anulu alu doue-spre-decile ADMINÎSTRATIUNEA PASAGIULU ROMANC No. !.— REDACTIUNEA STRADA COLȚIA No. 42 VINERI—SAMBATA 1 6—1 7 AUGUSTU. 1868. VOIESCE ȘI VEI PUTEA LEÎ N. leI n, PK ARU -- CAPITALE 48 bTSTBlCTE 58 re sfsE lunI 24 29 ps trrT luni »» 12 15 fk U* lcn* 5 » 6 AUST. țJNU ESEMPLARU 24 BANI PENTRU PARIS PE TRIMESTRU P® • 20. pSNTRU AUSTRIA. I • • • FIOR» ^0 VAL. . . . ... 0MANULU Ârticlele trămise și nepubiicate se voră arde. — Redactorii respundetoru Eugenia Carada, LUMIlfiZA-TE ȘI VEÎ PI PENTRU ABONAMENTE, ANJN^IUbI Șl RECLAME A 8E ADRESA ÎN BUCURESCI, La ADMINÎSTRATIUNEA ETARULFI IN DISTRICTE LA CORESPONDINȚIl DÎARIULUi ȘI PRIN POSTA. - LA PARIS LA D. DARRAB-HALLEG RAIN RUS DE L ANCTENNE Ct'MEDIR NO. 5. A N UN Q1U R1 LE LINIA DR 30 LITERE 40 BANI 1NSKBTIUNI Șl RECLAME, LINIA . . 2 LEI NOV SERVITW TELEGRAFICU ALU «UHAM LI I. PARIS, 25 Augustă. Ijiariulu La France trupeloră că Măria-Sea Domnulă Ro- măniloră, în urma revistei pe a fă- cută mal deună-Zl regimentului de artileriă, spre a-I areta deplina Sea combate apreciările ce se faefi de cătră unii că ' situațiunea actuale ar conținb semne de resbelfi. satisfacere, a dăruitfi Regimentului Francia s’ar apăra, (Jice diariulu d-lui La Guer- roniâre, Senatore ș’acumîi ambasadore la Bru- xelles, dac ar Ii amenințate dreptulu sâfi o- nârea iei; însă nu se vorii mai putâ deplânge nenorocirile unui resbelu, căci elu nu se va face decăt cu consimpțim&itulu Cameriloru. BERNA, 25 Augustu. Scirea despre aten- tatulii unui Fenianu contra reginei Engliterei este demințlă oficiale. Portretulu Seu suptu a Sea semnă- (Servițiulu privată alu MONITORULUI). PARIS, 23 Augustă. — Principele Arlur, venindă din Englitera, a trecută prin Paris ducându-se la Lucerna. — Libertatea publică scrisori spaniole cari (Jicu că ministeriulă ’ș" va da demisiunea.— Isbucnirea rescoleî este privită ca imininte. tură; întregulu regimentfi primi a- ceste cuvinte s’acestfi darii cu cele mal simțite strigări de bucuriâ, de recunoscințiă și devotamentfi. Ministrulfi anunțiă apoi regimen- tului naintarea la brigadirl și ser- ginți a cătorfi-va osteni din acestu regimentfi, făcută conformii legii după recomandarea capilor ii. Anun- țiăndfi acestă înaintare, ministrulfi Zice celorfi carii au meritatu-o: — „Precumfi ați sciutfi a merita ■ fiefi privată alu Monitorelui ne spu- ne că Șiariulu din Paris Libertatea, publică, după scrisori pafticularie că Ministeriulă Spaniole era în âjunu d’a demisiona. Spre a putea cititorii nostrii se cundscă mal bine dure- rdsa și periculosa situațiune în care se află Spania, le recomandămă co- respondința ndstră particularie din Spania, ce o publicămă pucină mai la vale, și care ne dă relațiuni forte esapte. Se nu se crâZă că Spania fiindă departe nu are unu mare in- Iul Alesandru Cuza, faciă cu acest! aciță în locfi d’a potoli popdrele, și doui ani d’acumfi al domniei aso- că nimiefi nu conduce unfi guvernă Iute a libertății ș’a moralității, suntii la peire ca faptele acele carul a- d'ajunsă credemă spre a fi făcută pe fiă care se ’nțelegă pe deplină că națiunile se redică și scadă în proporțiune cu libertatea de care se bucură. Spania ne intereseză âncă fiindă că ea ne face a vedea lămurită cumă reacțiunea în toți timpii și ’n tdte ;erele, voiesce mal bine se pdrdă ia peire ca faptele acele carul a- runcă pe poporațiunl în desperare. Religiunea ne spune că cine tră- iesce prin sabiă, prin sabiă va peri; ce va fi dre pentru cel carii ca Tur- cii și ca Maghiarii trăiescă prin spânzurători și prin actele cele mal barbare ș’anti-omenescl! tronulă, se perZă națiunea întregă teresă pentru noi. Spania ne inte- de câtă s’abdice de bunăvoie și se resâză fiindă câ este ca și noi intre în libertate; cumă poporulă de gintea latină. Și Românii sciă acumă că dacă este uă mare so- PARIS, 23 Augustu. — Unu articlu din Constituționalul^, semnatu Beaudrillard con- stată că cuvintele Imperatorelui ținute la Troyes, începu a da râde în Oriinte ca și’n Occidinte, pretutindeni unde punturile negre păread alarmistiloru că anunciau furtuni imi- ninți; că situațiunea sc înseninâză; geniulu păcei învinge; Prussia cași Francia numai au dorință se facă resbelfi, Tdte puterile afl interesu a nu se iâce resbelu, și a înlătura eventualitățile amenin- țătdre. Figaro menliondză despre scomotulii că Ducele de Magenta o se lase postulă seu de guvernatore ală Algeriei, motivându-și de- misiunea pentru trebuință de repaosă. VARZIN, 24 Augustu.— Bismark a cădută de pe cală; elă nu s’a rănită, dară a simpțită dureri in tdtă musculatura corpului. recomandarea capiloră vostrii, cea-a ce este uă ’ncuragiare și pentru ca- marazii vostril, credă că pe viitoră o se sciți și mai bine merita lidaritate între națiuni} ea este BuCurescI Augusto. Regimentulu de Artileria din Bu- curesci are dreptu patronă pe Maica- Domnulul și ieri, ca ’n toți anii, s’a făcută serbarea cu ceremonialele o- biclnuitu. La 11 ore, pe cămpulă din facia casarme? Malmeson, era în liniă re- gimentulă de artileriă; toți capii cor- purilorfi ce se află în Bucuresci și carii erau invitați și Ministrulă de res- belii erafi la acestă serbare. Pre- utiilfi înaintea altarului așieZatfi în cenți ulfl meselorfi întinse pentru tru- pe, sev:Tși oficiulu divină. Dup’a- cea-a resti ună cuvântă prin care puse în vederea tutuloru trebuințiă d’a nu șe depărta nimine de sim- bolulu „supunerii, credinței ș’ală bi- ruinței, ce cruce. Crucea, Zise ser- vitorele altarului, a fostă drapelulă lui Conshntin imperatorele, și prin țrînsa a jiruită." Dup'aoâ-a, capulă corpului ad- interim, h lipsa colonelului, anunțiă nouă recomandări pentru grade mai înnalte." Dup’ acea-a s’așiedară toți la me- sele banchetului și capulă corpului închină pentru Domnulă Români- lor ă. Ministrulă .respunse la acestu to- astă aretăndă mai ânteiă părerea de reă a Măriei Sâle că alte interese ale țerel, și mal cu semă esamina- rea minei de feră din nuoă desco- perită, l’a oprită d’a fi la acestă ser- bare în miZ’loculă osteniloră Sei. Ministrulă dup’acea-a aretă rolulă ce are adl armata Română și închi- nară în a iei prosperitate. Dup’acea-a? se purtară mai multe toaste pentru capulă regimentului, pentru artile- riele detașiate la Iași și la Galatzi, pentru diferitele corpuri ale armatei, îentru oficiarii scdlel militare, ce este temelia armatei, pentru Iași, a- doua capitală a României. Ministrulă purtă ăncă ună toastă pentru Impe- ratorele Napoleone, și adresându-se către căpitanulă francese în misiune lîngă armata Română, dise între al- i multă mai mare între cele d’a- ■ cea-a-șt ginte, ș’acdsta, aZi mal cu i sâmă căndă tdte națiunile sufită în frământarea reconstituirii loră. Spa- nia ne interesâză fiindă cacpa na- țiune, una din cele mai paterice ale lumei, scăZu treptată pînă ce ajunse la gura prăpăstiel din causa reac- țiunii celei mai cumplite și cu atătă mal puterice cu cătă ea fu aliata cea mai intimă a reacțiunii călu- găresc!. Spania dară este națiunea ce dă lumii învățiământulă celă mai mare și celă mai pipăită despre li- bertate și reacțiune. Dacă dară una din națiunile cele mai mari, și mari prin inteligință, prin sciință, prin avere și prin arme perdu totă șa- junsă a pune în periclu chiaru e- FOITA ROMANULUI ÎOK DECHAZO&.¹) ULTIMA PARTE. XXIV. Rene, tu ești fratele meu, și ’n aceste revărsări aleânimeî iți descoperii miseriele mele cele mi tainice, și de^duiescu cu to- tulu suflelulfi meu. Gea-a ce mi se’ntemplă turbură pin¹ ntr’atătu spiritulti meu, încătu am nevoie căe ua dată a me sfătui cu mine Însumi pentru a nu me crede nebunii. Lă- șăndu-se la u: parte peripețiele romanesci, aventura mea au este decătii una din acele întâmplări vuljare pe cari le-am vetjutu tre- cendii d’uă suă de ori pe suplii ochii mei; unii omii înșeitQ d’uă femeie. Ori care-ar fi forma s6iî conecin^a acestei triste aventure, Ș A vedea I-le de la 25—31 luuiu, ds la 4—13, de la 1 —23, de la 26 — 31 luliu, de la 1, 2ț 3, 4,5,6, 7, 8, 9, 14 și 15 Augustu tele „Cându ne vedemu alăturea c’unfi oficiârfi francese, suntemfi în dreptu a spera completarea operei ndstre, prin buna-voință a Maiestății Sâle Imperatorele." Căpitanului fran- cese respunse că „este uă datoriă a crede astfi-felfi, căci sângele ambe- lorfi țere este sângele acelea-a-și na- țiune;" vivate intusiaste și sincere, respunseră căpitanului francese că armata Română înțelege, simpte și va dovedi la trebuințiă că are ace- la-și sănge cu armata ce ș’a văr- sată sângele pentru România cea nouă. Uâ depeșiă a serviciului telegra- sistinția iei, numai fiindu că n’a ’nțe- lesă și n’a iubitu libertatea, ce va fi dre pentru națiunile cele mici și neconstituite ancă căndfi S’artt de- părta de dînsa? Românii scifi ce era România suptfi regimele tre- cute, ce erafi întemeiate pe sugru- mare; ei scifi cumfi abia raza li- bertății străbătu la 1848 asupra Ro- mâniei și numai în trei luni ea scutură pulberea mormântului grămădită a- supră-I în timpfi de sedii, scutură chiar viciele aruncate necontenită a- supră-i de mistria feluritelorfi in- vasiuni și lumea fu silită se-și rea- ducă aminte de gloriosa și chiaru miraculdsa colonisare a Daciei de către Traian, și eroismulfi pompiă- rilorfi o făcu se vâZă cu mirare, cu ’ncremenire putemă Zice, că ea este âncă și este viue, jună și dem- nă de gintea iei. Românii învățiară prin felurite suferințe că ’ndată ce reperdură libertatea fură din nuoă copleșiți de umilințe și totu felulă de sărăcie și miserie, și, dacă mai aveafi trebuințiă de nouâ învețiă- minte, cel șepte ani de domniă a ¹ umilită, abâtutfi și sărecitfi, îndură* ■ cu tote suvenirile gloriei sâle pre- ■ cedinte, cea mai deplină jo- sorire și ruinare și se svîroolesce d’atâția ani în felurite rescole, ce tdte le plătesce cu sângele seu și cu miseril noul și crescânte, nepu- tțmdfi âncă găsi în elfi destulă ener- giă și unitate spre a preface res- cdlele într’uă revqjuțiune mântuito- re. Spania ne intereseză în sfîrșitfi, căci cu totă puterea reacțiunii, is- bucnirea cea mare s’apropiă și r i- mene nu scie dacă ea nu va adu- ce pdte unirea Spaniei cu Portuga- lia, cea-a ce va fi ăncă uă mare revoluțiune pentru Europa în ge- nere și ’n parte pentru gintea latină. Suferințele Spaniei ne conducă firesce la suferințele crestiniloru din Oriinte și suntemă datoria face cu- noscută că scirile din urmă ne spună că Marți la 13—25 Augustu âncă patru Bulgari fură spândurați în Rusciucu. Diariulă Țerra din Bucuresci, în no. șefi de joui, reproduce după Ziariuhî Pre^sa din Wiena, urmă- tdrele linii. „Turcii n’au mal eru- țatfi pe nici umilii, adică în locu se-I facă prisoniâri, i-a trecutfi pe toți prin fbcfi și sabiă, cea-a ce, cu tdte acestea totu este ceva mai ¹ omenosfi, în comparațiune cu ve- chia metodă d’a spănZura prisonierii peste două seu trei Zile după ce le ' cădeați în mănă." Presa austro- ¹ maghiară găsesce că Turcii afi fă- ¹ cutu deja unfi mare progresă, pen- tru c’acumu îl taie pe toți fără ju- decată; Turcii însă s’au silitii chiară în acestă puntu a deminți pe a- i micii loru austro-maghiari, căci ei , constată prin faptă că singurulă pro- , gresă ce aă făcutu, este a tăia ș’a ; spânZura totu d’iiă dată. Gătii des- : pre noi, deplăngemă din ânimă a- , ceste procedări, ș’aducemu din nuoă ; aminte și Turcilor fi și consângenilor ii ₍ loru Maghiari c’asemene procedări < Corespondinția particulariă a ROMANULUI din Spania. Barcelona, ⁷/₁₉ Augustil 1868. La pornirea mea din Madrid crisa minis- terială era imininte și, cea-ce e mai seriosfi se nota uă mare mișcare în garnisona capita- lei, în specială, în artileria: Pe la miedulfi nop- ții, 13—15 August) ve^uî transporlândfi-se tu- nuri de la unii locu la altulfi și așie^ăndu- se în părțile cela maî elevate de unde se se pâtă domina intregulfl orașu. Cu uă (Ji mai înainte se împărțise uă mulțime de proclama-», țiuni revoluționare din partea comitetului de- mocraticii și nu e straniu dacă guvernulii lua indicatele mesurî, fârte înobiceifi pe ai-» cea, și cari, numai remâne îndoială, au de scopu bombardarea orașului ia celu mai micii semnii de mișcare. Din Madrid pînă la Valenzia Hnisce com-j pletă în tote părțile; — nu așia însă din Va- lenzia și pînă la Barcelona: pe aicea tele- grafulii și drumulu de feru erau întrerupte în mai multe locuri, ba âncă Ia uă stațiune veijurămu și uă câtă de vruă 150 de Ca- taloni și Aragonezi la cari se mai uniră vre 30 de voiajori ce pe dată fură înarmați și ecujpați cu cele necesarie. Pe stmdurdulfi lorii se citeau cuvintele: moră tiranii, trăiască libertatea! Pucinii voiajori străini ce ne a^ flamu acolo, după ce dedurămii căte-va vi- vate (se trăiască), furămu respectați și lăsați pe pace pentru a ne cata de drumu. Insă cumii drumulu de ferii era inutilisatfi, furămii siliți a Jasa vagonulii și a plăli cătu nu face Ia nisce seteni din apropiare ca se ne trans- porte pînă la stațiunea immediată. Astu-felâ, cu vai nevoe, amii ajunau la Barcelona, unde orașulu îlu aflarămu în stare de asediu, gar- nisona scâsă afară, âră tunurile fortăreței de Mont Juich indreptate în direcțiunea amenin- țetâre contra orașului. Gumu vedeți cu tâte desmințirele necur- mate și formale date de telegrafulu din Ma- drid, mișcarea esiste, ea a începută prin sate și. dupe cumfi se vorbesce, în curăndu sc speră câ va isbucni și prin orașe, mai cu sâmă lu Madrid și Barcelona. Nu sciu care o fi și resultatulu acestei încercări; adeve- rulu ecă administrațiunea ce, de câtu-va timpfi domnesce în acâstă țâră, n’a făcută altă de câtu se provâce ura și disprețulă poporațiu- totu acea-ași prosaică nenorocire esle, uă des- cepțiune mai multu sâă mai pucinu ama.ră, uă rană pe care timpulă o va vindeca. Ge se’ți (Jicu mai multă? Am fostă înșelată ca ună prostul ... Ei bine! primindu acâstă scrisore de la Viergia, acâstă scrisâre atătă de plină de furiă și de ură, și care făr’ îndouiâlă ție îți pare uă nouă perfidia, nu ciliiă decătă uă singură liniă: pentru a te despărți de dinsa te-am luatul N’avuiu decătă uâ gândire: ea e gelosă de Gene- vieva, ea meiubesceî .... Acâstă gândire m’a coprinsuy chiaru în ora in care’ți scriu ea totă este în ânima mea. Nu este nici uă infamie care se mo ierți metresei tale; dară nu se pâte presupune ea după nesce ase- mene atingeri aduse demnității a doui soci se mai fiă cu putință viâța între dînșii. Poți se cre^î că suntu amețită, dară speru că nu, me vei crede nici uădată lașiă. Căndfi îți (Jicu ca eame iubesce, cea-a.ce simptu prin nu scifi ce convicțiune intimă, nu cugetă de locă la iertare, de ar veni ea în genunchie dinaintea mea. Cu tâte aste, găndindu-me că și ea sufere pote, simptu uă ușiurare. A- câstă trădare, acestă cursă nedemnă nu este numai caleululu unei combjnațiune ârbă; pasiunea, geloșia, facă resbunarea maî pu- cinu josoritâre, și nenorocirea mea mai pucinu uniilitâre. C’uă natură necultă, c’uă imagi- națiune înfocată, ca n’a ’nțelesă făr îndouiâlă gravitatea accsteî fapte necrezute pe care or- goliulfi ieî a făcutu-o s’o corniță. Tu sciî cumu a fostă ea crescută. . . Sângele ce curge ta vinele iei este, sănge dc Țigană..,.. Ghicescă găndulă lefi Rene. , . Ei bine! da, o justifică» sâu celu pucinu me ’ncercu s’o justifică. Nu ’nțelegi âre că durerea mi-ar putea după daru. fl mai pucinu amară, căndu m’așii convinge că’i pare reă și că plănge mine? .... Totu nu s’a sfirșilu Mai remăne âncă intre noi uă legă- tură dc ură! Nu me outeamu îndoui d’acea gelosie care’n mai multe rânduri se dedeso pe faciă, sâfi contra Gene vie vei a cărei educa- țiune o invidia și pe care desperase d’a o a- jutige; sâu că venea din acea gândire ce-o chinuise altă dată, și cate era că este unii proiectă de căsă'toriă între mine și vara mea. Ideia că eramu iubită de Genevieva altu-felu decătu unu frate nu putea se nască decătu întrunu sufletfi geloșii. Cumii putea ârecrede altfi-felu întrunii simțimenlii tainicii pe care ochii uueî mame ș’ai mei nu’lfi putuseră pătrunde? Sciamu că mătușia mea avusese unu momentu de speranță d’a me uni cu Genevieva, și mtr’uă (Ji do confidință îmi spu- sese acâsta; însă dacă in ânima verei mele se mestecase uă iubire maî mare cu acea a- fecțiunc nevinovată, păstrată din 'amintirile ieî de copilăriă, acâsta nu putea fi decătu acelu Începute nedumerita alfi unui amorfi totu dâuna gata a nasee întruni sufletă nevino- vății pentru logodnicul6 ce i se dă. Mălușia- mea îmi spusese că biliarii de la sosirea Viergie; la castelfi ghicise că ne iubeamu. Așia dabQ cu înstinctulu lei de mamă, mar- cluss. slîuse a pregăti spiritulă Genevicveî contra uneî descepțiunî. Ș’apoi Genevieva era prâ inocinte pentru a sci ascunde uă pasiune adincă. Tonulu violinte ală cuvinteloră Vier- giei eraă de ajunsă pentru a demunstra suptă care impresiune ele fuseseră scrise. Era uă ultimă săgâtă de furia fără nkî uă putere, și nimică maî multă. Orî cumu însă, acâstă scrisâre avu efec- tulă d’a pune ună capetă neduineririloru melc asupra acea-a ce’mî mâi remănea de făcută. Cugetaiă aluncî că se cuvenea a ne regula pentru totu dâuna situațiunea întrună modă definitivă, chiaru dac’ar fi fostă numai pen- tru a atesta otărîrea mea ș’a preveni în viitoră sgomolulfi unei despărțiri. Aflasemu din scrisorile amiciloră mei do la Paris c’a- câsiă căsătoria, pe atătă de romanescă cătă și nepreve^ută, făcuse bre care sgomotu in lume, și sosirea msa subită iară d-na de? Chazol dedese de steuru cursă unoră comen* tărie cari ,nu voru întărea a fi luminate. Nu eramu unu oipă care se cadă «a ună proslă suptă uă ne ’nțelegerc conjugale, nici a lua uă atitudine de nefericită. Trebuâa sq www.dacoromamca.ro 70.0 ROMANULU 17 AUGUSTU 18o8 — -—— ne orii, ce Decontenitfl se resetilă și protestă tu contra împilare! șa tiraniei. tfu pucinii a contribuitii la acâsta și es- "patriarea de curându a mai multorfl barbațî însemnați și buni patrioți, iucru ce, în locfl se evite catastrofa ce amenință tronulu Bur- bonilorfi, a Înverșunați! și mai tate aversiu- nea In ©ontrad. A. V. In Camera italiană ca și ’n tdte Camerele din lume procedura prin cari trebue se trecă diferitele lucrări pentru a avea putere de lege, pre- cumfi și ordinea în care trebue se se urmeze discuțiunea spre a con- suma câtfi se pbte mal pucinfi timpfi, dâadfi profitulfi celfi mal mare, suntfi departe d’a fi ajunsfi la u ufi gradă Jiatisfăcfitorfi de perfecțiune. Tem- regulamentalfi Camerei iei și mal defectuosă âncă, deputății, pentru al aduee îmbunătățirile de dorită, au. alesCi uă comisiune din sânulă loră în calfe fură aleși deputați din tdte fracțiunile parlamentarie precumă d-nii Lanza, Andreucci, Crispi, Dina, D’Ondes-Reggio, Mari, Minghetti, Massari, Ratteazi și Tencu, cu în- sărcinarea d’a propune modificările ce va crede necesarie a se Intro- duce în regulamente. Fiindă că în curândă și corpurile legiuitdre ale României se voru des- chide, credemă că. este bine se pu- blicămă aci acea-a ce ne spune Co- respondința italiana de la 15 Au- gustă că s’a făcută în astă privință de comisiunea parlamentariă italiană: Modificările cele maî importante pe carî nuoulfl regulamente tinde a Introduce suntii două; Cea d’âatâie priveșce verificarea titlu- rilqrîi deputațiloră, a doua, conține desfiin- țarea biurourilorft Camerei după cumfi suntfl ale constituite acumu, și le mlocuiesce prin comitatul!! privatii alii Camerei întrege. S’a ’ntemplatii adesea la deschiderea uneî noue legislatura, cându trebue mai nainte de tâte a verifica regularitatea elegerilorti tutori! deputațilorfi, că Camera S’a aflatii cuprinsă de discuțiuni d’uă importanță politică de cea mai înaltă gravitate. Cumfl se pâte âre dice, în asemene casii, că verificarea titlurilorfl s’a făcutii tn afară de ori dă considerațiuni de partită și fără ca simpatiele politice ale A- dunărei se fi esercitatfl uă iafluioță reale a- decide asupra validilăței unei alegere nu pro- nunțiaii judecata lord de câtti asupra rapor- turiloriî comisarilorfi sâii ale magistrațilorii, 1 însă iarași fl puiuții forma ci inșii în tim- pulii anchetei, acea impresiune favorabile sâfi nefavorabile care este temelia convicțiune! judecătorului. După noulii regulamente, Camera nu, va mai avea a proceda la verificarea regulari- tății alegerilor»!. Chiarii d’a doua după convocarea iei, ea nu va avea a se ocupa de câlti de alegerea președintelui sefl. Ace- sta, în ședința care urmâză de îndată numi- rea «ea, va oțărî douî-spie-rjece deputați cari vorii forma Lă comisiune însărcinată cu ve- rificarea titluiilorfl. Deputății cari vorii fi foștii aleși de președinte nu voru putea refusa d a face parte din comisiune. Acâsta, tancționandă ca unii adeveratti tribunalii, va esamina tdte procesele verbali ale alegenlorti pentru a constata că deputății aleși aveai! capacitatea prescrisă de legea electorale, însă ea nu se va opri asupra neregularilățilorti alegerel de cătii cândă se vorii fl făeutii plângeri con- tra acestorfl neregularități. Plângerea, pent u a fl valabile, trebue se fiă făcută fs6S de cî- tățianî din colegiulii electorale în care nere- gularitățile s’aii făcutei, sâii de unu candi- data de la acelua-șî cdlegiii, care a avutii voturi. La desbalerile cari se voră face dinaintea comisiune!, acesta va putea admite nu nu- mai pe candidatulti aleșii, darfi și pe sup- semnătorii plângerii. • Din îiivflțămfintulu primarii: 1. resci. 2. O, D Craiova. 3. D t. D. curesci. 2. Iași. 3. Crjstu Ștefan Petru lânin, inslitutore tn Bucu- Nicolopolu instilutore în Răscanu, Din învejământnlfi Al. F. Robescu, D. D. ipstitutore lo Iași. secundarii: profesore dfn Bu- Zacharia Columbo , profesore din Ion VergolicI, profesore din B^rladO. 4. D, Vasile Caloeanu, profesore din Craiova. 5. D. 1. D. curesci. 2. D. curesci. 3, D. ‘ 1. D. 1. D. 1. D. curesci, 2. 3. ri. L. P. Calacânu; profesore din Buzei!. Din învețămâattiltî superiorii: Constantin Esarcu, profesore aia 3u- Petre Gernătescu, profesore din Bu- N. Culianu, profesore din Iași. Din audia militară • Cobălcescu, profesore. Din »c6la de medicină: N. Turnescu, profesore. Din învețământuld privatu: Slefănescu lân, profesore din Celfi d’ântâifl, ca și celti d’alii douilea, vorfi putea aduce marturi, și comisiunea va putea din parte’i se chiamedinaintea iei per- sdpele ce va putea fi bine d’a rntreba. Șe- dințele comisiune!' pentru verificarea titluri- lorfl vorfi trebui se flă publice și sentin- țele definitive ce va pronuncia vorfi trebui se flă precese d’uă espunere de motive. A- cesle sentințe vorfi fl comunicate simplu Ca- merei de către președinte. Astti-felti se va garanta regularitatea și grăbirea verificare! titlurilorfl. operațiune care după regulamentele în vigdre, aste supusă influinței partitei politice predomnindu în Ca- meră și face a se perde unii timpu ce putea întrebuința penlru lucruri mai semnate. Dacă propunerea conținută. în nuoulii s’ar in- re- supra desbaterilorii ? Căușele cari potfl anula uă alegere suntii de doue feliurî; neregularitatea în operațiu- nile electoralii; necapacitatea persbnei alese. Pentru a'șî da cinova sâma de regularita- tea uneî alegeri, tfebuea maî nainte a t> treba adesea maî multe persâne, a asculta plângerile ș’a primi decbiarârile uiarturilorij., Astu-felu de anchete, suptti regimele regu- lamentului actuale, trebue so fiă naturalmente lăsatii autoritățiloru judiciarie; seu în cașu- rile cele mai grave, aceste anchete erafl fă-₍ cute do cătne nesce comision! numite ad-hoc do Cameră. ’Și una și alta din aceste două sisteme prisinta inconvenințî gravi. Deputății carii erafl ehlămaț? în urmă a ’nfruntfl furtuna și refl luăudu’mi unfl locfl ori ce Ironie, atingă. • se previnu vorbirile roiti care sb oprâscă caca s’ar încerca se tirului pentru ocasiunea tragerilorfi la ținta comunale, județână și generale. 5. A pune asemenea la disposițlunea guar- dei civice localulu tirului patru țjlle pe lună, sâii câte una pe septemana. 6. Societatea se nu pâtă, suplii nici unii pretextfl, înstrăina, ipot eca sâuda în sehimbu loculu cedatu de către comună, precumfl nici imobilile ce se vorii face pe dlnsulfl. 7. In casii cândfl sou.L lua s’ar abate de la destinațiuea ei, comuna probâodft acâsta înaintea tribunalelor 0 ordinare, va avea dtep tulii sc’șS reia locuiti, fără nicî uă despăgu- bire. 8. In casii de disolațiune a societății din causa ieî. loculb cu t6te construcțiunile și plantațiunile se remână în proprietatea co- munei, ârfl In casii cândfl societatea ară fi disolută prin uă forță majoră, depe reînflin- țarea supra 9. gâză Bu- D. Grecescu lân, profesore din Craiova D. lân Curius, profesore din Iași. Din «cdlele profesionali ți reali: D. 1. D. țiune. Petre Aurelian, profesore. Din curtea de casațiune: Scarlat Fălcotinu, președinte de-se 2. Grigore Lachovari, membru. Din oierii: 1. Prea Sânția Sea archiereulii Melchise- dec, episcopului Dunăriî-de-Jos. 2. Prea Sânția Sea archiereulâ Dionisie. episcopulii. Buzăului. gulamentu alii Camerei, în cea-a ce priveșce verificarea titlunlorti deputațilorfi, va putea primită, nu vomfi maî asiste pâte la acele ungi discuțiuni asupra aprobării uneî ale- gere. Astil-felfl se va înlătuia, între alții in- convepiiințî, acela d’a despărți adesea pe de- putați tn mal multe grupe asupra unorfi ces- tiuni d’uă însemnătate secundaricî, și d*ai face se pârdă căte uă dată .din vedere, în timpulii acestorfl lungi desbateri prelimina- rie, interesulfi politica care reședuse la ale- gerea lorii. După nuoulii regulament!!, de- putății. abia întruniți, vorfi fl ehiămați a numi pe președintele Camerii. Celfi d’ântâifi aclfi alii lorii va fi prin urmare unii actii poli° ticii asupra Însemnătate! cărui-a nu va fl prin putință a S’amăgi. de pe me Pentru a mcepe, șmseiti lui Langlade pen- tru a precisa cestiunile de interysfl. îî spu- neamii că în urma evenimenteiorii întemplște între d-na de Chazol și mine, eram otărîțî a face uă despărțire conslmpțită de arabe porțile, că trebuia a se ’nțelege cu densa pentru re- gularea arantagleldrflde «ari i le asicurascinfl, adică treî-^eci de mii de franci veniti! ipo- tecarii! asupra avarei mele. Iii! informaiil că ’n casulo cânii» ea ar voi a pleca dc la Chazol ș’ar reclama ijestrea ieî (uă sumă de doue sute do mii de franci ce’i fuseseră dsțî de d-na de Senozan., c^rș eraj anjcă te mâ ne]e luî Langladeji glii erș autorJsalu a’i pune in disnosițiune astă (Jestve. 110 rugam® merge la d'-na de Glfazol pentru a’'me forma Călii mai curWdiî tensiunile i®. posibile despre W'^!. *’* H • a la Uaportu citr^ Măria Sea Do uitonilu „Sa aprobă. „CABOL.“ ■Prea înălțate Domne, După lege, ori-ce comună fiiadii avea unu locu destinați! pentru țintă, pe care urmâză â’și avea doctorfi NicoBey și totă d’uă dată este uă icoitomiă tesaurulul Romă niel de 1000 franci pe lună, ce ar trebui se aibă unfi delegatfi sanitară. ;r T»-! ei, se reintre în tdte drepturile ieî, a- locului și a construcțiunilorfi după elu. Societatea pe lângă acestea se Inga- către comună, a pregăti, cu a sea chel- tuâlă, pentru serbările de tragere la țintă din anulfl curenti! 1868, localulfl necesarii! în modfl provisoriu. 10. Comuna se aibă dreptulu de prive- ghere ce i se dă prin legea comunafe. Supiti-semnalulO, in considerația celorii maî custî espuse și pe basa ari 71, aliniatulti 3 din legea comunale, rdgă respectuoșii pe înălțimea Vâstră, de mai stisiî, se munei Bucuresci numitei societăți ca conformă tondițiunilori! bine-voiască a încuviința co» dreptulfl ca se cedeze subu citatulfi locfl, ca și socie- In corpuli! inginerilor^ companiei Offt - haim, compuși! din 20 ingineri» și-aâ Im- părțitu lucrările în doue secțiuni. iDglceralfl en-șefu d. Macsimovîci dirijâză secțiunea l-iii îacepătâre de la Sucâva pînă Ia Stelnicenî, cu ambranșamentnlil Botoșani. Inglneruli! ei> șefii d. Zaharievici ș’aii reservatfl secțiunea 2-a de la Iași lâ Stolniceni, cu ambranșa- mentulfl la Roman. Sc speră fiă pînă mtruâ lună tâte lucrările preliminare fiindă termi- nate, ministerialii lucrăriloru publice va în- sărcina uă comisiune ad-hoc, care se. la- mineze tâte aceste studii ia facia locului, șî se asculte dorințilc tuturorii proprietarHort mari și mic^ în acâstă afacere vitală. Re- sultatulfl comisiunef supuindu-sc observărei ministeriului, acesta va confirma linia pe unde are a trece traseulfl drumurilorti de feri, îndată ce' so va capela confirmarea, se va I cepe cu mare acvitate în facerea tuturora . crarilori! destinate gardienilor ii, la facerea terasamentelorii etc. Se crede că în lașă gara drumului de ferfi se va stabili în cvartalul! de sub Academie, unde comuna are o mul- țime de pământuri. (Anuncialavulu de Gala^). tatea Hlorâ fi mimă obligată tragerea clădirile se Ja In țtotă pădi la îndeplinirea îndatori- carî s’a îrgagiatil vis-ă-vi» de co- cectiunea acâsta. Suntu, cu cel5 urai profund® reapcctii, Prea înălțate Dâtnne, Alfl Măriei VAstre, Prea pleeatfl și supusii servitor», Mimatru secretarii de Stat la 4epartanientulii de interne, PARTEA COMUNALE. TJ uâ ; r '.m ,. IUI CONSILIULU COMUNALE DIN BUCURESCI. — fct ȘEDINȚA XLX UjliUn !6T Luni la 29 luliii 18b*8 No. 1 2,954, Augusifl 8. t C. BRĂTIANU. (Âi onitornlii). necesarii ț Gonsiliulii comunei capitalei, pentru acești! sfirșUfl, a cedatț, pe timpii de 40 ani, §0= cietații Român® de dare la semnti din Bucu- resci, unfi locG c® posedă lângă Sâutulu Ște- fan (Cuibu-cu-Barză), pentru ca •jț’tițM* ■i. ’mi revii ca mied sânliî fon l *. * — Grig. Serrajis, iidem, — G. Petrescu,' idem. — P. Buescu, idem. — V. Hernia, -dem. — Doctore Iu fatropolu, consHas^, — Aut. Stosanovfc!,. idem. — N. Pancu, idem. — Barbu. Protopopescu, idem. Absenți: 8® oferire face oiwe d-lul >, mo hl hi D. C. Lapati, consiliarfl-aju lorii, lu co; ^sdlL — Dumitra Culoglu, coasiHarăl J < — Eugenio terads, Mem - Theodor Mehedințânu, - I. Martinovici, Meni. Ședința se deschide fe i idem •V oră ilup’ams< Procesulîi-verbale al® ședinței prscedwfe citesce și sa aprebL D Petrescu tace cuaoscnfâ cossiliulrt ee istl-dl flindii ^iua de Lîcilațione patru fa® a tatrepriudera a publicării acwloîfi' comei printrunii juraalti din cele ce apre îa ca- pitale, după condițiunile publicate, stm® puști âecătii uă singură ofertă, de acea-a con- sulta pc consilia asapra cslorfl cc este fie făcutii. ■ Cojnqliulti chipw.see a se pebIa”uă'nM licitațiune, în termenii de ^ece (Iile; ârii o- ierta depănă se ®u se -des^hiaa. Se supune lu aprobarea eonsi|uluî complimentele mele? iubite: sciî se combinî desnodămintel.e . > . — Nu ride, uEzhiule, te rogfl. — Și cumfl dracu vrei se me ’nlristezii ciudfl. este vorba de prâ fericita temă a că- sătoriei care afăculfl totfi dâuna veselia mea... de căBdfl suotfi veduvi! ? . . . . Așia darii âcă viâță mea schimbată; âcă-ne redevenițî holtei . . . Dumnezeu se te bioe-guvânteze I — Ai .putea âre se me blamezi tru uă otărire ce "mi-o impunea demnitatea mea l.. — Ce vrei se-ți cJicQ i Amfl avutii nero- zia d’a desființa despărțirea, suplii preteslfl de morală, cea-a ce iăcș că instituțiunea cca maî sântă pâte devenj cursa cea piaiderlsfl. la ori ce altă țâră depătii Francia, uă ne- supusa ca acâsta, care Jn acâstă opă trebue se fiă convinsă că nu esti unii voîn cu de dcșprețuitfl, i-ai fl ijisfi „ " bună sgo- motfli fără resupetii: „Vraî se remâi fată, buna-ijiua ? . . . Iți daii napoî ănima du- mitale, dă'mi napoî numele ipeu, voii! merge se iacii fericirea alteî-a“... Și te vei fi dușii l®sâreu-o ca aî? nprâdă . . Ml la urmă astă afacere are ce-va tanti, că® g sita garante’ti de orî ce nouă geșiali bi- gamia neSindii permgâă Sg ■obstatarflr^ tre. Supă, călii safl, nv. i®a" awii multtida perdiHii din inocința ta. înfiBsȘaojeg e sal- wk, iaci tu ești din aceî-a p< cari nu’I potu ațrnge ușiianațele femeiabru ca le-ai lăâgtfi. Parttete-ie ca unii onti galanti! in despărțirea ta, iot» s’a șfL-șjtd ttiâffigăâarste unchiului md wn„. te carECierulfi hî pentu arcu add contiațlice. Tu di prăjii are elfl pentru femeie și erafl pri ca - se me cătii d - amorfi; eli mar fi Înțeleșii lașitatea, mea, ș’așfl fi suj^- rate hbirea lui. Mârlurisiies. nea âra făcută, ori căiti ar fi suferUti mândra, mea, și j mărluiwfl /teii! ascu,ltaiti CHârc.'care ușiu- rare, icsu tiidu nebunia parcai fi foștii vorba d’uă avii ură carcnu’ll p ')a turbur” In liniștea lui mândră șj m preocuparea « norei nâstre comune. (Va urmaj. MARO UCHARD. •HI *fî- l X Ui ROMANULU 17 AU6»TUi868 7Q1 tulii bisericel Albe din suta Poslovari, cer- cetată de Primăriă. Consiliulu [aprobă aceste bugete in cifra de lei vechi 9609 par. 29 la venită și de leî vechi 5120 la cheltueli. Se comunica consiliului petiția d-Iu: M. Alesandrescu prin care ^ice ca spre a put! efectua reparațiile necesarie la casa sea în care se află -estcrnatulîî de fete No. 7, se râgă a i se da chiria pe semestru St, Du- mitru viitorii căci îi lipsesce mediile. Consiliulfi respinge cererea. D Primarii, dice că conformii chipzuiriî consiliului Inapoindu-so corpului techoicii alu comunei condițiile pentru pavarea stradei Lips- can: spre a le complecta, la unele article i s:aă presintată acumă, și d-sea le supune a- probăriî consiliului. Consiliul! după ce ascultă citirea lorii le ■voțfeză și le adopta în tocmai. Se comunică consiliului că cu d. Kiriță 'Teodorii tocmindu-se facerea a 38 uniforme; pentru corniști și toboșarii gardiei din nuoâ Înființați, care pregătindu-se, s’a contestata de dd. Vasile Ștefan și I. Branovicî că ca- litatea lorii n’ar fi după probe; că în facia acestora Primăria a numiți! uă comisiune ca se se incredințese despre calitatea postavului și cele-l-alte, comisiunea cercelăodă, prin procesulă-vertale ce a în Jieiată conțlată, că pălăria cu penajul!, legătura, centironul!! cu giberna și toca de baionete suntii conforme modelului, Orii pantalonii nu suntii din ma- teria depusă ca modelii, cătii pentru tunice ele nu pot! fi primite, capi suntii de unii postavfi prostii și departe de calitatea mo- delului Se citesce ^isulă proces!-verbalu in tatre- gulă șeii. D. Serrurie Zice, că se pdte ca constatările comisiunil se fiă în tocmai, d-sea însă după oservația ce a făcutii Ziselor! uni- forme încredințfeză că postavulii este destuii! de bună: este chiară din acela din care s’a făcutii uniforme cornistiloră și tobașariloră la înființarea gardei și care și astă-Zî resislă, prin urmare e de părere a se primi acele uniforme. D. Protopopescu ca membru am comisiunei numite a esan.ina materialulâ aceloră uni- forme, espune și verbalii, că postavulii diferă de celă datii ca modelii, că contractului scie că este uni! altul!, fer! nu d. Kiriță Teodorii. In fflne remăne ca consiliulfi se otărasoă a.- supra Ziselor! uniforme. D. latropolu că, din căte a veZul! chestiunea fiindu de competința directă a Pri- măriei, d-șea propune trecerea la ordinea d'lei. Consiliulfi încuviințezi. D. primarii supune consiliului corespon- dința urmată în privința contrabandei a 3 buți cu spirt! a d-luî Lazar Semo. șpra. acestei cestiunl d. Hernia luând! cuvânt du, dă deslușirile următore: Că Marți la 23 luliii s’a presentat! d. Lazar Semo. la biuroulă centralii alii primării pentru ac- dse, declarantă .3 buți de spirt! de tran- sită pentru comuna Clinceni, pentru care biuroulu î-a și liberati! bilet! de transit!, însă d. Lazar Semo, a cerut! v6ja ca acești! spirt! sc se lase se’lă trfecă prin oraș! fiindu drumulă stricate pc margine, i s’a datii voie d’a trece acele buți prin orașă ca transitii; dara d. perceptor ă aiu barieriMoșiloriivolndii a se încredința daca în adeveră acelu spirtu trece prin orașă de transitu, apusă pe ser- genți de di a urmjri aceste cară din stanță, ta-stanță, și carii' urmărWii-lu a veZulu că căte-șî trele buți cu spirtu, a trasu una la tefipuța d-luî George Ghristea feră doue la lo uiu^ d-lui Dumitru Eflimiă sub. Olteni, și îndată acelă sergent! a venită la primă- rie de a declarată, primăria dată a trâ- misă pe capulă dorobanților! comunei care chemând! pe sub comisarul! acei despărțiri, a găsită in adeverii acșlo buți în curțile nu mjților! una deșertată de totă și in cea- 1-ahă mai remâindă căte-va yedre, pentru cașh s’a încheiate procesă-verbală in tdtă refula. D. Lazar Semo vb^fendu aefesta a mersă tocnfaî sfera ia 8 ore la adjufiorulă biurou- Jui centrală cc atunci se găsea Ia otelulu Garaeaș și fără se ,spue cele -petrecute^ s’a Zis! că cărăușii nu mai voră se transporte spirtul!, voindă-a plăti țacsa, erăd. ajutoră a respunsă, că nu vede zorulO pe la 8 orc sfera; ci se viă a doua <^i la biuroă, biu- roulă centralii în adeverii i-a liberatii a doua di bilete după cerere fără a sci despre cele cruri sfeă se remăiă lucrării ta regie după petrecute, prin urmare vedeți d-loră că d. caetulă de Însărcinare. Semo nu s’a mulțămită numai a- trece ca D. latropolu dice că, df cele espuse de contrabandă acestă spirlă, dară chiară a d. Buescu, este invederatăăd. Cantacuzino amăgi pe biuroulă centrală. Astă-felă stăndă.na mai este în stare a uia cu contractulă cestiunea ! emane ca onor, consiliă se se otă-¹ seă, care s’aă violată de^-Iuî în tdte pri- rfesca asupra faptei. Se citesce tâte aceste chârtii cumii și pro- cesul! verbale iniheiată D. Petrescu dtae că, din cătii S’a înerfe- dințilă, cestiunea csle complicată, api nu c vorba, numai de dreptul! xe are comuna, d’a aplica regulanientulă asnprt cânlrabandei, drepte care este becontestatu și necontesta- bilc, pi de ună cumul! de delicte, care a- trage după sine o penalitate. De acefea d-sea feste de părere că pe de uâ parte marfa se se puie suplu pecetie feru pe de alta se se intente făptuitorului. D. Manolescu, citind! asupra contrabandei «țlice se usese de dreptulă ce procesă In ari. 2 7 din că, primăria ’i dâ legea; contra legea trebue pentru a doua cestiune atinsă fle d. Petrescu, re- măne la facultatea comunei a o face saă nu. D. primară țjice, căndă se fac! cereri pen- tru transită d’a intra printr’uă barieră, ur- Eieză ca revisorulu generală se dfe un! im- piegată întriadinsu ca se conducă marfa și s’o scâță afară din barieră, astă-felă s’a ur- mată pînă acumă și așa ârmfeză a se face și pe viitoră, dară fiindă că aefesta nu s>a îndeplinită, este dc opiniune că comuna nu se pâte face acusatoriă și judecător! și prin urmare abătutul! se se trimiți judecătorului respectivă. D. latropolu este de părere ca banda fiindă constatată, spirlă șe fiscq în virtutea art. 27 din lege, înaintea contra- se con- feră in privința penalității numai, se se intente pro- cesă înaintea judecătorjlui respectivă. Se discută asupra a estoră opiniuni. Consiliul! decide a se aplica articlu]! din lege, privitor! Ia contrabanda, și autorisă pe primărie a esecuti aefesta. Tot! uădată consiliulă încuviințezi ca d. șefă ală biuroului centrală, se- sca^a de la partita venitului suma trecută pentru accjsă și neîncasată. D? doctoră latropolu interpelă pe rie, ce sc face cu contractul! d-luî cuAi înlreprindetoruh! canalizării și căii Mogoșâieî, dacă d-sa conform! acestă Primă- Canta- pavării acelui vințele și pentru a nu sacusa autoritatea comunale de slăbiciune fa nu se pune în respundere în facia pubuI»‘ capitalei, că a tolerat! călcarea con tete lui, părerea d-lui este a sc resicia contr/ulu cu d. Gantacu- zino și a se procede lucrările în regie, conformă contractuluidar! pentru ca Pri- măria se fiă în ieg*> d. latropolu pro- pune ca mai ântfeiă se râge d. Buescu care are cunoscință tâte aceste lucrări ca împreună cu d. Pefescu ca legistâ se exa- mine cu deamănu^lu cestiunea, și se-și dfe opiniunea d-lov spîe a nu remăne nici ună cuvente de Apcare d-lui Ganlacuzin în contra prifllariei. Consiliul! uniju-se feu opiniunea. d-luî latropolu, o înc'hnțfeză- Se supune câsilinlui petițiunea d-nei Ga-, ținea Anghelfesc prin care arfetă că cerând ă voie a face uăreparațiune casei sâle și a o înveli. D. ing/eră respectivă a relatată, că numita urmfef a se retrage după planul! de aliniere, i fiindă că este fără mid’lâce d’a strica asi-d” ceva; se râgă a se revoca părerea d-Iy ingineră și a i se acorda voie cerută, se ibgerve și relațiunea d-lui arehi- tcctu asapi celei dântâiO cereri. Consilii! îh majoritate incuviințfeză ce- rerea. Se pu© îu vederea consiliului raportul! comisiupî însărcinate cu cercetarea fabrice- loru doluminări de eferă, dupădisposițiunita luate d consiliul! împreună cu procesulu- verbalj încheiată de cele descoperite. gt; -ilesce aceste acte din care se vede causoJ falsificării cerei. Gflsiliulă numesce uă comisiune compusă de 0- N. Pancu, Anton Stoianovici și B. Prqopopescu, consiliarî, doctor Felix medică șefi și d. Andrei Frank capulă corporației fațnaceutice; ca se elaborase ună regulamente asipra acestei industrii, și a se supune con- sliuliri lucrarea d-loru spre aprobare. Se comunică consiliului adresa d-lui ml- ilstru Se interne, In alăturare de uă peti- iune i maî multor! Israeliți din capitală, nerea, se se înțelfegă și se regulese condi- țiunile după care are a se face aefesta, su- puindă consiliului resultatulă spre aprobare. Ședința se ardică la 4 și jum ore PJRIMARULO COMUNEI BUCURESCI. Din c-jusa legală, nepulându-se ține lici- tațiune în (jiua ce aă fostă fixată pentru re- parațiunca localului și a mobilierului scâle- loră publice primare, și pentru care se fă- cuse publicațiune prin însciiuțarea cu No. 6985; suptă scrisulă pe de o parte amu fixată altă de licitație fa 19 din curenta iuna Augustă, fer! pe de alta publică aefesta tutuloră spre sciip^â ca, doritori dc a se în- sărcina cu t-secutarea espuseloru lucrări con- formă diviselor! făcute de d. architect! ală capitalei, .se vină la primărie în aretata db probă din lemnele dy ceră ce voră avea, dăndu-Ie cu chitanță in primirea d-lui I. Lăs- cărescu, intendentul! ospelului comunale. p. Primară, N. Manolescu. No. 72 4 5. Augustă 5. I» ședința consiliului comunală de la 1 Augustă curente încuviințându-se propunerea făcută Ins.risă de unul! dintre consiliarî și adjutori primăriei do a se desființa cântarele jii a se înlocui cu cumpene (terezii); sub- simnatulă primară ală comunei Bucuresci, facă cunoscută prinlracfesta tutuloră d-loru comercianți cari vfendu ori ce obiecte in Ca- pitală prin cântară, ca de Ia î Septembre înainte du vor! mal fi liberi, a cântări eri ce obiecte "pentru vânzare dc câtă ck cum- oene ferii pentru greutăți mai mari cu Ze- cimali. p. Primară, N. Manolescu. N'f. 73'70, Augustă '9. pe în ne la 1 oră după amfe^i, pregătiți cu garanții regulă pentru concurență P. primară, N. Manolescu. No. 7351, August! 9. In țjiua fixată prin JnsciințareaNo. 6939, presintăndu-se nici uni doritorii pentru închinarea a doue odăi, cu sala la midtacu și cuhnie, din curtea biseriecî St. Nicolae din pruni!, pe termenă de ună ană, cu în cepul! de la 26 Octombre viitoră; subsem- natul! amu amânată facerea rjiseî licitațiuHi peptru fliua de 26 dm cuvin ta lună Auguste. Se publică dferă a festa spre sciința lutu- loră. ca doritorii ce voră voi a lua cu chi- ria 8 6 8, espiră închiriate ca- ■oficeritară de rum ramli i contractă are pfetra necesariă și dacă are ma- terialul! trebuincios! pentru urmarea lucră- rilor! canalului. D. Buescu ca ajutoră alu Primafului în- sărcinată cu asemenea lucrări țjice că, în pri- vința celoru expuse de df latropolu, nu se îndouiesce că și consiliulă nu are qunoscin țe că d. Cantacuzin n'dre pfetrăț aefesta s’a constatată âncă de icândă s'a decisă: a sc tri- prin ere se roga ea și se fir supuși la regulile sunt! măcelarii creștini. Cmsiliulă maî ’nainle măcelarii, Israeliți, și legile la cari d’a hotărî asupra mite ună Impiegată treprenoră, a aduce la Pesta. S’a trimisă acolo după qererea d-lui an- petră ce a spusă că ard chiaru-d. archifectă alii comunei, și la împoiere ne aă relatată că aretările d-luî Canlacuzio n’a fostă adeveratt cesiunii, numesce uă comisiune. Compune pedd. N Manolescu și Stoianovici membrii si și d. Dr. Felix medică șefă, ca s® stu- dia armările din petlțiune și se-șî dtv .opi- jlunea d-loră într’acfesta. Sș supune consiliului petițiunea mai mul- toră fabricanți de pâine, prin care arătă că la alegerea ce a avută loc! la două ale co- rrnlei,. au participată mai multe persone ce stare civilă din circumscripținnele I, III, V (culorile Soșie, Verde și Nâgră) case în cari se afla și cancelariile legiunilor! I .și III de guarda, și aste-felu urmfeză ca de la areta- 'tulă timp! înainte, se se închirieze din nuoă pentru anulă viitoră. D-nii proprietari d^rQ, din capitală cari posedă nis.e asemenea case în centrală fiă carii culori, compuse pentru circumscripțiu- nile I și III de căte cinci sfeu șfeso camere și cu magazii pentru lemne, feră pentru cir- cumscripțiunea V numai de trei sfeă patru camere asemenea șF cu magazia de lemne, suntă invitați ca se se presinte la primărie celă multă pînă la 15 Septembre viitoră, spre a declara puși a’și cea-a se cheiarea înscrisă prețurile cu cari suntu dis- închiria casele d-loră, ca după a- se poli lua disposițiuni pentru contractelor!. p. Primară, Gr. P. Serrurie. No. 7-718, Augustă 14, 1.868. în- raă avută dreptă de alegetori’ și fără ,vea profesiunea de brutari, și se râgă face a doua alegere.. a a- a se fiindă că . nu a găsită nici uă pâtră, că dufa aefesta adaugă d. Buescu, d-șea a făcută fia nuoă adresă d-lui Gantacuzin ’cerfendu’î â/re-' ta ce face cu pfelra, și dacă este în știre a face pavagiuri este însă adevferuiu că d-juî n’are nici uă pfeiră, căci aă adresată Primă- riei cerere ca pfetra ce s’a cumpărați de co- muna de la Spinia s’o dămu d-luî, oAră diiaru de s’ar face acâsta, pfetra acea-a nuu mai mul- tă de câtă ca yr’uă 9000 Juicăji. pe. cându d-sâle îi trebuie ca la 80 mii petre, pînă acumă dară (f-Iil Gantacuzin ?nu se vede afi luată- nfci uă disposițiune în privință petrei. D-lui după conțractu era datoră în vfera a- sîa se astfernă cu pfetră regulată pînă la cis- mfeua Roșie, n’$ lucrată nioicuji j>rjnz ur- mării in cdaj-^ ce privesce payagiulu nu maî este fliBî uă speranță. Pentru tâte aceste a- baleri ale (Muî tatreprin^etarfi s’a închiăîatu cuvenitele procfeFe verbali, Câtă pentru canală -este cunoscut! că d-luî e îndatorată a’iu severși- în termină de trei ani, estimp! n'a lucrată maî nimicu noi. îî amă făcutu tâte Sromesiunile, și după tâte îndemnurile d-lui nu s’a conformate contrac- tului Primăriei, dară și pentru acestea a în- chiăiată asemenea cuvenitele procese verbali. Astă-felă fiindu situațiunea acumă remăne ca ojjor. consiliă sc otărască daca trebue se mai mergemu 'nainte cu aefestă stare dc lu- Consiliulă pentru motivele aretate in pro- La 20 din curenta lună ține la primărie licitațiune» late pentru cumpărătâreâ Auguste, se va prip oferte sigi a-351 stănjini testul! presintatu subscris! de maî mulți pa- tentări brutari, phibsuiesce a se caisa acea a- iegere și a se procede la uâ alta nouă, in- vităndu-se d. Staroste a trimefe lista dg toți aceia căci aă dreptu se vofcse. Se pune în vederea consiliului proiectul! de ahpiere alu stradei Crucea dg Pfetră. Consiliul! aprobă planul! precumă s’a fă-; cută de corpulă tecnică alu comunei, și totu uădată incuviințfesă și cerer-lâ de construcție a d-nei Ana Sfetescu în marginile alinierii după plană. Se supune consiliului cererea preotului Panait de a construi pe locui! seu cc are în suburbia Staicu. Se vede și relațiunca d-lui aroljiterte alu Comunei prin care se regulesă lărgimea stra- dei la 4 stinjoni. Consiliul! încuviințesă cererea petiționa- rului. Se supune consiliului cererea cMui preșe- dîate alu societății Tyrului națiooalu d’a se ceda pc perpetuitate locul! comunei din su- burbia St. Ștefană (Cuibu cu Birza) spre a sta- bili ciblile necesarii pentru tragerea Ia țintă, prQpuindu și âre care condițiuni. Consiliul! ife| act! de aefestă cerere și nu- meșce uâ comisiune compusă de-dd. N. Ma- nolescu, Serrurie și Buescu ca împreună cu d. Președinte alii societății se studie propu- lemne de ceră de bună calitate, necesarii pentru încălzitul! a diferite locale ale servi- cieloră dependințî de municipalitate în cur- sul! ierneî viițâre a anului 1 868 —13£9, adică; Stănjinî; 70 Pentru oșpelhlă comunale. LITERE SMTE Șl ARTE. Redactorii, GRIG. H. GRANDEA Ese de doue ori pe lună, în fascicule de 24—32 pagine marî cu doue colâne. — A- bonamentele nu se primesc! do câtă pe un! anu; 20 lei noi pentru capitală, 22 lei noi pentru județe. — Adresa pentru abonare și redacție in Bucuroș i, strada Pompieri No. 5, 'ta facia comisiei de Verde). Numerulu 4 de la 1 Augustu conține: Definiția formosulub Sântul! Augusto, Vo.f, Cronzas, Burke, Hutcbesm, Reid, ele., de Gr. H. Grandea. Ua fete pe patulu inoițeî, poesie dc D. Bolintiniaw, tradusa fn limba francesă, i- taliană si angli. Despre Romani de la Emu, studiă istoric! de Gr. H. Grandea. La Români, poesie de D. Bolintinenu. Poesia româaâ In trecută; Vâcăresci, Beldiman, Conachi, Heliade. Alexan^ drescu, Cârlova, C. A, Rosetti, Negruzi, etc., studiă de D. BoGniin^nu. Unde ești?.... poesie de Th. Șerba- nescu, țimbirl și lacrimi, poesio dc Th. Șer- bănoscu. Odârele viergiei mele, poesie de M Pom- piliu. Eroi Pindului: Atanasiu Diacon, — du Gr. H. Grandea. Ce Z*’*⁶ Horaziâ despre GezL Poesia Germană: Goete, Uhland, Koernes, Heine, Q.uck-jrt, Chamisso, Grun, Lenau, Ca- rol, Besk, Frsiligrath, Dingesfaoa, Creuze- nach, Saphir, Zedlitz, Regele Ludovic al Ba- variei, studi! de Gerard de Nerval. Regele oin Tulea, poesie de Goethe. Orele de inspirație, poesie de Klopstock La njârtea soției sâle, poesie AeBurgev Juna Creolă, p.resie de V. lesandri. . Epitaf, pe mormântul! uncî june măritate de Gr. H. Grandea. Meritul! femeilor!, poemă de Le.ge>uw La ună buchielă, poesie de Gr. H. Grandea. Bibliografie. Fasicula pentru 15 Augustă, este suptă tipării. 205 ‘ 30 25 6 idem scâlele primărie de băieți și fele și cea de cometei!. pentru Casarma Sergenților! de orașă idem cinci locale ale d-lorS Ofi- ciărî ai stârci civile. pentru Inspectoria .generale a guar* dei și consiliul! dc reccnsemenlă. A eșitâ de suptâ țipară și se a- flă de ven^are pe la librării, bună și cea mal pratică carte pentru stu- diulu frumosel limbe Italiane, înti- tulată : LECȚIUNI ■de Și 15 pentru canjelariele celoră 5 legiuni idin capitală. 351 peste totu. Doritorii, daru d’a se angaja cu predarea acestei cantități de lemne, suntă invitați sc ■vie la primăriă, în ț)iua aretată maî sus! la ami^î, spre a ge face li Stațiunea șj adju= dacațiunca după regulă. Condițiunile după cari se va Inchiâia con- traclulu pentru aceste lemne, se pâte vedea de d-nii doritori în ori ce cji și oră de lu crațe in cancelaria primăriei, secțiunea ad- ministrativă. Mat nainte Insă de «Jiua licilațlunei, d-nii doritori vor! depune la magasia comunei Burniță Gasanna-vechiă căte un! stănjintt dc ITALIANA propuse de G. L. FROLLO. Pentru stolele secundare din România. CURSULU I. Elemente de Gramatică, Lecturi și Traduețiunî. SE CERE uă institufrice francese s6ă elvețiană. Condițiile suntă bune. Ddnana ce se va oferi se va adresa la d. Soceck librarH Calea Mogoșdi. www.dacoromanica.ro 702 ROâNULU 17 AUGUST 1886. INSTITUTULU BUCHHOLTZER Sub-scrisulă are ondi e a face cu- noscută că acestii Institută n’a per- mutată în casele d-lui Grigorie Bă- lanii, totu pe Strada Craiovci vis a- vis de Ddmna Balaș» alăturea cu Tribunalulă. In privința localului nu potaie- mânea nitnică 1 » >! “• >! ~" 250 - 255 „ „ deșerte... 2 j, eărnău ,, I. , --- 220---225 „ pornite încărcate 8 n »> o W- --- 230---270 135 -145 „ „ deșerte.. 6 „ arnăutu ghircă............ 157 --- 160 165---175 Vapdre sosite............... 2 Secară ................................... 118---130 „ pornite............... 1 Porumbă................................ 77--- 66 Șlepuri pornite și în- Or$ă....................................... 51-- cărcate ls Sulina..---... i- K). M K) bS Ovesă.............. Meiă................ Rnpiță.............. Câmpina, plde căldură, 16 gr. R. | Urzicenî, noură cu plde, vîntu slabă S.E. Giurgiă, timpulă nouros vîntă caldă 25 grade R. Găeștî, noră, piua 18 gr R. Vîrgovisce, tdtă $iua pldtu, reedre 17 grade R Jteștî, timpulă nburosă, plâe neconte- nitu de la ora 5 d pînă la ora s. 14. gr. R ClLungă, idem. Crtova. timpulă ploiosă, 23 gr R. Plasei, plde, căldură 21 gr. R, Vălnî, plde, înourată. Mărțneni, idem. 4 Câmpina, p!6e, înorată, căldură 19 gr R. Văsluiu, senin, vîntă tare și sara plde repede. Huși, timpulu înourată, vîntă din N. Leova, timpulă nourosu, vîntă tare Fălciă, senin, plus 24 gr. B. Cshulă, noură Fosșanî, plus 22 gr. R» căldură, se- nin, vîntă puțin T. Ndmțu, timpulu nourou, plde Roman, puțină plde, 19 gr. R. Slatina, pldo teribilă, căldură 1 £ gr R. Caracală, idem. Bechetă, idem. Bacău, timp nouros, cald, piua 23 gr. R, 27 Augustă C d'Ârggeșiă, timpulă pluvios, ploatu 11 ore continuo. Fiaîra, plus 17 gr. E. pîoe continuă, calmă; AV1S IMPORTAM? PENTRU AGRICULTORI Mușamale marî do Kautșuk recunoscute ca celă maî bună și maî sigură, apărătoră a șireloră de grâă și a orî ce felw do productă agricole, mărfurî, mașine etc. contra ploiloru coloră mas marî. Aceste mușamale, dc uă invenția noue, primi «te la expo- sițiunea universale din Paris și la cea agricolă din Pesta sunt preferabile orî căroră altora pentru superioritatea cualitățeî și pentru soliditatea lor fiind lucrate cu kautșuk și cu uleiu. Probe sunt depuse la comptoarulă D-luî Mosco Aselher, strada germană, vîs-âvis de direcțiunea Telegrafe-Poștale, care singur priimeșce comande pentru tetă Romania cu BIUBOULU SOOIETAȚILORU DȘ ASSICURARE UNGARA GENERALA Șl ,LA RALO1SE“ se afli de astă$î înainte în STRADA GERMANA Casa d-luî Angbeloviî (Prăvălhl No. 11 și 12) vis-li vis Ho- telului Concordia; unde se priimesce oferte pentru assicurarca în contraPERICOLELORU DE INCENDIU PEN- TRU TRANSPORTURI PE DUNAREA ȘI ASUPRA VIUEȚEI, CU P1EȚURI FOARTE MODERATE. Ambele Societăți garatd$ă pentru assicărările încheiate cu fondurile loră în suma DE LEI NTJOI 42 MILIOANE și tdte păgubite ce s’ar ivi se reguld$ă în modulă eelă anat dreptă și es^ditivă dc cătră Bueurescî. 20 Apriliu 1868. REPRESENTANȚA ȘI AGENȚIA GENERALA, In Districte sc priimescu Ofertele dc asicurarc la Agențiile năstre dja eiwossute, dră în ploiești la Domnu EXPEDIT^URS et COMISSIONAIRS A. MATHIEU WALDNER & COMP. 32 Boulervart de Strasbourg PARIS. preciurî ficse. No. 257. 15 — 3$ HAGI IOAN PITIȘU. No. 218. 6—6