ANULU ALU DOUE-SPRE-DECILE ADMINISTRAȚIUNEA PASAG1ULU ROMANU No. 1. —REDACTIUNEA STRADA COLȚIA No. 42 JOUI, 22 AUGUSTU 1868. VOIESOIC ȘI VEI PUTEA LEI N LSI N. EE and --- capitale 48 DISTRICTE 58 PE BfcSK LUNÎ 24 »» 29 rs TREI LCNl >» 12 15 VPE DA LUNA 5 « UNU B3KMFLABU 2 4 BANI FsNTBU .PAIUS ?E TRIMESTRU FB. 20. PENTRU AUSTRIA. . . . * FIO®. 10 VAL. AUST. ” i lumin£za-te șt vei fi — --------------- PENTRU ABONAMENTE, ANUNQIUrÎȘI RECLAME A SE ADRESA ÎN BUCUREBC. LA ADMINISTRAȚIUNEA IN DISTRICTE LA COBESPONDINȚl! DIARIULUI țl PRIN POSTA. - LA PARIS LA IX DABRAȘ-HALLEORAIN RITE DE l’aNCIENNE COMEDIE NO. 6. ,j ANUNțlURILE ZIARUL? ..r , v . n 1 . o LINIA DE 30 LITERE ... 40 BANÎ Articlele trămise și nepublicate se vorii arde. — Redactorii respundetorO Carada. ubebtiuni?i reclame, linia . . 2 lei n&: SOCIETATEA PENTRU ÎNVĂȚĂTURĂ POPO- H₁ j RULUI ROMANE. Duminică 25 Augustii la orele 12 din <]i suntă Invitati dd. Membrei aî Comitetului so- cietății și dd. Profesori scdleloră de Adulți a se Întruni spre regularea programeloră nuou- lui anu școlară. întrunirea va fi la localulă noi. socie- tăți de arme, gimnastică și dare la semnă. Vice-Președinte, F, A. Uvechie. —,-------------------Tjnr-i------7—7 Bucuresci EV " Ieri numai apăru in Romănulu „întim- pinarea" celoră 408 comercianți, în privința inițiativei luate de Israelițî, pentru redicarea unui monumentQ ală Unirii, și a^i orga- nele reacțiunii o reproducă ș’o aprobă. Și nu numai aprobă „înlimpinarea" dară âncă în- cepă a o sploata in felurite moduri ș’ai da interpretări contrarii scopului ce avură sup- scriptorii iei. In adeveru, ideia celoră 408 comercianți este forte limpede esprimată in a loră intimpinare; iei spună, 1-iă, că nu voră ca străinii, ori-cariî ar fi, se iâ uă a- semene inițiativă; 2-a, că nu credă c’a sosită timpulă a se redica monumentulă Unirii, „căci nici aspirațiunile națiunii române, nici visidu eroiloră iei âncă nu s’au IndepUnitu “ Dup’ aceste cuvinte, ce suntă temelia „in- timpinării“ se ^ice: „asteptămu însă ca pe d’uă parte se vedemă România bine conso- lidată, Oră pe d’alta parte, tendințele șas- pirările Româmloru realisate pe de- plinul Și noi la rândulă nostru întimpinândă „în- timpinarea’¹ amă (JisO că nu trebue se ne dămă visuriloră și s’asteptămu a loră de- plină realisare, ci se constatămă și se con- solidămă în tdte modurile, și cinară prin bronz cea-a ce avemă, multulă ce amă do- bOndită. Amu aretată că, după noi, cei carii așteptă. cu braciele încrucișiate, nu numai nu dobândescu nimică, dară perdă și cea-a ce au. dobândită; că nu trebue se visămu ci se lucrămă cu toții spre a consolida cea-a ce avemă, că monumentele servescă fârte la consolidarea bunuriloră dobândite, și că numai Inimicii nostrii voiescă s’asteptămu, se nu facemu nimică, se nu consolidămă nimică și se nu punemă suptă ochii poporului în pâtră și m bronz, bunurile cele mari, realisate deja. Unulă din organele reacțiunii, posl-garda și totă d’uă-dată resunetulă presei austro- maghiare, piariulă Țerra, reproducendă a^i întâmpinarea celoră 408 comercianți, și numaî a loră întâmpinare, dice: „Mărturimă în sinceritate c’aceste dm urmă ideie mai cu sâmă, aă tâtă aprobarea ndstră ș’amă fi fe- riciți dacă toți Romanii le-ară împărtăși. Amă spusu-o în mai multe ocasiuni, și o repețimă pe faciă și fără târnă: Doiimă din sufletu mărimea și prosperitatea țerel nâstre, ne asociămu din adânculă ânimei la tâte as- pirările sâle cele mai mari și mai nobile; dâră tocmai pentru că voimă succesulă și nu răpunerea; îpentru că voimă realitatea âră nu umbra, credemă că trebucsce se lu- crămă cu multă prudență, se nu ne gră- bimă, se calculămă bine tâte șansele favora- bili sâu desfavorabili, căci nimeni n’are drep- tulă a juca la norocă pe ua carte sârla unei națiuni Voimă dâră se ne ocupămă ântâiă de consolidarea stărei nâstre din întru, de instituțiunile nâstre constituționali, căci aci este piatra fundamentale pe care putemă ră- dica cu tăriă edifieiulă nostru. Făpândă altu- minterea, amă face ca căndă amă zidi pe nisipă șj ântâia suflare a furtunei ’lu-ară surpa." Mai âuteiă constatămă că aprobarea ce se da întimpinăriî în genere, este în doui peri. Prin cuventulă „mai cu sâmă" S’aprobă și se desaprobă în totală întimpinarea comer- cianțiloră, reservându-se astă-felă dreptulă, după împrejurări, a se cjice că nu s’a apro- bată cutare și cutare ideiă. Dup’acâsla cei de Ia Țârra teă frasea ce ’n adresa celoră 408 este incidinte, po d’asupra, cumă amă țjice romănesce, o facă principale și ^icu c’a- cesti comercianți împreună cu dînșii, și dîn- șii împreună cu acest! 408 comercianți aă a fostă în- tr’uă situațiune mai critică de cătă acea-a în care se află astă-^i. Ea nu arc nici pace nici resbelă. fiă-care Stată esle silită a chelțui pea mai mare parte a averii sâle pentru .armate și capitalurile ce mai remănu disponibile, spăimentate d’a- câstă stare de lucruri, stau ,în neproducere, cea-a ce aduce uă marc și generale vătămare. Știrile telegrafice, opiniunile diarieloru, și știrile transmise dâ corespondințele nâstre particularie, publicate ieri tn acâstă parte a diariului, ne arâtă amenințarea resbelului cres- cândă necontenită, și făr a se vedea âncă putința unoră alianțe de âre care valâre pe cari se sc pâtă rezema cei carii aru Începe adi ună resbelă atătă de spăimeolătoră. Astă-felă, spre esemplu, veduramă în filele trecute că piariulă Le Pays atacă, și âncă In modulă celă maî necuviinciosă pe Italia, aliata cea mai legitimă și cea mai natul ale a Franciei. Furia a mersă pîm a-î dice „se-șî aducă aminte că Francia a avulu Prefecți în departamentele Italiei." Asemene atacuri re- voltă uă națiune chiar din cele maî mici, și prin urmare orî cine înțelege efeclulă celă reă ce ele aă produsă în Italia și cătă înăsprire a trebuilu se producă în Francia înlimpinărilo diarieloră italiane. Pe d’allă parte, pe căndă se susține că Francia va dcchiara resbelă Prusiei, pe lîng’atacurile ce unele diarie din Paris, maî multă sâă mai pucină oficiâse facă Italiei, Roma stă âncă ocupată de oști- rea francese, cea-a ce aduce asemene uă mare iritare în Italia, piariulă Perseveranza din Milano, publică unu articlu suptă titlulă: Și Roma ? prin care arâtă că ocuparea Ro- mei nu face de cătu „a ânima reacțiuuea, a face maî pucină sicură starea apluale a lu- cruriloră" și sflrșiasce dicundu; „La cc ser- vescă dară Francesii la Roma? Imperatorele trebue se scie. Ei răcescă amicia italianiloră pentru dînsulă, făr’ a întări pe Papa. Acâsta âre voiesce? Nu negreșită; ș’apoi înse-și con dițiunile din întru ale Franciei ară trebui se-lă îndemne la retragerea oștirii." Câtă despre celă-l-altă aliată presupusă ală Franciei, despre Austria, după ce vedu- rămu că nici financiele nisi oștirea de care pâte dispune, nici spiritulă poporațiuniloră din imperiă nu’î permită d’a intra acumă ntrunu resbelă, apoi știrile din urmă des- veluiescu deja complicări noue. Convocându-se Bohemiei, I dar, dietele. 81 -de deputați £i dietei n’aă venită ș-aă depusă îq mâna marelui mareșală ală Bohemiei. în numele a cinci miliâne d Bohemi, uă notă prin car arâtă causa apținerii loră și reformele ce ccrăi Corespondinția Austriacă, foia maî ofi- ciale, (25 Augustă) di:e „cacea notă este „uă adeverata epistolă ’de desfidere adresată ^Austriei aptuale: notă prin care Bohemia „se desparte cu totală de Austria aptuale „și de constituțiunea iei dc la Decembre, și’ „se desface de ori cc îniatorire către densa „pe câtă timpă uă nouă convențiune politică „nu se va face între dinastiă și corpulă re- „presinlativă ală provincieloră hoheme." Membrii Bjhemi aî comitatului permaninto ș’au dată și dânșii demisiunca și d. Rieger, demisionândă din fun țiunea deintendinle ală teatrului din Praga a pronunțiată ună dis- cursă prin care a motivată retragerea sea, Iotă din acca-a-șî causă. Morgen-Post ^ice asemene că „lucru- rile tn Bohemia si ’n Galiția devină neplă- cute." Elă arâtă că Bohemit ceru „a se suspende îndată insliluțiunile aptuale, a da uă nouă lege eleptorale, a face ună nuoă pactă cu Bohemia, a se numi ună ministeriu bohemă și imperalorde a se corona rege la Praga. Nu credemă, adauga ^isulă țjiaiiă, că va fi ună singură omă care ar putea sfătui intrarea în negociare cu Bohemia p’a- semene base." Totă acelă ^iariă mai țjice: „Esle și maî de deplânsă ca și F Ionii facă causă comună cu Bohemii. Pedicele însă, neajunsurile și per ielele dualismului austriacă nu se mărginescă aci. Vețjurămu în no. trecute cumă magghiarii aă dechiarată nu numai că nu voiescă unu resbelă cu Prusia, cu Germania Nordului, dară că nu permită Austriei nici chiară se aibă aspirațiuni d’a-și relua ună rolă în Ger- mania. Ecă acumu unu nuoă manifestă ală Unguriloră ce-lu publică organulă celă mai acreditată ală guvernului magghiară Pești- Naplo: „M. S. regele Ungariei este în dreptă d’a întruni cu corona Sântului-Stefan tâte țe- rele cari aă fostă ale iei uă-dinioră, ș’a- ceslă dreptu nu s’aplică numai Dalmației, — o (Jicemă cu tâte atacurile c$ sunlemă șicuri d’a le provoca din partea diarieloră de la Wiena — dar elă semtinde ș’asupra Galițiel și Bucovinei, țeri pe cari Austria Je-a luată formale în slepănire Jn virtutea vechiei orii, titluri ale corânei Ungarie}. jVomă dicc chiaru acestoră cjiarie că Gajiția și Bucovina s’ar bucura fârle multă d’a 4- vea autonomia cu acea-a-și mesură cu care ca va fi dată Croației; esle mai multă âncă: însa-și Boemia și Moravia ar primi acâsta cu plăcere; însă acâsta nu mai atîrnă de noi. „Nici Ungaria nici guvernulă seă nu voră putea fi blamate dacă Galiția și Bucovina ară ruga pe rege d’a le pune cu corâna,Sântu- lui-Stefan în acclo-ași raporturi ca și Croa- ția, și n’ar fi de locă de ce sc speria dacă Ungaria, în interesulă puterii monarchiei, ar recomanda Reichsrathului de la Wiena a a- corda Boemieî acca-ași mesură de autonomiă. Nimi :ă nu va fi mai menită a combate pan- slavismul dc cătu uă politică care ar da satisfacere deplină tutore Slavlloră diu Un- garia și din Austria." |Jₙ ₍₎ „In presința acestora mărluriri, adaogă corespondința de Nord-Est, nu pare âre că dacă ministerială cisleilană nu va avisa la timpă, Austria ar putea fi in ajunulfl p- nei transformări noue și otărîlâre?" . Așia dar âcă Galiția și Bucovina amenin- țate d’a fi încorporate cu Ungaria ș’Auslrja amenințată la rândulă. iei. de noue și mari scuduiri flJj ie m iw Și cândă tâtă Europa Oceidiotale se află într’uă frământare„ despre’ care istoria n’a mai oferită ună esemplu de la. revolu- țîunea, religiâsă din seclulu ală XVI-lea, la noî, foile oposițiunii strigă că guvernulă a violată Constiluținea ș’a pusă arbilrariulă în oculă legii pentru c’a chiămată contingen- tele votată anulă trecută. Se cercelămă pu- cinu faptulă. Camera a votată, în urma Constiluțiunii egea armării, prin care se pune îndatorire tutoră cetățianiloră d’a servi cu arma în mâ- nă patria loră Astă-felă dară acumă, în urma acestei legi, votarea conligintelui a- nuale nu mai esle, cumă (jică organele opo- sițiunii, fișarea impositului de sânge, căci a» ceslă imposilă s’a fipsală prin lege pentru toți, ci curată și simplu uă cestiune de bu- gete. Arliclulă 120, cere ca conliginlele FOITA ROMANULUI ION BIS CHAZOL ULTIMA PARTE, xxvn. ■1b “¹ ¹J . După doue ore, eramă în strada Montaigne. Intrebaiă de domnișâra Bertaut, după cumă ne înțeleserămă. Comitesa de Chazol nu-și spusese numele la ospelă. Fuiu conducă în- dată la ună apartamentă în etagiulu ântâiă, și introdusă într’uă cameră unde asteptaiă căte-va minute. In fine sora preotului apăru, și me invită se intru întrună salonă. Vier- gia sta pe scaunu; Ia vederea mea, ea se sculă cu vioiciune, făcu ună pasă spre mine, și se opri privindu-me mai tremurândă. Dom- nișâra Bertaut se retrase, lăsându-ne singuri. Emoțiunea ne coprindea pe amendouî cu tâte silințele ce făceamă spre a ne areta li- niscițî. In fine, după uă minută de sbu- ciumare: — Ai dorită se me ve^i, dâmnă, țjiseiu spre a-mî vorbi desdrp afaceri im- portanți. -r- Esle adeveratu, respunse ea. ; z illi f ”■ Te ascultă. Ea se înduoj âncă unu moment u, ca ne- cutețjândii a înfrunta convorbirea. Era fârte pălită, ochii sei păreaă că fugă de al mei; dar trebuia se vorbâscă, ea luă curagiă. — Orî-câtă de greă ar fi pentru mine a- cestji subieclu, domnule, ^isg ea în fine c’uă voce neliniștită, și ori-cătă de ciudată ar fl acâstă Întrevedere, am crezută că, chiaru i6u • ■: . ’) A vedea Ndc de lu 25—dl luniu, de ia 4—13, de la 15 — 23, de |a 26—81 de la 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 14,15, 17, 18, fa ji 20 Augustfi. dacă a’i înțelege reu motivulă venirii mele aci, grija numelui d-tâle me opria d’a în- crede altora de cătă d-tâle olărirea ce am uată In urma propunerei d-lui Langlade că- tre mine. Am înțelesă prea tăr^iu că, în cea-a ce s’a petrecută între noi, se mestecaă ces- tiunî de bani, pe cari nu le-am prevedută făcândă cea-a ce am făcută. — Era necesariă, dâmnă, respunseiă, a regula uă situațiune de interese cu totulă naturale între noi, precumă și a sci otărî- rilc ce a’i dori se tei în privința vieței d-tâle, în care suntu fără voia mea constrînsu a me mesteca. — Langlade m’a luminată asupra dreptu- riloru mele; domnule, și, pentru a’țî vorbi despre acâsta, te-am rugată se-mi acorili uă întrevedere; motivele despărțirii nâstre fiindu’i necunoscute, mi s’a părută că numaî d-ta singură a’i putea se otărăscî despre cea-a ce trebuia se afle elă în privința acâsta. — Eă, dâmnă, ași fi crezută, din contra, că aceste cesliuni, grele de tratată între noi, maveau necesitate de cătă a fi definite de notariulă nostru, de âre-ce suntă regulate mai din ’nalnte .. . afară numai dacă resur- sele cc-ți asie ură contractulu d-Iâle ți se pară neîndestulătârie. Te înșeli, domnule, clise ea cu vio- ciune, căcî eă vină, din contra, a-țî declara că nu primescă de locă acestă venită, și eă nu voiescă nimică de la d-ta. La acestă cuvântă, pronunțată c’ună toqă clărîtă, nu putuiă se rețină ună gestu de surprindere. — Ce aî dar de gându se faci, și cumă credi a trăi ? ... — 01 linistesce-te, respunse ea cunusu- rlsă amară; notariulă d-tâle nu mi-a spusă âre că am uă avere în cea-a ce mi-a dală dâmna de Sânozan.. . Doue sute de mii de franci, după spusa lui. Potă se trăieșcă cu acâstă sumă, pe care am celă pucină drep- tulă s’o privescă ca uă parle din moștenirea tatălui meă. — Ore consilianulă d-tâle Marulas te-a catechisată asupra, acestui casă de consciință ? Ea roși și se turbură. Ve^uiă în ochii ei unu fulgeră, dar mai Îndată ea ’și reluă tâtă Unistea. } — Acestă cuvântă ar putea se fiă uă in- sultă, domnule, respunse ea, dacă nu țî-ași fi spusă deja că am venită spre a anula a- cestă contractă de căsetoriă pe care despăr- țirea nâstră îlu face dc prisosu. — Admiru desinleresarea d-tâle, observaiă.. Din nenorocire însă, și sciă că Langlade te-a însciințată deja, nici d-ta nici eu nu putemu nimică în privința acâsta. Cată dar se te resemnezi, chiară dacă ar trebui se suferi dj^ apâsla, adăogaiă cu ironia, a în- dura acâstă avere la care nu te-ai gândită de locă căndă tc-ai căsătorită cu mine. — Potă celă pucină se rupă contrac- tulă ce mi-o asicură, respunse ea ofensată. — Nu, asta, nu se face, țjiseiu surt^ândă: — Te înșeli și aci, domnule, respunse ea cu măndriă, căci acestă contractă âcă-iă, și nu mai remăne nimică din elă. Qicându acâsta, ea-lu sfășiă într’ună ac- cesă de indignare mândră fl’lă aruacă la pj- ciârete mele. Pre legea tneă, cala se recunoscă c’acâslă manevră de scenă era așa de neprevețjută, ea o esecutase c’uă așa naturale mândria, în cătu remăsciă uimită, inlrebându-me daca nu catemniasemă cea mai pură lealitate. Ideiele false ce au în genere femeiele des- pre viâță, și în cari le întreține alîrnarea loră, producă une-ori absurdități copilăresc! de aceste, cari deconterlrâză. Gu imagina- țiunea Viergiei, acestu desnodămânlă putea se fiă naivă și sinceră, dar trecutulu mâ înăsprise prea multă, pentru ca se nu, fiă și eă crudă la rândulă meă. 1 -rr Ești sicură, dâmnă, îi ^iseiă cu lini- ște, că, îndemaăndu-le la acâstă eroică des- interesare, d-nu Marulas, n’a ținută prea multă sâmă de credulitatea mea? — Qe voiesci șe ^ici? strigă ea. — Dumnezeu se' mâ ferâscă, dâmnă, de a bănui probitatea d-tâle. Voiesm se ijică numai că d-nu Marulas scie fârle bineᵣ că, j chiară dacă a’i rupe doue-^eci de cbărtie ca asta, totu ar remănea âre-unde uă copiă esacță de pe ■dânsa. La aceste cuvinte, ea remase împietrită, pe urmă aruncândă asupră-mi uă privire de desperare: — Pe onâread-tale, domnule, cea-a ce-mî spune.» ^ste adevârală? . . Ruperea acestui adu nn anulâză convențiunile ce elu conține ? — Q! despre acâsta te. potu incredinția dâmnă» -r- Dumnețjeulu meu 1 4ise' 6a consternată dară atunci ce vei crede âre d-ta? > . . Vețjend’o astă-feliă de mișcală, nu mâ pu- tuiă apâra d’uă mișcare de mil^. Cercaiu a o ascunde suptă âre cari cuvinte. — Gredu, dâmnă₄ că aceste suntă con- secințe fârte secundarie ale unei, situațiunî ce d-ta ne ai făcută. . . Voiă adăuga că, din partea mea, nu voiă lăsa lumea se crâ- 4ă că comitesa de Chazol trăjesce în seră- cie. Se terminâmu daru, te rogu, acostă des- baterc. E prea lâr^iă acumă spre a discuta aceste stranie scrupule. Ai voită se—porțț numele meă, ținta d-tale e ajunsă. Ne re- mâne acumu se decidemă uă cestiune multă mai importante de câtă acestă miserabile in- teresă pecuniariă: voiă se vorbescă de cea-a ce ai otărîtă în privința viiloriulul. Eă amă de gândă se-mi reîncepă îndată căletoriele pe ;mare. । q , • ₀ u* i — Pleci I strigă ea. — Otărîrca asta credă că’țî este nepăsă- tore reluaiă, simpțindu-me mai tare la ve- derea turburărei sâle ; însă plecarea mea are avantagiulă a învoi ui uă despărțire ce ar părea negreșită camu prematură și a o face mai nucină resunălâre . dacă cumu-va nu vei fi avândă de gândă se faci vre unu scan- dalu spre a’țî completa opera. . . , — Me muncesc!, cu tâte astea eă nn- veaipă altă cugetare, cerendu’ți'acâstă între- vedere, de câtă a te convinge de lealita- tea mea- un . o m — Așia dară cată se acusămft evenimen- tele numai, vc?Scrie liberarea pe totii anulii a soldați- k//fcarii ș'au împlinită teimenulu. Ai ți- at daru suptă drapelă ar fi a călca legea ț’ș orovoca și cele mai legitime reclamări da partea aceloră osteni. Ai libera ar fi a ^«mganisa cu totulă mica oștire ce avemă. KPsjr aslă-di în garnisona Bucuresciloră — șf ;ai totă astă-felă este în tdte orașiele ■ bate suntă garnisone de oștire — soldați! W21u de serviciă la doue (Jile, căndu după trebue se fiă din 6, în 6 (Jile. Libe- răwdu-se daru și soldați! ală cărora termenă S’a' mplinită oștirea, n’ar mai putea țină pos- tetefe ce-i suntă încredințate. Ecă dată că - rculă era silită, atătă de lege cătă și cea mai urginle trebuință a chiăma suptă iterta continginlele anuale votată de Adu- ■«; Pe d’altă parte situațiunea politica ’lu Maiorâză seă a procede îndată la orgamsa- s a oștirii, sâă a fi acusată pe dreptu cu- ată de națiune c’a nesocotită una din cele as mari îndatoriri ale unui guverHii, apărarea agonale. Maioritatea fostului Senată a voită a paralisia în tdte interesele cele maî vitali ah națiunii. Marea maioritate a alegetoriloru săndită mica maioritate a fostului Senatu 'probată politica Camerei ș’a ministeriuluî. ri'V&uia dre ca guvernulu se nesocotâscă da- iWkle cele mai sacre, se nesocotâscă voturile Oțiării ș’aîe națiunii, și supuindu-se intri- și uneltiriloră anti-naționali ale fostei — Mar âfitcîfi, a- cdsta n*o putea face ministeriulă, căci atunci ar fi avută pentru dlnsulu aprobarea fosli- loru Senatori, a celoră de la Ț^rra, Con- vențiunea. Dreptatea^ Rusălide ș’a tdtei prese auslro-maghiare, dară ar fi fostă acu- sată de către Cameră, de către Senatulu ac- tuale și de către națiune de ineptă f ba âncă de trădătorii chiară. Gtivernulâ daru ș’a fă- cută datoria șl, precumu are aprobarea na- țiunii, va avea Și de Ia Senatu, nu numai unu bilă de ’ndemnitate, dară âncă Ună votu de aprobare. ------------'ui ăiiiii ---------—--------- MONARCHIA AUSTRIACA. Cele 17 diete mari și mici ale provinUielorii și provincidreloru, din cari este compusă partea de apusă și de nordfi a monarchieî austriace șe deschiseră tdte în acea-a-și ^i. In Boemia, care este locuită de cinci milidne șuflete, cel optti-^eci și unu deputați de naționalitate cechă, aleși în ținuturile locuite de cechl în mase compacte, conduși de cel mal re- numiți bărbați al loră, adică de Pa- laczki și Ryger, depuseră pe mesa dietei unii protestă solemnelu ș’apoî se depărtară îndată. Importanța cea mare a acelui protestă se pdte ju- deca mal bine din împregiurarea, cumcă foile dualistice făcu [corii a- supra lui, vdrsă focii și flăcări în contra cechilorâ, eră anume Neues Fremdenblatt și N. Fr. Presse în furia loru, ultăndu’și de orl-ce bună cuviință, întrebuințeză espresiuni de cari se audii numai între drumuri și în cabanele cele njal ordinarie, totu-uădată cerii măsuri aspre, co- ercitive în contra cedrilor ii, adică — cerii sănge! (Vedi N-ri din 25 Aug.) Cel 81 adică combătu dualismul ii cu uă logică inesorabile, carea nu se mai pdte înirînge cu sofisme de nimicii.— In dieta Gralițiel (țeră lo- cuită de 3 ’/₂ milidne suflete) se primi propunerea lui Ziblikievicz, sprijinită de alțl 11 colegi al sei, ca mai nainte d’a intra în alte desbateri, se se decidă dacă deputății galițiani carii aii participată la Senatulu im- periale din Wiena, aă făcută bine seu reă, cumcă aă primită dua- lismulă. — A treia lovitură ce luă dualismulă fu în dieta Moraviel^ porțî numele meu. Gu tdte astea, de și ’mi pasă prea pucinu de opiniunea -lumii; fiindu că ceri povâța mea, credu că ar fi ma!> cu- viincioșii se nu scie lumea, pentru' câtu-va timpu âncă, ciudatele resultate ale căsăto- riei nbstre. Uă despărțire așia de grabnică ar da prilejiu la comentarie de&favorabili pentru considerațiunea nbstră comună, pe cându nimeni nu se va mira că serviciulu meu me depărteză de d-ta. Toți marinarii stau astu-fclu de multe ori- departe de fe- meiele loru; Amu putea atunci, după unii anii, se facemvi a se pronunța uă sentințiă definitivă, care ne afi reda la âmendoui, dacă nu libertatea nbslră, celu pucinii uă“situa- țiune mai francă. — AstQ-feliu Va fi, domnule, de bre ce otăresci acâsta, daru pînă la sosirea acestui termenii, pe care-lu primescii, — d-ta scii mai bine de câtii mine ce este viâța și cunosc! singurătatea mea, — voifl lua părerea d-tâle asupra locului de retragere co cată se alegu. — iDacă-țî place so locuiescii la Chazol, respunseiă, așiă aproba din tbtă ânimă uă olărire ce 'ine ar- scuti de displăeerca unui sgomotu. — Tie voiă asculta, ^Is® ea j singura gra- ția ce-ți ceru, e se me Iași se trăiescu cumii îmi place, iți voiii fi dar îndatorări dacă vpi (jice notariului d-tale- somî îndestuleze tre- buiuțelo cu cea-a ce am. — Nu potă sddiscută otărîrea d-lale, se va face precumă voiescl. Langlade va primi ins- trucțiunile mele. Asta e iotă 4e aveai se’mi cerl^ — Asta e totu, și-ii mulțămestă că cdn- simtî la cea-a co doreamu.. — Aoiă se’ credari fiindă >€& alMjtărîlu . i ! r b . J? ui U 8 pradă și omdră. Unfi alții căpitanii de bandiți îmbracă pe ș6se compa- nioni d’al sei în uniformă de pan- duri, 6rii pe alțl doui, legăndu l ea și ctimii i-arii duce prinși, cu acestă stratagemă se ajută, pentru ca se calce uă mulțime de famililh Mal aleșii evreii suntii espușl resbunăril bandițiloră.— Uă parte de pandurii însărcinați cu mănțineiea linistel pu- blice âncă nu suntfi mal buni de câtfi bandiții de profesiune. Intr’uă co- mună aflăndu-se căți-va panduri și cu nisce vânători la cârciumă, u- nul din panduri vede din ferestră tre- căndii doui dmeni în pace pe uliță înainte; bâtfi însă cumii era, striga d’uă dată; ecă Juhâsz! apucă pușca și trămite unu glonț fi asupra lorfi, fără ca sei nemerescă; se scolă însăi alțl panduri, tragfi și el și cul- că pe ambii nefericiți la pământii. Pînă în cătii pasă autorităților fi politice de administrațiune, se pote judeca de ecs. din împregiurarea observată de cele mal multe foi pu- blice, că adică în hriifi și Augustă la unfi singurii locfi cu băl mine- rali petrecură doufi-^ecl și unulu de suptfi-prefecțl (solgabirai) magiarî, dintre carii cel mai pucini își ce- ruseră concediu de la căpeteniile lorfi. De altfi-mintrea totă adminis- trațiunea acestoru amploiațl stă în alunfi, în lanțuri, temniță, tortură. Intr’uă comuna unui solgabirafi îl veni poftă mare ca se bată și pe unfi evreii, apucă pe unulă și-I me- sură 25 bețe; erii după ce-I obser- vă cine-va, că fapta acea-a se va publica în gazete, tiranulu încrun= tăndfi ochii' respunse: Numai se cu- teze cine-va a feerie despre elfi fiă literă măcaru, că’lfi' va prinde și’ifi va bate pe mdrte. Frumdsă încu- ragiare pentru' cliaristl, ca șe cape- te de la d-nu⁻ suptfi-prefectu ma- giarii căte 50 bețe! Deși recolta în Ungaria fu și es- timpii prea bună, totu-și impositele, birurile de tote categoriile intră fdrte refi; apoi sciutfi este, cumti-că ori- ce guvernă cu nimicu nu-șî dă pe faciă nulitatea sea în modă max e( clatantu, de cătii daca nu e.în star®, de a strînge birurile nici măcaru de la omeni cu stări și averi. A- semene neputință este uă simptomă sicură de demoralisare și desperâ- unde partita naționale slavă âncă depuse ună protestă, prin care âncă se denegă dreptulă germaniloră și ală magiariloră de a desbina mo- narchiit în două părți, de a supre- matiza pe cele-l-alte provincii și na- țiuni. Acel slavi pretinde ună sin- guru. parlamentă comună pentru tdte provinciile, cu Ungaria, cu Tran- silvania, cu Croația și mal în scurtă cu tdte, în sensulu diplomei împe- rătesci din 20 Octobre 1860. Va se dică. Monarchia ajunse în- truă crisă nouă. In Ungaria lucrurile mergă și mal minunată. Ați volută, că înainte cu vr uă două luni, colonelulă Be- niczky, omă din oposițiune și an- tagonistă ală lui Perczel, fu asasi- nată în Pesta sera pe la 9 ore în- tr’ună modă atâtă de misteriosă, în câtă nu se află nici uă urmă a ace- lui asasinată și a ucigașiloru lui. Ați văzută însă, că se descoperi din norocire ș’ună complotă spurcată în contra viețeî lui Francisc Deak, din care causă se și întemnițară câțLva tineri fanatici și turbați. Iu aceleași (ple câțî-va conspiratori trimiseră lama! mulți bărbați din partita guverna- mentală epistole, prin cari le ame- ninția vieța, eră mal de curândă d. Falk, redactorele primariu de la Pester Lloyd primi uă epistolă în limba francese, în care miniștrii Un- gariei suntu supra-numițl „tirani/⁵ sistema de astă-dl e înferată ca „ab~ solutismă mascată/⁵ eră Falk este amenințiatu în modulă celu mal lașiu și urîciosă cu ună glonțiă în creieri. D. Falk dete acea epistolă publici- tății și o însoci de ună comentariă curagiosă, de care însă poltroniloru fanatici pucinu le va păsa, pentru că poltronii totă pe întunerică voră umbla și de aici înainte. Bandiții se îmmulțescă pe ^i ce merge, eră cutezările loră suntă în adevără fabuldse. Foile din Pesta de autoritate recunoscută, nevoindă se mal ascundă adeVărulă, enumeră la nasulă ministeriuluî uă mulțime de fapte cumplite. D. Juhâsz celă mai famosă căpitană dă bandiți și demnii sucesore ală lui Roșa Sândor a pusă se fotografieze pe toți ban- diții sei în mal multe esemplare, pe cari le împarte în mânia autorită- țiloră publice pretutindeni pe unde astă-felă, că dacă, pînă la despărțirea nb&- tră, ve! avea cum-va nevoiă a fi protegiată sâă apărată, nu te vei adresa'decătă Ia mine. — Ți-o promită, respunse ea. — Căndă te Mntorcî la Chazol? — Chiaru astă sâră, dâcă găsesc! de cu- vunța. — Adio dară, Dbmnă, cjiseiă scu!ăndu-mă uupă ună ană ne wuă r ? toea sp:: a ne regula viitoriulu. Ea nu respunse. Era pălită, o veg; :£ pu- nându-șî mâna la ânimă spre a-i comprima bătăile; dară asta nu fu decătă uă mișcare de slăbiciune reprimată îndată, și că cumă ar fl voită a căuta ună sprijină și , face imposibile orî ce împăcare, ea se Îndreptă cu viociune spre ușia pe unde dispăruse Domnișbra Bertaut, și o chiămă. Dâcă e uijă adeveră în lume, este că ca- tastrofele cele mari ne iaă consciința reali- tății. Eă fusesemă tărîtă înlrună așia con- flictă de eveniminte și de agitațiuni, în cătu nu mai sciamu se concepă de cătă peripe- ție violinți în acâstă dramă a viețeî mele. In cursulă accsloră optă (Jile din urmă, gus- lasemă pâ deplină tbte amărîciunile, îmi reînviasemu mânielc, combinasemu puterile unei lupte crâncene cu destidulă meu, și me vâ^uiu d’uă-dată, căndă părăsiiă pe Viergia, în facia singurei soluțium CB nu ere vâri; se spiritulu meă, și care nu era alta decătu desnodemfintulă ^acinică și vulgară celă mai lesne de găsită înlruă asemene situațiunc: a acoperi penlru ochii lumii fap- tele pe cari ea trebuța sg nu le scie, și a trăi căle-va timpii fără șpandală și fără sgo- motă, cumu facă atâtea căsnicie g'lrobite cari, prin jcuviințiă sâu pi$n rațiune, Își ascumții r • * r - 1 U nenorocirea către toți. Ori cine a practicată viâța, n’a întâlnită bre, la totă pastilă, de acei soc" uniți în aparință, daru carii, H’afi în realitate altă legătură între ci decătă lan- țulfi legale ce’i lâgă de nesce coipiinități de interese, de familiă sâu de nume? Este uă lege în lume mai presusă de, legea codului, este legea opiniunii. Incetasemu d’a mai is- cuta faptu® împliaită ală despărțirii nbstre. Nu-mi era anevoiă se obțină ună cpmanda- mentu spre a°mi juctifîca plecarea op pătă ar fl fostu de prematură; asta era una (țin condițiunile ordinare ale viețeî de marinară Nimică nu era dară mai naturale decătfi ca comitesă de Chazol .se trăâscă în castelul!! seă In concursnlă serviciului meă pe mare. Tu te miri negreșită de aceste reci de- ducțiuni, ce sucedă d’uă dată sbuciumărei mele și ghicescă în fundulu spiritului, teă uă cugetare tainică. Ei bine, d?₉ Renâ, îți spună adeverulu, me gândiamă că, mulți- mită acestui termenă de ună ană, uă legă- tură era se remâie între noi, chiară dacă a- câstă legătură nc-ar fi legată e acea-ași u- rere. Departe de mine, ea. va fi âncă a mek, aveamă drepturi asupra viețgs saje, ea va fi totu femeia mea... Era pbte a? nebuL ă. Cu tbte astea, ți-o jură, asta nu era a®, nouă lașitate a ânimei⁻ asie, nu sperară ’ nu mai sperii nimică de la viitoră. dâcă vrei, că eramă susținută in jirirfm mea de ideia teă suntu iubită de ea și că ea va su- feri de suferința mea. Pbte ca aî dreptate].. Acesta e ună sinițimân'iu ferte a4ev®Ry$ meconseGinței omenesc!. Cu tote, acestea mâ simțsamu prea turburată prin ideia că ea era la Paris penlru ca se reintru în deplina ște- p; ,re a propriei mele persinu. Pulcamă so re totale. De aceea- uu trebue se ne mirămfi căndfl vedemfi pe Pești Napl6, organfi altt ministeriu- lul, ca în disperarea sea alunecă la blasfeme (jicâudu: „Nu unfi br. Wenkheim,ci însu-și DomnulfiDum- ne^efi de s’ar face ministru de interne în Ungaria, totfi n’ar fi în stare de a guverna pe placulfi magiarilorOri Eră în Transilvania cuinii vorii fi mergfendiî trebile ? Etă că acumă mărturisesefi chiaru foile magiare din Glușiu, cumu-că acestă țâră nici uădată n’a fostu guvernată atătă de miserabilfi, precumfi este guver- nată de ministeriulu comitelui An- drasy. (Vetjl Magyar Polg^r). In aceste împregiurărl toți pa- trioțil prevedetorl și pățiți afi înce- pută a se teme, că nu va trece multfi, pînă căndfi erășl ne va în- câlcea absolutismulu, care însă va fi fără asemenare mal crudă și mal ferosu, de cătă a fostă despotismul principilorii Schwarzenberg, Lich- tenstein, ală comitelui Pălfy și alu altorfi aristocrațl trufași desprețui- tori de poporfi. In același timpă fdia oposițională Hon (Patria) vrea a șei, că se lu- creză cu totu adinsulă pentru restau- rarea alianței sfinte între Austria Rusia și Prusia, pentru că se ^ice, cumfi-căr numai pria acestă mi|E ARENDATU, proprietatea E^Strâmba-Crăngurile, de lângă Că- tagărenî. Districtu Vlașca se dă în arendă pe viitoră. Doritorii, se vor adresa la sub-scrisu, podu Mogoșdi Strada piața Am4cî No. â. Emanoil Grădisteano. DE INCHIRIATU. O pereche case nouî, construite în Strada Pitară-Moșu No. 5, suntu de închi- riată de la viitoru Sf. Dimitrie. Do- ritorii se voră adresa la proprieta- rulu loră, L Mavrodolu ee ș^de totu pe acea Stradă la No. 1. DE INCHIRIATU uă pereche case în Strada Văcăresc! No, 51. compuse de petru camere, bucătă- rie și odae de aervitoriă în ctagiulu de susi, și în celă de josă doue prăvălii cu camerile loru din dosu, bucătării și pivnițî. Doritorii se se arate la D-neî I Alecsandrina Nicolaidi proprietara, Strai a Modal, No. 2, vis-a vis de Episcopie, dupe populă Mogoșdei. No 386. 3 — 64. ÎNCHIRIATE în totală sdă ■'cu etaju, case tu 2 etage, 20 încăperi, Grădină și tdte trcbuincid- selo în suburbia Amza, Strapa Pri- măveret No. 9, și casa cu 2 etsge cu 11 încăperi și trebHincidsele în Suburbia Sfîntu Constantin, Strada Bercii No. 122 ia spatele Spitalu- lui Militară. No. 378. : 3—64- DE VINțlARE. Unu locu situată Strada Manea-Brutaru între pa- Intulă Principelui Stirbeî și casele d-lui P. A Redoride, avîndu doue- 4ecî stînjenî fațada; și unu locu situată calea Mogoșdei între pala- tulu Principelui Stirbeî și casele D-neî Brăiloiu, avîndă 18 stînjenî fațada. Aceste locurî, sc vîxdă în preună sdă în parte. Doritorii so pății adresa la d. advocată Petru Gră- diștdnu, domiciliată Strada Pensio- natului, No. 6, în orî-ce Și pînă la 11 ore dimindța. O”E INCHIRIATU de la s'f. Di- mitrie a. c. Casele de lîngă Ho telu Caracașî, Strada Șelari No. 2, avîndă 6 odăi, cuhnie, pivnițe și o- dae de servitori. Doritorii se potu înțelege în orî-cc timp la Magasinul de Manufacture D. Stancu R. Be chenu, Strada Lipscanii No. 26. No. 388. 3—34. PADUREA BONȚEȘT1, de nu ele, pari și haracî, din județu Râmnicu Serată, este de dată în tăere, chiară de acum». Doritorii se voru adresa la proprietară care șdde pe moșia Sihlea același județă. Constuatin Grădișteanu UBLICAȚ1E. Etaju de susuTe la prăvăliile Răp, Ținea Stăndsca Calea mogoșdei, No. 1 ?9, lîngă ba- rieră, compuse de doue Camere, Sală și Cuhuie, sc dă cu chirie pe tre> anî, de la 26 Octombriu înainte- D-niî amatori, se voră adresa ia stărostia Corp. Rachieriloră în 4iua de 8 Septembriu viitoră. la 10 ore de dimindța, ciudă este a se face licitația. Starostea Corp. Rachierilor, AT SAVULE8CU. SE încunoștiințdȘă printr’acdaU; toțî Domnii cari uă se reape?dc reposatuluî nostru părinte Procopie Filitis, oăștiurî de aran4î sdă alte suma de banî, ca partea cuvenită nouă de moștenire, se o depue la Cassieria Generală de Prahova la termenii ee suntă obligați, căci la din contra so va considera ca o căl- care din partele. Hristodor și Petre Procopie Filitis No. 890.______________ 3—$4. De și s’a făcută conoscută și prin Mouitorulă Official că orî-cine ari avea se primdseă banî de la repo- sătulă părintele nostru Procopie Fi» litis, se se arate la Onor. Tribanai de Prahova, prima Cameră, ci ac fele de creanță, dară sub-scrișiî a. uiunciă și prin tr’acdsta. Hristodor și Petre Procopie Filitis. No. 391. 3—24 | 1NU GUVERNORU în etate, care *-'cun6sce biae limbele germasa, vtînă, magiară, vorbindă și limba română, avîndu cunoscință de piane și quitara, doresce a intra la o fa- milie pentru capitală, sdă !a țdră. Doritorii se voru adresa. 1» Admi- nistrația Românului. 14^4 GALBENI ce eerăeu țxFW" ^Fîmprutniutu p® ipoteeă imobilară în valdre de 20,000 gal- beni, fără vre o altă ipotecă în a- celu fondă. A se adresa la Admi- nistrațiunea acestui 4iariu. 31 Augustu. Metalice......... 58 10 Naționale. . 58 20 Lose............... . 62 15 Creditulă....... . 84 --- Acțiu. bănce 726 --- London......... 211 60 Argintă........ 114 45 Argi. în mărf. 112 50 Ducați........... 5 42 wsa VIENEI TMrwsain /w e ■■ouTVBinhonv ir_______ NUMIREA PRODUCTELOR GALAȚI. BRAILA. GIURGIU» COBABIE ȘI VAp6bE. GA. 3IU 28 August 29 Augustu 27 Augustu BB.| Grâu eiacâră cal. I. clțila iei ii.iti 260---270 Corăbii sosite încărcate 1 05 OO 240---250 I deșerte... 2 e&rnău ,, I. . --- 230---270 226---230 „ pornite încărcate 1 2 TT --- l’.lj'i <■<)((' „ „ deșerte.. 2 4 , arnăutu ghircă............ 81-74-66 Viap6re sosite............... 1 4 Secară........................... ■>>m . 140-150 , pornit©............... 2 3 PorumbÎK ........................... 157-rri60 165---172 51---48 Șlepuri pornite și în- OrȘu....................................... 1. 1 1! ■ i 115---132 e&rcate la Bulina........ OvSsu...................................... Niciu țc El iș. VI 4 i---- Găesci, plde multă, piu* 13 gr. Ploescî, tdtă ndptea ploatu liniscită. Văleni, p!6e liniscită. Mărgineni, plde, recdre, liniște. Câmpina, plde mare, liniscită. Buzeu, recdre, nouru cu puțină plde, vînt Ost, apa Buzeului se pdte trece. Tecuci, nouru, vîntă mare N. plus 15 grade. Giufgiu, n©uruₛ plde mare, cald 15 grade, R. Serată, timpulă rece, vînt variabilă. Tîrgovisce, pldtu tdtă ndptea și $iua, caldă 31 gr. R. C. Lungă, nouru cu plde ne-întrcruptă Urziceni, nouru cu plde, vîntă tare și frigă. , MizilO, rocdre, ploatu 5 ore, nouru, furtună. Bacă?, nouru, plde, cald 12 gr. Ocna, nouru, puțină grade. plde, caldu 19 1 J Ud Septemb bl rₒtl’r,i f Jil a! ul ub „o © DI .mini >8 4tui>. ] ¹ '<> t .1 | kw o un iîjî ca x r>fiS B *»r> uboovs - > Wli> i 'I -11 îiviiip '•‘liooi’i d Firildu Hi Jj'j nr țhitmwi Șnq t "jj i > i *i I) y I iatii Bi tnfm i uimo js1£-u. o DE VÎNpABE în parte s£u în totalii, cu preLiii fbrte moderații. Unii locii, în mărime de 17 ‘SMnjenî fațada și 29 SMn- jenî adîncimea, în Maha- laua Lucacî, Strada Dm.u- rintului No. Doritorii, d’alii cnmpăra se vorii adresa la suptu- semnatuliî, proprietarulu luî, la tipografia G. A. Rosetti, sâfi la Librăria Socek și Belgasoglu, în Hanu Șerban-Vodă No. 18 C. Petrescu C. Doue Faitdne de Vi- ena sosite acuma dupe modelurțle cele maî nouî, îmbrăcate cu mătase albe, cu prețulu forte mode- rato. Doritorii ce vorii voi a le cumpăra, se -se adre- sele la Magasinulii dom- nului Ghițiă loan, p^|ia Lipscanilorii, la Cerbu de aurii No. 48. No. 315. 10—2^. CALITATE SUPERIORE DE CIOCOLATA DIN RENUMITA FABRICA A LUI PH. SUCHARB Aedstă CIOCOLATA este însemnată cu marca din Fa- brică, garantată de Cacao și Vj Zacharu, fără altă amestecă, - M și investită cu semnătura don: W nuluî Ph, Sucnârd. J Ea află din di în 4» mul j multă aprețuirea ce merită. , Dovadă csa mai mare des- pre aedsta este vidarea sea care cresce ne-conteniti». bN No. 355. 24—144 ¹ hocqlat suisse DEPOSITE în tote Ora- șele cele mari ale Europei și ale Qriintelui. IN BUCURESCI, la tdte Cofetăriele și la toțî Com- mercianțiî de Colonial!, se găsescu mari asortimente de CIOCOLATE finne în pa- chete și în cartăne bogată de totu și fârte nemerite pentru Ca- douri. Agenții peatai românia, Gheorghie Orghidan. A Unii resci, locu ÎD Bucu- în Strada Isvorc, situații între proprietate?i. d-lui Orescu și fosta Po- varnă a domnului loniță Popescu. Doritorii se vorii a- dresa la proprietar ulii seu, Eugeniu Carada, Ia adr ministrațiunea ^iar ulii Ro’ mânulu, pasagiulu Ro- mânii, în tdte dilele de la 10 pînă la 11 ore. NOUL MAGASIE DE HAIOfiOA¹ LA FILEP I Srada Șelarii, No. îl, alî- •turi cu D. Cleae. Suh-semnatulu aru onora i a face cunoscuta că a des» chisfi acum unu nots Magasia și că î-a sosită unu mase a- sortimentă de GATA BĂRBĂTESC! | confecționate di» stofele cele I maî nuoî și moderne pentru ■ sesenulu de tomnă și | jurnalele din urma. | W1ZENȚ1U KUHNEL I fost repreeentant al d. Kussîes I II G0BHII» ă.câte de la Pr6fect.ure de Police CAVIAR d’Astrakhan. »^ BIERE DREH^R ide Vienne, en bbuteille. \ c imlq lid xt-rn HUILE VIERGE de Proven.ce et Toscane. LIQUEURS et VINS etran-, gers. FRUITS GLACES, aji Sirop et ă l’eau de vie» u, . K BONBONS, CHOCOLATS et. THES. e,tcy etc. Nb- 368. “ ¹1 rpM tnln* ’ arn ici ¹ ■ 6-^34- TIPOGRAFIA id iii tn ‘U-9- Jl* ' ‘ d fi H. . îli^Tyti b MUT ATU STRADA COLȚEI, No. 42, VIS-A-VIS DE BISERICA ENE. PH1IMESCE TOT f FELULU DE LUCRĂRI, PRECUM «le feluri. AFIȘE, DIARE ETICHETE. CONTURI COSTRACTK ¹ MARI SI MICI POHTE, HKULARI SI FATMM INDIFERITE MAMMI .1" fc nu b- BAPTISM,VISITE,CUNUNIE Șl ORI CE ALTE BILETE DE INVITAȚIE ȘI MORTE Casele după calea Mogoșdei, I sobă No. 50, vis=a-¥Îs de Pa- I sagift, în care a® află Lazăru, și care se compunu de 22 odăi susu 2 pră vălii în fața S/idel cu 4. odăi, 1 bucătărie, cu dou® cămări, 1 pivniță, 2 , beciuri, podu peste totă casa, grădină și cu basin de apă în mijloculQ curții, avâadti aseme- •nea atâtu odăile, de susă, câtă ¹ și cele josu cumu și bucătăriile, niachină pentru scdterea apel se dau cu chiriă de la Sf. Di- mitrie voitorii. Amatorii se potă idresa în orî-ce vreme spre a le vedea și a se înțelege cu sub- semnata care locuește în aceste CASE. TEODORA M. MASTICEK. » BL I a uh »S . > - । -ni jt/ ÎA, “ •* W > I-■ Sia-J -î a va tl ii ■ rw BUCALI IIRKI Subsemnatidu anmiciă înaltei nobilimî și onor, publică că au so- sită primulă transportă de Cașcavalu mare, acăria calitate după uum se va vedea este mai superibră de câtă totu-de-una. Devîn- zare se găsește și la d-nii I. Ovesa, Ion și C. Georgescu și N. I6nid|Hanu Șerban-vodă. IOAN ANGHELESCU, Calea Mogoșoe vis-a-vis de Palat -------------------------- - ~r -..~~ ----- . rL.-.-^.. _—--- -. . .V- n.-, -î-Tîr^-.r — —.* -tt-tu ——i—r-imM—r-—**r~rMMMinF i-Tipo^rafia c, ț, Rosetti. Ștrada Gol^eî, No. 42, www.dacoromanica.ro