ANULU ALU DOUE-SPRE-DECILE ADMINÎSTRATIUNEA PASAGIULU ROMANU No. I REDACTIUNEA STRADA COLTIA No. 42. SAMBATA, 3 AUGUSTU 1868. «sTW: wlQr iQ wh Th -.Nu . i BU JHy k O B H k s - aADRLUN. 24 ⁿq hwk w ■-tbxî tuși 4 2 h 15 iMMwSIȘa Bl wBwi BeI B BB B m ”aldⁿ' ⁵ JWl MB a MW jML. JMLwbm jH Im Jl flBBM ni«B MM «ENfhu PA>iI8 t’OtMΔK6T..C m 20. „ U m^TBD AUSTER, « • • . F^B. 10 VAL. AUS?. -wjil oiUB 6 sn- ... vi O Articielâ trâmise §1 nepuplicate se voră arde. ilinm-n I seeissuc ti ■I '^_.l ,1 ■ ..■J.l. | _ _ II I —,1,^ . ■ IIIW — Redactorii respundetdrh Fogenhi Carada. ' ¹ ¹ . '? ni LUMTNiZA-TE Ș’ ATEI FI PENTRU ABON4MBNTB * N ȘI HECLik B A BK ADKEBA ÎN BUCUBKBCl, LA ADM INUSTBATfUNS I ZIABHI.FI IN nlSTKICTl- LA COB^SPONDlNȚll Dl BIULUÎ țl PKIN FOSTA- - LA PaHIS La O. 0AHRAS-HALLKQRAIN BUF DK L ANCIBNNE CCMBDIB.no 5. ANUNținmLK CTIN1A DE 30 LITEBB . ) l . J 4 11A«1 INSEKTIUNI ȘI RECLAME, LINIA . . 2, ^.El NCt « Administrațiunea «Românului» face cunoscută abonațiloru că la 15 An- gustu se sfărșescă um mare numeri! de abonamentet Acei darii carii nu voră șe’ncerce Întrerupere, suntu ru- gați a renoui la timpă abonamentului dumnâloru. A s’adresa pentru reabo- nare la administrațiunea diariului «Ro- măRulO» trămitendâ prin postă și cos- tulă abonamentului după curmă este Însemnată în capulă foiel. Ori ce ce- rere de abonare și reabonare, ne fiindă însoțită și de postulă iei, se consideră da nulă. w ¹ ’ »:i ui SERVICIU TELEGRAFICII si&n tr AIA! KOMAlADMiI. PARIS, 1 4 Augustă. Numerulă din urmă alu publicati unii Ebdomadari® la Lanterne a fostă oprită. D Rochefort redactorele este citată la tribunalele corecționale. iai b ■ .; . ■ ;i ’-io¹ / . ■n» ( Biicmusci Angliștii -oMuA . I r»! . ! # De și nu ne ndouimă că citito- rii Romanului au înțelesă ș-aă rec tificată greșiala tipografică din re- vista de erî, în liniele în care nd amă adresată la d. Ministru ală Ins- trucțiunii publice, totu-șl, cestiunea fiindu din cele mal însemnate, se ne fiă permisă a rectifica erdrea. Sperămă, amă emisii că d. Mi- nistru ală Instrucțiunii publice, va imita pe colegulă seă, începândăj cu aprobarea Camerei, a pune fun- damentele a doue internate modelă, unulă pentru băiațî ș’altulă pentru fete, daru că nu-lu ifa imita în a-i legerea locului nici chiaru în ale- gerea materialului de clădire. Și fiindă că greșiala tipografică ne sili a» reveni asupra acestei cestiuRi, se MO oprimă ună momentă asupra iei Amesteculă guvernului în ins- trucțiunea publică, nu pdte fi pri- mită de câtă spre a da impulsiu- nea ș’a servi de . modelă. Instruc țîunea ©ere imperîosă, ca și religiu neaₛ deplina libertate Ca și religiu- nea ea nu sufere a fi cercuită și țăncuită aici în fondulă iei nici în metode. Dacă dară s’a primită a mesteculă guvernului, este numai ca se dea, cumă diserămă, împulsiu- nea, și, pînă se ’nțelegemă toți bine- facerile iei și se ’ncepemă s’O iu- bimă și s’o iservimii noi £nși-n$, sediile sele jae» ne servescă de ntth delă. Internatele mal ou semă^ rele prin natura loru, nu potă fi primite de câtă ca ună modelă' de educațiune a spiritului ș’a corpului. Ce modelii suntu bre pentru interna- tele particularie, și pentru educațiune în genere, internatele guvernului? Ele ne aretă copiii grămădiți în dor- mitori umede, mici și lipsite de aerulu cerutu de igienă pentrti ună copilă. Ne aretă paturile copiiloră ne’ngrijite și chiaru paiele neâtthim- bate în timpii de doui ani. Ne arâ- tă, diți causa lipsei de camere de spălată, deprinderea necurățeniei ce se dă copiiloră, și oare necurățeniă causeză bdle. și cehi mai pucină slăbiciunea corpului. Ne aretă pe copii petrecendu 12 ore din 24 la lucru, adică tbtă diua, și stândă necontenită îu sale reă aerate, ne- curate, și pueinele momente de re- creați u ne ce li se dă petrecându-le în curți strimpte și pline de necu- rățenie. Ne aretă uă hrană mai multu rea de câtu bună, și copil în jurulă unei mese pucină îngri- jite, îmbucându iute, iute, suptu uă disciplină ne inteliginte, de undea- poi eșindu, trecu, suntemu datori a repeți, în sale strimpte, iieaerate și necurate, seu în curți puse în a- celea-și condițiunl. Și din acestercau- se ne ,aretă pe copii galbeni, stîn gacl, necurați i și slabi de’ corpu, cea-a ce aduce neapăratu și slăbii ciunea inteliginței. Ecă modelulu de internate ce dă Statulu pensionate- loră private, dintre cari unele suntu din fericire mai bune. Așia daru; a sositu timpulă se sfîrșimă cu ase- mene triste și periculose modele și pentru acesta d. ministru ală ins- trucțiune! publice n’are de câtă se ■ ceră de la Cameră mi^’loce da ’n- co voră daₛ acele internate’ câtu de mi^’locă. Voiescă egalitatea, liber- greșită a fostă d. ministru ală lu- î tatea și naționalitatea, dară numai — —— -------. ■■ w D-lui Redactore alu FOITA ROMANULUI ION DE CHAZOL.) '⁸¹V PARTEA A PATRA QnRpn! !M»in -ni Oau-t^oih 'hv di ÎI Wtl WofHlt XIX- ț , crâriloră publice, cândă a pusă sed- pentru gintea loru și pentru casta la de Agricultură la bariera Capi- loră, astă-felu cumă aă fostă și este cepe la anulă viitoriă zidirea unui internată de băieți, și peste urlă an ală unui internată pentru fete. A- ceste internate, trebuindă a servi îndată ide modelă, trebuiescă așie- ejate în depărtare de Capitală, cea-a ce ©u căile ferate se pote face cu mare înlesnire',¹ și astă-felă se va vedea prin faptă, prin resultate^ talel, la grădina > Kiseleffi i piariuhi francese Debats, de 1& 7 Aygustțî, revenindO asupra serbări- loru tirqlul federale djin Viena t^ice: „Aceste serbări aQ dată nascere u- noră manifestări de cari Prusia n’are a se felicita, daru carii pe d'altă parte, au produsu ore-care agitare în provineiele negermane ale Impe- riului. Aceste demunstrărl neodi- nescă firesce poporale cari, făcând u parte din Staturile germane, suntă de altă ginte. Și d’acea-a este a(^I 6re-care nemulțămiri în unele părți ale Imperiului Austriei? dacă trebue se punemu temei p’uă epistolă) din Viena, publicată de Nord-^st. Gș- licia în parte, se plânge de spiri- tulft centralistă ce opresce, în modh simțitoru, desvoltarea avtonomieă și națjonale a acelei provimne. y Nemulțămire dară pentru Ger- mania Nordului, nemulțămire pen- tru Bofremi pentru Croați, pentru Romăni și chiară pentru Polonii din Galiția,, este pîn’ aciimă resultatulu noueî politice a Austriei, a cărea-a’ temeliă este dualismubi, Avându doue făcie, ș’a disă d-nu de Beust, uuaj germană ș’alta maghiara, una Oc- cidintalp ș’alta Oriintale, vomă pu- tea atrage în jurulă Imperiului pe d’uă parte pe Germani eră pe d’alta poporațiunile din Oriinte. Domnulă de Beust, rezemăndu-se pe amorea Getmanilortt pentru libertate ș’aple- carea loră spre fedefalismă, a cre- zută Că dualismulă va fi ună felă de federalismă liberale prin care va atrage, pe Germani și cu dînșii ; și ca pe dînșii și cele-l-alte poporațiuq,i ale Oriintelul. Dacă însăd. de Bonst ar fi cunoscută mai bine și pe Ma- ghiari și pe poporațiuuile Oriintelul ar fi sciutu din nainte că încercarea sea va avea tocmai efectulă Oontrariă. Dapi’ ar fi cunoscută pe Maghiari, ar fi sciută că ei n’aă înțelesă și nu potă înțelege libertatea și egalitatea de cătă cumă o hțelegea gintea a- siatică și celă mai’ multă cumă o înțelegea, aristocrația în evulă dâ loru, astă-felă cumă au fostu și este egalitatea și libertatea la Turci Cum darăî; d-riu de Beust pdte atrage poporațiumle Oriintelul în jurulă im- periului austriacă, numai pentru sim- pla plăcere d’a schimba jugulă? Și, jugă pentru jugă cumă ne vede că celă tureeseti este mal preferabile, fiindă vechiă, uscată, putredă? Și cumă nu’nțelege că poporațiunile voră fugi cu atătă mal multă de jugulă magghraru, cu cătă și ideia și simțimântulă naționalității s*a des- voltată în tdte popdrele, și s’a des- voltată astă-felă, încătă orî-ce pu- tere, omenescă nu mai pdte decătă a'ntăr^ia splosiunea dară nici uă-dată a o și opri. Și pe Germani prin care atracțiune îi ya aduoe D. de Beust, suptă dualismă ? Prusia celă pucină le (lă gloria; ce le va da dre im- perîulă austriacă spre a-I atrage la dânsulă pe cătu timpă dualismulă îlă va face se nu represinte de cătă subjugarea naționalitățiloră, strivirea și umilirea loră, și prin urmare uă necontenită nemulțămire, uăsvîrco- liro suptă despotismulu magghiară, dii). ce în ce mai ferbinte, cea-a ce adupo cea mai mare și mai peri- culoșii slăbiciune pentru imperiu. Și cu .cătă este mai periculdsă pen- tru imperiul^ austriacă acestă stare de hicTUrî astă-^I Qăndă prestigiulă seu celă vechiă este pe deplină în- tunecată prin resbelele de la 1859 și 1866, prin feluritele sisteme po- litice ce-a schimbată dp la 1849 și nhracpmă, prin deplina ruinare a financidoru șele și prin starea cea critică in pare se află apli întregă Europă! Acestă situațiune, interesân- du-ue din mai multe pmicturl de vel ere, ne reservămă a o cerceta în revista de măne, ca astă-felă cu- noscendu-o pe deplină, se putemă sci unde suntemă și pe unde și curau trebue se mergemu ca s’ajungemă cu sicurauță la ținta ce ne este im- pusă și de gintea și de posițiunea ndstră geografică. - . ₛ- bis -?b rr ’■ *------ Domnule Redactore. In ^iariulu d-vbstră cu data 31 d luliu, citindO articlulu d-vbstră relativă la inun darea de care suferă locuitorii Ia timpuri ploibse din suburbiele St. Constantin și Li vedea-Gospod, subsemnatulă, în interesulă a- deveruluî și ca respunsă la calomniele ce se aruncă asupra comunei capitalei de acei pro prietarî, cari, sâă din ne-sciință, ori din in- tențiunî rele, vau datu informațiunî cu to- tulu eronate, atribuindu comunei procedări ce ar emana dintruă persecutare precuge- tată, se simte datorii a ve relata pe scurtă situațiunea și fasele prin cari au trecută a- ceste nenorocite subuibii, precumă și iniția- tiva ce a luată comuna, spre a scăpa pe locuitori de acele inundări: Căte-va din proprietățile suburbiiloru men- ționate mai susă se află situau pe ună te- renă mocirlosă, între platoulă din drâla ce limitâză strada Știrbei-Vodă și între stradele Schitu-Măgurânu și St. Constantin, ahl că- rora nivelă s’a înălțată (cu regularea pantei pavageloru), de onor, ministeriă ală lucrări loyu publice. Pe suplă pblele dealului, mergendu prin curiei d-lui Caracioni și a altoră, se află in ființată, din vechime, «nă canală prin care se alimenta basenulu grădinei Cișmegiu cu apa din rlulu Dâmbovița; mli’însulu. dm na- tura terenului, se scurgeau și apele provei nile din ploi și topirea zăpe^eloră atătă de pe tblă întinderea platoului, cătă și dc prin curțile proprietariloră în cestiune. Onorăb. ministeriu însă alu lucrăriloră pu- blice, pe la anulu 1866, preocupată, se vede, absolută de îmbunătățirea și înfrumu- sețarea grădinei Cișmegiului, ca proprietatea sea, pe de uă parte a astupată acelă canală ne mai avândă trebuință pentru alimentarea basenului cu apa Dămboviță și dăndă uă altă disposițiune unei părți de grădină des- pre stra,da Schitu-Măgurânuluî; cu tbte astea,, pină la terminarea acelei lucrări a avutu in prevedere, prin Inginerii seî. de a face sc sc deschidă provisoriă uă altă ramură de canală, in continuarea celui d ânlâiu, pen- tru scurgerea apeloră meteorice, care canală, in urmă s’a desființată totă de către acelă onor, ministeriă, crc^endu lu velămăloră pen- jtru grădină. <32 3 Dacă proprietarii ce suferii s’au adresatei sâu nu atunci cu reclarnațiuni către minis- teriă,~in privința acelei scurgeri, precumă și causa pcnttu care n’au fostu satisfăcuti, co- muna nu scie și n’r puiuții cundsce cestiu- nea de cătu căndu au Începută a se adresa cu petițiuni către dânsa, după cumu se vede din corespondința ce esistă în dosierulii res- pectivii. Tocmai ia 1868, ianuariii 13, mai mufli Căndă remăseiă singură și ’nccpuiă a cu- geta nu putuiă descurca mai ânteiă noianulă gânduriloră mele. Acea-a ce mi se ’ntempla ^ra atătu de multă afară “din ori ce preve- dere încătă aveamă nevoie se pipăia evidința pentru a nu mi se părea că sunlă amăgită. Mă ’ncercaiu a me convinge mai ântefă că Miro putuse confunda pe Viergia cu vre uă altă fată cu acelu-ași nume....* Insă vețjuiu de ’ndată că asta nu se pbte. Casa ieî’i era cunoscută. Acei cu cari elfi vorbise eraă dc sicură amicii lui. Ei îi anunciaseră că mama murise și că fata ®ra la Morniftrc. Elă nu se putea amăgi, probă’mi era desperarea lui.. Ș’apoi astă istorie nu era bre din cele mai naturali Elă era de acolo; petrecuse doue ppngedie lengă latală lui, ora cu ne putință ca elă se nu fi cunoscută pi VWgia cași toți bmenii de fabl........ O iubiși..... Darii Qil.<, ți ,La stă cugetare simpțiamă sapându-se dn mine unii deșiertu parcă sufletulti meu J) A vedea N-lc do 1» 25—31 luniu do la 4—13, de la 15 —23f dc la 26—31 luliă, do la 1 ți 2 AugustS sbura. Incercaiă spaima amețelei, Inluneri- culă me ,’nconjură d’uă dală, și ’ntreilăriamă într’ună modă încurcată nesce prefaceri, neșce infamii nedemne. Viergia me amăgise, amo- rulă iei nu mai era decătu uă minciună; sâu că ea trădase pc acelă sermajju băiată naivă sbă me trăda pe piinc, avendă alte cugetări, și nu eramu și eă cumă :ra se fiă Clarence, decătă instrumentulă ambițiu- ne! iei, cine scie ? pbte a lăcomiei iei de a- vuțieî Pasiunea nu se clatină decătu în mo- mentele estreme, petrecu iu uă nbptă grozavă. Nu mai remăneaă decătă ruine din fericirea mea..... Făr’ îndouiblă ea aflase dp mlbrce- rea luî neașteptată. înțelegeam^ acumă acele temeri ș’acele presimpțirî, pe qafi le alri- buisemu ca unu proștă nclinis.iteț, jei iubiri; și uimitei iei d’uă fericire neașteptată..!. . Imî aduccamă aminte cu’nvicrșiunared’aoelă trecută pe care voisemă se’lă stprgă xiin a» mintirea mea: mustrările cugetului meă lup- tele mele, la ideia d’a da numele mpă. aces- tei fete stranie, a cărui farmecă și frumu- sețe îmbălălbre me turbura, .ș’a cărui suflelu me ’nspăimenla ca unu abisă misteriosă. în care, suplu yelulă unuî.ângeră.f presimpțiamii cu nedumerire Anima unui demoni......... Gon» fidințelc lui Miro agravaseră mai pînă Ja inv famio acea-a ce sc petrecuse intre ijoi. Gumă! alunei căndă ea sc supusese aprbpe proiec- teloră vile ale lui Marulas și venise la mine' jbhloa își jpgagiase deja viâța cătră acelă sermană băiat# lâală carH crea unu viitoru Ia cdiM-ăllă capelă alu Iufiiei¹!... . Gumă'dc nu .se otărise ea, a se lăsa maîbihe'ucide de- dată «c'și trădea acestă amoră jurată 1 . . 6e se potă bre crede de dînsa în acâstă oră? câ credință îmi maî remăne ire ’n viitoră? i Pe dată ce se făcu țliuă, âugelaiă a avea uă espllcare cu dinsa: insă era Duminică, și ’n acâa nu eșia maî nainte de ora li- ' turgieî, unde însotta p.c iriătușia mea și pc Genevieva. A^da dar® im âveamu șiansa d’a o ’ntâlni ca de dbii nuilă. Ii scriseiă doue rânduri pe cări i fb trimiseiă prinlCuă slugă și prfn eftri I? 4>ccamă c’o aâceptamă lă stânci. Sciamă dâ ea sâ Sculă Iotă dâuna di- minâța mai liainte de toți. Mulțămită chieief de la parcă ctf carâ se servia în (ble filele, ii oră lesne 'a veni unded sjmnâamă fără chiară se bagă lâimont dc seină ca eșilăî Ș’apoi nu rtiai 'era acflmă toomentulu UEoru dețineri deșiarte. Eramă abia la ălâhcl cândă o zăriiu aier- gâtrdu spre rifihe priii iOrba plină dc rouă. De la -cea d’ânteiu privire ghiciiu emoliunea iei, cu tbte aste âa ajunse lingă mine cu ztmbetulfi pe buze. — Ce este? (jise ea. A- iergu la chiămarea stepânului și sonorului meă. i Pregătisemă uă lungă seria dc viclenia penlrfi a smulge probele perfidiei sâle. Insă au^indu aceste Cuvinte, și ve^endă acestă ifmbetă; inHîgharea mc făbu se uită orî ce «calculă. | — Este, cam yedytu pe Miro, îr respin- sei, prefacendu-me «că nu vedu mâna ce ’mî întindea, și mi-a spusă totu l TofiU — ^1-disp ea, sermanulu Mipoj r — In adeverii sermanulu Miro; însă mi-a roărturitu totu, Hi dieft* adăugaiu c-’unij tonii care ’mi.rSlîșia ănimă. Ea me privi cu mirare adtncă, parcă n’ar fi înțeleșii mania mea — Și cc aî conchisij Utaeplo? reluă ea nesce flăcări sumbre. <— Se ^ise ea. Acestu cuventO e Datam ajunsă aci, adio. . nimicu a De mai dice. me justifică eu t prea murfd. Ion. Nu maî avemu Linislea iei me esasperă, 6 amicală de braoiă pentru a o opri d’a pleca. — Nu,“Vei vorbi, striga iu i i t Ea me privi în faciă clină aeră de su* puhcrc orgolibsă. .ni cu îngrijire, th — Am conchisu că mai ânteiă fai uitată și l’ai tr,ădaln pentru mine, cumă erai apoi se me trădezi și șe me uiți pe mine pen- tru sir Clarence, pci care far părăsită la . sfîrșită pentru ar vuni ;la minei . . Am con* chisă că suntu celu pucină) doar printre po! pe cari i-aî, înșelată.» ^>a aceste cuvinte ea făcu unu gestă du- rețosă — Ion, ie sâmal ^isc ea.. . Me lovOsci cu cru^lim^ și ’mî faci durere. — Dară ce’inl poți spune în; fine pentru a’mî reda incroiiereaî Avutu-ai celu pucinu lealitatea cea mai (Obicinuită d’ami spune care a fostă trocutulu dumitale? Cumă! îți înga- giasc’și cuvenlulă, șiacâsla -o uliu în lăcestu momentu de la ună nenorocită care credea în dumnâia, care revine cu ăninla plină de speranțifl! . . , Se vedemă, juslifică-tc da- că poți! ’ r t j Ve^uiu trecându prjnrochii itfi unulă din ' acele fulgere întunecate cari semănaă cu Inii fu rușine de violÎBțâ rneaț o lăsaiă de mână. — Ei bine! unu cuventu măcarfl care se me facă se me maî îndouiescă âncă... Șpune’mi că s-a amăgită, ... c’a mințită. — Sc mințâscă! . Miro ? strigă ea re- dicânGmși capulă Nu vei crede acâsta Așia daru, e adeverată, m’ai înșelată cu lașitate? l’ai iubită. — Da, e¹ adevefată, fam iubită, respunse ea fărași pleca privirea. — Și fără îndouiâlă, îlu mai iubescî âncă căsătorindu-tc cu mine? adăugaiă. Ea nu făcu nici îlă mișcare, facia iei re- mase nepăsătbre. •—Scrmanc Ion! (jise ea. Aiestă cuventu pbte fi uă insultă. E însă forte de prisosă, căci ai găsi că e unu lu- cru nedemnă se mă roșcscă de elă acumu. — Cutezi â’mi vorbi astă-felu? i. Sunlă curiosă se sciă ce aî s6’i spui luî. — A! lui^ respunse ea cu viociune. O! nu suntă ingrijâla. Aci n’arn nevoie dc că- lăuză. '?. Nu mi-e târna că me voiu lovi de vruă cuviință a lunțeL Mire e unu țe- www.dacoromanica.ro ■ — 10MANULD 3 AUfiUSTU 18 ! » iv ..... 6G0 proprietari, prTu reclamațiunca cc afi datii a binc-voilu a .pune însu-și petra unda- wlubnel, înregistrată la No. 394, ai! înec- mentale. pută a espune situațiunea tristă ‘in care se ullă unele casb, din causa inundațiunii de pare suntă amenințați, prin desființarea ace- lui canală, rugăndă pc comună de a lua dis- posițiunilo tyțypp^e ppntru destuparea lui.— Comunal cu lăți opunerea ce a întâmpinată din partea a ciobi proprietari, prin a cărora car* trei canalulă,, a luată pc dată dis- ppșI^UiRî pohl 'i decuparea-Jm; șntofâ 4bă Dc dimineți âncă uă miBlțlmc imensă a- coperea colina pe care este situată mouăstiroa șl ospiciul! St. paiiteleimoîiă și va?ja din prejură. La 10 ore și 20 ulinute dc dimiflfeță M. S. Domnitorelo, însoțită de d. ministru de interne și csco tată dela eșirca din capitală -dc ună plutonii dc dorobanți și de tineri ro- mini călări îmbrăcațf în costume naționale, a dată a rugați! pe cnijr. jin^^iiî -aîO ful crărilorii publice, prin adresa .sea cu No. (alătui ăndil și rcclamațiunea proprieta rllOru) de a recunoscc destuparea a elui ca-» . •' ♦i’lC-'î t * 3 v te*r I- ' nalO din gradina Cișmegju spre a se putea J ir nr r, ” ’’ ■ ■ o a d' te" te scurge apele, cea-a ce a provocatiî mai nțultc •■ Q'na ’i''ini ,F .te l ■ corespondințe între comuna și pnor. mmis- . r, r ’ "v tem, care se opunea d’a se mai scurge : pâfe,¹ chiarfi provisorih p basenu. fh filte, după stăruința comunei și con-, ^mdmfintulil acelui ouor.mministerii destu- pandu-se. canalulu și șcurgăpdu-se t6ta apa, s'a șî facutC! studicle necesare prin archi-' t&tulfi comunale asupra unei alto direcțiuni' isftsili¹ in curtea oapLIuUiî. a- de scurgere, pentru desecarea acelorî! locuri la iiln^uri ploifise; âslii-feld că, la 2î A- .^a și prcgălitii pYoiecnuu necesarii! pentru înființarea ufem altG canali! pe suptă strada Baroci, treefindi! îinprejurulu gradinei Cl^megru în josulii bascnului, operațiune care sa Și publicată prțo spre a se da tn antreprîsa. ’ La 29 luljâv s*a; ținută ulicitațiune im pre- tor iă și s’a ioehiăiatfi contracte du d. Ghiță Anghelu, care s’a obligatii d-a termina lu- crarea în țarinii â’uă lună dc dile. qi f- rH' î ' ' ‘ ¹ ’ ' ¹ Pipele ^ța^jțnai W, râ puteți în- cjredfoța îndestuli! u- domnule Redactare, că comuna nu numai *șf-a tadepliniti! cu prdfosiune datoria în ceteulfi atnbuțiuniloru sele, în cea-t ^e privesce tmb^uatațire^ pțc^lorîj su- burbfi, dâtă,^,/^^ multu, îm- piețăpdu grjulipei Gișmegiului. pr o- prietatea ministeriului, rare după corespon- djnța cc se vede din desieruh! respectivii, se Opunea Ia destuparea pâțăi de canalii dip gradina. 'T «un Acumfi, d-nulp, lașii la apre- ciarea d-vostră și a publicului inteliginte a .judeca dfica procederile comunei merită a se cualifica dc „persecutări." Bine-voiți, d-nule Redactorc, a primi șsh curarea pm ostăși mele ^psidci^țiu.qi, 1 nr • «o ’ Briraarfi, G. &ama/i0t. „ 1, [im:ⁱ;n-4bh '■ i « ’ . ui tfof"''¹ Mr'm DAREA DE SEMA A SERRAREI DE LA nisa nl PĂNTȘLEIN11H i i* Colțea și Panteleimon, Sea, celă d’ântâtfi în douilea în gîânga. D; C. Cantacusin a ședeau alături de M. drepla âră Celu d’alu ridicatu celu d’ântĂrft , toastă in onoarea și senâtatea M. Me; la a- -cestă toastă¹ s’aă asociată cu entusiasmă toți ișomncsașii.f Apoi d. G. te. Ghica ridicăudu ală douilea toastu sfo esprimalj camă in SOClETAT^Ă IWĂNĂ )E. jf^NAȘȚ^jA^ME*^ DARE LA WW- : n- ■ ¹ iItt< h : [ruin miiUKVETA â AW&WFfo’ Covcursu și serbarh popotywiâ de tra- gere la semnă. 1 ? *h • , • r • I¹ ' . !jl [I 1, ,1^ domait negu^ton, meseriași. fn> du:^i^ cari voru ,ve, su iâ pa^ ia e» .cuîȘu sc vqtu foserie pînă Sămlj:.lă ta ori ce sâră djț Ia G—9 ore, ia Comljflfi₍ ialf- termenii următori: a >1 x o. r calulă,. SocjstățeL H ■ > 1/ f xmin Măria Tea. 1 td eB k! 0 Ddmpc.l este sântă dorința Wtyă viă De fapte mari, virtașe penfru acestă poporă Ce a suferită atâta! d^f4 cane refoviă Condus sub sceptrul Vostru, spre mândru viitori prețuită. Mostenâmă naturalrolnte acâstă ură; Cu tdte aste, în acea di mai îndrăsndță, cu tezasemă a me strecura plnă la banca lău- tariloră, căjidă uă fotă, Claudiâ (acea-a ca- rei-a ’i ducă de optu aȘ îndemnă de a continua astă-felă durioțe^ slrămoș-J me!. „Pe unde Mă^ia-Vfislră trece, P^a MV țăte Ddmne, templele căzute tn ruină se acea a ce resimțeamu pentru dânsulu se pu- tea numi amorfi, dar nici uă-dată siprtimâijtă maî sântă nu făcuse se bată âniipa mea jună și emoționată. Eramă pă.trnnsă de admirare pehtru acelfi devotamentu care’mî descoperise «alârea mea, cad nu me mai lasamu a fl insultată. ... Și mai Ia urmă, nu era fire dc ajunsă ca elfi se fi voită se mâ alâgă?... Elă repjecă ârășî, și nu’lu mai revoluta. In timpulă ceTWă trei Juni cari urmară pleca- rea lui elfi îmi scrise trei scrisori. Nu pu- tuiu seri respundă de cătă dc done ori, și trebui se fură bană cu bană de la mama pentru a plăti posta ; apoi Într’uă ^i întelniiu ’pc tata Mathurin, care’mî dise că scie că fiulu seu Imi promisese că me va lua pen- tau a’și bate joci! de mine, și că nu maț trebuia se s^, 'jxMlru că maf bne-Ju va, ucide df «ftttj seri d6 voie, . . . și de atunci niowjM «w alătif dc gțșboicu d’a o acțțșa. — Gb vorcsci se sppiu lyi o@li^ ftțșjă doborită. — Miro! dise ea cu amărielune me temu de locă deîmpvJărjle luî. ■Bțeîegșj — Dar totă ic jubesca îm f 6! BU Etă me Oitu-aî¹ Rentt, acostă povestire?. . . Tre- gurulfi meu arniefi î El$ me făcu se jdîfi. buo se' m& oprescă; nu mai veniri . juraiu, și plecă ferică,, lăsjtafljhme și p»; mine fdrte fericită șj ?pajcu șâmă măR-. țră. La coșgcdiulu lui urmăj^rp, supl^jdoui |ni. reveni erăși. T^ur^u., se nu, m? fi șJtatiL Dc aslă-d^tă. abia y.u pujNți^ vcdșa: șlă venise cu friguri; f^ fdrte țpmftă d’a sci că totu șăpd^fș. Ja ,mu^ Șlă Imî spuse ârăs că mș de vastă. Ochii, iwi suntfi înecați In lacrămî. Dinamica ? 'T ’ ™ ' ' Sciă că de’lfî iubcamu 7 Nu scii! .dacii |»slu. {Va urma). Ma ^o tfchard www.dacoromanica.ro 661 ¹ ‘ '£k“ nUHANULU 3 ADiibofU 1888 Concurcnții cari VW» îtitmnl puncte hal multe vor» prjini premi» de la Societate. tJ. Duminică stera la 8 ore serată musl- oah- șl împărțirea premiilor» la concurințî. In grădină nu intră decât» Invitații și pre- miațțțlî, aje câtor» nume se vor» afișla la — Mițjlocu de înavuțire (1?!?).— Trei indi- vizi de origină țigani din comuna Măgureni, de de d. d. peste Mildov». a» propus» unui câpitanO guardișlî civici din orașul» nostru, anume 1 lie Dinfitriu, și unui suptQ-locoienent» Alecu Pavel, de al îmbogăți grin crcș- mai inferiori tn cunoscințe de căt» cei din claia IlI-a, și afară de Scdlă principale de băeți din Galben», care s*a aflat» închisă în filele de 23 și 24 luni», când» se făcea intrare. ■' ¹ 8 1- pb ih A sosit» în Capitală d^uT£. disșhini pentru a stabili ua» co- de diferite specie de manv- faeture direct» Italia.— Precumu: principalele producte ale la brice! re- numite a d-lul Sabiati din Vene- zia, adieft tot», telul» de cristaluri suflate, vase de formele cele mal încântătdre, tot» felu de obiecte de menagi», lampe, perle etc. Mosaice italiane, cunoscute în lumea între- gii de cele mal frumdse. Este de- stul» a spune c’aceste producte suntii din fabrica d-lul Săbiuțe, nume deja European», pentru a ’ndemna pe ort cine are simțimântul» frumo- sului a merge s’arunce cel» pucin» terea în dublu a monedil ce le ar» da; — astA-fehL pente^ 300 galben; se le înapoieze ,-600 pentru 500—1000 gălbenî, și așa mai d^parjte-⁻ Bravji gardiști Ie a» promis» asociațiunca cu eî, ponku a putea descoperi pe acești falsificatori de mșppde și a’i da pe mâna justiției.—> Mercur!, fiind» termenul» fixat» a începe operațiunea, intrunindu-se fal- sificatorii în domiciliul» d-lui Ilie Dumitru, numitul» pe de uă parte ia» poftit» a aș- tepta 10 minute ca se le aducă 300 gal- beni, tr» pe dc alia a» pus» supt» prlvi- gherc secretă prin gardiști civici în care timp» a» denuncial» îndată cașul» d-lui Romul Se- riban, procuror» de secțiune, ce a venit» împreună la facia locului, și spre a nu fl, cunoscut» a intrat» ca asociat» Ia acâslă operație, depuind» chiaru un» jurămCnt» prin Strângere de mână pretins» de falșiflcatori că nu va descoperi nimănui secretul»: — In Urmă prin mesurile luate de d. căpitan» Ilie esamenele. Consiliul» decide a se instrucțiunii i6 aci» de ao»stă relațiuneț și comunica și d-luî Ministru al» publice. D. Petrescu țlice câ asupht peffțiunîi mă- celarilor» prin care cer» a li se ierta do- b»nda banilor» ce sunt» condamnați prin sen- tințe judecătoresc! a plăti¹ comupeț, ca chiria pentru prăvăliele ce au țhutu de-Ja densa consiliul», în ședința de la 28 luniu, a chip- zuito a consulta po dohî avocați. D. Petrescu însă ou află de nevoiă a se face acesta, căci cașul» este atăt» de simplu, tn căt» se pdte resblva de consili» și fără ajutorul» opiniunii avo;aților». Este vorba de un» daru ce mă- celarii cerii se li se facă, de un» daru de bani ce după decisiunea instanțelor» judiciare comuna este în dreptu a primi deja dinșii; și consiliul», care nu pdte primi uă dona- opri în genere îmmormântărlle de la fote bisericete din capital? D. primar» arOlâ că, mai 'nainte de a su- pune consiliului acostă reclamațiune, a ce- rut» d-lui medic»-șefu și d-lui architect» al» orașului se ’și dea opiniunea asupră’i., si că cel» d’ănfoi» este de părere a nu se mai permite îmmoi montările acolo; Crfi celu dai» douilea, a se maî tolera îmmorntenlărHe pen- tru un» termin» în cimiliriul» Zisei biserice. Se citesce amândou» aceste păreri scrise pe! adresa d-lui ministru rhentlonată mai sus». Consiliul», unindu-se cu opiniunea d-lui medicO-șef», manține mesura luată pentru o- prirea îmmormântărllor la biserica Icdnei. Se supune consiliului ccierca d-lui Ale- xandru Kolle de a i se da autorisațiune se prefacă grilagiul» de lemn» de la muirea de zid» a casei sâle din Măntulcsei. Se citesce. și relațiunea dală de ductor» respectiv» asupra acestei împrej- suburbea d. con- ccrcri, și uâ «privire în magâsinulu ce se va deschide Sdmbătă viitâre 3 curenlu, ftiniiiriu încunjurându-se casa cu gardiști, țiu ne atăt.» cea-a Dc decât» cu încuviințarea guvernului, cu mai pucin» nu pdte face un» dar» din ce este al» comunei. acea d. Petrescu este de părere eă ș’a aprefui apoi la dreptă loră va- Idre aceste producte ale surorei nos- W mat mari Itilia. M gasinulft este strada German^, de oșfelul ii CONCORDIA. — Mafți |a 23 luliu ș’a petrecut» uă mică sj₅nă»pe unu vapor» în portul» noslru. Aflămu că uă eVreipă din Tulcea, voind» s’ap prins» acești indivizi șt s’au dat» în păza poliției, urmărindu-se instrucțiunea pro- cesului. uă procedare lăudabilă prin care se ’ptdbtyă devotamentul» gardei civice din Ga- M(i, pentru ordina socială’. D. căpitan Ilie Dimitriu și camarazi! sei merită credem» re- cunoscința concetățenilor» se! și mu’țămirea guvernului pentru ac6stă faptă. (Anunciătorulii de Galați). nii se polc încuviința cererea măcelarilor», și că aceștia treÎMiie a fi urmăriți la plata banilor» conform» decisiuni! Curții apelative. Consiliul» adoptă opiniunea d-lui Petrcsm. Se cere încuviințarea consiliului jjenUu prin care Zice că zidul» este solid», insa după planul» de aliniere este supus» la' re- tragere. Consiliulu, în majoritate, chibzuiește ca d. primar» însoeit» de d. Anton StoianovicI, unul» din consiliari, se mSrgă în facia lo- cului, și dc voru găsi că zidul» în cesliune este solid», sO dea autorisațiune pentru pre- facerea grilagiului de pc dansul». Se supune consiliului reclamațiunea d-lui chielluirea unei sume de lei 123 bani 95 tarabei Vanig cumii că se vede oprit» de costul» înființării unei private din nuou de seăndurc provjsorie la localul» scdlei primare publice de băeți din cotarea nhgră, după ce- ‘a face uă mârșavă speculațiune cu 2 fete ’ Rămâne de aicea, de ale vinde Ia Turci, a fost» surprinsă de poliția locale, care ăfl îm- pedicatfi îndată barbară transacțiune; însă . pînă la cercetarea și constatarea faptului, e- vreira a fost» eliberată pe garanția jidovu- lui Țal Caufștaiu, cărui^ ^sc Zice ca ar» fi cinci fire otomane^ Nupiluju pentru a sc putea folosi șj tot»-uă-dată a nu fi res- . puu^toF» prin garanția dată, pe do uă pprte a sfătuit» pe jidancă de s’a tintarcafo în tr’unu vapoiu austriac» ce era. gata de ple-, cat» la Coosfantinopolu, dr» pe de alta a tar știînțat» pe un» comisar» alu poliției, că prevenita pentru care este garant», sa Îm- barcat» se fyga adăogând» ca poliția se mer- gă a $ lua de pe vapor», oe maî putendu । remâupa elu respuDZ&oru (! ?) Gomisarulfi sa transportat» îndată pe vas» i ceicetâodtl pfin fote miZfocefa a o putea lua, daru jidauca . cc avea și unfi soțul» în brațe pe care ’lu stingea mere» ca se țipei pgitru I dg urmărire și a ou fi trădată, a a striga cumplit» invocând» adju- lorulfl căpitanului de vapor», care i la re- îlisaf»; ta urmă s*a adresat» către pașa de Tulcea, ce se gasea întruă cabină pe acelaș» vite», împreuna cu șanțul» otoman» de ai- ®d® asemenea u’a» voit» a consjițți de a o. proteja, (pâțe direct»), es- pnmâodu-se eă autoritatea locale va fi a- vâpd» resdnele și motivele ei bine cuvîolale. Opunerea și disperațiunea jidaucii producând» nu pucinu sgomot», a atras» mulțime de ■țmei dta care parte eta dispusă a’i da tton- cursfl dc a putea scăpa de urmărirea poli- ției. în acest» moment» d. prefect» local», acompaniat» de d. co|onel» Lupașcu, găsin- dn-e» pe bordul» vaporului Brăila - Galați, i s'a» relatata cașul», și mergând» la loculu tumultului prin autoritatea personale a fă- cut» a se. respecta Indata disposițiupea ad- mtaîstratrvă, și S’a putut» lua pe acea pre- vepUă, spre a se pedepsi conform» legilor». PARTEA COMUNALE rcrCa d-lui institutor» superior» visulu ce S’a făcut» prinlrunulfl gații technici ai comunei. Consiliul» aprobă. Se supune consiliului epistola și după de- d.în impie- ns r d-lui Dimi- CONSILIULU COMUNALE DIN BUCURESCI. D. ȘEDINȚA XLVI Maftâ la 16 luliu» 1868. Presenți: Costache Panaiotu. primarul». — Grig. Serrurie, copsiliaru-ajutoru. - G. Petrescu, idem. — Buescu, idem. — Ant. Btoianovici, consiliat». — Eugeni» Carada, idem — Barba Protopopescu, idem — Dumitru Culoglu, idem. Absenți: D. Corneli» Lapati, consiliaruvajdloru congediu. — V. Hernia, idem^, cu motiv», N. Pancu, idem. — Theodor» Mebedințenu, idem. f- I Martin ovicL idem — Doctorul» latropolu, idem. in trie Cantacuzino, întreprinzătorul» canalisării și pavării cu petre regulate a căii Mbgoșâici. prin care arată că, fiind» câ radierul» cana- lului îl» face cu cărămidă plătită de d-sca locul» bolovanilor» de petră ce trebuia a i se da de comună din pavaghil» celu vechi», d-sea cere ca compensare căte 500 ocale țtetră mănunlă penlru fiă care metru curent» în locu de aaî bolovani mari. D. Buescu este de opiniune ea aceeași greutate ee se dă d-lui Cantacuzino lo bolo- vani după contract», se i se de în petră menunlă $in cea remasă de la pavageie re- parate Consiliul» adoptă acestă opiniutw. Se pune în discuțiune reclamațiunea fabri- canților» dc pane primită în copie pe Ungă epistola d-lui staroste al» corporațiunil, re- clamațiune prin care acești fabricanți b,- făcu ca guvernul» noslru se fie bine represintat» prin persbna d-sdle. .- împlini bine acestu post», DD. Culeglu și Stojanovjci susțin» reco- mandațiuBea. cjicândG că cunoseu și d-lor» pe d. Michăiescu. .Consiliul» numesce pe d. loan Michăiescu îo arătatul» post». Di Petrescu, după însărcinarea ce a avut» presentă și citesce raportul» d-s61e asupra relațiu.nilor» primite la primăria d’in partea delegaților» ce a» asistat» la esamenele bieți- lor» și fetelor» din stolele primare în luni» trecut», raporlu din care se vede că We cele-l-alte scole s’a găsit» bine prin resuî- tatele ce au produs» în anjjl» deja terminat», 'afară de clasa ÎV-a a scblei de băețî din colorea Negră, ai carii școlari sl’ah găsit» Mcol» de îndestulare publică, consiliulu le manține. D. Culoglu propune ca consiliul» se re- viă asupra decisiuniî ce a luat» de a nu se mai permite împrejmuiri de Scânduri în o- colele 1 își 2-lea ale orașului; propune a- c^sta numai în privința locurilor» virane. D. Culoglu Zice că e mai bine a se îngădui se Ca împrejmuite aceste locuri cu scândure, dccăt» se remăie deschise, șj astfl-fel» se serve de deposite dc necurățiî. D. Carada admite propunerea,- însă cu con- dițiunea ca împrejmuirile de scândure sc fiă toteraU provisori»ni—-, pentru unu an» D. Culoglu nu admite termihuju de un» anu, c^a ar fl cu neputință proprietarilor» locurilor» virane se derîmc împrejmuirile de scândure spre a le face de zidu sa» a cons- trui case or» prăvăli! hi faciă întrun» așa Se pune în vederea consiliului epistola d-lui Șcarlat Rosetli, prin care Zjto că, fiind că i se refusă autorisațîunea de a face de scândura împrejmuirea caselor» d-sâle din strada Academiei închiriată comunei pentru scbla de fete din cotarea roșia, cede c,urlea din dosul» fiselor» case spre a servi chiar» d’acum» elevelor» în, timpul» rpcraațjunii. Consiliul» în majoritate, decide a se per- mite d-lui Roselli se construie de scândura împrejmuirea curții menționatei case; tusa provisori» pentru timpul» numai căt» va c- sisla schdla de fete publică In acea casă. DD. Carada și Protopopescu votedă contra. Se supune consiliului proiectele do alinie- re făcute dc corpul» technicfi al» comunei pentru stradele Concordia, Discordia, Hero- diada, Eifaretu șî stradela Brebeneilor» din colorea albastră. Consiliul» aprobă aceste proiecte. Supt»-semnala am tutore a locunosciința j>e toți domnii părinți, ca de Ia 1 Septem bre este decisă a înființa unu institut» pen- tru învățăturele primărie și secundarje după programa Ministeriuluî Instrucțiunii publice, ■pe lengă care se voru preda și lecționl de musica vocală si instrumentală. T6te limbele usilate maî mult», precumu francesa, ita- liana germana, etc. împreună și cu lucrul» femeiesc» de mână voru fi obiectul» princi- pal» in îngrijirea suptfi-semnatoi. Freci^u pe anu a unei eleve interne pentru tote o- hieclele va fi de 60 galbenî, ăru pentru cele e ter»’ 20 galbeni. In acest» institut» elevele potu se urmez# să» ca intșrnc se-» câ «terne. Mâncarea, în- grijirea șj uă disciplină nobilă, conform» splui feminin» vor» constitui -erășî un» altu obiect» principal» ai» tngrijirel mele Toțj dompiî părinți cari vor» bine-voi a-mi încredința educațiunea fiicelor» d-niei lorii Se voru adresa, la suptQ-semnata In strada Scau- nele No. 31, precum» și la d. loan Alessfu, calea Mogoșbiei, eru în strada Lipscani Ia d aii frați Alcssiu. Se supune proiectul» alinierii stradei Săl- de scurt» termin». Consiliul» adoptă opiniunea d-lui Carada. D. Culoglu votezi contra. Se supbne consiliului reclamațiunea ma cleloru. Se aprobă și acestu proiect». Se supune somațiunea d-luî cap» alu por- tăreilor» ca, in termin» de 24 ore primăria se respunjă asupra celor» ce propune d-na Elisa Filipescu prin epistola adresată cătră 0 ta. SUQLA MILITAR/A resultatelc el ’iî acestei TAsîituțîunl privată, care? pe.lîngă'^Ufcc.wUlu cesiaVutG la concurau iu do. intrare - din -luna Iunie în Sc61a Militar», se bucură singură pînă- scumS de ondrea de a fi pregătea .pe țțî -întAiî. Băcalo^ reați din Iași, p fiice a spera că - . / ’ ■ - t - - » - ’ < n re—« l/,. suțține reputațiunea Institutuiu. Di-,⁸ PUv “n «nuKl M.vtaii îQnriii liunea uu ‘-rujă nicî bhf Mu de începe IșijlyW ifto” lușcnct rile se pptu fece jrhiaru de acum. Ciasifib.iținncA'"Anului 1|867 DC. ₑ,ᵢₜu de^nb-pfesă! Elevii ce-nu Uruv rsitatd, BcAîa ₜ ₙᵣ sacrificii! țeatru a sc âsigifre^t în- a Capitalei do ună locă ee are tn Strada mltnită Dosnică- prin deci- si,yu?a ta a luată de a vinde acea Strada, și în urma maî muilorȘ re- ‘.liritiări ned©Mndindi1 dreptatea, am ifttentitu ptaeesu 4a Tribunal’! spre W& VIENEX 11 Âugustii ăî1 Ml» •L ih. > avMM.n a’mî uă căpăta pe calea judiciare. 67 — 68; Acdsta spre cunoscința acțtoră ce li ce nu bei •voră (jresenis la Primărie la 3 vori fi .pj-iimită-o, potă s’e «clame, eprentă, pentru licitația yîiujăriî men la Institut!!. Director Administrator, ționateî Strade. ^3631'80114^ I.MIMELIC. 1 rn Elena Rădulescu soci» rSposatn- A NUNGIU. Suh-semnstii, fiindă 4 * ^posqdțtă de pnorab, Primări? lus M. Rădulescu Pir n. 4>Ai 362.. BKAILA., GIUBOIU. 2g Maiu CCRÂBIB ți VAPORB. OA. IIC 25.0—,260 230t 245 175-200 140 150 140 — 170 100—130 râmi n-jj- 218 — 210 129 — n)io Oorăluî sosite încărcisite „ deșerte.,, pornite încărcate „ deșerte.. Vapițro sositei»......... „ pornite............... Șlepuri pornite și în- căroate In Sulfna....... ob frtoh ' i»E ' ’ ' >T 1 17 12 12 13 4 6 ANUNCIU. Unu jurje vqcșțe a’ se angaja t;»,"“îngrijitori! 1» Uă moșie, ca giaiAuticu la uă Oaeă dc Com rciu ctc. Amatorii d’uă ase minea persSnă bine-voiescă a se. prfesenta Ia aefiită AdministrațîUnc. No. 3,60- -și ? 2—*■ BE VINpARE Casele mele din Strada Mircea-Vodă, No. 31 su- burbia Olteni. Doritorii se se a- dreseze la contoarulfi AnghelQ Ne- deleov din Hanu cu Teî. Î6n Răronicisiîu. No; 343. 10-3.)' Anu 1868 tasesElEX' Tecuci, grade 25, vîntă pucin, cerulă' variabilii. UriJicenI, nouru, vîutu tare E Mihăilenî, pucinu nouru și vîntu. Piatra plus 23 gr. senin, cald. Romană, senin plus 26. Nămțu, senin, pucin vîntu cu răcdlă. Folticenî, 28 gr. plus senin. T. Frumosu, plus. 28 gr. Botoșani, 23 gr. p’us înourată. Vaslui, senin, caldu, pucin vîntă. Huși, îuouratu, vîntă 17igr. Leova, senin, vîntu tar®. Fălcifi, 26 plus senin, vîntfi- Cahulu, nouru, vîntu tare OE ARENDATU,. Moșia Buznea s<& SOCETU pRECIANULUI, pe malulfi lalomfyiî din susfl de Co- jfesca Cornesci, pt șOsfua cea nouă apro Tîrgevisco, dțuo poștî din Bu- cureseî. Doritorii me vorii adresa la sub-scrieuia po podulu Mogoșdei, vis gț-via de Piața Sărindaru. Ștefan Dimitrie Grecianu. ntorii se se dreseze Ta Colonelă C. Vispescu, Suburbia Negostori, Strada Negustorii No. 3. No 352. 6—- 2Ș. No. 361. 3—2q , nul ni «tHO^onui (Gi^fiîierr , onEilOi 'bmii'rt Imii $b Sg •uboiq yte'Mi'4 snuqa b nkiî‘! VIN NEGRU VECIIIU. este de vânzare Ia d. Stoica Du^ulescu vis-a-vis de Otelulu Simion la POrta Hanului Zamfir No. 3 se vinde cu ocaua și en gros cu preiau moderații. PĂDURE de tăiata UN CEASU de C ’v pitală pe moșia Buciumenil, plasa Zna- govulul 900 pogdne lemne de stînjeni. Doritorii se potu adresa în Bucuresci la D-nu C. I ARION proprietarul^ eL ASTA-QI MI DESCHIS DEPOSHl’ «ENEHAL DE OGLINp! t6te mărimele din fabrica moștenitoriloru Comitelui Cărei Kinsky ia Biirgstcin în Boiimia. Bucuresci, 20 luniu 1868. ADOLF KARPELES Comisionar CALEA MOGOȘOEÎ No. 10, VIS-A-VIS DE PREFECTURA POLIȚIEI. Comande pțntju Geamuri de Crisfalu de ₒrhee mărime pentru galaiitare șt pentru ferestre* precum și pentru oglindi de ori-ce mărime după dorința se efectueze cu prompteță.— Embalagiă de oglindi destinați pentru afară v» fi solidă. | No. 298. 3 —îț. CALITATE PRIMA, PREȚURI MODERATE. FIA ■pi .'HimiMÎ • o „K¹ 1 ' ' I ' .ursH vuif! J CH.’CUMiV’î hj/ STRADA COLȚEI, No. 42; VIS-A-VIS DE BISERICA ENE .^3 Hi ■ - dl -.0 ■ w ; i w Ol- -T'" ' ■• ^l⁴*! PRIIMESCE TOTU FELULU OE LUCRĂRI, PRECUM: de diferite felsari. Casele după calea Mogoșdei, ' subil No. 50, vis-a-vis de Pa- sagiu, în care se află Otelulfi Lazăru, și care se câmpunu de 22 odăi sustT 2 prăvălii în fața Stradei cu 4 odăi, 1 bucătărie, cu doue cămări, 1 pivniță, 2 beciuri, podu peste tdtă casa, grădină și cu basin de apă în mijlociilu curții, avendă aseme- nea atâtu odăile de susu câtft și cele josti cumă și bucătăriile, machină pentru scdterea apei, se dau cu chiriă de la Sf. Di- mitrie voitoru. Amatorii se pottt adresa în ori-ce Vreme spre a le< vedea și a se înțelege cu sub- semnata care loduește în aceste CAȘE. TEODORA M. MASTICHl. a FISE DTARF ’ BAPTISM,VISITEȚAINONIE ? ⁷ a ii i-. b-iil) iii i niMjrrni MASS» Sf WK’I > ■lifplt’ ’ tun i . ■ ■ETICHETE, EMTOR!: CONTRACTE. POHTE. CIRWLWI SI FUUSI „ .. „ INDIFERITE MĂRIMI £ ORI ALTO BJLK^ , jfiiUIaiili f T BtijllV ■ 1<, I ‘Vi TT DOMNULUI ENACHE PERSESCU Sub-semna|n recomandă înaltei Mobiliml și Onor. Publica,că le-an sosit al 4 le transport din acest Cașcavalfl de Varâ, în bucăți mici cu marca E. P. care e mal superior de cit pînă adumu. ingurii fiindu careva disliuige aeest Cașcavalu intre tote cele l-alte ale Țerei prin calitatea Ini cea superidră io câtil a nu mai lașa nimicii de dorM{^ Coșulețc de Brâncă și Păstrăvi afumați— Singurulă Depou in Capitală numai la Magasinuîu et IONESCU, Strada Germană. 2 Ț De .iijare se și la N IQANID et C-ie Strada Lipscani la Elefant0, D. STAICOVITS ^iapi litrului, I. et C. GEORGESCU Hanu Șerban-Vodă Nr. 21 și .22 , la BUCUR CACIULESCU Calea Mogoșdei vis-ă-vis de Palatîilâ Prînțulu iS^rbelwT Ui Ai* Le Magasin au Gbarmand est transferi Maison P. D1MEȚRIU ă c0t6 de la Pr^fecture de Politie I —A ȚipY*¹¹⁸ Ct Roselți- Șlrada Coljei NQț www.dacoromanica.ro