MERGURI, 24 IUL1U 1868.

ANULU ALU DOUE-SPRE-DECILE

ADMINISTRAȚIUNEA PASAGIULU ROMĂM K 1 - REDACTIUNEA STRADA COLȚIA No. 42
                                                                                            I   II - ■ HI----~

    VOIEROE ȘI VEI PUTEA
-olm               ¹

PK, ANU -- CAPJTAIjț:
PE 8&BE LUnC „
PE TIS! LUNI „
PR HA LUNA «j

LSI Ni
4^ msȚwiqr#

24
12
5

ÎmK
.ti ”■

tuf N
58
29
15
6

DNO RSEMPLAHtl 24 BANÎ
PENTRU PA$«S PR TRIMESTRU PR. 20.

L 1
I ia 3
  ini
ii ii
di

Ului t



            MANULU


■ * . io . _ । . .

LUMINĂZA TE ȘI VVI FI

PENTRU ABONAMENTE, ANCNțlOBl ȘI HȘCLAME A
SA g>AMA ÎN BUCVRRSOt LA ADM1NTBTBAT1UNEA
ZIABHLBI
IN OlSTRIOTE LA CORRIPONDINȚU DUBICLCl șl
PRIN POSTA. - LA PARIS LA P. DARRAS-HALLS9RA1N
RCE DK t’ANCtENNB COMEDIE NO. 5.
A N CK țl'C n « L K

PBNTBu AUBTRJA. - i FI?». 10 yM.. *U!Ț.

cjArticle|e trămise șf hepubli^Uț ^țe voră ardei •*- Redactorii respundetoră Kugcnln C*»ra<l».

•*. L]

LIMA DE 30 LITEIIK

y 40 BANI

tSBKRTIUNI ți RECLAME, LINIA 2 LEI NOU

   Deputatiflă alesă lâ colegiulă IV,
de Dorohoiă este d Alectt Văsâscu.
       i,l      । u । i iii i > r

DEi’E^IE TELEGRAFICE
 (Servițiulu privatu alu MONITORULUI^
   KISSINGEN, 29 luliu. u- Imperatorele Ru-
siei a sositu eri sOrâț.
   PARIS, 29 luliu. — închiderea sesiune!
legislative a avuții locîi eri. — Monitorulu,
vorbindu despre evenimentele din Bulgaria,
că puterile urmărescîi cb vigilință eve-
nimentele petrecute pe tengăDanubiu: bunulu
acordu alu uuterilorii este pentru¹ pace, și câ
pentru țerile acestea, numai pacea este, cea
mai prețidsă dintre garanții.
   LONDRA, 3i luniu. — In Camera comu-
nelor ii dc eri, s’a făcutii interpela țiu nea lu!
Olvay și lui Stanley, cari au declarată că nu-
velele sosite, sgomotelc unni proiectă dc a-
lianciă între Francia, Hollanda și Belgia, suntu
fără nici ună fundamentă. — închiderea par-
lamentului a avută locă astă-țji. Discursulă
hună astu iVu: că rapoiturile Engliterei cu
străinii suntă prea amicale și că nu esistă
nici ună cuventă pentru a seascepta la tur-
burarea păcei generale.
   VIENA, 31 luliă. — Imperatorele a vi-
sitatu eri loculă tirului, unde fu primită cu
mare entusiasmă. Le stathangeiger din Ber-
lin constată că, nota adresată Iui La Marmora
n’a fostă cunoscută la Berlin, de cătă după
dece 4*1® Ia expediarea ei, și că prin ur-
mare textulu acestei note nu p6te da uăbasă;
de unde s’aru pute trage uă conclusiune, re-
lativă la politica guvernului, din Paris.
   „ Agința Havas din 31 luhu <jice că se spune
din Bruxeles că nuvelele tratatului dintre
Francia, Belgia și Holanda, s’au desmințită
oficialei cari nuvele’și luaseră nascere în Lon-
dra, unde le respăndisc agentul ă orleanistă.
   BELGRAD 31 luliă. — Starea do asediă
este îpeetată prpțutii^dpnj, afară numai din
Belgrad.




   Scirî positive de peste Dunăre ne
facă cunoscută că ’n septămena tre-
cută s’a spenduratfi în Rusciuk, fă-
ră judecata și fără multe formalități,
șese bulgari. S’afirmâcă d’atuncl s’aă
mal spânzurată alți patru, și se sus-
ține că la Tîrnova, spânZurătotea ar
fi funcționăndă forte desă.
   Persecutările de totă feluhi din
Bulgaria, în capetulă cărora este
spânZurătorea ală oărea-a resultată
finale este totă-deuna desperarea și
eroismulă, ne conduce firesce în e-
roica Cretă, unde uă mănă de omeni
luptă de trei ani ccriwa unui im-
periă și luptă cu isbândă. piariulă
Independința Belgică, ce nu pote
fi bănuită de parțiale pentru națio-


 FOITÎA ROMANULUI


ION DE CHAZOL.
  , „₍₁            A WA-
  jț'îi l onâiii XVI. *1 u
   Suntu veselii atătu dc Viuâ fn cătu
sugrumă ca uă durere. După suferințele

ne
a-

celei ^ile, creijuiu că ^oifl Mbbuni de feri-
cire gândindu-me că Viergia nu iubia pc
sir Clarcnec. In contra restricționai 1W, lup-
tcloru iei, amtatmlotCi ici, ti aveamii ămo=
rulfi șj nu me mai puteafofi înddui că voiri
învinge acele teme ș’acca turburate în cari
o aruncaseră mărturirca mea. Nu simțiamu
6re deja fără so ne-o fi ^isiî nici uă dală
câ, din cea d’ânteie <ji căndti ne ve^usemu,
sufletele nfislre cratt robite unullu allui-a?
Fqricitu d’a fi sfărimâlu legăturile unei pre-
judecăți stupide, eramu măndru de olărfrea
mea. Vojii/respira în jnitoru fără reținere ta
visulu meii în’ăntatii, voii) iubi îh fine....
Me maramă cumu de putusernii da pîn’aînm i
unii alții scopu esislinței mele.
   A doua ^j₉ plccaiO mai de dîmineța pdn-
tru a ’ntelni pe Viergia în preumblarea iei
de diminâță, Sciamfl că trebuoa sc vie a-

‘’nt



nalități,. publică, în revista sea po-
litică de la 29 luliă ₛ următdriele seirj.
   „Insurecții! nea ocupând fi posițiunl
tari ș’avendfi luptători gțărîțl a peri,
a ostenită și decimată armata tur-
cescă. Imurecțiunea a resistatu ăițcă
și la propunerile de împăciuire fă-
cute de marele vizir care, dup’uă
lungă ședere în insulă, a fostă si-
lită se revie la Constantinopole făr’a
fi împăcipită inșula. Insurecțiunea,
redusă la căte-va distripte șilipsin-
du-I adese și armele cele mai nea-
părate, pare otărîtă a resiste cu tă-
riă pănă la ernă, în cele dupe ur-
mă ale iei retranșiamente. Se spe-
rase că obosela și miseria va face
se reiptre în Creta f^miliele refugite
în Grecia, unde nu li se mal pdte
găsi nici lucru d’ajunsfi piei resurse
sprp fV remănea multă tțjnpă. Unele
din ele și ’ncepuseră a se ’ntdree prin
vapdrele austriace. Astfi-felfi erafi lu-
crurile căndă s’aflară cele dupe ur-
mă ucideri, comise de bași-buzucl
în jurulfi cetății Candiel. Mal antei
n’amu voită se dămă deplină cre-
dămentfi acestoră scire, și presa țur-
cescă susținea că n’a fostă măceluri
ci luptă; este însă sicurfi acumă că
s’a găsită vre 50 de corpuri de cre-
scini respăndite pe câmpie și nici unfi
turcă mortfi. Crescinii dară nu erau
armați, și nici n’aă încercată a s’apăra.
   „S’adaogă că consulii străini de
ia Canea confirmă în genere faptulă
în raporturile lorfi. In facia unorfi
asemenea fapte cestiunea politică dis-
pare în facia cestiunil de umanitate;
acesta cere alte mesure de câtă an-
cheta începută de Husein Pașea.
Este datoria Europei d’a avisa asu-
pra midldceloră d’a pune unfi ca-
pătă acestoră lupte săngerdse ce
ensa-și Turcia nu pâte voi a se pre-
lungi indefinită."
   Turcia are interesă mai multă
chiară de cătă creștinii uciși a cur-
ma aceste măceluri și persecutări de
totă felulă; dară din nenorocire, cumă
^icea uădatăNipolae Bălcescu, „Tur-
cii nu vorii și nu potH“ Sperancia
dară este la puterile Occidentale și
repetimfi, de la densele și numai de
la depsele depinde liniscea Oriintelvi.


   Unu protocolt s’a supscrisu la Con-
stautinopole între Porta și puterile
garauți, prin care se regpleză că
hunnrea noului guvernatore la Li-


prfipe de Chazol ș’o asceplaiu la slînci, la
acclu-așfi locu unde mi-aduceamu aminte că
ea m’asceplase d’atâle ort. Căndu sosi și me
țjări, resimpți uă mișcare dc surprindere a-
lâlu de mare, în cătu vețjuiu roșiața urcăn-
du-se d’uă dală pe facia iei^ — A! mai s»e-
riatu tjise ea.
    — Am voilu sc te vcdil mai curăndu, res-
punsciii scuzăndu-me. De jen am alale lu-
cruri a’țî spune..,
    — Mi-ai promisă a’im lăsa timpulâ d’a
uita d’a cugeta, reluă ca pu viocitme.
    — Nu ’ți ajunge Vișrgțo a $sculla jini-
ma la?                   ,
    — Tatii taci! tjise ea speriată. Scutesce-
me dc durerea d’a nu putea sc te ascultă
s6u d’a fi silită se fugă de d-jea După doue
tfile, mâne, speră, voiă fi pregătită a’ți res-
pundc, și’țt voiu țjice totu.
    Ea părea atătu dc turburată, în cătu re-
măseiu uimită de primirea iei, căndu d’uă,
dală canele care-o ’nspeia iotă dtuna în pre-
umblările stle și care se jupațq jurulănos-
Iru, căulandă printre slinch se opri de-
date camă la cinci-spre-ijece pașiₜ șj ’ncepu
a lătra parc’aru fi descoperită cp-va spăi-
dhînlăloru ce nu jpul^m^ vytjea din causa
unei tufe dese.

ban, Frab&d-Efendi, ^a fi pentru dece
ani. Astfi-felfi dar, cu modfi co-
tișiă, se duce și Libanului de suptfi
domnia Sublimei PorțI.
       mi                ■ -i ■■ t c ii al
   Imperatorele Rusiei este în călă-
toriă. La 28 luliă a trecutfi prin
Berlin fără se opri, și s’a dusfl la
Kissingen, Unde se află imperătâsa.
   Corpulfi legislativă alfi Franciei,
dupe ce afi votată bugetele ș’ună
nuoă împrumută a’nchisii sesiunea
la 28 îuliă. Și la noi, dacă se pre-
iungesce sesiunea pînă la primele
Zile ale lui luniă, băncele deputa-
țiloră suntă gole și cele cari suntfi
ocupate protestâză. Camera actuală
însă este jună șn stăruimb â Crede
că va da națiunii dovadă de cătă
și cumă trebue se Iucrămă dacă
voimfi se mergemă bine și iute pe
calea cea mare. Și trebue se voimfi
căci împregiur/irile nu ne arâtă se

șiovăimu.

i hJ: •<! । ■ h - । niv;

   Dup’uă depeșiă adresată din Ma-
drid pariului Times, conspirațiunea
de curendă descoperită pe fregata,
Orașiulu-Madrid, avea de obiectă
d’a lua proieptile și pe generării e-
silațl, spre a-I debarca pe vr’unulă
din malurile spaniole. Acea-a-șl de-
peșîă anunciă că amiralele Mendez-
Nunez și toți oficialii superiori al
scadreisâle ș’aă dată demisiunea cănd
aă aflată că D. Belda a fostă nu-
mită ministru ală Marinei; ea a-
daogă că colâne de oscire se pre-
umblă prin Catalonia spre a pre-
veni uă resculare prin sate.
        k A
   piariulă de St. Petersburg, 28
luliă, publică uă circularie a prin-
cipelui Gortcliakoff prin care invită
pe puterile cele mari a-și da păre-
rea asupra propunerii făcute de că-
tre Prusia spre a se ’ntruni în con-
ferințe la Petresburg șa delibera a-
supra propunerii rusesci d’a se res-
trânge întrebuințarea proieptilelorfi
sbucnitore, Principele propune ca
conferinția se s’adune la 13 Octom-
bre viitoriă.
   Din tote soirile însă cea mal în-
emnată °și care, »cu dreptă cuventă
preocupă și frămîntă spiritele, este
serbarea unui tirfi naționale la care
guvernulă Austriei a convocată pe
toți Germanii și njal cu semă pe
Germanii □ de la mia^â-^i. Acâstă

____ i -  ______
   -^ᵤAici Loyel strigă Viergia cu viociune.
   Me; răpeijiiu spre tată. — Ion, strigă Vier-
gia, Încercănflu-șp a me reținea.
   N’o ascultaiu de locu; în trei sărituri e-
ramu lingă tufă. Me aflaîu p’âciă *n faciă c’un
qmu pitită printre rugi; eraMarulas. Resim-'
țisemu uă mișcare dc .furiei, și de terdre a=
lălă de mare; ,în cătă la vederea acestui,
soiu reu, încercaiă d’uă dală uă ușiuraro.și
remăseiă mp! încureatii diuaihlea iui, uităndu
că nui permisesejnă sese mai aiele pe lingă
Chazol sâă Morniere. Elă înțelese de sicuru
că va putea plăti țjjutezarea sea fără ii pe-
depsită,                              i
   — JPrt^ lege® meaj țjise tau, domnulă co-

mile me surprinde >rin tufe, ca unu
veralu Nemrod!.., selvaggina nobile!

ade-
vdiu

cuteza a adăoga.
   - Ge faci acolo? țjlseiiU
   — ... Duru, după cătu bo veds
    Nu călăriauiC, prjo pădure vcrdb.X •
   așu putea țjice d-lui comite, dacă res-

jițeclulu mî-ar permite aceste, cuvinte
șjwteslă parodie sacriiegie, reluă elfi
beluiă lui rinjitotuț dacea-a aceste
nu sunțu decătu uă amintire spre

glumesc
cu zlm-
cuvinte
omagiu

unui mare poeții, *Rogă i>e domnulă cbmitc
se uni ierte acâstă îigură dc retorică.

ceremoniă, care a provocată felu-
rite se 4ice> inspiră (jiariului din
Wiena Morgen-Post următâriele re-
flecsiuni. „Noi Austriacă, avurămă
în cești din urmă clece ani pucine
ocasiunl de serbări naționale. Torino,
Neapole și cele-l-alte mari orașie
fură teatrulă celoră mai strălucite
bucurie, a căroră cheltuiele fură plă-
tite de noi. Parisulă și Berlinulă,
avură vitorie de serbată; Pesta, avu
splend6rile încoronării, si t6te aceste
totii în conta nbstiră. Astă-șll însă
este uă serbare naționalș’avemfi
dreptulă d’a fi mândrii."
   Dup’acesta, spălmântată însa=și de
isbenda ce avură organisatorii tiru-
lui, carii aă veȘută pe represinianțil
burghesiel Germaniei Sudului prii-
mindă cu grăbire învitarea loră, foia
vienesă, dice Debats din Paris, „își
șterge lacrimile și, strigă p’uă bu-
curiă naivă."
   — „îndată ce tsbuthnă întruă
întreprindere, trebue se 'ncercamu
ș'altele K
   Diariulu francese Debats de la 28
luliă, reproducăndă aceste linie a-
daogă;— „Este de dorită forte, pen-
tru odina Europei, ca bucuria ce
acestă mică succesă inspiră Aus-
triei se nu fiă în curăndă turburată."
   In adeverii pre curăndfi se bu-
cură cei din Viena de isbănda ce
avură, uităndă că ori-ce îsbăn^i nu
suntă întemeiate pe principii mari,
nu numai că suntă trecătârie dară
âncă aducă rele mari cu grămada
și unele după altele. Pdte dre im-
periulă Austriei se redevie în vii
toriu represintantele unității ger
mane ?
   EI De n’a sciută se deviă atunci
căndă trecea de unulă din Statele
cele mai puterice; de n’a sciută sâă
n’a putută se isbutescă acumă trei
ani, căndă luă inițiativa în întru-
nirea de la Francfort, cumă dre va
isbuti acumă, căndă tdte puterile sâ-
le morale și cănd materiale sunt sleite
și Prusia a cimentată unitatea Ger-
maniei în gloridsele și unicele bi-
ruințe în analele resbelelorfi de la
Konigsgrsetz și Sadowa!
   Scimă că guvernulă Austriei spe-
ră a-șl ajunge scopulă, a reveni d’a-
supra apei prin libertate, prin fru-
mosulă drapelă ală Constituționalis-
mului ce-lă fîlfăie în facia Germa-
nilorfi. Scimă cacelă drapelă i-a



   Și voibindu astă-felă, elu ieșise din gaura
unde fusese, și- se pusese In posițiune din
naintea mea cu gura In formă de animă. —■
GrațiOsa senâtate a d-lui comite e totu bună?
adause elă cu neuluirea ’i firescă.
   Acostă nerușinare me readuse iute la si-
tuațiunea ndstră. — Nu'mi ai respunsu, re-
plicaiu cu mărire Te-am întrebată pentru
cc escî aici, căndu ți se plă cscc pentru ca sc
ne putemă bucura de lipsa dumitele.
   — Fdrte adeverală, domnule comite, fdrte
adeverită¹! D’acea-a n’am revenită de cătă■
întruou casă de putere maioră, care nu io*
tră in convențiunea ndstră, pentru că e le-
gată de obligațiunile mele părinlcsci. Dom-
nulu comite nu pdte.se nu cundscă nobilea
căsătoriă ce aâ se propune, adause elă redi-
căndu-șî capulă, c’uă voce emfatică. Aflarea
mea ia aceste locuri nu e daru decătu unu
semnă de zelă. Consimpțirea mea este de ne-
voie pentru acdslă căsătoriă amabile și glo-
riose, și nimică nu s’ar putea face fără mine.
Voi sci, domnule comite într’uă ^i, că noi
tații avemu ncsce slăbiciuni și nesce temeri
deșâilp pentru aceste obiecte fragede alu că-
rpră ânteiu zimbetu l’am ve^ută născândă.
Ilatorcscu acestei copile pe care am formâ-
tț-o, rodulă Înțelepciune!și speriinței mele....
rjacea-a ea m’a cWămatu.

atrașii acumîl adesiunea Germaniei
din miadâ-^i, la tirulă naționale
Darii șoimii cacâstâ adesiune este
mar multă uă protestare contra u-
noru acte prâ repezi și puțind li-
berale ale Prusiei, de cătă uă ade-
sitine la politica Austriei. Ș’acâsta
o scimă, o pdte sci ori cine, din
causă că nu pdte fi libertate ade-
verată acolo unde Croații, Cechil și
Românii suntu persecutați în drep-
turile loru, în naționalitatea lorfi și
chiară în limba lorfi 1 Se între Aus-
tria, și se intre pe deplinii p’adeve-
rata cale a libertății ș’a naționalită-
țiloră: se deviă uă monarchiă fede-
rativă ș’atuncl, și numai atunci pdte
spera. In ori-ce casfi, spre a pune
în stare pe cititorii nostril a cunâsce
și ce este aptuala serbare din Vie-
na, și ce scopu are și ce compli-
cări nuoi pdte aduce, vomfi publi-
ca măne uă dare de sâmă des-
pre ântâia di acestei țeremonie.
Pentru afli avem fi datoriă a întreba
aci, pentru ce, pentru simpla convo-
care în Bucuresci a unei societăți pen -
tru regularea limbel, guvernulă aus-
tro-maghiaru a mersfi păn a per-
secuta pe nisce âmenl învățațl și
literatori, căndu dănsa convdcă Ger-
mania întrâgă la unu tiră naționale
și pretinde cacestă convocare este
inocinte? Noi admitemfi însă ase-
mene serbări inocințl, și dacea-a
facemă și noi apelă la tirulfi na-
ționale din Bucuresci a face și dân-
sul fi aă asemene inocinte serbare
naționale. Austria nu pdte protesta
căci densa nc a datfi esemplulfi și
pe densa o imitămă Inocințiă pen-
tru inocințiă, pentru ce dre se nu
facemfi și noi asemene inocinte ser-
bări naționale? Nu vedemfi cuvân-
tulfi și d’acea-a asceptămfi că co-
mitatulu tirului naționale din Bu-
curesci, se ne dea acâstă serbare.



Pitesci, 22 luliu 1868
D-lvi Redactore al^ fiiariidui, ROMANULU.
   In numele concetățiâniloru mei Piteșteni,
și In inleresulu tutuloră Româniloru, ve rogu
domnule redactore, bine-voiți a însera io co-
lonele stimabilului d-vostre «jianu, alăturata
copie de pe peiițiunea ce totu a^i prin poștă,
s’a espediatu la Bucuresci Alteței S6le Dom-
nitorului Românilorti
   Primiți cu acostă ocasiune asicurarea dis
tinsei stime ce ve porții. N. Gherman.


   — Adeveralu e ț totrqbaiu camu aspru p®

Viergia,

-i

   — E adeveralu, respunse, ea c’unu tonă
ta care ^u ppteamil ghici că se supune friceL
   — Vețjî bine, domnule comite, reluă Ma-
rulas zlmbindu, nai ce face! Aceste june
anime au lolu deuna ore cari taine pe car;
nu le potă revărsa decătu în ănima unui tată
   Furioșii d âc6stă Întâlnire care'mi amintea
pr6 multii uă situațiune prozaică pe care
voiamu s’o uită, trebuia însă se me supun®
voinței Viergieț și dinaintea asicurărei că ve-
nise in libertate la acestu straniu raddez-vous.
   — N’a! temă, îmi disc ea fdrte ’ncetă,

căndu me
Asteplă-me
Readusă
chinuri ale

depărtamă, iți voiă spune totu.
la crucea Saint-Honoral
eu brutalitate a cugeta la acele
orgoliului meu, căror3-a me. su-

pusesemu a tăia timpu, me miraiă, cându re-

misei u t

dc puterea ce câștigase deja

amorulu asupra rațiunei mele. De sicurfi,că
opiu <Jilc maî nainte. inlelnirea Viergiei cu
acrotu soiri reu care se putea numi teta ieî,
ar fi filțulu se dispară cea mai de pe urmă
din ilusiunile mele. In aefislă oră, nu mai
vedeamu decătu nenorocirea acestei sermane
ființe, înlănțuită dc sfirlo de ace: e remășițe
ale unui trecutu de miseriă, și maveamu
J»

www.dacoiromanica.ro



628

U4

^MANUMl ?4 IUL1U 1868

HMi,



Ai TETEI SELE SERENI
Atu

  PRINCIPELUI
ANIL0RU4

sorii loru, nimicesc® opere multă maî ante-
riârc de cătu aceștia.
   Conduita poporului engleză faclă cu mi-
niștrii este cea maî ințelâplă. Englesiî lasă
ministriloru totu timpulă trebuinciosă pentru
acțiune; nu’și permită a’i distrage din acti-
vitatea loru nici prin, observațiuni sâă între-
bări chiară. uă damă sâu unfi gentlemanu ar
pecătui cumplită contra etichetei dacă ar face

trarea eparchiei Argeș, pînă ce corpurile le-
giuitâre voru vota legea, care va hotărî mo-
dulă alegere! titulariloru definitivi ai înalte
lorii funcțiuni eclesiastice fe România
                       (Mbnitorfâu).

                                                  I Referatulu -d-iul tnitiMru alu instrucțiunii pu-
                                                 blice și alu culteîoră, către consiliulu ministriloru.
                                                           Domniloră miniștri,.
                                                     Sci i că, dc maî bine dc doui ani, mai
                                                 multe petițiuni acoperite de sutimi de sem-
                                                 năturî, dm partea locuitorilor® din judeciele
                                                 Argeșă și OUG, cari compună eparchla epis-
                                                 copiei de Argeș®, aă fostă adresate Mărleî
                                                 Sâle și guvernului seă, contra actualului o-
                                                 piscopă, prea Sf. Seaarchiere® Ghenadie, care
                                                 [prin purtarea sea, ar p atinsă tâte simpți-
                                                 rpintele poporațiuniloră; aceste; reclamări aă
                                                 provocat® to 1867, chiaru uă comisiune de
                                                 [anchetă, însă din diferite Împregiurărî, ea nu
                                                 și-a putatu face lucrarea.
                                                 Quvemulă a fost® totuși de maî multe
                                                 pri jnfornjatfi c’acele replamărî eraă înteme-
                                                 iate și că marjținerea prea Sf. Sâle archie-
                                                 reului Ghenadie, la acea eparchîă ar fi de
                                                 natură a provoca nemulțumiri fârte grave.
                                                     Dâcă n’a creZută de cuviință a da maî
                                                 de multă uă soluțlune acestei Gestiuni, causa
                                                 este, o^scițî, că guvernul® nu voia a recurge
                                                 la legea, actuale, ci spera că adunările voră
                                                 avea timpă a vota proiectulă ce le era pre-
                                                 sintatu pentru alegerea înalțiloră demnitari
                                                 aî biserica, cari astă-Zi suntă numiți dc gu-
                                                 ; wroăț din Nefericire adunările mu s’aii pu=
                                                 putu ocupa d’acelu proiectă, și în eparchia
                                                 de Argeșă nemulțumirile aă mersă crescândă
                                                 în cele din urmăele s’aă manifestată întrună
                                                 Imodu publică, prin uă dbmohstrațiune a po-
                                                 țporațiuneî, lingă autoritățileadmin'strativc, șl
                                                 prin uă noue petițiune maî presante, care a-
                                                 râtă completa desbinare ce esistă între epis-
                                                 copulu de Argeșă șj eparchioțiî sei. Cu tetă
                                                 repulsijinea ce are guvernulă d’a usa de fa-
                                                 cultatea ce’î da legea în vigâre, sub-scrisulul
                                                 insă, spre a pune ună capelă nemulțumiri-
                                                 loră, spre a evita unu scandală ce pare gata
                                                 a se produce și spre a păstra neatinsă pres-
                                                 1 tigiulă bisericei și alu înaltelorfi autorități
                                                 eclesiastice, vine a ve propune sedii an lori-
                                                 I
                                                  șațl, a cere dc la M^Sea, suspendarea prea

pote de rele.                                      gj g₆jₑ episcopului de Argesii, Ghenadie, și
)₍„Nuvelele ce primimu din provinciile bal- jₙ]ₒcᵤjᵣₑₐ gₑₐ provisoriă tn administrarea a-

,nași;uț T Arg anu, Odj jphă, N* Simjo-
nescu, E George, N. Galeșiu, P lonlia, T.
Oltânu, preolu îî R chescu, G. Constanti

nescu, D. Chițescu, A. G. Erehefigiolu, I.
N. Nanu, R Constantineseu, | A. Georgiu, G.
lancu, N. -tanomirescu, D- Niculescu; S.
Viă 'iacu, Achiliu loanidi, Fi Bud-ișlâmi D.
a comercianțilpru Bucurcsceni și PloiescNi i L.ulescu, R Gogulesju, A C. Mândrânu,

iș                            mrsTlIrt ri
   ’'Cetățiâniî Pitcșlenî, unindă vocea lorii au

vă‘ râgă* eu celfi maî profundă respectă se
primiți din parte-Ie cea maî profundă iubire
ȘT respectaosă devotament^ ' pentiu Alteța

oO j ><iih

IHII'u

    Atadulu adusă Augustei Vâslii ifamilie, că-
reia Românii ’i păstrâză uă nemărginită re-
.(gunoscință și veneraiune, ne-a indignată pînă
Jâ sufletul dară asicurăm® Altețiă, cantorii
lui, UU suntă, nu potu se fiă Români, ci fii
vitregi ai României; suntu totă acei infami
ale căroră sentimente și aspurațiuni se vedu
adesea esprimate prin organulă Ziarelor® ina
micp, Auslro-Maghiarei
    Gomtați pre iubirea și Uevoftinlfenktlu tu-
toră Româniloră, cari cti ori-ce sacrifice Ve
voru urma cu fidelitate pasă cil pasOR
    Se trăițî Altețiă, —1 Trăâsdă Augusta ^âs-
tră familia, care a dată României un® demnă
Domnitoriu, care sriă a o conduce cu pros-
peritate pe gloriosa cale a slrebunilorn seî.
       Mectifoșcu, N. Stefăneseu, I. Tomescu,
N. P. Avraihbccu, I. Gr. Rătescu, preo u
Păimesau P. Rătescu, preotu Minescu, I. H.
Cpculescu, preotu V, Constantineseu, preotu
N. Mateescu, N. 0, Grigorescu, Sj A. Geor-
geșcu, D. Busoianu. I. Conciu, I. Stefăneseu,
C. Brădânu, protopopu N. Constantineseu, C.
Popescu, I. M. Dimitriu, N. Nanoescu, I.
Ghica, Hagi M Aslan, T. Trifonescu, W.- Mi-
chaelu, C. Zăvoianu, M. Renias, I.. Opritiescn;
C. Aslan', Niculescu, N- Alexandrescu, G. H.
Aslan, V. Popescu, A G. Aslan; Al. Aslan,
C. Simioncscu, P. Ch^baia, G. Garabet®, G.
Popescu, T. S. Avramescu, S. Avramescu,
I-, Stoienescu, Arică Garabetfi, G. Berivoescu.
A. Șiușter, Sarcis Terron.' S. H. Nicolau,
George lanache, S. Erculescu, Ghr. Michaelă,
I. Stătescu, P. Simionescu, A. Atanasescu,
I. Mincu, M. Georgiu, P. Sitanovicî,' S. Pe-
trovicî, Mărculescu, A. Mumuianu, N..,Vlă-
dăianu, I. Acrjvescu, T. Antonescu, M. N.

I. Răicovicânu, D. Ipniță, Lambe Tomescu,
Franlz G. Theodor, N.'Constantineseu, G.
Hanciu. G. Tomesefi, Dr. Frumușânu, N.
Broșlianu, G, AJexandrescu, N. Inovânu, D.
Conțescu,*.!. Mateescu, I. Vretos, Mar. Sencu,
Mârincea Țencu, A. Alexandrescu, A. Rîmni-
cânu, D Dimitrescu, f. Robescu; T. Giurea,
G. lonescu, A. VelineSiu, C. Velicu, P. Geor-
giu, 3- P- Floriânu, I. Rădulescu, G. Si-
meseu, C. Grei tar u, G. Nedelescu, S. Pân-
dele, preotu Gh. Theodorescu, A. Gâușescu,
II. T. Stoîcovicî,'¹ G. Dimitrescu, D. Teodo-
sescu, D. Cristescu, L Alanasescu, I. Cris-
tescu, Z. Constantin, S. Popescu, I. Georgiu,
I. Stan, N, Stan, I. Dimitrescu, M. Popesou,
G. Duță, I. Grigoriu, Nedelea Michaiă^ M.
Ghiță, G. Popescu, T. Ștețănescu, C. Teodo-
rescu, Th. Argeșianu, T. Ștefănescu, G. Ni-
culcscu, Mărgărită, N. Nicolau, I. Negrilescu,
D. lân. M. lâne, G. Șerbănescu,' T. G. Pe-
Descu, R. Protopopescu, G'. Balotă, Mi Ba-
lotă, L Constantineseu, N. Pâpescu, TI Ste-
făncscu, I, Rădolcscu, gărescu, M. Mari-

nescu, Barbu Arsenescu, G. Vlădipescu, N.
Antonescu, totală 252 semnături.

Primarulu comunei urbei Pitesci,
' ’       ' * v ¹ \    •  *
   3ub=§emnătuiile dintr’acâsta, fiindu proprii
alo pcrsâneloră ce se arâtă, se legalisâză.
   P. primară H Rădulescu,

(L. S.)

1868, luliii 17.

A -             îî'
Piariulu Opinîon Naționale, pu-
blică următorele sciri suptu acestu

titlu : • »wu .

i> ■

ₙĂVlSlV AlATRE CULTIVATORI NOSTRII,"
  Diariulă Golos din 17 luliu anunclă' că
recoltele cerealeloră în Rusia suntă călii se

Stefăneseu, A. Petrescu, Ș. G. Rădulescu, D.
N. Rusescu, M. Anastasescu, D. St. Vlădăianil;
Nî Lucescu, A. Dimitrescu, A. Petrescu,’’C.
Isvoranu, V. Marinescu-, S. S. Vlădăianu, Vi
Rătescu, Dionisiu Anilz, D, Triandafilă. N.
Ștefană, D. Simion, Matache Atanasiu, Marin
Dincă, C. Protopopescu, M. Georgiu, N. Teo-
dor, D. Vasilju, N. Marinescu, D. Georgiu,
Anas. Tomescu, I. Popovici, Z. Pelinescu, A.
Pelinescu, N. Constantineseu, L Georgiu; G.
PelineScu, Gr Floresou, A. Nicolau, I. Iota,
N.. Stefăneseu, C., Pelinescu, L Micaelă, lor-
dache Trifonescu, Apostilă Nencu, G. Ilie,,
I. Nicolau, C. Dimitrescu, N. Ivancea, C.
Mutescu, S. Marinescu, M. Nițiulescu, T. Chi-
rovici, T. lancu, P. Pârvanovicî, T Marca,
G. Popescu, D. George, T. Stefăneseu, A.
\elicu, ₜS, Petrescu, D. Constantin, M. Do-
bre, Hr. Anghelu, C. lonescu, Ster. Popescu,
G. Erehengiolu, Ster. Dimitriu, Gr. Manuku,
L. Rădulescu, AL ^ulgărescu, I. Rădulescu,
N. Constantineseu, Stoian Ghenu, G. Mălu-
rescu, T. Hagi Nazar, R. D. Nicolescu, C.
loaescu,'A. Popescu, P. Teodora, lord. Chi-
haia, L¹ Roșianu N. Ștefănescu, D. Filibos,
N. AJ Cătuneecu, 2. Filibos, S. Filibos,' A.
Sfoiănescu, I. Stan, G. ^Michălescu, I. Po^
pesc-J/ C Nicolau, M*/ ? Petrescu, Dv lo-

tioe, și mai cu sâmă din Livonia, Esthonia^i eparchie, cu ună altulă. plnă ce corpu-
și. Uurlandia, relative la decolta -cerealelor®, ■ jjjo Jegiuitere voră vota, legea caie va ho-
spunfi că| magaziile da reservă suntu cu to-1 pțᵣ[ modulă alegere? tiiulariloră definitivi aî
tulă și în tâte părțile gâte și nu voru pu- h alteloră funcțiuni eclesiastice în România

tca fi umplute în acestui Hi
    „Nuvelele din miadă-^î a Rusiei suiiță totu
așia de triste.*
     Agricultorii, guberniei de la Poltava și
Ekaterinoslad suntu la disperare."
i
    „Peste uă septemănâ are. se încâpă re-
colta cerealeloră. Secara, orzqlu și fânul® n’aă
produsă nimicu. Totu a fostă arsă. De la în-
ceputulă lunei Maiu n’a căZută uă picătură
de apă.-= Preciulă făiniî a devenită escesivu.
m guberniele de Ia Kiew, Podolsky și Wol-
lypia, cele mai fertile din Rusia, recolta ce-
realeloră nu este maî bună.™ Preciurile se
mărescă în fiă care Zi- Seceta care dăînui-
esce de două lunî a distrusă tete plantele.-—
Avemfi tn perspectivă uă fdmete multu mai
penibilă ca cea din terna trecută.^
»         i ’             . I .1) 11!

—

PÂNZA PENELOPEl.

se
In

Penelopa, soția înțeleptului Ulisc, voind®
nutrâscă speranțele cOiupețitorilorti ei și
acelu-așî timpii se fiă fidelă socialul des-

pre a cărui sârtă nu scia nimicu, află ună
miZlocă ingenîosu: promise compețitoriloru
că va alege de socii! pe finulă dintf’lnșiî
căndu va termina țesetura unei pânze. Insă
acea pănză avea uă sârtă ciudată. Penelopa
totu ce țesea Ziua, desțesea nâplea. Ne a-
mintimu desă acâstă faptă ingeniâsă a fiicei
luî Icar, căndă cugetămu la efectele triste
ale deselor® schimbări de Miniștrii. Dacă Ro-
măniî trebue sc se revolte maî multu con-
tra unui lucruț este contra tendințelor® d’a
provoca crise ministeriale. Nu’șî pâte cine-va
imagina tetă întinderea reului însemnată co
nasce dintruă schimbare de miniștrii. Din ne-
fericire, prin esperiință cunâscemă resultatele
fatale ce decurgă dintracâslă maladie politica.
Ia tâtă țâra, de la paiață pînă la colibă, se
produce uă frământare, uă reacțiune, uă a-
narchic care nu aduce nicî ună profil® In
logica lucruriloru. Și acâstă logică este.legea
progresului.
    Fârte rară se vede ună ministru care, in-
locuindă pe altulu, se aibă acea-și linie de
conduită, se continue opera predecesoreluî
seu. Aci aflămu causa principale pentru care
n’amă avută nici administrațiune bună, nicî
judecători integri, nicî căi de comunicare,

Ministrul instrucțiumiî publice și ai cultelor.
D. Guști.
     No. 7,7 77, luliă 16.              1 v
   Gererile acestui referată suntu aprobate de
unu Z<ar*u alfi consiliului minislriloră.
I 'K [ii i--------------------

   CULTE. — Prin decrete cu data de 19
luliii. Prea Sânția Sea episcopală de Argeș,
Ghenadie, pe temeiulfi motivelor® aretate prip
referatul® urmată către consiliulu nostru de
miniștri, este suspendată, remâindă.ca, pen-
tru administrarea acei eparhii, se se numâscă
provisoriu altă persbnă din cleru«, plnă ce
ce corpurile legiuitore vorii vota legea, care
va hotărî modulă alegerii titularilor® defi-
nitivi ai înaltelor® funcțiuni eclesiastice In

România.

1 II t

nici scoli cumii
totă aci e causa
uă stabilitate în
timpii spectatori

unui ministru întrună salon® cea
observațiune sâu Întrebare asupra
cu care se ocupă acelă ministru,
gancle oposițiumi, cari forte raru
codulă etichetei căndă este vorba

maî mică
unui faptă
Chiară or-
se ținu de
de minis-

tri, respectă acâstă datină înțelâptă.
    Am făcutu aceste observațiuni pentru că
am vețjulă căte-va din organele presei ro-
mâne, cerendă cu stăruință retragerea cabi-
netului actuale: cca-a ce ne-arfi pune âru
in trista siluațiune d’a repeta crisele minis-
teriale comico-lragice din regimele trecute.
Scimă, și nu putemu nega unu lucru atătă
de învederată, că unde interese individuale
ară profita forte multă din venirea la mi-
nisteru, baremu pentru uă Jună, a Dă-cărei
coterii. Nu scimă însă dacă trebue se luămu
în sâmă aceste interese, căndu interesulă
generală, —■ interesul țerei — reclamă imperios
stabilitatea. Eară pentru că faptele voru în-
vedera maî bine acestă puntu, îlă lăsămu și
ne. vomă ocupa de situațiunea pârlitei li-
beral® care astăzi este la cârma Stotulfin
    Ceî d’ântei capi aî acestei partite suntu
Tudor Vladimirescu și Lazăr. Unulă în sfera
publică ș’altulu în sfera intelectuale, au a-
runcatu semența liberului esamenu. Daru pe-
catele boeriloră ucise pe amendouî, — și a-
cestî duoî martiri nu avură nici fericirea

spiritul® timpului reclamă;
principale că n’avem® nici
lucruri, cam® fostu atâta
suferinZî aî unui șiră de

d’a vedea celă pucinu
nascerea Româniloră. Din
acestoră duoî apostoli aî
tre, se îbrmă uă falanga

scăpărândfi Reu
pandurii și elevii
regenerațunei nâs-
de individe cârbL

altă cugetare decătu d’a 6 libera ae acestă
jugă. Mândria mea nu mal sufere din causa
ieî. Nu âra âre uă tortură strania pentru a-
câstă copilă furată, căreî-a kî' fusese desco-
perită nascerea iei, care cunoscea drepturile
ieî la unu nume nobile între tâte, d’a fi tot
supusă acelei afirnărî unde o ținea acea
ființe grețâsă ți ivilă ? Și maî sta;semă âncă
la ’ndoutelă a rupe acelă lanțiă atunci căndă
o iubeamu ! . ₖ; In țșrada cugetărilor® mele,
nu me maî găndeamu decătă la fericirea ei
d’âLreda acea-a oe destinata ti luase; ș’a eli-
bera d’uă condițiune umililârc contra căreî-a
sirapțimîntole mele ■ proleslaă-, delicatețele ieî
dt? rasă și gracia iei teăscută. Marulas n’a-
vea ete cătă a se purta bine’. '. . .
    — Nicî. uă dată asceptare nu ’mî păru
maFdungă. Trecuse uă jumelate' oră șl ca
toGfc nun venise j Me coprinso' uă rem uscare
C’erilăsaseniu singură la acâilă 'COnVorbire.
(fe. putea sfffe Zică vftrou iD Iceslă ino-

   — Erai neliniștită, îmi Z*se ea c’uă spre-
siune de iubire adorabile, âcă-me în fine.

    Prea Sânția Sea archiereulu Neofit Edesis
Scriban, se numesce provisoriu > cu adminis-
;                              J!JLL.1.1". "II  »
pentru urechiete amanțiloră ? Profanul® nu le
scie de locu înțelege, ele n’aă înțeles® de

proiecte cari forte raru se aplicaă. Pe lengă
aceste resultate &tale adăogați și mobilitatea
ce se produce în spiritul® poporului, înmul-
țirea bugetofagiloru, amorțâla comerciuluî,
inged-rea agricultureî, desordmea în linancie,
reulă care pune culme la tâte. Cugetați la
tâte acestea și vețî avea ’naintea ochiloră a-
deverata icână a uneî situațiunî sfășietâre,
vețî vedea că îacemu totă ca Penelopa: a
desțesc nâptea ce amă țesută Ziua. Dară Pe-
□elopa avea unu scopă lăudabile (după mo-
rala timpului acola), noi însă n’avem® nici
unu scopă; căci aru fi. trist® se Zicu că
avemu scopulă d’a nu face nimicu.
   Acelă care a oservată atenlivu crisele mi-
nisteriale și parlamentare din țâra nostră, a
dată peste ună adeveră a cărui sorginte o
aflămă chiară In natura lucruriloru: „trei
disolvări de Camere nu producu atâtea
rele, cătu schimbarea unui cabinetul
Cumă vedeți, noî nu putemă Zice ca unii
publiciști din Occidinte că disolvarea de trei
ori a Camerijoră este uă revoluțiune. Darii
amă putea Zice că schimbarea a trei cabi-
nete este nimicirea progresului făcută In-
tr’ună seclu: căci miniștrii ceî nouî, în se-
tea de a sfarlma totu ce a făcută predece-

câse cari nu aveau altă stea conducetdre de
ă instinctul® patriotică. înțelepții timpului
numeaă pe aî lui Tudor cârcotași, âră pe
ai lui Lazăr nebuni. Toți acești bravi Români
s’aru 'fi tocită todesertu dacă cățî=va juni ge-
neroși, adăpați de luminile Franciei, n’ară fi
concepută sublima ideiă d’a forma dintraces-
te uă partită care se lupte pentru reeăstK
garea drepturilorfi omului și pentru realțarea
națiune!. Acea partită s’a formată și, per-
petuăndu-se dintruă generațiune mtralta, năs-
cu revoluțiunea de la 1848, unirea Princi-
patelor® suptă unu siagurăDomnO, înălțarea
pe tronul® României a unui Domnă eredi-
iarfi, membra alu celei mai stățurite familii
domnifore din Europa. Cabinetul® actuală este
eșitu din senul® acestei gloriose partită..
Cumu vedeți, originea Jui este destulă de
strălucită. Are titluri forte mari îa încrede-
rea și recunoscința Româniloră.
    Dacă acumu ae aruncăm® ochii la gru-
pele cari facă oposițiune acestui guvernă,
vedemfi unu tristă adeveră i mai fote aceste
grupe se compună chiară din semânța ace-
loră și din acei cari au persecutată pe Lazăr,
Tudor, Cămpinianu, Bălcescu; din fii aceloră
cari afi fostu măna drCptă a Fananoțiloră;
din acei cari au trădată opera de la 18 48;.

mâni® ? Trecu uă oră, și-grOza^cea maî ne
bună mc coprindea Dacai li Ifiatu-o¹ cu-elfi

   Facia iei strălucia, vocea iei avea atătă cătă de la ănimă la ănima Intre
de multă dulcâță tncătu me făcu se tresară betu sruă lacrimă, i

ptD’in fundulă ănimei.
vărsarea fericirei iei că

Ințeleseiă după re-
âra liberată d’acea

?

La acâstă ideie, luiaă otărlrea (h mi mforce
latiStincî;'darii nu -făcusemă Zece

veZuiăHla
mine.
   Eițcsosi

C&petidii cărărei alergAtfâtf §f>rc



C°E JÎUOJÎ

otobsltă, eii manele IrffinSâ.'
   i ji. «m -’b L'Jr ’“‘iî mmi

turburare care de doue Z*te ⁰ reținea d’așî
deschide ănima.                                   I
            •                                                 I
   — Ce sa ’nlâmplatu? li Zⁱsei®i co 4j'a
spusă ?
   — Lucruri fericite, respunse ea p’un® |
zlmbetă de ângeră, potă se’ți spună că te
iubescă .... Ion, totă me iubesci?
   Nu putuiă respunde decătă printr’ună stri-
gată de voseliă, însă tâtă ănima mea âra in
acestă strigată. Atunci amândoui ca m de-
lirifi, remascrăm® ună momentă a^ăsațț de]
beția nâstrâ, cu privirile ici întrfale /nele,
imănele iei înlr’ale melc, negăsiadă alte , cu
vinte dedătă: te iubesc®, care resuma pen-
tru noi tâle fericirile omenescî.
   — Căte ZHe de fericire perdule ’. ji epseiu
la fino, cădi din momentul® căndu te, am
veZut®, Viergia mi’ai luată Bufleiul®.
   — Și din aflelu moinenlă l'ai luatu p’âl®
meăt irespunse eii
   Pentru se se maî spun® acele caste și cu-
r|te măHurîrI’*icarI nu¹ ălmlu făcute decățu

   Întrebată pe Viergia'asupra lui
Ol nu ’mi .vorbi de elfii Zise ea

unii zlm-

Marulas.—
iulăndu-se

tmprejuru,^ ca spăimîntată de cuvintele mele.

   — Cumul te
aici ?
   — Nu e âre
pote, țâre se. me

mai temi căndă sunlu

totfi stepănii pe mine ?
fe se ne desparți? . .

eii

Nu

       Nu, nu! nu maî are drepturi asupra
dumitale, le-a vândută. Linistesce-te. Elu e
prâ dibaciă pentru a se ’ncerca se aibă re-
cursă la nesce persecutări cari l’ar ruina.
I — Nu’lu cunosci,, respunse tea; nu cbnosci
acea ipocrisie blândă care pare a se supdnc
violinței.
    — Dară âre prin ceampirioțare ți-a inspirată
uă asemene grâză ?
I — Nu me ’ntreba Ion dc acâstă . . , .
iȘ-’apoț acuipu speră că nu voiă mai avea a
imp teme de nimică.
I r-» Permite’mi so stărnieseă, Viergio, am

datoria, Z’a le protege acumii, și ipenlru
trebue se fe aperi!, voiă se sciu totii.
   rp Dară qu gsto âre d’ajunsă, unu
vânt® de la dinsul® pentru a me opri

că

cu-
d’a

fi femeia dumitale ? Zise ea Intorcându’șî o-
chiî. N’are elă âre drepturi asupra vieței
mele ? . . . Dac’ar găsi că s’ar Înavuți maî
multă luăndu-me de la dumnâta ? . . .
   — Elă ți-a Zisă tbte aceste, Viergio ?
   Ea sta la mdouială a’mi respunde. O ru-
gaifi se ’mi mărlurâscă Iotă. Trebuia a opri
periclulu dacă era de temută. Ea cuteză a’mi
Încredința in fine unu misteriă pe care nudă
cunosceamu. De căndu era la castelu, Ma-
rulas nu mcepuse d’a face se apese asupri’!
influința sea. Ținându-o Iotă prin acea ame-
nințare d’a o duce la Marsilia, elu prelin-
sese de la dînsa a’i da s6ma maî pe 16 lă
(jiua de cele maî mici evenimente de la
Mornfere, pentru a-șî dirige cursele luî.
Uă vechia amică a Mariaseî ducea corespon-
dințele loru. Astă-felă a aflată, doue Z®e
după întâlnirea Iul cu sir Clarance, cererea
do căsătoria ce rdsullase. Elă spusese atunci
Viergieî a primi acâstă stare nesperată, și
alergase la Severol pentru asploata înfondă
acâstă siluațiuno neprevăzută.
    — înțelegi acumii pentru ce nu cutezamă,
adause ea, a’ți respunde mai ’nainte d’ală
vedea. Ori cătă ar fi de lașlă sciă bine că
e Capabile d’uă crimă. Te urasce pentra că
l'ai făcută se simpță josorirea lui. Tramu-

ramă mai multu pentru dumnâta
pentru mine... Trebuia se făcu se
a me lăsa se fiu fericită...
   — Atunci i-ai spusă tatu ?
   — Da, elu m>a asicuratu că nu
nici uă pedică; trebue se viă mâne

de cătă
consimți

va pune
la dum-

neta. Elă a Zisă ca totulă atîrnă de dum-
n6ta.
   — Atunci fii fără târnă, sermana mea
Viergie, și pentru d-lea și pentru mine
reluaiu zlmbindfi. Asm pusă în aespeetf soiuri
rele maî Îndrăcite d® cătu aceste, Io ori ce
casă și ori ce s’ar temple, lăcomia luî îmî
asicură supunerea sp«.
   Fericirea se revărsa din ănimele nbstră. Cu
tbte aste convenirămă a ne păstra secretulO
căte-va țjile âncă pentru a pregăti pe mar-
chisa la respunsulu ce trebuia se dă lui SSr
Clarence, și pînă voiă fi aeteZltă in fine
ori ce. pedică.

Maria Uchard.
    (Sforșitulu părțeî a treia.>
   Urmarea pe Sâmbătă, din causă că n’a
sosită âncă la Re^ue d^s deux monde dă
la 1 Augustu ta care este partea a 4-a.

www.dacoromanica.ro



ROMĂNULU 2 4 IULIU 1868

629

                                                                                                                                                                                                                                                  - ..m, r. « ...

cuvinte nisce individe după cari se no as-
cundemO.
   Și farmecile graciOseî Circeea a trasu în
cursa iei căte-va individe de soiulă acestora.
   Ați mai <jisu apoi: — Trebue cu ori-ce
prețiu se lăiemu partite liberale calea d’a
se regenerai
   Și ați făcuti) apeluri perfide și elocinlc
către junime.
   Me voii) întinde mal mulți) asupra punc-
tului acesta: căci me interesezi) de sbrla ju=
nimei care este sbrta țereî.
   Erna trecută uă ideie ciudată scosese capi).
M’am grăbiți) a o lovi din totă puterea in
colonele Perseveranței penlru că vedeamfi
într’acâslh ideie unu nuoă obstacole pusu pro-
gresului și stabililățeL
   Căți-va din oposițiunc Voiai) se formeze
uni) clubfl politicii și literari) unde se se a-
dune totă junimea inteliginte penlru a dis-
cuta politică, literatură, a face musică, a
glumi, a rldc — căci ®raă se fiă și dintre
cele mai grațiOse dame. In adeveri), gingașa
cursă se prepară junimei inteliginte.
   Și acesta este unulu din mițflbcelc Între-
buințate' de CatFina penlru a reslurna re-
publica.
   Penlru împlinirea planului acesta, s’aă a
dresată la uni din amicii noslrii cari S’aQ le-
pădatu ca de Satana.
   Supti) discuțiunea cestiuniloră politice și
literarie: suptu plăcerea d’a face musică, d’a
glumi, d’a rîde; suptu farmeculi) d’ași încân-
ta ochi cu grațiile damelori) cari ar fi stre-
lucilu ca ua girlandă în acelu clubu era se
se ascundă ca uni) șârpe supt îi flori, tendin-
ță perfidă a oposițiuneî d’a se ridica pe u-
meriî și brațele junimoî inteliginte.
   Din fericire planulu n’a reușiți).
   Oposițiunea a înțeleși) că prin sine nu mai
tote se se ridice, n’a înțelesu însă că nu'
pOle se inspire încrederea necesariă junimei.
n deșerti) oposițiunea, corpi) putredii, jin-
uesce la forța, vigorea, agerimea și abili-
tatea junimei; aceste cualități nu vorii fl în-
trebuințațe de cătu pentru întărirea princi-
piiioru democratice, penlru împlinirea pro-
gramei liberale: și tdte acestea suntu prin-
cipii pe cari oposițiunea le-a insultatu, le-a
combătuți) cu învierșiunare; âru căndu a ve-
^ulu că nu mai este speranță penlru su-
grumarea și slărpirea lorfi, a începutfi sc le
profeseze. Ne amintimi) aci proverbulu, care
cu dreptu amil putea cere oposițiunil se ’lă
scriă pe stindariulu ieî: „Se me făcu fra-
te cu dracuhi plnă căndii voiu trece
puntea.u
     Voiesce a -se servi de junime pentru
ca sc ajungă la putere, onorata oposițiuneî
Și ca ce o se facă căndii se va vedea la
cărma Statului ? Cu ce ideie o sc se cocbțe
acolo de unde indignațiunea publică a res-
turnatu-o? Care-i este programa, darfi uă
programă compusă nu din principii pe caii
le-a insultatu eri, căci ua asemenea pro-
gramă nu pOle fl nicî sinceră nici a inspi-
ra încredere ? De atâta tîmpu se svărcoiesce
contra actualului guvernfi: pentru ce nu se
îndură a ne areta și nouă unfi colți) măcaru
din programa iei? Pentru ce uă asemenea
tăcere lungă și haină? Roșesce a înscrie în
programa eî principiile cari le-a căleați)
în pictore tdtă viâța ei ? Se teme a inscri
principiile contrare acestora ? Ce voiesce daru ?
Puterea? N’o va avea, cătii timpi) demnita-
tea va via în sufletulu Romăniloru.
     Și scopulu perfidii d’a grupa in juru’i ju-
nimea inteliginte nu’li) va ajunge.
     Acâslă junime nu pdte fi cu oposițiunea.
Aspirațiunife și crescerea ei suntu liberate,
democrate. Cumfi credeți daru că va mer-
ge se sc închine oposițiuneî și se-î țjică :
„Ecă sudarea ndstră^ dcă forțele nostre,
ecă talentele și sciința nostră ; fă ce vrei
cu ele căci le inchinămu in serviciulu
eausel tdle!“ Pentru demnitatea junimei ro-
mâne nu putemi) bănui măcaru uâ asemenea
aberațiupe. Refrenuli) eî este acesta: „Sun-
temă cu acei cari prin luptele, suferințele
și palriolismulu lorfi ai) semenati) In pămen-
luli) României principiile democratice.' Sun-
temfi liberali. Anlipațiile personali nu ne
voru face se renegămfi principiile cari clo-
cotesci) în sângele și suflelulii nostru, ca
se mergemu se no înrolămfi supti) slindar-
dulă acelori) cari le-au combătuți) la lurni-
na ^Jilei șl le combalu âncă din inlunericfi,
Nu aato numai demnitatea și andrea care ne
comandă acâsta, ci și interesul!) nostru îna-

din cei carii totă dâuna s’au sbîrlitu căndu
au aurita vorbindu-se de libertatea individuale,
libertatea presei, libertatea înlruniriloru, liber-
tatea învățământului, libertatea provincială și
comunală, responsabilitatea agințiîoră putercî,
libertatea muncei, industriei și comerciu-
luî. Ecă din cine se compune aceea cc se
se numesce oposițiunc. Este adeveratu că ve-
demG între dânșii căte-va individe cu trecu-
tulfi liberalii; dar acestea suntii nisce ființe,
cumu dice poporulu nostru, slabe de dn-
qeri: bre-care antipatii personali ’i-au fă-
cută se abandonc partita dc care erau le-
gați prin nascerca, credințele și aspirările
loru; aceștia, curândă sâă mai târziu, după
cumii palriolismulu vjadă mai multă mai
pucinu în ânimă 1 ru, tredindu-se din amc-
țâla causată de vârlejulă care'i a aruncate
în tabăra opusă, se vorii reintorce în matca
loru. Se nu fimă atăta de severi pentru
dânșii, căndu scimă plnă unde merge per-
fidia oposițiunoL In adeverii, cine nu ad-
miră discursurile domnului lancu Mânu din
Senatu pline de colii mai viii și pură amorți
alii libertăței individuale? Cine nu admiră e-
locința cobdcniană ă domnului Brăiioiu (u-
nulu estet) despre risipa baniloru publici?
Pronunțămă numaî aceste doue nume cari
făcu parte din istorie, pentru că suvenirea
ce ele descâplă este totii ce pbte B mai con-
trarii, maî înverșunați) contra îiberlățiloră o-
imului, contra sforțeloru de mărire și cul-
tură ațe națiuneî. Nu scimă dacă trebue se
permilemii măritorii boieri se uite că urmele
trecutului nu s’aîi slersu âncă din ț£ra nd-
stră, că vinețelele gărbaceloru nu s’au stersfi
âncă dupe spatele ndstre Nu, acâsta nu (re-
bue se vo permitemu, străluciți boiări, și
chiarii în avantagiulu domniei-vbslre; pentru
că nu trebue se uitați că este uă responsa-
bilitate nu numaî pentru fapte ci și pentru
vorbe. Faptele vostre desmintii principiile ce
astă-dî le profesați. Astă-dî adorați ceea ce
ați insultatu ieri; insultați aslă-di ceea . ...
ce erați ieri 1 La căte cscese impiudinte duce
pe omu setea putereil
     Chiarii situațiunea vbstră trăda acâsta sute
de putere. Cu tdte că sunteți strînsă legați
prin nascere, educațiune și credințe, prin as-
pirațîdiii, însă sunteți separați în grupe: fiă-
care grupă unii ministeră. Căndă vedeți că
uneia din grupele vdstre suride speranța d’a
veni la ministeriî, tdte cele-l-alte cădeți cu
furie asupra ieî. Organele vbslre se împungi)
unele pe altele. Nicî unuli) dintrlnsele mare
uă programă după care se ve putemi) ju-
deca, uă programă care se ne dea firuli) A-
rianei într’aceslu labirintă întunecosi).
     De unde dar aveți dreptul i) a ve numi
  partită? Aspirațiunile vdstre d’a lua frânele
  guvernului în mână cu ce se poți) scusa?
  Aveți încrederea națiuneî? Nu, căci disolva-
  r«a Senatului trecutu a probați) că era in-
  t.’lnsulu uă maioritate factice care nu des-
  cepta în țâră nici simpatie nicî încredere, că
  era uă maioritate care esprima suvenirea du-
  rcriloriî trecute, că era uă maioritate care
  esprima prejudiciile regemuluî trecuti) își au-
  rulu storsă din sudbrea și sângele poporu-
  lui. Nu ve basațî nici pe încrederea națlu-
  nei, nici pe maioritatea din Camere, nici pe
  faptele vOstre, și, cu tote acestea venați me-
  reu puterea. Se admitemi) că vi s’a împli-
  niți) visulă de aură, — căci este unu visă
  de auri) pentru domnia-vbstră a ajunge la
  putere; — se admitemti că atleții partitei
  liberali) ai) obosiți) de atâtea trude și lupte,
  aii obosilu de a totu împinge cdynele plu-
  gului pe câmpuli) românesci), și, voind ii a
  se -epausa pucină la umbra unui copacii),
  adu cu cale a fl înlocuiți de pigmeii oposi-
  țiunii. Respundeții sinceri): sunteți atătă de
  lari ca se țineți cornele plugului? Aveți a-
  lăta forță Intrinsecă pentru ca poporulu a-
  cesla, în care a petrunsu suflarea libertăței,"
  se nu ve restOrne în cea d’ânteie ^i? Nu,
  și cu tdte acestea venați merei) puterea.
  Pentru ce? Se ne lăsați a ve ridica pucinu
  masca: aveți âncă fatala credință care In-
  sufla sistema guveraetoiră trecute, că ar-
  bitrarulă și forja flsică poli) susține uni) gu-
  vernîi căndu dreptuli) este în contra lui.
      Ancă uă justă și teslă observațiu»» ve
   mai facemu. Aveți uă tactică pe care uu’mî
   permită S’o* numescă^ acerai d’a ve ascunde
   după individe fără trecuti)
      Sciâ că ’n cercurile domnia-vâstre cele
   intime ați ijisu; — Suntemu deochiațî nain-
   ea națiuneî, ne trebue nume nuoi, cu alte

bați voru sei vindece aceste răni, nu da ți a-
ceslora nici timpulă necesară pentru ai alina
durerile, voi cari ați avută secuii pentru a
o tortura?"
Grigorie H Grandea.


REGULAMENTU

de concursă la stipendiile societății
“Transilvania.^
    Ari. Ji, Societatea Transilvania crează de
uă camu dată trei stipendii dc 150- 200
galbeni pc anfi, cu începere de la Oclombre
1868, penlru sludiă la una din Universită-
țile din Francia și Italia.
    Ari. 2. Potă concurge ta aceste slițicndie
junii Români de pcsle Carpați, fiă din Tran-
silvania său Bucovina, flă din ținutulî) Sal-
mareluî ori Maramuresiului, alu Urbei-mari
sâu alii Aradului, fiă din Banatu, cari aă
terminală celu pucină clasele gimnasîale și
aă facutu csameilulu de'maturitate.
    Art. 3. Concurcnții sc voră adresa foai
ânteiu, la una din cele trei soflelăți iitera-
ric de peste Carpați, cu pelițiune pc lângă
care voru alătura teslimoniuli) d: maturi-
tate, aclu de boteză, testimonii de pauper-
tate și certificată medicală. Eî vorfi arcla
tolfi uă-dată in petițiune specialitatea, la care
au mai multă aplecare.
    Art. 4. Comitetele respective ale sociulă-
țiloru literarie române de peste Carpați, voru
bine-voi a înainta comitetului societății Tran
silvania din Bucuresci, numele, împreună cu
actele relative, acelorfi concurenți pe cari ’i
vorfi găsi mai demni de a obține stipendiile
societății Transilvania, bine voindi) a face Iote
observațiunjle și lămuririle necesarii în pri-
vința fiă-căruia din ceî recomandați.
    Ari. 5. Comiletulu societății Transilvania
va designa pe slipendișli dintre cei recoman
dați.
    Alegerea obiectelor!) studiilor!), precumu
și a institutului, unde au a se face studiile,
se lasă pentru astă dată asupra comitetului
societății Transilvania.
    Ari. 6. Liberi sunlfi concurcnții a se a-
dresa și de a dreptulu către Comiletulu so-
cietății Transilvania, și Comiletulu va putea
designa și din aceștia întru câtfi naționalita-
tea și meritulă lorii, mărfi fi supuse nicf u-
neî înduoeli.
    Art. 7 Cei designați de către Comitetulă
societății Transilvania, voră da înscrișii că
a luată actă de dorința societății espresă în
art. 4 din statute.
    Art. 8 Eî vorii fi datori a trămite regu-
lată la comitelii certificate de studie în totă
forma, cari dacă n’ară respunde așteptării,
slipendiulă li s’ară putea retrage.
    (Semnați)), președintele societății Transil-
vania.           A. Papiu Ilarianu.
              Secretari), Laurianu (fiulu).

inte de tdte avemfi necesitate de uâ educa-
țiune politică, uă educațiune sinceră și fran
că. Uă asemenea educațiune nu ne-o pu-
temfi face de cătu în sânulfi partitei li-
beraie. Numai întrinsa afiamfi elementele
Irebuitdre penlru înălțarea poporului româno,
penlru rcspăndiiea prindpiiloru liberau cari
afi âncă adversari intr’acâstă frumosu pâ-
mâniu; numai intracestfi partită aflâmi) es-
periința democratici care pentru noi, juni-
mea, este cartea, apostoliloru: numai în-
trînsa aflămi) spiritulu de solidaritate care
trebue se însuflețâscă uă falangă inteliginte,'¹
uă falangă de la care tdtă națiunea ascâptă
mărirea și prosperitatea. Ecă cea-a cc a-
jămu în, partita liberale. Ca aflămu insa
în ©posițiune? Nimi;i) mai mulli) dc cătfi
agonia 1“                                    r
   Căndfi vedemu violința cu care oposițiu-'
nea lovesce în drCpta și stingă totfi ce crede
că ține dc guvernfi; amețâla cu care jude-
că lucrurile; parosismuli) cu care se acață
de cea mai mică scândură de salvare, nu
ne putemfi opri d’a îqccrca unu simțimdnlu
de tristețe și a 4ire: »⁶că nțsce bmeni cari
se înecul *
   Și fără voia nostră cugetarea se duce la
unfi tablou din museulî) de la Anvers care
înfățișâză scena fiordsă a unui naufragifi.
   In acelu tablou sc vede selea omukii d’a’șî
prelungi viâța cu câte-va minute măcaru, îm-
pinsă la celîî mai înaltfi gradî) alu egoismu-
lui. Victimele cari afi se fiă înghițite de va-
luri se acățu de toti) cc le pdte asicura unu
momentu de vtoță, fiă uă scândură, fiă uni)
micii care se luptă cu mdrtea, fiă unii frate,
uni) fiu, unu tată, uă mamă. Ce mai pasă
acelorfi victime de legămintele cari’î unea
ăte-va ore maî 'nainte 1
   Cea-a ce încârcă cine-va la vederea ace-
stui tablou, nu mai este mila ci grdza.
   Ca victimele acestui tablou și membrii o-
posițiunei se acăți) de totfi ce le promite uă
rațjă dc scăpare, uă fi de putere numai!
Daru cine scie? Pdle că împinși de remuș-
care, voru se’și espie pecatele trecute și pen-
tru a proba țereî care i-a blăslemalu, că
s’atî pocăiți), doresce uă fi de putere nu-
mai ! Se ne ferâscă Dumneaei) d’a fi contra
unorfi asemene simpțimânte crestinescî. Cre-
demu însă că^și vorii espia mai bine pecatele
remănândfi in viâța privată, decătu a ne mai
espune la uă probă care ne-arii costa camu
scumpii pdte. Darii se ascundemîî bucuria
căndii suntemu spectatorii unei tragedii cum-
plite: agonia castei pe alii cărui slindardu
era scrisii: „Privilegii."
   Nu ve mirați dacă în membrele ieî uscate
află âncă atăta forță penlru a ne da spec-
taclulii uneî agonii crâncene, dăcî este furia
seculară care se înâcă, este grifonulfi care
a suplii meduva poporului atâția secii și care
acumii espiră.
   Partite noui vorfi apărea în România. Insă
partita boiărilorfi s’a dusu, — și cea-a ce
mai remăne dintre ei, eu este decătă mo-
neda ruginită care satisface gustulu anli-
carilor ii.
   Pentru acei cari nu se mulțămesto a ve-
dea superficialii lucrurile, ci cautii se afle in-
teriorulii și causa loru, alegerile cari aii ur-
malîi anulu acesta presință uă mare însem-
nătate. Vedemîi în aceste alegeri poporulu
care’șî răfuesce socotela cu acei cari ’i-aii
causatu tdte nefericirile lui. In adeverii, dâcă
ne amintimi) căte a suferi Iii dela boiări po-
porule acești) blăndu, nobilă și generoșii, a-
vemii 'naintea ndstră finilulfi uneia dintre cele
maî tragice epoce ce aflâmfi în analele-uma-
ni țaței.
   Se ^mu drepți căndu este vorba de morți.
   S’aii aflată și între boiări Români adeve-
rațL Daru numerulu acestora este atâtă de
mică în câtă pară ca nisce -fenomene sâă ca
nisce flori aruncate de vijiălii într’ună deșertă
nisiposă. Se respectămii memoria boiariloru
cari aă foștii Români adeverați, daru ce nu
incelămil d’a diceceloră-l-alți: „Vedeți rănile
seculare ale poporului Româna? Cine le-au
produsă ? Ascultați cântecele luî, ecoulă e-
ternă alu dureriloră României: fiă-care versu,
fiă-care cuvântă, este penlru voi boiări uă
acusare, âru penlru posteritate uă denunțare.
Sunlfi secoli de cândă jucați calulu peste
peplulu țcrei, suntă secuii de cândă a-
veți frânele guvernului în iinână, șj ce ați
făcută pentru dânsa? Nimică de câtă răni
seculare 1 — Și agi cândă uă mână de băr-

EFORIA SPITALELORU CIVILE.

   Mărfii Sea Domnitorele bine-voinc
a prne însu-și piatra fundamentală
Ia reconstruirea edificiului Ospiciuluv
Sf. Panteleimon la 27 luliu corentă,
^iua celebrărel memoriei patronului
acelui stabilimente, Eforia are ond-
re a invita pe persdnele bine-voitdre
a asista la aedstă, solemnitate ce se
va ține astă-felă f
   La 10 ore oficierea Sf. Leturgil.
   La 11 ore punerea pietrei fun-
damentale.

    INSTITUTULU SIAICARIU
Calea Craiovei 65 - Strada Filaretuhă 2
                PROGRAMMA
■
   Scopulu acestui inslțlulu',-^ fundată pe la
incepululu anulyi 1863, ca aii) maî tutoru
institutelor!),—Tfile a scbte juni cari sc facă
onbre atătă țereî și părințiloru loră cată și
institutului. Instrucțiunea, moralitatea și igiena
sunlfi — du|»ă cumă șa mai ^isă și in alte
ocasiuni — cule trei condițiuni pefariseba-
sâza aceslă institută.
   Unslrucțiunea este lumina care’arâtă omului'
calea cc Irebuc se urmeze in viâța sea și
scopulu pentru care elu trăesro; ea este cea
mai mare și singura avuția care nu se pbte
perde nici uădală.
   Moralitatea asemene este condițiunea de
căpcleniă a unei instrucțiuni seribsc, căci,
[icnlru cai uslrucțiunoa sc producă resultate
bune și salnlaric, cată se fiă tolă-dâ-una în-
socita de moralitate.
   Igiena, adecă îngrijirea și Îmbunătățirea
părții fisicc a copilului printr unu regulată și
bună Iraifi materiale, sc observă asemene
forte de aprbpe în acâslă institută.
   Venindă acumă fa programa de sludie-, se
Scie că totîi-flâ-imi accslă institută a mersă
și va merge după programmcle adoptate de
onor, ministeriu alu instrucțiunel penlru scblele
publice. Pe Jengă obiectele prescrise în a-
cele programme, eleviloră din clasele primare
i se maî predă și limba francese, și chiaru
și germană celoră ce o reclamă. Elevii cari
aă terminală clasele primărie-, suntă conduși
deși continua sludiete în gimnasiu, și penlru
obiectele cari ceră mai multă csplicațiune spre
a fi bine înțelese, sunlfi angagiați din domnii
profesori respectivi cari vină și le facă me-
ditațiunea în institutul Musica vocale și
gimnastica asemene este fa disposițiunea tuloru
eleviloră atătă primari câtă și gimnasiali.
   Numende d-loră profesori aî mslilutuliw.
atătă pentru clasele primărie cătu și pentru
cele gimnaziali, se publică în fiă care anăcu
ocasiunea dislribuțiuneî premieloru
   Regulele privitbre fa îndatoririle eleviloră Ir.
institută, fimdu preve^ute printrană a-nume
regulamentă ce se află te cancelaria institu-
tului, se voră trece aci numaî acel carie-a
privescu pe d-nii părinți:
  I.   Elevi maî micî de 1 anî, nici mai mari
de 16 ani, nu se primescu în institută.
  II.   Elevilor# în .genere, nule este permisii
a eși singuri din insiliulu,' de acea-a că idă
domnii părinți sâu corespondințî ar dori se
aiba pe copii a-casă Duminica sâă wbătbrea
suntu rugați a trămite p® căte cine-va ca
se-i te. In casulă aceslu-a institutulă nu mă?
este responsabile de copilă, pe câtă elă lip-
sesce din institută.
  III.   Elevului, care, în cursulă septemănii
S’a abătută de 1a datorie, i se va refusa eșirea.
   IV Pentru, fiă-care lună, domnii părințx
voru pruni, de fa institută, căte unE biletu
coprințjetoră de gradulă învețăturei, purtarea
și starea sănetății copilului.
     V Obiectele ce cală se aibă unu elevă în
institută suntă. 6 cămăși de diua,— 2 căm.
de nbpte, — 6 perechi ismene,— 6 perechi
ciorapi,— 6 liadste,— 2 stergarie,— 2 ha
late,-?- 2 ciarșiafuri de pată,— 2 ciarș de
pfapomă,—' 2 feție de perne — 1 sâu 2 sal-
tele,— 1 plapumă,— 2 perne, una mare și
alta mică,— 1 per. papuci,— 1 peptenedeSu
și 1 rară, — 1 pena de haine, — 1 pată
după modelă, și unu răndă de vestminte de
uniforma
  VI. Plata anuală penlru ună elevi) internă
este de lei nouî 700 cu furnitura de clase,
— pentru ună semi-internă 300 lei nouî —
semi-internii iâă numaî dejunulu fa 12 ore
în institută, — respunsa fa începululu flă-cărui
semestru (6 luni) care semerL. uădală îu
ceputfi, se va considera ca și finită. — Acon-
turi nu se primescă.
   VII Domnii părinți cari ar voi ca copii
dumnialoră se aibă tbte obiectele din institută,
sâu numai uă parte dm ele, voru mai plăti:
   a)   Pentru îmbrăcăminte (haine, rufe,pal etc.)
450 lei n, fa ’nceputulu anului ântâiu ș’afKii
căte 225 Iei n. îa fiă-care începută de altă
ană; 1a eșlre patulu cu totu așternutulu Iui
remănă instilutuluh
   b)    Penlru cărți, -elevii din clasa I șî H
primăriă căte 15 l-n.— cei de ci III și 6V
căte 25 1. n. — cei dc I și II gmiBasialâ
calc 50 1. n — ceî de III și IV gim. cale
60 1. n. respunși toți înainte la tnceputulă
flă cărui ană școlară.
   ₍ Pentru furnitura de desenă asemene sc
va respunde totu fa Incepululu flă-cărul: ană
școlară căte 30 lei qouî de fiă care elevă.
    Directorele Institutului U.
j M.


ȘCOALA PE COMERGIU DIM BUCUREȘTI.
   Se face cunoscută tutoră acelora cari do-
rescă se intre în scbla de comercifi din Bu-
cureSci se vină a se înscrie celă mai tăr^iă
pînă Ja 3() Augustă viitoră.
   Condițiunile de admitere suntu se fi ter-
minată celu puțină 4 clase elementare.
   Tinerii cari nu potă justifica terminarea
ru elen - prin c ficală, lîbe
de institulorele superioru, se voră supune
la unfi esamenă asupra materieloră ce se
predau în cele patru clase elementare.
   Direclorele C. S Marcovici.
   1868, luliă 23.


    UNO PIANO șuă VIORĂ TOR"
TE VECHIE, suntă de jdn^arectt
pieciu redusă.
    A se adresa la domna WOLLE,
calea Moșiloră, hanulă Gazoti.

www.dacoromanica.ro

    ROMANULU 124 TULTU ΫR6.
fir*—

c*aăâEs

311

CETATEA
PROBRIfcTATEA Fami-
liel HARALAMB din Dis-
tr ictulfi Dolju, este a se
vinde prin Licitație la Tri-
bunalulu Comercialii din
Craiova la 3 Septembrie
  , e di ijlhH.nl ,h >iWi. DU ?
S. V.     .
 No. 3f6.      20—

LniBMRIJSOCECîC"

   Calea MogățAeî, No. 7, cumfi și
la cșle-l-alte Librării a#afl ji Ho vîr

dare Uvragiulfi AQTUALITCS PO
LIT1QUES pe prcțiulfi de 12 lei
vechi Eaemplarulă.

No 847.

(M8$.

> NUNC1U Apatra parte din Ha-
‘•nulă de Ia capulă podului Mo-
goțdel numită a lui Niculcoa este
de vîmjbire. Doritorii se voră adresai
la fratele meu Dumitrache Nicolau,
la zisulă Hanu. Mihalache Nicolau.

case îu

Suburbia

Batîștea Strada

dresă Ia D. Emmanoir Lahovsr, Ca-
lea Mopoșoei, No, 74 ^ngă Palato-

wa VIENEX

    30 luliă

NUMIREA PRODUCTELOR

GALAȚI

Grâu

eîacâru cai. I. «W)p- leî

Metalice......
Naționale....,,..
Lose..........
Creditul®.....
Acțiu. bănce
London........
Argintă......
Argi în mărf.
Ducațî.......

. 58
. 59
. 63
. 86
735
21’5
113
tll
5

85

90

10
60
50
40

loărnău
   f> u

1b j.

II

ini

alb

       arnăut® ghiroâ--------
Secară.................I—b-
Porumb® ..........
Or<Ju..^A...

Meiu
Rapiță

•>

—^T'
..

• urii

Diohisfe, No. 30 “ți 32' Doritorii
sș potiț adresa ț« prcpgietorulă lorfi
ce țado în Suburbia Po tătarii Strada
Vânătorilor®, No 33.
jF|E VINpARE ud® ÎNCHIRIAT
aL#Casele din suburbia Mihaifi-Vodă
Strada Sf Apostoli, unde se află
acum® arestul® preventiv®, proprie-
tatea D lui Emmanoilu Crețulescti,'
și care voru fi libere la Sf. Dîmir,
trie viitor®. Doritorii so voru a-

No. 336.

6—3<J

O~ E VlN^ARE Dou/FaitAne de
    Viena sosite aeuma dujie Mo-
delurilc geJc mal noî, îmbrăcate cu
măt ise albe, cu prețu forte mode-
rată. Doritorii do a le cuimț ăra,
voră bine-voi a sc adresa 1k Maga-
zinulu D-lu” Ghiță T6ș, Lip-
scaniloră la Cerbii de aură No 48.

și vîo lavaliera Vergultiî despre
mărcpța, tn marginea capitalei Do-
ritorii sc sc adreseze la Colonelă
C. Vispescu, Suburbia Negostorî,
Strada Negustorii No, 3.

No 352.

6 —2<J-

No. 316.

W—H

)E ARENDATU chiară de acumu
 mal multe pogâne de pătură

ss

BHAlLA.
30 luliă

GIURGIU.
28 Maiu

CORABIE țl VApOKK.

GA.

nn. ®ro

300-310
280—290
260 270

160 -170
115—125

iwibi- huo
ia

21^—210

  Lo
ii A

| JE VIN^ARE chiaru de acumă, (
*-* prăvălia Polcovnicului Ghenea,)
dia ShburbiaHugiu, Strada Vergulvsl
Doritorii se potuadrssa la Propri-
etara loru ce locuește în aceste case.

Epilepsie, turbare, fraN
   TURE, etc. De ți prin (jiarulă
Trompeta din 1865, ți Menite :uu.

din 1867 No. 197, amă anunciat® VINDE, unu locă, pe calea
că, subisemnatuiă, împreună cu D. k^Moțiloră No. 117, icarele ren-
S. Bălăncscu, suntem® doctoil prac-, punde țn dosii pe strada Raphael
ticanțî, recunoscuți de guvern; însă’facia pc calea Moșilor®, stînjenî î I,
deepărțîndu-ne, sub-semnatulă anunț® âră în dos® stînjenî 9; lungimea de
pe onorabilul® public® că, ca doc- la uă faeiă pînă Ia cea altă stînjenî

tor® practicant®, tămăduescu, ma-
hdiele următâre : epilepsie,' turbare, cu patru odăî, și un® șopron® marc,
pieidre frânte sd® ăae sdrobi's’ din

întâmplări, trânjî, chojcră, ș.i va mai
urma maî multe.
   Panaită Stoenescu, domiciliată în
calea CraiOveî, visu-vis de Pnțulu-
d^-Pâtră, Nr. 181.

18, pr care locu se află și uă easă

proprîetistu a reposatei d-rret AȘi.
cheîEustptiu. Doritorii se vorji a.
dresa la sub-semnatulă, Strada Glo-
riei No. 7, în t6te d’lele pînă la o-

relp 12
   No. 353.

S Pherekydu.
i" 3-2d„ .

Corăbii fosile uicărcate
m' » deșerte...
i,, pornite încărcate
„          „   deșerte..
Vapdre sosite.........,.
   „ pornite................
Șlepuri pornite și în-
cărcate la Sulina.......

nt

3
6

8
11
6

Anu '363          OTrt'smrâHS V
Câmpia , nor® pl6e, 17 gr. celd®
Buze®, cald, vânt variabilă Senin
MSrgineni, ceru noratu, puțina proe
Văleni, timpu temperat; ceru poros®
Plasei, noiu, liniște 24 gr.
GakțL senin, vânt variabil oald 27 g
!W?țunî, plus 22 gr. liniștit® .
T. Ocna, cald 28 gr. no?®, s&s vânt
T. Ndmțu, timp noros, pM® pairțială

aîsisM,

caldu plus 24 gr.

îa-iji eni, nor, vânt slab® di® S. E.
T. Frumos®, plus 23 gr. R.
                B 40 „ 'veni, ploe
Wrohoîă, ₙ n ' „ pMo liniștită
Ctr?/i-vti. timp frumos®, cald® 21 gr.

fcuizilu, cald, p!6e 11—2 ore bpră,
    plde. nor, v6nt variavilu
Găeștî, a ploat puțin plus 24 gr.
Târgovisce, nor liniștit, pldo plus 22
Pitești, timp variabilă, noru, n ploatu
C. Lungă, 8 — 9 ore cald 24 gr.
Tecnoiu, nor, vgntă S V plus 24 gr.
C. d’Argeșiă, timpu norosu n’a ploatu
Vațluiă. n6ptca plde, noră, vântu
Huși, timp noros, pl6c, cald 17 gr,
. Leova, puțină pI6c
Fălciu, plus 24 gr. puțină ildejV.eutj
Cahul, timp noros
Reni, noru, puțină vântu
Severin, senin, cald, vânt variabil®

«.OCICl? 3 August
Piatra, plus 2U gr. căldură

FolticenI

puțină p!6e

Roman, nor plus 31 gr.
Brăila, plus 34 gn senin puțin vântu 4
Focșani, 20 calm, puțin ploat
Dorohoiu, 23 puțin norat
MihMeni, norată, ventu de Wl
■ ”    ’ it . i l           i nni)n<i “

li UlHI Mr
iii uii *3



A VIS IMPORTANT PENTRU AGRICULTORI
   Mușamale marî de Kautșuk recunoscute ca cilu maî
bună și maî sigură, apărător® a șireloru de grâu și a
orî ce felu de productă agricole, mărfuri, msține ctc.
cqntra plo'loru celor® maî marî.
   Aceste mușamale, de uă invenție noye, pșimiate la expo-
sițiunea universale din Paris și la cea agricolă diu Pesta sunt
preferabile ori căroră altora pentru superioritatea cualitățeî
pentru soliditatea lor fiind lucrate cu kautșuk și cu uleiă.
Probe sunt depusa la comptoarul® D-luî Moico Ascher,
strada germană, vis-ăvis de direcțiunea Telegrafe Poștale,
care singur priimes^ țqnqande pentru totfi România cu

u



    .......'
„ BIUROULU SOCIETAȚILORU DE ASSICURARE '
UNGARA GENERALA Șl „LA RAL018E»
sc afli de astîijl înainte în STRADA GERMANA Casa d-lui Ang ovicî (Phăvăln No. 11 și 12) vis-k-vis Ho-
telului Concordia; unde se priimesce oferte pentru assicurarea în /a PERICOLELORU DE INCENDII^ PEN-
TRU TRANSPORTURI PE DU NAREA ȘI ASUPRA VIUEȚEI, C’i k’REȚURI FOARTE MODERATE.
    Ambele Socii tați gt ratdȘă pentru «suicărfirile încheiate cu fondurile loră în suma

VIN ALEGRU VECHIU
este dc vAn^arc la d. Stoica Dutulescu vis-a-vis
de Otclulu Simion la P6rta Hanului Zamfir No. 3
se vinde cu ocaua și en gro§ cu prețu moderMu.''

iK’li

DE LEI. NUOI MILIOANE!
și tdte păgubi e ce s’ar ivi se reguldijă în modulă celă maî drep șl expeditivă de cătră
  Bucurescî. 20 Apriliu 1868.              REPRESENTANȚA ȘI AGENȚIA GENERALA,
    In Districte se priimescu Ofertele de asicurarc la Agențiile m Atre deja cunoscute, eru în ploiești la Domnu

preciuri ficse.

No. 257.

15 — 3<j.

HAGI IOAN PITIȘU-

No. 21Ș.

6 —6<).

—

n ₗᵤₜ m JJA JUMĂTATE milion de cascigatu
<                    u
   La 1-iă fiă căreî lune so vorn fac® tragerile MARET LOTERIA DE BANI, garantată de guvernă
   Sunt® loturi magnifice dc câștigat® anume, uuulu dc 500,000 franci și altul® de 400,000
franci. Apei alte locuri secundarie de 80,000. — 40,006. —20,000.—10,000 etc. fraaei-
   Unu bilet i pentru una din aceste trageri costă numai 20 franci, trei bilete costă 50 franci, șdptc
bilete 100 franci.—• Aceste titluri se opținu trirwițândni prețul® în bilele de bancă, cnp6ne etc. la
Casa de Bancă a D-LUI CHARLES HOLLE LA FRANQFORT PE MALN.
   POSTSCRIs'TUMU. Buletinurito do câștiguri voru fi espeduite fără chicltuiclc p^ de dată cc
se voră face tragerile;, câtu despre sumele câștigate, ele vor® fi plătite pro-tutindenî în numerătdre.



       DE VÎNP ARE
unu locă, aprbpe de biserica Li cad,
în mărime 18 Stînjenî fețada și 40
Sîănjâm lungu. Doritorii d’a!. mm-
perr se voru adresa, d’a dreptulă,
la direcțiunea tipografici fl, î Ro-
setti și la Librăria d-niloru Socecu
et Beîgasoglu, Hanu Șerban-'odă,
Np. 18, în ori-ce timpu a țpldtju de
lucrare.

.    i—

PĂDURE de tăiatfi UN CEASU de Ca-
pitală pe moșia Buciumenil, plasa Zna-
gotului 900 pogdne lemne de stînjenî.
Doritorii se potu adresa în Bucuresci k I
D-nu C. I. ARION proprietarulfi ei. h |

ASTA-?! AM DESCHIS DEPOSÎTU GENERAL DE 0G!4N?l
de t6te mărimele "din fabrica moștenitorilor® Comitelui Carol Kinsky la Biirgstein în Boemia.

Bucuresci, 20 Kuniu 1868.

ADOLF KARPELEb Comisionar,

CALEA MOGOȘOEI No. 10, VIS-A-VIS DE PREFECTURA POLIȚIEI.

<1

        Comande pentru Geamuri de Cristal® de orî-ice mărime pentru galantare și pentru ferestre*,
pr cum și pentru oglindi de ori-cc mărime după dorința sa efectueze cu prompteță. — Embalagiu
de oglindi destinați pentru afară va fi solidă.

No. 298,

3-7d-

CALITATE PRIMA, PREȚURI MODERATEI»



"'X' DEVENPARE. foii
   linii locii în Bucuresci, îa
Strada Fsvoru, situatfi între pro-
prietatea d-lul Orescu și fosta
Povarnă a domnului Porfiriade,
acumfi a d-nulul loniță Po-
pescu. “ ' • ¹¹
   Doritorii se vord adresa la
proprietarulfi seu, Eugeniu (la-
rada, la administrațiunea Ro-
mânului, pasagiu Românu, în
tdte filele de la 10 pînă la

Ii in< •

  t, nfn H
rduhiimolii m»*)

. Jen filâo Biînî bilwi; oib iș ^ngi
■’n ii fii n .Sio’ fillfliioin i t

S’A MUT ATU

nl a

i

11 ore.

li

Casele după calea Mogoșoei,
| subfi No. 50, vis-a-vis de Par
2 sagifi,, în care se află O ; lulu
| Lazărfi, și care se compuniî. de
I 22 odăi susiă 2 prăvălii în
| Stradel cu 4 odăi, 1 bucătărie,
cu doue cămări: J. pivniță, 2 ,
beciuri, podu peste tdtă casa,
grădină și cu basin de apă în
mijlocul fi curții, ayendu aseme- |
nea atâtfi odăile de susu, câtă ț
și cele josfl cumfi și bucătăriile, |
machină pentru scdterea apel, |
se dau. cu chiriă de la Sf. Di- I
mitrie voitorii. Amatorii se potfi I
adresa în ori-ce vreme spre, a g
le vedea și a se înțelege cu sub- I
semnata care locuește în aceste g
CASE. TEODORA M. MASTICHI. ⁸

        r " ’U' >i •, ■            । • •., <      ■   • .i .
SȚRADA QOLȚEI, No.. 42, VIS-A-VIS DE BISERICA ENE



« IM:

CIMENT PORTLAND i

șe^flă do vîudarc, în magasinul d-loră

I FRAȚI HESCHIA
  Strada Deeebală No. 3 din dosul i

Bărățieî.

FURNISORUL

u» * •> < nu mvh¹*! *.*oo

• iț» )b twliuiiî

PRIIMESCE TOTU FELULU OE LUCRĂRI, PRECUM

11

de diferite feluri,
ETICHETE, CONTURI. MTRACTK
POHTE, CIRCULAM SI FATURi
O C a AI.lî

AFIȘE, DIARE L

' «O tll
    M IRI Ol MICI

IND1FERITE MĂRIMI

BAPTISM, VISITE, CUNUNIE

Șl «I CE ALTE BILETE BS
INVITAȚIE ȘI MORTE

MAGASINULU IOAN ANGHELESCU
E ’ 1. i ■ 1 ' ’ - ii .-a - 1 ' - H - *



OT iui n hl oh

■ r " "      -----
APE MIKEBALE

                        MOenșOJlE; -W'MleS^'W'K
I      'III I , ........ ........

hduf bh

    Recomandu înaltei Nobilimi și Onorab. Pubhcu?
că amă primită uuă marc asortimente dc Ape Mi
aeralc, Franceze și Germano prdspctc, umplute din
luna lui Maiu, Sare de Charlsaad, de Viciu și Sare-
de Mare, Pastile de Vichi, dc Gleichenberg etc,
         ■ II J «IBS 'ai, . !!»!■■-ir--« ¹ ■■-----------

   Ammciă că aă sosită lină noii transportă de Caș-
cavaîă adeviBrată de Pentelefi și de cea mal bună
. r-i ''li                            v
calitate.                                           «■ h
   "" ” > ' ■■ " ........... ¹,¹ "‘VI « ..... .     -, .   . . —

    Colori de totă felulu, frecate cu «i ne-fr^ate, Uleiu fierții și Lacuri de totfi felulfi, Culori și Păn^ă pent'-u Pictori.
I . I- :         UI ’ ' ' > U'i I’        '      *'                 '     .   '                    .

1 > <b t/4ri
u i'uJunii^ f



a

n

11 >1 OI¹

L

FURNISORUL

C U R Ț E I



...... .......■..... ~
VIGURILE
  Toliî-uă-dată recomandă înalte? Nobilimi și 0-
noio Publică, Vinuri negre și allz, dulci și st
fese, vecii de 6 ani șj de cea maî bună calitate,
așa în cătu celoru albe cu drepții cuvântă li se pdte
^ice, vinuri dc Rhin și celui negru de Bordeaux.

IOAN ANGHELESCU

■m





uir

ALU DEMNULUI ENACHE PERSESCU

    Sub-semna(îl recomandă înaltei Mobiliml și Onor. Publica, că le an sosii al 4 le transport din
acest Cașcavalu de Vară, în bucăți inicrcu marca E. P. care e mal superior de olt pînă acumu.
Șingiirti fiinâii se va distinge acesta Cașcavalii intre tdte ceîe S-alte ale Țera prin calitatea Iul cea
superioră io câtii a nu mai lașa nimicii de doritu* Coșulețe de Brâncă și Păstrăvi afumați — Singurulu
DepoQ în Capitală numaî la Magasinulu .FILLEA^C et 1ONESCL, Strada Germană.
  NB. De yîmjare șe află și la N. IOANJD et C-ie Șarada Lipscani Ia Elefântfl, D. STAIipOVIȚ^ pia^ Metrului, I. et O. GEORGESOU Hiinu Șerban-Vodă Nr. 21 și 22 .i
la BU®®R CACîtJBSSOU CMtea MDgoșoel vis-ă-vis de Palatulu Prințulfi Știrbei. -,
                                                        --------:---

«I



.OduLn âi-itnc

țSJJOV/ *5iU4ibb bl îy* 1
.iîOAfcD uluiuid ț0ivli?oM £o!b-j

— ■■■■ »— — ¹ ¹¹¹ ¹ ¹¹ • ■ "          I I ■! I M , ,,
TipogAfia C.: a; HokcUi”Stradă d,oiței, No/42^

। Inii uh j -->b j i
-ud b snbin tu

-lid

ibni;)





*«c>ă

> >n



www.dacoromanica.ro