ANULU ALU DOUE-SPRE-DECILK ADMINISTRAȚIUNEA PASAGlULU ROMANO No. î.— REDACTÎONEA STRADA COLȚ1A No. 42 lor LUNI-MARTI, 19—20 AUGUSTU 1868. VOIESCĂ ȘI VEIPUTEA - v 1 fR AHT) -r- CAPITALE ai PE efesR I.UN î PR tre! luni PE HA LUNA o »» LEI N. 48 D,UtBlCTE 24 12 5 leT n. 58 29 15 fi UNU B8EMPLARV 24baNÎ" •’KWrnU PA1UB PE TRIMESTRU EB. 20. ifEWTBU AUSTRIA. . . PIOB. 10 VAL. AUBT. ROMANULU Articlele trămise și nepublicate sc vorfi arde. — Redactore respundetorfi Kn^enhi Carmin LUMTN^ZA-TB ț? VEI FI PENTRU ABONAMENTE, ANUNțIUBÎ JI RECLAME A SB ADRESA ÎN BUCURESCI, LA administrațiunea ZIAHCLPI IN DISTRICTE L* COHEUPONUlNȚlI DUBIULUI țl PRIN POSTA. LA FAK1SLA D. DABRab-HALLEGRAIN BUB DK l'aNCIKNNK COMEDIE NO. 5 ANUNțlUBlLE LINIA DE 30 LITERE . .... 40 BANI INSKBTIUNI Jl RECLAME LINIA . . 2 LEI NvC SSRV1TIU TELfiGRAFICU alii Honiviri». -iL *•0^0'* ■■ PAIS, 30 Augustu. țiariulu din Toulouse, Proyresulu liberale asicură că Mareșialele Niel, deschi^ândă consiliulu generale a disă: „Armata este însuflețită de celu mai bună spirite; arsenalele suntă pline; resursele mai fără sfârșită. Comparăndă dară Francia cu cele-l-alte puteri, este permisă a afirma că singură Francia pâte a^i, după voia ieij se facă pacea sâă resbelulă." Bucuresci Jț Augustu Măria-Sea Domnitorele s’a re ’n- torsti în Capitale ieri seră la mie- (julu nopții, din călătoria că a făcutii pe munții Bucegl. Son ‘ .i 5 i In timpul Q de acji tăria politice! unui guvernfl, a unui Statfl, se cunbsce după afacerile comerciali, după creditulfl ce are Statul fl. Astfl-felfl, spre esemplu, scimfl în ce stare era în Romănia creditulu cu doui ani napoî, și vedemu afjî că tdte efectele car! se ofereafl pe piața Bucuresciloru și pe piățile din străină- * tate cu 60 scăijdmântfl, afl ajunsfl unele, cumfl bonurile rurali aprbpe de pari, ș’altele, cumfl acțiunile vestitului împrumutfl Oppenheim e- 9¹ misu cu 54, s’a suitfl pînă la 84. ’ piariulfl Albina din Wiena (14—26 Augusffl) aretăndu în trecătiî situa- țiunea Austriei, (liee: „Avemfl pe hărți ă totfl ce-ț! poftesce ânima, însă numai pe hărtiă. Banii nostrii de hărtiă nfl-au îavâțatfl mal ântâifl se cundscemu că este diferință între valbrea nominale a hârtie! și valbrea iei reale, sdfl a cursului. Se scrie câte pe uă hărtiă a Statului că costă 100 fl. asta este valbrea ie! nomh hale¹, ne ducemfl la cursiî ș’o vin- i demfl câte cu 66 florini, căci ni se fepune că ăsta este valbrea reală sefl a cursului, de esemplu la obliga- țiunile desărcinării pământului? Așia darfl, obligațiunile rural! în Austria se vendu a^I cu 44, scă- (jementQ și’n România cu 14 și chiarfl cu 12 puma!. ;u' Cifrele fîindfl celfi mal putericti ș’adeveratfi termometru alu stării po- litice, se punemfi și no! a<^i suptu ochi! publicului uă forte mică dare de semă estrasă din cea deplină ce â publicată Monitorulii la 7₁S₎ Au- gust, despre cea-a ce a aretatfi unu 'altă termometru alfl averii ș’alfl în- crederi! publice în România, și care se numesce Casa de depuneri și Consemnări. In anulu 1866 Casa de depuneri și Consemnări a încasată în monetă sunătbrie . . . lei 20,053,348.30 In anulă 1867 „ 44,367,340.12 In mal multă dară „ 24,313,991.22 In obligațiuni rurali și alte valori: In anulă 1866 lei 25,927,228. 8 In anulu 1867 „ 97,025,346. 3 In mal multu dară „71,098,117.35 Beneficiulă ce aă adusă șp^ijân- du-se tbte chieltuielile este: In anulfl 1866 In anulfl 1867 In mai multfl darfi lei 644,052. 1 850,172.36 156,120.35 După informările ce luarămu, în anulfl corinte încasările s’aii suită atătfl, în cătu beuefîciulă netto va fi peste unfi milionfi. Aceste țifre vor- bindu prin ele însele, trecemfi 1a unu altă subiecții pe care însă îl ti abor- dămfl cu cea mâi mare mîhnire. Unii numerii de comercianțl din Bucuresci ne-ati trămisii uă adresă pe care o reproducemii mai la vale în tbtă întregimea iei. Adresa în cestiune are drepții titlu întâmpinare și este supscrisă de 408 comercianțl, dintre cei mai buni și mal devo- tați regimelul celui nuoă. Și ce în- tîmpină acest! buni Români? El pro- testeză contra inițiativei luate de Is- faelițil din România d’a face uă sup- scriere pentru redicarea Monumen- tului Unirii. Și pe ce base pro- testeză? Căci, ^icu protestatoril, „nu s’a realisată âncă nici aspirările na- țiunii, nici visulă lui Mihaiă și Ste fan. Noi, Românii, adaugă supscrip- toril patrioțl, amă nutrită și nutrimă ideia pentru redicarea unui asemene monumentă, însă, asceptămfl pe d’uă parte se vedemu România bine con- solidată, eră pe d’alta tendințele ș’as- pirațiunile Româniloră pe deplină realisate." Și dup’acbsa, acești bărbați inte- ligințl, devotați patriei și deplină iubitori al progrestllul, adaugă că „irau primită, nu primescii și nici voră primi vr’uă-dată, ca alții, a- fară din Români, se iâ inițiativa pentru redicarea unul asemene mo- numentfl." Ș’acumfl că acest! 408 comercianțl vorbiră și le deschiserămă pentru a vorbi colonele acestui ^iariă fon- dată și susținutfl cu sudbrea nbs- tră în timpă de 12 ani, acumă că spuseră în deplină libertate cea-a ce avefl pe ânimă și cea-a ce afi crezută că este bine se spue, a vemu credemă și noi, și dreptulă și datoria se le spunemfl aci cea-a ce credemă că este bine. Comer- cianțil din Bucuresci sciti, credemă, că nici într’uă împregiurare tiu i-amfi lingușită; sciă că ’n tbte ocasiunile, în întruniri publice și ’n colbnele Ro%nănuluî, le amă spusă totfl deu- na cea-a ce amă crezută că este bine și dreptfl, fâr'a ne preocupa dacă cea-a ce Ie spunemfl va putea se Ie displacă pentru acea ^i. Poe~ ulfi naționale alfl Franciei, Beran- ger, a distt: „N’am lingușită de câtfl pe cel nenorociți." Și noue ni s’a dată dreptulă d!a putea repeți, cu fruntea redicată. aceste cuvinte fără ca nimene se pbtă proba con- trariulu. Precumă dară pîn’aci amu spusă totfl deuna celorfl putericl al idilei, cea-a ce amu crerjutu că este bine și dreptu, totă astă-felă nu ne vomă sfii a spune și celorfl pute- rici de a^I cea-a oe credemfl, făr’a ne preocupa dacă cel putericl de a(Jl se voru sburli în contra-ne cumfl se sburleaă cel putericl de ieri. Ințelegemă că comercianțil nos- trii, măi cu semă cei mal juni, se fi simțitu că-i pișcă ceva lacapulfl peptulul, colo unde-și are loculu cea-a. ce se numesce consciința, căndfl au veijutfi inițiativa luată de unii IsraelițI; și nu numai înțele- gem fi acea pișcătură, dară âncă ve- demfl cu fericire că ea s’a simpțit. N u mal înțelegemu însă căndă (Jicucă fiindă că nu sa realisată âncă chiarfl și visurile, — căci așia le numescu înșii în a loră întâmpinare — se nu consolidămfi prin bronzfl cea-a ce amii dobândită, cea-a efl avemfl a- cumfl. înțelegemu pe supscriptoril întâmpinării căndă ^icti că „nu- tresefl ideia pentru rădicarea unui asemene monumentfi," darii nu mai înțelegemfl căndii ^iefl: „s’asceptămu ca tbte aspirațiunile Românilorfl se fiă pe deplină realisate." înțelegemfl pe junii patrioțl căndu dorescu ca totulu se se facă prin ei și de că- tră el, darfl nu mai înțelegemu căndii teicii că „nu primescii ca alții se iâ inițiativa pentru redicarea unul asemene monumentul" Cumfl! noi avemfl numai aspirărl bune, darii în faptfi nu facemfi nimiefi! Cumfl! noi avemfl numai dorinti, bă âncă și visurt , darfi în faptă aștept imit ca dorințele și chiară visurile se se fmplinbsuă prin ele însele, se ne vie cumfi ne afi venitfl tote, standu cu braciele încrucișiate; se ne vie tote „chilipirul cumfl a scrisă uădată d. Simeon Mihălescu 1 Cum! Pentru că noi voimfl s'asteptămu, și s’as- teptămfl merefl și ’O tdte, se pre- tindemti ea toți s’astepte pînă ce noi ne vom fi deștepta și vom fi voi se dovedimfl că nfi amfidesteptatfi! Cumfi! Pentru că noi mal avemfi dorințe și chiarfi visuri, și voimfl sasteptămfl și realisarea acelorfl vi- suri, se pretindemfl că nimene al- tul fl se nu ie inițiativa d’a însemna prin bronză calea ce făcurămu de la 1848 și pînacumu! Pentru că mai doriintt ceva, se nu recunbs- cemu cea-a ce avemu ! Darfl pentru ce bre se redică sta- tue bmeniloră celoră mari? pentru ce se nsemnă prin bronză concis- tele cele mari? Se facă bre acele statue ca simplă recunoscință pen- tru cei cari nu mal suntu? DarCi acei-a aîî murită și nu mai vfldfl resplata ce li se dă. Ele se faefl daru ca ’ndemnu pentru cel juni, ca se facă și el ca denșii. Monumen- tele pentru faptele cele mari se re- dică spre a lumina poporulfi, spre al arăta cC a dobândită, ș’alfl pune astă-felă în stare ea,pipdind.it, ca se ^icemfl astfi-felu, bunulă dobenditfl, ș’avendu-lu necontenită suptă ochi, se scie se-lă apere cu mal multă căldură. Ore unirea Moldovei cu Valachia este ună ce atâtu de mică în câtă se nu merite unu monu- mentfl? Sefl din contra, adevflrulu este că orl-ce amu dobândi d’acumu nainte, le vomu datori în cea mal mare parte acestei uniri? Pentru ce dar se mal așteptăm spre a consfinți prin bronzfl acesttt mare faptfl, că- rui-a, âncă uă-dată, datorimfl totă ce avemu a<^I și datorimfl chiară do- rințele, chiaru visele ce mai avemii? Ș’acestă numire mal este ea bre combătută de nimene? Facă refl, fbrte reu cei 408 comercianțl dacă credu că vermele nu rbde necon- tenita unirea, că tîrnăcbpele inimi- cilorfl n’o sapă necontenită! Facă reă. fbrte refl dacă așteptă necon- tenitu; și âncă afl făcutfl reu, fbrte refl, căfl asceptatii de la 1859 și pîn acumfl spre a o întemeia și prin bronzfl ș’a o pune astfl-felfl necon- temtfl naintea ochiloră noștri! ca s’o vedemă, s’o pipăim fl și ’ntărin- du-ne la a iei vedere, se dobân- dimu puteri nouă sprS a o sus- ține; se ne ’mbărbătămfl printr’însa pentru luptele cele mari ce vomu avea a mal infrunta pînă ce vomfi putea se consolidăm totfl ce avemfi deja, ca astă-felă apoi se mal pu- temu lăsa locfl în ânimile nbstre și altoră dorințl, dacă ele ar fi legi- time! Au făcutfl rfiă, fbrte râă co- merciauțil români că de Ia 1848 și pîn acumfi n’aă luatu. inițiativa pentru nici uă resplătirc naționale, pentiu nici unu monumentă națio nale. Scimă, că la 1848, cu pu- cinu naintea revoluțiunil, bătrânii co- mercianțl afi luatu inițiativa ș’afi datu uă sabiă de onbre d-lul Ibn Mânu, Agă halea. Darfi scimfi a- semene că d’atunci și pîn’acumfl n’afi mal luatfl nici uădată iniția- tiva; și dacă n’afl găsitfi nici unfl omâ alfl timpului, demnfl de vr’uă resplată, pentru ce n’afl luatfl i- nițiativa d’a redică unfi monumentă lui Lazăr, cărul-a datorimfl renas- cerea scblelorfi; lui Domnu Tudor? cărul-a datorimti renascerea acțiunii', ui Ștefan, lui Michaiu, cărora dato rimă gloria armelorfi; Pompiăriloru cărora datorimfl reafirmarea în facia Europe! că suntemă uă națiune și din carii unii trăiesefl âncă spre a se vedea lipsiți chiarfl de hrana de ote filele; Unirii în sfărșitfl fără de care nici Moldavia nici Munte- nia n’ar fi astă-^i cea-a ce suntu și n’ar mai putea avea dorințl și aspi- rări la unfi viitorfi mai ferice? Și fiindfi-că cei 408 supscriptoiî ne-au deschișii calea spre a le spune cea-a ce credeinfi că este bine și dreptu, se le aducemfl aminte căd Ion Brătianu a propusă în Aduna- re, la 1860 de nu ne ’nșiălămfl, se se dea uă sabiă mperatorelui Napoleone, ca semnă de recunos- cință din partea Româniloră. Majo- ritatea Adunării a refusatfi ocolindfl propunerea. Pentru ce bre comer- cianți! din Romănia n’afl pusă în FOITA ROMANULUI ION DE CHAZOL. ) ULTIMA PARTE,a , j r i ■> 9in > - Anca uădată, povestirea âsta e uă confe- siune, Renâ, în care revârsă' prisosulă amărî- ciuniloră mele. Dâcă-mi silescă rațiunea a repeți nesce slăbiciuni nedemne, acâsta o făcu, pentru că astă-fclă, pucinu căte pucină, în- tristarea mea se va toci. Silită, la totă pa- siilă, a pune suptă ochii tel vre-ună faptă nuoăₜ mal multă sâă mâr pucină incredibi- le, eu cercă, printruă rămășiță de pudâre, a~mi ascunde nerodia sâă u-mî justifica celă pucinu orbirea, ca se nu-țî pară de totă ne- ghiobii j Acâstă reflecțiune ce facă asu- pra mea are de efeetă salulariă a' me obli- ga se mesură abisală in care am căzută. Eu nu discută, ci-țî povestescu impresiunile meîfe, durerile mele, laptele mele. Tu me bă jeșciț3cre1821, și de sacri fi ciele Cretiânilo Jfîn timpă de aprdpe trei ani; se nS ad cemh aminte de sacrifițieTc Ifali nilorG, se hS aducemtî aminte chiaru de sacrificiele Mag'ghiarilofu și duph- cear-a,' cu măna pe con^yiință, ăe lie • mtrebămîî dacă- ’n adeverii noi Rd- l- la ră i- V •neern eb ’ w ui ftupă depeșele primite de la d. .Ministru de culte, Măriă-Sea Domnitorele, pornindu din Bucuresci la 14 alo curentei,’¹ la 8 ohe .de diminbță. sbra a sosită în deplină sănetate la Măgureni, unde a bine-voitij a petrece nbptea. Pretutindeni a fostă întâmpinată și pfirAltă ta celă mai mare entusiasmă. A ddua la 7 j ore sbra Mâria-Sea ajunse la Sinaia. Tbtă dm, urele loră reciproce pam je- perulo." Șistema era ingeaiteâ, d?.ră Inii se putea practica., de câtă iia JuHunerecQ . Su- mina s’a făcută , în urma revolBțiuBOarti ™ învingerjloră, libertatea șr regimele paria- meutară ș’au impusă; ijflată Ijpta na^oa- lităyioră -a JncepuWj.^y^vob Invețații au Se dea acestei lupte Mită înăsprirea sisteiwsforă t5 se'dfe^U. ra cineva uă dată ală regelui Francii sâîi ală regelui Spaniei. Dorea uafi monarcbS 'se aibă uă provincia ca sc ’șî rolun^bscâ s b- tulă-, o cumpera sâu o lua după ce a fosili । r arsă și pustiită tbte întrlnsa. Se mărita ui principesă, ea primea ună nrașă de (Jeste Contactele de ®ășălorfe și tehîamcnteîe princi- pi „ră otărab naționalitatea nopbrelqiră. p ru în acestă secaîfi, 'Napoleon I croia lapeA ■= — sordinea cugetări loru cp măr—frămenl’iu și nelinistele asceptărjj? Trecură doue țjile .morțalț. Io «osi uă scrisbre cu .timbrulu diu Aix. Recuno^cuiu scrisbrea lui Langlade. Rumpseiu pliculu fie- murândă. Acbstă scrigpje na conținea ide cătu trei rânduri scrise îp g^abă, la pteca- |rea curierului. £$ngla^ filase- chiaru In a- ea unu amantă? . 7 . Cugetaiă se plecă sțfp a«-i regăsi urmele. Nu-mi remănea bre io cele din urmă dreptulă de a o pedepsi? In rnid’loculu acestoră lupte cemesfîșiau, servitorde meu intră și me întrebă daba pri- mescă visite. 1 ‘celu mdmcntu că cornii^ de Chazoli pară-. Km an ractohilit Hirmn 1? nu nimihii ' f ;; Jsise^casteluju. ^nenii mul nu iSțiad nimitu, de câtu că ea plecase. Elu era se, ■$& ducă i J „ pe data sc sc imforțnezc cțe k preoWI Acbstă lovire dc trăgoetu me nimici. isetmahe⁾ tean? îrnr jise îhdetmelu, câildb îemăserăniu Mngurf, shrprinjendu-mi privirea ațintită asuprâ'i? ed ți-o amin- tezu, și Vederda mba te falii se Ufeii! Adeverulă, hene, teste 'bad/î¹ speranțiă ne-' bună inlMsd> în inima mia*. Du^iă încercarea lui Langlade,'¹ Wa probabili că" f^ergia îmi' va ■'âefte'^ Intrfelătă, spdflată deja de singidlb tale șt dri cWitecințtfl/ ^lc unui momentă de nebunia, ^^“^cumă vd’ %’ăr fi justificată ,' dacă ini-ar 'S mârturitir “Vr’uă cursă orilfWo a lui Marulas' W sc fi fostă icăjutâ toaț și aF fi&cuîvV^pe'ta la pro- tedțtunoâ ânea lâ contră" lui. înțelegi l(i' de- 1 o! ¹,¹¹¹ ' ¹¹ In momentulă cândă ey sperămă eu la- șitate, ea rumpea ultima, legăupâ dintre noi și-șî relua lipeșlateaj fără cl)iară se aibă de- licateța a’mi cruța acbstă nour ofensă, de a |ileca ca uă fugap^ Abța așipurată de uă a- vere, pe care nu cugetașerafi q oonte- Steză, ea lepădașp ori <;e pudbre. și părășise așa mea, fără, j sc pprl măcaiu înaintea icândalului, spre fjlțij.cft sc trăiască după plăcută seă! IJn^ eq ce făcea ea? La ^cbstă ideiă, nu sciă ce turbare me coprinse. Credeamă că ^semif ^pte. tortureLc ce pa- timă sc suferă gri^i șcbslă femeia. ve’ ijdmă d’uă dală că infepusemă a su- ifi n- Îmi rjjmănbu d^eiil^fjgelftȘieL Dacă lua uî inii ¹⁰ ¹ -n Nnv lasă-me iî (fiseiu c’ună tobă ce nu suferea nici uă replică. Elu eta se bSă.. . — iCu/ tbte asted, d&mnule, reluă elfi,¹ osl( mnișibra Berlaul, sora preotului de la Chazol. fr Se jyjiă, se viiă î țjiseifi, înțelegendă că numai- uă nenorocire putea S’O aducă la Paris iCercaid senii întărescă curagiulb case nu. lasă a mi se vedea slăbiciunea. Jjoninișibra Bertaut inlrău La dMef dMnteic vorbei, nu‘mi fu anevoiă se ve^ă bă ea împlinea uă mi- siune,. șî: că n’avcă curagiulă a o aborda. CunbscOină caracterul^ seu timidă. 'Vorbesce fără fri^, diseiă, suniâ pre- parată la tbte. Sciă dejă prin Langlade ca dbmna do Chazol a părăsită casa mea. 4- Dbmna comitesa este aci, respunse ca. — Aci? la Paris? strigaiă. — Ea ura rugată ’s’o îoșoccsctt, atti so- sită aci de câte-va prb. — Pentru ce acbstă călctorid? întrebaiă din- nuoă -tu mirare. Vedfindă agitațiunea, pe care tiu putoamă i se mi o domnescc, domnișibra Bertaut steterdin nuou la îndouibla, Eă insistai») q încu4 ragiaiă. . ¹ — Dbmna de^razp^ a- y®Hîlu la Pt iris, dise ea în fine, ca șe-ți ebră uă intrevedsse. Ne cutesândă a veni ga le găsbscă ea îș^ă-șt în casa d-tele, m’a însârcipatu se-li făcu cbslă cerere. hn ) hfiîil il cosifflicțulii teloriî ee se ciocaiaii' încBwl! meL. Vouă, .so respingă,■ ea- reveni, se ficși fără, voia și) । .;. aii câte- p se domni: ’ ’im adusei aminte de acea epjFtoli în care Viergia se lăuda¹⁴^1 ^jbte se mă a- ducă îa pif'âbicpje sbte ori gândii arii voi se me facă se credă ,âncă in ani rulă jei, și se eserseag asupra mea,. a©ea fermecare cal’ ,2 r (■ Or www.dacoromamca.ro Ea-mi spuse atunci că tjășpseră Ja unu ospelă din strada Montaigne, pe carc=lu ținea uă rudă asqa. Nu entezaiu s’o îptrpbu,. Ea-mi mai spuse cu tote astea că Viergia, pucinu suferindă, trebuise se se,.repausesp pucină după sosirea șea, Remâqerămu înțejeșj ca la trei ore se me dțțcu ,1a acbstă înfr^v^ifa., Remasu singură cuge|aiu Iau .gțaya olă- |rîre co trebuia șe ibp ta acbstă luptă su-“ premă. Era bre acOsta uă împăcare? Ve- nea ea bfe ca se-mi declare rățecirea sea, desperarea sea? ... Ce era sș faed? . • , înaintea lacrimelord sblc, era 0r§, se uită că pu mai potea fi Ir „t a noi dc câtă uă, îm- păcare fără demnitate, că suntu desastre» Ari nu se note repara ? Gum^i sa w?I cra^ă o ea de Icumu în colo î . , f Chiară sinceră ae ară li, cumă so perdă amintirea ? Dc uă dată uă cugetare i®i trecu prJBfspi- ilu, la teceputu vagă și pa llotându în. me J^cpsț dej^ icla’ " eh . . Uă dati at cestă iudouieia intrata in ânima mea, i părută to pșpmsntpW sosire! sele și swpsiH de ©iii in casa mea, m scenă o [iw tulul, ace}e jumătăți de măriurirj făcute cant feră .vojă despre cpmp|icltatea luî Marulas, cari părbă că Cinteză a arunca asupra Iui tota orbrea situațjuou; acbstă jgnorințiă eh deșpre efectele unui, contractă de ăla Hlf șceste nu crab oue uă comedia spt a me. faațe se credă in remuscări, In păreri - r^? — 0! rn îm^iseiⁱⁿ finc.yrf ar fi mșraos se qadă âncă uă dată în ac«0»rcu! -a solană. . . (Va arma). MARIO UCHARD. tb ,C 1 o r 709 Sil» -tri țhle și regale pe dinlreguli! din teritoriile europeane fără a se prebcupa de rasa, pe cari le despărția sâii le unia, nu după afi- nitățile lorii ci după convenințete sâle. Ia tractatulu dc 1a \iena, suveranii își cedări v unulfi altuia câte unu restu de câte-va sute de mii de fimeniî totfi așia de lesne ca cumfi a^î li fostu capele de vite. De atunci in- vâțații, prin filologia și mitologia comparate, afi reconstituita fizionomia măritorii rase, și ă I -M ct» puterea gramaticei și a disionaruluî cală se se recontopâscă aslă-di Statele. Cercetă- rile sciințeî afi devenita jlasiunea mulțimei, și descoperirea unui vechii! manuscripte este unfl evenimente naționale. Latini, Români, Germani și Slabi stau uniî în facia altora, și pretindfl a reface carta Europii după frun- tarielo limbiloru. Congresele limbistlcc și et- nografice le au dalfi strigătulu de rcsbelfi. Răspândirea luminilorfi și bunulfi trăiri, cultura lileriloru au înlărita, au generalisatfi simțimentulîî ce se născuse din proclamarea dteptanlorti și din cercetările sciințifice. Pe câtfi tîmpfi omenii irăiescu în ignoranță și in I mîseriă, alipiți de brasda ce fecundCzâ pen- tru altulu, nimeni nu se tngrijesce de idioma Îce vorbescu. Chiarfi iei nu ’și redică ochii dincolo de ocolulfi loru și nu sciu dacă alte poporațiuni aii aceiași limbă, aceiași origine, aceleași moravuri, și aceleași plângeri. Nu e țiunl de limbă diferită, ca se ajungă la cons- fătuirea unoru fdrte mari aglomerări fundate mima, pc afinitățile etnografice (de nimfi) ? Nfi o credfi. Ea va redica numai poporele înapoiate, refl guvernate și opresc. Poporele înaintate ale Occidintelui noslru afi depășiți! momentulii in care se dă dreptfi basc a so- cietății comunitatea dc rasă. Ele suntii deja așia de angagiatc în ideiele cosmopolite, în cătfi abia înțelegi! pasiunea ardinle care ani- mată juni le națiuni ce se formâză cu tnce- tulfi f» Oriinlc. Cu cald cultura unui poporu se Înalță, cu atătfi identitatea idlomeî și a sângelui csercită asupra lui mai pucinu im- peri», și simpatia morală dobf’ndcsce uămai mare Intîudcie. Mai presusi! de naționalită- țile etnografice, suntii naționalitățile politice, elective, am putea dice, avfindd rădecinelo lorii în amorulii libertății, în cultulu u- nui trecuta glorioșii, tn acordulfi interese- torii, in asemănarea moravurilorfi₍ ideielorfi, vieții intelectuali. Elveția cu Germania, Fran- cesii și Italienii d, Belgia cu Flamandii și Wallonit sei, ne presintă esemple isbitdre. Naționalitățile elective suntu mal demne de rcspeclii, căci se baseză pe «pirita, pc căndu cele-l-alte n afi dreplfi rațiune de a fi de călii .0881 WP 'A O' ’ ' idAMw ROMANULU 20 AUGUSTO 1 tâte astea în timpulfi nostru rațiunea do- bârulmdfi mai multă autoritate recursulfi la 4orța brutale devine mai pucinii necesariih se sperămfi ca elfi va fi inutile uenlTu a re- ;solve cestiunea naționalilățiloru Cele doue state amenințate de dînsa mai qu deosebire Suntfi Turcia și Austria. S’o sludiămu in Austria, Incepândfl pria cea-a ce priveece pe Slavii meridionali. (Urmarea pc mâne). Emile de Laveleye. Citimfl în El Principado ^iariC ce se publică în Barcelona: „Se află în acestfi orașifi iluslratuta june Românii d. Andrei VizanU, ce a flnitu cu marc succesfl studiele literarie pentru care a fostfi stipendiata de guvernulă seu și so întărce acumfi ta Bucuresci cu -gradulfi de Licențiata in Filosoflă și Litere." D-lui Redactare alii fiariului ROMANULU. D. Michail Rucăreanu fostfi suplioiute lai In privința preferinței ce-nfl a datu, d cUrtea de apelă din Craiova, membru ministru alii instrucțiune! publice, după legi, de la D. AleXaliriru lonescu, licențiata în dreplfi este suveranu ta alegerea sea. Efi n’am fa- la facultatea din ParH, și fostfi membru cuta furnicii spre a obține a âstă fa-vdre. tribunalulfi llfovii, procurore de seniune. In cătu privește declarațiuoea de incapa- D. Idn Fotea, licCtațiata tn dreptfi de la Icitate, și acir, ca și atunci, mărtarisesed, facultatea din Paris și fosta membru ta tri- La ori cătfi va fi de mare ideia ce a’și av^ bunalulu Covuiluiu, procurore de secțiune. La curtea dc apele din Focșani D. Dîmitrie Costescu, aclualulfi prim pre- ședinte la tribunalulă Prahova, membru. D. Alexandru Dcgrea, doctoru în dreplfi do 1a facultatea din Munich și aclualulfi pro- curore de secțiune la curlîta din lașj, pro- curore generale, în loculu vacanta. D. M. Grjgoriade Bonaki, licențiata îndrepta și ex-membru la trilmnalulu Roman, procu- ror® de secțiune. La 'curtea apelativă din lațj. D. I. Antoniu, ex-președinte la tribuna- telfi Roman și actaalfl președinte fa trjbu- nalulu Botoșani, membru. nici uă se parii uă-dată, născuta îb Frisa urmă de simțimânluli! naționale; ei chiarfi necapabilî de a ’lu simți vre fiă boulfi care pasce lo livedile mele sâii lo Durham, șefi în Colentia, sâii . elu nu scie negreșitfi nimicii des- afinilățild de sânge ve cu cine ați dori Cu omeni grosolani, voi, sâu cu dmcui și de origine. Inlrebați- mai bine se ve asociați î dâră de aceeași rasă cu de spiiîlu cari impar tă- Domnule Redactor e, Bine-voiți a face d’a se insera in colonele stimabilului d-v6slre șjiario următdrea ndstră tnlimpinare fa articlulu înlilulatiî „Monumen- la dc ia D. Eug(»iu Filipcscuf aclualulfi președinte tribunalul# Iași, secțiunea III, procurore secțiune* D Ștefan Nei, actualulîi prim președinta tribunalul# Iași, procurore de secțiune Ide mine, eu, în comparațiune cu d-nfi pro- Iresori din Gimnasii, Licee Facultăți și alte jcelebrltățî cari aii se șhdă în consiliu, totu-și Inu md potfi încumeți că așfi putea face se ireponderede vedesil-e mele, căci imi aduci! jummte de proverbul francesu: nimicii Ismintiții credit că pot ii face totalii^ Pe lîngă acestea, acelu mandatu aă fostu fă- jcutu cu precipilațiune, și din acesta conține llucruri contradictorii și altele-, ca -modifi- carea legii, ce nu subKi de compeftața con- sillului generate, ci dc acea a corpului le- gislalivu: ca conlfădiclorii suntii puntulu bli! și alii I3=)ea cu puntulu alu 4-fe, ca modificatorii legii este puntutii alfi 2-IA. Sub- isiTiptorii acestui mandata reainoscuseră în- șiși aceste defectuosilăți, pentru că conve- niseră so se recunOscă spre adu modifica în- dată ce sărfi da denumirea. Penlră a pune unfi capii acestarfi incri- pre acâsta,. și efi me tngrijescb numai a afla dacă se tagrașe iute și de se va vinde cu prețu bunu. Darii âtă că se fundezi scoli, btuenii de la țeră și din ateliere (case dc lu- cru) învață a -titi, a socoti, a cundsce chiaru «tarele Stateloru și repărțirea popofațiunilorO. Lângă dinșii, ’vre unu entusiasta se *namo- râza de idioma lor# disprețuită, fl caută ori- ginile, o poleiește; o cultivă, și sc servesce cu dînsa ca se scrie versuri stil se publice unfi țjiariu. piariulfi se citesce, cânleculu aripata pătrunde pretutindeni, poporulu re- pitfi îlîî ascultă cu uă viuă bucuria, căci ese din rărunchii seî, și numai este idioma urltă de stepâniloru lui; acelu cântecu fermecătorii îi vorbesce de suferințilc s£le, de trecululu seă, de gloria străbuniloră, de puterea sea de altă dală, de mărirea cei reservă viito- rulfi. Poporulu află âa face parte dintr’uă rasă care numiră 10, 20, 30 fftiltone de suflate. Uniți, el ară fi tari liberi, avuți, de temută; pentru ce n’aru avea și el locu sub sbre și terilortata loră independinte ? Litera- torele, preotulu, eșită din mulțime, întreținu, aciță aceste aspirațiuni, și âtă io picidre uă naționalitate pe care trebue cine-va s’o sa- tisfacă sâii s’o estermine, căci nu pdte fi termeni de mjțjlocu. Intimă provincia locuită de ființe brute, fondâză scoli, slabilesce uă cale ferata și tolerâză uă tipografia, după doue-țjeci de ani s’a născutfi simțimdnlulu na ționale; după doue generațiuui face esplo siune, dâcă cercă cine-va sedii comprime. Numai lumînându-se câștigă omulu consci- ință de elfi înseși și ajunge a voi se se dirige liberii. Toții astu-felu e și cu popo- tele de suntii afundate în ignoranță, se lasă a se conduce chiaru de străini; dacă căsligă lumini, nu maî suferă pe stăpinii lorii și pre- tindă a merge liberate de veri ce tulelă.că- dre îndeplinirea destinatelorfi lorfi. Astfi-felfi cestiunea naționalilățiloru se nasce chfaru din progresulu civilisațlunii. S’a disii' că esle uă mișcare factice (pre- iâculăj întreținută altă dată de intrigile re- voluțibnarilorti italian!, âră astă-țji de acelea ale Prusiei și ale Rusiei. Pentru a găsi uă refutare complectă a acestei apreciări super- Jclalj i oue se citâscă cine-va studiulu lu care d. baron Edlvos arâtă prin ce legături profunde acostă agitațiune a raseloru se ține șescii gusturile și obiceiurile voslre ? Cu a- ceșlia negreșita. PopOrele luminate nu vorii conchide alta-fuiu. Nimicii nu va opri conchistele democrației, căci ea are dreplfi neinvingibili vehicule fcea-a ce servă a conduce) liparulfi, care dislribue egale și pretutindeni cunoscințele, {și vapd- rea, care respândesce bunulfi trăiri; dfiră miș- carea democratică, care aruncă Oricntele în luptele de rasă, împinge Occidintele în cos- mopolitismfi. Pe căndfi la marginale Dunării și Moldavii (unii rîfi) Slavii se rediefi contra Germaniloriî, Unguriloru și Turcilorfi, pe marginele Lemanului și Tamisei, delegații di- feritelorfi popOre se unescu a lucra contra dețiitorilorfi puterii și capitalului, de ori-ce tulii Unirel° reproduși! din d^riulu Israe- litulu Romănii, în dlarinlu Romănulu din 14 ale coreplel. Primiți, d-le Redactore, încredințarea dis- tinsei ndstre stime și considerațiuni ce vă pesfrămii. INTIMPINARE Prin mențtonatuln articlu „Monumentali! Unirii, “ se recomandă ridicarea unui monu- menta in capitale, în memoria Unirii Prin- cipatelorii surori. Acâstă redicare a monu- în loculfi d-lui Alexandru Degreâ. La eurtc» de npelu din Craiova. ’j minări nedrepte, eu am preseotatu d-lul mi- InWtu demi&unea mea, muiiumîndu și d’astă D. Ștefan Rusăhescu, fostu membru de!au dalii. dală eolegi+oru raci pentru încrederea cerni curte, membru. Porniți, ve rogu, d-le Redactare incredin- D. Sergiti Cuncscu, actaaluia prim preșe- țarea distinsei mele consMerattunL dinte la tribunalulfi Doljiu, procurore de sec- ₗDS₍ᵢₜᵤₜₒᵣₑ lonnin. țiune. mentalul îo cestiune, prin uă supscripțiune personă. Protestanta contra monumente în timpii so propune d’a se face de cincl-ijecl redicărji unul de faciă, căci bani de asemene nici as- RESBELU. — Prin decretă cu dala 26 uliu. Se deschide ministrului de Resbeta unfi credită straordinarfi de lei noui 1,100 asu- pra bugetului esercițlului anului 1868, ca se împartă căte lei noui 110 ca adjutară familiilor^ a iO grăniceri de la puntulu Po izesci cari s’au tnecatfi In Dunăre, pe căndu se Inlorceafi la locuințele iorG, eșindu din ser viei fi. i rasă arii fi. Inemicuta nu esle strămuta ci . slăpînuta. SimțimAnlulii naționale se esallă ploă la furia, căndfi se revoltă tn numele egalității contra preponderinței rasil domni- tore, d6ră uă dată egalitatea stabilită și sim- țimântuta naționale catisfăculfi, se uită ori ce pisms și tn locu’I vine fația cosmopo- ; lila. Cele-l-alte forțe in mișcare die socie- tățile ndstre actuali lucreză ca și democra- ția : maî ănteta in favdrea simțimdntuluî na- ționale, și apoi in favdrea cosmopolitismului. Unu drunta de feriJi construita inimă ț€ri nouă va face se se nască celfi d’ănteta din aste simțiminte, pentru că va deștepta po- porațiunile, și va contribui astfi-felfi a Ie da constanța individualității lorfi* mai tărțlta va •desvoltă celfi d’ata douilea simțimântfi, pen- tru că le va pune în relațiuni de idei și de safaceri cu cele-l-alte popdre. Mișcarea naționalilățiloru este deră numai uă fașă,, unu momentii alfi progresului civi- lisării, și credu că poporele Europil occidip- tali ’lfi-au trecuta deja. Fiindu că are re- decialle sâle în trecuta. în comunitatea de rasă, de origine, de istoria, de suvenire ar» cheologice, ea va esercita uă acțiune pro fundă numaî asupra stateloru cari suntfi âncă întărâtate în situațiunile ce Ii s’au creata in secolulfi medianii. Acelea Ia cari domnesci? ideiele și interesele moderne este probabile că nu vorii fl sguduile de acea mișcare. In alte părți ea va avea efecte pdte revoluțio- nari, deră orî cumu bine-făcetore: revolu- ționari căci pdte se preschimbe cu violință divlsiunije teritoriali actuali; bine-făcetdre, pentru că împinge rasele amorțite, âncă a eși dia eomnulfi lorii,, a se redica, a ’și cul- tiva limba, literatura, a desvoltă tdte aptilu- dinele de cari suntu îpz«strateD a lucra ca pirațiunile națiunei Romăne, nici âru visute croitorii țerei romăne,— a lui Mihal Bravulu și Ștefanii celfi Mare, despre care autorulfi acelui articlu dice că s’a realwatfi, âncă nu s’a îndeplinita. Noi Românii, amfi nutriții și nulrimii ideia pentru redicarea unui asemene monumente; asteplămu însă că pe d’uă parte se vedemu România bine consolidată, ârfi pe d’alta parte, tendințele și aspirațiunile Romă- nfloru reallsale pe deplinii. Not Românii tramii primita, nu prunimu, și nici ârii vomfi primi vr’uădată, ca alții, afară din Români și te inițiativă pentru ri- dicarea unui asemene monumentfl. (Urmâză semnăturile a 408 Români). Prin decretă cu data 12 August curentă de- misia d-luî G. Gaudi, architectulu riului de resbelfi, este primita pe Augustfi. Prin decrete cu data 12 Auguslu suntfi numiți : D. Maiorii Boteanu Emanoil, din INTERNE. — Prin decrete cu data 12 H Augustfi curentă, suntu numiți; D loeifu Cllncânu, prefecții la judeciulfi Mehedințl. D. N. Codreanu, directore la prefectura judeciului Govurtaiu, în loculu d-luî N. I. Kerciulescu D. N. I. Kerciulescu, sub-prefectîi la plasa Vădeni, din judeciulfi Brăila, în locuta d-luî Dragomir lonescu. D Nicolae Georgescu, sub-comisarfi de clasa I, Ia despărțirea V-a din culorea de Verde a capitalii, ia locuta d-lui N Bariton D. N. Bariton, sub-comisarfi de clasa I, la despărțirea IV diu culdrea de Verde a capitalii, în locuiți d-lui Ion Niculescu, des- tituit. D. Ion Popescu, sub-cOmisarii de clasa I, la despărțirea I din coldrea de Verde a ca- pitalii, în loculfi d lui Ștefan Thomulescu, tleinisionatu. Prin decrete cu data 12 curentu, d. P Pencovici QSte numitii șefii ata divisieî com- de marile evenimente cari transformă socje- se dia valore avuțieloră pământului ce ocupă, tățile noslre de fa venirea creștinismului și iâl aleșii de la reforma lui Luter. De și a- câstă cestiune alarmeză pe concetăfianii sei și T face adesea ostili (inemicO și chiaru nedrepți, eminentalfi scriitori! ungurii a disu ceea ce credea ci este adcvmatu > i» UJ » “ „ arnăută ghircăĂ«u,..₀.u Secară.......I...... Porumbă.........„j........ OrȘu. ..... Ovăsă ...........*........ Meiu.>.........aM.I....... Rapiță..................t;.. 11 GM â c6te de Za Pr^fecture de Police CAVIAR dAstrakhan. ii,» 1 ÎBIERE DREHER de iVienne, | ren bouteille. rnot i- iulumwf | HUILE VIERGE de Piwence |¹ | et Toscane. ,,ț. f₎ₜ ,iᵢᵤ^aub6 ImuihiW LIQUEURS et ^JNȘ ^tran,-, | FRUITS GLACES, au Sirop et 11 ă l’eau de vie. pBONBONS, CHOCOLATS et 1 । THES. etc. etc. , . t • - | No. 368. D i al 6 — 3Ș! | ci¹ r») .h Uw | GALAȚI. 24 August HI ui». 230—270 ■il4 * < VlV 157 — 160 •4 ► . ir . idăul începe la 1-iă Septembrie, înscrie- rile se potă fece chiară de acum, Clasificsțiunea anului 1867 — 68 a eșitu de sub-presă. Elevii ce nu voră fi priimită-o, potu s’o reclame la Institute. Director Administrator. No. 363. I. M. MELIC I. T. OHEÎIAaD doctoră îh drepți^ stabilindu-se în Capitală ca avocată, se recomandă Ouon Publică, pentru proci se dc .ori ce natură; făcândă tot,fi-uă dată cu- noscutu,, că âiipricinațiloră fără mij- 16ce, se oferă ele căuta procesele gratuită. (Locuința: podu Mogoș6ei No. 66, vis-a-vis de palate domnescă) No 392. ₍ ₍! 3 — 2,<}. DOCTORII MCA aduce la cusoscința onorabiloră sei clienți, că s’a reîniorsă din voiagiulu făcută în străinătate. Ordin^ijă dc la 2—4 &e. Strada Artcî, No. 10. No. 38 î. 3— 2Ș. DOCTORO MARCOVia pentru ti. eliea sa BBAILA. 49 Augustă 260-270 240 — 250' 225—230 140 -150 (65—172 115—132 .din Capitnlă ți- Provincii că va no'of BL LUCUrosci, la 25 ale Curinte!. în Aueurescl, la 25 ale curinteî. Dă consultațiunî a casă, dimirdța de la 8—9, dru sdr» de ia 6—8. Stiada Brczoianu. No. 21 No 394. 3Ș BOLTA din Strada Lipscani, pro- pietatca Casiî Costache H. Theo- dorachi, în care ședea falițil Iliescu et Mărăcindnu, se închiriată de la 26 Octombre viitoriă, pe termin de trei anî, prin licitațiune, și care va fi la 20 Augustă, în stabilimentulă Domnului Nicolae A- H. Panteli. No. 370. 5—2ua de 8 Septembriă viitoră. la 10 ore de diminăța, cîndă este a se face licitația. Starostea Corp. Rachierilorj AT. SAVULESCU. 2 4 2 1 2 3 3 2 4 4 3 ' VINțlARE Ună locă situată Strada Manea-Brutaru între pa- latulă Principelui Știrbei și casele d-luî P. A Redoride, i.vîndă doue- I, i¹ îyon H jU Dv J» Wb» JLmJ JL> -L «.<«» tetaM lolMhbTX* ⁿ < — _ _ _ _„ -a»—- I ₜ . f o nfe il -n ui. au OH ÎJWfl W air) ASUT 1 I ⁰ ■,uⁱatf fl‘ii h ihiMuq UtfuuiM CAȘCAVALDE PEKTELEU iQ < îbA UJ.15I1 £ U«'h Jî'fllt S f!K> , -0' i| ii | A n ,b -nub nî BUCĂȚI S^bsemn^țula anunciă înaltei nobilinii și onor, publicu că au so situ primulu transportu de Cascavalu mare, i ai supenora de catu totu-de-una. f ie vin ” * iit li * ' î 'ÎI bl i . ° T l • u zare se găsește și IW-nii I. Ovesa, Ion și C. Georgescu șiN. lonidpaDB Șerban-vodă. IOAN ANGHELESCU,, Calea Mogoșoe vis-a-vis de Palat pM tl «b Oful iqo’) b') al CUI se va vedea .„.Qste acăria calitate după firp ¹ AJ.' «C al ST bl fl • n-J h ci tl DM te PERSESCU ^ub-semna(iî recomanda Înaltei Mobiliml și Onor. Publicu, că le-afl sosit al 5-le transport din aces Cașcavaln de Vară în bucăți mici cu marca E. P. care e mai superior de cît»pînă acumă. Singurul Depofi in Capitală numai la Magasinulă FILLEANU et IOMESCC, Strada Germană. .-Pi 1 ’D âTipogralia G, A RoBetți. Ștradâ Golței, No. 42. •.dm „nr. . »»P ’....... ₐ. B J *■ J _______________u . . www.dacoromanica.ro