ANULU ALU DOUE-SPRE-DEC1LK ADMINÎSTRATIUNEA PASAGIULU ROMANU No. la REDACTIUNEA STRADA^CULȚU No. 42. JOUI, 25 IULIU 1868. VOIEțOE ȘI VEI PUTEA in-m F obno an lSjî ₙᵢ n! leI n. FK 4 NU — CArtȚALK 48 PE SfcBR LVNf PE T»»” URÎ PA 17A LUNA 24 12 6 -HI')¹» tsu RBEMELAHU *2 4 t AN > PSNTBU PAIttS PE TrImHBTRU FK> 20. PENTRU AUSTRIA. . . |> • FIOR- 10 VAL. ti AUST. l^Bțni^TK 58 „ 29 ”l „ 15 „ 6 MSU EK 80 LITEBH I q a -----₄Ț’țj d yv» ’ r ~ jₒ —— iAf si> . - — Articlele trâmise și nqpjiblicate se voră arde, ț- Redactorii respuntfetorft Eu^eniii Carada. PENTRU ABONAMENTE ANCTNț'tonT'fT ^kJtAMR A SR AVRFlAJN^pCUREBCT, A6M(NJ»TlfATtVN>* ZIARULEt C 1 IN nlBTMCTE 4a SdBWEPONDINȚIÎ DlARTUtUr ți P ₐ fₒgₜâ ᵢₙᵥᵢₜₐₜₑ ₜ₆ₜₑ după cumă mărturisi și ministrulă de justiția ₐᵤₜₒᵣᵢₗăyₗₑ șᵢ ₙₒₜₐbᵢₗᵢᵢ cₒₘercianți. - După în respunsulăla interpelațiunea lui Măcelariă, ₜₑᵣₘᵢₙₐᵣₑₐ ₚᵣâₙ₄ᵤiᵤᵢ, Sᵥᵢₐ, —ᵢₐ U₁UV_ nu se pâte nimici trecutulă istorică ală unei ᵥₒᵢₙdQ ₐ ᵣSgₚᵤₙdₑ ₗₐ ᵢₙᵥᵢₜₐᵣₑₐ cₑ ,j ₛₑ fă₌ țeri.—Asta se o rumege bine deputății de la cᵤₛₑ dₑ ₚₑ ₘₑᵣgₑ sâra, Măria Sea bine- dietă, cu tâte că și de altu-mintrea garda în cᵢfᵢ ᵤₙdₑ j^jmea în pavilionulă din bâl- Sea fu primită de d. comitatele maî multă romăne ar fi pră chi- pᵣₑfₑctQ alu județului, d. primară,£d. pre- nuită, căndă s’ar trata cu atăta necruțare, șₑdᵢₙₜₑ șᵢ dₑ ᵤă gᵣᵤₚă ₙᵤₘₑᵣoSă de dame MULTEMIRI. Domnu prefectă de Prachova₍ tulă cu No. 2353, anunciă că prin rapoir»l d. Alecu C. Stavridi, proprietarulu moșii! Boldescii, din plasa Prigoria, aceiu districtă, oferă din pă- durea d-sâle orî câte lemne suntu de tre- buință în facerea poduriloră și podețelor ă pe linia șoselei județene ce S’a pusu în esecu- tare spre Văleni, de la comuna Balaca, pînă la Măgureni. Ministeriulă agriculturei, comerciului și lu- OTăriloră publice dâră, pentru concursulă datu la desvoltare comunicațiiloră , arătă mulță- mirile sâle d-lui Stavridi. No. 6,417, luliu 19. D. Prefecții de Gorjiu, prin 5,398, încunosciințâză că d. suioreanu a oferitii duoe șutii raportulu No Grigorie Bu- copacî din pă- „Frați de la Rhin; nu- uitați c’ați fostă] fără a face deosebire Intră inculpați și între postați aci, suntă uă miă de ani, de unu, martori. Dâca unu acusată nu voia se măr- mare imperată, ca gardă a Vestului ca Marșa ^ᵤᵣis6scă sâă se trădeze, Hodosy ordona, ca oriintale. Poporulă austriacă amdeplinită mi- ₛₑ,^ pₐᵣj ₐ suferi visitarea medicului, siunea ce’î a fostă încredințată atunci cu a depărtândă Insă pe toțî mărturii. Astu-feliă că de esemplu ceî ce au servită In armata Lj doₘnișâre. Musicile întonau diferite cân- regulată 10 ani cu comanda germană, se se hₑₑₑ naționale, danțulu se prinsese și damele chinuâscă acumu a înveța altă comandă totă ,$j ₐiₑₛₑₛₑ dₑ pᵣₑferiₙță costumulă națională: în limbă necunoscută l! Unde suntu apoi greu- Lgₜj petrecere ținu mai multe ore, și. după tățile neînțelegerei limbei?! Gumă a fostă hᵤₙgi întrevorbiri cu maî toțî jnvitați, Măria secii Întregi țâra Ardâluluî cu stâgulu iei gₑₐ g,ₐ ᵣₑtᵣₐSQ. durea proprietății d-sâle Drăgutesci pentru construcțiunea poduriloră și podisceloră de pe calea județâaă în direcția drumului Severin. Ministerulă agriculturel, comerciului și lu- crăriîoră publice pdh^u concursulă datu la jutorulă compatrioțiloră din ănima Germa-1 bătută fiiulă celă de 21 anî ală econo- niei; elă a apărat Marșa oriintale, și e gataImului Kozica,— în contra legiloră, ce nu a o apăra pînă la sfîrșitulu timpuriloru* permitemă bătaia ta acâstă etate, pînă a- „S’a voită a se redica ună zidă între noî; mneia pînă ce, după cumă aă mărturisită icertu zidă nu esiste; elă e uă fantomă; nu (;diₐᵣu pandurii, n’aă mai putută mișca mă- ste de cătu uă singură mare patriă din ₙdₑ țjₙd martore numera la esecuțiunea a- propriă galbenă-vânetu-roșiă, potu fi și acumă apărătorii iei și pentru acea-a întregitatea Sta- tului pâte dura âncă pe ațâți și maî bine secii înainte, fiindă toți mulțămițî.— A doua ^i, Duminică, la 9 ore diminâța, Măria Sea, însocită de d. ministru ală cul-i teloru, și tâte autoritățile a mersă la bise= desvoltarea comunicați unei, arătă mulțumirile "Me d-luî Busuioceanu. No. 6,416 luliă. (Monitorulă). .ure tacemu cu toții parte. câsta 55 de lovituri de nuiele. Pe unu altulu „Frațî de la Mein! ve dicemu francamentăbătură, de și comisarului i se observase că sosireî vâstre dămă celă mai Înaltă pre- ciă; ea ne probâză că legăturile cari ne u-l nescu cu patria comune esistu âncă.. Presința vâstră aci respunde tn modă afirmativă ces- tiuneî coihunităței nâstre. (Bravo!) „Scumpi frați! a’ți venită aci pentru, a e- sercita arta dăreila semnă, dăndu la semnă ve’ți dobândi frumâse premiurî. Daru cea-a ce ve’țî duce mai bună cu voi, va fi con- vicțiunea nestrămutată că suntemă uniți fran- camente unii cu alții pentru eternitate." Oratorele dete unu întreită loru de la Francfort. D. Muller, de la Francfort, „Scumpi vienezi și cetățianî vivatu ospe- ca sermanulii june este surpată, și că din acea causa elu a și foștii eliberată de ia miliția. Hodosy Insă ’și bătu jocu de acâstă observațiune și ordonă a’i da junelui 46 de lovituri. Unu alii treilea, care nu participase de locu la escesă, fu bătută tn casă de pănduri, fără ca se’i fiă luată ferele și stănd In piciâre. Ună ală patrulea Vlkovic, care mal tăr^iă fu împușcată acolea pe locă, încă fu bătută stăndă âră nu culcată, așia de tare, încătă coniormă vizului medicală, ca- davrulă lui era de la gătu pînă la genuchi negru ca cărbunele, de sângele valcedu și te cuvântulă: mehiagată. Ună alu cincilea âncă capătă germani. Ve stăndă 12 lovituri, după care însă elă măr- facemă mulțăminie nâstre pentru primirea turisi tâte ce voiaă se afle esecutorii sei, de cordiale ce ne faceți. Ve aducemă salutările șj nu participase nici cătu de pucină la nu- Francfortului și speranța că astă serbare va mitulă escesă. Bătaia âmeniloră stăndă, se reeși și va forma astă-felă ună semnă de' pare a’i fi causată o plăcere fârte mare ti- solidariîatea legăturei ce ne unesce. (Gazetta Transilvaniei). Cale toria Măriei Sele Domnitorului ranului Hodosy. Continuarea esecuțiunei o a- Măria Sea pretutindeni a fosta Întâmpinată rica Sântului Nicolae, pentru a asista la le- turgie și apoi la 10 ore, intră In biserica catolică, unde se făcu asemenea rugăciuni.— De aci Măria Sea întorcându-se tn sala de • recepțiune a monastirel, află adunați pe toți școlarii și școlarele, cari venisiră pentru a’lu iu TURCII SI MAGHIARII^ ș’ln astă călătorie, cu aclamațiunile cele mal sa^uta> ?* ^uPa ce ⁵ s'a PresiⁿtaW> le adre- căldurâse de către populațiunea, care se â- Sa cuvinte părintesc!, făcându-le daru cărți, unase, în mulțime, pentru a felicita pe Au- PcuL⁻¹¹ bâețî. și cartâne cu modelurî de cu- „Amă venită în destulă de mare numeră mană pe 6 Maiu, după ce pandurulă Kokes de la Liga cunoscută a Meinului, și nu nu-1 împușcă pe Vlkovic. După acea însă elu pă- mai pentru a lua parte la serbare, ci mătrăși cᵤ companionii iui, demni de dînsulă, gustulă Suveran. La Găesci Măria Sea umbrariă improvisată ce dâță și covâre fruntașe țări musicali și strigări fu primită într’ună era decorată cu ver- românesci, în cân- de veselie, pentru bună-sosire ;* aci se pregătesce ună mică sută și făcută flori, pentru fete. In acea-și țji la ora 1, Măria Sea, înso- rită de d. ministru ală culteloră, a asistată la concursulă plugariloră din județulă Mus- celă. Suptă unu unbrariu de verdâță, de- corată cu obiecte agricole și de manufac- tură , protoereulă județului făcu sânțirea a- prânțjă Măriei Sâle. De aci înălțimea Sea plecându, se opri laI Pe*» ȘL uⁿQ semnală dată, 42 pluguri Incrucișarea drumuriloră dintre districtulă începură a brasda unu pământă de țelină. Argeșă și Muscelă, unde era așteptată de ua bucurie în facia fiă*căruia privitoră, tâte autoritățile din Pitesci, gurda orășână, era ua îngriju¹⁶, plină de speranță, în munca cu musicile ei, și ună numerosă poporă, și plugâriloră, și care maî de care se întrecea suptă ună umbrariă de verdâță ’i s’a rostită a ’Ș* ara Part*culă însemnată. ună cuvîntă, la care înălțimea Sea a răs- Dibăcia unora în purtarea cârneloră piu- punsă cu multă bună-voință, ș’apoi, trecândă I ?U^UL a aît°ra în conducerea boiloră, și pe ta revistă guarda, a înaintată spre Gâmpulă- H’a^a a confecționării pluguriloră indigene Lungă, visitându, ’nainte d’a face intrarea pa⁰ marî speranțe pentru progresa.— Dintre cu sâmă pentru a da uă mărturire că sun- tristul!! locă ală esecuțiunei cercetătorie. temu uniți, că suntemă uă singură națiune, Cetindu cine-va aceste supliciurî și tor- nedespărțită; pentru a da uă mărturire că mente causate sermaniloră slovacrdin partea suntemă Germani, camă remasă și vomă re organeloră justiției maghiare, se pare trans- mănea ta veci astu-felă, cu tâte anesiunile, pusă pe tempurile înaltei incuisițiuni, sâu că cu tâte calamitățile, desperarea și relele citesce raporturile scriitoriloră despre crutji- sea ta orașu, ruinile celei dântâiă cetăți fun- concurențiî trei fură premiați, âră cei» dată în România de Radu-Negru, spre ape- aW au obținută încuragâre, pentru viitoru. rarea capitalei sâle. Uă masă de 120 persdne fu Întinsă pentru La orele 8 și jumătate sâra, 1 Augustă, plugari. După acea-a Măria Sea visită esposițiunea tratări. mile ce le făceau tiranicii moșieri din Ame- Aplause cari dăinuiră mai multe minute, rica pe planlagele loru pline de sclavi, pînă întrerupă pe oratore. „pică că cu tâte aceste rele tratări, vomă păstra în veci simpțiminlele nâstre germane. (Noue aplause.) Dar amu venită âncă pentru a saluta pe Austria care se regenerâză, pen- tru a strînge măna âmeniloră cari lucrâză la reediflearea Statului constituționale în Au- stria, la reediflearea acestei Austrie pe care se’ntemeiază singura nâstră speranță, căci la Nord totă e deșiertă și mortă. (Bravo 1) „Facă-se ca Jucrarea reedlflcărei Statului constituționale și autonomă se reeșiască pen- tru binele vostru ș’alu nostru, căci influință la resboiulă de libertate și emancipare. De altminlrea esemplele numerâse de cru- zimi cumplite, pe carî le citimă maj pe fiă care septemănă în „Zukuhft" au începută a le recunâsce din nuoă tocmai și cele doue fof maghiare din Pesta, cari se bucură de cea mai multă autoritate între colegele loru adică „Pești Naplâ" și „Hon", pentru că chiaru și ele se vedă constrlnse a publica și fără voia loră maî multe brutalități, âra anume „Pești N^plâ" reproducându scirea despre uă faptă tiranică fârte scărnavă a unui „solgabirau" (pe turcesce zapciă) suspină ^i- ^l)>rocă nu va putea lipsi d’a produce e- cându: Apoi âca pentru ce străinii își bal fectele le, șl căndfl^ libertatea va esiste pre- jocă 4e „Conaitalswirthschafl" ală Ungariei .țjpdțjaț vamă mai fl dei^ăr^ți l Atunci Ab$i suntă pațru septemănî, de căndă su- ul s. n., Măria Sea intrândă în Câmpu-Lungu, fu întâmpinată la bariera orașului de tâte autoritățile loculu^ presintându-i-șe pâne și sare, după obiceiulă țărei, și condusă la ca- tedrală, unde duoi archierei și preoți primiră, In cântări, pe Măria Sea. După închinare înălțimea Sea intră în sala de recepțiune a monastireî, primi visită pen- tru bună-venire și invită a lua parte la prânză tote autoritățile șl notabilitățile locului. Sâra orașulă a fostă iluminată fârte fru- mosă, și stradele eraă înțesate de poporă, ce circula continuo. A doua-^i Măria Sea, însocită de d. mi- nistru ală culteloră, a bine-voită a merge la catedrală, la 9 ore de diminâță, pentru a asculta celebrarea Sânteî-Leturgii; aci aă fostă presinte lâte autoritățile, mai mulți mo- naohh școlari și dd. profesori. De la eșirea din biserică și pînă la paiață Măria Sea a fostă salutată fârte căldurosu de cetățeni, arucândn-i-sp buchete de flop în ^ită drumulă. deosebiteloră articole, ce erau așezate pen- tru espunere, și îndată se începu tragerea la semnă. înălțimea Sea f celu dântâiu care a trasă și puse glonțulu în tablă la distanță de Domnu numeru da nitorulu a 400 pași; în urmă trase. generală locuitori bine-voită curența plugariloră, Fiorescu, și unu mare țărani. Măria Sea Dom- se asiste atatu la cor- câtiî și la tragerea tn Este uă vechiâ dpțrină a unoră istorici a- tătă turcesc!, cătă șj maghiari, cumă că a- ceste dpiie popâre asiatice s’ară trage totu diatr’uă tulpină, bună âre camă precumă s“ar pută (jice acâsta despre origina comuna a ger- maniloră și a svediloră etc. Căndu veneau Turcii In Transilvania în țjilele principiloru ământeni, ei âncă numeaă pe maghiar# de ici Turei rași. Acâstă doctrină luată simplu din punctulă de vedere strînsă sciințifică n’ar însemna mai multă, de cătă că istoricii, entnograffi și filologii respectiveloră popâre punândă a- cea tesă așia cumă aă și spusu-o ei, își dederă de lucru unii la alții. Eca însă ca ta (jilele nâstre vină âmenii, carii represintă politica (jilei, pentru ca din acea tesă, său dâcă voiți, ipotesă, se face și căte ună ca- pitală politicii.. In anulă trecută, pe căndă maiestateasea marele Padishah Abdul-Azis călătorise la Pa- ris, pentru ca „se’și vâ^lă grădina sea dă- ruită lui de marele Padishah ah Frenkista- niei“, precum Miceau prea cuvioșii ulemali și derviși ai lui Alah șî aî profetuluj seu, după ce ajunsese la Rusciucu, foile publice ne spuseră, că Padishahulu ar fi ecs. sâle d-lui ministru Mikâ, caredu nelrecuse pînă la acea cetate danubiană: Se fimu a- mici buni, că noî suntemu totu de uă viță. In anulă curgătoră 1868 de la nascerea iui lisus Ghristos mgeniosulu publicistă d. Al. Haimâgyi fostă redactară ad-interimu la „Kolozsvâri Hozlony" vine în Nr. 67, 69 și 70 ai acelea-ași foî șidescriindu pe largă neapărata necesitate, ca generâsa națiune ma- ghiară uităndă tâte relele din trecută, se grăbâscă a intra cătă maî curăndu tn cele maî amicabile reiațium cu eroica națiune a țintă, încongiurată de ună publică ca de 4000 spectatori. Măria Sea, după asistarea de la concu- rență, a visitată băile de la Bughea, pro- prietatea d-luî P. Rucărânu, cari suntă în apropriere dc orașă, unde fu întâmpinată de visitatorii băiloră și de locuitorii d’acolo, plini de veselie pentru presința Augustului Suverană. Măria Sea visilândă cu d’amănuntulă sta- bilimentulă esprimă d. proprietară dorința d’a vedea, câtă mai curândă, asemenea Ra- fiiloră lui Urchan și Osmană, uă-dată, cumu că acestu lucru bue se se întâmple cu alătă ca poporulă maghiară în tâtă adaogă totu- salutariă tre? mai vârtoșii, lumea acâsta n’are alte rudenii, decătă numai pe Turci Reverlnța sea d. los. Bodoni parochu!” reformată dta Gsik-Szeat-Ivany citindă acei trei articlii ai d-lui Halmagyi, scrie acestuia cu data 2V funia 1867 intre lacrima de bucuriă, precumă urmâzăt „Oie Abdul-Aziz, acelă mire svâltă alu grațiâșef mirese numite spirite ală soclului www.dacoromanica.ro ROMANULU 25 IULIU 1868 citesce aceî articlu, s^O încai aude ceva des- pre ei? Eră de nu a îngrijită d-ta, ca în- țetaulă acelora se ajungă plnă la dreptă scaunului înaltei Porțr? etc. etc.“ După acestea vine „Mj Polgar" cu foile- tonulu seu din 12 luliă și asicură pe pă- rintele Bodoni întruna limbagiu umoristica, că In adeveră marele Padishah nu numai ci- tesce pe „K. Kozl,“ prin urmare că va fl citită și susă citații articliî, ci că se întâm- ple neasemănată mai multu, pentru că ma- iestatea Sea Sultanulă nu face nici unu pasă în politică, pînă nu ponsultă pe „K. Kozl,“ cumu și că este vai d® marele viziră, dăcă cumă-va vre ună numără din acea f6iă ar- delendscă i se perde său la posta, său in cabinetulă seă, In fine că din uă ferdelă de cavalerii turcesc! Medgigii, peste pucină are se trămisă pe cele mii frumăse spre a de- cora pepturile conațion&îilorfl sei din Clusiu, câț.1 colaborăză la „Kol. Kozlony." Et haec meminisse ᵥjvabit. B. (Gazetta Transilvaniei.) ALERGARE DE CAI LA PANTELEIMONU OTMITATULU PERMANL T” ALU JUDECIULUI ILFCVU. Procesii - V erbale. Astă-^i', Ia 23 luliu 1868, membri juriu- lui alergăriloră de Cai de la Panteleimonu, făcute cu ocasiunea serbări sf. Panteleimonu. patronulă ospiciului și ală scblei de Agri- ultură, întrunindu-se în ședință, aă cons- ilii ită mai ântâiă biuroulă, după acisla au I iată în cercetare uni proiectă de regula- mente alcătuită de cătiă d-nu căpitanii Schi- na, care cercetăndu-se de juriu s’a aprobată. Atestă alergare fiinau unu începută, și pregălindu-se cu 6re-care urgință, juriulă n’a pututu se facă de cătu uă organisațiune provisoriă, atătă tn acea-a ce privesce re- gulamentulă, cătă și a organisațiuni! aler- găriloră, adoptăndu-le după ocasiune. REGULAMENTUL1J PENTRU ALERGĂRILE DE CAI, CE AU A SE FACE IN ȘIUA DE Sf. PANTELEIMON, 1. Se deosebescu trei feluri de alergări: Alergarea numită națională tn buestru, aler- garea tn treapătă și alergarea în g6na mare, se voru face dară șăse alergări, doue tn buestru, doue în trăpătă și doue în gâna mare. 2. Fiă-care alergare se va compune de ^ece călăreț cu căte doue premiuri adică celă d’ântâiă sosită câștigă premiulă 1-iă, și celă d’ală duoilea premiulă ală 2-lea. 3. Modulă alergăriloră se orănduescă în chipulă următoriă : 1. Alergarea în gbna mare. 2. Alergarea în buestru. 3. Alergarea In trapătă.* 4. Alergarea tn g6na mare. 5. Alergarea în buestru. 6. Alergarea în trapătă. 4. Nu suntă admiși a alerga de cătu cai născuti și crescuți în țără de la etatea de 4 pînă la 8 ani. ¹ 5. Toți proprietara de cai, amatori pen- tru a alerga se voră presintă în (jiua de 27 la juriu pe loculă alergăriloră de la 9 ore de diminăță, pînă la 12 ore, atătă pentru a fi înscriși fiă-care în ce categorie de a- liură voesce a concura, cătă și de a se ve- dea dacă caii însușescă condițiunile art. 4. 6. Loculă călărețiloră destinată la pornire se va trage Ia sorti. 7. La ora trei după amă^i voră începe alergările de aceia se voru vesti cu 10 mi- nute înainte călăreții dăndu-se semnalulu tre- buinciosu de la tribuna juriului prin trage- rea unui clopotu, și dăca după trecerea a-, cestoră dece minute adică trei ore punte, toți călăreți nu voră fi gata, semnalulă por- nire! se va da printrună alu douileâ clopote fără a se maî aștepta cei ramași în urmă. 8. i,a alergare în buestru și în trăpătă călereți voră fi cu cea mai mare băgare de sămă a pă^i cu stricteță acestă mersă, căci celu abătută va fl silită a se întbrce înapoi și numai acela va știga premiu, carele va parcura totă lungulu distantei nescliimbându tină pasă măcar In alte mersă de cătă pcn- ru acela care concurăză. 9. Călăreții suntu datori în totă lungulu distantei pe căndă alergă de a nu împinge înlături pe tovaroșulă de lăngă dănsulu si căndă II va tăia drumulă d’a curmețjișă se aibă grije de ai lăsa o lungime de cală dis- tanta Înaintea sea liberă, spre a nu fi împe- decată dc a se urma alergarea, în casă con- trariă celă abătută va fi scosă și stersă dintre concurinti. îO. Dica doul său și trei călăreți sosescu d’uă dată astă-felă ca membri juriului, se nu pbtă decide carele din aceștia a câștigată, atunci după trecerea de 20 minute ei voru alerga și concura împreună d’a doua bră» 11 Liberă va fi celoră ce voră lua pre- miurile l-ia din ori care mersă a concura și a paria între dînși ori ce sumă și ori ce voră voi. (Semnat!) Președinte, N. Năcescu. Vice-președ. P. Aurelianu. Secretară, Căp. A. S china. ‘ . L (Căp. Ii urle seu. Membn (Mircea Mălaeru. SOCIETATEA ROMÂNĂ DE GIMNASTICA, ARME Șl DARE LA SEMNU. Onorab. Eforiă a Spitaleloră, făcendu onbre societății de a o Invita la serbătorea PANTE- LEIMONULUI și a punerii petrii fundamen- tale a acelui ospiciu de cătră M. Sea Dom- nitorulă. Comitatulă Societății anunciă d-loră mem- brii cele următăre: 1 . Sâmbătă 27 luliă la orele 6 de di- minăță societatea se va aduna în lo- calulă iei, de unde va purcede cu mu- sica și drapelulu în frunte, spre a merge la Parteleimon, 2 In pavilionulă Societății au intră de cătă dd. Membrii și familiile d-loră. 3. Cu ocasiunea acestei serbări se va face sănțirea drapelului societății, după ter- minarea serbării oficiale a Panteleimo- nului și după osebită programă. 4. La bufetulu si restaurantulă din pa- vilionulă societății dd. membrii potă găsi dejunuri, prânzuri și beuturi re- coriiore. COMITETULU. PARTEA COMUNALE. PRIMARULU COMUNEIBUCURESCI A La 3 din vutdrea lună Augustă se va ține licitațiune pentru vea ^area locului Stradelei Dosnice, si- tuată între Stradele Labirintă și Mir- cea-Vodă, ce s’a constatată ca ne= trebuincidsă și vătomătore sănătății publice. Sub-scrisuM, publică acesta spre, sciința tutuloră ca, doritorii de a cumpăra terămulu caisei stradele se vină la Primăriă în aretata ^i, pe la orele unu după amiadi, pregătiți pen- tru concurență. P. Primară, Gr., P. Serrurie. No. 6454, luliu 11. La 6 ale viitdrel luni Augustă, se va ține licitație în sala ședinței Primăriei pentru aducerea a 15 stânjeni cubici petrișă trebuinciosul a se aprovisiona pe șoselele Notagiu și St. Elefteriu. Doritorii de a se însărcina cu a- ducerea acestui petrișiu suntfi încu- nosciințațl a veni la Primăriă în a- retata ^i la 12 ore, pregătiți cu garanții valabile pentru concurență. Condițiunile acestei antreprîse se potu vedea în secțiunea technțcă a Primăriei în tote (jWe de lucrare înaintea celei de licitație. Primarii, G. Petrescu. No. 6886, Miu 23. Din causa lipsei de doritori, ne- putându-se face licitațiune, la 22 ale curentei luni, pentru închirierea pro- prietățiloră bisericel Slobozia, suptă No 2, 3, 4 și 5 cu începută de la 26 Octobre viitoră înainte, pe termenă de trei ani, după condițiu- nile date de d-nii curatori respectivi; sub-semnatulă am amănată facerea caisei licitațiunl în (Jiua de 5 din viitdrea lună Augustă. Acdsta se publică spre sciința tu- tuloră, ca doritorii ce voră voi a lua cu chiriă fisele proprietăți în parte s’aă în totală, se se presinte la Primăriă, în arătata ■« inuM-țO»«» , , ” , „ arnăutu ghircă..... 290—800 265—270 240—256 218—219 Secară.... Porumbă Or$ă....... Ovesă...... Mai®....... Rupiță.... ,j..U AV1S IMPORTANT PENTRU AGRICULTORI Mușamale mari de Kautșuk recunoscute ©a celu maî bună și mai sigură, apărătoră¹ a șirelor® de grâă șî a ori ce felu de productă agricole, mărfuri, mțșme etc. contra ploiloru celoră maî mari. Aceste mușamale, de uă invenție noue, primi ete la expo sițîuuea universale din Paris șî la cea agricolă din Pesta sunt preferabile ori căroră altora pentru superioritatea cualităței și pentra soliditatea lor fiind lucrate eu kautșuk și cu uleiă. Probe sunt depuse la comptoarulu D-lui Mosco Ascher, strada germană, vis-ăvis de direcțiunea Telegrafo-Postale, care singur prpmețce comande pentru tâtă România cu preciuri ficse. Na 257. {|5~3^. 165-175 105—130 129------ Corăbii sosite încărcate ,, „ deșerte... „ posaite încărcate i, „ deșerte.. Vapdre Boaite......fi.... „ pornita...........iu... Șlepuri pornite și în- cărcate Ia Sulina........ 13 16 7 11 3 t T. Ocna, caldă S3 gr. sore și noru, aerul liniștită', apele mici. Focșani, căldură 28 gr. vântă, noră, apele de mijlocă Bacăă, timp senin plâe cald 25 gr. Brăila, senin liniște plus 35 gr. BolgradQ, senin, cald plus 26 gr. Teeuciă, timp senin, vânt, plus 30 gr OI1SERVAT1CMI IWKlI^niftOCOGlCK Caracal, )timp frumos vânt cald 24 g. Bedtotu,) Severin. senin, căldură mare variab, Argeșiă, timp frumosă, pucin® recâre 4 Augustă Cahulă, noră Giurgiu, caldă 28 gr., vântă senin Pitețti, senin, cald 23 gr. Reny, senin, caldu, pucin vântji Craiova, timpii frumos, cald 20 Ndmțu, norosă pucină plde Romană, norosu plus 22 gr. gr. Botoșani, 20 gr. tâtă năptea plâe Galați, senin, liniște, cald 29 gr. Slatina, ) T. Frumos, plus 28 gr. senin Buzeu, senin, vânt, căldură potrivită Târgoviace, timp frumos, cald 27 gr &u, senin, caldă gr. Utaîcenî, senin vgntfi 8. E, Efi Serată, cald mare vânt, pMe Vasluiu, timpu frumosu Hușy, Inorată 14 gr. Leova, caldă, ploatu Fălciu, 24 plus senin i itb ni iu li BIUROULU SOCIETAȚILORU DE ASSICURARE UNGARA GENERALA Șl „LA RALOISE” se afli de aată^î înainte în STRADA GERMANA Casa d-luî Anghelovicî (Prăvălii! No. 11 și 12) vis-k-vis Ho- telului Concordia; unde se priimesce oferte pentru assicurarea în contra PERICOLELORU DE INCENDIU PEN- TRU TRANSPORTURI PE DUNAREA ȘI ASUPRA V1UEȚEI, CU PREȚURI FOARTE MODERATE. Ambele Sometățî gr.ratâ^ă pentru assicfcările încheiate cu fondur - lorii în suma DE LEI NUOI 4S MILIOANE și tâte păgubite ce s’ar ivi se reguld^ă îu modulă celă mal dreptă și espeditivu de săfră Bucuresci, 20 Apriliu 1868. REPRESENTANȚA ȘI AGENȚIA GENERALA, In Districte se priimescu Ofertele de asicurarc fa Agențiile nostre deja cunoscute, eru în ploiești la Douuiu HAGI IOAN PITIȘU. No. 218. 6 — 6/;. VIS NEGRU VECHiU, este de vânzare la d. Stoica Duțalescu vis-a-vis de Otelulu Simion la P6rta Hanului Zamfir No. 3 se vinde cu ocaua și en gros cu premii moderații. PĂDURE de tăiatii UN CEASU de Ca- pitală pe moșia Buciumentt, plasa Zna- govulul 900 pogdne lemne de stînjeni. Doritorii se potîi adresa în BncurescI la | D-nu O. I. ARION proprietarului ei. j PULBER® '‘TE RO-MANGANICU f DK BURIN DU BUISSON. | ! Apr ba e prin Academia de Medicină din Paris. « B ile de ajunsă uă mică quantitate din ? V t'ra ies 6 pulbere int’run pachară en apă, a f f ©p^ ne;. numai de eăUi uă apă mineHilă fe- b rug inâ A, gasâsâ fârte plăcută, cane se bea la i nai ă semplă, sau cu vină amesticală. 1 Ac^ sta este d’uă efficacitate constante contra t i pal! da culâre, suffermțelle stomachulul. per- R i der.le albe, menstruațiunile dificile, sărăci- ® meu dc sănge, și convine mal cu s’emă per- x sânslo.’ă care nu potă mistui preparatele or- & dintre de ferii. Acâsta are piste tâte celle SȘ alte intensulă avanlagiă a nu provoca cons- tipsțiunl și a conține manganesiu pecorele a ; ce! mal savanți medici din Franța ăllă con- t I sideră ca indispensabilă Îs u otamenlulă prin ® i ferugindise. ® Depoulă gpnerală la Buccuresci, in phar- m macica la Gerbulă de aur adl Adolf Plbckkr, | piste drum dePassagiiitur Româa; la lassy, s 1 de Kokya ;,la Crajova, la D. StesiL; la Galatz, lajATUCHESKl. B HPOGRA r I 'l S’A MUT ATU STRADA COLȚEI, No. 12. VIS-A-VIS DE BISERICA EXE 41; •• f h ' i PRIIMESCE TOTtJ FELELE DE LUCRĂRI, PRECUM de diferite feluri^ ETICHETE, CONTURI, CONTRACTE, POLIȚE, CIRCULARI SI FATURI AFIȘE, DI ARE MARI SI MICI INDIFERITE MĂRIMI BAPTISM, VISITE, CUNUNIE Șl ORI CE ALTE BILETE DE INVITAȚIE ȘI MORTE Casele după calea Mogoșâeî, I subîi No. 50, vis-a-vis de Pa= | sagiă, în care se află Otelului Lazără, și care se compună de 22 odăi susă 2 prăvffil în fața Stradel cu 4 odăi, 1 bucătărie, cu doue cămări, 1 pivniță, 2 beciuri, pod& peste tâtă casa, grădină și cu basin de apă în mijloculă curții, avendiî aseme- : ! nea atâtă odăile de susă, câtă și cele josă cumă și bucătăriile, machină pentru scâterea apel, se daft cu chiriă de la Sf. Di- miti ? voitoră. Amatorii se pota"* adresa în orl-ce vreme spre a le vedea și a se înțelege cu sub - semnata care locuește în aceste CASE. TEODORA M. MASTICHL FOBKISORUL CU RȚEI MAGASINULU IOAN ANGHELESCt' “ i APE MINERALE Recomandă înaltei Nobilimi și Onorab. Publicfi, câ amă primită litiu mare asortimentă de Ape Mi- nerale, Franceze și Germane prdspete, umplute din luna luî Maiu, Safe de Charlsaad, de Vichi și Sare de Mare, Pastile de Vichi, de Gleichenberg etc. CASCA.WAt IMS AnunciA că ah sosith unfi noQ (r aportă de Caș- cavalu adevăratii de Penteleii și de cea mai fiună calitate. Colori de totă felulu, frecate cu Uleiă și ne-frecate? Uleiă fierții și Lacuri de totă felulă, Culori și Pân^ă pentru Pictori. VINURILE Totu-uă-dată recomandă înaltei Nobilimi și 0- nor. Publică, Vinuri negre și albe, dulci și sli- fâse, vechi de 6 ani și de cea mai bună calitate, așa în cătă celoră albe cu dreptă cuvântă li se pâte ^ice, vinuri de Rhin și celui negru de Bordeaux. IOAN ANGHELESCU, HOTELE DE PA^RIS Din Orașulă Giurgiă se dă în arendă de la St. Dimitrie viitoriă. Doritorii voră bine-voi a se a- dresa la însuși D-nii Proprietari. Frații Dimitriu în Giurgiu. No. 389. 10—3Ș. PILULE DE JODURUDE FERU ȘI MANGANESIU db BUKIN DU BUISSON. Aprobate prin Academia de Medecinâ din Paris. Grațiă ajutorului a manganesiulul, aceste pilule sunt considerate de către toți medici ca superiâre a pilulilorO de protojodur de ferii semple, eUe sunt completă inalterabile acoperite d’uă lectură balsamo-resinâsă fârte ușurică, profilăndă de propieUțile spe^țle ale jodă-fer și manganesiulul. Este pentru diversele titre sau su/mressiunea regule! incete/jO lâte fârte rapidă Ia întrebuințarea Ipră, fără deose- bire și cbear căndă aceste diverse maladii suni complicate cu oufferințe de stomach ca dlgesijua! lung! anăvoiâse și durerâse. Depoulă general® la Buccuresci, in phar- macica te Cerbralft de aur ndl Adolf Plbckbr, pwW drum fie Passagintur Român; la lassy, J de KpNia; la Crajova, la D. Pom.; laGalatz, : la TitnicmsK!. , ♦ v ■ i * J www.dacoromanica.ro