliți la Brușa. După mbr- tea sea, întâmplată la 1356^ la uă ji de- parte de Constanlinopole către care mergea anarhia isbucni între marii vasali. ȚaruluLazăr, îndată de Vuk Brancovitch, perdu bătălia de la Kossovo (1389), care dete imperiulă serbu Turciloru, precumă Ungaria. învingerea de la norocire nemărgină Mohăci era se le dea Kossoro a fostă uă ne- pentru Oriinte. Domina- țiunea turebscă a oprită de uădată desvol- larea civllisaținnii i^go-slavă care în secu» lulă XIII nu era inferibră acelia a Europii centrali. Serbia întreținea unu comertiu im- portante cu Italia brin porturile sble din țer- Miurile iliriane, Orașe inflorilbre sc ridicaă prin locurile unde numaî sunlu astă-E Calea Mogoșfioî, No. 7 Tj editura 'Afietră afi apărut® : ARITMETICA Theorjitică-practică de G. EUSTAT1U fa 3-a edfțiune corectat® și înavuțită) pentru Cla- sele 3, 4 primare ți 1 i® gimiK- bmkkl a maci So vinde cu pr< ții favorabilă la Agenția de Aeslgnrare, vis-a-vis Ho- telu „Concordia¹ No. 395. 6Ș ELLIN dîn Ch- -'pitală, pentru Cjiiujliuți, înțtiio țază pe toți hi genere Ellmi și Fii- eîllnf, eare compătimcscu pentru su- siale 84 bani. DIALOGI ROMANO-FRANCESI de G. EUSTAȚIU, edițiunea a 5-a 1 lefi 68 bani. CHRESTOMATIA ELLENA.de IOAN COLOIOTIDE, edițiunea 2-a Considerabile înavuțită lot 4, No. 385. 6—2■ i.—_ ANTON ȘVANER POLETTORtl Pasagiul® Român®. Are osfire a'jî recomanda atelie- rul® seu pentrn poleirea obiectelor® veehî, ș c. mobile, în eadramenfc de potretș și, de oglinȘi și orî-ce alte reparațiuni de poleit®; precum că primesce și comando pentru lu crurî nuoî, relative prufesiunei sfile, încredințiudu. uă esecutare punctu- ală și cu prețiurile cele mal mo- derate. No. 396. 6 — 2i O OLT A din Strada Lipscani, pro- ■■pietatea C isu Costachc H. Theo- dorachi, în eare ședea făliți! Iliescu et Mărăcindnu, se închiriată de la presența d-lorfi, că sub-scișii vomfi 26 Octombre viitori®, pe termin de da totu concursul® nostru, întru a * treî ani, prin lieituțiune, ți eare va satisface cu plăcere, pe orl-eine. Antreprenor, Rosetti Gheorghescu.. No. 399. 3 7$. fi la 20 Augustă, în stabilimentul® Domnului Nicolae A. H. Panteli. No. 370. 5- 2 de care se bucură deja fa alte părți. GUSTAV R1ET2, Curtea- veche, No. 15, la Drapelul albă. tcotswdngg! 4 Septemb.-s Mihăilcnî, senin, reefire, vînt® sud Giurgiu, timpulfi frumos®, caldă 25 gr.| R. Seratfi. senin, caldă 20 gt. Craiova, senin, cald®,33gq/ₜ I Ui-zieeni, senin, caldă. Galați, senin, cald ti §0 gr. Reni, nourfi, linisce ,Găești, senin, piue 20 gr. Jîn, timpulfi sănîn, caldfi 18 gr. Severi.i, timpii frumos. Ismail, timpulu astă-ijî frumoșii, caldfi Văleni, timpu frumos®. Câmpina, senin, 17 gr cald. Plocștî senin, vînt® slab® 19 gt. Mărgineni timpulu frumoși^ Vaslui, senin, Mint®. L®ovaJ b«—.. frtmțcsli. Fălci®, 18 plus, senin | i Hnșî, frumos, 'cald® Cahul®,' senin Măgurcje, timpul® frutnosu ealdu *18 r^c.. • ’ ; Buzeu, senin, cal 13 20 gradi bl> «onoinoi H’ii ’ ,6313 fi Wfilq im! ,inO8ioq « f ejiuij 3tnU‘i83i ifi'n atoUm 1 ri îoî b r. fcrtwkvK» ț | .J‘B tifrl3trt16 uldq Oi' ⁹ ³³ | ¹ -h fl NUMIREA PRODUCTELOR Grâ® ciac^® sal. I. chila leî „ earnătâ =3 J» H > H i i i smăutu Porumb® ---.... ......... 0r r'oiKitf ■ Kupiță — Corăhiî sosite încărcate ,, „ deșerte..i pornite țncărcate „ », deșerte.. Vapfire sosite.—........ „ pornite,...-...... Șîapurî pornite ți în- cărcate Id Sulitia £3*9111 103 ihfib țl UXKlflQl lOI x CIX! iii M id așnt 4 n 209 —295 240-278 245—270 ai BoJgrad, timpulu frumog», CRldd, piua lap ■ 80 75 158 — 160 113 — 115 80 10 20 50 140-145 175—' 120^-125 - BLuH ; "prl fi i!k»J P'L 21 gr. Slatine^ timpulfi frumos®, caid 27 gr Caracal®, idem tl u'albt jitii ob «,'»a .înnoi tZi :> oî ia iș 51— 48 ¹ h u i to7 Bechetu, idem. Tecuci, ssBiffi, plus, 26 gr R. Tîrgoviște, timpulfi Frumosă, caldă 27 grade. KL'îfLS'J !!¹ ‘ :4' I 81-^74-6® XI ÎJITATIjlHOITAX 1, II liM» ' Iii Parfumeria Victoria prin fabricațiunea perfectă a productelor® ți spe- L<|lilU N° 4-5 Strada richelieu, Metalice....... 57 Naționale...... 58 Lose........... 62 Creditul®...... 83 Acțiu. bănce 724 London....... 211 Argint®...... 114 Argi In mărf. 112 Ducațl.....^..,.. ,5 Din Orașulfi Giurgiii se dă îa arendă de la St. Dimitrie viitoriu. Doritorii vorfi bine-voi a se a- dresa la însuși D-nii Proprietari. I Frații Dimitriu în Giurgiu. No. 339. 10—3d. a câte de la Prifectutre de Police CAVIAR d’Astrakhan. BIERE DREHER de Viemie en bouteille. HUILE VIERGE de Provence pf PAQPQ'nP LIQUEURS et VINȘ tal- gere. FRUITS GLA( ’ES. au Sirop et â I’eau de vie BONBONS, CHOCOLATS et THES. etc. etc. No 368- 6-3$. Mmm* PARFUMim VICTORIA A I.TJI1 i 1!