ANULU ALU DOUE-SPRE-DECILE ADMINISTRAȚIUNEA PASAGIULU ROMANO No. 1. REDACi’lUNEA STRADA COLȚlA No. 42. LUNI și MARȚI, 29-30 IULIU 1868. VOIKSCE ȘI VEI PUTEA. fE ANt -- CAPITALE DIS' B1CTE FK b£bS LCnI TE TIR* LUNI PE Ha LUN V >• LEI N 48 24 12 5 »> unoksemplabu 24banT Mjft'BU PAHIB PE TRIMESTRU FB. 20. FIOR. 10 VâL. ĂțJST. t?Eî Redactorii respunZetoru Eugenia Carada LUMTWiZA-TE ȘI VEI ti FE|lTBt ABONAMENTE, ANCN9IUBI Șl RECLAME A 8E ADBFBA ÎN BUCURESCI, LA ADMU IBTBAtTUNEA ZIARULUI IN nlBTRICTr LA CORESPON ■ NȚIÎ blARlUtOî țl iPBIN POSTA. - l > PABISLAD, DARRAB RAtLEdRAIN «UE DR L ANCIENNE CI MED!B NO. 5. » SOS Șl B nU» *111 LINIA de 30 LITERE l f , 40 RANÎ jj cererii lui Fuad-Pașia Nu pote fi îndouială! voră dice cel carii au pi- tită No. iei de Joui că densa, a^i mal multă decătu orî căndfi, de- chiară Turcului că ’n asemene îm- pregiurărî, Românii toți, fără ose- bire de clase și de partite, se voră scula și voră apăra căminulă, drep- turile și ondrea loră. Acel însă carii, aă citită diariele oposițiunii în ge- nere și nu numai numerulă de Joui ală diariului Terra, sciă fdrte bine că dacă la 25 luliu, patriotisrnulă a vorbită în coldnele acelui diariă causa fu c’aflase în acea Z* că cererea lui Fuad, făcută după în- demnul ă austro-maghiâră, fusese res- pinsă de cătră cele-l-alte puteri. Acei carii citescă necontenită acele diarie sciă c’adoua-^i Terra primi sciri nouă, speranțe nouă de intervenire și d’acea-a a doua-Zi de Joui, iim- bagiul se schimbă din nuoă, d’acea-a din patriotică elă redeveni denun- ciatoră’ și Suflă d’aci cea-a ce ne spuse ierî c’ar fi spusă lui Mithad Pașii¹ Bulgarii cei spânzurați. Acei carii citescă necontenită aceste diarie sciă că Țdrra publică ieri acea te- legramă a corespondințel sele pârii- culare, riu numai fără nici uiiă cd - mentariă șî fără nici uă protestare ci âncă afirmând din nuoă totă că aă spufeă lui Mithat-Pașia Bulgarii dupd ce i-au spânzurată, și âncă cu poddbe ce 16 a găsită acumă Terra într’ună krme -^și munițiuni cari so- sescă în Bucuresci de la Kișneu, pe uscată, și de la Odesa pe mare și Dunăre. „Tdte aceste se facă in amiada- mare in ochii autoritățiloră moldo- valache, deși guvernulă principelui Carolă a dată asicurările cele mal formali că nu va suferi nimică a- semene. Suntu indicie că dd. Bră- tiahu și Rosetti, cu tdte gparipțele cu- •) Sc nu șc uytc ei| ’u de, Vinorj uă altă telegramă a tefvieiului spsctale alu Țerrei țjicen după Noi ii Net cil „ BVătianu s’a ’htordu do la Giurgjii cof|SÎcruatu, pă elfi spera uă ^ₗₑ. edlă generale a Bulgariei, și ueftcâudu-se a com promisii farafoloeu independință Komăniet. “ Pen tșu ccî ide la ȚSrra se pdte compronilr iudepenț dința Romanici, însă compromitojca sc fiă cu fo loeu. Mărluiiiea ate miuuuată 5'0 eonștațAmii. > Urlu cirile de pe urma din România rânde ale unei întdreere sjire Francia, (•unoscă pe deplină totă ce se pe- irece și ’nlesrieaăă organisarea ban- deTofh bulgere. Se Z*ce chiară aci că cel® *15000 kilogram® de praffi oprite în 12 corirtte la Tulcea pe uă corabia purtăndă pavilionulă pru - sianu și destinate șe Z’cea guver- nului romănă, aă uă destinațiune cu totulă alta.“ „Prefectulă dp giurgiu, d. Ari- eeșcu, a primită ordinea d’a face astă anchetă (în privința afacere! de la Petroșani). D. Aricescu inițiată în tdtă afacerea, scia prea bine cumă trebuia se facă ancheta; însă procu- rorele Statului ia Giurgiu a luată ordinea îu seriosă ș’a arestată mal mulți Bulgari, între alții ună capă de bandă ș unu aginte rusă Pre- fectulu Aricescu, auZindu acesta, se înfuriă, șî trimise Ia Bucuresci uă depeșiă telegrafică în care se plânse de nedibăcia procurorelul. Pentru ca scandalulă se nu deviă prea mare și prda publică, ministrulă Brătianu a mersă ia Giurgiu pentru a stâm- păra conflictului între administrațiu- ne își justiție. ■ nJ- i_ / ! | i„ „Insă acea-a ce este mai. com- promițetoră. pentru guvernulă ro- mână, suntă mărturirile prisoniări- loru Bulgari căZuți în mânele Tur- ciloru în harța de la Rusciucă. In adevără acești prisoniărî dechiară c’aă fostă înrolați de comitatul ă Bul- gară de Ia Bucuresci, dară că pînă Ia plecarea loră aă fostă întreținuți pe chieltuiala guvernului Română. Cândă au sosită Ja Giurgiu autori- tatea municipale i-a tratată ca nisce soldați regulați, le-a’ dată locuință și hrană." {,Cabinetulă de la Bucuresci va avea dară și de astă dată multă ostenelă a descurca responsabilitatea sea. Toță etalagiulă protestăriloră sele nu va fi luată mai multă [în seriosă de Europa dc câtu în afa- cerea Evrei loră," Mulțumii r' 'veghi arii și energiei' ce guvernulii romană a ^esfdșiuti^Fi de la originea acestei mișcări, eă h fostu sugrumată în germenulă iei și Turcia âncă uădată a putută scă- pa din periclele și complicările ce ară fi decursă dintr’ună conflictă seriosă în Bulgaria șefi pe Dunăre. „Atitudinea guvernului romănă în acestă împregiurarâ a fostu fdrte netedă’și fermă. Acumă căte-va luni, căndu acelea-șl bande bulgare sw gitaă în România, s’aă încercată se-lă aeuse de nu de complicitate celă putină de indiferiață. D’astă dată guvernulă ‘română a lucrată cu a- tăta grăbire și otârîre, în cătă reii- voitorii nu voră putea se-i impute nici uă resotvă. „Ș’apoi se amăgescă întrună mod ciudată cei cari ’și închipuiescă că guvernulă princepelul Carolă speră a găsi ce-va de câștigată în res- cularea unea-a din provinciele ve- cine. Cabinetulă din Bucuresci, care, de vre doui anî, ș’a întorsă tdtă ac- tivitatea sea spre îmbunătățiri din întru, și se silesce, în, contra unei oposițiuni eu dt rtU mai st “ruitorie cu cdtH este mai sistematica, acons titui cu vipere naționalitatea roma- na, ară întâlni în complicările din afară piedice nouă la politica' sea din întru. Elă are trebuință de pace spre a sfârși operă seă de reformă de care Europa se intereseză mat ca și dînsulu d’a O vedea întărită, și d’a- cea-a fuge cu mare prudință de ori- ce ocasiune ar putea s’o compromiță. „Pe cătu timpii Brătianu va face politică ca cea-a ce face, (comme celle-lâ) inimicii cei din întru nu vorii putea conta fe simpatiele Eu- ropei Occidintale.^ Cumă ore âncă uădată, patrio- ticele telegrame ale diariului Terra remaseră mute în facia acestui ar- tichi atătă de romăiiescă ală însem- natului și haltă-somrlificătorîă Ziariă francese L‘Etenda,rd^ Nu noi vomă respunde la acestă întrebare dară vomă uce aZi cea-a ce Ziserămă și în No trecută. „Bine-voiască, pro- tivnicil guvernului a se convinge, c’acumu ca tot deuna depeșiele dum- nialoră suntu neadevărate ca și afir mările dumnialoru, și fiă șicuri, că dacă este unu abisă deschisă, elfi se va umplea și d astă dată cu ini- micii României și Ea va deveni mal frumdsă' și mi I‘ puterică de cătu ori căndă ? ,i u ,l ■ . aug .j ' "■ c । ■ MAME PR1NC1PATU AL TRANSILVANIEI Donmide BedtuAore\ ■ i, ■ i Cea-a ce observase unulă din diariele mai marî românesc!, cumu că publiculă României nu cundsce St itulă cestiune! Transilvane, nu este Vr’uă mărturisire nouă care se nu mai fi fostu auZită și mai înainte,! ci tocmai din contra, noi ne adu-, cemă aminte bine, cumă că în a? 1848/9 se afla în România uă piul- țime țjlș conaționali de ai -nostrii, carii cohdamnaă pe fâțiă pe românii Transilvani, pehtrp că eî nu daă mâna cu Ungurii, ca „se sudțiă pe nemțulă difl țeră." Nici uă dată Românii Transilvani n’aă fostă în stare de a capacita îu a estu punctă pe acei conaționali al loră din Ro- mânia, din causă că loru phiă, îu Ziua de astă-Z' aă lipsită tim- pulă de a’și scrie istoria patriei și a națiunei loră, așia în câtfi se con- nu mal lasă nici uă neodmâ des- vingă pe ori cine, cuină că poli- pre consecinței^ ^nișcăril bulgare. |tica loră în 1848? n'r putută fi 1NBKBTIUNI ȘI RECLAME; LINIA 2 LM NOț —------ --—■- alta, d® câtă numai aceia, pe dâre aă și urmatu-o el în adevână ai u ieiui m ichwh el'Kț I ‘H 7 Lr I* ; f u, Se apropie timpulu, în care Ro- mânii Transilvanii, voru fi constnnși a intra erăși în acțiune, prin ur» mar^ voră avea a’și formula și aq- cepta â.i'ă-șl câte-va macsime de con- duită politică și naționale, fără care el aru fi condamnați din miofi # rătecj ca într’ună labirintă, seu ca într’ună deșiertă ală A fiicei^ seă în casulă celă mal bună s’ară Jăsa ca se fiă conduși numai de nisce indiviZi pe omenia și pe barba a- cestora, dmeni cari potă se albă cea mal curată bună voințiă, lipsită însă de convicțiunile, fără cari orî ce conductoriă trebue se drbece, pre- cumă au orbecată și’n anulă 1865. Gestiunea Transilvaniei, ca și a orî cărei individualități se pote cu- ndsce și esplică numai cuajutoriulu istoriei sâle. Pe câtă timpă istoria Transilvaniei nu va fi cunoscută bine de partea cea mal mare a pu- blicului nostru, pe atâtă nu pdte fi vorba de priceperea cestiune! Tran- silvane. Pe câtu timpu dreptulu publică alu Transilvaniei, eră mal vârtoșii ^cea parte a legiloră iei, carp apăsară mai înfricoșată asu- pra Românilorfi, voru remânea ea uă carte sigilată la șepte locuri, pe atâta publiculfi europenu totfi deu- na va fi aplicată a dondamna fără nici uă grațiare purtarea Români- loră din Transilvania, din causă că acelă publică este informată pînă acuma, cumu că națiunea maghia- ră s’a luptată pentru adevărata li bertate; îi este însă cu totulă ne cunoscută cumfi că acea libertate ee figură prea frumosă îmbrăcată în frase bombastice, s’a prefăcută în esclusivulă monopolă ală ele- mentului maghiară și că pentru Ro- mâni s’aă păstrată numai condipu- nea iloțiloră Eladiei antice și a ser viloră iui Spartacus Intru adevără se și pdte proba din întrega istorie a Ungariei și a Transilvaniei cumă că între macsimele de St itu accep- tate ârtcă din Z’leJe regelui Ștefan I, a fostu și una curată yganescă, isbitdrie de a dreptulă în doctrină Evangeliel lui Christosu. Acea mac- simă de Stată suna: „Num 11 ună nu- mără dre-șl care mărginită, adică uă minoritate de locuitori are se se bucure de libert itc, eră maioritatea se fiă deținută în servitute perpetuă în fp- losulu minorității." Aedstă masimă a trebuită se apese pe cerbicea na- țiunei romăi-iescl cu atătă mal greă, că cătă ea în decursulă seculiloră și pînă în Z'ua de astă-Zl, a fostă ajutată cu ună modă în adevfiră sat mică de cea fnal fioiosă ură, și religidsă, și naționale. Sciută este adică, cumu-că numele de Romănă începândă mal alesă dgț șec|ulă ală cipejiea, fusese obiectulă urei și ui giel celei mai fiiridse atătă l;ț e]e- mentulă germană, câtă și mai alesă de la seclulă ală 13-lea îuedee la elementulfi maghiară. Căușele aces- tei ure guntu enumerate din seculă în secul ' în istoria popdreloră eu- ropene, eră în istoria patriei im5s- tre s’aă păstrată mal multe, pagine, din cari se i idsce curată,, cumă- că în conformitate cu masința sus- citată și ajutată de ura națională și religiosă, adese ori s’a decisă es- terminarea totală a elementului ro- mănescă din Transilvania și Paao- nia, precunifi și că ac^fietem^tâ se veZu constiînșă a’și apăra www. da soromar ca.ro 0 4-fo8i ’JUUl 0£-0S .TTflZH jș IK7J w • S i «H - ld(O za ni 3 ROMANULU 3 0 IUL1U L868 fc. r I. , , r I a tinft sea mal tatii d6una cu armele in nvinfo Așa în timpul^ regi- fFru¹ Carolă Robert, Ludovicii Tₛ Si- gismund^ Mateiă Corvinft, Mladis lan și după căderea Ungariei la Mb- haciu, de căte-va orî suptă principii transilvani. Numai istoria va putea fesplica Europei, pentru ue în Tran- sflvania van adusd legi îu contra națiunel jâmăn^nl atătă d© "barba- re, în isatfii părfechia loră abia se pdte afla numai în unele țeri, în cari aă fostă persecutați evreii cu focîi și cu sabiă. Acea persecuțiu- ne continuată asupra Romănitoră transilvani în cursă de mal mulți secuii, ajunse la culmea sea în a- nulă 1&03, căndă în ghn’a bă îăliel lui Șerban-Vodă cu Moise ■Sz^keH, dieta adunată în Noembre la Alba lulîa dberetă esterminarea^ totală a întregului elementîî romă- nescu din totu cuprinsul^ Transil- vaniei și a părțiloră împreunate cu ea, 6ră alte diete decretaseră, ca ni- meni se nu’și pdtă câștiga proprie- tate de pămentă, dâca jiu Va trece la legea calvinescă. acâstă casă rcligiâsă, ună lu ru plăcută lui Diwnncdeu, vremă a țjice a îngrijire! de bolnavi. Astu-felu a fostu menirea tutuloră mo- nasliritoru nu numai in țâra nâstră, dâra și in totă lumea ârcslina și dc acca-a unde sc mai află âncâ pînă astă-Zi filantropia unită cu pietatea, acolo, fii a^cle țeri nonoro-irilc traiului sunlă iriii rari! și ^fesă -preMb- Am O aflată de trebuință a ne per- mite aceste noiiție istorice pentru ca publiculă cititorii se cunoseă cu atătă maî ușoră importanța legiloră, pe cari ne vomă lua voia a le cita în următoriulă articulă din cele două cărți de legî ale Transilvaniei, pe cart ort-ce monarctt trebue se jure cumă-că le va observa cu consciin- ță', âră acele legî se voră împăr- tăși, pentru ca se se pdtă vedâ cu- rată, că vrășmășia între acestea două popdre nu dateză de erî a-laltă- erî, precumă se maî crede pînă în 4iua de astă-^î în unele cercuri, nici ca acea-așî ară â pdte întreținută de politica străini, ci că, ea îșî are bogatulă seu isvoră chiară în le- gislațiunea vechiă și nouă a țierel, cu a cărei ajutoriă, apoî în cursulă vecuriloră se prefăcu în sângele și meduva poporațiuneî, bună-6ră ca risimilă este eu neputința. Eră unde aii lipsită ori țyisdsoii aslă-felă de așezăminte, societățile p depărtâză dela adevărurile, filantropice ale St. Evangeliei, în cari adevăruri, facerea de bine către bol- nav", este privită ca uă filantropia Dumne- Zeâscă. lisus Hrislos postea și se ruga in munți, și înveța jn lume, dâră clă totă de uădată sătura și pc cei flămânțji, precumu no spune istoria evangelică, căuădată a seturatucinci mii; âră altă dată patru mii; însă cercetarea bolnavi lorii și vindecarea lorii, arc deosebită strălucire între faptele filantropiei lui lisus Hrislos. In adeverii tâte suferințele omului în lu- mea acesta, afară de Mie, suni® ușiâre dc purlilu; căci spre pildă se citămu una, a- dică pe serăcie: șăraculu dacă este în urma ta te adjunde și’ți cere cu stăruință; âră-dacă este Înaintea, ta te ascâptă, și adeăea 'ți in- tră cu sila în casă; âră bietulă bolnavă țjace și niminea nu’lu vede nici nu’lu aude, mai aleșii căndu nu pâte nici a vorbi, ori nu este apropiată, Multu pătimllorulă și dreptulă Iovă pînă căndă nu fu lovită cu bâlc, elă nu-șî pier- du bărbăția sea, insă îndată ce fu loyltu de scopă tocmai d’a valida corpulu român ului, prin esurci ji di; gimnastică și d’a pune prin rcdepritideroa armeloră, și ’n acea-așî ănima în cate M. Tea ai pusă iubirea, d’a punoîn ea valâroa, curagiulă, devotamentuiă, ca la trebuință, cu arma în mâna st; scimp lupta pentru țâră și Domnitorii!, Mi Teaf! A^î câtiSă -augusta la mână pune pâtra fundamentale a Ospițiiiluî -infirmiloră, societatea Română de gimnastica, arme și tragere Ia semnă, desfășiură pentru prima âră drapelulu ei (D. Urechiă l’arctă fâlfâindu în mânile unui membru) pe care e scrisă: „VALOARE, ONOARE, ROMANISMU“, câte-va din acele varii virtuți ce țâra învâlă pp I6lă (Jiua de la M. Tea. Permiteți dâră, P. I. Domne, ca diua a- câsta sc f|ă uă îndoită serbătâre, căci va li și (jiua în care în presința M. Tâlc, desfă- șurându drapelulă .societăței Române, ea prin acâsta primesce adî DATORII, căci câtă pen- tru iubire și devotamenlă, ele suntu adencă înrădăcinate și ănima fiă căruia din membrii societate", pentru Carolă T Domnulă Româ- nitoră î fclu clasa 1 fiindu frecucntală do 120 elevi, pentru tdte ftolele lin Uta,Șfară_de țăte-va a n de 42, a HI de 27 și a IV deT?. escepțiun? peste totă însumâză 201 scplari. -* Din a 11 EI bine, onor, dâmne și domn?, așa Otadă, cesiu numeră 77 școlari s’aă promovata pejₛo nu uitâmO că în programă, între alle ob- în Turcia. (Va urma,) 3 ii ui Hill bfli >P ₗₗₗₜ ț ₐ , acestea elit ra deschișii gura fi ș'a ble- stemată ^iua nascerei sele (Iov. HI, 1). Elă cătă pște de mare greutatea acestui reu, cc apăsa pe strenepoții luî Adajp. Sântulă Apostulă Petru căndă prepara pe Cornilie sutașulă și pe alți păgăni, la pri- mirea creștinătății, elă mai cu sâmă Ip re- peta cuvintele uimătore: D-^îi pe d^-nsulă (pe lisus Hristos) cu St. Duh și cu putere și elupetrecea jăcendu i re și tămăduindu pe toți. Astă-felă dâră a vindeca bâlcle este uă faptă, D-(jeâs:ă, de care taptă șj Apostolii se serveau ca se în- lâ^că lumea la D-deă. Prin urmare căndă Măria Tea pui fundamentulă unui ospiciă pentru asemenea mari fapte, Mări^ Tea faci uă faptă de ale lui lisus Hristos. Bine faci Mă» ia Tea că imilezc- pe lisus Hristos, căci de sicuru acestu așiețjămlnlă va da vii' care șlăbănogjloră și lumina or- :us Hristos la judeci jIu celă de oi are se te bine violeze pc Măria Tea, și’j va d ;e; că a festă bolnc ră și bal pe^.densid". c&s fel snu ai, făcută bine muia dintru acești mai mici lui lisus Hristos ia . u o t. XXP.) D- Măria Tea lisus Hristos te va bine cuventă aluneca, și te va bine-cuventa și a- cuma; numai dacă vei sci se faceți ca și dcnsulu, se se vindece totu felulu de bâle NECROLbGIE. Veehiulft nostru amică și co- laboratore n6 a transmisa iert din Viena prin telegramă durerosa însărcinare d’a face cunoscuta a- midilorti și cțmoseuțilorfi sel, ne- norocirea ce l’a lovita. Socia sea, Ecaterina Winterhal- diZr a decedată la 9 Augusta, în urma unei operațiuni, și așii la 10 Augustu a fostG înmormân- tată. clasc; âră reslulă de 124 s’aă găsită In im- posibilitate, dc unde se vede că maî remăne âncă crfva dc dorită. N’am avuții onârc s-a- sistă 1a isamenilo celoră-l-alle scâle spre a Io vedea progresulă; însă cătu pentru scâlă No. 2, declară că progresa Ti nu c salisfă- cctoru! care se fiă 6rc causa ? se fia ea insti- tutorii acestei scâle nu-șî înțelcgu misiu- nea? Se n’aibă âre nobila ambițiune d’a face unu progresă lăudabile, și astu-felu se se joce cu viâtorulă unoră ființe nevinovate? Literă este fiă c .’e a crede cuină va voi; eă însă nu voiă crede așia, pînă nu voiă vedea scâlă in condițiunile, în cari trebue se se afle uă scâlă. După mine căușele ce ab contri- buită și contribuieseă la paralisarea progre- sului snnlu : multele schimbări ce au urmată între directorii acestei scâle; lipsa unui clo- polă și a unui orologiă, stogurile obiecte prin cari se pâte Introduce buna ordine în- tr’uă scâlă; absința directorului din causă că n’are localulă pentru ședere; adăogendu se, la tâte acestea, și pucină îngrijire a inuU oră părinți pentru fiii d-loră. Asupra aces- jecle de studiă, Se prevede leligîunea. tinde sunlă âre tablourile șj gravurile prin cari sc s’arâtc copilului tote fascie cț și ale V - tuilorului lumei? Se prevede flsica, object’fr forle-imporlautu, pentru viâța practică Unde suntu instrumentele ') spp) a lumina pc șco- larii asupra fenomeniloră, căci debila lui In- teligență nu Ie pbte pătrunde? feb prevede istoria naturală ârăși de mare Importanță șl utilitate. Unde suntu âre eolecți uni le relative 1a cele trei regnuri ale nalurei, ’) sprâ â se Vedâ și pipăi de școlari ființele despre cari li se vorbes-e? S’a’nlrodusă slstemulb dc mesuri nuoi. Unde suntu acele mesuri spre a lâ vedâ copi'ufo, și astă-felă sc-î înlesnâscă stu- I diulătț âră nu ăM tîmpitaă mintea ca ab- stracțiuni *și se-lă facclnă se părăsâscă scâlă? Se prevede, in fino, istoria patriei, tesaură scumpă și suflclulă unei națiune, țlnde suntă âre portretele tostiloră Doipnilori, ce S’aă luptată și ș’aă dală sufletulă penltu religia și moșia cu cari ne fălimă astă-^, spre ai cunâsce și copiii ce ne ascultă -în clase? Unde suntă în fflee tablourile resbclnice ale iui punții țină a declara aci publică că unui Iui Mircea, Tupeș Ștefan și Michaiă, cari sew institutorii și mai cu sâmă primară, îi este imposibile a face ună progresă saiisfăcetorO, i cc ar d®ri elfi și co suntu to drept® a pro- MANEVRE DE ARTILERIA, Marță, 30 luliă, la fi ore după amia-di 1-iulă regiment de Artilerie, va face pe câmpia Ootrocenî în ! tinde cetățianii și guvernulă. Așia dară me simță datoră a face celu mai caldurosă apelă cătra dd. părinți și mai alesă cătră mumele de familii c® s’află In tolă-dâuna în mi^’lo- culu amațiloră d-Joră copilași ca se ne dea totu concursulă to decur^u anuhț! VorbindS de -esamenele scâleî ce dirijă am nore a ve comunica că în fiă care ^i s’ Ci presentală căte doul și trei auditori pentru căte-va momente. Ei faime, filele de esamene . suntu nisce ^ile, în cari instructorii și șco- larii vină aș; da contă de ce aă făcută In decursulă anului ’ Apoi așia fiindS mu trebue „ . - , ₜ „ ,, fi Are se pună cetățianii mai multu predă pe presința Domni torelui mal multe șr din cele inaî grele evoluția ni de bătaie, și tdte voră fi eseoutate în trepădă. PKONUNCIATU CU OCASIUNEA DISTKlBUȚWLEl PnEMlELOllU DE LA SCâLELE PiUUintE DE J sc BĂIEȚI NO. 1 Și 3 DIN FOCȘIANI. R. Domniile Prefecții, i esamente si" sc pârte ,cel^ i®ai mare interqșfi pctîfc’M acâsta ? Bfi w wu ^ice jnai mqllâ in acestă privință; ci că neglejindă cetățianii asistarea la esamenc, lipsescă de la cea maî marc îndatorire și se facă culpabili de ori ce s’aru întâmpla cu progresulii scoleloră. Se fii bine înțeleșii, că prin cele ce am enumerată pînă aci, eti nu me făcu, cu o- casiunea acestei țjile solemne, acysatorulu ni- menui; ci-mi făcu ua sacrii datoriă spunândiî D-loT itiknibril ai comitetului școlarii, Onorabile Domne Domni 1 Cu ocasiunea acestei a uni provinciile române, ca se tacă din ele uă patrie mare și ună singură poporă tare și respoclabilă?! A! onor, dâmne și domni, de tâte aceste objecte suntă private scâlele nâstre: cercetați scâlele d’aci și din. țeră și vc veți convinge de adeveră! Apoi așa fiindă, hu numai tlmpimă inteligința junime»; dâră aferă de nimică esplicațiunile institutoriloră, namaj deaMptă, fe peptulă și ânima 3^, simtimenlole de glorie și anânZrio Mțiipairi Nimi:® nu-i mai reamiotcsce cc a -foslO .și ce ar putea fi națiunea Română!! Dâră cu aru trebui se se mobileze clasele unei scâle J tote acestea sa fiă bibe înțelesă că reulă nu Fiți siguri că ou ve voiă obosi cu lucruri pe cari Ic scițî și le simțiți ca și mine: nu voiă țjice că instrucțiunea trebue respîndilă prin tâlc un- ghiurile României; că trebue se-și dea fiă-care părinte fii la scâlă; că invețămîntul publică este de ccș mai mare necesitate și utilitate pentru și de peputinje sâu celu pucinu se fiă .cătii in genere; d) despre direcțiunea ce ar tre- ROSTITU DE P. S. S PĂRINTELE NEOF1TU • SCR1BAN - ■ - ■ ■ zxz piț^e^edțeijteliei ospita^idif^ dțla Sf. hn Meleimon. f , Bucuresci,- 1868 luliu J AL I r. î'n'ivd» iii i r . i j k IO’ '¹ > Dini t)- a. Peste M® publicul® nostru a fostu în- cântat® darii ® natura Românului că întru îricântaii prorumpe în entuziasm® fisic® adică ir, sjjfemGe freneli.ee. A ta avem® s’o spunem® â- J "’ascale pentru ca se ne cu- nbîcă șS j® aW sc mire daca aplausele pu- blicului numaî rare ori deveniră sgo- rnolose După primu se îrtiparția prin sala urmăîbiw posesia frumbsă: formă deviseloril fecr i’ D. ar- chitectil ah1 capitalei tw la pri- mărie în aretata Ji, & orele 1 dupe amia^I, pregl sy garanții în regulă, pentru a 'WnȘ p. Primară, G Pueicv. N. 6985, luliCi 26 868. La 10 din vii te rea ?? Aug'ust sta decișii a se fine iMvjuae îu Iwalulrt primăriei ©hirierea și cuhniedin cu . ®k icel St M. L» zL -.a lJ..<, .. a . _ _ ._ o .ii se numcsce „națiune trecută dară 20 de ani, în acelei credințe a lorii i s’aă mințiri flsice si morali, fără magiară." AO care reslimpfi da tti 'multe (le- ca din acestea rosei, șj sc înțelege ță aceste scoli nu unguriî se fiă tras® uă învățătura fiă călu dc 'mică. AstS’-di cași uădinibră, ungurii vrb® so elupto co h «luptai® națiunea francbs'ă :n țbfa sca, și cc au eluptal® anglii în Ame- rica. Francii numerau uădată in patria lor® cam® națiuni maî micî, cari maî Ibte fiind® dc țjția latină, se învoiră a primi nu- mele națiuneî francese!, căci și allminlre le unia viția. Anglii a® pulul® sc dea Ameri- cel nordice uhu caracter® angles®, căci ve- chii locuitori în nec’Jillura lor® nu pri .epea® importanția mționalilățeî, și pcfilra că singura- tecii emigratorî de alte naționalități nu se așe^a® purure lângă uă 1-altă ca se fbrme un® corp® înființa numai cu gurescu. Intfebămii acu : lucrurilor® cursulu spesele elementului de cu magiariî nu naționalii. j Dară relațiunilc Franciei nu suntii cejora de la noi, căci nu suntem® anjUbge noi de S’ar un- lasă loru naturale și liberii? dps;ri aerisii putere gigantică; voiO^i enu- alai că -de la mumele de familii depindea¹ uă viță cu ungurii ca se primim® a figura sub numele loru. Eră relațiunilc Americei suntă și mai străine patriei nbstre, căci nu suntemă noi căluți în selbatecia slravechi- loră locuitorii ai Ameri vi și de altă parte neci ungurii nuposedu cultura anglilor®! Prâsle acâsta ungurii aă mai desconside- rată și mi^'b:ele de cari s’aă folosită fran-* cii și anglii, căci nici unii nici alții n’au im- pusă altora limba loru cu sila și prin legi demandative, precumu o făcu acâsta ungurii. Atătă francii cătu și anglii ajunseră la nu- miiele resultate numai priu mijlbcc morali, adecă în virtutea civilisațiunei și culturei loră, in virtutea puterii atrăgetbrie a [ rin- cipieloră liberali- ce le profesau, le dcsvol- tau și le urmau fără a velăma libertatea in- dividuali seu națională a culărui pojtoru, așia d c. în Fran ia vedem® chiară și ’n Lmpurile sgomolbse ale revoluțiunei juari că căte ună deputată francă propunerea a sc traduce cutare decret® In tote idibmele terii și convcnlulu primia propunerea cu aclama- țiune, fără ca deputatul® care a propusă se fiă insultată șT fără ca se tfc găsescă cine- va a replica bună-bră Cumu replică la noi stingaciulă liberală Tisza contra eereriî de- patațiloră romăni d’a avea legile în teslă romăneseă ; — așia d. o. in America vedem® că suntă hișpcclatc nu numai poporațiunile mar mănșjdre după cea anglă, bună-bră nem- ții, ci âe acestă respectă se bucură și sin- guratecele sile de BaționaliUle cu totulă ne- însemnată in lumea noue, aslu-fel® ve^urăinu de ună-i Judecătorii de Albastru. 2 iT jJ de nucă cu lustru, și îmbrfe. iu piele marochin!!, dupe forma csWQ din cancelaria primăriei. 1 ( Sipoțelâ, și 1 E verde, de lățime de No. 6959. luliu feri '' ÎT“. ’uTir ’ " ' ~~ L* 9 ale viitiW Augti3t.se va ține licitație îu «afe șcdințelorh primăriei, pentru a 48 stăn- fen? cubici petrișA, Triu a se aprovisiona pe ștWsh^reași Ga sârmei, în comut tr ^jrimjAțo- rulul respfeetivîl, c dephnitti condițiunile conți Doritorii d’a se , j cerea acejtuî pw ri UțL a ve‘d P^ la 12 ore, preg^ ; p. Primarii, P. P.. No. 6991, IuF Judec "tu de Negru. u ca cele doue vorbite 1 adu- j condi- au tosciia- Ds aretata garanții «» se înjosi seu a se mări, a peri sâu a trăi, nu, un® individ®; ci societățile, națiunile, 0- menirea iolrbgă! de la ele, in fina, depinde totul®! Insă cu tble aceslea dacă cine-va veesce h se .convinge d’accstu "adeverb, se cUbsci- cele, -scrise de ilustrul® Aimâ Martin lu „Educația lamelor® de f»miliă“! Se ci- lisfiP(jio®, acea carte plină de adever® și lumină’ ge câtescă/ aoca carte e e icbnae- vapgcliului. Se ciieseă, in fine, acea catle ce^ merită reșiicclulfi și primul® locu de o» nove In casă-unei mume do familii îl Dar® vai! vino unu timp®, cându mamele dc familii, nu maî pol® eserala marca și puttrtiicâ lor® ijifluințti asupra scumiKîlor® și amaților® lor® copilași: vino timpul® dc 7 și 8 arii, când® opera și s-icra lor® ani- siune, trece în mânii© în veți lorilor® și m conmrșd în Ebrops ca numai preot® n’avoa de a sea naționalitate. Jace atestă respectare în spiritulu democratică atu prganismuibi dc slatu din Aiperka nordică, un® spirit® de care noi ducem® mare lipsă. In pucine- cuvinte: daca fran :iî și anglii au triumfat® pesle alte naționabtăp conlo- cui (brie, apoi acest® triumf® Pa® câștigai® numai prin mi ș predarea aeestorh mobi!^ suntii ^mTiațl se vie la primăriă în (■lina ⁽ 5 August viitorO spre a se fee® îif Națiunea și adjudecați unea p. Fiiwara, G. Petrescu. Nu 6896, Mi& 23, 1868. L» S). g Ln viitorea hujă August, fiind a ține licitațiune la pri- măriă prim/ ru darea în întreprindere » rejK^|®J)neI localelor!! scdlek’' '! publice {prîinare din capitală șiț a Siîfe s^risulă, publică acești spre sifiți Sudorii, ca doritorii de a se însăr r oa @i acele reparațiutil, coii- Se reșcă cures soOla de D1K face crausculă lutM» aețîwa vâri do- sg ri t’j ir s fia iiSferdâ din Bu- î sc vină a șe fc., seVa rnal tărfli® pînă Ia 30 Augustă Afe _■ —. - Condițiunile de ad w m fi ter- minată celu puțină 4 ® w Tinerii cari nu p< claselor® elementare -oa , liberată de înstilutorele supor oro a. ' supj*e la un® esamen® asupra se predau ih cele patrii stas? akfflajriarc. Dlreclorelc C. S. jgf fg^RBlulift- 23. ■ T- SE CERE uă , franpese seă elvețiană. CondrSTF^ Domna ce . se < va va adresă Ia d. Soceck‘librari CaLa'Mogo^i. unC puno <•,«'< > cafoB- TE VECHtE, scării 4; vfntjare eu preciO redusă. A se adresi WOLLE www.dacoromarca.ro b46 ROMANULU 30 1ULIU 1886 fa' MIMBILȚî JUSTP T, 24 Tuii^ cântă a fottu ter- mlnufă ptrblidaVă J-to Monitorulă Offlciale No. 140, dd ’s sb ț&ie li- citațiune pțiv Uistts )cV' 6 Augustu - * ‘ • • • AL Metalice- 58 Naționale ..... 58 Lose ...PlCd .JJ 62 CreditulQ...... . 84 Acțiu. bănee 731 Londtonf..211 Argintă. .'4.14. 113 60 70 70 70 50 55 Argi. îmișiăr^. ț 11 50 Dracațî .A.;.... 5 40 a lua Cțiițos- anlrepriseî- ' Ministru, Ante' !• A-,ion. ■0A=|2 pentru hotehl. li O Pivniță încăpătore ea de vre o 50 buțî vină, unu menaglă. oj ce w« EsfL BBAILA. 25 luliă GI0HGIV. 28 Maiă OOBABIE ȘI VAPânE. GA. SE ViNDE, unu locu, po esle» Moșiloță No 117, carele res- CET IȚEA Doritorii, se voiă adresa îa D , pundo în dosii pe Strada Rriphâel, Ț)Df\T>'DTE,rn A TilP a T7> facia pe calcăMoșilcaă, stîiijimi 1 1, rnUritriLl A 1 LA £ami Nigu Lliho,vary, proprietarulu, Calea Mogoș6țî, No 28, însă pontrn mo- tifii di plecare înainte de 3 August. ' No 358. OE VINTRE Casele utelo din Ștrad i Mircca-Vodă, îțp. 31 su- burbia Olteni. Doritorii ne so a- dreseze la contoarulu Anghclă Net dolcov |l/q Hanu cu Tel. Idn Rămnicianu. No. 343. 10—3^ 290 - 300 ?65 - 275 24O —250 dru în dosp stînjeni 9; lungimea do Jieî H ARAL AMB (lin D1S- la uă faciă pînă hi cea altă stînjeni | . 18, pt. cart locu ;e află și Uă dasă ₍trictalfl DoiJU, ©St© 3 cu patru odăi,, și imn șppronu tnwe,- ■ ,1 ₙᵣ:ₙ Țjeitnfip k T,.: proprietate a rcpo^tei d-nei Ani-| V,ⁿQe Pr,ⁿ A-«ClMpe ia 1J1- cheîEuatratiu. Doritorii ₈U voru a- bunalulfl Comercialii din drosa la Bubscmhatulă, Strada Glo- riei No. 7, în t)5te filele pînă la o- rele 12 S Phorekydis. ¹ No. 353. 3 — 2Ș. Craiova la 3 Septembrie ■l i iil(-3 S. V. No. 846. ⁿ ¹¹ 20—2Ș Anu 1868 . OBSEnVATWIOT MIKTISOBOI^OCICI Porumbă ,1,.. .^,..^.. Off«Jw ... ••••— Ovesu......■Jl.Jl», Mpiu ..„,^....«.1,.^,.. Rupiță....L........ 150 155 1.05—175 115—4 40! ! Hi h y *ii * iui 218 — 210 ... .'I 129--------- ■ M’jl Corăbii aosite încărcate „ „ deșert* .. „ pornite încărcate „ „ deșerte.. Vap6re sosite.......... „ pornite. 4*...dÎA.. Șlcptfrî pornite și jn- cărcate 1» Sulina ....... it BB.|< I 15 nu Câmpina, senin, 21 gr. cald. Brăila, 35 plus, senin, liniase. Pioasei, puțin nouru, vîntu, cijldă grade. Văleni, nouru, cald. 23 3 8 8 6 Mărgineni, caldu, 30 gr. puțin noură Galați, senin, puțiț vîntu, N. W. căi- dură 19 Giurgiu, caldă Severin, oaldu, puțin nouru. Buseu, caldă, senin, vîntă O. apa Bu- zeului practicabilă. Botoșani, plus 25 gr. R senin. Slatina, timpulu. frumos, puțin nouru și vîntu W. caldă 24 gr. R. Caracală, timpulu frumosu, puțin nor și vîntu W. cald 24 gr. R, Bcchctu, idem Bacăă, timpulu senin, caldă ^3 rrade R. plus. Ur^iceni, senin, cald, vîntu N E T. Ocna, cald 31 gr. R. senin, vînt. C. d’Argeșu, timpulă frumosu, caldă. Găeștî, senin, plus 27 gr R. T. Ndmțn, senin, oaldu 10 gr R R. Serată, vîntă caldă, secetă- Reni, noură, căldură mare. Folticeni, senin, plus^ 28 gr. K Roman, senin, plus 26 gr. R, vint® din S. O. ________________ B^Aușcnetu "* Piatra, senin, plus 20 gr, K caldă. | Tecuci, noră, vîntu, plus 28 gr. R. T. Frumos, plus 28 gr R- senin. ₄ Mihăiiesri, puțin nour, dc N. W vîntl Vasluî, senin, puțin vîntă. Huși, frumos, senin, plus 20 gr, R, Leova, noură, vîntu. Cahulă, nouru. Pălciă, plus 26 gr. R> senin, linisee Dorohoi, plus 25 gf R. vîntă, lin'sce din N. W. r 6 AV1S IMPORTANT PENTRU AGRICULTORI Mușamale marî de Kautșuk recunoscute .ca celu mai bună și maî sigură, apărătorii a șfrelofu de grâu și a otî co felu de productu agricole) mărfuri inașiue etc. contra ploiîoru celoră mai maq. Aceste mușamale, dc uă invenție.nouă, primi itc Ijil expo- aițiunea universale din Paris și la cea agricolă din Pesta sunt preferabile ori|cărpră altora pentrp superioritatea cualitățeî și pentru solilit .tea lor fiiud lucrate cu kautșuk și cu ulciu Probe sunt depuse la comptoarulu D-lui Mosco Ascher, strada germană, vis.ăvis de direcțiunea Telegrafe-Poștale, cais singur priimesce comande pentrn t®tă Rcmănia cu fîj. No" ^.7. T 15L₃^ UNGARA GESEIULA Șl „ BIUROULU SOCIETAȚILORU DE ASSICURARE uri . < LA HALOISE ⁴ se afl î' dc ,astăd' înainte în STRADA GERMANA Casa d-Jul Anghelovici (Prăvălii’ No. 11 și 12) vis-ă-vis Ho- telului Concordia; unde se priimesce oferte pentru assicurarea fn contra FERICOLELORU DE INCENDIU PEN - TRU TRANSPORTURI PE DUNAREA ȘI ASUPRA VIUEȚEIy CU PREȚURI FOARTE MODERATE. VIN WEGRU VECHIU, Oste de vOnțJare la d. Stoica Duțulescu vis-a-vis de Otelulu Simion la Pdrta Hanului Zamfir No. 3 sc vinde cu ocaua și en gros cu preță moderatfi. l>(W Ambele Societăți gi ratdijă pentru " DE LEI și. >t6tc păgnbile ce s’ar ivi se rcguî<5<)ă Bucuresci. 20 Apriliu 1868 In Districte sc priimcscu Ofertele HAGI IOAN PIT1ȘU. assicărările încheiate ,<țn fondurile loră în sama NUPI 42 MIDIO^NE , în modulă colă mai dreptă și espoditivă do cătră REPRESENTANȚA Șl AGENȚIA GENERALA, ițe as.icurarc ța Agențiile ndștre deja cun<|sciute, dru în ploiești la Domilu No. 218. 6—6»J. PĂDURE de tăiath UNCEASU de Ca. pitală pe moșia Buciumenil, plasa Zna- govului 900 pogone lemne de stînjeni. Doritorii se potfl adresa în Bucuresci la D-nu C. I. ARION proprietarului el. p=SS=======!====ₐ=S—- — ' UA JUMETATE MILION DE 6AS01GITU •ivti. < lllu <- '> I • . o La 1 iu fiă cărat lune sa voru face tragțrjle MAREI LOTERIA DE BANI, garantată de guvernă. Suntu loturi magnifice ae câștigată, anume, unulă de 500,000 franci și altîilu de 40<1,000 frnricl. Apoi alte locuri secuudarie de 80,^00.- 40,006. — 20,000. 10,000 etc. franci. Unu bilet 1 pentru una din aceste trageri costă numai 20 franci, trei bilete costă 50 franci, șăpte I bilete 100 frânei.— Aceste titluri se opținu trimițândui prețulu în bilele dc bancă, cupăne etc. la Casa de Bancă a D-LUI CHARLES HOLLE LA FRANCFORT PE MAIN. POSTSCRIc'TUMlJ Buletinurile de câștiguri voru fi espeduite fără chieltuiele pe de dată cc se voru faep tragerile; câtu despre sumele câștigate, ele voru fi plătite pre-tutindenl în uumerătore. - MOȘIA mea CunCseiî dc ■ josu seu Mauucu din Dis |i trictulu Ialomița,,cu o supra- față de 5123 pogone și asu- ra căria se află și o pădure dc salcie, situată fetă moșia la o parte din Călărași, este do vînrJffiB®. Doritoritorii, se voru adresa la muma mea D-na Maria Conesco ce are locuința sa în Strada Mdgo- ș6ci No. 26. Coneșcoi (f. N®. 337 3—3d. -r t-----rj--i—■ li-i. -^I" ■ m OȘIA UDENI, Districtul l’*Vlașca Plasa Ncajlovu, .'este dc dată în arendă chiaru dc acumă, anulu 1868 liluiu 26, amatorii, s® se adreseze la proprietari ei, Colonelă Mo- viljă, Drăghie&-u Fărcășanu, Batiște, Str Polonă No. 28". Doue Faitdne de ena sosite acuma duț>c iBOdelurile cele mai noui, Imbraiate cu mătase albe, cu prețului . forte mode- rato/ H ini | Doritorii ce voru vr^a ie dimpăra, sc se adre- sele lă Magasinulu dom- nului Ghițiâ loan, Uliția Lipseaniloru, la Cerbu de aurii No. 48 No. 315. IQ^SiJ. _ J— - FINISORUL > DE VIDARE unii lovii, apropo de biserica Lucacî, în mărime 18 Sttnjem fațada și 40 Stănjdni lungu. Doritorii d’al cum- —ira se vorii adresa, d’a dreptulu, lei C. A. Ro- pera „„ la direci setti și I et Beîga No. 18, lucrare. Librăria d-nilorti Socecfi glu, Hanu Șerban-Vodă, ori-ce timpii a țjileloru de ASTA-y 1 Afl DESCHIS DEFOSUȚ GENE» ÎL DE OGLINDI j de fete ‘măriineld din fabrica inoștemtoriloru Comitelui Carol Kinsky la Biirgsteia 'te Boemia. Bucuresci, 50 luniă 1868. - j ADOLF KARPELES Comisionar, CALEA MOGOȘOEI No. 10;. VIS-A-VIS DE PREFECTURA POLJȚIEI. Comande pentru Geamuri dc Cristalu de or'-ee mărime pwtru gaUistare și pentru ferestre' pr cum și pwUru oglindă de orî-cc mărime după doirințn se efectueze cu prompteță. — Embal^gMl I de oglindi destinați pentru afară va fi solidă. No. 298. 3—7 T’ șefe' cefe mari ale Europei ei ale OHintelui s nemerite pentru Ca¹ ni .'7 24 —14d J II 1 li. Bl! Acdstă 'CIOCOLATA este însemnată cu m^rca ,din Fa- brică, garantată de Cacao și ^achară, fără “altă amestecă, ri investită cu semnătura dom sulul, 'pht Suehard¹ 11 '111 IN BUCURESCI, la tâte Cofețăriele și la toți Com- m^ixăsnțij jle Cotejmfî, se găsescă mari asortimente dc CIOCOLATE finne în pa- chete și în carfene bogată pre acesta este vîmjarea sea care erosce ne-contenitu! ii ir topoșn și fii dourî. n resci, In strada Isvorr situații intre proprietatea d-lui Orescu și fosta Po- varnă a domnului loniță „ ru Filn Popescu. Doritorii se voru a- ctoesa la .proprietarulu Eugeniii Garada, la ad- mipistra^unea ^iaruluRo- mânulu, p^sagidu R; • mânii, în Ț6te filele de la 10 pînă la 11 ore. MI G^SINULU • IOAN A M ’ lELESCi 1 A APE MINERALE •Hllîl *■■1II i- oi! Recomandii ihailei' Noi Nobilimi și Onorab..Publici), că amu primitu muu maro asorlimentu dc Ape Mp -nerale^ Franceze șj G.- :>ac,^ din luna lui Mițiu, Șațe de Chaflsaaiî, de Vichi șî Sat6 de Mare, Pastile de Vichi, de Gleichenberg etc. . .. ■ '■ ■'............- ■ - - . Apiuid^ c$ aii sosiffl unfi noti transporta de C,âș- f^valfl ad^yerahl de Pentelefi și de cea mai bună calitate. u - Colori de totfl fetaM,," frecate cu Uleid «erfrecat^ UleiiV și Lacuri de totfl felulti, Culori și fânțlfl jtentm Pictori. WMIMOL curte! r i; >ui> . 1)1 VINURILE •ftAfi-uă-dată recomandă înaltei Nobilimi și 0= noi*. Publicu, Vinuri negria și ajbe, dulci și sli- f6sc, vechi de 6 .ani și dc cea mai bu©ă calitate, așa to căt& celorii albe cu djfptu cuvântu li sc pOte i ^icc, vinuri de Rhin și celui negru de Bordeaux. IOAN ANGHELESO& n . Le Magasm au Gourmand est transferi Maison P. DIMETRIU â e0t6 de la Prefectura de Poliot ■,ₙ»' Im U CAȘCAVAL V ' 111 41 ' lllu. CrSub-semtiafh recomand înaltei Mobilhul și Onor. Publica, că le-an sosit al 4-le transport din a^est Cașcavala ;de Vară, in bucăți mici cu marca E. P. care e mal superior ae cit, pînă acuma Singuni fiindu că « va distinge Iote cele-l-alte ale Țerei prin calitatea Buf cea superidră in câtă a pu Hțaf lașa nimicu de doritu. Coșulețe de Brândă și Păstrăvi afumați - Singurulfi Depoii ii Capitală mimai ia tiagasinulu FISjLEAMJ et iO^ESCC, Strada Germană NB. De vîmjare s&todlă și h N. IOANID et CLie SMa Lipscani la EleftoitO, D 8TAIOOVITB piafa Tecului, I, eț Of GEORGESCU Hanu Șerban-Vodă Nr. 21 £ 22 și ^«BfilOUR OAG1ULE3CU Calea Mogoș6e! vh-ă-vis de Pala^fllu Prințulfl Știrbei. o 1 < li Tipografia c. A. Rogcttk Strada Colici, No. 42. fi' www.dacoromanica.ro