ANULU ALU DOUE-SPRE-DECILE VOIESCE ?I VET PUTEA ------------- LEI N.-------LEI N. NK ANO --- CAPITALE 48 DISTB1CTF 58 ii s£se lun! îl 24 î» 29 pe treT ldni >1 12 ' 'ri. 15 PE UA LUNA J ■ 5 > ,r a 6 ONU R8EMFLXRD 24 BANI PEN'rHn ?AVUB PIP TRlNiKSTBU FR. 2v. PSNTBU AUSTRIA. • • • • FIOB. 10 VAL. AU8T. Ărticrele tr&mise și n^ublicate se vorfi arde. — Redactorii respun^etorfi Eugeni» CarndA. VINERI 19 IULIU 1866. LUMIN^ZA-TE ȘL VUI FT PSNTBU ABONAMENTE, ANONQIUbI țl RECLAME A SE ADRESA ÎN BUCUREBCt LA ADMINISTRAȚIUNEA ZIABHUI IN DISTRICTE LA CORESPONDINȚIÎ DIABIULUl țl PRIN POSTA. - LA PARIS LA D. DAHBab-EALLEOBATN RUP DE l’aNCIENNE COMEDIE NO. 5. ANDNțlDKlLE LINIA DE 30 L1TEB3 . . , . . . 40 BANI INSERT1UNI țl RECLAME, LINIA . . £ LEI NOB 4 DEPEȘIE TELEGRAFICE (Servițiulu privată alu MONITORULUI). BELGRAD, 27 luliu. — La cinci ore după amâ^i, ședința fiindu deschisă, și după enu- merarea puncturiloră de acusațiune, prin sen- tința pronunciâtă, s’a condamnate la mârte pattu-spre-țjece acusați; Pitită, George, Lu bomir și Costa Radovanovici, Swetozar și Sima Nenadovici, Măriei, Roghici Nidoc, Ata- nachovici, Tadici, Bogosaru, JPețrovici, An- drea Vilotievici. PARIS, 28 luliu.— Budgetulii ordinariu 3’a adoptată cu 207 voturi,¹ contra 15.— PETERSBURG, 28 luliii. — Gazeta Se- natului publică noua tarifă a vămiloră, ce va fi In vigâre de la 1 țanuariu din 1869. BELGRAD 28.— Cei 14 criminali, con- damnați la mârte, au foștii împușcați In di- minâța țjilei de 28/7 afară din barieră pe marginea Dunărei. Poporulă era numeroșii precumu și trupele. In depărtare de 20 minute departe de Belgradii, unii glonță lovindă In stâlpulu de care era legatii unu condamnată, s’a întorșii și a ucișii pe locotenentul»! MiatoviCi. ______________________________________.. _ ii ■ ■ ■ ’ BuciiroscT 3® Cuptorfib. ₙ. Mane, tekel, phares, ecă cuvin- tele misteriose cu cari piariulă Ț^r- ra termină revista sea d’astă-df, 4că sentința de mdrte ce organulă fos- sulul Senată, mănă a nu scimu că- ril puteri neveZute, o anunță Ro- mâniei, precumă altă dată măna cea necunoscută din palațulă lui Baltazar anunță distrugerea Babilonii. După Terra, România presintă astă-Zl acelu-ași aspectu ca Babi- denea suptă Baltazar. Puterea ese- cutivă și amicii glumescă, rîdă și beau din potirele templului, națiu- nea împărțită în sploatatori și în lași, privesce cu nepăsare seu stă cu- fundată întrună repausu, întrună somnă profundă. Pretutindeni vio- lința și arbitrariulă. Libertatea pre- sei ucisă, libertatea întruniriloră a- menințată, libertatea individuale ni- micită, magistratura și justiția sdro- bită, adeverata represintațiune a țe- rel, (fără jocă de cuvinte) Senatulă, ucisă și declarată superfetațiune con- stituționale, în fine tdte libertățile siărîmate cu uă furiă selbatică și peste tdte acestea guvernulă cons.- pirăndă cu di Coloni, arendașiulă d-lul Stirbeiă, spre a aduna pe mo- șia acestuia uă cetă de 150 Bulgari, ao trece peste Dunăre, ș’a pune ast-fel în periclu esistința întregului imperiă etomană, și a patriei ndstre înse-șl; ecă tabloulă ce presinteză piariulă Ț&ra despre “situațiunea actuale a României, și în mi^’loculă acestui tabloă Terra singură, (salată după propria sea declarare, aruncăndă prezicerea fatale, făcându-se orga- nulă acelei puteri oculte care anun- ță distrugerea nduel Babilone, pei- rea lui Baltazar și a dspețiloră sei. Limbagiulă este elocinte și lă- murită; elfi n’are nevoiă nici de es- plicări, nici de comentarie. Și pu- terea esecutivă, și complicii seî, și lașii somnoroși cari compună na- țiunea întregă, — cu escepțiune, se înțelege, de diariulu Terra care re- măne mândru în completa-i isola- re, — toți voru pricepe importanța acestoră declarări, a acelui Mane, tekel, phares ce ni-lă anunță foia în cestiune; toți voră înțelege că dacă s’aă obicinuită pîn’ acumă la repausă și la somnă, a venită tim- pulă d’a se descepta, d’a veghia, căci moșiele pe cari se află Coloni în România suntă multe, pădurile loră suntă dese și ele potă servi a ascunde multe uneltiri cari se pdtă fi apoi aruncate asupra guvernului asupra țerel întregi, și se justifice astă-felă aparițiunea acelei mâne o- culte pe care de mult o ch iarnă organe- le vechieloră regime din România. Amă disu-o și o repețimă, mid- Idcele de privegliiare ale guver- nului suntă pucine, suntă neîn- destulătdrie; cu concursulă națiunii tdte numai, elă își pdte deplini da- toria sea. Dacă România simpati- seză, și nu pdte se nu simpatiseze cu popdrele ce caută a se emanci- pa, interesulă esistințel sele îl co- mandă însă a nu da măna la nici uă uneltire de natură a turbura li- niscea în Statele vecine. Convinsă de acesta, guvernulă actuale, âncă de la venirea sea la putere, a pusă capetă unor! asemeni uneltiri pe cari le-a găsită urdite în mai multe punturi în România, și acumă în cestiunea bandei de la Petroșani, elă a luată cu energiă tdte mesu- rele administrative, militane și ju- diciarie, spre a opri reproducerea unoră asemeni fapte și a pedepsi pe culpabilii instigatori. Anc’uădatâ însă, o repețimu, trebue ca toți ©e tățianii s’ajute pe guvernă întru în- deplinirea greleloră sele datorie,, ca nici decumă nelimscițti fără ca șe fiă destituițl [precumă se făcea în alte timpuri. De doui ani de dde, presa s’a bucurată în România de cea mai deplină libertate, întruni- rile n’aă avută nici cea mai mică împedicare, și nimeni nici unu sin- gură omu n’a fostă urmărită pen- tru eă a combătută actele și chiarfi personele membriloră guvernului. Căndă însă ună Ziariă â venită și a atacată, nu politica guvernului, nu faptele lui, nu personele mi nistriloră, ci persdna sacră și ne- violabile a Domnitoriulul, era uă datoriă de consciință a ministru- lui, nu numai ca membru ală gu vernulul, dară, ca Română și ca omă, a se rădica contra unei ase- mene nedemne și neiertate proce- deri, a o înfera în fația națiunii în- trege, a atrage asupră-I dacă nu uă pedepsă dreptă și meritată, celă pu șină desaprobarea și desprețulă ge- nerale, ală căroră organă s’aă fă- cută coinercianții din Bucuresci și din PloiescI Purtarea jurațiloră în acestă cestiune, purtare asupra căril-a noi ne-amă pronunțată forte lămu- rită, este apoi chiară ca uă des mințire dată aserțiuniloră aceloră-a ce arâtă justiția ca aservită voinței ministriloră. Ea dovedesce că dacă cel ce judecă se potu înșela în a- prețiările loru, celă pușină el se bu- cură astăzi d’uă depună libertate a consciințel în acele aprețiări, și nu mai aă a se teme nici de per- secuțiunl, nici de loviture de totu felulă, pentru că n’aă împărtășită părerea mimstriloră. Intrtbămă pe Terra dacă era totă astă-felă suptă acele guverne de tristă memoria ai căroră corifei for- maă maioritatea fostului Senată, care era pentru Terra idealele unei a- devărate și liberale represintațiunl naționale? Dară apoi chiaru acea isolarc, în care ne spune Terra însăși că se află și ale căril consecințe le primesce, nu suntă ore dovada cea mal mare că nimineîn România nu împârtășiasce maniera d’a vede a acelui Ziariă? Alegerile din urmă cari, afară de neînsemnate escep- țiunl, s’aă făcută în linisce și fără protestări, dăndu uă mare maioritate în Senată partitei liberale, nu suntă ore uă demințire eclatante dată or- astă-felă se se pdtă preveni ori ce reă și se nu fimă puși în durerdsa necesitate d’a reprime, d’a pedepsi adese nesce nenorocite victime, pe căndă adeverații culpa- bili ară scăpa. Bulgarii înșil trebue se ’nțelegă că a urma pe acei-a cari îi împingă la uneltiri necuge- tate, contrarie legiloră ospitalității, este a perde dreptulă la ori ce sim- patiă, a compromite însă-șl causa loră. compromițând^ neutralitatea te- ritoriului romănă. Ei sciă, caută se sciă, că uă națiune nu se liberdză prin incursiunea cătoru-va indivizi formați în cetă pună teritoriu stră- ină, ci prin desvoltarea în întru a simpțimântului naționale, prin uă opintire puternică și la timpă a în- tregului poporă ș’atunci numai căndă ori ce alte încercări paclnice voră fi fostă deșiarte. Cercările prema- ture și venite din afâră nu facă de cătu a întârzia emanciparea acelei națiuni, compromițândă în acelu- ași timpă fără folosă posițiunea al- tei națiuni vecine, ai cărit inemicl acită și încurageză ori ce cercări, ce-I potă aduce neajunsuri. Ca se rev^himă la Terra și la cele-l-alte părți ale sinistrului sâă tabloă, cu libertățile ucise .c’uă fu- riă selbatică, cu justiția sdrobită, etc, tabloă care este uă tristă și fi- dele reminiscințăa timpuriloră, căndă eraă la putere d-nii I. Mânu, Brăi- loiă, Costaforu, Crezzulescu etc. Se- natorii de predilecțiune al Țerrei, cari suprimaă și ^fășiaă jurnalele, opriaă întrunirile, proscrieaă și tră- miteaă în temnițe pe bărbații poli» tici cari nu împărtășiaă opiniunile loră, concepeaă și supsedeau de cretele din 23 lanuariă 1859 , seă ordinanțele din Septembre.T— Suptă guvernulă de astă jl nici ună singură faptă d’asemene natură nu s’a petrecută, nici ună omu n’a fostă arestată pentru opiniunile sele, nici ună Ziariă urmărită în afaceri po- litice, nici uă întrunire oprită, nici ună magistrată destituită prin de- peșiă telegrafică pentru că nu sus- ținea în alegeri pe amicii guver- nului. S’a văZută din contra ună spectaclu rarii, acelu-a că avocații și magistrații plătiți de Stată aă mersă în întruniri publice, aă com- bătută guvernulă și aă susținută candidațil opuși lui, fără ca se fiă ganel ră oposițiunil chiară d’acea parte a societății d’acelă elementă conservatoriă, îp numele căroră-a pretindeafi ele a vorbi ? - Căndă nesce fapte așia de elocii țț nimicescă vorbele Țe^ret șt ale semeniloră sei, ee respunsă se le mal dămă noi? Uă partită care are nesce prin- cipie mari și mîntuitdre pdte fi su- grumată, pdte fi sdrobită. chiară de mâna despotismului, ea nu remăne însă mei uă dată isolată. Persecutată. ' ■ ii sugrumată, necontenită lovită a lup- tată partită naționale în timpă de trei Zeci de ani nici uă dată însă ea na remasă isolată pentru că principiele iei suntă ale națiunii în-, trege, petru că ele represintă pro- gresulă, libertatea, dreptatea; ele aă triumfată contra arbitrariulul și ti- raniei nu numai interiore, dară chiară și esteridre. — Ce potă fi însă acele principie, acele opiniunl, ale căroră organe remănă deplină \isolate, în miZfoculă unei națiuni întrege, suptă regimele celei mal depline libertăți a cuvântului suptă tdte formele iei?— Lăsămu ca alții se respundă și se șalifice. Ca se dămă însă uă nouă do- vedă despre buna credință a acu- satariloră nosin, se reproducemă aci uă depeșiă ce publica mal deună-Zi diariulO Terra, și care vorbia des- pre ună articolă ală Ziarului la Pa^ Vrie privitorlă la aucesuiă guvernu- lui româiau în alegeri. Ecă acea depeșiă; „ La Patrie atribue acestu sucesâ obo- sirii României. Ea. consilia d’a încetă cu aceste agitări perpetue. “ N’ar Z^e cineva după redacțiu- nea acestei depeșie că Patrie. se pronunță netedă și lămurită con- tra guvernului română, că-lăacusă pe dînsulă de agitări ? Ecă însă acumă și articlulă din la Patrie de care e vorba: Oitimă în La Patrie diu 23luliă: Uă depeliă particu lai iă de la Bucuresci. ne anunciă că resultatele deja cunoscute ale alegeriloru pentru Senatu asicură guvernului maioritatea. Acesta esle unu faplh insemnatu io im- pregiurările in cari alegetorii Romani au fostu chiemajj a reconstitui Înalta Cameră. Nu s’a uitatii că Senatulu se semnalese prin osti- litatea iui contra ministeriului; armonia în- cetase între cele doue puteri elective, și gu- vernulu disolvase Senatulu cu sprijinulă mo- rale ală Camerei depulajjloru. Așia daru acâstă isbândă politică este con- FOITIA ROMANULUI — Sciu dtaBă, adăugă elu, că acestă cu- vâfâlu n*a fostu nici uădată confirmată de d=ta, și n’am putută de cătfi se oprobu uă prudință de mamă pe care vârsta d-rei Ge- nevieva o justifica pe deplină. Trebueamă se me supună șl se asceptu. Cu tote aste, respectându voința d-tale, msam crețjutu le- gată, celu pucină pînă ce te vei fi decisă a da ună respunsu formale stăruinței mele, aprobată deja de d. marchisu, verulu meC. Era anevoie, urmă mătușia meă, a mai avea recursă lâ uă nouă amânare; orî care ar fi încurcătura unui refusă sir Clarence nu e una din acele partite de căsătoria ce se pâte amăgi cu preteste fără temeiă. Ii spu- seiă francamente, arettndu’î totu d’uă dată ce credeamu asupra bunului seă caractau, te- merile “inele d’a nu aVea și elfi și Genevie- va acea conformitate de deprinderi și de gus- turi care Singură pâte asicura fericirea unei căsătorie. Acâstă espiicare nu păru alfi sur- prinde; -elu me ’ntrebă dacă otărîrea mea e destulă “de tare pentru a nu’i permite v-uă speianciă în viitoră ș’ală descurca cu lealii tale de dorința lui făr’a lipsi respecluâse simpatii' ce păstra fiiei mele șf mie. lîu a- sicuraiu că solicitudinea mea de mamă âra singura rațiune care me sfătuia, li voiă fi XON DE CHAZOL. 1 • a PARTEA A TREIA. lI'Bt.. 6) La - ¹ • ■ 1 ttli - i , n- • . m> iX-IV. n ii i , i< i A doua căndu sosindO la Mornîere nu găsiiO pe nimeni in salonu. Unii servitore mi spuse că sir Clarence âra în parcă cu Genevieva și cu Vieigia. Me pregăteamă a merge se’i găsescu căndu mătușia mea tiL mise se meirdge a veni lingă dînsa. Mer- seifi mdate î Ve^ându-me intrândă ea ’mi ^ise c —- Vino curândă; esle ce-va nuoă aci. At ve^utii pe sir Clarence astă diminâță? —, Nu nu sciamu ca s’a ’nlorsă . . . . De elfi este vorba ? — Da de ferere ce mi-a făcutu, și «care ’ncurcă muUn. Esle uă oră de căndă and» jă nu voiă eși ațji din camera mea m’a rugată se’lă primescă. Cre- liă ună momentă că grăbindu-și plecarea elă voia se ’mi ^ică adio. Insă de la celă d’ântâifi cuvântă în[eleseiă că iacea uă cerere seriă s El mi-aminti proiectele făcute de dlnsul cu d. de Senozan în privința Genevlevei, și cuvântulă schimbată Intre dinșiî. din contra recunoscelâre de dellcateția lui și că speramu că va remănea totu dâuna amiculă nostru.—* lini vei permite âre, îmi ^ise elfi, a ve esprime alte dorințe fără ca purtarea mea se ve pară uă ofensă — Făr’în- douiâlă respunseiă cu mirare, și crede că nimeni nă se va bucura mai multu de feri- cirea dumitale de cătă mine. — Atunci, urmă mătușia mea, sir Cla- rence c’uă ore care emoțiune gravă, îmi măr- luri că de la sosirea lui la Morniere fusese miș- cată d’a găsi în Viergia unii caracteră, cumu <^Lice elu, că os tudiase și că se olărîse, dac’îlă liberamu de -îngagiamentulu seă, a o cere de femeie. — Pe Viergia! strigaiu înmărmurită. Sir Clarence ți-a cerutu-o ? v . . — In modulu celă maî formalei — Și ce-ai respunsu ? i ¹ — Trebuiamu se primescă acestă cerere c’uă reservă ce numai d-ta o poți îfițelege. Sir Clarence me rugă a mtreba pc Viergia spuindu’i că o ceruse. Cu tâte asie, maî nainte d’a vorbi Viergieî despre acestă proi- ectă, esle dc nevoiă ca sîi* Clarence se scîa totu înr privința iei, în cea-a cc s’atinge celu pucinii de familia ce legea i-o impune șj numele ce pârtă. Aci este uă cestiune deli- cată pe care n’am cutezată s’o ’ncepă și care l’ar putea opri. Elfi de sicuru că o crede d’uă nas:ere ce se pole mărturi în gura mare. M’am întemeiată pe d-la dară, pentru aî da înainte de tâte acâstă espiicare. Eramu -năucită de astă știre stranie; — Dară dacă va primi astă siluațiunc V... o speriată de cugetarea că Viergia ar va fi cu desăvâ/șire perdulă pentru mine. — Speră acâsta cu fericire, respunse mă- tușă-mea. Sir Clarence are principie bine olările și camă desprețiuiesce pucină preju- declurile lumei. Credu că e ună omu ce nu ascultă decâlu de aplecarea sea în ale- gerea acelei-a ce trebue se fiă femeia luî. Viergia e demnă de dinsuiă. Ițî mărturescu c’așu fi fârte fericită dac’ar respunde la a- fecțiunea lui, căci n’așu puica visa pentru dînsa ună viitoră mai strălucită. La aceste cuvinte ală căroră adever nu’lă puteamu ghici resimțiiă uă lovitură alâlă de durerâsă în‘câtă anevoie imi jpuluiu ascunde turburarja, Mi-aduseiu aminte de ’nlâmplă- riledin filele trecute, de acea manoperă de co- chetăria în care nu voisemă a vedâ decâtă uă desfidere adusă asprimeî mele și neînsemnata resbunare a unei mândrie jicnită. Cererea luî Sir Clarence nu âra âre deja resultatulă unei înțelegere între VUnșii? Pole că ea ⁵lă “iubea! La acâstă dugetare atâtfi de simplă, îmi păru că totă âra se se nimicâscă în jurul0 meu. resimțîiu d’uă dată nu sciu ce amețâlă de grâză, paicaccstu amorfi alu Viergiei âra uă trădare infamă, rupdndă d’uă data nisce ie găture cari uneaă sufletele nâstre, cași cunjă trecutulu mi-ar fi dată drepturi asupră’i, și nu mâi ârâ liberă d’a dispune de vjâța iei. Cu tâte aste eu mc puteamă d’a înlături de la însărcinarea ce ’mi dedesc mălușă-mea. Trebuiamu se mergu pină In capctulii aces- tei lupte nebune a ănimei ș’a rațiune! mele, fiă și numai pentru a olărî asupra vieței mele. Apoi âYa chiaru cu neputință d’a mă feri chiară în acea ^i rf’uă espiicare cu Sir Clarence. Otârliu s’o' am lâ momentu, și lăsaiu pe marchisa pentru a merge se ’lfi găsescb in parcă. Cândă- ajunseiă “la mar- ginea locului, zână barca alunecândă la um- bra sălciiloră, Viergia și cu Genevieva șe- dtoaii la coda lunlrei pe care Sir Clarence o mână. Le auțjîă rî^ândă jucându-se și deveniă și mai supărată. Vă^ându-mă ei imi făcură semnă d’a veni; ună momente dupi acesta, barca se apropia, de maifi lângă miaei — Fiă căruiu Dumnezeu onorurile sâle! (jise cu veselia Genevieva. Comandau te Iți vomă încredința cârma. www. care a muritu de căte-va une. Tatălu seri, e unu 6re-.care Marulas... — Esle vorba dc d-ra. Viergia ? — Chiaru de ea, și de onorălbrea, cerere cărei obicclu esle ea dțn partea d-fole. — D-na de Senozan ar refusa bre a a- proba acbstă cerere. — Ea nu pâlc decâlfi a o coipunjț^ yien gid. Insă mai nainle d’a veni la uă comu- nica^ atătfi de seribșa, marchisa a dorilu sc — Al (Jiseid miralâ, scit deja?Mt — Am ve:ₛ Jtu pc acestu D. Marulas. — L’ai ve^utii?.,. E aci?... — O nu 1 respunsj Ulii totu iiniscRO seriosu. Klu mi-a spusii că d’acumu nainle d-ra Viergia atirna de, proleetbrea sea. Elu ini-a mai Încredințați! uă altă istoria, care, se vede că e destulă de cunoscută p’aci: D-ra Viergia ar fl uă fiiă naturale a verului meii de Senozan; însă n’am dalii mici ua im- portanță acestei istorie, caro au pbje schimba întru nimicu proiectele mele. I&emăseiu zăpăcită la acosfo cuvinte. Ti făcu cunoscuta esapla sityaliunca a ceste tei .admirări sponlenee pentru ^ra foi Sir jᵤₚ^ ₗₐ Mprțyc^, Clarence.. Aci 6ra pbte mai mulifi decAlu scopulfi d’a mc lAipărte După probmblarea pe lacO, traserămii b#âa lâhga vasalii ; a- — Ea p’arc slarc, o sci^. — Dar nu este acbsta ce yoicscu sc «Jicfi căci d-^a de Senozan IJ va da uă <^slye -*• Acbsta căulândii a’i r- W- a uri face ? firmarea ecrerei melc. D-ra Viergia e -fără avere, fără familia, cea-a ce este ună avan- lagiu după mine. Stimesiî caracleruîă iei. Ea are nisce calități de spiritu căroru-a uă situațiupe mai strălucită ’n lume mar putea adăoga nimicii. Me onorezi! d'a o putea a- legc jn libertate de femeie, cumii și dorința mea este d’a mb primi și ea In libei tale de bărbată. Nu vedu ce roii ar fi ca unu june galantă se se căsătorâscă c’uă fată germană, idfi îi parp că e demnă de respectulă lui... Afară însă dacă chiaru d la nu vețji uă pieᵣ est® totfi cc. ți-a cjisu? reluaiu cili cugetarea ia.otiu. Mai ai â^că alle comunicări dică la eslă căsătorie.... -r- N’am nici unu drepții respunseiu c’ună tonii câinii — £wtărme, reluă elu. iî{. astă cesțiune Wb Vorbeam ii asțu- tru. mine. Credii că voifi face atunci »clu de respectă către marchisa șj d-ta, provo- cându esplicările ce le vei crede de nevoe. — N’am ați cere nici uă esplicare, dom- !®ule, precumii n’am nici dreptulfi d’a me face arbilrulu cuviwțoloru într’uă căsătorie a căroru judecători polo fl numai d-na mar- bisa și cu d-ta. Ea m^nsăreijase ați es- p >ne esacta situațiune a d?rei Viergia, pe c re o privescu d’acumu nainle ica flia sca »d©țMivii Mi; lea mea era de prisosii, o w v, da vr@®;& scii totri/ Bk se mărglloeK»'W cumii a*i 'reporta cuvintele dujwtate,.,.. felă pentru că D. Marulas mi-a dalii amțe- legc c’ai șivi» ceifi pucinu drepții d’a sialui, căci mi-a recomaffldaljj se m’adresezii dumi- lalo. d’uă-d^ței ca «Rjjqb .de gem®»®. Ș’apoi m voifl ete caii! se. mc că eșey In co^fldișța »|Sld cereți ipardyșeî. Onorabilitatea scopurilorii «mele sunlu adape- ilo indouilii suplă lealitatea pentru, — NRț una, ti|chi(Jbndu-mc Intrig că conscjișța dhinila^ îțț va i^e uă datorie pes^rvă car.e marcțiisa o crujuso prudii^f d’a mS lumina in casulfi căndii ai avea — Și |)inol iți mulțămescu, adăpg^ ejii, c^rî rațiuni d’a l«’nduui asupra cavyflț^ a_ |c qjgți /«muijic^drn^țțu Senozan poq- șestoi căsălorip pentru d-ra Vlpjțgia sâii pon- — îa acesW casfi, domnul®, Ib v®M rog» sa bine-voiesci aW face grada sd adresezi din parte’mi d-nei marchisa de Senozan us de pe urmă cerere. N’ași voi se espunil d-ra Viergia a luă uă olârire mai nainle d'a ’și li înlrcbalu adlncu rațiunea seâ. Trebue sp pleeft mâne; deci, dacă simpțiminlele &lc to subW săîî Njl pentru că nu e pe lume putere; câre se me potă dșspoia de acea firmă ponvingere, că drepturi te națiunii melc nu stmlă perdute ptmlru totu dâuna, și eă aceieș, acuși sâu mau târziu, își vqră căslica valăre, pentru că ce se ie pe nedreptul și fără învoire comune, acea=a nu esle pcrdulă maî de aprâpe a pronuncjamânteluî, pentru că credă că toțî ilu cunoscemu, atăta însă cuteză a afirma, că ar fi fârte mare retă- cire a Crede, ca acele trei postiilate, cari le coprinde și din cari unulă este mai dreptă de câtă celu-l-altă, ar fi numai produclulu uaoru nemuițămiți singurateci și ca acelea n’ară esprime postulatele întregeî națiuni ro- mâne, ^icu ale „întregul națiuni,“ pentru câ escepțiunca e atătu de mică, în cătu -daca aru voi cine-va s’o numeru pe degete, abia aru avâ lipsa de ambe mănile. — Și afară de aceea, ar îi irisiu, forte tristă lucru, ca întrună stată constituțională șc nu să pdtâ espriine nițî astă-felă de postulate, carii s’au' recunoscută de drcplp și legali chiară și diu partea -prea ’nallului tronă, prin atăte și a- tăle rescriifie prea mal te; și ânca cu a tăia maî tristă, cu cătă în acelă prcnin iam n ă nici c.u ună unică cuvântă nu se țjice^ ea validarea poslulateloră ce cuprinde se se încerce afară de calea legale; ci chiară din contra, s’aă concepută și adresată guvernu lui pe lângă espresiunca fidelităței neclintite le respecta. Espectorațiunile d-lui deputată se opună respectului cuvenită lege^, Atra- gându i atențiunea d-luî deputată îlă rogă ca se alâgâ mal bine cuvintele tn predarea —’8, căci altăminiicâ în pulerea ce mi-o -dă regulamentulă voiă ff necesitată a ruga casa ca se’i denege dreptulă de a vorbț mai de- parte Poflesce d-le a continua. Aduceți-ve bine aminte, d-loră! ce a res- punsu națiunea maghiară în 184$. cându forța, prin constituțiunea marțială, slersc pe națiunea maghiaiă din sînulu națiuniloră viue și nedependinli, și făcu, sc înceteze țâra a asista ca alare; sâu cu alte cuvinte^, cându dicca puterea; Tu trebue. se morii âre nu rcspundca: „Ba eă vrâu stț vieză₍ și mat degrabă facă, ea părep |acea putere,, cară vrea se-mi ie viâța?! “ j Președintele. Uă data d. deputății la ordine; de tragă atențiunea, că daca amu chiăma 16 pe a doua âră ’i a-, nu se pote eco- nici uădată. (agomolă.) rtv cătră Domniloriu și a iubirer cele-d-^Ue națiuni conlocuitore, E dreptu, și eu recunoscu, mentlilS în cestiune trage la frâ^s i cătră ca pronunciă îndoiâlă lega- lilalca uniuneî din 1848! dară daca acâsta e crima, și daca acâsta este tâlă crima pen- tru care cei mai susu amintiți s’au lualu suplii cercetarea criminale, cari au suscrisu sâu nunciamentu; ci căți ria și Transilvania,. Permițându’tțjiacestea, me Inlorcă la obiec- lulQ despre care voiescu se tateipelegă pe iitregulu mmisțeriu, (S’au^imu.) Onoirată ca»! Am informațiune sicură dm transilvania, că in urmarea unui procesă de presă, intentată contra lut lacoh Mureșianu, redactoră ală îoiei politice „Gazeta Transil- vaniei," ce apare în limba română in Bra= șiov, și directoră ală gimnasiului rom. cal. de acolo, locuința acestuia s’a călcată (scru- tată), și că atătă elă, cătă și maî mulți ca- nonici metropolitani și profesori din Blașiă, s'aii -citată Irainlea tribunalului scaunului Mu» leșiutei (aprobare'Sgomolosă) și ,că. >rin Aiare, din partea organeloru guvernului uni gurescu reșpumjeloriu, și, pote din ordina- țiunea aeeslui-a — spre cea mai adlncă durere și vătemare a națiunei române — se iâce în- cercare pentru a deschide mai mulloră băr- pretențiunile drepte ale frațiloră loră ruteni și ruși, — atare politică, care nu-șî caută garantele nedependințeî s6le în libertatea co- mună a națiuniloră, cj în conesiuni străine si în apesarea altora ^națiuni. Acâsta e politica guvernului de acumă, că maghiarii și companistii loru din Viena din colo dc Laita, se apese pe cele .l’alte na- țiuni', cu însă nu credă, ca prin acesta im- perjulă auslro-maghiațu se devină căndă va tare și pulinle, cea-a re sc pote numai prin îndestularea drâpiâ a tululoru națiuniloru, și ceea cc’dorescu din anima curată. Cu acestea ?mi iau libertatea a depune in- tcrpelațiunea anunciață pe mâsa onor, casc, recomandăndu-o atențiuneî și considerațiunei ministeriului și a onor. căM (Va jirma^c (Telegrafiile Română). Idem sucursală I idem 2 idem. in Idem HI idem 1 Idem primară de col Verde. idem sucursală I din col. Verde. fete cu 4 clase Idem 2 clasă îu col. Verde Idem idem Idem dem clase in II idem 1 cl. în ooL Verde. I idem 1 ol în c Albastră. II da băețl F clasă idem, comercială de băețl cu 4 ceiitruhl capitalei și fiindfi EFORIA SPITALELURU CIVILE. moda legiloru, voiă ruga casa se-î detragâ cuvânlulă., Cu acâsta dâră mai atragă uâ- dală atențiunea d-luîdeputată; altă-minlreli» voiă ruga casa sc decidă Macelanu. Se-mi hă permisă a'-rm mo- tiva inlerpelațiunca (acâsta nu e motivare). . î Președintele. Nu te împedkă în acâsta nimeni, numai espresiunite d-lâlp sc nu lo- vâs.ă în lege. 'V . Macelariu. Așia'credă ca hu lovescu.'' Acumn Iotă acea națiune, care pe timpulă acela a /respinsă cu alăta resoluțiune sen- tința de mărie enuncială In contra ei —- acumu uă națiune abia de 5 miliâne adre- sâză totă acele cuvinte către națiunile ne- Es^menulă eleviloră moșe Ide la inslilttiolfl maternității se va face Vineri și Săm-bătăde la orele 12 la 4 postii meridiane oralulu theoieticu; eră esamebulu practic^ Luai, Marț: și Mercuri totu ia aceleași ore.. NB. Domnii Medici so bine-vioiesd a con- sidera acâstar ca o, invilațiune. i ă de ia arătat,ulii timpii înainte tre- bue a se închiria alte locale pentru țlîsuiu localii pe termenii de unii anu șeii trei ani, supscrisulu, pu- blică acesta spre sciința tutulorii, ca donmiî proprietari ce voră ave case de închiriata și cari vorii crede că încăperile d lorii potă conrespunde cu (Jisa, trebuință, se șe presinte la Primăriă celu multă pînă la 15 Sep- tembre viitoriâ cu propuneri înscrisă, prin care se arate preciulă chiriei, numerulu și mărimea încăperiloru, suburbea. strada și numerulă casei. P. Primara, N. Manolescu. No. 6551, luliă 13. : t ; •• ’I . ;• lira. , ° rî, , "’i i,; al ij* r R e PARTEA COMUNALE. PRIMARULU t!¹' COMUNEI BUCURESLÎ. atunci nu numai acei-a au primită acel ii pro- Romăni suntu în Ungă- ba âncă și uă parte magiare de tora se nu „Frâțiloru! ne iubimu 11 miliâne de suflete, și aces- te fiă ertatu a dice nici atăla: și noi vremu se viămă, și noi patria și națiunea ndstră?! “ A pretinde acâsta, d-loru, în sccolulu alu XIX, ar fi alăta cătu a se opune spiritului timpului; la așia ce-va națiunea romană nu se va dejosi nici uădată Hi ci f mare și energică a națiunei săsesci din Tra i silvania, âncă ar cădâ în acea crimă. Despre frații Sași amu afirmată numai a- ceea despre ce suntu convinsă, șiceaă măr- turisită ei inșii la Iotă ocasiunca și maî vârlosă în dieta din Săbiiu, șt adecă toți de - putății și regalișliî săsesci — afară de unulă— și așia repețescu, câ aceea ce am (Jisu, c, după intima mea convingere, adeveratii. Sciu că și aceea, că mai multe mumcipie săsesc? aă trămisă onor, ministeru adrese de încre- dere; sciă și aceea, că maî mulți dintre bărbații primari ai guvernului de acumu fură distinși prin denumirea loră ca cetățianl o- norarî; în fine însă sciă și aceea, cătă pond se pâte atribui astoru dislincțiuni, mai, vâr- losă daca- consideră eă asemeni adrese au căpelalu și guvernulă căzută, di^ ajari dis- Uscțiuni s’au bucurată și Bach,' Sclimerling, Koller-Sladler, Grimm, Urban și alțik , Onor, casă! Nu voiescu, ca din incidin- tele acesla se înșiră defectele numerâse și esințiale aM. L-iul ti art. dm anulă. 1848, cari defecte, considerăndă dreptulă pubi cu ală Transilvaniei, și judecăndă din puntulă de vedere ală moralității, facă din articlulu acesla ori-ce alta, numaj nu ugloge justă, o- nestă, șiobligătoriă, — cf res^rvăndu-mî¹ a- ceslu dreptu, jne țină de dalorință faciă cu mimdanțiî mei șir scumpa mea Palriă, a dq- chiara pe față și cu acea sinceritate ce totu țpalriotulă credincioSă daloresce patriei și ConsciințeL sâte/ —r a decbiara, deși nu Jn numele națiunei comăiiej căW la acâsta n’am Așia esplicâ și consideră națiunea română uniunea din 1848, și repețescu, privâscă-se acâsta că crimă sâu că merită, nu se pâteatri- bui pronunciamenlului, acâsta e înrădăcinată în inima națiunei romane. La acâsta n’a foștii și nu e de lipsa nici uă agitare, nici uă ir rilare. — Și apoi nu numai Romanii susțină ca arliclul de uniune din 1 8 48 n’are putere de lege, ți prin urmare Transilvania c țâra nedependinte, — acâsta s’a disă de alălea și atâtea ori în prea î nai te Ic prescripte; ba chiaru in amilii 1 8 48 uniunea Transilvaniei cu Un- garia s’a enunciatii numai în principiu, și așia- culesă a ^ic® ca tocmai onor, guvernă e causa, că esis-a Anei atătu de mare di- ferință în păreri despre nedependința Tran- silv^WL pentru că D’â substernulă nici pînă în (jiua de asjă-di proiectulu de lege pentru esecutarea uniune!. Nu pentru legalitatea acelui arlicolu de uniune amă intrată noi deputății români din Transilvania Jn sala acâsta, =- afară de unulă și acâsta e deuuiatulu loșiC fțoszu, Vivate frenetice din tâte părțile) — bine, d-loru, Vâ^endă că, proprietarii >gltere- teiorti seu baraceloru de scânduri din capitale, nu s’ati conformată deci- siuneî consiliului comunale publi- cații prin însciințările primăriei «»u No. 3386 din anulu 1867 și No 1337 din anulu curentă ; vddbndu că, cele mal multe din acele con- strucțiuni, se întrebuințeză ca pră- și eu (licâ: se trăiască, se trăiască, ca sc pâlă gusta amărîciunca decepțiuneî (amă- gireif, -B mei tramă venilu noî aicî^ tea se' cerșimu uă bucată de pâne, precumă, credă mulți ta certurile mai înalte, — ci am in- trată aicj din supunere către Maiestatea Sea Domnif- riului nostru,, mai departe amu fă- cută acâsta, pentru câ se dămu dovadă re- presințanțiloru pațkujiloră surori, că nu vremu sc perdemă nici uă ocasiune pentru’ conțe^ iegereci pacinică, ■ • dară departe de totu vălii pentru vendare de diferite o- biecte netolerate; vădându asemene că, gheretele înființate pînă acumă, aadgiunsu la unu numerb forte mare, astfi-felă că, capitala are unii as- pectii forte urîtii, supscrisulQ îm- preună cu consiliulfi comunale în ședința de la 28 lunifi espiratfi, amu decișii ca, tdte acele gherete ce se află pe diferite locuri in capitale, se se desființese negreșitu în termenii de unii ană, după care asemene construcțiunl de scânduri se nu mal fiă tolerate de cătfi în ocolulti alu treile; eră pînă la aretatulfi timpii și pînă ce în acestă interval ti mu- nicipalitatea va face și va așe^a pe piețele publice gherete de ferii, cele actuale de scânduri se nu se potă întiebuința de proprietarii loru, de cătfi numai la veiujare de comesti bitej adecă păne și carne. Acestă decisiune dară o publicfi ' spre sciința tuturorii proprletarilorfi respectivi ca, pînă la 15 luliă ^869 anulu viitoru se desființeije negre- șitii gheretele dumnialorfi, căci la din contră Primăria va lua imrne- diatu cuvenitele măsuri pentru de- rîmarea lorii. P Primară, P. Bueșcu. ; l^o. 6572, luliu Taxa ce era înființată asupra cai- loru din capitale, sa înlocuită, de la 11 Apriliu trecută 1868 înainte, printr’uă altă taxă pusă asupra fu- rageloru, precumă: fenă, orză și o- vesă. Acostă taxă se înțelege că privesce pe toți proprietarii de cal, fiă din centrală capitalei, fiă de pe marginile și d’afară din bariere. Cu tbte aceste, Primăria vede că asupra plății acestei taxe, s’a ivită împotriviri, cre^ndu-se unii din lo- cuitorii de pe marginile orașiulul, scutiți de dânsa. De aceea, Primăria, face priutr’a- cesta din nuoă cunoscută tuturora de obsce, precumu s’a (Jisu mai susu, că taxa fenulul, orzului și o- văsuluî, s’a pusă în loculă taxei cailoră. Așia dară, ori-cine mal nainte plătea comunei taxe anuali pentru caii șei, este acumă supusă după lege, a-î plăti darea otărîtă pentru fenulu, orzulă și ovesulă ce aduce la locuința sea, adică suntă supuși la acestă taxă, și acei locui- tori, din afară de barieTe, pe cătă ține de raională comunei Bucu- resciloră, care se mărginesce acolo de unde se începe altă comună. P. Primară, 6r. Petrescu. No. 6647, luliă 15. Deâarațiune de căsătoriefăcute înaintea oficiăridui stării civile din circumpscrip- țiunea I, în cursulu septemânei espirate de la 1—7 luliu. D losefu Schonfeid, istmilitâ, pe- lariu, dia suburbia Curtea Veche, strada Covaci, No. 4, cu d-ra Ja- neta Breier, domiciliată la părinți, în strada Lipscanii No. 68. D. Abraham Friedmann, israelită, comerciautu, diu suburbia St. Nico- lae strada Șelari, No. 6, cu d-ra Maly Horensteim, domiciliată la pă rințl, îu strada Bradului No. 6. D lacob ™ lix, catolicii, doctore în medicină, din suburbia bați distinși, și stimați ar lajțiunei jamănc,¹ cajea care conduce la temniță. tyoțivuiu acestei procedure terorislice, — carea nu se pâte justifica nici din puntulă ^0 vedere ală legiloru poșilive, cu atătă mai pucinu din puoluîu de vedere ală unei po- 1-itiie âănel^e^-- dup* cumă se «Jice, este puș’ care Ia făcută inteligința de acolo, cu oca- siuBea maialului ținută > Blașiu la 15 Maifi a, cerințe. Onorată casă! Am servită îndecursulă mai multoru anîpa tribunală, și așia mg rog^ sc nu crtida nimerii, că sulovăridft uă între- bare ajwpracărei-a trebue se decidă inbuaaiuliî, dreptu, dară ca flulu iei credincios^ că na- țiunea româna ou e amica uniunii precipi- iate din 1848, și mi p consideră ca legală. Așia mo'- casă, pentru R^m aii Tran- silvăneni uniunea nu e alta cătu ejlusul forței, vătemarea cea mai adâncași mai simțibilă a onw^l națiunei, ba âncă mai puK t potu c^ti jjă națiunea română regretâză adâncii, că guvernulă de acumă -fcehl dirr Viena, 'CașT'celu dinPesla) la tocă de a recurftsec adwâraleie sâle jn- Fiindtl-eă la 26 din viitdrea lună. Octobre, espiră termenulQ închirierii Cartea Veche, strada Gabrovenii * No. 47‘, cu d-ra Adelaida Sperlich, unop diu localele scbleloră publice primărie din capitale adică: Pentru scola primafiă de jbăețlcw 4 clase îu culdrea. Ndgră. . fdem sticui’sala La băețl cu La clasă în col. Negră. Idem U a una idem. Idem primară dd fete ou 4plașe catolică, domiciliată la părinți, în strada Carolii I No. 23, D, Ștefan Maria losefGabml, ca- tolicu, comerciante, din suburbia Cre- țulescu, Hotel Hugo, cu d ra Pau- lina lon^sca, ortodoxă comerciantă din suburbia Q'ețuleșcu^țasa Brioi. ascultarea acestei sensjața e notabilă a lă- • -ese^șl > locu 9 a s^strădtfl, ca prin d fmțMMhri* «imaginare, respee- acâsla arc.- ;i cobiră naluren ^aayiuii' strigări ; așia ce-va nu se pote suferi, Pre- tive negormane, se căslige simpaliele accs- ședințele sc ^ndreple. [fe vorbjterij ^nordice), facîf țuwea li Pr^eqiiitelei Mr țedji AlJfi u uțlige jD îₛₑj ^5 că cal itre națiunile Idem sucui^aîă» dp fete cu 1 clase d n col. Negră IdeM . rnriai*’- ani eu începere de la 1889 Ariliă 23 I deleni, precumă și p&darea dupo cubey, remăscse la d luî unu înscriau d’uă cumă considerabilă, acceptată 1 de mine, pe care nitascmu a’lu cere > S’A PERDUT Mercuri sera lângă grădina Sf. Gheorghe ună CA- ȚELU M1CU ALBU cu pcle gal- bene pe spinare și pe urechi. Si va da uă prea bună recompensă ce- lui ce-lu va aduce Strtda Stirbay Vodă, No. 32 bisț w oMĂfwiEr CORABIE țl VAp6kB. GA. BB. un Snu 1868 ■ oibseih.'W ~ n .. : rE» rs «8 e-;- 27 luliu. n KR. Metalice. 59 20 Naționale........ 59 25 Lose............ 63 25 Creditulă........ 86 80 Acțiu. bănce 733 --- London......... 211 30 Argintă........ 113 75 Argi. în mărf. 111 35 Ducațî........... 5 42 Grâă clacîru eăl. I. Chila leî • rt •> »> ” ““ „ eărnăă ■„ I. , — u » >> ” „ arnăutu ghireă.... Secară.......... ᵥ.....,■ Porumbă................. Or4ă.................... Ovăsă.................. Meiă................... Rapiță................. AV1S IMPORTANT PENTRU AGRICULTORI Mușamale mari de Kautșuk recunoscute ca celă maî bună și mal sigură, apărătoră a șireloră de grâfi și a ori ce felii de productă agricole, mărfuri, mașine etc. contra ploiloră celoru mai marî. Aceste mușamale, de uă invenție nouă, primiate la expc sițiunea universale din Paris și la cea agricolă din Pesta sunt preferabile orî căroră altora pentru superioritatea cualitățeî și pentru soliditatea lor fiind lucrate cu kautșuk și cu ulei® Probe sunt depuse la comptoarulă D-lul Mosco Ascher, "trada germană, vis-ăvis de direcțiunea Telegrafo-Postale, c are singur priimesce comande pentru tâtă România cu reciurî ficse. No 257 15 — 34- 305 — 310 275—285 245 -255 175 180 95-120 11 .n •J‘II . §18 — 2'10 129 i Corăbii sosite încărcate „ „ deșerte... w pornite încărcate „ „ deșerte.. Vapârc sosite........... „ pornite...--------..... Șlepuri pornite și în- cărcate la Sulina...... -ru 3 7 4 12 6 Tecuoî, timpulă senin; vîntă N. W. plus 30 gr. R. Bacău, timpulă noură, căldură plus 25 grade. Niamțu, timpulă nourosă puțină plâe Roman, nouru plus 21 gr. R Ploeșt, senin, cald, 23 gr. Mărgineni, timpulu frumosu; senili, cald Văleni, timpulă frumosu.,. Câmpina, senin căldură 20 gr Ileny. senin, cald. Mizilă, caldă, ncru, vîntu variabilă. Piatra, plus 25, nouru, caldă Brăila, 34 plus, senin, puțin vîmt S.O. Focșani, 24 gr. caldă, nouru, vîntîi ’6cna7 28 gr. căldură. ji ’lușy, înourată, Severin, noură, caldă, vțntă variabilă j, ,eova, nouru, vîntu, N. Botoșani, 23 plus, vîută, N V. puțin Fălciă, 20 gr. plus. înourată. T. Frumos, plus 22 gr'. Sla'ina. timpulă frumosu vîntu pueini N. 27 grade Caracală, idem. Bechetu, idemu. Argeșiă, timpulu frumosă, pucin Giurgiu, cald, 28 gr. norii R. Serată, senin, răcâre. noră Pitești, senin, puțină vîntă, 26 caldă C Lungă, senin, caldă, frumosă. Vaslui, linisce, caldă. Mi BIUROULU SOCIETAȚILQRU DE ASSICURARE H ! UNGARA GENERALA ȘI „LA RAL()1SE“ se afli e astî4î înainte în STRADA GERMANA Casa d-luî Anghclovicî (Prăvălii No. 11 și 12) vis-ă-vis Ho- telului Concordia; unde se priimesce oferte pentru assicurarea în contra PERICOLELORU DE INCENDIU PEN TRU TRANSPORTURI PE DUNAREA ȘI ASUPRA VIUEȚEI, CU PREȚURI FOARTE MODERATE. Ambele Societăți garat^ă pentru assjcărările încheiate cu fondurile loru în stima DE LEI NUOI 42 MILIOANE și tdte păgubile ce s’ar ivi se reguld4& modulă celă maî dreptă și espeditivă de cătră Bueurescî, 20 Apriliu 1868. 111 l> REPRESENTANȚA ȘI AGENȚIA GENERALA, In Districte se priimescu Ofertele de ațicurar.c Ia Agențiile nâstre deja cunoscute, âru în ploiești la Domnu RĂGI IOAN PITIȘU. No. 218. 6—64. 29 luliă Cahulă, timpulu frumosă. Craiova, noră plecată spre plde cald 2- Buzeu, senin, caldă, pucin vîndă. Tîrgovisce, noură, pucin vîntă plus 23 grade. Dorohoiu, 18 gr. plus, vîntă slab N. V, 1. jvb ih'iU- ț J . i;iuli',' 1 t L’i 1 '1 'V .h — MRMBI ANUNCIU iu LIPSESCA IDEI A de CAȘCAVALU de PENTELEU, cine poftesce se va^ă sublim date de Cașcavală, se poftesc la Magasinul V DUMITRIU et G. PENCU Strada Carolă I, la Băcănia din colți, vis-a-vis de Han: Roșu, cu pregulă numai de lei vechi 4 și gium ocaua. No. 326. 5—2(J . t-l_ A.) .. ■■ I I .H 1-1. .— " UA JUMETATE MILION DE CASCIGATU ’I H U I 1-iă fiă cărei lune se voră face tragerile MAREI LOTERIA DE BANI, garantată de guvernă i Suntă loturi magnifice de căstigată. anume, unulă de 500 000 francî și altulă de 400,000 franci. Apoi alte locuri secundari® de 80,000.— 40,006.— 20,000.—10,000 etc. fraăcî. Unu biletă pentru una din aceste trageri costă numai 20 franct, trei bilete costă 5 0 franci, șăpte bilete 100 franci.—■ Aceste titluri se opținu trimițândui prețulu în bilete de bancă, cupdne etc. la Casa de Baiaeă a D-LUI CHARLES HOLL^ LA FRANCFORT PE MAIN. POSTSCRIPTUMU. Buletinurile do câștiguri voră fi espeduite fără ehieltuiele pe db dată ce șe voră face tragerile; câtă despre sumele câștigate ele voră fi plătite pre-tutindeni în numerătăre DE VÎNDARE unu locă, aprâpe de bisericaLucacî, în mărime 18 Stînjenî fațada și 40 StănjânI lungu. Doritorii d’al cum- Kse voru adresa, d'a dreptulu, recțiunea tipografiei G. A. Ro- la Librăria d-niloru Socecu setti și et Belgasoglu, Hanu Șerban-Vodă, No. 18, în orî-ce timpu a dileloru de lucrare. iSTA-Vi AM DESUH1S DEP9SITU GENERAL DE OGLIN^Î de t6te mărimele din fabrica moșMlutariloră Comitelui Carol Kinsky la Burgstein în Boemia. Bueurescî, âO îuniu ADOLF KARPELES Comisionari. CALEA MOGQȘQEI No. 10, VIȘrA-VIS DE PREFECTURA POLIȚIEI. Comande pentru Geamuri de Cristal® de ori-be mărime pentru galantare și pentru ferestre* precum și pentru oglin4î de orî-ce mărime după dorința se efectue4e cu, prompteță. — Embalafiă db oglin4i destinați pentru afară va fi solidă. No 298. • ’ 3 — 74. CALITATE PRIMA, PREȚURI MODERATE. VB SC 'U U > O No. 278. da Vămi No 1. iere int'run pacharfi că apă, a Vra :es 20 — Moșia Colintina Floresca din Distr Ilfov. Aseminea și din moșia PIERSICA, Distr Ialomița 2,500 sdu 3,000 pogone la capulă dupre Ialomița. Acâstă din ur- mă se dă și cu arendade la anulu 1870. A se adressa la Ddmna Elena Cornescu sau laD-nu loaMauu, Strv- A EȘITU DE SUB-TIPARU _■ • d linii' S’A MUT ATU » ᵤ?r 11 1 t i IHTiu’ ’ STRADA OOLȚEI, No. 42, VIS-A-VIS DE BISERICA ENE PRIIMESCE TOTU AFIȘE, DIARE MARI SI MICI INDIFER1TE MĂRIMI * i. . 1 UIV i II CIMENT PORTLAND se află de vînȘarc, în magazinul d-loiu FRAȚI HESCHIA Strada Decebalu No. 3 din dosul Băraț' Din Orașulb Giurgiiî se dă în arendă de la St. Dimitrie viitoriu. Doritorii voru bine-voi a se adresa la însuși D-nii Pro- prietari. Frații Dimitriu în Giurgiu. No. 839. 10 -84 PĂDURE de tăiata UN CEASU de Ca- pitală pe moșia Buciumenil, plasa Zna- govulul 900 pogdne lemne de stînjenî. Doritorii se potă adresa în Bucuresci la D-nu C. I. ARION proprietarul!! el. CESTIUNEA ORIENTELUI în fața dreptului publică europeană Tractatului din Paris de Sava N. Soimesem Doctoru în sciințele politico^administrșitive, De vîndare la t6te librăriele. PULBERE FI RQ-MANGANICU DB BURIN DU BUISSON. Apn ha e prin Academia de Medicină din Paris. E ite de ajunsă uă mică quantitate din opți ne; numai de cătti uă apă minerală fe- s rug m6 A, gasdsă fârte plAcută, cane se bea J la mai’k semplă, sau cu vinii amesticată. i Ac^ tu este d’uă efficacitate constantă contra pali da culdre, sufterințele stomachulul. per- j der le albe, menstruațiunile dificile, sărăci- f mei. dc sănge, și convine mal cu s’emă per- , sâniloFtt care nu poth mistui preparatele or- dinare de ferii. Acesta are piste tâte celle 1 alte imensulti avantagilî a na provoca cons- ' tipa țiunl și a conține manganesiu pecorele cel maî savanți medici din Franța felin con- j siderăca indispensabilii la troUmentulti prin feruginâse. Depoulă generalO la Buccuresci, in phar- macica la Gerbulh de aur adl Adplf Plbckbr, piste drum de Passagintur Român; Ja lassy, de KoNYAjla Crajova, la D Pohl; la Galatz, lajATOCHESKl. Ikl VERITABIL CAȘCAVALU ------------ LI' 1D de diferite feluri, ETICHETE, COmi CONTRACTE, POHTE, CIRCULARI S| FATURI W ȘK AC SA «..MS t'J-’ia*ii louo. hăj r* > 4 i| > i p tir ,u i> ttMUii‘1 ii' t î I ' ii Alun b iM i'f i । h fii ■ nil iii FELULU OE LUCRĂRI, PRECUM II II BAPTISM, VISITE, CUNUNIE Șl ORI CE ALTE BILETE DE INVITAȚIE ȘI MORTE DE VENPARE Unu locîi în Bueurescî, în Strada Isvoru, situată între pro- prietatea d-luî Orescu și fosta Povarnă a domnului Porfiriade, acumu a d-nuluî loniță Po- pescu. Doritoriî se voru adresa la propnetarulă seu, Eugeniu