ANULU alu douk-sprk-decilk ADMINISTRAȚIUNEA PASAGIULU ROMANU No I. —REDACTlUNfcA STRADA COLJlA No. 42 SAMBATA, 2 4 AUGUSTU 186B. VOIESCU ȘI VBI PUTEA ji r ‘ riip M aNU --- CAPITALE PESjsELCNf „ TnH lunT „ PE TI A LUNA „ LEI N 48 24 12 6 DISTRICTE UNO K8RMPLAKU 2 4 BANI Centru pauis pe trimestru vr. 20. PENTRU AUSTRIA. ... VIOB. 10 VAL. AUST. lrI n. 58 29 15 6 * ărticî^e trămise și nepubîcate sp vorii arde. *— Redactorii respnndetorO iHu^eiiiii Carada PENTRU ABONAMENT A, iNUNțlfRl țl «EOLAMP a 'SE ADRESA În BUCURESCI, La ADMINISTRAȚIUNE* ZIABULVt 4N DISTRICTE LA CUBESRCNDINȚC DIaRJULuI ?I PRIN POSTA. - L* PARJ8 LA D. DARRAS-HALLEOBAIN NUR DE l'aNCTENNE C. MEDIE NO. 6. A N UN pIU B!LE LINIA DE 30 LITERE . , . • 40 BANI INSERTIUNI ȘI RECLAME, LINIA ... 2 LEI NoU LTTMmiZA TE BfVBI FI <___- * "" ¹ ~-------------------J- . — -- ~ ---- SOCIETATEA PENTRU ÎNVĂȚĂTURĂ P0P0- „larîulu imperiului, dacă Austria era tn fine , - > RULUI ROMANU. Duminică 25 Augustă¹ la orele 12 dinții suntă invitați dd. Membrii ai Comitetului so- cietății și dd. Profesori scbleloră de Adulți a s^întruni spre regularea programeldră nuou- lui anu școlară. întrunirea va fi Ia localulu onor, socie- tăți de arme, gimnastică și dare la semnă. Vice-Președinte, F. Urechiă. „gata, adâugendu că ia Berlin eraă totă „atătu de gata Cătă puteau fi și la Paris. „Ună faptă care oare acumă sicură, cutate „că multe aparinți suntu contrarie, este în- țelegerea dintre Francia, Italia și Aus- tria in vederea unui resbelă contraPru- „siei, resbelă câre cu mare anevoință pbte „fi înlăturată, dară care din di în țji devine „mal neînlăturabik), I im Bucuresci ” Organele oposițiunil ceră în unire uă lege pentru responsabilitatea Ministriloră. Țerra, după ce cere cu cea mai mare sete și ’ntr’unu articlu de doue colbne ua asemene lege, dice apoi că pentru ca s’o aibă nu se mai adre- sâză la guvernă care nu voiesce S’O presinte Camerei, precumă îlu îndatorâză Constitu- țiunoa, ci „inteliginte! și valorbseî minorități." Constituțiunea, dice Țerra deputațiloră mi- norității, vacordă dreptulă de inițiativă. Usați de dânstufi. Depune-ți câtă mai iute pe biu- routa Camerei ună proieptă de lege pentru responsabilitatea ministriloră. Națiunea îutrâgă ve va aproba și majoritatea Adunării, îm- preună cu guvernulă, voră fi nevoiți se plece capulă. Numai astă-felu țera va fi asi~ curată.u Ce muncă, ce declamațium! Și tbte aceste pentru ce? Ca s’arâte, în acâstă acusare ca ’n tbte, orbia pasiunii și lipsa totală de materia ■d’acusare. Ca s’arâte, uădată mai multu, că guvernulă aptuale nu va putea fi silită de nimene ^e-și plece capulă, căci își îndepli= n.esce cu scumpetate datoriele, că țâra n’are nevoie se fiă asicurată de cătră fracțiu- nile oposițiunil', căci guvernulă î-a dată și-i dă necontenită tbteasicurările. Și’n adeveră, i cine nu sciă, afara de fracțiunile oposițiunii, j că legea ce o ceră acumă, și numai acumă । cu atâta sete, suntă multe, fbrte multe luni i Corespondința italiană adaugă: „Tonalii cu care aceste sciri sunlfi rela- tate este mai pucinu imfaticu decăth acela alu afișiuluî despre care vorbisemii mai susO; de iute cătă-va tremur divislnniloru Sultanu- lui a trece Dunărfe. „Aci este periciulă ce pbte presinta in- surecțiunea bulgară. Trebue ca Turcia aci ca și’n Creta, so stea In linisce ca martoră a unei necontenite agitări întreținute în â- nima provincielorfi /âle europeane de către bmenii de Stată ar României, prin tâlhari salariați de Rusia și conduși de oficiări ruși, ș’a unei agitări care pune ia ordinea (jile! cestiunea bulgară alăturea cu cea cretană, sâu, de va căuta a pedepsi' pe Instigatorii acestoră nedemne uneltiri, ea este în periclu d’a face sc țîșnbscă cestiunea Oriintelul cu ar îndatora pe Rusia a face causă comună cu vecina lei pentru aperarea posițiuniî ce acâstă putere a luatii în Germania, și chiară pentru a opri pe Francia d’a se ’ntinde pînă la Rhln “ credemu însă casemeni scrieri trebue se pro- tdte consecințele iei. Diplomația turcâscâ a ducă totfi dăuna asupra persbnelorfi detună aretalu neconsecință in insureețiunea cretană, simplă, ună singură ș’acelu-ași efectu. Totu a sciută atătă de pucină se facă se triumfe ce remăne acumu este d’a descurca ade- înrîurirea sea asupra guvernului grecă, în veratele intențiuni ale autoAloru imoru cătă nu asemeni publicări-, daru suntemă pre de cea-a discreți pentru a voi se'mpingemu atătu chiei, și de departe cercetările ndstre. lucrurile trebue s’aștepte cine-va mare lucru ce-va face în privința Moldo-Vala- tolfliee sa mai pbte spera este ca se ib in Bucnresî uă formă mai Cătu >despie noi n’avemu trebuința se ’mpin- bună.“ gemti maî departe cercetările nOstre dfespre Aceleași acusări asurde, ș’acelea-șî calom- sc pulii ce urmăresc© oposițiunea In Romă- miei infame și contra (licetâre în presa austro- nia, căci, organele iei suntu atătu de orbite magghiară ca și’n presa oposițiunil d’aci; ta cătu Ud arâtă pe tbtă ^iua și din ce în în Țărra ca și’n Pressa din Wiena acel a-și ce maî Învederați" Șapoi cea-a ce nu măr- scopti sc urmăresce, dorința unei invasiuni turescii aceste organe în limba română nu ni le și mânținerea națiunii române în vechia iei spund bre lămuritu în limba austro-maghiară ? î slăbiciune-. D’acea-a și ve^urămti mai alaltă- piariulfi din Wiena La Presse a publi-Heri diariele oposițiunil d’aci protestându fbrîe CREDITUL# ȘI BĂNCILE Puuine din pianele politice cari s’aă urmată de cățî-va ani, afi fostă politice în adeveratulti sensă alfi cu- vântului pucine afi urmată calea politicei sincere. Astădl chiară parte din organele de publicitate urmă- resc.fi acea-ași politică personale, care din nefericire a adusfi atăta ferbere și nesicuranță în spirite. Esprimămă unfi simțimântfi maî unanimă ală țereî (jicendă că, în timpulă de fa- ciă suptu unfi guvernă adeverată constituționale, suptu unfi ministeriă care represintă maioritatea, sdă mal bine fotă partita liberale a țereî, condusă de principiei© cele maî pro- gresiste și maî salutarii, bucurăn - du-se de încrederea Capului Statu- lui care are amdrea pubjioă, datoria orî căruî ^iarifi și în parte a fiă- - - -- n —■ s-l WV Apoi posițiunea țereî ifostie ca Stată autonomă nu trebue se ne addrmă Daca evenimiutele ne-afi făvorisatfi daca aspirările de la 1848 s’afi realisatfi, pă îndouită îngrijire ne trebue ca se scimă mențiad liber- tățile și independința de cari ne bucurămfi astăzi. Suntemă slăbiți de relele trecutului și ca se pu- temfi lupta contra celoră ce voiescă a Impieta asupra drepturiloră nds- tre, contra celoră ce se uită la noî ca cuinfi ar voi se ne înghiță, cată se ne întărimă^ Fără avuție nu ne putemă întări, și ca se fimă avuțî trebue sg producemă multu Pro- ducerea însă la noî i^iserămă că este împedicată din lipsa capitale- loru seă mal bine din lipsa insti- tuțiuniloru de credită. Se vedemfi dară ce este acestă capitală de care cată ună nuoă-articlu suplă titlulu Bulgaria și Mbldo-Valachia, din caflto este de interesă penlru Romăni se aibă cunoscință de urmă- tbriele linie, ce le reproducemfi după cores- pondința austriacă, 29 Augustă. „De căndă Mithad-Pașia s’a remtorsă în Constantinopole și nu se mai simpte d’a drep- tulă .măna sea cea grea, insurginții bulgari aă redicată din nuoă capulă. Bandele venite luna trecută din Valachia î) carii, după ra- porturile turcesc!, aă fostă pe deplină dis- truse, s’arâtâ din nuoă- în Balean, 2) unde de cândii guvernulii aptuale a depusu-o pe au găsitu ajutorii de omeni ș’afi primită bani biuroulfi Adunărji, și că dacă nu s’a și vo- și arme de la comitatele stabilite în partea tatu, causa este pedicele ce fracțiunile oposi- țiunii aă adusă necontenită în lucrările A- J - .V , I .. O- i > s; ti dunării In ori-ce casă, guvernulu aptuale a pre- sintată Adunării de multă âncă acâst» lege și prin urmare aceste acusărl, cași tbte cele- l-alte sc ’ntorcu în contra celoră cari le facă. Acei carii aă citită calomnia anti-naționale și crimineie, din tbte ponturile de vedere, publicată dc fbile austro-maghiare, după co- respondințe din țâră, și reprodusă și susți- nută de (jiariulă Țerra, aă înțelesă scopulă pentru care aceste organe publică necontenită totă felulă de calomnie, fiă și cele mai a- surde cași cele mai infame. Ca se ’nțelegemă însă toți, și din ce în ce mai bine, c’aceste ca- lomnie suntă uă sistemă întrebuințată pretu- tindine de cătră aginții politicei auslro-ma- ghiare, se reproducemă aci ună pasagiă din „Corespondința Italiană, din Florenzaț organă oficiosă ală guvernului italiană; „In diminâța de 23 Augustă, întruă uliță poporată d’a Florenzeî; poliții a luată unu placardă pe care âra scrisă că generariulu Lamarriora plecase la Paris că ambasadorele Prusiei âra se rupă relațiunile cu guvernulă italiană, c’acestă din urmă trăda causa po- porului și c’acesta trebue se se păzâscă. AU'erta ! âra cuvântuta din urmă alu acestui plecardu ridicule. „S’a pusă fireSce întrebarea, care eta sco- pulă acestei încercări atătă de asurde? Au- torii acestui afișiă puteaă bre spera într’ună modă raționabile â amăgi publiculu publi- căndă nerușinata loră minciună?" Aci corespondința italiană spune că po- porulu nu da efețjaro unoră asemene unel- tiri, ș’apoî urmâză: „Amu Ve^ută uă fbie seribsă primiodu tn eolbnele sâle uă corespondința de la Wiena cu tonă oficiosă și ’n care se dicea: „Baronulă de Beust plecase de la Gas- »teln unde ambasadorele Franciei la Berlin, »D. Benedetti, mersese se ’ntrebe pe cance- romănă a Dunării. Mai de-ună-^i fură în putere d’a merge contra soldațiloru Sultanu- lui ș’a nainta pînă în Macedonia, Acâstă mișcare însă nu presință pbte maî multă periclu de cătu cele precedinți, căci le lip- scsce concursulă poporațitinii ș’ală pacinki- loră sătiani; asemene și negociatorii Bulga- riei nu resimptă cea mai mică dorință d’a-șî pune ta periclu liniștea, averea și. viâța loru penlruă m Deprindere care, chiară în casă de isbendă nu le-ar oferi de cătă tadoiosulu folosă ală unei autonomie locale Este însă ună iaplu a cărui însemnătate nu pbte fi necunoscută; acestă faptă este c’aptuala res- culare s*a propagată pînă la porțile capi- talit, și va da nascere unei tâlhărie ce asemene cu pretinsa insurecțiunc tei. Acâstă tâlhăria,- întretinată de și prin bani străini, va arunca țâra polili- a Crc- partite înlruă necontenită turburară; guvernulă va fi oprită Ie proiectele sele dc reforme; va fi silită s’alerge la regimele militară, Ja mesure es- cepționale, și în sftrșită, se va presinta ne- voia penlru dinsulu d'a întrebuința că- tră Moldo-Vălachi, vasalii seă, mesuri represive ce era se Ie întrebuințeze în con- tra Greciei, care jucată în insureețiunea Cretei acela-șî rolă ce-lu jbcă Moldo-Valacbia ta Bulgaria, dacă Turcia nu s’ar fi oprită prin condescendință cătră puterile garanțî. „Dacă Pbrla otomană va voi sc pue ca- petă tâlhăriei bulgare, -tăindu-i in România mid’lbcele id de hrănire, Românii suntă o- tărlțl a respinge ca armele în mănă acâstă intervenire, avendă convingerea că guvernul rusă va Veni în ajutorata' compliciloră sci, și atmata șea va trece Pnltuta totă atăta i) 86 ncie că tete acele baude periculose ne efimpunoafl de 150 de .indivizi. (Noțți/Red, Roma#) 2) După co au fostu distinse, eje s'aretă. din nuoă. Ecă acumu d. Brătianu acusatu că arc di- băcia d’a retaviua ți niiorțîT ca se p6tă servi maî ■bine pe Rusia. (Nota Romăn.). 'că guvernulă a chiămală suptă arme 6000 । bmeni și mai ieri protestându și mai tare contra guvernului care se silesce a aduce în țâră arme noui și’ndestule pentru apărarea neutralității- nbstre. In acâstă privință, fiindă că Românit de la Țerra aă acusată atătă de tare guvernulă penlru armele cele noue cede-a adusă din fabricele Prusiei prin fi un- tariele Rusiei, se punemă aci căte-va linie scrise de străinii de la jiariulă Etoile d’O- rient, (23 August.) „Guvernulă Română n’area elfi bre dreptulu d’a-șî procura pentru armată pusei după noulu modelă? Și daâă le-a cumpărată în Prusia n’a facutu-o bre pentru că unele țere aă pusă pucină bună-voință d’a-i vinde ? Și căndă Aus- tria îi face greutăți, chiară pentru armele ce s’aă dată a se preface în Wiena, nu este naturale a se lua d’astă dată nă altă frun- tarie de cătă a iei? „Dară la ce suntă destinate aceste arme, și contra cui se voră întrebuința ele? Ecă ce unelS foiedntrâbă. prefecendu-se spăimîn- tate. Contră cui? Contra cotropi tarelui, vri de unde âr veni eta, de la Noid sâă dc la miadă-di, -de ‘la Occidinle sâu de la Oriinle.. Armata Română este mică, dar este totă- dâuna viteză celă care combate pentru pa- tria sea. Ș’apoî principele Carol a fostă cres- cută la bună seblă: Elă nu se va face, ca Ospod îrk țobarulă invasiunii; elu sc va bate, și cu dânsulă poporală și armata." Se se compare cuvintele străiniloră de la Etoile d'Orient cu âuv’intele Româniloră de la (Jiariele oposițitinii și sq va este nu numai inteligința dani triotistauta și romănismuta. Vorbindîj de arme,” sunlemd duși te temerile de resbelii ce vedea unde însu-șî pa- firesce con- băntue a^i Europa, și d’acea-â vomu închiăia revista năș- iră cu următbrele linie din revista Indepen- dințeî Bulgice de la 30 August: „După articlii coBlra-țjiceiori ai diaridoru le Pays și le Constitutionnel, sc vede că pîn’ acumă guvernulu francese nu s’a olărilu în alegerea sea și că sc pregălesce penlru ori-ce eventualitate. Cestiunea aiiancieloră va juca ună mare, rota in otăririle sâlc. Negre- șită ca ’n vederea aliancieloră cp S’ar putea eobstilui s’au făcută încercări a sc, pune in circu’ațiune surea unei curânde. întrevederi între Suveranii Franciei ș’ai Russiei. Cea-a ce are mai multă valorc ta acâstă privința, ește unu articlu ală pariului rusă Golos, care, cu .ocasmnea întrevederii de la ^chwalbach, intre Imperalorele Rusieloru și Regele Prusiei, dispută alianciele ce putea faO) Prusia ți țespinge cu vjociune ideia unui tratată care cărui publicistă care doresce a fi fo- losiforfi, este de a fiice adeverată politică, politica numită economică. Propagarea principieloră ce potă forma basa unei bune organisațiunl sociale; indicarea și des volta rea re- guleloră recunoscute astădl în sciință ca mi^locă puternică pentru pros- peritatea și înavuțirea națiunilorfi, ca putândă forma buna stare ma- teriale și morale a poporului, și crearea instituțiunilorfi do uă ade- verată bine-facere pentru întrdga o- menire, ecă obiectulu uneî adeve- rate politice, ecă cumă înțelegemfi misiunea unuî publicistă, ufo⁴ i UD ^1 h eli.. v Țera nostră, emiuaminte agricolă, presintăndu ună vastă terămfi de cultură avută și abundinte în sucuri nutrifore, ne oferă principalulă elo- mentă ală producereî, ală înavu- țire!. Poporațiunea agricolă, vigurdsă și dibace, c’ună bunu simță na- turale, presință alu duouilea e]e- mentu alu producereî care este munca. Ne inal trebue âncă unfi elementă ca se compunemă trini- tatea măntuifore, trinitate care ne pdte singură conduce la satisfacerea trebui ațelor u ndstre Acestă aju trei- lea elementă ală producereî este capitalulă. Elementulă acesta ne lip- sesce și lipsa Iul este destulă de simțită, căci agricultura, industria și corner ciulă nostru suntă prea pu- cinu desvoltate. Puterea producfifore a uueî națiuni și mii^ldcele de îmbunătățire mate- riale, principii ale tuturora celoru- l-alte perfecționări, este proporțio- nale cu capitalele ce acestă națiune । posede și mtrebuințeză. Lipsa de; capitale, șefi mal bine lips i institui- ; țiuuilorfi de credită, face ca agricul- i tura, industria și comerciulu nostru i se fiă înapoiate, și acestă fnapoiare ₍ este nu numai îu pțiguba interese- i loră ndstre personali, darfi âncă spre 1 pendulă ‘esisfințd' ndstrd politice. ; Se nu ne facemă ilusitlnl asupra l unei stări de lucruri es -opționale, i provenită dintr’iiă secetă care a is- i bitfr dre căril părți ale Europei a- . nulă ’ tfecută, Cea-a Ite a făcută a se < mișca esuepționâlmente esportulfi ] grenslorfi ndstre; se căutămă starea I normale- a ludrurilorfi, pe care n'a- venifi trebuință a a demunstră, căci < este departe de a fi satisfă prin ingeniosulă mi^locă alu creditului, se profitămă de nemărginitele avan- tagie ce ni se presință. Se vedemfi dară ce este creditulfi. Credibilă face a se transmite ca- pitalele din mâna acelora cari le po- sedă și nu voiescă a le face se va- loreze eî înșiși, în mâna acelora ce suntă dispuși a Ie htrebuința; cu» alte cuvinte, cei ce posedă capita- luri consimtă a face avansuri din aceste capitale acelora cari Ie ceră a Ie fi împrumutate, suptă promi- siunea unei rambursări viifore. Prin aoestă prețiosă mi^’Iocfi Englitera a ajunsă astă-^î a avea . cea mal mare prepoderință îa Europa și a se bucura de cea mal întinsă pros- peritate. Printr’însulă Scoția, acea țeră steri/ă, putu se înflorescă de uă-dată cu tdtă resistința unul pă- mântă. ingrată și cu tdte esigințele încurcate ale unei legislațiunl păr- tenifore, care nu era făcută de dânsa nicî pentru densa. Printr’însulă âncă America formă uă lume noue, re- । dicându-sela uăsplenddre comercială pe care nicî chiarfi țerile de . timpă înflorifore jfa atins’o Creditulfi ni se pgesintă suptă doue naturi diferite : credită reală și credită personală. Creditulfi reală www.dacoromanica.ro 72 4 ROMANUL!} 2 4 AUGUSTU 1868 £ste ^orda’fîiifK^unutgagiă (ama- pptă) sâă ipotecă, fojacia uqel ga- ranții reale ce bunurile creditatului prr^intă. Creditulă personală esțte le- gată de persdna creditatului; elăiatîr- de buna opiniune ce creditorulă are despre creditatulă seu; elă est e- feetulă învrederef* ce inspiră prin di- băui^ muncă probitate celă ce se împrumută. Căndă creditulă per- sonală se fac© de la comerciante 11 Comerciante, elă ie numirea de 6re- dită comercială.¹ ‘¹J ău fiu; țiunl analogș pună în lucrare me- canis.mulu ingeniosă ^lă acestoră e- fecte. Bancherulă dară este celă mai mare îiJesnitpră și mijlocitoră în operațiunile creditului. Băncile dară facă ca capitalele sa fiă puse în cea mal mare activitate posibile, cea-a ce perpite aceloră ce posedă ase- meni capitale a le da cu uă dobân- dă mal mică fără a. perde. Pe de altă parte, capitalul® fiindă astă- felă oferită cu, pial multă înlesnire lucrătonlpră de ori ce cțașă, lucruld loră, munca loră devine mal sta- torică și ma! ppducStdrie. Prin ur- mare băncile, după cumă jee pu- blicistulă Th. Mannequin, înlesnesefi creditulă precumă ereditulă înles- nesce circularea avuției. (Urmarea pe mâD.e)« < Emanoil Protopopescu. Licențiate Jn dreptei âoclore în sriințâle police și administrative.. , ,(4 ii : . I a umani pentru ca întrebuințarea mid’ldceloiă nemilostivey singurile cari isbutescă, se mai fiă âncă cu putință. Ungaria are nevoia de devotamentul tutoră rașelopu cari locuescă pe teritdriulu seu. Dacă cea mai numerâsă din tâte, acea-a a Slaviloră, s’ar împinge prin mesurî nedibace înt- lă ostilitate nepeconci- liabile, ori-ce resbelă esterioră ar pune In pe- ridfl esistința țârii. S’a vedută ce a costată pe Austria că a avută contra- iei ura îtalia- niloru și oposițiunea Unguiiioră. Aceștia tre- bue maî alesu se renuncie d’a impune limba loru. Ea are calități necomparabilî; o recu- noscu, dară se vGțbeșce d’uă prâ mică grupă de âțneni, np flstq cunoscută în străinătate, și au se țjop prin nici uă legătură de idip- mele țndo-germanice ele celoră-l-alte națiuni europiane: sine matre. et sororibus, după cumu d»să altă-dată unu scriiloră maghiară. Aceia cărora nu le este limbă maternă n’au dară aici mă interesă a o învăța, și e fârte nedrepte a’i sili s’o studie. natioîuIîwile i» Ungaria ji§I SLAVII DE SUD (1UG0-SLAVI3 (A. ved$ țțo. 4^^ 19-r*2Q, 21^ 22 și 2Ș Aug.) m. na Operațiunile creditului se faed prin ajutorulă obligațiunilorii ce credi- tatulfi supscrie și prin care se în- datorâză către¹ creditoră a plăti la termenă sâă lă presența^ valțJrea primită în numerarift seă marfă. Titlurile acestoră obligațiuni pentru creditulă personale feuntă: 1. Bile- tele la ordine, s6d obligațiuni sup- । . m t > Pentsua resolva cestiunea națiosalitățiloră ■ ț j ¹¹ ¹ în Ungaria, Maghiarii cată se părăsea spi- ritulg de propagantă uptoi^ranțe ta folosulii limbei loru bare, în * 18 4 8, a ridicata contra loră tâte poporațiuni^e slav^. Sciă că note-* leranța armată cu sabia și focă A atinsă alt| dată -în mai piuite teri sșppulu ce-’și pro- punea, d^rl Așlă-di nu mai are trecere.¹ Tpțî R. I RfeVț HI A’ Ungarii au pușu, nu se pare, uă Impor- tanță, esagerată în aceste cestiuni de idiomă. In Bglg|a, uă societate de literaturăiflamandăr care a făcută marț servicii causel sâleț luase dreptă devisă: de Igal is gansch hat volk, limba este tâtă națiunea^ Acâstă masimă așia de energică este adeverată nțunaî la începu- tulă unei mișcări naționali: ea încetâză d’a esprime ^ideverulă cu. câtă ună poporă înain- tâză. Limba, lucru materiale, simplă combi- nare de sunete, cată se fiă numai unu mi/Jlocu, nu ună scopii Cătă țitnpu este njițploculu de a face se pătrundă instrucțiunea -la unu poporă, se-lu redice, se-Jă lumineze, nu pâte face ține-ya destule sacrificii ca- s’O cultiveze ’ și resp^ndâscă l$trebuințHrqa; ^aru nu trebue, se țțțtămă ^copqju este civilisa- țiunea, adică, buna stare materiale^ lumujîle, moralitatea tutoră. IM Chineză care ar jre- ¹ cunâsce că limba» sea maternă este ună reă instrumentă alu cugetării, .s’ară, grăbi- s’o schimbe dacă ar fi cu minte. Germanii cari emigrtză în America vorbescă îndată engle- sesce, și copii loră sună nisce perfecți Rnkees (Americani de nordă). Suntă âre de plânsu că aă părăsită limba. Ipi Goethe pen- tru acea-a a lui Șhakspeare? Poporațiunile pucinu numerâse cari vorbescă unu dialecte deosebită, ca Upgurii, Olandezii, Daneafid-aă ună desavantagiu evidiate. suntă isolata de mișcarea generale a spiritelor^, și ar ob- serva-o îndată acâsta,. dacă cunoscință prea generale » 1/mbei germane și francese nu i-ar lega ui cele-l-iabe popârp-i De acea-a înțelegă silința co se pune, ,£in tâfe părțile ca se facă I predomnitâre marijej literarii, adică cea francese, italiană, angli, germană și s^avă. Me miră,, uă mărturiscscă, pândă vedu pe Unguri proscriindu aceste limbi, fCa se asicure întrebuințarea escțusjyă șj gelâsă a dialectu- lui loră naționale. Acesta este șa greșală a Unguriloru care se esplicța însă prin resis- tența ce aă trșbu.ilă se opapă încjilcăriloră curții de la Wișna. Luptăudă contp Austriar ciloru, aă fostă porniți a proscrie limba loră, dară înlocuindu-o cu cea francese altă-dată, âră acumă cu ce^ anglă, de cândjț trebue se caute cine-va, în Anglia esemple de liber- tate politică. Astă-^i cândă Ungurii n’aă se mai combată pe Austria ca sp conserve in- dependința loru, ar trebui se revină la limba germană, și chiară s’o învețe în tâte scolii® poporari, precumă se tavață. franțuzesce în Olanda și ’n Germania fără a crede nimeni că se atinge naționalitatea printracâsta. Mai tpți Ungurii vorbescă dejâ nemțesce. Prin a- câstâ limbă potă întreținb relațiuni cu restulă imperiului, cu cele-l-alte naționalități, țu sci- ința europiană; este dară indispensabile se-i respîndâscă câtă se pâte mai multe cunos- eință aprofundată. In frumâsa sea carte asupra naționalițăți- lorii, minislrulii actuale alu instrucțiune! pu- blice î). Ebtvos, a aretate bin.3, ni se pare, cumii trebuia se se resolve acestu punții chiarii în limitele Ungariei. Elă madmite se s@ împarță țâra In cantâne date cutării rase a carii limbă oficiale se se olăra sca de par- laffietftm Acâsta, ^ice elii cu cuvântfi, arii devdnf odioșii futoVii celorîi ce s’arii pțetinde sacrificați. Mesură ‘arii fi mai aeesecutabile pretntindiaiea unde trăiescG amestecate popo- rațiunl db origine diferită. Este mai bine se se lase aceste punții la otărîrea administră- riiorij locali. Comitatele, comunele, diferitele âmenți ^mpuluî npslr^, țhiarp, îmi plșce a cᵤlte vorii alege limb» fie voiescă. Dreptă crede, partisanii, inquțdțiuqy, ad devenite prâ [egale pentru toți, âtă principialii bă pebue •. •} ₑ ₐ f b bw -U ¹¹ ‘ J ' at se se consacra, și este lesne află aplica in- truă țâ a așia de descentralisată ca Ungaria. Gestiunea idiomeloră ar fi putută se se re- fl ice asemenea în Elveția și tn Belgia, [căci în Elveția se întrobuințâzâ trei limbe, fran- cesa, germana și italiana, și doue în Belgia, francesa și flamanda sâă neerlandeșa. Pină acumă au s’a presintață aici unu conflictă seriosă, tocmai pentru că' legea lasă pe fiă- care liberă a întrebuința limba ce preferă. Daca una sâă alta ar fi fostă obligatoria, dacă mai; alesă puterile publice s’ară fi si- lită se ^că a • predomni una dintrînsele con- siderată ca oficiale, -n’ară fi lipsită a se proᵣ duce același antagonismul acelâșî ostilități ca și’n Ungaria. La dieta Pestei, singura lim- bă; a cării întrebuințare este autorisată de lege este cea uagurâscă. Acâstă prescripțiun® este ffepolitică și, ori ce ară Maghiarii, cu totulă netrebuinciâsă. Proclamați liberia» tea idiomeloru, ce necuviință ar eșf din® tracâsla ? Unu cratere va întrebuința limba germană detestată, ‘iă; dară tâtă lumea în» țelegendu’lă prea bine, discuțiunea suferii Unii s& voru esprima pdte besce s6| tn₍ Tomănesce; ca se ducă bună dia|ectulu lord naționale; dară Angliei sed Rusiei, ci în alo Ungariei, î) și că sfîrșitulii ce va avea, va attma de politica urmată In privința CrOațieî. Acestă puntă este așia de importante pentru Europa în- trâgă în câtii merită âre cari desvoltări. (Urmarea pe mâne). Emile de Laveleye. I tT 111 nu va în sâr- Ja tri- clner va DISCURSULU LUÎ S. BARNUȚIțJ DIN H4/2 MAIU «848, de relațiunile Românii orii cu Ungurii și de libertatea naționale. (A redă RomSnulu.dt la 18 și 14 August?'.) Eca ce voiescă Ungurii, ,și care e scopulă lorii. Pînă în 15 Marliu âncă nusciafl cese ‘facă, pentru că le eraii legate manile și pj- ciârele da cabinetulfi din Wiena, șl putea purcede în contra Croațilorîi și a Schiailoră cumii doriaii, nu puteail apuca tâte mlțjlâcele, care erau de lipsă Ia acesta scopii: acumă au miEBssteriuIfi lorii, acesta cnnâsce mi^ă- eele; și potii ^Jce, că loculă primCi între mățjlâcele acestea ’lu ocupa Uniunea —ț nu e de lipsă a mai adauge, că „Uniunea Ar- \d,codului cu țera ungurescâiu pențrAț câ cuventulă acest» se înțelege de sine. De ai întreba pe vrunii Ungurii, ce este Uniunea, s’ar mira de nesciința-ți, și dacă ai mai tn treba y=ar respundo, că Uniunea e fericirea însa-și, Uniunea e cornucopia, care cuprinde tâte bunetățile pămeatescî; cine are uniunea are tâte; Uniunea ne dă tâte; pentru acea-a de acestă cuventfl misterioșii suntii pline tâte gazetele; Uniunea e.materia flă Polⁱtⁱcfⁱ’ KⁱD]ⁱⁱ toți, că Ungurii vreaă se facă țâră ungi? lătoriloră. iJJiq Eă însă cu tdte aceste nu sunlă mulță- mită cu Uniunea, ₜ nici .nu me bucuria cea universale, ci vreaă deameruntulă ce este Uniunea guri? și ce este Uniunea pentru răpescă de se cercă cu pentru Ud- Români? Ce se ține de întrebarea primă, ce este \iJniunea pentru Unguri acâsta o pdte ori ce esclusiune, .și acâstă cestiune, care a făcută se curgă valuri depjsâqge, care era aprâpe se causeie perderea Ungariei, se va reduqe la uă simplă afacere de curteniă care între l^ărbați cum,^ trebue și luminați, se va regula.. îndată. Tn învoiala ce' se închieiă cu Croația, Uni gurii aă rondnciătu î Lalepțesce îa spiritulă de proselftismfâ semeț® și gâlcevitoră care t-a perdutu în î 848. Dară acâsta nu este destălu. Interesulă loru le comandă a fa- vora prin tâte midlocele mișcarea iugo-sla' i, pentru care aă făcută totă pînă sci ca s’o năbușâscă. Sunlă datori a sprijini cererile ce Croații adresâză la Viena ca se dobân- dâscă reconstituirea teritoriale a regatului triunitară, prin- anecsiunea grăniceriloră și a Dalmației. Suntă datori a contribui la fun- darea 1h Agram a unei universități slave, care se pâtă deveni focarulu progresului li- terariă și âciințifică ală acestoră țerî, și care va întinde influință sa pînă dincolo de Sava. Tifebue asemenea se susțină-¹ derulă catolică și grecă în silttțele cb puse ba se câștige mai multă Instrucțiune șr pendință. Numai lucrâsdlu întări; se voră mări» voră vechile sâle otare, și voră mai multă inde- aste-felfi se voră reda patriei loră deveni în adeveră represintanți! civilisațiunii In Oriinte. Mai mulți Unguri influinți și luminați din ambele partite mi-aă respunsă: „Nu ceremîi nici uă întindere teritoriale^ avemu destulei pământuri și prea mulți Slăvite Ipțelegii a.- ceștii limbagiO: cucerirea ește în adeveru uă, ideia barbară, Despoții aii interesO, a ’și a- necsa provincii nuoî,, panlru că d’a. soldați armatei și venițurî tesauruțui Jord; darii na- țiunile libere, îndată ce au bune tratate dq comerciii, nu mși ai nimicii de câștigate, mărindu-l-i-se teritoriulii. Cele mai mici suntii iele mai fericite. Sant-Martin și valea An,- dori, suntii paradise! fi Europii. Dacă darii Ungaria va pitea se consșrve numai limitele șâle actuali, noî ante felicita-o. Darii putâ- p ea acâsta ? Nu, slăbirea imperiului turcii și mișcarea lugo-Slavflprfi nu-i o vorii per- țiile. Eternă cestiilne a Oriintului o va în- hață fără voia iei. Greăâ că este permisii a afirma că soluțiunea acestei, cestiim! este, nu cumti se repetâzăₛ tu mănile Franciei, râscă din pămentute Ardealului: vrCiî, ca so so maî fiă doue patrie unguresci d, s@ se facă din amendows una patrie m- gurâscă mare. Ungurii’ simte, ca proprip- tatea, care și-au arogate pînă acumă asupra pămeatuluî Româniloră, nu stă pe temelii sicarii: peatru că din dreptul!! resbeW cuceritqriii, au se nasce proprietate, ci mimai posesiune, pină se simte tn putere națiunea subjugată, ca se scuture jugtite. Asta bine o sciă Ungurii; el sciu, că maurii nic! în 00 de ani nu și-aii căstjgatfi dreptu asii- ira Sspaniâl; pentru acea-a vreafi acumă a-șl ăsUgg proprietatea, care în adeveră o’aă vuta-o pînă acumă; prin urmare vreafi ai apleca pe Români, ca se-și dâ din mănipie- prietatea părintesc», bune la tea cea adeverată pentru nisce bunetăți părute și înșelătâre, âncă pîn’acumu numai urmele tiraniei ungu- resci suntii tipărite pe pămenmlfi i hi* lorii, ca și pe fețele lord; dreptate lorii M e intabulate nicairi: cu Verbbczi, cu Apro- batele și diplomatele regilorfl,, Ungurii ou pote proba proprietate asupra păn tufui^ loru națiuni, fiindu că aceste, ca nisce do- eumente fabricate de Unguri pe partea lorii, n’aă putere înaintea judeciulu! umani țâței; ;.ra dacă i-ard putea pleca pe Români la uniune, atunci învoirea Româniloră le-arii da documente nuoă, cu care și-ară consolida posesiunea, celă puciuă âncă pe dre sute de ani, nu pentru totă dâuna, fiindii că nici uă geoerapune H’are dreptu, ca se pună jugulă pe grumazii generațiunei viitânâ. Cândă ară .locui pe pămentală Ardealului numai Unguri și Sași, și împreună cu, aceș- tia, în locă de ună millonu și jmpetate de Ropâni; ară locui pe atăți laponi seă altă limbă, atunci eă B’ași avea .se clică nimjcț în contra unire! Ardealului cu țârș ungu- râscă, însă pămentulă acestă nuriă țină ia- ponî, nici arabi» ci afară de uă măijă du Sași și Unguri amestecați pintre Români* Ar dealulfi e proprietate adeverată a națiuni Române, care o a câștigată cu bună drep- tate înainte cu vruă mie șâptc sute de aoî[ 1) In limba român» n'avemii nevoie a domun¹ aira erorea acestei aserțiuni, mal cu aemăacvo: căndfi toți vedfigje ce cale mergă Ungurii. Hi (Nota BeMitmiU www.dacoromanica.ro și de atunci pfna astă-^i o ține, o aperă și o cultiv^ză cu multă sudâre și ostenele. Deci oii 41cu, că nici ună Românit nu pâte fl cu nepăsare, căndti este Întrebare: al» cui se fiă pămentul» asta? care pina acumu a foștii al» Româniloru, nu ne este totO una, și nu ne pâte fl totu atăta, ori so fiă alu Româ- nilorO, ori alii Ungurilor», și apoi .Românii era se fiă numai tolerați în pămentul» lorii. Prin urmare, Înțelesul» cel» adeverata alii întrebărei aceștia: se fiă Uniune seă se nu fiă? este: se ne dămă pămentulă nostru ₍ Unguriloru^ sâă se nu-lă dămă, se ne vindemă țâra Unguriloru sâu se nu o vindemă, se fimă și de aci înainte mi- mai lipiturele altoră națiuni, sâu sefimu liberii Ce va respunde adunarea la aceste Întrebări, ce va respunde totu poporulu ro- mânii, căndii ar fi de faciă? SciO eu ce patronii unîunei, că adi- că, Uniunea nu numai că nu te proprietatea de la nimine, ci din contra, voiesce se facă proprietari și pc acei, cari pimacum nu era». La acâsta e» observ», că lingurii numai lor» ’și dau proprietatea; care se fac» că o da» Româniloru; pentru că In ora căndu se va prochiăma uniunea, sterg»ndu-se servitutea, se vorfi șterge totfi uădată și națiunile, afară de cea ungurâscă? numai acesta va remănea viuă și proprietariă înaintea legei, și pro- prietatea națiunilor» omorîte prin lege va servi Unguriloru de spese pentru Îngropă- ciunea acestoriî națiuni. Dc ar» voi Ungurii se de Îndărăt» proprietatea la domnii cei a- ideverațî, precum» se lăuda că o vorfi da: atunci aru recunâsce mai ântâi» esistința na- țiunilor», cari locuescfi împreună cu fii, căci aceste suntii domnii cei emininți ai pămân- tului, că cele ce Suntfi nemurllâre, apoi in- dividele âmenilor» muritori; ci Ungurii nu vreai! se scie nimica de alte națiuni afară de cea ungurâscă, prin urmare nici de pro- prietatea altorfi națiuni afară de a celei un- guresc!; așia dar», când» se fac», că da» proprietate individelor fi, atunci Intr’adeverfl ifefi de la națiuni, și fac» donațiune nouă na- țiunei unguresc! cu proprietatea Românilorfi și altorfi națiuni. Se considerăm» dreptfi acea-a, că uniunea dă Ungurilorfi una țâră Intrâgă, fără de nici uă ostenâlă; că Ardealulfi e patria au- rului și a metalelor» nobili, cari vorfi curge tdte tn punga națiunei unguresc!; că sarea și tdte bunetățile patriei nâstre vor» adauge tesaurul» Ungurilorfi și paupertatea români- lorfi; âră feciorii Românilorfi vorfi forma le- giuni, care se vorfi bate pentru gloria ce- lor» ce ie-afi stersfi numele cel» glorios», și i-aii botezată pe nume barbară; că pa- tria nâstră e cetate tncungiurată de la na- tură cu muri cumpliți, fără de carii Ungurii do ,pc cămpiele Panoniei suntă espuși la tâte atacurile inimicilor», ca nisce iepuri pe șes»; câ îăiadu-se Ardealul» de cătră Statul» un- guresc», acestu a remăne ca unfi omă fără de pictore, ciung» și desfigurată, de nu pote se se mise® maî alesă cătră Moldova și Ro- mânia, ca se le cuprindă; că dacă nu se tace uniunea cu Ungaria, se rumpe legătura, care lega pe Ungurii din Ardeal» cu cei din Panonia, și atunci Ungurii. diu Ardeal» fi- resce că se vorfi stinge pe încetfi, fiindu tăiată comunicați unea loru cu creerii ungurismului din Panonia: din contra, daca se face uniu- nea, oațiunea ungurâscă cea mică mai cresce cu un» milion și jumetate de Romănî și cu ve douâ sute mii de Sași, pe carî ’i face unguri uniunea îndată cumu se va prochiamă; se considerăm» tn urmă, că afară de emo- lumintele acestea,; uniunea le dă Ungurilorfi uă putere nemărginită pește Ardeal», de a pune legî, de a comanda, de a administra țera numai în folosul» națiunei unguresc!, fiindfi că după uniune legea nu va mai cu- nâscc alte națiuni; se le considerăm» aceste tâte bine, și vom» afla, ce este Uniunea pentru Unguri, și pentru ce’i asceptă fliua mai tare, de cătfi imperatorele âstei (jiuaâe triumful Ce este Uniunea pentru Romănî? Deci ne aducem» aminte, ce afi folosit» romăni- lorfi tâte, uniunile de pin’acum», politice și religionare, și vom» considera, că ^i uniunea cea ^e acumu numai spre binele unguriloru se ur^esce, putem» prevede, ce va fl uniu- nea pentru Români. Cu tâte acestea se pcer- cetăm» ce-va mai cu deamănuntul», ca se vedep» ₆j se ne convingem», că suptfi larva E» rjictf; că libertatea cea adevărată a ori cărei națiuni nu pdte fi decătu na- ționale. Care omfi au se va simți vătămat» plnă la ânimă, dacă ’l» vei opri se nu vor- bâscă, pe unulu pentru că Pa făcut» natura maî tăr^i», pe altul» mai răpede la vorbă pentru ca Pa făcutu natura Ungur, pe altul» Sașii; dacă ’lfi ver opri so nu umble, pe unulfi peptru că are mers» maî lin», pe altul», căci pașiesce mai răpede de cătu alți âmeni; âre nu M se va» turbura ferea, căndfi ’și-va.au^i unulu; taci tăr^îule, altul»; taci mâră de vânt», altul»; ține-ți gura ungurc, sasule, ele. într’adever» toți vor» ferbe de mânie, pentru că totfi omulu are voia se vorbâscă, și se. mergă cumfi i-âdatu natura și cumfi pâte; și căndu iad atacat» liberta- tea acâsta, ia-î vătămat» totfi d’uă-dată sen- timentul» de onâre, adecă: libertatea ori-cărui omu e legală de persâna lui cu cea mai strînsă legătură, e proprietatea luî cea maî personale, și pârlă tipul» persânei fiă-cărui omfi, așia în cătfi nimeni nu se mișca, cugetă, nu vorbesce, nji umblă, s. a. de cătfi Să- care în formele sâle. Acumu se trecem» de la persâna omului la persâna națiunei, care âncă are personalitate, căci dacă e dreptfi, ca persânele nu-șî pierd» natura căndfi se legă tntr’unfi corp» naționale cu limba și datini comune, și ici că totfi acea-ași omfi fi constrînșî a fjice și do națiune, ce flicemu d’uă persâna singură: că libertatea națiu- ne! âncă e legată strinsu cu persâna iei, ca și a persânelorfi flrescî, dacă nu maî strâns»; libertatea națiunei âncă pârlă tipulfi națiunei, cum» pârtă libertatea personale tipul» per- sânei omului; națiunei âncă i-a daifi natura forme precumfi persânelorfi flrescî; cu per- sâna națiunei d’uă-dată senasce și libertatea ei ca și a persânelorfi singuratice, și cu nersona d’impreună se stinge; totfi ce ajut» și împedica persâna, ajută și impedică li- bertatea națiunei; tot» ce lățesce libertatea, acea-a cresce prețul» și înălța demnitatea națiunei; cu căt» ’și prețuesce mai mult» persâna sea ori care națiuoe, cu atătfi își prețuesce mai mult»., cu atătu ișî iubesce mai feibinte libertatea, și- cu atât» are maî mare preci» și respect» înaintea gințilorfi. Face și sufere lucruri marî pentru onore, nu sufere nici un» scădâmânt» din libertatea sea, pentru că ea simte, că fără de libertate nu e onâre po pământ», și viâță națiunei fără onâre, e mai amară de cătfi mârtea, pentru libertate ’și pune averea și viâță, libertatea e cârda ânimei ei tea maî personale, pro- prietatea ei cea mai naționale, ânima eî, su- fletul fi el, ornamentul» eî! Ce ar face Ungurii, eănd» le-ar cuvânta Ancă uădată de pe tron» imperatul» losif în tipul» următorii: Unguriloru! acumfi este epoca libertății, e» am» pus» fllosofla ca se fiă datatâre de legi în împărăția' mea, fiți liberi toți, vorbiți ce vrețî, însă numai nem- țesce; redicajj-vS scâle și tnvețațî, însă nu- mai nemțesse: rădicap-ve teatre și tipografii, fecețî șl tipăriți ce ve place, însă numaî nemțesco; lepădați-ve portul» naționale și limba vâstră cea necultă, pentru că așia cere unitatea și salutea Statului, ca se fiă numai uă limbă tn scâle și în teatre, îu case și în piață, în biserica și la judecie; âre n’ar» redica Ungurii eră-rși furci, ca se spânzura portului nemțesc», cumfi au făcutu după mâr- tea imperatorelui losif? Ce ar dice și cumu s’ar» purta Germanii, căud» ’i-ar face alt» Napoleone Bonaparte, ca se-șl lapede limba cea aspră, și căndu te-ar impune, legi, gu- vern» și datenî francași, fire-ar» aceste căt» de liberali chiaru și pînă la gradulfi celfi maî înalt» republican»? cum» ș’ar mulțumi cu rusismul»! cabinetele, dietele și Univer- sitățile de Pesta plnă la Berlin și Gotinga, căndfi ’i-ar constrînge Rusul» pe Unguri și Germanii Ia limbași religiunea ortodosă, apoi se-lu înbrace de uă sută de ori maî libe- ralminte de cătu e îmbrăcat» magiarismulfi? Acum» Inchipuiți-vâ, că vin» nisce deputați de la dieta ungurâscă în mijlocul» acestei adunări și începu a cuventa In tipul» ur- mătorfir Romani! astă-^i e Jitia libertății tu- tulor», pentiu voi âncă suntu puse scaune Ia. mâaa libertății, venițt ședețî și voi ju- decători de la comitate, plnă la cancelaria de curte, și luati parte la tâte onorile po» *—' - 'v r v a». i— -* h . Z ।r ' " l|W ROMANULU 24 AUGUSTU 1868 libertății și a frăției cu care ni se InfăU- ș6sâ uniunea ea nu acopere pentru noi li- bertate, nici frățietate; ci numai servitute și uă f&ră selbatică, care mănâncă napuni litice si militari, tnsă numai cei ce sciți un mată, și e de prisos» seri mai respunija 'pe viitor». Când» «unt» fapte, sunt» prjsos» vorbele. Primiți ve rog» asicurarea înaltei stime fcfe ve păstrez» F. Becarian. PARTEA COMUNALE. priMarulC COMUNEÎ BUCURESCI. PENTRU GAPITOLULU I. Obligațiunile servitorilor» de ambele sex®. Art L Servitorii se numesce drî cine ’șt îngajază servițiulti cu uă plată ore care ce se numesce sa lari ă s6â simbrie. Intre aceștia însă nu intră și ucenicii șeii calfele de in- dustriași și meseriași. Art. 2. Totă individulil bărbații femeie, fiă pământdnă fiă străină care ar voi se facă pe servitoru suptă ori ce denumire, cu anu și cu luna, va fi datoră a se înscrie la biuroulfâ instituită la prefectura Po- liției. Cel ce nu se voră supune ace- stei obligațiuni,, se voră aduce de agenții polițienesci, cari nu voră permite nici unuia a sta prin lo- curi publice, solicitândă stăpână. Art. 3. Ori-ce servitoră de am- bele sexe, este datoră ca în termină de uă lună, după publicarea acestui reguiamento, se se presinte la biu- roulă respectivă, spre a’și lua câte uă condicuță după forma aci a- necsată. Art. 4. Această condicuță i se va libera de biuroă, numai după ce servitorii de ambele sexe, străină s4il pământ^nă, voră da garanții pen- tru nedosirea lor. Art. 5. Fiă-care servitori», pri- mindu-șl condicuță, va plăti, celă cu- fofti pînă la lei 18 și 52 bani pe lună (adică, lei 50 vechi), bărba- ;ulă lei duoî și 52 bani, s6ă trei sfanți, și fernm 1 leă și 68 bani, s4ă duoî sfanți. De Ia lei 18 și 52 bani, pînă la 37 lei și 3 bani (adi- că 100 lei vechi) bărbatulă lei trei, 3anl 36, s^ă patru sfanți, și femea el 2 și 52 bani, s4ă trei sfanți. De a 37 lei bani 3, în susă, pentru iă-care 18 lei și 52 bani mal mult, căte 84 bani fs6ă ună sfântă) și jentru bărbuță și pentru femeiă. Visele de penaiutațiune adică:de irecere de îa ună stăpână la altulă, se voră plăti cu preciulă jumătate ală condicuțiforâ din nuoă cumă s’a otărîtă mal susă. Art. 6. Ori care va garanta pei - ru persdna unul servitoră, va avea în vedere că, este responsabile pen- tru dânsulă ori unde s’ar afla ser- vindă adică: în Capitală seă eșită în provințiă, servitorulă ânsă în a- cestă casă do plecare din Capitală, va fi datoră a’și visa condu nța la jiuroă. Acostă visă nu se va putea da de câtă cu eonsimpțimântulă ga- rantului s6ă cu uă altă garanțiă speciale. Art 7. Ori ce servitoră de arabe sexe, păpiânUnă s6ă străină, la ia- ;rarea în servițiă este datoră a în- credința condicuță în păstrarea stă- pânului la care va sta în totă tim- pulă servițiulul, și despre care este responsabilă stepânulă, eră voindă a eși din servițiulă în care se află, este datoră a încunosoiinfa cu 15 ^ile nainte, pe stepânulă seă și vice-vwsa. Art. 8. Toți servitorii câți esă din seryițiO, suntă obligați a se pre- sinta, în termină de 48 ore, la biu- roulfi respectivă, ca se presinte con- dicuța și ea so declare de mal vo- iescă a fi servitori seă nu, pentru guresce, ca Ungurii născuți; acum» e ^fua dreptății pentru toți, venițî toți ceî asupriți și daunițî de luați dreptate eftină șl răpede, însă vedeți, ca se fiă scrise instanțele un- gupesco și se luați totfi-dauna cate un» ungur» lângă voi, ca se vorbâscă pentru voi la judecător», penlru că sciți, cămamanâs- tra cea dulce patria comună, nu mai sufere în județe altă limbă fără numai cea ungu râscă nici se i sc glăngă cine-va fără nu- mai cu lacrămi unguresci; astă-Ji c Jiua lu- minei, spâleie țerel sunt deschise și penlru voi, nu ca înainte de imperatul losif; învețațî drept acea-a toți, și vâ luminați, însă numai uu- guresce, pentru că așia cere unitatea Sta- tului! nu ve întreb»,’ dacă s’ar» alia Român’ cari se acepte vruă derogatorie, în care vedu, că le caută se lucre ta contra națiunei sâle penlru că vendătorî a» fostu la tâtă națiu- nea și vor» ffl; eu vă întreb», dacă vor» merge Românii ia judecător», cănd» vorfi vedea dreptatea legală de limba ungurâscă, și la scâlele unguresci, căndu va fi acope- rită luminarea cu limba ungurâscă; ci ve în- treb», âre este acea-a libertate, care lâgă o° norile țerei nw»i de uă limbă în țâra acea-a unde suntfi mai multe limbi, Oro dreptate e acea-a, care o face Statul» numai celor» ee sci» ungurescc, lumina adeverata e acea-a, de la care opresce Stalul» pe toți cei ce nu sci» unguresce? e» ^ic», că acâsta nu e libertate nici dreptate, ci este uă calamitate mare pe acele popâre nefericite, cari aflcă- JutO ta astă grâpă tatunecâsă, ce pârtă nu- mele de Statfi. (Va urma). (Federațiunea). -------------------------------------------- D-lul Redactoe ală fiiariulul ROMANULU. Domnule, Simțindu-me dator» a respunde articolului D. Gr. lânnin, prof. primar» dta el. II su- cursală col. galbenă, publicat» prin stimabi- lul» d-vâstră fjiari» din 20 ale corentei, ve rog» se bine-voiți, în interesul» adeveruluî, a publica armătârcle linii; D. lânnin ț)îce că d-nu ministru al» in- strucțiune! publice este suveran» in alege- rea sea. Daca d-sea ar fl citit» maî cu atențiune, ar fl vedut» că e» nu mî-am permis» a nega dreptulu ca are d-nu ministru după lege; ci am că cum» nu m’a onorat» și .dom- nia-sea cu încrederea, ca 20 din colegii mei ? Onorabilului d-nu D. Guști, actualul» mi- nistpu de culte și instrucțiune publică, iî da- torez» mult» respect» și recunoscință, căci Ihîr’uă afacere a mea, din anul» espirat», a judecat» cu multă prudință șl imparțialitate, făceadu’mî dreptate. Basatii șjpc acâsta mbam» esprimat» mirarea mea ta- privința numire! d. I. lânnin cu voturi mai pucine. Câl» pentru cspresiunca rostită de d. I. lânnin de incapabile d’a susținea mandatul ta facia onor, consili» general», singur» o aprobă prin demisionarea șea din acâstă ono- rabile funcțiune, pentru caro n’ar fl pri- mit» nici uă plată. Maî Jico d-sea că mandatul» a fostfi fă- cut» cu precipitațiune s. c. 1. La acâsta li respundu că numai d-sea e capabile se nege a doua $i eca-a ce a suptfi-somnatfi cu uă Ji înainte^ Maî adauga, că suptfi-scriitorii acelui man- dat» recunoscură înse-șl acele defectuositățî pentru că conveniseră, se sc recunâscă spre a’i» modifica îndată ce s’ar da denumirea. Acâsta nu e esact», căcî c» ca unul» ce am posedat» mandatul», n’am întâmpinai» de la nimeni uă asemenea propunere. Numaî d-sea pâte că a cugetat» la acâsta, după ce s’a numilu delegat». D-nu lânnin a dobendil» voturile colegilor» seî prin propunerea Art. 1 Rotarea pe care astă-rj? 11» nâgă. D-sea mai Jjco la fine, ca spre a pune un» capetu acestor» încriminări nedreptede- misionâză. La acestă ii respundă că sc facă bine a maî da uă dată lectură articluluî mefi, șl va vedea dd va judeca cu sânge rece, ca nu’î am făcutfi nici uă tacriminaro, ci numaî am declarat» puvinlele d-sâle fie incapabile d’a susținea mandatul», pe care prin res- punsul» d-sâle, le apronă «jicendfi că nu pdte sta ta consilifi vis-a-vi de asemenea celebri- tăți etc. D. lânnin o cunoscut» ca fost» librar» do onorabilii comercianți, cât» și ca profesore primar» da colegii seî, Opiniunea deja e for- Af.Ț 725 ----------------------- - . , „„ ca, în casă d’ântâiă se se trâcă îu condica destinată pentru recoman- dațiune la vf’ună stăpână, și în celă d’ală douilea a garanta mi^- focele sâle de viețuire, Dacă ânsă vre unulă fără motivă bine- fondată va refusa pentru a doua 6rft oca- sitmea ce i se va presința d’a -se stabili la stăpână seă nu va putea șe constate muj’ldcele de viețuire va fi considerată ca vagabondă și se va trimite justiții. CAPITOLULU H. Iwlalpririle sf fpânilaru. 'rt 9. Nimenea nu p6te primi în servițiă seă ori ce servitoră, care nu va avea condicuță în condițiu- nilo ptevO()ute prin acestă regula- mentti. Art. 10. Stăpânii suntă obligați se noteze în condicuță, conduita servitorului la eșirea sea din ser- vițiă, și servitoruîă nu va S cre- zută nici uă dată că a perdută con- dicuța, fără a proba acesta prin în- scrisa declarațiune a stăpânului în care drășl va nota conduita sea. Art. 11. In casă cândă ună ser- vitoră ar fugi din servițiă, stăpe- nulă spă este datoră în 48 ore, a încunosciința la ’oiuroă, presintîndiă și condicuță ca prin garantulă seă se se pdtă găsi câtă se ya putea mal curândă. Art. 12. Ori care stăpână sdă servitoru, va contraveni disposițiiloră acestui regulamentă, va fi trimiși, înaintea justiției, după ce mal ân- teiă îndată agenții polițienesci va constata contravenții!nea. GAPITOLULD III. A dministraroa servitorilor^. Art. 13. Pentru esecutarea aces- tui regulamentă, se institue ună sin- gură biuroă la Prefectura Poliții, și se desființată tdte cele particulare constițite de prejudicidse adminis- trării servitori loră. Art. 14. Personalul» acestui biu- roă, se va compune în moJulă ur- mătoră: a) . Unu șefă oare va păstra ba- nii, dândă garanță suficientă cu a- punta^rente lunari de lei nuoi 220 b) . Două adjutdre, idem, u- nulă 160 . . . . . . . 320 c) . Duoî copistl^idem, unulă lei nuoi 90 . . . . * 180 d) . Ș4se agențl de serviciă uniformațl. 1) Din cari duo^ ciMr», cu a- puntamentele lunarie, unulfi 74 148 e). Patru pe lestrii, idem, unulfi 55 ...................... 220 f) . Pentru cheltuiala cance- larii pe lună.....................55 “ÎJ43 Art. 15. Totă venitulă ce va pro- duce plata condicuțeloră, se va vfr- sa la fiă-care finită de lună în crv- sa municipală, și totă aedstă casă va plăti cheltuielile preverjute la art. 14, precumă și confecționarea condicuțeloră, Art. 16. Registrele pentni ține- rea acestei comptabilități, se voră da de Primăriă. Dispoziții Tranzitorii, Art. 17. Toți servitorii și servi- tdrele, ce vorft fi avândă- condicuțo conformă regulamenteloră preceden- te, voră fi obligați a presinta la biu- roă în termenă de li» lună, condi- cuțele loră spre visare, f»r» nici uă plată, servindu-se eu dînsele pînă la finele anului curentă. Acestă regulamentă, sa votată și s’a adoptată de consiliu!» Comu- nale, îu ședințele sâle de la 28 luniă, 24 luliă și 16 Augustă 1868, s’a aprobată de d. minitru de In- terne prin adresa cu No. 13,710. Primarulfi: C. Panaiot. i) . Uâ șapca rlc piele rjâgrâ, uă tunică postav» civit», pantalon’ seri, cismo,. centi- ron» »o piele nd^ră și sabie, Manta cavanâ, v www.dacoronianica.ro ROMANULU 24 AUGUST 1886. TABLOU ^id, pe uă Snpra-faciă de duoî-spre- sitaatfi în Bucns-esâl, culârea Verde strada Michaî-Vodă, alăturî cu pârta Curtea- Arsă, sub® Michaiu-Vodă, evaluată 11,400 lei h. șdistrictiîl Prahova. și alte atâtea josu, î i întindere fața de șese stânjeni și pairu palme decimale, situat® în j Bucurescî, colârea Roșie, sub. Sf. Nicolae din ' Șelari, strada Lipscani No. 27, evaluat® noue- 4«cî și patru de miî dnOS-(jecI și nuo® leî nuoî. 18. Unfi ecatretu compus® de. uă prăvălie cuuă cameră în dosu, duoe camere în etajul® de susu, și alte duofi încăperi spre curte, pe întindere de unu stânjenu și șâpte palme (jccimale fați da situat® în Bucurescî, culârea Roșie, suburbia Sf. Nicolae din Șelari, ttrada Lipscani, No 39, eva- luat® treî-ijecl și' duoe de miî șâpte sute șâpte- ^eci și unu leî nouî și patru-ijecî baniî 19 Un ecaret compus do uă pereche case cu unu etaju, uă prălie josu șî uă cameră în ’ dosu, zidită pe pivniți boltită și d’asupra un® salon®, uă cameră uă bucătărie și în rând cu podul® casei, uă altă cameră, pe întindere fața- da trâî- stânjeni, uă palmă și cincî degete Șe- cimale, situat® în Bucurescî, culârea Roșie, su- btrbia Curtea-Vecke, piața Sf. Anton No 7, evaluat® la suma de leî nouî duoe-Șeeî șt șâpte de mi! duoe sute patru Șed și treî-Șect și opt® banî. 20. Unu ecaret® compus® de uă prăvălie cu uă cameră în dosu, Șidită pe pivniță boltită și d'a- supra -unu etaj® cu unu salon® și duoe camere, pre- cum® și spre curte dependințe de Șidfi cu etaj® â’asupra, jpe întindefe fațada de trei stâujenî 1. Uă prăvălie cu duoe camere d’asupra și cuhnie, pe uă fațadă de 3 stînjeni și ă palme, situată în orașul® Ploiesci, piața numită a Uni- re!- dependință de schi tul 5 Ghighiu, evaluată lei noui 10,821 și 82 bani. 2. Uă prăvălie cu trei 'încăperi, fața în uliță, stînjeni 81, palme 4, situată tn orăi seu, 8 stînjeni lungu către Moise Brutarii și 4 stînjeni fundu către popa Zaharia, evaluată le! noul 237 și 4 bani. 8, Un® locu sterp® din același oraș® și su- burbie, pendinte de schitul® Ghighiu, în mărime de 16 stînjeni față în strada Belicași, 14 stîn jeni spre Nord-Est; către Nâga Măcelarului, 17 stînjeni, spre Sud, către Sița londsca, 9 stînjeni și jumătate spre Sud'-Vest, către Marghî âla Scar- lat, evaluată leî nuoi 1,185 și 12 bani. 9. Ună locă de arătură din Ploeștî, suburbia Sântul® Dimitrie, pendinte de schitul® Ghighiu, în mărime de 10 stînjini facia, 11 stînjeni lun- gime și 15 stînjeni fiindu, evaluat® 273 leî și 14 banî. 10, Unu loc® sterp® din orașul® Ploeștî, su- burbia sântul Panteleimon, pendinte de schitul® Ghighiu, în mărime de 39 stîițjcn, 5 palme facia și 105 stînjenî lungul®, evaluat® 880 leî și 47 banî. 11. Un® locu de arătură din orașul® Ploescî, suburbia sântu Sava, pendinte de schitul® Ghi- ghiu, în mărime dc 16 și jumetate stînjenî facia, în ulița ce dă la mașina luî Costache Muscalu și 430 stînjenî luugimea, evaluată 1,047 leî și 21 banî. 12. Unu locu sterp® din Ploescî, suburbea sân- țiî Imperațr, pendinte de schitul Ghighiu, în mă- rime de 5 și jumătate stînjenî facia, în strada Ebrtiască și 9 stînjenî și 5 palme lungul®, eva- luat® 1,370 leî și 35 banî. 13. Unu locu viran, din Ploescî, sub Jrbea sân- tul® Tănase, pendinte de schitul® Ghighiu, în mă- rime de 80 stânjeni facia, în ulița Târgu-veste' și .220 stîjenî lungimea, evaluat® la suma de 1,388 leî și 15 bani. 14. Unu locu sterp® din Ploescî, suburbea sân- tul u Vasile, pendinte de schitul® Zamfira, în mă- rime de 8 și jumătate stînjenî facia, în ulița Câm- pina și lungul® 30 stînjinî și 6 palme, evaluat® la 251 leî și 86 bani. 15. Ună loeu de arătură, în întindere de 7295,60 stîqjenî pătrațî, situat® în orașnlu Ploescî, sebur- bea sântu Sava, pendinte de schitul® Ghighiu, e valuatv 732 lei și 99 banj. 16. Uă viă numită Vlădicdsca sau hanulu Gre- cii, din comuna Pldșca, plasa Potgoria, în mări- me totală de .23 pogâne, evaluată 5,081 țleî și 65 bani. 17pJUă viă numită Crasma sâu Isvorele, din comum Plâșca, plasa Potgoria, în mărime totală de 11 pogâne, evaluată 1,650 lei noul, 18. Uă viă a monastireî Zlătari, din comuna Plâșca, plasa Potgoria, în mărime de 16 pogâne total®, evaluată 7,355 leî și 53 banî. 19. Uă viă numită a monastireî Radu-Vodă, din comuna Plâșca plasa Potgoria, în mărime de fața în uliță, £4 pogâne marî, evaluată 2545 lei nuoi. .șulu Ploeștî,; 20. Uă viă numită a monasticei Țigănesc!, suburbia St Dumitrie, strada Pătulit, pendinte j din cămuna Plâșca, din Diluai® Gălmâia, în mă • de schitu Ghighiu, evaluată leî noui 2,185 și rime de 28 pog6ne, 12 prăjini, evaluată 6,590 lei nuoî 20 bani. lei nuoî 3 Uă prăvălie cu uă odee construită de gard, j 21. Uă viă numită a monastireî Cotrocenî, pe uă fajă de despre strada Târgușoru de 13 din comuna Plâșca, plasa Potgoreî, mărime de stînjenî, situată îu orașul® Ploeștî suburbia St. 12 pogone marî și 12 pretai, evaluată 3,218 Hat alaajbie strada Târgușc v ?ri, pendîntă de schi- tul® Ghighiu, evaluată leî nuoi 1,343 și 48 banî, 4. Motohul® schitului Ghighiu compus® de 4 odăî de ^id, pe întindere de 693 stînjeni pă- trațî situat® în orașul® Ploescî suburbia Sf I6n, pendinte de schitul® Ghighiu, evaluat® leî noul 6,947 și 50 banî. 5. Un hau® cu uă prăvălie în- colțu, duo® o- dăi și sală «jidită cu cărămidă în paiantă și pivniță dedesubu, situat® în orașul® Ploeștî, în- tre strada Oilor® și strada Alecu Sava, pendin- tă de M-rea Slobozia, evaluat® leî nouî 15,657 și 33 banî. 6 Uă casă de gard, pe uă fațadă în ulița Șișman®, stînjeni 2|, palme 5, situată tn orașul® Ploeștî, suburbia Sf. Voivozi, pendintă de schi- tul- Isvârelp, evaluată lei nouî 2,444 banî 76. și patru paîni®, sitnatu în Bucurescî culârea Roșie, • 7. Unfi Ioc® sterp® din orașul® Ploeștî, suburbia suburbia Cwtea-Vechej piața Sf. Anton®, caisa I S£. Voivozi, pendinte de schitul® Ghighiu, în Moșilor® No. îl, evaluat® patrn- 85 bani. 2. Una magasie în paiantă de ridu, situată portul® Brăjleî, pe unu loc® de 39 stânjim pa- trațl, evaluată în leî nuoî 10,903 și 6? banî DISTRICTUL TECUCI 1. Uă vie în delulu Nicorescii de sus®, comu- na Câsta-Lupiî, în mărime de 38 pogâne viă cn unu loc® sterpu, evaluată leî nuoî 10848, banî 75. 2. Uă viă în același dâlii și cumună, în mă- rime de 5 pogâne șî 18 prăjini, cu 1 pogon® și 27 prăjini locu sterp®, evaluată leî nuoî 1323 și 70 banî. 3. Uă viă totu în același dâlu și comună, în mărime de 12 pogâne, evaluată leî nuoî 4,377 și 5 banî. 4. Uă viă tot® în aceiași dâlu și comună, în hTKI^.imU WUI CASA GENERALU LAKEMAN, STRADA ENI No, 4, UNDE A FOSTU TELEGRAFULU. Suntă 35 de ani de cândă s*a fundată Pensionatul® Cianelloni ți 9 ani de cându s’a redeschisă după uă mică întrerupere. Basile solide pe care elu s’a restabilită suntu probate prin resul- tatole obținute de școlarii sei la esaamenile anuali și prin concursulu părinților®, cari aă bine-voitu a’i încrede educațiunea fiilor® d lor®. Essamenile general! depuse la localitățile scolarie ale Statului, în presimța delegațiilor® din partea Onorabilului Ministeriă al® învățiemdu- tulul public®, care a admis® pe ele/i și la distribuțiunca solemnă de premie, afi demonstrat® în fiă-care ană progresul® crescând® ce eî a® făcutu la studie și la moralitate. Ha acest® din urmă și alu noulea anu atâtu raporturile D. D-loru Comisari esaminatori prașieijuți de unul® din Membri! Onorabilului Consiliu permaninte alu instrucțiuni! publice cât® și procesul® vrrbale¹ al® acestui Onorabile Consuli®, rt- comaudă și atrage atențiunea d-lui Ministre asupra acestui pensionată, probând® mai multu de cât® tot u-dâ una faptele și efectele. Directorelc acestui internat®, ea român®, do doue ori roraân®, în- tâi® prin nașterea sea în Romănia, și al duoilea, prin originea sca Ita- liană, și ca nnulu ce din copilărie a secundat® pre părintele cou și a îmbrățișat® spinos» lui carieră, n’a fostă animat® de câtu de dorința de a reculege numai moralminte' fructul® laboriloru sele, și de a vedea din ce în ce maf mult® prosperând® Institutul® seu spre satisfucțiunea Guvernului și a societății. Elu n’a cruțiit® dâră nici unu sacrificiu pen- tru a introduce reformele prevăzute în noul® prospect® al® Institutului seu, reforme proprie unu! pensionat bine organisatu,- și a conrcspunde astu-felu întru tdte, pînă și la esiginție, cu asc^ptarea parințilofu Programma învățiâtnâutuluî public® este în vigâfc, profesorii Sta- tului respectiv! a! fiă-căreî clase dau concursul® loru luminat® în In- stitut® ehiaru pentra clasele primărie precumă și pentru limbele străine și arțile de plăcere: âră limba fraccsă ca dominant® în Institut® este impusă eu rigurositaț® și în esercițiu continuu'cu pedagogi, fransesî în totH timpul® și JocuSfi. Duoî-npro-tjece profesor^ unu preot pentru instrucțiunea pligiâeă, afei-ț de censorfi, procwror®, fepețitorî și pedagogî conpunfi personalul® Institutului j, unu Medic® visită regulat® infirmeria, ș: Domna Gianalloni iacongifră pro cepiî dd îngrijirile sâle adeveratu materne, potrivită cu etatea și temperamentalii fiă căruia, și fe întreține curețenia; &ă nutri- mentulQ variat® și abundante și jocurile și exercițiile Gymnasîiee forti- fică corpul® și senetatea școlarilor® în timpulu recreațiuneloru mită far vorisate în aeest® Internat® prin situațiunea localului aeros) și eonfor- t&bile, a curților® spațifisc și a umbrâseî grădine de recreațiune. Acestu Pensionat® în finej posedând® astăzi casa cea maî gran- diâsă prin întinderea apartamentelor® ce conține prin posițiunea luî cen- Itrale și salubritatea aerului, oferă școlarilor® leeașulu celu maî senetos®, qelu maî comod® și celu m?î pl&cutu. Juni Scalari! Fie ea voi, cari sunteți chiămațl a srtăbate cariera stadieloru, se recunâscețî într’uă d> aceste biue-făeătâre instituțiuni, se șpreciațt Bimpțjmentele și sacrificiele Directorului vostru, care nu-aștâptă de câtu de la voi adevărata luî satisfacțiune, mulțiămindu-se de a vă vedea oă-dată barbațî utili patrieî vâstre și eunoseendu-vă datoriei® că- tre D-moe^e®, către Măria-Sea iubitalfi nostru Domnitor®, către părinți și către societate La ' 6 Augesto este .epoca orc arie $ redeschidere! cursuriloră primărie, și îa îl Scptewbrîfi, aceloH Gymnasialî. In ăceștu interval® se voru admite școlari! ©aî nuoî. Afară de cumul preparatori® pentru Scâla Mi li turlă, dupe înțele- gerea ce Dircctorele acesta! Institut® a avut® cu d-nu Direct. alu Seoleî de Commerci®, va admite școlari, carî voru frecuenta acâstă scâlă, având® avantagiul apropiăroî localului, al® tepițitoriloră și pedagogilor® conducători necesarii ca și pentru- școlarii jde Licee. Prețiulu Internatului este do 60 galbeni p^e anu, semi-internuț® va plăti 36, și esternulu 24 galbeni. Se voru face concesiuni părinților® puțin® avuțl, sâu celor® carî vorfi așieija duoî sâu treî copiî de uă-dată. Amenuntele condițiunilor® și lista celor® necesârie la intrare se văd® în prospectul® Pensionatului Directorele, R GIANELLONI. 1NSTITUTUL0 ACADEMICU DIN JASSY. Se pote recomanda ca unica scâlă dinₜ Romănia, special® pregătitâre la Bt,: LOREAT și la SCOLA MILITARĂ resultatele căpetate ă® eleviî acestei Instituțiuni privată, care, pe lîngă succesul® ce a ayutfi la concursul® de intrai e din Juna Iunie în Scâla Militară, sc bueusă singură pînă acumă de onârea de a fi pregătit® pe cel întâiî Bacalo- reațl din Iași, o face a spera că nu-î va lipsi nicî de acumu înainte încrederea părinților® procum nu-î a lipsit® pînă acum®. - Pentru așî susține reputațiunea Institutul®, Di- recțiunea nu cruță nicî unu felu ( sacrifici® pentru a sc asigura, și în- tru împlinirea așteptări! pătinților®, de concursul® Profesorilor® dintre ceî buni de la Universitate, Scâla Militară ș» Liceiă ; aseminea va pro- fita de timpul® Vacanțiilorfi pentru a introduce mesurile de înbunătățire în igienă șî curățeniă arătate prin esperiența anilor® trecuțî. ©ursulu anu'uî SuokrQ 1868— 1869, pentru Secțiunea Primariă voru incepe la 15 Augustu viitoru; iar® cele pentru Liceu, Secțiunea, de Ba- caloreatu și Secțtunea Militare, vor® începe la l-iu Septembrie, înscrie- rile se pot® fecc chiar® de acum. Clasifieațiunea anului 1867—68 —-¹ ’* 11 <•1fc.rr.nj- r-ifci •fcbianr’fcSfc»Afc,^,^.fcr, ‘.■w-wa»’ —r- u URSA VIENEI 3 Septembri® FL. KB. NUMIREA PRODUCTELOR «AXAM. 2 Septan. BBAILA. 4 Septom. OIEBOIV. cobabib ți vap6be. OA. BB. 310 Grâu clacării eull I. chila lei Metalicc.. Naționale Lose......— Creditul®. ... 57 âO ... 58 10 ... &S 20 83 Acțiu. bănce 724 Uondon.211 Argint®... 114 Argi.lnmărf. 112 50 DueațI 5 80 •? s 44 ’f ii i> eărnău » M. „ „ I. ., n. „ arnăutu .ghircă Secară........... Porumb® ............ , .......................... Ovâsa......^..».,,.,..^.. Mei®..................„„J. Bapiță...,....ᵥf....T.... 133 — 155 240—270 235-245 158-160 113 — 115 209 *:296 240-278 24^—270 140 145 175 — 120-125 — - 81 — 74-66 51—48 Cor&hiî sosite încărcate ,, „ deșerte... „ pornite încărcate i, deșert». Vapâre sosite.......... „ pornite.............. Șlepuri pornite și în- cărcate ja Sulina.. ■aMriî.; 1 1 3 2 1 3 R 4 S l 1 Anii 1868 ' CTKB8SBESMeî bunuluî cava voi se cumpere, VI. Respunderea prețului vîndutu se va efeo- tua de camperătorfi, conform arti 83, 84 șj 85 din regulament®. No. 667, luniă 21. IE i iț a eșitu de sub-presă. Elevii ce nu voru fi priimitv-o, potu ș’o reclame la Institut®. Director Administrator. No. 368. 3 — 44. I. M. MELIC a VIS. GRÎU MILANEZ de se- l*mânță, calitatea cea mai btnă D. D. agricultori cari dorcscu a a- veyț se se adreseze chiaru prin poștă sâfl te parte, la sub-semnatu Corn. Ic&®, plasa Mljlocu, Distr. Oltu. No. 403. 3—2^. ' C. Plopâno. BAMOK AUSTRIACI Se vinde ®u nroțu favorahiK h Agenția de Assiguțare, vio-a-vis Ho- tel® „Concordia¹¹ No. 395. 6^. A N UNCIU. Aflând® că moșia Gor-1 i»gota din oeolu Mosteste acestu district® Ilfov® ce aparține acumu Statului aru fi destinată a se vinde ohavnien, denunțiămu printr’aoâsta ipre sciința tuturoră doritorilor® de a o cumpera, că acâstă moșia fiindu vecină cu a nâstră și călcată acâsta prin faptele arendașului actuală Du- mitru Mincu pentru care amu ro- claraatu, Onor, ©smeri Legiujtâre incă din Martiă, anulu trecută și acumu judelui de pace, spre a fi puși in posesiunea nostră, și desfi- are din DOCTORU MAROOVia o.nâre de a prevesti clientela «a Capitală și Provineiă că v® sosi în. Auctwesrî, fe 25 ale «datei. Dă consultațimi a casă, .tfemețn de la 8 — 9, &u sâra âe fc ®—-8. Strada Brezoianu. No. 81J No. 394. 34. I. r. CHETi A dl doctor® în dreptu, stabilindv so în Capitală ea avocat®, se recomandă Onor. Public®, pentru procese de pri ce natură; făcând® toiu-aă dată cu- noscut®, că inpricinațiloru fărămij- lâce, ao oferă ale căuta procese!» gratuit®. (Locuința: podu Mogoșâeî iuțate legalii moșorâele de hotare No 66, vis-a-vis de palsta domneseu) făcuta de pomenită în unire cu ad- vocatei® public®. No. 392. 3-24. DOCTOKU MCI Cunoscând® că acel® cumpărător î va pierd® partea cotropită de la ₐduce la cusoscința onorabiloră sei noi, fără nici uă despăgubire de la cliențî; ca s'a reîntorsS din voiagmlă noi, de fondu sâă venit făcutu în străinătate. Ordin^ă de C Mora, Elenca Iliasca, Mittana hB 2—4 âre. Strada Artei, No. 10. Mort și Safta Mura de aci din Ca-! No 38 L pitalS. 1868, Augustu 22. 3—24. T. Frumos, plus 18 gr. R. senin. Urzicenl, nour®, caldu, vîntu slab S, E, Botoșani. 14 gr. plus, vînt N. V senin Jiu, timpul® frumos® seuin, vînt® le N caldu. 20 gr. Vaslui, plâe multă, fiigu umojâlă. Huși, înouratu, vînt®, nâptea ploat®, rece. Leova, ploatMs Fălci®, 14 plus, ploat® 12 ore; con, tinuă Cahulu, p!6a generală Măgurele timpul® frumosu, s6re„ caldă, 14 gr. R. Giurgiu, cald, senin, atmosfera liniștita] 3 ’septemb?.- Slatina, timpulu frumpau, vîntu vîntu , variabil®, caldu 24. Caracalu, idem. Buche tu, jdem, Buze®, nouru, vîntu, căldură potrivită apa Buzeului practicabilă. R. Serat®, senin> linisee, cald 20 gr. Brăila, 26 plus, nour®, vîntu N. O. nâptea trecută ploat® tare. Dacă®, timpul® senin, vînt® N. V. 16: grade. 1 Galați, Inourat®, liniscit® gr? l ITJ ’ v!