ih Riifiiroscl Cuptoru. niIVUI t ₁₂ AugnsW ANULU ALU DOUE-SPRE-DECILE VOIESCE ST VEI PUTEA «i n. kâno — capitale 48 Mstbictb 58 * pk^rselcn! ■ț» 24 „ ?R MIÎ LCNJ. , V »> ¹⁶ FK ni LCNA „ 5 A»- 6 UNO 88EMPLARU 24 BANI PKirrBU PARIS PE TRIMESTRU FR. 20„ ?BNTRU AUSTRU - • FIOR. 10 VAt. AUST, JOUI, 1 AUGUSTU 1868 — — - — ” * * * XVMlNâZA TE ȘT VEI Ff PBNTRD ABONAMENTE, ANUNțlUBÎ RECLAME A SB ADRESA ÎN tirCtJHF$C'₉ LA AVM1 NiSTWAjTVNBA znnrtei ■' -j IN DISTRICTE LA CORESPONDINȚII DlARIULoT țl PRIN POSTA. - EA PARIS LA D. DaRRas B.ILLEORA1N RUB DE l'ancibnne C JEnre -10, 5. A N D N ț I C » > L E LINIA DB 30 LITERE ... 40 Bani (N8BBTIUNI Șl hBCLAKE, LINIA . . 2 I.RI NCT Articlele trămise și nepublicate se voră arde. — Redactorii respundetorfl Eugenia Carada, I------- hârtiele ? Dacă dară n’a vedetă este culpe- șiă; daca a vedutu și seia că’n acelă sulă țiariulu auslro-magghiară, Nord-Est, în suntu proclamațiuni și nu le-a luată este corespondințele din Constantinopole și Bucu complice; dacă ma vedutu, și nu scia cea-a rosei, cu data 24, 25 și 27 luliu, prin care, ce conțineau hârtiele, cumu acusă? acumu ca totu-dOuna se silesce a demonstra că organisarea insurecțiunii bulgare se face tn Bucuiescî, de mai multe luni, în lumina cea mare și suptu ochii națiunii ș’ai guver- nului, dice âncă în corespondința sea din Con- stantinopole 24 luliă; Și mai la vale, în corespondinția din curescî, 23 luliu (Jice; „Turcii aă isbutită a pune mâna la Bu- Su- „De căte-va duilea-, că Romănil, pulerkî prin hi- teligința, prin cunoscințele loră politice și îî spuseiu atunci că nu maî avea în ni- mică a se teme din partea lui Marulas, care chiaru în acea di trebuia se sup-scrie la Lan- glade actele necesarie căsătorieî nbslre. — Era scrisă acolo susă că trebue se me cumperi ca pmă sclavă, (jise ea roșin- du-se c’ună zîmbetu adorabile; sclavă vbifi fi dar, dulcele meu stepănu! Totă în acea țy, scriseiu unchiului nwji uă descriere amănuntă despre evenimentele cele mari ce semlîinplaseră și cari eraă sc schimbe proiectele nbslre și vibța mea. Tre- buiamă sc am ppntru dânșulă cu- alălu mai multă deferință cu țătu n’aveamu nevoie (hală consulta. Scii că căsătoria pentru dâqsulu c uă adeverată stafie-; întrebuințate dar penlru aflu pregăti mai multă dibăcia dc călu nu țe-ar trebui ție- pentru a’nchiăia unu tratată cu toți daimioșii, (serbalici) întruniți, apoî îi spuseiu marele evenimente. Nu, Rene,, au sciî nimica din cc este fe- ricirea î Nimică din viâța nbstră nebună și din pasiunile nbstre cv,cnlurbsc nu’ți pbte da cea mai mică noțiune măcaru despre țcca îmbătarc a ânimeî ș’a simpțprjloră pc caic o resimțite cua putere alălu de marc în câtă fuiă apropo speriată. Dup’uâ esistinț^ bărbătescă șj avcntyjbsă, după desilusiunca despre bmenl șj despre lu- cruri care țne f^Quș.9 sccpticu, după co me mal mare precisiune. Așia de e- semplu redactorele „Gazetei" fu tor- turata în 3 Aug. (22 lulia) patru- spre-dece ore cu întrebările cele mal felurite și cele mal captiose. Pînă acumă toțî inculpați! suntă lăsațl pe picioru liberă, de la unit însă li s’aă luată parola de ondre, cumcă în de- cursulă cercetăriioră nu vorfi cuteza a se depărta din loculă unde petrecă. Cercetarea amenință a deveni com- plicată peste măsură. Complicația nea vine din impregiurarea, că celoră de la putere 16-a plăcută a aduce pronunciainentulă romăneseă din 15 Maiă în raportă cu asasinatulu de la Belgradă! Ați fi mal crețiută așia ceva ț Stratagema acesta este cătă se pdte de prdstă, ea însă esistă. Peste aedsta mai decurge totu-uădată cer- pâ, palatinulfi archiduce losifti o a salvată, cumă amă ^ice numai cu topuzulă, ap6răndtt și pe autorii de persecuțiunl, 4ră istoria biseri- c^scă a lui Maioră a stată închisă la barați în Clușiă peste 20 de ani. ț Dacă se pornesce cercetare în con- tra cărțilortt romănesci și dacă el se reîntoreft la timpulă în carele pe temeiulă tmuî rescriptă din seclulă trecută âncă șr Ceasoslăvele trebuiaă se se supună la censură în a patra și a cincea edițiune, apoi Romănil transilvani voră face fdrte bine dacă voră pretinde, ca se se ia la revi- siune tote cărțile scolastice căte se află întroduse prin scdlele ungurescl și se fiă supuși Ia controlă aspru toți acel profesori magiarî, carii nu se rușinâză a vărsa în orele de pre- legere cele maî spurcate invective în contra națiune! romăneseă, astădi ') 4 pîuă te 10 anî robia îu WrS credusemii d’asupra turmei vulgare, șiretă, desgustată, obosită de plăceri brutale, dcs- copcriamu d’uă dală în mim ună fondă de simpțiri fecidre, de dorințe și de intusias- muri necunoscute. . Adese ori îosociamu r»c Vcrgia în preum- blările iei dc diminâță. Nu cutezamă Insă a ne micim în fiă caretii, de temă d’a nu face se voritescă sălianii nostrii și ’n- aceste în- trevederi aprdpe pc furișiă se vevărsaă ăni- mclo ndstre, consirinse a se reținea de faciă cu toți. In fiă care dală readuceamă cu noi una din acele mii de fericiri ale înamorați- loră, umilă din acele cuvinte neînsemnate pentru alții dară care penlru noi avea înțe- Icsulu intimă ale unei mărluriri, acestă mi- sleriu încântăloră era plină de plăceri. De cându eramu adeurală asupra viitariului no- stru, pasiunea mea chinuită so schimbase in- tr’ună tete de frăgezime gravă șr merede- tdre; simpțiamă că viâța mea are unu scopă mai seriosu. . . . Viergia purlândă în su- flclală ,ieî aureola amorului avea nu S’iă ce graciă llngcdcndâ și .mvehiită, care o seim ba cu totulu și tremuramă d’a nu se descoperi secretulă nostru. ... In fine Langlado îmi spuse că convcnțiunrlc cu Marulas crafi sup- semnate, apoi veni ș’uă scrisbro de la un- chiule meă emiratele. . Poți so te gân- desc! dacuă deschisniii cu bătaje de animă ... Era una din acele epistole pe cari Ie cu noscî. Elu era furiosă de otărîrea mea. Dară fiindă că trebuia, se supunea și elfi, nu fără mâ dobori cu ifoniî supte cari se vedea însă afecțiunea lui. Pentru a con chide, scrisbrca luî se putea suma în ace- ste cuvinte: „Tbte căsătorielc sunlfi bune cândii nu suntă rele. . Escî destulă de mțcleptă pentru a face uă nebunia, destulă dc nebună penlru a ’nlâlni din Intemplare ună actă de ’nțeJcpciuoe. ... Tu osci îna- morată, lu le căsătoresc!. . . . la-țî fentele' dac’acâsla’țî placel . . N Elă promitea d’a veni la Chazol pentru mica ceremonie dc di- naintea primăriului și dinaintea preotului. Actulu meu de supunere către amiralele sevârșilu, nu maî remânea de câtă a formula mătușeî mele cererea mea. Chîară dc n’așu fi fostă confidintde destăinuire! Mariaseî â* câstă forma’itatc totă mi’ar I! fostă impusă de uă datoria dc respectă cătră prolcclOrej logodnicei mele. Fuiu fbrlâ Surprinsă d’a vc- dea pe Viergia neliniștită d’acâslâ simplă for- malitate, ș’o glumiiă. — Totă me §pariă ’mî- (jise ea. Mi se parc că trăiescă într’ună visă încântată, și me temu ca unu geniă reu sc nu viă d’uă dată se me descepte. — Copilo, reluai cu blândețe, de unde îți pbte veni acâsta temere? www.dacoromanica.ro ^52 -JTâUD’JA t 1U01 ROMÂNIT 1 AUGUSTU 1*68 cașî '20 șr ^«*30 deanl^ pe că adi! de esemplu. profesorul fi Ronda din. Glușid t^icea, eă popo- nilâ romănesefi în masse este din yițiă de vagabundl și tîlharl de al lui Romuhis și Remus, ^ră altulO în Alba-Iuliă 4^3^° esam,enâ pu- blictî, că armele (marca, insignia) națiune! romănesci suntii^— 6ră în timpulA mai dihedee, adică în a. 1858 unfi alții profesorii din Cînșift arunca în facia studințilorii gimnasiali de naționalitate române espresiunl de cele mal scărnave, dă cari se mal audî! numai din gurile țiganilorti, pînă căndii protopopule Negruți îlii spălă fără săpunii și ’lii amerință că’lft va areta la autorită- țile mal nalte. LuațI însă amănă mal alesă cărțile din scblele supe- riore calvinescl, pentru ca se aflațl tbte blăstemățiile căte se propună în aceleași asupra Românilor și cumfi se propagă veninulil celfi mal pe- riculoșii alii urei eterne în contra RomănilorO. Peste acbsta vel afla mal mulți profesori de geograflă. carii teritoriulfi Ungariei îlft întindii de la Marea Adriatică pînă în Marea Nbgră adică toemal întru înțelesul!! actului încoronărel din lunii! 1867, căndii Bosnia, Serbia, Bulgaria, Muntenia și Moldova âncă aii foști! represin- tate prin stindariele și marcele lori! duse în triumfi! de căte unii mag- natfi, ce represinta fiă-care pe căte unii Domnitorii! supusfi domniei un- nia, firesce pentiu câ cu acea o casiune se se puhâ măna pre mal mulți ardeleni și pre mal mulți băr- bați dpi partita națională și patrio- tică ; — totfl acea-a Neue fr. Presse află, că în România esistă uă mică armată, însă fa nu esistă poporă, pentru că adică fofliitofil acelui Statfl nu ară merita numele de poporil (vefe pentru drumuri (la care a ’țî revenit aZi) efectfi allfi divulgării fă- cut de d-v. că suntfi legii vecsatoriî popo- rului. Amândouâ promulgate cu ferman, prefacerea legii pentru alegerea capilor Cle- rului, și această promulgată cu ferman. Chel- fiuiala assupra tessauruluî public de unu-mi- Hon și optfi-sutc mii leț cheltuiți de guvernu provisoriu, peste budgetu alocatfi de cameră pe annu 1,8 48, șî pe care sumă a’ți aco- pcYit’o cu oplii-sutti-mii lei îuați din casSa reservi 'scdlelor și unfi-mlllion adunați din reserva Cutiilor comunelor, și aceasta fârâ .consimțimânlfi deputațielor Comunelor, singure uâ lucrare, ce ar afirma că Câimâcâmia ala d’a prin dictatura la 1,848, erea incom- lucrat in favoru cutâruia, safi cutâruia Can- didat, tocmai pentru acestil motivă Câimâcâ- mia aii chemat Ia Minister, iucretațândfi Gu- vbfnu la persdne ce nu luasse parte în nici un® Minister din Domniile trecute. Ca a- cestia au fost din celle dintâiu onorabilități și intclegeoțe alle țbrreî, s’aii dovedit prin maî multe lucrâri alle loru, și ca membrii a’i Camerii, și ca Miniștrii aî Domnului a- lesu. Camera precum șcie tbtâ lumea aii îbst compusă de fracsiunî a partidii fie-câruia din foști Domni, fracsiunea D-v. assemenea avea candedații sâî, cine dar pbte tâgâdui câ re- sullatul alegerii aO provenitii, numai din lupta fracsiunelor, pentru câ njei una. nu p tea incheea majoritatea absolută pentru candida- tul sâii ? Nu veți fi uilalfi creZii câ votu S’aQ pronunțata la 24 dimineața, în Cameră se- cretă, pe cândfi Incâ Camera nu- erea con- stituită, și Deputați n’avea drepții a se pro- nunța, acbsta dbr fiind uâ ilegalitate, ca Cai- macam, cream pdte in dreplfi dbca nu maî patibile cu posițiunea socială a. națiunii, și nu poci afirma mai bine, .această aîegayune de cât cu resultaîu alegerilor Colegiilor alifii. 4-iea al 3-îea și chiar aî 2-îea a Consilii- lor județiene, și Comunale, fiind cunoscut de îblâ țbrra cum se practică la noi prin ih- Juența morala, exersițifi libetâți opiniilor, și tocă chiar cZ> dupb unii spațiu de Zece anni, șî mai vârtos de când constituția «cheZâșn^ iește fie-ctajia aceste libertăți. Fiți dbr sigur câ burghezia și inparte ale- gătorii mei, vorii sci a profita de frumbsefe, povețe ce cu multii talenlii de elocvență,Hd¹- a’ți datii, și negreșit vor ști a încredința toinl’a-una mandatu lorii, Ia bmeni fie-di ori-care generațiuoe, și cllassâ, dar numai pentru care vor avea probe de a lorfi. bisate, după a lor trecut și care prin inde- pendența de caracter vor ști a se lupta cu cer ce ar viola legile ce le cheZâșiuescii a ceste frumbse libertăți, de la care aștepta prosperitatea Jbrri, și alorii inparte. Maî îmi rbmâneacum. Domnul meO, a răs- punde la povața ce ’mi dați in parental âa Ortografia cuvântului (Vornic). . w r- Ol neț, , , . de mine,/tytiț ți-așfi spune 1 'Ut căndii eramu copilă mică, că va veni nă Z’ cându unii frumoșii senotu dinlrunii castelii — Cumfi! acâstă slăbiciune cfipilărtacă ar av^i bre uă. causă raționabîle ? , „ f — Nu mb ’nireba despre, acbsta,, respun- se ea turburată, mi-ar fi rușine d’a mărluri uă ridiculă superstițiune. vecinii, pâ eare’lft care im> v» iubi . — In adeveră1 de sicuru a doua cumfi din fundulii voiti întelni pe drum ii și ^isei&. Buna femeie, avea vedete 1 . . O ănimei mele . . jurii a- . Cumu? — Uă taină’, strigării rldenda; deja ' — Stăruiiiî, ea. se apără; însă nu esle nici uă cugetare ascunsă care In amorfi se nu țară unii furii, neliniștea iei me îngriji chiaru.. Ii -imputaifl lipsa ieî de ’ncredere, și stăruiih acbsța este, acea prezicere sinistră? — Nu e -de. cătii partea ântbia, reluă ea, atâta, tn închipui — Ei dării tiu câtfi e» ’nțelese că eramu gata a mi vrunfi secreții teribile. bine’ . Ș’acăruî trebuiai se fii in adeverii, . . . darii cu care nu te pu- teai căsători. Convorbirea cu iuătușia mea n’avu de aicurii nicî uă încurcătură și nki uâ solem- nitate; mulțămîtă relațiunilorii în cari ne a- flnmii. Afară de mirarea In care o pdse a- — Nu, brtă-me, jgrosescâ, se efectele științei sble magice. — Magitik da, domnule, ș’o vtf bine, spirittl tare ce esc!,.. Ita mi-a vșdpmii vedb.prb precisei, suspină de uși urare, — Reule! Nu e teribile 7 -Cugetă la spui 7 Nu escî bru d-ta acolit îiuinosd norii curo trebuia so me iubbscâ 7 — Ei) te iubesed ;■ dard nu suntii oii ce se- a- confirmă dorințele mele. Cu tbte aste, jm- tru a țjice totfi, sngemnaifi bre care turbu- rare în veselia iei, ca și cumfi s’ar fi ’n- doui Iii asupra adlncimeî simpțiminteloru cari ne atiăgeafi în astă căsătoria. O ’ntrebaifi despre acbsta cu afecțiune ca unfi fiifi. — Nu le nelinisci dc tristeția mea, res- punse ea cu acea putere pe care o scia păs- tra în încercările cele grele. Am petre- bulb uă nbple 'crudă Ungă Genevieva. — E bolnavă. ebriă știre, nu puteam de cat se fiO sicuru d’uă bună primire! făcută aiestuf proiecții cari asicura situațiunea Viergieî și legitima ore cumii drepturile sâle creându’î unii titlu în fainiliă. Iubirea chinuită a acestei mame pentru acea copilă pe care .pu putea, pe care mal nu cutezi a o numi fata leî, tre- buia se găsescă in astă căsătoria sflrșitulu shmSâmărilorh sâld. Viergia românea aprb- po de dtnsa dtfvenfndti femeia mea. N’aveam a discuta nicî uă cQnvențiune, mătdșia mea logodi», ăHăWi de plină de fermeefi și & speranțe îmbătălbre. (Seaeviev^. to UBii acesii do friguri care rravea nicî unu caracterfi neliniștitorii, fu însă constirînsă la unfi repausii de căte-va Zilo te castelii. Duf stăruința ici, urmarăm în curândii preiro^ rile fflbslre țPa«ce. îasocițâ âe Âadroi am fpl^_ cam, răpiți d’a ne putea bucura in .ftertște du acbslă singurătate idorilale prin pădurj. Nc repețiamfi emoțiunjle și iristețele mostre cute, cari faceau mai- radibsc vesdideWi^ — Da, de câie-Vâ Zii® suferea făria lăsa lactwall Ca sb inaaî sputaii î .-. lubeamfi, se se va^ă, pentru a nu me neliniști; darfi a sără, după plecarea dumitale, a avuții uă crisă nervbsă care m’a ’nspăîmîntat, s’așceptii mediculti. Bbla Gunevieveî n’arii din fericire nimicu gravii,- cu tbte aste nu ieși din casă treî țjiic, și vetjuiii abia pc Viergia, care șe^u uă parte din aceslii timpii lingă dînsa cu mă- tușia mea, Proiitaifi țienlru a mc duce la Langlade ș’a me ’nțelege cu dineu asupra pregălirilord căsătoriei nbslru ș’asupra con- tractului. Doliulfi Viergieî era dc ajunsfi pentru a ne srnli de pompa unei căsătorie provansală și pcnlru a /educe ceremonia la strictele acte oficiali. Totii fu regulatfi în curândii. Uă scrisbre fusese speduită lui Sir Clarence. Nu mai avuramii darfi de citii a | ne deda cu totulu acelei dulci stagiuni a credcamfi. In acbstă fericire a căiraî îmbătare wq pre- srwsesemd nicî uădaîă, mi so părea c-unS nuoă sullelfi se msce îa miae. Insă ua mici aătaire întunecă puținii fericirea mea. Ser- mana Genevieva, cu tbte că ori-ce temere dispăruse agupră’I, păstrase unfi lojii de lin-, geZire din bbla iei care aelioMea pe .toți la castel 0. Maî cu semă Viergia era fbrlc fcw și anevoie parveneamii â combate ut preo- cupare durerbsă pe caro nu putea se mi-o ascundă. Câte uădată, s’ar fl Ztoii r sirnpțire o nspâimenta, ca și. cumfi vpunil periclu ar fl amenințiatu-o. Me siliainu se rîZQ asupra unei remășițe de Încredere Îî preZi .erile Mariaseî. Imprășliamfi norulfi, Insă elfi se rearetă în curândii. •- C6 vrai, Zici®, ea, nu suntii deprinsă cu fericirea a< cătii așia xie pucinii timpă . t = Trebue s me deprindă, l (Va urma). Mario Uckard, www.dacoromanica.ro RQMÂNtitO 1 AUGUSTU 1 §68 653 Fiind omonim de nume, pronume, și chiar in litera ini iala a numelui PArint» scă, cu mai multe persdne, pentru confusia ce se fâcia râtâcln In-se adressele unuia câtre celă- altă, amu foslO anevoit se adaogă la semnă- turii mea li tei lle inițiale a rangului, ce amă ca semne dinstinctivă alia adressei melle, fi- ind sigur câ nici un alt Ion Mânu nu Ie pdte avea, intru adevăr câ nu nram preo- cupat de Ortogiafie, și am adoptată litera Vp adicâ: inițiali precum se pronunța acesta rang, de toți Români; cine nu știe Ansă câ în diferitele diaiccte, sunt cuvinte omonime, care Întruna exprimând uâ insultă, in cei- altâ exprimă uâ idee cuviincioși, și fiind-câ rângul meii ori-can: ’i ar fi ortografia ast- fellu se pronunța do Români și limba Ro- mănâscâ de Origină latină, nu are nicî uâ asiniilație cu cea Știri eascâ, sunt in drept a Ală mha cum d-ta ună rm serios întrunii timp când te ocupai cu ună sujt l atlt de serios al resp insului D-le a’i putut ajunge la această Vulgaritate cu a’țî perde (impu căutând uânâ și in Vocabularu Sărbescn, ca să gâssesci câ cuvinte de Vornic, exprimă in acea limbă uâ Insultă, de aceea nti’inî rămâne de câta res[inge cu indignațiune acestă malițios jocii de spirit, asvârlindul la locuiri de unde a venito Ffarșindă viu a vâ ruga Domnu meă, se dați și acestei epistole ospiiriitate in colti- nile jurnalului d-v, ca să pdtâ publieu In cunosciințâ de causâ a se pronunța intre fi- sele D-v. și alic melle. M. V. lân M. Mânu. 1868, luliu 30. UĂ FAPTĂ FRUM6SĂ. Ori cine eunăsce fără Indouiaiă importanța orașiulul Brăila, ca portulă celă mai princi- pale alO României, unde comerciulă jtică ună rolă Însemnată cu tdte lacunele, ce țâra ntis- tră oferă tn mîjlăcele de comunicațiune; a- ccstă orașiă este locuju de întâlnire a mai tutoră națiuniloră din Europa. Spăranța ori cărui Romană insă, că portulă Brăilei va deveni cu timpulă unulă din diamantele prin- r.ipali ce va orna cortina României, cresce și mat multă, căndu privesce la avântelă ce și-a luată de cățî-va anî. Și ’ntradeveru nu suntă mulți ani de căndă Brăila, marele porte alu României părea a fi condamnată se stea lo- culul am causa paralisieî ce domina spiritele. Grațiă Insă timenilor, cari aă dată impulsă unei noue direcțiuni in viâța publica acâstă para- lisiă a ’ncetatâ Un orașiulă no&tru. Brăila se bucură aslă-țji de uă reputayune, ce nu o avea maî nainte. — Consiliulfi comunale alfi urbei, care se compune din ornasii ceî mai doritorî de binele comună și în capulă că. r-iia se afla ună bărbată animată de senti- mentele cele mai sincere pentru libertatea și prosperarea Româniloră, consiliulu comunale ^îccmă, pâtrunsă de adeverulă ca una din condițiunile esințialî pentru desvoltarea unei societăți este neaperată instrucțiunea, a câș- tigată mari drepturi la recunoscința orășia- niloră prin asiduitatea sea de a o aduce tn stare de înflorire. Dacă acumu' posedemă pe leagă atâtea scoli de ambele sese și ună bună gimnasiă, care esle frecuentatu de copii din ttite clasele, datorămă acâsta timeniloră cari dirigă afacerile cetățenesc! și cari nu omită nimică de a incuragia totă ce se ra- ptirtă la desvoltarea intelectuale Asla-di avemă fericirea a lăuda âncă uă faptă pentru care consiliulă nostru comu- (iâie de sicură merită aplausele tutoră Ro- măniloru amatori de progresulă instrucțiune! Din inițiativa d-lui Primară S’a acordată de consiliulu comunale din Brăila d-lui G. Frollo profesore de limba italiană la Gimnasiulă Carolă ] uâ subvențiune de 450 galbeni pen- tru editarea unui dicționară italiano-romănu (voț. I), franccso-romănă (voi. II) și româno- iUliano-francesă (voi. III) pentru care banî autorele va da primărie! locali unu numeră icțvalinlc de esemplare. Acâstă operă, fruc- lulu labtireî dc 10 anî a eruditului nostru profestire va tace «pocă ’.n literatura filolo- giei ru;~peanfi, pentru a ’ndemna pe ori cine are simpțimântulâ frumo- sului a merge s’arunce celii pucinii uă privire îu magasinulâ ce se va Sambita vlit6re 3 curentii, ș’a aprețui apoi la dreptă loră va- 6re aceste producte ale surorel nds- tre mal mari Italia. Magazinulă este strada Germani, vis-a-vis de ospelulă CONCORDIA. t— D. I6ii Uetățianti, directorele Girnnasiulul din Galatz, ne comu- nică următorele relațiuni importante: Suntă căte-va țjile dc căndă vaporulă fran- cesu de resbelă „Magicien" aă adusă aici mai multe petri cu Jnscripțiuni latine găsite după cumă se spune, la sătulă Iglița, între Măcinu și Cârșova. — Este cunoscută căa- cumă șâse anî totă la numitulu sată aă fostă descoperite âncă șâpte petri cu inscripțiuni latine dc către ună franceză (d-nu More), din a căroră inscripțiune s’a constatată că ve- chia cetate Troesmis ar fi fostă așiețjată pe ruinele de la sătulă Iglița șl că se bucura de dreptu de Municipiu. Uă impregiurare se parc cu deosebire cu- ritisă, că dintre șâpte petre găsite acumă șâse ani, cinci suntu redicală de către Se- natulă de Troesmis (ordo Troesmeusium); âră dintre petrele actuale (cari se potă vedea), nici ana nu amintesce pe acestă Municipiă. — Se Basca dâră Întrebarea, dacă In adevâră aceste petro suntu din același locă, din care S’aă scosă și cele de mai 'nainte sâu ptite suntă aduse dia altă parte, și prin urinare ar fiice uă descoperire noue de Vre uă ce- tate, a carii memorie sc fi remasă acoperită de velnlă anticitățiî, seă celă pucină sc nu i se scie cu sigurilate loculu unde a esis- tală. — Ceia ce se gâscsce și in insenp- țiunea petrelorfi de faciă și ta aceloră de acum fi șâse anî, e amintirea legiunei a V. Macedone, despre care Insă so scie că mai tăr^îă a staționată în cetățile din stânga Dunării. — InscripțiunJte petriloră actuale devină cu multă maî interesante aretăndu că în acelă loc® au staționată și legiunea a XII Fulminatrix. La ttită întâmplarea,- inscripțiunilo latine din părțile aceste pc nicî uă națiune n’o in- teresâză atătu dc multă ca pc națiunea ro- mână, d’tceia ar fi ftirte dc dorită, ca au- tățile locale și cu deosebire d. Prefectu alfi districtului so intervină pc lengă d. Goman- dante alu vaporului, ca sc permită a se sctilc uă copie cătă mai esactă de pe ttite inscripțiunilo, spre a se trimite secțiunei is- torice a societății academice din Bucuresci. Nu Încape tadouială că d. Gomandante va acorda acâstă permisiune, mai aîesu că in- scripțiunile antice simtă dc domeniulă pu- blică, și msu-șî lilerații Franciel voră tră- inile copii și al oră Sta le. (Amnciatorulv de Qalați). ------------------ PRIMARULt COMUNEI BUCURESCI. Fiindu că astă-^I Luni 29 luliă curinte, cândă a fostă decisă (jiua de licitațiune pentru darea cu con- tractă a publicărel acteloră Comu- nei, pe termină de ună ană,'de la 0 Ăugustă viitoră 1868 înainte, conformă cu însciințarea Primăriei S’o 6525, nu s’a presintată de câtă ună singură doritoră, și astă-felă nu s’a putută ține nici uă licitațiu- ne, Primăria după ce a consultată și pe consiliulă comunale, a decisă na, acestă licitațiune se se amâie pentru (jiua de 8 Augustă viitoră, aducă peste (jece linsă spre a da focă prăfăriel, se află îo- tr’unu mare numeră de esemplare la librăriț, Acestă tablou întitulată, CELU DIN AR- GADIA SANTU AULOGAUSTU LA LIBERTATE, atâtă prin lucrarea artistului, câtă și prin ideia sublimă ce represintă, trebue a fi ca ună esemplu ș’uă incuragiare din aintea ori cărui bună cetățânu. SE CERE uă iustitutrice francese șeii elvețiană. Condițiile suutiî bune. Ddmna ce se va oieri se va ad»esa Ir d. Soceck librarii- Calea Mogoșdi. www.dacoromanica.ro 654 RpMAN LȚp 1 ApGUS^ 18 8 G. cătoru loru dc pace din Capitală ' ce ^i de lucru, spre a lua ennos- in ărna viitoriă; neputându-so țea- cihță do condițiunelc autrepriso! ncumu «.restulă preventivă, proprie- KH>a I) lui EmtnanfflS Crețulcscu, La 24 luliu, cântă a fottu tor- ininulu pub|îcată prin Monitorulu Officiale No, 14u, de a se tino li- eitațiupo prin oferte conformă art 51, din legea asupra comptabilităț; generali a Statului, penti u a se da îdJfcntrepnsă aprovisionarea cu 225 Htînjonî lemne pentru focă^ neco^ sariă acestui.. Ministeriă, Curțiț de Casațiune, Curții de Apelă ți jude-- lisa din causa c iagerăriî prețurilor» propuse de Conciirențr, M nisttsriulfi în «conformitatea art 47, din aeea lege, amâuă licitațiuuea pentru ter^ ininulu de 12 Augustu viitoriu. Se publică dară, ca coneurenții ce voru Mmiftru, Aut. I. Ario>n ți ppro voriț fi iibeie la S(. Dimi- No. 35(ț. 3—3d trie viitoiu. Doritorii ee voră a ------------------------------------- .. 1 , I — - . -i i n. 4 NUNCIU. Unu june vocjte a ■ se angaja ea, îăgrljîtoru la vă moșie, ca gramatică la uă casă de le» Mogoșdeî, Nn. 74 lîngă PaHtn. VESA' VIENEI 11 Augustă Metalice..... Naționale. J„ Lose......... Creditulă.... Acțiu. bănce Londosi......... Argintă...... Argi. în mărf. Ducați........ . 58 . 58 . 62 . 84 50 60 65 80 734 — 2J2 il3 111 5 30 60 35 37 Qotn .reții ctr. Amatorii d’uă ase - 336. 6—3(J voi a l,ua parte la licitaliune, scseijgjjne^ persără binc-voiască a ee preeente în pretor.ulă acestui Mima nesenta la aedstă Administrațiune. terifi, în «jiu» indicată la orc!, 12 do dimindția, Insociți dc garanții în regulă, maî înainte înse de ter- OE VÎNDARE. Mai mulți>tțlpif ți bucăți marî de piatră cioplită O Caldscă ,.Lohncr" prea puțin ___________________¹ întrebuințată j%E ViNpARE său ÎNCHIRIAT¹ DE INCHIRIATU. O mașină dc I^Casele din suburbia Mihaiiî-Vodă I treeratu, sistemă'Caliton, tn f6rte No. 360 2-4, tninu potă veni la Ministeriu în ori Strada Sf. Apostoli, unde se află I bună state ți cu bună Mașinistă. NUMIREA PRODUCTELOR Grâu ciacâră oal. ÎL chila lei „ ii „ eărnău arnăută ghircă₅., Secară.... Porumbă Or^ă....... Ovfiaă..... Meiu....... Rapiță.... AV1S IMPORTANT PENTRU AGRICULTORI Mușamale mari de Kautșuk recunoscute ea celă maî bună ți maî sigură, apărătoru a șireloră de grâu și a orî ce felu de productă agricole, mărfuri, ndașuie etc. contra ploiloră celoru mai marî. Acesta mușamale, de uă invenție nouă, primi ite la expo- sițiunea universale din Paris ți la cea agricolă din Pesta sunt preferabile orî căroră altora pentru superioritatea cualităței ți pentru soliditatea lor fiind lucrate eu kautșuk ți cu uleiu. , Probe «unt depuse la comptoarulă D-luî Mosco Ascher, strada germană, vis-avis de direcțiunea Telegrafo-Postale, care singur priimesce comande pentru totă Romănia cu preciurî ficse. No. 257. 15 —3Ș GALAȚI. BKAILA. 29 luliu GIURGIU» 28 Maiu CORABIE țl VAp6bE. GA. no urt î n" 270—280 240 - 250 220—230 155 170 165—170 130—140 218—210 129------ Corăbii sosite încărcate „ deșerte... ir, poruite încărcate „ „ deșerte.» Vapdra s»site.a.*....n... „ pornite...........y.ᵣ.. Șlepuri pornite și în- cărcate'In Sniinai 1...... f ) nfl . ' ni Oiuuj Casa, unde a locuită Ddinua Mar- ghidla Ghica, cu grajdiu ți șopron, care fiindă forte încăpătăre, pdte serji ți pentru vre o Cancelarie ți pentru hotelă. O Pivniță îrtcHpătdre ca de vre o 50 bnți vinu, unu managiă. Tote acestea în eentrulu Orașu- lui, și din nou reparate. Doritorii, »e voră adresa la D. Nimi Lahovary, proprietarulu, Calea Mogoșăeî, No. 28, însă pontrn mo- tifă de plecare înainte de 3 August. w E VINDE, uuă locu, pe calea ^Moțiloru No. 117, carele res- punAn in dosii pe strada Raphael, facia pc calea Moțiloru, stînjenî I 1, dru în dosi” stînjenî 9; lungimea dc la uă faciă pînă la cea «Hi atînjenî 18, pt. cure locă se agă țităeasă. cu patru odăi, ți unu țopronu maro, ' proprietate a reposnteî d-neT Ani choî Eustratiâ. Doritoriî se voru a- No. 358. Văleni, timp frumos, puțin vîntă. Mărgineni, senin, caldă. P’oețtî, senin, puțin vîntă, 23. Câmpinn, senin, vîntu 22 gr. caldă. Jiu, puțin nor, vînt, N. cald 25 gr. Tecuci, seuin, vînt N. plus 32 gr. T. Severin, nor, căldură f6rte mare. Vaslui, puțin înourată, vîntu. timp frumos, senin, caldă. Leova, senin, vîntu¹, N Fălcifl, plus 27, vînt N. Cahulu, senin, vînt N. Tîrgoviște. frumosu, căldură simțitdre 30 grAL Galați, timpulu sdnîn, căldură 27 gr. CETATEA PROPRIETATEA Fam?- liel HARALAMB din Dis- tr ictulti Dolju, este a se ' vinde prin Licitație la Tri Kimnliilix f amai rt dresa Ia sub-semuatulu, Strada Glo- riei No. 7, în tdte (Jilele pînă Ia o- bunahdu Comercială din rele 12 No. 353. S. PherCkydis. 3 — 2Ș. S. V. No. 346. 20-2BBîin oG-icR.; Slatina, timpulă frumos, vîntu violentă N. ^căldură 24 gr. Caracală, idem. Bechetă, idem. Bacău, timpulu senin, calm 29 gî plus. Piatra, plus 22, senin, calm. Giurgiu, senin, cald, gr. 25. Urzieenî, senin oaldu, vînt tare, S. E Ndmțu, timpulu senin, calm 12 gr, Botoșani, 25 gr, plus R senin. T. Frumos, plus 29 gr. R. senia. Dorohoi, 24 plus, vîntă lină de la Ni Mihăilenî, senin, căldură mare, vîntu dc O. Buzefi, senin, vîntu, de la N. căldură. R. Serată, vîntă puternicii* căldură mare, Nord. Focșani, 23 gr. caldu, semn. Ocna, 30 gr caldă, senin, pnțin vînt. Roman, senin, plus 28 gr. Folticeni, gr. 26 plus, înourată. R«mi, senin, caldă, vînt O Argeșiă, timpulă frumosă, căldură mare, Pitești, timpulă frumosă; senin, căl- dură 24 grade. O. Lungă, idem.' i ‘ H1U • 1) ■‘-JUiO BIUROCLU SOCIETAȚmORU DE ASSICURARE UNGARA GENERALA Șl „LA RALOI8E“ se aflî dc astiijî înainte în STRADA GERMANA Casa d-luî Amghelovicî (Prăvălii! No. 11 ți 12) vis-ă-vis Ho- telului Concordia; unde se priimesce oferte pentru assicuraroa în contra PERICOLELORU DE INCENDIU PEN- TRU TRANSPORTURI PE DUNAREA ȘI ASUPRA VIUEȚEî, CU PREȚURI FOARTE MODERATE Ambele Societăți geratdijă pentru assicărările încheiate cu fondurile loră în «amu DE XiKI NUOI 42 MIJLI9A.KE .și tdte păgubite cp s’ar ivi se-reguld iu filai Jₙₒₗ ₜ jb STRADA COLȚEI, No. 42, VIS-A-VIS DE BISERICA ENE fL Jₗₜ , PRIIMESCE TOTU FELULU OE LUCRĂRI, PRECUM: mws <• «le diferite feluri, ETICHETE, CONTURI. CONTRACTE. POHTE. CIRCULARI SI FATUR1 I CO»»® MCCZBzNLK INDIFERITE MĂRIMI li ¹ fii.» uhr 01 AFIȘE, DIARE MARI SI MICI BAPTISM, VISITE,CUNUNIE Șl ORI 01 ALTE BILETE BE INVITAȚIE ȘI MORTE Casele după calea Mogoșdeî, subîî No. 50, vis-a-vis de Pa- | sagiu, în care se află Otelulu Lazăruj și care se compună de 22 odăi susă 2 prăvălii în fața Stradet cu 4 odăi, 1 bucătărie cu doue cămări, 1 pivniță, 2 beciuri, podă peste totă casa, grădină și cu basin de apă în mijloculă curții, avendă aseme- nea atâtă odăile de susă, câtă și cele josă cumă și bucătăriile, machină pentru sedterea apei, se daă cu chiriă de la Sf. Di- mitrie voitoră. Amatorii se potă adresa în orî-ce vreme spre a le vedea și a se înțelege cu sub- semnata care locuește în aceste CASE. TEODORA M. MASTICHL FIMSORUL r * • CU RȚEÎ MAGASINULU IOAN ANGHELESCl 1 FIMSORUL APE MINERALE Recomandă înaltei Nobilimi și Onorab. Publice, că amă primită uuă mare asortimentă de Ape Mi- nerale, Franceze și Germane prdspete, umplute din luna lui Maiu, Sare de Cbarlsaad, de Vichi și Sare de Mare, Pastile de Vichi, de Gleichenberg etc. Anunciă că ah sosită ună nou transportă de Caș- cavalu adevărată de Penteleu și de cea mai bună calitate. * - ₛ . b<.™« Colori de totu felulă, frecate cu Uleiă și ne-frecate, Uleiu fiertă și Lacuri de totă felulă, Culori și Pân^a pentru Pictori. VINURILE Totă-uă-dată recomand u înaltei Nobilimi și 0- nor. Publică, Vinuri negre și albe, dulci și sii fdse, vechi de 6 ani și de cea mai bună calitate, așa în cătă celoră albe cu dreptă cuvântă li se pdt dice, vinuri de Rhin și celui negru de Bordeaux, IOAN ANGHELESOUt VERITABILULU CAȘCAVALU ALU DOMISTULTJI ENACHE PERSESCU • Sub-semnațil recomandă înaltei Mobilimi și Onor. PubliciȚoă le-au sosit al 4-le transport din acest Cașcavală de Vărâ, în bucăți mici cu marca E. P. care e mal superior de cit pînă acumă. Singurii fiindu că se va distinge acestii l’ășcavalfi intre tote cele-I-alte ale Țerel prin calitatea lui cea snperiora in câtă a nu mai lașa nimicii de dorită. Coșulețe