ANULU ALU DOUE-SPRE-DECllE ADMINISTRAȚIUNEA PASAGIULU ROMĂNU No. 1. - REDACTIUNEA STRADA COLȚIA No. 42. DUMINICA, 4 AUGUSTU 1868 ol VOIESOE ȘI VEnPUTEA rs a«o cahtale rKsisEiuNt „ J .1 PE tbkT lonT „ PE n* LVNA „ LEI N 48 24 12 5 DIBTR1CTE ONU K8EMPLARD 24 BANI PSWTBU PA’trS PE TRIMESTRU FR 20. PHNTHO AUSTRIA. . . . FIOR. IO VAL. AUBT. le! n. 58 29 16 6 PU Articlete trămise Republicate se voră arde. — RedactQră respundetoră Kugcnln Carada. LVMINf:ZA-TE ȘT VEI FI PENTRU ABONAMENTE, ANCNțlUBlȘI RECLAME A HE ADBESA ÎN BUCUBESCI, LA ADMINISTBATIUNEA ZIABULEl IN DISTRICTE LA C0BESP0NDINȚ11 DIABIULUÎ țl PRIN POSTA. - LA PARIS LA D. DARRAB BaLLEONAIN RUF DE L'AtlClENNE COMEDIE NO. 5. ANUNțIDBILE LINIA DF. 30 LITERE..........40 BANÎ insertiuni și beclame, linia . . 2 lei Nuc Administrațiunea «Românului» face cunoscută abonațiloră că la 15 Au- gustă se sfărșescă ună mare numeră de abonamente. Acel dară carii nu voră se’ncerce întrerupere, suntă ru- gați a renoui la timpu abonamentulă duinnăloră. A s’adresa pentru reabo- nare la administrațiunea (iiariului «Ro- mănulu,» trămițândă prin postă și cos- tulfi abonamentului după cumu este însemnată în capulu foiei. Ori ce ce- rere de abonare și reabonare, ne fiindu însoțită și de costulă iei. se consideră ca nulă. cia (Jice „c’acumu mai multă de cătu ori „căndă acțiunea iei politică are trebuință d’a „sc degagia de ori-cc întunecimi, d’a s’areta n în curățenia și bărbăția iei, d’a scutura a- morțirea adormițiloru, d’a se precisa întrunii sensu liberale în întru spre a regăsi în a- fără înrîurirea iei și celu mai pucinu rolu demnii de dânsa. Daru acestu ș’acâstă înriurire găsile-va Francia în sâu îe resbelu ? Fdrte ditaciu ar fi unii rol ii, pace celii ce ncepe, -principiulii a foslu fdrte ÎQveluitulne’nvinsa lui putere reconstitui în șipte și resultatulu n’a fostu, precumîi scimă, de cătu reconstituirea României și chiaru acea-a SXHVITIU TELEGRAFICA ai.it non m i,n. PARIS, 1 4 Augustu. Revista armator s’a terminalii; n’a fostu nici unu acidinte. Maie- s’atea Sea a fostu aclamată fdrte. Genera- riulu englesu Napier a sosită astă dimindță șa asistate la revistă; elii va merge mâne U tabăra de ia Ghalons. Patria crede că împrumutului va fi acoperită maî multii de cită de irei-deci de ori. Pressa și Epoca dicu că, penlru întâia dală în 15 Augustu, va fl recepțiune diplomatică la Tuillerie. După scirile din Bresiliă, unii nuou mini- sleriu conservatorii! s’a compusă. „care va putea spune cea-a ce se va petrece „peste trei luni, și nu starea in care se „află Europa va ajuta la descifrarea „acestei enigme.¹¹ Suntu deplinu doue sute de ani de căndu Europa trăiesce pc basca a trei aliancie mai celebre și mai statorice. S’a numilu întreita totu numai ca unu preludiu. Și cu tdte aceste Francia n’avu alin aliatii de cătu pe Englitera și miculă Piemonte. Austria a stătu mai multii în pîndă de cătă în acțiune, său mai bine-flă-ne ertată a ne servi c’uă estpregiune a poporului romănu fdrte espresivă, — a scăldatu-o. și s’a măr- ginită în a ocupa România, de unde după fasele cari ar fi luată resbelulfl era în po- dile unitatea Germanici. Scimii că mulți vorii ⁿuilea capulă spiritulă federalismului. Dovadă c.utesă nici se combată principiulă celă nuoă jₙ₈ₐ c«ₐcₑsiea nu suntă, cumă diserămă, de- . listă se numesce acumă „partita străinului" । și cândă scie că prin străinu se desemnă Austria dualistă? In orî ce casă lupta între Austria și Prusia n’a ’ncetalu, și nu cerc- monielc și discursurile dc la Tirulă din Mena va conhibuî a aduce unire și, alianciă între aceste doue puteri. Italia este acumu liberă si unită. Se ou iiilamu insă că împrcgiurărileaă venită astă- felă încălă a redobândită Venezzia prin a- banciă ru Prusia. Scimă bine că ș’aci Fran- cîa n’a remasu neaptivă; scimu câ ’n tim« puiă resbelului Austria a cedată Venezzia Franciei ș’acâsta a datu-o Italiei; dară acâsta ș’a făcută atunci căndu Austria avea în cos- lele ici baioneta Germaniei, căndu Italia era aliată cu Prusia, ș’acâsta are, mai cu sâmă însemnătate în politică. Pe d’altă parle și din nenorocire, Italia n’are âncă capitala iei na- turalc și Roma este ocupată pentru a doua âră de ostîrele francese. Se însemnămuâncărâ IUlia.se află fârte strimptorată în financiele iei și că reacțiunea redică capulu profităndă și de starea financiarie și de tâte acele neajun- suri politice ce suntă multe într’uă na- țiune ce de curăndu ș’a ruptă lanțurile Italiei. Asemene s’a numită pătrată ciă cea de la 1834, între Englitera, da, Spania și Belgia spre a asicura tendința acestei din urmă ș’a mănțîne Alian- Fran- inde- drep- pentru restabilirea celui vechiă, nici se s’a- Câiăᵣ în parle remășițe ale vechiloră deprin- socieze cu Francia spre proclamarea și de- plina lui întronare. Popârele la răndulăloră' deri și ’nparlc unii simplu instrumenta prin care ei vorii se înpingă guvernulă centrale Bucnrosd Augustu. Astă-di s’a serbată la biserica catolică diua onomastică a Maiestății 8âle imperatorele Na- poleone. In faâia bisericei era armata în li- nie și garda naționale, și’n biserică miniștrii, funcționarii publici ș’ună mare numeră dc cetâțiani. După serviciu s’au făcutu la A- genția Franciei visitele obicinuite și guvef- 'au!G pfifl orgapulu d-lui ministru alu jus- tiției, în lipsa președintelui cabinetului, în feli- citările ce a adresată d-lui Aginte alu Franciei a adusă aminte din nuou că România dalo- resce Franciei și imperatoreluî Napoleone put rea prin care s’a Fcdeșceptalu șj s’a pu- tută reconstitui, și l’a rugată a transmite im- puratului Napoleone simpțirnintcle de recunoș- tință ale României întrege turile reginei Isabela la tronulii Spaniei. Veni apoi renumita Sănia Alianciă, tre Rusia, Aastria și Prusia și tratatulu a 1815, care avea de scopu a susțină în- de pe •egi în contra popâreloru. P’acestu tratam a trăitu în sfârșită omenirea pînă ce pc rând ii fiă-care din aceste puteri a ruptii cățe uă parte și Napoleone III la 1859 și regele ’rusici ia 1866 rupseră cu sabia ce mai re- măsese neruptii. Cu ruperea acestorii tratate se spulberă șî principiulă ce ele conțineau și care era reptulu regiloru asupra popâreloru și șe proclamă celii nuoii, dreptulu fiă-cărei națiuni asupra iei însă-și, votulu universale, plcbis- cilulu în loculu dreptului divinii. Revue des deux Mondes, în revista po- litică de la 1 Augustu, vorbindă despre fran- FOITA ROMANULUI ION DE CHAZOL.) PARTEA A PATRA. fBU U । XX. Cându me reîntorseiu la Chazol, regăsiu pe Miro care me aștepta. Elu își făcuse uă mască de nepăsare cu energia lui hărbătescă. -r- Dormitu-ia? îi (Jiseiu. — Hei! nu prâ, comandante; însă nu’ți mai bate capu cu mine. Se va usca buba. cumu liniști se Jice... Te asceptă pentru a te în privința mea. Murgi Ia sală ? . . . Da, me ducii se me ’ntGInescu cu la- ta’lu meii Ia liturgic, ; Ip-adpseju dmâ dată aminte că chiară în acea di ăra se se publice in biserică căsă- toria mea cu Viergia. — La liturgic’ strigaiu speriată. Nu nu te duce în aslă dimindță, Miro! r- Este neapărata, respunse elu, tocmai mâne este anulu de la mârtva mamei mele, nu potu se lipsescă. ’) A vedea N-le de la 25—31 luuiu. de la 4—13, de la 15 -23, di la 26 -31 luliu, dc Ja l p 2 3 Augustu neluminate âncă pe deplină, sân mai dreptă pₑ cₐ|cₐ marc a libertății, avemu fap- ne deprinse ăn ă d ași pune în lucrare drepr tₑ]C petrecute de curândă în Wurtcmberg. turile loru prin ele însele remaseră Și Toți au putută vedea că ’n alegerile d’acumu ele cu ochii țintiți spre drapelulu Franciei câtₑ- va luni, pentru Parlamentulă duaniariu cc fîlfîia pentru dânselc ș’asță felă Napo- eabinctulu de la Slutlgart a foslă isbulită a leonc III, și Villore Emanuele se găsiră sin- Opᵣj alegerea c ndidațiloră favorabila! po- gufi pe cămpulu de bătaie. lilieci prusiane; și ’ndată spiritulu celu ve- In acâstă situațiune, pc d’uă parte ne- chiă începu a crede în Iriurafulu seu, pre- mișcarea ropârelorn din Imperiulă Austriei cumu negreșilă au credutu unii la noi în și pc d’alta âre-'are mișcări și încercări d’a- re’nviuarea vechiului regime căndă aă ve- Jiancie cc începuseră a sc face între regi, (Julă că s’au găsită în București 31 de â- făcură pc Imperatorele Francesiloră a-și pă-^nieni din clasele a doua ș’a treia de boiari carii răsi programa la jumetatea calea ș’a lăsa ca|au votată pentru reprcsintanlele acelui regi- Ilalia sc mârgă singură nainte pe calea ce-i mc. Pucinu trecu însă și ’n alegerile ce sc era deschisă. fă'ură acumii penlru Camerele din Wurtcm- Austria scăpa astă-felă dc destrugerea berg, partita unilaric și naționale germană cc o amenința, precumă totu prin asemene!dobândi ună bună triumfă. Se veju că în- cause scăpase șî Rusia la 1854 de periclc-jsu-și guvernulă fu sililu, spre a-și popora- le cc o ’nconjurau;. totu-și principiulă celă lisa candidați! a declară că „politica sca tinde mare, uădată ce fu consacrată prin sănge, a restrînge legămintcle Germanici Sudului cu Alianciele cele vechL spulberăndu-se îm- crescu și se întări prin acestu bolești ș’ast- confederațiunea Nordului. preună cu principiele ce eraă temelia lorii, s’a putută forma âncă altele, a căroru te- melia se fiă principiele cele noui. Resbelulu Oriintelui n’a fostu de călii unii ircludifi alii acestoru principie și ca totii — Nu, nu tc duce! repețiiă cu vio iune. Elă ne privi cu- mirare. — Bine, comandante, dacă acâsla este uă ordine trebue de sicură se me supună; dară totu ori cumă mi-aru părea jeu .... Ipsfir- șilă dacă ai nevoie de mine............ — Da, am nevoie dc line. Voiă trimite se înștiințeze pe latălă teă. Mâne voiă pune pe .preotă sc facă uă liturgic anume și voiă merge cu tine. . . . — De sicură c’acâsla ar fi cu mullămai folositoră sermanei femeie, și cunoscu în a- câsta bunclalea dumitale. Cu tdte aste dacă nu le-ai prâ grăbi voiu ieși uă jumetate oră. Vețjuiă că elu vrea se mârgă la biserică penlru uă allă causă și că trebue se ’i daă alle rațiuni. -T- Viergia te așteptă aslă sciă. — Me așteptă! strigă elă. âre despre mine? Aslă întrebare mă încurcă. — Da, amu vorbita despre seiă ș’am promisă că Ic voiă diminâță, pi- I-ai vorbi Iii tine, respun- aduce. — Darii nu mi-ai spusii nimică asâră des- pre acâsla? — Am vedul-o chiară acumu, reluam. — După aerulu cu care ’mi spui aedsta, adaugă elii cu timidihle, mam nevoie de mare sjliqță penlru a ghici că știrea nu este bună, “ Și cu tâle aceste, felii nu numai Italia merse, nainte si se re-'.fiindu c’i șiovăită, partita poporului," trecu constitui de la însa-și Prusia, căminele cele Alpi pînă Ia Adriatica, darii ce fusese pîn’ aci unulă din mai puterice alii prici pi ului celui vechiu, luă drapelulu celu nuoă și prin Ore se nelinislesce ea dentdreerea mea pentru căsătoria iei cu Engjesulu ? . . . . — Nu, nu ! Ea are încredere în rațiunea și ’n amicia ța ... . Mi-a vorbild despre line ca de unu amică scumpii .... — Adeverată! ^ise elu aținlindu asupră- ’mi ochii lui urmezi de veselii. Dară acâsta no fu decâtă unu fulgeră, căci de ’ndată recăzu în tristeță. — Sunță ămenî cari nu sunlă născuțî pentru norocu, reluă elă suspimându. Scr- mana fată! Cine scie dacă nu ’i pare reu ca devenită bogată? Era uă lume întregă în acâstă ra^ă dc speranță, me simpțiu mișcată de milă. Remaserămă înainte dc prânzii la Chazol, și peorru acâsla damă de preteslu nesce scrisori ce aveamu de scrisă. Spre amâdi plecarămă la Morniere. Cândă sosirămu la castelu, gă- siu în anli-eameră p® belrânulu Martin, care ne spnse că mătușia mea âra în salonă cu Viergia. Ințeieseiu că Genevieva fusese înlă- turată și că âramu așteptați. Trecândq prin budorjă Mfro âra pălită, elu tremura, și ăni- ma ®)ea bătea^ se ,sc rupă. Martin redică portiță șl nc anunciă-. Infrându, țjăriă pe Viergia așezată pe divanu lângă mălușa mea. La vederea lui Miro ea se sculă c’uru slri- gătă de veaeliă ca penlru a alerga înaintea Iul; insă efnjțiunoa o năhjși ua recăzu pe în contra luî și partita federalistă se nu- mescc acumă în Wurtcmberg, „partita străti- nitluip Gumă daru d. de Beust speră cu partita dualistă, cu sugrumarea tutoră na- și are trebuință d’a rcorganisa totă. Cu- getând u la tâlc aste, vomă vedea cu lesnire că Italia are mare trebuință de pace și cu mare anovoința ar putea fi atrasa întruâ a- lianciă pentr’unu nuoă resbelă. Șapoi putea- va ea se între întrună resbelă în contra na- ționalitâțiloTă ? Nu, negreșită, și prin urmare nu pe aliancia iei polc conta Austria spre a reveni la vechia iei domnire. Aci esle loculă sc facemu cunoscută citi- tori loru nostrii unu incidinte de mare însem- nătate politică. Prusii a publicată uă dare dc sâmă des- pre resbelulu dc la 1866. In acei dare dc sâmă slrategistii prusiani arâlă că armata Italiei n’a făcutu atunci cea-a ce se cerea de la dânsa. Generalele La Marmora, minis- tru In timpulă resbelului, a adusă cestiunea printr’uă interpelare ’nainlea Cimcrti. Insă generalele nu S’a mărginită In cesliuni ge- nerale, ci a citită uă depeșiă a amb sido- relui prusiană prin care Statulă maioru ală Prusiei cerca ca armata Italiană se ’nlăture cadrilatarulă și se s’aruncc asupra Vienci, pe căndu Garibaldi cu ai sei, operăndă pc coslclc Dalmației, va redică pc Slayi și’n unire cu Maghiarii resculați la venirea lui, se slârgă d’uă dală și penlru iotă d’auna Imperiulu Austriei de pc cai ta Europei, și fiă care naționalitate din care elă se compune se se grupeze după afinitățile și interesele sâle. divauu. Miro remase încremenitu pe pragă, ncculezându a face unu pasu, și admirând-o cu privirea mai rătecilă.— Daru vino! îi^ise ca întin^Andu-șî braciele spre dînsulu. La acestu cuvînlu elu se răpeai, îi luă mâncle și că^u în gcnuchie la picidrele iei.— Viergioî strigă elu: apoi, rușinoșii d’acCstă mișcară, elu remase incurcatu. Ea ’lu privi cu frăgedime, și, atrăgAn u’lu d’uă dată, ii slrise capulfl pe sinu și ’lu serulă pe frunle. — Sermane, sermane Miro! ^ise ea voce întreruptă. In acestu avântă, jn acâstă scrutare, uă frăgedime alâlu de castă ș’alâlu de C’uă ăra fră- țiasca în câtă înțelcseiă josorirea gelosiei mele, bănueleloră mele. Pe (â.ndu Hă ți- nea altă-felă îmbrăcișială, ea șî înlorse o- chii spre mine, afundândfl privirea iei înlr’a mea C’uă spresiune liniștită și d’uă mândrie stranie, parc’ar fi voită sc mc desfidă d’a tezătâre, me simpțiă eă confusu. Ea ghici de skuru cugetarea mea; ună zîmbelă a- mară îi trecu pe buze. Nici uă dată Uă ’mputare mai amară nu me mișcase mai tare. Fără voie’mî întârseiă o:hiî. Miro nu scia ce se ’i țjkă, nici cumu se 1 vorbâscă. Cându îi liniști «moțiunea ea îlu făcu se șa^ă lân- gă dînsa. - Bunulă meu Miro, reluă ea clătinăn- du-și capulfi cu melancolie, âcă-tc înlorsă, — Da, demnișâră, îngână elă cu nalve- tate, — Și .. te găsuscă senătâsă?... — Domnișâră? respunse ea cu mirare. Pen- tru ce sc nu’mi mai (jici Viergie, și se nu ’mi ^ici tu? — Nu cuteză, îngână elă uilăndu-se la dînsa parca n*o puica recunosce. Comanlan- tele meii mi-a spunu că m’aî chiămată, a- cuteza se ’i pună în suspiciune vărsare a animei iei. ac6slă re- daugă elu. — Suntii temeamii se — Se te fârte fericită d’a tc nu me fi uitatii, uliii? respunse ®lu revedea. Me Rdne, in acele cințe pe va putea suntă în sponlaneitățile inlusiasmuri neașteptate, sufletului, neșce elo- cari rațiunea nâslrâ deșiarlă nu le atinge șeii prevedea nici uâ dală. mașii fi pututu, de vreme cc’ți desea. — îmi serial! strigă ea; darii cu tristeță, scriamij a- de doui ani Cândfi se oțărî aslă întrevedere, Îmi tnchi- pujscmu ă va fi uji scenă rece, încurcată, plină de iurburarc și de roșială penlru dînsa. VcțJ6ndu-o atătu dc fragedă ș’atâlu d« cu» n*am primită nici uă scrisdre de la tine. — De doui ani? d>se elu cu mirare. Iți Irimilemu totu dduna câte una in scrisorile tatălui meii... — M uă dată. www.dacoromaoica.ro f>04 ROMANULU 4 AUGUSTU 1868 c.V’C te?, .’Ton 'UA UI 4 Lesăndfl la uă parte cestiunea strategica, depeșia citită de generalele La Marmora a fă- cutii mare sgomotii fiindă ca prin ea sia a- retatii că planulu Prusiei era deplină: desfi- ințarea imperiului austriacă. A făcutu Șncă sgomotă fiindă că citirea depeșei este In con- tra reguliloru diplomatice și fiindu ca ge- neralele a fostă acusată c’a divulgatu-o spre a da uă lovire Prusiei prindă discordie in- tre națiunea dermană și Italiană. Totă dbn- sulă a dată pe faciă unu altă secretă și carte este că pe la Maiă 1^66. i s-a propusă de către Austria a se cede Venezia Italiei cu condițiurte ca ea & remâe neutră în resbehlă Ce era se mcbpa șl guvernulă Italiană a re- fusată, fiindă eă n’a voită se calce tratâtulă secretă ce-lă âvia deja închiăiată cu Prusia. Discordia însă n’a Venită, cari s’aă dată es- piicările cuvenite din partea guvernului Pru- siană și indiscrețiunea porniră de generarele La Marmora a servită spre a areta cum Aus- tria a mțelesă prea tArJirt că pentru ca sc fiă tare trebue se fiă drbptă și pentru cc Prusia n’a sfîrșită pe⁻ deplină opera începută ca atâta dibăcia și urmată Cu așia isbenna pînă la Sadowa. Deja darea nășiră de stemă devenindă prte lungă, credemă că este timpă se nș oprimă și noi aci pentru a^î, mai cu stemă cândă ori cine ptete deja cugeta însu-șî, după cele ce țjiserămă despre situațiunea Europei, și vedea câtă de greșită este Austria cându, re^em4ndu-sc pe' magghlărt spre a ucide cele l’alte naționalități, ș’a se redică pc cadavrele loră la vechia iei splendtere. DELICTELE DE PRESA / ți •«’ l) ' INSTITUTIUNEA JURATîLORU- ■ z>sq ‘tu zjmjtair unu. et fi's.l Delictele de Presă. — Atătii în sciință, cătii și ’n jurisprudința Drepi tulul —• defînițiunea —. linia de de- marcațiune între ^delictele de Presă și delictele politice este de cea*mai mare dificultate. , ₍ Sciința și jurisprudința se mul- țămescii a le constata, a le enumera. Cu tote acestea cestiunea nu se pre- sintă numai din punctulfi de vede- re doctrinale. Interesulti trebue cău- tată în aplicațiunea (jilnică, ce cată a se face de magistratulu chemată seă a se instrui, seă a interpreta legea; de juriulă care este obligată a pronuncia verdictulă seă de o- nore, cu măna pe consciința sea? Caracterulă comun.ă pentru aceste două categorii de delicte în cea-a ce priveșce juridicțiunea, este c’a- mîndouă suntă de atri^uțiunea^Ljur- țil cu jurați (§ 105. Const.,): Legea constitutivă, după ce a ga- rantată tutuloră libertatea de a co- munica și publica ideiele și opiniu- nile iorii, prin graiu, prin scrisă și prin presă; după ce a condamnată censura; după ce a desființată în- tr’ună cuvântă, t/te acele pedicl cari erea ă nisce adevSra te încă te nara le ma- nifestăril cugetării omenescf a dic- tată disposițiunl sancționatorih fă căndă pe’fîă-care respundetoriă de abuzulu dfâttorri libertăți, în ^e-¹ nerale^și pir autore, girante seă eᵣ ditore, în speciale, pentru scrierile periodice, seri publicațiunile ee voriț fi de natură p nu respecta Consti- tuțiunm și lamele moravuri (art. 24,)- Deră Constituțiunea nici iva in- dicai, nici n’a enumerată celu pu- cină delictele de presă. Acestă la- cună se găsesce și ’n Constituțiu- nea Belgii, după care a fostă făcu- tă a nostră. Jurisprudința aici însă a îndeplinită, pînă la ună punptă ore-care, acestu golă. S’aă asimilată delicteloră de Presă, provocările la crime seă delicte de dreptulă co- imină comise prin diarie seă scrieri periodice, delictele de calomnii și injurii, chiaru în privința particu- lariloră, severșite prin acelu-ași mit)- locă. Totu-și însă, acestk enume- rațiăăe nu este limitativă; și nici pote n îndouelă că pamfletele, bu- letinurile, cănturile și fățișidrele nu intră și ele în acea-a-și categerie, căndă suntă contrarii morali! și bu- nelorft moravuri. Este adevărată că după dreptulă, comună, delictele acestea nu i-aă nașcere, nu esistă de cătă după es posițiunea, distribuțiunea cănturilorfi seă a pamfleteloră; deră acestă pu- blicitate nu este de cătă ună carâc- teră ală delictului Elementele sele constitutive suntă conținute în scrie- rea tnsa-șt Și, asupra acestui punctă, Constituțiunea nostră care n’a făcută nici uă distincțiune, se pare mal se- veră de cătă Dreptulă Penale. — Britz 1), (lice că „nu trebue se se „facă nici uă distincțiune între scrie- „rile cari conțină uă manifestâțiune „de opiniune seă simpțimâniO. seu „acelea cari nu facă de cătu a le- „lata ună faptă reală seu imagi- „nară/⁴ ” i t Acea-a-șl normă nu se pote lua și pentru itnaglnele imprimate, să- pate seă litografiate, espuse seă dis- tribuite și ^ari ară fi fățișă contra bunelonl moravuri, căndă aceste opere artistice n’ar fi însoțite de descripțium imprimate; și asupra acestui punctă jurisprudința. "Curții de Casați.me din Belgia este cons- tantă. Prin sentința sea din 28 Măr- țișoră 1839, a stabilită celă pucină principiulă, că două condițiuni sunt 1) Li Constitufion Belge et les lois organiqufis indispensabile pentru esistință de- licteloră de presă! „espresiune di- „recta a cugetării seu manifestarea ^opiniunii• traducerea lor prin scrisii. „Cu tâte acestea, juriulă este che- „mată a se pronuncia, d*ce acestă Curte, asupra calompiei aduse prin „presă unul funcționară publică; de „șî nu se pdte vedea ună delictă „do opiniune seă espresrane de cu- „ geta re atunci chiară căndă nu aă „nici ună caracteră politică “ Britz, în opera sea asupra Con- stituțiunil Belgiei și Bivort care a tratată același! subiecte, suntă de acordă spre a nu considera ca delicte de presă reparațiunile cwile, cari suntă consecințe ale delictului de presă, delictele enumerate de codi- cele penale și 'cărora presa ar servi aecidintale de instrumentă spre e- semplu escrocheria, neobservarea re- guliloră polițienescl cari concernă imprimeria; în generală, tote fap- tele relative la contravenții!nile ma- teriale, căte atîrnă de policiăpreseî. In acestă sensă s’aă pronunciată și ju- ridiețiunile din Belgia în aniI1863« și 1864. Legislațiunea prin urmare, după căte amă enumerată pînă aci, este în starea ei de copilărie asu- pra unei materii atătă de impor- tante, pe care jurisprudința o simte mai multă, de cătă o pote defini. Se pdte ca. .acestă stare de slăbiciune se fiă causa care a provocată con- gresulu de (jiaristl, despre care vor- besce mal totă presa din Statele ci- vilisate. Instituțiunile liberali aă for- mată societățile cel© ipal înaintate, Englitera, America neaperată nu datorescă avântul# loră spre civili- sațiune și progresă de cătă Liber- tății! Libertatea diferă multă de li- cință. Deră care se fiă ore crite- riPă intre libertatea care dă pu- tere si vieță unoru națiuni; și li- cința care le ucide în fașia lorii? Dea Domnulu ca acestă petră filo- sofală se fiă descoperită de acelă con- gresă, de la care se așteptă a’și im- pune elu însuși acele precepte de morală pe cari legislațiunile antice și moderne nu le-aă putută defini bine și traduce în legi positive. Se nu ne mș^lăină! Se găsescu în societățile cele mal înaintate, unde constituționalismi^ii celu mai purii domină, precumu și’n societățile cele mai înapoiate, unde arbitrarismidii este singura lege, lucruri sacre, res sacrae, cari nu suntă, cari nu potă fi supuse nici criticei, nici contro- lului și cu atătă mal multă ata- curiloră și lupteloră pasionate, fără a se sdruncina pînă’n temelia iei a- cele societăți! Ar fi inutile a indica aci ceea ce Constituțiunea nostră a indicată atătu de lămurită asupra acestui subieităl) și a areta că a- colo unde nu este responsabilitate juridică, acolo ataculă se sfărîmă, se nimicesce, întocmai ca valurile mării, contra stănceloră de granităl Voința naționale, legalminte espri- mată, a voită ca Acela cărui-* ea ancredințată sortea soaᵣ se fiă dea- supra fluctuațiuiL 1 >ră politice și, prin consecință, așezată atătă de susă, în cătă bărfirild celoră ret, se nuflu pdtă atinge. Regulele constituționa- lismului cehii mal înaintată descarcă pc rege de ori ce responsabilitate. De aci aedstă masimă de dreptă con- stituționate. le roi r^gne, mais ii ne gouvernepas: Regele domnesce, deră nu guvern^. Și se nu se (Jică că Munți doue persdne pe cart le’ntru- nesce regele: persdnaregale, repre- sintită prin miniștrii responsabili, cate o pune la adpăostirea ori cărui atacă și o facă inviolabile, și omuhl elu însuși, luefândă după placulă seă și prin urmare, afară de ori-ce inviolabilitate constituționale. Sc nu be susțin uă atare teoria, fiindă că Jar ave consecințele cele mal fatale pentru regimele represin- tatiVă. Nu s’ar crea ore ună pre- eedinte perhulosă? Nu este a se face uă distincțiune acolo unde Con- stituțiunea nostră, cu dreptă cuvîntă, n’aă făcută nici una. Nu s’ar dis= loca ore responsabilitatea constitu- ționale, care este uă consecință ime- diată a administrațiunil, și numai a administrațiunif. Respectulă deră ală legiloră este cea mal mare garanțiă pe se pote da unei societăți. Și daca ținemă, daca dorimă ca legile se fiă oservate și respectate de aceia cari suntă chiăniațla guverna, tre- bue și suntemă datori cași noi se le respectăm#. Smintirea acestui e- chilibru’ dintre guvernatori și gu- vernați a adusă după sine pertur- bațiumî mart în mecanîsmulu gu- vernămentale, și mai totă-de-una a- cestă smintiie a fostă causa, agir- tele puternică ală despotismului. Presa ea însă-șT, a fostă din ne- norocire în deosebite circumstărî, uă armă bțelifâ, în mana celoră căluți, cu care aceștia s’aă servită ca se distrugă arborele libertății! Reac- țiunea, totă-de-una în epocele cele mari ale regenerării unei națiuni, a fiîcutu cu suceesă întrebuințare de presă' pentrn a ucide în legă.nufâ loră instituțiunile cele mai mari și se oprescă în cale propășirea ha - ționale. Este timpulă a striga acelora cari aă înlănțuită și biciuită presa îi H o ; Art din Constituțiune) trecută, acelora cari s’aă servită de dânsa, fifcându-se instrumentele drbe ale unul despotismă desfrânată și corumptă, amăgindă, înșelăndă buna credință a poporului, precumă și acelora cari, aă servită și servescă și astă-dl interesele străiniloră în țâra Romănescă, este timpulă » MINELE DE FERU DE LA SINAIA. ■ T i TWT t F f Una din escursiunile anului trecutu S’a fă- cută tn regiunile monastireiSinaia, câtă și im- prejuiuln munploru de acolo, în Bucegiă etc.^ provocată de Direcțiunea scble" de mcdi.ină, cu scopulu de a esecuta incsurarea Inălymeî munțiloru, șl speciale a BuccgiuluL Acbstă escursiunc cu ocasiunca cercctăreî herbaris- tioc și mineralogice, a condusă la descope- rirea unui minerală fbrte importantă pcnlru dobândirea ferului crudă, (adică pentru fa- bricațiunca formarea fcrulurilinfournaise. Cercet'irea făcută în privința acbsta pro- mite mari resultate, căci acbstă mină deferă sc găscsce într’uă grupă dc trei murițr, ■com- pusă în întrcgulfi loru d’acesțu mineralii în mare abondintă. .Acbstă frumbsă descoperire pentru indus- tria națională a ferului, a atrașii și atențiunea onor. Eforii a ^talelorii civile, (aflându=se* aceste mine maî cu sbmă pe teritoriulfi wo=' șiilortr ei) care voindîi a cunbsce resull|;U;, mai lămurite a începute lucrările pnegâlitbre cari fură: 1. Determinați ungă mineralogică a maî susu are atul j" mineralii' 'de fete. 2. Esecularca lucrărilor^ chimice anaMce, cuaiilatiwe și cuanliWiv.c: ■ ■ -„.i-Ji 3. EsecuU.:.’ea.lîicrărilor&-■chimice techno- logîce (proba prin topire), și otărirea cuanti+u lății și calității materiasului ce se adaugi pentru rcducarca ferului într’uă cuanUta- lc mare. ■Cu acbstă lucrare importantă, fiind® da unit mare ihteresiî indusluiMti ^teeconmdcu pentru țbră¹, s’ >. însărcinați! șofuIC aciuate '" laboratorului de chimia alifr Eforiei; «feschlsu la 30, Jan.uariîi Aceste lucrări esecwtate -în laboratbrfc safi controlata și de însîilutulu Imperialii de geo-¹' logie pentru care g-copfi i sau trimișii mi- neralele, și flindtt eă tbte aceste lucrări ă- cumă s’aâ sftrșitQ și cunbscemft resultatele avorabile, ne grăb|'miî a Ie publica, cu cea,, mai'mare bucurie'și satirfacțiuae. ᵤ — A! respunse eliî c’ună tonă de supu- nere, înțelegu rațiunile luî! d^ru totu reu a făcută, li voiu face imputări. Atunci aî trebuite șe mb acuși? , t- Ol nu, sosiamțl aci cu multă încredere, și numai .aftăndu de schim^e^;vieței '4um.i- tale, am înțeleșii tptu. ;,, — Ți s’a spusei că eramu $e ane mă- rite? întrebă ea cu liniște. — Da, mi s’a spusă, —■ ȘI fce te-ai.gândită?,.,.. O! poți sq țjici totă adăugă pa, vejbndu’lu că șlă ja ’ndouiblă. Vorbesce’mi qu francheță. — A! mi-a făcute uă mart; durere, res- punse elu; dară am fostu la urmă silite a ’mi țjice că nu putea se fiă allu felii, șic’a- cumîi esci șiljtă s’asculți dg, voințele jj-ne) Marchize. — Și n’ai avutfi animă rea asupră-ml/ — Se am animă rea? 4'sc °l^ parc a- ceste cuvenlă n;ar ji avutii nicji unii înțelcsu pentru dînsu... Ar trebui sti am uă animă nbgră pentru a’mi părea reu d.e Jericjrea du- mitalc.. — Sermane Miro! repeți ea frăgezită de acbsta resemnare și ’ntințlbndu’i mâna — #u trebue so le hiahnesci reluă elu Nu e bre mâi bine ca fericirea se fia pcn-; Ini d-ta du călii pentru mine? — Nu ț^-al Indpuite nici unfl momerite celu . pucinu, adăugă ea, că voiiî remănea amica d-tble? -■ ■ -r- N« nram gândite, (jiso elu; darii a- cumu sunlu sicură, și ®i va face bine gân- direa că ’ți-adpcl aminte de mine. D Era alăța sjmplicitațe tristă în acbstă es- pficarș iqișcătdre, atăta frăgețlimn naivă în- tre aceste două anime înerețletbre, în căte nici unuț-a nici altuiya nju’I venise în gându a’și adresa imjiptărî shu a se mdour de’a- fepțiunea J.O|Tți. 7-’, Spețfl că vei compta și pe amu ia mpa, Mjro, îi clise, «njălușia mea., Ta- lalu dumitale a fostu fbrte ddvolatu 'tată- lui muu- y E forte naturale, dpmnă; toți avemu aqcstfl obiceiă. .Asta nu me pprșsfe însă d’a v^ mulțămi din lunduîu âuiinei melq, Era cjtîja destulă binele cș-«țți făcută , . „ |d-rei Vi rgia. — Daru vorbescenpi ța aljtă dală! (jiso V-urgia. Nu, lasă-me se cjică dPP* optau sciu că, respunse elă clătinând» din papă. Nu voiu mai putea... Acumă vețlă bine că erai d’asupra mea. Este ună lucru care m’ar în- tripta, este dacă,,., dacă mi-aji vorbi d-ta altu- fcai. — E adeverată dară că vei merge se trăiiscî in Englitera? Urma e|ă guspinăndă, după unu momentă. — In Englitera? (Jise ea. — Se ’nțelege, dacă te măriți c’ună En- ■ > glesă. La aceste cuvinte Viergia aruncă uă pri- vire spre mine. Ințeleseiti că crezuse că Miro scia totfl, și că nu preveduse acbstă în- cercare. — Nu, nu, iinisteșce-te, adauâă ea, aî fostfi amăgită; nu mai era vorba d’acea că- sătoria ci de alta care nu se va maî face. — ;’iergio! strigaiă speriată d’accste cu- vinte. — Nd trebue 6re se’i țjiefl totă? — Ee este? întrebă Miro, mirăndu-sc d’a- cbslâ turburare între mine și dbnsa. — Acela cit care trebuia sc me căsălo- resefl, Miro, relitii ea cu liniște, eră d. Ion da Chazol. — D. Ion? Ve(,l»iă feriri pârlită colorându-sc d’uă roșiață vină, parc’acbstă lovitură îlu surprinse d’uă dată. Privirea lui încurcată mergea du la mine la dînsa și areta uă luptă a spiri- tului lei. — D. Ion! repeți elu. înțelegu acumă, adaugă elfi camă con- fusă adresăndu-se către mine, neplăcerile ce a trebuită svți facă, spuindu’ți ieri atătea lucruri... Nu soiamfl că te ofensezfl, coman- dante. Acestu devolamentii fără margine care, în cea mai grozavă descepțiurie a vieței sble, cugetă âncă a se scuza d’a’mî fi încredin- țată durerea iul, me emoționă. — Taci. Miro, îi (JiȘfițd CW viociune, luându’lă de mână, taci, și hrtă-me dacă hm ți-am spusă tolă de ’ndată . . . Voiamă se cruțiă .durerea ta. Sciî, Rene, că pasiune orbesce rațiunea. Și tu, cșrq judccj cu reeblă tbte aceste sdrmi- cinări, me eredi de sicuru nebunii... Gt se’ți spună? Recitindu ac,ea-a cc am scrisă) mise pare câte-că dată că nu me mai recunoscu, parcă cea mai maro parte din faptele mele sunlu severșite în delirau Tu esc! înțelepții? eu sunlu nebuno? Nu sciî. Acestă amoră, maî tare dc cătu voința mea, me domnesce, me (irasm me otîmisco cale uă dată. S’ar pulb d'co că nu sciă cc acițare a unui or- goliu slwpidă sbă nu sâă ce miserabile wc mcrederc me ’ndbmnă a ’mi distrage feri ;i- roa, rănindu sufletulă. rtergiep ofensând'oprin temerile mele. Căndă Miro plecă rnătușia mea nc lă^ă singuri, pc Vicrgîa și pe mine. UramS r'"te de turburate dc amestecarea simpțimintoîorfl melc, m căte remăseiu mută dinaintea jei.— Acumu sciî totă. Ion, îmî dise ea, cu pri- virea âncă umedă, asupr? acelei trădări de caro ine acusai... — Viergio, strigate mișcată, nu găsgscă de cătu ună cuventă: jarlă-one! — 01 He«afn iertată deja, Jise ea eiitinăn- du-și capuifl cu tristeță, cari⁻am înțelesă, cțam făcute și eă reu d’a nwy mistenl inocinte â vieței mc'©; darfi nu cre= deamfl, ți-o jurii, că trebue se’țî daă sbmfl despre dbnsulfl. Iubiseră pc Miro ca pwii amicii ca me protegiase. După cuvintele bg= trănuluî' Maihorin, și ne¹ mas prim indii s ri- sorlu me găndăomH ă. ete îșt schimbase o- tarîriș., ^că tată. -NiJ' nu’iftacusaittb.' putare rr”' avute bre aț fcceîu..»’ Pentru ce se trădete uă taină care rcmăsosc îBlre inifle- tatălu seu și elu, ș’a cărei ar fl foste¹ pbte pentru’ dbnsu uă causa dc s|tpărare< dacă #• îî fi ciSalOEilu C’uă altă fată? N’am spusă nici uădată Biwică îa nimeni? peo- ' tru că șî-ar fi rfeu toți de .mine. Tfîucuscră dpja doui ani de la acea descepțyme te "ntetoiiti. , ,j Aî nu’mi ții te niiaicS ma’ multă, sin- gaiă, sufite u^ă uetanfl. N’am decâtă’-iâ scuza, este.,că le iubcscă, Viergio, si că’rt-¹ iescC sc cunoscu tbtă cugetarea totă sufle- tqlă dumitale. Căndu al sci cătu ®nj sufe- rită, bănuind u-te! — N’ai înlăturată nicf uă rană a mândriei irlole, Ion. țjise ea cuă amăriciuMe reoc, si sfima pentru miae îu va veni alălfi îq câtă mc' întrebă ce poți iubi fc mine. Nici nu le-ai gândită c’acestc tenBiirie, ire adese ori renăsteudi, iml aminlcsce trunu modă crudă ță ml redici pînă la d-»a. (Va unna). Udario Uchard, www.dacoromanica.ro HOMANULU 4 AUGUSTU 1868 665 a) Prin cercetarea mineralogică s’a consta- tatii că susu aretatulii mineralii este din clasa Mindoru de ferii. b) Din ordinalii Minelotă de feră habronem, c) Sistema otthotypă și rhomboidală. d) Divisiblld fia P—1 » și R — « e) fractura rncplanâ. f) Diafan. 4 ț ■ < g) Luciii unturosă și sticloșii. d) .Coldrea brună: roșiii bruni. k) Semnele pe placă de Bisauit brunii galbenii pină la roșiii-brunii. m) Duritate de 5'0, 5'5. n) Greutate specifică de 3’4, 3'9. o) fainosă. Varietatea Amorphă este din specia dc Peroxyd ferii brun? (Pâtră de ferii brunii) (Brauneisenstein). Prin lucrările Chimice analitice s’au cons- tatatii resujtatele urmălâre. No. 1 A. Esecutată in laboratoriulu de Chimie alu Eforiei. Analysa Minereului deferit Crystalbein. Nun irea corpurilord din Cuantitatea în care este compusă 100 Părți Oxyd dc feru .... 58’580$ „ de Calcium . . . 0"923$ „ dc magnesium . . 0 430$ SiliJum Oxyd .... 30,500$ Apă hydrescopicâ . . 9’56 7$ Sulfur......................uă urmă Cupru . „ . . „ uă urmă 100,000” No. 2 B. ‘ Esecutatu în laboratoriulu de chimie. Analysa de Alin, de ferit amorphă. Pe 2°3 ...... 57’360$ CaO, ...... 1’340 MgG . . î’20O Sio3 HO . , , 22” 000 HO................... 8'400 S ...... ₀--------------------------- Cu..........................— O Too,ooo$” No. 3 C. Analysa de ControlO cu Min. defcrăcrys- talii esecutatii In Laboratoriulu de Chimia alu Institutului geologicii Imperialii. Oxyd de ferii . . 56’32$ „ de-Calium . . . . 1’13 — „ „ Magnesium. . . 1’00 — Silicium axydhydrat . . . 32’56 — Apa hydroscopică . . . 9’01 — • ... . Sulfur...........................ua urma ”100,00$ Din tdte 3 cașuri acivalâză conținulă de Oxyd de ferii la 57$ adică dc 39—40$, de ferii regulinicu sâă cu alte cuvinte la 100 părți dm acestă minerală susă mențio- nații petra brună de ferii de la Sinaia pro- duce prin topire 40$ părți ferii crudă re- gulinică. Lucrările Chimice technologice prin cari a fostu trebuință de a se constata cantitatea și calitatea materialului de adaosă pentru re- ducerea oxydului de feru In ferii metalicii, și pentru regularea sgureî trebuincidse, etc s’a esecutată în modulă următorii cu resul- tatulti de joșii; No. 1 A. Topirea în 3 Creusetc esecutată in fie- răria grădinei Botanice de la Colrocenl. S’a întrebuințați! petră brună de ferii 500 și 500 gram. Amestecată cu 25$ Calce Carbonat. — — 203 Calce fluoriu. ' — — 8 $ Cărbuni. No. 2 B. Topirea în 2 Creusetc esecutată îu la- boratoriulă dc Chimie alii Eforiei Spitalelor^. Pâtră de ferii 300 și 600 gram. Co/, Ca o 28$ Ca FI. 25$ Cărbuni 8$ In casulu l-iii s’a obținută unii regulus care corespunde aprope de 2 4$ ferii regu- linicuᵣ prin urmare a fostu adaosele âncă ne- potrivite și calitatea a foștii grafitdsă. Topirea era incomplcctă din causa dc lipsa unei sobe de topită, precumă și din causa Carbonaliilui de Calciu in aboniWoță. No. 3 C. Topirea esecutată in 2 Creusette In fur- nalulii de construcțiune nouă a Laborato- riului de Chimie alu Eforiei Adaosele asemenea erau altu-felu, adică: a) Mineralii deferit . 700 gram b) Calcium oxyd . 175 idem c) Calcium. fluoric . 140 idem d) Aluminium oxydhydrat 70 idem e) Cărbune pp mat 1 i idem AsIA din urmă topire a datii unu rcsul- tata absolută și fixată, în privința compo- sițiunei și calitaței și cantităței ferului regu- linic 966 regulus cc s’a obținută, acică s’a obținută unh regulus de greutate 280 gram co corespunde la 3>9— 40$ feru sâă 57$ oxyd dc fera. Fcrulă crudă este dc totu favorabila pen- tru oțelo. Din tOte aceste resultatc obținute de lu- crările prcgătilOre susă citate, adică de lu- crările mineralogice, chimico analitice și chi- mice technologice, este visibilă uă condiționa prea favorabile a materialului (petră bună deferii de Sinai) pentru fabricarea ferului' cruda ș’a oțelului. Cu tote acestea, lucrările âncă nu suntu atătu dc departe pîn’a fi ajunsă la cercetarea tiunii financiare, ci trebue acuma la facia lo- cului sc so urmeze operațiunile geologice- gcognostice și geometrice, precumu și cer- cetarea tcrămului pentru posițiupea favorabile a cladirei fornaleloră și a vetrclonl, etc; precumă și constatarea midlbccloru de adu- cerea materialului trebuitorii la procesuhl de reducțiune prin focă. Despre lâtc acestea trebue făcute in urmă planurile și divisele cele necesare trimestru- lui curentă, și atunci nu este nici uă în- lou iâlă că aceste lucrări pregălilârc voru rea- lisa ună începută importantă în Industria na- ționale a producțiunci fcrul.iiî crudă și a 0- teluluL î in î> ut . > <■ SOCIETATEA ROMANĂ DE GIMNASTICA, ARME ȘI DARE LA SEMNU. I>IIU1¥K« A 4 AUGUSTU loncursiî și serbare poporariă de tra- gere» la semnă. 1. Toți domnii neguțători, meseriași, in- dustriași cari voră voi sc iâ parte la con-» cursu se voru înscrie pînă Sâmbătă, in orî ce sără dc la 6—9 ore, la Comitelă, în lo- cal uIu Societarei. 2. Toți concurinții înscriși se voră aduna Duminică la orele 9 diminâță în ronduhl grădinei Cismcgiului (casele Beizadea Costache) dc unde, în procesiune voră veni la localulă Societății. 3. In localulă tragerci la semnă voră fi introduși dupâ răndulă înscriere! trăgătorii căte șâse d’uă data. Sei absințî la apelă sc chiamă în urma tuturoră. 4. Fiă-care concurentă va trage gratis 5 focuri, după voiă, la pistolă seă carabină. 5. Concurenții cari voră întruni puncte mai multe voru primi premiă de la Societate. 6. Duminică săra la 8 ore serată musi- cale și Împărțirea premiiloră la concurinți. In grădină nu intră decătă invitații și pre- mianții; .ale căroră nume se voră afișia la intrare. PRIMARULU COMUNEI BUCURESCI. După decisiunea consiliului comunală din ședința de la 2 4 luliă trecută, urmândă a se da in întreprindere concesiunea înființatei drumului dc feră americană (cu caii) con- formă condițiuniloră mai josă aretate, pri- măria publică prinlracâsla spre sciința tu- luloră, că la î Octombre viitoru lă 12 ore din ^i se va ține Ijcitațiuue pentru darea es- pusei întreprinderi. Doritorii de a lua asupră-Ic acâstă între- prindere, se voru conforma întru tdte aces- toră condițiunl. p primară, P. Buescu. No. 7 163, Augustă 2. 1868. C 0 N D I Ț I U N I Pentru concesiunea stabilirii de drumuri de feru americane în totă circumferința orașiulul Bucuresci și rația acestei co- munei. 1. Se acordă concesionarului dreptulă os- ciusivă de a construi în giurulă Bucuresci- loră și în tâtă ra^a acestui orașiă precumă și pe căi și pe strade principale și largi ce se voră desemna de comună, drumulă de feră cu caii. 2. Concesiunea se acordă pe ..... . dc anî. 3. Drumurile voră fi construite pe uă tale, după sistema americană. 4. Comuna va cede gr.tisă tărâmurile IrebuineiOsc pentru așezarea drumuriloră a gariîoră și alte stabilimente necesarii esploa- îării, căndu aceste terămuri voră fi proprie- tatea comunii. Terămurile aparținând ă la particulari sOă la alte autorități se voră espropriea conformă legi de cspropricro pentru utilitatea publicu- lui, plătindu-se costulă loră de către con- cesionari 5. Lărgimea cailoră și materialele rulante voră fi întocmai ca acelea adoptate pentru drumurile americane ale orașiulul Paris, 6. Conccsionarulă vâ alege însu și căile pe cari va începe Antăiclc construcțiuni. 7. Con-csionarulă va construi tdte liniele cu risicuhl șr pericolul seă, fără- ca comuna sc îlă supusă la vre-uă rcspunderc sdu in- demnitate, în ni î ună casă. Elă va restabili cu a sea cheltuială pa- vatele derangialc pentru aședarea șincloră, s6ă pentru strămutarea loră. 8. Lucrările sc voră începe celă mai tăr^iă fn termenă de 4 luni dc la sup-scrierea con- tractului și uă întindere dc 40 chilometre cehi pucină va fi terminată în termină dc 2 ani după sup-scrierea convcbțiuni; cele alte lucrări cc se voră crede caviinclbse de con- cesionariă și voră fi aprobate de comună, se voră esecută treptață după trebuință. 9. întreținerea în- bună stare a căii și a materialului, curățirea dc pulbere ninsăreetc., voră fi tbte în sarcina concesionarului. 10. Pentru esecutarea acestoră stipulațiunî, conccsionarulă va depune uă garanția in bani s’aă efecte de tesaură do una sută mii lei nuoi; daca garanța va fi în bani, i sc va plăti pă dobândă dc 7' la % pe ană. 11. Acâstă garanță va deveni proprieta- tea comunei daca conccsionarulă nu va în- deplini ob'igațimicle contractate. 12. La espirarea eonccsiunci, calea ferată devine proprietatea comunei fără despăgubire. Materialele rulante și stabilimentele necesarie Ia esploatarea căii voră deveni asemenea pro- prietatea comunei cu uă despăgubire care se va fiesa dc esperți după valbrea ce voră a- vea atunci acele obiecte. Indemnitatea va fi plătită în patru anui- tăți egale, în cei patru ani ce va urma cs- pirarca contractului. 13. Concesionamij/ va forma capitalulu pentru acestă întreprindere, fiă printruă com- panie anonimă de acționari, fiă prin emitere dc obligațiuni, pe risiculăși pcri.olul seă și fără nici uă garanță din partea comunei. 14. Pentru fiă care trăsură ce va pune în circulațiunc, conccsionarulă va plăti co- munei uă tacsă egală cu aceea ce voru plăti și trăsurile de piață și de remisă din ca pitală. 15. Drumurile voră servi pentru trans- portulă de pcrsânc în interiorelc și în giurulă capitalei, transportulă de mărfuri șî pachete, nu va fi permisă de cătă nbptea de la 11 ore pînă la 6 orc diminâță, se esceptâză dip acâstă regulă, pachetele șibagile căletoriloriî cc sosescă în capitală sâu plâcă. 16. Tarifa pentru persâne și mărfuri sc va fiesa prin înțelegere cu comuna;. pentru copii mar mici de 10 ani preciulu va fi pe jumetate. 17, Contestările Intre concesionară și co- mună se voră judeca de către ună tribunală de arbitru numită de ambele părți; în casă de neînțelegere, ună superarbîrtu numită de ambii arbitri sâu nelnțelcgându-sc accsti-a Ministeriulă de interne vj oțărî. 18. Conccsionarulă de va fi străină, nu va putea recurge pentru esecutarea acestui con- tractă Ia protecțiuneâ sea, ti va fi supusă a legile țereL Licilațiunea se va face cu oferte sigilate, ea va areta termenulă pc care se cere con- cesiunea, Uă dală cu ofertele se va depune uă ga- ranță de d^cl francă-, ca va fi com- plectată pînă la suma preVeijulă la art. 10 la supscrierea contractului. Fiindă-că la 26 din viitdrea lună Octobre, espiră termenulă închirierii unora din localele scdleloiă publice primărie din capitale adică: Pentru scdlă primăriă de băețl cu 4 clase în culdrea Ndgră. Idem sucursala l-a de băețl cu l-a clasă în col. Negră. Idem Il-a una idem. Idem primară dd fete cu 4 clase din col. Negră. Idem sucursală de fete cu 1 clase din col. Negră. Idem primară de băcți cu 4 clase din col. Roșiă. Idem sucursală idem l-a cu două clase din col. Roșiă. Idem I idem 3 cl. din culdrea Galbenă. Idem primară idem 4 din col. Verde. Idem sucursală I idem 2 idem. Idem III idem 1 din col. Verde. Wem primară de fete cu 4 clase în col Verde. Idem sucursală I idem 2 clasă în col. Verde. Idem II idem 1 cl. în col Verde. Idem I idem 1 cl. în c. Albastră. Idem II de băețl 1 clasă idem. Idem comercială de băețl cu 4 clase în centrulă capitalei, și fiindă că de la arătatulă timpă înainte tre- bue a se închiria alte locale pentru (Jisulă locală pe termenă de ună ană sâă trei ani, supscrisulă, pu- blică acesta spre sciința tutuloră, ca domnii proprietari ce voră ave case de închiriată și cari voru crede că încăperile d-loră potă conrospunde cu ^isa trebuință, se se presinte la Primăriă celă multu pînă la 15 Sep- tembre viitori0 cu propuneri înscrisă, prin care se arate preciulă chiriei, numerulă și mărimea încăperiloră, suburbea, strada și numerulă casei. P. Primiră, N. Manolescu. No. 6551, luliă 13. INSTITUTULU SIĂICARIU Calea Craioveî 6A.-r StradaFilaretuluî 2 PR0GRAMMA Scopulă acestui inslitulă, — fundată pe la inceputulă anului 1 863, ca alu mai tutoră instituteloră,— esle a sc6te juni cari se facă onârc atătă țerei și părințiloru loră cală și institutului. Instrucțiunea, moralitatea și igiena sunlă — după cumă s’a mai ijisă și in alte ocasiuni— cele trei condițiuni pe cai sâză acestă instilută. Instrucțiunea esle lumina care arâta omului calea ce trebue sc urmeze în viâța sea și școpulu pentru care elă trăesce: ea este cea Fiindă că astă-^I Luni 29 luliti curinte, cândă a fostă decisă i^iua de licitațiune pentru darea cu don- tractil a publicărel actelorti Comu- nei, pe termină de unii antă, de la 10 Augustă viitoră 1868 înainte, conformă cu însciințarea Primăriei No. 6525, nu s’a presintată de câtă unfl singură doritorii, și astă-felă nu s’a putută ține nici uă licitațiu- ne, Primăria după ce a consultată și pe consiliulă comunale, a decisă ca, acostă licitațiune se se amâie pentru f/iua de 8 Augustă viitoră, adică peste fiece ijile de astă-^I. Suptu-semnatulă deră, conformă acestei decisiunl publicândă despre acesta spre sciința tuturoră, invită din nuoă și acumă pe d-nii pro- prietari de diurnale din Capitală, cari voră voi a se însărcina cu pu- blicarea (Jiseloră acte, se vie la Mu- nicipalitate în diua aretata wt'ti susă de 8 Augustă viitoră, la amia-df spre a depune ofertele d-loră, ea se se facă licitațiune și adjudicațiune după regulă. Condițiunile după jsire are a se închiăia contractulă, se pdte vedea de d-nii doritori în ori ce <^i și oră de lucrare, în cancelaria Primăriei secția administrativă. P. Primară G.. Petrescu. No. 9.7050, 1868, luliă 2 mal mare și singura avuția care nu se pâte perde nici uădată. Moralitatea, asemene este oondițlunea de căpetenia a unei instrucțiuni seriâse căci pentru cai nstrucțiunea se producă resultate bune și salntarie, cată so fiă totu-d6-una în- socită de moralitate. Igiena, adecă îngrijirea șî îmbunătățirea părții flsice a copilului prinlrună regulată și bună Iraiă materiale; se observă asemene fbrte de aprbpo în acostă institute. Venindă acumă la programa de studie, se scie ca lotB-dâ-una acestu instituit a mersă și va merge dupâ programmele adoptate de onor, ministeriă ală instrucțiune!-pentru scdlele publice. Pc lângă obiectele prescrisa In »- cele programme, clcviloră din clasele primare li se mai predă și limba RanccsC, și chiară și germană celoră cc o reclamă. Elevii cari aă terminală clasele primărie, suntu conduși deși continuă studiclc in gimnashl, șl pentru obiectele -cari ceră mai multă esph'cațhino Sprt a fi bine înțelese, suntă angagiațî din domnii profesori respectivi cari vină și lo facă mc- dilațiunea in instilută. — Musica vocale șl gimnastica asemene este la disposițiunca tutoră clcviloră atătu primari cătă și giînnaslaîî-, Numenile d-loră profesori ai institutului atătu pentru clasele primărie câtă și pentru cele gimnasiali, so publică in flâ-care ană cu ocasiunea distribuțiunet premieloră. Regulele privitâre la îndatoririle clcviloră in instilută, fiindă preveijute prinlrună a-nuine regulamentă cc se află în can.claria institu- tului, so voră trece aci numai acel carie-a privescă pe d-nii părinți: 1. Elevi mai mici dc 7 anî, nici mai mari de 16 ani, nu sc primescă în inslitulă. II. Eteviloră în genere, nule este permisii a eși singuri din inslitulă, dc acea-a căndu domnii părinți sâă corespondlnțî. ar dori se âibă pc copii a-casă Duminica sâă serbălbrea simtă rugați a trămite p» căte cine-va ca se-I iâ. In casulă accstn-a institutulb nu mai este responsabili) de copilă, pe călii eh1 lip- sesce din instilută. IH. Elevului, care în cursulu septemăn? s’a abătută de la datorie, i se va refusa eșiroa IV. Pentru fiă-care lună domnii părinți voră primi, de la instilută, căte ună bitetu coprințlctoră de gradulă Inv^țălurcî, purtarea și starea sănătății copilului, V. Obiectele ce cată se aibă unu elevă in instilută sunlă: 6 cămăși de dhia,— 2căm. de nopte, — 6 perechi ismene,— 6 perechi ciorapi,— 6 laliște,— 2 slergarle,— 2 ha- late.— 2 ciarșiafuri de pală,— 2 ciarș. de plapomă,— 2 felie dc perne,— 1 sâu 2 sal- tele,— 1 plapomă,— 2 perne, una mare și alta mică,— 1 per. papuc!,— 1 peptene desă și 1 rară, — 1 peria de hăinc, — 1 pată după modelă, și ună ră'idă de vestminte de uniforma VI. Plata anuală pentru ună elevă internă esle de lei nou! 700 cu furnitura de clase, — pentru ună semi-inlernă 300 lei noul — somi-inlernii iâă numai dejunulă la 12 ore in inslitulă,— respunsă la începululft flă-cărui semestru (6 luni) care semestru uădată în- cepută, se va considera ca și finită.— Acoi ’ iri nu se primeseă. VII. Domnii părinți cari ar voi ca copii dumnialoră so aibă tâlc obiectele din instilută, sâă numai uă pirte din ele, voră mai plăti; a) Pentru îmbrăcăminte (haine, rufe,pat etc.) 450 lei n, la :epululă anu-luî ântâiă ș’ațoT căte 225 lei n. la fiă-care începută de altă ană; la eșire palulă cu totă aștemululă lui remănu institutului. U Pentru cărți, elevii din clasa I și 11 primăriă cate 15 1. n.—cei de cl. III și IV căte 25 1. n. — cei do I și II glmnasială căte 50 1. n.— cei de 111 și IV gim. căte 60 1. n. respunși toți înainte la Inceputulă fiă-cărui ană școlară. c) Pentru furnitura de desenă asemene se va respunde totă¹ la Inceputulă fiă-căruî ană școlară căte 30 lei noui de fiă-care elevă. Directorde Institutului, ȘIAICARIU. 1868 luliă. ________________________________________ A EȘITU DE SUPTU TIPARU CURSULU de m; «ehirhi: de I. HELIADE HA U ESCU Unu mare volumfi tipău dâ cu Iuxij Se află d® ventjare Ia tote librăriele. SE OERE uă mstitutrice francese sâu elvețiană Condițiile suutti îbupe. Dom na ce se va ofer, se va adresa la d. Soceck librari Calea Mogoșâi. ROMĂNULU 4 AUGUST 1886 666 ȚJ - 4 INTERNATULU LIBERTATEA DE BĂEȚI LA LIBRARII SOCfțXC * A STRADA DOMNIȚEI No. 7. Calea MogoșicI, No. 7, cumu și la cele l-alte Librărn rC află dc vîn- Pentru mai multfi progresii alii eîevilortL din acestu Inlernatfi țz»*^ Uvraginlu ACTUALITES PG- NUNCIU- Unu june voește a se angaja ca, îngrijitorii lu uă mușie, ca gramatică la uă casă de Comerciă ctc. Amatorii d’uă s«e minea persdnă binc-voisscă a se ȘÎ dupe dorința mai multoru din D-nii Părinți se va începe cor- L1T1QUES po prețiuȘL de 12 lei preseiita la aedetă Administrațiune. sulu lecțiurieforu la 5 augustei. |Ve.E VlNțîARE Casele mele din fii d-loru pentru diua sus^ mehționată, precumfi și cari voru I < NUNCIU Aparni parte din Ha- Strada Mircoa-Voda, No. 31 flu- .. ___. - „ J •■nulă do la capul» podului Mo , burbia Olteni. Doritorii sc se a- bine-vot a-i însen dm no&? pentru a nu remanea m urma cu ₙᵤₘᵢₜₐ ₐ ₎ᵤț cgₜᵥ-dᵣₑₛₑM ₗₐ cₒᵤₜₒₐᵢ.ᵤᵢᵣᵢ Aₙghelă Ne- lecțtunile. Programulu și Condițiunile se vorii trimite la t6to dp vîiZ.ire. Dcritorii se voru adresa'delcov din Hanu cu Tei. 'rofano, j la fratele meă Dumitracbe Nicolau, | re. ' ța zisulă II mu. Mihalache Nicolau.¹ No₍ 343, lecțtunile. Programul și condițiunile se vorii persbnele cari, voru dori a-lfl avea. Petre S. T\ No, 364ⁱ- 3^-6 Directore. Idn Rămdlcmnu. 10—3^. URSA VIENEI MMSCAHilWaiS ITOlVrOtB I^mij MOMÂNIIBil. NUMIREA PRODUCTELOR CVATl. BRAILA. 1 Augustă GIURGIU. 28 Maiă cobabib și vafAbe. oa. BB.Iain Grâă DE ARENDATU. Moți» Buzdsca' ntorii afli 80CETU GRECIA NULUT, C. V se ee adresele I» Colonelă Vispescu, Suburbia NegostorI, pe malulu lalomițil din susă de Co- Strada Negustorii No. 3. jd»ca Corncsci, pu șosGrn cea nouă spre Tîrg..viseei doue poștî din Bu- curești. Doritorii se voră adrisa No 3^2 6 —2Z CETATEA PROPRIETATEA Faini- ---vanuiv util ouilliroi la sub-scrisulu pe podulu Mogoșdei, Sₜᵣₐdₐ Sf Aₚₒₐₜₒ|T> vis-a-vis de Piața Sărindaru. Ștefan Dimitrie Grecianu N’o. 361. 3 —2Z- ||e vin^are «4$ închiriat liel HARALAMB dia l)is- *^Casole din suburbia Mihaiă-Vodă i • i la n V ! strada sf Apostoli, undo ₉₀ Dolju, este a se undo so lUlă I «cumu urestulu preventiv», proprie Vinde DUH LîCltațlfe la Tîi- tatca D-luî Emmanoilă Crețulescu, L ᵥ și care voră. fi libeie ia sf. Dimi- ounalulă Comerciala dm »E ARENDATU chiară de acumu ’ trie viitoiu. Doritorii se voră a- mai multe po^6nc de arătură I dresa la D. Emmanoil Lahovsi < Ca- și vîe la bariera Verguluî d spre lea Mogoșoe”, No. 74 lîugă Paiață, mărcuța, în marginea capitalei Do-1 No. 336. 6 OJ AnP 1868' OJ8SEni7ATBirjlW» Craiova la 3 Septembrie S. V. 6—3^ | No. 346. 20-2Ț >• 14 Augustă; ti • -i 1 î n FL. KR. Metalice......... . 58 40 Naționale....... . 58 50 Lose............... . 62 84 Creditulă...... . 84 Acțiu. bănce 731 London......... 211 Argintă....... 113 35 Argi. tn mărf. 112 --- Dueațî.......... 5 39 eiacSru caî. I. phila lei »i d “7 eărnău ,, I. „ „ TT. *• arnăutu ghircă. ....f.. Secară........ Porumbă —-1 OrZă ——m—. Ovesu «... Meiu.......... Rapiță ......... .. J... ...a. cm:>if r-T-rrr-Tra. 250 — 260 230 245 175- 200 140 150 140 — 170 .100—130 218—^10 129----- b I ■ Corăbii sosit® încărcate ,, „ deșerte... „ pornite încărcate „ „ deșerte.. Vapdre sosite...,..... „ pornite .............. Șlepuri pornite și în- cărcate In Sulină— 1... n ii 17 12 12 13 4 6 Ndmțu, senin, caldă potrivită. Focșuni, plus 24 grade înourită vînt. tare, d® la N. Ploeșt, nouru, liniece, cald® 19 gr. Văleni, noură, simptome de furtună Mărgineni, noură, linisce. Argeșiă, nouuă, pl6e. UrZicenî, noură, plde, vîntu slabii S.E Tecuci,, noură. caldă, p’us 26 grade. vîntu S W. Tîrgovisce, p!6e, vîntă, caldu 19 gr Buzău, nouru, vîntu tare N. W. Slatina, noură, plde, vîntu, caldă 21 gr Caracală, idem. Bcchetă; idem. Giurgiu, nouru, caldu 25 gr. R Serată, nouru, rcc6re, pucină pMo Bacău, nouru, plus 28 gr. T. Frumosu, nouru, plus 2 7 gr R. Brăila, noură, pucină pI6e, vîtită plus 26 grade. Pitești, nourii, puțină pl6e, .cald 21 gr C. Lung. idem. T. Ocna, puținii vîntu, caldu 34 gr. Dorohmu, vîntu tare. V. nour plus 22 grade. lassy, nouiu, plus, 14 gr. Câmpina, nouru, furtună, puțină pldo, cald 12 gr. Galați, nor, puțină plde, cald 25 gr. 14 Augnată Severin, căldură fdrte mare. T Vaslui, noră, caldă, 19 gr. Loi va, nour»” 18 gr. Huși, noură, 17 gr. Făleiă, nouru, plus 22 gr. Cahulu, nouru, vîntu Reni, vîntu, ploe Ismailu, nouru, vîntu, caldă Fălciu, nouru, plus 24 gri Roman, nour, plus 24 gr. 2J (9 6r »re Dpritoritoriî, se voru adresa la muma mea D-na Maria Couesco ce are loc >ința sa în Strada Mogo- șdel No. 26. Concscol No. 337. ¹¹ 3 —3Z- K | OȘIA UDENI, Districtul IvSvJajca Plasa Neajlovu, este de dată în arendă chiară de acumu, anulu 1868 luniu 26, amatorii, sc se adreseze la proprietari eî, Colonelă M J- Villă, Drăghicdru Fărcășanu, Batiște, Str. Pdlonă. No. 28. Doue Faitâne de Vi- cna sosite acuma dupe modelurilO cele mai noui, îmbrăcate cu mătase albe, cu prețulfî fdrte modq- rații, nnt-q Doritorii ce, ^rii voi a de cumpăra^ se se adpe- se^e la Magasinulii dom- nului Ghiyă loan, IJIilia Lipscanilorii. la Cerbu de auri! No. 48.,ț Ne. 315. 10—2 multu aprețuirea ce merită. Dovadă cea mai mare des- l pre aedsta este vînZ«.r sa sea cârd Ij^^crcsee ne contenită. OK DEPOSITE în tote Ora- șele cele mari ale Europei și ale Oriintelul. « ______________ - C OL ATS ti l SSE^ IN BUCURESCI, Ia tote Cofetăriele și la toți Com- mercispții do Coloniali, se găsestă mart asortimente de CIOCOLATE fiunc în pa- chete și în cartdnc bogată de tot ți forte nemerite pentru Ca- douri. 24—144 DU VEM,»A UD Unii locu în B u c u- resci,- în Strada fsvoru, situată între proprietatea d-lui Orescu și fosta Po varnă a domnului loniță Popescu. Doritorii se voru t- dresa la proprielarulu șeii, Eugenii! Carada, Ia ad- mȘnjstra^unea diarniu /?o- mânulu, pasagiulu Ro- mânii, în tote di 1^0 de la 10 pînă la 11 oro. l^ătOȘIILE m4 Smeiai" AjSșopHăga distrîetalfi j zeu în simS «ie 2,400 po gome de arătară și fSndțK cu hună în sută. eleșteu, 'se*' dau cu arendă de la St. Du- ; mitru viitoră. Doritorii voru adresa în Bucurețcî la . D-na Efrusina Urlăț^M, Ste/¹ ‘‘ j Polonă, No .16, în Focșani îa sub-scrisnlit. t ’ G. î. V’erhesfiu. No 247. 7—14Zr i IE yiNpARE ehiaru d® I 3'^ acumu, piăvălia Poleov- k micului^ Gbeiic». Ai® ¹ Subw^ “ bjc Wgjiîji RfrajJ.i Ve^girfw. : L Doritorii se potu adresa .la F ipriteTra terfl ce î , în aceste jaac Le Magasin au Gourmand est transtere Maison P. D1METRIU â cote de la Prâfedure de Policie MAGASINULU IOAN ANMIELESCl Tipografia D Roseiti. Strada Golței, No. 42 HI ' l lTt< 7 'y*r4?nJ4Ț'»vr>.-»i* ‘-¹- •ii FURNISORUL cu K t £ i ramuL O U R Ț t t APE MIWERzlLE Recomițndiț înaltei Nobillfn? șj* Onorab. Publici!, că amti prihiitfi unii mare asortimente de Ape Mi- nerale, Franceze și Germane prOspctc, ymplute din luna luiț Mâiii, Sare de Gharlsaad, de Vichi și S|re de Mare, Pastile de tichi, de Glcichenberg ele. Annnciă că aă sosită ună noă transport# de Caș- cavală adeveratu «le Penteleă și de cea mal bună calitate. Colori de totQ felulQ, frecate cu Uleiil și He-frecate₈ Uleiu fiertu și Lacuri de totă felulfl, Culori și Pân^ft peatm Pictori. VIAUllILE Tfotu-uă-idată recomande înaltei Nobilirni și 0- norₜ Publici!, Vinuri negre șî albe, dulci și slb f6sc, vochî de 6 ani și de cea mai bună calitate, așa In căte colorii albe cu drepți cuvânta li se pâte dice, vinuri de Rhin și celui negru de Bordeaux. IOAN ANGHELESCU. -*4«f ■ / ” * / www.dacoromanica.ro