anulu alb doue-spre-decile • SAMBA TA, 10 AUGUSTU 1868. VOIESCE ȘI VEI PUTEA LEI N. LEI PE AND -- CAPITALE 48 DIBTB1CTK 58 pe stsK lunî „ 24 „ 29 PE TREI LDNl „ 12 „ 15 PE DA LUNA „ 5 „ 6 UNU KBEMPLARU 24 BANI PBNTHU PARIS PE TBIMEBTBU FB. 20. “SNTBU AUSTRIA.......... 10 VAL. AUST. Articlele trămjse și nepublicate se voră arde. — Redactorii respun^etoru Eugenio Cnrada. LUMIN^ZA-TE ȘI VEI FI PENTBU ABONAMENTE, ANCNțlUBl ȘI RECLAME A SE ADBEBA ÎN BUCURESCI, LA ADMINISTRAȚIUNEA ZIARULUI IN DISTRICTE LA CORESPONDINȚIl DIABIULUÎ ȘI PRIN POSTA. - LA PARIS LA D. DARRas-BALLEGRAIN BUE DE l'aNCIESNE COMEDIE NO. 5. ANOtlțlDSILE LINIA DE 30 LITERE.......40 BANI 1NSKRT1UNI ȘI RECLAME, LINIA . . 2 LEI NOU Administrațiunea «Romănulub face cunoscutei abonațiloră că la 45 Au- gustă se sfărșeseti unu mare numeră de abonamente. Acei dară carii nu voră se ’ncerce întrerupere, suntă ru- gați a renoui la timpă abonamentulă dumnăloru. A s’adresa pentru reabo- nare la administrațiunea pariului «Ro- mănulu» trămițândă prin postă și cos- tala abonamentului după cumu este însemnată în capulă foieL Ori ce ce- rere de abonare și reabonare, ne fiindu însoțită și de costulă iei, se consideră ca nulă. Bucuresci Augusto. Monitor ulii de a^I, publică unu decretă prin care Corpurile legiui- torie suntu convocate, în sesiune straordinarie, pentru Septembre. Totu în Monitorulii de ații, este darea de semă pe cară o reprodu- cemă mai la vale' în privința unei afaceri, destulă de neplăcute de la Severină, c’unu Israelittt venită din Constantmopole și care este acumă bine și pe deplină terminată. Una din Gestiunile carii intereseză fdrte pe Români, atătă în privința demnității naționale cătă și ’n inte- resele materiale, ministeriulă aptuale avu fericirea a o conduce la cape- tulă dorită: Postea rus^scă din Ro- mânia s’a desființiată, și printr’uă convențiune între guvernulă Austriei ș’ală României, s’a desființată și postea austriacă și de la ’nceperea anului viitoriă, postea română va funcționa singură în tdtă România. Este însă uă cestiune multă mai mare, din tdte punturile de vedere, cu care luptă necontenita guvernulă și care vedemă ou fericire că s’a- propiă de soiuțiunea dorită. Juri- dicțiunea consularie, umilitdre și fdrte vătâmătdre pentru tdte interesele, și chiaru pentru acele interese ce ea ave de scopă a apăra, este și dânsa, sperămă, în ajună d’a se desființa. Guvernulă Russiel, a luată inițiativa, în cea T-a ce ne privesce; acesta n£ a spusu-o oficiale Monitorulii-, ș’ascep tămă cu cea mai mare și mai le= gitimă nerăbdare ca foia oficiale s’a- nunciă că s’a rădicată d’asupra Ro- mâniei ș’acestă umilință ș’acestă mare reă. Scimă toți, âră prin modă oficiale, că de mai multe luni d- nu Dumitru Brătianu lucreză, în Wiena, în Paris și ’n Englitera, în acâstă mare cestiune, și ații vedemă cu bu- curiă că țliarulă celă mai puterică ală Engliterei, Times, se pronunciă ca- tegorică pentru imediata desființare a juridictiunii consularie. In urma inițiativei luate de guvernulă ro- mănă vd^urămă că și Vice-regele Egipetului adresă acea-așî cerere pu- teriloră străine, și țliariulă din Paris L Avenir National dela 12 Augustă, spune în revista sea politică că „ces- tiunea ce intereseză atătă de multă pe poporațiunile Oriintelul, este de mai multe septemănl la ordinea idilei, Cea-a ce va părea mal ciudată, a- daugă disulă ^iariu, este că trata- tele cari aă făcută din fiă-care con- sule unu felii de micii suveranii, ală aceloră poporațiunl, aă fostu în- chiăiate spră a apăra pe creștini contra fanatismului turcă, și că nu numai ele aă remasă în vigdre, dară aă âncă putere de lege în Statele cre- știne cari s’aă sustrasă de suptă jugulă Turciei. Este învederată că ele suntă uă pedică asolută la con- stituirea unei ordine regulate. Ar fi dară de dorită ca diplomația fran- cele și anglâ se urmeze sfaturile țliariulul Times. Rusia care voiesce se s’arete că protege Staturile cre- știne, dară care voiesce mai cu se- mă se-și urmeze intrigele în Turcia, se pronunțiă firesce pentru mănți- nerea juridicțiuniî consularie în Tur- cia, și pentru desființarea iei în Ser- bia, în Montenegru și ’n Principate. Cea mal bună metodă a ’ntrebuin- ția contra acestei tactice ar fi, pen- tru Francia, d’a lucra pentru uni- versala iei abolițiune; prin acesta ar întări Turcia și Statele cele mici cari s’au deslipită de densa, ș’ar re- dobândi astă-felă în Oriinte uă par- te din prestigiulă ce a perdafuri Nu scimă și nu voimfi a sci în acâstă afacere cea-a ce priyesce pe Turcia; scimă însă că este ’n a- devăru de celă mal mare interesă pentru Francia și Englitera, a re- dica acestă mare abusă d’asupra Stateloră creștine din Oriinte. Nu voimă a cerceta ații nici dacă Ru- sia susține desființarea juridicțiupil consularie pentr’ună interesă de pro- pagantă; din contra, admitemă bă- nuiala și ne unimă pe deplină cu opiniunea emisă de Avenir Natio- nal. De multă âncă amă țlisu și repețită chiară în acâstă parte a dia- diului că dacă puterile Occidintale voiescă a redică Rusiei ori ce în- rîurire seridsă în Oriinte n’aă de câtu a lua, ele, în acesta ca ’n tâte, inițiativa pentru tâte îmbunătățirile cele mai neapărate și mai legitime ș’atunci ori ce temere dispare fires- ce. Rusia la 1830 avea uă mare înrîurire morale în România. Pen- tru ce? Findu că dânsa și numai dânsa, intervenise între Turci și Ro- mâni, dânsa și numai dânsa, celă pucină în aparințiă — și se scie că lumea judecă, pentru câtă-va timpă numai după aparințiă — isgonise pe Turci din România, stipulase ore-carl drepturi pentru noi și schițase uă constituțiune care conținea unele prin- cipie bune ș’așețliă chiară basele unei uniri definitive între Moldavia și Valachia. Pupini, fârte pupilii eraă atunci la noi cei carii puteaă vede în a- fundulă lucruriloră și Românii, pă- răsiți de ori-ce sprijină eraă siliți a se mulțămi și pe ce li se dedea ș’a spera;..........în ^iua însă căndă naționalitatea se desvoltă. Căndă Rusia începu a împedica avântulă iei rescâla fu generale în România contra Rusiei. Și ’n urmă protec- țiunea Franciei pentru România servi puterică a atrage spre drapelulă Franciei pe tâte poporațiunele Oriin- telul, căci aci vedeaă fapte âră nu cu- vinte, vedeau renașcerea unei națiuni și crescerea iei suptă bine-făctâârea protecția ra a Franciei. Pentru ce dar astă-țll Francia și cele-l-alte puteri nu redică puterică loră voce în favârea tutoră poporațiuneloră din Oriinte? Pentru ce nu suntă ele cele d’ân- teiă cari se reclame contra oxl-cărel nedreptăți, și cari se câra și se do- bândâscă curmarea atâtoră suferințe ce le bântue? Și pentru ce chiară în cestiunea regimelul consulariă, staă âncă în șovăire? Piariele străine aă publicată că- te-va estrase dintr’ună memoriă a- dresată de ministeriul afacerilorfi străi- ne ală României guvernului fran- cese, în privința feluriteloră acusărl ce i s’aă făcută de către presa austro- maghiară și de cel carii nu voru consolidarea Statului romănă. Dia- / riulă La Patrie (13 Augusta) pu- blicând u acele estrase, țlice între al- tele „c’acâstă lucrare a cabinetului romănă nu. pâte fi apreciată de cătă într’ună modă favorabile. îngrijirea cabinetului română d’a apăra in- tențiunile ș’actele sele este carapte- ristică. Ș’apoi acumă este demun stratu în modă oficiale, că cele din urmă încercări ale Bulgariloră re- voluționari n’aă fostă ajutate de că- tră autoritățile române, ș’acestă puntă capitale va fi înregistrată cu mul- țămire chiară de către cel carii se ’ndouiaă d’acâsta., „ Acumă guvernulă romănă trebue se mal facă âncă ce-va; de .câte orî aparințele potă fi contra lut, se pro- ducă îndată lumina asupra fapte- loră de cari ar putea cine-va se-lă facă complice sâă respun^ătoră; se nu se sfiască d!a provoca cercetări. Nu trebue se se târnă cine-va de adevâră căndă este sicuru de ne- vinovăția sea, și ori cătu d’atingâ- târe potă fi unele acusări, trebue totă d’auna se respunsă, și cu grăbire. „Trecutulă este acumă degagiată; se se garanteze dară viitoriulă prin- tr’uă energică veghiare, și îngrijin- du-se de demnitatea ca și de pute- rea și de autoritatea sea, guvernulă română se fiă în bună pază. Dacă Francia a fostu une-orî cea d’ântâiă a denuncia actelele ce ea le credea culpabile, va fi cea d’âtâiă a face cunoscute și chiezeșiele ce cabine tulă din Bucuresci Voiesce a da pen- tru mănținerea linîscel în provin- ciele dunărene. “ Aceste sfaturi noi le primimă cu cea mal mare plăcere, căci ele suntu conforme cu principiele nâstre ș’ale bărbațiloră ce suntă așî-o împlinesce, cheltuinflii venitul® lui între acei cari a® contribuită la producerea lui, chel- tuind® uă parte pentru îmbunătățirea sorgin- lelorfi avuției sfele. Boierii noștri nu cunosc® decătă dreptulu de proprietate; âru câtă despre datorie, ce le pasă! Muncea țeranuțtt cu sapa, cu plm- gulă, cu grebla cu cosa și securea de căndă cântă turturica și pînă nâptea; muncea în filele bune pentru boieri și ’n filele rele pentru elfi. Holda boierului rîdea ochilor®, a țeranului provoca plânsul®. Țeranulu era avuția boierului. Din sudârea țeranului eșia aurul®. Acestfi auru se versa totu în țeri străine. Nimici! pentru îngră- șar.ea pământului, ca cumu sudorea poporu- lui aru fi fost® destulă îngrășare; nimic® pentru facerea unurdrumu sâfi podii; nimicii, pentru facerea unei scoli în sal®, unei bise- rici, unui spitalu; nimic® penîni a respăndi în poporu cunoscințele agricole și igienice, Proprietarulfi nu cerea decătQ amu. Nu voia se scie daca țarina esle plină de buturugi si țeranulu nu scie se le smulgă, dâcă islazele suntu încărcate de miasme și țeranulu nu scie se le combată; dacă seceta arde holdele jși ^ranulfi nh scie, — pentru că nu a ve- 1) Vedeți în acâstă privință documentele pu- blicate de N. Bălcctcu și Latu’iun, în Magasinulu Isloricu. fi avut® uă lege asupra gradelor® academice, ca legea Olandei care nu recunâsce gradele câș- tigate la universitățile străine’, fiii avuțilorfl noștri, fiindfi sforțați se urmeze în scdlele din țâră, pentru ca se aiba dreptul® d’a o- cupa posturi publice, credeți âre că scâ- lelc nâstre s’ară afla în starea miserabile In care le vedem? Nu am fi avutâre demult® universități complecte, cu profesori din cele- britățile străine? Interesul® fliloră loră nu ’î ară fi făcută âre se se intereseze viă de sârla scâleloră ? Amă avea 6re durerea se vedem sc6- lele nâstre atâta de desprețuite și pe .atât® î pucină interesâodu-sc de sârla lor® ? Și acâstă nepăsare a avnților® noștri, din causa lipsei loră din țâră, pentru ori-ce in- sliluțiune de interes® general, o”vcdemn pe totu minutul®. Dârfi dacă lipsa lor® aduce unde-va In- sultate maî îngrozitâre de miserie, ruină, sărăcie și pradă, aceste resultate le vedem® în moșilele loru. Nicăiri ca aci absin- teismulu nu derapănă mai cumplit®. Cer- cetați moșia unui avut® care suferă de a- câstă maladie și veți vedea întrlnsa unfi spectacol® sfășiitor®. Nu veți afla nici ur- mă de interes pentru îmbunătățirea nici chiar pentru conservațiunca iei. Nimic®, decâlfido- lifi atâtu în pământ® cât® și »n nefericiți! locuitori. Dacă proprietarii acestorfi moșii, în locfi de a treiera țerile străine mere® ca nimeni pe lume, s’ar® ocupa singuri de esploatarea bunurilor® lorfi, câte resultate bune amil ve- dea! Aspeclulfi trist® și mîserabil® al® sate- lorfi nâstre s’ar schimba ca prin magie, într’unu aspect® care ar® proba riață, avu- ție și fericire. Proprietarii simțind® prin.es- periința lor® necesitatea cunoscințeloru agri- cole, amfi vedea în fie-care județ®, cel® pu- cin® trei sâ® patru scoli de agricultură. A poi cumfi simțimântuli! filantropici! vfezâ în fie-care omu, fle-care proprietari! arfi chel- tui o parte din veniturile luî pentru avantagele țeraniloru cari esploatâză moșia. înlocui aces- torfi grămedî de colibe cari par a fl locuite mai multu de fiare de cât® de âmeni, am ve- dea înălțându-se locuințe modeste darfi sa- ubre. In fiă cire sat® am vedea câțe uă scdlă bună, una asilu pentru neputincioși, mu preotu adeverata părinte sufletescu. — Am vedea îâte aceste realisate câadfi proprie- tarul® ar locui pe moșia lui și ar specula ba- nii între acei-a prin sudârea cărora îi câscigj. S’ar interesa de sârla compatrioțilort seî, căci astfi-felfi esle omulu: Pencirm vrea se fericire. Daru pe se mai țîicemfl de araa- tagiele proprii ce ar avea proprietarii îngii- jindu-și singuri moșiele? Câtfi de multfi s’ar urca veniturile lorfi! Aceste pucine rânduri pentru uă cești J atâtă de yiue care reclamă studii îatinse și apeluri energice, e Învederată credem® fn» stele resultate ale absinteismului atât® pen- tru țâră, cât® și pentru acei carl’lu comite. Ne uitămă în deșierlu tn jurul® nostru, dâră vomu vedea uă rațJA de speranță că aceste flagel® se va înpuțîna; daru nu vedem® de câtfi probe cari ne asicur® că el® cresce din ce în ce (nai multu. Dorința d’a imita pe avuții nostrii Ismi- granțl a pătrunșii pînă și ’n c lașele cele mal pucinu avute ale societății. Vedeți pe aceia din clasa impiegațiloru puMici alfi căror® ve nit® abia le aru ajunge ca se ducă uă viâță mai multu de cât® modestă. Ei bine!’din mâncarea de tdte filele, din necesitatea de a avea uă locuință sănătâsă, din datoria de a asicura copiilor® pânea, smulgă și agonisesc® i fiă care di bani ca se aibă . . pentru re? Ga se facă speculațiuni comerciale de cari ce profite ei și țâra loru? Nu, ci casemft- gă se ve^ă Parisul, pentru că cuconulu cu- tare 'i-a spusu că Parisul estefrumoși. Așa darii absinteismulă esle a strânge bani dintr’Uă țâră și ai chieltui înlrallă țâră, Cumu vedeți acești bani cari Ia noi se ur ca mibâne de galbeni, suntu smulși din cir- culațiunea speculativă a țerei, suntă nisce ve- nituri furate din sudârea plugarului șj punga orășanuluL Iar® pe acei cari comit® aceste pecatu, avemu dreptul® se’I numim® lipitorile României, căci sug® în fiă care anfi sucul® pământului și măduva poporului, fără milă și grijă, că va veni uă țj* când® aceste vine voru seca, dacă reulu nu sc va vindeca. Ecă unulu din pocalele economice rri boieriloru mari proprietari. ȘI cea-a ce este culmea ridicolului și www.dacoromanica.ro ROMANULU 10 AUGUSTU 1868 681 indlgnațiuneî, aceste Individe cari detragă în fiă care ană milione de galbeni “din specula- țiunrle agricole, comerciale și Jndustrialo, a Teste individe cari smulgi! țerei mițJ’loculO d’a forma tn sânulfi iei capitaluri mari; aceste individe, nici mai multii nici mai pu- cînO, voiescă Ancă frânele guvernuluil Indi- videle incapabile d’a-și specula capitalurile lorfi, cari din cc în cc ce nimicescO își declamă cu nerușinare capacitatea d’a gu- verna Interesele generali! Din fericire s’a făcută N. Pancu, consiliară. H . Theodor Mehedințânu, idem. — I. Martinovici, idem. Ședința se deschide la 2 ore după amia^i. Procesulă-verbală alu ședinței președinte se citesce și se aprobă. D. Manolescu luăndă cuvânlulă espunc consiliului că, în urma însărcinării ce s’aă pusă perceptoriloră Comunei, d a trage copii dupe rolurile de foncieră a le fiscului pentru a se putea procede la împlinirea noului imposită fonciară votată de consiliu, a întâmpinată din parte-le prin care arâtă greutățile ce se presintă din causa multului lucru. Pentru a nu se perde daru timpului cu încasarea aceloră bani, ol Manolescu este de părere a se ruga onor. Mioisleră alu Financeloru, câ sc însărcineze totu pe perceptori fiscului cu Jncăsuirea și a sumeloru cuvenite Comunii, dănduli-sc remisele cuvenite după lege. Consiliulu aprobă opiniunea domnului Ma- nolescu. I). Eugenîu Carada (jice, că întruna din ședințele trecute, s’a numitfl de consiliO o luată, speciflcăndu-se că preciurile regulate a- comisiune ca se studie propunerea domnului cum se vor aplica de la 1 August viitorO fără Cavalerii de Gyra peutru înființarea de dru- a avea efectâ retroactivii, — pentru care se muri de ferii americane tn orașulO Bucu-' va cere și încuviințarea d-lui ministru de rosei, și în rasa acestei comune și că co- interne. — D. Petrescu (jicc că a observații că bi serica Episcopii Ta începută a se derăma și că s.w că în acâstă afacere Primăria a pri- mită și unu avertismenlu din partea d-luî Godillot, că în presința acestora lucrări își aduce aminte că a fostu numită uă comisiune care înțelegându-se și cu d. Godillot se rc- gulcsc cursulă loră. suptiindfi resullalulă a- probării consiliului, nici ună raportă însă din partea țjiseî eomisiunî pînă a-umu nu s’a vedută. Fiindă că între celc-l-ăltc lucrări este și cestiunea abatoriuluî despre care e- sistă neînțelegere înire comună și d. Godil- iol. d. Petrescu > . >> " „ eărnău „ I. , — >, »> >> „ arnăutu ghircă............ . Secară........ Porusiabu..................... Orijă ...................... Ovesu.,..s.................... Meiu........................ Rapiță •••••« 225—265 230 - 245 180-220 135 b55 160—180 100—134 218 — 210 129------ Corăbii sosite încărcate „ deșertei. „ pornite încărcate „ „ deșerte.. Vapire sosite.......... „ pornite.............. Șlepuri pornite șj în- căy&te Ia Sulina....... BA .JUMETATE MILION DE CASCIOATU La l-iu fiă cărei June se voră facâ tl'agerîle MAREI LOTERIA DE BANI, garantată de guvernă. Suntu loturi magnifice de câștigată, anume, unulă da 500,000 frânei și aițulă de 400,000 franci. Apoi alte locuri secundarie de ȘQ,OOO.—40,006.—30,000.—10,000 etc. franci. Unu biletă pentru una din aeeste trageri costă numai 20 franci, trei bilete costă 50 francî, șdpte bilete 100 franci.— Aceste titluri se opținu trimițândui prețulă în bilete de bancă, cupdne etc. la Casa de Bancă a D-LUI CHARLES HOLLE LA FRANCFORT PE MAIN. POSTSCRIPTUMU- Buletinurîle do câștiguri voru fi espeduite fără chieltuiele pe de dată ee se voru face tragerile^ câtă despre sumele câștigate, ele voru fi plătite pre-tutindenî în numerătore. AV1S IMPORTANT PENTRU AGRICULTORI Mușamale mari de Kautșuk recunoscute' ca eelu maî bună și maî siguru, apărătoru a șirei oră de grââ și ă ori ce felii de productă agricole, mărfuri, mașine etc. contra ploiloru celoru maî marî. Aceste mușamale, de uă invenție noue, primi ite la expo- sițiunea universale din Paris și la cea agricolă din Pesta sunt preferabile orî căroru altora pentru superioritatea cualitățeî și pentru soliditatea lor fiind lucrate cu kautșuk și eu uleiu. Probe sunt depuse la comptoarulu D-luî Mosco Ascher, strada germană, vis-ăviș de direcțiunea Telegrafo-Postale, care singur priimesce comande pentru totă România cu preciurî ficse. NO. 257. 15 — 3$. 11GOIHim a câte de la Prâfecture de Poli ce ] CAVIAR dAstrakhap. BIERE DREHER de Vierme, en bouteille. HUILE VIERGE de Provence et Toscane. LIQUEURS et VINS .etran- gers. FRUITS GLACES, au® ropot ă l’eau de vie. BONBONS, CHOCOLATS et THES. etc. etc. No. 368 6 — 3^ FMBORUL. CU R Ț E I 23 5 7 4 6 3 Vălcca, cățiă dâsă, căldură potrivită. Ploescî, noură fără vîntă 22 gr. Văleni, noUru, cdțiă, răcălă. ’ Mărgineni, cerulă înourată. Câmpină, nouru, cdțiă, cald 19 grade Brăila, 31 plus, noură, linisce, Bacău, nouru pJ6e, caldu 22 gr. Focșani, 20 gr. plus, vîntu. R Serată, pl6e, caldă. Giurgiu, senin, 25 gr. căldură, Oena, noură, pl6e, caldu 27 gr. Buzeu, uoură, cald. LVcsnî, noură cu plde Alexandria, noură, cald. Severin, nouru, vîntu, puțină căldură Roman, plde multă, plus 19 gr. ÎL Galați, puțină p!6e, vîntă, căldură 20 grade. Ismailu, nouru, caldu 16 gr. R, Reni, nouru, plâe. Slatina, nouru, căldură 22 gr. Caracală, p!6e idem.- Bechetu, ideih. Mdmțu, nouru, ploe. Piatra, pl6e, plus 19 gr. Foltieeni, plde, plus 20 gr. Pitești, noră, p!6e, fortună, caldă 20 gradn. Mizilu, nouru, vîntu, caldă. Argeșiu, noură, plde, furtună mare cdțiă, caldă. Tecuciă, nonru, vîntu, N. plus 20 gr.R DE VÎNDARE unii locu, aprâpe debisericaLucaci, îi? mărime 18 Stînjenî fațada și 40 Siănjdnî lungo. Doritorii d’al cum- Ki se voru adresa, d’a dreptulu, irecțiunea tipografici C. A. Ro- setti și Ia Librăria d-niloru Socecu et Belgasoglu, Hanu Șerban-Vodă, No. 18, în ori-ce timpu a ^ileloru de lucrare. ASTA-pi AM DESCHIS DEPOSITU GENERAL DE ODLINpi de t6te mărimele din fabrica moștcnitorUoru Comitelui Carol Kinsky la Biirgstein în BoSmia. Bucuresci, 20 luniu 1868. ADOLF KARPELES Comisionar CALEA MOGOȘOEI No. 10, VIS-A-VIS DE PREFECTURA POLIȚIEI. Comande pentru Geamuri de Cristal® de orî-ce mărime pentru galantare și pentru ferestre’ prteum și pentru oglindi de orî-ce mărime după dorința se efectueze e® prompteță. — Embalagiu de oglindi destinați pentru afară va fi solidă. No. 298. 3— CALITATE PRIMA, PREȚURI MODERATE. BIUBOULU SOCIETAȚILORU DE ASSICURARE UNGARA GENERALA Șl „LA RALO1SE“ se află de astăzi înainte în STRADA GERMANA Casa d-liu Angbelovicî (Prăvălii! No. 11 și 12) vis-â-vis Ho- telului Concordia; unde se priimesce oferte pentru assicurarea în contra PERICOLELORU DE INCENDIU PEN- TRU TRANSPORTURI PE DUNAREA ȘI ASUPRA VIUEȚEI, CU PREȚURI FOARTE MODERATE. Ambele Societăți garatdijă pentru assicărările încheiate cu fondurile loru în suma DE USI NUOI 42 MILIOANE și t6te păgubii® ce s’ar ivi se regulâijă în modulfi celu mai dreptu și espeditivu de cătră Bucuresci. 20 Apriliu 1868. REPRESENTANȚA ȘI AGENȚIA GENERALA, In Districte se priimescu Ofțrtele de asicurarc la Agențiile ndstre deja cunoscute, ^ru în ploiești la Doia®u HAGI IOAN PITIȘU. No. 218. 6 —6^- EXPEDITEURS et COMISSIONAIRS A. MATHIEU WALDNER & COMP. 32 Boute?vart de Strasbourg PARIS Se recomandă pentuu orî-ce Espidițiă și Comision în article francese atâtă pentru țeră câtu și pentru străi- nătate Comandele pentru România ee priimesce la Bu- curescî de cătră domuu WILT WALDNER, Strada Germană No. 8. Pentru unu serviciu promptă și solidă garanțiă, re- nume acestei Case. No. 369. 8—3$ h TIPOGRAFIA S’A MUT ATU STRADA COLȚEI, No. 42, VIS-A-VIS DE BISERICA ENE PRIIMESCE TOTU FELULU OE LUCRĂRI, PRECUM de diferite felin4. ETICHETE. CONTURI. CONTRACTE. polițe, ciacuum si fatuki ®»»h iw @ AFIȘE, DIARE MARI Sfi MICE INDIFERITE MĂRIMI BAPTISM,V1SITE,CUNUNIE Șl OKI CE ALTE BILETE DE INVITAȚIE ȘI MORTE Casele după calea Mogoșbeî, subu No. 50, vis-a-vis de Pa- sagifi, în care se află Otelulu Lazărfi,îșifcare se compună de 22 odăi susu 2 prăvălii în fața Stradei cu 4 odăi, 1 bucătărie, cu doue cămări, 1 pivniță, 2 beciuri, podă peste totă casa, grădină și cu basin de apă în mijlocdu curții, avendu aseme- nea atâtu odăile de susă, câtă și cele joșii cumă și bucătării!^ machină pentru scoterea apei, se daă cu chiriă de la Sf. Di- mitrie voitoru. Amatorii se potă adresa în orî-ce vreme spre a le vedea și a se înțelege cu sub- I semnata care loouește în aceste CASE. TEODORA M. MASTICHI. K MAGASINULU IOAN ANGHELESCU APE MISERALE Recomandă înaltei Nobilimi și OnoraK Publică,, că amu primită uuu mare asorlimenlă de Ape Mi- nerale, Franceze și Germane prdspete, umplute din luna lui Maiu. Sare de Charlsaad, de Vichi și Sare de Mare, Pastile de Vichi de Gleichenberg etc. zinwocîă că au sosiri unii nou transportă de Caf- cavalu adeverată de Penteleă și de cea mal bună calitate. Colori de totă felulă, frecate cm Uleiu și ne-frecate, Uleiu fierții și Lacuri de totă felulă, Culori și Pândă pentru Pictori. El FURNISORUL C U BȚE I IOAN ANGHELESCU. VINUHiLE Totft-uă-dată recomandă Înaltei Nobilimi și 0- nor. Publică, Vinuri negre și albe, dulci sli- S6seK vechi de ® ani și de cea maî bună calitate, așa în cătu celoră albe cu drept» cuvântă li se pdte. ^ice, vinuri de Rhin și celw negru de Bordeaux. VERITABILULU CAȘCAVAL! ■J Sub-semiiayi recomandă înalta MoHitnl și Onor. Publică,că le-aă sosit al 4-le transport din acest Cașcavalii de Vară, în bucăți mici cu marca E. P. care e mai superior de cît pînă acumfl. Sigurii fiinihl eă se va (ii^Hoge acestă Cașcavală intre tote ceie-l-alte ale Țerei prin calitatea lui cea superioră in câtă a pu tnaf nimfe® di dorită. Coșulețe de Brâncă și Păstrăvi afumați— Singurulă Depoă io Capitală numai la Magasinulă FILLEA^’U et lOKESt'C, Strada Germană. NB. De vîndare se iaflă și la N. DANII) et C-ie Strada Lipscani la Elefanții, D. STAICOVITS piața Tetrulul, I. et O. GEORGESOU Hanii Șerban-Vodă Nr. 21 și 22 și la BUCUR CACIULESCU Calea Mogoșdel vîs-â-vis de Palatulu Prințulu Știrbei. -■ Tipografia C. A. RosettL Strada Colței, No. 4 2. www.dacoromanica.ro