ANULU ALU D0UE-8PRE-DECILE ADMINISTRAȚIUNEA PASAGIULU ROMANU No. î. REDăCTIUNEA STRADA C0LȚ1A N 42 VINERI, 26 IULIU 1868 VOIEROE Bl VEI PUTEA ' f?IjAJÎIUL®î Șl PRIN POSTA. - t.A PARIS IA D. OXRRaS AAXtERWN RUP DfVaKCTRNNE CCMTDtR NO. A. AACISțlfltllA LINIA 1>F. 30 LITB11E 4 0 BANI 1NSRRTIVNJ țl țCeCXME, idllIA . 2 «.«fc NOT Bucuresci * IC M^ia-sea Dortnidă Romănilorti, « sosită eri sâră Ja Palatulu seă de la Cotroceni, din escursiunea ce a focută în judeciulă Muscelfi ș’ăă parte a judeciulul Dâmbovița. r ‘ ¹ Menitorîviu. de aclT, publică ună Raportă ală d-lul ministru ală Jus- tiției, cătră Capulu Statului prin câre conformă articlulu! 24 din Consti- tuțiune, cere a se numi uă comi- siune care „se revizuiască Șî se completeze codul ti penala, în cea-a ce privesce delictele de presă, fără ‘însă a se put^ă restrînge dreptuli' în sine sfH a s^ îhființa -tăr lege escepționale.^ Negreșită c’acestă revisiune este cu atătfi mai necesarie cu cătă este anume prescrisă de Constituțiune. Revisinnea¹ însă care ne mtereseză mai multă, care o ceremă du ar- dbre este acea a a suprimării ares- tării preventive, afară din unele ca- șuri în care arestarea este impusă de cele mal mari interesb ale so- cietății. Scimă că guverriulu adată în Cameră acestă lege și d’acea-a facemă aci apelă la dd. deputațlși Senatori ca una din cele d’ânteiă lege ce se vorfi lua în desbatere în sesiunea din Septembre, — căci du- pă lege Camerele trebuiesefi deschise la 3—-15 Septembre (trei luni după dîsolvere -— fee fiă ș’acesta. De mai rntilte ori, și chiară în anulă trecută s’a tratată în Roma- nulu acestă cesliune și ne-amă silită, pre cătu stătu prin putință a met» -câtă -de« nedreptă și barbara' dste arestarea preventivă, și credemă , eu tdte <îă arestarea preventivă a Ridului gerante este con- formă legii, noi protestămă contra »«?e 1 'ii vt: \ 1 ------------------------------------ -■-— . T r " I . . ' • \ SOIRI DIN AIURA. I uu *• 'i.fl! . <• î’ u , ‘ Ti^iesuf'V,. publică dqpușia unnăteru : Madrid 30 luliu. „Regina a trimisă pe d. Logrono la gș> nerariulă Espartcro pentru adă ispiti m priviftța bune! voințe ee rii putea ave?, d’a primi; îft 6re cari împrejurări, funcțiu- nile dc fireșcdinte alu cabinetului Se asicură ca Espartero a respunsu negativă. „Guvernulă .crede eă uă mișcare revolu- ționarie este imininte, și are pucină* tecre dere in credința oficiariloru flotei. „La ValonJa s’a descoperită ua presă clan- destina care servia a imprima bEstermino. unulu din ^iarlcîe revoluționarie pusu de cu- rându în circulațiunu. Patru din compositorli Ziarului aă fostă puși la pușcărie și voră fi esilialj la Feinando To. Unu sorginte din armată a fostu arestată suplii acusarea d’a acița la revoltă. Ministeriulu publică a ce- rută osînda la mdrle contra lui. 1•J * * - ’ ¹ i ¹ . a ii • t i i ■» i f *i London, 3î luliă. Nesosindu âncă, după cumu pe asceplamu, & revue des deux măndes pentru a nu- (ii urma publicarea foiței Ion de Chazol, publică mu aci In foiță mișcătorea legendă Petra Corbului, ce aro Indourt'ulu și pretio- sulă mbritu d’a fi curată¹ românâscă și scrisă întruni stilfi, înflorită atrăgetoriă șl gta- țiosă; o luămiî din fbia bucovineni a so- cietății de literaturâ-^i cultură română, interesantă publicațiunc lunarii cy apere în broșiure contitimdii scrieri plăcute și intere- șante, ațâță, literarie cătu gi sociali, isterice și ocpDomivc. Ne folosimu ,de astă ocașju- ^ț.ientru a recomanda cu , căldură aipâstă hji tutoră JRom|ijilorji, carii sc jpțpresozc cu >14^ teaî nwlp i$te|Cu câtă este uă foie Romăpă diu vipa, scumpă parte Roinânia ^r- vită străinUoru. jj.fl o:b _ₐfSpᵢșrăm& că Miercurea viitor^ vopții putpa UPpja. publicarea foiței Jojș de (ihtizo^. X; putIu, qoRbcptT' B^azude c^.Russd). ~u ; r icîi' t •.■ ii/., , *' । (i Ti Visit^ndij vațqa Bișazduij care dă în va- lea Bistrițicî, caii noștri se inșiraO pe cărări înguste, și petrosc, umidușî ființă de unu călăuzii munlCntj. Atesta'^ra tipuju Roniâ- milui din Carpați, tineri), veselii sprintenă, dibacii), lipsită* de învățătură,¹ insa înzestrată '.y- PIFC graiulu site poetică vjCță lu! de copilă ală cunțiloru vînătorile shte la urși, și chiaru indiăgirilc anime! luî, spunându-ne totă uă- dată numele piscurnoră și admirândă ca noi mărețele așc(jăluri slîncdse, cari ne încun- giurau ca ună amfiteatru uriașă. Strîmterea in care curge pîrîuju Bicazu- lui, este,una din cele mal frumosc din Car păți, natura pare câ a voite a aduna la unu locu totft cc a pututu crea mai graciosh, mal pitoreșpu și mai grozavă. l’abloă magică și domnu de pcnelulu lui Salvatei ă Rossa! Sdrole asfințindu întronă occanu de lumină înfocată câți-va plăeș! tre- cendu plotre copaci, câțî-va vultur! sburândii rolă împregiurolă vârfului Ceahlău|ui, ș> jo- să, lângă uă naltă stincă, caii noștri adă- pându-se îu apa limpede a Șicazuluit .— Priviți, no Zise călarețulu nostru, cea pădure ndgră, ce se jtn .dreptă șî fn stenga, colo în da/ă, spre CeahlăO . . Ea este linia ho^rnlu! Moldoyejj șj în ea facemu adesea vînală ja căpridre, ța urși... ba cftîarn și te Unguri șâte uă-dată, — La Unguri! -- Dar’! Plăcșii noștri, din tiqipurjie vp- chi și pîna în timpurile de aZL au pres- chimbată. glou^un cu catanete nemțesc!. . . lîej!... mulți braZj așcundă Jq rădăcina loru Acestă espresiune energică a prădării pă- meniului ne făcu se ne gândimii cu mâhnire la nepăsarea guvernului, care permite veci- miorii de a strămuta necontenită linia de fruntaria a terii în paguba ndstră. Unulu din noî însă mai multu admiratorii de po- ddbele maturei decătu de faptele omeniloru, întrebă pe călăuzulă nostru, cumu sc numea stinca dreptă ca unu zidă, Idngă <$i£ EUja- flamu. a ? — Pdlra Corbului, răspunseră- j Arc vre uă legendă? . — se. aibă, domnule ? —■ Are yre uă isLQțiăₚ. jje uă />asnă, vre uă . , t — A. ^elegii; anțca tdte, qgircțlecâte le vedeți. . ; . . — O scii?. — Cumu. my . . Ce nu ș^iij pu? — Spune-o . . , spune ., ..rjiscrămă cu lo- trupuri omenesc!, șl pinge resunețclc spe- ri6&, cc osii uâptea din codrii, tiatitic se fiă gh^iirilb — Bloc, darii pentru cc ^clc icideri? tt PcdIim Cb/ 4 4 Vpntru unu cuvintil puptiu, iță căpjiOrăț trece hoUndO, peu cu bunuri suuțu ală slramoșiloru noștri, ^lu U|.₃ |ₙ contra Șecuiloră, țc ₜnc pradă. ’și ^pirta calulă >în jocă șt ne povestea în p&inenivl'^ pe nesimțite ... țiî, apropiinUCi caii noșl^ de alu, lui. Roinânulu își datină pletele, ținti ochisai 'vulturesc! spre vCrfulu stlhce! șj po,vesti; ^Stînca asta încununată cu plop! și mes- tecabi, precumu o vedeți, a fostă martoră muci îptemplăij forte, jdnJce. de caro se po- meDCsce la no! din rtemă în Qemă» ,Gi.-qi 'pc timpulă ^trămoșiloru. ună străinii pribe- jgjodă de la dClujă Gorl)u|ui, despre Bursucă, ,a venită se' sc așCi^ la ^ipază. Elă ;șî dură uă căsuță njai de 'uâ >șrte, pentru eă pe aicea j>e ia noi, Uă-care cătunu q locțiilu We unu șipgură și străinii nu suntu prhnițî în sînulu lui. „Prite^ilfi avea âi fa^, c/pa B|șlrițunii 1! daseră numele de Corbiță, intru aducerea a minte a ddluhu unde ca se născuse Ce lată! Ce bujorii de copilă! . . Ci-că era sprintenă că uă căpriori! ci-că gurița ei era unii fagure de miere; ci-că ochii ei stră- iuciau ca focurile, ce Ie aprindă ciobanii n p- tca în tntunorimlu codrilorfl, .Mulți flăcăi umblau se ’i vineze dragos- tea; mulți cântau doine in pilda ei. daru din toți numai unulu, unfi plăiașu cu ple- tele lungi și cu chipulfi de Fctu-Frumosu avu „ noroc ulă se cadă dragii CorbițBi. Pă- rinții loru se primiră â se încuscrî și ’i lo- godiră după obicoiu. „Pe alun ea, spună betrâniî, că se făccaâ adese năvăliri de Tdl.ari în țâră, și în urma loru românca numai cenușa și sânge. Păgâ- nii dracului: ci-ca mâncăii carne de călii și bcaă lapte de iapă Intr’uă 5 normale. Copii suntă închiși în curți ce nu' suntă destulă de mari ca se se potă juca. Așia dară suntă nevoițl a sta de Vorbă, âmeni considerabili al Universității dechiară că nu le placă acele plimbări liniștite, mal cu semă acele grupe isolate și nemișcate ce se formeză în curți; el vădă aci ună periclu pentru sănătatea și pentru moralitatea copiiloră, „Ce remediă se s’aplice la acelă reă? Ună lecă generale ș’uă reformă simplă de făcută, Leculă generale va fi suprimarea internatului din o- rașiele cele mari. In Englitera, nu este decătă ună singură internată în London, scola de Westminster. Tdte cele-l-alte colegii suntă așezate la țeră. Voi merge mal departe și voi elice părințiloru a ține, pe cătă se va putea, copii loră la dânșii ș’a-I trămite la scdlă ca esternl. (Mișcări diverse). Trebue dară se se ’mmul- țescă esternatele „ImmulțițI cătu de multă ester- natele și pune-țl internatele în cea mal bună posițiune, acolo unde se fiă aeră bună și sdre multă. Astă-^I copii suntă nenorociți în Licee, cari semănă pre multă cu temnițele. „Și ce resultate dobândiți prin lu- crarea esagerată? Pe căndă se discuta cestiunea în comitată secretă, am în- trebată pe dd. Miniștrii, carii lu- creză multă, care dintre dumnîalorfi lucra în realitate mal multă de optu , ore pe (li, și nici unulă n’a respunsu. Ceremă ca doue din sucursalele gimnasieloVă aptuale se se transfor- me în gimnasie după modelulă fă- cută la Cluny de aptualele ministre ală instrucțiunii publice în Francia, D. Duruy; adică ună gimnasiă unde nu semveță limba și literatura elenă și latină. Nu toți dmenil se destină la litere seă la dreptă; pentru ce dară se silimă pe cel cară se des- tină la comerciă, la sciințele esapte ș, c. 1. a se trudi spre a înveța li- teratura elenă și latină, ș’a perde astă-felă ună timpă prețiosă? In vețământulă trebue diversificată ș’a- propiată tutoră intereseloră, tutoră profesiuniloră, tutoru aptitudinilor^ amu putea Șice și tutoră inteli- gințiloră. Ceremă a se face îndată uă lege de admisibilitatei în funcțiuni, căci numai astă-felă nu vomă vede băn- cile claseloră superidre gble, numai astă-felă vomă scăpa d’acelă faptă, unică în felulă seu, d'a se da plată aleviloră pentru a’nveța ce-va. Ceremă a se da scoleloră mate- rialulă trebuinciosă pentru predarea lețiuniloru. ) bănuiele.“ f de 12 ore din 24? Cum pbte se mistuia- instrucțiunii publice a dechiarată în- Corespondința de Nord Est. șCâ acea grămădite de invățiământă su-și că Francia era singura țâră în ce s’aruncă cu lopada în mintea care esistă ună asemene regime. D. Se scrie du la Vfena cu data 28 luliu. L ț? Qₑ mișcare se pbtă da corpu- Ministru, într’ună raportă recinte, a „Cele d’ăntâie 4ile ale tirului alu treilea)^ gₑ$ jₙ zₑₛ^ₘpUᵣț jₑ c^ₑ uₙftLpusă adevărulă fbrte limpede și 1 fbrte leale. A dechiarată într’ună ra- federale germană aă fostă nesce dile forte dₑ ᵤₙdₑ ₛₑ f.. frumose, și toți acei cari aă fostă mărturii^ ₘᵢ ? Iₙ ᵤₘᵣdₑ voră păstra multă timpă amintirea, dările de • ÎQ sâmă cele mai detăiate alHiarieloru w a-ₐcₑₗₑ cᵤᵣfî ’ₐcₑₗe ₛăₕ? ÎQ jungfi pentru a da uă ideiă completă asu- ₒᵣₐșyₒᵣâ ₍ îₙ cₑₐₜᵣᵤₗfᵢ ₘᵢₐₛ. > pra sptendărei cortegiului. ᵤ₎₀ , ₍ᵢ |ₘₑₗₒᵣâ - portă cătră Imperatulă că trebue se se facă clasele și studiele mai scurte. „Seanțe de lucru fdrte prelungite, * .M Ce se face dară- cu des- aă consecințe rele pentru constitu- țiunea fisică a eleviloru. A patra parte a eleviloru din scola Politec- nică și Normale', suntă siliți a purta |ochiăhrî. Acâsta provin® din esce- sălă lucrului și din reua luminare a săleloră. I / ■ „Diu momentulă căndă amcepută a. se des- j ᵥₒltₐᵣₑₐ fisică a copiiloră? Se pa- barca detașamentele de pușcași la Șchotten-1 ᵣafiseză. Și ce felă este inteligirițea I ring pînă la intrarea loru îș hală, pușcașii.kₙtᵣ’ună corpă slabă? După capa- aă trecută în m^loculă unui gardă multi- citₐₜₑₐvasului este șicătățimeacon- colprți de . uă jumetate milionă de omeni. Dă ținutului. Și la noi atâtă de pucină masă de publică curați Viena n’a ve^utu nici kg ₐₘft îngrijită -de educațiunea fi- uă-dață,, ocupa amendoue părțile alq Jungei ₛjₒă de igienă, în câtă amă ve- cii, mergândă dc Ja Schottenring prin Ring- Mᵤtu în internatele Statului chiară j comparați regimele din Englitera cu strasse, Asperngassc, jacgerzeR și prju Pra- paiele mindiriloră neschimbate¹ câte acelu-a din’ Francia. In Englitera ter pînă la hala pușc^șijoră. Totp casele de doui și trei ani; amă veijută chiaru copii săntă liberi. Liceele n’aă zi- unde era. cu putință a vedea cortegiulu f tindele colegiiloră apa duri suntă deschise din tbte părțile, ce .beau copil, pusă într’uă putină Copii suntă toți esterni și șe^ă la astu-felU precumu ne a dd Dîmbd | tutorii loră, unde se bucură d’uă eraă garnisite, plnă pc acopgremîntă de șppc. datori în gătele de serbătdre ș’acâsță| masă nepumerată marneetată în timpu de cinci ore, a manifesta inlusiasmulă seă prin aglamărl, căidurbse, ᵢ₍ , „Acestă intusiasmă a ajunsă la celă mai înaltă punctă 1®, timpplă banchetului de la hală, în momentulă căndu ministrulu Giskra, respunrjân^ă toastului cedjcatu cabinetului con- stiluțipnale, a vorbită *dcspre Austria rege- ngfață ppn libertate. Cele doue discursuri ale ministrului sunlă considerate ca manifes- tqjcile un^ politice mari. . Ș’apoi, în tdte eele-l-alte discursuri datfi pe fadă atătu de limpede pe cătă casiunea o permitea, ideia că Sadova și s’a* o- pa- r- Eca pentru înrîurirea fisică'. Cătă despre înrîurirea morale, vița, și espusă la sbre. In unele deplină libertate. Astă-felă crescuți săli suntă sobe de¹ feră, și diferi- copii aă de timpuriu amărea liber- tele clase se succedă făr’as’aera sala, tățil. Francesil, închiși din copilăriă, â se prenoui aerulă, și după tâte se deprindă a Urî autoritatea. Inv6- aceste, copilulă din internată intrăIțămentulă clasică îl face a admira in săli ce suntă în acelea-șl con- foldsele libertății romane și elede. In dițiunl, în dormitori unde paturile partea morale face-ți totă spră q,-I suntă adese lipite unele de altele, și învăța că trebue se iubâscă libertatea suntă adese lipite unele de altele, și reă aerate. Cumă mal (liserămu, tbte aceste stabilimente suntă așietjate jn centrările ’orașieloră oeloră mal Jjoporate, în căminuiă miasmeforă. Ca se putemă da mal multă au- toritate cuvinteloră nostre, punemă cea..de la’ Braga n'afl creată uă situațiune definitivă și că spbranța’n viitoră a unei Au- strie regenerate este .chiară de acumu uă pu⁴* te re. de c^rei trebue a? (fee ținb sfimă. „Printre* discursurile ascultate,, s’a ’nsem^ nată âiultă acelă ală doclorelui Kâiser, de lă Zug, în Elveția, cârc,’ fn nispe termen) priinițî cu aplause câldurbse, a lăudată re-, fqpnele introduse in Austria, recomandhndă metru imperiulă regeneratu devisă; „ÎÎK/e-s. ș’apol face-țl totă de. trebue spră a-I face Se Urască principiulă autorității. (Mișcări diverse). „D. ministru ală instrucțiunii jiu- blicba pususe se facă uă cercetare în- privința internateloră în Francia și ’n [străinătate. Și care este resultatulu? Omenii cel mal însemnați al învă- țământului constată âi înșil că re- sultatulu acestui regime este d’a in- sufla ura studiului. Căndă în acestă edreetafe se Vorbea învățători loră en- „Nu mulțimea oreloră de lucru este de trebuință ci întrebuințarea timpului. A face pe copil se stea tbtă diua într’uă sală destudiă, este ca cumă amă voi se pregătimă la umblețu p’ună omă care ar avea multe alergături de făcută, porun- cindu-I a sta totă (Jiua piciore. Osteniți pe copil fără nici ună fo- losă. Aceste suntă reformele ce a- ;I voi se le ye^ă adoptându-se chiaru de la Octombre viitoră. „Nu potă cere de’ndată radicala modificare a sistemei internateloru, dară voiă cere de’ndată suprimare^ tăcerii afară din clase și pentru cla- sele cele mari pe deplină suprima- rea tăcerii „Ceră ca masimumulă oreloră de studiă se fiă de optă ore, și stu- diUe se nu dăinuiască mai multă de fina și jumetate oră. Și pentru acesta este tină' midldcu forte sim- plu, care constă în a re’mplini dic- telele prin testurl autografiate, pre- cumă se face în Englitera și’n li- jceulă de la Angouleme. „Sfărșiescă (jicendă d-luf mini- ștrii: Al semnalată abusuri regre- tabile; pune cu cutezare securea în acea pădure putredă; ca orl=ce re- fotmatore, vei fi cu asprime criti- cată, dară vei fi aprobată de omenii cu bănă simță; numele dumitale va fi bine-cuvântatu de copil și de ‘ mamele de familie, și vei putea eli- ce suveranului parafrașândă cuvin.- t tele sâle: Ceremă a se introduce îndată în tote scblele publice, gimnastica și in^rucțiunea de soldată. „Am vi- „sitată, țicea mal de ună-ți D. Ju- ,lesSimon în Camera Franciel, am „visitată scblele englese; f»etutin- „dine se’nveță scbla soldatului; de „ce- se nu fiă totă aștă-felă și la noî? -r- „D. D>urug^ Peste trei h$I /a fi. „D. Jules 3imon. Mă felicită. „ Dacă veți instala în scblele noete „uă adeverată gimnastică, âră nu „numai ună portică ș’uă trapeză, „vomă avea în curându juni, de 14 „șide 20 de ani ale căroră medijs „lare se fiă vigurâse și suple. — „Ministru. Ș’acâsta se va face peste tel lunl.“ Cu speranța că și la noi vomă vedea peste doue luni; cel® mal pu- cină uă mare îmbunătățire ÎM ins- trucțiunea publică, ne oprimă aci pentru acumă. C. A. RoseUi. VI V IM. G V, ■’ ’ ’ ' , aoi suptă ochii d-lul ministru ală Instrucțiunii publice și domniloră membri al consiliului generale și .uperiore dn instrucțiune publică, cele țise în corpulă legislativă alft Franciel/ iub ședința d© Vineriⁿ'l7 lulifi 1868; în acestă mare‘cestiunudgl^si db cdle 12 și 13 Ore âîe nbstre .. „D. Haentjensă Domni deputâțl; de lucru împuse copiiloră, se’hfioraă ategă atențiunea Camerei asupra de grb^ă irtimal la ideia acestei luqgl unei reform® a cărei punere în Iuti nemișcări. Mefajbril coinisiunîl aă¹ „Lângă principele^mperîale, chiă- mătă a domni în acestă țeră, îți pre- gătimă uă generațiune, nu de ba- calaureațl, c^ de bmeni țari în fi- 'sică cM și’n morală." Ș’acumă că cestiunea s’a esph- cată d'ajunsă pentru cel carii s’aă ocupată pucină' cu’nvețământulă pu- blică și voră în ^deveră se-lă îm- bunătățâscă la noi» nu n,e mal re- măne ț® cătă a ne rezuma ©eremfi ca internatele se se stră- mute tbte afară din capitală. Și fiindă c'acesta nu se jpbte fade ae'ndâtă, părerea nbstră ar fi se se transforme Măria Sea Domnitorulă, Luni 22 corentă, a plecată din Câmpulfi Lungă, și a petrecută ndptea la Rucără: a doua ți a plecată, k 10 ore, din Rucăiă și s!a oprită sâra la comuna Gemenele, din județulu Dâmbovița, îndreptându-se astă-cll, ²⁴/₇ spre Bucuresci, a ... iu —i JUStlȚte. Prin decretă cu data 19 ! iliu cl-aiî- Alexanfiru Papiu’ Dama, âoctort’® dreptă și membra alfi înaltei curți de O țiurne și fe Jusliy®; G. Prijcescu, liceațijatii în dreptă, de' la facultatea din Parisț Gri- gbrie Ferichide, doctoră în dreptă și pro rore generale pe lângă curtea apelativa dSl Bucuresci; Gr. Triandafiî, licențiată im drept și președinte la secțiunea MI, a turței ape- lative dia Bucuresci; N. L. Gherasîm, pri- mulă președinte¹ ală ebruo apelative dta Elu curescl; llexandru Petrescu, membru ală înaltei curți de Casațiune și Justiție, numiți membri al comisiune! instituite pen- tru • isuirea și completarea codulp( y nale, în câtă prives k jpemlltate abus® rilc L făcute prii graju, scrisa șî pre$, po 1) Iu locă d’a str&muta intentatele tifari li«! spune, că ș’ar li proicpUudu a se etrăpui4 de agricultură la Hcrcstre^, aâieit ațin aaprope da BUiuresci în cittu tdtt miaitMle se Jă țuleswe (in s<^SU. JEI ^1 dț| e® uu 1 dacă w nărui® este în centrulu canitalcî de ce junii elsvl fh agridâttdfs hU 3S tu dtiU ĂHs^Nl ®{dl*ii.rdhuțC KtiămUta"! 4tnla Patftelii ® snon cerem® se se ațieze la Comana. ROMANULU 26 IULIU 1868 637 bas» susă meiiționat'uluî art. din Constituțiune Acâstă comisiune va procede în lucrările sâle sub președinta d-lui Al Papiu Ilarian, ■ sâă. in lipsă-i. a celui mai în vârsta dintre membrii ei. (Monitorul#). > Publicămă aci după Federațiu- nea însemnata desbatere din Dieta maghiară în ședința căndă s’au pre- dată tribunaleloră maghiare depu- tatulă română Alesandru Romanu. ȘEDINȚA CASEI DEPUTAȚILOH® din 27 luliu. Ședința de astă-^i a fostu una dintre cele mai furtundse. Se continuă și se termină desbaterea întreruptă în șied. tr. a proiept. de lege despre darea de venită, remănandu a se maî vota acestă proieptu de lege în a 3-a cetire, cea-a ce se va Întâmpla in șe- dința de Mercuri. Pre la 11 jum. ore veni pe tapetă raportulu comisiunei de 10, în o- biectulă cererei directorului causeloru regale pentru a pute intenta procesă de presă re- dactorului acestui ^iariu, și lui Lad Boszor- mânyi. Precumu este cunoscută din acelă raportă, ce’lu împărtășisemă la timpulă seu, părerea comisiunei de 10 este a se da di- rectorului causeloră regale concesiunea cerătă. Cetindu-se raportnlă, d. Hodoșiu propune, ca se se tipărâscă articlii, cari se pretinde că ar conținea delictă de presă; âră daca acâsta nu S’ar primi se se citâscă conclu- sulă caseU adusă au ocasiunea presentărei raportului comisiunei de 10, asemenea și ar- ticlii respectivi. DD. Babeșlu, Borlea și Csiky sprijinescă propunerea, însă venindă lucrulă la vottf, pentru tipărirea articliloru se scâlă numai deputății romăni și 2—3 din stânga estremă, âră pentru citirea articleloru se scdlă întrâga partită stângă; cu tdte aces- tea majoritatea este în contra ciUrei. Totu-și la propunerea lui Siomosi, se decide a se citi articlii din cestiune în ședință secretă. Deci trlWuhele se deșartă, și după efeptuirea cetirei, se redeschide ședința publică și te cuventulă diătîhsulu (Jeputatu alu națiunei ndstre, diă Zarandu. Dr. Tos. Hodoșiu. Onorabilă cameră! (s’amjimă!) Nu m’amă îndouită nicî măcaru ună minută că comisiunea de 10, în cau- șa procesuale de presă ce se vrea a se intenta condeputatului nostru Alesandru Romanu, va veni înaintea camerei cu acea opiniune, care numai maî înainte s’a cetită, și nu me îndouiescă că maioritatea acestei camere va primi acea-a opiniune, nu pentru că ară fi justă ci numai pentru că maioritatea așia voiesce. Nu m’amă îndouită (jicu, că comi- siunea nu va veni cu altă opiniune de cătă cu acâsta, pentru ca având casă precedentă, nu era greă și in acestă casă, ca și în casulă tragere! în procesă a lui Ladislau Boszormânyi,' la simpla scrisâre a procuro- rului generală cătră președintele acestei ca- mere, a „8 ‘ ’ |(flJ i JW 218-210 129-U — Corăbii sosite încărdate , deșerte... pornite încărcate ,, ,, deșerte •• Vaplîro sosite..,...... „ pornite.................. Șlepuri pornit® și în- cărcate ta SuliftB ........ IUTJEJ sss 13 16 7 11 6 9 Văleni, tțmpulu frumosă.^ Mărgineni, idemu. Câmpina, senin, »2 grade caldă. Ploești, timpulu frumosă, senin, puțin vîniă, caldă 24 grade. Galați, senin puțiu vîutu 28 grade. Tecuci, senin, plus, 30 gr R. Buseă, sepin, căldură, vîqtă variabilă de la V.‘ T. Frumosă, phEs 26 gr. R senin. Argeșă, timpulă ■ frumosu, caldă po- trivită. Alexandria senin, caldă 2» gr. Focșani, 29 plus, senin, vîntă ușoră Romană, plus 18, înourată, viață N.V. nBSr:KVA TMljlW METK»MW-««BCIÎ! 5 Auguntu T. Ndmțu, timpulu senin, la 4 orc di-s minâța a pipată eu repeziciune șil pîatrj grosavă. Pitești, timpulă frumdsă, sewin. caldu 21 grade. C Lungu, idemu. Slatina, timpulu frumosă, sbnin, vîntă Brăila, 35 plus, senin, linisce. Oltenița, timpulă frumosă. Cahulă, senin. UrȘicenî, senin, vtet.fi dd SÎ E; ilul nîb puținii, caldu 25 grade. Caracală, idem Bechetă, iâemu. Severinu,: senină, caldă. Vaslui, senin, linisce Leova, senin. Fălciă, plus 25 senin. Bacău, timpulă senin, plâe. " ¹ bnibr ' tș n’'<>l t; ob ^niluțj ci flnn> 0’4 -KinLiiiâ ian 11 Joi ui »rjinyz ob sbpinilrt! fcn'dg'L 1 51Ț»ib tivi 'li ; D? 1 r-,.- ■ „r..,. ■ "■ — -.BL■ J», IM . M : nu ' L ■ ' DA JUMETATE MILION DE CASCIGATU i .1 ’ ' L I ♦ । La 1-iă fia cărei lune se voră face tragerile MAREI LOTERIA DE BANI, garantată de guvernă. Suntă loturi magnifice de căstigatu anume, uuulu de 500,000 franeî și altulu de 400,000 franeî. Apei alte locuri secundarie de 80,000-—40,006.—20,000.—10,000 ele. franeî. Ună bilet! pentru una din aceste trageri costă numaî 20 franeî, trei bilete costă 50.franci, ș4pte bilete 100 franeî.— Aceste titluri se opținu trimițânduî prețulu în bilele de bancă, eupdne ctc. la Casa de Bancă a D-LUI CHARLES HOLLE LA FRANCFORT PE MAIN. POSTSCRI TUMU. Buletinurile de căstigurî voru fi espeduite fără chieltuieic pe de dată le se voră face tragerile; câtă despre sumele câștigate, ele voru fi plătite pre-tutindenî în numerătore. ----- - — ------------------— . . ■ — . ■- . .- DE VÎNPARE unu locu, aprâpe de biserica Li . i în mărime 18 Stînjeni fațada și 40 StănjOnî lungu. Doritorii d’al cum- pera se voru adresa, d’a dreptulu, la direcțiunea tipografiei C. A. Bo- ii setti și la Librăria a-rrtloru Socecu et Belgasoglu, Hanu jerban-Vc: l No. 18, în ori-ce timpu a dileloriî de lucrare. ASTA-P AM DESCRIS PEPOSITU GENIUL hE OGLINDI i dc tote mărimofe din fabrica moștenitoriloru Comitelui Carol Kinsky la Burgstcin în BoSap^a BucuroBCÎ, 2,0 Iu®iu, 1868. ADOLF KARPELES Comisionar. CALEA MOGOȘOEl No. 10, VIS-A-VIS DE PREFECTURA POLIȚIEI. Comande pțitru Geamuri dc Cristalu dc or*-cc mărime pentru galantare și pentru ferestre¹ pneum și pentru oglmți de ori-ce mărime după dorința se efectueze cu prompteță. — Embaltigiă de oglimjî destinați pentru afară v? fi solidă. No. 298. 3—7<Ț CALITATE PRIMA, PREȚURI MODERATE. AV1S IMPORTANT PENTRU AGRICULTORI Mușamale mari de Kautșuk recunoscute ca celu maî bună și mai sigură, apărătoră a șireloru de grâă și a osȚ ce felii de ptoductă agricole, mărfuri, msșme ctc. contra ploiloră celoră maî marî. Aceste mușamale, de uă invenție uoue, primi atc la expc sițiunea universale din Paris și la cea agricolă din Pesta sunt preferabile orî căroru altora pentru superioritatea cualitățeî ș pentru soliditatea lor fiind lucrate cu kautșuk ți cu uleiu. Probe sunt depuse la comptoaruln D-lui Mosco Aseher, strada germană, vie-avis de direcțiunea Tolegrafo-Postale, ire singur priimesce comande pentru tdtă România cu preciurî ficso. PULBERE DB BURIN DU BUISSON. Apr b® fprin Academia de Medicină din Paris, ț F ite de ajiiWSu 'di niicâ qukutilate din g ;t ia ies h pulbere j ntgi fâ opî Ah numai de cil un p^charO cL apa, a .16 uă apă mmera'â fe- k rug A, gasdsă ftrte plăcuta, /cane se bea gi i g Ta ' băi Ț semplă, ;,s4u riu vino amesudati. | 4J Aci sta esteid'uk effioacitate constantă contra ® | palria cuîdre, suferințele stomacbuluî. per- g ® der le 4)be, nieUtrcațiiiăite dificile, sferâci» ț³¹ t, mei Ai s^nge, și coEVine wal cu s’emă. per- B s‘6n fld,-ti care Vu polSmisltîlpreparatele or- g 0 din tre fie- feMi. HHc^sta afr® piste tâte celle ; fi aJ|ț iflieș^ițțț ^anțagifi a nu proyoca cqiiș- A z tipițiifai șs a conține raapganesiu p^cord? g ® ceî «aftMAnțăteedibf dil Franța felifi bon- .• P Depoulă generală ta ftuccuresl^i, iii pfaaf- । rw R:a«icg Ja^irbulfi de aar adl Adolf Pmc^, piste drum d» Pașsagintur Jtomân; la lassy, rfe l?6Rn;fă D. Pohl; h Galatz, | la JATDCHBSKI. - ț»- ‘ BIUROULU SOCIETAȚILORU DE ASSICURARE 6 —6rJ. No. 257. 15 —3d No. 218. " ■ H pp I ihâ ri - i f b'l ’i nun , >• fi. UNGARA GENERALA Șl „LA-RALO1SE“ se afli de aaîătjt înainte în STRADA GERMANA Casa d-lut Angholovici (Prăvălii¹ No. 11 și 12) vis-ă-vis Ho- telului Concordia; unâ® se priimesce oferte pentru aseicurarca îu contra PERICOLELORU DE INCENDIU PEN- TRU TRANSPORTORI PE DUNAREA ȘE ASUPRA VIUEȚEI, CU PREȚURI FOARTE MODERATE. Ambele Societăți gmratd^ă pentru assicărările încheiate cu fondurile loră în suma DE LEI NUOI 42 MILIOANE și tâte păgubite ce s’ar ivi se regute^fi în modulă celă maî dreptu și espeditivu de cătră Bucureș^ 20 Apriliu 1868. " REPRESENTANȚA ȘI AGENȚIA GENERALA, fn Districte se priimescu Ofertele de asicurarc la Agențiile ndstre deja cunoscute, dră îu ploiești la Doinnu VIN NEGRU VECHIU. este de vfin^lare la d. Stoică Duțulescu vis-a-vis de Otelulu Simion la POrta Sânului Zamfir No. 3 se vinde cu ocaua și en gros cu prețu moderata. HAGI HOAN PITIȘU. PĂDURE de tăiată UN CEASU de Ca- pitală pe moșia Buciumenil, plasa Zna- govulul 900 pogone lemne de stînjeni. Doritorii se potă adresa în Bucuresci Ia D-nu C. I. ARION proprietara^ , | i Casele după calea Mogoșdei, ‘ subiî No. p0, vis-a-vis de Pa- I I sagih, în care se află Otelulii • I Lazărfi, și care se compună de S’A MUT ATU STRADA COLȚEI, No. 42, VIȘ-A-Vlfe DE BISERICA ENE PRUMESCE TOTU FELELE DE LUCRĂRI, PRECUM 22 odăi susîî 2 prăvălii în fața Stradei cu 4 odăi, 1 bucătărie, cu doue cămări, 1 pivniță, 2 beciuri, podii peste tdtă casa, ’ grădină și cu basin de apă în mijloculu curții, avându aseme- i nea atâtu odăile de susu, câtă ■ și cele joșii cumă și bucătăriile, Imachină pentru scdterea apei, se daii cu chiria de la Sf. Dl mitrie voitorii. Amatorii se pottt adresa în ori-ce vreme spre a le vedea și a se înțelege cu sub- semnata care locuește în aceste CASE. TEODORA M. MASÎICHI. AFIȘE, DIARE ■ '0 b'. I 'fl । ¹ ' JMARI SI MICI BAPTISM,VISITE,CUNUNIE INDIFERITE MĂRIMI •o de diferite feluri, ETICHETE. fflTDRL CONTRACTE. , , POLIȚE. CIRCULARI SI FITURI „ C4>MMF.Kle cete-l-alte ale'Țerei prin calitatea lui cea guperidră ip călii a nu mai iasa nimicii de doritii. Coșulelc de Orâu^ă și Păstrăvi afumați ^ >inuiirulu Depou iu Capitală numai la Jlagasiuiiiu FILLEANU et 1OXESCU, Strada Germană. ' NB, De yîndare ee afl& «j la K IOANID et C-ieStrada Lipseani la BlafantO, D, STAKIW1TS piafa 'litrului, I. et d. GEORGESCU H»un Șerbaa-VocU Nr. 21 si 22 #i âlTGlIw JÂCiGLKSO Lai'.a M¹ ffoșâef vis-J^vis do PalatulO Priuțulu btirbeL । ________ — —-------,— z l _____________________—4------------------——_, u irauo.¹. o - — Tipografia C. a. Hosctti, Strada Gol^î No. 42,