anulu alu dole-spre-dec.il $ ADMINISTRAȚIUNEA PASAGlULU ROMĂNU NoK j. — REDACTIUNEA STRADA GOLȚ1A No. 42 VOIES^U ȘI VEI PUTEA ,i ■ 'i PE aNC CAPITALE PE sf.SE LUNI* „ PE thvT lcnî „ PE ttA WNA „ J.E1 N. 48 ■24 4-a 6 DISTRICTE UNO ESEMPLARU 24 BANÎ pentru pauib pEjrniMRBTuu Eii, 20. PENTRU AUSTRIA. . . . FIOR. 10 VAL. ĂUBT. R I ’ LEÎ N, 58 29 16 6 Din causa ᵣserbătOrer de ațji diariulu nu va eși Vineri. I (W Administrațiunea «Românului» face cunoscută abonațiloră că la 45 Au- gustă se sfărșescă ună mare numeră- de abonamente. Acei dară carii nu voră se’ncerce întrerupere, suntă ru- gați a renoui la timpă abonamentulă dumnâloră. A s’adresa pentru reabo- nare la administrațiunea pariului «Ro- mănulă» trămitândă prin postă și cos- tulă abonamentului după cumă este însemnată în capulă foiei. Ori ce ce- rere de abonare-și reabonare, ne fiindă însoțită și de costulu iel, se consideră ca nulă. SEHVITW TELEGR A1AJ aOMAlKlUXil. o a I PARIS, 2 4 Augustă . Jjiariulă La France (Jice că numirea d-luî Laguerronii re ca mi- nistru ală Franciei în Bruxelles implică uă sinceră amiciă a Franciei pentru Belgia și Care nimică adi n'o va pută atinge sdă slăbi. LONDON, 2 4 Augusffi. Ministrulă n’a pri- mită nici uă confirmare despje atentatuia: de la Lucerna. • fiii D , j fl a Rucuwsol le Augusta, u ,(i Măria-Sea Domnulă Romăniloră a plecată a«Ji, însocită de d. minis- tru ală instrucțiunii publice, la Si- naia. Ni se spune că va visita Bu- cegii, și partea acea-a unde se speră a fi uă mină Mșiugată de feră, despră a cărea a analisă chimică s’a făcută uă dare de semă în Rovpâ- nulă de la 4 Augustă. Monitorde de a- LA PARIBLA D.DABRaS HaLLkGHaIN ROB DK L ANCIENNK CCMEDIE NO. 5. s aoațlsmiB LINIA DE 30 LITERE ..... 40 BANI INSEBTIUN1 Șl RECLAME, LINIA . 2 LR1 I R diti Wiena (Jice: „ferbia, Bosnia și România/-' Terra vdu numai Ro- mânia. piariulă d} Wiena, (Jice: „restrângerea^ și Țrra citi și scri- se inter diferea, ș’assta 6 dile în urma relațiunil daKtestuale de noi. Unde dară este cel pucină leali- tatea traducerii de $ acea-a a u- nel lupte leale ? Caș linistimă însă și ’n acestă puntă stea de comba- tere ce» are Terra,, e punemă aci și ’n acestă cestiun relațiunea e- saptă a fâptutuî. Ei ce spune eu data 19 Augustu, corespondinția generale/Austriaca" fe este ună or- gană oficiosă ală g ernulul. „In facia situațiui amenințiăto- rie a Oriintelui, misteriulă aface- riloră străine, în uni cu cele două ministere ale apărărilpublice, Cis- leitlian și Hungură a mărginită importațiunea și traiitulu armeloră și munițiuniloră pent Serbia. D’a- cumă nainte nu se t mal acorda niqi unui speditore i>ia d’a trans- porta arme, afară nual cându va dovedi c’ar fi primit comandă seă că lucrâză cu consințimentulu gu- vernului Serbă. Totiacestea-și res- trângeri s’au adusă pentru im- portarea armeloră i Walachia și Bosnia. S’a otărîtu nu se libera bilete de liberă circițiune decâtă după ce cometintele ^ă destinato- și pentru România și chiară pen- tru Turcia, căci Bosnia este suptă direpta iei guvernare; și Terra, nu numai ascunde acestă faptă, dară âncă (Jice că mesura s’a luată nu- mai pentru România ș’acdsta „din causa mișcăriloră revoluționarie a cărora teatru aă fostă țerele române. “ Notândă una Ia mână, se trecemă la altă depeșie a Corespondințel par- ticularie a jiariului Terra, publi- cată fotă în no. iei de Marți. Corespondintele din Paris ală țe- rel avu din nuoă nenorocirea a nu citi nici h 10—22 Augustă cele că a publicată «piariulă din Paris La Patrie, ci numai cea-a efe a publi- cată „Neue-freie-Presse“ din Viena și ecă depeșiele ce transmite- „Neue-freie-Presse, anunciă că in- vasiunl noue de bande se pregă- tescă pe fadă în Moldova." plăce reulă în câtă an «m- A) A vedet, N,le. de U 25—31 luniu, do Ia 4—13, de la 15 -23, de la 26 -31 luliS, de la 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 ji 14 Augustă. puia acestoră pucine (Iile de luptă uă des- tinată Inlrdgă s’a ’mplinitu penlru minei,... Da, tdte aceslQ semăna c’unu visa, și căte uă dată credă anevoie că tdte s’au intemplatu. Mai Ia urmă, ce este în fonda astă neno- rocire? Uă aventură strania, uă intrigă ga- lantă pc care am ătitu-o pre scumpă c’uă creatul ă mai perfid^ decătu cele-l’alte, uâ nebuniă a unui excentric înamprată d’uă dănțuitdre pe care voiesce s’o aibă cu ori ce pregiă. Suntă unu omă care scie trage, unu renume de originalitate dintruă strava- ganță atătu de mare: ăubiamă pmă jună fată și n’o puteamă avea decătu luăndu-o de so- cie; capriciulă meă uă dată satisfăcută, o lăsaiu... Am în acesta rațiune d’ami da, în lume uă atitudine qțrei-a nu se pdte re- sistșᵥf Nu, me silesro se’țî mințesgă; d$ră me simptă pe mine însu’mîl... O adoră, nu Și desperarea me ucide. Viâța mea ește ună infernu; ta ori ce oră io ori ce momente,1 imaginațiunea iei e paintea mea șj ’mi um-, ple ânima. Amintirea șgelei nopți de volup- tăți brutale, de lupte ș;cfurie, me arde, me sfâșie me ’mbată.. Oivedă tremurăndă, desperată, învinsă, pl&dnu lacrime de.tur- bare; în acea desord/ care frumuseția iei miraculosă me i-ea- Ardă âncă strigă- tele iei năbușite d^uzele mec.. Acâsta esta lașiu, aste n^fo nu esle adeverată? Și trăiescu ta act tortura!... Me daă na- poi dinaintea cu^' «Pei sinucidere, mi-e târnă de acelă ianu care mar despărți de ea... Căndă sosii$ la Chazol la Paris, re- măseiă doue « închisă in casă, în prada frigurilora șj^mețeleif Unchiulă meu nu venise âncă. usciu sliigik.ru se nu des- tăinuiască răcorea mba. Ce se’țî spună! în turburar/ândiriloră melO, cutezaiă se maî visezi! ¹ v™ă minune care ar rea- duce-o sp/ⁱr,e supusă și căindu-se... Per_ dusemă «0 mândrie, blăstemamă acestă asurdă simentă de demnitate ofensată care me^se fericitei mele; apoi d’uă dată te totu ce ne despărția în viitpră,4espcrgrea me coprindea. Me ’n- spăimântamu* d’a nu sci nimicii despre dînsa, și me ’ntrebamu dacă totii era sfirșilO... Spre sâra ^ilcî a două, avuiii idcia slra- niă că ea venise pâle la mălușia mea, sâii că acolo voiu avea făr’ndouială sliri despre dînsa. Cu acâstă din urmă speranțiă spuseiu se mi se ’nhamc caii. La noue ore eramu la ospeluld de Senozan. Vecjându acesiă lo- । cuință care ’mi amintea nesce suvenir! alălîi de crude, încercaiO unu simpțimânlS dure- rosu. Betrănulu Martin, cu lotuiu în mirare d’a me vedea la acesiă oră, îmi dise că mă- tușia mea era âncă in salonu cu vara mea. In momentului căndă elO redică portița pen- tru a me anunța, auțjliu unO sirlgătQ alii Genovievel. — Eld, I6n!.,. IntraiO; mălușia mea era singură cu Ge- nevieva. Ve^ându-me ele, ghiciră uă catas- troiă. — Viergia?... strigi mâtiîșia .mea. — Linistlți-ve! le țjiseiu, speriata de ne- liniștea lorih — Undo e?... — La Chazol, respunseiu, silindu-me se zimbescfi. Trebuia segăsescQunu pieleslâ.— Uă afacere me chiamă aci ijile, ș’am trebuitii so plecîi Pe căndă ijiceamu aceste vieva se uită iu ochii me[. pentru că te» va singură. cuvinte, Gene- — I6n, dise ca- iuându-ine dc mână, ți s’a ’nlâmplatu uă nenorocire^. Vedă acesta, simplul Desordinea ce se vedea pe facia mea de- miciase grozava mea durere. Trebuia insă se esplica penlrp ce venisem a singură. In- ventalu nu sciă ce ordine a ministrului cărei me chiama d’uă dată, vorbliu d’uă ambarcare probabile și fdrte apropiată. Acostă ficțiune curma ori ce presupunere și hrăni emo- țiunile pe- cari iu căilzascmîi. Fără presu- pune uă altă superare de călii acea-a ce-o mărturisiamii, mătușia mea ve<1u Insă că nu voiama se*i gicO totii de faciă cu Generic va. Fărndouidla că și Gcncvfeva înțelese acesta, căci după unii momentă ea ne lăsă singuri suptii cuvdntu că e obosită și suferintăi După atitudinea ioî ș’a mamei iei, ghiisemb dela ântâiulă momentă că de la sosirea locif Ia www.dacoromanica.ro Pl DTRIDiJA 21 — - —-■■“=' -----------------n -aj ROMĂNULU 15 AUGUSTO 1868 vorba în momentnlă de fh^iă despr. uă modifîcațiune ministeriale, despre vre uă schimbare de persbne, nici chiară despre ună conflictă în Adu nări, lucruri ce putemă regula într noul Românii: este vorba de cestiuni internaționali,, 'cari intereseză pacea Europei, și nu trebuesce se-șî închi- puiască că, spre a satisface ambi- țiunea cător-va individe, puterile oc- cidintall voră sacrifica fructele ce’i costă așia de scumpă din vremea resbelulul de Crimea.“ Mărtunrea ește limpede; cestiunea acesta este de celă mal mare și mal directă ințețesă pentru puterile Occi- dintall, cari nu potă primi cu nici ună prețiă ca sacrificiele loră de ieri se servescă a^I de speculă d-lp.1 Brătianu și ori cui altulă. Acestu adevără fiindă cunoscută de frac- țiunea de la Terra, ca și de tbtă lumea, bcă ce spune ea Franciel în lim- ba franceze, Duminecă la 23 August. „Este prea compromișii i întru și’n afară spre a nu căuta a se rea- bilita printr’uă lovire sbucnitore sâti mal bine printr’uă scenă de teatru. „Căndu a mersă așia departe, a se opri este a se parde. „Nu, cJ cea mal bună voință din lume; cete peste putință cul-va a crede în nevinovăția d-lul Bră- tianu Așia dar, d. Brătianu conspiră cu Rusia. Se nu, uită mu âncă că s’a ^lisu totu de Terra că Rusia îlu ține la Ministeriu, cea-a ce redică acușarea maî susă de Ministeriu. Revoluțiunea în Oriin^e s’a organi- sattt și se organiseză în România, în lumina rnare și nici poporulu, nici deputății nici Capulă Statului n’o. oprescă. Ministrulă ește prea compromisă spre a se opri aci; elă sulariă e&te a cădea întruă cursă ce e ’ntinde „dibăcia perfidă a minis- eriulul aptuale;“ a se redica d’asupra ereî acostă țușinejj’acestu mare reu, cel de la Tdrra spunfi străinilor^ „De la a doua reintrare a d-lul < Brătianu în ministeriă, plutimă cu tbte pânzele întinse în apele Rusiei. Acesta nu mai este unu misteriu pentru nimeni. ’Și-aducă toți a- minte de misiunea de la Sânt-Peters- burg, în care, în lipsă de alte le- găture, s’a invocată în gura mare ideia de ortodosie, cărei-a S. S. Mel- chisedech, trebuea se ’I redea vibță. Nu s’a uitată primirea plină de gră- bire făcută de Rusia tutoră cereri- loră cari i-aă fostă adresate de ca- binetulă actuale. Și cu tbte aste tdtă lumea scie că capulă acestui cabinetii și aderințil lui n’aveaă nesce antecedințl politici de natură a plă- cea Rusiei. De sicură, nu de sim- patie Rusia autocratică protege nesce discipull al lui Mazzini, nesce conspi- ratori în retragere. Ea n’a primită concursulă loră decâ,tă pentru că ’lă crede folositoră pentru momentă. Ea ’lă va arunca cu desprețiă, din momentu lă ce va crede că se pbte lipsi de dînsulu." Dup’acbstă chiară și puterica de nunciare dă câte-va traduceri nea- dererate, cu totulă neadeterate din Romănulă, revine asupra bandeloră ce. susține din nuoă că de optă luni Se formeză în țeră în vederea tutu- loră; <^ice âncă c’ „uă legiune în- va face negreșită și mal multă, „uă ovire sbucnitbrie.“ A se opri nu mal este cu putință. Puterile Occi- dintali nu potă se perdă tbte sa- crificiele loră și âncă se se dea focă Oriintelul, ș’acesta atimd qăn^ă ele nu voră; deci ...... ’ar fi a da mid’locă ministriloră ?a întbrce acbsti în folosulă lorfi ■“ Și mai adaugă ‘âncă c’acestă juri- dicțiune „în faptă nu este de locă.“ Aci dară ca ’n tbte, pentru denșii străinul, și străinul în familiă chiar, nu este un reu ci âncă din contra un bine. Dară, cumu se’ ne :: ămă că facă apelă la postea străină, la ju- ridicțiunea străin» și voră se le mănțiă în Patria loră, în familia loră, acei-a cari âncă și neconte- nită vădurămu d invbcă ameste- culu străinului îri afacerile guver- nului și chiară imasiunea! Nu; mi- rarea nu mal pbe avea locfi, în fația unei crime itătă de mari, ca- re însă nu cererii se fiă trămisă naintea jurațilorfi căci pentru dânsa voimă verdictul) dreptă ală Na- țiunii întrege ^lă Europei, și- u । vomă ave, și dei putemă (jice că-lă deci devine învederată că ele tre- bue, suntu datore, suntă silite se intervie. Acest^ datoriă a.loră, vq- durămfi co recunoscă înșii cel de la Terra și prin urmare chiăma- rea ce facă intervențiunil străiniloră în Patria loră este pe deplină cons- tatată de cătră ei înșii. Totă în No. francese de Dumi- nica trecută,. adică în acelu-â care s’adresbză numai la străini, T^rra 4ⁱce: V avemu. , • < • ¹ Diariulu în privinția preciărl: Spetaci u ce italia Diritto, publică Alifiei următdriele a- ’nfăobză ’n acestu momentu tregă a fostă multă timpu casar- mată în Bucuresci, în Hanulă lui Simeon" (și nimene afară din cel de la Terra n’o vădură) că armele veniaă din Rusia trecându prin țeră ș’apoî adaugă: „Nu este acesta uă armă decir- constanță inventată de noi pentru trebuințele causet nbstre. Data de- nunciăriloră nbstre, făcute atunci cu periciulă nostru(???) Stăruința nbstră suntă, sperămă, cele mal bune dovedi despre sinceritatea nbstră. „Ministeriulu Brătianu, amu dîsu-o și repețimă, este ună periclu per- maninte pentru țera nbstră; Ă „Dibăcia perfidă a ministeriuluî actuale e fbrte .mare și n’amă fi sur- prinși dac’ar găsi midloculă d’a ’n- torce tbte aste în folosul Elă va unelti atătă de bine încătă vq ob~\ ține desființarea juridicțiuneî con- sularie-, mică merită însă, căci ea nu mal esiste de locă în faptă și va fi desființată în curândă în Egi- petă și chiaru în Turcia, acea-a ce trebue se micșioreze mândria gu- vernatoriloră nostril. “ Și mai la vale, / căndă că ser- viciul ă poștei române nu este bine organisată, adaugă în limba francese: ᵣ r„Și’n asemene împregiurărl vqiesc a se suprime servițiulă poștei inter- naționale, singurulifce ne ofer £ âncă bre-cari garanții." dară, fracțiunea de la Tdrra, spune străiniloră, în limba ce iei ci- tescă și m fbia că o publică numai pentru dânșii, că postea rusbscă și austriacă nu eraă ună reă ș’uă umi- lire pentru națiune ci „ună ser vi ți u internaționale;¹¹ rușinea pe d’uă parte amesteculă străinului în tbte; «tră- inulă în întru, în familiă, ecă ce cer, ce invocă cei de la Terra.. A^ia dani fracțiunea de la Terra, spune străiniloră, - în limba fie iei citescă, c’a redica juridicțiunea con- monarchia austriaca pdle fi obiectulu u ui studiu fdrte instrmyu pentru cei carii se ocupă cu politica. Gternulă austriacă a adp- tatu de doui ani u liniă dd purtare ce mo pdte cine-va lăuda îndestulu și care amu aplaud; . : cu .raritate. C’uă¹ clitezare șu stăruință din cele mai mlirtnafel a sciutu i transforme în Stătu li- teră unu Stata ca de sedii și pînăerîma icclată d’a fi cămulă reacțiuniloră. Este evidinte clpolitica liberale inaugu- rată de d. de Bei} era în adev^uî, singu- de Trieste, organu oflciosă, constată lips unității naționale în jmperiulu austriacă; a- fară din armată, care cu totu dualismuiu politică își păstrbză unitatea sea, tbtă Uimea se consideră ca făcbndu parte deosebite na- ționalități, și marea maioritate nu cunbsce nici- chiară simpțimentulă unități: austriace. aci esțe, dice închiăindă fbia din Triești, unu foptă regretabile, dară rare nu se pbte de- minți. Cu tbte acestea dimflulă de Trieste nu disperă de viitoriă: elă crede a fi găsită uă mcsură eflcacie propuindă formarea unui co- mitată constituționale austriacă, a cărui mi- siune ar consta a scerge antagonismulu ce este între osebitele naționalități ale monar- chiei și care ar face se convergeze silințele comune ale naționalitățiloră spre opera re- organisării interibre. Acestu scopă este evidinte că nu pbte fi reaiisatu de câtă cu oondițiunea unei păci luragi și dăinuitbrie. Deci, nimene nu pbte respunde c’uă asemene condițiune, fără de care ori ce resultată bună este peste pu- tințiă, se va putea împlini de către evene- minte. Este dară a afirma unu adeveră admisă de tbtă lumea d’a dice că, Austria este de- parte âncă d’a-șî fi găsită definitiva iei așie- dare, și că este probabile că are se mai trbcă âncă prin alte transformări, alecăroru însemnătate și proporțiuni pimeni nu le potă prevedb. Nu este prin urmare nicî de cumă de mi- rată dacă tbte puterile aă ochii țintiți spre Austria, spre a urma desvoltarea afacerilor® iei din întru. Câtă despre noi, nu vomu în- Qe';a d’a atrage atențiunea cititoriloră noștri! asupra acestui gravă subiectu. Nicolae, Mihaescu George, Botez Panait, Stoe- neccu Alesandru, Dobrescu Petre, Iurescu George, Valănescu Regulus, Paleologlu Barbu, Panoșbnu Ion, Cătină Nicolae, Lămolescu Con- slantin, Scriban Ibn, Mirea lofras, Georgiu Nicolae, Ptotopopescu George, Borănescu Con. slantin, Lupașcu Lascar, Tudoriu George, Pârcălabu Nicolae, Ostrovbnu George, Ccn deescu Ibn, Nicolescu Ilie, Rudbnu Constan- tin, Moroiu Constantin, Fenix Teodor, Lungu Diimitrie, Ulescu Eflimie, Live^bnu Alesandru, Bănulcscu Grigore, Bosie Grigore, Botezata George, Tudoriu Constantin, Cișman Leon, Mânu Ibn, Michăescu Ibn, Leon Alesandru, Vasiliu Zamfir, Mântulescu George, Valter Nicolae, Papazolu Dimitrie, Degeratu George Calăfetbnu Ibn, Țeodorescu Gayril, Cracalia Leon, Guși Pavel, lonescu Nicolae, Leca Di- n itrie, Roșea Ibn, Suditu Ibn, lonescu Ni- colae. rulă mijlocii d’a capa Se pare inse (jbpstu eficacitate asolutâlcea-a monarchia. remediu rare uă era de grav® rei ------ce dovedesc® câtă ■oj ce rodea în tăcere a= celu mare colosă'u picibrele de humă. ■ Compusă de elnenle de felurite nbmuri ce numai sila le pututu grămădi și ț.in6 împreună, monarta austriacă are daru unu viciu de origină mira căruia tbte încercă- rile tăcute pîn’aiparu a fl sultată'.. * Ciae a urmalbu băgare de reconstituire care S’a remasă fără ie- de sâmă opera caplrcatu¹ d, de Beust¹, nu pbte mu remâe încremenit® în facia neputinței care se află guvernulă austriacă d’a înltula una din numerbsele naționalități dinți se compune impeiiulu, făca nemulțămilii multă sbă mai pucină pe t6te cele-l-a, d’a lega uă rană fără fece se ibsă althslu-felă în câtă s’ară pu- tea compara slna Austriei cu acea-a a Danaideloră. Acostă adevese vede chiaru. de către cei mai devotaljnici ai guvernului austriacă, carii numai cuti aflu nega și suntu cei d’ântei a aruncitrigarea d’alarmă. Urlă articlu pj însemnată ală pariului CAROLU I, Din grația lui Dumnedeă și prin voința na- țiunale, Domnă ală Românilor®, La toți de faciă și viitori sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru se- cretară dc Stată ad-interim la departamen- tulă de resbelă, suptă No.... Amă decretată și decretămă ce urmbză: Art. 1. Colonelulă George Adrian se îna- intăză la gradulă de generală, pe diua de 11 Augustă, cu vechimea de 11 Augustă. Art. II. Ministru Nostru secretară de Stată ad-interim la departamentulă de resbelă este însărcinată cu esecu tarea ordonanței de faciă. Dată în Bucuresci, la 9 Augustă 1868. CAROL. Ministru secretei! de Stătu ad-înterimu la departamentulă 8 resbel. I. C. BRĂTIANU. RESBELU. — Prin decretă cu data 9 Au- gustă, suntu numiți definitivă în funcțiuni pe diua de 1 Augustă următbrele persbnbr In funcțiile de comandați de batalibne. Căpitani: D=nii Armășescu Atanasie, Herfner George, Burilbnu Ștefan, Bacaloglu Dimitrie, Poenaru Grigore, Petrovici Ion, Dănescu Teodor, Bo= tbnu George, Sișman Ștefan, lene Constantin. In funcțiunea de comandanți de companii. Locotenenți: D-nii Merișescu Constantin, Alesandru To- ma, Palânu Ibn, Lelescu Nicolae, Manolescu Se numesc® definitiv® comandați de bata- libne aî milițiiloru pe cjiua de 1 Augusta oficiării următori.- Majori D. Mavrodin Petre, la districtulă Vâlcea. D. Muntbnu Stavri, la Vlașca. Căpitani: D. Crăescw Petre, la Vasluiă. D. Nicolau Năstase, la Argeș. D. Maican Constantin, la Bacăă. D Saegiu Constantin, la Botoșani. D. Condeescu Vasile, la Brăila. D Cuciup George, la Buzeu. D. Rătescu Petre, la Covurluiă. D. Bibică Vasile Rosetti, la Dâmboviță. D. Ciuhurbnu Constantin, la Râmnicu-Sărat. D. Lupescu Ibn, la Dorohoiă. D. Holban Nicolae, îa iași. D. Burki Nicolae, la Gorjiă. D. Dan Badea, la lalomiță. D. Canari Vasile, Ia Tutova. D. Cojocărbnu George, la Ilfov. D. Ibtj Grigorie, la Mehedinți. D. Guriță Titus, la Muscelă. D. Boian George, la Nbmțu. D. Mălbnu Alesandru, la Olt. D. Tellman George, la Prahova. D. Ibn Nicolae, la Putna. D. Georgiu Dimitrie, la Doljiă. D. Cotruț lân, la Roman®. D. Macedonski Michail, Ia Romamțț-. D. Paleologlu Teodosie, la Sucâva. D. Naghi Dimitrie, la Tecuci®. D. Djmulescu Vasile, la Teleorman. De și legea din 8 î Suni® otărasce la â numeral® companiilor® milițiiloră, pentra fiă- care district®, însă din lipsa de oficiări se numesce d’uă=camă-datfl definitivă niînV căte duoi comandanți de companie, în fiă-cari districtă, pe «Jiua de 3 August®. Acest! comandanți sunt®: La Argeș®, locotenent® Papa CoEitantin și locotenent® Andrei Moise. La Bacă®, locotenent® Gestian Constariin și locotenent® Eliad Ibn. La Botoșiani, locotenent® Scriban Michail șj locotenentă Măreulescu Constantin. La Brăila, căpitan® Murguleț Alexandra și locotenent® Moisache Dimitrie. La Buzeu, capitao® Manolescu Mn și > coteneniu Hurmuz Alexandru. Paris trăiseră în mâhnire. Căndu rem?jseiă singură cu ‘maschisa avuiă ună momentă de ’ncurcătură crudă; ’ — Acâstă» afacere este <>re maî gravă de cătu ne-ai spusu-o-? ^isc ea ve^ĂAdu că staă la ’ndouiâlă. Trebuea se ’r descoperă totă, și cu tdte aste se cruțiă simpțibihtatea iei nervâsă. •h- Da, e uă afacere gravă, îi ^iseiu, daru iiniștesce-te și ori-ce ți-așfi spune, se nu tc sperii, căci celă pucină îți aducă uă ușiu- rare unoră gândiri carj te-âu chinuită multă, orî-călu le-ăi pututu ținea TBCiJnâe. A- cna-a ce am ați (Jice în fine, nu pbte fi de cătu uă veselia pentru iubirea d talft de ma- mă iș>a face ca Geneviov s&ți flă mai scum- pă, dacă iubirea dumitalo' p’a |uri >tă clăti- na vruă dală. mn — Dumnedeulu meb ce ¹voiesci se di'-i? strigă pa; spuncl Iți promită, dia fi liniștită. Priipjtu-m ceva sciri dc lan Viergia? nțt rju, și mărlurisesoă: vă cramă îngri- jelă; așu fi silforilu d';r»o crada noretunos- cetbre. Pote fi astă-felu cătră d-taj fără ca ă- nima dumitale se sufere . . căndu îți re- țnâne iubirea Getfevievoi. — Ce ’nsemnfeă acâsta? esplică-te . . .. — Nu te-ai gândită nici uă dată că des- tăinuirea Mariasei putea se flă uă resbunafe bdibsă? reluaiă, mesurându’i emoțiunea pen- tru a n’o lovi pr^ tare. Mătușia mea ’rni-arunpă pă privire des- perată. — In numele ceriului vorbescel strigă ea, necutczându a me ’nțelege. VeUBLICAȚ1E. Etaju de susă de I ■ la prăvăliile Rfp, Ținea Stănăsea copiiloră d-loră a gțrăb> aducerea mal scrupul6să atențiune. Câtă des- loru oa la ijiua ficsată băiații se potă intra în lucru. Studielo ce se prttlafi în costă' Inutitută siqitu pe lingă cele din clasele prinjare, limbele: cllonă și francesă; dră pentru tinerii ce ur- md$ă în Licee cei mai eminințbre- pețitori. Negreșit® că pe lingă aceste învuțnturî, ce înavuțescu spiritulfi cu pre esercițiele corporali ele voră fi impuse, utilitatea lori fiindu necon testată Afară de acestea localulu₍ proprid pentru institu'u, coprinde săli spnți6eă, lunvinusc și bine ae- rate; curtea destulă 'de mtțro; tâte, în fine concură pentru pa copiî se . aibă uă locuință confortabilă. «\E VIN^ARE Unu locu situată ■ )E INCHIRIATU uă pereche case I '■^'Strada Manea-BguUru între pa- "^în Strada VăcărescI No, 51 cunoscințe solide, f .marea inimeî, Directorele Institutului, D.Apoetnlatu latulă Pripqipeluî Știrbei și casele d-luî P. A Rcdoride, uvîndu doue- compuse de petru camere, bucătă- rie ți odae de aervitoriu în ctagiulu dc susu, și jn celfi ele josă doue prăvălii cu camerile loră din dosu, bucătării și pivniț". Calea mogoșdei, No. 179, lîngă ba- rieră, compuse de dona Camere, Sală și Cuhnie, se dă cu chirie pe trei anî, de lu 26 Octombriu înainte Doritorii se se arate la D-neî D-nii amatori, se voru adresa la stărostia Corp. Rachicrlloră în Șiua de 8 Scptembriă viitoru. la 10 ore de diminăța, cîndu este a se face Alexandrina Nicolaidi proprietara,'lⁱcⁱtatⁱa' Starostea Corp. Rachierilor, Strai a BMoî, No. 9, vis-a vis do up pcopie, dupe podulă Mogoșdeî. No. 38®. 3-6^. AT. SAVULESCU. No. 383. 3iJ. MiscAna a- M'c ■-<>«• Vap6re sosite............. 2 1 R. Serată, căldură 25 gr. puțin vînt, gr. R. Severin, s6îe, căldură mar®. ‘Creditulă..... . 83 80 Secară „ pornite............ 1 timpulu frumosă. Tccucî, timpulu senin, vîntă S. W. 28 Aețiu. bânce 730 Porumbă 157^160 165-180 51- --- Șlcpărî pornite și în- Pitcștî, timpulu frumos, puțin nouru, grade. London........... 211 Oriju.............. > f ’ 118-128 «5W ■ 4 cârcâtc la Sulinu........ vîntă căldură 20 gr. Vasluî, senin, puțin vîntă. ' Argintă, „.... 114 95 Ovfisă ......---...4. uii । ' iu C. Lungă, idem. Hușî, senin, 29 gr. 1 Ațgi în mățf, -112 50 Mei®.............. ........ Argeșiă, tiippulă frumosă, căldură fr'6e Loova, noură. 1 Ducațî......r.,. fi 45 Rupiță-..m, ț.. ............•••.«• mare. Fălciu, 25 plus, vîntă. ... ______ .. --------------- .......«.--- i» .. .... 1 Mizilă, căldură, senin, vîntu. Cahulu, senin, vîntă. -ru ca S ¹ . '...—--------.. -----.•...------n— ----n—■;---• UA JUMETATE MILION DE UASC1GAIU o • u *J" '1 ' ’ La l-iu fiă cărei lune se voră face tragerile MARE! LOTERIA DE BANI, garantată de guvernă. Suntă Ioturi magnifice do câștigată anumo, unulu de 500,000 franci și altulu do 400,000 frânei. Apoi alte locurî scoundarie do 80,000.-40,006.—20,000.—10,000 etc. frânei. Ună bilet î pentru una din aceste trageri costă numai 20 franci, trei bilete costă 50 franci, șdpte bilete 100 franci.— Aceste titluri se opținu trimițâudui prețulă în bilete de bancă, cupdne etc. la Casa de Banei a D-LUI CHARLES IlOLLfi LA FRANCFORT PE MAIN. P0STSCRI8TUMU. Buletinurile do câștiguri vorii fi espeduite fără chicltuiele, pe de dată cc se voră face tragerile; câtu despre sumele câștigate, ele voru fi plătite pre-tutindeni în numorătdre. |llu > ihi tiu ■ . DE VÎNPARE unu !ocu, aprOpe de biserica Lucaci, ....Ll—j 18 Stînjenî fațada și 40 StănjOni lungu. Doritorii d’al. cum- pera se voru adresa, d’a dreptulu, la direcțiunea tipografiei G. A. Ro- selti și la Librăria d-niioru Socecft et Belgasoglu, Hanu Șerban-Vodă, No. 18, în orî-ce timpă a ^lileloru de în mărime lucrare. ASI A^H AM DESCHIS DEPOSITU GENERAL DE OGLINDI de tdte mărimela din fabrica moștenitorilor® Comitelui Carol Kinsky la Biirgstein în BoSmia. Bucuresci, 20 luniu 1868. ADOLF KARPELES Comisionar. CALEA MOGOȘOEI No. 10, VIS-A-VIS DE PREFECTURA POLIȚIEI. Comande pentru Geamuri de Cristal® de ori-cc mărime pentru galantare și pentru ferestre* precum și pentru oglindi de orî-ce mărime după dorința se efectueze cu prompteță. — Embalagiu dc oglindi destinați pentru afară fi sofidu. No. 298. 3—7$. CALITATE PRIMA, PREȚURI MODERATE. ---------—---------------—... . . AV1S IMPORTANT PENTRU AGRICULTORI Mușamale mnrl de Kautșuk recunoscute ca celu maî bunu și mal sigură, apărătoru a șireloră de grâă și r, orj ce felii dc product® agricole, mărfuri, mașine etc. contra plodoră celoru mai marî. Aceste mușamale, do uă invenție nouă, primiatc la expo sițiunea universale din Paris și la cea agricolă din Pesta sunt preferabil o orî căroră altora pentru superioritatea cualitațeî și pentru, soliditatea lor fiind lucrate eu kautșuk și eu ulei®. Probe »unt depuse la eomptoarulu D-lui Moseo Ascher, strada germană, vis-ăvis de direcțiunea Telcgrafo-Postalc, care singur priimesce comande pentru totă România cu BIUROULU S0CIETAȚIL0RU DE ASSICURARE UNGARA GENERALA Și „LA RALO1SE preciurî ficse. No. 257. 15 —3Ș. se afli de astiijî înainte în STRADA GERMANA Casa d-luî Angkelovieî (Prăvălii! No. 11 și 12) vis-ă vis Ho- telului Concordia; unde se priimesce oferte pentru assicururea în contra FERICOLELORU DE INCENDIU PEN- TRU TRANSPORTURI PE DUNAREA ȘI ASUPRA VIUEȚEI, CU PREȚURI FOARTE MODERATE. Ambele Societăți gwatdȘă pentru assicărările încheiate cu fondurile loru în sama OE LEI 1STVOI 42 MILIOANE și tdte păgubilc ce s’a? ivi so reguldijă în modulu celă maî dreptă și espeditivu de cătră ^BttctoseL 20 Aᵣ liu 1868. ' REPRESENTANȚA ȘI AGENȚIA GENERALA, Un Districte se priimescu Oforțple 4e asicurarc la Agențiile ndstre deja cunoscute, eră în ploiești la Domnu HAGI 10^ N P1TIȘU. No- 2Î8. EXPEDITEURS et COMISSIONAIRS i l!i n A. MATHIEU WALDNER-& COMP. 32 Boijle^art do Strasbourg PARIS. Se recomandă pentuu orî-ce Espidițift ți Comision în articlc francese atâtu pentru țeră câtu ți pentru străi- aătatc Comandele pentru România se priimesce la Bu- ocueseî de cătră domuu WILT WALDNER, Strada Germană No; 8. Pentru unu serviciu prompte și solidă garanția, re- nume acestei Case. No. 369. K-ansmania 8—3$. im <1 ------------_ ui Gemui» ă câte de la Prefeetwe de Police f p" * Ui 1 CAVIAR dAstrakhan. BIERE DREHER de Vienne, en bouteille. HUILE VIERGE de Provence et Toscane. LIQUEURS et VINS etran- gers. FRUțTS ULACE^- au Sirop et ă l’eau de vie. BONBONS, CHOOOLATS et THES. etc. etc. ’î>. I î 41 i ir ; No. .3/18» 6,-3$ 11 r ■ tu 1 Iuți / Hi I1;S CU3bBS AFIȘE, DIARE SI Mie9. BAPTISM, VIS1TE, CUNUNIE Șl 0111 CE ALTE BILETE DE 1NDIFER1TE MĂRIMI ) INVITAȚIE ȘI MORTE Casele după calea Mogoșdei, subii No. 50, vis-a-vis de Pa- sagiO, în care se află Otelul^ Lazăru, și care se compună, de 22 odăi susu 2 prăvălii în fața Strade! cu 4 ’ odăi, 1 bucătărie, * cu don® cămări, 1 pivniță, 2 beciuri, podu peste tdtă casa, grădină și cu basin de apă în mijlocul u .curții, avendu aseme- nea atâtu odăile de susu, câtu și cele josă cumă și bucătăriile, machină pentru școterea apei, se da& cu chiriă de la Sf. Di- mitrie voitor ă. Amatorii se potă adresa în ori-ce vreme spre a le vedea și a se înțelege cu sub- semnata care locuește în aceste CASE. TEODORA M. MASTICHL .11 PERSESCU h SulHsemnațh recomandă înaltei Mobiliari și Onor. Public^ că le-ao sosit al 4-le transport din acest Cașcavaln de Vară, în bucăți mici cu marca E. P. care e mai superior de cît pînă acumfl. Smgyrid Depou iu Capitală numaî la Magasinulu FILLEASU et 1OKESCU, Strada Germană. s^âi ™ * JJrlq i r«i na FURN1S0RDL CUTEI MAGASINULU IOAN ANGHELESCU riJRNISORUL C U B Ț S I luDinr’ CA.L13A, VBfiSAWM: ¹ ' ... i Recomanda înaltei Nobilimi Onorab. Publică, că amă primită uui“i mare asortimente de Ape Mi- horalC? Frknccze -și -Germane prbspetcd umplute din Aoimciă că {țu sosilii unfi noii transporlh de Caș- «foValfi adevăifalu de Pentelefi și de eea mal bună luna liji Maiu, Sare de CJiarlsaad, de ‘Vichi și Pare ă/ Marc, Pâslile de Yidii, de 'Gleiclicnberg etc. " ■ ■mșyR, ~.l - ...... I fi^cate ou ^Jleiu șj ne-frecate, Uleiîî fierții, și Laeurli de<> totiî felul#, Culori și Pan^ă pentru, Pictori. calitate. - Vi^UlULE TotJ-uă-dată recomandă înaltei Nobilimi și 0- nor. PpbliCil, Vinuri negre și albe, dulci și sfi- ise, vechi de 6 ani și de cea mai bună calitate, așa in cătu celoră albe cu dreptu cu vântu li se pOte ^ice, vinuri de Rhin și celui negru de Bordeaux. IOAN ANGHELESCU. .eliii?. i nMiiwiîTi Tipografia G. A, Rosetti, Strada Colțeî, No. 42. www.dacoromanica.ro