ANULU ALU DOUE-SPRK-DECILE ADMINÎSTRATIUNEA PASAGIULU ROMANU Nd 1 REDACTIUNEA STRADA COLȚI A MERCURI 31 IULIU 1868 " VOIESCE ȘI VEI PUTEA Articlele trimise și nepublicate se vorâ arde Redactorii respundetorti Eugcnluc Carada LKl N SK> 48 DISTRICTE 5 RS *NU — CAPITALE PE sfcBE LUnÎ „ ^TUT'tUNÎ i,J PE «ți LUNA U UN ■ ESEMPLARU 4 HAM! PĂSÎBU PAlUS PETr.:-SSTBB ER. PENTRU AUBTBIA. • • • F«OB- 10 V^L. AU^T. PENTRU Z 'ONAMRNTE ANJNțIUBÎ Șl RECLAME A BK ADRESA IN BUCURESCI, LA ADMINÎSTRATIUNEA ZIARULUI IN DISTRICTE LA CORESPONDINȚlT D1ARIUL ÎI Șl PRIN POSTA. - LA PAR1B LA D. DARnAB-NAtLEU^AlN sns ns l ancienne comedie no. 5. ANUNQ1UR1LK LINIA DE 30 LITERE 40 BANÎ INBERTIUNI și RECLAME^ LȘNIA . ■ 2 LEI JU LUMTWâZA-TE ȘT VEI FJt SERVIȚI TEW EGrtAFICO A lil) ROMIMLII, PARIS, 8 Augustă. Imperalulă r'espuuddnd primarului de la Troyes a (jisă că speră că nimică m va turbura dezvoltarea pacinică a comerciuluî ș’a industriei, căci Dumnezeu protega Francia. ». —=» > ; li i| I In seclulă ală 17-lea coreligio- narii romano-catolicl, Maghiari și Sași îndemnați mal vârtoșii de mi- sionarii Germani s’aă ruptă în pa- tru confesiuni, adică în cea catoli- că, în cea protestantă lutherană, în protestanta calviniană, ce se numes- ce și reformata ungurhscă, și în cea sociniană seă ariană, care la noi serice șisecuiescă. Boiei-il Tran- silvaniei, maghiarii și romanii aă trecută parte mare la calviniă, eră patricii sașiloru și chiaru poporulă săsescă aă adoptată lutherania. După acesta se decretă de repețite ori în dietele țerel,-, cumă eă aeele patru confesiuni aă se fiă egală îndrep- tățite/ seă după termînulă juridică Transilvanii religiones receptae. De aci în icsolo nouil sectatorî încerca- ră cele mal felurite căi, pentru ca se înduplecă -și pe Români la re- formațiuiiiea religiosă. Ve^endă că Românii nu Se abatu de la credința loră. afară numai de boiărl și de unele fracțiuni din poporă, dietele arfstochitioe decretară în contra loră așia: „Aici se nu se înțelegă acel ce se ținu de legea Romaniloră seă a Greciloră, carff simtă sufcrițl numai în modă provisoriă pînă la buna plăcere a principiloră și a locuito- riloră privilegiat^ (Approbatarum constitutipgum Partis I tit. J„art. 3). Mal târdiă erăși. „Națiunea romănescă în acestă patriă nu este considerată ca indi- genă, nici religiunea el nu se re- ruime^ă între cele îndreptățite; to- tușl clerală românescă pe câtă timpă va mai fi răbdată aici pentru folo- smlft țerel, se se țină de următorele, „(urmeză doue puncte fdrte umiii- forie. Approb. Const, P, I, tit. -8, art. 1). Despre călugerii românesc! se de- cretase : ; „Fiindă că nici religiunea na- țiunei românesc! nu este renume- rată între cele patru religiunl legale, de aceia nici acea clasă ce se nu- mesce a Qălugăriloră, nu este pri- mită, ci mal vârtoșii oprită din țdră. Dec! se lasă în deplină voiă a die- tei și a principiloră^ ca ori cându voră judeca de cuviințiă. seă de trebuințiă, se’I dea pentru totă deu- na peste otaru“ (Approb. Const. Part. III, tit. 8, art. 1). Acestu articlu de lege s’a e- secutatu totă deuna cu multă ri- gdre, în câtă chiară astă-d» vre trei seă patru ieromonah! suntă suferiț! în Transilvania numai ca din grația. Despre popii românesc! se i^ice curată in compilatarum con- stitutionum Edicto XLII cumă că: „Aceștia potu fi arestați și aruncați în temniță numai din prepusă (bă- nuielă), după care apoi se se por- nescă cercetare asupra loră. De a- ceia nu vȘ mirați, dacă vedeți pînă astă-^i trăgengă pe preoți! româ- nesc! cu atâta ușiurătate în cerce- tări criminali,, pentru că noi amă ve^lufă mai mulți din el bătuți și aruncați în temniță fără nici uă ju- decată, seu înrolați în regimente. Din prea interesanta colecțiune d®' legi religionarie Transilvane, pu- blicate de d. profesoriă I. Moldo- dovamv publicate de la No. XI pînă la No; XVI a Archivulul pentru filologia și istoria se adeveresce pe deplină, ca pînă către anii 1560—-80 persecuțiunea religiosă ajunsese așia departe, în câtă nu numai boiări- mea, ci și uă parte din poporulă țerană se cal vinise supunendu-se totu uă dată la unii episcopii calvinescă; eră fiindă că Românii totă voiaă se scape de acelă episcopă, așia în dieta de la anulă 1568, ținută la Tarda, se decretase pedepse aspre în contra tuturora, carii ară mai cuteza a retrece de la calviniă la legea vechiă; bră în dieta din 1600 art. 25, se decretă pedepsă morțel asupra Româniloră și preoțiloră cari ar fi cutezată a trece în țerele ro- mânesc! Prin articlulă de lege din ani! 1620, 1622 și 1650, Românii din Tran- silvania și din părțile Ungariei suntă opriți de la purtarea ort căroră arme, nici măcară ună cuțită mal mare, nici așia numitele baltagie nu le era ertată se porte. Nu voimă se punemă Ia probă răbdarea cititorului cu citate mal nu- națiunel, a limbei și a oonfesiunel loră Eca totă uădată, principala causă, pentru ca rea uă parte mare din cleră și poporu, s-a ve^ută si- lită a se uni de la 1701 înedee în căte-va dogme cu biserica Romei, carea era și biserica familiei impe- rătescl de Habsburg pentru că mal alesă după ce b iiării lui Apaffy a- runcaseră în temniță, ;ăfuiseră și omorîseră prin bătăi selbatice pe mitropolitulă Sava, clerulă râmă- nescă înspăimântată și doborîtă cu totulă la pământii, nu mal vecliu altă cale de scăpare, decătă protec- țiunea casei imperătescl. Insă și pe fc^stă cale Românii totă au remasu merdse, ne simțitu însă îndatorați a repeți adeverulă istorică atinsă mal în susă, că adică imperațil din casa Habsburg eraă obligați a pune jurămentă, că voră observa fote a- cestea legi barbare și le voră ese- cuta cu fotă precisiunea. De la Octobre 1687 de căndă armatele nemțesc!, comandate de Ca- rolus Lotharingiens învingătorulă Turciloră, aă călcată din nuoă pă- mântulu Transilvanie!, pentru ca se nirlii mai părăsescă nici uădată, Ro- mâni! n’aă lăsată se trecă nici ună felu de ocasiune, de la care sperau el desființarea legiloră cari conțină în testulă lorii rușinea legislațiuni- loră omenesc!; ei. însă ne fiindu a- jutațt de nimeni pe lume, din con- tra părăsiți cu totulă de boiarii loră, carii se calviniseră și se magiari- saseră mal toți, întocmai precumă se turciseră ai Bosniaciloru, al Ser- biloră și a! Bulgariloră, pe lengă tdte încordările clerului și ale că- toră-va bărbat! eșițl din poporă, n’aă putută împedica ratificarea desă nu- miteloră leg! prin Curtea Vienel. Așia s’a întîmplată la 1692 că le- gile Aprobateloră și Compilateloră f iSeră trecute în Punctulă III din tractatulu de supunerea Transilva- niei, cunoscută sub nume de Di- ploma leopoldind, pe care apoi aveaă sa jure suveranii. In dieta cea me- morabilă din 1791 adică după ce se prochiamaseră în Francia drep- turile omenescl, aceleași legi bar- bare aă fostă sancționate din nuou și coroborate cu jurămintele⁻ impe- rațiloră Leopold II și Francisc I, eră Ferdiuand fiiulă acestuia jură pe acele -șt în 1837. In acestă si- tuațiune nimică pe lume nti putea fi mal umilitoră și mai jalnică pen- tru națiunea Romănă, de cătă că înșii episcopii loră de ambele con- fesiuni își luaă diploma de confir- mațiune din mânele monarchulul numai după ce juraă și el în capulă națiune! și ală Confesiune! loru, că voră observa⁻ cu credință, neclătită totfi felulă de leg! barbare, decrete și ordonanție emanate spre perirea departe de scopulă deplinei loră e- mancipărl, ba ei aă trebuită se ca^ă cu atătu mai greă, cu cătă și cona- ționalii loră în Muntenia și Mol- dova căzuseră afundă și se apro- piaseră fdrte tare de mormentulă pregățită națiunei ndstre din trei părți și dreșicumă după uă sistemâ bine combinată. De la 1837 înedee se înființară alte legi noue. prin cari desființăn- du-se usulă vechiă ală limbei la- tin® în afacerile țerel, se introduse limba minoritățe! cu ignorarea cea mal desprețuitoriă a limbei româ- nesc! și cu delăturarea iei totale din ort ce afacere publică; eră pentru ca elementală maghiară se fiă cu atătu maî sicură de- eStermiriarea limbei și a naționalitătel românesc! peste totă, dieta aristocratică din Maiă și luniă 1848 prochiamă fusiu- nea Transilvaniei cu Ungaria între sbierete și răcnete selbatice de „Uniu- ne seu morte 1“ Mai nainte de acea dietă^ adică în Y₁₅ Maiă 1818 adunați fiindu patru-ijecl mii de Român! la Blașiă pe Cămpulă Libertății, în punct. 16 alfi pronunciamentutu! de atunci de- cretară așia: „Națiunea Romănă ca- re, ca conlocuitdriele națiuni nici decumu se nu iâ Ia desbatere causa Uniunel cu Ungaria, pînă > căndă națiunea Romănă nu va fi națiune constituită și organisată cu votu de liberativu și decisivii în Camera Legislativă; eră din contra, dacă dieta Transilvaniei ar voi totuși a se lăsa în pertractarea aceleia-șl uniuni de noi fără noi, atunci națiunea Romănă protesteză cu solemnitate. In acea-așl adunare poporulă „de- chiară și prochiamă națiunea sea de națiune autonomă și de parte intre- gitdriă a Transilvaniei pe temeiulă libertățiel egale, “ adică ea își pro- chiamă emanciparea sea naționale și anularea legiloră barbare, suptîî care gemuse căți-va secol!; totă uă- dată depuse jurămentuhi celă mare și înfricoșată în numele generațiu- nei de atunci și în ală tuturortt ge- nerațiuniloră viiforie din vecurî în vecurt; în fine^ a treia alese uă deputațiune de 48 bărbați spre a duce petițiunea și dele 16 puncte la Imperatulă Ferdinandu, dră alta de 110 membrif însărcinată a^îo, făcișia decisiunile Adunărei națio- nale la dieta din Clușiu. Lucrările aceloră duoă deputațiunl se potfi vedâ în istoria scrisă de d-Iă Papiu, în „Romaner oesterreichischer Monar- chie“,- dumă și în Gazetta și Fieia, din anulă 1848. No! aici vomfi re- | flecta cu privire fe acele deputa- țiuni numai la uă împregiurare, cârc pentru timpfilfi de fâpiă ne se pare a fi de cea mal mare importanță. Pe acea-așl o aflamfi împărtășită și maî de curăndu “în „Concordia" Noi 55 din 11/23 Mlu a. c. diu condeiulfi unu! bărbații venerabilă, care în anulă 1848 fusese membru alfi dietei. După ce aristocrația arde- lenă votase uniunea și trecuse la dieta Pesțea, acolo se denumi uă comisiune de 12 inși cu însărcina-? re ca se formuleze unfi felfi de o* piniune asupra petițiuneiRomanilorf Carolu Halz fostulti profesorii de drepturi în Aiudfi, era atunci se* cretariu de Stată în ministeriulfi de interne, totă uădată ca referente alîi comisiune! de 12, votă pentru de- cretarea unu! articlu de lege, prin cari națiunea rometnesed se fia de- da ar o ta și recunoscuta de națiune regnicolarid (indigenă). Sciți d-v., ce afi respunsu la acâstă propunere membrii magiari al comisiunei? Ca și cumfi arii fi fostă înțiepaț! de tarantele, sărindu dreptfi în susă stri- gară (licfindfi: „De cătă se suferim® una ca acesta, mad bine voimu aruncămu ^ânca și pe copii în as- cuțitulu sabie» 1“ Așia aă vorbită el și întocmai așia aă și lucrată pînă în luniă 1819. Ecă domnitorii adeverata causă pentru carea maioritatea dietei un- gurescl din 1867, și ministeriulfi ei aă silită pe impe atulu, pentru ca se-șl anuleze sancțiunile proprii și se desființeze legile dietei ndstre din 1863-4. Acești omeni voiescfi mal bine morte, el suntă determi- j nați a colora tdte rîurite și pîraiel® Transilvaniei cu sânge omenescă, de cătfi ca se sufere vruă dată des- voltarea naționalităției Românesc! pre pămentulfi Transilvanie! și aplicarea limbei române în afacerile publice ale vestei țerț J Politicii și publi- ciștii magiari spună Romăniloră Ia urt-ce ocasiune în fapiă așia: Stre- moșil noștrii au ocupatu acestă țeră cu sabia,- - ea este numai proprieta- tea națiunei ndstre; cu sabia s’a^- cupatu, cm s’abia s’a păstrată, &ă daca se va cere, pe viitoră o vomfi apăra totfi cu sabia. Ea este pro- prietatea ndstră națională ereditariă, eră voi cel-Lalți sunteți, numai su- Viergij, recunoscu tu -ai pe copila -iei d’adu- mitaftTVinQaK-ai in regulă? j — -Ol nu, strigă elfi, in^legeainu, pr6 bine onfirea ce ini, sc fănca. r-T- In .acestfi cagO, domnule, roluaifi fărâmi «ascunde veselia, n’a! nici unfi dreptfi asupra fiicei femeie! dumitale, nici ca tată nici c| nioștenito.riL, jiți atirnă, intru nimicO de e liberă, și n’aî nici uă autoritate a- supră’j.. , Și totfi in, acestfi casu nu vei a- vea nici vă remușcarfia consciinlcî dumitale ;pentui a loisupuno sc. primesc! grculatea unei moștenire • r'O a unof avere -pe caic legea nu ’^i-o pâlc da, Acestfi argumcnlfi ab hojninemfiirii a’19 jncurca d’uă d^tă, Ansă acâsta nu fu de- fț-^fi unfi noryțJ TȚ. Bșle plăcutfi d’a voifi w d-fei „țldfindfif plăcpra . ₍ J,ivolip\ ca cu toi.i finpjnii In adeveru tariCugetare^ dumjtale aj in adpveufi adîncă ș’ar putea sgjK dui pc unii spiplfi mm pucirjfi Urc decâtd alfi meii în căile stndelorii datorii, Ipsă (d’a- nii-ar permite a ine duce liberii ca aerulfi, stțpra pralicuforfi vnlg^e ale tMidului ești* ușjurații de ncliniștel^ (axwi, cg unu micii Simj.imlnlulu morale șj ănima,,, șj raționa (Sânlfi Ion .... Numai, înjugi d-ta, war mentuM naivii .. . Cumfi m'așiî pptea 6r(C,fm||j costa d’a ^psșrla dq la datoria ipica după ără fmnușcarq de recunoscin^ă, unei copil|! voința mea insinuA, .., avep rpmflș- ---J-------LL^-JlJau------ care ’mi datoreste totu? Me roșești!, dom- nule comiteᵣ la acostă ideiă d’a refusa sin- gura satisfacere care ar mângăia-o că s⁻a despărțit! de mine . . t . Sbntfi folânluitfi de iubirea mea .... In faptii, reluă elu schim- băndu-și d’uă-datx tonulfi, Vîebgia e fără fa- miliei;. ca bărbați! alfi maniei sâle, am cres- cutu^o; Ea nu mc are decatfi pe mine ’n lume .... Legea nrar Însărcina la nevoie a o protege șfa o siis^ine plnă la maioritatea iei. Insă fiindu- că nu se pfite căsători prin singura iei voință, me aflu daru epltropulfi iei naturale, d.e vreme cc ani nevoie de per- misiunea mea. Acostă nerușinare⁻ nle Tăcu la urmă se iesfl fliu resurya cetmi impusese -jui.. — N'ai prevețjulii insă de locfl, îi (Jiseifi, că la nevoie y s⁻ar putea lua acAstă epi- tropiă? — Oi făr ludouifi|ă fudule comite, m’am gândită la apAsta/ reluă elfi c’unfi zjmbetfi plăcuții, că i acAsta ar simplifica totfi, șl cări vecinice. Pe de alta parte scifi bine c’ai- putea se me ajuy a deșerta, tnsă în a- sefnene casfi ar trebui unfi felfi de proce- dură pentru a ajunge la emanciparea tine- rei fete și pentru a face ca unu tribunalfi sc me dechiare sculitfi de epitropie, mesură gravă care ar face unfi sgomotu îndrăcită tn juruit! numelui viilfirei comitese dd Chazol, căci sinceritatea m’ar sili a descoperi' măr- tufirea făcută de repausata mea femeie fn pre- sintă preotului.... Ve^i cc sgornolfi ar eși d’acl ? . . i \ iergia, fată legiuită a marchisu* lui ș’a marchiseî de Senozan H .. D-ra Ge- nevieva, biată copilă, aflându d’uă-dată ori- ginea sea, și aflându-se fără mamă!.. . Scifi bine bă Hpsescii probe sicuro .... Judecăto- rii vorfi trece pe d’asupra .. . Voifi ti osfinT ditfi de sicurfi ..... la uă pensiune alimenta-’ riă, prețiuiu ingrijirilorfi co am datfi copilei melc; ce de maj alergături’ de prisosi! șiide-l șiarte, cc de mai cotilure pentru a me sili s« pîimtacil dtf la genorfeitalea d4ale mal multfi depâtfi convine belrâne^.4 mele! Destulă comedia,, domnule 1 reluaiâ qu desgustu; nu asta vorba aci de violinlu fă- cute delicatesei dumitale pentru a te sjli so primesgi nesce ayanțagie pre magnifice. AI formulați! pretențiunile dumitale ș’ameninț,ă- rile de scandal fi cu cari le-ai sprijini la ne- voie. Sc punemiî darfi cestiunea pe^adeve- ratulfi terâmfi. Amu prevedutu eă va tre- bui sc’țj plătesefi . . . Suntfi gata a o face. Nu ’mi convine ca femeia mea se p6lă păs- tra cătră d-ta uă datoriă de recunescm^ă. — EQ credeamiî că nu espllcu d-lui co- mite dccMfi tocmai desintcresarca mea în tdtă astă afacere, căci ii voifi mărturi în tdtă naivitatea mea că veneamfi la d-ta după ce as- cultasemu ofertele splendide ale Iui sir Clarei ce . . . Dc siCuru că nu potfi sili pe fata mea a se căsători cu acestu flit! aii! lui Erin cin- tra vbinței iei. AcAstă nu se vede decâtfi in comedii ț daru potfi celfî pucinii se netc- desefl totfi asicurându'j.i concursulfi meii po y tru al m’ătura nesce formalități primejdiose. — Se revenimfi la pensiunea pc care bfne voîesci a o primj dc la flia dumitale, rehialfi IntferUpAndu’lfi c’unfi tohfi atâtii de lârnuritu în câtfi ghici¹ că Mânia începea a mS coL prinde. — Cinci mii de franci) ijise eifiia J^ăndfi sc cațjă aste cuvinte ca uă concesiunea buf neî-voinței lui. - li vei avbaî Acumfi oredfi că nu®wfj avemfi nimicii a ne ^ice, Notariulu nostru , va regula astă cestiune cu d-ta, și’(.i va ta» mâna titlurile în formă asuprei acestui vs- nilfi, care 'ți; va fl. plătilu de cătră, dînsuli din ijiua căsătoriei fiei dumitale. — DomaiiKî comite 'pweto tote scrupu- lele mele, și delicatesa sea me mișcă, res- punse elu c’unfi aert dc recunoscin^ă. Aces- tea ijise, potfi se rifi asfcwu că va în mine simp/iri-ațele unui adeveratii rata..;. - Vbiii mai adăuga în astă privin^ câte- va cuvinte, reluaiO, Intrerumpendu dinmiofi lirada sea, orî unde me voifi alia șl ori unde așii locui cu femela mea, aedstă pensiune va •ncAta d’a fl plătită dacă ’nlAnplarea te- ar face se’ șerjî acolo în aceluașfi timpii cil W. —- Afnoriulfi ?4tlte9ce,,MterâW F- mare persooagiuli! crcțju că trebue -wo fafe Suferiamh prA multu ie orgojisilu meii .pen- tru a mu me arma cu rebdare în acAstă des» batere. Sormulaifi condJiiunile mele. ■•lî'riHl scurtiii mullămită gândire! la -Viergia, și de astă dată Marulas jeșâ pe ușiă- (Va urma) Ma^io Uidwdn ROMÂNULU-3 1 IULIU 1868 649 ferip aici din bună-plăcerea nbstră. Ecă, însă, ca prin legile din 1848 v*am! dată și vodă celorC l-alțT ve neticl din voința și bunătatea nds- țră căte-va drepturi individuale, amu delăturat! de la voi rușinea sclaviei personale, v’am! făcută bmeni din cea-a ce erați mal nainte dobitbce te nbstre^ ale cărora capete se pre- țuia prin lege cu patru-deci fiorini. Nu sunteți îndestulați cu atăta? Nu voițl se ve lepădațl de limba vos- tră și se o învețați numai pe cea magiară? Aveți obrăznicia ca pen- tru ună milionă doue sute mii Bo mănt (transilvani) și respectiva pen- tru aprdpe trei milione (afară din cel din Bucovina) se pretindețl în teoria nostră, în statală nostru esis- tența și autonomia națională? Voii căpăta cu pumnul! în fălci. Face= ți-aă magiari, precumă s’a făcută boiărimea vostră magiari șl calvini pînă la 1692 precumu s’aă magia- risată preste una sută de sate totu pînă la acea epocă, precuhlă sau magiarisată și catolisatu alți mulți Romănl de la 1692 încoce pînă la 1848 precumă se magiariseză-as- tă-()l mulțime de jidovi și nemți, apoi suptă acestă coi ' ic voimă se împărfâșimă cu voi tdte darurile acestei țeri, eră altă-felă nici odi- neoră. m noi Trebue se mărturisi mu, că acei maghiarii carii ne vorbescă așia, storcă tbtă stima și considerațiunea nbstră, pentru că din acelă momentă scimă cu cine avemă a face. Toc- mai pentru aceea nouă ne mal place partita lui Tipa ’și Ghiczy, pentru că acesta fiindă mai obraznică ne spune curată, cumă că din momen- tulă în carele va ajunge ea la gu- vernă, nici ună Română nu va mal remănea în funcțiune publică, deca nu se va renega absolută de națio- nalitatea sea și decă va mai cuteza se flecărescă de drepturi naționale și alte asemenea nimicuri? 1) El bine, și ce respundă Românii la asemenea complimente? El res- pundă așia: De una mie șepte sute șese-^ecl de am ne aflămă pe a - cest! pămîntă; străbunii nostril și noi în fine- lamă udată și îngră- șiată de nenumerateorlcu scumpulă nostru sânge; noi preste totă căl- camă pe osemintele părințiloră no- stril; copii de lele nu suntemă, ci suntemă fii legitimi al mamei nb- stre comune. Suntemă prea deter - minați a fi și a remănea domni în patria nbstră ca națiune politică. De drepturi individuali fără drepturi na- ționali ne batemă jocă, nu voimă se au^imu de ele, pentru că le cu- ndscemă valbrea loru; ele despăr- țite de drepturile naționali politice iuntă bune numai pentru "ca se ne îmulțescă clasa renegatilor!, a ciocoiloră și a lingătoriloră de ta- lere ca și în trecută. De cătu fără drepturi naționali, mal bine de uă sută de orî morte. Voimă ca în ma- rele principat! alu Transilvaniei ra- porturile naționali șe se reguleze în- tocmai și precisă după analogia ce- lor! din Elvețian Loculă și rangul! ce ocupa în Elveția elementul! ger- mană, trebue se’lă ocupe în Tran- silvania elementul! românesc!; ceea ee suntă în Elveția francii, Webue se fiă în Transilvania secuii, eră i- talieniloru elvețian! li se pot! ase- măna prea bine sașii. Se înțelege 4e sine, ca referentele celoru trei limbi âncă trebue se fiă întocmai regulate, precum! se afla cele trei în Elveția. Voimă se avemă dieta nbstră și bugetul! nostru provin» aai!ₛ fără care orî-ce drepturi re- mâob frase deșiarte. Nu mal vojm! se cerșimă cu căciula în mână de la alții aceea ce este proprietatea nbstră. ij Ve^I *Haîtwik“ No. 16S articlu de fsndS, M. Polgw, etc. etc. Acesta este limbagiulă Români- lor! transilvani în respunsulă ceda! el ungurilor!. Din atăta se pbte cunbsce bine situațiunea în care ae aflămă. Adaoge la acestea con- fusiunea de idei produsă tocmai și în capetele Românilor! în urmarea maugurărel sistemei dualistice. Prin acbstă sistemă Românii erășl ajun- seră între doue focuri. El astă-^I trec! de trădători, deca rostesc! nu- mele imperatului Francisc-Iosif, pen- tru că se pretinde ca el se recu- rbscă numai pe regele Francisc-Iosif. In acestă situațiune fatală, ’ Ro- mânii se ved! constrînșl a face a- pelă la simțul! de drept! alu Eu- ropei -celei libere, celei constituțio- nale, pentru ca ea se judece în- tre maghiari și între Români. La dieta Ungariei se fabrică un! proiectă de regularea referențeloră naționale; acela însă este prea bună de vescă, pej care se se prindă unele păse- ruice simple și nevinovate, bră altă nimică. Intre acestea foia militară ma- ghiară titulată „Honved“ plăsmues- ce la planuri, cumă se se pbtă sub- juga și România liberă și a se in- corpora coronei unguresc!. Aceea-șl fbiăi află, că asemenea întreprindere n’ar fi împlinită nici de, cumă cu pericole, Oficeril adică cei carii scriu în acea fbiă află, ca în totă coprin- sulă României libere numai de trei la sută suntă Români curați, prin urmare că toți cel-l-alți locuitori se compună din adunături de tdte na- ționahtățile„, eră trei mihone suntă țigani curați, seă cu alte cuvinte: România după maioritatea tocuito- riloră sei s’ar putea numi țera ți- gănbscă. (Vețll puterbsa respingere în Federațiune No. 107 în contra acestoră obraznicii.) Se vedeți d-v. ungurii presimt! că cu dualismul! n’aă se o scdță la cale, pentru că Cislaitania, adică provinciile germane ale monarchiel austriace mal curând! seă mal tăr- ^i! se voră incorpora la Germania' cea mare. Pentru acestă casă loră nu le remăne altă ce-va, de cătti se tragă sabia și se facă va-banque. Se fiți șicuri că el o voru și face acesta, drepturi naționali nu le dă mâna serecundscă; cu sabia voiescă a domni. Ascultați ia Perezel și la cei de tepa lui, pentru că acel! soia de omeni nu vinde pisica în sac!. (Va urma), Bueurescî, 28 luliu, î 868. întrunirea studintlioru dela nionastirea Sinaia s’aamanat. Delegațiunea provisoriă: M Străjanu, I.Tacitu, I Petncu l. Stoian. w. Drocu. M. S. Domnitorulă a visitatu a^li 29 ale curentei, însocită de d. ministru Donicî. lu- crările de canalisare a rîuluî Dîmbovița care se esecuta de la eșirea rîuluî din capitală lai Foișor, pînă la Manolache pc uă întindere de 10 kilometri, M. S. a aflată în lucrare peste Î200 lucrători, carii au antomatu maî t,0tă întinderea canalului, și a esprimată înalta sea mulțămire d-lui Gr. Heliad antrepre- nor ulii acestei lucrări. In curându la 7 Augustu, urmeză a se adjudeca Ancă uă lungime de 7 kilometri mai la vale și după tâte probalilățile înainte de IrohBerea campanii curente se va adju- deca, și restulă lucrării piuă la Budesci, unde Dâmbovița dă in Argeșfi. Asemenea se lu- crâză cu activitate la proieclulu rectificări' Dăm!»viții în orașă, și s’a adjudecatii deja unu nod canalii la Brezoea cu care sc va asicura deCmriivă alimentarea capitalei, care pînă aslă-dî era. espuse a lipsi de apa prin ruperea stavjlariloru precumii s-a întâmplata în 1864. In fine se studiâză a se aduce uă pai te din apa lalomițcî în Dâmbovița șil -a se rec- tifica totii cursulă gâtlei in susu de capitală, spre a servi celă pucinu pentru transportulu lemneloră și a aprovislonărilorii capitalei. M. S. luându cunoscință de tote aceste lucrări, 'a aretată dOrin^a Sea de a le ve- dea terminate câtu mai neîntârziata. M. S. s’a tntorsu la Cotroccni pc la orele 8 sâra. (Moniloriulă) SOCIETATEA ROMANA de Gimnastică arme si dare la semnă. * 9 Se face cunoscută onorab. comercianti, in- dustriași și meseriaș} romAri, că Duminică 4 Augustu , se va face gratisă concurși! de dare la semnii . pentru d-loru In loca- lulu Societăței, după programulă ce so va publica in deosebi. Doritorii se vorii înscrie pînă Sâmbătă, ia orele de sâra, de ]a 6—9 ore, la comite- tulă Societăței, în localulO ei, strada Vămeî, (grădina lancu Mânu). Comitetulă. DISCURSU PRONUNCîATO CU OCASIUNEA DISTRIBUȚIUNEÎ PREMIELOIiU DE LA SC6LELE PRIMĂRIE DE BĂIEȚI NO. 1 Șt 2 DIN FOCȘIANI. (A vedfe No. de cri.) d). Vine a patra cestiune, onor, domne și domni,, care este menită a lmuiți averea Sta- tului și a conserva educațiunea și bunuliî traitt alu individului, — Cestiunea este a- câsta: ce direcțiune trebue dată junimei, chiar din scâlele primare, și, mai cu sâmă, după ce finesce cursulu primarii spre a’i asicura viitorului Se scie că în scâlele primare, nu s’a datu pînă astă-di, uă direcțiune destulă de conformă cu viâța poetică. Și totu ase- menea sc scie că unii din copii, finindu cur- sultt, trecu la gymnasiî, âră alții la aplica- țiunile poetice ale părințiloru; însă cățî se flă de acestea? prea pticini! Căci este dâră asicuranța în viitorii a celoru-l’alți, ce făcu maioritatea? Nici uă asicuranțăl Serveiismu ■și âră-și servelismă! — A mveța junimea sc citâscă și se scrie, acâsta este ce-va; insă viâța practică nc spune că nu e d’ajunsu, nu este totulu: prin acâsla nu va se Z'că a’i forma ună viitoru liberii și independinte, nu va se dică că Latau asicuratQ esistința, nu va se dică, tn fine, că i-am complecta ți! educațiuneat — Tâtă asicuranța, în viit ru, a esistinței, Hbertățeî și independinței jn i- mei romane constă in scâlele industriale, ci i- stă în scâlele ce deprinde pe copilu la tra- valitt și-Iii prepară pentru viâța practică! Ei bine, d-loru, aceste scdle preciâse lipsindu-ne, poporulu romănu s’a divi^iatfi, pe nesimțite, în doue grupe mari: cultivatori de pămăntă și funcționari, lăsăndu-se între aceștia uă la- cună, care tnjosesce și paralisâză progresul u și puterea României: industria, d-loru, ce face puterea și mărirea națiunilorut — Cei d’ântâiu petreci! uă viâță pacinicâ și fâite ilaboriâsă; âră acești din urmă dacâ ua vi- ’6ță mai pucinii laboriâsă și fârte agitâtâre; pentru cuventulu că imulțindu-se din în di și nesciindu nitd uă meserie prin care se-și căstige pânea de tâte filele, faci! totii felulă de degradări și servelismfl, se de- prindii, încă din aceiu timpu căndu aii ne- cesitate d’a se forma cetâțiani onești și vir- tuoși, sc deprind ii ,J^cud din acelii timpii, la cele mai infame calomnii și intrige, prin cari turbură, agitâ^ă și divisâcjă pacinicile so- cietăți In partide numai și numai pentru a-șî dobândi uă funcțiune, uă putere 6re care de undo apoi decurgă atâtea desuniri și neno- rociri pentru ftomăni și țâra loru! — Po- poralii muncitoru cultivă fertilele câmpii ale României; âră aceștia fiă din acele câmpii, fiă din orașie, se grupâ^ă in jurulu colori! cu puterea cerșindu-le funcțiuaî, pe cari ne dobîndindu-le, turbură lin.iscea guvernelorii și in fine a națîunei! — Și te triste și dc doliu! Stfăinulu nu maî are locă pe tro- nulă țereî nâstre! ciă nu mai are măna li-j beră d’a arunca velulă peste lumină! Româ- nii aă devenită ună poporă liberă și inde-j pendinte, și eî n’aă nevoie de cătă de unire și ârășî de unire spre a deveni unu poporă mare, tare, respectabile și gloriosă! — Și se uite daru acele timpuri in umbrele trecutu- lui! Se se uite și se se lase totu spiritulă de desbinare și. economii fatale! = Și astă-' falii se se asocieze: Guvernă, comit, jude- ciane, Primăriă și particolarî la înfiiințarea scâleloră de muncă sâu travaliă; caeî munca sei! travaliu pacifică și moralisâză individulă! munca sâă travaliu face pc națiuni avute, puternice, marî și gloriosă 1! Me resumă, onor, dâmne și domni, în cele ce avuiu onâre a ve âspune, șj ^ică: că a mai lăsa uă scâlă fără obiectele menite a a mănține disciplina și ordinea, ar fi a o aduce tn deranjare și desordine! A maî ne- glija mobilieaulu necesară pentru a facilita stadiulu junimeî, ar fi a timpi ș’a ’ntuneca acea junime, ce vine, a ne cere desvoltarea și lumina, ar fi, in fine, a paralisa ș’a ucide Însuși scopulă învețâmentuluî publică! A nu se pune fiă-care scâlă primară sub uă di- recțiune activă, (!) seriâsă și șiretă, ajutată fiindă acesta și de gigantica putere a mume- loră de familie, ar fi a paralisa educațiunea publică, ce c menită a conserva averea și onârea individului, societăței și națiuneî J ar fi, în fine, a trămite generațiuniloru viilorc corupția, alragendu-no blestemele loru! A nu se da junimei, chiaru, din scâlele primărie, uă direcțiune către âravaliă și viâța practică, ar fi a se mmulți cerși lorii, a se crea fbande de postHlanțî, a se ’mpucina averea publică și privată, a so turbura liniscea societățiioră ș’a guvernatorii, ar fi, in fine, a joși și pe- riclita patria ce pe-aă transmîsu-o strămoșii nostrii! ! Ei bine, onor, dâmne și domni, așia jitodă, se nu lipsimă unu singură momentă: Mamă de familie, guvernă, primară, particulară și ’n fine totă ce c Română și-și amâză' palria și națiunea, se nu Hpsimă, dică, ună sin- gură momentă, de la a desvolte și cultiva facultatea intelectuale, morale și fisice ale junimei; cari căte trele consliluescă completa educațiund a omului; ș’astă-fulă ne vomă de- plini misiunea cu sanctitate, vomă da socie- iățeî și patriei membrii demni de ele, ne (.vomă țină în curentulă progresului, vomă iacg, in fine, ipărifea, puterea și gloria na- țiuneî Române j 1, Insă In orî care alții cază, să fiă bine în- (i) La ano? directori? scolelorf primărie suntfi numai eu mumele. țelesă, că vomă lipsi de la cea mai. sacră datorie șl ne vomă face responsabili de vii- torulă junimei: înaintea societăței, Înaintea națiuneî și maintea lui D-deăll Prospere și ’nflorâscă România și totă Ro- măaismulă!! Trăiâscă Carolă I și Guvernulă seu!! A. Puiu, institutore INSTITUTULU SIAICARIU Calea Craiovet 65,~ Strada.FilarehiM 2 PROGRAMMA Scopulă acestui institută,— flindatu pe la începutulă anului 18B3. ca alu mai tutoru instituteloriî,— este a scâte junî cari se facă onâre atătă țefeî șt părințiloră loră cătă și institutului. Instrucțiunea, moralitatea și igiena suntu — după cuină s’a maî țjisă și în alte ocasiunî — cele trei condjțiuni pe cari se ba- sâză acestu institută. Instrucțiunea este lumina care arâtă omului calea ce îrebue se urmeze în viâța sea și scopulă pentru care dă traesce; ea este cea mai mare și singura avuțiă care nu se pâte perde nici uădată. Moralitatea, asemene este condițlunea de căpetenia a unei instrucțiuni seriâse, căci, pentru cai nslrucțlunoa se producă resnllate bune și salntarie, cală se fiă tolă-de-una hi- socită de moralitate. Igiena, adecă îngrijirea și îmbunătățirea părții fisice' a copilului printrună regulată și bună traiu materiale, se observă asemene fârte do aprâpe în acestu institută. Venindă acumu la programa de studie, se scie ca totă-dâ-una acestă institută a mersă și va merge după programmele adoptate de onor, ministeriă alu instrucțiune! pentru scâlele publice. Pc lângă- obiectele prescrise în a- ccle programinc, eleviloru din clasele primare 1 se- maî predă și limba francese, și cbunii și germană coloră ce o reclamă. Elevii cari au tormiucîtă clasele primărie, suntă conduși deși continuă studiele in gimnasiă, și pentru obiectele cari ceru mai multă esplicațiune spre a fi bine înțelese, suntă angagiați din domnii profesori respectivi cari vină și le facă me- ditațiunea in inslitută. — Musica vocale și gimnastica asemene este la disposițiunea tutoru sleviloră atâtă primari cală și gimnasiali. Numenile d-loră profesori ai institutului itătă pentru claseie primărie câtă și penlru Jele gimnasialh se publică tn fiă-care ană cu ocasiunea dislribuțiunei premieloră. Regulele privitâre la îndatoririle eleviloru îr. institută, fiindu prevăzute printrună a-nume igulamentă ce se află în cancelaria institu- falui, se voră trece aci numai acel cariesa privescă pc d-nii părinți: I. Elevî mai mici de- 7 ani, nici maî mari de 16 anî, nu se primcscă ir. inslitută. II. Eleviloru ta genere, nule este permisă a eși singuri din institută, de acea-a căndă domnii părinți sâă corespondenți ar dori se aibă pe copii a-casă Duminica sâă serbătârda, suntu rugațî a trămite p** câte cine-va ca se-i iâ. In casulu acestu-a institutulu nu mai este responsabile de copilu, pe cătă ®’u lip- sesce din inșiilutu. III. Elevului, care, in cursulu septemănii s’a abătută de la datorie, i se va refusa eșirea. IV. Pen&jsu fiă-care lună, -domnii părinți voră primi, de la institută, rate ună biletă coprindetoră dc gradulu Invețătureî, purtarea și starea sănătății copilului. V. Obiectele ce cată sc aibă ună elevă în inslitută suntă: 6 cămăși de <]iua,— 2 câm. de nople,— 6 perech^ ismene,— 6 perechi ciorapi,— 6 batiste,—¹2 stergarie,— 2 ha- late,— 2 ciarșiafurî dc pată,-= 2 ciarș. dc plapomă,— 2 feție de perne,— 1 sâă 2 sal- tele,— 1 plapomă,— 2 perne, una mare și alta mica,— 1 per. papuci,— 1 peptene desă șî 8 rară, — f periă de hăine — 1 pată după modelă, și ună răndă de vestminte de uniformă. VI. Plata anuâlă pentru unu elevă internă este de lei mouî 700 cu furnitura de clase, — pentru unu semi-internă 300 lei noui — semi-internii iâă numai dejunulă la Î2 ore in institută, — respunsă la începutulă fiă-cărui semestru (6 lunî) care semestru uădată îlu putu, se va considera ca și finită.— Acon- turi nu se prîmescă. VIL - Domnii părinți cari ar voi ca copii dumniaforă sc aibă tâte obiectele dta institulu, sâă nutaaî uă parte din ele, voră mai plăti: a) Pentru îmbrăcăminte (haine, rufe,pat ele.) 450 leî n, la ’nceputulu anului ântâiă ș’apoi câte 225 leî p< la fiă-care începută d®alin anu; la eșire palulu cu totă așternutul lui refnănă institutului. b) Penlru cărți, elevii din clasa I și 11 primăriă căte 15 k n.— ce| dp clᵣ IH și IV căte 25 1. n. — ceî dc I șl H gimaasială căte 50 1. n.— cei dc III șivlv cate 60 1. m respunșî toți înainte la începutulă fiă-căruî anu școlară. cl Pentru furnilur^ de despaă asemene ac va respunde to4.il la începutulă fiârdyruî and srolară căte 3 0 lei nom de fii-care aîcvft. Directorele Institutului, ȘlAÎGARlU. 1868 luliă. www.dacoromaiiica.ro > 2 » ”T y 1 . f ROMANULU 31 ITILIU 1886. ! A I QO. CP P C-IE VÎNPARE Doue FaitdniPd^ și jare vr?riî fi 1 hcîe l« Sf- Dîmi- L LI DllAnlA OUULu ot U |i/*fienlR sosite'acuma dupe Mo trie viitoi®. Doi 'li ie voru a- “ J “ ' * . . i .. ... _ _ . . iₐ D Enuuasoil LfahovaL jQa- lla Mogoșdei, fio. 741^ Palat®. i No.'38^' ''' s 3^ Calea Mogoșdei No 7j cutnu Și* "delurlle :4I4 mai -noi, îmbrăcate op la cele-l-alte Libfării sCiaflă de .tfn- unătuse albe, du .pr<țu fi;rte mode 4»re Uvragiulu ACTUALLTfiS 1’0 ratu Doritorii de h! 1h cumpăra, L1TIQUES pe preținlu de 12 lei voru bine-voi a ie nflresa la M«gș- DE VTNpARE. Mal mulți stîlpi, și bucăți marț de piatră cioplită Q Calăscă ,.Lohner‘ pre» jitsțij» întrebuințată vechi Esemplarul®. No 347." 6 —3Ș. zinulu D-hiî Ghiță Idn, Ulița Lîp- scanilorfi hi Cerbii de aur® Nn 48. ANUNCIU Apatia parte din Ha- nulu de la capulu podului Mo No, 315 »E VINpARfe sdu ÎNCHIRIAT Casele din suburbia MihauivVodă goșdeî numit® a lui Niculcca este ___________________________ de vîmjare. Doritorii isc voru adresa Strada Sf Apostoli, undo se află la fratele meu Dumitrache Nicolau j¹ sCumă arestul® preventiv®, propric- la zișul® H^>®. Mihalache Nicolau. tatea D-lui Emmanoilu Crețulescu, VRSA VIENEI 10 August® 1 * Metalice.......... 58 Naționale..... 58 Lose..62 Creditul®...... . 84 Acțiu. bănce 735 London..... ... 212 Argintă........ 113 Argi tn mărfi 111 35 50 55 30 NUMIREA PRODUCTELOR GAUATI. Ducați 5 40 60 35 38 Grâu ciacât® cal. L.chiin lei «, a ÎL »> IV „ eărnău „ L , — ,, i> „ F⁻ v ~“ J arnăiftu ghircă............ Secară-............AflUi¹..l..... Porumb®....................... Oriju ............... OvSsu.....(T’-v,............... Mei® ........................... Rapiță -.......................—=• ii E KE 4JÎENDATU chiaru de abiirfui « ”maî multe j»og6pe de arătură șl vie ik bariera Vergului despre mărcuțaț în marginea capîtahĂ Do- ritori) jse se adreseze la Colonelă C. Vispescu, Suburbia Negostorî, Strada Negustorii No. 3. No 352, 6t-2<). BRAILA. 29 luliu OIURGIU, 28 Mai® 270 -280 240 250 220—230 155 170 165 — 170 130—140 218—r210 129 — AVIS IMPORTANT PENTRU AGRICULTORI Mușamale marî de Kautșuk recunoscute' ca cel® mai bun® și mai sigurii, apărător® a șirelor® de grâu și n ori ce felii de product® agricole, mărfuri, tnașitic etc. contra ploilor® celoru mai mari. Acestu mușamale, de uă invenție noue, primi itc la expo- sițiunea universale din Paris și la cea agricolă din Pesta sunt preferabile ori|căroru altora pentru superioritatea cualitățcî și pentru soliditatea lor fiind lucrate eu kautșuk și cu uleiu. Probe sunt depuse la comptoarulu D-lui Mosco Ascher, strada germană, vis-ăvis de direcțiunea Telegrafo-Postale, caie singur priimesce comande pentru t6tă România cu preciuri ficse. No 257. 15 — 3^. t? li ah i CETATEA T6te acestea în centrul® Orașu- ^E VINDE, unu locu, pe calea lui, și din nou reparate. ^Moșilor® No. 117, carele răs- punde în dosii pc strada Raphael, ppfYpoȚIjvp A TF A Fa».; facia ne calea Moșilor®, eîtnicnî 1 1 A A 1 rjA r atUl- Doritorii, se voru adresa la D Nicu Lahovary, proprietarului, Calea iș6ci, No. 281 însă pentru mo- faeiii pe calea Moșilor®, sțînjeni 11, DE I^HIRIATU. O m ișină de, Mo^oi ’ ’ ' ^recrută, sistetaS Caliton, în fdrte j tifii de plecare îuainte de 3 August, bunăstare și eu buiafli Mașinist®, ț No 358. ■ Casa,, iU A ■ m । n* va* Jiu, timpulu frumosu, caldu 20 gr. liH j H» । ir.i' i n h- _____ UNGARA GENERALA Și „LA RALOLME^ 66 se afli, de aatlțlî înainte în STRADĂ GERMANA Casa d-luî Anghelovicii (Prăvălii>1 No. W și 12) vis-ă vis Ho- telului Concordia; unde se priimesce..oferte pentru assicurarea în contra FERICOLELORU DE INCENDIU PEN- TRU TRANSPORTURI PE DUNAREA ȘI ASUPRA VIUEȚEI, CU PREȚURI FOARTE MODERATE, Ambele Societăți g( ratdijă pentru assicărările încheiate cu fondurile lor® în sama DK LEI NTUOI 4-3 MILIOANE și t6te păgubile ce s’ar ivi se reguiă^ă în modulă celă mai dreptu și espeditiv® de -cătră VIN AEGRU VECHIU este de vânzare la d. Stoica Duțuiescu vis-a-vis de Otelulu Simion la POrta Hanului Zamfir No. 3 se vinde cu ocaua și en gros cu prețu moderații. Bucuresci. 20 Apriliu 1868. REPRESENTANȚA Șl AGENȚIA GENERALA, In Districte se priimescu Ofertele d® asicurarc Ia Agențiile ndstre deja eimbscute, ăru în ploiești Im Dopmu HAGI IOAN PLTIȘU » No. fii8. 6—®»). PĂDURE de îăiatu UN CEASU de Ca- pitală pe moșia Buchi menii, plasa Zna- govuluf 900 pogone lemne de stînjeni. Doritorii se putu adresa în Bucuresci la D-nu C. L ARION proprietarului el. | UA JUMETATE MILION DE (ASUIGATU l,a fiă cărei lune se voru face tragerile MAREI LOTERIA DE BANI, garantată dș guvern®. Sunt® loturi magnifice de câștigat®, anume, unul® de 500,000 franci și altul® dc 46(1,000 franci. Apoi alte locuri secundarie j uriSAVi m»«k wwomtwwssbcwj- APE MINERALE Recomanda înaltei, Nobiliari și OnoraK Publicîij că amu primitii uuG marc asortimentu de Ape Mi- nerale, Franceze și Germane prdspete, umplute din luna lui Manii Sare de Gharlsaad, de Vichi și Sare de Mare, Pastile de Vichi, dș Gleichenberg etc. Aiumciă că ăil solită unii noii (ransporhl de Caș cavahl adeveratu d® Pentelen și de cea mal bună calitate. ¹ > ! . ¹ Qolori de tptu₍ felulâi, fwnte ten Uloift >și ne-freoate, Uleiu fiertu și Lacuri de totu fehilâ, Culori și Pândii pentni Pictori. L________________________-_____________:----------------!_____________;___________—:----------- • --ă- -- — — ------------- . — - ■■■mmm > I > li* 1 ■ 3 C U BȚE I ■■ VIGURILE Totii-uă-dală recomandă Jnallei Nobilimi și <0= nor. PuMicfi, Vinuri negre și albe, dulci și sti- fdse, vechi de 6 ani și de cea mai bună calitate, așa- în cătu celoni albe cu dreptu cuvântu li se păte țlice, vinuri de Rhin și celui negru de Bordeaux. IOAN ANGHELESCU; UTABILULU CASCAVALU fl 71V Hi O ¹ Sub^mnațiî recomandă Înaltei Mobilimi și Onor. Publică,câ le-au sosii al 4 le transport du acest Cașcavalfi de Varâ, în bucăți mici cu marca E. P* care e mal superior de cit pînă acumiî. Singurii Qimlu di se va distinge acestttl așcavaiu intre lole cele-l-alte ale Țerei prin calitatea lui cea superiori îp a nu ihal lașa nimicii «ie dorilâ. Coșulețc de Brâncă și Păstrăvi afumati - Singurului Depoii in Gapială numai la Magasinulii rlLțJEAXU et lOî^ESCU, Strada Germană. NB. De vînfjare se află șl la N. IDANID et Oi© "Strada Lipscani la ,El^^t^, D JSTAICOVITS piața T&rulul, I. et C, Hanii Șerban-Vodă. Nr. 21 și 22 și la BUCUR CACIULESCU Calea Mogoșbel vis-ă-vis de Palatulu Prințulu Știrbei^ 'grefei «St N®. țT H I jHfl : I