aNULU alu doue-spre-decile ADMINISTRAȚIUNEA PASAGltJLU ROMANtj Nb- 1. - REDACTIUNEA STRADA GOLȚ1A No. 42. VOIESCE ȘI VET FETEA alii filU -----------*5" ' LEÎ N LEÎ N. fK * U — CAPITALE 48 DtS B CTK 58 pe sAse lun< „ 24 J) 29 PE TBrI LUNI >„ 12 „ 15 PE HA LUNA r» ® UN0 B8EMPLARU 24 BANI PENTBU PAlUB PE TRIMESTRU FR. 20. PENTRU AUSTRIA. . . . . FIOR. 10 VAL. AU8T. VINERI, 9 AUGUSTU 1868. LUMINEZA-TE ȘT EI PBSTBU ABONAMENTE, ANONțIUBÎ ȘI RECLAME A SE ADBEBA ÎN BUCURESCI, LA ADMINISTRAȚIUNEA ZIABULBI IN DISTRICTE LA COBESPONDINȚIÎ DIARIULUÎ ȘI PRIN POSTA. - LA PABIS LA D. DARBAS-HALLEOBAIN BUE DF. l'aNCIESNE COMEDIE NO. 5. AMUNțlUKILE LINIA DE 30 LITERE 40 BANI INSEHT1UN1 ȘI RECLAME, LINIA . . 2 LEI NOU Articlele ttâmise și nepublicate se vorii arde. — Redactorii respundetoru Eugcnka C arada. Administrațiunea «Românului» face cunoscutii abonațiloru ($ la 15 Au- gusto se sfărșescii unti mare numeră de abonamente. Acei dară carii nu votă se’ncerce întrerupere, suntăru- gați a renoui la timpă abonamentulă dumneloru. A s’adresa pentru reabo- nare la administrațiunea diariuluî «Ro- mftnulă» trămițândă prin postă și cos- tulă abonamentului după cumă este însemnată în capulă foiei. Ori' ce ce- rere de abonare și reabonare, ne fiindă insoțitîk și de costulăieR ispconsideră ca nulă. । , . > h OT₍₎ DEPEȘE TELEGRAFICE. Serviciu privată alu Monitorului}. PARIS, f 7 AUgutfi. —- Rochefort s’a îna- poiată de la Bruxeles. Elă a apelată în con- tra judecatei și Jules Favre îlă va apcra. Monitorul!! publica scfisbreâ Imperato- relui adresată către generariulă Mellinet, prin care Maiestatea Sea mulțumesce guardei na- ționale din departamentală Senei și declară că are confienlă în patriotismulu guardei na- ționale. ¹ ir ăltb iUti nb iș ca - । ¹ ai > ?Zîi n si? x TîTfăîmi” In privința scitei telegrafice ce publicarămă ieri, că Austria ar cugeta a împedica bre cumă trecerea armeloru, primimualta care dă ur- mătârea esplicare; „Guvernulă aotărită anu lăsa trecerea armeloră de cătă cu consimți- rea guverneloru aceloră țere pentru cari suntă destinate. Totu acea depeșiă ne spune că suntu temeri despre uă nouă trecere a Du- nării pe fruntariele Bulgariei." De unde și pe care puntu, depeșiă nu spune, ne place însă a crede, în interesulu Bulgariloră ș’a causei pentru care se sacrifică c’acbstă te- mere este cu totulă nemtemeiată. - . 1 a 0 ’ Ancă uă epistolă care protestbză contra principieloru politice ale d-lui Ion Mânu și pe care, după datoriă, o publicămă mai la vale. Astă-felă dară acumă, din optă carii aă votată contra aceloră principie, șâse suntu bine cunoscuți sâu dechiarați și carii suntă d-niî Orășianu, Fălcoianu, Caracas, Slătinânu, Romanescu și a^i D. Durma. Acumă, de și cei mai mulți cunoscu și pe cei-l-alți doui. după principiele ce au urmată și urmeză, lolu-și noi trebue se dicemă câ numai doui au remasă âncă încurcați între cei carii s’au manifestată pentru credințele politice ale ce- lui din urmă Mare Vornică. S’a susținută că Tirulă naționale de la Wiena bra uă manifestare a Germaniloru con- tra Prusiei și contra unității germane și’n favbrea Austriei ș’a federalismului. Faptele insă veniră cu logica loru cea sdrobitbre și striviră ș’aci speranciek partisaniloră trecu- tulul. Ga se putemă da ua adeverată tăria discloră nbstre, vomă pune suptă ochii Rq- mâniloră opiniunile unui Jariă francese din cele mai însemnate și care, din nici ună punctă de vedere, nu pbte fi bănuită de fiy mică ală guvernului prusiană. Ecă ce dice Debatș de la 12 Augustă, suptă semnătura D-lui John Lemoinne. „Serbătorile, din Wiena aă pentru noi unu altă interesă imediată, ună altă carapteră a- supra cărui-a este de neaperată ca Francia se nu semșialp; . «j . j . . > .. „^u trebue se ne amăgimfl asupra ade- veralului sensă ală acestoru demonstrări. In realitate^ în locu d’a fi uă protestare contra unității germane, a fostă uăl acusate făcută Prusiei c’a sfărîmatu unitatea prin esclude- rea Auslriej. Cea-a ce toțî Germanii impută mai multu Prusiei, este 'C’a tăiată în doue patria germană ș’a divisatu-o în facia străi- nului. Căndu apăru imperatulă Austriei au strigată: — Trăiască imperatorele Germa- niei — și drapelulă tirului naționale, sim- bolu ală unității germanei a remasă suptă paza municipalității din Wiena. Acei dintre noi carii, în momentulă întâlnirii ambiloru imperatori la Salzburg, aă visatul tră alianciă a Franciei cu Staturile Allemaniei' de Sud, voru face bine a reciti discursurile -deputa- țiloră Bavariei, Wurtcmberg și Tyrol. Ecă spre esemplu ce dice unu deputată din Stutt- gard: — „Nu voimă se fimă protegiați de alții; voimă se ne punemu în stare d’a ne apăra noi înși-ne, ca Elvețianii. In Swabia, Bavariei, Bade, nu s’a uitată că l’a’nbeputuly acestui seclu junimea nbstră - a fostă silită d’a merge în timpă de dece ani suptu dra- pelele străine contra frațiloru germani, ș’a- cesiu perieiu se- va presința pe cătă timpu destinările Sudului voru fi esclusivu în mă- nele dinastieloră ș’ale diplomației loră. N’amă uitată âncă că moșiulă regelui vostru Carol ș’a primită corbna din mănele lui Napoleone... Ar putea veni ’■ sn îl ’) A Wdaa N-lc-de h 35—31 lun/u, de la 4-^13, de da 15-J23zde â6 -31 lulit^ de la- 1, 2j 3j, 4, ,5, 6, 7, și 8 Augustu — In finb, Viergia mea, îl ^isciu; 6că-te femeia mea’. Ajunseserâmu la pâr tă. . . Ea 6ra se’mi respundă, cându ună omă se arîtă dinaintea nâsli ă . . . Era Marulas! Făcuiu uau gestufâră voie’mi și elă făcu na săritură înapoi. — Domnulă comite îmi va permite âre d’a oferi felicitările mele comitesei de Qhazol ? (Jise- elă aretândă ună buchetă pe care’lu ținea. ViergiaH păli Făcuiă ună pasă spre acestu betrănă sdfâ reă, ea me opri, ș’apoi, raer- gbndu Spre dînsu c’uă liniște stranie, în- tinse mâna și luă buchetuIQ. — Gugâtă domnă comitesă, la cea-a ce’ți 4icu aceste flori, reluă elu cu zîmbetulă lui celă reă. — Sciă, respunse ea. îmi păru că ei preschimbaă uă privire, ș’apoi elă se depărta cu mare răpe^iciune. Tâte acbste se petrecuseră într’uă secundă. — Co este? întrebaiă pe Viergia, — Iți voiă spune, îmi respunse ea efună acentă straniu, în care cr&juiă a ghici uă îngrozire ascunsă; totu d@. uă dată ea ’mia- reta slugile. Acesta nu Ora decătă ună acidinle co- pilărescă. Eramu prb sicură c’acâstă faptă de nerușinare va fi cea mai de pe urmă din partea lui Marulas pentru a me. mai preo- cupa de ea. — Copila jlinistesce-lo, li (Jiseiă cu blîrv deijă ... Nu ești âre cu mine acumu? Și luându-o de ^nâaă^ o urcaiu în tră- sură; plecarămu. Gandu porniră caii, îidiseiă cu veselia: — Suntu atălu de turburată d’a te vedea speriată, încătu uilasemă d’ați face darulă meă, —. Cumu? (Jise Wându c’uă qișcare machinate frenele crf întindeamă. — Aveai guști de unulu din acele mici echipagie pș care sedn pâtă conduce delica- tele dumitale mâne . Ecă-lu, ți’ludau... cu c,ea-a ce e în întru, adăugaiă cu jumetate voce rîtjbndu. Ea nu ’mi mulțămi decătu printruaă semnă din capă; presința celoru doui valeți așezați în dosulă nostru ne impunea, âncă uă re- servă cu atătă mai afectată cu cătu animele nâstrt brâu mai emoționate. Cu tâte aste, In cuvintele rare și nepăsătâre ce ne spuneamă credeamu că ’nțelegă atătu de bine turbura- reapcare o agită, incătu fiă ce cuvântă mi §e părea uă frăgezime.... Sosirămă la castelă. Uă primire organic sală de vătaiulă meă Giraud, ajutată de Toby, ne aștepta. Toțî servitorii, cei în activitate și cei ieșiți de betrănețiă, totu iu fine ce atîrna de Chazol fusese invitată Ia unu os- pețiă dinaintea castelului, după vechiulă o- biceio. Vivatele ne primiră, Intrarea Ora a- coperită de fio^ li ’mpodpbită. pu ghirlande de verdbță. Luaiă pe Viergia de mână și trecurămă. Sosindă Ia apartamenlulu iei unde o aștepta servitârea iei îi ^iseiă sărutându’i mâna: — Ecă-te la d-ta, frumosă mea co- mitesă. — îmi permiți se ’mi schimbă toaleta ? îmi (Jise ea. In fine âramă căsătoriți, liberi fericiți, de- parte de privirile cari de diminbță apăsaă a- supr anâstră și ’nghiăciau rostirea iubirei nâs- lie. Dulcea și intima nășiră esislință Ora se ’ncbpă. Ce fericire 1 cesperanțiă! ceviitoriă! Anima mea 6ra atătă de plină încătu mai că se rupea. O asceptamă în miculă ici sa- onă, unde pusesemă porlretulă mamei iei nconjurată de flori ca pentru a dori bună sosire Viergier prin acestă altă bună ângeră ală destinatei mele. Uă fâșlire de rochie la ușiă me făcu se tresară, apoi de. ’ndată au- diiu vocea iei.— Potu se întru? dise ea. Me răpediiă înaintea iei, la jumetalea ca- merei me opriiă surprinsă vedându-o apă- rendu într’uă rochiă de doliă mare ca a doua di după mârtea Mariasei. Ea intră rece și pălită; mo mai recunostemea.—- Dumnedeulă meă! ce s’a mtâmpjată ? ti d*seiă, sillndu- me d’a crede în vre uă copilăria pe care mo puteamă înțelege. , , — Nimică, de ce te miri, Ion? respun- se ea. Nu suntu âre in doliu după mama mea ? Ea foști aste cuvinte c’ună tonă atătă de ’nghiăciatu și- care 6ra atătă de opusă cu deschiderea ânimei mele, încătu ’mi ’nchi- puiu că se m tâmp lase vrună acidinle gro- zavă pe care voia a mi’lă ascunde. —- Iubita mea femeie, strigaiu, vorbesce uite, me faci se moru de frică. Pentru ce acestu doliu în astă d* plină de veselia ? Penlru ce acbstă aeră de tristeță căndu, fe ricirea nbstră începe? O luaiu de mână, și atrăgându-o spre mine, o ’nconjuraiă cu braciele mele cu fră- gedime penlru a o apăra de ori ce mâhnire; nsă mână iei bra rece și tfemurănlă, cor- pulu iei mlădiosă se ’nțepeni suplă Irnbră- cișarca mea. Ga printr’uă mișcare instinctivă www.dacoromanica.ro IWANtJLU 9 AUGUSTU 1868 676 4» ■a» care era naintațl nu de dreptuf ci numai din grația monarchulul. Fiii de preoți încă se conumera în dasa sclaviloră, deca părinții loră nu s’aă ținută -de clasa privilegiată, sâă adică dâca avea pielea de care precumă ise numea în Tran- silvania diplome nobilitarii. Boie- rulă privilegiată avea dreptulu de a judeca, a bate și a întemnița pe țerană orl-căndfl, eră acestă dreptă se esplîca prin lege eu terminulă latin®săft/ow»i dominale. Devre ună recursă mu putea fi nici vorba. In fine, darea sd^^elul, adică ser- vlciulă în armată, cădea totă nu- mai asupra ieraniloră, pentru ca no- bilii precumu era âcutițl de orUce imposite și sarcine publice, întoc- mai era scutiți și de înrolarăentă la 6ste. Lă darea sâhgehil însă pâr- ticipa și populațiunel orașieloră, precunjH participa și h impositeîe Statului. b' tn anuM 181^, oăndfi rin mișcă- rile carbonarilorfi din Italia Spa- nia, aristocrația spăimăritată fee în- voi cu regimulfi pentrll dâ se ela- boreze unb regulamentă' pentru re- porturile țeranilorfi către proprietari (Urbarium;) însă după ed trecu pe- ricolulfi, acelti proiectă âncă se de- lătură, âră în loculă acestuia ună conte luă asupră’șl însărcinarea de a elabora ună proiectă, după ca- rele se se potă micșiora humârulă populațiunel românescl în Transil- vania. Acelă proiectă interesantă se afla într’ună esemplară în archi- vulă de la Clușiu, eră în altulă în mânile unul funcționară de rangă înaltă. In anulă 1830 ținăndu-seîn Clușiu conferințe mal multe în afacerile țe- rel, baronulă Nicolae Vesselenyi^ise și scrise: Se desființămă sclavia, însă suptă- unica condițiune, ca Românii se se lapede cu totulă de limba și naționalitatea loră pentru totă-deuna și se învețe numai limba magiară. 1) Intraceea același Vesselenyi intro- dusese în moșiile sele și/wspnmae noctis, pentru că Hicea, că elă se simte îndatorată a corege și ame- liora casa dmeniloră sei, precumă ameliorase și rasa cailoră etc. In anulă 1846—7 dieta Transil- vaniei decretă micșiorarea. robiei țe- raniloră la jumetate, însă suptă con- dițiune, ca se se lase în mănele loră după calitatea pământului numai căte 9, 12, 14 pogdne., Imperatulă Fer- dinand I nesciindă ce, face, sanc- ționă acea lege lupescă, în cjită a- ceeașl în anulă 1818 era se șe și esecuțeze. Ună murmură fiorosă se au^ia în totă coprinsulă jțerel. încă 1) Ve "H vilii a, ■ A leteh ^l’rejudețale) 8®,mare, tipăriți îu Bucuresclț?) 1830. —!5!—-S5-»ESS^ de revoltă, a se descurcă din braciele mele.— Lasă-me, lasă* me!J.. strigă saᵣ me teiiiă ! Avuiăr uă cugetare¹, uâ cugetare fngrozi- tdre. Chefuiă că nebunise d’uă dată; apoi, vețjânâă la cArsâgiulă iei acelă mănuchiă dc pansele pe care rlă dedese Marulas, îdeia nebună ’mî veni că ele terau otrăvite. I’lă âiulgeiă. Ea ^oi se “lă Apăre. — Viergio, tî țjiseiă desperată, aruncă aceste flori, ele ciad tefi ș6se- lynl de pace euro- p^nă, și nu trebuia nici uă revo- luțiune de Paris, pentru că în Tran- silvania se spargă una din revolu- țiunile cele mal crunte, din căte s’aă veșlută vre uă-dată. Iu, acelă casîî țeranulh magiară era se dea de sigură măna cu țerauulă rorpânii. In acâstă stare află anulft 1818 cectiunea rurală sdh agrariă în Tran- silvania. In ³/₁₅ Maift 1848 adunarea na- țională românâscă de la Blașiu pro- ehsarnă și desființarea sclaviei, însă fără nid uă defepăgiibire din partea Statului, pentru că elicea, CumG-că robia de patru sute de ații a fostă despăgubire destulă. In lunifi alfi aceluiași anfi dieta țerel compusă din 290 aristocrațl, trel-rjecl orășiani și niet unu representante alfi clasei țăraniJor» prochiamă desființarea scla- viei cu despăgubire bogată și cu condițiune de a s4 desființa totfi uă dată și autonomia țerel, a se esila și limba românescă din țeră. După ce armatele aliate în Au- gustă 1849 trântiră pe Ungaria la pământii și se Introduse preste totfi legea marțială/ eră furciiorfi și glon- țelorfi maghiare suceseră furcile și gldnțele austriace, cel dc la putere se apucară și de regularea cestiunel agrarie. Așia însă în lunifi 1854 eși sub nume de patenta împără^ tescă uă lege rurală atăttt de com- plicată, în ’ cătfi acea-a pînă în i^iua de astăzi este ună isvorfi bogati' de procesele cele mat afurisite din lume. Omdscemfi ună advocată, rulă țerei. Astă-felă s’a petffaculu acbstă serbare, un din acele maî mar! pepțru Români", pențru că ea pregătesce ună slabilimentă jnăreță, unde junimea va găsi o sorginte de lumină, și agricultura țerel ună modelă de imitată. Lungbscă DumBeJeu filele Alesului națiu- nei, are sc ocupă cu atâta îngrijire nari ■ tbscă de totu cc pbte-contribui la mărirea ra. Sebeșianu Citimu în L'mdependance Belge, de 11 Augustă. la „ Mai multe ^iarie italiano și străine făsuiră din am tea ochitorii lui... Gândii remăseiil singură, pe cândă rupeam u c’uă mână tremurântă pliculă care ascundea mis- poerariuluj. 1.1 „Atunci aplausele isbucnescă din tbte păr- țile; elevii Jacă cawredaiuî loră uă adeve- rată ;ovațiu»c, și «ii', paliîă„ .emoționată, in midloeailă acestei adasări, eă inse . adănrih emoționali, se reașb^ă. P „NO voiiufi ee descwamu aedsta emoțiune. Esto TOiouMă c®va d’uă austeritate rara și gemă d’a opri ună copilă se m&gi trusă locă ilustru, spre lua respîata lu- crului seu. Insă măndricle Sufletului nu se neta nici analisa aici discuta. Și căni acâsla. njăndrie se lâgă cu u®ulromil®d fe ună mare QBiățîaofi, ©a¹ are drepUi taceJ# mai adtacă. respecM. „Se țjice ca ia ieșire, aplausele au ceptrtfi in uliță, că bre carî. strigăt!» s’aă a- mesiacată cu ele și că poliția ; . Ja M ‘L se credemu Wită a tace unde totulă clusivă alfi acâsta. In adeveră, ce-ar fi a- poliția inimă taseMene sci era esclusMi de domenruiă es- demnității paîsoiUle. decâlă de voința m^ț \ . /De gj. cugetâudă scrib în ora |q a”® tii âncă liberă d’a me pUri se .renwațsu ti teribile » teriultt strein care 6ra se in^ă fericirea^ ^ₐₘ ₗwₜfᵢ> cercetă* *iH mea, resimpțiiă acea impresiona sflflțWi* 'ₐ O se se petrăcă ceva nereparabile Intre noi. Cândă ea ajunse pragulăi — Viergio, strigaiă, tn numble viitoriuluî nostru, te ’napoi astă scri- — Dară escî în deliriă, copila nenorocită! sbre’. Este cir neputință ca tote aste se vie Nu ougeți câtă crățjime aă cuvintele dumw de la d-ta. 8’a făcută violință rațiunei, ăni- tale.. . Linistesce-te. Acbstă pălire, acbstă mei dumitale, pentru a te face se făptuesci turburară, și pină la vocea-ți tremuranti, ună actă nebună . , . Reia âcbstă scrisbre! totă dovedesce câ Id supui vre unei inspi- La aceste rări odidse. Viergio din acestă momentă in indouielă, începe vibța ndstră tntrbgă. Ascultă', escî fc- în ochi. . Ge s’a, meia mea, din acestă momeată nicî uă aeferr-l circ- tiu te mai pbte atinge, vrdf se uiți ori ce nefericire? Ea ^i întorde privirile, mută, emoționată, tremurâht'ă. D’uă dată ea păru a se revolta contra idt însăși.— Nu, trebue! disc ea; a- poi cil. sijîhța unei otărirî ne’nd aplecată: — Ion, reluata; ,uu asfepta nimicu de la șlă- biciuneș mea. Am prevăzut-) ș’am luată mesuri Qhiară contra lașităței mele. Și vor* r tai TtiKu ee ied ...ev tui Îngrozire 14*86 ea Apoi eși. It ar cuvinte ea se mtdrse spre mine combătută, durărea i se vedea intiuseiă braciele; dară parc’uă fi coprinsu-o d’uă dată : — Nu, o>ună gestO otăritoră , citesce! — Se dice că oinulă căndă se ’năcă, Într’uă secundă de agonia, uă lume gă de¹ cugetări la care viOța luî e continuată: totu cc perde, femeie, naufrângerei. într’uă secundă eșpă maiMea mea evenimentele trecute și grabnice cari m’aduseseră Ig^aștă căsătorie. Ca printr’ună fulgeră în furtună rere^uiă cele mai de pe urmă (jil® • • • Cugetaiu la ’ntelnii ile lui Ma- rulas, la nesce Întrevederi ascunse pc cari le bănuisemii Intre Viergia și dboșu la a- celă mănuchiă ce i’lă adusese chiară acumă, la “privirea pe are o surprinsemu, intre dîn- șir. Nu mă maî îudouiă c’acestă mțișerabile bra autorele ruinei nbstre. Ecă ce citiiă Rene .... Scrlsbrea bra cu data di$ ^junh. ii vine înlrd- intrhgă copii, mamă se ’mbul^escă în spiritulă lui. De pc pragulă noianului pjă revede trocutulu cu plăcerile șL miseriele luip vlitoriulă se des- „Mornibre, marți. „Ion mâne voiă fi comitesă de Chazol. Mâne voiă vedea deschizându-se înaintea mea porțile castelului dumitale. Onbre, orgoliu, avuția, amoră, totă vei fi depusă |a pici6" ■rele mele. M’aș putea bucura de tbte ve- selielc, de tbte bunurile pe cari nu ’miț fu- sese nici uă dată permisă a le gusta in astă lume . . . Viltorulu meu uu va mai atîrna si inima mea, sei4 fc& me sBspbi, sciQ unn mi ducu. Eî bine în acâstă oră, în ImW tea cugetare? mele, fără mânie s avbndO a J dc fapta Câ comită, -în ajunejă 2 femeja dumitale și d-a lega pentru Mbța mea d’a dumilala, jură că nid ușcMi nu ’țj voiă aparținea te ,. . Nu me crede iebună,... câte-va cuvinte îți vor aplica toii) . . . . Hon, de optă (file le am șuiăgM;d0 optă fi® si iu că nu sunlă. fete de Sânozan., Suntu fata Marfessel, rferi-. cita atătiji de. multă deuprfețuită,, adătu dc multă torturată de toți, al vosțriu pe clre tatălă dumitale a. pusă d’a gonilu^ fără milă, j j cândă ea ipe ,purla io bfăcie,. despărțim au-o de totă ce iubea în lume. De opti în fine, sciu c’acea -dechiarare ai mama mele murinte, a foslă uă manoperă, uă re&H bunar® de multă timpă pregătită pentru $ ve atinge pe toțî la ănimă și pentru a pe face se reintru Într’uă pațje din drepturile pe cari marchisulă de Senozam. tatălă meu; ml-ar fi lăsată, dacă pu s’ar fi făcută rii> www.dacoromanica.ro 81J rdJMANULU 9 AUGUSTU 1868 677 Bucuresci, 1 868, Augustă 7. D-lui Redactare alu ^iariulul ROMANULU. Domnule Redactore, TillulU de abonată alii (jianului d-v.. de- la aparițiunea lui neîntrerupte și pînăas- tă-y b?* curagiulă se vâ rogă, ca se bioe-'voițî a îi¹³⁸™ ⁱⁿ uⁿolⁱⁱ diQ numerile stimabilului d-v., alăturata declarațlune ce jțnS vecii! nevoită Pentru ca nu opiniunea publică se in£* remâie în erbre că eO am putute vota pentru alegerea de Se- natore a d-lui lancu Mânu, la colegiulii I alâ Ilfovului. Primiri, ve rogă, d-le Redactore, asigura- rea osebitei mele stime și coisiderațium. Mih. Durma. DECLARAȚ1UNE. Informându-me de la unii din amicii mc) politici, câ nici plna acumu nu s’aii puiuții dunosce ixjsitivă cari anume aâ foștii acei 8 alegători ai colegiului I de Senatori din districtului Ilfovă, ce aii votatii in contra d-lui lancu Mânu, și nevoindu a mai remânăa o- plmunea publică în erbre că subscrisului impărtășasce opiniunile politice ale d-sâle, declari! prinlracăsla eă eu am volatil contra d-lui lancu Mano. Mih. Durma. - ■ U Hx a-a», j. TELEGRAMA. Pitesc!, 6 Augustu, 1868. D-hd Redactare alii faruilul ROMANULU. Domnule Redactore, Arhiereulă Scriban, vineri la cincij ore sera a intrată îa eparchia șea, in mițj'loțulu celu, mai viu iutusiasmO din partea orășaniloră Pi- tesceni; poporulă tn glble l’a intițnpinată cale de uă postă, de la bariera Argeșiului. Vir- foosultî păsSofă tacongiurată de clerO și alții a mersi! pe josă pînă la ealredală, unde s’a ynuțe ună thedeumO de bună sosire, și unii discursă din partea preotului Păunescu, în numele eparchiei. Prea sânția rea a trașii la locuința bunului și venerabileluî cetățânu Ghi- ță Enescu Stefăneseu, Micescu.Pareanovicl, Va- lentine'nu. Raportă cătră Măria Sea Dommlbrulu. „Se aprolă. „CAROL." Prea, înălțate Domne, Președintele tribunalului Roinauațî, prin raportulă cu No. 5,209, ne-a arelală mai multe neregulantăți comise du portăreii a- Celuia-și tribunalfl, atătu. în îndeplinirea da- lorillorii funcțiune! lord, călii și asupra per- qpivra taxelofy, după regulamentulu de ta- rifele portăreilor^; eru douinulii capu de por- tărel, prin uâ petițiune a sea, a -contestată aretările președintelui. Ministrulă; cș se se convingă de adeverii-. 1 auterisală țm d. Boicea Radianu, mem- brulă cur țel de apelă din Craiova, ca se mer- gă la tribunalulu Romanați șl sc facă anchetă, simpljimtoleloru și amorală seu, sîlindu’lă a părăsi ,ⁿ« mama m*®- Prin tataia dumi- tale, mama mea 5 fostfi adăpată de durere și de miseric. Ea uni-a lăsată yă moștenire de resbunare, ș’o Indcphneșcuj Ve^I bine eă nu potfl se flfi a dumitale; amorulfi ar 0 ună sacrilegiu totre noi... Suntii instrumen- |m'u ițpci fatalități, uimiră mai multu. „N’a! crede în otărirea mea dacă nu m’așiiS areta sinceră ș’adeverată, că i te-am iubită, ș’aî jmtea ținea sâmă de slăbiciunea mea. Trebue se sciî cili ptn’ln funduld sufletului meu. Mărforisescu camă tremurată dinaintea faptei teribilei pe care ani s’O facă, insă am cugetatfl, ain înțolești luptele inele sâu mai bine revoltele mele contra iubirilorfi minci- nbscc pe cari instinctele mele de rase și mjmicieh mele dio nascere nu le putea .ad- mite. Mi-aî ^isfl uă dată că suntii pe alălQ îngerii călii și dracii,{n’a atârnată de călii de d-la a me redică ja cerijj. Ion te-am iubităpin’a me da ca uă orbi, pin'a renegă pcnlru d-ta urile și iubirile mJe. într’uă ubpte am ve- nită la d-la,i&[ârlmală, Ui anima pljnă de desperare, și n’ai înțeleșii că din acâstă jo- sw+re nu putcainfi se me redică de cătu prin amorulu dumitale, și m’ai respinsă, m’ai Din referatulă primitii la 4 luliă de la d. Boicea Radianu, resultă cele următdre: I. Că din dosarele causelorii se constată că, în adeverii aflptele, publicațiunile și seb- tecea a căîorii-va citațiunî, s’aii întârziatei din biurou, dâră nu s’a adusă nicî unO pre- judicii! părțiloru interesate; âră pentru în- tărțjiarea citațtunilorO, capulii de portărei a declarații comisarului ca i-au scăpată din vedere. II. Că capulii portăreilorii n;a 0nut& re- gistrulfi prevăzută de art. 16; din regula- mentu, spre a se vedea dmtr’tasulă tote ac- tele ministerului lorii, modulă cumu s a dis- tribuită fiă-cărui portăreii! din acele adie, taxarea lorii și ccle-l'alte formalități ce se mal ceră de. gisulti articlu, suplu pedâpsă de “amendă, în casii ciudă ele nu s’arO păzi; ca 'i-a declarații capulii portăreilorii că unfl asemenea registru nu a esistăIii nici uădată, astii-felu câ a fostă pusă d.₍ comisarii în im- posibilitate de a face uâ dare de sâmă de actele ce suntii trămise bluroului a Je ese- cula și căte durlr’inseje se află pendinți în operațiunea portăreilorii; că d. Măcărescu por- tărelulu, de și a presintatu uă listă, cuprin- dătdre de vre 92 sentințe și alte acte cu care a disb că este autorisatu a le esecuta, însă n’a fostă în stare se demonslre de căndfl acele lucrări li suntii date, cari dinlrlnsele suatu tenriinate șj câte se află pendinți. in esecutarea d-sele. III. Că din registrele ce se țină de por- tărei, conform art. IV, din regulamente și din registrulu ținută de capulii portăreilorii, a constatata acelea-șî, neregularitățî ce pre- ședintele ’mî raportase; că observăndii peti- țiunile de intentarea acțmniloru asupra cărora suntii formate dosare, le-a ve^utii cu vor- birea: „taxață și trecută în registru la No. . . .“ , firă a se Indica numerulfl registru- lui și fără a se găsi trecute în registru supli; liberare de recipise, în privința căroră nere- gularllăți iolrebăndă pe capulii portăreilorfl, acesta s’a justificată că nu a primită banii de la persdnele In dreptă și de acea-a nicî a liberală recipise; că observăndii regislrulă d-lui Măcărescu, portereluliî ba găsită nevi- sată^după cumii .se .pretinde de arț. IV, din regu|amenlă și dinlrânsulă a constatată că mimitulfl portăreii! de la 22 lanuariă pînă la 19 Aprilifi, anulu curentă, 'a liberată re- cipise pentru mai multe primiri de bani, fără ca vre una din matcele din registru se fie visate de capulu portăreiloră, asemănată a- liuiatulul III. de suptii cilatulu articulă, jus- tificându-se d. Măcărescu cu unu por-foliu privată că, din tote sumele de bajii primite d® dlnsulu, a încasară numai lei vechi 45 și a declarată atâfâ d. Măcărcsîu, câtă și d. cap de portărei că tn acestu modă, s’aă ți- nută și se țină espuscle registre de fle-care din d-loră ; că, din partea d-lui portărelă G. Gorbau, a primită declarațiune, ic cuprindere că capulu portăreiloră âneă nu l’a desfăcută de partea see pe ;nai multe luni și că ține asupra sea mai multe taxe, țn privința că- ruia întrebandfl pe d.. cajiă de portărei, d-luî a aretată că cu. adeverată suntă nedesfăcuți pe acele luni, insă a negată că oră fl de- desprețuită, fără chiară a vedea rana ce fă- ceai acestui devotamentă fanatică care sc da a! dumitakț ca unui salvatore, idolului seu. A- cea-a ee’ți (jiede stranie pdte, insă suntfl n£scc decăderi ale orgoliului cari nu se sLvdză dc cătfl prin eroismfl în greșială. Pdte c’a remesfl In urine prea thultu sânge dc țigancă; ș’apoi n’am fostu de locii cresaută pentru a cundșce nevinovățiele dalbe ale fetelorfl vdstre fericitq și iubite d’uă mamă care are uă pflr- tard mair-ei-a uu se pdte impuls nimicii. In acea pră eănd-u eramă aruncată In braciele dumitale: tg iubiamu pin’a nu resimți de cătă ua rușine, akea-a d’a fi desprețuită... Acesta cea maî ,trudă și p’acea-a .mi-ai dal’OÎ ¹ Nn m’ai Voită! Ion, uu sciî- fee pu- tere aue uă picătură de fiere căzută tn acea cup^ de miHhjis cu care cramă adăpată.ᵥ. Amărîciunile prea multă timpu grămădite au revărsată d’uă dată. Prin d-ta am înțelesă că eramă dcstjna^ă a trăi ca ună paria, și că trebuiamu se fiu inemica acelui caste fe- ricite, de unde acela pc care-lu adofanfă nicî nu’mi făcea mioară pomană amorului seu;..' Am suferită multă, Ion, te-am blastemată, și cu tdte aste părerea mea dc reu sc mes- teca jcu ura... Unu cuvântă m ar Ii readusa pusă d-sele spre încasare tdte sumele Indi- cate de potlărelulu Corban; s’a constatată de- puse numai parte din acele sume trecute Tn registrul seă, fără se fie visa sea dinjosulfl matcelorfl respective ; âră pentru parte a de- clarată că nQ te cundsce; pentru cifra de leî vechi 335 a declarată câ de și â a primită, dară ’i-a înapoiată părțef în dreptă, fără a justifica acesta în vrună modă; din rumdrea publică se afirmă că d. Corban por- târekiltl cu ocasiunea aducere! la îndeplinire a unei cărți de judecată, pronunclată pentru condamnarea mai multord locuitori din co- muna Grojdibodti, fără a ține comptă că nu- miri locuitori s’au judecată îu colectivitate conformă art. 85, alinialulă 8, din proce- dura codiceluî civile, în locfl de a s® scâle pentru toți uă singura' somațiune, a formată pentru fii care !n parte căte uă somațiune, și a primită «atătea taxe căte somațiunî a li- berată, pentru care faptă locuitorii voindă a-i intenta acțiune, s’a împăcată cu dânșii rcstiluinilu-lc parte din acei bani. Din cele maî susă constatate de comisa- rulă de anchetă, atătă rapulă de portărei d. B. Miulescu, cătă și portărei G. Gorban și C. Măcărescu, nefiindu la înălțimea mi- siunii Loru, nu mai suntfl demni a ocupa funcțiunile ce le sunlu încredințate. Suptă-semnatulă găsesce dc trebuință a cere de la Măria Vbstră destituirea acestora și înlo- cuim loră cu d. Petre Pârvulesr.u, capă de portărel, d-nii Ibti Marineanu și Dimitrie Mi- chăileanu portărei.— Dâcă, dâră și înălțimea Vbstră vețî- aprobă', 1 Ve rogă se bine-voițî a semna aucxatulfl proiectă de decretă. Sunt, cu celă maî profund respectă, Prea înălțate Dbmne, Ală Măriei Vbstre, Prea plecată și supusă ser vifore, Ministru secretară de Stată, la deparlamentulă justiției, No. 1 1,201, Augustă 2. Ant. I. Arion. PR1MABUL0 COMUNEI BUCURESCI. La 26 Octombre viitoră, expiră termenulă închirierei proprietăților!! bisericei Isvoru, din colbrea Verde, semnate maî josă, șiurmândă a ae închiria din nuoă, pe termenă de urnă ană după condițiunile date de dd. curatori respectivi, suptă-semnatulă a decisă a se țme licitațiune în localulă Primăriei la 2 2 Augustă cureptă. Doritorii cari vorfi voi a lua cu chirie dî- sole ecarete, suntă invitați a veni la Primă-' rie iu aretata ' la .2 ore spre COTCurlnță- p. Primară G. Petrescu. No,. 7226, 18-68, Augustă 3. Doue camere și uă cameră cu curtea se- parată, staționată în suburbia Isvoru, strada Isvoru, sub No. vis-a-vis do biserică. Uă cameră cu sala .eî, staționată iu cur- tea bisericei, pe strada Isvoru. Uă cameră cu sala ei, cu curtea separată, staționată tn suburbia Isvoru, strada Puțu cu Iapă rece, sub No- ’ i ,Fiindu că d. Beuedict Rapaport, asupra ; iruia s*a adjudecată constiacțiunea unui hanu către d-ta căndă, năbușindă atrigătulă mei melfei mă.sîleamă în deșertă a iubi a-' cea familie ș^acea mamă ta braciele căreî-a ■fusesemu aruncată... Me simpțiamă alată de părăsită, atătu de străină Inmițjloculă aces- tei ă iubiri bânuitbrc, In funlulă căroru-a nici nu se scia învblui ihdbuiela! Intruă ne- voiă neînvinsă d’a spune ce am pe animă, nevoie ațițată de reținerile acestei vfețe noue, fugeamu nbptea pentrș c spune durerea mea ceriului, arborilorfl, .acelti nature In line care singură ’mî-era amică, care jne vâ^use su- terhidă durerile mele de copilă, are meve- ijusu plângâm lacrimile meU de juaă- fată, caro scia în > sfîșiierilc amorului meă... In visările mole rătecite teehiămămă în des» peraroa sufletului meă... Voiamă se te iertă âncă. Nu sciu ce Voco tainică ’pi spunea că me iubescî; apoi căndu eramă aprbpe de d-ta simpțiamă ăm» mea înghiănandă, căci ghi- ecamfl cam eca-a ce fesimpțiȘ pentru mine cra dusprețifl și temă. Te vedeamu plină de încredere lingă Genevieva,.. Atunci gelosia mă rătecea. MS Intrcbaină înzadară carcera crima mea faciă cu d-ta... Pordesmfl pînâ și încrederea în îineroțej mea, me vedeamu jo- sorită, căzută, pentru că nu me lubiai, și ală Bis. Dbbrotâsa. n’a fostă următoru a ter- mina luci arca, 'conformă planului, devisuluî și condițiunilorfl formulate Primăria a ho- tărîtă a da restulă lucrări la altă persbnă în comptulă garanției d-lui Rapapoit; spre acestă fine formăndu-ee din nuoă devîsl de lucrarea te esle a sa mai face pînă la ter- minarea construcțiunii cu dese^ărșiro, se face cunoscută că licitațiunea pentru darea aces- tei lucrări, se va ține la Primărie în ^iua de 23 Augustă curentă la 12 ore. Doritorii se voru presinla Ja Primari j, în aretata ^i, însoțită de garanții hypolecarji în regulă în valbre de 20 la sulă din suma cu care se va adjudeca lucrarea. Devisulă se pâlc vedea de doritori în can- celaria Primăriei în ori ce și oră de lu- crare. p. Primară, Petrescu. No. 7221, 1 8bT Augustă 3. La 21 din curinla lună Augustă, s’a de- cisă a se ține licitațiune ia Primăriă pentru închirierea ecaretelpră nwi josă semnate pro- prietăți ale bisericei ManuCavafu, pe termenu de trei ani, după ccondițiunite dale de d-nii cutatorî respectivi. Se publică acâsla spre sciința tutuloră ca, doritorii ce voră voi a lua cu chiria (lisele ecarete, se, se presinte la Primariă în are- tata yi la 12j ore spre concdrlnfă. p. Primară, G. Petrescu^ NO. 7917, 1868 Augustă 3. 1. Chilia cu No. 2 cu tinda ei deosebită, 2. idem ui No 3. 3. Prăvălia de cârciumă No. 1. 4. Chilia du la spatele Prăvăliei. 5. Doue chilii despărțite cu tindele loru de pe strada Frațiloră No. 64. IHSTITUTULU SlâlCĂRIU Calea Craiove* 65.— StnxdaFilaretidui 2 PROGRAMMA Scopulu acestui institută, — fondată pe la tnceputulfl anului 1863, ca ală maî tutoră insliluteloră,— este a scble juni cari se facă onbre atătt țerei și părinților!! loră cătă și institutului. Instrucțiunea, moralitatea și igiena suntă — după cumă s’a maî (jisă și tn alte ocasiuni — cele trei condițiuni pe cari re ba- sâză acestă institută. Instrucțiunea este lumina care aretă omului calea ce trebue se urmeze în viâță sea șj scopulă pentru care ală triesar, ea este cea mai mate și singura avuția care nu re pbte perde aici uădată. Moralitatea, asemene este eondițiunca de căpeteniă a unei instrucțiuni seribsc, căcî, pentru cai nstrucțipnea re producă resultate bune și salntai'ie, cată re flă totfl-dâ-una |p- socită de moralitate. igiena, adecă îngrijirea și Îmbunătățirea părții fisice a copilului printr’ună regulată șl bună traiă materiale, se observă asemene fbrte de aprbpe îu acestu institută. Venindă acumă Ia programa de studie, se scie că toii >dâ--una acestă institută a m&ffsîi și va merge după programmele adoptate de onof. miDisterh! aM instrucțiunei pentru satele publice. Pe lângă obiectele prescrise to re cele programme, elevilorii din. clasele grimare —। ... f .... instinctele cele rele, refl năbușite Ib mine, se desceptaă amenințătQre. lulr'uă a&pîe mc sculaiă- pentru a ine duce se dafi fesă ca- merei surorei mele,.. Ah! crude lupte am suferită pînă ’n momenlulă căndă te-am vâ- yută suferindă prin sir Clarence, Claronce ’mî redete In line stima de mine Insă’mi. Voiiă atunci sa te atingă la animă dându-me lui... Și cu tbte acestea nu m’am sciut» Împo- trivi dinaintea durerii! dumitale... Sufletulă meu era ală dumitale, cutezai in- fine a ine iubi! Eramă fără curagifl contra fericireî, ine dedamă acestui-visă radiosă, lubindă pini și durerile inele trecute, foriqtă d’ațî sacrifica plnă și mândria mea.,. Me itjbiai!... Dupaa- cea-a ce suferisemd, eramuse fiu femeia du- mitale, eu, po care -mc ’nleîuise-și cu -țd- cibrele gble șj ’n sdrente. Ah! căndă aî rei ce avoamu atunci în ânima mea! Așiu fise- rutatu urma pașilor ii dumitale! Ce viitoru! Tră- iam ' . rdloculăceriului... Imprudinlecccram, trai mai remănea de suferită uă de pe urmă injurie, și nu m’ai cruțată, lăsându-mâ se vedă la ’ntbrccrea lui Miro lipsa dumitale de ’Bcrcderâ chiară in lealitatea mea cea maî vulgară. Era prea multă, Ion! Din acea yj ințelcseiu că nu eramă pentru d-ta decătă li se maî predă și limba francese și chiară și germană celoră ce o reclathă. Elevii cari afl terminală clasele primărie, suntă conduși deși Continuă sludiele în gimnaste, și pentru obiectele cari ceru mai multa esplicațiune spre a fi bine înțelese, Suntfl angagiați din domnii profesori respectivi cari vină și le focu me- ditațiunea în institută — Musica vocale și gimnastica asemene este la disposițiunea tutoru eleviloră atâtă primari cătă și gimnasiali. Numenile d-loru profesori ai institutului atătu pentru clasele primărie cătu și pentru cele gimnasiali, se publică in flă-care ană cu ocasiunea dislribuțfonet ptemielorQ, Regulcle privitbre la îndatoririle eleviloră în institută, fiindă prevăzute printr’ună a-nume regulamentă ce se află în cancelaria institu- tului, re voru trece aci numai acel carie-a privescă pe d-nii părinți: I. Elevî mai mici de 7 ani, -nici mal mari de 16 ani, nu se primesefl în instilutu. II. Eleviloru în genere, nule este permisă a eși singuri din institută, de acea-a căndu domnii părinți sâii corespondințî ar dori se aibă pe copil a-casa Duminica sâfl serbătbrea, suntă rugați a trămite j** căte cine-va ca se-i iâ. In casulu acestu-a instilutulu nu mai esle responsabile de copite, pc cătfl elu lip- sesce din institută. III. Elevului, care, în cursulă sețitemănll s’a abaluță de la datorie, i se va refusa eșlrea. I\. Pentru (iă-care lună, domnii părinți voră primi, de la instilutu căte unu biletu coprinijetoru dc gradulă invețălureî, purtarea și starea săiielățiî copilului, V, Obiectele ce cată se aibă unu eleyu in instilutu suntu; 6 cămăși de țliua,— 2 căm. de nbpte,. — 6 perechi ismerie,-»- 6 perechi ciorapi,— 6 latiste,— 2 stergarie,— 2 ha- late.— 2 ciarșiafurî de pală,— 2 ciarș. de plapomă,— 2 feție de perne,— 1 sâu 2 sal- tele,— 1 plapomă,— 2 perne, una mare și alta mia. — 1 per. lapucî,— 1 peptene desu și 1 rară, — 1 periă dc haine, — 1 pată după modelă, și ună răodă de vestminte de uniformă. VI. Plata anuală pentru unu elevă internă este dc leî noui 700 cu furnitura de clase, — pentru unu semi-intermî 300 lei noui — semi-lnlernii teu numai dejunulfl ia î2 ore in institută,— răspunsă la începutulfl fiă-cărui semestru (6 luni) care semestru uădată in cepută, re va considera ca și finită.— Acon- turi nu re primereu. VII. Domnii părinți cari ar voi ca opii dumnialoră se aibă tbte obiectele din instikitîl, sâă numai uă parte din ele, vorii mal plăti; a) Pentru îmbrăcăminte (haine, rufe,pat ele.) 450 lei n, la mccputulă anului ântâifl ș’ajan căte 225 lei n. Ia fiă-care începută de altă ană; la eșire țatulă cu fotă așternutulă lut română institutului. b) Pentru cărți, clevjî din ctasa I, șj ll primariă căte 15 1. n.—ceî de cl. HI și l!⁷ cate 2^ ’ n. — ceî de I și II glmnasială câte 50 1. n.— ceî de IU șl IV gim. calc 60 1. n. respunșî toți înainte la începutului fiă-cărui ană. școlară. c) Pentru furnitura de desenu asemene s ) va Respunde tetă la începutul!! fiă-cărui anii școlară căte 30 leî nouî de fiă-care elevii. Direct or ele Institutului, ȘÎAICARIU. 1868 luliu. UNC PIANO șuă VIORĂ FOR- TE VECHIE suntii de vîn^are eii pteciO redusiî. A se Idrosa la ddnana WOLLE, calea Moșilor ti, hanulfi Gazoti. totă ^pea fată culâsă de pe drumuri, unfl felă de ființă ciudata a cărui frumusețe pu- tuse triumfa asupra mândriei și rațiunei du- mitale, darfl care Buvea de locă stima du- mitale. Era d’asupra puleriloră mele a suferi acestă de pe urmă semnă do desprețifl. Din acea ^i. juraiă d'amî restanta... Juraiă căte¹ voiu vedea rugându-mecla picibrclemele; după ce voiă fi înlănțuită vteța mea cu a d-tale, și că’țî voiă înapoia desprețiulfl ce mi-lă ai dată. Mi-așă fi ținută jurămânfolă? Nu sciă... Durerea, dumitale orar fl putută face lașiă. In acâstă oră, cug&tu la torturele Ia cari fa supusă mama me?, ea ’mî-a lăsată de moș- teniră Tesbunarea ici, mai sântă decătă a mea... lom, susții femeia dumitale, numele dumitale a devenită ală meă! dară nu voiă fi nicî uă dată adumitale.¹' Maria Uchajrd. (Sferșitulu părței a patra.) Ndscvărștndu ănca Revuedes deux Mon- des, partea din urmă va urma marțea sâd jouia yiilbre. www.dacoromamca.ro u78 ROMĂNULU 0, AUGUST 1-886. —; 1NSÎITUTULU ACADfflCU RIN JASSÎ. SJ . fSe pito- recomanda Să unica sedii din România, specialii pregătitdre la BACALOREATU ți la SCOL A MILITARĂ rezultatele capotate de elevii acestei Inștituțiuni privată, care, pe lîngă succesul® ce a avut® la concursulă do intrate dîn lună Iunie în Sc61a Militară, se bucură ^ingură pînă acum&j dc ouorea dc,a fi pregătit® pe c^I întâii Bacalo- reațî din lașî. o face a spera că nu-î va. lipșll nici dc acumu înainte Cursul® aniiȚii Școlară 1868— dorachi îi întrede^ea părinților® precum nu-i Iliărs.cT 1 iflM inp-n^iM®. - Pentm Jși HfriAugustă viitoră^iafă susțln^îieptitațiuhca Institutul®, Di-' cele ₄>țnU^ - - -, ’ , caloreatu șl Secțiunea, Mi’itara voru recțiunea,. nu ciuța mei unu felu.$e , uam - ’ l- sacrifici® nentru a se ₐK₁„„rₙ lⁿceP° Jh ¹,,ⁿ *"sot,bJ sacrifieiă pentru a se asigura, și îm u n Dl- HblKUra, St 111- .. .W r 1 ■ - J .... așteptării părinților $ W; de Concursul® Profosonloră ’ tiu împlinirea s ceî bunî de la Universitate, Scdlă. Militară și Licein^ aseminea va prd- iți aar^ ședea ț^ljțiî J1 Aațu ' msta Indrfii, se^Tncliiriadă de la D. N i260l£lfcCorn bre rtiteriS, pe termin de trei ^1, prin JicițațiiiBO, și pare va fi tn i.0 August®, în_stabilimentulu DoftAilGî NifeiWA^H. Panteli. No, 370. 5—2$. Elevii ie nu vorup fi priimită-o, potă s’o reclame maia, Dorjtorii, se voru adresa la, |T^E VINpARE. Casele mele din D. Nicu, Lahovary, sau, în lipsăi, | K-^Strada Mircea-Vodă, No. 31 au- l^bfiulu D-sale lancu, calea Mo^oșii No. 28. . N<». 3611. 3$. ț. OE ARENDATUf Moșia Buzesca său SOCETU GRECIANULUI, ■pe malul® lalomițiî din susu de Co kE VINpARE. Maî mulțî’ntîlpl jose» Contesei, pi * și bucăți fnarî de piatră cioplită spro Tîrgovisce, di DE INCHIRIATU, UNU ME- șoseua cea nouă ioue poștî din Bu- burbia Olteni. Doritorii se se a- dreseze la contoarulă Anglielă Ne- delcov din Hanu cu Tcî. Rămnicianu. No. 343. j 10—3$. 7 ’ ᵥ’ la Institut®,. Rector Admini.tr eta* fita de timpulu Vaeanțnloru peî.tru X -.1- _ r . cn «> inf.n/înno masurile de.înbunătățire 2A---------—_______.. ț, 7 ''1 tfiț 60 buți vinu, și UA MAȘIN^ ■ățeniă arătate prin JDOLTA din Strada Lipscani, pro- dc TREIERAT, sistemă Claitonfi, în mtj irorntT. ■'pietatea C^isiî Costache H Thed-I fdite bună stare și eu bunu mași- a intro$pce măsurile de.înbunătățire in igienă și cur: esperiența anilor®/ trecuțî. (NAGHL UA PIVNIȚA încăpătdre 1 r ” 'TRSflk VIENEI NUMIREA PRODUCTELOR QALATI. BRĂILA, GIURGIU, CORABIE ȘI VAFORE. GA. BK.| GIU 19 August® 1 Auftuetu 28 Maiu FL. KB. Grâu ciacJru eal. I. chila lei 250---260 Corăbii sosite încărcate 17 Metaliee.n....... 58 40 „ M IR i, 23(M>24i5 j,, „ deșerte 12 Naționale........ 58 60 ,1 eărnăă „ • t 17,5---2Q0 pocnite încăreate 412 Loae..............62 20 „ i, >» v ” 4 „ „ deșerte 13 Creditulu,....K, 83 8$ „ arpăutu ghircă..^..-....... 140 -150 218 210- Vap6r^ sosife.o............. 4 II Acțiu. bănee 731 --- Secară ................ 140---17Q, 129- --- „ pornite « London......... 211 --- Porumbă,............................ T00---130 Șlepuri pornite și îp- Argintul..... 114 96 ••••••••«••• V* •••••• eftrcate la Sulina........ Argi. în mărf. 112 50 Mciu •••• ««aL••»'•• •••«•••< uu«i»n 0 Li! v 1 Ducațî........... 5 45 Rapiță ......... II ■■ ■' -r-T- UA JUMETATE M11A0N OE UASCI6ATU La l-iu fiă cărei lune se vor® face tragerile MAREI LOTERIA DE BANI, garantată de guvern®. Suntu lotiirî magnifice de castigatu. anume, unulu de 500,000 franci și altul® de 400,000 franci. Apoi alte locuri secundarie de 80,000.— 40,006.— 20,000.—10,000 etc. franci. Un® bilet® pentru una din aeeste trageri costă numai 20 franci, trei bilete costă 60 franci, șdpte bilete 100 franci.— Aceste titluri se opținu triroițânduî prețul® în bilele de bancă, șup6ne etc. la Casa de Bancă a D-LUI CHARLES HOLL& LA FRANCFORT PE MAIN. POSTSCRIPTUMU. Buletinurile de câștiguri vPru fi espeduite fără ehieltuiele pe dedată ce se voru face tragerile; cât® despre sumele câștigate, ele voru fi plătite pre-tutindeui în numerătdre. AVISIMPORTANT PEWTRU AGRICULTORI Mușamale mari de Kautșuk recunoscute ca celu mai bunu și- mai sigură, apărător® a șirelor® de grâu și a ori ce felu de product® agricole, mărfuri^ mașine etc. contra ploilor® celeru mai mari. Aceste mușamale, de uă invenție nou®, primiate la expo- sițiunea universale din Paris și la cea agricolă din Pesta sunt preferabile ori căror® altora pentru superioritatea cualităței și pentru soliditatea lor fiind lucrate cu kautșuk și cu uleiu. Probe sunt depuse la comptoarulu D-luî Mosco Ascher, strada germană, vis-ăvis de direcțiunea Telegrafo-Postale, care singur priimesee comande pentru totă România cu preciurî ficse. No. 257. 16 — 3$. a câte de lâ, PHfecture de Pol'ce CAVIAR d’Astrakhan. BIERE DREHER de Vierme, en bouteille. HUILE VIERGE de Provence pf rncnonn LIQUEURS et VlNȘ 4tran- gftrs. FRUITS GLACES, au Sirop et ă I’eau de vie.¹ BONBQNS, CHOCOLATS ât THES. etc. etc. No. 368. FORBORUL OU R Ț EI cureseî. Doritorii se voră adresa la sub-scrisulu pe podulă Mogoșdeî, vîs-aJvis de„ Piața Sărindar:; Ștefan Dimitrie Groeiann No. 361. 3—2$. SUB SEMNATUL!!, facil cunos. cutu Onor. Comersatițr că înebi- rie$fi Prăvălia mea, din fața Pala- tului, și unu loc® dc vîn$are, în Strada Academiei |a colțu, cu 17 Slînjenî fața, Stînjcnu cîte 112 ga|b, l No 371. 3^2$. KovesdyJoji. CETATEA PROPRIETATEA Fam- liel HARÂLAMB din Dis- trictulfe Dolju, este a se vinde prin Licitație la Tri- enalulii Comercialii din Craiova îș 3 Septeipbriiî S. V. No. 346. 10 Zi 20-8$. Alin 1868 <>nSERVArrHi-%I METB-N»MdlJOCMCE Tecuci, timpulu tiourosp, vînt® N. V.. 'Urzicenî, nouru, caldu, rit® s|ab® S E. f"; plus 24. Buseă, senin, vîntu, căldură. Ploeștî, noură, pucin vîntu, cald 23f Câmpină, noură, c4ț,ă, caldă £1 gr, Văleni, c$ță ne-pomenită. Mărgineni, noură, pucin vîntu Jiu, noură, cdță marc 30. gr, Găescî, nouță 2)5 gr. R Serată, senin, 'căldură mart! vîntă slab® Slatina, cură, c^ță, vîntă 4 2? gr Caracal, idem. Bechetu, idem Ismail, timpul® închis®,. 19 gr. caldă. Urzicenî, nouru, caldu, vîtu s|abă 3.E. Galați, senin, vțntu tare, Oi cald grade. Tîrgovisce, cdțiă gr6să 26 gr Vaslui, pucină pldc, vîntu slabu. Huși, pucină pl6e. Leova, nouru 21 Mihăilenî, senin, vînt 8. Q. cald, C. Lung, nouru, cdțiă. Pitești, cdțiă 26 gr Brăila, npuru, 21 gr. Severin, căldură mare. ' .1 ii DE ¥ÎNț>ARE ■ unii locfl, aprdpe de biserica Lacaci în mărime ~ — -............... iprope de biserica Mcaci, 18 Stînjem fațada și 40 Stănjdni lungii Doritorii d’al cum- pera se votii âdreăa, d’a dreptulă, la direcțiunea tipografiei G. A. Ro- setti și la Librăria d-niloru Socecti et Belgasoglu, Hanu Șerban-Vodă, No. 18-, în ori-ce timpu a țlileloru de lucrare. Fălciu, nouru 24 gr. Cahulu, întreruptă dq /inie, Bacău, senin 29 gr. Craiova, noură, pl6c destulă, 21 gr. T. Frumosu, noură, vîntu S V. 24. Roman, senin 24 gr. R. Vîlceî, cdțiă grăsă. Botoșani, p!6e abondentăj 28 gr. .1/ lipi/ 13RU Iih ui® «>a un 1 Hk unu al» ’ lîlllU )6 6111 | 1 IU S’> »I1 W , IW < :XJ fî J ASȚA-țH AM DESCHIS DElfOSITO fflEAEKAIL DE OGLINDI dei tdte' mărimele din fabrică moștenitorilei¹®¹ Comitelui Carol Kinsky Ia Biirgstein în Boemia. țSncurpsci, 20 luniă 11868. ADOIM? KAHPELEb Comisionar. CALEA MOGOȘOEÎJ No- 10, VIS-A-VIS DE PREFECTURA POLIȚIEI. Comande penfbrw Geamuri de Cristal® de ori-ce mărime pentru galantare și pentru ferestre' precum și pentru oglin$I de ori-ce mărime dnpă dorința se jfectuer 3 cu prompteță. — Embalagiu de oglin$I destinați pentru afară va fi solidă; No. 298. 3—7$ CALITATE PRIMA, PREȚURI MODERATE. BIUROULU SOCIETAȚILORU DE ASSICURARE UNGARA GENERALA Șl .„LA RALO1SE“ se afl i de astă$i înainte în STRADA GERMANA Casa d-luî Anghelovicî (Prăvălii! No. 11 și 12) vis-ă-vis Ho- telului Concordia; unde se priimesee oferte pentru assicurarea în contra PERICOLELORU DE INCENDIU PEN- TRU TRANSPORTURI, PE DUNAREA ȘI ASUPRA VIUEȚEI, CU PREȚURI FOARTE MODERATE. Ambele Societăți g;ratd$a pentru assicărările încheiate cu fondurile loru în suma DE UEt NUOI 42 MILIOANE uf jUumiJ î II GOMB ■» io! juC! it'uq s Căit i> - lltlP'l uUd'Li. ) r.u iljU : 5 <7 6 — 3$, și t6te păgubile ce s’ar ivi se reguid$ă în modnlu celu mal dreptu și espeditivu dc eătră Bucureseî. SG -Apriliu 1868. •' ’d. REPRESENTANȚA ȘI AGENȚIA GENERALA, In Districte se priimesefi Ofertele de asieurarc la Agențiile ndstre deja cunoseute, 'dr® în ploiești la Domnu HAGI IOA N PITIȘI No. 218. . 6—3$ EXPEDITEURS et COMISSIONAIRS A. MATHIEU WALDNER & COMP. 32 Boulervart de Strasbourg PARIS Se recomandă pentuu orî-ce Espidițiă și Comision în article francese atâtă pentru țcră câtă și pentru străi- nătate Comandele pentru Romăuia se priimesee la Bu- curescî de cătră domuu WILT WALDNER, Strada Germană No. 8. Pentru unu serviciu promptă « solid® garantd$ă, re- nume acestei Cat.. No. 369. 8—3$.' P ° ■ K ROSETTI S’A MUTATU << I > ■ «i ' r ■ . UT t,- ; w» i mu-, ta»; . • L fii fbii ■ s Sfiimn STRADA COLȚEI, No. 42, VIS-A-VIS DE BISERICA ENEi 290711' > d r f | , J u¹ H- . "’HȚ lum j wiiti n vUm b 01 PR1IMESCE TOTU FELULU DE LUCRĂRI, PRECUM _i -o ale diferi felimrn, ETICHETE. CONTURI CONTRACTE. POHTE, CiniUII SI FATURI BSWtdni A M -BC AFIȘE, DI ARE MABI 86 MICI utile 0. . ■ " M . ■ BAPTISM,VISITEȚUNURIE Ș10RICKALTKBOTOB INDIFER1TE MĂRIMI INVITAȚIE ȘI MORTE . . _______________________________—_! Casele după calea Mogoșbei, subu Nb. 50, vis-a-vis dePa- sagitL în care se află Otelulii Lazără, și care se compună de 22 odăi susti 2 prăvălii în fața Stradei cu 4 odăi, 1 bucătărie^ , cu doue cămări, 1 pivniță, 2 beciuri, podu peste totă casa, grădină și cu basin de apă în mijloculu curții, avându, aseme- nea atâtă odăile de susă, câtă și cele josă cumă și bucătăriile, machină pentru scdterea apel, se daă cu chiriă de la Sf. Di mitrie voitoră. Amatorii se potă adresa în ori-ce vreme spre a le vedea și a se înțelege cu sab semnata care locuește în aceste j CASE. TEODORA M.’ MASTICHL MAGASINULt IOAN ANGHELESCU r > i® ii ■Rh.'.rⁱ Ul Mesas-cTDSiaDA.'E: ‘v^să'fri mwRe domnescvI FURNISORUL CD BTEl il’L r ■ 1 Fa? APE MIM2RALE Recomanda înaltei Nobilmii și Onorat». Publică, ca amu primii® uuu măre asorîimenlu de Ape Mi- nerale. Franceze și Germane prospete, umplute din tea lui Maiă, Sare de Charlsaad, de Vichi-și Sare de Mare, Pastile de Vichi, de Gleichenberg etc. VINURILE ‘'dulii —r Ânunciă că afi sositfi unfi noii transportfi de Uaș- cavalfi adev&ratfi de Pentelefi și de cea mal bună calitate. , Colori 111 f m>' udo ; ib li y mtH* Sub-semnațil recomandă Înaltei Mobilimi și Onor. PubHcu .ca le-aii sosit al 4 le transport din acest CașcavalQ de Vară, In bucăți mici cu marca E. P. care e mal superior de cit pînă acumu. mai sup< alte ale Ț ula erei prin calitatea lui cea SigufQ fiindu că se va' distinge acestii Cașcavalu intre tdte cele-I- guperGdră in câtu a nu mal lașa nimied de doritii. Uoșulețe de Brâncă și Păstrăvi aruncați.— Singuruhl Depou in Capitală numai la Magasinulfi FILLCANU et 1ONESCU, Strada Germană. 2 NB. De vîn^are se află și Ia N. IOANID et C-ie Strada lipscani la Elefautfi,. ST^llCOVITS piața Țarului, I. et Q. GEORGESCU Hanu Șerban-Vodă Nes 2L și 22 și la BUCUR CACIULESCU Calea Mogoșdei vis-a-vis de Palatulu Prințulu Știrbei, , ,, i;, rj '' i! ita n va Ti^Sfei ci A Rostit Galei. Hol 30 ; -i ,yJUi«ut l'twms ii.