ANULU ALU DOUE-SPRE-DECILE ADMINÎSTRATIUNEA PASAGIULU ROMANU Ne. REDACTIUNEA STRADA COLTiA No 42. LUNI—MARȚI, 22-23 IULIU 1868, -3 fi VOIEROE ȘI VEI PUTEA FK »WU — OKFITALR PE sftSR LUNf PE TREK,LUNi PE HA 1 NA b LEI N 48 24 districte LEI N. 58 20 5 6 UNU R8KMPLARU 24 BANI PKNTRU PARIS PETnIMBBTBU FB. 20. (lî FBNTRU AUSTRIA W| B ■ H W LUMTN^ZA-TE ȘT VEX FI țl HKCLAMB A ■ ■ U III am 08 11 lj 11 LINIA DB 30 LITERE . 40 BANI INSEBTIUNI SI RECLAME, LINIA 2 LKÎ NCC. I w l ’ ;U fr. 2 U. । fior, io vit. abstJ Articlele trămise și nepubhcate se vorîț arde — Redactorii respundetorâ Eugenlu ICaradrt ... _ _ — _______ ■ ______ .n --xl. _.u.u-!____-- - - , ■ - —--- - . ,IU: . .. IU ¹ "... I! J r SUPSCRIE^E LA ASOCIAȚIUNEA DIN IAȘI IN AJUTORULU GOPțLELORU SERMANE. Iu lista din Craiova ppblicată în No. nos- tru de la 2,8 luniu s’a omisă din greșâlă nuipele: D-nei ELENA CERNATESCU care a ?nîîibîîită cu suma de lei nouî 11 și bani 68. DEPEȘIE TELEGRAFICE (Servițiulu privată alu MONITORULUI). ¹ ’ LONDRA, 30 luliu.— IA banchctuhl ce- ■tiei d’Ișraeli a declarată că Englitera este jln cei mai buni,termeni cu tbte puterile, daru țp diferință pentru America. --------------------------------- unit; Buciirusci " , m — f • uD h 'rKhl< Pentiu a putea combate cu succesu pc protivnică, esle de trebuință a cunbsce tactica sea, planulQ seu. Acâstă datoriă și strategică și politică, ne-amă împlinitu-o necontenita, și credemă căᵣ mulțămită orbiei protivnici- loră nostrii, ne-amil împlinilu-o bine. Cre- demu că ei nâ-aă datii Iote midlbcele pen- tru a dovedi pînă la evidință, că scopulîî lorii cași tactica loru n’a fostu allulu decătu d’a provoca intervenirea străinilorii în cele din întru, ș’a le da puterea, ș’acâsta, cumu au spusu-o totu înșiî, atunci căndu credă că po- litica amenință a se complica fbrte In Oriinte bătu cu totulu și politica și strategia coa vechiă, și ideia cea mare a seclului alu IXlb naționalitățile, întindându-se și ’nrădecinăn- du-se din ce în cc mai multu, a conlribuitu și contribue fbrte că fiă-care putere în parte și tbte împreună se se uite cu grijă și cu mare temere spre acea mate prăfăriă a ha- ționalitățiloru, spre Oriinte. După uă luptă d’unu pâtrarîi de seclu, partita liberale ajunse pentru prima bră la guvernu. Reacțiunea cea vechiă și cea nouă, d. Ion Mânu cu d. Nicolae lonescu, d. Brăi- loiu cu d. Costa-Foru, (jiariele Țărra, Drep- tatea și Convențiunea, de și suntii conduse de alte mobilurî și urmărescu alte scopuri, s’au unitu însă în acela-și interesii, care este a nu Jăsa la guvernu pc partita naționale. Cei dc la Dreptatea și Convențiunea aii luptaiu necontenitii prin felurite moduri în Presă, în Cameră și chiaru pe strade, de la 11 Fevruariu și pîn’acumu, spre a opti mai ânfâiti ș’apoi spre a Impedică consolidarea principiiloru revoluțiunii dc la Fevruariu. Cei de la Țerra, sinceri la ’nccputii, căci spe- rau introducerea aristocratici ș’a vechilor ii principie suplii fprmț noui șî maî temeinice, îndată ce aii veițjutu că vine la putere par- tita naționale, aii perdutu șr eî speranța și, după dînșiî, chiaru in Occidinte. Alegetorii aii dovedirii prin faptă, că ’nțe- legii situațiunea, precumu și scopulii și stra- tegia protivniciloră nostrii. Cu tbte aceste proHvniciî nostrii, temându-se că pbte totii maî sunt bmeni carii se mdouiescii âncă, ne-aii procurată alaltă-ierî lumini noue, prin orga- cc ’i măgulia, ș’aă reveni la putere cu Vețjendu încă că țiunc; vedendă că începu lu a lupta spre a ori nu din nale, susținută pîn’ aci ce prețifi. polii veni prin na- contra partita națio- de națiune pentru principiile ce ea represintă, fncepe acumu a fi susținută pentșij tăria, inteligința și nc părlcnirca cu cape ea aplică acele principie, perdură răbdarea șț coprinși, orbiți dc mănie esplîca stăruință cc â pusii (Jiariulh Țerra în cursfi dc, opta luni, d’a susține, prin tbte modurile, că bande de Bulgari armați stră- bătu România că rare cu arme se țină șiru de la Sculeni pînă la Virciorova, și riaga sfâte dc pe malurile Dunării gemu încărcate de arme? Fostu-a adeverată acâstă afirmare, făcută de unulu din redactorii Țerrei chiarfl de pe tribuna Adunăriii? Nu; căci nki unu Românii n’a ^isu da. Nus căci nici unulu din amicii b°hltei aî Țerrei n’a susținutu în Came- ră pd d. Cârpă Pentru ce daru a făcutu-o î Ș’a- cestil penttu ce este îndouit. Scia că acusarea este neadeverală. Pentru ce daru a făcutu-o și >n Presa romană, și ’n cea străină și pe Tribuna Adunării? Scia că Occidintele tremură căndu ventulii abate uă singurii frundă din vcchhilti și scorburosulu arbore cc se numesce Oriinte; pentru ce daru «t voitu s’atragă asupra Rb- măniei temerea și ne’ncrederea OccidinteluBÎ Sbia că d. Ion CantăcCzitio nu s’a dușii la Petresburg spre a Ibera contra intcreselprii celor» mari ale nâținiieî sâle. Acâsta o scia eu alătii mai multii că d. Ion Cantacozino, este amiculii politicii alfi partitei dumncalora brii nu ah1 partitei dâ la Românulu. Pen- tru ce darii a făcutu și cu alăta stăruinția uâ aqusare cp scia că nu este adeverată și care cpmprșjnitea interesele cele mari ale RomânieiVjnvj tjîlovyt ‘ia tâ'Mxri . l Venindîl lâ cestiunca-țjilei, cei de la Țirra sciO binb, căci eî inșii mărturesCu că Bul- garii carii aii trecută la Rușciuk n’au fostă de cătu 150. Penlrti ce dară dicu în Țerra francesa de eri, 2 Augustă, că „insurginții s’aă întrunită cu sutele^ Sciau și sciă cătă dc ’nlinsc suntu malurile Dunării, dc la Braila nulu loru tn limba francese, si este ndstră d’a le face la rândulu nostru câscă la ochii publicului. Nu este omă care se nu scic că datoria se hi- cesliu- nea bulgariloru esle de celu maî mare in- teresă pentru puterile Occidintalc. Căndu a- cumu 7—3 1’iHiî, Serbia Ișî prefăcea armele și mărea numerului ostireî sâle, se făcu In Occidinte uă mișcare multă mai (pare cătu se făcea altă dată căndu puteri ântâia ordine făceau asemene pregătiri. câdură, fără scirca și fără voia lorii, în vechiul pmă Ia Severin___Sciaăși sciii-că pentru a păzi iei făgașitl. tntbrscră din nou facia spre străini m adeverii acea linie trebue so punemu a- și mcepură a lupta spre a dobândi deda din- cₒlo t6lă oștirea de linie, tbți dorobanții și dc dc Ș< causa este lesne de ’nțelesii. Resbelulii de la 1859, unitatea Italiei, resbelulii contra Dane- marcei și m sfârșitu resbelulu din urmă din care a eșilu unitatea Germaniei nordice, a rupta pe deplină vechile aliamie, a schim- șii ppa-a ce Ic; reiusă națiunea. ^pusateș. epțc gravă, o recunbsccmu, dc și susținemu ca .pccalulu pste comisă in or- bia necazului; acusarea ește gravă, o recu- poscemă și dechiarămă c’amu fi forte fericiți căndu ni s’aru demunsha că ne amăgimu. Din nenorocire însă organele oposițiunii, si- lescă pe Iotă diua, chiaru pe amicii loru pip’ aci, a vedâ că faptulă esje aslu-felu. Nu vomă vorbi dc fojle acele c$ri atacă totu, ce esle maț sacru, și înșa-și, Unirea. Nu vomu vorbj dc foile șpl(|ale, pi,numaidc cele ce suntemă datori sc le credemu inde- pendinți. Astă-felu daru cuipu bre șe se pptă grăniciăriî; putemu S’o facem? Sciau și sciiî c’acumti grăniciăriî și dorobanții suntu impe- riosă chiămați la lucrulu câmpului; că, chiă-¹ mâți suptu arme, nu potu strîngc munca lorii, nu potă face arăturcle loră și âncă nu potii face munca cătra proprietari și arendatori pentru care au luată bani. Sciau și sciă că distragerea loru de la muncă ar fi sărăcia tutori acestor familie pertru anul acestu a și celu viiloriă, (oprindu^ arăturcle), ar fi paguba proprielariloru ș’arendatoriloră și prin urmare paguba generale. Pentru ce darii acusă, în limba romană și Francesă pe guvernîl că, de și prevestite de Țerra in timpii de optă luni, guvernulă a lăsată tblâ acea li- nie întinsă ă Dunării fără pază? Sciau și sciă câtă esie dc favorabile poșițiunea de la Pc- troșiani, cu stufă și pădure spre a șe putea face concentrarea a una sută de Bulgari. Sciu cu cătă dibăcia a lucrată mteligintcle aren- dator ală moșiei petroșianiî. Pentru ce dară denuncia pe guvernă, în limba română ș* francese că n’a voită a păz.i granița ș’a opri 150 de Bulgarț d’a trece Dunărea? Și d*că in țjiariulil francese dc Dumr nică ? „Cea-a ce a scăpată poliției d-luî Bră» țianu a fostă mai imediată cunoscută de Eu- ropa întrâgă. Cumă Ia Paris, la London, la Wiena se scia cea-a țe se petrece aci, și cumă guvernul nostru n’a sciutu? Ecă cea-a cc este anevoc demlclesă." Și căndu s’a sciutu la taris, la London și la Wiena ? Căndu s*a făcută trecerea și’n- căicrarea pc maljilă dreptu alij Dunării, Și âneâ c^-va. Bulgarii carii au trecută din RomAnța jn Bulgeria suntă 150. Acești 150 de bippnl trecut’au armați în țâra loră fără sc. fiă în- țeleși cu mai multe mii din patria comună? Dacă este asiu-felu, pentru cc nu recunbsceți c’acâsta era lucrarea unoră juni palrioți, beți dc ambrea patriei, și nimică mai multă, și prin urmare unu faptă ce nu pblc atinge in nimicu imperiulă otomanii Fosl’au Înțe- leși cu națiunea bulgară? Daru atunci de cc nu S’acuză guvernulu otomană, multă' mai interesată, ia n’a ventil ce făceau miile de Bulgari în matca loră, celă pucină totu a tătu cătă s’acuză guvernulă română că n’a vedută pe cei 150 de lucrători, liberi a circula de la ună locă la allulu și concen- trați d’unu arendatorii cc avea dreptulu a aduce și doue și trei sute de lucrători „Guvernulu Română, dică în limba fran- ceză liberalii și patrioții de la Terra, nu putea se nu șcie surdele nemulțumiri ce dospește Rusia între poporațiunilc Oriintuluî Gumă dară n’a sciută ee se petrâcca la densulă ? . . Dacă Rusia dospescc rescbla in Oriinte, a- câsla este chlpa Turciei că lasă unu aluatîi atătă do mare în cătă Rusia se pbtă dospi revoluțiuni. Suntă de vină puterile Occidin- la!i că nu silescă pe Turcia a nu mat Ibvi, persecuta, despuia și spînțjura pe bieții cres- cinî. Suplă dp vină, îgj sfărșită, funcționarii imperiqljuî cariț nu vedu și np oprescu dos-, piala, âră nu guvernulă române car n’are altă datoriă de câtă a respecta propricle sâle ingagiammtQ ș’a veghia pentru liniștea din întru și curățirea tutorii aluaturilor^ cari potii aduce dospiri de cari se profite Ț^r- ra. Dreptatea, Convențiunea și tovărășii. Și mai la vale, după ce aduce lucrulu din condeiu, spre a (Jice desluiu de limpede că cabinotulu actuale tradâzâ interesele niei Rusiei, apoi adaogă; „Membrii cabinetului actuale vorii mențiă la putere cu orî-ce prețiu. creți util că aliancia rusescă le va aîestu privilegii^ Aă a<țoptatu-o și dânsa. “ ... Romă- se se Eî au procura ținu la Așia dartt Cea mărturirea în tbtă goliciunea iei. Guvernele sc punu și se scotu în România, după cei dc la Țtrra, de cătră vr'una din puterile străine. Guvernulu aptuale este men ținuta la putere de cătră Russia 1!! Ecă res- pectulu cc au cei de la Țerra pentru na- țiunea română și pentru Capulă Statului! Și prin urmare conchiderea este: -r Sc dicemu și noi Austriei, Franciei, Engnterci, se Ji- cemu mereu ca guvernulu României conspiră cu Russia Se le (Jicemh mereu că elu, îm- preună cu Russia, pune focu Ia prălăria 0- riinteluî. Starea aptuale a Europei nu pbte permite cu nici unu prețiu a lăsa ua torță lingă uă prăfăriă atătu dc mare și periclbsâ, dccî . de vomu isbuti se facemu pe Francia sc crâ^ă, ca va fi si- lită se provbce cu ori ce prețiu sâu căderea guvernului sâă ocuparea Principat^oră de cătră Austria și Turcia, ș’atunci . . atunci vomă avâ puterea și cine mai scie-! atunci se va dovedi că nu sun temă copți pentru libertate și independință, că ideiele partitei liberale suntu cumu a (jisu d Ion Mânu, „subversive și necompalibile cu posi- țiunea sociale a națiunii*' și âcă-ne d’uădată s apați și de liberali și de libertate! Domnului M. V. ioN $1. MANțJ, Dcmnulă meii. Ai cerutti, doinnuhl meu, de la Romănidu ațî deschide colonele s4le spre a respunde la cele ^ise de noi despre opiniunile dumitale politice. Cererea este legitimă , respunsulu dumitale a fostă nobile și sincerO, și redacțiunea a pusu îndată epis- tola dumitale suptu ochii publicului, și, pentru ca ospitalitatea se fiăde- FO1T1A ROMANULUI ION DE CHAZOL. m * ■ PARTEA A TREIA.” «J o » b l i ) ■ XV. Spre sâră; mălușia mea remăindă în a- lonă, ieșiiă pentru a fuma uă cigară. Per- dulă în pugetarilc mele, urmaiu mașinalmente uă alea cu arbori deși și ajunseiă pe ter- murite Duranseî. Acolo me aședaiu visăloru, privindă cu melancolic dc cca-l-altă parte a termuluî coliba miserabilc care ’mî amintea unu trecută atâtă de straniu ; căutamu în fundulă amintirci mele chipulu Mariasei ș’a sermaneî fete dorită în acea miseriă durc- rbsă, și nu mâi găsiamu decâlu ca ’nlrună viiiâ impresiunca cc produsese asupră’mi a- cca întâlnire. Cine ’mî ar fi putută dice a- tuncî că după maî puțină de trei luni voiu reveni la acestă locu, sbuciumală d’uă du- rere aspră, asccptandu ora cândă așiă putea face ua rugăminte Viergieî, stăpâna sufletu- lui meă. Eramă cufiindală in astă crudă cugetare, cândă aud’j iu dosulă meu ună vuietă de pași prin frundclc uscate. Intor- sein capulă . . Viergia âra din’aintea mea. — Cc! D-ta esci! îî disciă tresărindu. — Da, amu lăsată pc Genevieva cu mar- chisa și cu Andrei. — EscU suferindă?. . disei^ spâimîn- tată dc emoțiunea ce sc vedea în vocea iei. tru a cși din salonă; daru am voită se vină s$ le găsescă , păci trebue se ’ți vorbcșcu. Eramă atâtă do turburată în câtă nu pu- teamu găsi unu cuvîntu. Rcmaserămu unu ncmentr în tăcere. — Da, trebue se’țî vorbcșcu, reluă ea cună tonă otărîtă A venită momentulă în caro trebue sc se otărâscă dacă suntemu amici sâă inemici no nnpăcațț. Trebqe se mc des- îobescu d’uă influințâ care apasă asupra în- tregului meu trecută, trebue se rupă acea legătură nevg^tă pe care trecutulă a mnp- dat-o între noî, pentru a pulpa dispune de mine fără teme întru ițmjjcu dc auyn- tirile me^e . . șâu dc d-ta, — Șp te temi dp mine ? , . . ,, — pi ai protestată într’uă țji in favbrea af^iunpț d-lâle sincere pentru mine reluă -3 c’ț|ă ironjâ mărâță, îți daă acâstă drep- tate; darj^, ^dî fini irebuc altă ceva decâlu unu cuvîntu deșiertțl. Orj cc așu iăce, ai asupră’mi uă autoritate care megenâză. Tra- buc sc ’mi dîci dacă suntă liberă a Jua pe sir Clarence. Lucru straniu, ascultândă acestu limbagiu alu Viergieî, care ’mî confirma unu dreptu neespli|țabilc asupra faplejoru și ici, nu me ^iramu. Ună singură cuvîntu me atinse la ănimă, ace^a fu njimplc lua făcută cunoscută ochflbră mei însă’mî spu- indu’mi că nu suntă nedemnă de ambrtilă unui omă onestă, fi elă de cbndițiunca cea mai naltă. Elă mi-a aretată orgoliulb tau- tându-me în umilința mea. Și dacă ți-așă dice⁻ se ’lu primâsci, l’aî lua cu veselia? 1 . . . m fi> ¹,f> rt Irașă jua, respunso ea cu linisce. I M Ș’ai- fi fericită? ... J - — L’așu lua, repeți elu, nu ’miF tWc nf- acea-a cc n’aî voită se vedL adaugă ea c’uă vpee tremurântă, este că ’n sînulu acelei 'f. iîl.Hil- li iilQiț irfli DO (Hț^u miscrie âra ună sufletă care se da cu lo- I tulă d-tâle, ca uă sclavă gata a servi pe mibu mat multă-. 7,111 II 11 Simțiâmă totu sângele nicu năvălindă la creieri nu ’mi mai putemft forma ideiele, âramu amețită. J — Dară me creții ore fără suileffi fi fără ănimă ? legi că și de reluă ea cu i vehâmință. Nu înțe- cu tbte afecțiunile ce mi se arâtă cari caută¹ a lega viâța mea, Suntu Clarence. , — Ilfi iubescî dară? slrigaiu. singură, jsolată, pentru că am ună trecută întregă de amărîciunc caro 'sc mestecă cu presintelc șr’naî însuflă cugetări rele, că ’n orele! de reintrare în mine insa’mî simtă câ frăgedimea aceleia ce se d^e rfar fi ma- ma mea n’are rădccinî ^fuflde, că nu suntii aci decâlu uă străină «ulâsă de mili? Ce suntă bre Chiară pentru d-ta ? Uă fată pe care ai găsitu-o cu picibrelc ^ble pc câmpă> șî cărei-a ’î-aF datu-pomaBă din întâmplare.. si pc care aici n!âi voită s’o iei de melfesă ;atunci cându ți se vindea, on .tuj) u. । . Nu sciă dacă ’lu jubescu, însă sciu că .Viergia, cc ^id? . u p fiică adeverulă. Eramă una din a mi-a inspirații ceîâ ma^ adlncă simțimânlu de cpte desmoșleijile pe cari miseria trebue se — Am ^tu de pretestă migrena mea pen- recunoscință c$ potu psi țL căci m’a; 1® arunca falajmenje In abisu, o ecir bim»; însă Dumnerjeulă seă, esle că deveniscî Iotă vieța pica, Ibta gândirea mea. . , . — Me iuniai? (jisci uimită dc speranțiă, i ■ . ’’ Vicrgio, adeverată spui?.. — Ce-ți pasă arjî? reluă ca c’ună țonu rece. K prea lărdiă dc vreme câ’ți vorbesefi aslu-fclă. Erai celu drantâiiî omă care mc trata Fără cinismu. Nu vc^usemu nimică în lume care se’ți potă fi comparată. Me sșl- vase’î din Duransa, nu me . edeamu .^sc- menc cu d-ta, așu fi fostu servilbrca d-l6l(j. daca’? voită. Dară se lăsărnu aceste tim- puri atătu dc departe de noi. Ori cc ar fi, al fostu binc-făcctorde meă uădată, m’ai prolcgialu; d’acea-a îțî voiu rccunbscc ua autoritate asupra vsiloriului meă în era gravă încarcamăajunsă, chiară atunci căndu n’ar ofetc ună secretă care hc lâgâ. Mi-aî dM adese orî că nu sciu nimicu despre lupie și dfespro legile ieT de cuviință. Nu potă dată sc me adresezu decâlu dumitale pentru a sci dacă, după cele cc s’aă petrecută în- tre noî, maî suntu âncă demnă de amorulu ce mi se oferâ^ dacă potă 80’1$ jyimescu fără înșela unu omă dc onbre, încrcdetoru in lealitatea mea, N’așu ^voij sg me căsăto- rescă Ciarenccs ma '--inte «î’aî măr- tun c’aim fostu aprbpe uă nbplc intrâgâ¹ siBgură cu¹ domnia-ta; Insă , decătă pentru respectulii celu dacă n’ară ii marchisă dc Scnozan acâsta este uă mărlu- rire prea crudă pentru ca se mi- impună, dacă principiele căroru-a vc supuneți ar face dintr’jpsa numai up umilire pentrumine. —• Pe onbrea mea Vicrgio, ^iseiii emo- țională] nici uă jună lată nu este mai pură decătu d-ta și maî demnă d’a fi respectată. Ka ’și redica ochii asupră’mi, și me privi parcă s’ar fî îndouită de cuvintele meld —s Ie Sânfăț disâ ea, așteptă adeverulu Stril'lă dc la d-ta. ¹ ⁱ"/ ⁱ ‘'" h " i — Pc onbrea mea, orîcarc-arfi perklulu în care nenorocirea le ar fi aruncatul n^, nimicii a’țî imputa iov — Nimicu, ^iei d-ta? daru atunci pentru» ec me desprcțuiescî? — Eu, sc lș disprețuiască! / J-b — Dară dacă mc iubescî, cumu ai putea cșplica altfi-felu ^ccâtu orio disprețiu purtai, rea d-tâle cătră mgieᵣ jețuă ea c’uă yocep adîncă șs iujljiurală ? G ,TO i f— Vicrgio, țșj spui, strigaju palpităudău --n Me iulțcscj! repeți ea, șj ral ■ itu nipi puterea d’a fugi de mina» nici curagiul®« d’a țne lua de femeia! Sc v«de |, că suntă dccădută sâu lru₍ că ani miw vruă sluțenie morale de care n’âm cîinos- I. cința și pc care sir Clarcnot n •'âdulu*° âncă. Sciî că am prea mullu orgoliu pentru a crede că țn cifvinie -ar fi umbra unei imputări iâu a unei părerj de reă Insa cugp^ ca și rpine: prea lardrâ $apo scie citțe-yti pcnlru iubesce și pentru ce am pentru www.daCoromanica.ro ___— ROMĂNULU 22 IULIU 1868 «mai ■, ,1 — 62 4 plină ea s’a publicată fără nici unu comentariu din parte-ne Acumă că ea este de trei 'file în mănele cititorilor^ Romanului, speru, domnulu meu, că vel găsi dreptă a respunde și noi, celu pucină la unele părți din epistola dumitale, și mal cu sâmă Ia acele unde și cu- vintele și cugetarea nbstră aă fostă reă înțelese de domnia-tea Amă fostă, dbmnuld meă. reă, fbrte reă înțeleși de domnia-tea când al disă că noi amă numită „poli- tica dumitale, trădătbre." Și ’n ade- Veru nu ’nțelegemă cumă al pu- tută se ne faci acestă nedrbptă im- putare, căndă noi amă ^isă, și fbrte lămurită, c’avemă cea mal deplină stimă pentru domnia -tea, căci ai fostă consecințe și neșiovăitoriă în politica dumitale și nici uădată rin ți-al as- cunsă credințele politice. Al fostă asemene nedreptu cătră noi, căndă al ^isă camu publicată numele celoră carii aă votată pen- tru domnia-tea, pentru intimidare Amă disă, domnulă meă, că ești ună bărbată politică vechiă, stato- rică în credințele domuiei-tele, și că lucrezi în lumina mare și cu cu- tezare astă-felă precumu lucrâză toți acel carii aă în a de văr ă credințe politice. Amă (Jisu c’asupra unul aseme- ne omii nimene nu se pbte amăgi; că fiă-care căndă voteză pentr’ună omă politică ca domnia-tea, yoteză pentruă politică bine cunoscută și bine definită; și dovadă că bine amă disă, este că însu-țl recunoscl acestă adevără și d’acea-a al putută dice. „fiindă sicură că cel cari me cu- noscă nu se voră lăsa amăgi de simple acusărl, proyenite din diver- gînțe de opiuiunl politice." Ești destulă de sperimentată în afacerile politice pentru a sci că cei carii aă în adevără creJințe politi- ce, suntă.'combătuți de cel cu cre- dințe opuse, și âncă combătuți cu multă stăruință și agerime, dară suntă stimați de cătră înșil acel pro- tivnicl. Și dovadă c’o scit acesta fbrte bine este că nici uădată n’ai ascunsă credințele dumitale politice și chiară în acestă din urmă epis- tolă al spusă pe faciă și cu cea mal deplină nobilitate cea-a ce al ere dută și cred! despre lucrulă publică Pentru ce dară, domnulă meă, a= tăta egoismă în cătă se nu vrei ca și alții se te imiteze? Pentru ce nu vrei va și alegetorii dumitale, carii au neapărată acelea-ș! credințe po- ntice, se fiă și dînșil, ca și capulă loră politică, mândrii d’aceste ere d nțe comune și se voiască și dîn șîl, ca și domnia-tea și ca toți ome nil într’adevără onorablil, se aibă scrisă pe fruntea loru cea-a ce credă despre luqiulă publică Ouinu. Onorate domnu? Dom- nia-tea spui astă-dl chiară cea-a ce al spusă și nainte de 1848. Ca ori ce omă cu adeverate credințe po- litice, spui asfâ-dl chiară că „ești unu personagiu alu trecutului ; că ești „omu politicul cu credințele tre- cutului, că la 1848, „ți-al împli- nită sacra datoriă d’a urmări și lovi pe toți cățl conspiraă contra legii, “ (regulamentulă); pe toți cățl voiaă „a resturna ordinea publică:" regu- lamentulă, privilegiulă, censura și biciulă lui Căpitană Costache: că „legile de la 1848, eraă subversive' și necdmpatibile cu posițiunea socia- le a națiunii,u adică că națiunea nu era în stare a îndura libertatea; că cornercianțil și boiaril cel mici, ciocoi, cumă se dicea atunci, nu e- raă în stare a eși de suptă biciulă lui Căpitană Costache ș’a intra în regimele egalității; că era nebuniă și peire pentru țeră a ne pune „în contra voinței a două mari puteri, ce pe acea vreme dispuneaă de des- tinele acestei țere," adică în contra voinței Rusiei ș’a Austriei. Dumneta susții chiară acumă și ’n urma sentinței tribunalului de II- fovă, care nă-a reintegrată în drep- turile ce ne hrăpise’și prinofisă, cu tăria ce daă adeveratele credințe, că Convențiunea nu-mi da dreptulă mie și d-lui Vasile Boerescu se fimă deputațl alorașieloră. Articlulu 4 ală legii electorale — a Convenți unii — dicea: „este alegătoră în orașie ori-cine dovedesce că are ună ca- pitală fonciariă, industriale sbă co- merciale de celă pucină șese mii galbeni." —. Eă aveamă ca librară și ti- pografă, constatată prin esperțl, a-| cestă capitală; și dumneta susții ș’a- Jcumă că comercianțil și industriașii, lîudată ce n’aveaă moșie, nu puteaă fi nici alegători nici eligibili, nu pu- peaă șe fiă și denșii cetățianl. । Dumneta în sfârșită, ca bărbată statorică în credințele dumitale po- litice susții chiară acumă totă ce al susținută în trecută, dechiarl că „ești ună personagiă ală trecutului" și astă-dl chiară săpscfil M. V ce se tălcuiesce, „Maro Vornică." Cre^I dre, onorate Mare Vornică, c’al remasă singură n România cu aceste credințe! Negreșitu că nu, căci atunci nu I-al mal pune can- didatura în nicî ună colegiu. AI festă alesu, diel, în eolegiulă 1-iă de Ilfov, în doue rânduri și mal cu unanimitate. Nu voiă dis- cuta acestă unanimitate; nti-țl voiă aduce aminte, că din 109 alegători înscriși au votată numai 47, ci ad- mită cu dumneta unanimitatea. Pen- tru ce însă, te’ntrebă din nuoă, căndă al uă credință politică, tare și sta- torică; căndă ești celă de pe urmă șefă ală partitei regulamentarie, se nu voiescl a crede că și cel-l-alți cari aă cu dumneta acea-a-șl cre- dință și cari pentru acesta te alegă de legitimele loră represintante, se nu fiă și denșii mândrii ca și ca- pulă loră, de credințele loră poli- tice? Pentru ce, căndă dumneta supscril a^I, Mare Vornică, se nu vrei se cre^I că și alegătorii dumi- tale aă și coragiulă și dorința d’a fi în adeveră omeni cu credințe po- litice ș’a se dechiara în publică, că suntă pentru Marele Vornică, pen- tru fostulă Agă, pentru fostulă Cai- macamă, pentru fostulă regulamentă placă a avea funcționari carii se vo- iasoă regulamentulă cu totă salta- natulu seă! Nu, onorate Mare \ ornice’ Noi n’avemă asemene opc-iunl asupra ate- gătoriloră dumitale. Noi îl credemă vbdă numele meă publicată înJistaCeloră 47 ai colegiului I de Hfovă din care a e- șitu d. |, Mânu Senatore, făxă sp. aretațij» cei 8 cb aă votată contra. Căndu credă ca v’ați fi putută mai bine informa că eu și la alegerea trecută și la cea de acumâ, am că sunt cea-a ce suntfi șalegStoril nos- declarată in mi^loculă colegiului că cu tbtă tril și carii scii bine c’aă aretată pe faciă opiniunile Icră, credințele loră politice chiară suptă Călmăcămia dumitale, cândă supscripse-se’șl, dum- neta ca. Caîmacamă, și d. Brăiioiu ca ministru, ofisurile cu No. 45, 46 și 47 prin cari.’ne trămiteațl la mo- năstirile Motru și Tismana. Noi sti- mămă pe cel d’acea-a-șl credințiă cu domnâta; stimă’I și dumneta și crede că denșii ca și dumneta, vpră fi mândri se albă scrisă pe fruntea loru cea-a ce credă pentru lucrulă publică. Acestă stimă nă-a ’ndem- nată a publica lista celoră cari tă-au alșsă de adeveratulă loră represin- tante și nimică mal multă. Aceste, pentru a^I, onorate mare Vornice, ca esplicare pentru nedrep- tele acusărl ce nă-al făcută, și bine voiesce a primi din nuoă asicurarea că te vomă combate necontenită ca inimică politică, dară că te voipă stima ca p’unu omu care are în a- devgru credințe politice și, mândru cu tote privilegiele sele? Nemuritorele Molier nă aretă scenă socia milă, bate. I nulul se te bată." în care unii bărbații bate sea; unii vecină pătrunsă uă pe de vine se-lă oprescă d’a o mai Socia se revoltă contra veci- și-I ^ice; — „ce trebă al tu amesteci? — Eu voiu se mă : — Pentru ce se n’ai credință în principiile dumitale și ’n alegăto- rii dumitale și se fii sicură că și el aă convingeri, și cândă noi criti- cămu politica loră, acele- convingeri sincerele dăcoragiulăse nedică: — „noi voimă se ne bate; ce trebă a- vețl voi cu credințele nostre, și cu spinarea nostră!"—Și cumă, ună omă politică și sperimentată ca dum- neta, nu vede că prin îndouiala ce arețl despre coragiulă alegătoriloră dumitale, adică despre tăria lorăîu credințele loră politice, îl micșiorezl, îi degrazl, arețl cară fi omeni cari seă le este rușine a susținâ credin- țiele loră, seă n’aă credințe politi- ce și d’acea-a nu suntă în stare a face pentru densele nici celă mal mică sacrificiu, nici chiară acelu-a ală unei miserabile funcțiuni, dacă ar fi ună guvernă cărul-a se nu’i stima personală ce amu pentru, d. I Mânu, d-sa fiindu, după mine, negativulă lui 48, și nerepresintându opiniunile și principiile mele, nu ’î voiă da nici uă-dată votulă meă. Cumă dară se opiniunea publică nu veți bine voi colbnele (pariului ve lumina domnulă meă, în privința mea, dacati-v. celu pucină a da locă în d-v. acestei epistole» re- ser vând u-mî actele politico-oficlbse și oficiale ce posedă pentru alte ocasiuni. Daca, domnulă meă, bmenl mai noi sâă mai Vechi decătă noi oferă mai multu de- votamentă și mai multă acțiune pentru po- litica actuale, nu se pote nega omagiulă ce facă chiaru prin acâsta trecutului și princi- pii'oră nbstre, și nu ni se va putea imputa că no! avemă mai pucină dorință și mai pu- cină patriotismă. —-------- Cu aceste sentimente și declarațiuni, amă onbre a ve ruga, domnulă meă, de a primi și cu acteslă ocasiune stima și înalta consi- j , - ’I derațiune cc ve pastrezu. O. iiomanescu. . '■îs ilb.ie iș fit ioj£b . .mn ueveru pouuue și, muuuiu de densele, se realță de câte ori le DOMNULUI C. ROMANESCU. susține pe faciă, cu tăriă și fără șio- văire. C. 4- Rosetti. Domnului C. A. Rosetti, direciorețe diariului Romănulu. Rcspoctabilulu meu domnu î Niminea mai multu decâlu d-vbstră «ste ținută a recunbsce pe bmenii cari afi luată cu d-vbslră parte eminentă la 48, cari aă suferită cu d-vbstră, cari au îndurată mai multu sbu mal pucină espatriarea și totu felulă de persecuțiuni, și cari de și des- părțițî în diferite ocupațiuni și în bre-cari deosebire de opinium, tolă-d’auna însă s’au întâlnită cu d-vbstră în principiile cele mari naționali, și aă luată parte Ih proporțiune cu puterile și mi^lbcele loră; cumă, spre esemplu: de la 48 la 54 , la 57, ia 59 etc. Ia 66 etc. Unulu din aceștia flatându-se a fi și suptă- scrisulă, de și lo Constituanta s’a deosebită de d-vbstră îo bre-cari opiniunî de interese sociali, crede că d-vbstră mai multă decâtă ori care urmbză a ținte contă de actele stele spre a nu se induce In erbre opiniunea pu- blică chiară prin (jiariulă ce dirigiațî. Așa dară, domnulă meă, permitețimi a ve (jice, că de la d-vbstră nu așteptamă se ’ I Domnălu meii 1 n a Rrocumu n’am înțelesu nedrep- tele acusărl ce ne face onoratulti Mare Vornică Ion Mânu, totu astu- felii n’am înțelesu nedreptele îm- putărl ce-mi adresezi domnia-ta. Am publicații, domnulii meu, uă listă de 4? de votanți și din câni optii numai aîi votatu’ dontra opiniunilorîî politice ale fostului Marș Vornicii, Mare Aga halea, și mar Caimacamii. Intre acești optii suntii nume ca cele următorie. MihaUFăl- jebianu, Nic. OAșiam^blfigorie Ca- racașiu, Costache Atanasiu ÂI. Slă- jtinenu, Const. Romănescu, șl c; I. Nu este mal nici unulă în țâră care se nu cundscă p’acesfi omeni, carii se nu scie cari suntu credințele loru politice. Dumneata însu-țl recu- noști că estt cunoscută după faptele dumitale de la 1848, 57, 59, 66, ș. c. 1. Și voiescl ca eă se am cu- tezanția se mal esplicu publicului cine suntă cel optu carii aă votatu contya regulamentului organică ș.c.L? Nu, domnulă meu; nu eă, daru nici unu omă n’are dreptulu, for’ â că- dea în ridicolii, d’a spune publicu- lui, în asemene împregiurărl, cari urusce? Nu, nu ne putemă Imputa nimicii, daca am suferită unulu prin altulă; însă de căndu trăiescu printre d-vbstră am inventă nisce scrupule pe cari nu le cunosceamO; înaintea geneiosiiăț,ei luP sir Claremc, ănima ’mi, este prea misjată dc recunoștință pen- tru a nu ii celu pucinu leale către dtnsulu. Voiă se primescu cu mândria numele luî, fără remușcarea unei greșiale, ehiaru închi- puită. Nu potu se recunoscu nobleță lui de- cătu venindă către dănsulu pură de orî ce bănuială, și nu’i voiu duce remășițele a|no- rului dumitale rușinosă de elu însu-și, Tre- bue se me judecă după ce me vei judeca d-ta. D-ta singuru tmi poți descoperi ade- vfirulu asuprămi. Nu’ți potu face injuria d’a presupune că serăcia mea a fostu in ochii d-t61e uă causade disprețiă. Trebue se credă daru, și mă inspăimîntu, in vre unu motivă de aedemnitate pe care nu’lu cun&scu, in vr^ua pală întipărită pe vleța thea, și dea de ce, ori cătu de Stranie ar fi ua asemene întrebare, iți ceră acestu singifră semnă de stimă. Sputae’mi;, dafă fără cruțare,’ dacă elă ar cutezai ânoă a;mi ofumf nudele șefi¹ după ce va alia aceu-a ce s’a petrecută între noii. As ăndă acestă’ scrupulă do lealitate atătă do măndru In umilința Iul, me simp- țiiă miscrabilc și mied. -U 'Vlergfâ slrigaiu, suntă ună nebună» te Idoră chiadlă viețeî melc ar fl d:< turle prețuit La acestă cuvenlă) ea dete unu strigată durerosă și’și puse mâna pe animă, ca cumii a^M fi descNiăuă noă refl ftrhisă f hteă, Minq 1 /• i'l Ml! redevenindă de îndată liniștită printr’uă si- lință a voinței, îmi (jise cu mărire: — Te înșeli, nu mai potu fi metresa dumitale și sora mea Genevieva pbrlă numele de Se- nozan. — Da, reluaiă, mustră-ine, am meritată astă injurie crudă, daru celă pucină ascultă- me, căci este adeverată că te iubescă. Da, am voită sc ’mi combată ănima. Rătecită de nerbdele prejudecăți ale lumei, turburată de amintirile pe cari le. desceplai adinteori, ți-am făcută uă crimă din nenorocirea d-tăle de altă dată, de miseria d-tăleₛ care ar fi rebuilă se te absolve chiară in ochii mei. Am fostă orbă pentru că n’am sciută se te Ințelegă, sâă mai bine amă fostă lașiă, pen- tru că uram dată înapoi dinaintea fericire! ce mi se oferia; Insă, Viergio, ai spusă a- umă ună cuvântă care ’mi desveluiesce și |ufletulă dumitale. M’ai iubită, ny tăgădui, acâsta este cea d|n urmă a mea speranță,, ș’amu suferită prea multă amendoui dintr-uă neînțelegere a ănimiloru pbstro pentru a nu fi sinceri in acestă mimentă. In numele vje- teî nbstre pe care vei otări-o pbte dintr’unu cuventă, măscuită aecasurile trecutului. Ce fie pbsă de orgoliulă și de luptele nbstre deșiarlc contra uneî fataliîățr cărei-a ne-amu supusă, dacă te iubesefi . . . și dacă me iuiiesd? । *** Spune’mF toti țr onbrea dumitale, Ims țjiso ea c’ună) ximbelu amară și afundăndă privirea lei lulya snea, mi-ai fl vorbitii bre astă-felu, dacă șir Clarebco ntj m*ar g cerută ieri? Acbslă întrebare aemilbsă, că^eudă rece pe Anima mea, me atinse ca uă segbtă as- cuțită. — Pe onbrea mea, strigaiu, voiă ucide pe sir Clarence, dacîlă iubesc!’. Ea tresări și la aceste cuvinte. Me roșiiu de violința mea« — Iertare, iertare, ijiseiă; (iar nu ve^î că rațiunea mea se rătecesce căndu me găndescă că te-așă putea perde? Viergio, blăslemă amăgirea mea și te rogă....ᵥ Uită și’mi întinde mana. Ea remase nemișcată și ca asediată de cugetările ie!. — Se uită! (fise ea îo fine, și pentru ce? Te-am iubită, da, dară maî sciă dacă te iubescă âncă? — Viergio! . — Trebue se fimă sinceri, (Jici d-ta; dară esci bre sinceră chiară cătră d-ta? Nai spusă tbtă bine cugetarea dumitale. Am ințelesă fbrte acea-a ce le speria, fiî sicurăv pentru că căte uădată suntă speriată și cu cași d-ta. Am fostă crescută astă-felă potă fi uă fată ca Genevieva» Ijnțele mele remănu selbalică uouei mele esislințe. Potă se incătă se nu Șr cu tăie si= in mkjloculu ibă pe sir Cla- »ence>j de recunoștință, voiă avea pentru din- sulu afecțiunea unei amice devotată, ș’acbsla va fi uă faptă raționabile, de dreptate pen- tru generosilatea lui; insă n’așă putea avea y ine ajlG induce aecpntenitu ip erâre. Primiți, d-le ministru, asigurarea respec- tului sL Înaltei mele considerări. 'Pnnlsfrnft comlihei Bucurescf, C. Panaiot. hii , Prin decr^țu cu data 2 luliă se promul- gi legea prin care sc acordă eforiei scâle- loră romăne din Brașovu subvențiune anuale de le| ,noui doue-t.m1if 12 lei * . LITIQUES pe prcțiultt de 12 leî vechi Esemplarulu. No. 347. 6—3ința sa în Strada Mogoșăoî No, 26. și la cele-l-altc Librării ac află de vîn-1 No. 337. 3 — 3<). Conesco Buzeă) nouru, vîntu variabilă, răcălă Tecuci, nouru fără vîntu, 28 gr. plus Văleni, timpu nou osu. Mărgineni, nouratu, linisso. Vaslui, puțini nori, caldu Loova, înourată. Fălciu, 27 gr. plus senin. Argeșiu, timpu ploiosu a ploattî linrșt^ Tîrgoviște, noură, puțină p!6e, 24 gr. R Dr. Fotjnn No 301'. 8=2Lo»icis ’ Bechetu timpulu nourasă, plde conți- 8-' “ ¹ ¹ • Pitești, timpulă nourosă cu ptață piăe, ealdu 19 gr. Câmpis-Lungu, idem- I Slatina, timpulă nourosu, plde conti- nuă, fulgere și tunete, vîntă varia- J bilă, caldă 24 gr. nuă. fulgere și tunete, vîntă varia- bilă, caldă 24 gr. Caracală, idemă. CȚțicenî, onră vîntu slab, S. !E. Bacău, tîmpwlu nourosu cald 26 plus Ti Jiă, p!6e generală, caldă 24grR Craiova, timpulă nourosu, puțină p!6e, caldă 20 gr. T. Frumosu, plus 23 gr. R. pl6e Reni, înourată, puțină vîntă. Bolgradu, înourată, vîntă W. grade plus 24. Galați, înnourată, țnnădușială mare, plus 26. 2 Augustă Severină, pldo mare fără vîntă. Romană, puțină p!6c, 16 gr, Mizdu căldură, noură, vîntu S. Focșani, 26 grade căldură, nourosu Calm. Ocna, 22 gr. Căldură, nMiru, caim. T. Ndmțu, timpulă nourosu, puțină plde: Piatra, timpulă nomosă, pI6e plbs 22 gr. caldă. li hlli I AV1S IMPORTANT PENTRU AGRICULTORI Mușamale marî de Kautșuk recunoscute ca celu maî bună și mai sigură, apărătoru a șireloru de grâă și a ori ce felii de productă agricole, mărfuri, mașine etc. contra plo'lorii celoru maî marî. Acesta mușamale,, de uă invenție noue, primiate Ia expo- sițiunea universale din Paris și la cea agricolă din Pesta sunt preferabile orî eăroru altora pentru superioritatea cualitățeî și pentru soliditatea lor fiind lucrate eu kautșuk și cu uleiă Probe sunt depuse la comptoarulă D-luî Mosco Ascher, strada germană, vis-ăvis de direcțiunea Telcgrafp-Poștale, care singur priimesce comande pentru tbtă Romănia cu preciurî ficse. No 257 15 —3 i jrjq ip: ud t ¹ PRIIMESCE TOTU FELULU OE LUCRĂRI, PRECUM CIMENT PORTLAND sc află da vîndare, în magasinul d-loră FRAȚI HESGHIA Strada Deccbalu N®. 3 din dosul Bărățicl. de diferite felisri^ ETICHETE. CONTURI. MTRACTE. pohte, cmcvuai si fhiibi AFIȘE, DI ARE MARI SK MitCI BAPTISM, V1SITE,CUNUNIE Șl ORI CE ALTE BILETE DE Casele după calea Mogoșoe?,. subă No. 50, vis-a-vis de Pa- sagitt, îra care se află Otelul ! Lazără? și care se compună de 22 odăi susă 2 prăvălii în fața Stradei cui 4 odăi, 1 bucătărie, cu doue cămări, 1 pivniță, 2 beciuri, podă peste totă casa, grădină și. cu basin de apă în mijloculă curții, avendă aseme- nea atâtă odăile de susă, câtă. și cele josu cumu și bucătăriile, machină pentra scoterea ape , se daă cu chiriă de la Sf. Di mitrie voitorii Amatorii se potă adresa în orî-ce vreme spre a le vedea și a se înțelege cu sub- semnata care îocuește în aceste CASE. TEODORA M. MASTICHL MAGASINULU IOAN ANGHELESO ■ FIMISOffl C U R Ț E I li ’i ■ II ..................... APE MINERALE Recomandu înaltei Nobilimi și Onorab. Publici!, că amu primiți! uuu marc asortimentu dc Ape Mi-> eralc, Franceze și Germane prdspete, umplute din luna lui Maiii, Sare fie Charlsaad de Vichi și Sare de Mare, Pastile dc Vichi, dc Gleichenherț* etc. Anmitiâ că aă sosită ouă noă transportă de Ca*ș- cavală adevărată de Pehteleă și de cea mal bubă calitate. ₜ o Colorî de tatu felulă, frecate cu Uleiă și ne-fiecate, Uleiă fiertă Și Lacuri de totă felul#, Qnlori și Pân^â pentni Pictori. VLULKlLE Toiți-uMală recomandii înaltei Nobilimi și 0- nor. Publici!, Vinuri' negre' și albe, dulci și fiti- fOse, vechi de 6 ani și dc cca mai bus® calitate, așa în călii țelorii albe cu drepții cuvânfe li se pdte (Jice vinuri de Rhin și celui negru dc Bordeaux lOM. AWHE^ESCU. jimui'b iuns 110; - uî !U9'h i.li I .1 i j > ui ui Ji Sub-semnațil recomandă înaltei Mohilimi și Onor. Pnblicilcă le-a.0 sosit al 4-le transport din acest Cașcavală de Vară, în bucăți mici cu marca E. P. care e mal superior de elf pînă acumfl. Singurii li utlu că se va distinge acestii Cașcavald ifltrA cele-l-alte ale Țerel prin calitatea Iul cea superiorâ i» câtă a nu mai lașa nimică de dorită. Uoșulețe dc Brâncă și Păstrăvi afumah - ^în nndu Depofi in Capitală numai la Magasinulă FILLEANU et IONESCU, Strada Germană. NB. De vîndare se .află și Ia N. IOANID et C-ie Strada Lipscani la Elefanții, D. STAICOVITS piața Tetrui (, I șț C. GEORGESOU Hanu Șerban-Vodă Nr. 21 șf 22 și la BUCUR CAC1ULESCU Calea Mogoșdeî vis-â-vis de Palatulă Prințulă Stirbeî. ------------------- - w. . ----------J,----^—4 : —--------— z.■—I------------HB---------------- ... . 1.» ------ i. Tipografia <1 A. RoncttL Strada Col țel, No. 42. www.dworomarwj©, ¹⁴ ■ -: . 1J • • - ^LL .ie J'”)-.