ANULU ALU DOUE-SPRE-DECILE ADMINISTRAȚIUNEA PASAGIULU ROMĂNU No. 1 —REDACTIUNEA STRADA'COLȚ1A No. 42. VINERI, 23 AUGUSTU 1868. VOIESOE ȘI VEI PUTEA in? fl ]... • LEÎ N. LEÎ N. Fs iNU --- CAPITALE 48 DISTRICTE •58 FK efcsE LUNI „ 24 29 pE tsrI LUNI » 2 „ 15 PE UA LUNA i> •t> 6 UNU BSBMPLAEU 2 4 BANI PENTRU PAlîl^^ETRIMBBTRU FU. 20Î. /AJP 12 PBNTBU AU8TR1A. .... FIOR. 10 VAL. AUST. w* ww a a* v wv am MhIm n^E M SB MM Hi PKHTBU ABONAMENTE, ANCNțlURl țl BECLAMB A flESE H^BUt gB 9 a^S HEi ,sb adresa în bucuresci, la adeiniSTbattunea RW ■WwWB &JM PSI ■ 8 K Bl zuBⁿL?ⁱ 4s5 ’ ig! ■■ «M jgttB jS WSifiE «jâ M MM M ■ districte la couEiPONDiNȚii diariuluI țl ‘ fei'⁵¹'! fe*ll T'-/ ■M HB țRgjjfl B 3^2 H ^1 PBIK POSTA.-LAPABI8E* C.DAHRAS-HALLF.ORAIN BU a wfflLJBNSr kaBL Bk JUM*» j «ShBB wșBL. -iflM mwv ®fS® «hBEI OM WR ... ¹ LiNIA DE 30 LITERE 40 BANI Artielele trămise și nepublicate se vorti arde. — RedactdfQ fespundetorti Enjcenhi Carftda inbebtiuni ?i reclame. linia . 2» nuc LUMI1f£za-TE fl VEI FI SOCIETATEA PENTRU ÎNVĂȚĂTURĂ P0P0- i o RULUI ROMĂNU. * Duminică 25 Augustă la orele 12 din Zi suntă invitați dd Membrii ai Comitetului so- âncă tntrunu ciudată contrastă sâă cu ^e- cietății și dd. Profesori șcâleloru de a se Întruni spre regularea programeloru lui anu școlară. întrunirea va fi la localulă onor. Adulți nuou- socie- tăți de arme, gimnastică și dare la semnă. Vice-Președinte, P. A Urechie. ru r i . i. - SEHVITW TELEGRAFICA A3MU HOW 1MLVI. C0NSTANTIN0POLE, S^eptembre. Circulă vuetulii că Bulgarii aă trimisă uă adresă cătră Russia. D <■ j i < i. . MADRID, 2 Sept. Gazetta Germaniei de Nord dke că Prussia amănăndă convo- carea recruțilorfl și congediându în curândă reservele, a începută desarmarea ș’a datu prin acâsta uă probă reale despre iubirea iei de pace. *4 ob ;_______1.. Kiîi.Jjml ¹ (Servițiulu privată ală MONITORULUI). LUBECK, 31 Augustă.—Ex-regina Neapo- lelui a sosită aci d© )a Hamburg unde se va întârce astă-sâră. BERLIN, 31 Augustă. — Kreutzzeitung Zice că Bismark na se va tntârce pâte la Berlin plnă la finele luî Septembre. PETERSBURG. 31 Augustă.— Se'asicura că Țarulă va asiste la esercițiile cavaleriei gardeî cari voru începe luna viitâre. — Unu ucazu acordă ună congediă ilimitatu tutoră soldațiloră cari la 1 lanuariă 1868 voră fi servită 10 ani, concediu limitată aceloră cari voru li servită 16 ani, afară de aceia cari facă parte din radia mîlitariă a Warsovieî. Nu voră fi Insă conccdiați decâtă după ter- minarea esercițieloră In presința Țarului* ⁸³ Au»"st⁵ Tâte foile străine urmâză a s’ocupa des- pre pace sâă resbelă; fiă-care, după aore- Ciările sâle, susține pacea sâu resbelulă și nimene nu pâte oțărî care din ele prevede adeverulă. Cea-a ce Ingrijasce mai cu sâmă pe amicii păcii este necontenita contrazicere ce esta în presa francese care trece de mai mullu sâă maî pucină oficiosă. țiariulu fran- cese Debats în No. sefl de Ia 30 Aug. Z>ce: „Dacă n’ar fl în jocu cele maî mari în- terese ale Franciei, prin cestiunea de pace sâă de resbelă câ frământă a$i tote spiritele, ar avâ cin;' va dreptulă se surlțjă de silin- țele desperate ale presei guvernamentale spre a ne asicura despre viitoriă. Este ua co- media a vedâ acâstă presă divisală contra ieî tosa-șî, suflândă frigulă și caldulă, pîn’ a fie anunția le Pays, în tâte serile resbe- lulîi și le CoYiStitutionel în tâte diminețile pact!a.“ Cuvintele Mareea Jelui Niel, aptuale ministru de resbelă, aă făcută uă ’ntipărire forte mate ș’a mărită fîrescc temerea de resbelă. „Este de mare trebuință, dice l'Epoque (din Paris) se se facă lumină asupra dechiarări- loru mareșiâlelui Niel; căci, afară din însem- nătatea ce se cuvine a da cine-va cuvinte- loru unui omu atătu de mfluinte și de con- siderată că d. ministru deresbelu, ele suntfl FOITA ROMANULUI ION D£ CHAZOL.) ULTIMA PARTE. UJl: b lo XXVIIL De einci-spre-dece d. uă misiune care este „i i Belgia, nici d’a Stată uă alianță Francia. Insă, a- Laguâroniâre are d’a aduce pe gu- vernă și poporulă belgiană a aprețui săne- loșă situațiunea ș!a deduce, ca consecință logică, oportunitatea unei strînse amlcie, nu cu scopulă da provoca cutare sâă cutare putere, ci d*a aduce noue garanție pentru consolidarea odinii lumii întrege." piariulă francese Debats (28 Augustu) tratăndă cestiunea în revista sea politică în- tâmpină tn următorulu modu: — „Este pom posă, dară va conveni ori-cine că este camă întunecosă. înțelegemu uă alianță propusă și consimțită Întrună scopă determinată : dară, vorbindu politică, ce însemnâză uă pro- punere de strînsă amiciă. D. de La Guâ- roniâre se va duce Bruxelles cu titlu de am- basadore de amiciă: pentru prima âră ve demu uă misiune de. felulu acestu-a Acestu ambasadore platonică va trebui mai cu șâ> mă, după Memoriale, se se silâscă a face pe Belgi a ’nțelege camicia Franciei a de- venită Jjscutulă libertății ș’ală independințeî îoră,“ și nu trebue s’asculte organele cabi- setuJui prusiană carii uu cruță nici unu miZ’locă d’a re’nsufleți ne’ncrederea Belgilor contra politicei francese; Dacă organele ca- binetului prusiană jâcă ’n adevăru acestă rolă, este dreptă se recunâscemă că și foile oficiâse îlă ajută minunată La Patrie, spre esemplu nu perde mwi uă ocasiune d'a fi neplăcută Belgiei, și le Pays de căte ori are timpă, iâ armele și se pune în campa- nia spre a încorpora acâstă țâră cu Francia. Articliî acestoră doue ^iarie potă servi de comentarie plăcute dechiarării d’amore, ce, după Memorial, d. La Guâroniâre, ar fi însărcinată a face Belgiei." Spre a completa pentru aZi darea nâstră de sâmă în acâstă mare cestiunp, se facemu cu- noscută că d. Emile de Girardin, suptu a sea supscriere, Z*ee în Ziariulă la Liberte de la 28 Augustă. „Politica luî Napoleone I la Sânta Elenă, a lui Ludovic Napoleone, în cartea seâ, „ideie Napoleoniane," ș’a imperatorelui Napoleone III în celebra sea circularie de la 6 Sep- tembre 1866, este acea-a ce suslin‘.mă și noî căndă ccremă ca Francia, fiindu că-și impune grâua sarcină a unei armate efective de noue-sute de mii de âmeni; ș’a unei . armate eventuale de cinci sule de mii, se se servâscă d’acâstă armată, nu spre a redeveni marea grămădîre peste mesură ce era la 1813, daru marea grămădire legitimă ce. fu j80! A-și redobândi țermurile iei naturale, a-și reface unitatea geografică, acâsta este singura politică tradiționale a Franciei. A lua mițjlâcele dreptă scopă, este d’a cădea în- : truă amăgire grosolană ca și cea-a d’a lua umbra dreptu pradă." Așia dară, cu tâte că interesele cele mari ale tutoru națiuniloră ceră pacea, și cu tâte că alianciele nu s’aă putută face pîn’acumă atătu din causa principiului celui noă, națio- nalitățile, ce este âncă în epoca sea de fondare, cată și din causă că, afară din Francia nicî uă națiune, nici uă putere nu este âncă bine pregătită pentru resbelu^ to- tu și resbelulu amenință necontenită și Oc- cidintele și Oriintele. Și *n acâstă situațiune atătu de critică, ce facă la noî fracțiunile oposițiuniî ? Constatarămu In mai multe rân- duri, — și constatarămu numai prin actele și propriele loru dechiarărî — ca In deplină unire cu presa austro-maghiară, urmâză pe tâtă ^iua a calomnia, cu cea mai neaudită cutezare nu numai guvernulă, daru pe însu-și câpulfl Statului, și se sililescă, prin totă fe- Mfă dc calomnie, a provoca Trămânlătr în Intra ș’a face ună apelă necontenită la în- lervenirea străinului. Astu-felu cu cestiunea persecutării religiâse a Israelițilorii; astă-felă cu bandele armate ce spună că de optă luni se preumbă prin Romănia suptă scutulă și comănduirea guvernului romănu; astă-felă cu armele ce dică că de optă luni vină ne- contenită, în amia-țja mare din Rusia, și se depună în magasie pe marginale Dunării; astă-felă cu misiunea politică a d-lui Ion Cantacozino în Rusia, și cu depliha alianciă a guvernului romănă cu celu ruscscă; astu- fclă cu ocuparea țerCi de oștire prusiană, venită prin compania căiloru ferate; astu-felă în sfîrșitfl cu noua riampaniă ruso-prusiano- bulgară, din nuoă întreprinsă în foile loră din țâră și ’n corespondiuțele ce trămitu la foile austro- maghiare prin cariî repetă tâte aceste ca- lomnie și ceră totă cu vecinie argumente, dară cu noui stăruințe intervânire, asilindu-se a dovedi că astă-felă și numai astă-felă voră « du tea opri d’a nu se da focu Oriinteluî în- i trcgS. Astă-^i, cu durerea în animă .suntemă î datori ck se punemă în stare, din ce în ce maî bine, pe toți Romanii se ’nțelâgă și conspirațiunea și mai cu sâmă causa și ’n- demnulă conspiraliunii, după ce aretarămu, în mai multe numere și ieri chiară starea de frământare în care se află Europa întrâgă și resbelulu celă mai cumplită de cure este amenințată. In; acestă scopu se facemă uă noue dare de sâmă despre cele ce făcură și scriseră în filele aceste fracțiunile oposițiu- nei din țâră Întrunite tâte și represintate mai cu sâmă de către d^riulă Terra. In No. de ieri reproduserămă, după disulă dîariă/ strigările de alarmă ale oposițiuniî contra guvernului, fiindă c’a chiămată suptă arme conlingentulă anului 1868, și âncă ș’acelu-a nu după legea cea nouă ci după cea din anulă trecutu. Acâstă strigară, fă- cută acumă căndă tâtă Europa s’a gârbovită suptu sarcina armăriloru, și tremură în fa- cia amenințării unui resbelă generale, este ăe me vindecă de ună amoră din care n’am cunoscută decâtă durerile. La ce, se-ți mai povesțescu monotona mea întristare ? Cugetă- rile mele din tâte dMe suntu uniforme, nici unu evenimentă nu mai pâte schimba cur- sulă loră pînă la ora uitării. Timpulă o aduce pentru toți, și, mulțămilă lui Dumne- zeu, viâță dc marinară are âncă destui far- meci pentru mine ca se găsescu In ea uă distracțiune violinte la nesce sentimentalități romănesci. Prima Întrebuințare ce am fă- cutu de rațiunea mea a ună comandamente; am greutate, cea-a ce rni-a niune despre stima ce fostă dară .se ceru obținută unulă fără dată uă bună opi- au pentru mine și despre dorinția ce au a întrebuința cunos- cințele inele asupra estremuluî Oriintp. După țelegi acâsta, tdte luatu măsurii spre norabile comiteseî suriloru sâle, in cestiunile a asicura de Chazol cari suntă din urmă, se recunoscu unu de viitoriă. -Am uă csîstințiă o- în contra refu- silită, în cele felă de delica- teță. Suptă ori-ce formă ar fi, ea va tre- bui se facă numelui ce pârlă sacrificlulu or- d’ajunsă ca s’arete ori cui că (tea-a ce-i dâre I atâtă de departe, în câtu armata șioficiS- mai cu sâmă pe protivnicii guvernului ap- ni fură îmbrăcați civilii și astu-felu con- tuale este d’a vede națiunea pusa în stare l duseră spedițiunea in calitate de teram d’a s’apăra, Mai deună-^i Țărra publica iseă jidovi. Mania d’a conspira a <»median- depeșie — și ânșă ș’acelea falșie— că Aus-jiului de bâlciă Brătianu, tlă fatu se uite câ tria a oprită ori ce transportă de arme pen-1 nu eia demnă d’ună guvernă d’» ascunde tru Romănia; alaltă-ieri scâse ună strigată larme-în întrulu țerei; însă fiindă deprinsă de alarmă că guvernulă României a chiă-1 cu minciune și cu fraude elu a voită se tacă pe mată suptă arme 6,000 âmeni; în locă d’a Români se crâ^ă ca transporturile cele mari cor lăsa țâra iară oștire, pînă ce noulu Senată țineaăi instrumente pacinice, pe cându s’aducâă va revQla legea votată de Adunare. Ca es- arme aci gâște în țâră. Pentru ca înșelaciu- plicare a tutoră calomnieloră publicate In | nea se se pâtă sevârși, împiegații de la vamă Terra și ’n câle-Ialte organe ale politicei!cari nu erafl șicuri aă fostu destîtuiți, ș^ă ausfro-maghiare, ș’a protestăriloră contra ce- fostă înlocuiți prin persdne de încredere da loru 6,000 âmeni chiămați suptă arme, pu-'la Bucuresci; Mai nainte Insă d’a fi ajunsă nemu aci uă traducere, dup’ua corespond in ță ■ aceste arme „de la frqntariele Romăpief," cu data 22 Au-’ austriacă de gustă și publicată în Ziariulu din WienaI înșelăciune. Prasa cea noue. Se se cilâscă cu luare I coperitu și Ia fruntaria Moldovei, consulatul!!, ia lassy atlă despre acâstă urîtS Transportulu fu așteptată, des- constatată; prefectulu silită de aminte, avendu în vedere și situațiunea Eu-1trimișii consulateloru austriace și francase, ropei și cele scrise necontenită de Terra, mărturisi că lăzile de la Rădăuți nu conțină și cei mai orbi voră vedea, și cei mai sunjî I machini ci 50,000 de pușce cu cartușiete voru au^i, și c^j mai grei la înțelege: „Pe cândă guvernulă română c’uă mare deferință cu Austția șj capă voră r ecesarie, elă clise că voră mai veni și alte se- cu cia, trămite deputațiunî pentr.tr a face I transporturi. După asicurarea prefectului a- pârlă'ceste arme nu santu -destinate pentru insur-o Fran- ginții Bulgari ci pentru trupele române, .vo omn-\cestă este de crefutîi. Făr’ îndouîâlă că giă tuturoră șiai asicura de inocînța lui, se I consulatulă rusescă de la Bucuresci nu nu® pregătesce totu d'uă dată pentru resbelu cu tote mi^’Iâcele sâle, și mai cu sâmă cu acele ce i le procură Prusia și Rusia. Nu numai că, elă are acumu deja tâte ar- mele de cari are nevoie pentru armată și garda naționale, daru a dobândită âncă unu sporiă însemnată prin armele re a confiscată de la Austria la Bacău și cari au servită insurgințiloră bulgari; aflâmă Ancă ații că mai că scia totu despre acâstă afacere a frun- tariei Moldave, dară âncă c’a condusă-o in înțelegere cu guvernulă română; căci de mdată ce află despre miraculâsa onestitate a guvernatorelui Rusă de la Kamcnița-Podolski care, nesciindu nimică despre conspirare o- prise transportulu și constatase ce conținea prin deschiderea lăyiloră, elu trămise anulu din împiegații sei de la Bucuresci Ia fnin- elu a adusă prin Prusia 50,000 pusce taria Moldovei și la Kamenlța-Podolski pentru prusiane a spune acestui sermanu guvernator© ca fă- „Tratatele căroru-a România daloresce esis îcută uă greșială și că atâtfl onestitatea câtu tința sea, permită acestei țere a avea uă mi-1 și esaptitatea luî -erau ua neroZia politică, lițiă de 20,000 de âmenL Camera însă a pc care o plăti cu destituirea luî. Transpor- votată, în contrazicere cu tote tratatelel turile nemaî putândă fi spediote în taină garantătore, nu numai sporirea con ting in-1 s’a trămisă armată la Rădăuți pentru tel ui, care a fostu sancționată de prin-1 a le scorta.’¹ cipe, daru a adăugată âncă, Ia pele 100,0D0 Acumu că și orbii, preeumu Ziserămii miî de pusce bune ce avea, âncă 50,000» potu vedâlegămânlulfl ce esle între cele re- noue prusiane, fabricate după modelulfl a-jlatate in acâstă corespondință și cele scrise mericanu. Aceste n’au fostu murile cele bune în facia vorba d’uă conspirațiune, au troduce in țâră fără scirea aduse pe dru- lumii, ci fiindă cântată a le In- Europei ș’a în- să-și poporățiuniî,. în înțelegere cu Rusia. Suptu quventulu că s’aducu din Prusia prin Rusia, scule și machine pentru calea ferată, guvernulă română a transportată prin casa Raffellowitz de la Odessa arme pînă la frun- taria Moldovei,— și nu numai armele, daru și cartușiele necesarie sunlu gala ; — și guvernulă rusescă, care jâcă acumu la St. Petersburg comedia unei conferințe umanitarie a ajutai} fără rușin? acâstă înșelăciune, dândfl ordi- aci de către foile oposițiunli și de către Țerra, deplinulă legământă ce este între acusarea făcută guvernului ca chiămatfl suptă arme 6,000 Omeni și cele ce se spune aci despre aducerea a 50,000 de pușcî, prin A- i jutorulfl secretă alu Prusiei ș’alfl Rusiei;, se facemu cunoscută âncă unu ce de mare În- semne ta tc. r "jOlUi tuibf Suntu vre 20 dc »» cânduP șta resJ pândită prin unele judecie din România, nu o ne biurouriloru vămeî arme ca scule pentru gila ș’a “e trămite la Transporturile fură coperite de Prusia, de sâle, a privi lăzile cu căile ferate, a le si- fruntaric. esecutate fără Polonia și de și conspiratorii credeau că fapta loru fi descoperită nkî în viitorii. Ei au fi des- Rusia, nu va mersă o Insocescc totu-d’auna în preumblările sâle. Nimicu cunoscă Nimeni inimicie mai convenabile, prccumu vețji, și în tâte astea povețele bunului preotă. allă-felă în țâră nu bănuesce ua între noi, scrviJulă meă pe mare esplică despărțirea nâstră. Tâte mergu daru ’ârte bine. Remâne se scimu câtă timpă goliului seu spre a primi de la mine eci- acâstă esistință monotonă va fi suferită de valenlulă deslreî sâle. Langlade a primită deja Instrucțiunile mele; elu va îngriji în lipsa mea de totu ce trebue în castelu, făcându se crâză pe Viergia că elă acopere tâte chel- tuielele cu averea ia propria. Am primită ieri uă scrisorc de la elă, prin care mâ în- sciințâză cu amenunlulu de acca-a ce se pe- trece acolo. Dâmna de Chazol trăiesce uă viâță esemplariă „ nu ■primesce în. visită de- câtu pe preotulă și pe domnișdra Bertaut. trei Zile, plecă din nuoă la Saîgon. j „ ,-------------------------- __—---------------- Beijându^ a trebuită se reguleză, tu în jNu esc nici-uă-dată singură, unu servitore sc scie și nu se pdte Înțelege din ce causă, lasurda scire că Domnulu Româniloră este I în ajunulă d’a pleca din țâră. Mulți riseră d’acâstă minciună ce era atâtu de mare pe câtu era de ne ’nțelâsă și de ne crezută, mai toți deteră din umeră cu dispreță; și uitară minciuna. Amă aflată și noi acâstă nerușinată mjnciună, respăndilă cu atâta infamia amă înțelesă scopulă celoră carii o respăndeaă, dară amă tăcută șicuri fiindă, cacumă ca iotă d’auna trădătorii se voră den uncia înșu II ----- - — ---------------------- .- -“ facă unu jocă din demnitatea mea, de bre-te I lumea s’a ddprinsu a considera nero^iele li- nei femei ca uă atingere la onârea nâstră. Nenorocita nebună va afla atunci câtă pâlc s’o coste acestu nume din-------" ii preciulă de rescumperarea alfl mani reș* bunărîî sâle. Asta e totu mine, ună bjne pe care-lă ce ya acâstă natură neîmblânzită, așia plină de ar-1 ți-o jură I dâre și de neastâmpefu... Ea are noue-sprc-l De-uă-cam dată, nimicu nu a voi tu ae la păzi neatinsă, i <₍ s’a schimbate Zece ani. Va veni Ziua cându acâstă ima-reci in cursulu esislinței meleț amiralele a ginațiune, chinuită deja de visele născute în|uitată deja, „deșertarea mea," cum a nu* pasiunele falșe ale romanțeloru, va simți de- șertulu Impregiurulă iei, golulă șj noianulă in viâță sea. Chiară dacă ca m’ar iubi astă-Z', nu potu se presupună că nu voiă fi uitată nici uă-dată* Ordinea naturale a lucruriloră n’admile de focă aceste isolări... Ea va Iubi,' Insă eă nu suntă oinu cafe s’o Iasă se-șîl mită elu acâstă căsătoriă, și mpi că maî re- vine asupra irc jelorfi sâle ai .„«i ^ali. Petrecă uă parte din serele IL; nătășa mea de ,Sâ id. Se ’ți spună adeverulă ? eă caută acolo, lângă Genevieva, nesce dure- râse ilusiuni cari ’mi inviâză durerea* Me simtă trăindă atunci vin ruferiață. Ce abisu . J A T 720 ROMANULU 23 AUGUSTO 1868 ■..—r- —* - Acumă vre “IO ^ile foile auslro-maghiare pu- bllĂita acâstă scirc. 0 vgjurămă și totă tă- curămu ș’asteptarămu. In sfârșită Marți, 20 Augustă (slllfi vechiă) ^lariulif ‘Țârra pu- blică următârele liniej n GitimO în'tjiariulă La Lnbertâde la 23 Comunicațiunile particulare ce pri- mimu din Bucuresci ne asicură eă prin- cipele Carol, hospodandu României, obo- sitii de neunirile șl certele intestine ce dom- aescă tn țâră șl de rivalmațil® din afară ce se agitoză împrejurulă tronului,, s’ar fi are* tăndă Arte dispușii a renunța spontanei! la uă demnitate pe care n’a ambiționat-o nici de cumă, dâră care, ca se^icemă așa, is’a impușii prin voința regelui prusiei și prin elecțiunea poporului. moldo-romănO. Se vede că pr^pipele n’a consimțită a amâna proiectele de renunciare la tronulă din Bu- curesci, de cătii după stăruiti capului fa- miliei Hojieiizoljern/î regele Fredericu Guil- „Negreșită, daca țâra nbstră ar fi conti- nuată a merge pe calea pe care apucase, dacă guvernul nu s’ar fi preocupată de altă de câtă d’a respecta legile în năuntru, d’a po- toli partidele, tratândă pe toți în conformi- ste cu legile equității, âră nu consultăndă urele personali și gelosiefe mesquino; dacă, în locu d’a întărită ura între cetățeni; totu vorbindu-le de clase cari nu maî esistuₛ șj de privilege desființate pentru totă-d’auna; elu n’ar fi ve^ută înainte-’i decâtă cetățeni Români, de o potrivă cu toții înaintea legei și fără altă iistioâțiune decâtă a meritului ।personale; dacă, în cea-a ce privesce poli- tica din afară, Guvernulă „respecta neutrali- '„tatea ce ’i imphne âifuațiunâa nbstră șftra- ctatele, în locă d’a se arunca orbesce întruă n n politică aventurbsă, îndemnată la acâsta de puterile străine cărora le vine la socotâlă se laume. T „De, mar multu âncă se vorbia despre a- cește sgomote de abdicaee'ri Și totă în acelă po^ „Țârra" maî publică și cele următbrei mul '»nrm d u Dia^ulu „La Presse" de la 22 Augustă, conține: Uric -a vi'J „Convenimă că politica ministeriulul Bră- tianu blesâză pe toți cei ce nu credă că fe- ricirea Europei orientali, consistă Jn celă mai mare triumfă ală intrigeloru moscovite; Con* vehimă că ea ne mulțămesce pe guvernulă francesă ce vede propria’i creațiune „întor- căndu-se împotrivă’! șt servjndu pe inimicii sei." Ceara ce ne para maî de mirată, la prima vedere, este d’a vedea acâstă politică obo- sindă tasd-și pe principele' Garol ală Româ- niei, în punctata d?ală face se dorâscă ab- „ne compromită;" tatnmu cuvîntu, dacă gu- vernulu s’ar fi ținută cu stricteță fn limi- tele „Convențiuneî, ( .?? ?)“ neocupându-se ’decâtu de aplicarea legiloră și d’a satisface legitimele dorințe ale celățianiloră, astă-^i, n’amă fi ve^ută „organele cele mai acredi- „tate“ ale presei străine, vorbindă ca de unu lucru posibile despre abdicarea principelui României." Mai la vale și ca tnchiăiarea âca ce țjice „primiți asicurarea sințțiminlelorQ mele de stimă, considerațiune etc.* Corespondința din țâră, reprodusă de foile străine, spune că domnulă Romăniloră „a venită aci, prin în- demnulu Regelui Prusier," Și „Țârra" în facia acestei infame minciuni nu găsesce ună singură tuvenlă dejndignare. Ea spune că Domnulă voesce a părăsi națiunea șj „Țârra" nu găsesce alte cuvinte de cătă mai ântâiu d’ală ruga ca plecăndft se nu lase la ministeră pe d. Brăfianu, ș’apoi d’ală asicura despre „simțimintele iei de considerațiuhe." Crima fimdă patentă și masca dată josu de către înșn protivniciî nostrii. ne putemu opri aci pentru astă-di, aducendă numai a- minte acestoră organe ale politicei austro- maghiare că principefe Carol are în vinele sâle sânge d’ală luî Frederică celă Mare ș’ală Napoleoniloră și c’acestia preferă se ca^ă în luptă decâtă se fiă susținuți de către ine- miciî națiunii loru ; c’acestia nu se dan în lăture în filele de pericle ci din contra le mfruntă și d’acea-a aă catradițiune în fâmiliele loră d’a primi câte ună ducatfi, sâă ună re- gată cotropită de străină ș’a fonda apoi prin e- roismulu și ’nteligința loră ună imperiu. * dicarea. M) „Ecă acumu sgomotulă ce circulă, eă principele Carol ar fi voindă se tragă Elfi se perde în acele fire ce maî potă descurca? nu mai pricepe îe rolurile ce ’lă facă se jbee, și . . Se dice se re- nu se nimicii „Pricepemă desgustulă principelui Carol; meseria de principe domnitoră, nu are car- min! cu njsce miniștrii cari pucină le pâsă de adevăratele interese ale țerei, și cari, prin ambițiune personale, spre a mări teatrulă în care ei se agită, aruncă cu nesocotință și pe principe și pe dînșii in tbte asardele unei politice ale cării inspirărî vină de la, puterea acea-a ce este destinată a’i înghiți întriuă ^i-" Și diariulă „Țârra" publică ta ^iua de Marți, 20 Augastu, tbte aceste infamie fără $ice ună singură cuvântăm anulă singură maca ră. ■i i' g-’-r j fll 'di i A doua-di însă, adică după ce a lăsată ] 2 4 de ore națiunea ta facia unei; temenea ] infame calomnie . și insulte demnitățelniei ș’a Domnului leîy „Țârra" se otărasce a vorbi; și ce spunjir 1. Ca „foile cari publică a- cele scite, suntă, din cele maî acreditatei îa Europa uitândă cacele soire suntă date ca „oBrespondințe din București" și caă fostă Țerra. ta: „Eî bine! ijicemă¹, câ a '„părăsi țâra tn „mănele d lut Brătianu," âr fi a compromite viitorulă, esistința chiară ta naționalității nbs- tre. Nu cunbscemă motivele pentru cari prin- șipele a crezută pin’acumă cuviinciosă a mențînâ ministeriulă actuale. Este în dreptă la una ca acâsta și noi nu putemă a-’i cere comptă de actele sâle. Dâră, âncă uă dată, avemă dreptulu și datoria a țjice că politica d-luî Brătianu nu este aceea pe care o ere-’ demă cea maî bună pentru fericirea țerei nbstre, și „avemă prea multă încredere în „înțelepciunea și în patriotismulă principelui „ca se credemă că nu va părăsi nicî uădată „corbna României fiindă că acâstă corbnă nu „este numai o podbbă pentru fruntea Sea ceai „jună," ea este simbohilă unei misiuni su- blimat adecă a regenerării unuî poporă." Așia dară, Țâra reproduce maî ăntâiă una din cele maî mișielbse calomnie ale pre- sei auslro-maghiare, care ș’acea-a chiaru n’a cutezată a o reproduce de cătă duprnă „co- „respondințâ din țâră," și nu țjice ună sin- gură cuventă. Dup’acea-a vorbindă „a doua- ^i“ începe mai ânteiă prin a confirma tbte acusările presei austro-maghiare, prin a afirma că guvernulă conspiră cu Rusia și liicrâză tn contra Franciei ș’apoi țjice că Dpmnulă Romăniloră ar face reă d’a se re- Corespondinția particulariă a ROMANULU. Barcelona, 20 Augustă 1868 trage „părăsindu țâra în manele Brătianu." Nu este omu caro se nu ’nțelâgă că desbaterea ce face Țârra și maî cu d-lui tbtă sâmă Mesurele luate, mai filele trecute, de au- toritățile de aicea făceaă pe ori cinesc erb^â că ne aflamă în ajunulii vrunei teribile ca- tastrofe. $ile întregi s’au strecurată însă iară se se întâmple nimică astu-felu ca și gu- vernorulu, convinsă se vede de mica impor- tanția a bandeloru armate ce apăruseră ta mai multe locuri, aslă-di printr’unu edictu a revocată mai tbte ordinile energice și ri- gurbse ce deduse la începută. Grațiă acestei disposițiuni, porțile mariloră cetăței fiindă deschise, măne voiă părăsi țermurile Spaniei îndreptându-me spre cele ale Franției ș’ale Ita- liei — Mai ’nainte, însă permiteți’mi câte-va cuvinte asupra importantului orașă maritimă de unde ve scriă acâsta. pică câte-va și nu mai multe fiindă că ’mi lipsesce timpulă ș’apoi, chiară cândă așu dispune de elă totu siu m’așă aventura la facerea unei descrieri complete asupra prestatele; sâă a trecutului Barcelonei, ș’acâsta âncă în strimptele limite ale unei simple epistole. Uniculu scopă, dară ce ară putea se aibă epistola de faciă ca și cele-l-alte ce voiă avea plăcere a ve trimi- te e; d’a participa ceva nuoă celoră ce n’aă avută ocasiune a vedea sâă a citi despre lucrurile de cari voiă vorbi, și d’a împros- păta în memoria celoră ce te aă ve^uîu și despre cari aă citită acelâ-și lucruri yedute, sicuru fiindu că ele neavendă nici uă Mu- tate bis repetita placent. Aragonulă, la celu de RegatH. De atunci și' pînă în timpurile Evului Mecjiă, așQ putea dice că, pînă la Ferdinand Catolicuiu. nu numai că’și conservă intactă autonomia și independin’îa sea națională, ci se arunc- âncă cu vlgbre șj entusiasmă afară din Urnitele sâle pentru a le mân circumferinția și nș preumbla armqle’i vșjtoribse și flotele trium- fătbre pe Mediterana pînă în Gibraltar și d’aci pînă la Adriatica șj la Marea Nâgră. Unită cu regatulă Castiliei, Barcelona perdu importanția sea politică; în schimbă, mul- țămită laboriosităței ce distinge și caracte- risâză pe bravii și activii sei fii, pe lângă că ’și-a conservată vechia’i însemnătate ma- ritima șii comercială, a progresată așia de multă în industiiă, agricultură și instrucțiu- ne încăl astă-^i a devenită a fl provinția cea mai înaintată din Spania. E necesară a vedea prin sine însu-șl fertilele și frumbsele plan- tațiuni, numerbsele fabrice și usine pentru a putea apreția starea satisfăcătbre în care se află. Câtă despre instrucțiunea publică, ajun- ,ge a spune că dacă vrună Manier spaniolă ar publica harta difenteloru provinții spa- niole, din puntulfi de vedere ală iluslrațiu- nei ș’alu învețiămentulul, — după cumă celu francesă a publicată pe cea a departamente- loră Franciei, — Catalonia în acostă casă, no- kns volens, cată se ocupe loculă ânteiă. Acâsta e constatată și recunoscută de toți, du tbte protestele Castilaniloră și a Portu- galiloră ce se credă egali, dacă numai multă decât Catalanii. Pe lângă acâsta, movimentulă intelectuală în Barcelona e totă atâtă de mare câtă și în Madrid. Nu mai remânâ în- douială că emulaținnea și ambițiunea de a se ’ntrece una pe alta aă contribuită fbrte multă la acâstă luptă nobilă și frumbsă ce a fâ- bută ca astă-^i, cărțile didactice și în spe- cialfi, edițiunile autoriloru greci și latini pu- blicate în Barcelona și fiă cele mai preferate și mai căutate de studiățfi Universiîâțiloru spaniole șj porîugesd i jj * * ■* Barcelona are aprbpe de 200,000 de lo- cuitori, afa^ă de 30 la 50 .mii de poporă- țiune flotantă.. Construcțiumle ta marc parte noui si zidite la linie, sunlă d’ună stilă ar- chitectoffiicu fbrte de gustă, dle ,și camă con*- fosă din causa încăreărei și amesticăturei escesive ca adese se observă In ornamenta- țiune. Universitatea, Masedă, Biblioteca NaA țioaală, Archiva generală a Aiagoiruiui, câ- te»ya palate a duciloră și comițiloru vechi,। palatulu regescă, teatrul Lirică și celă.-ală ■Operei, palatulu de comerțu și alu Bursei, iPradulă Catalană, Câmpii Elisei, și alte multe Gumă de es. piețe, bulevarde, grădini pu- blice, fontânî cu jocuri de apă, statuc etc., suntă monumente demne de atențiunea cite- toriloiră șa urnele ce fosmeză adeveraîete or- stilă. Mâne pornescă- cu densulă la Marsilia de unde ve voii mai scrie dacă timpulă Imț va permite. A. V > — I. NAȚIONALITĂȚILE IN UNGARIA ȘI SLAVII DE (A vedâ No, de 19, In 1861, căndu SUD 41UGO-SLAYI4 20, 21 și 22 Augusto ) era se. se trimită depu- tați la parlamentjgă instituită prin constitu- țiunea fiii Fevruariă, dieta Croației și & Sla- voniei reproduse pe scurtă cererile făcute de dieta de la 1848 : unirea Dalmației,și a gră*. mceriioru 'șl restai^irea liberlațnoră loc:-' pede altă parte, ea declară că e gata a se în- țelege cu Ungaria pentru regularea aiaeiri- loră comune. Motivele de discordia eraO așa de numerbse în cătă nu se putură înțelege asupra nici unui puntă. Dicta de la Agrara refusă de a trămite deputății seî ia Viena Cu totă manifestata dibaciu și mintosă a- dresată Croațiloră de Ddak, înțelegerea cu Maghiarii nu isbutL In fine, Dalmația opu nea frațiloră sei din Croația acea-așî resls- tință ce aretaă aceștia fa orî ce încercare de nună mvoire, venită sâă de la Pesta sâfi de la Viena, și preferă se trămiță reptesin- itanții seî mai bine Ia parlamentulă domnule' Schmprling de cătă de la dieta de la Agrara. Regimele despotică și juentralisatoră ală d-lui Bach continuă se apese Croația. Tbtă ad- ministrarea era în mâna impiegațiloră tri- miși de guvernulă din Viena și sprijini^ ps baionete Vechia organisare a comilatelorO, a«:estfi bulevardtt ală libertățiloră, nu mal era respectată aci ca și ’n Ungaria, piy- rourile capitalei guvernaă aceste țeri, și ne- socoteaă moravurile^ nevoile și aspirațiunile loru. La 1854 s’aă Împinsă lucrurile plnă a impune prifitrună reseriptă imperiale, în- trebuințarea limbeî .germane In școlile de în- vețămîntă secundară. Era totă sjstema a- surdă case isbutiss aeia de. reă Ungpriloră și care consta-' a ’ sili uă națiune se se , serni vâscă cu reșce cu. Gioale deralismă uă limbă străină, pe care o ortee tocmâî din causa acâsta.— primiră favorabSe proiectele de fe- ale ministerullui Belcredi;| dâră ¹ căndă după Sa^ova^ d. de jBeust fu ■ nevoita a recurge, la dualistă, nemulțumirea lorii - jiu mai cunoscu margini. D^îa deja .Agn.^ refusă d’a fi represintată ia încoronarea paratului la Pesta -șj fu disoivată. AQe§?a, care se alese ca, s’o înțQcuiască nu sc arW animată de jnlențium ,mai conciliătore Jp pri- jința Ungariei. In ep L ta facia unei calomnie atătă de infame, „ÎȚârra" nu găsesce de cătă uă invocare către Domnitoră d’a nu lăsa țâra în măna d-luî Bră.tiânu, ș’apoi uă formulă ca cea-a ce se pune de poliția la sfârșitulă spistoliloru lomniele cele vechi, publicate de dânsa și] de î^esa austro-maghiară ș’apoi, suptă uă] formă de respingere confirmă calomnia. Crima este atătă de mare, în cătă este tre- buință, se punemă suptă ochii publicului do- vadă autentică. — Ecă ce ^ice „Țârra"; Fundată de Barca, generrlii cartaginesu, Barcelona trecu sucesivamentede suplu domi- națiunea Cartaginesitoră suptu acea a Romani- loru și a Visigoțiloră, brii după năvălirea Arabil orii, ea fu ocupată cândă de Ftamci cându de Mauri, pînă ce Carol celu Mare o incorpora cu imperiulii șeii și Ludovicii de Aquitania, o ridică la rangulu de comitâtă, agregându’i âncă ș’uă mare parte din terito- riulă cucerită de la Mauri, cu denumirea de Marca Hispanica și mai târ^iă Catalo- nia sâu Catalunia. — Declarându-se inde- namente artistice și sciințifice ale politiei. “ Dară multă maî încântătorii și mai plă- cută de câtă tbie acestea e, iară nici uă în- douiâlă, delicibsa privelisce, admirabila pano- ramă ce, de pe murei cetăței ca și de la schele, ne oferă Marea Mediterana cu spațiosaluipdttă d’aci unde vețji sute ae vase, bateîun și va- pwe prbeedinte de prin tbte părțile lumeî pa EfițioaalL PaȚlișaBii udM. cu Ungaria, eraă destulă ,de numeroși, nu la Agram, ci ta țâră: eraă mai ânteiă cei mai mulți njag-, nați și proprietari mari, apoi persbnele șu- puse Mutații puterii centrali, în, fine Ilalia- nâî do pe țermumte mă» și marea maiqrb tate a locuitorilor^ celoru două orașe mai poporale și maî comereîaaite, Essek și Va.= .«asdiu cari, situate îa oiarele Ungariei, iu^ ireținu cu acâstă țâră numerbse relațiuni. și venite aci pentru a face pe popbrele ce ®ra ma* aleșii cestiunea orașiului Fiume care represinla mal cunoscute unele cu altele și da focii spiriteloru. ale servi ca mediu de civilisare reciprocă. Unulă din ele pbrtă numele unei cetăți d’uă femă istorică neperitâre sechiamă Numan- zia. E solidă<;de dimensiuni enorme, doue pendinte suptă ună comite pe câtă de resbel- - -----------, -- ---------- --------- ---- nică pe atâta de viteză, Catalonia se¹ mălțiă m®șine ’î daă movimentulă, iară plutirea, a .rangulfi de Principalii., eru ta unire cu după cumu mi s’a spusă; e rapede g Uni- Esagerarpa priHențimu- lorii opuse o facea, in adeverii, prea dificile de resolvatâ, astu-felu în^cătu se multemte că pe ambele partite șr acestea ’î d®o uă importanța fbrte mare; ddln Piume este wr erașelă maritimă de 1.0,000 suflete, situată pe AdnaMca In fundulâ mai e și ânima nbstra’.... biții bre pe Genevieva? De ce n am tw Ună incidinte a deșteptată ieți durerea I ilea. Către sără, eramă singură în grădină Biâta marchisă a ajunsă ta ulfimulă ped^ Genevieva; ne duseserămă se ședemă pe fiodua acelei crude bble ce rra^cruțală pe terasa de lângă Champs-Elysâes. Primisemă nici unulă din trai-mei. Medicii vestiți ceᵢₙ diminâța acea-a ordinea mca dq îm- i a consultată aă cercată In dlșertă s’o ta-|bₐᵣcₐᵣG₎ anunțaseră mătușei mele pleca- sie, ea se simte osândită. împăcarea iei'teu ᵣcₐ ₘcₐ. Eramă tăcută și perdutu ta a- achiulă meă amiralele care s?a arătată mi- mintirile mele, cândă vâra mea mă luă de nunată psnlru ca, aduce uă mare ușurință i ^âₙₐ cₐ cᵤₘ ₐr fi pătrunsă cugetarea mea. dureriloră iei de mamă; ea scie că ®âne- ieva șiifiulu ieftini voră românea singur 1 Wme. Amă uium spune teă amil regăsită la Paris pe Sir Giarence OiBritti; elu vine câte uădată 1b marchisa ca ’uă rudă devotată^ Cu lactulu de btmă gustă câ fiune în tbte acțiunile sâle, elfi, pâre a nu se mai - Ion, de be pleci? imi ^ise încetă. . întrebarea acâsta me făcu se tresară. — Suntă marinară, scumpa mea Genevieva, res- puhseîă. Ordinea ministrului mi-o amintesce. I — In§ă d-ta ai cerută acâstă ordine, je- Juă ea, și. dacă ai voi sc faci a se revoca. . Lasă-me, se-ți vorbescă cu ânima deschisă gândi la cea-a w» s’a precutu intre tjoî; Cu|afecțiunile adevetate Suntă petrundelbre, și tblă recdla sea, noî vedemă toți una amică* la Sir Giarenvdv cu tbto că |l-ta mi-ai tăinuită, ca și mama l^ea, motivele plecăriț d-tâle Ig Chazol, anii înțelesă că uă nenorocire te desparte de Viergia, daru că d-ta totă o iubescî. Ce S’a întâmplată? Nu știu. Cată se fiă aâi uă taină fatală pentru că nici uă scrisbre a iei se nu ne viă, aici mamei mele nici mie. Acâstă uitare deplină nu e naturale cu âni- ma ce sciă că are ea. — D-ta o aperi după ună așia semnă de ingratitudine? — Da, o aperă,. reluă ea încetă; am destulă rațiune pentru că am ghicită acestă caracteru ciudată și chinuită pînă în afec- țiunea sea pentru minei Ea> era gelbsă de amicia nbstră. Mira spus-o adese orf ce- rând u-mî ertare de neîncrederile sâle. — -Ți-a spus-o ea însăși? Da,. și de acearalți vorbescă așia. Nu- mai eă singură potă ș’o cuhoscă, căci în timpulă câtăr amă trăită amândouâUGU neeco surori, sufletulă iei turburată mi-a făcută multe confidințe. Dacă m’a făcută se su- feră câte uă-dată, rătesîtă de natura sea ne- gi pusă, sciă eă ca me iubea, sciă câ eâ me iubesce âncă... Ion, pbte că uă vorbă a mea va readuce-o la tine ; dacă ea tb-a ofensată, pbte că așă împrăștia între voî uă rea în- țelegere a ânimeloră vbstre. Voiesci se-î scriă fără a spune nimică mamei mele despre a- câsta ? J— Mulțămescă, scumpă Genevieva, ^iSelă, mișcată de acâstă rațiune așia de gingașii, așia de naivă, șl care scia așia de bine se- rai pc' r nțja întristările, și ârtă-me că m’am induoitu a me încrede d-tâie. Acum, e prâ târziu... Tâtă s’a sfîrșită între mine și Vîer- gia... petilru înțelege. ¹ —o Suntii cuvinte pe cari nu le-ai putea ele tiară așia d@ teribile in câtă se nu taaî flit sperânțiă, pe câtă timpu ivi iubiți' amv Juoî? ——-— - ■ — — Ele sunlă celă pucină destulă de gra- ve pentru â'fabV'imposibile ori-ce împac chiară cu totu amorulă meu..!’ — ’ra-S daeă ași inqeijca cu tdte astea? Iii®, Cd Uă ’ cugetare lașă vmî pătrunsei spiriUiă, dată fii -cea din urmă luptă cu slăbiciunea mea.— E imposibile, scumpă Genevieva, rw punseiă; ori-ce încercare de- împ&aaire «1* atinge acumă demnitatea mea. Precumă ve^î, sbrta mea e împlinită. Aș- teptă ca uitarea se-mî aducă rețiausulă. Ptaă peste doue' d®®- Acâstă scrisbre U doctoru în dreptu, etabilindj -j în Capitală ca avocată, se recomandă Onor. Publică, pentru procese de ori ce natură; făcândă totă-uă dată cu- noscută, ea inpricinațiloru fără mij- loce, se oferă ale cătata procesele gratuită. (Locuința: podu Mogoșdeî No. 66, vis-a-vis de palate do: . că) No. 392. _ 3—2J D0GT0RUMARC0V1C1 ~ are ondre de;,a prevesti clientela sa din Capitală și Provinciă ei-™ sosi în Aueurescî, la 25 ale cnrintei. Dă consultațiunî a casă, dimmdța de la 8—9. dră sdra de la 6—8. Strada Brezoianu. No. 21. No. 394. 3(j. ellinî, care compătimesc® pentru su- ferințele Candioțiloru, și maî cu samă ceî domiciltațî în campaniă, a nu da nicî unu crdzemânt® la niște in- divide care de câtă-va timpă pre- uinblându-co prin țără, se recomandă ca trimiși din partea guvernului pro» vizoriulă ală Candieî, cerând aju- toră în numele Cadioțiloră. No. 379.___________ _ 3 —3 aici favorabila recun6s- cere de care se bucură deja în alte părțî. GUSTAV R1ETZ, Curtea r veche, No. 15, la Drapelul albă. VRSA VIENEI GIDBGIU. OOBABIF. ȘI VATOBE NUMIREA PRODUCTELOR GA. BB. 10 2 Septembriă. 18 2®0™270 81—>74-66 9> 51-48 Pucați... 6 138 -150 175—176 110—125 B$>ILA. 1 Septem. 90 10 15 50 SALAM. 28 August Văleni, noură. Câmpina, puțină vîntă,” căldură grade R Mărgineni, timpulă nourosă. Ploești, căldură potrivită, linisce 265—270 240—250 200—21U 15?—160 ciacâra eal. I. chila lat SS „ II" 1, efcnău „ I. , —’ s, „ II- „ — arnăutu ghircă........ INDIFERITE MĂRIMI Focșani, plus 14 gr R. după uă p 5e (■ 'GO.jl continue de 20 ore saă însenina», ; l»IBCttU. , —----------- ---------------— — TIPOGRAFIA II M» â câte de la Prtfectwre de Police S’A MUT ATU nit No. 368. 6 — 3$. AFIȘE, DIARE * £ ÎI î ' KAKI SI MICI de diferite feluri^ ETICHETE. CONTURI. CONTRACTE. POHTE, CIRCULAM SI PATURI - com»iehcialI.e: BAPTISM, VISITE, CUNUNIE Șl ORI CK ALTR BILETE DE INVITAȚIE ȘI MORTE PRIIMESCE TOTU FELULU DE LUCRĂRI, PRECUM n Metalice..... 57 Naționale..... 58 Lose.......... 62 Creditulă..... 83 Acțiu. bănce 725 London....... 210 Argintă..... 114 Argi. înmărf. 112 80 75 43 Secară.... Porumbă Or$u...... OvSsH.. Meiă^M^i Rapiță .... Corăbii sosite tacărcate „ „ deșerte... „ pornite încărcate „ „ deșerte.. Vapdre sosite............ „ pornite................ Șlepuri pornite și în- cărcate la Sulina ....... Anu 1868 OHS^K R. Serată, timpulu fdrte răcorosă, ploat multă. Urzicenî, noură, frigă, vîntă slabă Giurgiu, noură, căldură 24 gr. R. Tecucî, plde multă eu vîntă 1$ gr. R. Alexandria, timpulă nourosă, căldură 2 gri R. Găeștî, senin, plus 18 gr. R. T. Frumos, plus 12 grade R. plde și Slatina, timpulă senin, fără vîntă căi dură 17 gr. R. Caracală, idem. Bechetă, idem. Mihăilenî, senin, vîntă W. Tîrgoviște, timp răcoros, cald 17 gr. R., Dorohoî, plus 17 gr. R. vîntă rece de la N W vîntu variabilă. Botoșani, plus 17 gr. R, vintu tare N W. C. d’Argeșiă, timpulă frumosu, reedre mare. Craiova, timpulu senin, căldură 18 grade R. sa 2 Septemorc T. Ocna, căldură 12 gr. R. nourosu,! ploată. Folticenî, plus, 18 gr. R. senin, vînt|N. Roman, senin, vîntă tare, plus Uj grade R. ?. Nămțu, timpulă nourosu, puțină pl6e. Piatra, noură, plus 15 gr. R. T?! b IJDdT ; q Pi>i' .’H inwhb nî msj iiIniL tc bnllflir» Jofni’ Pnniig IUn b’ J? CAVIAR dAstrakhan. BIERE DREHER de Vierme, en bouteille. HUILE VIERGE de Provence LIQUEURS et VINS 4tran- FRUITS GLACES, au Sirop et ă l’eau de vie. BONBONS, CHOCOLATS et THES. etc etc. STRADA COLȚEI, No. 42, VIS-A-VlS DE BISERICA ENE Casele după calea Mogoșdd, subu No. 50, vis-a-vis dePa- sagifl, în care se află Otelulu. Lazărtî, și care se compunu de . 22 odă! swCi 2 prăvăli! în fața Stradei cu 4 odăi, 1 bucătărie, cu doue cămări, 1 pivniță, 2 beciuri, podii peste tbtă casa, grădină și cu basin de apă în mijlocului curții, avencu aseme- nea atâtă odăile de susu, câtă și cele josă cumă și bucătăriile machină pentru sebterea apel, se daă cu chiriă de la Sf. Di- mitrie voitoră. Amatorii se potă adresa în orî-ce vreme spre a - le vedea și a șe înțelege cu sub-., semnata care locuește în aceste . CASE. TEODORA M. MAgTICHL M GASINU FILUE/ NU & IONEFCU Recomanda Onor. Public precum și domnilor Arcliitecti ♦ __ . • . - • .r : ■ j CIMENT ABEVERAT RE PQRTLAKB GARANTAT preenm și diferite COLORI frecate și ne frecate cu uleiii, ULEIU fierții și ine fierții pentru Colori ade- veratu englezescu. Diferite Lacuri pentru dalb lustru la bri-ce obiecta, și a se usca îndată, precum și CERUL U.A de scânduri garantată, '•re/i rile suntii forte modeste. 11LLEANU « t iOA'ESCU. CA ȘCAVAL D E PENTELEU 9 I ' J lf⁴ S jl Subsemnatulu anun dă înaltei nobilimi și onor, publicu că au so- sită primulu transportă de Cașcavală mare, acăria calitate după cum se va vedea este mai superiâră de cetu totă-de-una. De vin- zare se găsește și la d-nii I. Ovesa, Ion și C. Georgescu și N. lopidiHanu ȘerbaH-vodâ. IOAN ANGHELESCU, Calea Mogoșâe i is-a-vis d< Palat , . ' / î . . n tipografia G, 4, RosettL 42, , . . . . ... ■ ,.' - ■ ■ -1 ⁹,¹ . 1¹. 1. 1 ’ . i i ' t ‘ ™ “ www.dacoromanica.ro