ANULU ALU DOUE-SPRE-DECILE ADMINISTRAȚIUNEA PASAGIULU ROMANU No. 1.— REDACTIUNEA STRADA COLȚ1A No. 42. SAMBATA și DUMINICA, 27—28 IULIU 186o. VOIESCE 31 VEI PUTEA fii dm< -----**— LEI N pe lire —1 CapItatV 48 PK*%fcSR UUNÎ ), 24 PE TSBVWnI 12 •nfsTaieTr 5 PR UA LUN^ UNO BBEMPLABD 2 4 BANI Pentru ?aihs pe trimestru eh. 20. PENTRU AUSTRIA. . . • • FIOR. 10 VAt. AUST. Din causa serbătorii de Sâmb&îâ (Jiariulu nu va eși Duminecă. -ui-ini''' ii DEPEȘIE TELEGRAFICE Serviciul# Telegrafic# alu ROMANULUI. PARIS Oi Regina Englitereî a sositu a^i diminua. Lordulu Stanley va sosi astă s6ră. Unu .decretă Imperiale a numită ccman- danțT la Guarda Națională mobilă în depar- tamentulu seni. l Ml BRUXELLES Scirile in privință m^seeni- toruîui Tromilus suntu nepâinitOre prhâtu al# MONITORULUI). PARIS, 3 Âugustu. — Monitorul# spune că ambasadorelc din Florenza a semnați! la ³⁹/₇ dinpreună cu ministrulii financelorO alu Ita- liei protocolulu finale^ relative la distribui- rea datoriei romane: Rncnrmicl ²⁶ Cuptoiu. ₇ AuguBtil. - ,?'f ah ; niKi In no. de eri, Organulă foștilorfi Senatori, începe revista sea precumă urmeză: -a „Evenimentele din Bulgaria aă mai multă gravitate de pre cumu s’ar pute închipui după raporturile oficiali. Deca informările ce pnimimu suntu exacte, guvernămentulă oto mană se conduce cu cea mai mare asprime în privința Insurgențiloră și cu tdte acestea insurecțiunea încă nu este stinsa; ne asicură că bande armate cu pusee cu acă și revol- vere stau încă la pdlele Balcaniloru în posițiuni prea tari. In înprejurări M de grave, se înțelege că ita re- servă fdrte mare ne este impusă. Nu vomă voi prin probe imprudente a excita pasiunele deja înflăcărate încă prea multă. Nu putemă de câtu a că a luată d’a face adecă se se res- Șdiu Terra că tdtă lucrarea partitei pecte neutralitatea teritoriului romănă, și d’a stăvili orî ce încercare revo- luționară. Neutralitatea este princi- pala ndstră putere, și ar fi smintiți saă culpabili acel ce ar uita una ca acesta." Dup’acesta esplică din carte ce este neutralitatea ș’apojț (Jicp: „Dacă însă, pedându la inspira- țiunl funeste, cine-va ar atenta la ipdependința Jpru, atunci el se voră ridica ca unu singură omu. și se va vedea ceea'ce pote ună poporu ce combate pentru patria lui." Ce ventu 6re a bătută în cătă na- vea străinismului își învîrti d’uă-dată păn^ile și-șl schimbă direcțiunea? Pînă ierî conspirațiunea bulgară m numai în România și condusă numaî de D. Ion Bratianu; ș’acum d’uă-dată ea deveni fdrte gravă și dcă „pdlele Balcaiiiiorti pline de bande armate cu pusce cu acă și cii revolvere și tdte îr: posițiuni prâ târî!" ‘ Pînă ierî culpa tdtă era a d-luT Brătianu și âcă d’ăă-dată că se cons- tată și „cea mâl filare asprime din partea gdvern'ăirientulul otomană și nfe-isbutirea d’a se stin^M insfirec- țiunea." O Pînă îerî Ge sdrise de către Ț&fra, 'fi ândă în cursă de 8 luiri câte-’n lună șî ’n sdte despre bandele bul- gare, despre aliancia cu Rusia, ș. c. 1. Și erî d’uădată se recunoscu eă „îm- pregiurări așia de grave impunfi uă reservă fiȘrte mare."! Pînă eri se susținu de 'lUrra îm- J ' cu foile au^tro-maghiărb că guvernulr României este afundată hi cea mal mare conspirațiune și n asociațiune ucu Serbii, cu Bulga- rii, cu Montemegrinil, carii aveafi și conferințe .cu guvernulă la Plum huita, sâă la Băpâsa, și erî d’uă-dată Țârra ne spune că „nu voiesce cr LEI N 58 ia 29 15 fi Arliplele ir mise și n«publicate se voră arde. Redactori! respunde tor ii îus^ccnln prin probe iraprudințl se escite pa- siunile deja înflăi ărate, și âncă pre multă. “! Pînă ierî în sfîrșită se susținea în tdte modurile dreptulă ce aă străi- nii d’a interveni și ieri d’uă-dată, patriotismul^ intră în ânima celoră de la Terra și intră c’ună eroismfi cărei făcu se fiică apelă la națiune a fi gata căci, dacă cineva, „ce- dându unoră inspirațiuni funestear atenta la îndependinția Româniloră, atunci ei se voră redica ca ună sin- gură omă, și va vedea acelă ci- neva ce pdte țină poporă ce com- bate pentru datoria hil," mai cu semă ,căndă e condusă de dd. Pascal și Carpj și de foștii Senatori, dd. Biăiloiu, Crezzulescu și amicii loră dd. Ion Mânu și tovărășiă. Âncă uădată, cumă se făcu în- tr’uă singură (Ji acestă schimbare. Gumă ierî numai se ’nțelese că „’n împregiurărl așia de grave se im- pune uă reșervă fdrte mare?" Gumă eri numai se ve^u că probele ce voia a da Terra „eraă imprudințl?" Și care se fiă „acele pasiuni, de’ înflăcărate ce s’ar putea escita' și cari ieri numai fură veijute? bali- za acestei schimbări, acestei înțe- lepciuni ș’acestul patriotismă nu este, nu pdte fi alta de cătă că ieri a a- flatu redacțiunea Terret că nici d’astă dată nu se pdte provoija înterveni- rea cerută de presa austro-magghia- ră; că și d’astă dată adeverulă a triumfată contra calomniei. Amă dovedită necontenită că ira- cusămă pe presupuneri ci pe fapte. Amă dovedită cu citațiuni 'festuâle ce represintă acelu diariă — pără- sită deja de cei mai mulți din primii sei fundatori — nu este alta de cătu unu apelă necontenită la intervenirea străină spre a le da puterea, ș’a- cesta, cumă a spusă însa-șT Terra într’uă (Ji căndă se credea sicură de isbendă, atunci mai cu semă căndu se credea că va isbucni tină resbelă. Ga dovadă nouă se hiămă Terra de a^I, ală cărea-a ventă eră s’a schinibată prin următoriele depeșie ale serviciului seă particulariă. ,,Paris, 4 Augustă, jjă nouă cioc- nire se petrecu la Ruscîuk. 38 morțl. „S’a trasă asupra unei, can^nierie turceșcl la GalatzI. „Nord-Est i^ice că Brătianu s’a napoiată de la Giurgiu consternată; elu spera uă rescdlă generale a Bul- gariei ; a -compromisu fiară folosii in- dependința Romă nici Ecă-1 dară că recunosc înșil că dacă Statulă romănă ar permite ca pe teritoriulă seă se se organiseze uă adeverată armată de insurecțiune, s’ar compromite însa-și independința ro- mână, ^i, spre a depărta d asupra ca- pului României acestă periclu, el aă spusă necontenită, de 8 luni, și se fiă șicuri că darcă este unfi abisu deschisă, elă se va um- plăa și d’astă dată cu inimicii Ro- mâniei și Ea va deveni mal frumosă și mal puterică de cătu orî căndfi ? BURGESIA DumneluY Marde Dvornică Ion Mânu (1) a cjisă în epistola sea că- tră direpțiunea Românului că legile de la 1848, „eiâu precipitate ș? subversive, că nu emanau de la na- țiune, și nici eraă compatibile cu posițiunea sociale a națiunii.u Amă șlisă că d. Ion Mânu a re- masă nestrămutată în credințele sele politice; că astă-felă cumă a cre- zută la 1848, a crezută și la 1859 și nă-a spusă că crede și așii, re- măindă omulă celă vechiă, politi- co lă celă vechiu. In adeveră domnia-sea este atătă de estremă și tare în credințele sele în cătă caCaimacamu, la 1859, a ■fostă contra fol Vo A Știrbei și pen tru Vodă Bibescu, căci numaî a- cestu-a represintă opiniunile sâle po- litice în tdtă estremitatea lorfi. A- cumu c’aceste opiniuni ale d-lui Ion Mânu au dobândită în alegerea din urmă 39 de aderinți din 47 vo- tanți; acumu căndu din 39 cară aă votată pentru domnia-sea opiu nu- mai suntă din familiele de „proti- pentada" âră cei-l-alți 31 suntfi din familie burgese>, adică din familie de comercianți și din a doua ș’a treia clasă; acumă în sfîrșită căndu ne adresămă prin acestă articlu d’a dreptulu cătră burgesiă, este bine se ’ncepemfi prin a esplică, seă mai dreptă prin a aduce aminte ce a ’nțelesă d. Ion Mânu, prin cuvin- tele din epistola domniei-sâle ce lâ-amă reprodusă mai susu suptă- liiriate. Legile, dela 1848, dicedomnia- sea, „eraă subversive și nu emanaă de la națiune adică că nu națiu- nea Ifi-aă voitfi, ci cățî-va resvră- titorî nebuni omeni fără căpăteiu, CorupțI, ș. Ci 1. Ca se se vei^ă cătfi d. Ion Mânu este statofică în crediroțMe domnîel- sele și cu ce religiositate și neșio- văire urmeză programa cea vechiă, se repuriemfi suptă ochii cititoriloră nostrii unfi pasagiă din proieptulă presintatu la Congresulfi de la Paris în 1858, pentru reorganisarea țerel, de cătră capii acestorfi credințe. A- cestfi proiepW, reproduși! în parte de Românulu de la 19—31 Maid 1859, are următoriulfi tithif „Proiebtă alu uniri guvernemântu pMrivitu eu starea aptuale a Ro- mdnieifi fi ^foe: „Principele domnitoră va fi nu- (1 j Redacțiuncă r6gă pe d. lori Mânu a supserie DvornicS eru isu Vornicii. CeliȘ d’ântâiu cuventu cate celu adeveratu pe căndu cc!3 d’alu douilea este uă insultă în limba bulgară, ți 'nu trebuii se se dea ocasiune a se Șice că boiarit nu mal cu noscu nici ehiarQ cuvântul u celă adevuratu alu boieriei, atătu aă mitfi astă dată d’a dreptulă de că- tră puterile semnătdre tratatului de la Paris, afară numai de nu voru prefera a respecta alegerea legale a țerel, făcută la 1842. Uă asemene otărîre ar fi p6te d’uă înaltă și "ts Mptă politică, căd puterile ar do- vedi, năitata mai multu, că cea-a ce unti poporil a întocmită în eser- eițiulfi drepturilotă sele, U r minori- tate perversă și turburatâiăe, . potd s’t> resforne pentrună momentfi, "darii mi pdte S’O' desființeze." Voimia poporului se lîiimia ale- gerea camerei privilegiate dela 1842; și faptulă de la 1848 alfi poporu- lui se numia, chiară la 1859, „fap- tulfi unei minorități corupte și tur- burătorie," întocmai precuihă îlu numesce și d-lui Dvorniculfi Ion Mânu la 1868„ luliă 20, și pre- cumă cel 31 de burgesl au afirmată că așia este. „Legile de la 1848. <,lice Dum- nelui M^rel^ Pvornicu, im eraă com- patibile cu posițiunea sociale a na- țiunii." Acele legi, ce suntă cele aymnă în vigdre, suntă subversive „ nu suntă compatibile cu posițiunea so- ciale a națiuni^ după opiniunea par ti tel diji car^ face parte dumnelul Marele Dvornică, din causă căi con- sfințescă egalitatea. Orî cine se fiă alegătorii, funcționară mare, acesta nu este compatibile cu starea so- ciale a națiunii. Fca ce t^ice în acestă privință memoriulă în cestiune: „Proprietarii de la țeră, mai cu semă cel carii facă parte din acea clasă, numeră între dânșii mulți d- meni onorabili și inteliginți; dară suntu pucini carii aă îndestulă in- strucțiune și destulă speriință ca se pdtă fi în stare a trata afacerile în- nalte ale țerel loră; d’acea-a liniștiți și modești în pretențiunile loru, se mulțămes^ă a s’ocupa de starea și de speculările loră și se mărginescă a da țerel omenii cel mai recoman- dabili între funcționarii ordinului alu 2-lea s’alii 3-lea. „ComercianțiI nostrii, omeni sim- plii și ’n generală forte ivorinți, nu suntfi numai fdrte înapoi în privință raportului speculărilorfi cehku marî ș’a întreprinderiloru combinate, dară înfățișieză și fdrte pucin i soliditate în privința stării. „Cătă despre industria putemu ANI INSERTIUNl țt RECLAME, LIBIA . . 2 LEI NOD — ' ----- — W „ Doctorii, avocațil și comercianți! voră numi și el unulă la 5 „Cel-l-alțl voru fi aleși de către boiăril de ânteia clasă și de pro- prietarii în moșie de valdre de 20,000 galbeni: । â'h „ Aedstă corpă se va prenoui la> 6 ani prin a treia partb; cd aleși de țreî orî voră fi inamovibili." Ecă opiniunile partitei d-lul lori Mann despre clasele ală 2-lea șalft 3-lea de boiăf-y despre comercianțil. rpedicil și avocațil din România. Eca cumă eramă la 1848, căndfi acel nebuni se puseră contra impe- rățieloră și’nlesniră poporului română mid’loculu da se cundsce pe sine ș’a s’afirma. Ecă ce credea și c» spunea despre România partita d-hil Ion Mami, chiaru ia 1858. Ecă ce spun® yacumiî d-lul Marele Dvor- nică celoră 39 de alegători al dom- niel selo că crede despre capacita- tea și inteligința dumneloru ș’a cla- sei dumneloră, și scimă cumă aceș- tia prin voturile Iotă I-aă respunsă: — Bine ȘicI și bine creijl arehon Mare Voinică, halea agă la 1848 și eaimacamă la 1859. Amă (Jisu și repețimfi că nu vor- bimă de d. Ion Mânu ca individă ci ca principiă, și toți aă putută vedea că chiară cându în formă ne amu «dresată către domnia-sea,^ în fondă amă vorbită cu alegăto- rii domniei-sele, cu burgesil Acumă nă adresămă din nuoă și d’a dreptulu către burgesl și-I întrebămă ce eraă la 1847, ce eraă chiară acumă > IFederațiunea) iii HI > ll< (lt 1 —— SOCIETATEA ROMÂNĂ )E GIMNASTICA, ARME Șl DARE LA SEMNU. Oborab. Eforia a Spitaîeloro, facendă aiâre Societății de a o învita la serbăiârea PANTE- LEIMONULUI și a-punerii petrii fupdaHțe^ late a acelui ospiciu de cătră Mri&a Do....- nitorulu. ' ComitolulB Societății amineîă d-loru jnem- • ¹ ' ¹ ¹ u • ■ brii, ceîe lurmatore: Sâmbătă 27 luliii la orele f de menlulu, xâlu și a organisațiuniî .jțu, șdoplându^e ^upă ocasfune. REGULAMENTiJLtf , ¹ pentru alergările d$ gai, ceauAiȘE FACE IN PIUA DE ȘT. PANTELEfMON., L Se deosebescă tre! foluriiode alergării: Alergatia oumhi pâțioBală in hueslra-, alar- arpa !n trqapălu uși alergarea te gtaa m« re «a ybră face dară șâse alergtte) doue in bueslrui doue in irâpilfit șl doue In gto we. >n www.dacoromanica.ro ROMANIW 2 7 IULIU 1868 641 2. Fiă-care alergare • va compune de Zece călăreți cu câte doue premiurî adică cel» d’ântâiu s&il», câștigă premiul» l-iu și celu d'al» duoilea premiul» al» 2-lea. 3. Modul» alergărilor» se orânduesc» în chipul» următori» 1. Alergarea rin K 2. Alergarea 3. Alergarea 4. Alergarea 5, Alergarea 6. Alergarea tru nascerea principesei din urmă, s^au p^t- )] Bubscu luând» cuvenhil», arată că tn-l menitii ță suntu to^T maghiari și fiind ciinosciințându d-luî Grant votul» consiliului in în în în in ju 9HHV • g- np măreț buestru. trâpăt». grina mare, buestru. in trâpăt» ■ 10 «fon c- s iiîq 4. Nu sunt» admiși a alerga de cât» cai năseuți și crescuți in țâră de la eta.tea de 4 pînă ta 8 ani. - 5. Toți proprietarii de cai, amatori pen- țu a aleiga se voru presintă în Jiua de 27 la juriu pe loculu alergărilor» de la 9 ore de diminâță, pînă la 12 ore, atât» pentru a fi înscriși fiă-care în ce calegoriă dc a- liură voescc a concura, cât» și de a se ve- dea dacă caii, însușesc» condițiunile art. 4. 6. Loculu călăreților» destinat» la pornire se va trage ia sorți. 7. La ora trei după amâZi voru iheepe alergările, de aceia se vor» vesti cu 10 mi- nute înainte călăreții dându-se semnalul» tre- buincios» de la tribuna juriului prin trage- rea unui clopot», și dâca după'trecerea a- cestor» dece minute adică treî ore punt», toțî călăreți nu voru fi gata, semnalul» por- nire! se va da printrmn» alu duoilea clopot» fără a se maî aștepta ceî- rămași în urmă. că „nomen est omen “ și magiarisară nu- mele. Dufîă nemțî urrhâză jidanii cari suntu tolu-dâuna p^ partea jjpluî mai ta- re șr față cu magbi"r» vr»» se se a- rate recunoscători pentru frumrisa emanicipa țiune. Despre slavii nu avem» datelamănâ, âru românii ’^î pot» gratula, că a» 'Scăpat» de puiul» de năpârcă Lupăsiu, acum» Lâpes studinte de a VIII clasa în AII» lulia. Dacă âtă, că Turcia e ânteiiriu bolnav» al» Europei, atunci putem» afirma cu sine, ă tale, că statul» quondam pustriac» e al' douile bolnav» în Europa, căci la multblc" luî bâta s’au maî adaus» una, și adecă Mia atâtu de modernă pe la hol, Ma’ magiari săreî. La. rechiămările neobqsilc ale maghitț; riloru, imperiulă auslriacu reuunciă de tit- lulu se» istoric», șl adoplfrză altul» nufo», care se mai domolâscă pc moment» a- viditetea maghiarilor». Ca șe mi nf se im» oule^că suntem» parțiali, -lăsăm» se vor- < bâscă chi r» organul» intereselor» -maghiare din Viena. „Titlul» cel» no» al» Austriei, Zio „Wandei'er“ < îucăs’arfl fi ajat»,' șf adecă Ausțria în viitori» se prirte titlul» oficial» de; „staturile austriace maghiare." Amicii pro- în privința autorisațiunei ce s’a chipzuitu a ? se da d’a trata pentru âmiperăîrirea unei cantități de unu milion» bucăți pâtră de gra- fit» cu prețul» n^iniurnu de 1 franc» bu- cata adusă la Giu~gfu, d. Grant a reSpuns» .formal» ca, după tdte încețcărilc ce a fă- Cutw șj după tdte probabilitățile iî e .peste putință a rdeși de a contracta pentru p»| ă cu prețul» de unu franc» bucata -adusă la Giurgiu. y'’ ' .. T ’ⁿfjT - r* *J Se 'citesce respițhsmii d-ljiî Grant/ și- se Chrtțăndu-se si d. 'prefeefiiț alu politiei pen- tru luarea cuvenitelor» mesurî de priveghere și dandu-se ordinele cuvenite comisarilor» municipali. ;¹J‘ ’Wsy D. Buescu încunosciințâză consiliului • . pentru privegherea lucrărilor»* canalului căi Mogrișriit^ și pavagiuluî provisori» trebuii ta cerând» și estimp» a. se înființa unu ingi- nerW; unii conductor ^i. tîrii__picpiari pe vidinței oficiale par» a fi tef tru acâstă descoperire mai m vede. întâmpinările și capsele espuse de d-sea ’D. ftucscw, continuând» î arltă din no» nc- m ts Sile pâtră, și susținu și acum» propunerea d-®lel ca conhiliul» se an- cesilatea cp se sic torise a se cantitate de pâtr îacjieia contracții pentru acoji petră adiisă la (Brăila cu prețul» de 86' contiimirbucatei r^mâjnd» ca pentru transport» ,șp se avisâsc maj în urmă; cu irite că șf' chiar» eesliuriea transport»luî o timbnl» făt» va fi trebuință. D. Buescu r6gă pe consiliu se încuviințeze htimirea lorii $ 'respunderea i-elfibuțiunii/' Consiliul» aprebă înființarea acestor» Wn- pifegâți provisorid, cătu' va fi trebuință, cu retrihuțiunea peqtru inginer» de leî 222 șî 2,2 bani; pentru conductor»' de lei 11J și 1 î bani și pentru trei piquprî cătc leî 92 și 59 bani de fiă care, cu început» dini Jiua căndu s’i» bhiăiaat» în funcțiune. Si» pune în vederea consiliului adresaH-lnî comișar» polițienesc» de R|șu, în alăturare de uț»u procesă-yerbale Inchipiat» în privința ₍ n' , J 1 arc rire-cumu sigură; căci^-după rugăciunea «noi cuantilăți de 11 v«dn de Pelroleii. ie = = -”rtî := ” de i sb(„‘ a pi ' respausu că îndată ee vaporul» România, ce dl Gusfav Rietz » cerutu a ’i fi per misii , se _'a lă in reparațiu.^, va i fi terminatii ț,ine ^în prăvăli# sea de |ₐ G^tea Vechiă-’ va pune la disposițiunca cdmbneî pentru transportul» petrei de la Brăila ta Giurgiu Șe citesce aceste Ifărtiî, eum» și relaftir €bhșiffîilfl dclUwă Cmiferin Iridi» « încheia contract» țșlor» ministeriale, și se ostenesc» acumu pe calea etimologică a face gusîuâsă cetito- rilor» auslriaci acâctă descoperire. Nqi mk de 60Q mit bpc^ petre, dț la Bi^ife cu pseți d« ■ 86 stîpniî și de> itrtî cantttătCa •anit» predată linie bucata, no i d-.luî rniedij;» șef» că acest» fel» de nu âr fi inflamabile și că s’ar putea tqnA cțrerea d-Tui Rîetz. D. PSlrescu Z ce că, de si șefu opinâză că sc pâte admite zi d. mcdfcii- cererea liționarului, însă fiindu că e terțe anevo iîe a 8. La alergare in buestril și In trâpăt» punem» multii premiu pre litle, așia darii și călăreți voru fi cu cea maî mare băgare de sâmă a pă^f cu slricteță acest» mers»', câcî celu abătut» va fi silit» a sd întrine înapoi și numai acela va câștiga premiu, carele va parcura tot» lungul» distanței neschimbându unu pas» măcaru în alt» mer decât» pen- tru acela care concurfeză ? Călăreții sunt» datori în tot» hingul» distanței pe cându alerg» de a nu împinge înlături pe tovaroșul» de lângă dânsul» și cându îi va tăia drumul» d’a curmeZișu se aibă grijă do ai lăsa uă lungime de calu distanța înaintea sea liberă, spre a nu fi îm- pedicatu de a se urma alergarea, în casu contrari» celu abătut» va fi scos» și stersu dintre concurințL 10. Daca doui sâu și trei călăreți sosescu d’uă dată asl»-felu’i'a membri juriului, se nu pâtu decide cafele din aceștia a câștigat», atonei după trecerea de 20 minute ei voru alerga și concura împreună d’a doua oră 11. Liber» va fi celor» ce vor» lua pre- miurile l-iu din ore care mers» a concura și a paria între dînșiî orî ce sumă și ori ce vor» voi. r m» (Semnap) Președinte, .AL Nacescu Vice-președ Aureliam. Secretar», Căp. A. Schina. , , ..{Căp. Berlescu. .mm rn ^^ᵣcₑₐ ^^ₑᵣᵤ ₍ >H kl i I >! . ■■ ■■ acostă titlu alu Austriei nouă bu face impre- siune impunătorie asnlfrâ ndstră, și dfl^că și pentru aceia, căci — mărtorisimu pe faciă — ne pare fârle refl alesfl. Ce voru sc însemne „staturile austriaco matureAii dâră AJ sislu și staturi inagiarc „neauslriacq“ ᵥ șj unde sunt» acelea ( Au doră în Einlandia sâ» în Asia apusenâ ? Austria Ougaria represcnlă nu- mai una parte a țerw, ca Boemia nemțâscă seu Tirolul»'italian», daru nu represintă una țâră inlrâgă, cu atătu mar pucin» unu stată' J dhpla. Maî defiarlăț cc aveia^eTÎflțolpgem» ib „ Austria ?“ Nlmftu maî UiMb călff: Aușțri^ vechiă afară de imperiul» de călrb resăiitș; parteșj resăritână adecă e ruplă de Austria si. Xgsjplu»$t sc numâscă Austria. Bnu gali.malhias etimologică mai nu.se prite afla, de cătu acest» compoSitu ministe- rial» nuo» descoperit»; numâî se [lard, că, ca irite composițiunile nu promite durată lusgă, căci în „staturile auslriace-magiare‘‘ nâmthJv austriac» se orientezi numai deju- metate, roloculu șj pj^vulu nu se orienlâză de rfimensiite. aretato în publicații^nea f|cuță și cu condiția ca anulu acesta se se predea 200 mii bucăți, al» cărora cost» se sc râs* punZâ după predare, feru 400 mii bucăți âc predâ, țp primă-vârș anului viilor»,, ș^ cos- tul» JorăW ăc riespunZâ a^uncîl * k'ptii uă- dată consiliulu autorisă pe d. Grant. ca se negoțieZe și desprfe costul» transportului a- cestei cantități de pâtră de la Brăila la Giurgiu; comuliicănd» resuUatulă Spre aprobare. Se supune consiliului petiția a maî mul- tor» cetățeni prin care reclamă că în veci- nătate cu domiciliul» d-lor» se află ddposite msemnate de cbibrHurî șj allp materiale o- prite de le§«“-¹ Absenți după înființarea depositeleru în ocolul» 3-lea și apoi afară din. bariere, nu ya fi de cătu © Mă de dimensiunile celor» actuali. . { pune în vederea consiliului budgetul» bisericei Oborul» nnou cercetat» de primărie. Gonsiliujp aprobă acest» budget» în cifra dc lei vechi f,283 par.¹ 33 G icnită și de lei 1590 la speset y * D. Petreseu, luând» cuvânlulă, aduce a- și că după informațiunea ce a hiatu, fiind» că ministerialii lucrărilor» publice a autori- hMiO nt(î 4) ‘ 5fl Anulii trecut» am» anunciat» ca se va . . -face la Paris uă reproducere în hlugrafiă a ' a“re.O tabloului d-luî G. M. Tătărescu, HENASCE- REA ROMÂNIEI. Acum» a sosit» acea repro- a decide asupra planurilor» și celcră-Laltd ducere reușită de mipunc; îmmrzrz litografii sat» pe d. GodilloJ a derîmca. biseri; piața Episcopiei, di Buescu rogă pe ce privesc» «instrucțiunile ce are numitală j d’uă fineță ș’uă acurateță de lucru perfectă. a. >ce. Acei cari ar» dori a ’mpodobi locuința . , ,—A^*.. ,ₙM:.,:wₙₙ -------J D. primar» declara, ca consiliul» nu potq ioro ș’a încânta privirea lord c’unîi asemene nimic» tfata în acâstă afacere pînă ce maî minte, consiliului 1 •t'l AT/.'I Iți / i tra comită cele maT u®re fraude, espioatându dbiect» Se artă, scumpi Rcmâ '.tu din mai multe punte dc îlu ^tu găsi Ja li- răria Socecu. îₒ. M . ,ₚ. , T 1¹ i i । 8E CERE uă institutrice francese seu elvețiană. Condicile suutu bune 'na ,a încetatu a esiste!) De când» s’a îl.. „>țal» dualismul» și națiunea magiari devenit» suverană, schimbarea, respective jagiarisarea numelor» proprie e la ordinea (jileî. Ceî mai zeloși in renegarea națiunii proprie sunt» nemții: așia citirăm» maî este țUle în fdia oficiale maghiară, că locuitorii D. 0. Lapăb,' consilier»-adjₒ, în’congediu. — N. Manolescu, idem, dusu afară. — ?ug Cai:ds. consiliar», idem — Theodor Mebedirațianu, idem, 'demu — Dr. latropolu, idem. — N. Pancu, idem. — B PolrgMpescu, idem. ședința se dAfidhtde la 2 ore după amiaZî. Procesulu-verbal» al» ședinței din urmă publicul» piecumu: le place. De acea d. Pe- trescu in facia reclamaiunilor» câ s’a pre- sintal» din parte; celâeniloru, suppșe corn siliului ^cestu, șilu .^ă a avisa la miZId- PRIMARULO 1 ᵥ COMUNEI BUCURESCI mei co unități șvabescl de bucuria pen». cresce si se aprobă. .qA ■ »' oel® 'Cele maî nemerît© pentru încetarea a- cestoru necuviințe. Consiliul» discută cestiunea, și deciddjca de acf nainte pănca se nu se mai vânijă de căi» cu bucate în greptaje de 400 dramuri și de bună cualitate Pentru care se se pu- ‘WcC sțâu tfaosctoță orășiUhilJr», înciiuos-^ Pentru a-închiria Primăriei o pereche sq căt» se va putea maî In centrul» orașu lui compuse de maî multe camere, grajduj șopron» și alte dependințe necesarii, de a servi ,pei3lru casarma sergenților» de oraș», pe timpul» de trei ani, cu început» de la’ 26 Oelombre viitoru 186S, nearătăndu-se de ®*lu uqu WEltfu .doritor» .pină in dql WW¹ r< ai i’ ca.K seu eivej.id.ud. vouciljaue SUuill oune Ddmna ce se va oferi se va adresa la d. Socedc librarii. Calea Mogoșdi PROFESORULU rrigă pe Onor. Pa •ari aru dori a'î încredința fiiî dumnialoru, a bine voi se se declare pîna pe la începu tul» lui Septembre, pentru ca s 6tâ închiria lecalul» potrivit» numeral» -elevilor». 642 ROMÂNULU 27 IULIU 1886. 4 NUNCIU. Pensionați! de Bătțî "No. 1, sub direcțiunea Profeso- rului Tbeodor Buderlan, Pomân tran- s Ivănianu, cu autorisarea guvernu- lui locală. Sub-scmnatulu dă în cunosclnța Onorab. Publică destinsă, că do la 1 Augustă acumu viitoru 1863, des obida ună Pensionată de băețl în Strada Poetnlut No. 4, lângă Bise- rica Mitropoliei, în Casdc preotu- lui Panaite Androne, în apropriere de Internatulă Statului Mateiă Ba- sarabu, pentru limba frâncesă, Ro mână» iWiniC țLQermțnă dupe Prft- gnun u. Limba Latină și Germană sc va pred» însuși de mine; dru elevii voru fi puși în de aprdpea mea pri- vîghere de totă pentru studiu câtă și .pentru mennjulu care va fi bună, curățenia loru șj a casei. Plata fdrte ■moderată ca la nici unii Pensionat Directorele Institutului. THEODOR BUDERLAN. No. 367. goțdei numjtți a luî ; tyculcca este dc vîndare. Doritorii s® voră adresa fr fratel® meu Dumitrache Nicolau, laizisuM Hanu. Mihalaclie Nicolau. i^E VINpARErifde ÎNCHIRIAT ■*-Fchiară do acumă. doue perechi case în Sublirbia Batițtea Strada Dionisie, No. 30 și’ 32. Doritoriî se potă adresa la proprietorulă loră ce șade în Suburbia Postăvarii Strada Yflnătoriloru, No. 33. iicumu nrestttlu preventivă; proprie* tiitca D-lul Eupmanoilă Crețulescu, și care voră fi libere la Sf. Dîmt- trie viitoru. Doritorii ac voru a- dresa la D. Emmanoil Lahovari, Ca- lea Mogoțdel, No. 74 lîngă Paiață. No. 338. 6—34 VBSA VIENEI 6 Augusta FL. KR- Metalica.. ...... 58 60 Naționale........ 58 70 Lose....*,---.. ... 62 70 Creditul ă ..... 84 70 Acțiu. bănce 731 London......... 211 50 Argintă........ 113 55 Argi.întnărf. 111 50 Ducațî.......... 5 40 F|E VINț)ARE udu ÎNCHIRIAT ■ "Casele din suburbia Mihaiu-Ypdă ANUNCIU- Apatra parte din Ha- nulă de la capulu podului Mo • Strada Sf. Apostoli, unde se află DE VÎNDARE Casele melc din Strada Mircpa-Vodă, No. Slisu burbia Olteni. Doritoriî se bo a- dreseze la contoarulă Anghelă Ne- delcov ilîn Hanu cu Teî. I6n Rămnicianu. Nc. 343. 10-34. VIFMC V. X m¹ ■ ȚBR!B NUMIREA PRODUCTELOR galați. braila. 25 luliu GIUBGIO. 28 Maiu CORABIE ți VAr6nE. GAJ br.Igiu PADUREA de Stînjenî dupe mo- ^E VINDE, ună locu șia Bodăescî Districtulă DoljR, ^Moșiloră No 117, Plasa Amaradia ce ac înttiid® din vălea Muereî pînă I» valea Ro șețubit î® Btînga despre botaru 'i. deleni, precumă și pădurea 1! po cureaua dc la Ohaba simtă de dală în tăere. Doritoriî se potă săreau în BucurcocI la sub-scrisulu, Stra- da Mogoșdeî, No. 48, de la o- rele îl —2 dupe amd4ă, și în Crn- iova la D-nu Nicolae Mihail. Dr. Fotino. No 304 8. -2$. , pe calea Moșiloră No 117, carele res- punde în dosii pe strada Raphael, facia pe călea Moșilord, stînjenî 11, eră în dosu stînjenî 3; lungimea do la uă faciă pînă hi cea altă stînjenî 18, p( cnre locu id află ți uă casă CETATEA PROPRIETATEA Farai, liel HAR AL AMR din Dis- trictulfi Dolju, este a se cu patru pdăî, și lină șopronă mare,; ᵥjₚJ@ ₚᵣᵢₙ Licitație la T^- ounalulfl Comercială din Craiova Ia 3 Septembrie proprietate a reposatel d-neî Ani- cheîEustratîu. Doritoriî se voră a- dresa la »sub semnatulă, Strada Glo rieT No. 7$ îjțț t6te filele pînă la 0- rcle 12 S. PherekydiB. No. 3o3. 3-2- villă,' Dtăghicăru Fărcășaniaj Batiște, Str. Polonă, No. 28 TIPOGRAFU s Ih i S’A MUT ATU STRADA COLȚEI, No. 42. VIS-A-VIS DE BISERICA ENE PRIIMESCE TOTU FELULU OE LUCRĂRI, PRECUM de diferite feluri. ETICHETE. CONTURI. CONTRACTE. POHTE, CIRCUL*! SI CITURI USA 8 . SC afise₅diare MARI SI MIW INDIFERITE MĂRIMI BAPTISM,VISITE^CUNUNIE ORI CE ALTE BILETE W INVITAȚIE ȘI MORTE »E VIDARE Doue Faitone de Vi- enă sosite acuma dupe modelurile cele maî noui, tabracate cu mătase albe, cu prețulu fdrte mode- ra bogată । Casele după calea Mogoșdeî,. subu No. 50, vis-a-vis 4e Pa • sagiu, în care se află Otelulu Lazărâ, și care se compună de 22 odă!» susîî 2 prăvălii în fața Stradelî cu 4 odăi, 1 bucătărie, cu dbue cămări, .1 pivniță, 2 beciuri, podă ;pește tbtă casa, ■ grădină și cu basin de apă în, mijlocul u curții, avându aseme- nea atâtă odăileț de subj. câtiț și cele josu cumă șî bucătăriile, machină pentru scoterea apel, ' se daă cu chiria de la Sf. Di- ¹ mitrie voi tor u. Amatorii se potă I adresa în ori-ce yrețue șpre a ie vedea și a se înțelege cu sub- ' semnata ca.re locuește în aceste CASE. TEODORA M.' MASTICHI. Unu îocii în 1 Bucti- re'sci, în Strada Isvord, siluatu Litre proprietatea d-lm Orescu. șî foste, Po- । vania a dornoului Ionică ' Popesc w Uit li II HOTELU DE PARIS Din Orașultt Giurgiti se dă îu arendă de la St.. Dimitrie viitori ti. Doritorii voră bnae-voi a se a- dresa la însuși D-nii Proprietari. Frații D^mtsriu în Giurgiu. No. 889. îo—34. VltULE DE JODURU DE FERU Ș5 MANGANESIU DB BURIN DU BUISSON Aprobate prin Academia di Medecinădin Paris. Grațiă ajutorului a manganesiulul, aceste pilule sunî considerate de către toți medici ca superidre a pilulilorO de protojodur de ferii semple, elle sunt completii Inalterabile acoperite d’n& lectură balsamo-resindsă fdrte ușurică, profltăndti de propietățile speciale ale jodfi-fer și manganesiulul Este pentru diversei® titre que elle consli- tue unii medicamentă escellent in affecțlunile limfatice, scrofuldse și numite tuberculdse, cancerdse și sifilitice ^ră< talii Psirtl rapidfi la a Iert uteâici subi sigur! a găsi m ; , irro- rta, dis re, șl DD. irlnsele uă medicaiiun® energică a fortifla tempera « en | lele slo e și a combate fUsia. Depoultl generalO la Buccuresci, in pharᵣ macica la Cerbulfi de aur adl Adolf Plccke» 1 piste drum de Passagintur Român, la lass i, I de Konta; la Cr^va, la D Pohl; la Galați' ' la T»TuaHi!sn. 1 L- ------------ IMbșWLE melc niT, "■■Șopîrliga distrietniă Buh | zeu în gumă de 2,400 po- gane de arătură și fineță cn hanu ' în s»tă. eleșteu, se dau ■ cu arendă de la St Dti- mitni viitoră. Dpritom se I ntlrcvs. Sc: MJs'isr . te 1 Mrd EfrsuBÎaU UWțdmi!, Str' I .PoI®uh, Ko Focșanj J ■ la sub-scriwulă G.’I Vcrtitescu. | STRADA RICHELIEU; n REGKLK ț>ARFUMEI ORU ciaie de Toaletă a schitu a’și câștiga deja unu renume fondată și,fdrte | însemnată, în cercurile înaltei Aristociațiî și fashiuni. Daru mai pre- susu de ori-cc comparațiunn suntu paifumeriele ei noue, compuse din Essența d’Ylangylang estrase prin destilațiune din Unona odoratissima la Philippinele, prin fineța și suavitatea loră superioră Credem prin urmare, a îndatora pe publicu elegante, daca atrage mu atențiunea sa ți’î recomaudătnă urmăldrele parfumerlî: EstrMu d'Ylanijylang ți Buquctulu de Manilla pentru l/atintei > TOLUTINA LUI RIGA^D. Apă de toiletă admirabilă, constituă ună adeverată talisman alu fru- nusețiî, pentru conservare»', frăgeȘimca și albeața pielei Ea este ultima parolă a soiințeî. — Superioritatea Tuțutinei în compa- tațiune cu apele dc Colonia, de Florida și oțeturile cele mai renumite nu este contestată. OLEULU Șl POMADA MIRANDA: Prcparațiuni remarcabile, caro se pote numi tesaurc pentru ^>ără, și care compuse din «ubstabțe tonice și fortifiante, înfrumuțesă ți a- sigură conservațiune părului comunicându-I totu-'d'uă-dată unul din p»r- fumurile cele mai plăcute. II SEPONULU MIRANDA. ’O*! Cu baset’de $ud8 do .Crină și Lăptuci. Destul a compara cu săpunurile cunoscute spre a'î du preferința meritată Elu comunică pielei nă supleță particolsxă. face uă spumă abun- dentă, care form^ă uă adeverată baie de lapte și parfumulu delicată alu săpunului nu lasă aimieă de dorită. , DENTORINA Șl PATA PENTRU' DINȚI Dcntoriha este ună elixiră pentru curățitulu dințiloră din cele mal plăcute. Elă parfumesă și răeorescc gura, întăresc» gingiile și apără dinții de stricăciune. tr Pala pentru dinți au făcutu uă revoiuțiune întreagă în,acostă partg a toiietei și au isbutitH a suprima t6te prafurile și opiatele mai mult sau mai pucin acide și uuisibile. — Este dc ajunsă a frece nă peri- uță de dinți udata peste acea pată pentru a obținea uă mucilaglne mdle și unsurosă, care dă dințiloră uă albdță ebluisanta. Dcpositulfi preparațiuniloră ndetre, în România se află numai: In Bucuresci la Pharmacia A. Plecker, visdi-v * do ■P«M(F» Romănu. In Iași la Pharmacia Ci Kenya în B^cău la Pha|tmaci* E. RakovițI. No "884. 24—ÎȘ ^-l—■ -------------------Lt—, i.iwsft OE VIXBAKE : k Colîntina FloreteW din Diitrictulă‘< Ilfov. Ase: ijsa și din moșia PIERSICA, Distr lața- mițE¹, 2,600 sdu 3,000 pogon® Ja capul® «lupre îlalomiță. Acostă din tțrmă se dă și eu arendădfila anulă 1870p A se adressa la Domn» Eleno Cor neseu saă la D-nu Wn Mânu, Strada Vămi N^ 1. No. 278. 20-< 4j»>IUI>il JUl ta PR^EU^ a 1 pe Li! TATU ni FERU șt de MANGANESIU DB BURIN W BUISSON,) Aprobi teprin Academia de Medecjnă din Paris Mnn țanesiulO se găsește In sănge In totii d'aun; d’impre ună cu ferulb, medici cel mal Tipografia C. A. Rosetti Strada Cbiței, jnalig plasați regardă4& drageurile de laltalD Ce fer t și manganesiu cu mullti mal active ca pe drageurtle semple de lactatii de ferD și mangi nesiu cu mullti mal active ca pe dra- geuril! semple de lactatfl de ferft. Acestea la tdte mMadiile doiuâse a sărâdmeî sângeriul popește totii a fortifla timperamenlulă slabă și limfaticii. Palidele culori, perderile albe, iregularitatea menstruațjunel, amenorhea sau su/uțreMiuaea regulel incete 1 ! • i ț ■ 4 1, i *