ANULU ALU DOUE-SPRE-DECILE ADMINISTRATIUNEA PASAGIULU ROMAXU No.'l -"REDACTIUNEA STRADA COLȚIA No. 42 DUMINICA 18 UGUSTU 1868. ii o m a ® n i UNORSKMILARU 24BA-.Î '’EN TRU EA1US EE TțțMRSTRp^R, 20- ț pentru aurtria. . fi^r. io v*l. aubt. Articlele trămise și nepubhcate se vorfi ard^j. — Redactoru respundetoră Enjcenlu Carada. rn ob lj.u RE ANO — CAPITALE >e v.uni pE TREI LtU (țK HA J.tfU* <2 15 ,^'i‘»b»* oh ,{cjocj9 rt alo : ii SEHVITIU TELEGHAFiâU PARIS, 28 Angustii. țjiariclei skmnalâză jșjorțlradicerea dintre dechiarărde pacînice ale Constituțioimleliii, și ’ntre articlii tesbclici a< pariului Pays caro, dice că Francia tre- bue sd facă resbelii Prusiei, care a armatu maî ântâhî, dacă va refusă d’a desarma cea d'ăntâie. OiăriuKi Epoca țlice că Rusia sc ocupă serioșii, de unu proiecții de congresfi, Qu tâte aste ca ma făcutii nicî uă propunere oficiale. mată. pentru că n arfe nici bânl nici se aibă partea lorfi, de nu chiarfi credită',' pentru că guvernulfi iei este monopolulfi puterii și acțiunii; d’a- «4 1 u'iq ud - LUMTNiZA-TE ȘT VEI FI PRSTBD AnONAMSSTE, ANCNțTOBÎ ȘI RECLAME A 8R ADRESA ÎN BUCURESCI, LA ADMVnBTBATIUNKA EI ARULUI IN DISTRICTE LA CORESPONDINȚII DIARIULUÎ țl PRIN POSTA. - LA PARIS LA D. D AR RAS-KALLEOR AIN rup. de l’anctenne C< MEDIE NO. 5. [|f ANUNQIURILE LINIA DF. 30 LITERE 40 RANÎ tNBRRTlUNT țl RECLAME, LINIA 2 LEI N U nir>T> t “ . 1 îjflihu< V JOII I Pb căndfi nâțiunilb ^eriifneză'cu feoferea din fiuou a tu torn armeloru ’și înrolarea tutoră bmeniloră valiili în armata permaninte și ’n miliție; pe căndă mai tbte foile publice se ’ntrnnesbă a țlice că nimine nu pbte garanta pacea nici pentru unAbursfi de 60 de (Iile; ne-amă încercată d’a ne ’mplini datoria, espunândă și noi situațiunea Europei Occidintale, astă- felă precumă Credemă că este, ș’a- junserărfiă a conchide¹ că, pentru ahultr aceștu-a celă pucină, resbe-> Ihlă în Occidinte feste peste puțință. Acestă studiu, începută în Ro- thanulu la 8--20 Augustă, Ai în- cepută în acea-a-șl țfi și de jiariulu din Pâris Debats, ș'aVurămă plă-, cerea a ‘vede uă mare asemănare¹ între espunerea situațiunil făcută des Debati și de Romănulil și prin ur- mare ajungfendă lă acelea-șl co'n- chiderî. Ca se dămă dară uă tăriă mal mare opiniunil emiâfe de noi și fotă d’uă dată ca se cunbscă citito- rii nostril situațiunea astă-felă climă O espune și jiariulă Debats este bjne se-dămă aci uă scurtă dare¹ .de sâipă din artiplulă țlișutyl ^iariă ae la. 9—^1 Augustă. După ce aduce aminte că Pru- sia-are trebuință de pace „spre a putea întări concistele sele și con- solida foîbsele dobândite {Jrin res- belulă și prin pacea de la 1866,⁴⁴ recunbsce că Austria, „cară â per- dută, prin acelă resbelă și prin acea pace, mai atătă \cătă a câștigată Prusia, dice; , „Austria esfp redusă acumă la ua adeverată neputință. Austria este în neputință pentru că nu este ar- în luptă cu greutăți din întru ce-i asorbfi tbtă atențiunea și de cari nfi se pbte distrage fără imprudință. „Corespondinții noștri din Wiena, darii cUnoscu afacerile imperiului, ș’aVîărorfi devotament^ patrioticii nu se pbte pune în îndoială, afirmă ca d ar surveni finfi. resbelii în centrCdă EuAjpei la cărb Austria ar voi se ie parte, guvernulu iei ar avea mul- tă nevoia a pune în liniă unii e- feetivfi de 150,000 bmenl, și ș’a- eelu-a forte refi armatu. •— Armata austriacă, ^iefi corespondințele nbs- tre, ar fi și refi aprovisionată și roii armată, și materialul!! iei fnediocrii în calitate și forte necompletu. Totfi estH de făcutt? șeii de refăcută în imperialii Austriei; nii este vorba aci de 'bre cari reforiue ci d’uă schimbare radicale, cea-ă ce pre- supune resturnarea colorii mal mul - te din instituțiunile ce suntfiastă-cjl, ș’a lorfi re’mplinire prin creațiunl mal bine apropriate cu epoca nbstră și n armoniă cu cerințele regimelul parlementărifi. „între greutățile din întru carii îtnpovară pe guvernulii austriacă, unele suntă resolvate, daru se pbte Ca Soluțiunile se albă uă dăinuire trecătbrie și se fiă nevoiă d’a re’n- cepe. Se luărnă dreptfi esemplu a- fâcerile Ungariei. Ele s’afi regulată printr’uă combinare ingenibsă, pri- mită de ambele părți cu sinceritate, dară numai ca încercare.⁴⁴ Aci corespondintele țliatiului De- bats ‘arâtă că combinarea a isbutită în timpă d’unu ană de cândă se pratică, dară că Kossuth se pregă- tesce a intra în luptă și conchide că \;se pbte șe se vețlă dîn nuoă reiiăscândă cestiunea maghiară, suptă altă formă negreșitu, darfi plină de iritări și de pericle.⁴⁴ Debats demunstră apoi cumu Ger- manii din imperifi, despărțițl prin tmtatulfi de la Praga de marea co- munitate germană suntfi acumu în minoritate în- facia gintelorfi rivale și. străine ale imperiului, și carii voru : cea-a, elice, cestiunea magghiară re- măne amenințătbre, și Bohemia se frământă spre a opținea acelea-a-șl concesiuni ce s’afi făcutii Ungariei. Acesta amenință guvernulfi austriacă cu nouă complicări cari afi gravi- tatea loru, căci pOporațiunea Bohe- miei Se urcă lă 6 milione de lo- buitort" 1) „Este darfi de trebuință, adaugă Debats, ca situațiunea care parali- seză niițTlbcele Austriei, se fiă bine cunbscută, și se se scie că ea nu se va putea îmbunătăți de cătii prin pace. Și dacă afacerile Austriei suntfi în știrea ce depinseiămfi, va fi ne- socotitfi fbrte celii care ar cuteza s’o sfătuiască a nu se mărgini stricta și pentru multu timpii în cerculâ afaceriloru sele din întru, ș’ar acî- ța-o a interveni prin arme în con- flictele ce arfi putea isbucni în vruă parte a Europei/⁴ Despre Englitera asemene Debats țlice, cea-a ce amu țlisu și noi, „că toți sciii că mănținerea păcel este temelia politicei sele, căci astii- felu cerii interesele, comercialii și industria iei/⁴ Ne-ocupându-se di- rectă de aliancie, Debats nu vor- besce de Italia, de Spania și de cele- l-alte puteri mal mici. Ne-avendă apoi drepții scopă d’a trata cestiu- nea cea mare, cestiunea resbelulul și pe terămulii Oriintelul, precumă noi amu promisă că vomă face-o, Debats vorbesce jn alii douilea ar- ticlu alu seu ces- tiunea fiindă de mare însemnătate, avemfi datoria se punemu suptu ochii cititoriloră nostril și căte-va pasagie din apreciările sele asupra acestei puteri. „Russia, (Jice jiariulu Debats, în multe privințe nu este în mat bună stare decătu Austria, daru acesta e mai putină cunoscută. Imensitatea acestui imperiu impune/⁴ Apoi ar- 1) Se nu so uite c'aretarămu după statistica o- ficialc din Wiena din anulu. 1867, că Slavii toți din imperiu suntu în No. de 14,710,354. (Nota, icdacțiuniî Românului.} 91, -TF FOITA ROMANULUI *1 nE ION DE CHAZOX./) Y ULTIMA PARTE , /Un hagiii H ăuoh fp..I i i XXV. ii ii! . ci r. cu (precumă acela alii nascerei d-nei comitese dț; Chazol) pentru a maî sta la ’ndouidlă d’a np meredința unulu altui-a căndii putea re- sulta vr’unii bine din aceste mărturisiri. In- traiu daru la dinsu. Elu veni înaintea intre- băriloru mele spuindu’mi C’a aflatu căușele plecăreî dumitale. . . îî spuseiu atu ni care ticluia aretă câtfi este de enormă 'poporului. Voră trebui fdrte mulți mărimea imperiului rusescă, care ani, pace, dreptate respectulă drep- este numeruhă locuitoriloru iei, cumă] tulul, pentru ca Rusia se se vindece cresce acestei numerfi și, ^icându că se ocupă numai de presintele și nu de viitoriulfi Russiei, adaugă: „El bitre! Astă-di Russia e plină de n- curcăture șj de anevoințe cași Aus- tria; Russia are nevoie de pace cași Austria; și nu l-ar fi mal cu pu- tință decătfi Austriei a face resbelă vecinilorfi set, seu chiarfi d’a se mesteca cu eficacitate în alte resbele. Dacă este adeveratu eă armata Ru- siei este forte numerbsă și că sar putea spori âncă cu înlesnire, nu este mal putină adevărată că acestă armată e refi organisată, că sold t- tulu e refi armatiî și că materialii In lipsesee, precumă și aprovisionările; prin civilisâțiune. En nnșî pdte im- puta, ții ce jiariulă francese, decâtă iei însă-șl slăbirea iei morale și mic- șiorarea ieî politică; apoi urmdză: ne ce că „Este evidinte că nudiutruăacțiu- directă a Rusiei se va putea nas- unu resbâlu curopenu, cu tbte Rusia» este fbrte capabile da lu că dacă se privesce la constitui- rea din întru a Russlel. se recu- nbsce că cea mal mare parte a ve- chieloru instituțiunf a dispărută și că cea-a ce a mat remasu e șiubredu și fără autoritate. Cătu despre nouele instituțiunf, ele suntu âncă îu sta- re de încercare. Russia este într’uă anevoibsă muucă de nascere, a cărui termenii nici resultate țiu se potă prevedea. In cea-a ce privesce fi- nanciele, Russia îticbrcă nesce în- curcăture cari nu se potfi asemâna decătfi eu ale Austriei. Cel mal dis- crețl omeni de Statfi at iei coavinfi despre acâsta, și cel mal dibaci suntii atătu de deseuragiațl încătiî parii a renunția d’a mal g’ăsi leculfi unei desordine atătă de mari. Mai că nu se mal găsesce în acestii imperifi, atătu de mare, monete de aurii sâfi de argintii, și transacțiunile se facă prin mi^’loculu schimbului ca’n tim- purile primitive. Lefile se plătesefi c’uă chărtie a cărei cursu e silitu, care prin acesta,, chiarfi se descredi- teză, și care sufere în operațiunile de schimbă uă pierdere conside- rabile/' b Aci au turele demunstră n’a câștigată nimiofi de de anî ci din contra a că Rusia trel-decl perdută. Reulu este înrădecinatu în obiceiu- rile și deprinderile celoru mari ș’ale Doue Jile mai lărJiă, primiiQ acâstă lungă scrisâre de la Langlade, care ’mi făcea în fine cunoscute evcnimintele petrecute la cas- tel ii de la plecarea mea. i ■ > ii.ii . „Domnule Comite, ut» „După dorința ce esprima-șî, îndată ce pri- miiu scrisorea dumitale, nram dusă la cas- teli!^ ^i, necuuo.scându faptele cari au adusu grava d-vostră olărire, credu de datoria mea a’ți da.sema întruni! modi! fârle minuțiosii despre vis^ mea și despre deosebitele îm- pregiurărj cari, Ic ară pulpa interesa. Trc- cânjii pp dinaintea presbiterului de Chazol, Jărțiu pc abalele Bertaut. Mc oprimi! |vnlru aî, da mâna. Eli! ghici că mc duceamii la caslelulu de Chazol trimișii de ,d-la și ’mi spuse că^ vejuse de diminâță pc d-na comi- Icsă dc Chazol. Cugetam că elu mi-ar putea da ore, cari informări asupra disposițiuneî de pirită ce âraniu se găsesciî, cea-a cc nu’mi ra dc prisosu. Afară de vcchiele pâslrc re; Ivituri de anii .ie, noî me-am aflatu adese orî, eld ca preoții, ci! pa omiî dc legi de- posilarii unoră secrete insimnalc de familie ; u ' 4 .'. * *) A vedea N-le de h 25—31 îuaiu, do la —18, de la 15 U.23, de la 26 -31 lulid, de h 1, 2, 3; 4, 5, 6, 7, 8., 9, 14,15, ți 17 Augusta. âra natura misiuneî cu care me insărcina- se-șî, și’lă Inlrcbaiă pentru .a sci dacă, după convorbirile sâlc cu d-na dc Chazol, nu șe inlâmplaseră ncscaî împregiurări cari arii fi putulO dacă nu a modifica purtirea mea, darii cglu pucinu a’i da uni! caractcriî mai pucinu oțărilu. După modulu cu care ’mi rcspuyșe,. îmț țu lesne d’a ’nțelcge că eli! •cunoscea tdte motivele seriose cari aduseseră uă olărire atătii de gravă.— Țâțe aceste kuntti forte de jeli tu, lîuji Jise elu, Me temu hă d. dc Chazol are spiritulii pr^ mândru penlru a Încerca uă împăcare a.plo unde au Îjunsu lucrurile. Pe de altă parte am găsită iă csallare alălu de mare și nesce ideie in- emciale pe nesce noțiuni atătu de stranie, asupra viețeî în acesta tinpră și neooro ită emeie, a cărui sufletîi înaltă nu este Insă lecălij PP jumetato .creștină din causa cres- ereî ce-a primiți!, înoată desperezi! în cre- dință d’a o face se ’nțelâgă adeverulii . . . Ju Iote aste nu pie polii opri d’a crede că ca ie supune influinței funeste ce a păstrați! a- «uprăi acelu omiî, reu care i-a servili! de ată.— Cumii! .Jisejii, c elu âncă p’aici ? Ar, fi culezatii elu orc a se presinta eas- tolii?.. . — Nu,, respunse preotulii; insă mai c’așă afirma că ea întreține cu diosulă re- lațjuni regulate.— Nu bănuies;î că elu 6 (inc prin amenințări ? . . . — E prâ dibacii! pentru a avea recurși! la asemeni mijlâcc, respunse preolulu; influință lui asupra co- mitesei c maî sicură. Nu’ți potiî bine otărl natura acestei iofluințe, adaugă elfi cu re- servă; află numaî că în ea se mestescă nesce superstițiuni ale acelei rase păgâne âncă din care se pogdra Mariasa. „Dac’iți relatezi! atătu de esăptă tote aste amănunte, domnule comite, acâsta o făcu pentru că ele poți! avea uă mare însemnă- tate pentru d-ta, mai cu sâmă in cea-a ce privesce acelu soiu red de Marulas, care a pututu juca in adeveri! unu rolă în astă tristă afacere Chiarii tăinuirile pe cari le vejuiu tn confidința proutului me confir- mară In acâstă cugetare. Siliodu’lu a Vorbi mai lămuriți!; — Nu ’mi cere nimicii mai multu, iubite Langlade; respunse elu, căci nu’mî mai este permisii ați respunde. Acea-a ce nu’ți spunfi este a consciințeî preululuî. „P^pă uni!-, sfert dc oră a j unsei ă la cas teii!. Insemnaiu că ferestrele apartamentelorfi colori! mart erau închise, vechia parte a cas- telului In care ședea uădintora răposata mama dumitale> păiea a fi singură locuită. Una din Slugile dumitale pe care o nsărcinaiă a me anuncia reveni șiwj spuse ca nu găsise pe slepâna iei in apartamente, că fărindouielă âra In parco, și că trimisese a o ’nsciința. Fuiu atunci condușii la etagiulfi ântâiuț introduși! irțj bibliotecă, perdelele fură deschise .ș’a- poî me lăsară singurii. Trecu unu sfertu de oră fără ca nimeni se vie; domna Comitesă de Chazol nu fusese găsită în parcO, și merseseră s’o caute în pădure. Ne- sciindu cândii va veni, me otărîiîî a ’nsciința printruni! cuvînlu pe d-na comitesă că mer- geamiî s’aceptii re’ntorcerea ieî la preoții, unde o rugami! d’a me ’nsciința. Intrascmu în ca- binelulu dumitale; în momenlulu cându sflr- șiamu scrisorea, mi se păru cauțlti în ca- mera vecină unii felu de plângere care se- măna c’unîi gemeți! năbușiți!. Antâia mea gândire fu că se mtomplase uă nenorocire. Făr’a sta la ’ndouiâlă deschiseiu ușia și în- traiu. • — Ce este?... CiniPcacolo?... Ce voesci?... Jise uă voce. In jumetatea intuneciunc a camerei recunosiuiiu pe d-na Chazol, care se sculă d’uă dată supărată da fl surprinsa in acelu locă. Fâcia ieî âra palidă, ochiî iei roșii... Ea remase cu totulă turburată ve- Jându-me. Pe căndii me scuzamă duă in- discrețiune fără de voie’mî, c’ună gestă ră- pode ca resturnă unu cadru dc pc masa din ainlea cărei-a șezuse, ca pentru adu as un- de priviriloru melc; insă iuțâlâ acestei miș- cări făcu ca sticla sc se strice, ș’uă așchia sărindâ 0 răni mâna. Me rănețjiă pentru a-i da ajutorii. — Lasă, lasă, Jise ea, nu c nimicul — Insă sângele curgea tare. Oatră- soiu lingă ferâstră a cărei perdea o desebi- seiu pentru a esamina rana la lumină.— Nu chiăma pe nimeni! reluă ea cu viociune, și vino la mine! — Vorbindă astă-felă, ea ’șî pregăti prin agințh și prin intrigile iei, adică printr’uă acțiune latentă și indirectă pe care n’ar lipsi d’a o tăgădui la nevoiă/; Conclusiunea articlulu!, îfi privin- ța materiei ce a tratitfi pft)â£i este următdrea: „Astu-felfi șeaflă justificatu cea-a ce amfi țlistî la inceputulfi acestui studiu, că cele patru cabinete de Ia London, Wiena, Berlin și Sqnt-Pe- tersburg se ’nțelegfi a menținea pa- cea, și că suntfi dispuse a face totfi ce va trebui pentru a ’nlătdJa tuf- burarea păcel." Puindfi astă-țll suptfi ochii citi- torilorfi nostril situațiunea Europei Occidintale după țliariulfi Debats, este credemfi d’untt bre care folosii, se punemfi totfi ații suptfi ochii lorfi bre cart destăinuiri fbrte frumbse ce ne făcu oposițiunea din Romă- nia, prin țliariulfi Epoca (țliarifi austro-magghiarfi ce se publică în Bucuresci??) reproduse de țliariulfi Terra în efiua de Sâmbătă, 10 Au- gustă, și aprobate de dînsulfi pîn a dice că suntfi „espresiunea înțe- lepciunii ș’a adeverulul." S’ascultămti, se citimfl cu luare aminte, căci âncă uădată, destăinui- rea este fbrte frumbsă și ne pbte fi lă toți de multfi folosii, de multfi bine: „Situațiunea spiritelorft în Mol - dova s’a modificată pe lângă acâstă invelui mâna in batistă. 0 urmaiti, și, tre- cându cu răpejiciune’ prin bibliotecă și co- ridoru, ajunserămii la apartamentele sole. DedeiO ordincî slujnicei, care înspăimântată se uită Ia batista însângerată , d’a aduce cutia cu medicamente.— Penlru ce? Jîse comitesâ c dc prisosu.— Luaiă cu 6re-care autoritate rolulă de medicii ; pentru a lega rana ș’a face sc ’ncetezc curgerea sângelui; ea sc supuse cu nepăsare, lăsându’șî mâna în mânele mele. TrebuiiO se scota câlc-va țandure de sticlă cc remăsescră în rană. Cu tote că trebuiiă se’i facil uă durere viuă, d-na de Cllazol re- mase nepăsătore; fără ună fiord fără uă plân- gere. Cândii mâna ie? fu legată a ’mi mul- țimi în puține cuvinte, și, cjicândd slujnicei se -se depărteze mc conduse în budoriulă șeii. Orî-cc urmă de emoțiune părea a fi despă- rutu de pc facia iei. — Hi datorescu scuze, iubite domnii Langlande, îmi (Jise ea c’unu ton aprdpe veselii, pentru lurburarca ce 0-a pii- cinuitd prosta mea ne'dibăciă, și maî cu sâ- mă că, te-am atâta timpu, parc ir, cuinii seinii pentru făculu fără voiu’mi se astepj.1 pc cândii âramă căutată prin mi-a spusU Mâfklla. Intra- a lua uă carte din aceh ca- in eră.... Și de sicură cam adormilfl răsfo- lndu-o.— Și cuini! din parle’mî cânlamu nu sciâ ce pretostG penlru a justifica indiscre- ,iunea mea, comitesămc tulrerupss': — Esci destuii! de amabile d’a veni se Întrerup! pu- Qmh monotonia singurătăți mele pentru a ic ■ scuza dc orî câ-ar fi, — Aceste compli- mente erai! Jise Întruni! modi! fdric ksnt- www.dacorotnanica.ro 7 Oi ROMANULU 18 AUGUSTU 1868 forte multă;’ cele din urmă alegeri ale Senatului aă doveditu-o. Parti- tulă profesoriloră pare că a ruptă definitivă cu miuisterulă și că a pă- răsită programa demagogică pe care o urmase vruă cătă-va timpă, preună ca d. Brătianu. Acelă tita vede acuină, cu lumina dinței, deșertăciunea visuiiloră republicane. Elă a înțelesă că din- par- evi- sele pre- tinsuhă liberalismtt alii partitulul ce se află actualmente la putere n’avea altă scopă de cătă acela de a crea ună adeverată guvernă despotică și personală esercitată, nu de princi- pele Carolă și în profitulă seă, ci esclusivamente de d. Brăhanu și în profitulă partitulm seă; n’a întâr- ziată a recundsce de asemine căa- cestă ministru nu era în fondă de cătă instrumentală Rusiei, și că po- litica sea era de natură a pune în pericolă independință României. Prin urmare programa sea s’a redusă întru a apăra Constituțiunea actuale după cumă este, chiaru cu regimulă mo- narchică, în contra lovituriloră pe cari cabinetală Brătianu se cercă a’i da, și ’n consecința acestei schim- bări s’a făcută realiarea acestui par- tită cu conservatorii liberali, astă- felă că astă-Zi toți dmenii capabili și independinți se află în aposițiune.“ Așia dară Ț^rra și cu ai sei, spună, mărturescă, daă pe faciă că fracțiunea, ce de la 1866 și pîn’a- cumă a combătută necontenită gu- vernulă, a fUcuta-o pentru că ur- mărea „visurile republicane." Dup’a- cesta spună, mărturescă c’acumă după realiarea (cuventulă este tes- tuale; Terra scrie realiarea eră nu aliarea') „după realiarea acestui par- tită cu conservatorii liberali," s’aă dictaturi nici loviri de Stată, în taină, prin propria sea voință și pentru profitulă seă ș’ală partitei sele? Cine este ținta căndă se scrie că ministeriulă aptuale este susținută de Rusia la putere? Cine este ținta cândă se susține că ministeriulă ap- tuale conspiră cu cabi netul u de la St. Petresburgu? Pdte ore ună mi- nistru se facă elă însu-șl tdte aces- tea? nu: aliarea dară este naturale între aceste două fracțiuni, căci am- bele n’aă altă scopă decâtă a com- bate legimele monarchică constitu- ționale, ș’a face apelă la tdte pasiu- nile, a face apelă chiară la inter- venirea străină spre a opri consti- tuirea Statului română. Națiunea iul, dreptulă individuală, dreptulu ginteloră, dreptulă canonică, drep- tulă politică, dreptulă civilă, pe- însă vede, cundsce, și cea-a ce nu ceia, ce nu credea âncă, ce nu putea crede, Terra, Convențiunea, Drepta- tea ți tbtă presa austro-inaghiară s’aă silită și se silescă pe tbtă diua a face lumina mare ca se pbtă vede, cundsce, crede și Iha tote măsurele spră a paraliza lucrările inimiciloră; națiunea vede, cundsce și tdte pro- pagantele inimiciloră nu isbutescă decâtă a face ca toțî Românii cel a- devărațl, întrunindu-se din ce în ce mal multă, se pue fiă-care pe tdtă (Jiua și cu agerime, cu credință și ne obosire cătă uă petră la edifi- ciul ă naționale ce 6că-lu, se redică, se redică necontenită, și se redică astă-felă în câtă peste pucină toți,| recunoscându câtă este deja depu-j terică, voră fi siliți se se încline! naintea luî și se strige și dînșii cu tdtă națiunea. Trăiască România cea naluctc,, dreptulă obiceiului. Drep- tulă obiceiului, nescrisă nicăiri, pdte că este acestă dreptu istorică de Care vorbescă organele retrogradi- loră? Dar acelă dreptă a cădută căndu țera șt-a dată legi regulate; căndu a încetată regulamentulă, care avea ore-cari mesurl bune, dar care făcuse din țera Româniloră unu ia- letă boierescul Dreptulă istorică e- siste numai pentru țeră. Elă este în tratatele țerii, în legile țerii; dar pentru uă caste, pentru nisce fami- lii, nu mai esistă, a peritu atunci căndă tdte legile s’aă desființată la suflarea libertății ș’a egalității. Dar se cercetămă daca cel cari pronunță cuventulă de dreptu is- torică, aă cuvântă a se basa pe ună asemenea dreptă, spre a’și crea ca- lea la guvernulă țerii, unde ’și pro- nouă, una și nedespărțită, puterică liberă! și ■ii * pună a face ce aă făcută de la Mihnea Greculă și pînă în anulă 1’859: umilirea țerii la străini! Așe- (Jămintele și legile țerii ndstre n’aă fostă aristocratice, Ie-a aristocr itisatu abusulă. Vița cutărui buieră nu ’nsemneză nimică. Rangulă seă pe vieță care i’lu da și i’lă lua Domnulă, era totă. Originea acelui rangă era funcțiu- nea ce boierulu ocupa. Se înțelege istorică. Numele funcțiuniloră ce o- cupaă în Stată el, țineau loculă nu- melorăde familie. Toți Românii eraă d’uă-potrivă atătă înaintea funcțiu- niloră, cătă și chiară înaintea Dom- niatului. înainte de venirea fananoțiloră, se corupseră aceste instituțiunl vechi, prin raportele țerii cu Byzantinil. Căndă vițiurile străine intrară în casa Românului și se și împămîn- teniră în focarulă familiiloră, începu epoca de cădere a generațiuniloră, a familiitoră. Din acestă împere- chiare de datine, aă născută tdte durerile țerii. Boierulă Română, de- gradată în biurocrată egoistă, începu a roși de a se mal numi Română, de a se gândi chiară la mări- rea patriei, începu a tremura la i- deia de ași apera mormintele pă- rințiloră cu armele în mână. Mama perdu virtuțile străbune, per^endă datinile străbune. Acestă mare că- dere se manifestă mai suptă toți Domnii epocei de degradare de la Mateiă Basarab pînă la celă din urmă Domnă fanariotă; dar mai cu semă se manifestă cu rușine în timpulă lui Mihnea și Mavrogeni. ‘Aceia cari prin ppsițiunea loră, prin dreptu-' rile de cari se bucuraă, eraă chie- mați se apere țera cu armele în mână, refusară de a se bate contra străiniloră, contra Turciloră chiară. nobleția istorică nu suntu din uă mare epocă, ci din timpulă de că- dere, de robiă a țerii. Istoria este neînduplecată și severă cu dmenil acelei epoce de cădere. Nu se mal țidte invoca de coborîtorî nici unu dreptu istorică decătu acela de cai ne vorbesce istoria din timpii de cădere. Deci acelă timpă nu dă unu dreptă istorică, ci redică orî-ce drept; acelă timpă este uă durere amară a națiunii; care durere, ca se nu ne servimă cu altă nume, cată a fi nă- bușită, și căința se înlocuescă pre- tențiunile deșiarte. Este ună lucru neînțelesă ca nisce organe cari pre- tindă că admită marii principii al dreptului omului, se rumege âncă savdrea unoră idei funeste ce, deși lăceaă bucuria cătoru-va familii, dară făcuseră sclavă pe poporulă Română! dreptulă istorică nu se pdte nvocafără a cere uă nobleță, fără a dori robia. Este a uita progresulă dreptului o- mului, progresulă morală, și ma- terială, învingerile căscigate de vo- ința omului asupra retăciriloră sei proprii reclamarea dreptului istorică de către acele organe ale fracțiuni- loră retrograde, cari își însușesce [o moscenire ce nu este a loră, și lucrulă chiară prin nepăsarea de a- Poporală singură luă âncă parte la tunel a tutuloră d’a supsemna cu nu- arme și scăpă țera suptă Mihnea mele de familie. Et supscriatt și se chiemaii după rangulă pe vieță care de mânia Turcilorii, și desrobi Va- lachia mică suptă Mavrogeni de ju- aveaă. De vomă cerceta istoria țerei, gulii auștriaciloră care se așezaseră vomiî găsi 6ă pînă la Mateiu Ba- care a fostă Amă <^isă nobleță care de Christă. se desvoltă, causa robiei României că Românii n’aă avutu o aveau păgânii înainte Cându christianismulfi elă proclama nemoste- otărîtă cu toții „a apăra constitil- țiunea actuale după cumu este, chiară cu regimele monarcliicu.“ Mărturi- rea scopului ce urmăresce fracțiu- nea, particula re pusă la verbulă aliare, și după aliare și realiare, ad- verbului chiaru pusă la regimele monarchică suntă, credemu, mărtu- riri preciose, ce potă esplica bposi- țiunea ambeloră fracțiuni aliate seă mai dreptu, și după cumă înșft mărturescă, realiate, căci ambele a- ceste partite- n’aă încetată d’a merge în atacurile loră mai presus^ de ministeriă. Și ’n adeverp căndu se susține că se lucreză ase ’ntroduce guvernulu despotică și personaleₛ cine este ținta atacului căndu se sciă c’ună ministru nu pote face nici DREPTULU ISTORICU. Asta-fehi este nu oul îi argumenta ce punîi înainte foile acelora ce ati guvernata țera de la Mihnea-Vodâ pînă la 1848 și a satelițiloru lorii ce doreâcfi robit și servitudinea- fiindii-că părinții aii guvernata țera, se guverne și ooborîtorii loru! Vomu spune câ orl-care dreptu istoricii s’a desființata ș’a perita împreună cu regulamentul, împreună cti regi mele oare făcuse din țera democra- tică, a Româniloră, uă proprietatea cincl-cjeci de familii de boieri mari. Dreptulu este cea-ă ce este justa, sirab nici unu nume seu prea pu-i ine nume de familie suntu însem- nate Numele de boteză cu rangulă seă cu funcțiunea unită, era totu. Cu începutulă epocii de cădere, de corupțiune, care precedă domnirea fa- narioțiloră, boierii primiră usulă de a se numi cu numele de familie; dar și atunci niimal cățl-va, cea-a ce și nu pste justa ca uă națiune se fiă proprietatea unei ©lase de omeni ale cărit titluri n’au esistatu nici uă dată. Scimă că este dreptulă omu- dovedesce piicinulfî prestigiu aris- tfcratich ce avea numele familiei, și pueinulO avantagiu ce trăgeati el de aici. Numele de familie fuluatu cândii prin legile regulamentare se întemeiată privilegie pentru căte-va familii, cu cari politica străină cu- geta de departe a esecută planurile sele în țeră. Boieria n’a fostă mostemtore. N’ a fostă daru în țeră nici uă aristo- crație,. și prin urmare nu este dreptă acolo ca stăpâni. Mihnea tai® ca- pulă mal la doue-decl de boieri, carii fugiseră de la bătaie, Mavrogeni dă rangurile boieriloră cari nu voiaâ j se se bată contra Austriaciloră, cai- loră loră, suptă cuventu că mal bine le meritau caii, carii mergeaă la bătaie. Originea a orî-ce noblețe este con- sista unei națiuni rtrâine asupra poporului. Căndu acesta se împă- mîiîtenesce. ea, w ■ susție, nevoită a servi âncă interesele străine. Acesta este figura epocii de cădere la noi, de la fanarioțl pînă la re-, voluțiunea din 1848; pe acestă no- blețe unii își baseză ore dreptulă is- torică? Este ună faptă că numai tră- xesce nicî uă familie seu forte pucine din timpii. de mărire și de neatâr- nare al Româniloră, afară de acele familii al căroră coborfi»rî trăiască Ia țeră în opinci: că pretendințil la nirea nobililoră, făcea nobleță pe vieță, a cărei misiune era de a combate orî-ce nobleță moștenită. Când clerul se aliă și se robi potentațiloră, lu- crurile se schimbară. La Români însă nu fu totă astă-felu. Clerulă au trădă, și boeria nemostenitdre, ce născea șî murea cu ori care dom- niă, domni .pînă cândă luminile pă- trunseră în poporă, căndu egalitat naturală se redică contra puterii fără dreptu, și- armă brațele, sufletele și lonsciințele în potriva castelor# ce Tăcuseră din națiuni turme dc sclwî și obiecte de pradă spre mulțămirea lăcomiei loră. ₚ „j Voința unul noblețe este moș- tenirea titlurilor u și privilegiefort, este ținerea cu nesfârșire a familii- loră în aceleași condițiunl și postai la Români n’a fostă astă-felă, înd și astă-felă nu va fi nici uădată Frumdse principii de libertate aii acele organe cari, în numele liber- tății, sprijină ună regime mortu de putrezire 1 ciosu, suplu care însă simpțjamă uâ silință.— Misiunea mea lingă d-ta, dOmnă, respunseăfâ» era prt; urginte pentru ca sc icplecO fără te vedea.— La aceste cuvinte, ea nu sc putu opri d’a roși și se. uită la minei „II făcuiu alun i cunoscută, comunicarea delicată ce primisemă de la d-laₛ și ’î spc= seiă carî erau instrucțiunile, pe cari mc ’n- sărcinai a i Ie transmite In privința proiee- teloră ce puica se facă, seă remânendă la castelă sCă preferindă uă alta locuință. Ea me asculta in tăcere făr uă mișcare fără unu gestu, ouă rocâlă șiiă : — Trebue se mite de Chazol îmi voința sea tespresă? nestrăbătută.. Cându sfir- credă, (Jise ea, căd. co- face cunoscută prin d-ta său Îmi este permisă d’a me consulta asupra acea-a cc binc-voiescc a’mî propune? — După scrisdrea d-tale, cre- (Juiă aî putea afirma jc’o lăsaî liberă a’și lua orî-ce otărîre va voi. Iț spusiu cu tbte aste că învoielele do interesă despre carî vcncamă sș ’î vorbesceᵥ fiindă esecutarea pură și sim- plă a acea-a cc preve^use legea, nu ’mî pă- rcaă de locă de nalprâ a fi discutate nici de uă parte, fiindă că cl® conslițuiau drep- turi și nu li se puteau face nicî uă dero- gard. Nu românea dară de câtă a olari cestiunea mai deliijală 4 cpnvențiuniloră fă- cute între amăndouî pentru 1» asoundc lumcî uă siluațjuno tristă. F,a cugojă unu mo- menlă forte turburată, slândă la mdoutelă, apoi în fine: — Iți mărturisescă iubite domnă Langlade, reluă ya ouă voce puținp carnă tremurăndă, că ’n de^cvâfșila meă pecunos- cință despre jdereic lume: nu voiu putea lua: singură nici uă olărirci.,, Gu tete că osci avocatulă d-luî de Chazol și prin urmare ad= versariulu meă , am prC multă încredere în lealitatea - dumitale, pentru a nu face apelă Ia densa. După cumă sciț, sunlă isolată, fă fmiiiie.-Rcspectulă ce datorescu numelui ce, porlu nu îmi permite d’a' avea recursă la nesce sfaturi străinei căroru-a ar trebui se deslăinuiescu causa unei despărțiri pe care, voința d-lui de Chazol $&te de «icuri d’a re- imlnea necunoscută, de: vreme ce qu ți-o spu ne nici dumitale însuși,,^ Singura călăuza ce așu putea avea, -mi este inamică./. (Qicendu aceste cuvinte, ea vorbi și maî îo-etă parca i-ar fi fostu temă sc np fiă aurită). Prin urmare, adaugă ea, de ia d-ta asceptă ado- verulă asupra acea-a ce -’mi impune astă deși părțire, chiară d’ar trebui se lepedu acea-a te d-ta numeai drepturile melc pentru a păstra stima de mine insi’mi. ᵣ,Țrebuiiă sc facă pe d-na de Chazol se ’a- țctegă că sc amăgea asupra rolului meă/care se mărginea liț ai. presintă ună proiectă de învoire înlruă cestiune in care nu puteamu fi njei adversariu nici avocată-, de vpențe ce ^ramă noiariulă, amenduronna, cu acejuașu titlu și cu aceleași datorii. Ea sc miră a- tătă de multă de aceste, dechiarărî de neu.- țralitale in câtu, reaminlindu’mi bănuielelc preotului asupra lui • Marulas, o inlrebaiă Ifancamcnte dacă nu se ’ncercase jcine-va h i previni contra mea,Cinc-^r fi putută ace acesta? imi ^isc ea pucinu .camă tur- burate — Aî vorbită despre uafi cMă'ce ți-ar i fi inemică, rcspanselăji' acelă sfatu mi-e și mie fbrte inemicu.... — Dară este dre cu putință a’lu acusa că lucrâză întruau opu lacomii și îajbsHu, reluă ea cu puc;,:» mân- drie, cândă acdsiă despărțire trebue se anu- leze neapărată pentru ddnsu ca și p niru mine tote avantagiolc contractului meu de ă- sătoriă ?.... „De astă dată nu me -maî puteămă n-| doui că» d-na de Chazol este amăgită asu- pra consecințcloră legali ale despărțire! iei. Crclujj că este In interesul» ' aitei me lumina asupra a.cstui puntu. Tbte aste suntu torte esa'pte, domnă. respuBseiu cu asicurare; dară totă Marulas te-a luminată asupra acestoră efecte ale des- părțim dumitale de d. comite de Chazol? ’ luată; avahtagiele carî'resultă pentru d-la din contractulă dc căsătorie potă fi a- nufate de uă despărțire. Ele ’țl suntu asi- curatc fără ca se ’țî p6lă fi contestate, favă chiară se ’țî fiă permisă d’a renunți» la ele in ’modu legală. „Vorbindă, Vedeâmă că d-na de areta uă mirare din cele mai mari. Chazol Ea în ,Acâstă cestiune directă o turbură multă, cugetă și tăcu ună momenlă. „ — Permite’mi a nu ’țî respunde, (jise ca fino. Ce ’mt pâsă de unde vine aedsta ce „ — Das’ă te amăgesc! î strigă ca. spui este peste putință 1 Aslu-fclS este legea, d6mnă. „— 'Legea? Așia dară, reluă ea, avere este â mea cu lâtă despărțirea Acea-a acostă ndst'r ? Așia cere legea, dămnă; aici d. de Chazol nicî d la nu mai aveți dreptulu d’a reveni asupra acestei convențiune. „— Duninefjeulu meăî strigă ea desperată; darii acâstă este nedemnă . . . dală, reluă ha, se vedemă . . me sperii, au este ași î se capeți cesiune de la slăbiciunea mea ? . Ancă «ă Vrai se Vruă con- informațiune, dăcă este adeverată? Pe credința mea de omă onestă, dămnă, reluată cu viociunc, îți jură că este impor- tante pentru d-lta a respunde la astă¹ Între- bare. „Ea se uîtă la mine ca speriată d’aceste cuvinte, slute âncă la'ndoutelă apoi în fino:— Ei bine’ dă, elă mi-a spusă l «Jise ea încetă; co vrai sc eomhicjî d’aci? * — Conchidă, dămnă , respunsoiă , c’ai fostă amăgită, căci 'pensiunea de cinci mii „După desdrdiBca cu care ea spuse aceste cuvinte, slăiuitt fa ’adoutelă aii respunde. Ea devenise d’uă dală alală de pălită, îacălu îmi fu temă de tulburarea iei. Vorbesce 1 vorbesce 1 strigă ea c» otâ= rlrd, trebue se sciă adăveruîă .... Bpu- ne’mi tbtă. „Era de datoria mea a sp'uae d-wî de &azo! adeverata ieî siluațiMi^l Wpă ce ’i dc Chazol mc asculte ouă ’descuragiare W semâna cu uimirea. ConchiseM fh fine fa- căndu'i cunoscute instrucțiunile d-Haie pri- vința locului unde ’Lar plăcea se șadă: Dupâ c® remise ta tăcere cătc-va momente, ® făcu uă silință, și ’mi ceru se’î Iasă 4ile case se gândfecă iacele.^’î spuseserafi. Me supuseiă dorinței iei, înțelegândă „cs voia fârndouiălă a se sfătui cu abatele B®” taut - . . în momentulă căndă me de- părtamu ca me rechiamă.— Nu ți=ar fi cu patiuță a ’mî tacredința contactulă meă de căsătoria T lini ^|ise ea, căci îți voiă mărtu- risi că nu’lă am cftilu de locă. Cu tăie că mo camă m'iraiă d’ac^sta . ?e.— Este Ia disposițiuncaGri-- efea, r^spunseiă; ți’lă voiu trimite a^t chiară. „SfîrșfelcS acâstă scrisbre, domaule comi- te și speră că’î vei'scuza lungimea. Mi s’a parată că ’n asemeae împrejurare m net- parată a nu lăsa la uă parte nimică din ce te ar putea lumina. Din ac6slă luagă con- vorbire resulla pentru mine sdeia unei ic- confinnaiu drflelu a chiăma pentru anulu curentu, [d’uă-cam-dată, același con- lingentu ce a fostu fixatii In anulu 1867; Asupra raportului ministrului nostru se- cretarii de Stătu la departamentulu de res- belu, suplu No. .; Am decretatu și decretămu ce urmâză: Art. I Decisiunea consiliului nostru de miniștri de la 4 luliii este aprobată. Art. II. Cei 10,000 âmeni cari, conformii contingentulii anului curentii, se impartu pe districte, conformii art. 3 din legea recru- tării, In modulu următorii: L. noui Câmpul-lungO, colonelă Scordilie, Livețjeniî, idem Târgu-Jiu, Rovinariî, Sărdănesciî, Tecuciă și Berheciu, D. Anton Cincu Târgu Neamțu, D. Horga, Torceseii. D. Mustea, Bucuresci plnă la Focș. d. Argi- ropolu, Bucuresci-Pitesci, D. Brezianu Buzeu-Brăila, D. G. Popescu; Beresci, Cleja și Bacăă, D. G. Michail Galbeni, Roman Mirccsci și Târgu Frumosă, G. Resmiriță, Christescii și Nisporescii, G. Sturza, Craiovaplnă la Vârciorova, D. Bașiț, Mărginenii, D„ Brezianu, 21 1 202 50 29 30 35 galb. i $ » 30 33 i 34 34 31 31 45 31 i. i Afară de presurile resultate. pentru » M w n n n pos- tele Sinaia și Predealu cu 300 leî noui, cari suntă coavenabile, și suntă de opiniuae a se aproba, cele-balte suntu prea mari din causa lipsei de concurență. In adeveru, în urma licitațiunei, acelâ-șî persâne, cari luase parte la licitațiune, aă făcută oferte de pre- tede vieța, averea și ondrea’ Triste drepturi istorice! Domnii fanarioțl prigoniră, seră pe bunii Români; unii seră cu străinii, admițendă și UC1- rema- siste- ma de tăgăduire a totu ce era romăncscu, și se confundară în uă cljintelă de unelte servile trimise de Turci spre a ucide totu ce era vieță în România; alții mal mândri se retraseră Ia țeră, unde persecu- tiîțl, serăcițl, formară acele clase de moșnașl, carii astă-^I nu mal sciă nici se scrie, nici se citescă și carii aii trecutu în rândulti sătenilor^ „ScițI că ’n urma unul vot fi de blamfi, Senatulfi romănfi a fostfi di- solvatfi. Alegerile pentru acestfi corp s’afi terminatu, și afi datfi unfi re- sultatfi favorabile ministeriului Bră- tianu. Asupra a 60 membrii ce nu- meră Senatulfi, oposițiunea nu pote revendica de cătfi 15. Este adeve- ratfi că spre a ajunge la acestfi re- sultatfi, Brătianu a trebuită a se a- reta mal pucinfi esclusivfi de cătfi în trecutfi și a trebuitfi se admite suptu a sea bandieră pe liberali de alte nuanțe de cătfi a sea. Nu vg voifi da decătfi uă dovadă printre multe altele; este patronagiulfi ce partita naționale și liberale acli pu- terică a acordatfi unui-a din cele mai bune spirite ale României, d-lui Dimitrie Bolintinianu, vechiu minis- tru alfi instrucțiunel publice suptfi odă-Cuza și unulfi din cei mal distinși scriitori al nostrii." Timpulfi, îndulcirea suferințelorfi națiunii, bucurarea de libertăți, fă- cuseră se se uite tote suferințele din trecutu , chiarfi acelea cari erafi âncă vil, cari urmaseră după căderea revoluțiunii din 1848, din nefericire se dovedesce pe tdtă ^iua că facțiunile regulamentare nu’șiafi perdutO âncă ambițiunile tradiționale. In urma luptelorfi și ’n timpulfi triumfului dreptului omenesefi îm- protiva credințelorfi de caste, este cu neputință a se încredința șervi- ciulu templului Iul lupiter Amon preoțilorfi lui Baal, fără a se com- promite religiunea celui d’ânteifi, mai alesfi căndfi preoții lui Baal nu’și au modificatfi credințele, ci din contra le punfi pe stindardulfi loru intrăndfi în luptă cu scopulfi de a converti la robie unfi poporă ce voiesce a fi liberu. Egalitatea și libertatea au iatratfi în legile și în datinele națiunii și nu vorfi mai peri. Ori ce castă pri- vilegiată își are originea într’uă con- cistă făcută de străini asupra unei națiuni, și căndfi acesta se împă- mentenesce, remăne uă uneltă în serviciulfi străimlorfi. Românii nu mal vorfi secte și clase, căci vxufi 80 fiă Romănî și liberi. Unu. abonată. Referatulu d-lui ministru de interne către consiliulu de miniștri. Domniloru miniștrii, Cu ocasiunea aplicărei convențiunilorâ po- ștale ce am închiăialu cu Statele vecine și cu Confederațlunea Germaniei de Nord, cari voru începe ale la 1 lanuariO 1869, este necesariu a se organisa serviciulă nostru po- ștale după modelulu celoru străine, cu care va fi necontenitiî în relațiune, spre a r,.s- punde cu demnitate la îndatoririle ce nopri- ves.u, prin citatele convențiuni. Directorele generale alu telegrafeloru și posleloru, prin rapoitulu cu No. 5,668, Imi arâtă că acâstă organisare nu sc pdte face fără a avea concursulu a câți-va amploiați străini speciali, cari sc instruieze și pe ai nosln, după nonele sisteme adoptate mimslrațiunile străine. Domnia sea m’ia esprimală âră-și a avea c ncursulu unui amploiată de ad- dorința speciale pentru telegrafe, spre instruirea personalului nostru, și pentru a se putea Introduce și la noi nouele aparate telegrafice, cari se intrâ- buințâză de administrațiunile străin*. Considerândă necesitatea ce se simple a se mai scăzute cari se alătură,, pe lingă de licitațiune; între aceste oferte, cea avantagiâsă este una a d-lui Rosenthal cere concedare tutuloru postelorB de la țuri foile mai care Districtulu Mehedinți va da 550 tineri. Pitesci-Bucuresci-Ploesci-Buzeu-Focșiani-Baciu „ Doljiu „ 550 Roman-Iași și Buzeu-Braila, pe prețu de 28 „ Romanați „ 350 n galbeni de călii. „ Oltu » 320 Iu urma atătoru încercări de licitațiuni „ Teleorman „ 310 făcute, a mai încerca noui li itațiuni, nimici! „ Vlașca H 310 9? nu ne asicură că vomu dobândi resultate mai Ilfovu ’ „ 400 bune; din contra, timpulu fiindu înainiatiî, și „ Ialomița 3 160 r pe la începutulii luneiSeptembre, terminând u- „ Brăila . 80 se tâte târgurile de cai din țâră, am risca „ Buzei! , 320 n se nu mai putemu găsi nici unu amatorii . Râmnicu-Serat 250 de poște. „ Prahova 552 n Suntu dâră dc opiniune ca onorabil ulii „ Dâmbovița „ 450 consiliu, fn puterea art. 46, § 8 din legea „ Muscel » 150 n comptabiiității generale a Statului, se me » Argeș „ 390 autorise a trata prin bună învoire, cu ori- „ Vâlcea „ 390 cine voiă găsi a conceda poștele de cai din B Gorjiii „ 330 țâră după condițiunile publicate, și cu pre- Capitala Bucuresci „ 320 r țurî mai avantagiâse de cătfi cele ce au re- Districtulu Tecuci u „ 270 n sullatu, la cele din urmă licitațiuni; âră pen- „ Cahul B 10 n truacele poște undenu voiu putea găsi prețuri „ Roman „ 360 n convenabile, se iau imediatu disposlțiuni a se r Nâmțu . 450 administra tn regie. „ Fălcii! „ 250 n In condițiunile publicate, observăndu-se „ Botoșianî „ 280 n âre-cari lacune la art. 4, 25, 27 și 28, „ Tutova „ 250 n prin consimțimântiRu tutulorO cari au luatu „ Putna „ 300 n parte la ILitațiunile din capitală, s’a primiți! „ Sucâva „ 330 n a se Introduce modiQcațiunile următâre; „ Covurluiu „ 150 n 1. La art. 4 se adaoge: „mesura cailoru „ Vasluiâ „ 340 n de la 12 și jumătate jmnni In susu.“ „ Bacaiî „ 450 n 2. La art 25: Gursue particulare se vorfi „ Dorohoiii „ 120 n Socoti de 10 kilometre pe oră.“ „ Iași „ 180 n 3. La art. 27: „Inhămarea cailoru se va Orașiuli! Iași „ 80 face: 10,000 a). La uă căruță sâu sanie de postă cu Art. III. Din suma de 10,000 tineri ce uă personă și 20 kilograme bagagiu, duoî formâză contingentulii anului 1868 se vachiă- ma pentru anulu curentu, d'uă-cam-dată, nu- mai 6100, contingentuIB cc a fostă fixatu fn anulu 1867, remâindii ca reslulu de 3900 se se chiăme dupe ce și Senatulu va vota legea contingentului. Art. IV Operațiunile consiliului de revi- sie vorfi începe la 25 Auguslu și listele con- tingentului piășiloru trebuescu Înaintate spre a forma lista contingentului districtelor^, ne- greșițB plnă la 25 Septembre. Art. V. Ministrulu nostru secretară de Stătu la departamentul^ de resbelă este În- sărcinată cu esecutarea decretului de faciă. Datu In Bucuresci* la 12 Augustîj 1868. cai; pentru doue persone și bagagiiî, pa- tru cai. b) . La uă trăsură deschisă (droșcă) cu doue persâne și unu servitore, patru cai; âră fiindu mai multe persone, șâse cai, c) .. La uă catetă închisă de doue persdne și unii servitore, șâse cai; âră fiindu mai multe persâne, opiu cai. d) . La catiolele guvernului, patru cai. e) . La deligențe, plnă la 4 persâne In in- terior u; șâse cai; la acele în ăpelâre de mai multe persâne, optii cai. Pe timpii de ârnă, căndu va fi drumulu Raporlulu d-lui ministru de interne către consiliulă de miniștrii: Domniloru miniștrii, Pentru darea tn Întreprindere de cai dm țeră s’au ținutu m I a posieîoră multe lici- iațiuni, după cumu cunâsceți, atătă prin dis- tricte cătă și tn capitală, la cari, din lipsa de concurență Indeslulătâro, prețurile ce aă resultată aă fostă fârte mari, afară de âre- cari mici escepțiuni, și pentru multe din poște nici nu s’aprescntată amatori. Resullatuiă celoră din urmă li itațiunidin districte și de capitală In districte au eșită este celu următorii; Sinaia și Predealu, (bruscu uă subvențiune lulu pe anu. poștele: oferindă de 300 d. C. Do- lei nouiₜ ca- da uă bună organis re serviciiloru poștale și telegrafice, atâtu de utile interesele comcrciuluî și pub'icului; ConsiderândB ca este neapărată a noslre pentru se lua disposilii din vreme, pentru a se asigura buna aplicare a convențiuniloru de postă la 1 Ia- nuarie viitorii!; Ve rogii, domniloru miniștrii, ’se bine-voiți a me autorisa sc fngagezu patru amploiați speciali pentru serviciulă poștale, și unu arp- ploiatii de telegrafii, ca instructori din străi- nătate, pe termini! de șese luni, șj se încu- viințați deschiderea unui credită de 22,000 lei noul, pentru remunerarea loru cu diur- ne și chieltuieli de voiagiu. care se va aco*- peri din economiile budgetului telegrafo-po- stale pe anuliî curentu. Dâcă onorabilulu consiliu aprobăonioiunea sub-scăsului, ve rogu se bine-voiți a sub- scrie aleluratulu jurnale. Ministru de interne, I. C. Brătianu. No. 5,652, 1868, Auguslu 5. Unu ^iariu alu consi'iuluî de miniștrii a- probă acestu raportu ș’unu decretu Domnesci! confirmă disposițiunile sâle. (M onitornlu). .. 1 ) PRIMARULO h li COMUNEIBUCURESCI Procesu verbale. greG, se va âdaoga fără de căruțele și se pună patru cai, țele Statului. 4. La art. 28: duoî cai mai multu, a- săniile de postă la cari la cariolelo și deligen- Inhămarea și minarea cailoru plnă la șâse cai inclushu, va fi după capră; âră de Ia șâse cai In susu, d’a că- lare “, cari modificațiuni, după cumă se vede, suntă mai multu in profitulu pub'icului, și suntă de opiniune a se aduce aceste corec- țiuni lo condițiunile publicate. Dâcă onorabilulu consiliu aprobă opiniu- nea sub-scrisului, deschisă în acestă referată, ve rogu se bine-voiți a subscrie alăturatulă jurnale, care se va supune yirpbăni Măriei Sâle Domniloriului. "* Ministru de interne, I. C. Brătianu. No. 5,654, 1 868, Augustă 5. Disposițiunile -acestui raportă suntă ațro- bite de unu cjiariu ală consiliului de mi- niștrii și decretate de M. S. Domnitorulă* Astâ-dl 16 Augustfi tl868ₛ s’a primita la Primăria CapitdelBueu- rescl listele de personele din Capi- tală, și din județulu Ilfovă, cu drep- tulfi d’a fi jurați, conformă art. 258, din procedurii codului penale^ și cari liste s’au primită pe lângă a- dresa cu No. 11,880 a d-lul Pre- fectu ală județului Ilfovă. Așia darfi Primăria în conformi- tate cu art. 267, din procedura cri- minală, totă ast "-di 16 Augustă 1868, a făcutfi a fi afișate aceste liste a- tâtu Ia ușa otelului seă, câtu și prin locurile cele mal respândite din Ca- pitală spre cunoscința celoru în dreptfi, și ca se potă ori cine reclama pen- tru cel reu înscriși, pentru omisiuni și pentru scutiri conformă art. 268, din ^isa procedură, Suptfi-semnatulu dară Primară alu comunei Bucuresci, am consta- tată acestă lucrare prin presentulă procesă verbale, care se va publi- ca prin Monitorulă Oficială și prin furnalulă Rom "nulă, ^ e se s^- vă și de Monitoră Comunală), și ;otă d’uă dată se va trimite și d-lul Prefecții alfi județului Ilfovă, spre sciință. Primară C. Panaiot. JWIS. Unfi june de peste Carpați care a absolvită eursurilegimiiasiale, cu- noscenlă pe deplină limbele ger- mană și latină, doresce a se înga- gia ca institutore într’ună institută seă într’uă familiă; primes e a pre- da și lecțiunl particularie. Doritorii se vorfi adresi la He- dacțiunea Romanului, strada Căiței Sir 42, spre a lua informări mal pre largă. www.dacoromanica.ro 706 ROMANULU 18 AUGUST 1886 DS CASA GENERALU LAKEMAN, STRADA ENINo. 4ᵣUNDi A FOSTU TELEGRAFULUI Suntu 85 db anî de cândă 8*8 fundată Țensionatulă Ci&nelloni. și 9 anî de cândă s’a redeschisă dtipă uă mică întrerupere. Basilc solide po care elu s’a restabilită suntu probate prin rcsul- tatsle obținute de scolariî săi la cssamcnile anuali și prin concursttlS părințiloră, cari ar bine-voitu a'î încrede educațiunea fiiloră d loru Essamcnile generali depuse la localitățile scolarie ale Statului, în presința delegațiloră din partea ' norabiluliiî Ministeriă alii învățămân- tului publică, care a admisă po elevi și la distribuțiunca solemnă dc premie, au demonstrată în flă-carc ană progresulu crescândă cc eî au făcutu la studie și îa, moralitate. In acestu din urmă și alu noulea ană atâtă raporturile D. D loru Comisari esaminatorî preșic^uțî de unulu din Membrii Onorabilului Consiliu permaninto ală instrucțiunii publice câtă ți procesulu verbale ală acestui Onorabile Consună, re- comandă și atrage atențiunea d lui Ministru asupra acestui pensionată, probându maî multu de câtu tofă-dd una fantele’ și efectele. Dircctorelc acestui internată,' ca română, de dpuS qrî română, în- tâiu prin nașterea sea în România, și ai duoilca, prin originea sea Ita liană, și ea unulă ce din copilărie a secundată pre părintele sâu și a îmbrățișată spinăsa lui carieră, n’s fostu animată dc câtu de dorința de a reculege numai moralmintc fructulă laboriloru sâle, și de a vedea din ce în ce mal multă prosperându Institutuiu seu spre satisfaețiunea Guvernului și a societății. Elă n’a cruțiată ddră nicî unu sacrificiu pen- tru a introduce reformele prevăzute în noulu prospectă al® Institutului seă, reforme proprie unul pțpsionat bit rganisatu, și a îonrcspundc URSA VIENEI NUMIREA PRODUCTELOR 28 Augustă. Grftă ciacJru ^cal. I. chila lei .1 It FL. KR. » >1 ii H’ „ ---- Metalice........ . 58 15 „ eărnăă „ L , --- Naționale 58 25 ,i as ii W- i, tas Lose.. .... .... . 62 20 ,, arnăutu ghircă...... Creditulă...... . 84 ---• Secară............................... Acțiu. bănce 728 --- Porumbă........................... London......... 211 80 Or0u................................. ..... Argintă........ 114 40 OvSsă...,-........................... ••••• Argi. în mărf. 112 25 Meiu................................. Ducațî.......... 5 41 Rapiță.............................. 230—270 157 — 160 GALAȚI. 24 August astă felii lutru tdtc^ ,pfnă_ ț a csigiiițifesSai»s c . l’rogramm» învățiămintnluî publică este în vigăro, profesorii Sta- tului respectivi aî fiă-cărfî clase dau concnfslllă loWOihninată in In- stitută chiaru pențru clasele primkrio precumă și pentru limbelc străipe și arțîle dc plăcere: dră limba fraWes» c# dominante îh ifia^ută âste impusă cu rigurbdtatd în eseicițiă cqntinfl.ă cttj pgtlagogj francesî în totă timpulu șl loculă, Duoî-apre-decp profesori, uâă ; reotAp’cătru insti ucțlunila roligiâeă, afară de censorfl, procurore,. repețitorî și pedagogi conpună pcrsonalulă Institutului; unu Medică visită regulată infirmeria, și Ddmna Qjanejloni incongiără pre cqjiî de îngrijirile sdlc adevărata materne, potrivită cu etatea și tcmperamentulu flăcăruia, și le întreține curețeni 1; drăWAtrî- mcntulă variată și abundamte și jpcițriJc și eserciți.ile Gj'mnaaliee foi tir, fică corpulă și scnă.tatea scolariloră in timpulu recrcațiuneloru multu fa- vorisatc în acestu Internată prin situaț unea localrtluî geros! și eofiror*' tab le, a curțiloră spațiăse și, a umbrosei gradine dc recreațâuuei ințiloi primărie,-țî=4n b Septemhriw, hcMm r^niimlT. Tn nccsfîî ihtervn1ÎT~minca pcrsdnS binc-voînsci Acestu Pensionată în fine, posedând^ laptăr^î casa eca maî gran- difisă prin întinderea apartamentcloru cc conține prin posițiunea hil cen- trale și salubritate'» acnslui, oferă scolariloră locașulă felu maî scnelosu, celu maî comodă și celă maî plăditu. ,, n tiOiti.I Juni Școlari! Fie ca voî, cari sunteți chîămațl n srtăbate cilriera studieloră, se rccumîsc'cțl într’uă 0i aceste biue-făcătorc instituțiuui, se aprcciați simpțimentele ți sacrîficiele Directorului vostru, care nu așteptă dc câtu de 4a voî adevărata lui satisfacțiune, mulțiămind«-sc de a vă vedea uă-dat£ barbațî utilț pațrieî vdstre și cunnsr< pdu₃vc datoriei® că- tre- Dimne^cu, ‘către Măria-Sea iubitulu nostru Domnițoyă, către părinți și către societate. J.hLl' " ¹ '' La 16 Augustă este epoca ordinarie a rijdgschidcrci cursuriloră se oriț admite școlarii ceî nuoî, ■ Wră de etWul prepnrntth?S'lp'nltii * ftln Militariă, dupe înțele- gere.ț <;« Dircclorolc npestuf Tnstâtutu iu avută eu d-nn Directore afă Scdleî do C< mmerciu vi ad .eiArlucalnhiî, ală tcpcptorUorii și pedaewâlorft Conducători nctesnrii cu și pentru scobii iî dc Licee Prcțiulă Jiitcrd-tulul «ste țtlc 60 galbdnț 71c ₐₙă, n, mi-internulă va plăti 36, și csțcrnulă 24 galbeni. . . . Sc voră faleie cbnccsinnl părințiioiil ițin'R i.vtiț^ spf celord oarî voru »șic0« duoî sj'iȚ tp.1 copii dc Uă-dată. Iii’ '-l » t¹ Amcnnntclc țondițittniloră și lista cțl^ră tțețcsirie Ia intrare sc văd4 în prospcbtulu’Dcnsioimfițlnî Directorc>e, R, GIANELI.ONI. mȘÎeWMT liMtătea debaețT ¹,¹ ' ₙ. PARADA DQMNIȚRI No. 7. pentru mai multă progresă,qțeviloru din acestu Intcrnâtu h ie prescnta U uceatil A<1 nți nistiriițiunc. DE INCHIRIATU casa D. Con», tnndin Ccrnovădcanu Strada Cri iovei, No. 14 în cnro'locuvște Co sulatulii Italian ; ciț 14 caro 2 grijdc 2 șoprdnc. Doritorii în lipsa pro- prietarului sc se ndrcseije la d-nu Gheorghe Tăfăran Strada Negus- tori Np. 1. No. 477 3-nJj, LALIBRĂBlâSOCECĂh Tloll'W Np,. ₍7. In ehltiiiy nfatră aă : ih4if‘ A RITMETICA 1 ThrorcticiLprnciică V.VSSȘVSO li ’ «VVS-’VU* f U11 l fll 1J 1 JV A f vi vncmpi HâZ'iea fi (lupe dorința maî,multoru iJin Rmiț Părinți, sc va începe cur-pc G. EUSTATIU (a 3-a edițijne Stțju lecțjundlofu la b auguste. ¹ icorectată și înavuțită) pentru Cla- Cu ondre suntii invitați darfi, to(î D-nii Părinți a trimite pc Pt,m’ rc fii florii pentru ^iua surii menționată; precurmi’ și cari vorii ‘S ⁿᵢ)j4ₗⱼ₀QI r₀MAN0-FRANCESI •binovoj, ari îngeri din noua pentru a nu româncă în urină cu dc r eustaȚiu, td.țuinea a 5-, lecțtunile. Programate și condițiunile se vorii trimite la tbte 1 leă 68 > 1 leu 68 h-:oL > personele cari dor/ a-lu avaa. ^Petre S. TrojancA No. 364. .8 — 6. Directore. iun., uvoviwiimjj, tuyiuim ĂîfulsUfU? Unu jUne vob«e aîmișic, cagramalicu I» uă'casă de 'Considerabile inavuțita. Ici 4, ^•»H-«rgnja ca, îngrijiteră la uă Cbm-.rciă ctc. Amatorii d’tri ase I No. 385. CHRESTOMAT1Ă ELMNA, da IOAN COLOIOTIDEf cdițiunert 2 » 6-20 BRAILA. 28 Augustă 230^-260 . i:B9 ¹ OJ 1 142 150 172—180 115—124 U lll-L' - GIUBO1U. 20 Augustă ii 11 77— 66 51 — iș >1 fl ob te = tORABIE ȘT VAp6ke. SA. nn. oro Corăbii sosite încărcate deșerte... j, pornite încărcate „ deșerte.. Vapdro sosite........... „ pornite................ Șlepuri pornite și în- cărcate la Sulina....,.!, 2 4 2 1 2 1 ii 3 3 4 3 1 Ann 1868 «BEBSSBȚIBK'W Tv Nemțuj timpulu noutwsă, pl4o to- ribilă cu răcelă Romană, plus 18 gr. puțină plde. Câmpina, puțin nouru, căldură 18 gr. R T. Frumosu^ plus 22 gr. R înourată Bacăă, timpulu notirosu, căldură 18 grade R. Urzicenî, nou ruj 4îhtă tare, S> E. Giurgiu, căldurii ^8 grade, R. timpulu frumosu. , R. Serală, timpulă nouros, linisce, pu- țină ploatu. ț Vaslui, noură, vîntu. Huși, nourată, pțoic, vjntă. Leova, ploatu puțină. Fălciuț 17 plus, înourată. Cahnl-ăj plâe repede. Tîrgovisce, timpulu frumosă, linisce, căldură 26 gr. Găesci, senin, plus 20 ^n. Vîfltă va riabilu. fecue’, timpulu se căldură 26 gr. Ri 'fi .Busefi, cald, pouru, vîntă variabilă,mp» Buzculuî scăzută. senin, vîntă N W. Berladu, timpulu nourosuț vîntu grade căldură 22 Rb •' .Slatina, titnpnlu puțină nourosuț .vîntu variabilă, caldu 20 gr Caracalu¹, idem Din Orașulii Giurgiti se dă în arendă de la St Dimitrie viitoriîî. Doritorii vorii bine-voi a se a- dresa la însuși D-nii Proprietari. Frații Dimitriu în Giurgiu. .. L.e tli 1.0-3Î3 O Z fowu qₒₒ 1E ocp — ---------------=-- i «E* tmb «fiinin hn rtiu o fiM Mi uoq ăv fii ii fiLA obini Mmeo .toi BlBțnfiiQqL- -iUsi e iifo Ie nî Mi4it STRÂDA RICHELIEU; Bechetă, timpulă puțin nourosu, vîntui variabilă, caldă 20 gr Plocști, noură, furtițnâi 19 gr. Câmpina, înourată, liaistitu, J 7 gri VWIenT, noură, puțin vîntă. Mărginel, îaonratu, ploată^ Llinisce. Aiizilu, :căldură potrivită, senin, vînt E • Craiova, tiunpuiu senin, cald -9 gr Botoșani, plns 18 gr t6M năptea ți astă-iJI plod. iiioiwlw Scvcrin, ,p!6c forte marc. Rrăila, 30 pl ploar tare năpte, lîniș. sc-n. Doroiioî, pl. 1 7 gr. vînt slab N plăci Galați, vînt, ploe, atmos.cn elcctricitat > Mihăilenî, senin, vînt de W. ᵣₜ DE VIDARE Moșia Colintina FloresCa din Districtulă Ufdr. Aseminea și din moșia PIERSICA, Distr wc mița 2,600 său 3,000 pogone la capulă dnțw lalotniță. Acostă din urmă se dă și cu arcndădela anulă 1870. A se adrcesa la Domna Elena Cor nescu sau la D-nu I6n M^nu, Strada Vămi No. L No 278. 20—2Ț CAVIAR d’Astrakhan. BIERE DREHER de Vienne, en bouteille. HUILE VIERGE de Provence pf iYiqp n n p LIQUEURS et VINS etran- gers. FRUITS GLACES, auSirop’et â l’eau de vie. BONBONS, CHOCOLATS et THES. etc etc. Parfumeria Victoria prin fabricațiunea perfectă a producteloru și spe- ciale de Toaletă a sciută a’și câștiga deja ună renume fondată și fărte însemnată, îu cercurile înaltei Aristociațil și fashiunî. Daru maî pre- susu de ori-ce comparațiunn suntu parfumericlo ei noue/ feompme din Essența d’Ylangylang estrase prin destiiațiune din Unon^ gdorai,Î3sima la Philippinele, prin fineț-a și suavitatea loră superiără. Credem prin urmare, a îndatora pe publicu elegante, daca atragemă atențiunea sa și’i rccoinanlămă următârele parfumeriî: , Eștviulu d'Ylwirjylahg BuqueMu țîe Manilla pentru batiste. TfkuTINA LUI RIGAUD. Apă de toilctă admiraoilă, conscituă ună adeveralu talisinan i.^ fiu- jauscții, pentru conservarea, frăgezimea și albeața pielei Ea este ultima parolă a seiințeă,. — Superioritatea Tiilutinei în compa- rațiune cu apele de Colonia, de Florida și oțcturilc cele mai renumite nu REGELE PA.RFUMBJLORTj- SEPGUUIiU MIRANDA. No. 368. 6—3$ ;pste contestată. iâ Og t OLEULU Șl POM4DA MIRANDA. PreparațiunT i^arcabile, care sa pote numi tesâuro pentru pără, și care compuse din substanțe tonice și fortifiante, jnfrumuțesă și a sigură conservațiune părului comunicftndu-i totă-d’uă-datăjinifl din par- | fumurile cele maî plăcute. i» ,ujROinn*4 ns olidMiuVMl iiicih’ Cu base de sucu de Qnnu și LăptuțL .. DesteFa compara tu săpunurile cunoscute spre a'I da preferința, meritată. Elu comunică pielei'nă shpleță partieolară. face uă spumă tbnn- .entă, care form<$0ă uă adeverată baia Ide lapte și-parfumulu delicată ală săpunului nu iasă nimică d dorită- . i DENTORINA Șl PATA.PENț; l DINȚI. Dențorina este ună elixiră pentru curSțitnlu dinyloță dih ‘cele ms,” plăcuti Elu pFrfumdsă și . fiorcscg gur», întărestw gingie ți w&ă dinții ele stricăciune. îl 4 i . Pata pentru dinți au făcută uă rcvoluțiunc întreagă in aedstă parte a țpilettî și aă isbutitu; a suprima tdte prafurile și opiatele maî mult siu maî pucin acide și nwsibjle —Este de ajunsă a freea năjp>®ri».Ț uță de dinți udată peste acea pată pentru a obținea uă mucilagiile mole și unsyrâsă, care dă dințllos’® uă albdță eMiiisSnta. 3 întreagă in acostă parte Depos’tulu preparați niloră'n re, î© oman» se află numai: I jin Bucuresci 1» Pharmdcia A- Ficcte, vis ă vis 0e Pasagiu» Română An lașî la Pharmacia C. Kofcyâ/xh Bacău’ Ia' E. Rakovițî.. N?„ «84. HI L-IMHb 24—70. ⁴; ' (ț " ";""A ' ' ■ Casele după calea Mogoșdei, subfl No. 50, vis-a-vis de Pa- sagiO,. în care se afîă Oteluliî Lazăru, și care se compunu ( 22 odăi susîî 2 prăvălii'în față ' Stradeîi cu 4. odă!ₛ 1 bucâfârjie cu doue cămări, 1 pivniță, i beciuri, podii peste tdtă cașa grădină, și, ou basin efe apa m mi^qculiî curții, av^nc u aseme^ nea atâtă odăile' <^e’ susu., cată ’ și cele, joșii’ cumă și bucâțărale, machină pentru scdterea q,p'ei, 'pe ckă^cu chifla jdeLla ijutrie voitorii Amatorii se.pqtă adresa. ,în prp-ce vreme spjre le Vedea și a șe înțelege ^u șuh- semna bare Idcuește în aceste OASE. "‘TEODORĂ M. MAfe4TCM[ “ A SOSIT CASC® VAL DE PEMTELEU IN BUCĂȚI NlâRI, LA MACASINULU JOâN ANGHELESCU Subsemnatul îi anunciă înaltei nobiliml și onor, publica că au so sîtu primulu transporta de Cașcavalu i mare, acăria calitate după cum se va vedea este mai superioră de câtu totu-de-una. De vîn- Georgescu Hanu Șerban^vodă. zare se sr ăsește și la d-nii I. Oveșa, Ion și C. j = UA JUMETATE MILION DE (RSCKiATU ilcq ăauq La 1-iă fiă cărei lune se voru face tragerile MAREI LOTERIA DE BANI, garantată de guvernă. Suntă loturi magnifice dc câștigată anume, unulă de 500,000 franci și altulă de 400,000 franci. Apoi alte locuri secundaric de 80,000.— 40,006.—20,000.-10,000 ctc. franci. Unu bilet! pentru una din aceste trageri costă numai 20 franci, trei bilete costă 50 franci, șdptc bilete 100 franci.— Aceste titluri se opțină triwițându» prețulă în bilele dc bancă, cupăne ctc. la Casa do Bancă a D-LUI CHARLES HOLLE LA FRANCFORT PE MAIN. POSTSCRIPTUMU. Buletinurilc de căstignri voru fi espeduite fără ehieltuiele pe de dată cc se voră face tragerile; câtu despre sumele câștigate, ele voră fi plătite pre-tutiudeni în numcrăt6rc i DE VÎtfpW" unu locu, aprOpe de biserică Lucaci, în mărime 18 Stînjeni fațada și 40 Stănjdni lungu. Doritorii d’al cum- pere se voi adresa, d’a dreptulu, la direcțiunea tipografiei 0. A. Ro- setti și la Librăria d-niloru Socecu et Belgasoglu, Hanu Șerban-Vodă, No. 18, în ori-ce timpii a ț)ilelorii de (lucrare, b-j nlnl al sneb 111 ASTA-pi AM DESCHIS DEPOZIȚII GENERAL DE OGLlXțlț d<« tlîte Urarimele din fabrica mqțtenî/oriloru Comitelui Kiîisky ia gs/aiii îp Bgămîaz | Bucuresci; 20 IuniS '1868. ' ¹ ' ADOjLF ^ARPEJ^., Tji .< 1 CALEA MOGOȘOEÎ No, 10, VIS-Ă-Vlfe DE, PREFECTURA POLlTipi. (Comande pentru. Geamuri de'Cristalu de oti ie mărime pentru galantar» gi pentrn ost«! pd;ugm și pentru oglindi dc orî-co mărjme după dorința s{> efectueze cu prompteță. — Etnbarigi j citi oglin0î destinați pentru afară va £ solidă No: 2981 3—7^, tfÂljlTATE PRIMA, fiREȚURI MODERATE.il Bucuresci, 20 luniu' 1868. AV1S IMPORTANT PENTRU AGRICULTORI Mușamale mari de Kautșuk recunoscute ca celu mai bună și mai sigură, apărătoră a șirelori de grâu și a ori ce felu de producte agricole, tpăffprl, mașm® ctc. contra plolloru celoră mai mari. Aceste mușamale, de uă invenție nouă, prim iile la expo- aițiunoa universale din Paris și la cea agricolă din Pesta sunt preferabile ori căroră altora pentru superioritatea cualitățeî și pentru soliditatea lor fiind lucrate eu kautșuk și cu uleiă. Probe sunt depuse la comptoarulă D-luî Mosco Aschcr, strada goi tnaaă, vis-âvis do direcțiunea Telegrafo-Postalc, care singur priimesce comande pentru tdtă România cu ficse. vNo. 257. 15 — 30. BIUROULU SOC1ETAȚILORU DE ASSICURAREl UNGARA GENERALA Șl „LA RALOISE“ se afli de astlijl înainte în STRADA GERMANA Casa d-lul AughelovicI (Prăvălii No. 11 ți 12) vis-ăvis Ho- | telului Concordia; unde se priimesce oferte pentru assicurarea în contra PERICOL|ELOBU DE INCENDIU PEN- TRU TRANSPORTURI PE DUNA BEA ȘI ASUPRA VIUEȚEI, CU PRESURI FOARTE MODERATE. Atpbole Societăți ge.ratd0a pentru asweărărils încheiate o»; fondurile loră în suma DE NEOI 42- MILIOANE lflO ți tdte păgubilc ce s’ar ivi se rogul<50ă în modulă celă maț .dreptă și espeditivu de cătrâ Bucuresci, 20 Apriliă 1868. , ‘ f REPRESENTANȚA ȘI AGENȚIA GENERALA, In Districte se priimescă Ofțrțele de anicuâaxc la Agențiile ndstre deja cunoscute, dră în ploiești la D iu HAGI IOAN PITIȘUi iil'F O No. 218. ₛ i' “u 6 — 60. EXPEDITEURS pi COMISSIONAIRS O 1 A. MATHIEU WALDNER 4 COMP. 8^ Bpulprvait-d® Strasbcswg .RAKIffa r, ,jnd recomandă rasntaa i»rLce. D oklrpă ți CcmiswH ; ‘ art'clei francese, ațâță pentru țdț'ă oatij și pwțțra /tr?.' uătito Cotnanaele pentru, Rosn^nia se pornesc» la Bu*- e;j>escî de « dpmuu W1LT WALDNER, Strada GermatiC Na S< ț, . j Reintru unu serviciu promptă și solidă L'arantd$ă, fe- I nu no acestei Case. ¹ * * I No. 369. 1.» 3$. Tipografia q, IțoșeUi, gtrada. Colțeî, P^o. 12, www.dacoromanica.ro i