ANULU ALU DOUE-SPRE-DECILE ADMINÎSTRATIUNEA PASAGIULU flOMANU No. I —REDACTIUNEA STRADA COLȚlA No. 42. MERCURI, 21 AUGUSTU 1868. VOIESOE ȘI VEI PUTEA l ANU ----- CAPITALE PE LUNÎ „ trrI LUNI ₕ PE UA LUNA ₙ LEÎ N. 48 24 12 5 DISTRICTE UNU K9KMPLARU 24 BAN» pentru paris pe trimestru eh. 20. ÎRNTEU AnsTRTA' rtoE. 10 val? aust. LEÎ n. 58 29 15 6 Cititorii nostrii sciu cătu dorimă pacea; daru panie. Corpurile legiuilâre se deschidă la 2 rKSTRU ABONAMENTE, ANONțlUHl ți RECLĂMH A BE ADRESA ÎN BUCURESCI, LA ADMINISTBATICNEA ZIARULUI IN DISTRICTE LA CORESFONDINȚI1 DlASIUtcI ți PRIN POSTA. - LA PARIS LA D. DARRAS'HALl^KORAJN RUB DE l’aNCTENNB COMEDIE NO. 5. ASnSțiBîlLÎ LINIA DE 30 LITERE . . . . » - 40 BANI 1NSERTIUNI țl RECLAME, LINIA . 2 LEI NOU ' i » rit । LUMI1VEZA-TE ȘI VEI FI Articlele trănuse și nepubîicate se voră arde. — Redactoru respundetoră En$enlu Caraba , __ . . . ________________________________________________' _____________.. __________ SERVITIU TELEGR AFICU AM KOUAMI.ll FLORENZAv 31 Augustu. Ună decretă re- gale amână Camera. Se asicurâ că ministrulă din filtru va demisiona; Senatorele Cantelii va lua provisoriă acestă portofolii!. HAMBURG, 31 Augustu. Principele Na- poleone a sosită incognito; a visitatu Altona și Lflbeck; elu va urma călcloria sea pe Wezer. PARIS 31 Augustă. Ijiariulu Gaulois pretinde că comilele Girgenti este însărcinată a negocia uă alianță între Francia și Spania. abusurî ale companiei în cestiune, pe suntă atătă de mari pre cătă suntă și vechi, nu se pâte dobîndi prin reclamări, fiă de repețiță. De mai mulți ani, și multe rânduri, noi amă aretată în acestui (pariu abusurile companiei maghiare, feluritele și msemnatele ele .cătu n. mai colânele austru- pagube Septembre viitoriu și nu pâte fi îndouială că între doue ^iarie oficiose, din cari unulu este voru face totu ce se pâte spre ai da pute- resbelică și celă-laltupacinică ce se facemă?" riculă loru sprijină. Tpți comercianții și piariuță Im France ia 26 Augustă pu- toțî agricultorii, șunță împinși dp cele maî! blică unu articlu prin care afirmă pacea. A mari interese spre a susține, formarea uneîldoua (ji Le Pays publică unu altă articlu asemene companie, pa lucru dară, Români Li mai resbelică în care dice: ce ea rene, nu se ș’amă aduce comerciuluî națiuniloră dună- amă dșmunstrată că curmarea loră pâte dobîndi de cătă prin concurință făcută apelă la intercsulu Românilor^ unindu-ve puterile, căci este acelu-a alu tutoră agricultorilorăᵣ ală producerii gene- L * ¹ ¹ M ¹ ' * . - . - Amă datu sâma ciiitorjloră nostrii despre articlii ^iariuluî Debats din Paris prin «ari dovedea că resbelulă in Occidinte esle peste putință, fiindă că nici Prusia, nici Austria, nici Rusia, nici .Englitera nu-lă potă dori, șt nu suntă în stare a’lă susținâ. Noi îoși-ve avându acea-a-și opiniune, nb amă încercată a pune suptă ochii publicului situațiunea aslă- felu precumă credemă că este, ș’avurămu o- rale a țerelorn dunărene P Compania austro-maghiară, căndă cererea cerealekră în Occidinte este mare, ’ntruă mare proporțiune, preciulă tuluî. Acâstă urcare a preciuluî ântâiă ună scă^emântă însemnată tigulu agricultoriloră nostrii. Este urcă și transpor- este din însă mai căs- ceva lio-nn un nî Bucuresci" uu -im F. 1 ' ■»' ‘ D-qu Ev Calligari, Justiția șt Casațiune, norabile, pe cere crisă de 14-26 ne trămite membru alu Curții de barbată învețată și o- uă epistolă prin care a da publicității uă protestare, sups- 9 6 de câletori, dintre cei carii la Augustă s’aă aflată pe vasulă cu vapore Albrecht alu companiei de navigare pe Dunărea, Acestă actă este supscrisu de 22 de francesi, 3 Englesi, 11 Italian!, 14 Germani, 2 Turci, 6 Ruși, 5 Greci, 1 Ame- ricană și 30 de Romănî, maî toți bărbați fârte cunoscuți în țerele loră t^rin posițiunea loru sociale. i I „Pacea nu este uă soluțiune. Suntu păci mai nenorocite de cătă resbelele.- pacea de care ne bucurămă este între aceste din urmă. Fiă care aoumu în Francia așteptă resbelulă Ce dară mai asceptați ? Armata nâstră este gata. Armările vâslrc suntă depline. Miliai- OPOSiTIUNEA SISTEMATICA. Nu vomă vorbi de oposițiunt leali carî aii de scopiî a respinge cutare șefi cutare m^surî; ele suntii formate faciă cu acele măsuri; deci cu acele mfisurf se măresefi sdfi dis- pară. Vomă vorbi numai de opo- sițiunea personale, sistematică. Acestă oposițiune nu are principii. dele ve sosescu cu grabă și ’ncredere. cepta-veți pînă ce inimicii se fiă mai de cătă voi, și se ve repete cuvântulă norocită de la Fontenoy:— „Trage-ți As- gata ne- ceî dăntâi, domni Prusianî?“— Dcve-țî aștepta mai multu, ve va doue campanie ci șâpte ani. Și cine trebui nu uă campaniă, ună resbelă turbată de scie ce sc va ’ntâmpla! » «ui. uiuv uviv o® i ndrea a o vede astă-felă precumu a espusu-o Dumnezeu protege Francia, cumu a disă Im- și ^iariulu Debats, Industria și comerciulu peratorele; așia este; daru Dumnețjeu trebue Franciei ceru asemene pacea, și ve^urămul⁸⁶ ajutată !“ deună-^î pe primarele de la Troye, espri-l Și ^iariulu Debats, repetindă c’asemene mându Imperatoreluî Napoleone acâstă do-'articlii facă ca capitalurile se s’ascundă (jice mai multă și maî gravă: preciulă trans- portului fiindu prâ mare, se urca în pro- porțiune preciulă producteloră. Ungaria și Rusia, ne ’ndurăndă acestă abusu, potă Vinde productele loru c’ună preță mai josă, ș’astă-felă noî nu le maî putemă vinde de cătu după ce Rusia și Ungaria aă vândută totu ce aveaă. Este .ceva și maî mult: compania austro-maghiară nepuindă în șerviciulu pro- ducteloră destule vase și cuvenita esactitu- dine, comerciulu Principatelorii ajunge mai tărțjiu pe piățele Occidintelui și nici nu pâte transporta cu grăbire cerutele cătățimi. Ase- mene esle și cu feluritele mărfuri ce adu- cemu din Occidinte; preciulă transportului fiindă prea mare, comercianții suntă siliți se urce prețuia marfuriloru ș’acâsta împuținâză vînțjarea. Șerviciulu fiindu făcută neregulată, mărfurile intarsia, ș’acâsta aduce îndouită pa- gubă comerpianțiloru și une-ori, mărfurile stând u mai mpltă timpă In magasiele cele rele ale companiei, pe d’uă parte se strică, âră pe dalta ajungându în urma aceloră dile în care se vândă unele produsuri, remănă în prăvăliele comercianțiloră pentru mai multu timpă șadese âncă suntu sijiți a le vinde cu pagubă spre a le putea desfac^ Pentru ce dară, âncă uă-dată, comercianții ș’agricultoriî Principatploru dunărene se’ndure atâția pa- gube? Pentru ce nu s’asociază între dânșii spre a forma uă companie a loru ș’a scăpa astu-felâ și de șicane, și de umilințe și de ■pagube mari, felurite, particularie și generale? In vâra trecută au venită în Bucuresci câți-va Englesi carii au oferită a forma în asociațiune cu Românii uă compania română pentru navigarea Dunării. S’a ’ncercată âncă rință. La 21 Augustă, le Constitutionel făcu ună apelă Ia merederea publică și e- sortă capitalurile a eși din retragerea în care s’ascundă de câtu-va timpă. „Cutezați, le (jise elu, întreprinde-țî, duce-ți pretutindene rodirea și viâța Ce ve maî temeți, adăugă elă; astă-di cândă aveți asicurarea cea mai posilivă câ pacea nu va fi turburată."' țiariulu Debats in 2 6 Augustă, respun- d^ndă disului ^iariu dice: ₙSuntemă dară spre pace, și ne -bucu- rămă, însă dacă suntemă spre pace, cumă se face c’ună altă țjiariă, le Pays, ce tre- ce d’a fi forte bine la curte, este spre res- belă? Eri le Constitvtionel afișia nroclama- țiunea sea pacinică, ațjt le Pays aflșiază uă proclamațiune în sensulă contraria, astă-felă că merederea, ce mcepuse a renasce în di- minâța de eri, se stinse spre cinci ore sâra, în momentulu cându apăru articlulu «Jiariului le Pays. Gitămu lestuale acestă (Jiariu. „Unificarea militară a Germaniei este uă operă clandestină întreprinsă de Prusia. Deci uă operă d acâslă natură, trebue ea âre se intre altele: „Ce felă? Findă că Fraifdia este pregătită pentru resbelu trebue se intrămă îndată în campaniă? Dară unde amă merge c’uă ase- mene politică? Ea ar fi resbelulă necontenită, fiindă car fi d’ajunsă ca ună Stată, pe dreptă sâă nedreptă se se crâțjă mai tare de cătă vecinulă seu ca so se crâdă în dreptă d’adu și ataca. N’amă scrisă nici uă dată ce-va care se fi dată a se ’nțelege cuă asemene politică ar fi a nâstră; și cătă despre cea-a ce privesce Germania, amă 4igă totă d’auna că noi n’avemă se ne mestecămăln afacerile ieî, și tâte silințele nâstre spre a opri uni- tatea germană d’a se ’mplini nu voră servi dm contra de cătă a pregrăbi uă soluțiune neevitablile întrună timpă mai multă sâă mai pucină apropiată.” După articlii resbelict ai (jiariului LePays șerviciulu nostru telegrafică ne transmise ieri Ea nu are decâtfi amorulii puterii. Puterea pentru putere. Oposanțilnu se dafi napol înaintea nici unei m&- surî, fiă chiarii perd^tdre pentru in- teresele publice, ce vorii se facă și se cre^ă că aperă. El nu se dafi napol înaintea trădării de patriă. In turbarea luptelorii lorii sprijină pre- tențiunile vrăjmașilorii patriei, de ură contra guvernelorii ce vorii se restdrne; el desonor4ză obiectulfi do- rințelorfi lorii, numai se pbtă se ’lfi dobendescă. Orî câtfi de capabili, de demni ar fi dmenil de la putere; orî-carl aru fi serviciele lorii, făcute patriei, ei nu le ținti socot61ă. Vorfi se le iâ loculă; interesele publice suntii pentru nimică la dânșii, in- teresele loru suntă totulă; orî-ce ma- suri bune s’ar lua, dacă nu suntu de ei luate, le critică cu amărîciune. Eî tăvălesce oposițiunea, prin vi- ciurî și neputință, prin cutezate ne- bună, pătimașă, neraționată, cari făcu din eî nisce ta beri ce nu se maî conducă decătă de simpțiminte urî- ciâse prin micșiorimea caracterului de personalitate ce șî iâă și prin perderea caracterului de generositate, de bine publică, cari dispară?, deși spre a înșela lumea, el ascundă suptii masca intereseloră publice, meschinele loră interese de clică seu de castă. Bentham (jice cu dreptă cuvântă «Me-« din cuvintele Marțialului Nici, și ᵢțᵢᵤₙₑₐ ₛᵢₛₜₑₘₐₜᵢcă ^nrii nuntii /»it onola aln . * - carii suntă identice cu acele ale ^ien-inluf se facă fără ca Francia se se preocupe ? uă dată mamă cre^utu, nici uă dată vomă crede acâta. -Politica cea mare a Franciei conslă Nici nu d’a formarea unei companie cprată române tru navigșrea Oltului; s’a făculu ș’uă încercare totu în țâră, pentru formarea companie de plutire, atătă pe Dunăre pen- altă unei cătu ți pe tâte riurile. Pentru ce âre se nu se unâscă tâte aceste încercări isolate și se formeze uă rea tutoră scădere de treprindere rîuri, este, singură companiă pentru naviga- rîuriloruî Isolarea, în tâte este putere. încercarea d’a lua în în- numai Oltulă, sâă numai unele după noi, de sicură vătămătârie Acâstă protestare, precumă și epistola d-luî Cal|igari pună în evidință atătu abusulă ce face compania vapâreloră de privilegiulă seu, AU și> cea-a ce este pâte și mai gravă, ’ișprețulă ce are j.isa companiă pentru dem- și -iru hrana și ddina că- etoriioră. Nimene nu se pâte îndoui că guvernulă₄ basatu acumu p’acâstă protestare, unei companie; căndu unirea tuloru acestoră capitale, jnleligințe și cunoscințe, și sploa- tarea Dunării ș’a tutoră riuriloru dă uă pu- tere ș’ună câștigă bună și sicură. Profi- tămu daru d’acâstă noue ocasiune spre a face apeiu ia tote aceste încercări individuale d’a se ’ntruni ș’a forma „Compania română pentru navigarea Dunării ș’a tuloru rîuri- va cere curmarea acestoră abusurî. îndrep- —T ------------- -----------------------ᵣ- loru." Guvernulu esle datoră a procura tâte irea în.să,, adeverata Îndreptare a multelomÎnlesnirile prin putință unei asemene com= nu lăsa acestă mare imperiu într’uă stare de inferioritate periculosă în facia continin- telui europeană, și de sicuru c’uă dată îm- plinită de către Prusia opera astu-felu pre- cumă o ’nțelege ș’o doresco densa, acâstă stare de inferioritate va fi manifestă și va cere din parte-ne uă mare revendicare. „Trebui-va âre se ne oprimă pentru că Prusia, pentru că Austria, pentru că Rusia, pentru că Englitera, voră face propuneri paci- nice și voră cânta imne în favârea păcei ? Nu, d’uă mie de orî nu. „Ecilibrulu nu pâlc fi distrugă de câtă cu condițiunea ca fiă care putere se găsâscă în astă distrugere partea sea de avantagie și de folose. Insă' unde suntă ale nâstre ? Ele suntu cu totulu în reîndreptarea fruntarieloru nâs- tre, adică ,în restituirea fruntarieloru nostre naturali, devenite d’acumu nainte, cumă fârte bine d. M. Girardin, fruntariele nâstre necesarie. „Noi avemă’ prin instinctă și prin patrio- îismu, simpțimântulă demnităței naționale ș’a legiuitei mândrie de țâră; scimu că ea nu va suferi superioritatea pe care Germania prusianisată ar putea s’o dobândescă dac’ar fi lăsată se facă ce va voi, și d’acea-a mul- țămimă guvernului imperjale că de doui ani a pusă organisarea nostră militariă în me- sură d’a desfide acâstă superioritate și d’a o readuce acolo unde trebue se fiă, necontes- tabile și necontestată. Imperiulă Napoieoni- loru pâte avea rivali, daru nu le recunâsce putința d’aî fi superiori". Și ^iariulă Debats adaogă: „Cu lesnire își pdte închipui ori-cine în- curcătura capitaluriloru în facia unui articlu atătă de beliciosu. La care profeție trebue se crâ^a 'tele ? La acele ale Constituținalelui s^ă la acele ale pariului le Pays ? Unde este cuvânlulă Evangeliului ?“ Și după acâsta Ddbats adaogă: „In adeveră nimene numai pâte înțelege. LePays. „ Arsenalele suntă pline, dicb genera- lele francese, resursele maifără sfîrșitu: compa- rând dară Francia cu celc-balte puteri, este per- misă a afirma că singură Francia pâte ațji, dupe voia iei, se facă pacea sâu resbelulă." Depeșia de ațji ne comunică scirî carii de se voru adeveri arâtă situațiunea din ce în ce mai gravă. Se notăm âncă că de mai multe 4ile foile străine aă publicată că guvernulă Prusiană ar fi prinsă în Germania trei ofi- ciări din Statulă maioru francese incognito și redicându planurile cetățiloră, și că le ar fi luată hărliele ce aă găsită la dînșii și i-ar fi trecută granița. Uă epistolă ce primimă din Paris ne spune asemene cacolo tâtă lu- mea esle sicură că peste vre trei luni se va dechiara de sicură resbelulă dc către Francia ș’acâsla tocmai fiindu că Francia este maî pregătită de câtă cele-l-alte puteri și fiindă că, clicii unii, puterea Germaniei compuin- du-se de miliție, adică de burghesî, aceștia nu voru fi în stare se ’ndurc unu res- belă în timpulă iernei. Sperămă că tâte aceste temeri ș’amenin- țări voră dispară în curândă; însă cată se recunâscemă că situațiunea este fârte com- plicată, c’amenințarea este fârte seriâsă și că, în cea-a ce ne privesc'e suntemă datori, mai multă decâtă ori cândă sc ne pregătimă cu cea mai mare grabă spre a susțină a nâstră neutralitate. Dar pe cândă Europa întregă se află amenințată de celu mai uriașiu resbelu, de celă mai mare potopu, foile oposițiunii din țâră acusă pe guvernă c’a comisă cri- ma cea mai mare, c’a violată legile, că s’a pusă în lucrare dictatura, fiindă c’a chiămată suptă arme contingentele militară după legea yotală în anulă trecutul Acâstă cestiune insă fiindă de cea mai mare însemnătate politică și cerându unu spațiă mai mare vomă des- bate-o mâoe în totă întregimea iei,. trarie moralei, căci nu este leale ca ună omă se vorbâscă împotriva o- piniunii sele; nu este leale, găsi udă uă măsură bună, s’o combată și s’o sacrifice pentru interesele de clică sâă de ambițiuni ale unul candidată ce alergă după putere, seă s’o com- bată prin ură pentru cei ce aă luatu-o. Acâstă oposițiune degradă carac- terele, ucide principiele. S’aă văzută omeni cari, tîrîți de patimile ce însuflețescă aceste oposițwni , s’aă pusă în potriva vechiloră loră prin- cipii de tdtă vieța și s’aă unită cu alții în ală căroră caracteră reședeaă principii pe cari ei lă-aă fostă com- bătută tdtă viâța loră trecută. Nu vomă vorbi aici de acel cari voră puterea ca se se înavuțâscă, ca se-și plătâscă datoriile din împrumuturi, din întreprinderi mari de totă felulă, după vechiulă obiceiă; acesta este corupțiuuea oposițiunii sistematice. Nu vomă vorbi aici de acele neno- rocite instrumente cari suntă totă- dâ-una legate cu causa celui care le plătesce mai multă spiăașimul- țămi mai bine viciurile neîmpăcate în cari omulă se degradă; care laudă pentru bani pe cel carii i-aă înjurată pentru bani, cari sprijină pentru bani principii cari lâ-aă compătută pentru bani. Aceia suntă nesce ne- norociți mercenari ce trăiescă âncă grațiă vițiuriloră fracțiuniloră din oposițiune. Vomă vorbi de acei-a cant voră puterea cu orî-ee preță, cari voră se arejă mdra, nu I r A șd recii; carii, nețiânndu socotelă de spi- rifeulii timpului, de progresulă drep- tului omului, de interesele generali ale națiunii, luptă âncă și aducă la www.dacoromsnica.ro ROMANULU^! A^PSTII£868 putere ideîele și omenii regimeloru de țirivilegie, de casfâ, de umilință naționale, și acesta în numele prin- cipiîlorti pe cari eî nu le vorfi. Caracterulfi opositiunil «sistematice este ca, ajungând!! la puterâ, se fa- că cu toțulfi alții ceva de căti! cea-a ce a promisfi. Ce vorfi flmeni din oposițiunile sistematice ? EI (jlicti că totfi este reii, darfi nu aretă care este reulfi; chicii că este călcare de legi, darfi nu aretă pine calcă legile; teicii ca se făcu hră- pirl, darii nu arâtă cine și ce a hrăpiri, și căndfi denunță unii faptfi este totfi deuna neadeveratu. Acesta este caracterulfi oposițiune! sistima- tice. Ea nu se dă ’napol înaintea calomniei, minciunii, perversității; nu ține de cătfi uă socotelă; a se pune în posițiune de alovi, for a se es- pune. Â se esprima for’a eși de fapiă. Ținta eieste a se face maioritate din minoritate, înșelăndfi buna credință a publicului. Ea n’are simțimente de patrie, de bine, de justiție, de adeverii; ci numai de interesii per- sonale șefi de castă. Dacă vr’uă dată ea vine la puterq, nu face ni- micii din cele ce a promisfi, nu strică nimiefi din cele ce a criticat, scopulii el nefiindii altulii de cătfi puterea pentru putere Cănd cine-va ar arunca unfi ochii! scrupulos asupra unei oposițiuni sisti- matice și s’ar opri la personele cari o compunii, ar găsi multe caractere in- compatibile cu principiele ce puni! înainte; ar afla mulțime de flmenl cari afl ftcutu parte din guvernele trecute,, cari în timpulfi guvernării servile a tyraniloru loru, 4 tyrani- lorfi poporulnî. Dar, vorfl țlîce uniH ;!Dacâ n’ar s’ah faccr guvernulfl fi oposițiune, ’ tyranu." Oposițiunea ea este chiarfl nu pdte se iipsescă, unii bine căndfl este garanți^ căndu nu leale, este uă garanți căndfl uu combate de cătfl reulti. Constituțiu- nea; a hotărîtti corpurile Statului; oposițiunea este inerinte guvernului ■coiistituționalti f dar nu oposițiunea sistematică, ci oposițiupea leală. Prin oposițiunea leală ținti gu- vernti este însciințatti de * nemulțu- mirile Ce ferbfl în smulfl pOporâ- țiunilorti; prin ea poporulti. facte a se cunosce păsurile lui și urmeză calea de îndreptare. Plângerile slă- d’ântâie podoba a Măriei Tâlc și facă feri- cirea poporului română n’aă putută se flă atinse întru nimică de aberațiunile turistice a unoru nenorociți orbiți de patimi sâă că- ijuți In pruncie prin vițiele de cari suntă stăpănili. Amă crezută insă de a ndstră da- torie a stigmalisa nisce încercări atată de culpabile și sunțdmu fericiți că putemu se. ne folosimă și de acâstă ocasiune pentru a aduce și noi cetățiani iașeni dinaintea Tro- nului, tdtă iubirea Ce conservămă prek iu- bitului și¹ multă generosului hostru Domnitoră. Mergeți înăirite Prea înălțate® Ddmne pe calea cea mare deschisă de instituțiunile nâ- stre democratice. Continuați a iubi ca și pînă acumii sârtea mânea acumii pe poporulă care va încredințată și viilorulă seu și națiunea ve va re- devotată peiitru totă dâuna ca și pînă și nu va înceta de a ruga pe bunulă loră au avutii tdte vițiurile ce le împută astă-eji, ne mal fiindti la pu fere, celorti de la putere; ar găsi omeni can s’ati vestejiți! prin cal cări de legi, prin risipiri de fon duri ale Statului, prin umilința țe- ril la străini, și cari astă-^I însă combați! călcările de legi, risipirile de fonduri ale Statului, umilința la străini, fără cea mal mică pudore; ar găsi omeni cari strigă îa nea- tîrnare, îa desinteresare, și cari ai! avuții de la guvernii concesiuni de șiosele, de moșii în arendă, și alții cari suntii chiarii salariați de gu- vemu ca funcționari ; ar găsi omeni dațl în judecată pentru abusurl, ve- nindti și strigândti contra abusuri- lorii, ar găsi omeni cari combătu ca crime, mesuri ce ei însuși lua- seră fiindti la putere altă dată; ar găsi pe alții întrațl în oposițiune besefl esalându-se prin presă, prin discuțiunile contracjicfltore, dar atunci căndfl nu se punti înainte âcusărl falșe, căndfl patima nu domnesce cuvântulfli Orl-care acusări neade- verate contra puterii, slăbesefl au- toritatea celorfl ce le faefl, și întă- rescii pe guvernii. Uă oposițiune leală cată se vestescă guvernulfl despre greșialele sele, sel spuie do- rințele țeril; se respingă chiarii me- surile rele căndfl în adeverii suntfl astfl-felu, se oprescă reulti, căndfl în adeverii este unfl refl; dar uă o- posițiune sistematică vede reulti chiar în bine, și în aceste condițiuni, ea nu mal produce nimicii bunti. Unii guvernii nu pbte abdica con- vicțiunile sele fără a cădea în bă- nuielă că are cugetări ascunse. Pro- bitatea politică a unui guvernii este uă condițiune de demnitate perso- nală, este uă condițiune de autori- tate, pe care se baseză încrederea guvernațilorti, pentru acesta și opo- sițiunea cată se fiă leală, adevăra- a, demnă și gingașă. Gândii ea nu este în aceste condițiuni, ci din con- tra cândfl patimele le ținti loculu și sacrifică chiarfl interesele publice pe cari are aerulti ale sprijini, spre ale ucide cândfl va ajunge la putere, numai este nici oposițiupe constitu- țională, nici patriotică. Uă oposițiune leale, cată se-și a- mintescă ne’ncetatfl că va veni uă di cândfl pdte se vie la putere și se fiă silită a pune în practică princi- piile și opiniunile ce a avutfl mal nainte, și acesta cată se< o facă a remânea în marginile impuse de cea-a ce este cu putință, de acea-a ce este adeveratu. , In guvernele absoluta tdte lup- DumneZeă peuatni viâță îndelungată și feli- cită a bunului șî multă generosului nostru Domnitoră Carol I. Se trăiască România scumpa și multă iubita nâstră patriei Arhiereulă Filaret Scrfen Arhiereulă Vla- dimir I. Suhopan, Arhiereulu Isaia Diochis Vicol, Firet Arhimandritulă, Constandin Ăr- himandritulu, Dionisie .Arhimandritulă, GiJ ment Arhimandritulă, Ieronisie Protosinghel, lezechil Protosinghel, C. Butiurinu Iconomu, G. lonescu Iconomu , A. lonescu Iconomă, Gavriil Ursu Iconomu, Dimitrie Alecsi, Ge- neral A. Mavrodin, Răducanu Hartular, M. Brăescu, C. F^ipescu, C. Manoli, V. Grigo- riu, I. Baronii, Doclorulu M. D. Popescu, A. Carp, C. Stegărescu, G. Tufescu, G. Carp. Urmâză mai multe sute de iscălituri de preoți și cetățiani de aici, între cari și fruntoșii Tătăreșani. seră. Cu tâte aste ei- plătiseră toți bilete pentru loculă AnlâiO, cea-a ce le da drep- tulă la ună pată bună și la uă hrană bună. Dară cea-a ce a părută tutnloru cu multă mai straordinariă, și cea-a ce s’a ’ntâmplatu unui mare numeră dc căletorî cari ah luată biletele loră de la gara drumului dd ferfi de la. Viena^ $ște că aceste bilete fiindă miște pentru cale ferată sâă peⁿtru batelă și cu mergere pînă la porturi’e Dunărei dc josu, după espfîEătile fârte Alegorice ce ni s’aă dată la Gara de la Viena, avemă dreptulă a utma, după voință, Calea ferată sâu Du- nărea, ia locurile ale doue în cale ferată ș’ântâie pe vapâre, cu tâte avantagicle locu- lui plătită. Insă pe vapârea pe care ne-amu îmbarcată la Pesta, pentru a merge pînă la Baziaș, cu tâte 'protestările nâstre întemeiate pc afirmarea garei de la Viena că locurile ale doue¹ în calea ferată dâdekii dreptă la âculfi âhtâie pe balelă, și âu tâte călău- zele bficiali și alte publicațiuni esplicative Jientru călători pe cari le produsesemu în faVârea 'nâstră, amă fostă obligați a plăti âncă căte cinci fiorini de persână, prelin^ândă ca- idiome. Aceste numeri dau locă la discuțiuni neterminabili; învețații se unescă totu așia de pucină asupra clasificării raseloră ca în botanică asupra determinării specieloru șige- nurilorăl Cea-a co e sioură este că visitândQ cine-va 1 m pen ulu-regală, gâsesec, fără a îm- pinge distincțiunile la âstreniitalc, Germani, Italian^ Ungur/, Cekî, Poloni, Ruteni S,l£>- câsta este pentru plata nutrimentului care după chiarii însu-și biletulu, prinsă In preciulă locului. Trecu în tăcere alte împrejurări D-lui Redactore alu diariului ROMANULU. | Domnple Redactore, Din partea mea, ca și din partea pasage- rilorîi cari, Mercuri 26 Augusta corinte,. ai! supsemnata protestarea aci alăturată, ve rogtt d’a insera în stimabila d-vâstră foiă ar- ticlele urmăMre, jnsociându-Ie, dacă veți cred® că pste oportune, cu oservări și din partea d-vâstră. După noi, faptele consemnate în disel© acte suntii de natură a atrage aten- țiunea guvernului, spre a deveni subiectul^, unotu negociări seriâse în interesulă plirtirdî¹ pe Dunărea a conaționalilor!! ș’a comerciuluî nostru. Compania Dunărei care se bucură d’Mii așia marc numerii deavantagie pe ter- murii nostrii, unde ’și face caboîagiulu seu, ar uă cu cu trebui se flă conslrînsă faciă cu țM la purtare mai cuviinciâsă și mai conformă obligările ce și-a persdnele cari se Primiți, ve rogă, । j‘b I un mi nostru, lera co* cari nu impusă ea înseș faciă încredu lealității sâle. etc. B. Calligari. numai în fașiă cu uă mare conce- siune în cale de a fi votată, în in- ' teresulfi beneficiului personală, a- ¹ flăndu-se la putere ; ar găsi omeni cari strigă că se calcă legile, și cari s’afl aruncată în oposițiune căci gu- vernulu n’a voitu se calcș legea spre a face trebile loru sefl ale ru- deloru lorfl, cu perderea Statului și a intereselor!! publice; ar găsi âncă omeni val! carii viseză la separarea României în doue șeii mal multe provincii, spre a se putea urca el, sefl stăpenil loru cari l-au făcutfl amici prin bani, pe maî multe tro- nuri ca în timpii de cădere; ar găsi bmenl carii ar vedea cu fericire ^ă- dendii pe țeră ocupațiuni de armată! străină! venindfl comisiunl străine umilitore pentru țeră, numai și nu- mai se nu mal fiă la putere unii carii suntfl; arii $ăsi omeni carii arti primi cu cununi de flori qști- ile de ocupațiune ce arfl yeni se surpe libertățile patriei; ear găsi fracțiuni de aristocrați cari făcu o- posițiune în interesulfl privilegielorfl orii perdute, alături cu omeni des- nosteuițî de drepturile lorii politice ie către acesțl amici sâți ^patroni af lorii, și care, pentru ură oqntra gu- vernului, seu în speranța de a veni șl pi la putere pe lengă privilfegiațl, și pșljface treburile, se facă punte ! ori inniț *' tele suntii contra capului Statului, pposițiunea este pe faciă personală. In guvernele constituționali capulu Statului, nu este angagiatu în lupte. Rid uă oposițiune nu i se pote face. Singurulfi actti ce este alii seu, este apelulu ce face la națiune. Disol- verea Camerilorfi au. este șupusă lu nici unfi controlfi, la nici unfi votii alii majorității. Conflictele opi- niunelorfi, suntii numai între siste- mele politice ale miniștrilor fi. Aceste conflicte se șfîrșescfi prin apelă la aleggforl. X- Bueuresch Duminecă 18 Augustă 1868. D-lui dir^ctore alii companiei ,de vapdre pe Dunărea, Domnule Directore, provină de câta din râua compunere a per lalelui de servicia. îmi pare rea, domnule directore, cărunta silita a ve comunica tâte aste plângeri, cari pâte suntă ș’a acelora căletorî carii s’afi îm- barcată după noi; m’așa fi reținuta d’a le face, dacă alături cu manaatulu ce mi s’a data n’așu fi avuta consciința că severșescu uă datoriă ș’acâsta chiaru în privința। ono- rabilei societăți a Dunărei, ₜ ... Primiți, domnule director asicurareac»- sMerațipnei mele cele, maț distinsei E. B. Calligwri. P. '8. Aflu că prin inițiativa controlbrelui vapâreî Albrecht, unu act® contr^ifi a- fosta supsemnata de unfi micit ¹ numeră de pasa- geri Germani. Dacă esiste ună asemene acta, elu nu pote invalida protestarea aci anesată, protestare supsemnata de persâne de diferite națiamlitățî, și ocupânda fiă care în țâra sca posițiuni distinse CQPffiDUPA PROTESTAREA GALETORÎLQRU Supsemnații pasageri de pe vapârea A'- brecht a companiei Dunărei, aduce prin vocta Presei la cunosciața publicului ncmuîțămirik;, plângerile legiuite' a caroru responsabilitate morale trebue S’o pârte administrarea supe- țAâM a companiei Dunărei, a cărei incurie ! devine din d. în mai netolerabile. Aceste' nemul|ămiH,desvoltate înlrnă fo- estere semnata d® căletorî, a cărui 'originale remâne încredtețaW. â-lui Calligari, se țoiotu resumâ astfi-felâ: 1. S’aii imbarcatii pe acest bastimentu care ' onține sumai uă sută patruzeci de paturi, prâpe trei sute patru-deci de pasageri. i . j o- însărcinați! de supsemnători munica conținutulii actului alii sale se află în posesiunea mea d’a ve co- cărui origi- ș’a cărei co- pie am onârea a v’o anesa la acâstâ epistolă, te scopulu d’a aduce la cunoscință [d-vâstră plângerile căletorilorâ contra adminislrărei batelcloru cu vapdre aje companiei Dunărei, 2. Prin urmare ei nau n’au pătata fi nici serviți, culcați; 8. Nu’și va putea ^ce avută nici loci , Jicî hrăsiți n o eiite-i^uă ideie. fără fi făcutu speriința lucrului, de rima in- stalare, de necurățenia batvliHui, de nefndes- tularea servicieloră ș'a personaleluî. vacî, Sloveni, Croațî, Sârbî, Bulgari, Cumanî lazighî, Szklerî, Uscoci, Skipeteri, Saxoni- Flamandi. Români, Armeni, Șocațî, Wendi Greci, Țigani, Ebreî, Morlacî, Walonî, și chiară Francesî, colonii perdute în BanatJ. Etă negreșitii uăcolecțiune destulă de avută a varielățiloră spccieî omenesc!. Arc ce răpi pe filologă și dispera pc politică, ținu Mezzo- fanli ară fi mulțămilă, dâră se. înțelege eă D. dâ Beust nu găsesce acea-șî plăcere. Este cu neputință ca suveranulu se vorbâsââ vre uă dată cu toțî supușii sei:în dialdclulfi lorii naționale. Oficeriî austriac! cată se fiă poli* g oțî, căci căndu înaintarea ti face se intre într’ună regimentă de naționalitate diferită .trebue seu Învețe idiomaₖ și uă parte a vieți! lorăs’o petrecă studiindu gramatic! totii Inoue pentru dînșii-. Unii proprietară din pre- giuțulă Timișârii îmi spunea că avea nea- perală nevoiă se cunâscă cinci limb!: lati* nesce pentru vdcliile âcte oficiali, nemțesce pentru Tclațiutiilc' sâie cu Wiena ungurește ca se vorbâscâ în ,dieia„ Se fișe ᵣ romănesce și sîrbesce ca se dea ordine iucratorilorii sei. Carol V dicea că unu omă face cătii patru, căndii scie patru liiribi. Daca est^așâ Austria trebue sc flă prea puternici, căci mulți din₍ locuitorii ei cunoscu limbi' deose- bite. Pînă și chiară bileleie de bancă mai- tarescu mulțimea dialecteloru întrebuința în imperiu. Pe aceste cârpe cari, prețuiadfi 10 crăițari; înlocuiesc!! mica ■-monedi., gu vemulă și a dată osteuela a faCc uă ias- crîpțiune în opta limbi diferite însocită de ’acââtă devisă: Viribî.^ , unitis, prin uHir#a foi’țeloru, cea-a ce pare uă ^rodă ironia în presința diseordieloră lactualî Austria se compune de’uă aduc?.tură pes- «.riță de grupe etnografice, cari nu ș’aî a mestecată, ca în Francia,. spre a constitui^ j singură națiune avândă simțimânimlfi iwei . atrie comune. Fiă care din de este alipită de provincia sea; ,nid una de imperii!. Vei găsi Unguri, 'Croațî, ®®kî, învierșunați- Ă tontra altora, dâră aici de 'Cu/nfi Austriacă M’am mirată adesea ay^iniju în jgțira mai inultoră oficerî iubire! naționalității, redi cându-re nțai presusu de, devotemsntuISi tre stată. Fiă care rasă, fia care seminția, a drăifâ io a plutire! Dunărei din Austria. TELEGRAMAa MĂRIEI SELE DOMNlTORELtfl. Ș’uâ copie diariului Românulu. Licihța presei care n’a încetată de a fi uă plagă duierâsă chiaru la popârele cu viâță maî îndelungată de rqgjme constituționalii, a trecută la noî tâte marginele bunei cuviințe și a devenită de mutye ori criminale# introdu- cândă în căminulă familiei, și desgropândă âncă oseminte cari trebuiau se, fiă sacre și neatinse de njmmev c« fote acestea, omenii de bine și devotați principiiloră celoră mari au suferită în tăcere, voindă înainte de tâte. a s® conserva libertățile publjcc, garantate prin Constituțiune ce și-a dată națiunea, pînă âfășî pațiunea va regulamente întrimu modu maî potrivită și eșercițiulu presei Jibere. Scimă, Prea înălțate Ddmne, că sentimen- tele cele mari și generâse cari suntă cea Căndii administrarea unei societăți 6re; care contravine datorieloru sâle faciă cți a- cei-a carii facă principalulu obiectă alu În- treprinderii sâlo, este clară că aceștia, pu- tându-se îndrepta In altă parte, însă-șî com- pania nu pdte lipsi d’a suferi în interesele sdle, atâtu cătă și companiele a căroră in- teresă atîrnă de cea ’d’ântdie, directă seu in- directă. îmi permită ă adauga subiecteloru de plân- geri ale protestarei că mai multe persdne, domni și ddmne, suferințe și ’ntorcându-se de la băi, n’aă dormită de locu pe vapdrea Albrecht sâă au dormită culcate pe parche- tulă golă ală cameriloră sâă ală puntei, nea- am in tind ii în publici! companiei Dunărei ca iu se va putea justifica monopoluluceii decât prin bunătatea servicieloru făcuta, ș’ale sele ? > afabile in tâte privințele. Pe coverta vapâre! Albrecht. Mercuri 26 Augv.u , 1868. Urmezi semnături¹, a H oi । . u r.lH 1 ■ ■ 'T-: i’l t,: Iul i vând ii de plapămă decățu plafon ulii sâii ce-r riulp; că unii mai! dejunată ori priimită de Ipcu sâu fârte reu, din diferite cause, dara rnai cu sâmă din causa orei neobicinuite lai >ul 22 30 2 3 11 . 14 • MO FrancesK BmânL Belgieni'. iKflglesi. Ilajiam, Germani 2 1W. 6 Râșî. GrBci. ' Ji .1 1 i Americano. BTÎONALITATILE IN UNGARIA Șl SLAVII DE SUD) (WJGO-SLAVI.) (A vedh No. de eri). • • n 1 u u a, 1 - ‘ j ¹ potu esercita ua influința ■eveniminteloru. Asta-feI6 'in numeră de 8 .miliânu. asupra mersului suntii; Germanii Maghiarii în na» meru de 5 sâu 6 miliâne, slavii de Î6» Wpe- și gomăm A- ■ militași Slavii W k nordu , di la sudă suntii dâra iote așia numeroși ca cele-balte trei rase tapreană, h se înțelege peptruice losef II s" pwtMW gândi unu momentă a face din catelc sâle nou imperiu slavii, vij^u ii ¹¹ ■ ,Ca se^și dea cine-va soeotelă de sîtaațteâsl' , geografcă ce ocupă awtarase, este destulă a «ținea uă ochire pc um din cartele etnografice, |wî ancă iin Frencia, lâră 'cari se gărestî weja pretaUndeaiim Germania. Este tu “ te Kjft timpului n care trăimu. Uă dinibră îs ia .jdivisiuniloră politice era de ajunsul ai 'ii, Ide căndu muu nuou clementă a intrată îa rjggUi labela raseloră devine' iodispensaciie. B^rbatujă de i u ce af’a â-arvea una în cabi nețulu , ar fi .canină jucătoră de șahă cr rarii voi «arfecă ui partfe ftui șahute. I Am suplu ochi uă.tejuă ca ‘ ipart la Seritm și întite iă Vollcer-iim^ racheu-Karte von Oesterreich, cirf Se pretinde că se află în Austria doue-etnografică și hmbisfici a Austriei, (fe țnduri de âspeț! cari neap^at^, ii. W1a-|^^e naționalități diferite și optă-spre-deca amu pentru prima âră la Wlesa, ©• care au fostă serviți, după doue sâu trșî www.dacoromanica.ro ROMANULU 21 AUGUSTU 186$ 713 a causală, o mărturispscu. uă viuă emoțiune, atătii do complectă era ignoranța mea despre aceste lucruri. Ea nu ura părăsit tn călctoria mea și mî-adalO cheia mai multoru probleme. Ecă ce vedu intrlnsa. Germanii ocupă la apusii parte din Tirdₛ cele două duca le ale Austriei, Stiria, canti- nele esleridre ale Boem iei, unde deja se mestecă cu Cekii, și Carintia, unde Slovenii suntu maî tn numfirii egalii; apoi aparii, ca nisce in- sule perdute In mițjloculă mărilorii de po- pulgiuni diferite, coloniele germane fundate în deosebite epoci în Moravia , In Ungaria, In comitatele Zala, Somogy, Pesta, Sohl, în Banalii, și maî aleșii tn Transilvania, unde formâzâ âncă ua grupă importantă și com- pacta. Românii se înlindu pe unii teritoriu mare aprâpe ca Italia, prea bine rolunțjită, darii fără o tare naturali, îmbrățișând u Tran- silvania, uă șuviță din marginea Ungariei, Moldo-Româma și Basarabia rusă. Ei se urcă peste totii la 8 miliâne. 1) Maghiarii, înghe- suiți intre cele-a-alte trei rase suntu grupați pe nemărginita câmpiă cc se întinde de am- bele părți ale Tisseî și Ia apusulă Dunării Intre Baab și Sava. Slavii în fine domnescă pe nemărginite spații. Trage uă liniă care, plecândiî de la Adrialica către Monfalcone, la apusii de Triestă, se urcă către nordă cu Isonzo, urmâză apoi Drava, Murulă și ârăși Drava și în fine Du- nărea pină la Marea-Nâgră: Suplii acâstă liniă, tn Austria populațiunele slave meri- dionali ocupă Carniolia, Istria, uă parte din Carintia și din Stiria, Croația, Dalmația, Sla- vonia; 6ru în Turcia locuescu in Bosnia. Ser- bia, Bulgaria, Rumelia, adică mai tdtă Tur- cia din Europa. Ei atingi! otarele Lombar- do-Veneției din care chiarii ciupescu uă bu- cată spre resăritu de Udina. Tâte porturile frumâse depe țermulă dalmală, de la Trietă pilă la Antivari suntii ale lorii, și pe de altă parte se apropia de Constantinopole. Sla- vii de nordă începu Ia Pite, către munții Boieri WakU adică la otarele Franconiei, iau tn urmă totu centrulu Boemieî, Moravia, Ga- liția, treci! peste Carpați în Ungarii, unde o- cupă' tâte -comitatele cordului, și în fine, ur- mândiî rlulu Șiret și Dnislrulă ca limită me- ridionale. ajungi! la Marea-Nâgră către Odesa. Rasa slavă, sprijinindu-sc pe marele imperiu rusă, fiaihtâză astă-felă pînă în cenirulu ®u- roper, îmbrăcișândi! tn cele doue brațe ale sâle, întinse către Occidinte,. pe Români?, Ungârji și Germanii Austriac!. Pe cartă pare că ară fi doue pălernice fălci ale unei guri deschise darii deja reinchisă pe jumetate. Una din durerile slavomanilorii este că au venitu Maghiarii se desparță ca printrunu colții pe Slovaci și pe Cekî de Sloveni și de Croațî, rupânclu astă-felu continuitatea teritoriului SlavjJ. Maghiarii la rândulă lorii ară dori se se vadă maî pucină sirinși de cele doue renuri ale acestei familii prea numerose. Darii evenimentele aii decișii allă-felă. Remâne la înțelepciunea âmeniloră a se. folosi de si- tuațiunile create de istoriă. Acumii câ cunâgcemă forța relativă a prin- cipaleloru naționalități ale Austriei și posi- țiunile ce ocupă, se începemii esaminarea cer- teloru cari le desbină și mai ânlâiu se ve- demă cestiunea croată. n Mișcarea naționale a Slavilorii de sudă s’a născută dintruă reacțiune contra mișcării na- ționale a Magiariloră, precumu acâsta s’a năs- cută din reacțiunea contra încercăriloră de germanisare a Habsburgiloră. A atinge limba unui poporă esle a ’lă ofensa în caa-a ce are mai simțibile. Elu va suferi se-lu u- cidâ la resbelă, .dară nu se ’lu desna- ționalise. Ducă ună cuceritoră îiă mă- celărâscă, elu ilu ârtă. Incârcă-se unu su- verană, ca se-lă redice Ia uă cultură mai înaltă, a ’i impune uă idiomă, elă se res- câlă cu furia și ’lă restârnă. Mișcarea lim- bistică magiară datâză numai din secolulu din urmă. Ca se puia mai multă unitate 1Q administrarea imperiulă seă poliglotă, îm- peratulă losef II se sili prin mkjJoculă sed- leloră, a face pe tâte popârele sâle se în- vețe limba germană. Ungurii, gata a se re- vc’la, înec â, ca manifestare anti-germahă, ' 1 1 pisă atunci prea ne- peuiru ca tâte afacerile publice se 1 utoi pare că n’a fostu informatii âucă ți despre popuiuțiunile române din Bucovina ți din Turcia. Nota traducQtoreluI felă se afirmă uă rasă tn facia străinului și apoi pentru că prin scrieri și poesii se res- pândesce uă ideiă nouă La finele seclului trecute se ivi în Ungaria uă pleiadă (gră- madă; de scriitori și de poeți. Nicolae Râ- vai publică lucrări importanți asupra grama- ticei și antichitățiloră unguresci. Csokonay, compune primele poesii poporarie fără nici uă imitațiune clasică. Franciscu Gazinczy fondâză tn 1791 primulă teatru ungurescu, traduce în limba sea maternă principalele capete de operă din limbele străino, și merită ca ani- versarea sea, serbată în 1855, se devină ua serbătâre naționale. Mai tăr^iu Alesandru Kisfaludy, Petrarca Ungariei, — Michael Vo- rosmarty, orgoliulă patriei sâle» poetulti glo- ricloră sâle antice, pe a cărui veduVă a a- doplatu-o poporulă, după propunerea lui Deâk, Erdâlyi. care și-a dată misiunea de a aduna cântecele poporarie ale Maghiariloră, — Petbfi, poetulă inspirată alu libertății și ală revo- luțiunii, Arany, a le cărui poeme de uă a- tingetâre simplicitate au pătrunsă pînă In fundulă câmpuriloră, și aă fostă primite cu intusiasmă chiaru de Șerbi, de Slovaci și de Poloni, — istorici ca Horvâth, romauciari ca lâsika și lâkay, publiciști la Ebtvos, uă mulțime de alți scriitori â'ncă, aă permisă Ungariei so afirme că și dînsa avea să lite- ratură naționale. Acea-și inspirațiuno anima tote aceste scrieri, amorulă patriei și ura despotismului străină, Scriitorulă Sealsfield face in privințe, acâsta uă observațiune prea justă. „Poesia ungară se eeosebesce pentru mi- ne, dice, de a Germaniloră printracâsta că esle mai multă espresiunea națiunei decătă acea-a a individeloră." Căndă în adeveră acea-și pa- siune coprinde tâte ânimelo, esle naturale ca cu mai multu sâă mai pucină talente scrii- torii se producă idei cari se asâmănă. Ca se se dea ună centru evoluțiunei literari, se fundă uă academiă la 1827 din inițiativă pri- vată, și magnații aduseră subscrierile loru cu uă generositate cu totulă anglo-saxonă care nu cunâsce margini căndă esle vorba de bi- nele publicu. Esterhazy dete 80,000 franci, Karoîy 125,000, Batthiany 150,000, Szâ- chânyi 160,000. Pc cătă timpă Maghiarii se mullămiră a’și întări naționalitatea ș’ a o apera contra în- călcăriloră germanismului, provocară simpa- tiele celoră-l-alte rase, ostile ca și dînșii centralizării guvernului austriacă. După cumu oservă d. Ebtvos, în tâtă istoria Ungariei nu se găsescă urme de rivalități naționali. Tâte rasale aperaă patria comună; Huniadyî eraă Romăni, Zrinyi, Croați. Dificultățile se iviră, căndă începu a se întrebuința limba ungară în sâhulă dietei. In seclulu mediană, limba oficiale fusese latinâscă; ea păstră și mai în urmă aceslă caracteră, pentru că, in calitatea sea de limbă mortă, avea avanta- giulă d-a nu umili nici una din idiomele nuoe. Afacerile se trataă în latinesce chiară în adunările comitateloră; limbele ungară, croată, română, se vorbiaă ca idiome neîn- semnate de locuitorii din localități sâă din provincii, și seaflaă pe ună picioră de uă perfetă egalitate; dară dacă limba maghiară era se fiă întrebuințată de aci înainte, ca devenia dialectală domnitoră, și tâtă lumea era obligată a o înveța fără se mormăire. Slavii, Românii, cunoscendu numai limba loră maternă, eraă isbiți de necapacitate politică. Propunerea de a întrebuința d’aci înainte limba ungară ca oficiale se făcu pentru prima oră în dieta de la 1830. Mișcarea naționale a Slaviloră de sud se desemă îndată. Circums- tanțele, esle adeverată, îi împingeaă la acâsta. Liberarea Greciei, cesliunile de rasă desbă- tutc scomotosă de învățații germani, ideiele democratice respăndite în tâtă Europa de re- voluțiunea din 1830, pregătiseră deșteptarea acea-a ce se numea alunei îlirismu, pentru că scaunălă agitațiunii era în vechile pro- vincii iliriane constituite de Napoleone. Ună țjiariă croată aperu în 1835 sub numele de N ovine Honatzke. Uă asociarede patrioți glavofili se formase ca se ridice idioma ma- ternă, s’o curețe, s’o cultive. Ei adoptară ca limbă literarii dialectală clasică din Ragusa, care infiorea în seciulă XIV, și servise la compunerea tragediiloru, poemeloră idileloră, din cari prea pucme aă scăpată la culremu- rulu din 1667. Uă societate de citire se tratai! în latinesce și âmenii cu stare ci-'stabili la Agram. Mulți scriitori își făcură tAu numai nemțesce și franțuzește. Ori-ce uă datoriă patriotică, publicăndO broșiuri și mișcare naționale este însocită de uă deș- j cărți asupra tutorii subiecteloră ce puteau teptare literariâ mai ântâiă pentră că aslă- La 2 6 Octombro viitoră J868 «spiră terminulă pentru, care suntu închiriate ca- sele unde se află biurourile oficeriloru de stare civilă din citcumscripținnele I, in V culorile Roșie, Verde și Nâgră) case în carii se află și cancelariile legiuniloră I și III de guardă, și astă-felă urmâză ca de la areta- tulu timpă înainte, se sc închirieze din nuoă pentru anulă viitoră. D-niî proprietari dâră, din capitală cari posedă nis.e asemenea caso in cenlrulă fiă cării culori, compuse pentru circumscripțiu- nilc I și III de căte cinci sâă șâse camere și cu magazii pentru lemne, âră pentru cir- cunucripțiunea V numai de treî sâă patrii camere asemenea și cui maga^iă du lemne, suntă invitați ca se se presinte la primărie celu multă pînă la 15 Septembre viitoră, spre a declara înscrisă prețurile cu cari suntu dis- puși a’și închiria casele d-loră, ca după a- cea-a se se pâtă lua disposițiuni pentru în- cheiarea conlracteloră. p. Primară, (rr. P. Serrurie. No. 7718, Augustă 14, 1868. In ședința consiliului comunală de la 1 Augustă curente încuviințându-se propunerea făcută înscrisă de unulă dintre consiliari și adjutori primăriei de a se desființa cântarele ,sz a se înlocui cu cumpene (teredii); sub- semnatulă primară ală comunei Biicuresci, facă cunoscută printracâsta tutuloră d-loră comerciant! cari vândă orî ce obiecte In Ca- pitală prin cântară, ca de la 1 Septembre înainte nu voră mai fi liberi, a cântări ori ce obiecte pentru ven^arc de cătă cu cum- pene âră pentru greutăți mai mari cu de- cimali. p. Primară, N. Manolescu. No. 7370, Augustă 9. ----acer •— Declarai,inni de căsătorie făcute înaintea oficeriului, de stare civilă din circonscrip- țiunea l-iu de la 4—11 August 1868. D. George Costescu, zugravu,din strada Căldăraril No. 11, cu d-ra Ecaterina Tănăsescu. D. Nachmann Meler, samsarii, veduvă din strada Văcărescil No. 39, cu d-ra Hani Chimel din strada Șep- cariloră No. 13 D. Ștefan Deciovici, băcană, din strada Căldăraril No. 12, veduvă, cu d-na Elena Șum, veduvă, din strada St. Ștefan No. 71. D. Constantin Șerban, boiangiu, din strada Șerban-Vodă No. 10, cu d-ra Ana George Potorea, același domiciliă. Idem din circonscripțiunea Il-a de la 4—11 August 1868. D. Dumitru Sava, ortodoxă, pan- tofari, din suburbia St. Vasile, fiă majore ală d-loră Sava loan și Stanca, cu d-ra Ghița loniță ortodoxă din suburbia St. Visarion fiică minoră a d-lul loniță Ungurenu ^i Safta. D. Preda Pietroșanu, ortodoxă, servitori, veduvă, din suburbia Bo- teanu, fiă majore alfi decedațiloră Petre Petroșanu și Ioana, cu d-ra Maria Zamfir, din Șișul ă cuartieră, fiică minoră a decedațiloră Zamfir Constantin și Necșa. D. Constantin Lixandru, ortodoxă, copcară din suburbia Icdna, fiă ma- jore ală d-loră Lixandru plugaru și Stana, cu d-ra Zoița Dinu, ortodoxă, din suburbia Icdna, fiică mjnoră a d-loră Dinu Dumitru și Ioana. Idem din circonscripțiunea III-a de la 31 luliu trecută până la 11 August 1868. D. Dumitru Sandu, june ortodoxă, jrecupeță, din suburbia Spirea-Ve- îhiă, cu d-ra Ecaterina T. Sdre, ună ortodoxă, din suburbia St. U sarion. D. Christea Stan Burtea, june or- todoxă, anunciatorfi, din suburbia St. Ștefan (Culbu cu Barza,) cu d-ra Marița Vișan, jună ortodoxă, din a- ceiașl suburbie D. Hagi Tănase loan, june or- todoxă, tutungiă, din suburbia Is- vorulă, cu d-ra Elisa M. Vicoscu, jună ortodoxă/ din aceiași suburbie. interesa pe compatrioții loră. Banulă prolegia acâstă deșteptare literarii, și guvernulă aus- triacă nu i se aretă ostile, căci spera se gă- sâscă Intrlnsa. conformă politicei sâle tra- diționali, unu tnițjlocu d’ a țină in frlă pe Maghiari. In capulă mișcării iliriane se aflaă doui bărbați distinși, cornițele lancu Drasko- witch, magnală avută care voia se apere tra- dițiunile provinciali și autonomia țerii. și poe- tulă Ludovică Gay, a le cărui speranțe eraă mai întinse și care cugeta se reconstitue im- periulă serbă. (urmarea pe măne.) Emile de Laveleye. INTERNE. Prin decretă cu data 14 Au- gustă 1868, suntă numiți în legiunea III-a a guardei din capitală: D. T. A. Tabay, actualulă capă dș com- panie, șefă la batalionulă III. Locotenentă alesă, lorgu Thănăsescu, că- pitană adjutantă majoră la batalionulă III. Locotenentă în retragere din armată lân Duțulescu, comandantu la compania l-a. Locotenentă alesă lân Beneseu, comandant la compania HI. Locotenentă alesă Ion Munteanu, coman- dante la compania VI. Locotenentă alesă Radovici lân, coman- dările la compania VIII Ghiță Penescu, comandante Ia comp. IX. Sub-locoleneniă alesă G. Râmniceanu, ca- mandanle la compania XI. Locotenentă alesă Radu Marin, șefu la compania XII Prin decretă cu data 19 Augusta, d-nu Grigore Andreescu se confirmă în postulă de directore ală Poliției capitalii; âră d. Mih. Stefănescu, se numesce șefă ală sergințiloră de orașă. PARTEA COMUNALE. PMMARULtJ COMUNEI BUCURESCI. Fiindă-că la 26 din viitbrea lună Octobre, espiră termenulfi închirieri unora din localele scdleloră publice primărie din capitale adică: Pentru scola primăriă de băețl cu 4 clase în culdrea Negră. Idem sucursala I-a de băețl cu I-a clasă în col. Ndgră Idem. Il-a una idem Idem primară dd fete cu 4 clase din col. Negră. Idem sucursală de fete cu 1 clase din col. Negră. Idem primară de băețl cu 4 clase din col. Roșiă. Idem sucursală idem I-a cu două clase dîn col. Roșiă. Idem I idem 3 cl. din culdrea Galbenă., Idem primară idem 4 din col. Verde. Idem sucursală I idem 2 idem. Idem IU idem 1 din col. Verde. Idem primară de fete cu 4 clase în col. Verde. Idem sucursală I idem 2 clasă în col. Verde. Idem II idem 1 cl. în col. Verde. Idem I idem 1 cl. în c. Albastră. Idem II de băețl 1 clasă idem. Idem comercială de băețl cu 4 clase în centrulu capitalei, și fiindă că de la arătatulu timpă înainte tre- bue a se închiria alte locale pentru ^isulă lorsală pe termenă de unfi ană seă trei ani, supscrisulă, pu- blică acesta spre sciința tutuloră, ca domnii proprietari ce voră ave case de închiriată și cari vorii crede că încăperile d-loră potă conrespunde cu (Jisa trebuință, se se presinte la Primăriă celu multă pînă la 15 Sep- tembre viitoriii cu propuneri înscrisă, prin care se arate preciulă chiriei, numărulfi și mărimea încăperilorfi, suburbea, strada și numărulfi casei. P. Primară, N. Manolescu, No. 6551, luliă 13. D. losef Popescu, june ortodoxă, profesori, din suburbia St. Steiân (Culbu cu Barza,) cu d-ra Atuivița C. Moru, jună ortodoxă, din aceiași suburbie. D. Gheorghe Costache, june or- todoxă, cismară, din suburbia Spi- rea-Vechiă, cu d-ra Marghi61a Pe- tr^sca, jună ortodoxă din aceiași suburbie. D. Constantin Păun, ortodoxă , veduvă, plugari, din suburbia St. Vineri Noue, cu d-ra Stana Coman, jună ortodoxă din sub Popa-Tatu. D. Dumitru Christu june orto- doxă, cismară, din suburbia St. Voe- vodl, cu d-ra Teodora Săvulesca, jună ortodoxă, din aceiași suburbie. D. Răducanu Nicolae, ortodoxă divorțată, lemnari, din suburbia Bi- serica Albă, cu d-ra Ana Bem, jună ortodoxă, din aceiași suburbie. D. Gheorghe Stan, jane ortodoxă, Șidar, din suburbia Spirea-Noue, cu d-ra Ecaterina Teodor,. jună orto- toxă, din aceiași suburbie D. Bucur Slamna, june ortodoxă, caretașl mică, din suburbia Sfinții VoevoȘî, cu d-ra Maria C. Tincoiu jună ortodoxă, din sub. Popa-Chițu. Idem din circonscripțiunea V-a. D. Alesandru I. Dănescu, func- ționară, din comuna Obedeuca, plasa Neajloreul, județulă Vlașca, cu d-ra Elena Balaș, din strada Vergu No. 8. D. Niță Stan, muncitori, din su- burbia Oboru-Nuol, veduvl, cu d-na Ioana Dumitru Marin, din șioseoa Panteleimon, suburbia lancu. D. loan lonescu, funcționari, din suburbia lancu, strada Ursului No. 9, cu d-ra Sevastița Vasilache Po- pescu, din strada Pitar-Moșu No. 18. D. Costache Toma, sergent! po- lițienesc!, din strada Popa-Nan No. 19, cu d-ra Angelina Mihaiă din acea suburbie No. 17. AVIS. Anulă trecută amă anunciată că se va fiice Ja Paris uă reproducere in litografia a tabloului d-luî G. M. Tătărescu, RENASGE- REA ROMÂNIEI. Acumă a sosită acea repro- ducere reușită de minune, ia mari litografii d’uă lineță ș’uă acurateța de lucru perfectă. Acei cari aru dori a ’mpodobi locuința loră ș’a încânta privirea loră c’ună asemene obiectă de artă, scumpă Româniloră djnmai multe punte de vedere,‘îlu potă găsi la li- brăria Socecă. A eșită de supt! tipar! și se a* fiă de vânzare pe la librării, bună și cea mal pratică carte pentru stu- diul! frumdsel limbe Italiane, înti- tulată : LEOȚIUNI de LIIVEB-A. Ș* HTEHÂTUBÂ ITALIANA propuse de G. L. FROLLO. Pentru scdlele secundare din România. CURSULU I. Blemente de Gramatică, Lecturi și Traducțiuni. Ună june de peste Carpați care a absolvită cursurile gimnasiale, cu- noscând! pe deplină limbele ger«* mană și latină, doresce a se înga- gia ca înstitutore într’ună institut! se! într’uă familiă; primesce r pr^ da și lecțiuni particularie. Doritorii se vor! adresa Ia Ke- dacțiunea Romanului, strada Colțeî Nr. 42, spre a lua informări mal pre Jarg!. www.dacoromanica.ro 714 ROMANULU 21 AUGUST 1FȘ6 SALA ATHENCLLUI Juoi 22 August, la 2 ore dupe amiadi iu DATU PENTRU UNU SCOPU BlNE-FACATORU esecuțiunca Operiloră musîcale alb DOMNULUI ALEXANDRU LAZAREW care au fostă esecutate cu celă maî mare succesă la Florența la St. Petersburg, la Wiena, la Berlin șî la Paris. QU CONCURSULU MĂI MULTORU ARTIȘTI DJSTINȘI SȚREINI. as AM A. 1. AMORULIJ CREȘTINULUI, piesa aranjată pentru Piano-forte. 2. IN AȘTEPTARE! piesa aranjată pentru Violon, Clarinet, Piano-forte. 3. SALUT LA ITALIA, piesa aranjată pentru Violon, Clarinetă, Vio- loncelă și Piano-forte. 4- CANTICU PASQUALE D1ALLEGRES0E, piesă aranjată pentru Violon, Clarinetă și Piano-forte. 5. RUGĂCIUNE dedicata la M. S. Imperatorele NICOLAE I. 6. SENTIMENTULU HEROULUI ÎNAINTEA BĂTĂLIEI cântecu dramatică dedicată M. S. Imperatorulu, Rusiei ALEXANDRU II, și exe- cutată în presența sa; aranjată peritțu Clarinet, Violoncclă și Piauo-forte. 7. MISERERE dedicată la EOSINI ți executată în presența sa la Paris, aranjrtă pentru Clarinet, Violon, Violoneelă și Piano-forte. 8. O parte din Oratoric: JUDECATA DIN URMA, aranjată pentru Violon, Clarinet, Violoneelă și Piano-forte: Inceputulu Judecăței din urmă. Judeeata drepturiloru. Bncnria drepțiloru. Rugăciunea păcetoșiloru^ Fericirea în Paradis. Finală. PREȚULU INTRAREl: Loculă reservată 1 galhen. Loeulu I, 10 Sfanți; — Locolu II, 5 Sfanți.— B ietele se află la Magasinulu de Mu- sicalie alu d. Ghebauer, și în $iua de Concertă la intrarea Saleî. mmio mmm CASA GENERALU LAKEMAN, STRADA ENI No. 4, UNDE A FOSTU ‘ TELEGRAFULU. Suntu 35 de anî de cându s’a fundată Pensionatulfi Cianelloni și 9 anî de cându s’a redeschisă după uă mică întrerupere. Basile solide pe care elu s’a restabilită suntu probate prin resul- tatele obținute de scolariî seî la essamenile anuali și prin concursulu părințiloru, cari aă bine-voită a’î încrede educațiunea fiiloru d loru. Essamenile generali depuse la localitățile seolarie ale Statului, în presința delegațiloră din partea norabiluluî Ministeriă alu învățiâmân- tulnî publieu, cârc a admisă pe cle;I și la dislribuțiunea solemnă de premie, au demonshută în flă-ear# ană progresulu crescândă ce el au făeutu la studie și la moralitate.-r In acestu din urmă șt ală noulea anu atătu raporturile D. D-loră Comisațl esamimitorî preșie$uțl de unuft din Membrii Onorabilului Consiliu permaninte alu instrucțiunii publice câtu ți procesulfi verbale alu acestui Onorabile Consulta, re- comandă și atrage atențiunea d-luî Ministru asupra acestui pensionată, probândă mai multu de câtu te! ă dâ una fajtele și efectele. Directorele acestui internată, ea română de doue ori romănă, în- tâiu prin nașterea sea în Romănia; și al duoilea, prin originea sea Ita- liană, și ca unulă ce din copilărie a secundată pre părintele ș6u ți a îmbrățișată spinâsa lui carieră, n’a fostă animată de câtă de dorința de a reculege numai moralminte fructulă laboriloră sâle, și dc a vedea din ee în ee mai multu prosperându Institutuiu seu spre satisfacțiumea Guvernului și a societății. Elă n’a cruțiatfi dâră nici unu sacrificiu pen- tru a introduce reformele prevăzuta îu noulu prospectă ală Institutului seă, reforme proptio unui pensionat bine organisatu, șț a conrespunde astă-felă întru tote, pînă și la esiginție, cu asceptarea pariuțitară. Programma învățiemântuluî publică este în vigore, profesorii Sta- tului respectivi aî fiă-căreî‘ clase daă concursulu loru luminată în In- stitută chiară pentru clasele primărie prâcum® și p®ntru limbele străine și arțile de plăcere: âră Ijmba fracesă ea dominările în Institută este impusă cu rigurositate «și în esercițiă continuu cu pedagogi francesî în totă timpulă și loeulu. Duoî-spre-$ece profesori, unu preot pentru instrucțiunea religiâsă, afară de censoră, procurore, «pețitori și pedagogi eonpună personalulă Institutului; unu Medică vizită regulată infirmeria, ți Dâmna Gianeltani incongiâră pre cepiî de îngrijirile sâle adeveratu materne, potrivită cu etatea și temperamentul® flă căruia, și le întreține curețeni*; âră nutri- mentulă variată și abundante și jocurile și esercițiile Gymnasfiee forti- fică corpulă și sen^tatea seolaritarfi în timpulă recreațiuneloru multu fa- vorisate în acestu Internată prin situațiunea localului aerosl și confor- tabile, a curțiloră spațiâse și a umnrâsei grădine de recreațiuue. Acestă Pensionată în fine, posedândă astă-$î casa cea maî gran- diâsă prin Întinderea apartamanteloră ce conține prin posițiunea luî cen- trale și salubritatea aerului, oferă scolariloru Iscașulu celu maî senetosu, Celu maî comodu și celu mai plăcută. Junî Scolarî! Fie ca voî, cari suntețî chiămațl a srtăbate cariera studielorfi, se recunâscețî într’uă $i aceste bine-făcăt6rc instituțiunî, se apreciațî simpțimântele și sacrificiele Directorului vostru, care nu aștdptă de câtu de la voî adevărata luî satisfacțiune, mulțiămindu-se de a v& vedea uă dată barbațî utilî patrieî vdstre și cunoscendu-ve datoriele că- tro D mne$eu, către Măria-Sea iubitulu nostru Domnitoră, către părințî și .către societate. La 16 Augustă este epoca ordinarii a redeschi^ertî cnrsuriloră primărie, și la 1 Septembriă, acelor® Gymnasialjț. In acestu intervală se voru admite scolariî ceî nuoî. Afară de cursul prpparătoriu pentru ScMa Militâtriă, dbpe înțele- gerea ee Directorele acestuî Institută a avută cu d-nu Directore ală Scdleî de CommerciC, vi. admite scolarî, carî voră frecucnta acâstă scdlă, avândă avantugiul apr$piăreî localului, alu repețitoriloru și pedngogiloră Conducători necesarii ca și pentru scolariî de Licee. Prețiulă Internatului este de 60 galbenî pre anăț stmi-internulu va plăti 36, și epternulu 24 galbenî. Se voră face concesiuni părințiloru puțină avuțî, sâă celoră cari voru așie$a duoi sâă treî copiî de uă-d tă. Atnenuntele condițiuniloră și lista celoră necesarie la intrare se vădu în prospectul® Pensionatului. Directorele, R. GIANELLONI. INSTITUTUL!) ACADEMICII DIN JASSY. Se pâte recomanda ea unica scâlă din Romănia, specială pregătitâre la BACALOREATU și la SCOLA MILITARĂ resultatele căpetate de ekviî acestei Institațiunî privată, care, pe lîngă succesulu ce a avută la concursulu de intrare din luna Iunie în Scâlă Militară, se bucură singură pînă acumu de onorea de a • pregătită pe cei întâii Bacalo- psațî din Iași, o face a spera că nu-î va lipsi nici de semnă înainte încrederea părințiloru precum nu-î a lipsită pînă acumu. — Pentru ași susține reputațiunea Institutuiu, Di- recțiunea nu cruță nici unu felă de sacrifieiă pentru a se asigura, și în- tru împlinirea așteptării pătințiloru, de concursulu Profesoriloră dintre ceî buni de la Universitate, Scâlă Militară și Liceiă; aseminea va pro- fita de timpulu Vaeanțiiloru pentru a introduce măsurile de înbunătățire în igienă și curățeniă arătate prin esperiența aniloru trecuți. Cursulu anu'ui Școlarii 1868 — 1869, pentru Secțiunea Primăriă voru începe Ia 15 Augustă viitoră; iară cele pentru Liceu, Secțiunea, de Ba- caloreatu și Secțiunea Militară voră începe la l-iu Septembrie, înscrie- rile se potă fece chiaru dc acum. Clasificațiunea anului 1867—68 a eșitu dc sub-presă. Elevii ce nu voră fi priimită-o, potă s’o reclame la Institute. Director Administrator. No. 363. 3—4$, I. M. MELIC BAKNOTE AUSTRIACI Sa vinde cu prcță favorabilă la Agenția de Assigurare, vie a-t ‘3 Ho- telu „Concordia” No. 395. 6$. TUSA VIENEI 31 Augustă. Metalice....... 58 Naționale...... 58 Lose.,......... 62 Creditulu...... 84 Acțiu. bănce 726 London..,.... 211 Argintă...... 114 Argi. în mărf, 112 10 20 15 NUMIREA PRODUCTELOR Grâu ciacârî c&L I- chila leî !•» » »» Ut ■ 1»- ” „ cărnău ,, I. j — p >1 >» H- t*s ” - „ arnăutu ghircă............ Ducajî 5 60 45 50 42 Secară..., Porumbă Oi^u...... Ovesă..... Meiu...... Rapiță .... 4. Anu W GALAȚI. 28 August 230—,270 157—160 A as BRAILA. 29 Augustă GIURGIU, 27 Augustă CORABIE ȘI VAPORE. GA. BR. GW are din DOCTURU MARC0VIC1 onâre de a prevesti clientela sa Capitală și Provincia că va sosi în Aucuresd, la 25 ale curiuteî. Dă consultațiunî a casă, dimicâța de la 8—9, âru sâra de la 6—8. Strada Brezoiama No. 21 No 394. 3<$. 260—270 240—250 225—230 14(1.-150 165—172 115—132 artrunai 9 II 81-74-66 51 — 48 Corăbiî sosite încărcate „ „ deșerte... ,ₜ pornite încărcate „ „ deșerte.. Vapâre sosite.......... „ pornite.............. Șlepuri pornite și în- cărcate 'la Sulina..... n,« • 1 i 2 2 3 3 2 4 3 Bacău, timpulu înourată gr. 24 pluslî Galațî,. senin, vînt tare, de N. caldă Piatra, nor, plus 19 gr. cald. Ocna, 26 gr. cald, nouru furtună mare Nemțu, nouru, puțină plâe. Giurgiu, cald, senin, puțin vîntăi Reni, vîntă din N. senin. Ismail, timpulu frumos, vînt, plus grade R. Berladu, timp nourosu, furtună caldul Vasluiă, noură, vîntu, plâe bunăvînt; Huși, frumosu, senin, 21 gr R. , Leovs, nouru. Fălciu, plus 21 gr. R puțin nout'S. I Cahulu, nouru, vîntu. IV , SO¹ Urzicenî, nouru cu ploe, vînt tare S E. Găeștî, puțin nour, plus 23 grade R | Tecucta, nouru, vîntă, N. E. plus 25, grade R. Câmspina, senin, cald 19 gr. R. Craiova, timp senin, vînt cald 24 gr. R Roman, ploe, necontenită 17 gr. Busen, cald, nouru, plde, 23 gr. vînt variabilă apa Baseuluî practicabilă. Măgurele, frumosd, .caldă 19 gr. R lassy, phis 17 gr. R. vînt a!ab de N. ploatu puțin, nouru. T. frumosu, plus 20 gr. R loat furtună. Focșani, plus 22 gr. vînt variabilă. III GOMD â cote de la Prefecture de Police TIFOGRAFk ■ ut8 A d CAVIAR d’Astrakhan. BIERE DREHER de Vienne, en bouteille. HUILE VIERGE de Provence et Toscane. LIQUEURS et VINS etran- gers. FRUITS GLACES, au Siropjet ă l’eau de vie. BONBONS, CHOCOLATS et THES. etc. etc. No. 368. 6 — 3$. tri (uf LatiJ >h ) ) H S’A MUT ATU STRADA COLȚEI, No. 42, VIS-A-VIS DE BISERICA' ENS. ROSETTI ' f ii ■ ‘3 «n ! t? 1). PRIIMESCE TOTU FELULU DE LUCRĂRI, PRECUM r • 1 ; qi Hii 1 âit id Ju uii r jq Hi : -via înlneq A * iVMînq ! ‘ ■ ’I 11 i’fMH p «le diferite feluri, Ml CONTORl POHTE, CHIUI SI HTURI <20MOT WS IK «:».»« .B-: 3K1 AFIȘE, DIARE ISA HI SI Mica INDIFER1TE MĂRIMI BÂPTISMJIS1TE, CUNUNIE Șl ORI CE ALTE BILETE DE INVITAȚIE ȘI MORTE OE ARENDATU de la St Ge- *^orge viitorii, 1869, moșia Glina, ne locuită, proprietate a mînoriloră Macry, în întindere de 500 pogâne, dintre care 16 luncă, la distanța de uă oră do Bucuresci are pe djₐ#ₐ casă de arendașu doue Hanuri u- nulu alături cu satele vecine și celă altă la drumulu mare ală Olteniței chiaru lângă postă. — Doritorii ie voră presintă la $iua de 20 Sep. tembriu viitoră la domiciliula d-lul Dr. P. Krrestcny, Strada Romană, No. 2, unchiu minoritară și mem- bru în Consiliulă de Familie, unde se va ține licitațiunca Condițiile se voră vedea la $iua licitației In- tre cari va figura ți aceia ca nouli arendașu să'și facă în acest ani a- returile de tâmnă. Tutori. G Andrcnescu și M. Paltă No. 393. | |E INCHIRIATU dc la Sf Di ■ "mitrie a. c. Casele de lîngă Ho- telu CaracașI, Strada Șelari No. 2, avîndu 6 odăi, cuhnie, pivnițe și o- dae de servitori. Doritorii se poți înțelege în ori-ce timp la Magasinul de Manufactura D. Stancu R. Be- chenu, Strada Lipscanii No. 28. No. 388. 3—3$. CETATEA PROPRIETATEA Faini- liel H ARALAMB din Dis- trictulu Dolju, este a se vinde prin Licitape la Ts-: bunalulu Comerciali din Craiova la 3 Septembrie S.. V. . ,. .,Ky ;[ ₜqi|i No. 346. 20—2d. --------------- aiAugnsiK¹"' Mihăilenî, puțină plâe, vînt N. W Botoșani, Î2 gr. plus, R. plâe. Dorohoi, plâe, vînt slab N. 12 gr E, Slatina, timpulu senin, puțin vînt 17 grade R. Câracalu, idem Bechetu, idem. R. Serată^ senin,, linisce, cald 24 gr R ti «luijiwJ -a'MJ “ •¹ .uiol d’s i’fViluA >b-' |( giiprtoatK) yb EiqO'KjF. .noeiri sl bqtnnl nbn n al id Casele după calea Mogoșdei, I subu No. 50, vjs-a-vis de Pa- ? sagiu, în care se află Otelulîl I Lazăru, și -care se compuniî de , 22 odăi susă 2 prăvălii în fața Stradei cu 4 odăi, 1 bjicăfârie, । cu doue cămări, 1, pivniță, < , beciuj-i, podQ peste tdtă casa, grădină și cu basin de apă în mijlocului curții, avendu asenae- nea atâtă odăile de susă câtă , și cele josă cumu și bucătărnle, machină pentru scdterea apel, , se daă cu chiriă de la Sf. Di- mitrie voitorii Amatorii se potă adresa în qri-.ee vreme spre a ₜ le vedea și a se înțelege cu sub- semnata care locuește în aceste VÂSE. TEODORA M.' MASTICHL CAȘCAVAL DE PENTELEU ,'i u ’ r. iiacui . . nUl yL ifiuio bUuui^ ii , J' ■ 1W BVCATl.MAHl ... , , „ Subsemnatulu anunciă înaltei nobilimi și onor, publică că au so- i sită primulu transportă de Cașcavalu mare, acăria calitate după cum se va vedea este mai superioră de câtă totu-de-una. Devîm zare se g Șerban-vodă ăsește si la d-nii I. Ovesa, Ion și C. Georgescu șiN. I6nid|HaiiH iJlOAN ANGHELESCU, Calea Mogoșoe is-a-vis de Palat MAGASINU FILLIEANU & IONESCU liecomandâ Onor, Public precum și domnilor Architecți liiU vi i-o CIMENT ADEVERAT BE PORTLAND GARANTA precum și diferite COLORI frecate și ne frecate cin uleîfi, ULEIU fiertu și ne fierții pentru Colori ade- veratiî englezescu. Diferite Lacuri pentru datu lustru la orl»ce obiectă, și a se usca Îndată, precum și CERUEALA de scânduri garantată. Prețurile suntu forte modeste. FILLEANU et IONESCU. »Tipografia C. A. Rosetti. Strada Colțeî, No. 42 www.dacoromanica.ro