ANULU ALU DOUE-SPRE-DECILE ADMINISTRAȚIUNEA PASAGIULU ROMĂNU No. I.— REDACTIUNEA STRADA COLTIA No. 42 DUMINICA, 11 AUGUSTU 1868 VOIESOE ȘI VEI PUTEA ---------»--- lrT n. LEI N. fe AND -- CAPITALE 48 DISTRICTE 58 ?K sfcSE LDNf 24 >1 29 PE TBKÎ LDN» n 12 15 PR n* LUN< 5 fi UNO K6EMPLARU 24 BANI PKNTRU PARIS PE TRIMESTRU FR. 20. PKhTRU AUSTRIA. . • • • FIOB* 10 VAL. AU8T» Articlele trămise și nepublicate se voru arde; — Redactorii respundeterii Kugenlu Carada. LUMINĂJA-TE JȘI VEI FI PENTBV ABONAMENTE, ANCN^VB) ȘI BECLAMB X SB ADRESA !n BVCUBESCl, LA ADMINI8TBATICNEA ZlĂHULVI IN DISTRICTE LA COBEtrONDINpî DIABlULcI ȘI FBIN POSTA. - LA FABIS LA D. DABBAB-nALLRQBAlN bun j>K l'anciennr COMEDIE NO. 5. ANDNțlCHILE LINIA DE 30 LITERE ..... 40 BANI iBSEBTIUNi ȘI RECLAME, LINIA 2 LEI NbO Administrațiunea «Românului» face cunoscute abonațiloră că la 15 Au gustă se sfărșescu unu mare numeră de abonamente. Acei dară carii nu voră se’ncerce Întrerupere, suntu ru- gați a renoui la timpii abonamentul^ dumnâloru. A s’adresa pentru reabo- nare la administrațiunea diariului «Ro- mănute» trămițându prin postă și cos- talii abonamentului după cumă este însemnate în capulii fotei Ori ce ce- rere de abonare și reabonare, ne fiindu însoțită și de costală iei; se consideră ca nulă Este âru asemene învederată că unitatea nu se pâte constitui de Cătu în trei moduri, adică sâii ca cea Elvețiană, sâă prin Prusia sâă prin Austria. Fiă-care din aceste ideie are parii la sea, cea-a ce s’a manifestată la ser- barea tirului din Viena. Democrația republicană a Sudului S’a mani- festată prin programa unui-a din capii ieî, d Mayer. Unitatea germană suptă Prusia are pc regele Prusiei, ped. de Bismarck, biruința de Ia Sadowa și tratatulă de la Praga. Unita- tea germană suptă Austria are tradițiunea im- periului și pe imperatorele Austriei. Lăsăndă la uă parte partita republicană, ce nu pâte fl aijî seriâsă dia causă că are spiritulă (Jilei in contra iei, avemă în facia doue partite, sâă mai drepte doue monarchii cari tindă fiă-care a profita de spiritulă de unitate na- ționale ce domnesce în tâtă Germania. Este învederată că spiritulă unității nu pote fi în- vinsă, mai cu sâmă căndă interesulă națio- nale și ambele monarchie îlă hrănescă Este asemene învederată că Prusia, avândă pen- tru dânsa și tratatulă de la Praga și biruin- țele dc la Konigsgraetz și Sadowa și armata cea mare și bine organisată a Germaniei Nor- dului, mu se va lăsa a fi resturnată de Au- stria fără lupta cea mai crîncenă. Este ase- mene învederată, mal cu sâmă dupădechia- rările oficiale de la Thulă din Wiena, că imperatorele Austriei va face totă ce’i va fi prin putință spre a-și redobândi. Jnrîurirea sea în Germania, la care îlă împinge și tra- dițiunea și aprbpe optă miliâne de Germani din imperiîi. Ecă dară una din căușele cele puterice cari facă pe toți a se teme de res- belă dintruă i)i în alta, și cari facă oa gu- vernele tuloră națiuniloru, voindă pacea, pro- mițendă pacea, se armeze necontenită. Aci însă mai este ce-va fârte însemnată de care se preocupă Europa întrâgă și care ne prii vesce și pe noi întrună modă direptu și fârte msemnaiu OrirCine înțelege că esle peste putinția o- menâscă ca Austria se țiă afară din ’Gcrpia- nia optu miliâne de Germani. Austria daru se află, și prin ambițiune, și prin tradițiune și chiară prin celă mai mare interesă, a- celu-a ală esistinței sâle ca imperiă, îm- pinsă, siljtă a da uă legitimă satisfacere părții sâle germane. Ecă însă că serbarea ger- mana de la Tirulă din Wiena desvelui uă altă, ramă mare și fârte periculâsă. 14,710,354 de Slavi, și 4,876,634 de Maghiari, (după statistica oficiale din Wiena de Ia 1867) pro- testară, și’ntrună modu fârte energică, con- tra tendinței germane a Austriei. Corespon- dințele din Praga aă protestată cu indignare că’ntr’ună meeting publică în Wiena s’aă permisă „a se discuta despre lucruri cari punu în cestiune legămintcle cari unescă diversele State ale Austriei, Constituțiunea mteriâră a monarchie! și tratatele jnterna ț onate ce suntă basca loră.“ Ungurii' vorbiră și maî limpede. Eî ^iseră pe faciă și magghiaresce Austriei ca rolulă iei de putere germană S’a sfârșită și fârte sfârșită, și’ntrâbă ccmsemnâză acele conced ie de germanismă jucate la Wiena, acea pre- tinsă ser bare naționale, celebrată întrună o- rașu în realitate străină. „In urma eveniminteloru din anulă 1866, dicc Uoyd din Posta, situațiunea Austriei s’a schimbată cu totulă. Depărtați din ccn- trulă germană, austriacii Stateloru ere- ditarie aă căutată s’aă găsită uă învoire cu Ungaria. Pe cându Germanii din Wiena consimțeau a nu mai pune punclulu centrale afară din monarchiă, Ungurii, din partea loră, renunciară la unirea personale pură și sim plă, șî concertară uă formă politică suptă care, amendoue părțile imperiului, se pâtă trai și propăși una lăngă alta fără avea tre- buință d’ună rezămu străină. „Acumă pentru Austria uă politică ger- mană devine nu numai de prisosii, ci chiaru primejdiosă pentru noua ordine a monarchiei abia stabilită, căci uă politică germană urmată de Austria însemnâză d’acumă naiul; SERVITSU TELEGRAFICII A LII Bawmui. PARIS, 22 Augustu.— țliarulu LaPrance publică uă corcspondință dc la Lucerna prin care spune că s’a arestată unu Feniaa care a sosită cu {atențiunea da atenta la vteța reginii Englitcrie'i. D, Dumitru Brătianu a fostu primită de Mașstatea sea Imperatorele Fran esiloră la Fontenaiblau cu multă bună voință. -.1. < > .. » ■ U __________ j , Bucuresci 22 Augusto. Revue Des deux Mondes în cronica po- litică de la 1 Augustă țjice: „In acestu momentă Europa, spre a ocu- pa negreșită vacanțele de vâră se jâcă cu șarade diplomatice. Cea-a ce se numesce politica europiană se compune d’uă mulțime de aparințe, dc năluciri prin cari apare uă situațiune totă dâuna gravă Cea-a ■ ce apare clară, este eă conadițiunile esințiale în cari trăiesce Europa suntă ațjica și eri suptă sarcina unui necunoscută amenințătoră, și pînă se se facă lumina, diplomații cu bună vo- ința fabrică apropiări, alianțe, carii tăte facă harle flresce d’uă ordină de eventualități mai multu sâii mai puțină emininți.“ Dacă daru în Francia se recunâsce că si tualiunea este încurcată și sc caută ochiă- lari și ochiane spre a putea întrevedea vii- torele, cu cătă acâstă încurcătură trebue se ne preocupe cu dinadinsuîu pe noi 1 Plecăndă din acestă puntă de vedere, amă credulă că este una din dalorieîe de căpetenie ale Pre- sei române a cerceta la răndulă iei situațiu- nea Europei ș’a o pane suptă ochii publi- cului romănă, astă-felă precumă și faptele și principiile și maioritatea organeloră publi- ce ne o arâtă că este. Acâstă datoriă ne- amă încercată a o ’mplini cu religiosilate în filele trecute 1) și urmămu acjî completarea acestui însemnată studiu. In revista de la 9 Augustă constatarămu prin acte autentice, prin procesele verbali a Ic serbării naționale din Viena că spiritulă doiuriloriu ală acelei manifestări a fostă u- nitatea Germaniei și c’adeverata protestare în contra Piusiei n’a fostă alta de cătă ca Austria a remasă afară din unitatea ger- mană Imperatorele Austriei fu primită cu strigarea: „Trăiască imperatorele Germaniei!" și veZurămă că însu-și țjiariulu Debats din Paris, a constatată că „cea-a ce toți Germa- nă impută mai multă Prusiei, este c’a tăiat în doue Patria Germană ș’a divisalu-o în facia străinului. “ Vedurămu âncă că minis- trulu Austriei, d. Giskra, n’a tăinuită că Aus- tria n’a abdicată la misiunea iei germană. „Ați venită toți la chiămarea nâstră, le țjise clă, spre a areta âncă uă data ună poporă de frați germani toți uniți. Cultura germa nă a dată poporului germană misiunea sea istorică totă dânsa, căndă pasiunile țjilei se vqră potoli, căndu micele interese ale mo- mentului voră tăcea, căndă vechia striqa- re a unității germane va resuna, ca cân- tarea bar^iloră tn pădurea sacră, va face ca pe terămulă nostru părințescă poporulă u nulu va fi ună poporă unită in tote ra- murile și tributele sele. „Nici uă parte a poporului germană n’a remasă în urma celoră-l-alte părți; fiă-care parte lucrâză în felulă seu, și tâte împreu- nă lucrâză la opera progresistă a viilorelui. Permiteți-midară, cw acestu vechili orașiu germană, pe țermurii acestui fluvin Germană se închină pentru poporulă ger- mană In tâte ramurile și tributele sâle." (Aplause repoțite, strigări de intusiasmă). Așia daru prin esemplulu Franciei ș’ală Ita- liei, prin natura lucruriloru adică prin săn- gâ, prin cultură și prin interese, prin spiri- tulă soclului și după tâte dechiarărileindivi- cuale, generali și oficiali este constatată că Germania ceră deplina iei unitate. 1) A ved4 revista politică de 1» 3, 4, 8 și 9 Augustu. sâu resheltrfu neînlălurabile cu Prusia, sâu Austria tărită de Prusia. — Presupuindă câ germanii austriac! ar voi se jâce Ancă ună rolă în Germania, și se pretindă a face se se anuleze consecințele tratatului de Ia Praga, ei nu trebue se asculte numai pasiu- nea loru germanică, ci trebue se se’ntrebe dacăm adeveră este cu putință Austriei, sc rcdobendâscă eghemonia In Germania, cătă despre noi, Ungurii, convicțiunea nâstră adîncă, nestrămutată, este c’uă asemene restaurare e peste putință; germanii austriac! voră putea avea âncă âre-cari vicisitudini în destinatele loru, insă rolulă Austriei ca Stată ger- mană, ca putere mare germană, s’a sfâr- șită pentru totu-deuna „D’acea=a maghiarii voră lupta din lâte puterile loră contra, unoru tendințe cari s’au manifestată acumă cu ocasiunea setbărei dă- tătoriloru la semnă, ș’a cărui scopă ar fi d’a implica din nuoă pe Austria tn afacerile germane. . . N’avemă nici uă dorință din parte-ne a ajuta pe Austria a’și re- dobândi eghemonia in Germania, și maî pucină âncă d’a juca rolulă de paria, care ar fi acela ală Austriei legată de Prusia și remorcată de acâsla de pe urmă “ Ecă ce ^ice și Pesti-Naplo. „Cătă despre noi credemă că nici uădată Austria nu ’și va recâștiga situațiunea sea in Germania; și, după noi, fiă care progresă ală unității germane realisată în Austria, este ună pasă maî multă făâutu nainle pentru a despărți din monarchia austriacă partea sea germană ș’a o remeorpofa cu restulă Ger- maniei. Chiaru prin faptulă că Austria a încetată d’a fi ună membru ală Germaniei, soluțiu- nea diflcultățilora ce esistă intre Ungaria șl Austria s’a simplificată». .; ca se simplifică cu multă mai mullu âncă dacă silințele Pru- siei pentru a sevârși unitatea germană ar a- junge scopulă loră, și dacă părțile ger- mane âncă despărțite ară fi încorporate in urmă. In aceslă modă pactulă nostru aus- tro-maghiariă ar înceta d’a esiste; vomă re. manea singuri cu regele nostru și di- nastia lui; vomă fl unu regată liberă de ori ce le goluri cu altă Stată. „Sâă Austria voiesce cu seriosilato se o- prâșcă ori ce gravitate spre Germania, se rupă cu tradițiunea ș-a nu mai subsiste d’a- cumu nainle decătă ca mare putere a auslro- maghiară. — sâă popârele germane-ausiriace preferă anesiunea cu Germania unire! inde- pendinte cu noi; ș’atunci este datoria gu- vernului maghiară a avea dinaintea ochiloră acâstă eventualitate, ce pare a s’anuncia prin nesce manifestări ca acele a serbărei Irăgetoriloru. „Nu tăgăduimii că cea-a ce- s’a petrecută în Viena ne-a rănită adiucă, și luămu actă d’acesle fapte , Ungaria voiesce.se trăiască cu Austria, însă pe base constituționali egale, și Vienesii nu polă crede că pentru a ne su- pune aplecăreî loră, vomă da aprobarea nos- tră acestei mișcări de germanisare, care nc atinge numai înlratătă cătă ne descepta d’a ne ținea în apărare. „Guvernulă Ungariei și Reichstagulă tre- bue se ’nrtebuințeze Iote mi^lâcele constitu- ționali pentru a face șe prevaleze acelă a- deveră că’n statuia auslro-maghiară, Ungaria trebue se fiă elementulă domnitoră, cen- trală monarchiei, și că ori ce silință în= cercată în altă sensu, va ii combătută cu energia și că nimică nu va fi ne ’nlrebuin - țață pentru a asicura părțile negermane ale Austriei contra unoră asemeni tendințe." Gestiunea dară se simplifică. Ungurii spună curată ca nu cunoscă în imperială totu decătă doue puteri, doue naționalități și nu pri- mescu decătă dualismulu, insă ș’acelu-a cu îngrădiri și ’ngrădiri numai pentru Austria. SUgrumandu tâte cele-l-alte naționalități, con- simplă ta Germanii din Austria se aibă și dinșii un ministeriă, insa alăta|numal;’eghcmoraia ir cri ș’asupralor; are sefiă totu a Maghiariloru Germanii din Austria trebue se rupă orice le gătură cu restulă Germaniei pe care o și numescu străină Ca se nu fimă Insă bă- nuițî că vorbimă cu âre care pasiune, se dămă cuventulă îndată, în acâstă afacere, (Jiariului austriacă Fremdenblatt. „Tn credință, amă fostă âre cumă sur- prinși d’acâstă dechiafare candă amă cititu-o totă d’uă dală și mai identică in colânele lui „Pești Napto" ^’ale pariului ₙI2oyd,u ș’amă căutată a esplică tnțelesulă șîscopulă acestei note cu totulu parțiale. In totu dâuna liberalii Maghiari fură acei-a cari se ’ntere- sară cu căldură la uă politică germană a Austriei, și ere^ură a vedea în unirea Aus- triei germane cu Germania cea mai bună ga- ranția a desvoltării liberale și naționale a ri- gatului transleitaniană. De unde provine âre acâstă schimbare, aceslă avisă teribile dată poljticei germane a Austriei ? . ... f - . . . . f ‘i * ................. „Credu ei âre cacâstă Monarchiă, după cumă ea esiste afli, este destulă de pute- rică, pentru a se putea lipsi peutru totu dâuna de concursulu Germaniei? Sâă âre cari spirite, esaltate dintre radicalii Unguri ș’aă închipuită că printruă politică contra- rie, după cumă a fostă cea predicată tn ser- bările tirului. Austria va merge spre peire și că atunci regațulă Ungariei va putea de- veni cu totulă independinle? Sâă partita d-îhț Deak și âmenii guvernului actuale ală Un- gariei aă in adeveră convicțiunea că cen- trulă de gravitate ală îolregei politice a Aus- triei ,se află la veslulă Monarchiei, după cumă a ^.să mai ânleiă d. de Bismark in publică, cea-a ce a măgulită fârte multă ambițiunea și amârea propria naționale a Ungariei? „Acâsta ar însemna cu alte cuvinte In viitoru numai singuri Ungurii trebue se dirige și se domnescă guvernulă și po- litica Austriei. Noî cesti-I-alțî cisleilaniani putemă plăti imposite și datorii câtă vomă voi și vomă putea, putemă asemene se ne jucămă cu parlamentarismul și se vorbimă constituțiune câtă ne place, însă a voi se facemă politică, ș’a dirige destinatele mosa?- chiei, acestea suntă nesce lucruri cari d’a- cumu nainte nu suntu de câtă numai ale Ungariei. Acâsta ne va are la calea cea bună care conduce la fericirea păcei eterne sâă care ne va face se eșimă victorioși și pu- terici dintruă luptă cu vecînii nostrii. Un- gurii aă dreptulu d’a face politica maghiară în întru ca și în afară, și noi cesti-l-alți cis- leilaniani trebue se ne șppunemă acestei po- litice. D’acea-a trebuie se diceină Germaniei ună adio vecimcă și nici nu ne este celă pucinu permisă a căuta sc „remănemS în contactă cu ceî d’acea-așî gintă .cu noî și pentru ca Ungaria se devie, cu câtu mai cu- rându cu atâtu mai bine, puntulă culminante și cenlrulă de gravitate ală monarchiei aus- triaco, este necesariă, după Naplo și Lloyd, ca Dalmația și fruntariele militarii se fiă deslipite dc jumelatea cisleitaniană pentru a fi anesate la Croația, adică la Ungaria. „Ecă dară celă ântâiă pasă de făcutu pentru a contribui, așia dicândă, la consoli- darea monarchiei austriaco a anesa Ungarie, Dalmația și fruntariele milîtarie. Influința țe- reloru. i c. eh.danlane va fl astă-felă mărită șî țerde slavo-germane de dincolo de Leita nu voră. mai avea decătă a se lăsa tirî după, marele regată ală Ungariei Dacă acâsta ar trebui se sc ’ntemplc, ce le pasă atunci Ungurilo.ră dacă ne va lua dracu sâă d, de Bismark; ei voră avea atunci cea-a ce voiescă și cea a do care aă nevoie.— Ungaria liberă de la Garpați pină la mare Ce visă frumosă! Dacă momenlulă desplăcută ală desceptări n'ar veni !" Din tâlc aceste deveni învederată că, = fără ne ocupa noî de cea-a ce va aduce momenlulă desceptăriî pentru Uaguri sâă pentru Austria.— suntă aci in faciă căte-va elemente în cea mai mare frământare și ’n periclu d’a se cipeni. Avemă pe d’uă parte pornirea naturale a elementului germană d’a se întruni, șj- doue monarchie carii aă luptată și voră lupta una în contra celei-l-alte spre a dobândi ighemonia tsupra Germaniei. Impăciuitea între densele fiindă peste putință lupta este iminiute ș’acea luptă îogrijasce pe Europa monarchică, căci este distrugerea unea-a din aceste doue bătrâne monarchie Avemă apoi ’nainlc-ne lupta ce este în senulă Aus- triei. Germanii din Austria, suntă, dupe Sta- tistica oficiale din 1867, făcută în Viena de d. Scmitt, 7,727,475 de mii; și p’dCesli Germani, domni asoluți pîn’âci, cu civiiisa- țiunea loră, cu averea loră și cu puterea lorii morale și materiale. 4.876,634 de Ma- ghiari, voiescă acumu se’i injpedi.ee d’a mai tinde spre gintea loră, și d’a mai cuteza a avea uă altă politică de câtă cea-a ce va plăcea maghiariloră se aibă Totă In acâstă monarchiă avem, după £isa statistică oficiale, 1 4,710,754 de Slavi, carii protestă Ia răndulă loră și contra politicei aptuale a Austriei și contra politicei vechi și presinte a Maghiariloră. A vemă âncă și 3,143,510 de Români, carii aă protestată, protestezi și voră protesta contra Maghiariloră, căci aă fostă și suntă uciși fiaicește și moralicește de cătră Ma- ghiară In facia dară unei situațiuni atătă de gravă complicate este, maî repețimă, fârte lesne a înțelege ori cine de unde provine acâstă situațiune a Europei, ce o apasă^, cumă $ice Reeue des deux Mondes ᵥcu greutatea unui necunoscută amenințătorlă." - ' •« INTERPELARE CATRA ALIANȚA ISRAELITA Europa intrigă sciă, cumâ-că din- tru totii vastulâ imperiă alu Rusiei numai în duo6-spre-țtece|gubernemîn- te este ertattt fiiloră luî Israilă a pe- trece și a se susținea, însă și în a- celea pre lîngă maî multe condi- țiuni grele Publiculă întregă cunbsce, că în anulă trecută și estimpă popora- țiunea din căte-va gubernămente a- pusene ale Rusiei a fostă și maî este bântuită fbrte amară de lipsă și fdmete înfricoșată. piariele cele mal citite din Bel- gia. Germania și Viena, ne aduse- ră scirea positivă, cumă-că căte-va miî de familii ne maî putendă su- feri fomea și golătatea în provin- ciile apusene, aă luată lumea în capă emigrăndă în alte provincii Intre acele familii eraă și căte-va sute de de a le lui Israilă, Dintre acelea maî multe ajunseră pînă la St. Pe- tresburgă Insă totă acelea ^iarîe și anume din cele cari se citescă și în capitala României „Presse" (amîndoufi) din Viena și altele a- duseră fiorbsa scire, cumă-că fami- liile evreescî mânate de calamitate pînă la St Petresburgă acolo fu- seră prinse, arestate, apoi ferecate în lanțuri și trămise la urma loru, de unde merseseră acolo, că însă unii indivizi aă murită pe drumă de iome, golătate și osteuelă Deci, onor, alianță Israelită este poftită în numele umanitâței a de- chiara: Dacă a petiționată ea la autocrator al tuturoră Rusiiloră, pentru ca ’M. S„ se îndure a da tuturoră evreiloră libertatea nețermurită de a, putea pe- trece, locui, neguțiători șî esercita ori-ce profesiune în totă ooprinsulă Rusiei, de la rîulO Memel pînă la Tobolsk, Irkutzk, la-kutzk, pîi * munții Uralâ, înCaucasia și pînă la Kamtsatka Dacă a luată în soldulă seă |i astă-dată căte*va (^iarie mari cu scopă www.dacoromanica.ro o 684 3! JlSUD'JA U .AWHV'K ROMANULU ii AUGUSTU 1868 n /v. niT? 71 de a căstiga prin ele opiniunea pu- blică europeuă în favdrea conațio- nalilor® sel din Rusia, precum® a făcută în alte cașuri altă dată din cause fără nici uă asemenare mal neînsemnătdre; Daca a denunciatu pe poliția din St. Petresburgu la Monarchil și la diplomația Europei? In cașul® contrariu: căndă cu- getă onor, alianță Israelită a’și îm- plini aceste obligăminte mari cătră conaționalii și coreligionarii sel? 1868, Augustă 8 (20). Georgie, fiul® lui loag. societatea de arme gimnastica și dare la semnu, atât de cunoscută, după căte-va lunî nu- mai de esistioță, în capitale și’n România în trâga Propășirea a este! societăți, gjaciă în mare parte președintelui iei, d. Urechiă fu In proporțiune cu mărimea scopului iei". In maî pucină de șâse lune numerulă ■membri- loru iei se urcase pînă Ia aprâpe patru sutei Localulă iei actuale, grădina lancu Mânu, țeste minunății; în arangiarea Iui plină bunii gusta și de ’nțelesurî frumâse și ționale în ori ce inscripțiune, în ori ce feti de arme, se mtrevede uă mână . . de na- tro- -BU A ( li i „ n IO SOCIETATEA DE ARME GIMNASTICA Șț DARE LA SEMNUL Cine â călătorită acumă Căți-va an! prin satele de răvăși din România de susă sâă prin cele de moșneni din România de josă, 0>a pututu vedea tărună floră de intusiasmă mestecată c’unu simțimânlă durerosă, aceste remășițe ale temeliei gloriâseloră armate ale lu! Ștefan și Mihaiu, înconjurate însă dc rui- nele decădute ale acelora-și proprietari și soldați vitezi, prefăcuți de domnitorii străini și lacomi, și de flă vitregi ai patriei, întruă clasă de cultivatori ai pământului, robiți aprâpe clasei privilegiate a proprietariloră marî. Primindu franca și buna ospitalitate ro- mănâscă, ce căletorulu găsesce totă dâuna uă mâne despre care în mai multe rânduri, la serbări însemnate, avurămu ocasiunea a o semnale ca ună modelă -de bună gustă și de imaginațiune bogată. Societatea, în patru rânduri deja în astă vâră, făcu concursuri de poporă de tragere la semnă Dumineca trecută fu unulă din a- eeste concursuri, ș’unu mare numeră de ti- neri meseriași și industriali veniră în locul u d’asupra ușei a se esersa la Discordia și ținte, pentru cărui-a stă scrisă Patria pentru arme, a se ’ntrcce trăgândii In Inamicul (titlurile pistolii și carabină). nea este In ori ce ună miZlocu stimulare, d’acea-a și societatea celoru doue Emulați u- puterică de a alesă a- cesiu midlocu penttu a ajunge scopulii ins- tituirei sâle: readucerea iubirei armeloră la Români. D’acea-a âncă, societatea dete îm- părțire? premieloru celorii ce S’au distinsă la concursă, unu aeră de serbare și solemnitate. Marți sâra, ^iua împărțire! fremiiloră, lo- — CUIU, | IUUU1IV1U, 4V In familiele rădășilord, unu simpțimântu i calul societare! strălucea de lumină, și de flori, venerațiunca n’a pututu lipsi d’alu coprinde vâZându la loculă do onâre în unele case d’ale loră, armele știrbite și transmise din generațiune în generațiune ale glorio- șiloru nostrii strămoși. Dinaintea acolei cască ruginită de timpu și turtită de loviturele inamicului, care aperase capulu unui dinaintea acelei lancea cărei agerime muiată de foculă luptei, darii a cărei sculptați! cu artă atestă câta era de iubită de acela care cu ea’și apăra erou; afostă lemnă multu patria; resuna de cântările a doue musice militarie. In grădină, mulțime-de invitați în hainâ dc ser- jătâre se preumblau și asteptaă momentulă d’a se ’mpărți premiele. Acelu momente veni, mulțimea se grămădi în spațiâsă sale de arme, d-nii Hodosiu și Romană, frați iubiți și ne’nvinșî luptători de peste Garpali, președeau Ia >m- părțlre și .... I . Dară aci se Jăsămu cuvântulu președintelui societăței, d-iui Ure- chiă, care vorbi aslă-felu în cele mas căldu- din aintea acelei măciuce țintuita, a cărui resunetă făcea sc fugă Turcii și Tătarii; di-' naintea aceloru zale de cari se frîngeaă ar- mele pagăniloră Și cari apăraseră corpulă unui părinte alu nostru, capulă sc descopere’ cu umilință, (fruntea se aplâcă ca dinaintea unui lucru sântă, uă lacrimă de intusiasmu pică din ochi, urmată de alta d’uă durere sffșîietdre, căci vait trebue a cerceta multă, ș’a face unu lungă pelerinagiu piosu pentru a mai vedea asemene sânte și gleridse re- mășițe. Străinule, tn furia lui de dezarmare? și prin urmare de demoralisare și aservire a nâmului românescă, n’a lăsată nicăiri arma în mâna Românului, și cele cari se mai gă- sescă rare ori căte la unu răZășă din par- tea codrului, au fostă tăinuite în sânulfi pă- mântului, aperate și păzite cu iubirea unui fiu pentni arma cu care a scăpată de mdrte pe mama lui. Epoca lungă Și durerâsă a aservire! Ro- măniloru a trecută. Fiă-care Romănă cul- tivatore este acum proprietară, arma ’î este dată în mână fără temere, căci elu nu pdte voi de cătu binele patriei, apărarea amiciloru iei și combaterea ioimiciloru. Acela care nu voiesce a se da arma în mâna ori-căruf-Ro- mânu, scie bine că este inemiculu lui și se teme a nu lua resplala ce merită ună asu- pritoru alu poporului. Acumă nu mai atlrnă de cătu de Români , din ori ce clasă ar fl, ca se redevii demnă de glorioșii lor strămoși, căci cași dînșii sunt proprietari și noua lege a armărei îi face pe toți soldați. Insă lunga servitute'a făcută ca mulți Ro- mâni se pârdă consciință puterci și datoriei loru. Ș’acci-a dintre dânșii, in cari aceste mari simpțiminte remaseri vîue, multă timpă și prin felurite pericle și saeriflcic trebuiră se facă se resunc cântulă desccptărei pînă ce în fine România intră In cea mai mare parte din ve- chiele iei drepturi suverane! Printre obi- ceiurile cele bune strămosesci, uitate îfi scr- vituîe, este și deprinderea armclorăj Albirea lor a adormită In âpimâ Romăniloru, iubiPâ că- rei-a strămoși nostrii Romanii datorirâ imperiți^ lumei. Ponton a iteaduce acestă obifcitGastă iubire, șia hmtărț pna îța țordulă șî siR fleiulă, ună mică numeră de pctățianjjî, votați .binelui patriei, in ^apulă căroru-a se puse d. V. A. Urechiă, a carul întreprinderi n’aă iotă d’aunaaltă țintă de cătă rcdicârea.Ro-' «lănra, glm-foîntregeați™rolaân^^ iils&iiiră .®q .-u h âifi)ADP râse aplause: „Societatea romănă de arme, gimnastică și dare la semnu are onorc d’a face astă sâră serbarea distribuire! premieloru la concurinții tragerii la semnă, suptu președinta a doui din membrii Academiei Române, onorab. dd. Hodoșiă și Al. Romănu (vivate). Se cuvine ca premiile pentru tragere la semnă se fiă primite de concurinj.i din minele acestoră bărbați de peste Carpați, „ D-loru Pre^edinp, Ddmneloru p Domniloru! „Permiteți, ca, după uă deprindere se mi-o cunâsce® d’aiurea, sc ve spună, nu unu dis- cursă, ci uă istorlâră,.,. și, totă după deprin- menința al de Alatati. . . . Atâta deosebire este că no! mi le inlârcemu contra nâstră, căci, suptă ssululă și conducerea lui Carol I, noi n’avemu se ne tememu de Alatati, (a- plause prelungite) ci ne deprindemă a umbla cu ele panlru a primi cu cinstea cuvenită căprarii carii totu se laudă pe colo. ... Că voră trămite în România sc ne repună.’. Ce Zică ne deprinddmă?.... Pe viulă D-Zeu se vină!... Ecă veți vedâ îndată copii de 8 ani și de 14, luăndă premii la carabină și pfs- tolă..... Haidi Alatati trimiteți CaporaliiL... (Aplause vil). ^Domniloru, „Nu. e de lipsă se ve spună epa-a ce deja cunâsceți, cumă societatea ndstră abia de 6 luni organisatâ, a luată și pe tâtă Z*ua desvollări îmbucurătâie. Gurăndu, grațiă în- curagiării și protecțiunei ce î-a datu M. Sea Domnitoriulă, romănosculă seă gbvernu și patrioliculă consiliu comunale din capitale, societatea va avâ uă superba instalațiune și unu locală mai apropriată de cătă acesta.... Atunci nu 400 membri cățî compună aZi so- cietatea, daru de pretulindine Românii voru afla in. societate locă d’a redeprinde arma și d’a înveța s’o întorcă contra neamiciloru Ro- mânismului. (Ura, aplause), „Domniloru și Dâmneloră, Venindă acumă la scopulă particulară ală serbărei din astă-seră, amintescă că societatea ce am onârea d’a președe, urmărindu nu nu- mai resultatc în interesele membriloră iei, ci câtă sc pâte în favorea Romănîloru în ge- nere (căci Romănismu e înscris pe drapelu ieî!) Societatea ndstră, Z*cu, a chiămată pentru a patra dră în concurința de tragere la semnu pe meseriașii, industriașii și neguțătorii români. In mai pucină de trei 4ilc S’aă înscrisă din aceștia circa 200 cari au trasă, acumu doue Zile, unii la carabină și alții la pistolii. Ecă îndată 23 dintre concurinții carii au făcutu mai multe puncte voru primi din mânii© dd. președinți,-— frați din Ardâlu,— suvenirile vic- toriei loru. Veniți iubiți frați de le primiți, nu atătu ca premii, ci ca simbole de legă- tură Intre ce! ce vi le dau și voi... Fiă ca ele se ve amjntâscă, că după cumă acolo, dn loculă tragerii la ținlă, ați trasă în NE- AMIGU și DISCORDIA O așia, la timpă, trebue se sciți ucid® discordia dintre voi spre a pulfe apoi ca înlesnire întdree iute puterele contra Neamiciloru țerei și ai Romănității. (Aplause intusiaste).“ : ‘ <1- li Căndă aplausele încetară, premiații se a- spirituali cu cele flsicâ, și din acestă inci- dinle dores.’u eă, ca d-vâstră tn parte și Ro- mânii in genere se mânuâscă armele fisice cu inleligința ce caraclerisâză elementulă nostru. „A trecută unu ană Domniloră, de cândă avusemu fericirea de a fi iniîmpiuațî aici cu iubire adevărată frățâscă, acestu ană pentru noi ceî dc -dinrolo fu ună anS de lupte, pre- cumu bine sciți,. — acumă venimă din noă la frații nostrii, ca prin iubirea loră se ne in- tărimă, se ne oțielimă pepturi! spre a combate mal de parte pentru drepți și dreptate, peptru causa nâslră comună. „Fițț șicuri domniloră, că simpțimânteloră de iubire fraternă, dovedite aici, noi cei de din- colo vomu respunde cu acelea-și simpțiminte și astă-felă vomă conlucra cu toții ca silmțimintele nâstre se se contopâssă întruna. „Se trăiți Ddmoilorăii" n 1 Salutările și urările cele mai intusiaste primiră cuvintele patriotice și bine simpțite ale iubițiloră frați și învețați membrii ai a- cademiei române. Gu toții eraă fericiți d’a avea uă ocasiune atătă de frumâsă și ’ntruă întrunire d’ună asemene caracteră, a areta iubirea • și respectulă loru pentru acei-a carii luptă spre apărarea drcpturiloră și înterese- loră frațiloră de peste Carpați. Serala sa sfîrși aprâpe de mieZulu nopții, și toți se retraseră veseli și cu ânima plină de speranță întrunii viitoră, garantată de des- ceptarea acelora simpțimlnte cari aă făcută gloria și mărirea strămoșilorn nostrii. derea mea, și spre a mi ocasiona încrețjre de sprîncâna cui-va care ar crede că fă cernu vruă aiusiune cătu de mică,— voiu lua acea islo- riâță tocmai de la Indieni. „Era, ^ice istoriora nâslră, era. uădată unii poporu barbarii, necultfi, îngâmfalii ca totu ce este necultu, Acestu poporu domnia asu- pra văilorâ și plaiuriioru Himelaiului, văi și plaiuri acordate do marele Brahma credincio- sului poporu alu Indief Și domnia asupra cre- dinciosului poporu nâmulu celu barbară, âră domnia lui v Însemna prin sânge și ne- dreptate! . . . „Luptă poporulă indiană secii In contra barbarului tirană; Brahmanii seî iubiri căzn- iseră cu sulele cu miile, unii la fnchisâre, al|jî la măcelu.... „Și totă luptaă âncă Brahmanii t , „Dară Brahmanii eraă pucinî și nâmulu bar- bară multă; daru Brahmanii îmbătrâneau pe fiă-care Zi Ș* dⁱⁿ nâmulu barbară pc fiă-care Zi născeaă nuoî tirani!... „Marele Alatali, craiulă nâmului barbară, se îpgâmfa mereu, căci credea că pentru eterni- tate c. învinsă indianulă Himelaiului. „întruă Zi, Alatati preurnblăndu-se pe tennii înflori® aî Gangelui, Zâresce călc-va ZCl> <5° copii indian! jucăndu-se la unu jocă nuoă și insolită. —Vcdeț,Ldice Alatatî la ai sei, vedeți cu ce jocă sc ocupă acei copii. „Tiranulu se apropii (Je copii îngrozită de scena cc vcZu: propiară după apele și primiră din mâna fra- țiloru loru de peste Carpați resplala dibăciei loru; printre dînșii, unu copilașie de opiu ani„ despre care vorbi d. Urechiă îu discur- sulu seu, veni la răndă și >n aplausele cele mai viuc primi resplala sea și. mângâiere și sărutările tuturoru, — Generațiune jună pri- vesce acestu copilul Veni apoi premiarea membriloră societăței ce se distinseseră la concursuluce se făcuse întrp dînșii in diminâța acelei Zile. Apoi d. HodoșiiL c’uă voce emoțiănată, rosti cuvintele următâre:. „Domniloru î Pe cală Ze neasceplată, pe cătu de surprinZelore este onârea ce ne-aț. făcutu chiâmându-ne a președe la adunarea pentru distribuireapremieloru dărei la semnă. Neasceplată, pentru că mamă sciută pînă îh | momentulă căndă nc-ați chiamată la asta masăc surprinZeloriă, peotru că e prâ ono rifică pentru noi. E mare onbrea d’a preșiede la uă instituțiune cure este chiămată acul , liva trei lucruri mari și prâ necesarie astăzi. TRĂDAREA DE PATRIE. Trădarea de patrie este înțelege- rea seă conlucrarea culpabile a unul seu a mal multor® indivizi cu ina- micii Statului. Trădarea Se pote face în timp® de resbelă cumă și de pace, îtt împrejurări critice cândă credința cetățiamloră în guvernul® loră este nu numai uă datoriă dară și uă necesitate imperiosă pentră Stat® Oine denunță străinilor® planurile naționale ale guvernului, acela eo- ni te trădare de patrie. Nu este gu- zermdu în care lovesce ci națiunea. Și cândă denunțiarea este falșă, cul- pa se face multă mal mare. Calea pe care mă parte din mem- brii oposițiunb! au apucat® de câtă Iva timpă, ne face se cercetăm® a- ?6st' crimă și se amintim®¹ acelora 'cari înclin» a o comite (dacă n’aă comisu-o) că în codulă nostru pe- nal® suntă câte-va article cari’I pri- vescfi. > Oii' In cartea II titlul® I, cap. I, ecă ce citim®f. „Veri ce Român® va fi Gimnastică, esercițiulă cu armele, și la semnă, suntu lucruri ce desvollâză rile fisice, ca poporulă .ce Itf cultivă potă opune cu vjgâre inamicului. „Noi .domniloru, și acumă ca și ’n darea putu- se se anulu De pe grupă. Ca nfci se pc Pe, Ca ce ve jupițî pcleâ copii ? întrebă elii se nu mai ne o jupâscă tiranului mai îngrozâscă Cu jupirea de pclc. ce ve Împungeți corpulă cu săgeți? se mine xai Dgrozâscăsăgețile ti- renului, respunse altă grupă.... „Alatati surise la relatarea celoră veZulc de trimiși... Spune insă poemulă că pînă Ia anulă Alatati plânse amară. Faceți}u, și n^ dpmmlQru, pești din so- cietatea dc arme, ceva camă ca copi) Brah- manului, fie deprindemă a umbla cu armele cu carc’nâ amenință sâtt «ir cute&i a ne a- trecută, amă venită la d-vdstră cu aceleași simțiminte, cu același scopu. Cu simpțiminte pururea românesc?; cu scopulă de a ne con- solida în- limbă, a ne consolida în literatură, și a ne consolida în aspirațiunî; consolidate uădată aceste, nici noi de dincolo, mici d vds- tră de aici nu maî putemă avâ cuvântă de a despera despre consolidarea românismului. „Se trăiți domniloră, se trăiâscă instilu- țiunea ce ați fundată După d. Hodosiu, d, Romană luă cuvin- tulu și cu cunoscuta’! înlesnire spuse: „Imi veți permite domniloru, ca la cele clâ disc confratele și amicnlă meu Hodosiu, se adaugă și cu câte-va cuvinte șj se ve mulțămescu pentru onbrea ce imi-aț! făcută, carea pentru noi fu cu atâtă mai suprinZă- lâriă cu câtă ea fu neasceplată din causă că numai cu câtc-va minute mai înainte dc a sb dbsdhido solenitatea aflarămă despre o- norific’â însărcinare ce) ni-su dă. „Noii ©a «mâni de litere,, dedați a pre- siede numai la însociri Ijtcrarie, vedându-ne onorați cu prcșiZiulu unei reuniuni cu acâsta, înțelegcmu prea bine însemnătatea Minervei armate,' adi.ă IJps’a dc a împreuna puterile 1) Numele « doue ^nte undtitft fnachinațiunl se® se va fi pus® în înțelegere cu guverne străi- ne, se® cu agințil loru, spre a pro- voca resbelu în contra patriei sele, spre a înlesni și a aduce ocupa- țiune străin®, spre a resturna cu orî ce mid’loc® guvernulu țerel, se va pedepsi cu munca silnică pe tdtă vieța.“ „Dacă însă resbelulu, ocupațiu- nea se® restumarea nu se va fi urmat®ₛ se va pedepsi cu reclu- siunea.^ (§ 67). „Dacă corespondința cu supușii unei puteri staine, n’a avut® de o- biect® una din crimefe enunțiate în articlil precodințl, daru. a avutu cu tdte astea resultatul® de a da ini- mfoulul instrucțiuni vătămătdre si- tuațiimi militare se® politice a Ro- mâniei, acel cari au întreținut® a- cestș corespondiiițe, vor® fi pedep- siți gp detensiunea^ fără a fi scu- tiți de pedepse mal grele, casu câudu aceste instrucțiuni ar fi ur- marea unei înpreune înțelegeri, ce ar constitui un® fapt® d© spfo- nagiuti* (§ 69)ₙ „Ori cine, pri^ apt$ me^probate de guvern®, va eșpune pe Români la represalie, pe pedepsi cu de- tențiunea.“ (§ 75). Aceste article sunt® dictate de înțelepciunea unul popor®, în urma unei revoluțiuni care a făcut® epo- ția Statului contra inamicilor® din întru și din afară, Scimă că sa discutată fbrte multii despre cea-a ce numim® crime po- litice. Fiii privilegieloru și arbitra- riulul au secat® tolba sofismelor!! fără cel® mal mică succes®. Aceste article a® esistatu și voră esiste câtă timpă un® poporă va ținea la iu dependință, la justiție și la vieță. Ore cetățbnulă care conspiră con- tra unul guvernă stabilită nu vio- 16ză nici ună dreptă? Am putea ^ice că nu; cândă acelă cetățenii ar remânea în sfera specuhțiunilonl politice D iră cândă lovesce marele interese sociali, cându urmăresce un® scopu în care ambițiunea fără frâă și cafeniile egoiste se ascundă suptii masca interesului publică, cândăa- runcă turburarea în corpulă poli tic®, elu atunci ese din dreptul® lui. „încercarea de a schimba guver- nulu stabilit®, chiaru când® n’ar ivi nici uă crimă privată, reunesce în celu mal mare gradă amândoue caracterele generale ale crimei, imo- ralitatea actului chiară și perversi- tatea intențmneV 1) Apoi acel, cari comită trădarea de patrie, n’o fac® de câtă pen tru că suntă minoritate. Eră gu- vernul® pe care voru se’lă restdrne este dm contra espresiunea maiori- tăței, elă represintă întregulă for- țelor® cari compună corpulă socială; cari îlă susțin® și însuflețesc® 2) Trădarea de patrie în casulu ace- sta ecă ce adversară atacă: corpulă socială, întregul® forțelor®, Statul®, Cându în fiă care ^i citim® în or- ganele boierescl, cari denunță ne- încetată străiniloră guvernul® Ro- mână, într’ună modă cumă se compromită drepturile și libertă- țile ndstre, ne vine se. credem®,^ aceste organe doresc® a vedea n- trândă în țeră armatele străine; pen- tru a sugruma libertățile și națiu- nea. Tote deuna când® citim® a- ceste denunciări nu ne. putem® opn d’a încerca fiorul® ce simpte cine-va când® vede uă. trădare. Cele ce se focă asfâ-^l de către oposițiune,: a® amintă faptele după sugrumarea re- voluțiunei din 1848, când® irfî din boiărl se uniră cu străin® spre a ucide vieța și libertățile României. atunci, și astăzi vedem® de aunciări la străini prin cari sevv crimină guvernul®. Ori ce națiune are partite. In senul® el ele se agită, se luptă. Daru căndă interesele iei suntu în faciă -cu inemieil din afară, atancea tote urel® șî antipatiei® tac®, spiri- tul® de partită încetez® și toți fee- nii onești și liberi se unesc®. Acesta însă o vedem® la națiunile acefea ale căror® parate se luptă pentru -cti ari. mm a națiunile demre de wieță și libertate. La noi însă vedem® un® fept® despre care na¹ țiunea 'nu este responsabilei Uă fac- țiune de foști privilegia^ vdne^ă cărma Statului. Fiind.. ' „ crederea și readimul® ■ compatfioțilorfi lor , el se îndrepteză cătră cil Statului, cătră străini, denO țănd® faptele naționale ca criae. Suntem® fericiți îosă că națiuM Română este demnă de vidț^ «W în denunțărilor® pătimașe calculate ale unor® organe cari nu mal ascund® dorința ardetdre da vedea cărând® țera chiar® suptă străini, numai se fiă și pi la pur tere, națiunea este indignată. Ea ie dosaprobă și le condamnă. Aceste dove 'esce că ea ’șl înțelege intere- sele, că ea bundsce uneltirile odifee ale denunțătorilor® și chiar® pe de c în istoria umanitățel. Contra loru. s asmde nu a® putere. Poporul® Român® le a admis® în codul® lui ᵢîₙ ₘₐₜₑᵣᵢₑ ₐᵢₜᵢ^ oentru că în ele a vegmtft garah- ■: L nnnțătorî, âncă din acea epocă eSfo®, supt® scutul® aripatelor®, f: e cap' ocupaseră, -țeră,. el îajuuguu.^ 1) GU1ZOT. Despre pedepsa cu tnprte T EMILE.. CREDIEfa www.dacoromanica.ro ROMĂNULU 11 AUGUSTO 1-868 685 tatea și vieța Romăniel, îl trimisese fi! ce! mal drag! în esilâ, pe alții îl aruncase în închisori, pe poporQ îl ii încărcase de lanțuri, pe burge- sia Română (acestă arteră mare de vieță și victimă a loviriloru clasei privilegiate) o trata ca pe uă turma de sclavi, desmoștenindu-o de tdte drepturile politice și omenesc!, cu închisori, insulte și bătăi Astă-^I acel triști agințl al ideie- loră și faptelorh de sugrumare na- ționale, sperăndă a pune măna pe putere ca se ucigă libertățile câști- gate cu atâtea sudori și chinuri și se aducă regimele regulamentară, făcendu din țdra Românilorii uă mo- șie a cătoră-va indivizi cari n’au uitată nimică din cele trecute, astăzi (jice mir denunță guvernulu la străini că a sciutu cele făcute cu Bulgarii, ddră voră aduce uă comisiune europeană ca a iul Duhamel și Fuad din 1848 care se sfărâme unirea țereloră, se dea guvernulă în măna partitei lui Căpitană Costache și compania, cari voră introduce aristocrația, și biciulu. Ei aă perdută. se vede, și faculta- tea d’a cugeta că cea-a ce facă este a da loviri de morte națiune! Românei Căndă, ea în cazulă Bulgariloră, denunțiarea făcută la străini este uă nenorocită armă de partită, și căndă cel cari o facă nu credă nimică din cea-a ce denunță, acesta este ceva ce n’are nume! Și dreptatea națiune! trebue so cadă pe capulă denunțătoriloră Căndă vedemă aceste denunțări, avemă dreptulă se credemă că cei cari le facă, căndă ară veni în țdră oștiri străine și inamice Patriei, el ară eși înaintea loră cu păne și sare, cu flori ară îngenuchia și ară spu- ne că România este rebelă și me- rită ped4psă. In facia fapteloră unoră asemenea individe, amintimă gu- vernului că este datoră se veghieze ne’ncetată și se lovdscă fără cruțiare îndată ce’i va cădea în mănă probe dospre trădarea Patriei Grigorie H. Gr and ea. I ’ »- UĂ FAPTĂ GENEROSĂ La vertu est potir l’homme la veritabile loi de la nature, et la gdndroaite est la vertu • f ° des grandes acnee commo l’a- mour de l’argont est le viee des âmes basses et suna hon- neur. Voltaine | ,L. - c O»«q >2 i.¹ .. 1 | Domnule Redactore, iLvisi stimabileiului d-vdstre (Jiariiî fiindu sublima masimă filosofică „luminăză-te și vei fl “ , suntu sicurii că ’mi veți acorda câte- va linie pentru a esprime In publică sentimen- tele mele de recunoștința pentru cei că con- tnbuescă in diverse moduri pentru lumiifa- rea, cultura intelectuale cad în realitate mai cu stină cu ajutorulii culturei intelectuale unii omă, orî-care ar fi posițiunea sea so- ciale, câștigă uă Înalta valăre individuale și mărimea unei națiuni se pdte menținea. Voiii se vorbescă, domnule redactore, des- pre recunoștința ce sentimentele de genero- sitate ale respectabileluî meii unchiO Deme- triu Leoveanu din Craiova a impresii In ăni- ma mea. Tcrminasemu cursurile liceali ș’ale facultății de fllosofla și litere din Bucuresci; darii, cumii se scie, scdlele ndstre nea vândă âncă desvoltare completă tinerii cari absolvii cursurile de aici și cari dispună de mi

i» ' Secară ,₉ s- ,S' oărB&ă ,ț f. , ¹ — «I «1 țb “ arnăută ghircă.^^.^A.. Porumbă ............. Or$u-.fe-.'........ Ovăsni....«!....«... Meiu............. Rapiță-fv-M.-..^ OALA TI. 21 August 152—153 BBAILA. 2| Augustă GHJKGTO. 20 Aug «Mu noM<^BK:a. conapiR și VAP0CH. cu. BB. 260—270 245 -250 230- 220 180 145 170—186 1|5 —125 >Rv 5 45 Ducațî .......4... •.fe.^4.. London.211 — Argintfi.... .. 114 95 Argi. tnmărf. 112 50 MOȘIA meu (lunesciî de josu sdu Manucu din Dis- trictulă Ialomița, tu o supra- față de 5123 pOgone și asu- ra eăria se află și- o pădure dc salcie, situată tdtă moșia la o parte din Călărași, este de vîn$are. Doritorîtoriî, se voru adrefaa la muma mea D-na Maria Conesco ce are locuința sa în Strada Mogo- șdel No. 26. Conesco. No. 337. 3 — 3$. MOȘIA UDENI, Districtul Vlașea .Plasa Neajiovu, este dq dată în arendă chiară de acumă, anulă 1868 luniă 26, amatorii, se se adreseze la proprietari ei, Colonelă M v- villă; Drăghieecu Fărcășanu, Batiște, Str. Polonă, No. 28. Doue Failâne dâ "Vi- âna sosite acuma dupe • modelurife cele mai noui, îmbrăcate -cu mătase albe, cu prețuia f6rte; mode-» ralu. Doritorii ce voru voi a le cumpăra, se se adre- sele la Magasinulfi dom- nului Ghiyă loan, Uliția Lipscaniloiiu, la Cerbu dc aur fi No. 48,. No. 315. 10-2^. HOTELU DE FJVRIS Din Orașulu Giurgiu se dă în arendă de la St. Dimitrie viitoriu. Doritorii voru bine-voi a se a- dresa la însuși D-nil Proprietari. Frații Dimitriu în Giurgiu. No. 339. p 10—3$. n— 66 61-’- >'lu to*l > I HI GIIIWII â cote de la Pr^fect^re de Police CAVIAR d’Astrakhan. BIERE DREHER de Vienne, en bontei!le. HUILE VIERGE de ProveRce pf ItNarța n p LIQUEURS et VINS 4tran- gers. t ii» FRUITS GLACES, au Sirop et â l’eau de vie. j. < ie>î BONBONS, CHOCOLATS et THES etc. etc. No 368 6-8$. Corăbii sosito.încărcatc „ „ deșerte... „ pornite încărcare „ „ deșerte.. VapțSre sosite...... i, pornite.-,......... Șlepuri pornite și țn- căreate la Bulina mir 'ț 1 4 T 6 2 2 2 3 Anu 1868 owssTEliaKrw Ur$icenT, nouru, pl6e, vîntă tare N. Ploeștî, nourfi, p!6e, cald 21 gr. Câmpina, nourfi, pujiți vîntu^ caldă 17 grad c. Mărgineni, pl6e bună, nouru cald grade Văleni, nouru, pl6e. Giurgiu, căldură 24 gr. nourfi. Alexandria, plde cu vîntu. Tîrgovieee, ploatu tdtă ndptea, și $ 17 lua furtună temperatura 16 gr caldfi. Găeștî, a ploatu multu, plus 21 gr. Buzeu, nourfi, vîqtu, variabilă plâc mare. Bechctu, pt6e, caldfi, 19 gr. Caracalu, pldc, caldă, 19 gr, Slatina, idem. Ocna, 25 gr căldură, pl6e. Focșani, 16 gr. plus vîntă de nord, plâe. Ndmțu, timpulfi noutosă, plâe puț'nă Folticeni, gr. 17 plus, înouratu puțină p!6c. Pitești, timpul nourosă cu plâe, și pt- țiu cald 17 gr. puncte și fulgere;. O. Lungă, idem. Botoșani, 19 piua R. timpul plolosu Craiova, timpnlă ploiosu,. gr. de căl- dură supra-zero 23. Bolgradă, de eri plâe, gr. pliu 23„ 21 Au^ustii Reni, înotirată, plâe, vîntu, N. O. Ismailu, timpulă închisă, plâe, vîntu. caldă 17 gr, R, Galați, plâe, puțin vîntă, caldfi iȚ grade. Vaslui, timpulu variabilă, puful vîntă,¹ plâe multă. Huși, timpulă închisă, plus 18 gr ie, plâe. Lecva, ploatu bine Fălcifi, plus 19 gr. eri ploatu bne. Caliulă, plâe generală. Tecuci, nomă, plâe cu vîntu StV gr ¹⁷ P'”? r ‘ 1) IW CALITATE SUPERIORE DE CIOCOLATA DIN RENUMITA FABRICA A LUX PH. SITCHARD Aedstă CIOCOLATA este însemnată. cu marea din Fa- brică, garantată ,jde Cacao și Zacliaru, fără altă amestecă, și investită cu semnătura dom- nului Ph, Suchard. i 7 cl nul ) । filo) ob îi ir ' i oo ițIețhîE'i ir V z fi H Dovadă cea maî mare deș- Ea află din $< în $i mai multu aprețuirea ce merită. pre acesta este vîn$area. sea earo ^eresce ne-contcnitfi. No. 355, 24—14$ ■ llî , Ic 11' A»n 1 < DE A districtulu Bu- l î S zcîi în sumă de 2,400 po- ; | Unu locu în Bucu- || gânc de arătură și fînâță ca ‘ resci, 1h Strada Isvoru, I haⁿG îⁿ saW> «dețteii, se dau cu arendă de la St. Du- DEPOS1TE în tdte Ora- șeZe cele mari ale-, Europei ți ale ^riintelm IN BUCURESCI' la tâte Cofetărielc și la toțî Com- ■■mercianțiî de Colouialî, se găsesefi mar! asortimente de CIOCOLATE finne în pa- chete și în cartâne bogatu de totu și forte ncmerite pentru Ca- dourî. Agentă pentru românia, , Gheorghie C ghidan. /p PARFUMERXA VICTORIA «uUW '■ ipi f «UlSfdTVA O/, C21¹E^ ’ d/T S HlIJ PfnQ PO J situată Intre proprietatea dau cu arendă de la St. Du i n i i !vieimo> < H 1 oii STRADA RICHELIEU, H A? Parfumeria Victoria prin fabricațiunea perfectă a producteloru și spe- ciale do Toaletă a scintu a’și câștiga deja unfi renume fo idatfi și fdrte însemnată, în cercurile înaltei Aristocrații și fashiuni. Daru mai pre- susu de ori-ce comparațiunn suntu parfumeriele ei noue, compuse din Essența d’Ylangylang estrase prin destilațiuno din Unona odoratissima la .Philippineleț prin fineța și suavitatea loru superidră. Credem prin urmare, a îndatora p.e publica elegante,daca atragemfi atențiunea sa și'i recomanâămfi următdrele parfumerii: EstrMii d’Ylangylang Buquetulu de ManiHa pentru batiste. TOLUTINA LUI RIGAUD. Apă de toiletă admirabilă, eonstituă unu adeveratu talisman al$ fru- museții, pentru conservarea, frăge$imea și albeața pielei Ea este ultimă parolă a șoiințeî. — Superioritatea Tulutinei în compa- rațiuge cu apel# dc Colonia, de Florida și oțeturile cele mai renumite nu este contestată. OLEULU ȘI POMADA MIRANDA Prcparațiiint remarcabile, care so pote numi tesaure pentru păru, și care compuse din substanțe tonice și fortifiante, înfrumuțosă și a- sigură, cpnservațiune părului comunicându-i totă.-d’uă-dată unuî din par- fumurile cele maî plăcute. d-lui Orescu și fosta Po- varnă a domnului loniță Poposea, Doritorii se voru a- dresa Ia proprietarulfi setiț Eugenii! Carada, la ad- ministrațiunea ^iarulu Ro- 'inânulu, pasagSulu Ro mână, fa tdte d^ele de la 10 pînă la 11 ore. cuitrti viitoră.. Doritorii se voru adresa în Bucuresci la D-na Efrusina Urlăț4nu, Str. Polonă,„ No 16, în Focșani Ia sub-scrisulă. G. L Verneecu. No 247. 7 — 14$. DE VINpABE chiară de acumu, prăvălia Polcov- nicului Ghcnea, din Subur- bia Hagiu, Strada Verguluî. Doritorii sc potu adresa la Proprietara loră ce locuește în aceste caso. 6 11/ ■J. riruțiP' /---SIE STRADA RICHELIEU, RFUMELDRU .dim,- 8 SEPONULU MIRANDA. Cu base de sucu de Crinii și Lăptuci. Destul a compara cu săpunurile cunoscute spre a’i dă preferința meritată. Elfi comunică pielei nă supleță partieohră. face uă spumă abun- dentă, care formd$ă uă adeverata baie de lapte și parfumulu delicată ală săpunului nu lasă nimică de dorită. DENTORINA ȘI PATA PENTRU DINȚL Dentorina este unii clixiră pentru curățitulu dințilorîâ din cele maî I plăcute. Elu parfumesă și răcoresce gura, ințSreseo isgiile și anără dințiî de stricăciune. Pata pentru dințî au făcută uă. rcvoluțiune întreagă în acostă puri® a toiloteî și afi isbutitu a suprima tote prafurile și opiatele maî mult safi maî pucin acide și nuisibile — Este de ajunsu a trece nă peri- uță de dințî «dată peste acea pată pentru a obținea un mucilagiile m6lc și unsurosă, care dă dințiloră uă albeță ebluisanta. Depos'tulu prcparuțiuniloru ndstre, în Romanîa se află numaî: In Bucuresci la Pbarmacia A. Plecker, vis-A vis de Essagiu Românii. In Iași la Pharmacia C., Konya, în Bacăă la Pharmfcis E. Rakoviță. - - • ' 24-7$, No. 284. • rnv | DE VIDARE Moșia Colintina Floresca din DistrictalS Ilfov. Aserninea și din moșia PIERSICA^ Distr. Ialo: mița 2,500 sdn 3,000 pogâne la capulă dupre lalomiță. Acâstă din urmă -se dă și cu urondSde la amiTu 18?0. A se adressa la Dâmima Elena Wr- nescu sa® la D-nu I6u Mânu, Stada Vămi No. ÎJ No. 278. 20—2$. Casele după calea Mogoșbeî subu No. 50, vis-a-vis de Pa- sagiu, în care se află Oteluliî Lazăru,’și scare se compună de 22 odăi susă 2 prăvălii în fața Stradel cu 4 odăi, 1 bucătărie, cu doue cămări, 1 pivniță, 2 beciuri, podu peste totă casa, grădină și cu basin de apă în mijloculu curții, avendu aseme- nea atâtu odăile de susu câtu și cefe josă cumu șî bucătăriile, machină pentru scoterea apel, se dau cu cliiriă de la Sf Di- mitrie voitorii Amatorii se potă adresa în orî-ce vreme spre a le vedea și a se înțelege cu sub- semnata care locuește în aceste CASE. TEODORA M. MAST1CHI. Recomandă Onor. Public precum și domnilor Architeeti CIMENT ABEVERAT BE BORTEAM GARANTAT preenm și diferite COLORI frecate și ne frecate cu uleiu, ULEIU fierții și ne fierții pentru Colori adeJ veratii englezesc^. Diferite Lacuri pentru datu lustru la ori-ce obiect?", și a se usca îndată, precum și FILLEANU et IONESCU; CERUEALA de scânduri garantată. Prețurile suntu fdrte modeste — FURNISORUL CU B Ț E i MAGASINULU IOAN ANGHEI ESCU FURNBORUL C U B Ț l wijt 'dlk jb : » nml ----------------------------------- APE MliVEKAl.E' Recomandă înaltei Nobilimi și Onorab. Publică că amfi primită uuă mare asortimente de Ape Mi- nerale, Franceze și Germane prdspetc, umplute din luna lui Maiă, Sare de Charlșaad, dq Vichi și Sare de Mare, Pastile de Vichi de Gleichenberg ¹⁷ «ă au sositti unii nou irausporiu de cavaiu adev^raiy de Pentojeu și de cea mai bună caîiiaie. /.• ■ ' ¹ OdlorT de totă* folidă, frecatb cți Uleiu și ne-freoate, Uleiă flertă șl Lacuri de fc>tă felulă, Culori și Pân^ă pentru Pictori. ' fel. Dl. ol VINURILE Toia-ui-dată recomanda înaltei Nobilimi și 0- nor- Publică, Vinuri negre și albe, dulci și sli-¹¹ fdse, vechi de 6 ani și de cea mai bună calitate așa în cătă ceîoru albe cu dreplă cuvântă li se pdte ^ice, vinuri de Rhin șj celui negru de Bordeaux, IOAN ANGHELESCU. Tipografia C. A, Rosetti. Ștrada Colțof No: <2- ’ li