ANULU ALU DOUE-SPRE-DECILE ADMINISTRAȚIUNEA PASAGIULU ROMANE No. I.— REDACTIUNEA STRADA COLȚ1A No. 42. MERCURI, 14 AUGUSTO 1868. VOIEBOU ȘI VEI PUTEA LSÎ N. LEÎ N. UE ANU - CAPITALE 48 DTBTRICTK 58 pe sAsk lunI „ 24 „ 2? pe treî luni 12 16 PE DA LUNA „ 5 ,, 8 UNU BBBMFLARU 24bANÎ Pentru paris pe trimestru r». 20. PENTRU AUSTRIA. < . I • FIOR. 10 VAE AUSTl Articlele trămise și nepublicate se vorG arde. - Redactorii respun^etorfl Eugeniu Carada. PENTRU ABONAMENTE, ANONțlUBÎ țl RECLAME A SE adresa În bucuresci, la administbattun^a ZIARULUI IN DISTRICTE LA CORESPONDINȚII DIARIULUÎ țl PRIN POSTA. - LA PARIS LA D. DABRAS-HALLJtORAIN SUB DB l'aNCIENNE CC MEDIE NO. 8. ANUNțlURILK LINIA DE 30 LITERE 40 BANÎ 1NSBBTIUNI ȘI RECLAME, LINIA . 2 LEI NOU LUMmfZA-TE ȘT VEI PI Administrațiunea «Romănulub face cunoscută abonațiloru că la 15 Au gustft se șfărșescii unfi mare numerfi de abonamente. Acei darii carii nu voră se’ncerce întrerupere, suntu ru- gați a renoui la timpu abonamentul^ dumnăloră. A s’adresa pentru reabo fiare la administrațiunea cliariulul «Ro- mănulfi» trămifondîî prin postă și cos- tuitt abonamentului după cumii este însemnatii în capulu foiel. Ori ce ce- rere de abonare și reabonare, ne fiindă însoțită și de costalii iei, se consideră ca nulă/ DEPEȘIE TELEGRAFICE (8 emiți viu privatii alii MONITORULUI). LONDRA, 21 Augustă. — S’a întâmplată ună accidentă dcploiabile pe drumulu de feră la stațiunea Sanderley (Galles), din întâl- nirea a două trenuri, dintre cari unulu cu petrolăț s’a causată mdrtea a 23 persOne, de puterea focului, și mai mulți alții răniți. PARIS, 21 Augustă. — Contele Sartiges țsecretarulă Imperatorelui), Nelaton și doui deputați, Geizer și Montjoquier s’aă numitu senatori. WIENA, 22 Augustă.— Dietele s’au des- chisă astă-dî. Dieta boemă a avută 122 deputați. Aristocrați ultraconservatori, n’au fostă presenți. In dieta moravă voră lipsi archiepiscopulă de Olmutz, episcopulă de Brăn. kb gl ă'cwidJo i îsni ' iș inofinnft [ - Bucuresci Augusto fi r" n , * i . i ■ ’n ■’ < Monitorele publicându adi decre- tulu prin care D. Ion Brătianu este numită ministru ad-interim la mi- nisteriulu de resbelă, publică totă d’uă-dată ș’uă circularie a noului ministru către capii divisiuniloră te- ritoriali. Acestă circulariă, profesiune de credință și totă d’uădată catechismu constituționale și militară, este, du- pă noi, atătu de limpede și de- plină, în cătu mărturimu că nu ne simpțimfi în stare a o comenta, a o esplica, cumă esplicarămfi ieri cele două circularie cătră Prefecți. Aci, cași ’n circulariele de ieri, Ministrulă esplica ce este regimele constituționale și cumu trebue se fiă aplicată spră a se pute consolida. Aci însă, de la ’nteiele linie, circulația aduce aminte armatei cacumu na- țiunea întregă are ochii țintiți asu- pra iei, căci organisarea, credința și drapelulti iei suntu cea mal puterică petră a temeliei Statului romănă. Ea dovedesce armatei că Constitu- țiunea cea nouă, rupăndfi cu acea parte rea și văt&mătdrie a tradițiunil din timpii de decadință, a sustrasă armata de suptu fluctuațiunile ^ilet ș’a feluriteloru sisteme ale miniștri- loru, dăndu-I, prin articlulfi 92 alu Constituțiunii, ca Capă alu iei pe Domnii; prin urmare ministrulă are a s’ocupa numai de totă ce s’atinge de administrațiune, organisare, dis- ciplină, într’unfi cuvântă de partea materiale. Ministrulă aduce apoi a- minte armatei, cu istoria în mână și cu esemplele națiuniloru celoră mari, că ’n timpii de frământare na- ționale, „de frământare gigantică“ cumu o numesce cu dreptu cuvântă, era naturale ca la noi ca pretutin- dene, în asemene epoce de trans- formare, armata se fiă innundată, de undele puterice, „gigantice" ale națiunii și condusă de dânsele spre deplinirea destiaărilorfi iei, spre „cre- area condițiunilorfi de unitate și de stabilitate." Acumtt, adaugă minis- trulă după vocea unanimă a na- țiunii. „ Statul u română este consti- tuită unulă și nedespărțită; elă este înzestrată cu instituțiunile cele mal liberali și Tronulă este acumă re- dicatii în condițiunile și la înnăl- țimea la carii au aspirații Romanii." Cu posițiunea țereî s’a schimbată neapărată și posițiunea armatei. Ea nu mal este acumă ca pîn’ aci uă gendarmeriă ce sta cu pușca în mână în fa^ia și ’n contra națiunii ci „uă armată asupra cărea-a este țintită atențiunea națiunii întrege;" uă ar- mată care va face „ca armatele străine se nu mai potă cutreiera cămpiele ndstre;" uă armată a „bărbăției că- rea-a este încredințată cea-a că a creată bărbăția Romăniloru;" uă ar- mată ce are „peptulă la fruntarie și ochii țintiți spre Tronu, și care este chiămată se pue temelia puterii ro- mâne, suptă comanda unui Capă din semințiă de eroi," din familia Hohenzollern și Napoleone. Acesta este circularia ministrului și recu- noscândft că orl-ce analisă n’ar pute decătu s’o trunchieze și s’o slăbescă, o reproducemă, puțină mai la vale în întregulfi iei, șicuri fiindă că Ra- țiunea și armata voră înțelege-o dacă ea este în adevăru, precumă cre- demu noi, espresiunea fidelă a re- girtielul celui nuoă ș’a simpțiminte- lorfi națiunii întrege. Monitorulu publică âncă ună de- cretă prin care regimentele de in- fanterie voră fi. formate în viitoriă de trei batalidn£ jde linie și se crează alu VlII-le regimentu de infanteriă, tdte conformă legii votate, și cu în- cepere dela 1 Augustă Monitorele publică ună altă de- cretă pentru înființarea d’uă-camu- dată a 30 de batalidne de miliție, prevăzut® în bugetulfi ministeriuluî de resbelă, pentru esercițiulă anului 1868 căte unulă din districtele a retate în decretă. Tdte aceste decrete, precumu ș’acelu-a prin care d loco- teninte-colonelu Lecca este înaintată în gradulu de colonelă le repro- ducemă mai la vale. Monitorele publică âncă numirea în funcțiuni de mai mulți coman- danți de batalidne și de companii atătu în armată cătii și ’n miliție, darfi spaciulă lipsindu-ne astă-Zi vomu reproduce acele liste în No. viitoră precumă și lista de înaintare în gradulă de suptă-locotenințl a mai multoră suptă-oficiari din armată și din corpulă grăniciarilorfi și do- robanțiloru. Dianulu din Bucuresci Israeli- tulH Romanii publică aZl ună arti- clu suptă următorulă titlu: „Monu- mentulă Unirii." Titlulu vorbindu prin elă însu-și cu cea mal mare elocințiă, reproducemă și noi mal la vale acestă frumosă articlu, înso- citu de cele mai sincere felicitări pentru junii Israeliți din România de peste Milcovă, carii aă manifes- tată printr’uă epistolă simpțimen- tele loră patriotice, și pentru Israe- liții din Bucuresci carii aă luată inițiativa d’a se redica Monumen- talii Unirii. : H . Ordinii circularii alii dotnnuhu ministru de res belu către dotnniî comandanți ai divisiuniloră te- ritoriali. Domnule comandante t la urma regretabilii retrageri de la mi- nislerulu de resbelă a domnului colonelii A- drian, ale cărui servicie afi fostu prețuite dc Domnitorii și de țâră, înălțimea Sea a bine- — ■----------------------------—----------- condițiuni în locă se fiă scutulă Patriei ar fi uă sarcină nefolosilbre, ba xhiară .•vătă- mătbre. hi ", . «jU iri:r K Domnule comandante, in cursulă celoru 18 anî djn urmă, candu Românii aă luptată ca se ’șî dobbndbscă unitatea, independința și mstituțiuni potrivite cu spirilulă seclu- lui, oștirea ș’a aflată în nisce condițiuni anor- mali. In acea luptă supremă,, partitele cău- tau se’șî dobânddscă concursulă oștirii și potă (Jice că oștenii ei inșii, în acea frămân- tare gigantica, In care se crea Statulu ro mănă, nu puteaă remănea străini lupteloră politice. Acestă fenomenfi s’a reprodusă în tbte țerile cari s’aă aflată în clătinările prin cari a trecută România tn acești din urma 18 ani, precumă în seclulă ală XVII-lea En- glitera șim ală XVIII-lea Francia; și cA se fiă bine ințelesă, v’amintiifi numai țerile a- celea ale căroră armate servescă de modelfi ca desciplină și unde scițî că sie naă pu- tută deveni cea-a ce suntă astă-iji de cătă după ce ’ș-aă creată condițiuni de unitate și de stabilitate. Acoste condițiuni România le-a dobândită asta-^i. Statulă romănu este constituită unulă și nedespărțită; elă este înzestrată cu instituțiunile cele mai liberali și Tionulă este redicatfi în condițiunile și la Înălțimea la carb aă aspirată Românii. Străinulă nu maî are dreptulă so se mai a- mestece în trebile nbslre din întru și arma- tele străine nu mai potă cutreiera câmpiile ubstre. Ecă ce a creată bărbăția Romăniloru bea ce este încredințată ast?-^i bărbăției oș- tirii Române. ₙ Domnule comandante ca preotulă. care in vestmintele sacerdotali nu trebue se fia distrasă de nici ună altă simțimântă de cătă d’acela d’a observa dogmele ș’a adora pe Dumne^eă, astă-felă și Romănulă suplă uni- Tormă mr trebue se Dă distrasă de altă sim- țimântă de cătă d’a observa legile militare și d’a apera unitatea Patriei, ală cărei sîm- bolfi este Tronulă și independința naționale. Peptulă la fruntarie și ochiî țintiți la Tron bcă care trebue se fiă atitudinea oșteanul» în România liberă și independinte. Voiu face totă ce-mi va fi cu putință ca se-mi împlinescti cu sâuțeniă sarcina ce cade asupră-mi, fiindă pe deplină sicură că și d-vbstră, pătrunși de cea-a ce ve remâne de dreptă, ve ve’țî împlini misiunea cu bărbăție., inteligința, palriotismfi și devbtamentfi că- tre Tronu. Aduceți-ve aminte, domnule co- mandanle, c’aveți rara fericire se fiți chiă- mațî, suptă direcțiunea unui șefă din smin- țiă de eroi, se puneți temelia puterii romăue, și misiunea d-vbstră, orî cătă este de mare, suntu convinsă că ve-ți fi la înălțimea ieî. Ministru de resbelă ad-inlerim I. C. Brătianu. No. 8093, Augustă 12. 1868. voitii a-mî încredința ad-interimă acesta mi- nisteriu, asupra căruia, maî cu osebire in a~ ceștii timpii, de 'reorganisare, este ațintită a- tențiunea națiunii întregi. Domnule comandanle, anunciându-ve veni rea mea la ministerulă de resbelii, simții trebuința a ve da bre-cari deslușiri, nu numai spre a se esplica presință mea la acest ii mi- nisteriu, darii spre a se determina mai bino natura și caracterulii ministerului de resbelii, suptii regimele inslituțiunlloră nbstre dș aș- tă-^i. In trecutii, ministrulă de resbelii era și șefulii oștirii; elfi intra în ierarchia militară, prin urmare, elfi era luată din cei cari aveaă gradulu sâu cari aveaii imediată drepții la acelfi gradă De cându însă regimele re- presintalivfi a luatfi uă desvollare așa de largă cumu este asicurală în Constituțiunea nbstră, miniștrii devenindii nisce persbne e- minamente politice și posițiunea loră fiindă supusa fiuctuărilorfi maiorității corpuriloră legiuitbre, .ministrulă de resbelă nu mai pu- tea remânb .capulu oștirii; căci, unitatea și permanința, condițiuni indispensabili armatei, ’i-ar fi lipsită. Constituțiunea preve^ândă a- ceste inconveninți a și dispusă ca capulă oș- tirii se fiă Domnitorulă, espresiunea cea mai înaltă și cea mai puternică a unității și per- maninții. Tradițiunile însă, aă în totă-d'a- una ua mare influință asupra mersului afa- ceriloră, într’ună Stătu din nuoă organisală, pină cândă instituțiunile cele noui își crează tradițiunile loră( Chiămarea mea prin ur- mare la acestu mioisteiă nu pbte avea altă Însemnătate de câtă numaî acea-a d’a rupe cu vechile tradițiuni, ceea ce este singurulă miijlocă d’a se putea forma altele, potrivite cu spiritulă Constituțiunii nbstre. Cea d’ântâie dară misiune a mea este d’a determina maî bine de câtă în trecută par- tea ce se cuvine esclusiviî ministrului, adică acea-a ce ași putea-o numi maî multă admi- nistrativă, financiară și politică, de partea pură militară ce vine de dreptă șefîloră su- periori ai ostiriî suptă ordinele capului iei supremă, Domnitorul». Acâstă clasificare, acâsiă despărțire de a- trlbuțiunî este nu numai comformă spiritului Constituțiunii, dară și sâlutariă pentru juna nbstră oștire. Numai astă-felă unitatea, ar- monia și disciplina pbte esiste în oștire; intraltă-felă, fiă-care ministru ar veni cu sistema sea, cu spirilulă seu ce l’ară Insufla ostiriî, cu prevențiunile și simpatiile sblb și astă-felă s’ar forma în oștire, chiaru In con- tra întențiuniloră făptuitorilor», dacă nu par- tite. dară coterie și rivalități, și scițî dom- nule comandanle, c’uă oștire în asemenea FOITA ROMANULUI ION DECHAZOLJ) ULTIMA PARTE. (li .uHtAdi XXIII. Suntă unele loviri atâtă de violințî în câtă esasperăză pînă lâ nebuniă; cădeamă atâtă de susă din regiunile idealelui în câlă re- măseiă ună momentă. ca năucită. Trebuiiă se reiaă citirea acestei dechiarări de resbu- nare pentru a mb convinge că nu âramă în adeveră amăgită d’uă nălucire. D’uă dată Îmi veni uă ideiă în spiritu, răpede și neaș- teptată că uă segfită de lumină. Acestă scri- sbre dra uă ’nccrcarc, uă pedapsă pe care mi-o impunea, dcesla dra resplata lașieloru mele bănuiele și îndouiele. Ea voia a se asicura dacă aveamă în adeveră destulu a- moră pentru a remănea d’acumă nainte ne- strămutată in credința mea într’lnsa, chiară d’ar fl acusată de crimă, de s’ar acusa ea inseșă, chiară dacă adeverulă mi-ar fi nain- tea ochilor». Me ssulaiă pentru a alerga se me arunc» la picibrele ieî. Me opriă pe ') A vedea N-lc de la 25—31 luniu,, dp la 4—13, de la 15—23, de la 26 — 31 luliu, de la 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8 yi 9 Augustă. pragă.... Daru dacă mi-a spusă adeverulă, dacă ea mi-ar fi întinsă în adeveră acâstă cursă nedemnă'..... Ce bra se se petrdcă bre intre noi? Voiamă se me liniștescă, simpțiamă că’n desordinea Meieloră mele dramă se făcu astu-felă ca totă se devie nereparabile, De trei luni dramă tîrîtă într’ună corinte de evenimente atâtă de stranie în câtă perdusemă noțiunea realului. Acâstă scrisbre dra atâtă de net bună!... Ce se ’țî 41cu de nebunis ce ’mi veni? Trebue bre sc numescă lașitate acâstă orbire rușinbsă a pasiune! care me adorua âncă c’uă umbră de speranțiă dup’uă aseme- ne cădere? Eramă insă prd turburată pentru a suferi multă tijnpă acâstă crudă nedume- rire. Trebuea se vedă periciulă în faciă. Me duseiă la Viergja, Cândă întraiă la dînsa, o găsiri în picibre lângă uă ferdslră uitân- du-se în parcă. Au^indă vuietulă pașiloră meî ea se mtbrse șî remase pălită și tăcută. Dacă ’n acestă momentă așu fi suprinsă la- crimi in ochii iei, iți jură Rene, că irașă fi întinsă âncă braciele. Atitudinea ieî mărdță și otărilă me mghiăciă. Făraî vorbi, iîa- retaiă scrisbrea ieî deschisă. — Aî citilu-o? ^ise ea c’uă vbec d’abia înțeldsă. —■ Da> și, dacă aî voită se me ’ncerci; Viergio, încercarea e crudă. — Uă ’ncercareî Mărturisesce c’acdsta ar fi straniă. — Cumă 1 tbte acestea suntă adeverate ; acSa-a ce spui In astă scrisbre c btărită în spiritulă dumitale? Ea stătu la ’ndouidlă ună momentă; apoî reluându-șî tbtă liniștea: — E otărîtă fără revocare! țjise ea c’ună tonă de obrăznicie atâtă deJ straniu, în câtă indignarea mea, pre multă timpă reținută, isbucni d!uă dată. “ — Dară escî nebună! strigaiă. Ea me privi în faciă c’ună aer» de des- fidere. Inii fu tdmă de mânia mea. — Se vedemă, ^iseiu stăpânind u-me prin- tr’uă silință a voinței, totă e uă nebuniă. Nu te-ai gândită la acea-a ce ar resulta dintruă asemenea resbunare. Imaginațiunea dumitale a fostă amăgită. Gelosia pbte ce-aî resimp- țilă uă dinibră contra Genevievei te-a răte- cilă. Este cu neputință a te preface că iu- besci plnă la ună așia puntu. Viergio, viâța nbstră o fărâmi în acestă momentă. Maru- las te-a amăgită penlru a se servi cudum- niata tn cine scie ce scopuri miserabite As- cultă-me te conjttru; 6ă tbtă lovitura ce su- fere in acestu momentu fericirea nbstră, pu- temă se ne salvăm» âncă. D’acumu nair' suntemă legați, nimicu nu ne pbte despărți. Te supui unei răteciri a cărei mărime n’a «»'. ■ ■■■ ' II—MM,,, I, » - ' I' — H. fostă Ințelâsă de natura dumitale esaltată. Viergio, me voiu sili se uit» acâstă oră de deliriă. — Tțî mulțăinbs:ii respunse ea, dară e pre târ^iă Ion! Suntă acumă nesce amin- tiri pe cari nu le maî putemu șterge. A- vemă amendouî prâ multă mândrie pentru a putea uita. Suntă francă de vreme ce măr- turisescă că te am iubită. Suntă uâ selba tică, ai adesea, și priveai acâsta ca u- nulă din farmecele mele. Chiară de n’ar fi nefericirea mamei mble între noî, eu totă nu mi-așă putea închipui amorulă fără darea completă a sufletului meă. Acela pe care •lu voiu iubi va fi slepănulă meă, îlă voiă servi în genuchie; însă uă supunere vulgară, nă resemnare rece, mi-ar părea uă profa- nare a ființei mele după acea-a ce s’a petre- cută Intre noî. Aî ucisă amorulu meă umi- lindu-me. Tbtă otărîrea, tbtă puterea mea e în acestu cuvlntă.- nu te maî iubescă! — Așia dară strigaiă, acele protestări de frăgezime, acele mărluriri, acele jurăminte, tble aceste nu eraă de cătă minciune? Că- sătoria dumitale nu era decătă uă cursă pen- tru a dobândi unu nume, uă avere? — Uiți că sir Clarence O’Bnen eslc totă atătă de nobile și maî bogată decătă d-ta. — Dară cugetatu’ai la consecințele aces- tei situațiuni? — Ol sciamă că me espună unei primej- die teribile, c’uă liniște nepăsatbre; însă periciulă a trecută, de vreme ce nu m’aî ucisă Ia momentă. Acumă cugetarea ți-a venită și nu mai am de ce me temo. Numele dumitale nu’țî permite a face vrunu sgomotă In lume. Ancă uă dată îmi fu Iernă de mânia ce simpțiamă că clocotesce în mine. t- Și uni permiți a te ’nlreba cumu le gândesc! ^e porțî acestu nume? ^iseiri cu ironiei — O! linistesce-te, reluă ea c’unu tonă măreță, am destulă mândrie pentru a nu mb coborî dm înălțimea la care m’am suită. t- Per^i mintea; cugetatu-ai Ja acea-a ce are se devia viâța nbstră? — Iți mărturisescă nescijnța mea în astă privință, respunse ea. In orî ce casă, viito- rulă va alîrna de d-la. In orice casă însă, voiă fi în ochii jumei ș’a slugiloră nbstre acea ce trebue se flă, . . i femeia dumitalo și.... dacă voiescl, amica dumitale. — De sicură esci nebună! slrlgaiă< Așia, dară, căndă cu ănima plină de, amoră fâ- uni'. cu d-ta proiecte de viitoră și de fe- ricire, me înșelai? Ai sperată daru că voiă seferi nepăsătoriă acâstă necrezută si (națiune de bărbată înșelată și că, ambițiunea sbă www.dacoromanica.ro 1 Âr ROMANULU 14 AUGUSTU 1868 69»OF1 UTBUU'JA 11 IHTOm Carol i, - f pin grația lui Dumnezeu și prin voința na- țională, Domnă ală Româniloră, La toți de faciă și viitori senătate • Veijându demisiunea ce Ne a infăcișatu D. colonelă G. Adrian din postulă de ministru de 'resbelă, Am decretată și decrelamă ce urmâză: Art. I. drian este Art. II. Nostru de Demisiunea d-luî colonele G. A- primită. n 0. ido Di Brătianu^ ministrulă interne, se numesce ministru a'm Nostru secretară de Stată la departamentulu flnanceloru și este însărcinată cu interimulă miiiisterului de resbelă. Art III. D. Antos I. Arion, ministru Nb- stru la justiție, este însărcinată cu interi- mulă ministerului de interne. Art. IV. Ministrulă Nbstru secretară >de Stată la departamentulă flnanceloru este în- sărcinatu cu aducerea stuî decreîu. Dată In Bucuresci, nso -1 ! - • Ministru secretară de la Îndeplinire la 12 August CAROL, stata la departamentulă flnanceloru, I, C. Brătianu. No a ace- 1-868. 1288. MONUMENTULU UNIREI. Fiă-care poporă a consacrată tot- dbuna prin monumente actele cele mari ale vieței sale naționale. Ace le monumente staă ca nisce arcuri de alianță între trecută și viitoră, ca nisce cărți de petră unde gene- rațiunele citescă tradițiunile loră ce- le maî scumpe, cari suntă marto- rulă trecutului, învățătura presintu- lul și paladiul viitorului. Nici unu poporă n a lăsată atâta monumente ca Romanii; el aă semnată drumul loră cu monumente cari suntă ca nisce silabe instructive p6 cari lu- mea le descifreză din -secolă în secolă. Momentulă care trebue se rernăe pentru eternitate bine-cuvântată în memoria română, este acela în care Principatele surori s’aă unit printrun avântă neresistabile, sevărșindă ună maritagiă nedisolvabilă din care a eșită România. Tbte ănimele fXră diferință de clasă băteaă atunci pen- tru. Unire, șintr’ună sublime a- vânt națională, fiă-care a gândită și a voită unulă și același lucru. Ase- menea momente merită a fi eterni- sate prin petră și bronză Este cătti-va timpii, de cându marele ^iariî din Paris Secolulu, dreptă respunsu câtre cel cart tâ- g’ădui4ti amdrel Franciel pentru libertate ca mal ’nainte, a deschisu uă subscripțiune de cincl-^ecl centi- me de persdnă cu scopulu de a redica în Capitală un monument, neobositu- lui apostol al toleranței reîigioseși alu libertății, Voltaire, acestui filosof pre- cursor al Revoluțiunel. Oamenii cei liberali, aii respunsă cu sutele de mii la acestă apelă. Deră opera d’aci este cu multă mai importantă; căd este vorba de ună actă națională, la care trebue și pdte să se asociese fiă-cine, ori- care ar fi credința sea religidsă și politică. Suntemă convinși câ toți voră aduce pretricica loră la re- dicaTea acestui edificiă. Și noi Is- raeliții, care simțimă cu unu suflet română, noi vomă cohtribui cu tbtă ănifna, și vomă fi fericiți decă com- patrioțl noștri! creștin! voră vedea în aedstă contribuire ună semnă ală ambrei nbstre pentru România. Făcândă apelă către coreligiona- rii noștri!, suntemă șicuri că toți voră respunde la simțimentulă nos- tru. Fiă-care fbiă de subscriere pen- tru Monumentulă Unirei va forma uă fbie din cartea de aură a Pa- trie! Române, Nimeni nu va voi se Marte, este âncă ferbinte și vine în sufletulâ Românilor^. Numerulă membriloră cresce necontenita, și societatea, dupâ uâ esistințâ de șese lune numai, își arangiazâ deja una nuoa și magnifica locala care pe lengâ calitățile frumbseî sele po- sițiunl ale întinderi! sble și confor- tabilulu instalârel, are și avantagiula imensa d’a fi atătu de aprbpe în- cătfi ori care pbte merge pe josă la elă, fiindă situată numai la vre doub sute de pași dincolo de Cișmegiă. Acestă locă, după cumă se scie, a fosta datu so- cietâței de primăria capitalei; gu- vernulu și d. ministru din întru în particulară, a dăruitfi âncă sociotă- țeî cinol-tjecl mii cârămide. Cu aste bine-voitbre ajutbre și cu fondurile proprie de cari dispune societatea, ieri 12 corinte, s’a pusă cea dân- teia petră Ia temelia localului nuoă ală dârei la semnă. Membrii corni tatului societăței aâ data acestui în- cepută unu aeră de ceremonie și veseliâ cu totulă originale. Cea d’ânteie petră se puse în veselele cântări ale unei musice; uă libațiune de șampaniă, însocită se ’nțelege de închinări romănescî și bine ură- tbre, udă aste rădecini ale uneî in- manați, Vâlcea, Prin Sucâva, Tecuciu, Teleorman, Tutova Vasluiu și Vlașca. decretă cu dala Se înaintâză la gradulu colonelă Leca Dimitrie, mentuluî No. 7. 12 Augustu 1868. de Colonelă d. locot. comandantulu regi (Monitorvlii) DISCURSUL!) lui S. Bamuțiu din 2—14 Mai 1848, de relațiunile Romăniloru cu Ungurii și de libertatea {k vedb No. naționale de erî.) n n n n » Senatu s et popul us Roman us beneficii et injuriae memor esse solet, Coeterum Boccho, quoniam poenitet, delict! gratiam tacit, foedus et amiciția dabuntur cum me ruerit." (Salust. Jugurtha cap. CIV.) adecă: Senatulă și poporulu Romană ține minte facerea de bine și nedreptatea; luî Bochu, fiindă că ’î pare reu, ii urlă fără de legea, fedulu și amiciția i se voră da, căndă le va merita; “ cu aceste cuvinte respundă tata nu-i constflngă pc Romănî, ca se-lu cunds.ă domnu pe Tuhutum, ci Românii și •IG aleseră Domnii de bună voiă, în locuia Domnului lorii celui cădută; eî nu le i-au nicî pământulu, nici drepturile politice; nu-i constrîngă la datene barbare. Ci chiaru din contra, Ungurii se faci! creștini după legea bisericei resăritului, de care se line tdtă bi- serica Romăniloru^ ei făcu legătură de pace cu Românii și de egalitate, așia în câți! și pe la 1291 âncă ’î vedemă ședândă împreună cu Romanii în dieta țerei și împreună jude- candfl asupra lucruriloră pământului; Românii iocuescu pre acestu timpii in districtele loru romănescî nesupărațî de nimeni, pentru că Ungurii nicî uă dată n’aîi împlutu țâra, peste care își arogai! domnire, el aî! fostu totu dâuna maî pucinî la numeru, și nici nu le trecea prin capii, ca se persecuteze naționa- litățile cele-l-alte, ba âncă Ștefanii^ celu d’ântâiu rege alii Unguriloru dice, că: re^ num unius linguae imbecille est. Atătii Trebue redicatu în Capitală unu monumentiî în memoria Unire!, sub invocațiunea o roi loru țerei Române întregi și mai cu semă a lui Mihai Bravulu și Ștefanii celă mare. Vi- suM acestorti omeni mari s’a reali- satîi. Domnitorul & Româniloru, Ca- rolu I, a primitfi depositulii Unirei, și va sci alu conserva, a’ln mări și a’lu eternisa. resbunarea dumitale fiindă satisfăcută, vomu regula uă căsnicie în care nu vei mea decătu. cu numele? — O! nu eramu atătu fără de fi femeia tihte minte în- lipsescă dintr’însa. r Subscripțiunea este de cmcl-^ecl bani Nimeni nu va putea da nici mal multă nici mai putină. Este ună felă de capitațiune patriotică și egală. Se elice că Romanii întrebuințaă la construcțiuniie loru, nisce petre' mici și egale dar fbrte tare cimentate: acelle edificii aă putută resiste la acțiunea timpuriloru. Facă-se ca cotisațiunile mic! dbră egale, pe cari Ie solit i- tămă, sS aducă multă fericire mo- numentului , și să-lă facă indes- tructibil precumă este Unirea însă-șl. Numele subscriptorilorâ se voră publica. Pbte că • țbto, diarele voră găsi de cuviință s6 adreseze ună apelă analogă către lectorii loră. Etă ună cămpă de emulațiune de care se va bucura patria nbstră, și care va fi bine-cuvSntată de. Dumne^eă. Acesta va fi celă d’ântă! pasă .către Con- cordia Universală. Isroelitula Rominii. stituțiunl ce va întinde în curândă ramurii sei asuprațerel întrege; apoi, îi cântarea horei „Mirele Romă- niei/‘ miculă tună alu societăței, făcu se vibrese în tei rânduri ae- rulă cu detunărfle sele puterice. Astu-felă fu pusă cea d’ânteie pe- tră a unul locală în care peste pu- cinu timpu voră veni se se ’ntrecă pușcașii din țbra întregă, ale căroru detunări voru avea unu resunetă ce va străbate fbrte departe! NUOULU LOCALU ALU SOCIETĂȚEI ROMANE DE DARE LA SEMNU, etc. Propășirea aceste! societăți se face c’uă răpe(jiciune vedută numai la puține societăți, atăttî este de ade- veratu că iubirea armeloru ș’a eser- cițiuriloru corporali, moștenite de la cetățianil-soldați din Cămpulu lui u-----------U.---------—----------------- RESBELU. — Prin decrete cu data 9 Au- gustă, 1868. Regimentele de infanterie ac- tuali voru fi formate în viitoră de trei ba- taliâne în linie cu cadrele și efectivulu pre vedută în budgetă. Se creațjâ alfi VUI-lea regimente de in- fanterie în trei batalidne cu efectivulu pre- vețjută ca și cele-l-alte regimente de infai terie. I mJnsq ilf;q f ' Formarea acestoră regimente în trei bata- liâne se va face pe (jiua de 1 Augustă. Se Inființâză d’uă cărnii dată numai 30 batalidne de miliție prevăzute în budgetulă ministerului de resbelu, pentru esercițiulă a- nuluî 1868. Aceste batalidne voru fi câte unulfi pentru fiă care din districtele Argeșă, Bacău, Botoșani, Brăila, Buzei!, Govurluiu, Dîmbovița, Doljifi, Dorohoiu, Fălciu, Gorjiu, Ialomița, Iași, II- fovu, Mehedinți, Muscelă, Ndmțu, Oltă, Pra- hova, Putna, Râmnicu-Sărată, Romanu, Ro- Romanii regelui Mauretaniei, căndu cerea a- cestu-a uniunea cu Romanii și amiciția lorii. Gamă asemene, mi se pare, s’aru cădea cu pucină distințiune, se respundă și senatulă și poporulă Daco-Romani!, căndu chiăma Ungurii la uniune pe Romănî. Așia e, se- natulu și poporulu Daco-Romanu âocă ține minte facerea de bine și nedreptatea, chiaru se-i o fi făcutii cine-va înainte de una mie de anî. Senatulu și poporulu Daco-Romanu ține minte, cumii a intrata ungurulu Tuhu- um tn patria ndstră, maî ântGiu cajuă vulpe, după aceea ca barbarii ca resbelă, fără se-i fiă datii Romanii vrua causă de resbelG; ține minte cumu a cădută dor—iu Romă- niforG dopăua luptă sângeitosă, și cumii au legată Ungurii cu Românii alianciă de pace prin juramântO; care Ungurii bafi eșteatude multe sute de ăfR Senatulă și ’ poporulu Daco-Romanu ține minte, cumu aă luatâ Un- gurii pământulii Romănilori! din Țemeșiu și diuire Mureșiu și Tisa. Senatulu și poporulu Daco-Romani! n’a di tatu, că numai de la in- cursiunea Unguriloru se tragi! tdte relele, cari le suferi! Ardelenii de uă mie de ani; de aci se tragi! și suferințele Romănilom din Temișiu', dintre Mureșiu și Tisa, de la des- călecarea Unguriloru pe pământulii Daciei ptnă în diua de astă-dî! Senatulu și popo- rulu Daco-Romani! ține minte, că Ungurii și atunci âneă fauriau catene pentru Romănî, căndfi acești a ’și versau sângele pe siesurile Moldovei și ale României în luptele cu Turcii, ceî maî neîmpăcați dușmani aî na- țiunei ungurești; și acumă âră urdesefi plană nuoă, ca se-i cucerâscă. Insă cătă mirare trebue se ne cuprindă Frațiloră, căndă ne arâtă istoria, câ Ungurii nu eraă atătă de selbateci căndfi veniră a- supra pământului Româniloră, cum fi s’au fă- cutii după aceea maî târziu; pumți-ti putemu dice, suntu maî barbari astă-di cătu înainte de ua mie de anî! — Căci după ce câștigară bătaia, nici măcaru la erau de tolerenjj Ungurii pe acele Pecâtfl însă «ă acâstă purtare Ungurilor!! nu tine maî multă, de pînă pe la 1291. De aci înedee timpuri 1 blândă a cătu cam ei începu a fi totu mai tirano și atătî! cu poporulă, cătu și către alte națiuni, în cătu pe la a. 1437 poporulu nu mai putea suferi batjocurile ma- riloru unguresci, și alergă la arme ca se stdrcă cu puterea respectulfi, cu care îi erau datori domnii pământesc!; și întru adeveră, putea se crâdă cine-va, că marii unguresci voru cugeta cumă se împace âni- mele nemulțămite, prin redicarea releloru a- pesătdrie; ci eî lucrară chiară din contra, șl făcură sfatfi între sine, ca se sterpdscă pe poporu, nu causeie reului. Mițjloculu ceK maii bună la acestu scopu lă-aflară marii u?h guriloru in a nobil Horii Gândii s’arii Romănilori! uniunea celoru trei națiuni d’împreună cu secuii și cu șașh„ fi unita tatarii cu turcii asupra și ar maî fi chiăma lu la acea uniune âncă prq unu poporă mâncătoru de OmenL n’am trebuise ne mirămă, darucăndii yedemu, că se unesce astă-felă Horea unei națiuni creștine asupra poporul iii chsțină, care o nufresce In pace și o aperă îo Ws beW, de atesta ne mirămă. Nimeni au pâte se ne spună relele ciseloru libera trecere transito a trei buțî cu spirte prin capitală, cu destinație a merge la comuna Călugerenî; la d. Mih. Eftemiu, intrarea prin bariera Moșiloru și eșirea pc bariera Beilicu. Biuroulu acciseloru mi-a liberată în acea di> supta No. 155, biletfi dc libera trecere suplii care ad. șef. biuroului comunalfi d-nu M Teodorescu ordonă perceptorului barieri Moșilorfi astă-felă „liberați trecerea prin ca- pitală a trei vase cu spirtu ale d-loru aso- ciațî ce suntă de transit’o pentru districtulă Vlașca." Buțile sosescu la barieră și atătă cestorulă antreprenorului cătă și perceptorulă comunală de clasa I, C. I. Zapolia liberezi buțile In capitale. Ce se întâmplă ? Omenii sosindu la barieră cu carele, declara către impiegațiî de acolo că Ie este peste putință a merge cu doui boi la caru în Vlașca, aă căutată se maî gă- sâscă âncă căte doui, dară le a fostă peste putință în acea oră, astă-felă pe la orele 4 'A venindu la cantorulă meu, strada Moși- loru No 85, (peste diurnă de biuroulă ac- ciseloru ,) aă declarată că le este peste pu- tința a merge în Vlasea, că bol suntii slabi și drumul este greă (fiindu că pioase) In urma acâstia amă venită Ia biuroulă Accise- loră, tacseî fiscului și biuroulă comunală) unde amă găsită numai pe omulă d-luî an- treprenoră câruia i-amu făcutii cunoscută co se descarcă aceste buți în capitală, trimi- țândă asemenea și la adjutorulă d-luî șefă alu biuroului comunalfi pe care pe la orele 7 și jum. îlu găsi omulii meu (a gradină, eu însă comunicându la biuroă am și tră- misfi buțile se le descarce la d. M, Eftemifi, caruia aveamă vândute maî multe buțî și ’n capitale. Pe la 7 ore aflu că buțile se confiscă de către agenți comunali ca marfă de contra- bandă fiindă că nu purtaii biletile de plată. Asemenea m’am adresată d-luî primară aretândă cazulă și cerândă liberarea buțiloră suptă plata tacseî acciseloră, mi s’a respunsă scurtă de D. Manolescu că buțile sâfi con- fiscată, d. primară Insă luândă în conside- țiune starea în care s’află buțile aă liberată suplu garanțiă deșertarea loru pînă ce onor, consiliă comunală va decide asupra inciden- tului. După cumu ve^ă din publicațiune, onor, consiliă comunală, fără se cerceteze cătușî de pucinu, ne găsindă chiară de cu- viință a me chiăma pe mine la acea ședință spre a’mă areta motivele, în basa art. 2 7 din regulamentulă pentru percepere în regie veniteloru tacse, decide se se conflsce acele 3 buțî cu spirtă și se se vân jă în folosulă comunei. Articolu 27 din regulamentă conține „orî ce obiectă supusă la plata de tacsă se va dovedi ca aă intrată prin bariă, sâii prin alte locuri secrete, fără se fi plătită lacsa legiuită, se va considera ca marfă de contrabandă." Ore acestu articlu este aplicată în casulă de faciă ? Nu 1 în chestă de transită este ușii de către d-nil antreprenori aî acciseloru, antreprenorii fiscului și de d. șefă ală biurou- lui comunală, daca persâna care cere trece- rea prin orașă de transită nu presintă des- tulă siguranță pentru plata tacseî căndă lu- cru nu va eși din orașu, atunci aî cere de- punerea sumei căte face tacsa, dacă presintă biletu în regulă visată că au eșită din orașă ia suma depusă înapoi, nu presintă biletu, atunci perde depunerea. Art. 127, din legea și regulamentul!! a» supra prețuriloru spirtu ase d>ce, dâcă la eși- rea din comună a beuturiloru în libera tre- cere se va găsi vre uă lipsă din câtimea a- cestoru beuturi recunoscută la intrare, con* ducălorulu va achita taxele asupra lipsei con- statate care se consideră ca vendută pentru con- sumațiunea locală, astu-felă se urmâză și în tâtă Europa. In mine daru avendu încredere atâtă d. antreprenoră aî acciseloră, d. Antreprenoră ai tacseî fiscului, precumfi și d-nulu ajutoră șefă biuroului comunală, mi’a liberată bi- letu fără depunere, saâ ivită casulu care vi l’amă citată, care se și pâte constata nrin- tr’ună procesă verbală, astu-felu darii, d-loră, eșle a primi tacsa âru nu confiscarea mărfii. Gâsescu daru ca onor, consiliă alfi co- munei s’au grăbită în decisiunea ce afi pro- nunțată maî alesă că au avută rolă (de juge et pârtie). Astu-felu este faptulă, și creză de a mea toriă alfi aduce la cunoscmța pnblic”bii cumu s’a petrecute, case judece, âru . ă ii v> ’.-.uta prin canalulu justiției. Primiți, domnule Redactoru, încredințarea osebhc; mele stime și considerațiuni. Lazar Sima, INSERȚIUNl ȘI RECLAME. Domnule Redactore, In stimabilulă d-v. d*ar!h cu data de 7 și 8 ale corinteî,. se publică de onor. Pri- măria, vânzarea a trejbuțî cu spirtă, ce dice' că s’aă confiscată: im! permită, d-le Redac- tore, a arita publicului modulu confiscării, și ve rogu dară, se bine-voițî alfi însera în co- lânele cjiariuliii d-stră. Ca representante asociațiuna de spirtu, la 23 luliu a. c. am cerute de la biuroulii ac- www.dacoromanica.ro ^4 ROMANULU 1 4 iAUGUST 1886. INSTITUTUL A. TABACOPULO 8c 4cre în acestu Instilutu ună 8'h!lvernOrflpO^BᵣP en cuădecă bine limba francesă Totă-uă-dată se a- nunciă cu onâre, că de la 16 ale corenteî luni bu începă într’osu re- gulată Icoțiundfei A «c adresa în Casțlc Banovu^Sțrada-CoUcf No 44. No 382 f 2^. SNUNNCIUi Șub-semnatulă, după lamă est? c'uncscută Onor. Pu- blică, încă din timpă îndelungată s’a silită ca Institutul® seu de bă- , T :-------------------------------- ețî se fiă de modelă. Tinetele mor raiă ce nscepta de ia -unu țravaiiu eu asiduitate, cu cca mai viă mul țămire le tnlege pe fiă-care dUcăcî vede cu măndriă că toți junii, din- tre earî unii acumfi au ajunsă în vîrsta matură, ocupă în feooietatb po- aițhjiiî strălucite, suntii, totu d’a-una luațî ce osemplq de modalitate, in- strwcțrane șL educațihne și facă 6- n&M patrieî Cândă cine-vai ajunge a -avea ună aseniiîie ssucccsă orl-ce recomandați! punții de prisosă : fap- tele au uă elocință covârțitâre. Cursurile dundă ars jincepmla 1^6 a^a eorenteîj țogă pc toțî d-nii cc voescu «’mi încredința cresecrea eOpîikrru d-lo?ă a grăbi aducerea loru «fi li\ ^iuaq fiesată băiații se potă intra în lucru. Sjudiclc ce sc predau țn acostă Institută suntu pc lîngă cele din clasele, primare, )imbele r cllenă și francesă; $ră pentru tinerii co ur- m'dijă în Licee cei maî eminințî re- petiteri. Negreșită că pe lîngă aceste învățaturi, ce înavuțeseu spiritulă cu cunoscințe solide, f ,rmarea inimeî, —rt-----------——_— «dcciU înobijarca ^enlimenteloră, nu va fi maî puciu îngrijită, aci maî cu adină -trsbuindu a se aplica cea maî bcruțiuldBă atențiune. Câtă des- pre CBoreițiele corporali ele voru fi impuse, utilitatea loră fiindu necon- testătă. Afară de «cestea localulu. propriu pentru institută, coprinde săli tipațidsă, luminuse și bine ae- rate ; curtea destulă do măreț tdte, în fine, concură pentru ca copii se aibă uă Jocbință confortabilă. (1 ’ Directorelelnstitutului, D. Apostolatu Subuibin Archimsndrilu, Strada 8-țiT Apostoli, No. 25. No 380. LALIBRARIÂSOCEC&C,E Calea Mogoșdeî, No. ? In editura nâstră aă apărută : ARITMETICA Theofctică-practică de G. EUSTATIU (a 3-a odițiune corectată și înavuțită) pentru Cla- sele 3 4 primare ți l-iu gimna- siale 84 bani. de G EUSTAȚ1U, cdițlunca a 5-a 1 leu 68 banj. CHRESTOMATIA ELLENA, de IOAN COLOIOTIDE, edițiunea 2-a ■considerabile înavuțită leî 4, No. 385. 6—2{, iHtnsa eh* l¹ TRS A VÎENEI jiu» >9 'August^fo i» tal Mii tiluqiiS Metalice 58 40 Naționale 58 60 Lose....... Creditulu...... Acțiu. bănce London.. ....... Argintă....... Argi. în mărf. Ducațt l....W.. . 62 20 . 83 80 731 21H — 114 95 112 50 6 45 NUMIREA PRODUCTELOR Grâă macâf î cui- L ”, . ?!. f’ V „ eărnăă „ I» ’ .. Ui Secară...... Porumbii 1. OrȘă......R. Ovesu. Meiu......... Raplță./... MOHA TO >^8": Anu 1868 ■i i aP- GALAȚI. 21 Abgust BRAILA. 24 Augustu GIURGIU. 20 Augustu CORABIE ți VAp6bK- GA. BR. uu chila leî f ~ 250-260 230 - 235 200^210 arnăuțu ghiccț^..^ ȚȚV“............. ...........Țvrfr'’ »>• »• »• •i«\ • «iiL «k •• • • . ••• 152—153 140- 145 165—175 118—130 mi i 77 — 6G 51- 'IgCPllA dt I fi’ h «i : ¹ UA JUMETATE MILION DE CASCIGATU i im iu a 63 / / i . Corăbii sosite încărcate , „ deșerte... „ ' pornite încărcate ,, m deșerte- Vapâre sosite.............. „ pornite.............l..... Șlepuri pornite ți în- cărcate la Suliu»•»••»••• . „ îi UA fi unit o 'ti n - tfl ij i? Li), l-iu fiă cărbî lune se voru face tragerile MAREI LOTERIA DE BANI, garantată de guvernu. Suntu loturi magnifice de câștigată, anume, unulu dc 500,000 franci și altulu de 400,000 franci. Apoi alte locurî secundarie de 80,000.— 40,006.—20,000.-10,000 ete. fraucî. Ună bilet! pentru Una din aeeste trageri costă numai 20 franci, trei bilete costă 50 franci, șdpte bilete 100 franci.-r- Aceste titluri se opținu trimițanduî prețulă în bilele de bancă, cupdne ete: la Casa de Bancă a D-LUI CHARLES HOLLfi LA FRANCFORT PE MAIN. ?OuTnCRU'TUMU. Buletinurile de căstigurî voru fi espeduite .fără chieltuiele pc de dată cc se^ori face tragerile; :oâtu despre sumele câștigate, ele votu fi plătite pre-tutindenî în numerătdre, BB AV1S IMPORTANT PENTRU AGRICULTORI Mușamale marî de Kautșuk recunoscute ca celă maî bună și maî sigură, apărătoru a șireloră de grâă și a orî ce felii de producte agricole, mărfuri, mașine etc. contra ploiloră celoră maî marî. Aceste mușamale, de uă invenție noue, primiate la expo- sițiunea universale din Paris și la eee, agricolă din Pesta sunt preferabile ori căroră altora pgmtru superioritatea cualitățeî și pentru soliditatea lor fiind lucrate cu kautșuk și cu ulciă. Probe sunt depuse la comptoarulă D-luî Mobco Ascher, strada germană, vis-avis de direcțiunea Telegrafo-Postale, care singur priimesce comande pentru tâtă Romănia cu preciurî ficse. No. 257. Tt!> ' fe IU S OIRMIMI j ă cote de la Prefecture de Police | | CAVIAR dAstrakhan. BIERE DREHER de Vienne, en bouteille. HUILE VIERGE de Provence LIQUEURS- et. VINS etran- gers FRUITS GLACES, au Sirop et â l’eau de vie. [ BONBONS, CHOCOLATS et THES. etc. etic. - , .8111 - ( Nc 368. 6 —3■ K KC® A BAPTISM,VIS1TE,CUNUNIE Șl ORI CE ALTE BILETE DE INVITAȚIE ȘI MORTE EXPEDITEURS et COMISS1ONAIRS A. MATHIEU WALDNER & COMP " 32 Boulervart de Strasbourg PARIS. IS ■ Se recomandă pentuu orî-ce Espidițiă ți Comision în article francese atâtu pentru țâră câtă și pentru străi- nătate Comandele pentru Romănia se priimesce la Bu- curesci de cătră domuu WILT WALDNER, Strada Germană No. 8. Pentru ună serviciă promptă șt solidă garantâijă, re- 8—3d. —. Casele după calea MogoșdeT, subu No 50ₛ vis-a-vis de Pa- sagiu, în care se află Otelul^ Lazăr&,TșiJcare se compunfl de ¹ 22 odăi susă 2 prăvălii în fata Stradel ce 4 odă^ 1 bucăfâri®,^ cil doue cămărî- 1 pivniță, 2' : beciuri, podft peste tbtă casa, grădină și cu basin de apă îa mijloculâ curții, avândă aseme- nea atâtă odăile de susă, câtu și cele josă cumă și bucătăriile, machină pentru scdterea apel, se daă cu chiriă de la Sf. Di- mitrie voitoru. Amatorii se potă adresa în orî-ce vreme spre a le vedea și a se înțelege' cu sub-¹ semnata care locuește in aceste CASE. TEODORA M. MASTICHI. Ii on lONE^CU r 2 2 2 iHUltl fiii 3$ 12 ' Hi 1 — I v au tll '1 -ui iibdfiO i llecomandâ Onor. Public precum și domnilor Architectî • . ■ ;; ■; CIMENT ÂBEVERAT BE PORTLAND GAPAKTAT precum șl diferite COLORI frecate și ne frecMe cu uleiii, LLEW flertii și ne fierții pentru Colori ade- veratii englezesc». Diferite Lacuri pentru datu lustru la ori-ce obiecte, și a se usca îndată precum »i CERLEALA de scânduri garantată. Prețurile suntu fdrte modeste. F1LLEANL et LONESCU FlfflffliJL CUTEI : : dd 1 o '• MAGASINULU IOAN ANGtlELESCi FURNISORUL id j - fii I DOMWESCV , ,».ra ¹¹¹........ APE 4 IMERALE ¹ 1 1 Recomandă înaltei Nobilimi șl Onorab. Publică, că amu primită uujî maro asortimente de Ape Mi- nerale, Franceze și .Germane prâspete, umplute din luna lui Maiă, Sare de CharJsaad, dc Vicjii și Sgre de Mare, Pastile .de Vichi,. de Gleichcnbcrg etc. VIGURILE .9 Anunciă că aă sosită ună hpfi transportă de Caș- cavalu adeverată de Penteleă și de cea mal bună calitate.¹ ¹ ¹ ” ¹¹ Tolu-uă-dată recomandă înaltei Nobiliml șl 0- or. Publică, ■Vinuri negre șt albeₜ dulci și sti- f6se, vechi de 6 ani și de cea mai bună calitate, așa In cătă celoră albe cu dreptă cuvântă li se pâte țjice, vinuri de Rhin și celui negru de Bordeaux, ; 1 U 4/; Colori de totfi felulu, frecate cu Uleiii și ne-fredate, Uleiu fierții și LacurT db totfi felulu, Culori și Pânt^ă pentru Pictori. ioan anghelem;.' mu ' ; .... -3S i luiiiuid fii ab L'lL'W H1E J i Tipografia C, A Rosetti. Ștrada Colței, No. 42. . '1H.JI! .V 1 '1 www.dacoromanica.ro