ANULU ALU DOUE-SPRE-DECILE ADMINISTRATIUNEA PASAGIULU ROMĂNU No REDACTIUNEA STRADA COLȚiA No. 42. MERCURI—JOUI, 7—8 AUGUSTU I868i VOIESOE ȘI VET PUTEA PK aKU ---- CAPITALE PE sfifiE LCNf ,, PE TREI LUNI ₙ PR "A LUNI LEI N 48 24 12 5 piB’iRlCTF UNU K8RMPLARtJ 2 4 HANI Pentru pajus pk trimestru pr 20. PKNTHU austria. . Pion 10 VAL. AUțr, LEI N- 58 29 15 6 OHANULU Artirlele trămise și nepublicafe se vorfi arde. — Redactorii respundetorfi Kngrnln Cnrado. J » ■'■■ ■ —-nr-.- ~ . - , - - • , ■ - -- . _ - - -■ _ _ lumiw£za-te șt vet fi PENTRU ABONAMENTE, ANON^TWaȚ Șl RECLAME A 9F ADRESA ÎN BUCDREBCI, LA ADMrNI&THATIUNEA ZIARHLRI tN nlRTKlCTK LA COREIPONDINȚ1Î DIAJUULUT 01 PHJN POSTA. • LA PAR18 LA D. DARRA8-HALLWGRAIN RFF DF î/anctrnne comedie no. 5. ANUNțlUlHLR LINIA UK 30 LITERE 40 banI INSERTIUNI ȘI RECLAME, LINIA 2 tKl NOU Administrațiunea «Românului» face cunoscută abonațiloră că la 15 Au- gustă se sfărșescu ună mare numeră de abonamente. Acei daru carii nu voră se ncerce Întrerupere, suntă ru- gați a renoui la timpu abonamentuhT dumn^loră A sWresâ pentru reabo- nare la administrațiunea diariului «Ro- mănulă» trămițându prin postă și cos- tulă abonamentului după cumă esle însemnată în capulă foiei. Ori ce ce- rere de abonare și reabonare, ne fiindă însoțită și de destul îî iei. se consideră ca nulă. loră celoră vechi, și cu schimbarea principiului, s’aă ruptă tdte alianțele cele vechi, și starea de transițiune între principiele cele vechi și cele nouă aă oprită pîn’ acumă formarea altoră alianșie întemeiate pe prin- cipiulă celă nuoă alu seclului ală XlX-le, pe naționalități. S’a ^isă na, și s’a susținută totă d’uă dată în cuvertulă seă de la banchetulă cauestă întrunire a otărîtă pentruldin urină ală tirului federale din Vie- totă dduna uă luptă de mdrte între na a isă aceste cuvinte atătă de mari Prusia și Austria. S’â, susținută în sfîișitu și se sus- ține necontenită că suntemă în aju- pre cătu suntă acumă și nestrămutată adeverate:— „Domniloră, în țera nulă unui resbelă generale, și te- merea este atătă de mare în cătă av j Huyiviiunuuji. « IIIțJl Cct UolU rtLclLU flJdlt? 111 UdlU do mulți, ș’adese de noi înși-ne, cățcliiară din cuvintele cele mai păci- romi mitulart renumitul ă se (jice soirile, mai S^HVITIU TELEGHAFICU *1,11 HIHUMLII. BERNA, 17 Augustă. Consiliulă Fedcrite, interpelată dc agintele diplomatică alu Elve- ției, a respunsb, că guvernulă francese n’a făcută nicî uă propunere în privința uneî a- lianțe militare sâu comerciale; elu adaose că dacă S’ar face Consiliulă Federale ar declinau-o. totă-de-una. neadevdrate, ce se res- pendescu pe totă cari atîrnă, numai cu vorbe în ventă. In lipsa de materiale^ de cugetă românescă nefalsificată, eă le recomandă ca se’șl caute și el materială mal bo- gată îu patria diarieloră pe care le servescu, pentru că’lă voră găsi de sicuru. Selbatica tiraniă a funcționariloră unguresc! își bate jocu de Qpieni- mea întrâgă. „Pester Journal “ No. 186 din 9 August ne asicură, cUmă că brutalitatea și tirania ajunse, âșia departe, în cătă de esemplu, uăser- mană servitdriă căzută în prepusă c’ar fi furată uă lingură da cafea, la porunca tiranului sub-prefectă fu spânzurată de perulă capului, pre- cumă uă-dinidră Absolom, fără ca se fiă fostă dovedită de criminală. Unu cetățiană onorabile, avendă a depune uă mărturisire la unu sub- prefectă și spunendu ună adeveră neplăcută acestui tirană, fu mâlfra- tatu cu păli^X, pînă ce cădu ame- țită o Ună altă cetățiană fu bătută cu bețe totă din asemenea causă, pînă ce remase mortă, Uă fetiță de 13 ani pierdendu 2C hrucerț, cart ,mql tăr^iă se găsiră, fu bătută de cinci ori pe (Ji, pînă căndă h I dete sufletulu. Același Z^iă ne asicură. cumu că mulți tirani din I ngaria aă in- trodusă și căte-j^a unelte-de torturi. Unii strîngă policarii de la amen- doue mănele între verigi de feră eu șiurupe pînă căndă pte&nesce pie- lea și pidă sângele din buriculu degetelor^ alții înțdpă degetele cu ace, după aceea punfi escă âprinsă pe rană. Bătaia frupescă cu bețe de alună este la ordinea dile! în țeraIntrigă. „PesterLloyd/ dinii August, ne asicură că invinuițilorfi trași în ^roetarb li se mesura că- te cincPZ⁶'! bețe, âră martoriforă decă n*âă ce se spună, sâă nu măr- țurisescă CeeaCe place tiranului pașia ungurescă constituțională, căte doue- Zecî și cinci minimuină. Ace- lași „Pester Lloyvto dualis- tică de mare autoritate și Ziariultt aristocratică „Debatte“ din Viena No.- 218, desenă pe largă cea mal fiordsă cruZime dini căte s’aă pu- tută întâmpla în acestă seeobl în Europa. Arendatortilă Benjamin Kaf- femann din Falkos îh comitatulu Zemplin, lovită de apopleCsie plecă pe la miZ’loculu lui luliu la băile minerale, ’lăsândă acasă pe nevasta, sea cu copii șî Cu profesorală ace- stora. Căte-va pile după plecarea bărbatului, nevasta Iui, uă Mesalină spurcată, nemulțămită ou profeso- rală, pentru că acesta nu’I făcea curte întru înțelesul ti muierel lui Putifar egiptețnulă, spre a’și resbuna de elă, inventă minciuna .că ace- lași l-ar fi furată ,1300 florini și chiamă la sine pe așia numitulă co- misariă de oțl anume Ujfalusi la- noș, spre. aju lua în cercetare, ace- sta însă, convinsă de nevinovăția pro- fesorului și de satanica invențiune a femeii lașă în pace pe nevinovatulă. AtU^yi femeia Wfo'ktfă, spumegând îi de reșbunare, uhiămă la sine pe solgăbireulă (Șub prefectulu), Lu= dovică Milko pentru ca se ia pe nefericitul Q profesoră suptu cerce- tare noue. Acestă tirană pusș în- dată pe panduri ca, se’I. tragă cu alunulu pana va mărturisi. Nepu- tendă scâte cu bătaia nici ună feliă de mărturisire, legară pe bietulu omu fedeleșiă cu strenguri și cu peție, pînă i se frânseră dope coste, eră apoi buriculu degeteloru, umflate îlă crestară cu cuțite, după acea ’lă a- runcară în acea stare întruă baltdcă. Femeia și rudeniile -sele anume pri- ciocoii lorfi, era causa acelui ames- tecă ală administrațiunel în aface- rile justiției este, că aristocrațilorfi âncă și ^cuina li se pare, -cumcă justiția ar favora pe țeranî, cea-a ce insă este ună prd mare neadevfirfi. Avemă și ună esemplu fdrte scan- dalosfi de ună procesă criminală pentru plastografii seă falsificări de obligațiuni urbariale tran Havane (bo- nuri rurali), în care însuși preșe- dintele unul tribunală de a doua in- stanță apare implicată cu jidovii plastografi, carii afi trimisă falsifi- catele la Franefort spre venZare. Aceste și uă miiă alte Usemple de uă justițiă din cele mai barbare es- plică cititoriloriî prâ bine, pentru de anume din ănimele Romăniloru e desrădecinată pentru totfi-de-una ort ce încredere în justiția ungurescă. „Națiunea rfimănescă nu se încrede în opiniunile naționale și politice pre- domnitdre în Ungaria.".... „Clasa cea mal numerdsă a locuitori lorfi este constrînsă a’și căuta la adversarii sei politici realisarea drepturiloru sole." Aceste adevăruri 16-afi spusă împă- ratului Francisc-Iosif la 1492 Români fruntași prin plenipotenții loră G. Barițti și Dr. I. Rațiă în 30 De- cembre 1866; aceleași dethiarațiiini voi fi remănea adevăruri curate pen- tru totă-dd-una. Me yețl crede seă nu, eă nu sciă, mă referă însă la mal multe mii de sentințe jude- cătoresc!, din cari veți trebui se în- cheiați prin inducțiune, cumcă în fa^ia tribunaleloră compuse sâu din magiari curați, seă din maioritate magiară, căușele Româniloră de re- gulă trebue se se pârZă; proba cea, mal învederată o dă în acestă pri- vință miile de cause urbariall (di- ferințele de proprietate între locui- torii țeranî și între Spahii ungurescl). Suptu sistema nemțiloră locuitorii țeranî totă mal căscigau din acelu felă de procese, âră de căndă jus- tiția se apucă dsclusivă de măna ma- giară, âncă și sentințele definitive da mal nainte se nulifică. Scițl că în Transilvania 5,200 familii boe- resci aă primită peste șepte-Zed mi- bone fiorini despăgubire în bonuri rural!; aflațl însă ca dela 1865 în- toce mal multe din acele familii fâ- vorate de tribunale răpesefi de la țeranil aceleași moșfore, pentru cari au luată despăgubirea deplină. Dar despre aceste altă-dată. Diariele din Ungaria nu mal potă ascunde ună adevfiră fiorosfi, ci ’lă mărturescă de astă-dată că adi- îă bandele de tâlhari s’afi îmulțită mariulîi L, RosenUlu ht, Samson Selchenvîrțh cu fiiylu se tis Mendel Reîsmann cu fiii sel veZându că nici prin torturi nu scotă nici uă măr- turisire de la profesoră, după de- părtarea tiranului oficială ospetară pe panduri cu vină, pentru ca se’lă tortureze din nuou, eră cândă pro- fesorală stri ă văietându-se amară, că tiranii sei se-și facă milă cu elfi și se’lă omore inaî» curândă, acel hoți luară sîrma de feră și cu a- câsta înfierbintată în focă începură se’lu arZ^ în părțile cele mai deli- cate ale trupului. Țeranil slovaci din acelă satu, yeZândă acea cruZime. selbatică se imbiieseră de mai ’na- inte ea se plătescă el acea sumă de 1300 fl. însă hienele nu voiră a primi. In fine veni evreu lu Mendel Moscovich, și sprei a scăpa pe mar- tirulă de tortură depfise uă poliță de 10,000 fl. Atunci profesoȚiilă scă- pată de tortură, însă schilodită și făcută neomă pentru totu deuna, fu trămisă în areștă la orașiulă Ujhejty. Intr’acea stepânulă casei Benjamin Kaffemannf/ reîntorcendu-se de la a- pele minerale, dechiară în scrisă în fada tribunalului, cumu cA cerce- tându-Si elii tete swnelp de bani, n’a ațlatu nici unii cruceriu lipsa. Așia profesorală fu eliberată, însă în starea cea mai ticălosă, și lipsită de ori-ce satisfacțiune. n i Ancă numai uă faptă, de canibali, apoi fiă pentru astă dată de ajunsă cu atâta. In orașiulă Izentes, dom- nulă primară ală acelui municipiu anume Nicolaus Oroszir fostu și de- putată în anulă 1861, omorî în 8 luliă a. pe cumnată-sea domni- șiora Iustina Dabossy, numai din catisă că de și acesta era bolnăvi- ciosă, tiranuhi însă își perduse răb- darea asteptândă mdrtea iei, de la cane avea a clironomi uă stare fru- mușică. ; v t ii ¹ Asupra justiției românesc! de e- serhplu âncă s’auZimă multe plăn- sort,' rapacitatea ucoră judecători ro- mănl âncă a detenise proverbiale, însă cea-a ce aicea este escepțiune; în Ungaria este regulă generale, însuși d. Horvâth, ministrulă jus- tiției, însuși lAoyd} ferbintele amică ală dualismului, mărturisesce acesta, pentru-că n’are în cotro. Avemă e- semple în Gomitatulă Huneddrel din Transilvania locuită numai de Ro- mâni, eumeă sentințele judecătoresc! intrate în valore de dreptă au fostă și suntu nulificate, călcate în picidre prin organele administrațiune! poli- tice compuse din aristocrațl și din într’atăta, în cătă proprietarii de moșii fugă de la sate, căutăndușl scăparea pe la orașiele mal Din causa acesta mal alesă pentru cinci comi- tate mart se astâptă prochiamarea legei marțiale ca în timpuri de re- voluțiune. Eca urinările adminis- trațiune! ti ale justiției aristocratice strictă magiafo. A Escursiunea Măriei Sele Domni- toriulul, în giurulfi capitalei, prin districtele Ilfov, Dâmbovița și V lașCa. La 9 ore, Măria Sea plecăndîi din pala* tulii de ța Cotroceni și ajungăndu la Cioto- Gârlă a găsitu pc d. inginerii Clirislescu, membru consiliului judej.ianu de Ilfov, cate era ocupații a trage linie noui soscle, ce se va termina chiaru în anulu acesta, plnă la ca- pulfl districtului Ilfov: Măria Sea s’a întreți- nuta mai multii timpu despre diferite linie de drumuri județene și despre numerulfi ^i- lelortt de lucru cari, după lege, remănii în disposițiune. Trecându prin comuna Bolintina-Palanca și Stoenes.î a ajunsă la monastirea Găiseni, unde a visitatO tdte încăperile cari suntii în reparațiune, spre a 11 transformate in scdlă modelii. și mai deosebittt biserica unde a exprimatii dorința ca, în reparațiunile ce §e esecută, se se menție călii se polc mai multă architectura bisericilor!! române,, ca se se păstreze astu-felu caracteriulii loru originale. De la Găiseni Măria Sea a treculii riulu Argeșiulu și a mersii la monastirea Cas id- rele, unde a visilatu biserica. Locuitorii, aflăndu despre sosirea Măriei Sdle, s’au adunatii în mare numeru salulăndu pe Măria Sea cu strigăte de veselje și cu dare de focuri de arme, i Unii mare numerii sa grăbilu a încălica spre a însoți pe Măria Sea, care, trecăndu prin pădurea Căsciorele, S’a îndreptății spre satele Vânătorii mari și mici din plasa N6- jovulu, districtulu Vlașca, unde a ascultata cc cea mai mare bună voință tânguirea Jo- cuitoriloril De aci totu călare Măria Sea a trecuta prin pădure șî s’a îndreptată spre satule Ză- dâriciulti: aci ora uă mulțime adunată și hora mare întinsă și astă -felii a petrecutQ in mi^loculu poporului. La comuna Crevedia după reclamațiunea primarului, Măria Sea a observații că regulamentului pentru cimitire । ara trebuință de oro cari nwdificațiuni în s - plicarea. lui, căci in 'privința cimitirelor!! se _ înțelege că ele cală a. fi depărtate de bise- rici numai căndi! bisericile vorii fl îh . loculu comuneloru, âră căndu vorii fi de- parte, cimitirele potă fi alăturea cu dCrriel&’i Urmândii valea Nfijlovului Măria Sta a tre- cută pe tengă Crevedia mică pe la Prip îi benî și la (jrevedia mare ;: acolo pripa- ■ rulă comune! a riigatii pe Măria se hine-voiască a bMerva, trecăndfi prin pădurii coperi tesaurele ascunse ale sufletului iei, îmi pare c’am se nebunescO. Chiaru frumuseța iei, schimbată de simpțirile amorului,, .atâtu de multu me uimesce câte uă dată în câtu nu potu se suferii căldura anjeldre a privi- re! iei, molea frăgezime a zîmbctulul ieî. Este de credulii c’acea țigancă ce ’l-a sei- vitii de mamă i-a lăsate una din acele bem» ftiri magice pe cari se dice că rasele esi- late și le transmitO. Ea are câte uă-dată cruzimea s60 răutatea drăcdscă d’a provoca în mine d’acele tristele neprevedute și te- meri dulci cari restrîngii legăturile» Ea me turbură, me ’nSântă și me noliniștesce pe cându. Cunosc! deja nebun iele ce le am fă- cutii la Chazol. Toții'c nuou, frescij ș’în- cântătorii ca și amorulu nostru. Nici uă dată n’a fostă cuibii meii bjne pregătită pen- tru doui juni săsătoriț! și frumbsa mea vii- tore comîtpșă l’a visitatu deja de mai multe ori pu mălușia mea.; ea o răpită de plăcere. Ar crede cine=va cam prcsimpțiltodișstipăiile. nâstre feri ițe. Țrusou](| ȘQșițu, tpalelejp asemene, cașa mea e,forte animală; me plypbii. în jnidloculii tyjtoril, a mâ' tușia mea era neliniștită de căletoria proiec- tată. Cu tâte aste inediculii o liniștise spu- indu’î se nu maî amâne plecarea lorfi. (Va urma). Mario Uchard* www.dacoromanica.ro ROMĂNULU 8 AUGUSTU 1868 673 că drumurile nefiindu destulu de Jale, nu potu sc se usuce și hnpedică cu totulu co- municațiunea, Măria Sea a luatii note dc a- ceste drepte și inteliginte cereri; după a- nea d’a se trămite la Belgrad ântâiulfi Fis- cal criminale judecătore de instrucțiune ș’unu cea-a a statii căte-va momente la comuna Malulfi-Spartă, unde mulțimea era adunată jucăndu horă, Măria Sea a trecută Argeșiulu și a ajunsă la sătulo Bolinllnu-din-Vale, unde uă populațiune imensă era adunată din sa- tele dc prin prejură care a aclamații cu bu- curie pc suveranulil lorii. Măria Sea a vor- bitu cu maî mulți primari, și Cu mai mulți locuitori, mai cu sâmă despre cultura tutu- nului, de care eî se ocupă mai cu deosebire. In aceste linii Măria Sea a trecută prin comuna Chrivina, și apoi prin comuna Țigă- nia, unde făcându-se sâră Măria Sea a luată unii micu repaosu. Măria Sea a visitatu gră- dina părintelui, locuitorii in acâstă comună ce couțîne uă mulțime de flori cultivate și plante exotice. Apoi a luată unu prănZu im- provisatu și, după ce a mai petrecu tu pu- cinu printre țerani, pe la 9 și jumetateore sâra, s’a infernală la palaftulu de vâră de la GolrocenL In acâsta escursiune, ari ritățile ne fiindu anunciate, locuitorii întâmpinau, cu cea mai mare grabă, cu bucurie, pe Măria Sca, care astă-felu a fostu în contractă direcții cu lo- cuitorii, vorbindii necontenită cu dânșii des- pre interesele loru. Recolta pretulindenea este salisfăcetbre. iMonitomdîi). grefleriu, avândii cunoscință de limba sâr- bâscă, pentru a lua informările necesarie ur- mărei procesului aci-. Insă mai târdiă s’a renunțiată la acâstă misiune și președintele tribunalului Serbă Lazarievicî a sosită aci dc câte-va țjilc și s'a pusă în bunaiulă criminale d’aci în procesă. Pble că arestarea a fosta necesariă îu urma relațiune cu tri- privința acestui fostului principe sosirei domnu- lui Lazaricvlci ș’a preumblărci dată ieri de pretestu." D-luî Redactore alii, diariulm ROMĂNULU. Domnule Redactore, PlinO de mirare vedemu de timpu, tolerându-se în Romănia sâmă în capitale nisce călugări mai multă și mai cu greci, cari cutreieră țâra suplu diferite proteste. In adeverii uă regulă destulu de strictă se ține și sc esecută cu cea mai mare se- veritate de către autoritatea ecleziastică în privința monahiloru și monahiclorii teni. Nici unii monahii sâu monahie iberfi a umbla prin țâră și orașie torisațiune înscrisă a superiorului pămbn- nu este fără au- supW a SOCIETATEA . i> i >boi PENTRU IHVATAÎURA POPORULUI ROMAN. Secțiuneu de Prah va. Comisiunea însărcinată cu gerarea loteriei în folosulfi internatului și alu scblei peda- gogice din Ploiescî. Domnii mai josfi însemnați, animați de ma- rele folosii, oo va da națiuneî. Scola peda- gogică inființaîă de secțiunea de Prahova, au bine-voită a-î veni In ajutoră cu următbrele cărui disciplină se află. In asemenea casă amploiațiî inferiori clericali, au ordine destulă de severe spre a urmări pe ori care monahii, nelăsându’lă se șâdă prin orașie maî mu Iții de lermenulu pusă de superioră, și pe dată cc’și termină trebuința cu care este venită, se re’ntbrce la metania sea. Acâstă mesură esecutivă, nu este numai lin imțiativi chiriarculuî, ceia ce s’aru cua- ifica de unii al(jî ca unu despolismă; ci ea este ș’uă decisiune sinodală, uă îndatorire canonică: Elă ce £ice codulă bisericel nbs- lre : „Monahulă este persbna ce desgustată „de lume, se trage în singurătate ca se se „apropie de Dumne^eă; elfi ’ocuesce in mo- „nastiri retrase de lume și prin locurile cele „mai singuiatice." și, sinodulii ală IV-lea ca- motorii dintre cari me vedă nevoită a cita Se supune aprobării consiliului proiectulă pe cea comisă de călugârulu Evlogie. Pe făcutu de domnulă architectă ală orașiului cândil cercetainu actele proprictățlloru, cuvlo- șia-sea presință comisiune! unu actu. 1n care i se da in ănima proprietății bisericel Mihaiu Vodă numită Țigănica, ua casă de lo’ulto ca proprietate pe viâță, cându cuvioșia-sea nu este pămlnlânO nici civilă căruia i s’aru tolera șede- rea afară din monăslire, șt acelu actă era legali- zată dc consulatul u E'inu din România. Mira- rea ne a fostu maro că cumii se pbte legaliza unu artă de proprietate, de către uă autoritate străină, cându noi avemă legile nbstre și după densele numaî tribunalele suntă compelinte a legaliza și cândă de țlecimi de ani, egu- menii în genere eraă opriți d’a înstrăina pă- mentulă suplu nici uă condițiune, adi ă nici a vinde nici a da cu embatică 1 — D’acea-a comisiunea a trecută acestu actă intre cele nevalabile. Dară ca prin minune vedem că părintele Evlo- gie totă stăpânesce menționata proprietate fă- cută cu din specieie bisericii Mihaiă Vodă, și pînă a^i, ca ună azilă sbă maî bine otelu penlru călugerii cari viny din Turcia. Astu-felă, domnule Redactore, precumă a- retaiu maî susă, canonulă 1 4 alti Sinoduluț alu IV-lea opresce pc monahi d’a locui în- tre familii. Judecați daru cumu sc pole ca acestu monahu străină se fiă tolerată a lo- cui In comuna Țigănica ? O se mi se clică că ține în arendă proprietăți! Cu atâtă mai multu ; se încriminâză, și se face mai netolerabile pentru alinierea unei secțiuni din strada Col- țea încependu din dreptul O stradei Pensiona- tului pînă în dreptulă stradei Balistea. Consiliulă observă acestu proiectă și i|o aprobă plnă in dreptulu porții biserice? lenei. In privința colțului proprietății d-lui Rito- ride despre d. Moscu tații a cslui din urmă in pdrta cur ! d-sâle. sumă dc 150 galbeni și a colțului proprie- de la d. Riloride plnă Consiliulu destină uă s60 lei 1762 bani 50 a se da numițilorfi proprietari ca îndemnisare spre a dărâma construcțiunile ce afi pc fi- sele părți ale proprietățiloră d-lorfi și a lăsa stradei loculu pînă în linia albastră însem- nată pe plană și care s’a aprobată. Aceslî bani este autorisalu d. primară ari respunde din stima alocată la paragrafele pentru cs- propriărî alocată In bugetulu anului corinte. Se supune la aprobare proiectulii pentru alinierea stradei Păcii și a unei părți diu strada Polonă încependu din dreptulă stradei Clemenței pînă în dreptulă stradei Lbneî. Consiliulu aprobă aceste proiecte. Șe pune în disjuțiune noua petițiune a d-nei Efrosina G. Ghermani prin care repetă cererea de a i se permite se tencuiâscă uă mică parle din zidulu caseloră d-sâle, după cumu s’a permisă la alții. D. Carada este contra cererii după cumu a fostă și mai nainte asupri altorfi aseme- nea petițiuni contrarie legii. ofrande pecuniare. D. Dr. Apostolu Arsachy 1,000 D. Basiliu Paapa . ’. . . 100 D. Unii anonimă .... 100 Suma totale, 1,200 Ieî nouî. y» Comisiunea le aretă a sea deplină recu- noscință pentru aceste patriotice ofrande, și In numele secțiunei de Prahova, esprime, în pablicu, prea onor, donatori cele mai cor- diali mulțămiri. •p. Președinte, I. I. Romăneseă, Secretară, A. I Micescu. Citimtt în Corespondința generale austriacă de la 11 Augustă. „Pesta 8 Augustii. Astă-^i la 5 ore după amiâ-țji fostulă principe alCL Serbiei A- lesandru Cara-Georgievici a fostă arestată la elfi în Hochslrasse, de cătră d. Polgar sup- slilutu ală căpitanului superiorii de orașiu, însocilfi de unu Impiegată alu tribunalului criminale, în urma uneî otărîre a tribunalu- lui criminală ală orașului Pesta, și ’n pu- terea unuî mandată legale de arestare. Cara- Georgievici a fostă condusă în casarma Ca- rolu unde i se pregătise deja uă cameră „Principele c pusă suplă paza trupcloru. De cincî-spre-țje dile deja, tribunalulă crimi- nalfi, întemeiată pe actele instrucțiunel, crc (J^c de nevoie a priveghia pe foslulu prin- ci[w. Era în adeveru lesne d’a vedea că or- ganele securității publice nu ’lă perdeaă din vedere. Alesandru Cara-Georgievici ieșite uă singură dată pentru scurtă prin orașiii în urmări tu; ieri sâră purtându unfi sacii a face uă preumblare timpulă cărei-a a fostu principele voi se iâsă tn mână, insă comisa- rialii care’Iă supravcgliia îlu întrebă unde voia se mârgă. Fost ulii principe respunse că voia se facă uă preumblare în orașiii și comisarialii respunse că ’n asemene casă tre- bue se voi se acasă, ferință care M ’lu insociască. Gara-Gcorgieviei nu permiță acâsta și preferi a românea Mai în tble filele avea câle uă con- cu a\ocatulu Alesandru Funlak pe ’nsărcjnalu- aflu apâra înaintea tribu- naleloru. „Mai adăugămu câte-va împrejurări rela- ¹ 've la acâstă afacere. Se scie că era intențiu- non 1 4 dice : „Cei ce voiescu a „în singurătăți și a lua aminte „sine, maî ănteiii trebue a intra „tire, și după o încercare de trei „tre Ecsarhul monaslirei, căruia se retrage numaî de tn monas- anî de că- trebue ai 8 se supune, în care timpii încredințându-se că numai pentru bțpele celu adeveralfi vî- nâză acâstă linisce se se primbscă. Uădată primilti, nu-î mai este ertalO a eși din mo- naslire, de călâ pentru vre unii bine obș- lcsciî.“ Aslu-felu dară, legiuilorulfi bisericel, 6ndu tn vedere că omulfi desgustatu de acerile lumei, otărîndu-se a sc lepăda a- a- de dinsa fără nicî uă silă, socotesce acâsta ca uă lege făculă din propria sea inițiativă, contra cărei-a nicî uă lege nici uă autoritate nu pbte contraveni, în puterea acestei legi personale, legiuiloruju dă putere aulorităței cclesiastice a esecuta legatulfi, sâil mai bine disu, legea re- lativă la monahi și monahie, și, de acea-a nu le tolerâză șederea prin orașie sâu comune. Din nenorocire cu călugerii greci nu 6 totfi astii-felu, mulți din aceștia se vedil cu- treierându capitala suplii diferite pretesle. Cu tbte astea, ^om tolera penlru unu momenlii pe acei monahi cari sunlfi veniți cu pas-pbrte în regulă, motivândfi trebuința lorii pentru unii termenii mărginiți!; darii pentru^cei-a cari n au proprietăți în țâră, penlru cei sta- torniciți pe suptii mână și fără nici uă pro- fesiune sâîi misiune în țâră < sie cu tolujfi allu-felu. Se cilămu pe călugeruhl Evlogie, foștii uă dală egumenii la Mi haiu-Vodă. Acestu monahii grecii, care nu c nici celu pucinu preoții, strecurată prin tble fasele prin cari a trecuta țâra nbstră, după ce a foștii go- nitu din țâră, rc-’ntorsfi prin nu șciii ce midlbcc, — alașându-se pe lângă Policarpfi celii din urmă egumenă la Michaiu-Vodă, S’a statornicită la una din proprietățile acelei mo- năsliri, țigănica Mi:haiu-Vodă, unde prefă- cândii cu din specieie bisericel Michaiii-Vodă încăperile arendășescî In locuință de luesfi, s’a statornijitii acolo contra schimoi și ca- nbnelorii bisericel. Gândii s’a făcutii secularizarea, guvernulă a numită uă comisiune spre a lua invenla- riele dotelorii monastirilorii grccesui. într’ună din acele comisiunî am avută onbre de a fl atașată, și ’n asemenea cualitalc negreșită am ₜ avuții oeasiunea ca se vedil mai multe sca șederea sea, fiindă osendită de legile bise- ricei, căci canonulă 6 alu sânțiioru Apostoli poruncesce: „că nici unu episcopă, nici preoți, „diaconi saă tălugâ’i. . . se nu lase slujba „sea și se neguțătorâs.ă, iaru de va fi în- „tracâsla, sau se se părăsâscă sa fi se i se ia „darulfi, că nu e vrednică preoției, pentru „că minciuna se potrivesce cu jefuirea. Eară „de va fi călugerii se afurisesce și se go- „nesce de Ia biserica „va părăsi." (Pravila 71, pagina 55). Sentința dară este lui Hrislosă, pînă se sânțiioru părinți -capă pronunțată chiaru de sânții părinți și însu-și cuvioșia sea care pbr- lă hainele lungi trebuie s’o iccunbscă și se nu aștepte aducerea iei la îndeplinire. Pe câtă timpu legile biserice! nu tolerâză preoțiloru călugări a sluji pe Ia biserici în- conjurate de familii; pe câtă timpu legea nu permite monahului a locui între familii; cumu monahulă Evlogie se tolerâză a ședea în mid’loculă salului Țigănica Ogrezeni, cândă acestă monahă n’are nici hirotonia ci e nu- mai simplu monahă? locuința sea în sală nu pbte fi privită de cătă ca unu scandată, a- tătă penlru cuvioșia sea, cătă și penlru lo- cuitorii acelei comune ș’a celoră învecinați. Pent'U respectulă legii bisericel, pentru respectulă moralității publice, și n puterea celoră ordonate de canbnele susă citate, ru- D. Manolescu Zice că și d-sea a foștii totu dbuna și este contra unorii asemenea cereri, cari, după lege, nu se pbte încuviința. Daru fiindu că maioritatea consiliului n’a îm- părtășită opiniunea d-sâle, ci a permisii lu- crări de reparațiuni la care supuse retragerii, cumu de esemplu suntu casele d-IorO Luco- vici de pe calea Moșiloru, și ale d lorii Va- ni olu și E. Lahovari de pe calea Mogoșbieî, de acea-a d. Manolescu dice că, spre a nu se crede că unii din proprietarii cc făcu a- semenea cereri suntii favorați, âru cu alții se aplică legea, maioritatea consiliului cată a fi consecințe și a permite și d-neî Ghermani se’și tencuiâscă zidulu casei. D. primarii Z*ce că cașurile citate dc d-na Ghermaiai și de d Manolescu nu suntu iden- tice cu alu numitei dbmne. Casele d-loru Lu* covicî, Vanicolu și Lahovari suntii solide, pe căndii zidulu casei d-nei Ghermani, după de- clarațiunea făcută io scrisă de d. architeclu alu orașiului, este in prbslă stare și supușii retragerii. De acea-a maioritatea consiliului i-a refusalii aulorisațiunca de a’lu tencui din nuoîi. Consiliulu respinge și de asia dată cererea d-nei Ghermani. gămu pe d. ministru ală culteloră, sc âscă pc menționatulă monahă, a intra împlinirea datorieloră schime! ce pbrtă, se retrage din comună. Preolu, G. Muscelenu. PARTEA COMUNALE si- In ș’a CONSILIUL!) COMUNALE DIN BUCOBESCI. D. Manolescu se abține de la votu. Se supune cererea d-loru curatori ai bi- sericei Caimala de a li se da subvențiunea ce s’a fixată acelei biserice după cumu îi s’a datu tn anulă trecută. Consiliulă flxâză subvunțiunea pentru ar câslă biseri ă în cifra de lei nuoi una mie una sulă, No. 1,100,. care i se va da din suina alocată în bugetuld comunei la para- grafulfi respectivă. D. Carada atrage atențiunea Consiliului a- supra neregularității pieței Teatrului și a n»’- curățieloru ce sc află pc dinsa, și propune a se autonsa d. primară sc procâdă Îndată a lucrările necesarie pentru nivelarea și re- D. ȘEDINȚA XLVIII Lunî la 22 Luliu 186'8. Presenți: Costache Panaiolii, primarulii. Grig. Serrurie, consiliarii-ajutoriî. gularea ^iseî piețe. Consiliulu adoptă propunerea d. primarii ca planulfi ce se va architectă ală orașiului peni țioinatei piețe, se i-lu sup ședința viitbre^^L Ședința se la 5 ore. și rbgă en- aprobare în — N. Manolescu, idem. — G, Petrescu, idem. — V. Hernia, idem. — Ant. StoianovicI, consiliari}. Barbu Protopopescu, idem — Eugenlii Carada, idem. — Doctorul ti latropolu, idem. Absenți: D. C. Lapati, consiliarfi-ajulorii, In congediu. — P. Buescu, idem. — Dumitru Culoglu, consiliaru. — N. Pancu, idem. — Theodor Meliedințânu, idem. — 1. Marlinovici, idem. Ședința sc deschide la 2 ore după amia^i. Se citesce procusulu-verbalu al® ședinței precedinte și se aprobă. - ■— — ---------------------------------- Primăria dâră In temeiulb ^iseî decisiuni a consiliului comunală publică printracâsta că la 17 din corentă lună August se va ține la ospelulu comunală licilațiunea pentru vân- zarea arelateloru 3 butbie cu spirtCi conforme art. 27 din regulamente Domnii doritorii d*a cumpcra acestă spirtu suntă invitați se vină la municipalitate fe Ziua aretata mai susă la amâdî spre a se face licitațiunea și adjudecațiunea după regulă. p. Primară Q. Petrescu. No. 7206. August 3, 1858. La 20 din curenta lună Augustă, se va ține la primărie licitațiune prin oferte sigi- late pentru cumpărătbrea a 351 stănjim lemne de cerii de bună calitate, necesarii pentru încă'^itulO a diferite locale ale servl- cieloru dependinți de municipalitate în cur- sulu iernei viitâre â anului 1868—13 69, adica. Stanjinî 70 205 30 25 6 15 Pentru ospelulO comunale. idem scblele primărie de băieți și fete și cea de comerciă. pentru Casarma Sergențilorfi de orașă idem cinci locale ale d-loru Ofi- ciări ai stărai civile. penlru Jnspectoria generale a guar- dei și consiliulO de recensemenlu. penlru can :elariele colorii 5 legiuni din capitală. 351 peste totfi. Doritorii daru d’a se angaja cu predarea acestei cantități de lemne,, suntii invitați se vie la primăriă, în Ziua aretată mai susu la amiaZi, spre a se face li.’itațiunea și adju- decațiunea după regulă. Condițiunile după cari se va închiăia coii- tractulO pentru aceste lemne, se pbte vedea de d-nii doritori în ori ce Zi Și oră de lu- crare în cancelaria primăriei, secțiunea ad- ministrativă. A aî nainle însă de giua licitațiune!, d-nii doritori vorii depune numită Casarma-vechiă probă din lemnele de dăndulo cu chitanță tn Ia magasia comunei căte unii stănjinfi de ceru ce vorii avea, primirea d-lui I. Lăs- cărescu, intendentulu ospeluluî comunale, p. Primarii, N. Manolescu. No. 72 45, Augustti 5. IM Fiindă că astă-dl Luni 29 luliu curinte, cândă a fostă decisă <Țua de licitațiune pentru darea cu con- tractă a publicărel acteloră Comu- nei, pe termină de ună ană, de la 10 Augustă viitoră 1868 înainte, conformă eu însciințarea Primăriei No. 6525, nu sapresintată decâtă unu singură doritoră, și astă-felă nu s’a putută ține nici uă licitațiu- ne, Primăria după ce a consultată și pe consiliulă comunale, a decisă ca, acostă licitațiune se se amâie pentru ^iua de 8 Augustă viitoră, adică peste (Jece ^ile de astă-^I. Suptă-semnatulă deră, conformă acestei decisitml publicândă despre acesta spre sciința tuturoră, invită din nuoă și acumu pe d-nii pro- prietari de furnale din Capitală, cari voră voi a se însărcina cu pu- bli< area i^iseloră acte, se vie la Mu- nicipalitate în diua aretata mat susu de 8 Augustă viitoră, la amia-dt, șpre a depune ofertele d-Iorii, oa se se facă licitațiune și adjudicațiune PRIMARUL0 COMUNEI BUCURESCI. De cătră aginții primăriei de la regia ve- niluriloru comunali s’au prinsă de contra- bandă trei buți cu spirlu în cantitate de 455 vedre și d’uă tărie de la 30’ plnă la 33® ale d-luî Lazar Sema pentru care contra- bandă sa îuchiâiatu cuvenilulu procetă-ver- balfi în regulă. Acâstă cesliune punăndu-se In vederea con- siliului comunală și discutăndfi asupră i, con-¹ siliulu în ședința de la 29 luliu trecută a decisă a se aplica art. 27 din regulamen- tulă regiei privitorii la conlra-bande și a au- torisatu pe primărie a esecuta acâsta. după regulă. Condițiunile după care are a se închiăia contractulâ, se pdte vedea d,e d-nii doritori în ori ce ții și oră de lucrare, în cancelaria Primăriei secția administrativă. P. Primarii G. Petrescu. No 7050, 1868, luliă 2. AVIS. Unu tablou frumoșii, represintându monă- stirea Arcadion din Creta, conțimdii eroicii luptători ai libertăței și pc egumenulu mo- naslirei, In momentulu cândă ține fitilulfi în- tinau spre a da focii prăfăriei, se află în- trunii marc numerii de esemplare la librării, Acestă tablou Intitulată, CELU DIN AR- CADIA SANTU AULOCAUSTU LA LIBERTATE, atâtă prin lucrarea artistului, câtă și prin ideia sublimă ce represintă, trebue a fi ca unfi esemplu ș’uă încuragiare din aintea orț cărui bunii cetă^nu. * www.dacoromaoica.ro 674 ROMANULU 8 AUGUST 1886 NTERNATELU LIBERTATEA DEBĂEȚI STRADA DOMNIȚEI No 7 Pentru maî mul Iii progresii alfi eleviloru din acestu Internată și dupe dorința mai multora din D-nii Părinți se va începe cur- șulu lecțiuncloru la 5 augusto. Cu onârc suntu invitați dară, toți D-nii Părinți a trimite pe fii d-loră pentru tjiua susă menționată, precutnă și cari voră bine-voi a-i înscri din noii, pentru a nu remănea în urmă cu lecțtunile. Programulu și condițiunile se voră trimite la tâte persânele cari voru dori a-lu avea. No. 364 3 — 6. Petre 8. Țrojano. Diwtae. BOLTA dia StradaTjips-nni, pro- pietatea. C isjl Costncho II Theo- dorachi, în care ședea fabțiî Ilicscu et Mărăeindnn, se îm-hiriiijA dc la 26 Octombre viitorifi, pe tcrmin.de trei auî, prin licitsținnc, și Cnrp va I ■ i fi la 20 Augustă, în stabilimcntulu I I 9 Domn duî Nicolae A. II. Panteli. No. 370 5-H DE VINțîARE udă INCHIRIAT Casele din suburbia Mihaiă-Vodă Strada Sf Apoitolî, unde se află acumu nrestulfi prcv« ntivu, proprie- tatea D lui Euimanoilă Crețulescu, și caro vorfi fi libere 1a Sf. Dîmi-I 17._ ------------------, ___ trie viikyu. Dorrtoții se- von» a NAGIU UA PIVNIȚA încăpăldre dresa la 1), Etpmanoil Lahovan, Ca- ca d» 60 buțî vină, și UA MAȘINA 1,-n MogoțAcî, No. 74 lîngfl Palat'. de TREIERAT, sistemă Chiitonfi, în fdrte bună stare și cu bună mași- No. 336. K—3^ DE INCHIRIATU, UNU ME ,cureseî. E ARENDATU,” deda 23 Â- ""di Doiitoiiî, so vorfi adresa la priliu 1869 Moșia Mărgineni de D Lahovmy, «au, în tipsăî, 'b fiulu D-sale lăncii, calea MogoșAi ¹ No. 2M. No. 366. josu, Districtulu Prahova prrpricta tea a Defunctului Dimitrie Nicolcseu ți Smaranda Niculescu, a se adresa Strada Polonă No. 6 No. 367. 3—3Ș. hE ARENDATU Moșia Buzesca s4u SOCETU GRECTANULUI, pe maliilu lalomiții din susă de Co- Doritorii se vorii adresa la sub-scrisulu pe podidii Mogoșdeî, vis-aivis de Piața Sărindnru. Stifan Dimitrie Grecinnu No. 361 3 —2Ș. lugărenî. D^strictu Viațcn se dă în arendă po viitorii. Doritorii, ee vor adresa la sutescrisu, podu Mogoții Strada p ața AmȘeî N ». 1 Ein&noil Grădieteano. hE VINpARE Casele mele din Strada Mircua-Vodă, No. 31 eu- burbia Olteni. Doritorii se se a- dreseze la contoarnlfi Anghelfi Ne- delcov din llunu cu Tel. I6n Răumicianu. No. 343 SO —8--- ---u HM OM /*.IW IIII Anu 1868 onsEm-vATOiNii MKTEnnwîbiiicnE 18 Auguatâ URSA VIENEI NUMIREA PRODUCTELOR GALAȚI. BRA1LA. GIURGIU. ec~AME ți VArAnB. GA. gto Argeșifi, timpulu frumoșii, calde. Focșani, plus 24 gr. R senin, cald. T. Frumoșii, plus ^5, gr. căță. 1 Augustfi 28 M*ifi BR.ț Vălonî, Murfi, ciațiă Bacău, timpulu nourosu, eăldurȘ 28 Botcș;ni, plus 24 gr. puțin nourfi cu 18 Augustă. Plocștî, nourfi, liniște, plus 24 gr. R grade ceță FL. Grftfi ciacâră enl. L «bila lej 250 -260 Corăbii sosite încărcate 17 Mărgineni, nouofi, linisce Romănfi, plus 26 gr. R nourii furtună Mihăilenî, senin, căldură \întg S. KH. n- » 230 245 ,, „ d șerte... 12 T. Ocna, <#ld 30 gr. făiă ploe. Dorohoiu, plus 2 2 gr R. liniare c4țS. Metalice...„..a. 58 40 „ eărnăfl L 1 --- 175-200 „ porniti' încărcate <2 Urzicenî, nouru, vîntu slavu S E. Vaslml, tiinpuUl nouros, ciîță^perpetuă T. N<5mțu, senin, .puți n vîqtu rece. Naționale........ 58 50 ■0 ” ” n- ■ “ „ „ deșerte.. 13 Giurgiu, nourfi, caldfi 28 gr. R de 3 dile vîntu. Folticenî, plus 27 gr. R senin. Lose............... 6*2 15 „ arnăulu ghircă--- 218 --- 210 Vapore sosite...^.... 4 Mizilu, caldfi, vîntu S. Huși, timpulfi nourosu, 18 gr. R Croditulu........ 83 90 140 150 „ pornite .............. 6 Severin, nouru, căldură mare. PitescI, timpulfi nouros, mare zăduhu, Acțiu. fete®® 733 140---170 <29!-- Șlepuri pOrnitC" țî î’n- Gacsci, căldura 2B gr. R. 18 gr. R London........ 2țl 60 OrȘu...................................... 100---130 Găreate îs Sulhm-. Tecuci, nouru, vîntu 28 gr. R. C Lungii, timpulu nourosu, căță. 1 b’ Argintă........ 114 40 Ovăsu........................... ............. Tîrgovisce, caldfi, liniște, 26 gr. R. Berlitdfi, timpulu nouiosu, pâclă t6tă Argi, In mărf. 112 25 Meiu....................................... LID- Buscu, căldură marc, vîntu variabilii Ș-ui. i. । rpo . ■ ii .1 ./IC. * -6w Ducațî........... 5 41 Rapîță ................„ț.............. ..... , ■ R. Saratu, vînt i, căldură esccsivă secetă Ri nî, timpulu nourosu, vîntu O J 1/u’ __________ C. Argeșifi, tin npulu înouratu. Craiova, timpulfi senin, caldfi 21 gr R. _____J-1^ LA JUMETATE MILION DE 6ASCIGATU La l-iii 65 cărei lune so voru face tragerile MAREI LOTERIA DE BANI, garantată de,guvernfi Suntu loturi magnifice de căstigatu anume, umilă de 500,000 franci și altulu de 40 >,f)00 franci. Apoi alte locuri secundarie de 80,000.-40,006.— 20,000. —10,000 etc. franci. Unu bilet i pentru una din aceste trageri costă numai 20 franci, trei bilete costă 50 franci, șdpte bilete 100 franci.—■ Aceste titluri se opținfi trimițânduî prețulu în bilele de bancă, cupdne ctc. la Casa de Bancă a D-LUI CHARLES HOLLE LA FRANCFORT PE MAIN. POSTSCRIPTUMU Buletinurite de căstigurî vorfi fi espeduite fără chieltuiele pe de dată ce sc voru face tragerile; câtu despre suinele câștigate, ele voru fi plătite pre-țutindenî în numerătâre AV1S IMPORTANT PENTRU AGRICULTORI Mușamale mari de Kautșuk recunoscute ca celfi maî bunu și maî sigură, apărătorii a șirelorfi de giâu și a orî ce felii da producții agricole, mărfuri, mușine etc. contra ploiloru celoru mal marî. Aceste mușamale,, de uă invenție noue, primi ito la expo- sițiunea universale din Paris și la cea agricolă din Pesta sunt preferabile orî cărorii altora pentru superioritatea cualitățeî și pentru soliditatea lor fiind lucrate cu kautșuk și cu uleiu. Probe sunt depuse te comptoarulfi D-luî Mosco Ascher, strada germană, vis-ăvie de direcțiunea Telegrefo-Postale, care singur priimesce comande pentru toță Romnuia cn preciuri ficse. No 257. 15 — 3<$ DE VÎOARE .prope dc biserica Lucaci, 18 Stînjenî fațada și 40 Stănjânr lungu. Doritorii d’al cum- pera se voru adresa, d’a dreptulu, la direcțiunea tipografiei C. A. Ro- unu locu,apr6' în mărime ' setti și iloru Socecu et Belgasoglu, Hanu Șerban-Vodă, No. 18, în orî-ce timpu a țjileloru de lucrare. ASTA-ții AM OKSCHIS DEPOSITU GENERAL DE OGLINpI de t6te tnăriuiele din fabrica moștenUmtau Comitelui Carol Kinsky lu Biirgstein în Boemin. Bucuresci, 20 luniu 1868. ADOLF KABPELES Comisionar. CALEA MOGOȘOEI No. 10, VIS-A-VIS DE PREFECTURA POLIȚIEI. Comande pentru Geamuri de Cristalu de orî-ce mărime pentru galantare și pentru ferestre* precum și pentru oglindi de orî-ce mărime după dorința se efectueze cu prompteță. — Embahigin de oglindi destinați pentru afară va fi solidă. No. 298. 3 —7Ș CALITATE PRIMA, PREȚURI MODERATE. ⁿ' ' BIUROULU SOCIETATmORU DE ASSICURARE UNGARA GENERALA Șl „LA RALOISE 66 se afli de astlȘI înainte în STRADA GERMANA Casa d-hn Anghelovicî (Prăvălii! No, 11 și 12) vis-A-vis Ho- telului Concordia; unde sc priimesce oferte pentru assieurarca în contra PERICOLELORU DE INCENDIU PEN- TRU TRANSPORTURI PE DUNA REA ȘI ASUPRA V1UEȚEI, CU PREȚURI FOARTE MODERATE. Ambele Societăți grrat&jă pentru assicărările. încheiate cu .fondurile lorfi în sama DE LEI NUOI 43 AIILIOA.NTj și t6te păgubile ce s’ar ivi sc rcgnMȘă în modulfi celfi maî dreptfi și espeditivu de cătră Bncurcscî. 20 Apriliă 1868 REPRESENTANȚA ȘI AGENȚIA GENERALA, In Districte se priimescu Ofertele de asicunure la Agențiile nostre deja cunoscute, Aru în ploiești la Domnu HAGII KMN PITIȘU. No. 218. 6- t i 1 VIN ^EGIW VECHII!. este de vânzare la d. Stoica Duțulcscu vis-a-vis de Oteluliî Simion la Pârta Hanului Zamfir No. 3 se vinde cu ocaua și en gros cu prețu moderate. PĂDURE de tăiafu UN CEASU de C a- pitală pe moșia Buciumenii^ plasa Zna- govului 900 pogdne lemne de stînjenî. Doritorii se potfi adresa în Bucuresci la D-nu C. I. ARION proprietarulfi el. «i gri ini nu a câte de la Prefecture de Police CAVIAR d’Astrakhan. BIERE DREHER de Vienne, en bouteille HUILE VIERGE de Provence et Toscane. LIQUEURS eu VINS Atran- gers. FRUITS GLACES, au Sirop et ă l’eau de vie. BONBONS, CHOCOLATS et THES. etc. etc. I No 368. 6 —3 i »ti 3 S’A MUT ATU STRADA COLȚEI, No. 42, VIS-A-VIS DE BISERICA ENE PRIIMESCE TOTU FELULU DE LUCRĂRI, PRECUM BAPTISM,VISITE,CUNUNIE de di Feri te feluri. ETICHETE. CONTOR! CONTRAM. POLIȚE. CRCUURI SI FlTgm AFIȘE,DIARE „ mai siwici INDIFERITE MĂRIMI 5 Șl om ȚE ALTE BILETE DE INVITAȚIE ȘI MORTE Casele după calea Mogoșdel, subu No. 50; vis-a-vis dePa- sagiO, îq care se află- Otelulu . ii La^ărfi, și care se comjpunu de 22 odăi, susu 2 prăvălii în fața Stradel cu 4 odăi, 1 bucătărie, » cu doue cămări,, .1 -pivniță, 2 ț beciuri, podii peste iotă casa, grădină și cu basin de apă în mijloculu curții, avendfi aseme- nea atâtfi odăile de susu. câtu și cele josu cumfi și bucătăriile, machină pentru sefiterea apel, se dafi cu chiriă de Ia Sf. Di- mitrie voitorii. Amatorii se potii adresa în ori-ce vreme spre a le vedea și a se înțelege cu'sub- semnata care locuește în aceste CASE. TEODORA M MASTICHL ?*.MAGASINI LU lUAN ANGHELESCU FDRMROl O U R Ț E I APE MINERALE Recomandă înaltei, Nobilimi și Onorab. Publică, că amu primită mm mare asortimentu de Ape Mi- nerale,’ Franceze și Germane prâspetc, umplute din luna lui Maiu, Sare de Charlsaad, de Vichi și Sare Mare, Pastile de Vichi, de Glcichenberg etc. U Ânunciă că au sosită unii nou transportă de Caș cavală adevărată de Penteleă și de cea mai bună calitate. VIALKILE Tolfi-uă-dală recomandă ' înaltei Nobilimi și 0- nor. Publică, Vicari negre și albe, dulci și §U- ftse, vechi de 6- an? și de cea mai bună calitate, așa to dău celoru albe cu dreptă cuvântă li se pâte ^ice, vinuri de Rina și celui negru de Bordeaux. Colori de totu felulfi, frecate cu U^eifi și pe-frecate, UJeifi fierții șh Lacuri de totu feliijfi, Culori și Pândă pentru Pictori, IOAN ANGHELESCU. VERTTABILULU CAȘCAVALU ALU DOMNULUI ENACHi-, PEBSESCU Sub-semnațil recomandă Înaltei Mobiliml și Onor. Publicn.că le-aO sosii ai 44e transport din acest Cașcavaln de Vară, în bucăți mici cu marca E. P. care e mal superior de cît pînă acumă. Sigură fiindu că se va disdnge acestu Cașcavalu iotre fote cele-I-alte ale Țerel prin calitatea Iul cea superioră îo câtă a nu mai lașa nimică