8&3 anui.u alu doue-spre-decile VOIBSOE ȘI VEI PUTEA LSI X. LeL N. H ,’w — IT1LE 48 DISTRICTE 58 rs sfcsR lon( „ 24 „ 29 fr tbrI ldn! „ 12 >, 15 rmiLOsi „ 6 >> USC gSRMFLÂRD 24 BANI pe*îtbu paria fe trimestbc ff. 20. UNTBU AUSTBTA. • FIOB. 10 VAL. AUST. ADMINÎSTRATIUNEA PASAGIULU ROMANU No. 1.- REDACTIUNEA STRADA COLTIA No. 42. LUNI—MARȚI, 12—13 AUGUSTU 9W ----— --------- LUMINEZA TE ȘI VEI FI rxNTBU ABONAMENTE, ANCNțlUBl Șl HKCLĂMF A se adresa În bucubkbci, la administratiUnfi ZlABTTLVT TN DISTRICTE LA CORBSF0ND1NȚIÎ DlARlUltl Șl FBIN FOSTA. - LA PARIS LA D. DARRA3-HALX.BORA1N RUE DE l'aNCIENNE COMEDIE. NO. 5. ANUNțJ URILE LINIA DE 30 L1TEBK ... .40 BANÎ 1NSERTIUNI Șl RECLAME, LINIA 2 LEI HOU SERVITIU TELEGBAFICU alu rohamli i. PARIS, 22 Augusto, Diariulă La Patrie publică, câ Imperatorele Napoleone a primitu Joui la Fontainebleau ped. Dumitru Brătianu, trimisă cu misiune relativa la juridicțiunea consularii în Oriinte. Imperatorele Napoleone, adaugă La Patrie, î-a făculu primire bipe- voitâriă ș’a aretatO unu viO interesO pentru România, și simpatiele sâle pentru Princi- pele CarolO. PARIS, 22 Augusto Monitor ele pu- blică numirea Marchizului Bonneville de am- basadore la Roma, a vice-comilelui Lagueron- niero ministru la Bruxelle ș’a comitelui Cau- minges ministru la Berna. pianele englese discută alegerea domnului Grevy, republicând în departamentulu Jura, ©iarielc oposițiunii se ’ntrunescO a da mare însemnătate acestei alegeri republicane în pro- vincie fiindu cea d’ântâie care sa făculu de la 1852 și flindu-că maioritatea dobândită a fostă mare. Se crede că prefectulu departa- mentului dc Jura va fi destituită. PARIS, 2 3 Augusto Diariulu La Patrie anunciă că Principele Napoleone a primitu in auJiință pe d. Crezzuiescu și i-a espresu sim- paliele sele pentru România. Principele Na- poleone a rugate pe d. Crezzulescu a trans- mite principelui CarolO i^ultărnirile sâle pen- tru Albumulă romănO ce i-a trămisă. în stare respectai i.c și cuviinciâse și celă după urmă locă de odină alu soldațiloră noștrii. Monitoriulu de eri, publică doue circu- larîe cătră Prefecți, ale ministrului de in- terne pe cari le reproducemă mai la vale. Aceste doue țirculare, fârte mici în aparin- ță, suntu în fondu cele mai bine-făeetârie. într’ună ministrulă de interne spune Pre- fecților ă că Măria-sea Domnitorele i-a ordi- nată a-î presintă uă relațiune esaptă despre „căile proieptate, acele ale căroră studie ș’aă terminată precumu și lucrările deja efeptuate, “ și cere ca dd. Prefecți se dea ministrului a- ceste, sciința ca și dânsulă „la rîndulu seu, se le supue înălțime! Sâle.“ Abia acumă Românii aă începută a înțe- lege ce suntă căile de comunicare și pâte că chiară acumă nu toți înțelegă âncă pe deplină marea loru însemnătate. Pâte că chiară acumă nu toți comercianții, nu toți agricultorii înțelegă pe deplină că lina din causeie cele mai de căpetenie a rieprospe- rării comerciului loră a fostă lipsa de co- municare, și că cu cătă ele se voră îmulți, cu atătă, și ’ntr’uă progresiune geometrică crescentă se va mări averea loră. Domnalu Româniloră a înțelesă îndată cau- a reului ș’a întrebuințată, în tâte modurile puterică și bine-făcetârea inițiativă ce-i dă Con- slituțiunea și malta Sea posițiune, spre a ne face pe toți se ’ncepemă a înțelege, a vedâ ș’a cunâsce, ș’astu-felu Camera in unire cu na- țiunea votă căile ferate și căile vicinali. Circulariele ministrului ne spună însă că >n acesta ca ’n tâte, Suveranulu României, nu-și mărginesce inițiativa In a proiepta numai imbu- netățirjle materiale și morale, ci urmâză necon- tenilu a servi dc lumină și dc îndemnă penii tâtă națiunea și d’acea-a cere ca guvernulă se presinte necontenită și Tronului și Națiu- nii dare de sâmă de tot ce se face. „Măria Sea, spune ministrulă prefecților In adoua sea circularie, „mi-a pusă îndatorire, în acea din urmă revisiune ce amă făcută distripteloră de peste Oltă, ai face cunoscută înaintarea culturei pământului, starea recolteloră, lipsa sâu esistința epidemieloră sâă a epizootiei, starea serviciului sanitariu, a învățământului publică, a lucrănToră publice, a posteloră și a telegrafeloră; dacă contribuțiunile se plă- tescă cu ’nlesnire și n casă contraria cari suntă causeie Impedicătdrie; dacă tâlhăriele s’au curmată și ’n casă conlrariă ce mâsuri s’au luatu, și ’n fine dacă suntă nemulțu- miri intr’unu distriptu, care suntă, din ce causă provină și care este remiediulu." JPentru câ scopulă ce urmaresce capulu Stati’ilui se fiă în adeveru împlinită, minis- trulu. găsesce misâ ^e¹ și începă întru înțeleăulti legel Celei draconice din 1843p w Brutali^teĂ U dâre espuși MpMiațiî d4 Lățitina-Htate Română fete âimjîtă de cătră națîtiri^ eu a- Jătti mal amarti, cu cătti locuiti lorti e^te ocupau așiă’^l^e cătră uă mul- cestiunea acâsta servesce protiv- nicilorti nostril, de rmă politi- căj — și fiindti totu-d’uădată șunti actti, istoricii, este de trebuință a o teproduce și noi - în Ri-mănulă sprâ a da astu-felu protivnieilorti nostril Ocasiune de noue atacări în contra nbstră, — 'tew pentru ,cșle ce credurămu .^cumă 9 ani |ță era dreptă. și bine a facp pentru Iș^aelifi. Spre a .areta câtă agi foștii ‘ de simțitpru semnelort! âe frăție ce ne ați dată,, n^ a, altă putere d’uă cărnii dată, dqmnțile redac- tore, decătu a te ruga ^e publici în fdia dn- mitale acbstă epistolă, car uă mărturie a sim- jjmenteiord mele de frăție și de. recunoscința pentru Israeliții comunități din Bucuresci și din Rusciucii.. Spre mai multă Șicredințaro, pe sjnperila- tea sim^imântelori! njețe pentru, voi, dămă voie s’o spuiii acț, că ’ntpe Israeliți și mine suntă maî multe legăminte (țe simpatie. Omulă în care am găsiți! pentru ânt^ia dră întrunite, inteligință,.. iubire, virtute, de- vbtamenti!, patriotismil, și’n cifjmea șea simfi- ntentulil ă totă ce este uiare, frumosu și no- bile; omulu cai-eîe m’a făcutfl a cun6see ș?a siliti pentru ânfeia ^ată amicia, acea tră- desce d fmputerniteză o sfințesce, și face din omulâ acela unu eroii uni! martirii.. — Omnlă care m’a iubită șî I’am jubit^i ți t < pîăriulti Isrhelit^lă No. -5, reproducândti cliîe i^ișe de Rom^nulil³ în pri^infa Isradițilcrih, republică și epistola ce l-’a ibstti ‘a- dresatft I 18'57, TI Mai i din citat Ț €5* K- Bibsetti,¹ și cârd ăa pulâlicdtti afund! în I^^aelitulu. Aițea epistolă, avândti dre-câre interesă po- litfcti,r^- mai' ei; sâmă acumu căndti cu care prin puterea iubirii ajunsesemfl a- vea ua singura cugetare, uș ^ingura așpj- rarc, uă singură țiată^ uă singură dorință și numai doue animi, spre a ne p/ftea iubi mat multu, era unii fiii a lui Israelp. ^șciOl fratele rneii Ițas^ntijal cândă patria mea v^ putea se’g dea cununa de martiră ce-a'i con- cb'îk-o tiu sângult) teă, darii șciu că toțî Ro- mânii ț^-aiî riilicatăJ ună altarii în ănima loră și tiă %âmiă^ia jta ya avea totă-d’auna în mine uite â’ate ^deve: rată. Biblia, car jlo profeyloră, cântările lui Ete vidrOetam “învață de¹ riipîîă âiită ; ld~ămă Wvețâtă.. Dhmne^euiă inefil mai tdte ferite 'boțul ări^nîelti fc petrqceg mă cu capului -l iriowijj Cmw»h pe genuchu maicei mele; sa ea mângâindu- me ușorii și dulce cu mâna ie de mamă îmi spunea istoria popolului luî Israel pînă e adormeamă repeîândă în minte mi faptele ermloru ș’ale martirileră voștri sW ^îc^ndrt după dînsa ca uă rugăciune de sera „usm se'’imba mea de te voiă uita, uă patra mea’. “ , După ce am intrată In viața politică am găsită mai multe punturi de unire între is- toria lut Israelă ș’a RomânilorQ, și de la 48 înedee, eă unulă celă pucină, tfăindă ca și voî pe pământulă esilului a trebuită se re- trăescă pe tbtă ^iua, ca și voi, vidța tre- cută a Româniloră, spre a me întări pe mine prin' pute ^ulă âuSetă ală României. Ga și voî și eă am îiun de biruință a Ma- caveiloră Români, țjiua îegitoră, precumă și tjiua sdtoblrei Templului', și fel și voî aș- teptă 'suptă cortă, pe terămă străină și cp „credință nestrămutată,“ cjiua cea făgăduită. Insă ceia ce m’a factită a admira ș-a iubi și mai multă poporulă lui Israelă, este căm „elă celă d’ânttiiă“ am găsită „unitatea/ ună singură Dumnedeă, ună singură Tem-, pin. „Libertatea" gonită din India, din Per- sia, din Egipelu găsi ânteiulă iei asilă pe munții Iudeii, La voi amă văzută pintru prima 6ră că capii națiunii fură cei ce o scăpata fie straintL La voi profeții comu- nicau d’a dreptu cu Dumnezeu fără trece prin țemplulă- Israelă din biblie recunoscu ca frățe ală seă pe Ismaelă dară nwi tinde mâna; îi este de ajunsă luî. Israelă a păs- tra jn templu seă acelă depositu fără preță alu ^UBjtălji^ ce lumea ’Llii va cere în ge- nuchî. Libertatea trecra apoi în Grecia; își întinse ună minută aripile ,și pe capitolă. Insă cândă Roma deschise, ușile străinului, și începu a înveța limba elenă, Românulu strigă in grecesce suptă pumnal-ulă lui Bru- tus;.... libertatea pătrunsă de d re ,qjde în amfiteatru... crucea de lemnă, apare în co- liseă între lei și leopard și.... Lnperiă, circă cea cetate îmbătată de sânge gade în pul- bere.... . io u inî im .i n t Se ne unirnă dară, frațiteu, și spălăcii împreună cu lacrăroile nostre ranele trecu- tului, se ne punemă împreună cu frății, de- plină și cu credință nestrămutată a rezidi din temelie templulu unității, ală dreptății și ală ':ertăyî pe ăllariulE căruia se junghiămă tâte eresurile, tdte nedreptățile și tdte pa- &mele cele "rele cc furâ causa principale a suferințelofă nâstre. 0. A'. ROSETTÎ. at *1 Israeliudii Romană, repliblicăndti aefetă epistolă, o ’nsoțesee .cu urmă- toriele linie: „N’amă putută citi a^stă epistolă fără se fimă mișcșțl. O!' de ce nu ne-amă mănți- nută, în acâstă apropiere a ănimelârăt ge asvdElimă -departe de noi filele dorsrli și ogele p măr ieftinei, și^rintrhă îndrăsnâță des- fășurare a aripHoră, se ne redicămă ănimele -la aâeă înălțime morale, unde privirea de- vine mai limpede, unde amorulă devine maî sinceră; .și unde flama simpțimentulul, care luminări cugetulă, aplanezi dificultății^, și chiarți politica. “ • i» LI ■ ' , £ Jb JIU --------- — 1.1^ ' VW/ O.. ■ C rWstari: citea toți Hinh prefecți de județe. . . ¹ î JL *■ UI ‘ Domnule prefecții, . înălțimea Sea flomnitprulă^ a\țăndă ună viu interesă pentru activarea JucrșrilorC reT subi de unire îqtrp vjeța d’aci și^ea vijțdre, ^al*ve Construirea șoseleloră județene, și acea, rază ăumneijească care ^ândjj pătrunde! cbmunali, ’mi-a ordonați! se ve ceri! rela- ta ăn.Ma unui mu o luminezi o local- V^nî despre caile proiectate, acelea ale că- desce o feputerhS o sfințesce, și face ⁸tudⁱr precumă și lu- ■mi-a ordonată se' ve cerii rela- r6ră studii' s4i1 terminate, precumă și lu- crările deja (efectuate. Grăbiți dâră, â-ld pre- fecth, amu Înainta unu raportă cu I6te a- ^eite teiinfee ca și C'ă, Ja rânduit! meă, se’hl supui Inălțîtaiî Sâl». i4otftd, d-lc prefecții, de acâstă ocșsiune te ”W- amintescă ca din ipteresuli ce pbrta Âuguslulă Nostru Suverană căiloră de comumcățiunp trebue se ve petrundeți de im- portanța Jbh”i șt se puneți pa mai mare e-' hergic ^nltu c’a țfra fiă înzestrată cu ele cătiî rnki curdidă. doifihulo prefectă, Încredințarea ttebHri mele⁻ tonsiderațiunî. o Ministru iecrdtaru de Stătu, Ja departamentul!! de interne, Z. C. Brătianu. o. N 1 ■■—I -i~r~i—t r ' ¹¹ nii# Circulară către toți d^niî prefecți de judecie Domnule prefectă, Din revisia ce am făcută prin districte m’am încredințată că, fără uă comuuicîre imai d6Să și maf permanentă tntfd adminh- trațiunile județene și cea centrale, unele din serviciurile publice cadă în lânge^ire. Reyi- siile ministriloră’, ar fi, negreșită, mi^locuia celu mai directă pentru a așe^a acestu-firii de comunica^ între administrațiunea supe* riără și cele secundare; însă, întrună i gimă parlamebtariu, ministriloră nu le re măne, timpă ca se lipsescă desu din capi- tală Pentru a rernedn dâră la atestă nea» junsă, amu chibzuită a. regula da de acumii înainte se ’mi adresați, în cea din urmă Dii- minică a Că cărei luni, căte unu raportfi despre starea fiă-cărui ₍serviciu din djstrjclii, precumă și despre situațiunea intdreselovii celoră mari ale disirictului, asuprti cărora trebue se se esererteze supraveghiarea gu- jernulw. Așa '’mi veți face cunoscută I îna- intarea cultureî pământului; starea, recol^- loră, lipsa sâă ființa epidemieloră săy a o- pizooliei, deca serviciulu sanitară este satis- făcetoră, mai cu osebire, în privința vacci- nării copiiloră, starea învățământului pubiicij, a lucrăriloră publice, atătă națiunalî cătG iji districtuali; dăca împlinirile contribuțnmiltfi'u se facă cu înlesnire și, în casă contrariă, cari suntă căușele; dăca tâlhăriile s’au stinsă și, la die contra, ce măsuri s’aă luațp; .sta- rea posteloiră și telegrafeloră, și, In fine, dâca suntă lemulțăiniri 8n acelă district®’, natura loră, causa și remediulă₀ Acestea suntii., domnule prefectă punclurile principali cari trebue se facă obtectulă raportului d-vdsți^ ără restultt îhî lasă la esperiința^ și perspi- cacitatea d-vâstră de care a’ți dată, pînă a- acumu. atâtea, dovedi- ᵥ. ........ Aceste sciințe me voru (pase și pe mine în posițiune de a fmtea face ună raportă, că- tre înălțimea Sea Domnitorulu, care pusă acestă îndatorire înainte de a me porni In cea din urmă j-evishme ce am făcută flis-, tricteloră despre Oltuj Primiți, d-le prefectă, Ihfcredințsrea ț tei mele considerațiuni. k-Ministru secretar de State*’’ la departamentală de interne, £ f_, C- Brătianu- ’• .Ih ¹¹ . • V jpe lângă depeșele inserate îît -fbfefcaH^ tulâ de erî, la cestlua&a copâld isradite₀ de Ta ti'.¹ agtaîe¹ WmănîJ de 'la Belgrad, șe₆₁p[ojicah D-lui ministru 'Eterne D aⁱ- ' Belgrad''” ta urma ‘r''ⁱțiunilQră poliției pe cari Ie awă depe^uip și rectamalmniHrU rud^- joru copijeh ijfnistQriulă de. aici •••a -adresată hcesțgi agenția uă notă afiiisaHaiî că -feta este a lui Isșc și că- vorbesce puciml gr^ ceece, -doica sca fiint® Grâcâ. AJbmm a p®3 nitu făta din Gonstanîipopole cu fratele lui leac Misatem,’ 'care îwocsb'c® locutadS- tn Belgrad cu secia sea și fiindd aapusfi serbă. iSuntă invitetă h i^gVguvef îiuIă se libereze pe, MMșm -W feta și se iMk¹ plecarea șj t®:®re% lulh puh b nb? rI —“ >i ' . JPSTIȚ1E. — Prin decretă cu data 2 Augiish curent, se otărasce cii^iq creditul de 5Q0,®0D -leî, deschisă ministeral^ de flnance, prin le .gea din 1'8 Wiîi, 'penW facerea mbneri de argintă- și ararea unul stabiiimentu ae taiată bani, se va plăti tei șăse mii pentru chiria localului, tn ©sire urm&ă a se transfera can-¹ celaria rninisteriului justiției;, pe. ună anikși trei lunî, remânândă ca suma 4,Ș00Jej, chiria pe Ună ană,'ce trebue se se pl^tăscâț acumă, conformă contractului, prevedăndu-se to proiectulă de budgetă ală minlăteriului' justiție^ j?e esercițiulă vjjtoră, sete IfquMeze’ în urmă între arabele gcestteministere pentru' insulă fățută, , ₄ nă । . ni (*Monitorulfuf j : / i UA nW Ni se cere publicarea depe^ id« 3 mai la vale, ,yuâ publicămtiBCU ati 'cu rarea ca e^₍ exprimă siinjițunav; tele tufalorti Romăq^orti, căcfeinu voimti a nupți RpQîâul căte-va. inti dîvid^ pentțțj jiimâctiu nud^este sacru.' . . ii idișeiaj Rămnicu-Seratâ:-¹" ț MARIBI SUE DOMNITORII ROh'M. Măria Tal |ₑ fₗ ᵤSfᵢ|M Din ori cc parle yoi^ă Injtor^c pocirile năStre, vedemă pe omii trăindă ^'soc^lăț’ și Jn capulă acesiă-jWcietățiii» puialBieare www.dacoromanica.ro G. Vernescu, C. G. Ștefan, Sandu Enescu, I. Voicu, C. Mihăescu Băcanu, B. Gligoriu, M. lonescu. L G. Muntânu, N. Teodorescu, V. Gojanu, Tâuase Nițescu, G. Constantin, I. Asănăchescu, C. Moșescu, Sava Gheorghiu Neculaiu Marinescu, I. Enescu, G. Mănescu. Dj lordache I. Stoenescu, M. Farcașă G. lonescu, L Olărescuₙ I.' Nicolau, L V. Ar- buzescu, R.N. Văleanu, P. Gheorghescu, Năs- tase Stăncescu, St. Oprescu, G. I. Dimăn- cescu, I. Dima, St. Grieroriu; I. Gheorghescu, Tache Petrescu, C. T.udorescu, Scarlat Pîr- vulescu, lorgu larca, T. Teodorescu, T. lo- nescu, lordache Bî^u, M. Dimitrescu, G. Ga- vrilescu, Al. Dimitrescu, Anton Stoenescu, G. Gheorghescu, Dan Iones:u, loniță Zisu, Gheorghe Obreja, Vasile Teodor, Gheorghe Caraman, I. A. Stefanidi, II. lonescu, Con- stantin săvuiescu, C. Manoiache, Ilie Vasi- lescu. Dumitru I6n, Nicolae lordache, Mihaiă Grebănașu, Oprea Moga, Dumilrache PastiesCu, Alecsc Bantca, I6n Moșu, I6n Simionescu, G. Simionesra, St. I, Lefteresou Aron Popescu, Vasile Vla^ă, Stanciu Diana, V. Nicolae, Ilie Rusu, I. Ghețu Dan, V. I. Adamescu I. A- damache, G. Pungescu, L I. Bu^atu, Spi- rachc Pastiescu, G. Ivănescu, Ghiță Nicolau, Constantin Bulândră, Protopopu Ilie Iconomu, Preotulă Șerban lonescu, Preotulă Oprea, Preotulă Nicolae, Preotulă Mihail Referenda- rie, Preotulă Gheorghe, Preotulă Ștefan, Va- sile Dascălu, Diaconu Radu, Preotu Panait. ROMÂNIA Primăria comunei Râmnicu-Seratu. Acâstă copie Cindă conformă cu origina- Julîî, seJncredinț6ză. Primară, C Vulcan. No. 971, 1868 Augustă 5. Je .guvernă. Foimagbvmiământului ava- riatei pretutindeni dupăcirconstanțe. Ori care fl #r^fl Insă forma guvernământului, trebue a ■■se supune luî căci nu esistă dreptă iară datorie, nu esistă profesiune fără supunere Popdrele moder e, spre a organisa acestă protecțiune aă precisatfi și formulata drepturile loru, printruă ’£lege fondamenială numită constituțiune^ care le garanteză drepturile cu obligațiunea de •datorie la supunere, spre a menține ordinea în societate și spre a apera în afară inte- resele aratului. Astă-felă înțelegemă noî Măria Tea con- stituțiuneai pe caro Națiunea Romănă ș’a dat-o fiși Măria Tea aî bine voită a o sancționa și promulga la 30 luniă 1866. Nutnțclegemă Insă eă avemă dreptulă iîimitată de a co- mite reulă in societatea nâstră fără respun- ,dere, căci acestu factu nesogită ne-ar con- duce a proclama unu dreptu contra drep- tului spre a întrona anarchia. Avemă drephilu după constituțiune de a •esprima prin presă, prin întruniri publice, ,,wpiniumle nâstre despre afacerile publice, însă nu avemu dreptulu de a insulta, de a ca- lomnia pe miniștrii, sâă pe funcționarii pu- blici, pentru că a denatura adeverulă prin .presă spre a produce desordinea ideiloru în isocietato, constituă unu casă juridică egal- menle. criminale ca faptulă unui omă care va indica cu. falsitate drumulu unui căletoră noptată ^fln va face a cădea într’uă pră- pastie. Constituțiunea ne oblig?, âncă la uă datorie sacră de a respecta cu unu sentimentă religioșii persâna Domnitoriuluî; veri cine nu recunâsce aceste principii pe care se basâză astă-^i dreptulă publică ală Românie^ elă comite crima de atentată la esistință și la ordinea societății. Măria Tal Dacă și la noi prucumă îu alte părți s'aă vedută individe ratecite cari s’au poticnită in rațiune și au alunecată de la linia dato- riei în abisulu crimei, aceslă faptă este e- fectulă atmosferei isolate a viciului, nu este însă barometrulO spiritului și a moralei po- porului spre a’i atribui complicitatea șj soli- daritatea, precumă nici funcțiunea nu con- stituă realitatea în dreptulă positivu. Protestâmă dară Măria Tea cu fota in- dignațiunea contra tutuloru acestoră acte anti- constituționale cu cari căți-va indivizi isolați aă cercată se paralisese actele naționale ale guvernului Măriei Tele, și aă fpștă orbiți de pasiune plnă la crima de a ofensa și per- sona inviolabile a augustului nostru suverană.— N.e asociămă ta tăte cu sentirpentele espri- mate de frații nostii de laj Bucuresci, și ve rugămu a crede Măria Tea„ că acâstă maci- fagtațiune este verdictulu Suverană pro- nunciată de justiția poporului Romănu ptin care condamnă infamia .și aperă vir- tutea. (Semnați), B. Vulcan, G.Mihăescu, C. Fleva, I. Cariade, M. Temceiescu, V. Cariade, D. Gristescu, Rambov, T. Nicolau, Dragnea Iliescu, I. Poenescuț P. F. Robesdu, Gr. C. Vulcan, I. Teodorescu, N. Stăncânu, St. Minoviciu, T. lîliescu/ Ilie lancovache, C. Vasiliu, F. țailânu, Serban Tudorioă, Radu Birjaru, lancu Alesandrescu, L Ulmenu, I. lou, St. Dumi- trescu, T. Georgescu, Mihăil S. Gavrilescu, N. Dumitrescu, N^ G Irimia, L Protopo- pescu, C. Lefte;escuₙ I. Oprescu, C. Sușulea, D. Popescu, fordaithe Bunciu, Radu Grădi- narii, Sta Tâder, JIân Vasile, yN.i Bene, P. Grufwschi. M. Costescil, M. Mosgos, I. Plr- vuiescu, B. Zisulescu, P. Panaitescu, N. Mi- hălescu, M. Gheorghescu, G Prahovânu, Al. Niculet, V. Gheorghescu, L. Dimitrescu, V. Protopopescu, Zăgănescu, G. Constantin, I. Para schi vescu, G. lonescu, N. Gheorghescu, G. Clrovânulc. Zâgănescu, Panailescu, Bu- descu A. BîrVulescu, P. T. Ordăr-escu, C. Nâncuilescu, N. Gheorghescu,. M, Găpjescu. I. Căplescu, N. Gheorghescu? T- Necâră I. Aiesnndrescu, St. DimăncesJu, fj. L Lefte- rejscu, P, I. țțisutesîu, P. Caplefeom A. I. Mâteescu, P. Teodorescu, C. Mateescu, C. A. Paraipan, A. N. Macoveî, D. Dimitrescu, G. Stefăneseu, Teodorescu, C. 1. iStănescu, C. lobescu, D. Băleșlânu, Antimir Gheorghe, V. Vasile, Gheorghe Albu; Gheorghe Nicolae, V. Cuirea, I. Drăgnoiu,. Gheorgl» Popa Pe- irea, Pjryu lân, I. Popoviciu, A.Enănechescu, V. Ion, Niță Pardosă, Gheorghe Constanti- wcu, I. lonescu, I6n Enescu, Alecse Ban- leaț I6n I. Muntenu, G. Vîlciu, Stanică Pa- Diotescu, 1.^ țnrîșși^I. Mănescu, Hristache Aiiesandrescu S. Voicu, P. Popescu, G. C, M nolciopulu, T. laslovaschi, I. Apostoh^-Sava ZisUj Mihalea lân D. Percițânu, N. I. Manea, I. I. Popescu, Sava Musescu, G. Stefăneseu, Publicămă după Federațiunea re- sunetulă de mai la vale ală timpu- lui de deșteptare ală Româniloră de peste Garpați. Persecuțiunile actuali și sbuciumarea frațiloră de peste munți, daă acestui actă ună inte- resă de actualitate. DISCUIfâULt lui S. Barnuțiu din 2—14 Mai 1848 de relațiunile Româniloră cu Ungurii și de, libertatea naționale. Frați Romămiî Oine se nu se închine înaintea tnălțimeî omenesc!, căndu se uîtă la acâstă adunare mărâță, care face se salte da bvcu :ă ănima fiă-cărui Romănu bună și însuflă respectă și spaimă celoră ce nu voră libertatea 6me- niloru, și urăscu pe Români! Cine va pute dice, că Românulă nu doresce uă stare mai fericită, că pe elu nu-lă mișcă nicî vierșulă celă dulce de libertate, nici chiară sentința de morte, care 1 se- prepară in adunările ungurescî? Ce judecați frațiloru’. au dacă presimpțescu rândunelele aprppiarea* vereî și animalele fur- tun? .cea grea, și daca unii omeni îșl spunu mai naințe ehiară și ora morții, uă ginte tn- trega se nu presimpțiă periclulu ce’lă a- menințiă^ ună poporă Intregu se stfe nemiș- cată ca petra, căndă îi bate ora fericire! și ăe tacă ca unu syrCc șP mută, căndă i se trage campania de m6rte? Acâsta ar fi unu lucru în contra naturei și de totfi cu nepu- tință; ănima Româniloră a bătută totu-dâ-una pentru libertate și âcă-î vedemu și acumă cu multă bucuria cumu s’au desceplatu, și cu ce uniune minunată s’au jlegatu, ca nu voru mai suferi ca se-i calce in pictore alte națiuni: ei se adunară cu cugetă d’a-și revin- deca dreptuiite, cari le usurpă ungurii secuii și sașii de sute de ani, și ca se-șî apere de peirea venitâriă acelă dreptă neînslrăina- veră, de cârd nicî Gotulu nu cuteză a șe a- ținge. nici Unuiă celu selbatecu, nici Turculă necredinciosu; âră acumu cei unguri liberali ne-o spunu In faciă, că voru se-lu-to astă-^i tn epoca frăției și a libertății! ■Și cine se nu sâ misce acumă care po- poră se nu s& aprindă de acestu spiritu dsm- ne^eescă, cș anunciă cădereâ serbitutei la tdte popdrele, renasoerea Europei prin libertate? âcă și, Wiena âncă i se închină, și prâ bu- nuță, nostru Imperatu împlini dorința popo- rului, dăndb-i Constituțiune în 25 de ^jle ale lui Prieru; cătă schimbare, ce bucuriăl acumă fiu mai e censură: a pentu amica în- tunereculuî di’naintea rațieloră Jibertății, și patrona despotismului s’a stinsă cu rușine din împerățiă: dacumu nainte nu vă mai ascepta scriitorulfi cu lunele și cu anî întregi după 6re-căte foie, cari le dedesc în măna unui ROMANL’LB 13 AUGUSTE 1868 omoritoru de mintea omenâscă, nici popo- rului nu-i va maî fi oprită a se uita în căr- țile deregătoriloră, nicî a descoperi scăderile guverneloru cele stricătâre fericirei omenesc! nu-î va maî fi pecatu; .privilegiele și mono- polulă voru cădâ, după titluri numai secii voru mai ămbla, legile și judecățile se voră face de aleșii poporeloru, daru nu întrascunsă ci la vederea tuturoră; mișcarea Metropolei e mișcarea a totă împerățieîl Seiți ce schimbare se face și în vecina țâră ungurâscă de vruă doue lune Jncâce. Astă-țjk nu mai suntă legate mănile unguri- loră, cumu credeaă ei că era legate mal nainte de guvernulă din Vieha. Eî au acumă- ministeriulă loru : singură persâna imp’era-' tulul, ca rege, »i mai lâgă de împărăția. Asta însă nimică Uu-i împedeca ca se nu sbore cu răpeziunea vulturului, către ținta doririlorfi unguresc!, către opulă celă mare, alu Ungariei tuturoră popârelord. Ei au pu- blicată, că voră sc reverse bunătățile con- stituțiuneî preste toți locuitorii țerei fără Cău- tare la relig.une aă la naționalitate; toțî lo- cuitorii țerei, ei, -voră avâ voia și ier- tare se vorbâscă, se snie, se se apere și se-și descopere sențimintele în veri-ce țipă legiuită, adecă censura nu va maî fi ci va fi libertate de tipărită pentru toți. Miniștrii Ungariei nu voru guverna țâra numai după capulă și după'plăcerea loră, cumu facă miniștrii stateloru despotice; ci o voră gu- verna după legile, cari le va pune țâra în> dietă; și daca s’ară abate cu guvernarea de la legile și de la scopurile țerei., atunci voru fi respuncietori¹, adecă se voră trage la ju- decată ca și alțî rei, -și voră fi certați după mesură releloră ce aă făcută. Apoi dieta.nu se va stringe numai atunci, căndă j se va pare principelui, ci în totu anulă; și la dietă bu voru trămite deputați numai nobilii și or! căte urbi și sate ca pînă acumu, în dietă nu voru ședea numai comiții, baronii, pre- lații și episcopii, ci voră alege și voru tră- mite deputați toți 6menii, cari voru avea ca- litățile cerute de lege, și acâsta pentru a- ceea fi așia, pentru că de aci înainte toți âmeuiî voră fi cetățianî liberi: pînă acumu numai nobilii și popii catolici erau liberi și âre căte urbî și comunități, de unde urma, că numai acesti-a puteaă trămite deputați. Totu din astă eausă a libertăți! tuturoră, de aci înainte greutățile țerei le voră purta toțî 6meniî, voră da dare toțî și ostași, și voru lua parte la făcutulă căliloru; de' la greută- țile aceste nu vort fi scoși nicî domnii,.cumă era ptnă acumă. Se va rădica ună bancă na- ționale pentru înaintarea, înlesnirea și înflo- rirea industriei și a comerciuluî in t6te păr- . țile vieței de Stată. Dară mai e âncă ună lucru minunată, de care și morțiî âncă voră sălta de bucuriă în morminte, căndu se va : înființa și pe pământulu Ardealului, astu lu- cru e ștergerea iobăgie!. Libertățile aceste mari se voră scrie tâte în cartea Constitu- țiunei pentru mai mare tăriă, și pe consti- tuțiune voru jura șz ostașii. Afară de aceste lâdruri minunate, ministeriulă a mai publicată âncă urtă pun tu : uniunea Ardealului cu țera ungurescă-, ce ferbere si ce tulburare a cășunată în țâră uniunea acâsta, nu e de lipsă a maî spune, ,că o sciu toți, asta însă bine se o insemnămă, ca acâstă uniune nu e nimidu mai pucină, de cătă contopirea., care o dorescă ungurii de multu, adecă ungurii voru prin uniune se stârgă de uă camă dată privilegiile Ardealului, și împreună cu privilegiile se 'stingă pe tâte popârele ne- unguresci, ca se facă din tâtd numai uă na- țiune, care se .se numâscă, națiunea cea mare și tare ungurescă. — Ungurii legă tâte bu- nătăți’e vieței constituționali de uniunea cu ungaria! ei dicu că în uniune se coprindă 16^ și că fără ea nu e cu putința nici uă libertate. Șj acumu uniunea asta e la ușă, ce se facemă? Ca se-mî potă da părerea, cumă se esă aă data gintea nâstră dîp acestu labirintu, în care a băgatu-o unguri!' înainte de asta cu vruă noue cente de ane Și totu mai multă o incălcescu: ve rogă frațiloru da- ți-mi voiă ca se spună maî nainte pe scurtă raporturile Româniloră cu Ungurii, de cândă suntă sub domnirea ungbrâscă, pentru că eu consideră po doue popâre ca pe dom âmeni precumă doui âmeni nu se potu ajuta unulă pe altulu. dacă nu’șî cunoscă linsele, nici nu gfl potu ferr unii de alții dacă nu’șî cunoscă firea șl caracterulu: chiaru așia vină de a MNMULQ ISTORICO ALU ROMAUILORU Pevtrs toții domnii aceia cari aă bine- voită a me onora cu abonarea d-loră la Panfeomlu istoricii, alu Somâniloru sub- se considera și doue pppâre. Dați’mi voiă, ca se aretă, ce legătură este între naționalita- tea și libertatea, cultura, chiămarea și tâtă viâță unui poporă, ca de aci se cunâscemă Ce se judecămă de Uniune și ce se jude- cămă de libertatea aceia, ce ne o promită Ungurii, prețiă pentru naționalitate. O! de v’ar face cuventulu meu, ca așia se sânțițî cel 944 de ani aî umilirii Româniloră, cumu simte sierbulă uă 4* de domneseu, în care a lucrată da dimînețiă plnă sâra flămândă, arsă de sete și bătută! O! de v’ațîinfiorade acâstă ieșinare lungă a națiune! nâstre, Ca și cândă aru fi căciulă numai eri la riulă Ga- pușiului domnulu nostru Gelu! Atunci eu speră că, ia lumina istoriei și a libertăței, va peri și năluca Uniunii, cumu pere negu- ra dinaintea sârelui, acea nelucă ce ne ame- nință mârte naționale după o Ieșinare înde- lungată. Eră speranția nărințiloră noștri cea de una mie do ani ne va areta, ce ceieas- tă-^i de la noi onârea națiune! Române, și ne va taveția totu de uă dală ce se facemă, ca se punemu fundamentă sicură Ia fericirea ginte! nâstre pc venitoriu. (Va urma). ^Federațiunea), Societatea Română de Gimnastică, Arme și dare, la semnă va -avea setată musicaiă Vi- neri la 16 August corentu. ConjHetulă.tmlmțândă acesla, rogă'cu stă- ruință pe toți d-nii 'membrii ai socjetățeî a lua parte la astă serata, avân® a ie comu- nica disposițiuniic luate pentru pregătirea nou- lui locală de dare la semnă pe terâmiilă ce- dată soCietăței de comuna Bucuresci. Totu cil asta ocasiune comitetulă râgă a- tătu pe d-nii membrii a cărora contribuțiuni mensuale suntă arjerlate, cătă și pe acei din nuoă votați în ultimele ședințe ale comite- tului, a cărora listă se publică spre cuno- scința d-loră, ca se bine-voiască a grăbi a- chitarea datoriei d-loră, spre a putea și elu subveni la însemnatele chieltueli ce se cerU pentru pregătirea localului rjisii, care e fic- sată pentru ’/ᵤ Septembre viitoră. In cază de timpu reu, serata va avea locă to cea d’ânteie frunfosă ce va urma. Numele membrilorii votați in ședințele din urmă. G. Persiceanu, Stef. Lespezeanu, G. Misi- nezu, Scarlat Voinescu, Locot. Gussi, Em. Du- covicî, R. Gianelloni, I. Zăhărescu, Alf. Du- hamel, Doct. P. latropolu, Cost. Bolintineanu, Sub-loeot. Boțea, Căpitan Mareș, Doctorulă Chiriazi, So. Popovici ingineră., Găpit. lanco- lovici, Nae Ză^lăriceanu, Grig. Mustacof, Elie Niculescu, N. Rădulescu, G. Rîmniceanu, Căpit. Berendeiă, Cost. Pit'isteanu, A. Papadopolu, I. Floru, Sub-locot. Sebastian, loan Moszu, Alcx. Lupaș^i, Dr. Sergiu, Gr. Georgescu, A. Calguderal, Dim. Rizo, Maior Budisteanu, Toma Tațui, lorgu Gudgiu, G. Tințu, Alex. Romalo, G, Bann, M. Poenaru, G. Gostandin, Alex, .Lupeețm, Cost. Boerescu , G. Ghica , Maior Radu, Maior Mărculespu, Locot. Vlă- doiad'u^ Misculescu, Dr. Vlădescu, Gâoge Su- lacolu, N. Locusleanu, Dr. Iconomu, Cost. Apostolescu, N. I. Sotchek, C. N.'Rădulescu. G. Dobre&cu, G. Bursan, Sub=locot Gr. Geani, Dr. Satzo, Dr, Trandâfirescu, loan Ciuflea. M, Durma, M. Rahtiv? Iqpcscu prop. gen., loan Băiceanul Ghiță loan, P. Nițescu, Ap. ■Ghimpeanu, Gol. Gr. Gărdescu, loan Pală a- vocată, Gav. Grecescu, Cost. Păulesm, Căpit. Condeesou, Căpit. M. Fălcoiariu, Colonel Că- linescu, Locot. D. Călinescu, D. Zotovicî, An. Olneșcu, Ghițescu stenografă, loan Darvari, Paraschev Atanasiu, Hubert inginer, 6. Ca» racioni, N. Dărăscu, D, Marinescu, D. A. An- tofîloiă, Sub-locot. Donicî, Căpit. Petro viei, Dim. R^reanu C^st. Djmltrju, V, Deteanu, N. Georgescu, A. SLati, CiUhoreanu. Cost. Cămpineanu, I. C.'Funtecu loan Bujoreanu, A. D, Holban, C. Simonidi, Gr. Niculescu, D. Teodoridi, Col. Alex. Milo G. C. Pocnar, C. Dimitrescu, Gr. Pandeli, T. Circa, Sc. Bădu- lescu, Pizzo avocată, Alex. Vericeanu, G. Ță- oăsescu. M. Polizo; C. Rămniceanu, Gr. Bil- ciurescu, St. Murat, Boicea Radianu, Lucian, M. Tomescu, Colonel Zefcari, losif Grigoro- vici, Gr. Fălcoianu. 6P semnatulă recomandă în locu-î AlbinaPin- didui, foie importantă șl plină de instruc- țiune, care, în miniatură conține, mai Iotă aceleași materii, pre cari eă amu voită a le trata Acâstă foie se va trămite d-loră a- celora, cari ’mi au încredințată banii abo- nare! pe cari cu plăcere l-amu încredințată redacțiunel Albina Pindului. Acei din domnii cari nu voră voi a primi susă ^isa foie, se bine-Voiască a însciința redacțiunea, și banii li se voru irămițe înapoi; âră aceia cari voră voi a se mai abona, se se adresese aseme- nea la redacțiuhea Albinei, pc care o re- comandă din nuoă. ca singura foie literarie de unde Remânii potu a se instrui. Demetriu N. Preda. PRIMARUL^ COMUNEI BUCURESCI. La 20 din curenta lună Augustă, se va » ține la primărie licitațiune prin oferte sigi- late pentru cumpărătârea a 351 stănjini lemne de ceru de" bună calitate, necesarii pentru incăl^itulă a diferite locale ale servi- cieloră’ dependinți de municipalitate în cur- sulă ierneî. vlilârc a anului 1 868—H369, adică: Stănjinl: 70 Pentru ospelulă comunale. 2 0.5 idem scblele primărie de băieți și fete și cea de comerciă. 30 pentru Casarma Sergențiloră de orașu 2.5 idem Cinci locale ale d-loră Ofi- ciăr! ai stărei civile. 6 pentru Inspectoria generale a guar- dei și. consiliulă de reeensementă. 1 5 pentru cancelariele celoră 5 legiuni din capitală. 3 51 peste totă. Doritorii dară d’a se angaja cu predarea acestei cantități de lemne, suntă invitați se vie la primăriă, în cjiua aretată mai susă la amia^i, spre a se face licitațiunea și adju- decațiunea după regulă. Condițiunile după cari se va inchiăia con- tractulă pentru aceste lemne, se pâte vedea de d-nii doritori în ori ce (ji și oră de lu crare în cancelaria primăriei, secțiunea ad- ministrativă. Mai nainte însă de ^iua licitațiune!, d-nii doritori voru depune la magasia comunei numită Casarma-vechiă căte unu stănjinu de probă din lemnele de ceru ce voră avea, dăndu-!e cu chitanță în primirea d-luî I. Lăs- cărescu, intendentulă ospelului comunale. p. Primară, N. Manolescu. No. 72 45, Augustă 5. mTEmnj PRIMARIU ȘI SECUNDARIU DE FETE. Suptu-semnata am onâre a încunosciința pe toțî domnii părinți, că de la 1 Septem- bre esle decisă a înființa unu institută pen- tru învățăturele primărie și secundarie după programa Ministeriului Instrucțiuni! publice, pe lengă care se voră preda și lecțiuni de musica vocală si instrumentală. Tâte limbele usităte maî multă, precumă: francesa, ita- liana, germana, etc. împreună și cu lucruiă femeiesză de măna voră fi obiectuiă princi- pală în îngrijirea ’suptă-semnatoi. Preciulă "pe ană a unși eleve interne pentru tote o- biectele va fi de 60 galbeni, ârp pentru cele esterne 20 galben!. In acestă institută elevele potu se urmeze sâă ca interne sâă ca esterne. Mâncarea, în- grijirea și uă disciplină nobilă, conformă se- suluî femiWnă voră -constitui ârășî ună altă obiectă principală ală îngrijire! mele Toțî domnii părinți cari voră bine-voi a-mi încredința educațiunea fiiceloră d-nieî loră se voră adresa la suptă-semnata în strada Scau- nele No. 31, precumă și la d. loan Alessiu, calea Mogoșâieî, âră în strada Lipscan! la d-nii frați Alessiu. PARASCHEVA CRAINICU, fostă Directâre a scâlei centrale de fete din Capitale, etc. SE CERE uă institutrice francese seă elvețiană. Condițiile suutfi bune. Domna ce se va oferi se va adresa la d. Soceck librarii. Calea Mogoșdi, www.dacoromanica.ro 690 ROMANULU 1$ AUGUST 1886. M1N1STEK1ULU JUSTIȚIEI In (Jitia de 8 Augustfl,, cândă a fostă termenulă publicată, prm Mo- nitonulă Officiale No. 161, de&se ține licitațiune pentru legatulu a 5,290 condici, de diferita mărimi, necesarie Ministeriulul, Curțel de Cssațiă -și tutuloră celoril-alte auto- rități judiciare din țdră, do și s’aă presentatu concurenți, înse nu s’a gen'asupra Coruptului Generală a Statului, amână termenulă pentru Șiua de 26 AUGUST, cândă se va ține hcitsțjune în pretoriulă acestui Ministeriă la 12 Ore de dimindță. pria oferte sigilate, cdnform art. 51 din acea lege, ConeurențiI suntu invitați, a se ee Și, spre a lua cunoscințiâ, de eoudițiunele acestei întreprinderi. Ministru ANTON I ARION. presanta la Minsitenă îu Șiua 9* O¹'a indicată, insociți de garanții în re- putută face adjudecațiune din ea- [ gulă, spre a .lua parte la licitațiune; usa esagerărei preciuriloru propuse; mai înainte înse dd Șiua licitațiu- Ministeriulă conform art 47 din le- nd, potu veni la ministeru, în orî- BOLTA din Sțrada Lipscani, pro- pietatca Casif Costache H Theo- dorachl, în carp ședea făliți!Iliescu et Mărăcmduu, se închiriată do Ja 26 Octombre viitoriu, pe termin de trei anî, prin licitațiune, și care va fi la 20 Augustă, în stabilimentulu Domnului Jlieolae A. H. Panteli. țază pe toți în genere Ellinî și Fil- ellinl, care compătimfescff pbntru su- ferințele Candioțiloru, și mul. cu samă; cel domicihațl în campanii, a nu da nici unu crdzemântă la niște in- divide care de câtă-va timpu pre-. umblându-ce prin țâră, se recomandă ca trimiși din partea guvernului pro- vizoriulă alu Candiei, ceiând aju- to u in numele Cadioțiloru. No. 379. No. 3 70. 5—2Ș. ^OMITETULU ELLIN din Ca- *-^pitnlă, pentru CandioțI, înștiin- 3—3Ș. »E INCHIRIATU în totală adu cu ctaju, case cu 2 etage, 20 încăperi, Grădină ți tdte trebuincid- sele în suburbia Amza, Strapa Pri- măverei No. 9, și casa eu 2 etsge cu 11 încăperi și trebuincidsele în Suburbia Sfîntu Constantin^ Strada Bcrtji No. 122 la spatele Spitalu- lui Militarii. nistă. Doritorii, se voru adresa la D. Nicu, Lahovary, saă, îm> lipaăî, la fiulu D-sale lancu, calea Mogoșdi No. 28. No. 366. Sg. No 378 3—6Ș. VIN^ARE. Mal mulți slîlpî ■ ®și bucăți marî de piatră cioplită DE INCHIRIATU, UNU ME- NAG1U. UA PIVNIȚA încăpătdre ca de 60 buțî vinu, și UA MAȘINA de TREIERAT, sistemă Claitonu, în fârte bună stare și cm bună mași- DE ARENDATU. Moșia Buznea »■ >, » ÎL »> “~ 230--- ,, pornite încărcate Fălciă, nouru, puțin vîntă. Reni, noură, pucin vîntu. T. Frumosă, senin plus 22 gr. Lose................ 62 20 ,, e&rnău „ I. , --- 180 --- „ ,; deșerte.. 7 Teeuciă, senin, plus 28 gr. Roman, senin, plus 24 gr Mizilă, puțin nouru, vîntă, cald. Creditulu@3 §0 „ 4, ---- 170-- Vapâre sosite.............. 1 Buzeă, senin, caldu, vîntu variabilă, Oltenița, nouru 19 gr. Ocna, senin, cald 30 gr. Acțiu. bănce 731 --- 9S arnăutîî ghircă............ 115--- 77--- 66 „ pornite............... 2 apa Buzeuluî scade Galați, -senin, puțin vîntă, caldă 2? ,i ' ■ London......... 211 --- Secară. ........................ 152---153 51-- Șlepuri pornite și în- 4 Văleni, timpulă frumosă. grade. Argintă........ 114 95 Porumbă............................... cărcate In Bulina........ 1 Mărgineni, idem. Focșani, senin, vîntă, plus 20> gr. Argî. înmărf. 112 5® OrȘu....................................... 1 Câmpima, senin, 22 gr. Tîrgoviscî, senin, plus 26 gr. Ducațî........... 5 45 CHSsS...................................... I Ploeștî, senin, caldă, 24 gr. Pitești, timpu frumosă, cald 19 gr. Meii „................................ UrzicenI, noură, vîntă tare S. E. C. Lungă, idem cald. • Ndmțu, senin, caldă 10 gr. Giurgiă, nouru, caldă, 28 gr. R. 1 u w__ FolticenI, seniss, plus 20 gr. Piatra, senin, calm, plus 20 gr. UA JUMHTATE MILION DE (1ASCIGATU La l-iu fiă cărei lune se voră face tragerile MAREI LOTERIA DE BANI, garantată de guvernă. Suntă iloturi magnifice de, câștigată. anume, «nulă de 500,000 franci și altulu dc 400,000 franci. Apoi alte locuri sceundarie de 80,000.-40,006.—20,000.—10,000 etc. fraucî. Unu bilet! pentru una din aceste trageri costă numai 20 franci, trei bilete costă 50 franci, șdpte bilete 100 franci.— Aceste titluri sc opțiaă trimițândui prețul® în bilete de bancă, eupâne țte. Ia Casa de Bancă a D-LUI CHARLES HOLLE LA FRANCFOBT PE MA1N. POSTSCRIPTUMU. Buletinurile de câștiguri voră fi espeduite fără chieltuiele pe de dată ce' se voru face tragerile; câtu despre sumele câștigate, ele voru fi plătite pre-tutindenî în bumerătdre. DE VÎNP ARE unu tocii, aprOpe de biserica Lucaci, în mărime 18 Stînjeni fațada și 40 Stănjâm lungu. Doritorii d’al cum- pera se vorii adresa, d’a dreptulu. Ia direcțiunea tipografiei G. A. Ro- setti și la Librăria d-nilorfi Socecii et Belgasoglu, Hanu Șerban-Vodă, No. 18, în ori-ce timpii a gilelorii de lucrare. ASTA-pi AII DESCHIS DEP^ITU GEliEKAL DE OGLINDI dc tote măriinele din fabrica moștenitoriloru Comitelui Carol Kinsky la Burgstein în Boemia. Bucureseî, 20 luniu 1868. ADOLF KARPELES Comisionar. CALEA MOGOȘOEÎ No. 10, VIS-A-VIS DE PREFECTURA POLIȚIEI. Comande pentru Geamuri dc Cristalu dc orLcc mărime pentru galantare și pentru ferestre' pr cum și pentru oglindi de orî-cc mărime după dorința se efectueze cu prompteță.— Embalagiă de oglindi destinați pentru afară va fi solidă. No. 298. 3—1$ CALITATE PRIMA, PREȚURI MODERATE. 3 REPRESENTANȚA ȘI AGENȚIA GENERALA, Bucuresci, 20 ApriMă 1868. In Districte sc priimcsdu Ofertele dc asieurarc la Agențiile ndstre deja cunoscute, eră în ploiești la JDomuu 6-6