ANULU ALU DOUE-SPRE-DECILE ADMINISTRAȚIUNEA PASAGlULl) fftlMANU No. L- REDACTIUNEA STRADA QQLTlA No. 42. VINERI, 2 AUGUSTU 1868. VOIE» CE țl VEIȚPUT^A -sm uiJi 4 fa.iiKW re ARC —• CâHTALK rs s£ex lcn ! „ rK TU; lunI „ Fk TIA LUNA, „ lkT n 48 24 12 6 DISTRICTE lbT n. 58 29 15 6 onu esbmflabU 24 bani PUNTRO FA111S PE TB1MESTBO FB. 20 FBNTaU ACBTBIA. . • SoB.10 ROMANULU LUMmf ZA-TS ȘT VEI FI VAL. AUBT^ ................ — - - □ Articleletr&mîse și nepublicate se voră arde. — Redactoru respunțletoră Kugenlu Carftda * rimau ABONAMiNTS, AN JNțIUal țl 9KCL1MK A ea ADBK6A ÎN BCCUBSSCr, LA ADMTNieTBATICNEA «lABTUet IN plaTRWTA LA COaESrONDINȚIÎ MaRIULUÎ Șl FBIN FOSTA. - LA TABIB LA t>. DARnAS-KALtROBAIN RUE DR t ANCIENNE COMEDIE NO. 5. A N UN țlpBILE LINIA DE 80 LITEBE 40 BANI INSERTIUNI ȘI RECLAME, LINIA . . 2 LEI NOC SERVITI U TELEGRAFICU AIaII HOM4M LII. PARIS, 12 Augustfi. Imperatulu va trece în revistă Guarda naționale dc Paris, Vineri SCO Sâmbăta. EMS, 12 Augustfi. Astă-^i a fostu uă întrevedere între regele Prusiei și ’mpeiatulfi Rusiei la Schwalbach. BERLIN, 12 Augustfi. „Corespondința Pro- vinciale“ aprobă fârle discursulu d-lui de Beust rostitfi cu ocasiunea banchetului din urmă alfi dătătoriloru de semnă, acestu dis- cursfi va a,vea unfi resunetO In Prusia. PARIS, 10 Auguslfi. Cu ocasiunea dislri- nenorocire carii credă că zidulă cu care voră îngrădi scdlă și ve- ghiarea d’aprdpe și necurmată â e- leviloră va fi apărătorulu acestora contra infecțiuniloră. Amă teistă din nenorocire, căci stăruimă a crede că sistema zidurilorfi ș’a necontenitei veghiărî este ună mare reă. Edu cațiunea cea bună, acea-a care face din’copil bărbați liberi, nu se face prin gendarml, ci prin libertate, prin deprinderea ce ea scie a da omu- buirii premieloru la Sprbona, suplii preșe- lui de copilă âncă, d’a iubi liber- dioța principelui imperiale ș’a ministrului Cul- teloră s’a făcutii demunstrărl ostile guvernu- lui din partea studințilorO. Chiară la numele Imperalorelui s’au aușiiă marî fiuerărî. Fii lui Eugenii Pelletan și Cavaignac laureațî fură aplaudați cu mare viiuciune. Fiulu lui Cavaignac a dechiaratu In ședință că re- isa d’a primi preciulă din mânele minis- Irulul. In facia Sorboneî s’afi făcutii mal multe arestări. Poporulă era fârle iritatii. i'I ’ ; M I;; ----------;--,----- I ■ Ja (Semnțiwu privatu alu MONITORULUI) COPENHAGA, ti Auguslu. — Familia râ- gâie va merge în curându la Pelresburgu. Bucuresci Augustul , Astă-^i (1 Augustă) iițăna-sea Domnulă Romăniloră, însoții de dd. Miniștrii, afară de celă din întru care obau ș’a dusfi la Pitești și la Slatina, a pusă petra fundamentale a scolel de Agri- cultură, ce se înființez;! pe moșia (Ferăstrău, în partea stângă a șio- șelel Mogoșdia. Suntemfl deprinși acumfi a vede pe celfi care, născută la sorgintea marelui fluviti romănfi se pdte numi fiulu Dunaru, pe celfi care a fun- dată uă dinastiă la gurile acestui fluviu imperatfi, puindfi pe tdtă (jliua petra fundamentale a edificiilorfi în idevără naționale și nimeni acumu au se mal pdte îndoui, că celfi care născută la sorgintea Dunării, deveni Oomnitorele guriloră iei, și pune petra fundamentale a edificiiloră na- ționale, este de sicurfi menita a le tatea,, d’a sci s’o pratice ș’a se de- prinde d’a fi reșpun^etorifi de fap- tele sdie, și pentru acâsta educațîu- nea cea bună nu¹ mal îngrădesce copil cu ziduri, hfi-I mii păzesce cu profesori gendarmî, ci, lăsându-i liberi și respun^etorl, pună viciulă și chiară tentațiunele sele în nepu- tință d’a ajunge pînă la dânșii Dom- nulă ministru dară era datoră nu numai se n’aducă scdlă de agricul- tură la bariera capitalei, dară âncă s’o pue mai departe chiară de cătfi Panteleimonulfi, iș’ada apoi profeâbri- lorfi mi^loce de transportă și despă- gubire de timpulă ce-lfi perdfi. A- semene cheltueli, ministrulfi scie, trebue Șe Șcie că suntă folositdre, producătdre, și din contra econo- miele în acestă privință suntfi vă- tămătdre. Acestă datoriă este cu atâtfi mai mare acumfi, cu câtă mi- nistrulft scie că mai ’nainted’ase sfîrși zidirea începută a<^t se va deschide calea ferată de la Bucuresci la Giur- giu. Așa dară nu la grădina Chi- seleff. la bariera unei capitale, ci la Comand spre esemplu, trebuia se se pue scdlă și internatulă pentru agricultură. La uă poște, și chiară la două poște de Bucuresci trebue se se ziddscă tdte internatele pentru băiațl și pentru fete. La uă postă și două de Iași trebue se se pue internatulă seminariștiloră Cu ca- lea ferată distanțiele suntfi suprimate și încorona. pentru profesori și credemă căd’a- Cu cătă bucuriă însă salutarăm pu- cumă nainte în România, viciulă, nerea petrei fundamentale a scdle! de și numai viciulă va remânea pe Agricultură, cu atăta/întristare veiju- josă. Mulțâmindu dară âncă uădată rămă că d. ministru competinte a alesă pentru acesta scdlă bariera Capitalei. Scimă că s’a ^isă că le vină greă profesoriloră a merge pînă la Panteleimonă; darfi seim fi că era în interesulă publică ca pro- fesoriise ndure acestăgreutate mai bine de cătă a apropia scola de feluritele infecțiuni ale unei Capitale. Scimă că suntfi profesori carii ^icu și, din celui care a stăruitfi a se face uă zidire proprie pentru scdlă de agricultură, ne facem datoria d’a protesta din nuoă contra locului alesă care este reă, fdrte reă, din mai multe punturl de vedere, și care nă aretă că deși re- gimele celfi vechiă s’a schimbată, totuși deprinderile aceloră regime se perdu mai cu anevoie. Intre a- ceste deprinderi, pentru ce dre se ultămh ș’acea-a da nu ne ’ngriji ca materialulă zidiriloră celoră noul se nu mal fiă refi’c’acelu-a alfi zidi- rilor fl din anii de decadință? Astfl- felfl darfl. cu părere de refl v&ju- rămfl că cărămida cu care s’a ’nce- putfl temelia acestul edificifl este rea ca și loculfl care s’a alesfl pentru fondarea scălel. Se speiămfl celfl pușinfl că d. ministru alfl instruc- țiunii publice nu va imita, pe colegulu sefl de la lucrării® publice, încependfl zidiri pentru internate, și că nu- lii va imita nici în alegerea lo- cului nici în alegerea cărămideî In momentul căndă sfîrșîsemă d’a scrie cele de mal susii, ni se comunică cuvintele adresate M Sâle de către d. ministru alti agricultu- reî și lucrăriloru publice. Publicămti mal la vale cită viă plăcere a- ceste cuvinte, inspirate d’acele sim- ți mente ce facti se bată ănima ori cărui Roinăuti adevărată. Am pus supt' ochii cititorilor nostrii într un N. treqdt, câteva din discursuri- le rostite la ună banchetă ală dătători- loră la semnă întruniți la Wiena, în cari bravadele cele mal nejusti- fîcate și nepotrivite eraă aruncate mal cu sâmă la adresa Prussieî și tindeaă la uă nouă a^ițare a spiri- teloră în Germania. Ministrul Giskia cântă și elă îa coră și pe acelu-ași tonă cu cei mai desfidătorî dintre pușcași. Acestă tonă, cu totulă ma- ghiară, ce resuna și ’n Wiena pen- tru marea satisfacere a Maghiarilor^, nu putea lipsi d’a provoca protestări severe din partea Prussiei ș’a altoră părți ale Germaniei. Ministeriulă Austriei v&ju atunci ce efecte de- sastrdse putea avea resunetulti aces- tui tonă de bravadă; intșligintele primă-ministru, d. de Beust, se ve^u nevoită a da uă reparațiune sus- ceptibilitățiloră jicnite prin desfiderea ce se arunca din Wiena ^i d’acea-a la serbarea din urmă a dătătoriloră la semnti, rosti unti cuvântă prin care, aruncăndă apă rece pe entu- siasmulă provocată ia. dătători de discursulă d-lul ministru Giskra a- retă că guvernulă austriacă declină ori-ce responsabilitate cu cele ce s’aă ^isă pînă atunci și că Austria nu s’amestecă în afacerile germane ci lucreză numai pentru sine, Cumti remăne dară cu cuvântulă d-lui Giskra? Este îii adevăru straniu ca ună ministru se atingă nesce cestiunl cari potfi compromite pacea Statului, făr a se fi înțeleșii celfi mal putinii cu colegii sei Ce sgomotfi ar mal fi făcutfi (jiariulă Ț^rra și companie căndfi unulfi din miniștrii nostrii ar fi fostfi silită a face îo publicfi uă asemene reparare, după nisce cuvinte compromițetdre ale u- nul alții membru alfi guvernului! Ce ar mal fi strigată josorire și de- gradare naționale! Cu tdte astea în Europa cuvintele d-lul de Beust nu suntfi privite astfi-felfi, și dcă ce -< mortale afi fostfi profanate de ajba- nesil musulmani, fdrte cunoscuțl pen- tru fanatismulă lorfi și sălbătăcia lorfi ne mblân^ită. Meridițil se pre- gătescă la uă resbunare sângerântă Aceste conflicte potfi da semnalul fi unei mișcări musulmane asemene cu acele cari afi însângerată țer- muri Arabici ș’al Syriel. Se țelege că isbucnirea unoră asemene lupte pe țermuril Adriaticel lîngă provinciele austriaco nu potă fi ve- FOITA ROMANULUI ■ ¹ ' ’ —-——---- mșu, cuinii ION DE CHAZOL PARTEA A PATRA^ j XVIII,. - — il ■ ;< j-M Jur a e. Astfi-felu s.tamcăndfi dâșteptăndu-mâîntr’uă diminâță autjiifi d’uă dală unu sgomotfi in atRieamera mea,' 'apol pc Toby care se ’ncer- (Ca a stimpăra uă voce sonoră și veselă pe oare o recunoscui^ Îndată. Era Miro, sosindfi ca uă bombă, preoețjendu cu doue ^ile scri- îârea la, care me vestea de ’ntârccrea lui șî pe care mi-o adresase! la Paris. — Cumfi, tu escî! stiigaîfi, intră! Vărindu-me și vețjându că’i inlindeamu braciele, Miro se repă^i, Toby mai că fu eslurnaly de repeziciune. Poți se le gân- desc! la imbrăcișările acestui lealfi și bravă băială, care, neculezândă a se numi ami- meu , se numesce elă însu-și cânele 1) A vedă Itomănulu dela25—31 luniu, de la 4—13, de la 15—23, de la 26—3 J luliă și de la 1 Augustă, Zicea nișei. pentru a arela că Zice. A comandanle, elii c’uă voce pe pielea lui e a mea, comandanlele meii! care n’o putea li- Pre legea mea e prostii lucru, daru de acesta umilita sociu alu copilăriei mele pentru ca se mai am nevoie a’țî spune ve- selia adevărată ce reslmpțiia dalu vedea. Este intre noi pdte ce-va mai multii decatfi ami- cia. L’am veZutu . aruhcăndu-se înaintea lâ- plângii! Și’n adeveru lacrimi. — Aî sositii — D’uă oră că, ochii lui eraii plini de chiaru acumfi? suntfi aci... Am vețjutu nu- mai pe tatăl0 meu și 6că-me... Darii lasă- viluriioriî in amestecarea luptei pentru acoperi cu corpulu lui. Fanatismulfi lui tru mine s’apropie de eioismO. -7- Ecă-ne în line! ropețla elfi. Ecă culă!.,., și castelulOl.... și clopotnița!. a me |ien- par- ,. și ine se te privescO... Pare că Provansei m anima dumitale! me asccptaiî ■ — Nu. ₕ i. ₑ i .— Comandanlele Rene le-a lârcerea mea printruă scrisore. por^i sdrele Ecă-ne! Nu veslilu de ’n- Se vede că vaporca de scrisori s’a preumblata. — Darfi cumu sc face, și cp ml^mplare bună le aduce? — Am foștii Am foștii pusii plata, cea-a ce d-nâla. * Cunosci prea rănitiiș’asla s’a Complicații... pe cea d’ânlâic corabie care me vindecă, și âcă-me Ungă bine iubirea care mc lâgă d-ta!... Acumă nu mai plutoscil pe unii alta vasu decătu alfi dumitale! ... Uitate Ia acestea! Și’mi aretă gal6nele₍luî cu totulfi none de ânt6iQ maestru și mcdaliele lui înșirate pe pepiti. — Pre legea anca, sermanulii meu Mira, Zisoifi riZândfi, credo că nu vomii mai pluti, Ce spuiL.. E adoveratii darii cal se faci politică?... — Iți yoiii spune acâsta, Fespunseiii sfir- șindii d’a me ’mbrăca. Voi locui aci... — Se ’nțelege! am spusiî deja luî Toby serni pregătâscă vechia mea cameră. Esle de prisosii se’ți spunu dac’tmu vor- bită despre line. ,In timpulu dejunului elii ^ice asupră-le Le Journal des Ddbats: „Se dă dre care importanță dis- cursului rostitfi de d. de Beust la banchetulă de ’nchidere a serbăto- rîloră tirului germană Unfi mare numărfi de ^iarie comenteză acestfi discurșu, în care vre căte-va vo- iescfi a vedă unu felfi de protestare contra tutorii manifestărilorfi ce se făcuseră la bancheturile precedințl. D. de Beust a beutii în adevărfi „pentru pace, și ’mpăcare, aceste mari promotori al progresului, aces- te regule ș’acesti păsitori ai sântei libertăți, acești stîlpi ai ordinei.“ Elfi a adăugații că Austria nu se mes- tecă în afacerile germane și nu cu- ndsce politica dc pismă. Aedstă diu urmă declarațiune, dă-amu lua-o întrună sensfi a soluții, este de si- cură fdrte de lăudată. In adevăru nimică nu e mai primejdiosă ș’ade- sea mai funestă decătă uă politică care pune pasiunea îu loculă ra- ționamentului. " Fiindă că vorbimă de re se pe- trece afară din țeră, credemă că nu este de prisos a semnalaaci că slăbiciu- nea, demoralisarea și barbaria aginți- loră guvernului Turuescii. precumă au esasperată pe bravii Candioți, pre- cumă aă fostă causa turburăriloră săngerdsedin Liban, precum aă adus la desperare chiar uă parte din blăn- dulă și mult răbdătorul popor bulgar, nu ieă iară și mesure pentru a se preveni noue ș’ameniuțătdre turbu- rărl în Albania, lăsăndă cursă li- beră fanatismului musulmană. Eca ce găsimă în L’independance belge de la 9 Augustă în astă privință: „Unu inoidinte iscată în Albania de cătră fanatismulfi musulmană a- trâge atențiunea asupra acestui colțiă ală țermului Adriaticel. Principele Mirdițiloră, poporă creștină, care io- cuiesce unfi munte albaneză și care și-a păstrată uă stare de iudepen- dintă analoga ou acea a Monte ne- grului, a murită și remășițele lui mi-a spușO spedițiunea ta din urmă pc us- călii... și pre legeapnea, dacă nu escî âncă amiralii, causa este că Miro n’are dccreluliî io buzunarii... Atăța’țl' maî lipsescel Insă ora d’a pleca la M^niCre pregătiainu se iesu. — Mcrgemii me Întrebă elfi. — Nu, respunseiă, me ducii mea Senozan. Te iâu, dacă vraj. venise. Me la la — Af... reluă elfi scarpinlndu=și Pre legea mea, dacai te, voîu merge altă lila aZi de ocasiune Severol. — Cumii vrai. venalii? mălușia urechia. bine voi, comandan- dâtă, și voifi pro- pentru a ocoli pe la Plecarăm ti Împreună. TolS ilii locanta, și regăsiamii intr’lnsulu acea bună și sântă e- moțiune ă re’nldrccrel In țâra nascere! pe care- o resimpțisemfi. — Alunei ieșimii din serviciu? Îmi Ziae elO, revenindii la unii cuvenlfi i»e care lăsaseme se jâsă. — Te-ai supăra tare de acâsta? — Ba nu! respunse elu. — Al dre și tu proiecte politice? ’lfi 4ute fără îngrijire, “ piariulă nostru era deja făcută cândă primirămu de la domnulă primară ală Capitalei, unfi respunsfi Ia cele ^ise de noi în revista dâ ieri în privința stărel în care se află locuitorii din suburbia St. Constan- tiu și Li vedea Gospod, Aretândfi d-lul primară părerea ndstră de reă că spațiulti nu ne permite a pu- blica adl respunsulă d-sâle, pre- mitemti a'lfl publica mâne. V. .........k oh Ajatov . '■ >1* H 4 ■ tî I o . ui Cuvăută rostită de d. Ministru DonicI la ceremonia punerel ântâiel petre la temelia sedlel-ae Agricul,tură { Prea Incitate D^mne! 9 h Poporuld română după secii de suferință renasce suplii augusta dinastia a M. V. in- sliluțiunile sâle se reconstilue, fon tamenlele clădiriloru sale puse de augusta mână a M. V. vorii atesta generațiunllorfi viit6re epoca cicatrice a regnului M. V. Ospiciuri, scdle, drumuri “de UerB, poduri, instiluțiuni indus- triale tdte resâru pretulindene și atesta lu- mei, care no privesc, că a sosită diua in- vierei poporului românii, vânlalîi de domnulfi. Astă-dl M. V puneți secondare de agriculturi, sări de bucurie veZândfi anultî c«l(î bine tu- fon lamenlele sadei țâra întregi va tre- solicitudinea Dom- nitorului ei pentru resplndirea luminetoru și pentru desvoltarea acestei mari industrii acestui nesecatii isvorQ a lx>gățieî ș’a pros- perității ndstre. Se trăiți. M. VOstră î ) Citimfi în Monitor ele Francese de la 6 Augustă: Alteța Sea Ser. principele Carol I, prin- cipe Domnitorii? alfi principa telorii unite, vo- mdd se manifesteso in acela-șl timpu simpatia sea pentru progrosuld instrucțiune! poporare in Francia și se dea și unii semnti de satisfacerea ce-I dă primirea ce sc face — Ol da. famdse proiecte. Iți vqiâ Aice acâsta mâne comandanle. Elii plecă plinii de veselia, și dă auZilu dondănind fi unu cântecii lo limba provansală, parc’ar fi avuții nevoie d’a spune tare vese- lia pe care n’o putea convine. Sosiamil târziu la Morulâre. lâie dală dupâ logodna ndstră, Viergia Ingrijâlă. Imi fu lesne Era cea d’ân și gășiii pe d’a mă Staiza anunciăndd sosirea lui Miroj Cu tdte aste o ve^uiîi că ea făcu uă. silință pentru amfi ierta intârZiarea; însă tn ori care cârlă a- morosă este unii farmeefi atătu de dulce în câtfi mu mfi prea speilal fle supărarea iei. — Fricoso! fi Ziseiă- Am primita asârâ uă scrisore de la preoții carcmi spune eă mâne se va publica pentru ântdia dată căr sâtoria nâslră. Prcgălesee-le a^ți asculta o- sânda. Cu tâte aceste Ziua fu tristă, Genevieva era mai sufa jtă, și mi se părea că ir- gia este coprlnsă d’uă neliniște ^-aDie. Re^ veniiil mai curăudh decătu dc obicinuită îa Chazol. Inlrăndfi in camera mea Zâ^m I® Miro care ascepta. Elfi ședea cu¹ câtele pe mâsă și cu capulu răZimatu pe mâne. www.dacoromanica.ro M2ZI ROMANULU 2 AUGUSTO 1868 656 jumțneR-RamAne Jn-ficbleler^^ a remisă ministeriulul Instrucțiunii' publice, uă sumă de 1,000 franciⱼ₃ sprș a lua p^te la sup- scrierca deschisă în folosuiă biblioleceioră scbîarh. ‘Acâstă sumă Vâ servi‘pentru cum- pârarea a țjece loturi de cărți, can voră fi trămise la trei comune aretate de societa- tea biblioteceloră popor are alâ Șartei de că- tre societatea pentru desvoltarea instrucțiunii primare in Dordogue, și de către societatea fofonată la Hhvre pentru progresulu înveți- i 'UtuWi poporară - da bibîifetea societății dâ Ctn-si î pentri adulțî diâ rtlhotise (Rin- GeCfcusS), la bibliotec^e sciferi clin Dour- nazae (Wna-dâ-Susă), dir Râchicourt Ife'Ctia- l^li Mjufthe; did Hbrte țMârna-de-8uSă) din Estrasâl (Pirlneî OriiritaH) din Alotfna (Mame Maria Vbstră—cunoscc mai bine de cată ori-cinc, că agricultura este muma careHu- Iresce națiunile; că acolo und Infloresce ea, totulă Infloresce; că acolo unde suferă plu- găria totulă suferă. Pătrunși de acestă a- deveru, suveranii cărora posteritatea păslrâză și va păstra eternă recunoscință, aă ridicată agricultura la tnaliimea^e i se cuvine. Noi Românii, Măria Ta, agricultor^ prin tradi- țiumile~nbstre strămoșesc!; descendinți ai celui marc poporă agricolă și militară din Qechime ; strănepoți aî lui Eaton, . Colu- mela, Paladius, Varon și Cincinatus, vomă păstfa no! cei de astă-țjî^ și urmașii noștri, cea inaî profundă recunoscință pentru inal- tble simpatii ale Mărieî Vbstie către agri- cultura națională. 6a in linie cu cele mai Înaintate Staturi din Europa. Acâstă Înalta răsplătire, amu sim^ ’o top Măria Ta, căci ea a fostu una din cele mai deosebite justificațluni ale ruintcloifi nbstre. stă- et Loire) și la biblioteca poporară din 11 arondismentă din Paris¹. ’¹ Junii Români din ParisJ doritori (ta socia personale la generosa cugetare a ală s'a- gu- vernămânfcului loră, aă adresată totă cu a- celași scopă, ministrului productul!! unei co- lecte făcută intre dânșii Acestă dară ce se suiă la 250 fr. va fi dată bibliotecei șco- lare dțn comuna (jueriqut (Ariejtț),, țâre me- rită acâstă favbre prin zelulă seu pentru pro- gresulă învățământului și care n’are nici ună recrută care nu scie carte. Epistola ce >n însoțea trămiterca productului acestei colecte tăcută de junii Români coprinde pasagiulu l .O,. „Fi| ai unei țeri mullă timpă uitata, și pe care disline crude au despărțilu-oₜîn timpu d’atâția secii de mmerciulă cu frați sei mai mari din Occidinte, primiți cu atâta bună- voință de națiunea ai cărca-a suntemă 6s- pețî, nu putemă sta indiferințî la cea-a ce Interesâză educațiunea și instrucțiunea aces- tui popotă eroică! Jn scâlele sâle, caro ne sufită deschise ca la proprii sei flî, călesc- remă pe fie ce di luminele «vlbsa(iunii ș’ale progresului. Asc^ăndă pe Iluștrii ier înve- țătorî înnobilăină spiritele nbstre, inălțămă suflâtelh nbstre; avâădă neinâelală suptă o- chii nostrii nobilile esemplh ce ife daă nc punemiî în stare d’a fi întruă tji folositori scumpei nâslre patrie ^i d‘a restrânge și mai multă legăminlelc ce-o unescă cu Francia." Țâra întregă cunâsce, Măria Ta, ca nici uă Bcasiune-hu sc presinte fără ca înaltulă pattdnagiă ală Inălțimeî Vbstre se nu fiă a- ‘cordată la totă ce pbte contribui Ia progrc° sulă agricultureî nbstre. Institjtulu dd agricultură d^ lâ rintelei- monț dste celă d’ântâiă care are fericirea de a se bucură de înalta bună-voință a, Măriei Vbstre. Chemată pentru prima-bră a inspira Românilorft gustulu agriculturei; a înlesni producerea și respăndirea inslrumcnteloră per- fecționate $ a sistemeloră de cultură înain- tate, și-a îndeplinită plnă astă-^i misiunea sca pre cătă i-a stătu în putință. Ca insti- tuțiuhe noue, a luptată contra a uă mulțime de prejudițiî pe care grația pcrseverinței le a învinsă. Doctrinele sele nesocotite la În- cepută sunlă- urinate aslă-^î. Unde acumă cățî-va ani nu se găsea in țâră mai nici uă mățjhină perfecționată, nici uă cultură pro- gresiva, astă-^i câmpiile nbstre sunlă despi- cate de pluguri nouî, grenelc nbstre sunlă secerate și treierate cu nalt machifii din Europa. ele inaî perfecțio- Cultura du^iloră și creșterea găndaciloră de mătase din sbmință milanesă aî! fostu o- pera scblei de la Pantelcimon; ea este care a introduși! și împrăștiată acâstă semință care mai pc urmă a aduși! milibne in țâră. fmprăstiarea machineloru perfecționate, în- tinderea cultureî și sporirea relațiuniloră co- merciale rbclamă și Inmulțimea speciiloră de a;;'/ o ‘‘l ... ro! ’• : L Jb HlJlim • ¹ Discurs ii fdstitfl de D¹. P. S. Aurelian cu ocasiunea împărțire! pre- miilor â la sodla de agricultura de la Panteleimon. wlb 2 • a . . flikj f .M îț) -ai} tv 1 ib puLfio - • - ilnstiluiulă naționalii ăov agricnltâră âre mardai iericirc și onbre do ’â fi visilată pe tdtă anulă de către Măria Vbstră. t- luiq , țiiua - acâsta este atătă pentru cbițiulâ în- vețetoră cătă și pentru studinți '«1 sâTbă- tbre din cele maî mărit' WdobiWnui{î>,U Măria Ta, cu asemenea InaUe visile; lăsațî ani în- tregi în deplină uîtare, simlimă mai multă du eățu orj-cio^- se lăqB agrkxil- tureî naționale visitându-se acești! instituit! de către augusta persbnă a Mărieî Vbstre: Interpretă ală colegiloră meî și alu juniloră eldvî, bfnâ-voiți, Măria Ta, a'mî permite sc aducă înaintea Mărieî Vbstre cu celă maî profundă respectă, omăgile dc ceă mai de- plină recunoscință. ¹ plante cultivate. Institutuiu de la mon a' înțelesă acâstă necesitate, cumii pâlru ani urmărcsce cultura rimentarcâ cu mai multu de 200 plante, alimentare, teslile, oleifcrc Pan teici- și de a- și espe- soiuri de și altele. pspâriințele făcute -voră profita agricultori- ioră români căci ei voră cilnbsce tbte ț>lan- țe&'&ri potu reuși în țâra nbstră. In bdonomia Vitelor u scbla ma stată pe locă ; de> trei ani nrmăresce corcirea meri- posului cu țigaie, și deja posedă corciuri cu¹ doue părți de sânge merinosă. Uă-dâtă rasa localfeată, ea va dUvâui ună nuoă isvoru de producere pentru agritultura română. Lucrările scblei de agricultură aprețuite în țâră aă avută; Măria Tâ, onbrea de a fi recunoscute $1 recompensate in mărâța espo- șițiune de la Paris din anulă trecută; scbla a avută fericirea ca în concurență cu tbte producțlunile globului; se pbtă dobândi doue medalii de argintă: una pentru bogata sea colecțiune. de producte agricole, și alta pen- tru instrumentele sâle. Pe acestă terămă, ca și pe altele. România a avută onbrea se Influiqța bine-facetbre esercilalu do acâstă seblă asupra junimei făcendu-o se iubâscă agricultura^ este ®ai pucină însemnata. - - La aoi ca In tbte țerele tinere junimea care trece prin scble se plărasce anevoie ca se Imbrăcișeze ^rofbsiunea de agricultoră, co- merciantă sâu industriași. Tendința de a a- juoge ca se ocupe ună locu în admi- nistrațiunile publice, a fostă și este âncă din nenorocire, prea multă pronunțată. Scbla a- câsta chiămăndă junimea ca se studieze a- gricultura, a hretată că bmenii potă trăi fripte onorabile și’șl potă deschide ună viitoră fru- mosă, nu numai prin funcțiunile publice. Ju- nimba acâsta care s.tă înaintea Măriei' Vbstre, lucrâză cu ardbre, bravâză cu curagiă intem- periile și dificultății profesiunii sâle. Acâsta ne bucură pa toți, Măria Tea, căci înainte de tbte suntemă adâncă convinși ca viilorulă politică ală României aternă de desvoltarea sea economică; și pe cătu timpă inteligința nu se va întinde pe la țâră, progresulă eco- nomică va merge, prea încetă. Nu dâră, Mă- ria Tea, că cele-l-alte profesiuni nu^i aă uti- litatea loră; însă ca ori ce obiectă produsă nu ar trebui se trâcă peste limitele trebuinței. — Afaiă dc acâsta tradițiunile nbstre, istoria nbstră, ne arâtă la fiă-care liniă, că daca aslă-^i avemă uă patria, o datorimă acele.” u viguroșî plugari cari poporâză și frămeuta pămentulă cu sudorile loră de la țprmuril Dunării pînă pc vârfurile cele mai inacesi- bile ale Carpațiloră. Sentinele fidele, Mă ia Tea, plugarii și păstorii Români, au abando- nată în totă dâuna cornele plugului și gluga . căndă vocea patriei i-a chiămată. Uă poporațlune care a dată dovedi de atătă patriotismă; care de secii întregi în luptă cu popbrele năvălitbrc nu a lăsătă se’i scape din mănă pămentulă pe care ne-aă așezată strămoșii nostrii, și care chiaru astă-^i ea este care produce avuțiile țerei nbstre și spe- ranța fuiorului noșlruj’acâslă poporațmne do vedesec, Măria Tea, că profesiunea sea pe lângă folbsele cele mari cari le aduce ca producelofc, are și imensulă avanlagiă de a întări caracterele, de a le face se țiă la ale Patriei cu uă stăruință iii adeveră admira- bile. Sc vede, Măria Tea, că plugariulu simte mai multă de cătă ori cine că sorta lui este strinsu legată cu acelă pămenlă pe care’lă frămenlă; că ori ce brasdă care o despică elă, lasă, sc âsă dir lutru suvenirile gene- rațiuniloră IrebWte ale căroră bse suntu a- meslccate cu acestă pămentu. Dm acestu punctă de vildere ca și dih celă economică, este neaperată ca junimea inteliginlă și ocultă so ‘viă la țâră, șâ se se asociere cn acei ro- bust! și neînvinși țeranî ca se’î ajute a se .pune în nivelă cu progresările vâcului, Și singurulă miJlocă de a dobendi acestă re- sultată este mai multă aplecare a juntoei la studiulă agriculturei. Aslă-^î scbla de la Pantelcimon are ună corpă de profesori e- mininți. După noua sea organisațiune ea este destinată a produce agricultori cu sciință și practică ca se cultiveze domeniile loră proprii seu pe ale altora; totă d’uă date lu divisiu- nea de Ferma-sebia va produce lucrători a"gfî* coli dibaci Fabrica de machini va produce ca și plnă acumă fabricanți de machini dibaci. In curendă ca va posede tbte clementele pen- tru predarea unui învățămentă superioră care se pâlă satisface și pe acei-a cari se daă astă-(ji la alte specialități. — In asemenea con- dițiun! și cu impulsiunea dată de guvernulă țerei, sperămă Măria Ta. că peste cățî-va ani scbla de Agricultură va oferi cele maî bune condițiuni de învățămentă specială. Ca se a- jungemă însă la aceste rcsultatc vomă avea nevoie maî multă de cătă ori căndă de înal- tulă patronagiă ală Măriei Vbstre, și de acela ală guvernului țerei. Suntem convinși mai dina- inte, Măria Ta, că ca și pînă acumă scbla va avea simpatiile Măriei Vbstre: ca d-sea Id-nulu Ministru de Agricultură, Gomerciu și Lucrări publice care a dată nenumerate do- ve^î de interesulă ee pbrlă. acestei scble, va termina cu sucesu opera începută de cătră d-sea, și pentru care scbla este fericită a’i aduce înaintea Mărieî Vbstre cele mai adăncî -w»!*/ •*.* *» : >: • if , t । : mulțămiri. In cătă țientru anulă acesta învățălurele urmate aă fostă pentru scbla de Agricultură și silvicultură următârele: Agricultura, zooteeijia, botanica, fisica, ar- pentagiulă, desemnulu și grădinăria. Ferma-scblă a avută catedrele dc agricul- tură practică, economia viteloră, botanica prictieă, grădinăția și arpantagiu. Eră fa- brica dc machini a avută; Geometria, elemente de algebră, aritme- tică, desemnă și studiulă machiniloru. In anulă viitoră, conformă cu aoua or- ganisațiune, scbla va primi elevi multă mai bipe pregătiți pentru invețămenlulă ce se predă. Uădată scbla dp Agricultură adusă îa înăl- țimea ce merită, ea va deveni uă pepinieră de agricultori instruiți, petrunșî. de a evera- tele interese alo țereL — Poporațiunile vecine din țerile române de peste Garpațî, junî din Serbia și Bulgaria voră veni aci ca se do- bândâscă instrucțiunea agricolă; și atunci Măria Ta, România va avea măfldna de a respăndi luminele și peste otarele sâle de astăzi; —. atupeî acea junime romănă de peste Garpați, lipsită de midlbec se'va uni cu acea de dinebee ca se înalțe cătră ceră rugăciuni pentru indelungarea vieței Măriei Vbstre pînă la acele mai adânc! betrănețe; atmjci ca și aslă-di Măria Ta, ne vomă upi cu toții ca sq slrgăină Se trăiți Maria Vostru ani mulți și îndelunga^! ■ —I ’ L ---r— Joi la 18 ale lune! luliă, 7 7i oresâra, în sala Bosselu, s’a dată ună banchetă între medici pentru inaugurarea concursuriloră me- dical! în serviciurile spitaleloră dependințe de eforie. Uă marș parte din notorietățile medicali din capitală atâtă civile câtă și militare a- sistaă la acestă banchetă. S’a remarcată însă, cu mare părere de reă, absența d-loră D-ri Gapșa, Turnescu și Grunau, care, în a- cesle timpuri de reconciliare, a fostă pbte reă, interpretată de unii. Cu tbte acestea, prânijiulă în totă timpulă câtă a durată n’a fostă lipsită de veselie și de ună farmecă particulară propriu numaî mediciloră. Pe la finele mâncări! mai multe toasta aă fostă ri- — Cel aci osci? li (Jiseîu. Trebue se fii obosiți! dc căletoriă V >6 'o Auijindă vocea mea elă se sculă tnsom- DaiS că Ara fl’uă pălirc spăîmântătbro. Ce țJ s’a ’ntâmplată ? Strigaiă. Elă îmi făcu ună semnă aretândă cupri-'' virea pe Toby. Oob^ediaiă pe vaîetffi Rema- set^mă singtAi. fhut i. — Acumă vofbfiâfce, reluiaă^ (fete?.... ’+u Eslh că 'i!!î vine uă lovitură neaștep- tată, comăhdantc î Ti asdeptăl® tocmai pen- tru ca -să ' '6 L,¹U ” Ecă <8% reluă âRE Astă ttiminteță; des- părpodu-ne, m’sm dusă Sevefol pentru a vesti mtbrcorba’ mea ... . . cut-va care ’mi ține tare ăiîmri Mo la ><^lN pătru ludo¹ pe cari Je»am petrâcntă acP&nW dbiii^ani, Nu ti-am spusă nici uă dată acâsta, pentru cădc sicură ni’ai fl retTiWiisă âci, nu te putemă lăsa cu tolulh smgură iu China. Șe mc ’nșpră u^ă apă .douț âr^ liK^lWm btmuo ni flt'asMnl U ’îîo AIl'» vorba diua .căsătoriei ow n ; ,n£tn /i in nrVsi ■ — Da. Pe atunci aveamă cuvântulă iubitei mele șf i’lă dudeșemă p’ală meă. âramă fbrte linistitd; dară âcă că acumă, sosjndă la casa iei, nu mai găsiiu pe nimeni .... Gerco leză, mi se țjice că mama iei a murită, că fata a devenită uă domnișbră, și că locuieș- te la caslelulu dc la- Morniâre. O J J ¹ L 1 — Viergia î ... E Viergia I . . t, Slri- raiâ încremenită. p . ii o — Da'. . . Te găndesci ce frică jn’a coprins' căndă am aflată că ea trăicsce )a castolă ca în casa iei,— Că merge căj^^ cu vară dumitale,' și âncă ^tc upu lordu ânglesă care o cere .... Crețjuiă că cațjă din picibrc auijîndă acesta, parcă dramă lo- vită d’uă bbmbă. Djn acelu momentă numai trăioscă .... Încercă a ’mi că mi s’a spusă minciune și că ea nu m’a uitată,..., ș’apoi cugetă că, daca ețiogată, nu me mai potă gândi la dînsa ... In fine te-am aș- teptată pentru¹ â afla 'tiâ la dumnlata ade- verulăi și suntă fbrte nenorocită!- Ascullăndu’lă, mc simpțiamu deVenindă’ folii atâtă -de pălită cațyj (U<$u.,. și iotă s^n- 'gelc ’mî năvăli la ănimă — jY/crg# l repc- t- Gflmă pul aveam jurământulu aeu, și comptami! pe elu ca pc mântuirea mea 1 ye^ându-me atătă de mișcată Miro ghici că este uă nenorocire. Este darii ade- veratii Iotă ce mi ața ^isu? me ’nlrebă elu c’uă voce alterată.. Din fericire durerea lui me făcu se uită pucină p’a mea, ideiele melefugeaă parcașă fi fostă coprinșă d’,uă nălucăi Viergia! . . . Eramă năucită de acestă trăsnetu. Elă privea speriată. — E adeverată atunci ? reluă elă. — ^a,,,e adeverajă, d la nasleltL spiji neșciindu ce se respundă. me (ji- țiiâ . . se îogagiașe care liq^? — Scii, comandante, suntă ună omă. spu- ntfmi totă pș faia. . .i E adevărată-și de^ngjesă ț ₕ f ₜ,ₙ 1 i Nu cutezamă ai țjice adeverulă. Proiectele nbstre remăseseră pină atunci destulă de tai- nice pentru a nu se fi vorbită âncă pe a- colo desgr^ 4iP⁸blei Cugetaiu că mai nainte d'^ ojtărț pigiiJ! ;pejij.rui dînsu sâă pentru țiine trebuia se ’mblindoscă lovitura care ârâyȘe’lă ^obâre» i b — Ascultă, îi seif bitțe ță n’am stătutu nicî uă dată la ’ndouiâlă d’a me ’n- crede în tine. Am sa’ți desveluies.’ă uă tai- nă de care atlrnă onbrea mea, fericirea Vier- giei și repausulă nostru ală tutuloră. — Vorbesce, strigă elă. — Viergia a venită se locuiâscă la cas- teluiu de la Morniâre pentru că âra ală iei după lege, pentru că e fata marchiseî de Senozan. —- A marchiseî î¹ . .. A marchisului, vraî se (Jicî; asta se scie. Ii spuseiă atunci destăinuirea Mariaseî cu tbte gravele iei consecințe. Elă remase în- cremenită. — Trebue se mi-o spui d-ta acâsta pentru Domm- loră, permiteți’mi mai ântâîu a atâta via nbs- tră reciiHOSCință tutuloră aceloră domn! cari primindă invitațiuni la acestă banchetă ne aii onorată cu presința d-loră, probându-ne astț- felă că împărtășescă sentimentele și eselia nâstră,— Acestă banchetă, d-loră, nu ve es. oferită numai de uedioji primari sâă secun- dar! aî spitaleloră cari ah reușită la con- cursă, elă este âncă, d-loră, productulh a sociațiuni mai mulloră medici pari aă vețjuiă in acestă concursă inaugurăndMergirogro- sulă în inslîluțiuaile nbstre medicali. Uă era este deschisă pentru totu-d’auna medicilor in țâra nbstră, era de luptă în capulă sci- inței, nobila emulațiun^ care nu va contri^l pucină la desvoltarea scjjnțeloru în scumpa nbstră patrie. 1 hioUîzb ăls snrmB „Salută daru și ridiejă acestă toaslă în să- nătatea -acelora care aă concepută și luptată pentru acâstă ideiă. Salută asemenea și ri- dică acestu toaslă în sănătatea guvernului care, urmărindă calea progresului, a luată de basa concursnlă pentru numirea to funct- limilo medicale ale spitaleloră."-¹' ■ "’fl D. Dr. MarCovici, cu dibă^! sca ordi- nară, a arelată cumă în Francia concursulh este basș inaiulăriloră in iote ramurii^ seif ințifice alățji. ale inslrpețiuncî, cătă șit ale asistenței publice, și dacă Germania singură n a admisă acestă principă, acâsta nu pâte fi atribuită d® cătă la uă disposițiune par- ticulară a rasei sâă la marele numeră dâ omeni învețați cari se distingă iu diferitele ra- muri ale sflințeloră. In țâră la ol, unde plna acumă iravemă bmenl de reputațiune Europeană, căndă coacursulă se face în con- djțiune de neparlinir© cumă â’a petrecută în acestă din urmă, esje singurulă mi^loțîă ca insHituțiunile sciințifice se flă ferite de Jn¹- fluidele politice D. Marcovlci termina n. oi^ndă ună toaslă pentru concurenți. D Dr. Fabricius, întruă comparațiune dm cele mai frumbse, arăta câtă de veselă tre- oue se flă acela care după atâta dificultăți și osteneli, vede astă-^i, în fine, realisându- ' întrunu modă eclataalu una din speran- țelc sâle cele maî ardinle; și întocmai ca grădinarulă care puindă semânța și încon- jujrândiode tâlc îngrijirile te ’î suiat occc^riî elă nu este nici uădată mai fericit decâtă alune cându vede că acâstă semânță a dată râde bune, totă asemenea, d-loră, și d. Davila carâ a pusă semânța scblei de medicină șj idea concursului aci la noi, asista astă-^î la unulu din cele mai mari triumfuri ale sâle | râdeîe gradinei sâle potă fl comparate cp a- celea dîn tbte grădinile Europei. Ridi:ă data acestă toastă în sănătatea D-lui Davila. D. br. Davila, mulțămindă d-lui FabriciuS țjice, că nu d-sâle i se cuviâe aceslă me- rită ci guvernului actuală care a primită ideia concursului și a luat'o de basa In tna- intanle medicale, șî augustului nostru suve- rane care a pusu bre care interesă la a- cestă concursă.— Noi n’am făcutu de cătă datoria nâstră, și, daca din elevii scblei a b eșitii unul triumfătoră în acestă concjifso/fr | cesla este meritul® seă și ală tutuloiij pro- fesor Horă scoici de medicină. Fiă care din ’ 1 *1 noi amă lucrată to același scopă, întocmai nâple âraă se ’mpirăstie îndouielele ce mai avea, și eă aveamu nevoie d’a fi singură mai nainte d’a me olar! se’i Incrediuț au totu. Elă cre^u,’ vcfjând i-me că tacă, ea ’i SpuSe« sumă totă, și wijându-me< atătă de turbu- rată se amăgi asupra emoțianei mele. — Elă c’am venită se’ți făcu supărări și ’Dcurcăluri, (jise elă. Ei bine; comandaule, nu trebue șe te prâ măjinesci (Je^rleamcji, S’a sflrșită, nu e așia? Nu se mai pâte face nimică ? E durerosă; dară superându-te bu me folosesc! cu nimică. Nici nu potă s’o urescu .... Dormî, și nu te mai gândi, adaugă elă sculându-se. u w Nu cptezaiă ai țjice ună cuvântă (Jp mân- găiare. Elu âra năucită de durere și se ’/Ș; piedeca în vorbă ca ună omă bâtă. I1C condu- seiă pînă la camera lui; Uă ajutaiă sc se desbracc, cei-a ce nu vețju decătă după ună momentă. — Eî bine! etă că mp cauți parcă sun li atunci căndă îmi rupsosumă jieciorulă. țjise elă. Nu primescă comandant®. — Aide culcă-tc, esc! sfărițpată, Elă se supuse, și slrîogendu’și vesta cu băgarea de sâmă a unul inatolotă.—^ ? scr- manele mele gajâne cari ârajață atăți) mândru, (jise elă, rpă ați mai velită. (Va urma). Marw Ucharîl. www.dacoromanica.ro ROMĂNULU 2 AUGUSTU 1868 657 ca albinele cari urmăresc® aceiași ^mtă, adică Jaleresulii comună. „Se nu uitămu, d-loru la banchetulO nos- tru a aminti memoria aceloră iluștri și mag- nanimi bărbați cari aă lăsată averea loră in folosul® ospiciiloră, caro permite astă- zi eforii a face, tn raportă cu progresulă, tdte Îmbunătățite necesarii atătă pentru ins- trucțiunea medicale câtă și penlru căutarea bolnavilor®Memoria luț Michailu Cantaco- zino trebue sc ne flă scumpă, la toți.— Spi- talul® Colța fondată de elă a devenită astă- dî ună sanctuară de îndouită bine-facere: Căutarea și ajutorulO suferinzilor®, pe de uâ parte, și respândirea instrucțiuni medicale, pe de alta, totă atătă de folosilăre.— Redică, d-loră, acestă toaslu in memoria fondatori- lor® Spitalului Colța.“ D. Dr. Felix redică uo® toaslă pentru rc- concilîare, urând® ca cu inaugurarea con- cursuriloră sc sc termine totu de uâ dală și desbinarea ce a esistată plnă acumă In cor- pulă medicală. Mai multe alte toaste aă fostă redicate pe la finele masei care s’a terminală In cca mai mare veselia , -----------—hm - MULȚUMIRE. Supiă-semnatulă se simte datoT® a espri- ma mulțumirea sea d-loră Sevastian Hernia superiorul® scdlei de băeți din Câmpu-Lungă și Filaret lonescu, profesorului de la acea seblă, pentru instrucțiunea ce au dată doroban- țilpră din esjadroMlă districtului Muscel®, precuq» și d-loru Ion Pelreșcu și Simipn Negoes:u, ce aă prolhisă că voru veni în a- jutorulă institutorului scbleî pentru iasiruc- țiunea dorobanțiloră P. mintslru de resbelă, L.-colonelă G. Nițescu. (M onitoriuia) SOCIEȚATEA ROMÂNĂ DE GIMNASTICA, ARME șl DARE LA SEMNU. h .L. > gol’. «« — > oh DUMINECA 4 AUGUSTU Concursă și serbare poporariă de tra- gere la semnii. 1. Toți domni) npg&etori, meseriași, in- dustriași cari voră voi se iă parte la con- cursă se voră înscrie plnă Sâmbătă, In ori ce sără de la 6—9 oțe, la Comite», în lo- calulă Societăței. 2. Toți concuratii Înscriși voră ^duna Dummjcă la orele 9 ditninhța în^ rondulă gradinei Cismcgiului (casele Beizadea Costache) de unde, In procesiune vqru veni la localul® Societății. 3. In localulă tragere! la semnă voru fl Introduși după rândul® înscriere! trăgetorii căte șbse d’uă data. Cei absinți la apelă se chlamă In urma tuturora. 4. Fiă-care concurentă vo pArnnurM nu «Aa/iiH PPft nnuS No 302 ica ' ritoriî se se adresrzo la C.?lopol8| glE VINpARE și de ÎNCHIRIAT C. Vlapeseu, Suburbia NCgostorT, I 0 "chiaru de acumă doue perechi la cele-l-alto Libfăriî ee află de vîn- ijare Uvragiulu ÂCTUALÎTfiS PO- L1TIQUES pe prețiulif de 12 Bei vechi Esemplarute. No. 347. 6—3Ș Com.rcjă etc, Amatorii d’uă ase minea persOna biue-voiaseS a «e prescnta la acostă Administrațiunc. ,ă«ca Coruesci, pu șori'na cea uouă «pre Tîrgsvisce, doue poștî din Bu- No. 3 60. 1?—4. ANUNC1U. Apatra parte din Ha- mulu de capuiS podului Mo DE VJN£ARE Casele melc din Strada Mircea Vodă, No 31 cu- eures*L Doritorii se voră adresa la sub-scrisulu pe podulu Mogoșâeî, visș-vis dc Piața Sărindarn. Ștefan Dimitrie Grocianu. DE VIN^ARE său ÎNCHIRIAT Casele din suburbia Mihaiă-Vodă Strada Sf Apostoli, nnde se află । case îu Suburbia Batiștca Strada Dionisie, No. 30 și 32 Doritorii sc potu adresa le proprietorulu loră ce șade în Suburbia Postăvarii Strada Vănătoriloru. Ne 38, 0asa, undo a locuită Ddmna Mar VINDE, ună locă, pe caleg ghiAla GGica, cu grajdiă și șopron, I ^^Moșiloră No. 117, carele re«- care fiindă fdrte încăpătdre, pdtejpande îa dosii pe strada Raphael, Doritori: ie se a * ‘•aulă d= capulă podului Mc bufbft Olteni. goșâei numitu a îul Niculcca este dreseze la contoarulă Anghelu Ne- de vînijate. Doritorii se voru adresa -¹—' ’!- ⁿ..... — 'F“r la fratele mefi Dumîtraehe Nicolau, delcov din Hauu cu Teî. No. 364. 3—2$. ■ acțimă arestulu preventivă, proprie- | tE VIN^ARE, Mai mulți atilpi, tatea D-luî Emmanoilu Crețulescu, *-^și bucăți mari de piatră cioplită la zisulă Hanu. Mihalache Nicolau. Ion RSmnicianu. Nț. ,343^ ! ? 10—-8Ș. și care voru fi libere la Sf. Dîmi- I ir ie viitoru. Doritorii ae voru a- wai iuuuu pugouu ue aratur». dresa la D. Emmanoil Lahovari, Ca- jia In tvnrînco aaaoAnT Mn, 74. IfnrrS P’nlaf^ — și bucăți mari de piatră cioplită O Catescă (.Lphner¹* prea puțin Doritorii se voru a- întrebuințată DE INCHIRIATU. O mașină de și vie la bariera Verguîuî despre! lea Mogoșâeî, No. 74 lîngă Palate, treeratu, sistemă Caliton, în fârte mărcuța, în marginea capitalei Do No. 336 6—3^. tbună stare și cu bunu Mașiniste. setvi și pentru vre o Cancelarie și facia pe (felea Moșiloru, stînjeni ] țⱼ pentru hotelă, fără în doeă stînjeni 9; lungimea de O Pivniță încăpătore ca de vre o 50 buțT vină, unu managiă Tdte acestea în cantrulu Orașu- lui, și din noă reparate. Doritorii, ee voru adresa la D. NicU Lahovary, proprietarulu, Calea Mogoșdel, No. 28, însă pontrn mo- tifu de plecare înainte de 3 August. । la uă faciă pîuă la cea altă stînjeni 18, pc care locu se află și uă cael cu patru odăi, și ună șopronă mare, proprietate a reposatel d-nel Ani- chel Eustratiă. Doritorii severă a. dresa la sub-seinnatulă, Strada Glo- riei No 7, în tăte filele pînă la o- rele 12 ⁵ 8 Pherekydis. No. 358. No. 353. 3-2<»«««) nOMAMIEI GALAȚI. BBAltA. 29 luliu GIURGIU.I 28 Maiă cohabie și varduB. SA. Anu 1868 Tecuci, norii, vîntu S. W. gr. 28 plus. onsERVA'riu.>i i»«ErEnKOLomcwî: Metalice........T? Naționale...... 58 Lose...... 62 Creditulă....... 84 Acțiu. bănce 734 50 60 65 80 30 ■ 60 London....... 212 Argintă........ 113 Argi. în mărf 111 35 DucațI an t >» ’d cărnă'I „ I. II o >i >i **• „ arnăută ghircă. Sacară............... Porumbă ............. Or^ă................. Ovăsă ....... Meiu.......... Răpiți ...!..!....L.J. h ibllH n ■ <îivnq i - ugub 270 — 280 24d 250 220-,-230 Bte ibl '(< I ! ) I ¹ 155 - 170 165—170 130—140 ^1 \ ’ .<1 nib r ' [ -nit 218^210 129- Corăbii sosite încărcate , „ deșerte... pornite încărcate „ „ doșerte.. Vapâre sosite.......... „ pornite .U............ Șlepuri pornite și înr- căreate la Sulina....... Piatra, senin, plus 18 calm. Ndmțu, senin, cald 14 gr Focșani, 24 plus, nouru liniștită. Jiu, timpulu nourosu, calm, caldu grade. 24 Mărgineni, cerulu amestecată sc speră se plde Valeu*, timpulu nourosu, vînt Ploescl, noură, puțin vîntu, plus 28 grade R Bolgrad, senin, vîntu N. daldă plus 26 prade R GăeștI, atmosfera tulbure, vîntă despre E căldării 27 grade R. Tîrgovisce, noură, vîntu slabă, din N. E. temperat. 30 grade R. E. Bacăă, timpulu senină, plus 29 gr. R _ _ 12 Aurirăți Bcrladu, timpulă nourosu, vîntu căl- dură 25 grade R Urijicenî, senin, cald, vîntu T. Ocna, caldă 30 gradu slabii variabilii. Gurgiu, nourii, căldură 27 Botoșani, plus 23 grâde R. puțin. tare S.E. R. vîntu gr. R. vîntă W. DorohoT. plus 21 gr. R. vîntă de N. W. puțină noură. MihăileuT, înouratu căldură mare. Reni, puțină înourată, căldură vînt?. C d’Argeșiu, timpulu nourosă, furtună Buznu, căldură, viată, de Ia N. Severiu, noură, linisee, căldurii mare. Vasluiu, senină, vîntu tare- Huși, timpulu nourosă, senină, căldură 20 grade R. ; Leova, senin. ■ Fălciă, plusă 27 grade R senină, se- cetă mare. Cahulă, timpulu nourosu. T. Frumosu, plus 28 gr. R senin. Romănu, piue 23 grade R puțin norfi, -vîntu de W 1 » । . .. - 7., ■.» ui -4 AV1S IMPORTANT PENTRU AGRICULTORI Mușamale mari de Kautșuk recunoscute ca celu maî bună și mal sigură, apărătoră a șiroloru db grâă și a or} ce felu de productă agricole, mărfuri., mașină etc. contra ploiloră celoră mal mari. Aceste mușamale, dc uă invenție nouă, primiato la expo- sițiunea universale din Paris și la cea agricolă din Pesta sunt preferabile ori căroră altora pentru superioritatea cualitățel și pentru soliditatea Ier fiind lucrate cu kautșuk și cu uleiă Probe sunt depuse la conptoarulu D-luî Mosco Ascher, strada germană, vis-âvis de direcțiunea Tojegrafo Poștale, care singur priimesce comande pentru totă Romănia cu BIUROULU SOCIETAȚILORU DE ASSICURAEE UNGARA GENERALA Șl „LA RALOISE“ preciuțî ficse. No 257 15—3$. vv__-------------------- ni ijf.^i ’i . se afli de înainte în STRADA GERMANA Casa d-lul Anghelovicî (PrăvăliiI No. 11 și 12) vis-â-vis Ho- telului Concordia ;'unde se priimesce oferte pentru assicuraresi în contrei PERICOLELORU DE INCENDIU PEN- TRU TRANSPORTURI PE DONAREA ȘI ASUPRA V1UEȚE1, CU PREȚURI FOARTE MODERATE. Ambele Societăți grratâ^i pentru assicărările Încheiate cu fondurile loru în suma j ■> ’ DE LEI NUOI 42 .MILIOANE și tote păgubite ce s’ar ivi se ’rcguteij⁴ îⁿ modulă celu maî drepte și espeditivfi de cătră Bucuresci. 20 Apriliui 1868. REPRESENTANȚA Șl AGENȚIA GENERALA, In Districte se priimescu Ofertei^ de asicurarc la Agențiile nbstre deja cunoscute, dră în ploiești la Doinuu HAGI 10/N PIT1ȘU. No. 218. 6 — 60. -.Tir- r- i r ~ ~ - - - - ----------- ii ■ VIN NEGRU VECHIO, este de vfențjare la d. Stoica Duțulescu vis-a-Vis de Otelulu Simion la Pârta Hanului Zamfir No. 3 se vinde cu ocaua și en gros cu preță moderații. PADURE de tăiatti UN CEASU de < v pitală pe moșia Buciumenil, plasa Zna- govulul 900 pogone lemne de stînjeni. Jasa Zna- Doritorii s potă adresa în Bucuresci la r i UA JUMETATE MIIW Oii CASCIGATU La l-iu fiă cărei lune sa voră face tragerile MARE! LOTERIA DE BANI, garantată dl guvernu. Suntu loturi magnifice dc câștigată anume, ueulu de 500,000 franci și altulu de 400,000 franci. Apoi alte locuri secuudaria. de 80,000|— 40,00®.—20,000.-10,000 etc. franci. Unu biietî pentru una din aceste trageri costăi numai 20 franci, trei bilete costă 50 franci, șdpte bilete 100 franci.— Aceste titluri se opținfi irimițîiudul prețulu îu ibilole de bancă, cupdne etc. la Casa de Bancă a D-LUI CHARLES HOLDE LA FRANCFORT PE MAIN. POSTSCRIi TUȚțlJ. Buletinuritejdfe câștiguri voru fi espeduite fără cliieltuiole pe de d'ătă ce se voru face tragerile; câtu despre sumele .tăștigat^ ele vopi fi plătite pfeduțindeni în numerătâre. DE VINțARE unii locu, apropo de biserica Lucaci, in mărime 18 Stînjeni fațada și 40 Stănjâni îungu. Doritorii d’al cum- pera se vorii adresa, d’a dreptulti, liunea tipografiei G. A. Ro- ia Librăria a-niloriî Socecu pera se v la direcți setti și et Belgasoglu, Hanu Șerban-Vodă; No. 18, în ori-ce timpă a ^ileloru de lucrare. ASI A-pi AM DESCHIS DEPOSITU GENERAL DE OGLINpi de tâte mărimele din fabrica mojtenitarîloru Comitelui Carol Kinsky la Biirgsteiu îu Baemia» Bucuresci, 20 luniă <868. ADOLF KARPELES Comisionar. CALEA MOGOȘOEI No. 10, VIS-A-VIS DE PREFECTURA POLIȚIEI. Comande pentru Geamuri de Cristală de or*rcc mărime pentra galantare și pentru ferestre¹ precum și pentiu oglindi dc orl-ce mărime după dorința se efectueze cu prompteță. — Embalagiă de oglindi destinați pentru afară va fi solidă. No. 298. 3—7^. CALITATE PRIMA, PREȚURI MODERATE. ’ Vi ro-ManganîcîT¹ Db BURIN DU BUISSON. Apr ba eprin Academia de Medicină din Paris. Sile de ajunsă uă midi quanlitate din * j fra :es 6 ’ jero int'run pacharli că apă, a iț opț nen numai de citii uă apă minerală fe- El ; rug Ind )|Jgas6sA fârte plăcută, cane se bea g ț la maiă semplă, sau cu vină amesticată. f i* Ac£ sta este d’uă efficacitate constantă contra t palida culâre, sufferințele stomachuiul. per- ® i der le albe, menstruațiunile dificile, sferici- K meu do sânge, și convine mal cu s’emă ppr- I sdnîkxrti care nu polii mistui preparatele or- t dinure de ferfi. Acfesla are piste tâte celle E ‘ alte iniensulfi avantagili a nu provoca cons- ,* > tipițiunl și a conține manganesiu pecorele s cel mal savanți medici din Franța fellli con- ¥ sideră ca indispensabilă la trotamentulll prin £ j feruginâse. Depoulti generalii la Buccuresci, in phar- ® macica la Cerbulti de aur adl Adolf Pleckbr, g i piste drum de Passagintur Român; la lassy, $ de Konta;la Crajova, la D. Pohl; la Galatz, © > la.TrrucHBsei. TIPOGRAFIA i* oii» " f- 1 ■ in ■ I ' . ‘ ... u l ioqm H ab îMl .99 ( luboiit .iD Iubit’ yfyaBM J^uiuvol •; । id BDi iD-» pî oiiiHJ I a STRADA COLȚEI, Ho. 42, VIS-A-VIS DE BISERICA ENE ' .’t . • • ₍ : ᵣ ■ ¹ , s \ , PRIIMESCE TOTU FELULU DE LUCRĂRI, PRECUM : i 1 : de diferite feluri, ETICHETE. COSTURI. CONTRACTE. POLIȚE, CiaCUURI SI F1TURI coi®#»» AFIȘE, DIARE !,-j hi! h) ¹ «r* > "S ml IND1FER1TE MĂRIMI 4» i 'MIW • I .Î< î AUriiti ti otnVg S’A MUT ATU -M ite il » fiifni'vr/HÎ 4 >*! 'k < M IRI SI MICI BAPTISM,VIS1TE,CUNUNIE Șl OUI CB ALTE BILETE DE INVITAȚIE ȘI MORTE Casele după calea Mogoșâeî, subu Noi 50, vis-a-vis de Pa- sagiu, în care se află Otelulîî Lazără, și care se eompunu de 22 odăi susă 2 prăvălii în fața Stradeî cu 4 odăi, 1 bucătărie, cu doue cămări, I pivniță, 2 beciuri, podă peste totă ca^a, grădină și cu basm de apă în mijlocul ă curții, avândă aseme- nea atâtă odăile de susă, câtă și cele josă cumă și bucătăriile, machină pentru scdterea apel, se daă cu chiria de la Sf. Di- mitrie voitoră. Amatorii se potă adresa în ori-ce vreme spre a le vedea și a se înțelege cu sub- semnata care locuește în aceste CASE. TEODORA M. MAST1ORL —*------- ---------------------- ■ o «ii • FURhUSORUL MAGASINULlJ IOAN ANGHELESCU A W .WT’ A Tr? “«ard! «wc ’wrw -ws ml w a .wt iM'TWWT'Mr"wt FURNISORUL ——. -■< .. . ,, . APE MINERALI ‘Uiibi । Rccoiuandu înaltei Nobilimi și Onqrab. Publicfi, că amii primitu uud marc asortimente dc Ape Mi- nerale, Franceze și Germane prdspetc, umplute din Juna lui Maiih Sare de Charlsaad, de Vichi și Sard dc Mare, Pastile dc Vichi, de Glcichenbcr^ etc. Anoticiă că au sosită unu noă transportă de Caș- cavalu adeveraHI de Penteleă și de cea mal bună calitate. -------------- ---——-------*---—----a---------------------------------------------------------------------- Qclorl de tQtd felulu, fiepato cu Uleiu și ne-frecate, Ulei di fierții și Lacuri dq totă felulă, Culori și Pânclă pentru Pictori, VIGURILE Totu-uă-dată recomandă înaltei Nobihinî și 0- nor. Publică, Vinuri negre și albe, dulci și sti- fâse, vechi de 6 ani și de cea mai bună calitate, așa în cătă celoră albe cu dreptă cuvântă li se pâte ^ice, vinuri de Rhin și celui negru de Bordeaux. IOAN ANGHELESCU. RITABILULU CAȘCAVALU ALTT DOMNULUI ENIGME PERSESCU Sub-semnațil recomandă înaltei Mobiliml și Onor. Publicn, că le an sosit al 4-le transport din acest Cașcavalu de Vară, în bucăți mici cu marca E. P. care e mal superior de cit pînă acumă. Sidgurh Oinciii ca se va distinge acestu ( așcavalu intre tote cele-l-alte ale Țerei prin calitatea hil cea gnperîâră în câta a nu mai lașa nimictt de dorutu. Coșulețe de Brâncă și Păstrăvi afumați — Singuruliî Depou in Capitală numai ia Magasinylu FiLLEOU et lO^ESCC', Strada Germană. NB. De vîn^are se află și k Ni IOĂNID et C-ie Strada Lipscani la ElefantG, D, STAICOVITS j^iața Țetrulul, I. șj Q GEORGESCU Hanu Șerban-V.odă Ni\ 21 și’ 22-și a BUGUR?OACIULESQU -Calea M$goș6el vis-ă-vîs de Palatul îi Prințultf Știrbei. u’ ' _ . , • ¹ ‘ - ■; ’ ș Le Magasin au (Sunând est transferi Maison P. D1METIUU ă oS de la Pr^fecîure de Poîcîe Tipografia C A. Rosetti. Ștrada Colței, No. 42. www.dacoromanica.ro