ANULU ALU DOUE-SPRE-DECILE ADMINISTRAȚIUNEA PASAGIULU ROMANV Ml.— REDACdlNEA STRADA COL'JIA No. 42. SALBATA și DUMINICA, 20-2 î IULIU 1868. VOIBSOE ?I VEI PUTEA PS *NU -- CAPITALE FK S&BB LUNÎ ,, PE TREI LUNI „ E UA LUNA ,, LF.Î N. LEI N. 48 DIBTR1CTF. 58 24 12 5 „ 29 „ 15 « UNU KSEMFLARU 24 BANI PENTRU PA1US PE TRIMESTRU EE. 20. PENTRU AUSTRIA. . • • • FIOR. 10 VAL. AUSt. Articleje trimise și nepubîicate se vorti arde. t— Redactor^ Mspundetorfi Bîugcnhi Camda LUMIN^ZATE ȘI VEI FI PENTRU ABONAMENTE, ANCNQIUbI țl RECLAME i BR ADBE8A îll BUCURESCI, LA ADMINISTRAȚIUNEA ZIARULEI IN DISTRICTE LA CORESPONDINȚII DIABIULUÎ ț’ PRIN POSTA. - LA PARIS LA D. DARRAS-HALLEOBAIN RUE DE L ANCIENNE COMEDIE NO. Ș. ANUNQ1UHILE LINIA DE 30 LITERE , ... 40 BANÎ ÎNSBRTIUNI Șl RECLAME, LINIA » . 2 LEÎ NOU Dia causa serbălâreî de a^î ^iariulâ nu va eși Duminică. . *1 J- A-'.- w ■ ■ M* -I , „i.— ai, I .w SERVITW TELMRAFICU AID ROM 4 MMI, i BELGRAD, 30 luliu. S’a publicată cu so- lemnitate Beralulă Sultanului pentru recu» nOseerea .lui Milan, ca principe alu Serbiei. Regința, mulțămindă delegatului Porței, a de- chiarată că Milan, va fi supusă leale cătră Suzerană și va păstra țu gelosiă drepturile naționale Bucuresci Cuptorii. Nu are celu mal mică meritd guvernulă aptuale, ne jicea în luna trecută organulu fostiloră Senatori, nici în privinția posteloru, nici în privințiajuridicțiiinil consularie. Me- ritulu, plicea Terra, este ală guver- neloră trecute, precumă se pote cons- tata prin voluminosele corespondențe ce suntu în Ministeriulă afaceriloru străine. In privinția posteloru, ne aflămu deja în facia unui faptă împlinită, și de la 1 lanuariă viitoră, servi- ciul ă poștei austriace în România Va înceta, precumă a și ’ncetată deja serviciulu poștei rusesci. In cea-a ce s’atinge de juridic- țiunea consularie, începemu prin a aduce aminte că Ministeriulu ap- tuale, și elă și numai elă din tdte ministeriele căte avurămă, a anun- ciată că archivele și dosariele Mi- nisterialul suntă deschise nu numai tutoră deputațiloră ci și tutoră jia- fiștiloră. Acestă faptă, fără esemplu în România, ș^ putemă jice în fote țerele, este prin elă însu-și d'ajunsă pentru a dovedi sinceritatea cu care lucreză Ministeriulă aptuale și ere- dinția cea tare ce are elă în libertate ■și ’n opiniunea publică. Vejândft afirmările piariulă Țerra, în privinția corespondinltâ volumi- n6se în afacerea juridicțiunii consu- larie, cercetarămu în Archivele Mi- nisteriului afaceriloră străine — des- chise, mai repețimă tutoră jiariști- loră — și nu găsirămă nici măcaru ună simplu dosiaru în acestă mare cestiune. Totă ce găsirămă suntă, pe ici pe colo, mestecate cu cereri corințl de altă natură, vre trei mijlo- ciri fbrte palide, pe lângă ambasa- dorii din Constantinopole, făcute prin agenția română d’acolo, și carii n’aă opținută nici chiară respunsuri sa-, tisfâcătbrie. Se observămă âncă, pen- tru cei de la Terra, că chiară a- cele mijlociri aă fostă făcute în cur- sulă aniloră 1861 — 62. Așia dară, afirmările protivniciloru nostril, fiindă în acesta ca ’n tbte, pe deplină ne- FOITIA ROMANULUI! ION DE CHAZOL. PARTEA A TREIA. XV. Ui / Nu me voiu încerca a descrie desordiuaa ideieloru mele căndu plecaiu de la Sjr Gla- rence. Eramă .sfârlmalu de reținerea ce tre- buise se’mi impună pentru a remănea linis* citii ș’a nu schimba astă convorbire înlr’uă revocare violinle de rivalii la rivalii. Ideia ă Viergia putea se’mi' fiă luată țmî surpria- ea spiritulu .ca uă nenorocire neprevedută. Venisemti la Sir Clarence cu convingerea că destăinuirile pe carj eramă se 1 lo iacii vorii nimici cu totulă proiectele lui, ^i c’uă mi- rare adlncă și c’uă umilire tainică nu găsi- semu la dtnsulu de cătu unii sjmtimentii de adeverate, se punemă âci suptă o- chft cititoriloră nostril, urmâtbrea re- lațiune ce o găsimă în Memorial Diplomatique de la 23 luliă 1868: „Din erâre Internaționalele anunță că d. Dimitrie Brătiaou a plecată din Paris fără fi căpătată desființarea juridicțiuneî con- sularie, pe care venise s’o câră. „Mal ăntâiu vomă (Jice că trimisulă ro- mană este ăncă la Paris, de unde se pre- gătesce a pleca filele aste la London, apoi, fiindu că oblectulă misiune! lui interesâză pe tdte puterile garanțl semnatorie ale tra- tatului de Paris din 3 0 martiă 1856, des- ființarea juridicțiuneî consularie trebue se fiă prealabile otărîtă între • tote mai nainte ca una său alta din aceste puteri se te uă q- tărîre în astă privință. „Dacă este uă țâră in care âste cu pu- tința a se sovârși uă asemene reformă făr’a compromite interesurile străiniloră, acea țâră este necontestabile România, a cărei legisla- țiune e copiată după acea-a a națiunilor^ ce- loră maî civilisate. „Amu spusă deja câ Rusia a manifestată intruau modă spontaneă intențiunea d’a des- ființa juridicțiunea consulariă în Principate. D. Dimitrie Brătianu, în timpulă șederei sâle la Viena a pututu constata aceleași intențiunî .-bine-voitâre din partea cabinetului Austriacă. „Simpatiile pe cari Francia le-a arătată totă-d’aupa României, na lasă nici uă ’ndouălă că, departe d’a o ’mpedica, cabinetulă de la Tui'eri 3 ajută obiectulă misiune! d-lui D. Brătiaau„ dacă acesta va parveni, cumă totă face a se crede, concursulă lEngliterei, pe care e însărcinată asemene adu cere. Amă văzută de curândă pe lordă Stanley primindă cu favâre proiectulă unei asemene reforme în Egipetă; cu atâtă mai multă dară mi- nistrulă englesă va trebui se sprijine împli- nirea unui asemenea proiectă întruna Stată unde nu esiste aici una din piedicele cari ar mai putea-o mțârdia intruă țâră musul- mană." ' j i' < ‘ b ‘ .Ti ii iT Mî ri. jh < -d In revista politică de ieri puse- râmu suptă ochii publicului depeșia particulariă a jiariulul Țdrra des- pre cea-a ce după densa jice de noi jiariulu La Patrie și arti- clulă jisului jiariă în întregulă seă, ș’astă-felă ori-cine a putută vede cumu, pentru cele din afară ca și pentru cele din întru, relatările ce dă organulă fostiloră Senatori, seă, după noulă titlulă ce ș’a datu însu-și, jiariulă isolatu de națiune, suntă unele neadevărate ș’alteîe cu totulă pe dosă de cea-a ce este în realitate. Ajl avemă se mal punemă suptă ochii publicului urmă-tdriele linie din jiariulă izolatăl „Augustulă călătora (principele Napoleone), ar fi jisă: — Resbelulu CrimeeI a fostă zadarnică și trebue re ’neepută^-Ș’acesta jiariulu iso- orgolii’ că. putea îndrepta nedreptatea sărleî Yisrgieî. Acumă însă nu mat puteamă sta Ia ’imlouiălă după uă declarare atătă dc sin- ceră. Spuseiu marchise! cuvintele lui Sir Cla- rencc, ș’apoî mă duseiă în parcă pentru a- linisci sbuciumarea mea. Uă cugetare =mî tur- bura spiritulu, mă întrebamu care era ne- bună, sir G^rence său eă. Pentru ânlăia dată mă ciocneamu cu realitatea aceșleî siluațiune stranie, asupra cărol-a apăsa fără voiirmu a= minlirca trecutului; pentru ânjăte dală eramu conslrînsă a nu vedea îa Viergia. pe fala Mafiasei. Cererea iui sir Clarence făcea d’uă dată pe astă fală pe care o întalnisemă în sdrențe și pe care Marulas voise se mi-o dea, d’uă potrivă cu Genevieva....... Viergia se putea Iha de nevastă’........... Și ce! iubeamă, pu- tusemă se me credă iubită, și respinsesemu acestă amoră care mi se oferise m tdtă pa- siunea șea naivă! Iată jice că este la adresă Româ- niei și că este pentru România, nu- mai fiindă că este la putere d Ion Brătianu eră nu d Carp. El bine; pe lângă articlulă de fondă, repro- dusă ieri din La Patrie, se pu- nemă aci ca respunsă, căte-va linie din corespondinția din Constantino- pole a jiariulul le Constituhonnel din 17 luliă: „Principele a luată cu dînsulu, din scurta-i ședere îg România, cele mal bune suvenire. Elă n’a găsită nici urma unei agitări, și din con- tra a putută vedâ tbte autoritățile puse seriosă la lucru spre a ’ntări ordinea altă dată atătă de sguduită de spiritulă de partită. i „Disposițiunile spiriteloră suntă în genere fbrte liniscite și nu tre- bue se se dea însemnătate sciriloră neodinfibrie respândite prin unele jiarie. \ p. „ Acele scirî nrau atinsă în nimică autoritatea principelui, care cresce necontenită cu fiă-care lucrare prin care aretă anițiativă și energiă. Se- natulă, încercându-se a contracara cea-a ce numia „innovațiune pericu- lbsă“ a căiloră ferate, a fostă di- solvată, și România va avea în sfîr- șită căi ferate." î , Multe avemă de’nsemnată în a- cestă privință dară ne lipsesce cu totulă spaciulă, siliți fiindă ajl a da locă unei epistole a d-lul Ion Mânu, pe care o publicămă fără nici ună comentarii, și unei dări de sâmă -a Monitoreha în privința at facerii Bulgariloră, sperămă că am- bele aceste article voră mulțămi pe cel de la jiariulă isolată de națiune. Nu putemă însă,, spre a’lă putea mulțămi pe deplină, se nu facemă cunoscută, și totă făr’a respunde, că numerulu seă de ajl jice: „Despre financie, întrebați pe cre- ditorii Statului. Duceți-vâ la visteriă se vedeți cumă se plătescă manda- tele? Guvernulă (aptuale) ^ing^iatu cea mai mare parte a celoră-l-alte resurse, precumă vămile, salinele, domeniele, ș. c. 1." Supta guvernulă aptuale manda- tele s’au depreciată fiindă că nu se plătescă!!! Suptăguvernulă aptuale s’au îngagiată, s’aă emanetatiiv tmile, salinele, dominiele, s, c. I.!!! Eca cumă cu^ge adevărulă din gura celorft carii mărturescă înșil că suntă isolațe, adică pe romănesce, pustii de națiune. La 7—î9 luliu, guvernulii fu informații de aginții se! administrativ! că, unii numerii ee vruă 150 Bulgari, trecuseră Dunărea de la Petroșani în Turcia, pe uă barcă ce ve- A doua di nh veniiă decătă tânjiu Ia Mantere. Căndă sosiiă aflaiă că sir Glaience plecase. La celă d’ânleiu cuvenlu alu mătu- șei mele ’nțeleselu că spusese totă ViergieL O ’ntrebaiă cu privirea și ea ’mi făcu ună semnă de discrețiune. Speră că lucrurile voră merge bine, adăuse ea cu jumetate voce, surlțjendu. Primiiă astă lovitară dreptă în ânimă, insă avuiu destulă putere pentru a me as- cunde. Vfergia era Ia gătiră cu Genevieva, și taa uă lețiune de mosică. Greduîb a vedea pe facla iei uă strălucire de fericire neobici- nuita. Ochii ijiaî întâlniră pâ al ieî, și sur- prinseiă înlrinșiî uă lucire sumbră șl slră- Jjătătere care me (letrunse pînă la ânimă. Simpțiiu că ’n aceslu fulgeră ca scruta a- dlncimea gânduriloră mele. Unu surîsă de milă alunecă pe buzele ieL După unti mo-; mentă, mâlușia mea se duse se se așețjâl nise de la Giurgiu, și că dre-care agitațiufie esistă între Bulgarii ocupați în țCră la lucră- rile agricole s6u la acelea ale drumului de feru. Ordinii S’a dalii îndalii la I6le autori- tățile civili și militar!, de pe marginea Du- nărei, ca sc fiă cu cea mai mare priveghere, se oprâscă ori-ce repoțire a unorii asemeni fapte, și lotu-d’uă-dală se caute și se uimă- rdscă cu stăruința pc instigatorii mișcării și pe organisatofii cetei cari se strecurase de Ia Petroșani peste Dunărea. D. majorii Li- poianu fu trămisu, cu instrucțiuni severe, la facia locului, tdtă dorobănțimea județeloru de margine fu concentrată, gurdele de gră- niceri fură îndouite, patrule numerdsc puse pe totu lungulu țermului Dunărei, doue es- cadrdne de dorobanți fură trămise Ia Alexan- dria, pe lângă alte doue esiadrdne de cava- lerie ce se aflati deja concentrate la Zimni- cea, ua companiă de infanteria fu spedită la Giurgiu, și însu-și D. ministru dc interne, merse la acestu din urmă punctii, ca se se asicure despre caracterulti agitațiune!. Uă an- chetă administrativă și judiciară se începu îndată. Deslușirile ce ea a datu pînă acumti suntti următdrele: mo ( D. Golani, arendașiilu moșiei Petroșani'!, a domnului Știrbei, suplu cuventu că i se dedese acumu cătu-va timpu focă la nisce clăi de pae ce avea pe moșie, puse spre pază în giurulu grenereloru sdle, unu numeru dre-care de Bulgari ce serveau la acelu a- rondașii ca lucrători. Lângă greneriile d-lui Colon! se afla uă pădure, ddsă, care se în- tinde pînă spre Dunărea, unde se învecinesce cu nisce balțî acoperite cu trestie și rogozu, fdrte înalte. Pe lângă acei păzitori, graciă localitățilorti car! le permiteau a se strecura fără a fi vețjuți; în ndptea ce precese trece- rea, se adunară, în totulti vruă 150 de Bul- gari La Petroșani, unde deja fuseseră aduse vrua opiu sdti $ece lăcjî cu arme și muni- țiuni, ale căroru scânduri desfăcute s’au gă- silu în pătulele d-lui Goloni uă barcă în- chiriată la Giurgiu, venise acolo; Bulgarii armați se îmbarcară în timpuIii nopții și as- cunși do unu mare cortu de pănză ce-i o- pria d>a fi ve^uți de pe țermu, suiră Dună- rea pînă la uă insulă, d’aci; în ndptea de 6 spre 7 luliu, ei trecură pe pămîntulu tar- cescu. Pe lăngă scândurile lăjiloru de arme, cari purtati etichete de diferite mărfuri la adresa mai multoru comercianți bulgari și nemți, S’au găsitu la d. Goloni nisce proclamațiuni in limba bulgară. D. Goloni și fratele seu suntu arestați; s’au arestată asemenea căpitanulu batelulu! care este grecu, unii bulgară care închiria barca și ună altă bulgara care este venită de vre uă 15 țjile în țâră și ale cărei mișcări au inspirată bănuelî. Găpitanulă și închiriătorulă batelulu! aă dată dre-cari lămuriri asupra tre- cere! și asupra persdneloră ce aă îngagiată bitclulă. In urma acestoră declarări s’aă fă- cută mai multe perchisițiuni domiciliare și a- restărî în Vlașca, Teleorman și Bucuresci. In primele momente, spre a sci care era gravitatea cestiunil și a se descoperi tdte ra- murile acestei afaceri, s’aă făcută aseme- nea perchisițiuni și la mai multe persdnc de origine bulgară, fdrte bine puse în so- cietatea ndstră; nu s’a găsită însă nimică la dânsele. Din cele descoperite plnă aciimti râsultă că mișcarea a fostă opera foșliloră membri ai legiunii bulgare din Serbia, lîcențiaț! a- cumu câte-va luni, și din cari vruă 200 au venită în România, mergdndă în maî multe suptă umbrârulă de dinaintea castelului, o urmaiu. — Ei bine! îî dișefu ce șft petrecută cu sir Clarence? — Nimicu, îmi .reșpunse pa, PefikM a feri pe Viergia de’acurcălura salipăriloru de adio, elfi șia luată diua "bună ieri sâră, cumu o scii, spuindă că va pleca adî în diuă. Căndu me sculaiu, mi datu uă mică scrisâre dc mulțămire din parle’i. — Ai vorbită Viergiei?. — Da, ș’aci era afacerea principale. Intre noi vorbindu, mi se pare că ea ghicise simp- țimintele luî sir Clarence. — Și......... ce-a disu ea? — O! amu avută uă lungă conferință. N’am venită directă la posițiunea cea adeve- rată. km înlrebatu-o mai ânlete cu destulă indiferință ce cugeta despre junele veru ală Genevievoî. Sciă că e camu anevoie d’a citi --—--------_ | | L- dislricle spre a căuta dd lucru, și a câtdrti» va Bulgari esallați, stabiliți maț dinainte în țâră. Instrucțiunea se urmdză. Trecerea Dunării este cu totulă oprită bulgariloră, și chiară cei co aă pasporturi regulate nu potti trece de câtă în câte-va porturi anutne determinate și în numârti de celă multă trei d’uă-dată; spre a se put ■ ■ priveghea și controla, atâtă pe țermulti stingă oâtu și pe celu dreptă. Bulgarii fără căt petdiă suntă trămiși la lucru în districtele de munte sub privegherea autoritățiloră. Tdte mesurele s’aă luată spre a opri ori-ce aglo- menare și guvernulă este hotărttă a prece- de cu energie contra tuturoru aceloră ce S’ar cerca a compromite neutralitatea teritoriului română. Ddcă România este dispusă a oferi ospitalitatea tutuloră persdneloră ce vină a o căpăta pe pănteițlulă seu, ea nu pdle însă, în nici ună casă, suferi uneltiri de natură a o compromite, și, guvernulă va fl, cu pă- rere de reă nevoită a usa dc mițjld.ele cc ercitive contra unoră asemenea uneltiri, n (Monitorulu) (Comunicată). ■ PROFESIUNEA DE AVOCATU⁻ ...................................> 4 n Profesiunea de avocată este cea mal cântată la noi, fiindă c’a fostă și va fi âncă, pentru trei patru ani, cea mal producă tor ie. Se ne fiă însă iertată a spune că, după noi, pu- 9inl au înțelesă pe deplină acâstă profesiune și d’acea-a ea fu căutată, în genere vorbindă, numai fiindu că era fbrte producătbrie, și pubh- culă ș’a făcută despre dânsa uă i- deiă defavorabile și greșită. Astă-jl a venită credemă timpulă se vor- bimă și despre acestă profesiune^ se ne ’mplinimă și n acestă puntă datoria, spuindă ce este și ce tre~ bue se fiă. Profesiunea de avocată este uă nobile profesiune; este frumosă șt totă d’uă dată fbrte dulce penir ună omă d’a apăra pe celă nevinovată, dai scăpa onbrea, libertatea seă a- verea, și chiară d’a îndulci, îu u nele cașuri, asprimea justiției. Avemă în România, ca «’n tbte națiunile latine, ca ’n Francia, Ita- lia, Spania, Portugalia uă mare în- lesnire a cuvântului, ș’uă finețiă particularie d’a percepe tbte părțile, d’a ’ntrevedea tbte amenuntele unei cestiuni, seu ale unei afaceri. Insă, tocmai acestă înlesnire este uă ispită spre a abusa de darurile precibse ce ne a dată natura; și d’acea-a vejurămă adese avocațl carii con- simtă a pune talentulă loră înseta viciulă causeloră celoră mal rele și triumfândă une-orl contra drep- tului și contra dreptății; șid’aci pro- vine ună reă întreită, și pentru ad- versariulă ce pe nedreptă îlă fâ- cemă d’a perde, și pentru societate în. care jicnimă adeveratele princi- pie de moralitate și pentru însă-șl avocată cari ajunge pe nesimpțite I———^»_LLJ. I - ■ ■ T II1^ MU in asțâ ânimă pucină camu închisa. Cu tete aste, după opiniunea fdrte bună cc are des- pre dînsulă, înțeleseiă celii pucinu că’lă avea *n mare simpatie deja, cea-a ce este urni semnu bună* După ce vețjuiă acâsta, întor- seiu vorba și’i vorbiiă de viilorulă iei, de dorința me4 da o vedea fericită^ asiourăndu-o că voiamă s’o Iasă liberă d’a alege după ănima iei; ș’apoî ajunseiă ai face cunoscută cererea luî sir Clarence.. Atuncî dac’ai fi ve^ută > mirarea/ emoțiunea m care e aruncă acâstă sdre.»..;., „M’a cerută, pe mine a slrî- gatij ea., S’ar fi ^lisu că nu putea crede. — Și’lă iubesce, țjiseiă cu ânim riasă ș’a primită? ~r O! n?am sililu-p se se otărâscă, dia contra i-am StatH, avendă convingerea firmă, că uă a- tare încercare nu va duce nici căndă la scopă, eă hașă dechiara inimică ală națiunei ro- măne. Nu credu că onor. d. ministru de jus- tiție se fiă în stare de a produce din isto- ria trecutului unu casă măcară despre acea-a, că Românii ar fi conspirată sâă s’ar fi re- voltată căndă va în contra tronului și a patriei. Iubirea de patria și credința către tronă a fostă șl va fl totă d’auna uă virtute de căpetenie a națiunei Române. Voindă a fi cu mai multă cruțare faciă cu națiunea ungurâscă, de cătă câță a a- relată onor, ministeriă și onor, casă cu ocasiunea de deună-^î faciă cu națiunea romănă, nu voiă a me demite la defini- țiunea juridică a crimeloră de trădare de patria și de lesa-maiestate , și a areta cumă și p;in ce se comită crimele nu- mite;. atâta ânsă potu afirma că aceste crime de sicură nu s’aă comisă prin uronuncia- mentulă din cestiune, care nu e 'alta, de cătu acea-a ce națiunea ungurâscă a făcută ci tâtă ocasiunea, de la 1861 pînă la 1865, pînă căndu nu se restiluise legile din 1848, fără ca guvernulă absolutistică de atunci se-i fi venită măcară în minte a seapuea de uă procedură teroristică. • Trecu acumă la partea subiectivă a res- punsului ministeriale, Onorab. d. ministru de justiția a bine- voită a me acusa, că prin cuventarea mea așiă fi atacată unitatea de stată, și că ,așiu fl comisă crima de lesa-maiestate. Acâstă acusare nemeritată și nefundată o respinseiă acum, mai în susă, și, a buaa sâmă numai din respecte momentuâse, cari nu le voiă perde nici uădată din vedere, mi-iau voia a. observa numai atăta, că: arma(?) în- trebuințată în contră-mi este cu doue tăie- șiuri, din cari, d. ministru n’a avută dreptă a întrebuință nieî unulă nici altulă îu con- tra mea. Și de cei oficiali, P^ cari ’i sufere —< sâă celă pucină i-aă suferită plmacumă la guveri® și la tabla reg: — âncă s’a făcută amintire în respunsulă ministerele; dâră cumu A enilă d. ministru la acâsta, și ce scopă a voită a ajunge, Intradeveru, nu pricepă. Intracea-a, presupunândă că numitulă d. ministru a confundată pe cutare d. Elia Mă- celariu, cate e consiliară guverniale, cu per- sâna mea, în neființa de facia e celui d’ăn tâiu, me simță îndreptățită a Asicură pe d. ministru, că d. consiliară guverniale, Elia Macelariu, a sciută remănea totă d’auna cre- dinciosă jurământului ce l’a pusă, a sciută respecta totă dâuna legea și ai se conforma cu tâtă puntualifatea și promtitudinea, și a- câsta va sci-o și atunci căndă nu va fi în calitate de oficială. Dâră speră, că voiă avâ onâiea a dovedi onor, ministeriă cătă mai curândă, cari suntă acei-a, cari nu respectâză legea și nu i se conforma; de altmintrelea și pînă atunci'mi- au voia a observa, că nu învidieză pe acelă guvernă, care cercă între oficialii sei numai suflete servile, nicî pe acei oficiali, cari ser- vescă suptă asemene guvernă. (Federațiunea). Joi 4 luliâ curentâ, s’a făcutu la ospelulă comunalii solemnitatea dis- tribuțiunil premielorQ. date din par- *tea Municipalității la studenții din scdla comerciale, și la elevii și ele- vele din scolele primare de aci, cari s’aii distinsă la învețătură în cursulă anului școlară 1867—68. Acăstă solemnitate s’a începută la amiadl printr’ună marșiă triumfală cântată de musica legiunii 3-a, a guardel civice din capitală. Aă asistată la dănsa d. ministru ală Instrucțiunel publice, d. Grigorie Serrurie, ca lo- cotenentă ală Primarului și dd. Con- siliarî comunali, d. directore ală scd- lel comerciale, dd. institutori, și ddmnele institutore al scdlelocă pri- mare, părinții eleviioră și eleveloru premiațl ș’ună numerosă publică. D. O. S. Marco viei, directorulă scolel comerciale a ținută ună dis- cursă care s’a publicată de riâsă, pentru că de la dînsa depinde forma- rea și nutrirea simlimânteloră virtuâse ale ănimei omului. D-vâstră, d-loră profesori, aveți fericita misiune d’a face dintrună copilă, ună vir- tuosă părinte de familie, ună cetățână onestă și patriotă. D-vostră puteți mai cu eficaci- tate se procurați adevărata fericire societății umane. Și Româna; scumpa nâstră patrie comună ’și are ochii atinlați asupra d-vâstre cu vie speranță pentru viitorulu iei. In adeveră, misiunea de profesorii este fârte trudâsă; ea însă, pe lângă dulcea re- compensă morale ce și află în propriile d-v. consciințe de cetățeni respectabili, are de si- cură, și nemuritârea vie recunoscință a so- cietății umane. Acestă consiliă comunale dară, ca repre- sentațiune sinceră și leale a comunei Bucu- resci, după ce s’a încredințată prin elă în- suși de progresulă învățământului dată de d-vâstră toți și în acestă ană scolastică ele- viloră ce ’i ați avută în scâlă, vino asta-di, prin mine, a vă esprima tutuloră intimile sâle mulțămiri și a ve încredința de simți- mântulă de stimă și recunoscință ce vă păs- trâză întrâgă comună. Domniloră profesori, precumă onor mi- nisteriă actuale ală țărei nâstrey și mai spe- cialmente ouorabi|el& d. ministru ală instruc- țiune! publice, nu cruță nici ună sacrificiă posibile pentru întinderea și ameliorarea în- vățământului în România întrâgă, totu aslu- felă și actualulă consiliă comunale nu pre- getă d’a ’șî împlini cu viă siințimântă acâstă datoria pentru comuna Bucuresci. Elă s’a preocupată âncă de la instalarea sa aci, și se preocupă necontenită, pentru construirea de localuri proprii de scâle; însă starea de nemi^lâce în care s’a aflată și se află âncă comuna, este cunoscuta tutuloră. Cu tâte a- cestea sperămă că treptată pe fiă-care ană se se pâtâ d’aci înainte construi și localuri de scâle în fiă-care culâre din comună. Acumă, în fine, în acâstă di de dulce bu- curie naționale, repetândă din nou rugăciu- nea consiliului comunale către onorabilii pă- rinți de a se grăbi toți se-’șî trămiță copii la scâlă fără multă stăruință a primăriei, se ne împlinimă cu toții datoria nâst ă de pro- fundă recunoscință către prea lubiluiu nostru Domnitoră Carol I, pentru generâsele-i fapte de virtute civică și naționale română cu care ne stimulâsa necontenită către onorabilele ministeriă actuale care-’lă secondâsă neînce- tată cu sinceritate evidentă pe calea adevă- ratului bine ală României întregi. Se trăâscă România t Ie trăâscă prea iubilulfl nostru Domnitoră > Carol II Se trăâscă ministerul actualei P. primară^ Gr. P. Serrurie. , 0 K ' ■ ' După ce a termuiatu d. locote- nenta alti primarului, d. ministru alti instrucțiunii publice a rostitti căte-va cuvinte asupra instrucțiunii www.dacoromanica.ro 622 ItOMANIM -20 WUU 1«86 •primate și a îngrijiri lori! ce^I dfi Municipalitatea, mama orâșulul. A- ceste cuvinte fbrte bihe simțite, ab fostă primite ipu irttusiasmti din par- tea asistenți fo rit După acesta, s*a începută de d. Primară distribuții! nea premieloră mal ânteiă stodențiloru din scola co- merciale, apoi băețiîoră din scbiele grimare, dăndu-so la cel d’ânteiă cărți și object^ de studiu, la cel din urină asemenea cărți și objecte do studiă și, li 60 dintr’înșil mal seracl Traian; a le căruî brația Pe toți Dacii afl repusăg Gu-a lui vâoc mt-afi (Jisjj „Acestă Jocfl încânlătoră A -materii pentru vestminte. Căndu a| venită răndulă premianțiloru din sâbla sucursală No. 1, din colorea Galbeni, alâ cărui institutore este d. Christache loauin, acestâ domnii a cerută și i s’a acordata permi- siunea se puie căți-va băețl din scblă a declama căte-ya versuri. Băiețiț, inaintăndfi, se înșirară de frontă îna- intea d-luî ministru, a d-lul locote- nentu alii primarului și a d-loru consiliari al comunei, purtăndu fiă- care unfi micii drapelu cu tricolo- rulfi naționale, și declamară întrunii modu -ce tace onbre și lorfi și pro- fesorehil lorii, versurile următbre din poesîile d-lul G? Tăutu: ROMANULU : 9anu îhiHnoiq ’i DIN POESÎILE DL⁰’ G. TAUTU । > Declamată de ețevit scotei sucursale de băieți No 1, din coldrea de Galbenă, ca ocasiurea distribuțiuncî premieloru la OSPICIUL MUNICIPALI]. i ‘ ., ■ . . . a ..1 " Veacuri Uistc ’ffltauecâse Bresle capu’mi afl trecută j Cu mii hârde futiâse un a Efl adesea m’amfi bătută io fu mu hanu Dară neci timpurile rele, *ⁱv Nec! Vandalulă celfl păgână caih... N’aă curmată filele mele, Căci amă fostă și suntu Romană: ^Și-ori cât timpu Română voiufi, ■ v-lsₙNu mc temă că voiu peri!“ Căndfl din Roma cea mărâță Paste plaiuri m’aii adusă —— +r tHIv —rr~' '' , 4 ETATEA PROPRIETATEA Farai- lielH AR AL AMB din Dis- trictulfi Dolju, estej a se vinde prih Licitație la Tri- bunalulfi Comercialii din Ciaiova la 3 Septembrie J ni Dic 1 ui %o.' 346. ⁰¹ ¹ --------------- URSA VIENEI a ¹ so iubi’’®”¹ r IH . - £ Hliclflilt FL. KB. Metalice..... 58 Naționale..59 Losc......... 63 Creditulfi86 Acțiu. bănce 735 London.. 215 Argintă...... 113 Argi. Inmărf. 111 85 93 Ducați 5 io 60 50 40 > e tr* mie: i r ’ tii De acumu âtă ți’lfi dau ție ,Ca se-mi fii moștenitorii; „Și ori cătă; timpii Roman vet fi, „Nu te teme că’i perii" Tenniuăn lu-se împărțirea acestor premie, a venitii la rîndu fetele D-na, Ac Nițescu, instituirea su- peribră a scol el No. 7, din coldrea Galbenă, a pronunțați! următorului discursîî De asta daru colea în lume Toții dâuna me măndrescii Cu-a mea limbă, cu-alu meu nume Și cu țâra-mi ce iubescu t De-asla darii pucinii îmi pasă De Osman și de Tatar, Ces căndu vinii și căndii ine lasă, Căndu m’aținlii de la otaru; „Cori cătu timpuRomănă voiăfi., „ Nu me temu, că voi‘t peri! Inamicii mei d afară Ce cu pistnă me privea u. înami ii mei din țâră Cari frați mi se numescu, In zadară îșî punu silința Cu ună zelă Înflăcărată Se nrâliată din credința Gatea-mî ^ice ne’ncetalu: Ori cătu timpii Romănu vet fi, Nu te teme că'i peri\ Căndu la câpsă’mi eii am pala Șj toporulii mi’i in măni, Perdu curagiulii și’ndrăsnâla Ne’mpăcații cruțji păgâni 1 u A^i chiaru, căndii arma’mi lipsesce. IKI O Ei de mine se’nspăimăntă Dacă vocea’mi le rostesce Că alti Romei copilu sântu: O )1 / L > -î Și-ori cătu timpu Romănu voiu fi. Nu me temu că voiu perii .b l .• mno * 7>' ■ Gătii Carpațiî în’dlții, falnicii. România voru urmbî, fii Gătii Siretulu ș?01tulti, pacmicii Sînult¹ ei v^rii recori, Totu atătu sub măndrulă Și eii viâță voi ii avea, lubindu Insă cu ardâre sâre Neamulfi meii și țâra mea: G i I că, pînă la formarea acestoră institute lu- j'respunstt Ia acesttt discursă precUmfi mina educațiune! era âncă debilă luptându- /lv Domnilor# și Doamnelor#, Intre reforma ce inaugura timpulu actuală ală societății nâstre, cea mai de căpetenia este fără îndouiilă acea a instrucțiunei pu- puNice.— Anima și iiateligința popoiului Ro- mănă trâbues^ă conduse prin religiune și veritate, pe chlea sciința și a datorei loră.— Fiilorulu ne cere uă generațiune fortificată prin studii si demnă de mărirea ce-i reservă. Fondamentulă și prosperitatea societății ver- cărui țoporu, cunâsceți credă domniloră și dâmneloru, că este secsulfi feminină ; — cu» ntaeți că femeia pria producțiunea copiiloră sei represintă viitorulă umanități și nemu- rirea genului umanu. Câ aru putea fi dară societatea, căndă femeia ară fi paralisată în starea eî normale ? — și ce ară fi acea mamă, kăndu ea în astă-felă de stare n’ară sci a se cu umbrele tntunecâse aie nesciinței, maî cu sâmă pentru acestu secsu. Inaltulu guvernă însă avândă în vedjere urmele salutarii ce au a produce nisce a- semenea institute, fopda în țâțe districtele și orașele din țâră. Resultatulu acestoru institute credu, dom- mloru și dâmneloră, că bați vedută la co- pilele d-vâstră cari, unele dintrînsele suntu astă-di inșii tutore âru altele prin lucrul ii lorii de mănă îșî procură esistența intr’unu modu oneștii și demnii de laudă. Prin urmare, ca se aibă și patria nâstră mai mulți bărbați eminenți se cere ca ma- mele se desvolte în fiicele drloru ce frequ- enlă scâlele, primele sentimente și cunos- cințe ale datoriei sociale, se le inspire res- pectulă legiloru, respectulă către guvernulă țerei și respectulă către profesori care îșî sacrifică sănătatea educațiunea loru, târea generațiune a M Ștefan celu chailfl mania urmb^ă: i n sâu chiarii și viâță pentru căci numai astu-felu vii- aru putea avea mame ca mare, sOțe ca a lui Mi- bravii și alți, și numai astu-felu Ro- s’aru bucura de asemenea bărbați ilus- înrădăcina tn ănima copiiloră sei, moralulu, 'cându ta și respectulă înainte de a deveni i . , tri ce ară contribui la prosperitatea țerei, omeni sociali, in stare candu ei pnmescfl¹ Dămneloră Institutrice, Fără a mai redeschide cartea cea mare a lume!, faptele și esperiențele de tâtă diua ne Incredințâsă că femeia instruită și virluâsă esle acea ființă sublimă pe care Natura a dotato cu uă facultate omnipotentă; și că societatea acea, uude femeea se află delăsată în întu- uericulfl inoranței, este menită la sicură peire, In adevăru, femeia în societatea umană are o misiune de natură divină; și astu-felu, in- struirea femeei este indispensabile pentru ori- ce popolfl vrea se trăiască ca Națiune și se ' aibă, viitoru. Națiunea ro'mână daru, în vie speranța, ve priveșce cu vie stimă, Dâmneloru; și actua- lulfl consiliu alu Comunei Bucuresci, încre- dințată prin elu-însuși dc progresulu învăță^ mentului datu de d-vâstră și în acestu ană scolastică eleveloră ce le aț! avută în scâle, și convinsă că d-vâstre lâte nu veți pregeta d'a continua și tn viitoru cu stăruință și mat seriâse pentru tnvățemântulfl de lumină in- telectuală și morale, vine astă-dh P‘*ⁿ în acâstă încântătâre solemnă pentru Ro- mâni, a ve esprima tutuloru sincerile sale muîțămin și a ve asigura de stimă și recu- noștință ce ve păsirâză Comuna înlrâgă. P. primară Gr. P. Serrurie\ totu ce vedă de la părinți loru ? — Ințele- gemă dâră fără a merge mai departe avan- tagele ce potfl nasce, că uă fiică ce peste pucinii arii deveni mumă de familie, se se formeze prin educațiune.— Avemii esemple destule chiaru astă-^i din alte state, unde acest secsu se află culti vatu, avemii asemenea e- semple unde ele suntu lipsite de cultură, și unde societatea este căzută și paralisată; a- vemu tn fine, înaintea ochiloră noștri istoria lumeî care ne spune, că în timpulă repu- blice! Romei căndii fiicele poporului RomanE erau insuflate de moialii, se ivi uă virtuOsă Lucreția, darii căndii moralulii a muritii, căndu libertatea onestă a conduitei femei erau confundate cu libertinagiu și conrup- ția începu se se arâte în Roma femei ca Mesalina. Cort cătu timpu Romănu voiv.fi,' j cumii și la ori ce nobile fapte patriotice pe Unii mare autore a Secară GALAȚI. braila. 30 luliu OICBCID. 28 Maifi n. i. n. 300 — 310 280—290 260 270 arnăută ghircă Porumbă OrȘă...A. Ov6su..... Meiă...... Rapiță ... 218 —210 160 170 115-125 129— cu o suprafață de 5123 pogdne ți asupra căria, sc află și o pădure de salcie, situată t6tă moșia la o parte din Călărași, este de vîmjare. Do- ritoritoriî. se voru adresa la muma mea D-na Maria Conesco ce are lo- c lința sa în Strada Mogoțoel No. 26. No. 337. 3— 3£. Conesco 1>R0PIETATEA BREZOIA din Districtulu Ilfovu. plasa Snago vuluî ce amă cumporatu-uă prin me zatu de la d. Col. N. Bibescu este de datu cu arendă pc termen de 5 anî eu începere de la 1869 Ariliă 23. CORABIE ȘI VAp6rE. Corăbii sosite încărcate „ „ deșerte... „ pornite încărcate „ „ deșerte.. Vap6re sosite.......... „ pornite.............. Șlepuri pornite și în- cărcate la Sulina GA. ani GIU CQ ® O j Anu 1868 Doritorii so potu adresa încă de acumu ți piuă la 28 luliu la sub semnatulu spre ficsaroa condi- țiiloru arendulriî, sub-emnatulu se află acumu cu locuința în Proprie- tate Bălăriile, Districtulă Vlașca pla- sa Cîlniști. No. 340. G. VernescB. 34. PADUKEÂ de Stînjeni dupe mo- șia Bodăescî Districtulu Dolju, Plasa Amaradia ce se înttnde din valea Muerel pînă la valea Ro- șețuluî în stânga despre hotaru ⁽L deleni, precumă ți pădurea d .pe î MOȘIA UDENI, Districtul Vkșe⁸ Neajlovu, este de datfi fia în Bucuresci la sub-sc-isulu, Stra- arendă chiară de acumu, anulă 1368 cureaua de la Ohaba suntu de datu îu tăere. Doritorii se potu adresa da Mogoșoeî, No. 48, de la o- rale 11—2 dupe amdȘă, ți în Cra- iova la D-nu Nicolae Mihail. No. 304. Dr. Fotino ■ TA MAGASIE spați6să la Casa ’-'cu No. 10, din. ulița Germană, este dc închiriatii chiaru dc acumu, precumu și Vin de violare de Dea lulu mare Doritorii se voru adresa Ia proprietarulu Casei. luniu 26, amatorii, se se adreseze 1a proprietari eî, Colonelă Mjvillij Drăghieduu Fârcățanu, Batiște, Str₀ Polonă, No. 28. (3’A PERDUT.Mereurî s&a lângă LDgrădina Sf. Gheorghe ună CA= ȚELU MICU ALBU eu pele gata bene pe spinare și pe urechi Se va da uă prea nucă recompensă ce- lui ce-lu va aduce Strada Stirbey- Vodă, No. 32 bis. OBSBKI'ks IWE raCOKOIXX- IICE Galați, saniu, caldu 26 gr. Câmpina, noru, puțină plde 17 grade calfilfi. Ploețfi, noru, puțin vîiatu, 21 grade căldură. Mărgineni, cerulu amestecată căldură mare. Văleni, nouru. Reni, senin, căldură mare. Buseiî, nouru, vîntu, variabilă răc6re. Tîrgovisce, tdtă ijiua noură și vîntu, variabilă, plusu, 23 gr, R. N. MiȘilă; căldură, plde £5 m Brăila, 35 plus, senin,, inisce. . Pitești, nor, puțină plde, caldă 20 gr ^ Tecuci, puțină nouru, vîntu mare da 15 plus. 30 gr. R. Serată, timpulă senin, răcdre. UrȘMen", noru, vîntu, S. E. T. Frumosu, 23 gir. R. N. senin. Dorohoi, 21 gr. plus, vîntu tare N. Roman, senin, vîntă dc N. O. Mihăilcnl, senin, plus 24 gr. Vaslui, înouratu. Huși, timpulu frumosu, gr. 18, vîntă subțire. Leova, înouratu. Fălciu, 24 plus, senin. Cahulu, timpulă nourosu. Severin, plde, linisee. 30 luliii T. N&nțu, timpulă semn, 18 gr 'Piatra, ptas 25, Benin, ©ald. Argsșiu, timpuÎB nowrosfi caldu j prțin AV1S IMPORTANT PENTRU AGRICULTORI Mușamale mari de Kautșuk recunoscute ea celă mal bună și mai sigurii, apărătorii a șireloru de grâu și a ort ce felii de productă agricole, mărfuri, mașine etc. contra ploiloră celoră mai mari. Aceste mușimalc, dc uă invenție noue, primi «te la expo- aițiunea universale din Paris și la cea agricolă din Pesta sunt preferabile ort căroră altora pentru superioritatea cualitățeî și pentru soliditatea lor fiind lucrate eu kautșuk și eu uleiă. Probe sunt depuse la comptoarulă D-lui Mosco Ascher, strada germană, vis-kvis de direcțiunea Telcgrafo-Postale, are singur prțițBpaee comande pentru t6tă România cu reciurt ficse. No. 257. 15 — 8^. 1 BIUROULU SOCIETAȚILORU DE ASSICURARE UNGARA GENERALA ȘI „LA RALO1SE“ se afli dc astl^I înainte îu STRADA GERMANA Casa d-lui Anghclovicî (Prăvălii No. 11 ți 12) v|s-k vj» Ho- telului Concordia; unde se priimesce oferte pentru assicurarea în contra PERICOLELOBU DE INCENDIU PEN- TRU TRANSPORTURI PE DUNAREA ȘI ASUPRA VIUEȚEI, CU PREȚURI FOARTE MODERATE. Ambele Societăți gf ratară pentru assicărările încheiate cu fondurile lorii în suma DE LEÎ NTTOI 42 MILIOANE ți tâte păgubile ce s’ar ivi a® rcguldijă în modulu celfi maî drepții și cspeditivtt de cătră Bucuresci, 20 Aprilifi 1868 REPRESENTANȚA ȘI AGENȚIA GENERALA, In Districte ae priimescu Ofertdle de asicurarc la Agențiile mâstre deja cunoscute, dru în ploiești la Domnu HAGI IOAN PIT1ȘU. No. 218. ANUNC1U LIPSESCA IDEIA de CAȘCAVALU de PENTELEU, cine poftesce se va^.ă sublimitate de Gașcavalfl, se poftesc la Magasinul V. DUMITRIU et G PENCU Strada Carolu I, la Băcănia din colțu, vis-a-vis de Hanu Roșu, cu prețul^ numai de lei vechi 4 și gium. ocaua. Ho. 326. 5—2