anulu alu doue-sprk-decILe

ADMINISTRAȚIUNEA PASAGiyirtl RQMANU No. I. 'ai HEDACTIUNEA STRADA C0LȚ1A No. 42.

LUNI—MARȚi, 5-6 AUGUSTU 186839

     VOiEROE ȘI VEI PUTEA

LEÎ N          LEÎ N.
PE .XC -- CAPITALE 4 8 DISTRICTE 58
PKBtBRLUNf    „     24      l>     29
EE TRKÎ LUM   „     12       y     15
EH HA LUN A   „      5      ,,      6
         UNO «BEMELAIll⁻ 24 BANI
PKN TBU PAU1B PE TBIME9TB0 EH 20.
PENTRU AUSTRIA. .     FIOR. 10 VAL. AUST.

                                                                                   lumin^za-te și vei fx


SWlSW                                gjsaE    BESl         CENTRU ABONAMENTE, ANCNțltBÎ ȘI BICLamS
țap                           sdreaa în rpccrebci, la administrat/vnea
   RWB HWh w K Bl ■ H k
Jr&î E™b<U                EȘjina     ESm                   prin POFTA -l» tarif.ud DABRaB-RALLEOkAiN
  w®                                          w

RUS »E LASCICNSE C< MEDIE NO. 5.
ANUKȘIUKILB
ttNIA IIP 30 LITERE        4V BANI
1NSEHT1CNI Șl RECLAME) LINIA . . 2 LEI Wt

Articlele trămisă și nepublicate se voră arde. — Redactorii respundelorfi Kiigcnlu Caradri.

    Din causa serbătâricî dc Marți țjiariulă
  nu va eși Mcrcurî.


  Administrațiunea «Românului» face
cunoscutu abonațiloră câ la 45 Au-
gustă se sfărșeScă unu mare numeru
de abonamente. Acei dară carii nu
voră se’ncerce întrerupere, sunlă ru-
gați a renoui la timpă abonamentulă
dumndloră. A s’adresa pentru reabo-
nare la administrațiunea' pariului «Ro-
măpulă» trămițândii prin postă si cos-
tulă abonamentului după cumu este
însemnată în capulă foiei. Orî ce ce-
rere de abonare și reabonare, ne fiindu
insoțită și de costală ies, s® consideră
ca nulă.
 --------------- --1--—r—* —■
SERVICIU TELEGRAFICĂ
AIA HOflAMI.n.

  PARIS, 15 Augustă. Redactorele Lan-
ternei, d. Rodicfort a fostu osăn^Ră la unii
ană de ’nchisbre și 10,000 de franci amendă.
Tipografulu asemene a fostă osândită la 2 luni
de’nchisbre și 2,000 de franci amendă.


BucuruscT n Augusto.

   Aflămă că Măria-Sea Domnilorele, va ple:a
peste vre doue yile în România de peste Oltă,
însocită de d. Midistru din Intru, care S’a și
mtorsă în Capitale.

   D. Ministru alu lucrăriloră publice, prin-
tr’ună comunicată în Monitorii, pe care după
datoriă îlu rcproduccmu mai la vale, ne spune
că critica s’a făcută Dindărcă „nu cunbscemu
cuvintele ce au militată în favărea acestui
amplasamente. “
   Dup’acea-a d. Ministru spune că scbla ce
se zidcsce „nu este uă fermă ci uă seblă
de gradulă alu douilea, și că chiaru în
Francia scotele superibre de agricultură
s’așiadă astă-^î fii Paris, spre a avă avanta-
giulă d’a întruni mai cu lesnire tbte mițjlbccle
superibre de instrucțiune/
   Dup acâsta, d. Ministru ne spune că „gu-
vernulă contâză că elevii acestei s.blc voră
fi fericiți de feluritele miasme ale Capitalei,
celă pucină atătă pc cătă suntă feriți elevii
și elevele internaleloru stabilite chiaru în ca-
pitale, prin rigurbsa disciolină a sodici.“
   Dacă noî n’amă cunoscută cuvintele cari
aă condusă pe d. Ministru ală lucrăriloră
publice a așieija intemaiulu domniei-sblc
lângă grădina Kisscleff, totu amu pută ave
scuza că nu s’aă datu publicității acele cu-
vinte. Cuvintele însă pe cari noi amă basată
critica nbstră, s’au publicată in mai mulți ar-
ticlii, pc cari d. Ministru ală lucrăriloră pu-
blice nu i-a onorată cu privirsa domniei-sble.
   Dacă d. Ministru ar fi avută timpu ș’ar fi
voită s’arunce uă singură privire p’acei arliclii,

ne-ar fi disu în Comuni ;atulă domniei-sâic că
suntem greșiți, că facemă ncsce teorie pc cari
pratica le respinge, și ori-cc altă ar fi credul
că pbte (Jice contra opiniuniloru sus.inutedc
noî, dară nu nâ-ar fi putută (Jice „c’așia se
face In Francia/ căci noî amă Combătută
internatele Franciel, pe care le combate insu-și
d. Duruți; nu ne ar fi vorbită de „rigurbsa
disciplină, căci noi amă demunstrală cacea
disciplină este ucițjjtbrb, și nu ne-ar fi dată
de modulă de igienă, de studii și de mo-
ralitate internatele dm Bucuresci și chiară
cele din Paris, căcî noî le-amu combătută
tocmai îiindă că le lipsescă tbte aceste.
   Cu durere dară amu vejutu în Comuni-
catulă d-luî Ministru că nu numaî aprobă
starea aptuale a internaleloru nostre, dară âncă
că le ib de modelă spre a mai face ș’aIțele
după chipulă ș’asemănarea loră și că nu vor-
besce în numele seă ci în acelu-a ală ₚ gu-
vernului. “
   Guvernulă dară, ne spune comunicatulă,
slăruiesce a crede că bune sunlă internatele
nbstre de băieți și de fete, și ne spune că
nu numaî nu va lupta pentru reformarea loru,
iară âncă face și va face ș’altele p’accla-și
nodelă. Se ne permiță însă și nouă guver-
nulă a spera, că prin presă și prin Cameră,
vomă isbuli a face ca elă se-șl schimbe
opiniunea în acbstă privință, fiindu că cre-
demă, suntșmă simri că presași Camera îlă
voră convinge că internatele nbstre suntă
rele, și forte rele, din tbte punturilc de pri-
vire și că dacă chiară modelulă după care
suntă constituite este reă, copia ncgreșjlp
este și maî rea și mai vălămătbne.

   Ieri a apărută in Bucuresci unu nuoă tjiariu
în limba francese. Titlulă acestui țliariu,
bi-elxiomadariă este „Stâna Oriintelui/ Pro-
fesiunea sea de credință este; Naționalitățile.
Scopulă ce ș’a propusă a urmări noua fbie,
fiindu unulu din cele mai însemnate și de
mare interesă penlru noi, reproduccmă mai
la vale programa, profesiunea sea de cre-
dință. Misiuuea ce ș’a dată acestă nuoă or-
gană de publicitate, îi asicura ună locu în-
semnată în presa Europei, de va sci se și-o
’mplinbscă cu religioșitate-. „Fiă-care seclu,
dice programa, își are misiunea sea. Precumă
seclu ală XVI-le a fostă acelu-a alu liber-
tății conștiinței, acea-a a sadului alu XlX-le
va fi remviuarea naționilitățiloru.“ A spune
daru Europei înlrege, de doue ori pc septe-
mănă, păsulu îiă-cărci naționalități, trdmin-,
țelc, calitățile și drepturile ici, a pleda pen-
iru tbte în genere și penlru fiă-care in parte,
și fără pasiuni locale și interese de partite,
este misiunea cca mai maredupă cum o vede ori
cine, cea maî bine-făcetbre pentru întrbga ome-
nire și foia ce și-o va împlini cu inteligință
și religiositatc, foia caro se va face organulă
ideiei domnitbre a seduluî ici va ocupa ia

curbndă Unulă din Jocurile cele principale
ale presei.
    Nuoulu organu ală naționali lăți for u aducă
aminte în căte-va linie minunate remviuarca
României ș’arbtă cumă dânsa „devenindă
uă propagantă vină a națidnalilății ș’a liber-
tății, toțî câți c^edă în Naționalitate și’nLi-
bertate au ochit țintiți .asupra iei ca pe uă
sica ce apăru pe orizonte pe cerulă "Europei,
Ș’acbsta, (Jice, este causa pentru caro acestă
(Jiariă apare în București. “
    „Acâstă foie, adaug» fondatorii tei, este
ca uă tribună francese pe țermuriî Dunării,
redicală suplă constelațiunea română și des-,
chisă tutoru aspirărilont legitime ale
națiuniloru din O minte.u
    ,La rândulă nostru, recomandămă tutoră
naționalitațiloră din Oriinle, programa nuouluî
organu, și esprimându-î recunoștința labslră
și pentru misiuuea ce ș’a luată și pentru ca
alesu dreptă reședință Capitala României, li
urămă cea maî deplină isbândă.
   I "                f 1 ’ 1 ₖ f ir r
    In (Jilele trecute a apărută în Bacuroscj.
âncă ună (Jiaiiu bi-ebdomadară, suptă titlulă
„Israelilelă Română/ piserămă ca apărutu,,
daru trebuia sc ^iccmă, a reapăruțu. Acestă
(Jiariă a apărută pentru prima bră la 1 857,
atunci cândă cei de la Î848 eraă âncă în
esilă și cându România era chiămată, prin
lupte și felurile sacrificiu a dovedi Occidin-
telui că este în adeveră uă națiune cc-șî
cunbsce și drepturile și datoriele iei și că
scie se pue în lucrare și unele și altele. De
la pragulu esiliului, direptorele Komămdui
a salutată atunci, printr’uă epistolă ce s’a
dată publicității, pu redaptorii Israelitului
Romană, sicură fiindă cacelu ^iariă, lip-
sită du ori eu pasiuni personale, va lupta
cu intcligințiă și cu patriotisme pentru con-
solidarea Stalului română. Israeliții au dreptu
altară alu reljgiuniî Patria. Biblia nu este
altă de câtă istoria loră naționale; udapați dar
pe tbtă diua din acea sorginte a devotamen-
tului ș’a sacriflciiloră penlru Patria, organulă
loră ar fi fostu îu România foia adevărului, a
dreptății ș’a înfrățire! tutoră parlileloră pen-
tru mîercsulu genurale. Pucină trecu însă și
Israelitulu Romănu încetă, dovedindu-ne,
Cumă. țjiserămă atunci unora din fondatorii
arelei foie, că născuți și crescuți și den-
șiî aci, au perdută din anticele cali-
tăți ale gintei loru și n’aă luată de la noi
dc câtă nețiăsarea, amorțirea și egoismulu
propagată în România în filele iei dc deca-
dințiă dc corupțiunea slrăiuiforă și dc felu-
ritele armate dc invasiune.
    Vedendă acumă „rc’iicepcrea operei d’a-
cₛumă doui-spre-^ecu ani," o salularămă cu
noue sperancie, cu 'atâtă mai temeinicj cu
câtu scimă c’amă intrată toți în epoca re-
generării ș'amu vcihită că programa „Israe-
îilulu Rpmânăl', (Jice-;

    „Scimă că numaî prin soverșirea datoriei,
ajungemă la consfințirea drcpturiloră. Pentru
ca Românii se vâjă înnoi fiiadeverațî, tre-
bue s’uă iubimu se lucrămă penlru pros-
perihlca leL și >n fașă de nevoie, s-o fimă
gata a o apăra/
   Acâsla era programa „Isradituhă Ro-
mănua la 1857, acâsla este și trebue se
fiă pr .grama sea aslă-^i. Gu câtă bucuriă
Insă vețjurăină remviuarca acestei foie ș!
programa iei, cu atâta întristare vcjurămă
cacea programă nu este pc deplină respec-
tată îu tbte cele conțiKuteln No. I. Vedemă
mai la vale,, atâtă Jn adresele prcsintale prin-
cepclui Napoleone cătă și mljună articlu,
in privinția licilațiuniloră, plângeri, ce nmlu
tbte părțile loră suntu pc deplină temeinice
șniuă tonu ce conține amărîtiunc și chiaru
acusărl ce nu iSîu dâuna sunțu pe deplină
drepte.
   Dară bre astu-felă trebue se pledeze „ls-
raelitulu Romanii^ Astă-felă bre unu or-
ganu pbte ajunge la ținta cea mare cc ș’a
propusă? Gumă '. „Israelitulii Romănuu
nu sciă, romănu fiindu, cari sunlu cău-
șele ce au adusă .nenorocita aejițare a spiri-
tolorO în contra proletariatului israelilă, străină
României, din tbte punturilcdcvedere? Dacă
nu le scic cumă bre este română ’ Și dacă
le scie pentru ce nu Ic spune dc la ’ncepulu
și nu se pune pe terămulă celă bună, celă
solidă spre a combatfc reulă împreună cu
noi, mai bine și mai cu lesnire dc cătă noi,
ș’a căuta, cu noiț inai bine și mai cu les-
nire do cătă noi lâeulă celă adeverată și
binc-fâccloriă penlru toți! Crede bre „îs-
raelitidu Romanii* că raneîe se vindecă
invcluindu-le? Dacă crede ast-fel s’amăgcsccși
suntemă datori se-i âducemă amici® c’amă-
girea măresre reni; dacă nu crede ast-fei atunci
suntemă datori ai spune de la ’nccpulă că
în locă d’a aduce vindecarea, cerută dc tbte
interesele cele mari, mărcscc reulă și pro-
vbaă cangrena.
   Ca so fimă pc deplină îățelcși vomă mer-
ge pin’ a ^ice redacțiunil țjiariului în ces-
liune că chiară dacă tbte plângerile sâle ar
fi pc deplină drepte, totă modulă adoptată
pentru pledarca cause! ce apără este greșită,
Este greșită, căci nu acusăndă numaî și iri-
tăndu potu face pc cei greșiți a rccunbsoe
reulă. După aparință, după cele ce aă (Jisă
Israeliții princcpclui Napoleone, S’ară părea
că tbte greși'alelc suntu numai ale nbstre șî
nicî una a Israelițiloru. Accslu-a bre sc fiă
adoveratulă adeveră! Nu; penlru ce dară nu
spune d’uă dată ambelorii. părți grcșialelc
loru și Warâtă apoi și modulă vindecării?
Este ceva și mai multu. „Scimă, (Jice Is-
raelitidu Romanii' în profesiunea sea de
credință, că numai’ prin sevărșirca datoriei,
ajungemă la consănțirea drcpturiloră. Pen-
lru ca România sc vâ.țjă tn noi fii adeverați

trebue s’o îubimă, se lucrămă pentru pros-
peritatea ieî, și in casă de nevoie se fimă
gata a o apăra? și cândă se spună acestea ?
In acela-șî No. prin care ne spune că „re
«neepă opera ^’acumă doui-spre-Jece ani/
Dară, pentru cc bre aă curmatu-o în cur-
gere dc 12 anî ? Cumă ? Acumă douî-spre-
țjecc ani fură-țî Români și Român! buni și
inleliginți; înccpură-ți ua operă bună ș’abia
o ’neepură-țî ș’o și’curmară-ți! Cumă! In
timpă de doui-sprc-Jece ani, nc lâsiră-ți se
luptămă singuri contra tutoră parllteloră,
tutoră pasiunlloră și tutoră ncvoiloră din
întru; contra tutoră intrigiloră și consplra-
țiuniloră diu afară. In timpă dc doui spre-
(Jece ani ajunserămă adese pîn’ la gura pră-
pastiei, și „IsraelitW Romăniiu remase
mută I elă nu gări, in timpă dc doui-spre-
țlecc ani, nimi;ă în ănima lui, nimică în
mintea lui d’a (Jice Romăniloră în (Jilele de
durere și dc pcriclu! Cumă bre Românii in ge-
nere au putută vede în „IsraelițiiRomâni" fii a-
deverați carii o iubescă, lucrâză pentru prospe-
ritatea ieî și sunt gala a o apăra ? Noi amă com-
bilută partita cea mai vechiă din România:
partita puterică prin tradițiunî, și prin sa-
crificielc slrăbuniloră iei și prin lungulu
timpu in caro a guvernată țâra, fiindă c’amor-
țisc ș'amuțise; amă combătutu-o fiindă-că
nu deschidea ună organă do publicitate de
cătu atunci căndu avea ună interesă ime-
diată și personale, cumă alegeri sol., și voru
„Israeliții Români" se nu-i combateină pen-
lru caă tăcută totă dăuna, și pentru că
chiară căndu aă ințclesă că trebue se vor-
bescă, s’aă sfiită dc nisce iniei sacriflcic pe-
cuniane ș’au închisă yiariulă, ș-aă tăcută în
timpă dc doui-spre-^eoe ani dc durere! Pro
tențiunea este și ciudată, și ne nțclâsă și d’a-
cca-a, intemeiați și simpțimintelc cc es-
primă în programă, pe dreptă, și pe da-
torielc cc avemă fiă-care pentru Patria co-
mună, diceină . Isradițiloră Români, că
sunlă greșiți din tbte punturilc de vedere,
in cele maî multe părți, din No. ântâiă ală
(Jiariului celu nuou. Sperămă că cele ce
(jiscrămă voră servi spre.a le dovedi că sun-
temă In adeveră amici! dreptății, și că in?
trăndă pe calea cca mare a naționalității,
voră lupta cu noî toți pentru mărirea și
consolidarea Statului Română și voră lupta
prin tbte mițj’lbcele și cu totu felulă de sa-
crificii ca se putemu pune, cumă (Jică Inșii,
dreptă îbndamcntă ală noului edificiu justiția.
Iară dc care nu este tăria și dăinuire pen-f
tiu națiuni.
       “                                              n

   piariulu frâncesă Debaits în revista po-
litică dc ja 1 ? Augustă dice.:
   „Uâ depeșiă de la Viena adresată Cores-
sondinței de Nord-Est dă uă scite, care
dacă S’ar confirma, ar avea âre-care Însemnă-
tate. Guvernulă turceștii ar fl fostă îosclin-

FOITA ROMANULUI

   ION DE CHAZOL. )
         PARTEA A PATRA.
nmm
 nl               XX.
  Reiutrândă săra la Chazol, găsiiă pc Miro
care me aștepta ca și ’n ajună, — Scuză-me
comandante dacă te maî superă, îmi disc elă;
dară am nevoie de unu sfală de la d-la.
  — Vorbesce, respunseiă. Nu scii bre că
nu me poți supura nici uă-dală?....
  Cu Iotă egoismul pasiunii, mărturisescu
că simpțiamă uă nespusă mâhnire vorbindă
CU acestă sărmană flăcăă, atâtă dc nobile
ș‘atâtă de supusă fatalității care ’lu lovea.
Simpțiamă c’uă esplicare francă era de ne-
voie.
  — Ecă ce «i comandante, reluă elă. Gu-
geți făr’indoublă că cuvintele cule bune pf
cari Ic am aurită a^I, aă schimbșlă torte

  ') A vodca N-lc de la 25—31 lumii do 1b
4—13, de ia 15—23, de U 26 81 luliu, d
lț 1, 2, 3 ji 4 Augustu.             ।

milă iddde melc de ierî. Vc^ândă cea-a
e a. devenită d-ra Viergia și cumă m’a pri-
ailăf am foslă silită sc’nțelegă, maî bine de
câtă prin ori-ce raționamenlă, c’așă ofensa-o,
cugetânlă âncă la nebunia mea. Acbstă nu
șe putea Înțelege decâtă în timpulă cândă
avea nevoie d’ună aperâloră ... Cu tbte aste
suferă veijbndu bine că ți-am făcutu supă-
rare fără voic’mi.
   — Tad, li «Jispiu cu viociune, și se nu’ți
pâra r,eu de nimică. Suferă numai pentru
Une.               .                   ।.
   — Fiă ș’așia dacă vruil .... Spui mai
bine- decâtă mine acea-a ce cugetă eă; însă
ori fcuuiu nu e nimică de făcută. Gu tbtă
tristeță mea, simplă bine c’așiă fl unu calică
dac’așiă cuteza se’mî pară reă de fericirea
lei.... Ș’a dumitale... Pe d’altă parte, nu
trebue se vji îlă uă piedică .... Tbte aste
însemnbză că trebue se ’mi permiți se mergă
ca sc ședă cătă-va timpă la Toulon.
   — Vr» se me părăsești, 4*³eiu mișcată,
șrgliicindă câtă delicateță bra în olărirea luî»
   Ar fi foslă uă cruțjime d’ală împiedeca se
plece, cea-a ce, o măriuriscscu, cerespundea

cu tainicei mea dorințe. Eramă într’uă si-
tuațiune imposibilei din care frebuea se c^
șimă cu ori-ce prețu. Fu olărîlă dară că
elu va pleca.                         » u
   — Va trebui ore se me ducă se ^icu re-
masu bună . . . d-rci Viergia? me întrebă elă.
   — Dc sicură că s’ar supăra de n’a! merge.
   A doua (Ji cândă ine desceptaiă, aîlaiă că
Miro ieșise deja. Uă oră după acâsla, îlă
vejuiu reveniudă.
   — Vinu se iau emisiunile dumitale, inii
(Jise ciă.
   — Plec! a^i ?
   ■— Da, comandante, afară numai dacă mi-af
da uă contra ordine.
   — Nu, mmâză Voința ta, țjișeiă, înțe-
legândă că șederea lui la £hazol trebue se
fiă uă suferință.
   — EI bine'! sauulă meă este gala; dacă
permiți iți voiă țjice romas bună... Cele-l-alte
remasuri-bune le-amu făcută ....
   Vedeamă sâă mi sc părea a vedea că elă
voiesce a’in! Incredlnțla ceva, și că sta la mdo-
utelă> îlă tntrobaiu. In momentulă d’a pleca
lă se oțărî.

   — Ține, comandante, nu uiai o de șio-
văilă . . . Im! vei spune francamcnlc cea-a ce
crcijr. Ecă bele doue scrisori po cari le am
primită altă dată de la d-ra Viergia. . . .
Le luaseină astă dîminâță pentru a i-le îna-
poia. dară n’am avută curagiulă . .. . Cu
tbte aste mi se pare că n’am dreptulu d’a
le păstra, dacă'! pare reă .... Facă bre reă
d’a ți le lăsa dumitale pentru ca se i le
dai ? . . .
   — Nu, respunseiă,¹ nu poți f^ce reă, pen-
tru câ datoria ta este d’a i le ’napoiâ.
   — Eî bine! Ocă-lc, tmî ^ise elă dându’mî
doue strisori îngălbenite șl râse po muchi,
cea-a ce proba de câte ori fuseseră citite.
Intinseiă mâua, apoi me opriiă.
   — Nu i Ic poți trămite astă felă, reluată;
trebue se le pui suptă plică sigilată.
   Uă oră maî târziii, după ce insociiă pe
bielulu băială pină la Severei, sosiiă fa Mor-
niâre.
   — A plecată Miro? me ’nlrbbă Viergia la
celu dântâiă cuvîntă.
   — Da, respunseiă, tatălu seă Hă va ln-
soci plnă'la Aix. Ecă ce m’a ’nsărcinată se

’țî daă, șj >î presintaiă plimlă cu cele doue
scrisori.
    — Ce este? râluă ca.
    — Scrisorile dumitale, diseiu pucină camfi
turburată fără voie’mi.
    Ea le luă, rupse sigiliulă și tin^ândumi-Ie
deschise îmî dise:-—tilescc-le.
    Voiiă uc protestă.
    — N’a! dreptulă a'mi refusa acestă de pc
unnă justificare, adăugă ca c’ună tonă mân-
dru. Citesce!
    Mâ supuscîu. Cea d’âuteie din aste scri-
sori era scrisă pmă pagine ruptă dintr’uă carte
tipărită. Citiiă. Se ’ncepea prin aste cu-
vinte; „Scumpulă meă promisă!" ănima ’mi
bătu; dară fuiO liniștită do la cele d’ân-
jâie linie. Era^ în adeveră scrisorile unei
copile de cincî-spre-(Jece ani, ih care se tră-
dau naivității© unuî sufletă cu totulă nevi-
novată, Țouolă era pifnă de supunere și de"
mulțămirî de recunoscința. Ea nara amă -
nuntele cele ordinari ale viețeî și sciriW sa-
tului . . Ințelcseiă că Viergia nu rnâ iubise
decătă -pe mine In lume.
    (Va urma).                 Mărie Udiard.

www.dacoromanica.ro

668

’! iJA d-', THA/—V/JJ

.71 .uH n, U

ROMANULU 6 AUGUSTO 1868

țața tă hisce bande armate sc prcgătescu a
face inVasiune pe. teritorialii seu din partea
■ mCntarifă Greciei, ș’ar fi trimișii de ’n-
dată la Alene uă notă energică. Uă altăde-
peșiă comunicată, In noptea trecută (Jiarielorfi
de către agința Haws, spune c’unfi aginte
alfi principelui Carolă aluRomănieî ar fl so-
sită la Constantioopole pentru a protesta con-
tra sgomotelorfi de complicitate a guvernu-
lui română In formarea bandeloru bulgare.
Aedstă depeșiă. mai asicura că raporturile
oficiali de la Rusciucu, descurcă pe gu-
vernulu romană d'uă complicitate in a-
cistă afacere. S’adaugămă Insă că diariulă
francese ce se publică la Bucuresci, (Țerra)
acusă formale pe ministeriulu Brătianu că
nu este nici de cumu străină turburăriloru
din urmă din Bulgaria. Dup’aceslu (Jiariu, an-
cheta ordinată de guvernulă romănă și ze-
lulă despre care dă probe după facerea lo-
viturei, pentru a reprime uă Încercare de-
șiartă n’ar fi decătu uă comedia politică
care nu pdte amăgi pe nimeni."
    Așia dară fenșii Turcii și însa-și f6ia austro-
Maghiară, Nord-Est rccunoscă sinceritatea
și inteligința cu care luerfeză guvernulă ro-
mănă, și foile străine publicăndă aceste de-
chiarăn ale guvernului turcescă ș’ale cjiariu-
lui Nord-Est constată că numai piariulă
din Bucuresci, Țerra, stăruesce In a acusa
guvernulă României ș’a face astă-felă apelu
la intervenirea străină. Asemene fapte suntă
d’ajunsu a fi constatate spre a le cunosce
publiculă și d’acea-a ne Implinimă datoria,
șicuri flindă că la timpă opiniunea publică
Ișî va Împlini p’a jeț.



    Din critica ce s’a făcută in publicitate am-
plasamentulă scdlei de agricultură, s*a veijulu
că nu se cunosceaă cuvintele ce aă militată în
favărea acelui amplasamentă
    Acele cuvinte suntă cele următdre:
    Scdlă de agricultură ce se clădesce, nu
este uă fermă,. Elevii scdlei nu aă a lucra
însuși pămdătulă spre a se deprinde numai
cu mânuirea instrumenteioră, precumă se
cere de la școlarii fermeloră s'olc, cari suntă
destinați a devems Jucători abili, tn vreme ce
elevii scdlei de agricultură, suntă chiămați
a deveni directori de esploatațiuni agricole
perfecționate.
    După noua organtsare, fermele scdle suntă
de gradulu I de instrucțiune agricole, fera
aedstă scdlă este de gradulă alu douilea și
corespunde la scdlele colegiale. învățăturile
ce se predau In acestă instilă suntu cunos-
cințe superidre de agronomie, pentru cari
profesorii aă a fi luați dintre însuși profeso
rii universității.— Cătu pentru practica ele-
viloră, aedstă se mărgincsce in căte-va cul-
turi esperimenlalc cc urmdză a se face pc
terenurile coprinsc tn împrejmuirea scdlei și
In Conferințele ce profesorii voră țină clevi-
loră, visltăndu culturile cele maî perfecțio-
nate din țdră.
    Ferma scdlă care astă-ili este stabilită pe
moșia Panteleimon, va remănea sdu pe a-
cea-și moșie sâu dfeca se va găsi cu calc pc
uă altă a Stalului.
    Din acestă punclu de veddrc scdlă ar fi
putută fl așeijată chiară in capitală, alături
cu universitatea, fiindu că chiară tn Fran-
cia scdlele. superiore de agricultură sc a-
șd^ă asță-^I in Paris, ceea ce are avanta-
giulă de a întruni mai cu înlesnire tdte mij-
Ifecele superidre de instrucțiune,
    Câtă pentru pcricolulu vițiurilorfi cc elevii
ar putea contracta tn apropiere cu capital®,
guvernulă contfeză că ei voră fi feriți cclă
pucină alătă pe cătu suntfi feriți elevii și
elevele mternatelorfi stabilite chiaru in ca-
pitală, prin ngurosa disciplină a ș,dlci cc
are a fi, precumă mai susu s’a disă, unu
internată ca tdte acelea ale Stalului,
a b t S                    (Comunicată fi
        U ’U J . —— ■ I > 1

    Unu in endiu consumândă mai multe caso
de săteni de pe moșia Poenele proprietatea
Inâlțimci Sdle Domnitorului {pc lângă Iași);
Măria Șea, a dată îndată ordine ca aceste lo-
cuințe se fiă reconstruite In sarcina casetei
Sdle, spre â asicura tocuiloriloră loviți adă-
posiiw ptnlrn erna viitdrb.
                            (Mbiiitorulă),

PROF ES.UNKA NOASTRA DE CREDINȚA
   Profesiunea ndstră de credință e coprinsă
in singurulu cuventă : Națibnalitate. Crc-
demu in prmcipiulu naționaiilațiloru,
   Fiă-care seclu are misiunea lui, și du e
mare decătu cu condițiunea d’a o ’ndeplini.
După cumă seclulu ală XVI-le a fostu sc-
clulă libertății conștiinței^ seclulu ală XlX-le
va fi acela alu redicărei naționalilățiloru. Se
pdte ăfirma a<JÎ ca criterium politică, că
ori ce înlesnesce desvoltarea naționalității este
bunu. că ori ce o stavilesce e reă; și âncă,
că Într’uă națiune cu cătfi individii suntă
mai liberi, cu atătă acea națiune e mai tare.
   România avu fericirea că, după mai multe
sutime de anî de apăsare, renascerea iei s’a
sevărșită tn mkjloculă unoră împrejurări in
adeveră miraculdte. Ocuparea pămentului iei
esle cea-a ce a provocată protestarea armată
a Occldinteluî contra pretinsului dreptă de cu-
cerire; verbindu-se de România aceste nobile
cuvinte fură rostite: „interesulă Franciel este
prelutihdeni unde este uă causă drdptă și
civilisatdre de sprijinită;" la dînsa, suptă sanc-
țiunea Europei, fu aplicată pentru ânteia dată
plebiscitulă ca modu de reconstituire națio-
nale. Salvată de Occidinte, România a legată
de elu pe poporațiunilc suferințe ale Oriinte-
lui prin firulu speranțeloru; ea a aretatu âncă
ce pdte credința Jn sine Însuși, cc valorfeză
tn politică uă culezare unită cu prudința,
căla putere da libertatea contopită în legi:
aslu-felu încătă România, prin esistința sea
înseșă, este uă propagantă incarnată a na-
ționalității ș’a libertății»- D’acea-a toți acei ca-
rii credă tn Libertate și -n Naționali ta te suntu
cu ochii- ațintiți asupra iei ca asupra unei
stele care s’a urcată pe orizonte în ceriulu
Europei.. Ș’accsta este și molivulă pentru care
acestă cliariu apare la Bucuresci.
   piariulă pe care’lu fundămu este ca uă
tribună francese pe țfrmurii Dunărei, redi-
cată suplu conslelațiunea romănă și deschisă
tutoru aspirăriloru legiuite ale națiuniloru
Oriintelui. Occidintele este căte uădată uită-
toru și nepăsătore; este de nevoie ai pune
suptă ochi mai în tdte filele starea reale a
lucruriloru: acea-a ce elu a făcută în ajunu
este unu îngagiameotă pentru viitoru; nici
uă operă, suptă peddpsa d’a fi sterpită, nu
trebue se remăie neisprăvită: Serviciulă o-
bligă. Vomă înregistra dară cu fidelitate acea-a
ce se face în România, cumă sc sevărșescu
la ca progresele și cea-a ce Ic ar putea gră-
bi mai multă; vomu fi, pe cătă vomu putea,
interprclulă csaptu ală nevqieloră ș’ală do-
rințcloru poporițiuniloră Europei Oriintale,
ferindu-nc totă d’uă dată a fi pentru din-
sele unu acițătoru fără timpă favorabile, căci
atunci Idculu e mai reă de cătu boia.
   Silindu-ne a ne ținea înlruă sferă d’asu-
pra parlitcloră, ^icomfi chiarfi dc acumu,
făr a sla la mdouidlă, că ânima ndstră este
fn tdte țerele cu omenii progresului, cu pa-
trioții liberali carii sciu proporționa mid'd"-
cele loru cu scopulă celă nrmărescu.
   Făr îudouidlă că publi ulii va primi a-
cestă organu înlr’unu modu favorabile. Nu
vomă neglige nimică pentru a merita ca
Dumnezeu se binecuvânteze uă operă inspi-
rată de singura și unica iubire a naționa-
litățiloru.
                       (Detoile d'Orienț.j

DELICTELE DE PRESA
și
INSTITU ȚIUNEA JURAȚI LORU.
II.
(A vedfc No. trecut^.
   Fără libertatea Presei nu este li-
bertate. Fără instituțiunea juriului
nu este, nu pbte fi libertatea Pre-
sei. Aceste mari principii au fostu
ppplaipate și susținute de scdlă li-
berale din Francia âncă din anulu
1828. Nemuritorulu jwetu poporarO,
Beranger, inemicuhi celu mai ne-
împăcata altî lui Martiguac, nu
vedea nici unfi mijlocii mal eficace
de a da viefi și tăriă libertății de
cătu în instituțiunea, juriului așef/ată
și ’n materie de Presă.
   Liberttitea presei și ipstituțiunea
jiuriulul aă fostQ sus^qute cu vi-

gdre, atătă în Presă cătfi și ’n Par-
lamentulu Rogjănu d© partita liberale

Pentru prima oră aceste principii tre-
cură în proiectulă codicelul Penale
votatii de Camera de la 1865. Ca-
mera însă care’lă proclamă fu di-
solvată. Și Consiliulfl de Statfi, des-
ființatfi prin Constituțiunea nostră,
ma datfi juriulu atribuțiuni și ’n ma-
terie de Presă, fiindfi că uă aseme-
ne sistemă nu se putea împăca cumfi
guvernăm^ntfi așeijătu pe arbitrarii!
și prin urmare pe despotismul
   Constituțiunea nostră deră, a de-
rogați! principiiriloru stabilite de
sistema actuale represivă, în virtu-
tea cărora curtea cu jurați nu era
statornicită de cătfi pentru |cunoșce-
rea crimelorti, conformă clasificării
trase de acea sistemă. Din con-
tra, astă-^I, pactulfi nostru funda-
mentale, lărgindfi atribuțiunile Cur-
ții cu jurați, putemfi 4ice, ^ră cea
mai mică îndouelă, eă Curtea cu
jurați este competinte a se pronun-
ța nil numai asupra crimelorti, darti
chiarfi și asupra delictelorfi de Pre-
să și politice.
   Aceste noțiuni suntfi îndestulăto-
re ca se arete, pînă fa evâdință, că
principiile liberali dictate de Cons-
tituțiunea nostră și ’n privința ju-
riului, nu mai potfi ajuta sistema
despotică represivă! Prin urmare,
starea de civilisațiune a poporului
nostru cere imperiosti a se introdu-
ce grabnice modificațiuni, cari se
pfle uădată pentru totti deuna ar-
monia între Constituțiune cu legis-
lațiunea nostră remasă înapoi.
   Juriulti, după cumfi pîn’ aci amfi
lăsată a se ’nțelege, este uă insti-
tuțiune eminaminte democratică, căci
chiamă uă mare parte a Națiunii
â concura directfi la esercițiulfl pu-
terii judecătorescl. Elu este formată
de unfi numeru determinată de ce-
tățiani, chemați de lege a asiste la
instrucțiunea orale, care precede sen-
tința, precumu și a statua asupra
criminalității faptelorfi ce se impută
unul prevenirii. Verdictul!! juratului,
fiindfi uă emanațiune a conștiinței
sele, chedășuitu prin onorea sea,
nu este și nu pdte fi casată de câtu
de opiniunea publică. S’a vefjuti!
în mai multe împrejurări, nu nu-
mai în țera ndstră, deră și ’n alte
pfirțl, manifestându-se opiniunea pu-
blică contra jurațilorfi. Atunci este
lesne de ’nțelesu că în ordinea mo-
rală, verdictulă care a disculpată
pe celfi vinovată seă verdictulă care
a inculpată pe celă nevinovată este
și remâne cu desevărșire anulată.
Celti dântâiă nu înceteză mal pu-
cinti de a trecei înaintea societății
de culpabile, precumă celfi d’alu
douilea nu ’nceteză unfi singură
momentii d’a fi privită ca uă ade-
vărată victimă nevinovată. Pentru
ânaendoul însă nu remâne spre ușu-
rarea unuia șefi în greutatea celul-
1-altu de câtu uă singură presump-
Uune juridica. Așa deră, singurulă
controlu la care este supusfi ver-
dictulfl juriului șefi singura instan-
ță la care se pdte apela nu este de
câtu opiniunea publică.
   Aretândă pînă aci care este mi-
siunea importantă a instituțiunilju-
ra țilorfl și că denșii suntu chiemațl
a statua și asupra delictelorfi poli-
tice, suntemti naturale conduși a
areta în trecătO' pe câtfi permită
colonele unul (jiariu, cari suntfi și
ce trebue se se ’nțelegă prin de-
licte politice. Acea-ași dificultate ce
am întîmpinatfl pentru calificarea
delictelorfi do presă„ se presinta și
pentru delictele politice. Este unu
singurii puntu asupra căruia, după
cumfi aretă Britz, nu pdte esiste
controversă în jurisprudință: ^Fap-
„tele de natură a turbura ordinea
»și puterile Statului, determinate
„prin Constituțiune, cândă aceste
„fapte nu se ridică. Ja gravitatea

cnmeloru de dreptulă, comună.“
Acesta este singura generalitate
’ care se pote face, în acestă ina-

terie importantă. Sciința se opres-
co aci. Jurisprudinți a făcută ună
pasă mal multă, numai în cea-a ce
concerne deosebitele cașuri cari se
potă considera ca delicte politice.
Distincțiunea însă, între crimele de
dreptulă comună și delictele poli-
tice, în privința atribuțiunilorfi ju-
ridicțiunil chemate a statua, nu are
nici uă importanță, fiiu li! că cur-
tea cu jurați este în dreptă după
Constituțiune, ă se pronuncia și a-
supra unora și asupra celorfi-l-alte. —
CriminalisitI cel mal însemnați, măr
turiseseti el însșîl că nu suntfi le-
gile draconice cari formdză unfi po-
porti. Șingurulfi mid'locu de a se
dispensa uă societate de asprimea
legilorfi este pe de uă parte de a
lăți instrucțiunea în poporfi ș’a în-
lesni ș’a che^ășui munca lui, sin-
gură isvoră de îndulcirea moravu-
riloră.
                      G. Petrescu,
         sdvocntu, vechiu profesore du dreptulu
         publică și administrativă.



MARELE FRMfATI) ALTRANS1LVANIEI.
   De la Blașiă se scrie din ¹/₁₃
Augustfi, că actulfi alegerii de Mi-
tropolitti întreprinsă de cătră sino-
dulfi convocată și compușii din 222
membrii clerici de tote treptele, de-
curse în diua anumită în sensulă
instrucțiune! întocmai după vechia
praesă și în cea mal bună ordine;
eră maioritatea voturilorfi sinodului
s’a concentrată în acești bărbați:
   Ioană Vancea, episcopală de Ar-
me no pole, bărbată cu erudiția ne fru-
mosă și înzestrată totfi uădată cu
calități administrative practice, ca
unulfi carele fusese căți-va ani se-
cretariulu episcopiei de Oradea Mare.
Acestu archiereu își făcuse studiele
teologice la Universitatea din Wiena
Jca elevii alu convictulul gr. cai. de
St. Barbara.
   Timoteă Cipariă, canonică mi-
tropo.itanu, directore alfi scdleloră
naționale gr. cat., bărbatu de re-
nume europeană.
   Ioană Negruțiu-Pekete. fostu pro -
topopă în Olușiă, apoi canonică și
secretariă ală mitropolitului Alesan
dru St. Șiuluțiă, cunoscutu caape-
lătoră decisă „ală autonomiei bise-
ricesc! și alu drepturilorîi clerului
faciă cu potestatea absolutistică
   Numele celora4-alț! bărbați, cari
& mai câștigată voturi se voră afla
mai tărșlih. A^fă dată însemnăm!!,
că siaodulu cu uă (ji mal nainte
de alegere, admfăndu-se într’uă șie
dință preparativă, în acea-ș! Ioană
Antone'Ii, protopopulu și vibariulfi
Făgărașiulu! urmăndfi totă vechia
praesă observată în biserica re-
săritenă din Transilvania, din ne-
fericire însă întrecurmată de căte-va
decenii înedee, propuse citirea și a-
ceptarea de cătră sinodă a mal mul-
tor ti condițiun! motivate, la a că-
rorti observare strânsă arfi fi a se
obliga MitropolițiI și Episcopii pe
viitorii. Acele condițiun!, cari apu-
caseră a fi desbătute mal dinainte
pe largă în căte-va conferințe pri-
vate, citite fiindu de cătră propu-
netoriulă, fuseră aceptate și trecute
la protocolul!! ședinței ca eonclusu
sinodalii unanimă.
   In decursulu acțiune! electorali, si-
nodulu mal decise și compunerea
unei represintațiuni cătră tront! per -
tru neschimbata susținere și aperai a
a drepturiloru bisericei resăritene gr.
cat. în totă coprinsulă provinciei
archiepiseopest! Alba-Iulia.



   Astă-^i, 4 Augusto, strada ce conduce la W-
serica catolică era înțesată de poporti din tâlc
stările so ielățeî, care grăbia a înainta spre
intrarea biserici, unde la 10 ore se cântă
unfi Te-Deum in ondrea Maiestăței Sâle Na-
poleon HI, Imperalulfi FrancesilorO, cu ofca-
siunca âniversărei «jilei «file onomastice. Dc



ambele laturi ale stradei erați înșiruite unfi
divisionu dc guardă și unji batalion de ar-
mată de liriie, tn mare ținută.
   !n întrulu bisericei, mulțimea era atătu
cu compacta, în cătu circulațiunea se făcea
cu mare araevoință. Pe primile bănci, In fa-
cia altarului, de uă parte asistau dd. miniș-
trii, 6ră d© cea l-laltă so află d. Hory ge-
ranlulu consulatului generali alu Franciei.
în lipsa d Mellinet, însocilu de domnii func-
ționari aî agenției șj de domnii oficeri ai mi-
siunei francese,
   Oficerii de I6le gradele, atătu din guarda
civică, cătu și din armată precumu și func-
ționarii civili și militari, d. Pomay, ex-con-
Bule alu Belgiei, aslă-di gerante numai, craii
faciă la aefistă serbare, și împreună cu pu-
bliculu asislinte, făceau urările cele mai căl-
durdsc pentru Maiestatea Sea, căruia Româ-
nia în mare parte datorfiză starea sea poli-,
îică actuale.
   După terminarea mesei și a Te-Deului, la
orele 12 și jumetate d. ministru alfi j iști*-
țieî, însocitu de unu oflccru superiorii, fă-
cândă serviciu de adjutant alfi Măriei Sâle,
s’a dnsfi tn trăsura dc gală a Curții, la o-
telulu agenției și consulatului generale alu
Franciei, cu cercmonialulu usilatfi, spre a
face visita dc felicitare oficiale pentru ani-
versarea acestei (Jile.
   Domnulu ministru alfi justiției ținu urmă-
torul u discursu:

        Domnule aginte,
   Aniversarea dilri onomastice a Maiestăței
Sâle, Imperatorele Francesiloru, este uă
de serbătore pentru națiunea Romănă, care
nu va uita nici-uă-dată că numaî Franciei și
Impcratorelui seu, datoresce puterea care a
reînviat’o și făcut’o sc redevie uă națiune su-
„ .1 *
verana.
   Guvernulii Alteței Sâle Serenisime Carol I,
principele Domnitorii alfi României, ve rdgă,
prin organulă meu, d-le aginte, sc bine-voiți
a presinta Maiestăței Sdle Imperiale, senUi»
mentele și asecurările de recunoștință ajq
Românilorfi, pentru prosperitatea dinastiei Sdle,!,

   După ce d. ministru alu justiției termină*
cuvtalulfi, d. Hory ’i respunse în termeni!
următori.

   Me simlfi ferire pentru urările, ce Mării
Sea .Domnitorulă Carol I, și guvernulă șefi ।
face pentru Francia și taperatorele ei, și le
voifi supune la picidrele tronului imperiale.,
(Afonitorulu).

n <1¹
   Drumulu de ferit ■ După cvrniu np-amu
informată din sorginte sicură, Direcloriatulu
pentru construirea căiloru ferate Romăne, ac--
tivii deja de căte-vaseptemăni, a terminală,
lucrările preliminarie ale liniei de la Galați
pînă la Roman, astiî-felifi că ieri aii putirtu
începe cu lucrările de terasemcnle în anfOiJ
piare de aice pe Ungă sadele Bărboși și Jar-,
darulfi. ,
   Șocjelațoa, pentru care afi .sosită ieri âncă.
8 ingineri germani, va începe acumfi «u lu-
crările pentru pregătirea drumului ferii
cu ca mai marc activitate, asa încătu pu-j
spera lijaia de la Galați ploă ",
Roman va-fi isprăvită întrună anfi, șefi
multu întrună anu și jumetate.
   După uâ publjcațiume înserată în numenală
de astă ^i sute de lucrători potu găsi ocu°
pațiunc la lucrau pămentului, și ufclipa
a atrage atențiunea publică la. acâsta ferii maT
cm sfemă a dastijmimtitoriloKîî, t
   Vomă relata dan timpă in timpă despre
înaintarea lucrărilorii; astă-ijî ne mărginim
a remarca numaî d societatea va stabili
dată în orașulu nostru unfi mare ateliert
mașinărie.
            (A năn'NdtâriM de      al ați.)¹¹


FELURIMI
   RLANDA. — Miscămintclc electorali s’afi
început®. Noufu parlamentă e așlcjitaâ. cu
multă nerăbdare, de cc va te
pc uă ba să electorale mai largă, primiți de
parlamentuh" trecutti în urmarea reformei.
G'.stiunile co canoidați'i de deputați te des-
balfi maî adese brî, suntfi cest!unite pentru
ameliorarea sferici TrîandieiV și desclInUK: daca
Statuie trobucscc se susțină și m? ciupite
biseiica episcopali (anglicană, proler ca
biseri ă dc Stată și în hfeada catolică?
   AccslQ timpii de miscaminle ’lu foioî

www.dacoromanica.ro

ROMANULU 6 AUGUSTO 1868

669

Bright, ună renumită bârbată de Stată, fă-
cândă uă călătorie prin Irlanda. La Lfmc-
xkk s’a dată unu banchetă în onârea luî.
la care ocasiune dânsulă ținu ună discursă
prea interesantă pentru datele statistice des-
pre relațiunile bisericeloră din Irlanda. Fa-
cemă se urmeze aci în estrasu l
     Venindă la cestiunea bisericăscă găsimu
ca între miliânele de locuitori ai Irlandei,
protestanții numeră camă 500,000 de sufle-
te, âra venitulă clerului protestantă e camă
600,000 livre de st rlingî (15 miliâne de
franci).
     Dacă Statalii aru dota deraia pretutin-
deni în asemenea proporțiune, aru face spese
de 36 miliâne dc slerlingî (900 miliâne de
franci). Nu esistă țâră în Europa, în care
se se întâmple așa ce-va.
     Ce se atinge dc strigările ce le facă par-
âsanii bisericii anglicane pentru a susținea
acâstă biserică ca biserică de Stată, aseme-
nea stigări mau altă importanță de câtă cele
de uădiniâra ale părtinitoriloră legit pentru
cereale.
     De allmintrelc, miscra religiune este acea
care are lipsă d’a fi susținută de ajutorulă
Statului.
     Bărbațiloră cărora veți da mandatulu, im-
puneți-te ca nici uă-dată sc nu-șî părăsâscă
partida, ’ Biet măcară pentru momentă. For-
tărâța tratateloră nâstre s’a violată ; și daca
ne facemă unu nuou tratată, so nu remână
mai multii numai pe hârtia, se flă inspirată
de aceste doue principii: din partea Angliei,
dreptate; din partea Irlandei, uitare și er-
tare.


   Moralitatea publică, și cu dânsa scSu-
ritatea peisâneî și a averii scade pe di ce
merge de veri unu anu de dile și maî bine.
Prin comitatele Ungariei s’au formaluuă mul-
țime de bande de telharî. In fine nu rama-
seră înderătfi nicî comitatele române, ann-
me în Aradu isbutirâ din comitatele vecine

ungurasci, âră
din senulă seă
că uă bandă de
la pînă cc acu

Bihorulu ve^u formându- se
uă bandă. Din Coă ni se scrie
B inși neliniscia jrfrulu ace-
a succesă autoritățeî publice

a pune mâna pe densa. Cornitatulu Bihorului
a cerută încuviințarea ca se pmehiame și
densului stalariuluî. — Din • St. Mjhaiulikro-
mânu ni se scrie că în 14 Iuliuw cercetân
du-se nisce omeni- îti birtulu lui P. A. u-
nulă a scoșii cuțitulă și a junghiată pe nea-
miculii seu. Ucigățorjulfi însă pînă în ^iua
de astă-dî nu este închisă. Ceî-balțî ârneni
de rea credință din comună vedendu că uci-
gătoriulu nu e închisă, traser^ o învețiătură
rea dintracâsta,' și cu 3 iple maî târdiă,
adică în 21 luliii, certându-se câțl-va nop-
tea în birtulă ovreiului L. eșindă apoi a
merge către casă, duoi inși se opriră lângă
biserică și se luptară pînă ce unulă cădu

morlu, și în astă stare
înl’ună șianțu. In ^iua
consângenii ucisului din
gașulu nu e prinsă nici

ucigașiulă baruncă
următâre vexândă
21 luliu, că jci-
către miadă-ijî, se

luară dânșii se facă dreptate, dar din feri-
cire ucigașiulă era acumu pe căruță și în-
cungiurată de privighiătorî cari opriră pe
consângeni, și numai așia se putu încunjura

ună nuou măcelă.

(Albina).


   Breve Noticia sobre la Historia

de


la Romania, este titlulă unei broșiurc de


86 de pagine scrise in limba ispaniolă,

cu


care ne onoră autoriulfi eî. d. A. Vizanti
licențiată, 1a facultatea de filosofh și litere
din Madrid (Ispania). In prologulu disertațiu-
neî. o coprinde acâstă broșiure, d. Vizanti
spt u ~ că a rncrsu în Ispania îndemnată de
fierbintele doru ală ânimei sâle, dc a cunâsce
mai de aprope, de a vedea cu ochii togă-
nulă străbunului nostru Traian și‘ de a
spune faciă în faciă frațiloră Ispanioli, că
dincolo, ixjste mari esiste ua națiune srf-
roră mai multu de cătu de, IO¹ miliâne dc su=
flete așiărjată între Carpațî și Dunăre.
     După prologă urmâză dus rierea istoriei
Româniloră. pe scuită, însă talr’ună modă,
care dă cea maî vină dovadă despre adăn-
culă sludiă cc a făcută d. Vizanti și des-
pre simpțimîntele nobile și patriotice a le
d-sâle. Impregiurările polili o fatali de a^î
nu ne permită a pomunica acâstă diseîla-
țiune interesantă întru totă coprinsulă eî.
Cu tâte acestea vomă împărtăși căte-va trâ-
sure cu altă ocasiune. ȘI pîn’atun’î felicilămO

din sufletă pc deslinsulu fiă alu națiunei
nâstre, care îndemnată de simțulă naționale
oi însetate de amârea sciințeloru, a alergată
în depărtare spre a studia de aprâpe trecu-
tulă și presintele unei națiuni de acelâșă
sănge, spre a contribui la cunoscința împru-
mutată a doue națiuni surori, și spre a ne
îmbogăți istoria.

(Federațiunea).

D. sup-prefeclă alu plășei Dumbrava, prin
raportulă No. 6,172 arâtă că în nâptea de

6 spre

7 curentă, de către unu numeră de

tâlhari, s’a călcată locuitorulu Dincă Giuru-

mea și

socia sea, cc lucueafi între comunele

Secu și Țiuleni. la uă stupină, bătându-î și
armându-i cu focă, ca se le dea bani.
   Adjutorulu sup-prefecturei mergândă ta
facia locului a constatată că tâlharii suntă
doui emancipați lăeți și ună Ilie Buțe din
comuna Argitoea, districtulă Doljiă; după a-

ceea luându-se în
dreptulă comunei
Doljiă, ducându-se
dure, spro orașulă

gâna loră, ’î ajunsă în
Rasnicu, totu d strictulu
pe unu drumu prin pă-
Graiova, și năvelindu asu-

pra lorfi cu dorobanții ce avea,, a prinsă pe
doui dintr’ânȘir, âră unulă numită Mateiu
Puițe, fiindfi călare, a datu fugu, după care
ajungăndulti unulti din dorobanți în dreptulu
comunei Coțofeni. și nevoindfi so stea, do-
robanțulfi a trasu sabia și a lovită pe tâl-
harii în spate, din care a și cățjutu josu,
și profilăndii de ocasiune pînă dorobanțulu
se șe dta joșii după cală s’a asvărlilO tn-
truă prăpastia ca era în apropiere, și S’a
făcută nevețjutfi, remăindu’i calulfi, la păru
galbenii; și uă căciulă nâgră; âră cei l’alți
doui s’afi adusfi în cercetarea sub-prefectureî.

'l H

                      {Monitorulă}.



 PARTEA COMUNALE
   ----------------


C0NSIL1ULU COMUNALE DIN BUCURESCI.


ȘEDINȚA XLVII
   Vinerî la 19 luliu 1868.


Presențî:
D. Costache Panaiotu, primarulă:
— Grig. Serrurie, consiliaru-ajutoră.
— Buescu, idem.

— G. Petrescu, idem.
— N. Manolescu, idem.
— V. Hernia, idem.
~ Aht. Stoianovici, consiliară.
— Barbu Protopopescu, idem.
— Engeniu Carana, idem.

Absenți:

7JJ

  D. Corneliu Lapati,, consiliară-ajuloră
      congediu.
— Doctorulu latropolu, consiliară.
— Theodoră Mehedințânu, idem.
— Dumitru Culoglu, Jdcm^
— N. Pancu, idem.
— I. Martinovicî, idem.







în

   Ședința se deschide la 1 ’G ore după
amia^î.
   Se citesce proccsulă-verbalfi alu ședinței
precedintc, și se adoptă.
   Se supune consiliului relațiunea d-lui Eu-
geniu Carada, consiliarulă, asupra însărcinării

ce i s’a dată

de a se duce la carierele mu-

nicipalitățiî spre a vede cantitatea de pâlră
estrasă și a căuta mij.’lâce d’a o transporta
ta Bucuresci.
    Consiliulă, după ce ascultă acâstă rela-
țiune, aprobă disposițiunile luate de D. Ca-
rada pentru transportarea petrei, precumă și

învoirpa făcută de d-sea au D.

G. Glienoiu,

comisionară de transporturi din Câmpina, de
a i se pjăti adică ca comisiune pentru oste-
nelelc sâle șrspesele ce va face mergândfi
prin cqmunc spre închirierea careloru, căte
nuoî 2® pentru unu stănjiniî cubică
de pâtră.
   Către acâsta, consiliulfi determină ca limită
maximum a prețului co D. Ghenoiu esleau-
torisatfi a plăti .pentru tra nspoitul fi unui stăn-

jinu cubică
noue sute,
tră tăiată
oplă-sute,
Se pune

de pâlră regulată tăiată, lei vechi

și pentru unu slănjinu
numită de slănjinfi,

cubică pâ-
lei vechi

în vederea consiliului

petițiunea

d-luî Nae Oprea țeranu, din comuna Finta,
prin care arâtă eă’î este cu neputință de a
împlini obligațiunea cc a luată către primâ-

riâ de a-i da pâlră pentru pavage cu lei tractă a publicArel acteloru Comu-
vcchî 42 miia de ocale, din causa câ în nel, pe termină de unăană, de la
urma contractului ce a închieiatu cu dânsulă *                                    ---- ’

primăria a dată ordină a se cumpera do la
alțiî cu 46 lei miia de ocale, și cere ca ori

se i se adaoge și lui 4 lei la miia de
cale său se i se desființeze contraclulă,
Consiliulă, vețjăndu că numitulu Nae
















o-

prea declară că nu pâte da pâtră pe pre-
ciulu ce a tocmită, autorisă pc primăria sa
încheia contractă cu alții pe prețurile corențî.
   D. Buescu arâtă trebuința ce este de a se
preschimba după sistema nuoă ghevioturile
dc la patru gure de stropită vechi de pe
calea Mogoșâieî, și cari, după devisulă d-luî
directoru alu fontăneloru, costă leînuoi778
bani 5 1.
   Consiliulă încuviințâză acâstă lucrare cu
preciulu cu care s*a făcută cele-i-ake gure
de stropită.
   Se pune în vederea consiliului adresa d-loru

efori aî spitaleloră civili cu Nâ. 4981 de la ₛₚᵣₑ ₐ depune ofertele d-loră, ca

27 luniă trecută, prin care arâtă că prii-
mescu a veni în ajutorulă comunei cu suma
de lei vechi 80 mii pentru construcțiunea
canalului pe strada Colții, cu eondițiune ca
pentru acâstă sumă se se facă și conductele
dc apă in interiorulă spitalului Colțea, și ca
banii se’i dea primăriei jumetate în anulă

corentă și jumetate în celu viitoră.
   Gonsiliulă admite condițiunile propuse
d-nii efori și autorisă pe D. primară sc
osecute.
   Se pune în discuțiune proiectulă de
gulamentu făcută de comisiunea numită

de
le

re-
de

consiliă pentru înființarea a doue măcelării
modelă.
    Se citesce acestu proiectă în întregulă seă.
    D. primară declară deschisă discuțiunea
generală asupra proiectului.
    D. Carada țjice că și acumă ca maî nainte
este în principii! pentru înființarea a doue
măcelării pe sâma comunei; proiectulă însă
de regulamentă pusă în discuțiune nu’lă gă-
sesce complectă: D-sea nu vede tatrînsulu
de cătă numai basilc pe cari trebuie a se
regula întreprînder a, iar au unu regulamentă
cari se coprindă desvoltărilc acesio.u base
asupra tutuloră operațiuniloră întreprinderii.

De aceea D. Carada
înapoia proiectulă
mmplecla.
   D. Protopopescu

este de opiniune a se
1a comisiune spre adu

vorbesce asupra greulă-

florii ce presentă uă asemenea întreprindere.
   D. Manolescu susține trebuința de măce-
lării pe sâma comunei, ca se nu mai Că o-
rașulfi la discrețiunea măcelariloră atătă în
privința îndestulării cu carne cătă și în pri-
vința calității și prețuriloră iei. In cătă des-
pre proiectulă de regulamentă făcutu de co-

misiune, d-sea îlă admite ca base pentru
regulamentă mai desvollală.
   D. Buescu susține și d-sea că trebuie
aibă comuna celă pucină dou® măcelării

ună

se
Pe

sâma sea. In privința regulamentului, d-sea
țjice că comisiunea a făcută proiectulă după
cumă a crezută ea că trebuie a’lă face;
dacă însă elă nu e complectă, consiliulă se’lă
discute, se’lă amendeze, se’iu facă întrună
cuvântă, așa cumă va crede că e bine se fiă.

   D,
sensă
   D.
multu

Petrescu vorbesce și d-sea în acelașu
ca D. Buescu.
Carada țjice că ară trebui consiliului
timpu spre a complecta proiectulă, și

apoi d-sea nicî mu e pregătită spre a pro-
pune în acâstă ședință iote amendamentele
de care are nevoiă proiectulă. Dc aceea stă-
ruie în propunerea ce a fapulu de a se în-
napoia comisiuniî proiectulă spre* adu com-
plecta -ea, și apoi a se supune din nuou
consiliului.

a

   Se pune la votă lăarea în considerațiune
   proiectului.
   Consiliulă în majoritate o admite.
   D. Hernia propune a se amâna discuțiu-

nea proiectului pe articole pentru uă altă șe-
dință, căci acumu fiindă ora 4 după amâțji,
nu maî e timpă pentru acâsta.
   Consiliulă în majoritate. încuviințâză pro-
punerea»
   Ședința se ardică te 4 ore trecute.



PRIMARULO
COMUNEI BUCURESCI.


   Fiindă că astă-țjll Luni 29 luliii
curinte, cândă a fostă decisă t^iua
de licitațiune pentru darea cu con-

10 Augustă viitoră 1868 înainte,
conformă cu însciințarea Primăriei

No. 6525, nu s’a presintată de câtă
unu singură doritoră, și astu-felă
nu s’a putută ține nici uă licitațiu-
ne, Primăria după ce a consultată
și pe consiliulă comunale, a decisă
ca, acestă licitațiune se se amâie
pentru ^iua de 8 Augustă viitoră,
adică peste ^ece <^ile de astă-(j[I.
   Suptă-semnatulă deră, conformă
acestei decisiunl publicândă despre
acesta spre sciința tuturoră, invită
din nuoă și acumă pe d-nii pro-
prietari de furnale din Capitală,
cari voră voi a se însărcina cu pu-
blicarea ^iseloră acte, se vie la Mu-
nicipalitate în diua aretata mal susu
de 8 Augustă viitorii, la amia-di,

se se facă licitațiune și adjudicațiune
după regulă.
   Condițiunile după care are a se
închiăia contractulă, se pdte vedea
de d~nil doritori în ori ce (^i și oră
de lucrare, în cancelaria Primăriei
secția administrativă.
   P. Primară 6r. Petrescu.
   No. 7050, 1868, luliă 2.



   Dedarațiuni de căsătorie făcute îna-
intea oficerului de stare civilă, din cir-
conscripțiunea I. în cursulu, septămănei
de la 21 pînă la 27 luliu, 1868
   D. Moritz Gbețler, tapițeră din strada Brăn-
coveanu No. 7, cu d-ia Nelti Aron din strada
Vânătorului No. 5.
   D. Costache Christodor, bărbieru din strada
Văcăresc! No. 5, cu d-ra Anica Stan din
strada Cura-Vodă, No. 14.
   D. Dimitrie Marcu, antreprenoră, veduvă
din strada Brezoianu No. 2, cu d-na Sofia
Thănase Cazacu. veduvă din strada Domnița
Anastasia No. 3.
   D. Marin Dincă, vizitiu, din strada Văcă-
rescî, No. 9, cu d-ra Lina Paraschiva din a-
cea-așî stradă No. 2 4.


   Idem din circonscripțiunea a II-a
de la 21—27 luliu.

   D. Iordan Dimitrescu, ortodoxă, caigiă din
suburbia Precupețiî-Nuoi, fiă majore ală d-loră
Dimitrie Gailangiu și Maria. cu d-ra Ștefana
Andreiu Dragomir, ortodoxă, din suburbia
menționată, fiică minoră a d-lui Andreiu Dra-
gomir și a decedatei Neaga.
   D. Nicolae Constautinescu, ortodoxă, căr-
ciumaru din suburbia St. Visarion, fiu ma-
jore alu decedațiloră Constantin plugaru și
Zmaranda, cu d-ra Anastasia R. Șerbănesou,
ortodoxă, din suburbia S-ții Voivozii, fiică
minoră a d-toră Radu Șerbănescu și Sma-
randa.
   D. Șerban Nicolae, cisnferă, din suburbia
St. Visarion, fiu majore $lu decedatului Ni-
colae Liscanu și Tudora, cu d-ra luliana Ba-
lașu, calholică din șlisulă cuartieră, fiicama-
joră. a d-luî lohanes Balaș și a decedatei
Clora.


la

   Idem din circomscripțiunea III-a de
21—27 IvliH.

   D. Manole Gală, june ortodoxă, muncitorii,
din suburbii Cărămidarii de susă, cu d-na

Luxandra Radu, ortodoxă, veduvă, din
burbia St. lân Moși.
   D. Nicolae Munteanu, june orlodoxu,
vitore, cu d-eî Elena Crăciun, ortodoxă

su-

scr-
ve-

duvă, servi țâre < ambii domiciliațî în subur-
bia Mihai-Vodâ.
   D. Mihalache Tănăsescu, juna, oitodoxu,
cismartî din suburma Popa-Tatu, cu d-ra Ma-
ria Gheorghe, jună, ortodoxă, menajeră din
acea-așî suburbe.
   D. Radu Popa, juae, ortodoxă, rachieră,
din suburbia Spirea-Nouă, cu d-ra lâna Gână,
jună ortodoxă din acea-așî suburbie.
   D. Vasile Atanasiad Balasiu, june, ortodoxă,
din suburbia St. Ștefan și de profesiune func-
ționariă, cu d-ra Marița Radovkâsca, jună,
ortodoxă din acea-așî suburbe.
   D. Radu Dobrițescu, june, orto’oxu, ser-
gentu de orașiă, din suburbia Gorganfi, cu
d-ra Sevastița Nicolae, jună, ortodoxă din
suburbia St. Eleftere.

   Idem din circonscripțiunea a V-a
de la 21—27 luliu.


    D. SolOmon Bravelman israefltu tiniche-
giu, june, din suburbia Olteni, strada Cer-
bului No. 12, cu d-ra Ana Grosu israelită,
jună cusătorâsă din suburbia Olteni strada
Fundătura Făurari No 29.

   D. Nicolae lonescu, ortodoxă, june, șelar
din suburbia Olari, calea Moșiloră, No. 206,
cu d-ra Șerbana Nedelcu, ortodoxă, jună,
muncitâre din suburbia Precupeții Nuol, strada
Polonă No. 1 7 0 colârea Galbenă
   D. lân Dumitrache, ortodoxă, lâufară, june,
din suburbia Ceaușă-Radu, strada FiLmela,
No. 6, cu d-ra Ilinca Petrache, ortodoxă,
jună, muncitâre din suburbia Ceaușu-Radu,
strada Filomela No. 6.



         PUBLICAȚIUNE

   Căte-va sute de lucrători de pământu, bine
esersați suntă trebuitori la lucru de teras-
mentă ală liniei drumului de feră Galațî-
Roman; plata este 10 lei cursă de Galați pe
di de omu. Ori cine se pâte adresa 1a an-
treprenorulu D. Vittcop, s’aă 1a represintanții
sei, vachl-mestri d-loră Pirșel I, Pirșel II
și Voisșițki, la locurile lucrărilorfi tatre Băr-
boși și Sardarulă.
     Galați, 31/12 Augustă 1 868„
   Societatea pentru construcțiunea căiloră
ferate Române, Consortium Strousber.
     Direclorulu, PLEWE
(Anunciăioridu de Galați).



ANUNCIU.


SE VA PUNE SUPTU PRESA
românțulU INTITULATO:
FRANCMASONERIA FEMEILOR

4

    în doue volume 8° tradusă de
          Z. ANTINESCU,
   Preciulă ambelorâ volume este de
  lei noul; iar cel d’ântâiâ 400 a-

bonațl, le voru primi cu 3 lei noul
plătiți la abonare.
  Abonamentulă se face la libră-
riile: G. loanid, Socec și Daniilor
pulo, unde staă listele deschise iar
în Ploesci la traducătorii



 I -U)
FSTERitATSi IWTERNATU
   PRIMARIU ȘI SECUNDARII! DE FETE.

   Suptu-semnata am onâre a încunbsciința
pe toți domnii părinți, că de la 1 Septem-
bre este decisă a înființa unu inslitutu pen-
tru învățăturele primărie și secundarie după
programa Ministeriulul Instrucțiunii publice,
pe lengă care se voru preda și lecțiuni de
musica vocală si instrumentală. Tâte limbele
usilate mai multu precumu: francesa, ita-
liana, germana, ele. împreună și cu lucrulu
femeieștii de mănă voru fi obieclulu princi-
palii tn îngrijirea suptii-semnatoi. PreciulO
pe anii a unei eleve interne pentru tâte p-
biectele va fi de 60 galbeni, 6ru pentru cele
esterne 20 galbeni.
   In acestu inslitutu elevele polii se urmeze
s6u ca interne s60 ca esterne. Mâncarea, în-
grijirea șj uă disciplină nobilă, conformii șe-
sului femininii voru constitui ârăși unii alții
obiecții prin.ipalu alu Îngrijire) mele.
   Toți domnii părinți cari vorii bine-voi a-mi
In redința educațiunea fiiceloră d-nieî loră se
voru adresa Iâ suplă-semnata în strada Scau-
nele No. 31, precumu și la d. loan Alessiu,
edea Mogoșâieî, âră in strada Lips-ani la
d-nii frați Alessiu.
          PARASCHEVA CRAINICU,
          fostă Dlrectâre a scâleî centrale
          de fete din Capitale,, etc.



AVIS,

  Anulu trecută amii anunciatii că se va
face la Paris uă reproducere in litografia a
tabloului d-luî G. M. Tătărescu, RENASCE-
REA ROMÂNIEI. Acumă a sosită acea repro-
ducere reușită de minune, ia mari litografii
d’uă fineță ș’uă acurateță de lucru perfectă.
  Acei cari aru dori a ’mpodobi locuința
loră ș’a încânta privirea loră C’unu asemene
obiectă de artă, scumpă Românilorâ din mai
multe punte de vedere, 110 potu găsi la li-
brăria Socecii.

www.dacoromanica.ro

670

HOMANULU 6 AUGUST 1886.

INSTITUTULU ACADEM1CU
DIN JASSY.
  Sc pâte recomanda ca unica scdlă
din România, specială pregltitdre
Ja BACALOKEATU ț; la SCOLA
MIL1TARA rcsultatelc căpetate de
elevii acestei Instituțiunî privată,
carp, pe lîngă succesulă' ce a avută
la concursulu de intrate din luna
Iunie îu Scdlă Militară, sc bucură
singură pînă s.cumă dc ondrea de a
fi pregătită pe cei întâii Bacalo-
ᵣeațî din Iași, o face a spera că

nu-I va liysi oicl de acuma înainte'
încrederea părințiloră precum nu-i

Cursulu anu'uî Școlară 1868 —

URSA VIBNEI

14 Augustă

Metalice..
Naționale
Lose......

Creditulă

58
58
62
84

40
50
84

& lîpâitu pină acumă.

Pentru ați

j 1869, pentru Secțiunea Primarii voru NAGJU
î..oom I . IR A nirllafn vilIOlll 1 ÎUrU LX <     6

DE 1NCIHRIATU, UNU ME ■ curcsel. Doritorii se vorii adresa'lugărenl. Districtu Vlașca «c dă în
        UA PIVNIȚA îucăpăliJre [la sub-scriaulă pe podulu Mogoșdei,

începe U 15 Augustă viitoră; iară d” 60 buți vină, ți UA MAȘINA visr-a yu dc Piața Șărindaru.

susține riputațiuuea Institutulu, Di-
recțiunea tiu cruță nici unu felă de
sacrificii pentru a se asigura, ți în-
tru împlinirea așteptării părințiloru,
de coacursulă l’rofesoriloră dintre
cel buni de la Uhiv< rsitate, Sc61a
Militară și Lietil; aseminea va pro-
fita de timpulă Vaeanțdloră pentru
a introduce măsurile de înbunătățire

cele pentru Liceu, Secțiunea, de Ba
calai tutu și Secțiunea Mili ru voră
începe la 1-iă Septembrie, înscrie-
rile so potă fece chiară de acum.
   Clasificațiuuea anului 186 7 — 68
a cțită de sub-presă. Elevii co nu

dc TREIERAT, sistemă Claitonu, în

fdrtc bună stare și tu bună mași-
nist i. Doritorii, so voră adresa la
D. Nicu, Lahov.ry, saă, în lipsă!,
la fiulu D-salc lancu, calea Mogoșdi

Ștefan Dimitrie Grecianu.

No. 361.

3 —2<J.

No. ^8.

No .366.

voră fi priimitP-o, potă s'o reclame L»
la Instilută. Director Administrator. | '

No. 363. 3 —4<J LM. MELIC.

E ARENDATU. Moșia Buzăsca
adu SOCETU GRECIANULUI,

DE VINpARE Casele mele din
Strada Mircea-Vodă, No. 31 su-
burbia Olteni. Doritorii se so a-
dreseze la contoarulă Anghelă Ne
delcov țlin Hanu cu Tei.
                I6n Răm.nicianu.

pe malulu lalomiții din susă de Co
jăsca Cdrnesel, pe șosfua cea nouă

No. 343.

10 —8ț).

îo igienă și curățeniă arătate prin VINpBRE. Mal mulți stîlpi                                _
           .„iuî, r^nnH.                          t-’și bucăți mari de piatră cioplită., spre Țîrgșvâsec, doue poțti din Bu-

esperieuțu aniloră trequți.

NUMIREA PRODUCTELOR

GALAȚI.

BHA1LA.
1 Augustă

250—260
230 -245
175—200

O1UKG1U.
28 Maifi

COHABIE și VAPORE.

Corăbii sosite încărcata

as.

nu

arendă
adresa
Strada

No.

pe viitoră. Doritorii, se vor
la sub-scrisu, podu Mogoșdi
piața Am^el Ni. 1.
Etn.ijoil Gtădisteano

3G5.

3 —3Ț

IAE VINpARE Doue Faitâne de
A-FViena sosite acuma dupe Mo-
dohuile cele mal noi, îmbrăcate cu
mătase albe, tu preță forte mode-
rată. Doritorii de a le cumț ăra,
voru bine-voi a se adresa la Maga-

■ |E ARENDATU, proprietatea z. nlS D-luT Ghiță I6n, Uliț* Lip
Strâmba-Crângurile, de lângă Că-• scandoru la Cerbu de aură No 48.

Acțiu. bănce 731
London...... 211
Argintă..... 113
Argi. înmărf. 112

95

DucațI

5

39

Grâă
  »
  »i

ciacSră  cal. 1- chila lei
   ii          « Ib  ii ~~~
eărnăă    ,, I.   ,   —
   ii n               »  “*
arnăută ghircă....-!.....

Secară....................................  
Pn rumbă......................              
                                            
viyu • ••.••••••••••••••••• ••••••••••••»   
Ov^fliî.....................................
Meiă.        ..............                 
Rapiț&.«.............................---    

140 - 150
140—m
100—130

218—210

129------

UA JUMETATE MILION IDE MM 1TU

»>

„ deșerte...
pornite încărcate
    „ deșerte..

Vapâre sosite........
   „ pornite..............
Șlepuri pornite ți în.
cărcate la Bulina......

Anu 1868           a»HBSSBi:n'W
T*eueî^ ÎSspulă vin /i V
   plus 28 gr.
Vaslui, senin, e&ldă, vîntă
Huși, timpulă frumosă, pucină vîntă,
   grade 18.
Ploețtl, senin, pucinu vîntă, căldură
   24 grade.
Văleni, timpulă frumosă.
Câmpiua, senin 24 gr. R.
Mărgineni, senin, timpulă frumosă,
Buseu, senin, vîntă, căldură mare.
Focșani, calm, senin, Caldă 22 gr. R
T. Ocna, senin, caldă, 25 gr.
Miz'ilă, caldă potrivită, noură, vîntă.
Jiu, pucinu înourată, caldă 28 gr.
— ------- . -

Brăila, plus 29 timpulă frumosă.
Severin, timpulă liniscită, căldură mare
Bacaă, timpulă Târfe frumosă, caldă
Pitești, timpulă frumosă, senin, cald 23
Argeșiă, timpulă frumosă, căldură mare
Berladă, timpulă nourosu, vîntă grade
do căldură 27.
R. Sărută, vîntă neîntreruptă, căldură
   variabilă noură.
Galați, inourat-1, 26 gr. căldură.
Bolgradă, senin, vîntă, gr 26.
Ismailu, timptulă frumosă, Vîntă 22 gr
Reny, senin, căldură.
T. Frumosou, plus 25 gr. înourată.
Botoșani, 24 gr. plus, înourată.

DE VÎNp ARE

  La 1 să fiă sfirsi lune se voră face tragerile MAREI LOTERIA DE BANI, garantată de guvernă.
  Suntă loturi magnifice de câștigată, anume, unulă de 500,000 franci și altulă de 4011,000
franci. Apoi alte locuri secundarie de 80,000.-40,006.— 20,000.—10,030 etc. fraucî.
  Ună bilet! pentru una din aceste trageri costă numai 20 franci, trei bilete costă 50 franci, țdpte
bilete 100 franci.— Aceste titluri se opțină trimițândul prețulă în bilete de bancă, cupâne etc. la
Casa de Bancă a D-LUI CHARLES HOLLE LA FRANCFORT PE MAIN.
  POSTSCRI?TUMU. Buletinurile de câștiguri voră fi espeduite fără chieltuiele pe de dată ce
se voră face tragerile; câtă despre sumele câștigate, ele voră fi plătite pre-tutindenl în numerătâre.

unii locii, aprâpe de biserica LucacI,
18 Stinjeni fațada și 40
Stănjdni lungii. Doritorii d’al cum-
pera se vorii adresa, d'a dreptulu,
ia direcțiunea tipografiei G, A. Ro-
la Librăria d-nilorii Socecii

în mărime

setti si

et Beîgasoglu, Hanu Șerban-Vodă,
No. 18, în ori-ce timpii a «jileloru de
lucrare.

  AV1S IMPORTANT PENTRU AGRICULTORI
   Mușamale mari de Kautșuk recunoscute ca celă mai
bună șl mal sigură, apărătoră a șireloră de giâă și a
ori ce felu de productă agricole, mărfuri, mașme etc.
contra ploiloră celoră mal mari.
   Aceste mușamale, de uă invenție, nouăᵣ primivte la eîpo*
sițiunea universale din.Paris și la c .a agricolă dhi Pesta sunt
preferabile ori căroră altora pentru superioritatea cualitățel
și pentru soliditatea lor fiind lucrate eu kau'.țuk ți cu uleiă

strada germană, vis-âris de direcțiunea Telegrafe-Poștale,
oare singur priimesce comande peutru totă Bomănia cu

preciuri ficse.

No, 257

PULBERE
II RO-MANGANICtJ
DB BURIN DU BUISSON.
Apr ib» e prin Academia de Medicină din Paris.

PULBERE

I'I RO-MANGANICtJ

DB BURIN DU BUISSON

Apr iba e prin Academia de Medicină din Paris.

  E lle de ajunsb uă mică quantitate din
t’ra ies 1 pulbere int’run pacharti că apă, a
opț ne: i numai de cătU uă apă minerală fe-
rag >6 dt, gasdsă fârte plăcută, cane se bea.
la inaiă semplă, sau cu vină amesticală.
Act sta este d’uă efficacitate constantă contra
pali da cul6re,“surferin|ele stomachulul. per-
derle albe, menstruapuniie dificile, sârăci-
meiide sănge, ți convine mal cu s'emă per-
sdn Jlodi care nu polii mistui preparatele or-
dinare de ferii. Acâsta are piste tdte celle
alte imensulh avantagitt a nu provoca cons-
tipațiunl și a convine manganesiu pece?ele
cel mal savanți medici din Franța elită con-
sideră ca indispensabilii Ia trotamentulft prin
ferugindse.
  Depouia generalii la Buccuresci, in phar-
macica la CerbulO de aur adl Adolf Plbckbr,
piste drum de Passagintur Român, la lassy,
de Koim; la Craiova, la D Pohl ; la Galați,
la Jatuchbski

■ FURN1S0AUL

CETATEA
PROPRIETATEA Famî-
lielHARALAMB din Dis-
trictulu Dolju, este a se
vinde prin Licitație la Tii-
bunalulă Come reia 10 din
Craiova la 3 Septembtiă

S. V.
   No. 346.

20—2<J-

                       1- Augustă
Dorohoi, 21 plus.
MihăilenT, pucină plde, vîntii V.
Romană, plus 29 gr. senin.

ASTA-yi AM DESCHIS DEP0S1TI GENERAL DE OGLINDI
de tdte mărimele din fabrica moșteuitoriloră Comitelui Carol Kinsky la Burgstein în Boemia.

Bucuresci, 29 luniă 1868.

ADOLF KARPELES Comisionar.

CALITATE PRIMA, PREȚURI MODERATE.

3—7<J

No. 298.

CALEA MOGOȘOEI No. 10, VIS-A-VIS DE PREFECTURA POLIȚIEI.
     Comande pentru Geamuri de Cristală de orî-ce mărime pentru galantare ți pentru ferestre*
precum și pentru oglindi dc orî-ce mărime după dorința se efectueze cu promptejă. — Embalagiu
de oglindi destinați pentru afară va fi solidă.

B1UR0ULU SOCIETĂȚILOR!! DE ASSICURARE
UNGARA GENERALA Șl „LA RALO1SE ‘
se afli de ast^I înainte în STRADA GERMANA Casa d-lul Anghelovicî (Prăvălii’ No. 11 ți 12) vis-k vis Ho-
telului Concordia; unde se priimesce oferte pentru assicurarea în contra PERICOLELORU DE INCENDIU 1 LN-
TRU TRANSPORTURI TE DUNAREA ȘI ASUPRA V1UEȚEI, CU PREȚURI FOARTE MODERATE.
    Ambele Societăți gi.ratări pentru assicărările încheiate cu fondurile loră în sama
DE LEI NUOI 42 MILIOANE
și tote păgubilo ce s’ar ivi sc regulf^ft în modulă celu mai dreptu și espoditivii de cătră
Bucuresci. 20 Apriliă 1868          REPRESENTAN^ A Șl AGENȚIA GENERALA^
    In Districte se priimcsci Ofertele £e asicurarc la Agențiile ndstre deja cunoscute, cru în ploiești la Domnu
hAGI IOAN P1TIȘU.                   No. 218.                  ® —6^

S’A MUT ATU
STRADA GOLȚEI, No. 42. VIS-A-VIS DE BISERICA ENE

PRIIMESCE TOTU

de «ii Lefi te foi uri,
ETICHETE. CONTURI. CONTRACTE.
l’OLITE. CIBCIIIMI SI fATUBI

«■3NMK
------

FELULt DE LUCKAK1, HtECli»!

AFIȘE, DIARE
ÎT.KAESI SI HICI

1ND1FER1TE MĂRIMI

VIX AEGHC VECH1U,
este de vânzare la d. Stoica Duțulescu vis-a-vis
de Otelulu Simion la Pdrta Hanului Zamfir No. 3
se vinde ciț ocaua și en gros cu prețu moderații.

PĂDURE de tăiată UN CEASU de C a-
pitală pe moșia Buciumenil, plasa Zua-
govului 900 pogone lemne de stinjeni.
Doritorii se potă adresa în Bucuresci la
D-nu C. I. ARION proprietarulii el.

BAPTISM,VISITE,CUNUNIE
Șl 0HI CE ALTE BILETE DE
INVITAȚIE ȘI MORTE

   Casele după calea Mogoșdei,
subă Nc 50, vis-a-vis de Pa-
sagiă, în care se află Otelulă
Lazării, și care se compună de
22 odăi susă 2 prăvălii în fafa
Stradel cu 4 odăi, 1 bucătărie,
cu doue cămări, 1 pivniță, 2
beciuri, podă peste totă casa^
grădinb și cu basin de apă în
mijloculă curții, avendă aseme-
nea atâtă odăile de susă, câtă
și cele josă cumă și bucătăriile, f
machină pentru scoterea apel,
se daă cu cliiriă de la Sf. Di-
mitrie voitoră. Amatorii se potă r
adresa în orî-ce vreme spre a
le vedea și a se înțelege cu sub** ‘
semnata care loouește în'aceste

CASE. TEODORA M. MASTICHI.

MAGAS1NIO H .IAN ANGHELESCU
  i h  , ,

M» «B  LW ®£:&£C 1.J

FuRNISORUL
CURȚEI

APE MINERALE
  Recomandă înaltei Nobilimî și Onorab. Publiciî,
că amă primită uuă mare asortimentă dc Ape Mi-
nerale, Franceze și Germane prâspete, umplute din
luna Iui Maiă, Saro dc Cbarlsaad, dc Vichj și Sare
de Marc, Pastile de Vichi, de Gleichcnbcrg etc.

  Anuneiă că an sosiih unu nou transportă de Caș-
cavalu adeverit® de Penteleu și de cea mai bună
calitate.

VLMJIULE
  Totă-uă-dală recomandă înaltei Nobilimî și 0-
nor. Publică, Vinuri nogro și albe, dulci șî sti-
fâse, ycehi dc 6 ani și de cea «ai bumt. calitate,
așa in călă peloru albe eu dreplu cuvântă îi se pdte
elice, yinufi dc Rlisa si celui negru de Bordeaux.

Colori de totă felulă, frecate cu Uleiă și ne-frecate, Uleiă fiertă și Lacuri de fofâ felulii, Culori și Pân^ă pentru Pictori.

IOAN ANGHELESCU.

VE^ITABl im iU C > SCAV n LU

ALU DOMNW .UI ENACHE. PERSESCU
  Sub-semnații recomandă înaltei Mobiliml și Onor. Publici! că le-an sosit al 4-!e transport oin
acest Cașcavalu de Vară, în bucăți mici cu marca E. P. care e mal superior de cit pînă acumă.
Sigurii fiindu «ă se va distinge aeeshl Gașca valii intre tdte cele-l-alte ale Țerei prin calitatea lui cea
superiorâ in câtu a nu mai lașa nimicu de doritfi. Goșuleje de Brânțlă și Păstrăvi afumați — Singuruhl
Depoii in Capitală numai ia MagasiuulQ FILLEANL et IONESCL, Strada Germană.
  NB. De vîntjare șe află și la N. IOANID et Oie Strada Lipscani la Elefantă, D. STAICOV1TS piața Tetrulul, I. et C. GEORGESCU Hanu Șerban-Vodă Nr. 21 și 22 și
la BUCUR CACIULESOU Calea Mogoșdei vis-â-vis de Palatulu Prințulă Știrbei.  __
 î                                  Tipografia C, a KoscUi șțratja Col^, No. 42.

www.dacoromanica.ro