ANULU ALU DOUE-SPRE-DECÎLE JOUI, 18 IULIU 1868 VOIESCE ȘI VEX PUTEA le! N. LEÎ N. NE ANU -- APITALE 48 DISTRICTE 58 PE b£bE LCN-t PE TREI LUNI PE HA LUNA¹ 24 „ 12 ¹ 5 UHU SB3MPLABU 24BANÎ pentru PARIB pe TRIMESTRU FR. 20. PRNTBU AUSTRIA. . . • FIOR. 10 VAlAuBTJ ADMINÎSTRATIUNEA PASAGlULU ROMANU No. 1.— REDAGTIUNEA STRADA COLTIA No. 42. 29 15 6 LUMIN^ZA-TE ȘI VEX FI PERTRU ABONAMENTE, ANCNțaUBÎ ți RECLAME A SE ADRESA ÎN BUCURESCI, LA ADMINÎSTRATIUNEA ZIARULUI IN DISTRICTE LA CORESPONDINȚIÎ DIABIULUÎ ți PRIN POSTA. - LA I*AHISLA D. DABRAS-HALLEORAlN RUE DE l'aNCIENNE COMEDIE NO. 5. ANUNțlURltR LINIA DE 30 LITERE 40 BANÎ ^NSEBTIUNI ȘI RECLAME, LINIA . . 2 LEÎ NOU Articlele trăsniseși nepublicate se vorîî arde. — Redactorii respun^letoru CSiigcniu CwrHda SERVITIU TELEGRAFICII ■’AMI H«MAMIIMJ!. MsfLGRAD, 28 luliu.— Cel patru-spre-^ccc condamnați pentru atentată aă fostă împuș- eațî astă-dl. Kiamil-Bey a sosită aducândă Beratulă pen- tru instalarea Principelui Milano. ir PARIS, 28 luliu Principele Napoleones’a întorsă. Bucuresci 29 Cuptorti După ce a® făcut® uă crime gu- vernului actuale pentru câ n’a sciut® ce coprind® scrisoriele și corespom dințele particuiarie, schimbate între persdne din diferite opașie și chiar® din diferite țere, ca se țiiă astti-felu firul® conspirațiuniî ce se unjia, pentru câ adică a respectat® secre- tul® corespondinței, asieuratu de le- gile tutoru țerelorâ civilisate, după ce l’a® acusat® că a ajutat® pe supt® mănă mișcarea ce se pregătia în râfff de la Terrâ feri shntu acele probe evidințl ce le-âtt dat® d-loru de opt® luni de <^ile dâspre esis- tința bandelor® șf pe carî guver- nul® se nu le fi luat® în semă ? Se fiă bre fotografiei© carLatt decorat® atâta timp® colonele acelui ijianu? Se fiă bre ihferpelațiunile d-luî Carp cari spunea® de căte ’n lună și ;h sbre dar® nicî un® cuvânt® despre acele bande bulgăre, astă-fel® în cătu, dhpă terminarea discursurilor® d-lul, Adunârea era tot® d&lnâ silită a-î adude aminte 'c’a uitat® feahdbie, ș’a-lft întreba unde simt® ele, fără însă a dobândi nici uădată un® res- puns®, uă probă evidinte? Se fiă bre corespondințele și depeșiele ce se trămitea® în străinătate și pe carî d. Moustier a fost® maî tărdi®, după informări positive, constrinsu a le recunbsce ca uă manopere a unul deputat® amăgit® în ambițiunile sele și devenit® din acestă causă celu secret® în țeră și în Turcia^'cei de. la Țerra vin® astă-bnu a fostu „vorba aci d’ui conspirațiune se- „cretd, ci d’uă mișcare naționale, „care, este consecința uneî situațiunî „prea cunoscute; că toțî sci® că „poporațiunile creștine din ' impe- „riulu otomanii caută a scudui ju- „gul®, că ele comploteză, pentiua „reuși pe un® sprijin® străin®, căcî „nu se simt® nicî prea bogate nicî „destulu de târî pentru a obținea „prin ele însele independință ce do- „ rescii; că Rusia încurageză acelp. „tendințe de cari speră a profita și „că nu cruță, pentru reușită, nid „aurul® nicî intrigile." „Guvernul® român®, adaugă a- celfi diariu, cu tdte avertismentele ce î-amti datu pasați pe probe e* vidințl, a lăsat® se se organiseze conspirațiunea Bulgarilor®, se se în tărescă in tăcere și tocmai atunci când® lucrurile nu s’a® maî putut® ascunde, tocmaî cându Bulgarii e- maî mare inemiefi al® guvernului jactuale ? Dacă acestea șuntoî₍j^roB^ birea autonomiei sele. Amil lăsat® gătia în tăcere, în secret®, ș'atuncl cele ce am® (jlîs® hol despre in- sufîciința poliției, cniar¹® în State ma” ■ bine organisate, 4 l ■ descoperi ase mepî conspirări remăpe esactu și chipațî și pregătiți se îmbarca® șe frecă Dunărea ca se puie foculu chi- britului., tocmai atunci Romă nulii se desceptă, etc. Mai ânteiu vom® întreba pe ono- nerefutabfe Orî era uă mișcare na- ționale, consecință a unei situațiuni eiinoăcute, tinzând® la independin- ță, la scuturarea j i arețiuă păfe rea me?. deja mal bine decât® orî cine, ju^ decăndu după personele și locul® la cârî s’a® petrecut® lucrurile. D-lui Redactore alu fiariului ȚERRA. Tușnad (Transilvania 18 luniă 1868). Domnule Redactore, Numai acumă amă avută cunoscință de unu articolă din (Jiariulu luniu trecută unde suntu supra demisiunii mele de Casațiune. A-ți fostu însă d-v6stră de la 15 și căte-va linii a- la înalta Curte de reu informați și comiteți uă erâre, domnule Redactore, căci motivulu ce amă luată in¹ Înscrisa mea de- misiune, adresată domnului minisțru, spre a declina acâstă onore, este departe de a ,fi acela care ’mi alribuiți că i-a-șî fi lu^lh. Daca viă a ve adresa aceste rlnduii, dom- nule Redactore, este atătu spre a rectifica nă erâre cătă și mai cu sâmă spre a nu putea bănui cine-va, câ a-și Împărtăși opi- niunile articolului și pariuluid-vâstră. Credă, domnule Redactore, că ve-țî bine-voț a in- sera aceste rânduri in cețu d’ântOiă ijumeră alu ^iaritțlui Terra , rugăndu-ve a primi totu dc uădată și Ipcredjnțarca osebitei mele considerațiuni. , VȚerra) CORNESGU, și lăsăm® Terret onbrea unei ase- meni leali procederî, și asicurămu din nuou pe omenii serioși și sinceri bă guvernul® a luat® măsurele cele mal sțcure sppg a preveni repețirea unor® fapte ca celu de la Petroșianî; pregătitorii și factorii principal! aî acelui fapt® suntu arestați și supuși cercetării, și suntem® șicuri că Mo- nitorivdH Va veni în curând® ă da deslușirile pe cari le cere Terra, și pe cari totuși trebue se le jcunoscă vin$ se mi le amintăscăn n y-Rnl rfr Mi-este permisă a le’ntreba ocări sjialu aceste proiecte^ și daeă le potă servi în eeya ? spusei16 cu interesă; no' r- Iți vorbescă despre acâsta tocmai pen- tru a găsi mu spiijintt w d-ta căci a iste proieclt) interesăzi maî nainte de iote pe flla-nțea¹» a -uc nd.' ujn ect» nni i Esle vorba de viruă ecreteu¹- de vrună îngagiațnentu ? — Nu, lucrurile' mau rtlersu kpin’acoto, celă pueinii întrună modă oficiale, .pentru că totu s’a petrecută fără scirea Genevievei, care nwa jafemei de cătu ș6pte-spre- pentru renoui cererile lui. — âî pre vruă rațiune gravă pentru a pu -primi propunere lut? i — Qj ny potu sse'î Impută nimică, reluă mătușia-mea. îlă vel vedea; nu e și> starea ipi ? rpal «șa ©oșlrăj Pdte, că suntu npdrdpță itn ppiwea w, insă cu anevoință ași primi ^propunerile lui. In caracterul^ lui, «Ir ClareRC©! în manierele, lui, tn cuvintele —W* nr „Polonia nu este mortă.M Este maî jumătate de seclu de când® s’a dat® acestă sentințiă despre Polonia și n fapt® ea fu din ce în ce mai afundată în mormânt®, și cu tote acestea lumea maî în unanimitate dice mere®; „Polonia nu este mo:- tă.“ Acesta este credinția generale și nestrămutată pentru tdte națiu- nile "carii luptă pentru a lor® in- depeadințiă. Ca uă nouă dovadă publicăm® următdrea circularie ce s’a trămisft din Elveția la tote re- dacțiunild d^e^r® spre, a se pu- Acesta este ună omagiu făcută de cătră amicii libertății principiului indipendințeî, vi- talitățeî Poloniei și martiriului iei. AcCsta este ua protestare internaționale contra u- nei nedreptăți a unui seclu, uă protestare în favdrea dreptului contra puterei. In momentulă cându uă politică Orbă și nemilOsă se silesce a distruge naționalitatea polonă, ș’a răpi la miliOne de locuitori cre- dința religiăsă și chiară limba loru, ua pro- testare monumentale a opiniunei publice nu păte avea dc câtă uă înaltă însemnătate. Acâstă solemnitate internaționale va fi mă- rită de presința notabilitățiloră deosebiteloră țerc și totă ne face se sperămă că ea va câștiga causei poloni noue simpatii. Deja unu scritoiriă bine cunoscută în Germania publică Uă scriere intitulată : Restaurarea Poloniei privită ca Puterea Germaniei. Lumina începe a se face și adversarii din a- junu potă deveni aliații d’a doua țji. După cc m’am înțelesă cu autoritățile mu- nicîpcle ale orașiulul Rappcrswyl, carî aă dată probe d’uă nobile îndatorire, me credă datoră a invita la solemnitatea de la 16 Au- gustă, în numele suscriptoriloră deosebiteloră țere pe cari amă onâre ai represintă, pe toți acei căroru-a le esle scumpă libertatea și Independință popâreloră. Primesce etfc. î ii rq > In numele suscriptoriloră monumentului poloneză. Comite Ladislas Plater. fi 19 Vu3 9 [ii blica .Mi'dfe L’I INAUGURAREA MONUMENTULUI POLONEZU flu ’ IN ELVEȚIA. Villa Broelberg lingă Zurich, 23 luliă 1868. î fi . Domnule Redactore, In 16 Augustă sc va face pe țermurii la- cului Zurich, la Rappcrswyl, inaugurarea mo- numentului redicatu pentru a veciniei amin- tirea luptei secularie a Poloniei. 6 0 Citimu în ^iaritsîu „la Turquie“ . „După informațiunile autentice "pe carî le am primită trei bande de briganțî, formate pe teritoriulă Principateloră-unite și com- puse de vruă sută cincî-tjecî de hmenî, aă venită pe malulu dreptu ală Dunărei, ca sc înlre în Bulgaria. Aceste bande au fostă res^ pinse de trupele carî formăză garda malulu î dreptă ală riului. Uă singură bandă a putută scăpa de vigilința loru, însă ea a foslă ur- mărită într’uă pădure și slrîmtorată de a- prdpe de agenții puterii publice și de sătd- nii ce aă aleigată din tâte părțile in gâna loru. Intruă luptă ce avu locu, dece din- tracestî briganțî aă fost uciși. Urmărirea con- tinuă, și se speră că toțî făcătorii de rele voră plăti cu viăța cutedarea loră, său voru cădea în manile justiției. Ordinea și liniștea domnescc în provincia Dunării."— u;q£Ju bi n ins tril , (Țerrd). Prjr meio8 “ iq ’ JH lui, este nu sejă țe reeălă înțepată care mc < înghiăciă și mospăimăntă pentru natura des- i chisă a Genqvievci, .Gândindu-me hă ca se va duce sc trăiasqă singură $u dânsulă în fundulă unui, castelă (fin Irlanda, îmi pare p’^r fi pordută? POle că’htracășta nu este; 09 cătu Ipspăimîntarea naturale cc idei i des- ptațjrci inspiră unei mame. Ori-cumu se fiă însă/ voită se Ip’nsciințcîă pentru ca se’ți dai părere? asupra JuL sir Clarence. țlș vei putea sfătui alamei io casultt căndă» visila luț ?r avea scopă acea-a ce presupună. -r Escî sieură că Genevieva nu scie ni- micu despre proiectele tatălui seă și dă n’are do locă simpatie țilcnttu sir Clarence:? — O! ea nu .scie nimică. do In acestu momentă .Genevieva intră. Fă-, cuiu* semnă marchiseî se’i spiueșilei vestea. Ea memțelesev i‘i n . i.mi — Drăguțoș (Jise ea, ^rimeScă ua scri- jtore dcL la sir Clarence. Elă va sosi măne, și. va ședea aci câtc*va (Iile. u- Aî bsdamă Gnbevieva rițjăndu, insă cu bnu tonă ee esprirta numai mirarea. Ecă ua împrejurare durerăsă pentru pescii din Du= ransa. Ion, pregătesce-tei a privi păscuito- liulăi celă mai (pasionată din Cele trei rega- luri unite, mi . > umț ' " un -J- Ve^î dⁱse iharchfsr tncetă. Me aschptasemă a găsi în Viergia mania orgoliului seu atinsă. Ntrfu insă astă-felu, ea nie primi mai Cu veselia, cu tote aste suptă nepăsarea iei prefăcută, ghiciui, uă înă rire tainică care mări ancă mâhnirea mea. Me simpțiamă într’uă situațiune anevoiPsă și destulă de periculâsă pentru a fi silită se plecă îu curândă de la Chazol. Inlin^ându’î măna'cași Gencvievei, ea me'privi cu mi* rarei însă, ve^Cndu c’o. țineamă întinsă, se oțărî a mi-o lua. — Am crezută că Cra ș’acumu uă nem- țclegere, ^isc ca cu ironie. A doua ^i pc la amia-di, uă trăsură se opria dinaintea scărei castelului. Recunoscuiu de ia coa d’ănWic privire pe corâdluhv ijeM- lemen, produsă dă ariSlo rația bfit'anică. Biă nu ;^ise detălă ună cnvântă, nu mai pucină corecții; fetăurulă seăț caro sărise de pc ca- pră; urmă a|>4>î p’ună văietă și fu dc ’ndată introdusă lo salonă’. — Sir Clarence jsle ună jane de la doue-țțecî și cinci la doue-^eci uși șâple de anî,'blondă, tnsăd’ună blondă camă viă care este aprâpe do roșiă. Elă e înaltă, cl’uă eleganță-Sprintenă șiechi-' . librată care¹ arâtă aprinderea neschimbată a sporsma,rt-uhă, totă dăuna gata pentru Hun- ting (venătPIe) câtă și pentru rowîng' (Vls- ■ (ire, mtfrgere cu barcă). Trăsctureto fâciei )uil regulate și armoniâse, ato uă cAe blîhdețiă bărbătesc» care arfttă irâ natură i slăr .ore și cugelătdre, acW albaștrii, d’ună și fârte espresivî și n care se citesce asicu- rarei unui omu care scie că are indouilulu avantagiu alu unei avere mari ș’ală unui nume mare. iW*rJn' Matușiâ-mea sflrșî complimentele de bună venire și ne presintă apoi unulă altuia-ă. Elu me salută cunu aeră de mărire destulă de cordiale, aflăndu că suntu nepotulu d-neî de și ’nîrâbă de Genevieva— O asceplă, ^iso mătușia-meâ, vei vedea-o. Ia acelu-așă momentă usiă se deschise. Vedândă p« Genevieva, sir Clarence făcu câți- va pași spre dînsa; însă elă se opri d’uă dată, stândă la ’ndduiâlă și nedumerită, ve- $ândă pe Viergia, Băre IntrâP in acelua-șî timpă-.— Ho’ . -. ”.ⁿ. . *(Jise 'elă cu acelă neimitată accentă flagmatică ală EnglesilOră care esprimă atătu dc bine mirarea, și mase neotărilu întref dînsele. Uă isbucnire de risă a vere? mele scâse din indouiriă. — lartă-me, domnișiâră, reluă felă, sciamă câ ai uă soră .... — D-ra Viergia, fată mea adoptiva, ciî vioiciune mătușia mea. re= 116 nu (Jise Elu se ’achină, Viergia l iacii uă răve» rință; apoi după ce presintările se făcură se ’nccpu conserîafea intre Genevieva, mă* tușia mea și s’r Clareoce asupra timpului trecută dd la plecarea loru de Ia Martinica. albastru'camă deschisă, daru fOrtc jnleligințî Cu tdte că ira între dtașii' uă 6re care e* www.dacoromanica.ro ROMĂNULU 18 iteTU 1RGR 1 | | |f— ■■■- - T7 - - - - ■__—- - 612 OKI IU'H si jma-aMa-suoa uia (jjwa INSTRUCȚIUNEA PUBLICA. DISTRIBUIREA PREMIILORU Ceremonia distribuirii premiilorfl, amu șlisfl și toți scitică este și dân- sa uă seblă, unfl îhvățămbntfl, și âncă din cele nnal însemnate, căci ©ste învățământulu ănimel. D. mi- nistru cunbsce și simpte acestu mare învățămentiî și d’acea-a solemnita- tea s’a făcută, în anulu acestu-a în ma lorăz Podbba sălii, florile, mu- sica, lumea, profesorii, demnitarii Statului. Suveranulă cuvintele ce se pronunțiă, totulă este pentru dân- șii în acea-(Ji, Și . . . ./!• <. • unde suntii copil, unde suntă micii eroi al t^ileU Iii loculă cel cl’ânteiu seraci și mal cu semă pe cel orfani 1) Ne ar trebui a scrie ună volum e eră nu unu articlu de (Jiariă pen tru a spune cea-a ce amă ve^utu, cea-a ce amă simțit șhmă lăudată în acea di de solemnitate Totă ce putemă (jice darp, este numai că fiă-care a plecată mișcată pînă la negreșitfl! 'colo de unde potu mat lacrimi, după ce a parcuratu, prin bine se ve^ă totă, s’aufjă totul val ajutorulfl'hcestonă copiii?, tbte ga Nu. La noi copil, proil ditel, cet fm oarl ’ realfă pe cari suntâ a se meununa, suntti a-: omflM Ele aă recita tu-, iîn limbă ro- tară, în tin^I, striviți ca sardelele în localulu celu mal spaciosti, în sala , cutie Pentru cine dară se face a- Teatrului, ce fu destula de frumosu, < decorată. Mulțimea ce umplea sala ( a doveditfl că nțelege ca și mini- șțrulu că nici uă dată nu se pote face prea multu pentru serbarea (Ji- 1^1 de resplătire și ’ncuragiare. Ele- vului celii mai rece și mal apatică a trebuită se simpțiă vibrândă în- tr’însulfl cdrda ambițiunii celei ade- verate și nobile, a trebuitfl se sim- țiâ că tote mărirele ș’avuțiele lumei suntu fbrte sărace și meschine în facia resplătirii dobândite prin ins- trucțiune și prin lucru. Suveranulu, în picidre, în facia copiilorh ș’a pro- fesorilorfl aci ca pretutindine, în acea țh ca ’n tdte, prin presin- ția, prin atențiunea și bunulu și ’n- curagiatorele șeii surîsti, da dovadă de iubirea și stima sea pentru lucru, pentru instrucțiune, pentru împlini- rea ^Lațgrielpnu. ᵢₒₙₒ fₗ₍ₗᵢ; j₍W fₗq <₍₁ Uă dovadă, fbrte mare, tocmai fiindu că este fbrte simpțită în tbtă naivitatea copilăriei, despre îrirîu- rirea ce are asupra ănimel copii- lorfl acea solemnitate, ne a datu-o în anulă acesta uăcopiliță; plecân- du-șl capulfl suptă mâna Suvera- nului spre a-șl lua cununa, ea se cea solemnitate^ pentru cine acele discursuri dacă cppil, și mal cu se- mă laureațil nu vedă nimică, n’audă mimică? Uă hsemene mare greșială ^e d’ajunsu s’o arete cine-ta sprb a fi îndreptată și d’acea-a trecemfi la singura sbblăunde ea nu 's'a comisii La Asilulfi Elena tiu era mul- țime, căci acolo Vai! pensionarele, în genere votbindti, n’aă părinți! A- celft ce Al tbte modurile îfleuragia- zlă pe sermanele orfăne, în arin hă acestuia lipsea din Capitală. Aci înSb, în Shulu acestu-a ca și ’n cel trecuțl, elevele eraă faciă, eraă prin- cipali! spetâtor! precumă eraă și principalii actori. Decorațiunile nu numai că eraă frttmb&e ptin gus- tulu și arangiarea loră, dară, cea-a ce este maî rară și una din cele mal principale condițiuni ale fru- mosului, ’fiâ care ornamentă ăvea ■ semnificarea, sea, cuv&ntutâ t&a d’a,fi. Dacă nu era multă lume) toți însă eraă coprinșl d’uă emoțiune adencă. ¹ In fundulfi sălii, încadrate în ghir- lande de flori eraă rfnduite junele eleve, țn paodestuli costumă ală A- mehină. Sermană, dragă copjliță! în dulcea iei naivitate ea a spusă câtă datorimă celui capa din înăl- țimea Tronului, tinde cu iubire mâna copiiloră, îl încuragiază, - îl resplă- tesce, și-I face astu-felt so ’uțologă și se șimpțiă, că lucrului și virtu- ții aparțină d’acumu nainț^ gloria și puterea. , . /M,ₕ ț Cu câtă însă este mal maro și mal bine-făcătbre acestă solemnitate cu atâtă avemă datoria mtragemă atențiunea d-lul mmietru asupra Ur nel cestiuni de mare însemnătate. Și noi putemă mal lesne denoâtu viții s’aretămu înt acestă puntă par- tea cea ieaₛ cu câtă noi înșL-ne ue amă lăsată în corânte ș’amu co- misă acestă njare,; greșială în a- nulfl 1867, Solemnitatea acesta este făcută pen- tru copil, este uă seblă pentru ăni- adresați! acolo, d. ministru din în- tru, în numele Domnitorelul. „Afl ftibută nu numai unfl ins- titută de orfane, ci unfl institutfl de educa tiune (Va urma). C. A. Rosetti - ----- - w._. ------------- 1. 8. a primită, luni H 5, orele 11 ju- metate de diminâță pe geuciupulti bavareză D. Gaertner, care mentă In Oriinte, în voiagiulu seă de agre- tracendfi prin România, n’a C-nslantinescu, ChWste Bozatov, I. Cerchez, Carabet Ț„ £pjomon, Niculai Popescu Iconom, Mi! Ursoiu, Stayrachi Dimilriu, N. Cârja, Nb culai Naumț M. Vaideanu^ A. Ghițescu, Ibn I. Teudoru,, I. Corpiș, Dimit. M. Grejdeanuᵣ I. Stefănescu, Mapn Parteni, C. Melinle, Râi-„ leanu A. CernohovschMCăpitan Canănou, Maior N. Busdugan, I. losif,, D. Obreja, I. Stioiu, C. lonescu, S-aStanț Tj Popeanu, C. ¥jasiliu«s. C. Peirovicî, T^Vasiliu, Ga vrii Cilibiu^ Pascal Toncu, I. Cocea, Andronic Simionovicî, D. Romanescu, B. Marcovid, Meltz ■srofWyB, B Arapu, I. Vasiliu, z. Samoil; %£* Mihalcia, mănă, francesă Germană, și mai cu; semă în ițea- romăhă versuri*, fa- bule și dialoguri carii dovedescă cu ce inteligința «și scrupulositate di- repțiunea caută a cultiva într’însele religiunea, simțimbntulfl datoriei ș’alfi recundsoințel, ambrea între ele în- se-le șî pentru toți, devbtamentulu cătră Patriă și Domnitorti. Ou ouviate în adevăru poetice și eșite dia ănimă, ele au depusă bu- chete și cununi: una la picibrele al- tarului . . t. ale Tronului; alta pen- trii Cea-a nare ne-a datu, sufletulfl sufletului Iel, i pe fiulu Iei eelfl iu- bitu, pentru mărirea și fericirea Ro- mâniei; și una de seminocîi, immor- telles ca și recunoscința, pentru bine făcătorii asilulul; carii nu mal suntă, și cel carii’ au fostă și suntă bine- făcătorii lut/ pentru Domna și d-nu Da vila. » ol» t Fiă, iubite copilițe, ca tbtă vieța vbstră se fiți adâncă și necontenită pătrunse d’aceste mari și frumbse simți minte ce busele și ănima vos- vrută șe lipsâspă a presinta Măriei Sâle o- magiefa ^Pje. ; ij ț >- ui M. S. a bine-voită a, primi apoi pe di Magazinovici, confirmată de către regința Serbiei in cualitatea de agpntă ală țereî, d. Magazinovici a avută onbrea a presinta I^S. cu acâsta ocasiune, pe doui sârbi de dis- tincțiune, pe d-mi Miloș Baich de Waradia și Baronulă Teodor Nicolici de Rudua. Pe Ia orele 2 după amâciă.M. S. a pri- mită pe d. colonelă Adrian, ministru de res- belă, cu care a lucrată pînă Ia 5 ore sâra. Dimitrie Gataoschi, I. G. Șadbei, R. Petrescu, G. Botez, G. Stepleanu, Q, Stefănescu, Preută loân, Fior Vasilie loachim, Vasile Gfheorghiu. Bacănescu, A. Tudurachi, loan Pascal Toncu, Alecsa Tanasie, George Rotez,. Vasilie Paladi? loan Mihai, Rătescu profesore, A. Ciasornicariu. Dr. Secoceami, îandu Teddor, I. Conslantineseu. Roman 28 Maiu 1868. • PARTEâ COMUNALE iNTERNE. — Prin drecretu cu data 10 luliă curentă, se autorisă ca epitropia spi talelor fi casei Sântului Spiridon din Iași, se accepteze donațjunea de galbeni 2,500, coprinsă în- truă obligațiune pe asemenea valbre, făcută de d. Dimitrie Sucevbuu și socia sea Ecate- rifta, în folosulu casei acelorfi spitale. (Monitorului- tra afl¹ -rostită în acea (ji! ¹ Cătă pentru domna și domnultt Davilâ, tiu putemă se le aretămă mai bine rettonoscința ndstră ca Ro- fr Mia ii imn ui; 9' । jio 1 CONSILIULU MUNICIPALU DIN BUCURESCI l-ftt’qwu ■ f— & fibnnqa) oa ȘEDINȚA XLII Vineri 28 tuniii. 1868 ■ I ”*i / •> 'fllTOHb IHD DOMNULUI MINISTRU ALU JUSTIȚIEI. • • x. . -. Bucuresci. > . i< Activitatea,, onestitatea și dreptatea cu care d-nulă Ibn Antoniu, a servită aprbpe duoi ani de ca președinte Tribun, de Roman, ne-aă făcută a simit safataripc efecte a unii «Inii oo Presing: liqteiioo fllfllft . D. C. Lapati, primară ad-interim, Hi RJ — Gr. Serrurie, consiliară-ajutoră. 4°'P. Buescu, idem. -ț> N. Manolescu, idem, l moli &/ I o» 'i — V. Hernia, idem, «-nfiuerm ăaeai i-L Dr. latropolu, consiliară) la-ătolooR B. Protopopescu, idem, ¹⁷ v\^rV «I I. Maitinovici, idem. fii j Carada; idefainq« fi > , V’' “'Vw" ;. I < ’ N . “-I - . I. 1 ‘ D. C. Panaiot, Primarulă, în congediă. — T. Mehedjnțianu, consiliară, dusă afară silului, a cărui fiă — ce amemint are pecetea ordinii, a c;vățe^(el ș’a co- modității; uă panglicuță^ ;odă alu unei resplătirl bine meritate, seă unu peptine frumușelu înpodohea capulu copileloră;, șorțulă celu albă, făcuta în vederea ocupațîupiloru aceatoriî pensionare,, împodobea și profesia rochia loră de păn<)ă albastră.; cas= mulițe bunb și solide cruțiă miieele loră picidre în alergările de tat^fie- lulii ce în acestă institută nu ha- mal -Șiu^tă pe^^, daru și împu^ ș’acesta se și ye^e|îndptă după fa- cia pârlită, săn^tpsă și medularele •rotunde, pe carapterisă generalitatea acestoru eleve; și dacă se vedă în- tre densele și căte-va bracie slabe, - .ₖ " . .L.Vrr J n are cme-va mulțămirea a-șl 9We șă suntă ^ctime șguflse sți;ofujelpj.-u și infirmitățilouă jce bentue pe copil mănl, pentru cea -a ce aă făcută cu mani, pentru cea -a ce au tăcuta cu acestă institută, de cătu repeți ndu- tichetă, limbagiulu lori! arâtă. uâ familiari- tate reținută pe care o permitea Regalurile de rodire. După veselia Genevieveî și după întrebările iei, ințeleseiu că revedea intrin-i sulu unii comparonu plăcută imirua par- tită de petrecere, insă nimică mai multă. In curându convertirea se generalisa; vor- birămu despre Pcevansa, unde sir Clarencc au șecju.se nici uă dată. £ dedeiu .amănunte asupra țerei^ Ascultândurin©- cui îndemâ- narea lui liniștită elu, se< ujta mereu la Vier- gia, și ghiciamd mirarea și preocuparea Hui d’a. vedea acâstă strania jună fată pe care o. confundase cu- Genevieva. Trebuiamu naturaimenle se ajută pe d-na de Senozan © face onorurile casei bspelui seu. Prînțjulu ț-upșe pucină ghiciă; luaiă pe șir Clațence in parcă patru a fyma -căte uă ci- gară. Vorbirămu deșppe venală acwtu vecin nică subieclu totă dâun© bună pentru omenii ce nu prâ sciă ce se’și vorbâscă. La pro- punerea une^măi, peplru © doua (ji, fleg- ma luî se topi. Elă tmi .spuse ca jțenea din Iliijia, și câ merg^ cu Yachlyl^ seă te te«- dulă Norvegiei, pe frunlariele .LapQpiq^ Elfi și-a așiețțată acolo uă căsâ pe marginea unui lacu„ care l’g *.pchiriată pențpu pă©cui s’a, vâna rațjB selbatk.e; ofă njc nagagiă sți’lă viteză acalp, parc’% A fq^ă wb© d’uă. preumblaîn deparlamențulu vecină., Qijțdă, Aynă^ ir^ăn^ujfilă ©p^e ^r| tmnsi- Hune, r+p D-ra Viergia esle liă rhdă- © d-,nei marchise de Senozan, nu e așii? .< . t. .., — E ,ua orfai .ă pe care,a adoplatu-o, ree- punseiă,, camă ferindu-mc de, respunsu. —- iA¹. urmă eliVlinistUlăy ea nre familiă? ’CblO’ -I U'V‘- Jrrr Fără altă familiă deeătur«a»a pe care o .regăsesc in prolecțiunea d-nei de Se- nozan. I -y— AV- ly fatrarămă. •10 f! Sosirea lui v-lm' ie’' mulțămpsgu, *și re- ; , i • lb T>”1 ‘ • U ’ "I ’-hoR I ti u¹". ir h j i dmimb 'rr Sir -Clarence trebuia nalural- dm țâra. . — Anton Stoianovici, consiliară, . n ~ , ■ -»v Ao — N. Pancu, idem, ui « du'13 — G. Petrescu, consiliaru-ajutoru. Ședința se deschide la 1 ora după amiadi. Se citescu doue proceșe-verbah ale ședjn- țelqră dela 20 și luniă și s& adopta. Se pune în vederea consiliului procesuiu- verbalu încheiată de primăria asupra recla- * mațiunii unei părți dintre curatorii comuni- tății armene din capitale și & a/tei reclama- । JIU U D "v ?. juni din partea altoru persbne ce au recla- i - j mată contra d-loră curatori ’ ai dⁱsci comu- * - flități, în privința ‘relei administrații a inte- ..........— -ri—o—,---------------------------- [reseloră bisericeî. Se citesce acestă procesă- mițrie Malcaș, Vasile J,conomu, G. Stamatia, | ᵥₑᵣRₐ]ₑ s, ₛₑ jg cunoscință de tbte -împre- V. Damjan Iconom. G. Drăgan Iconom, G. . . ., . .. ^ ᵣₙ , . „ , , ,, ' . .giuranle ce incongiora cestiunea. Teodosiu, Garabet Ciomag, George Dimitn, ° D Manolachi Cilibiu, I. Roiu, G. Simionescu, magistrature demne. le aci următoride' buvinte " ce le-a » m că im te iin i J Sciin'^i 'a dovedită Ș’a demonstrată că copii câlTipsițl de iubirea părințiloru morb în- Ir’uă mare' proporțiune. Unulă, din meritele cete mart ale uomuuiui și oomnei Davila este c’au sciută prin mesuri .igienice și prin aT fecțiune a curma acestu flagelă. Ală douilea merită este e'conomia în chelluelc, avândă și hrana cea maî bună. Aceste adeveruri le vdrriîl aret‘a! aci prin mente se aducă uă împăiate intre Viergia și mine. Starea bojnăvicibse a d-neî deîSe^ nozan făcea eastelulă destulă de । tristă pen-< tra unu bspe străină, ori cătă de trecelbre' ar fi putută se-flă șederea sea, F«iă dară silită a îndeplini daloricle ospitalități, orga nisăndu aăte-va venători cariocupaă uă parte din filele ndstre. Afară de flegma oe o ftvea toju-dâ-un^ Șir Ciarance mi se părea a fij ună. cmnpaniopă plăcută. Dacă vorbii pucinu, vorpia jpsă bine^ calitate care are merită, țlupă mine, Vp^uiă că. la dinsulă acea apa^ fiă părută nu era decătujesullalulfi mjpî oi , tari re neschimbată d’a cugeta asupra celui mai inie fapt, și nu-lălipseați©energii, din |pplra wî, da uă putere liniscită, mesprăndă țu slriclpța siftBț după dificultate. Insciin* elocințai cifreloru. , V iniă«£l i* Mortalitatea la institutulă orfanilorii de la Cotroceni a fostu în 4 ani de <4 la O/o; la institutulă din Viena de 27 la sulă. Cheltuielile aci în 7 ani sunt, în mijlocie de 770 Ici de copilă pe ană. In Viena de 98*2 Ieî O' - Di 0<î? ■ N^sue Rreie-PrCsse, ^in Viena dela 24 luliu 1868, publică uă notiție a d-lui Schles- singer, direptorele asilulul de copil găsiți, că m anulă 1867 mortalitatea n’a fostă de 65 la sută, cumă aă unii medici ci numai de 54 la sută, s’a numită uă comisfane spre a căuta Vindecarea acestei'plagă. I Permutarea d-sele de la Tribunalulă, Ro- man 1$. acelu din Botoșianî, fiindă pnă npre regretă .pentru na), venimă dqi^nule Minis- tru a ve r^iga ca se bine-voiți a face cad. Antoniu se remăe totu la Tpbunalulă Roman, punosebndu d-nule Ministru că cu acâsta veți face unu mare beneficia întregului, jndeiîL Primarulă urbii Roman: Tanas Gheorghiu, Dr. Teodori, Grigorie Hermesiu, C. Stratu, V. Macărovicî, D. Poliz, G. Morțun, Arhiman- drit, V. Munteanu, Burchi, Grigorie Ciunti, Ștefan'Bogdan, Dr‘. Marini, los/brisbec, Chrls e Ovanes Buiclh Basilie Slepleanu, G. V. Sandi, țață de sUdpulă pe , . D. Lapati. aduce aminte Consiliului că ta privința ghqreteloră așezate pe,, la, diferite lo- curi s’aă luată disposiție a nu ’ se mai per- inite esistința loru de câtă numai pentru vân- rjarea de pâne, carne și ghiață. Fiindă însă că acâsta nu s’a esi PRIMARUL# COMUNEI BUCURESCI. La 29 din corentă lună luliă, ss va ține la Primărie licitațiune pen- tru darea cu contractă a publicării actelorft Municipalității, printr’unft ^iarifl quotiilianih seu care se apa- ră de trei ort pe septemâni, însă avendu șl Unulă și altulu celă pu- cină ună numără de 700 abonați în Capitală. Publicarea se va face pe termenii, de ună anu, de la 19 Augustă vii- torii, 1868, faiaintd. Doritorii deră, de a lua în între- prindere acestă publicare, suntă ru- gați se viă la Primăriă, în diua a- retată maî susă lit ainiadl, spre a se ține licitațiunea. Licitațiunea se va face prin ofer- te sigilate. Condițiunile după cari se va în- cheia contractulu, se potă vedea de d-niî doritori,; -pFi di, de lucTare în cancelaria Pi , și oră ’rimărid secția administrativă^ P. Primară Petrescu. Dumitrache Dorian idem Popa Mihail idem idem idem Gâlcă Dum. Porumbaru din sub. FJămînda (Semnată) Primiî-Președinte M. C. Teodosiaâe Din causa binc-cuvîntală, licitațiunea pen- tru întreprinderea reconstrucțiuniî bisericii Popa Tatu, după planulu, devisulu și con- dițiunele făcute de d. architectu comunale, S’a amânată pentru diua de 26 ale lunei curente luliă. Doritorii se voră presința Ia primărie în aretata la 12 ore. spre a se face ijisa licilațiune și adjudecație asupra aceluia ce va ofer) prețu mai avantagiosă pentru lucrare. Planulu devisulă și condițiunile acestei lucrări se potu vedea de d-nii doritori în cancelaria primăriei secțiunea I, în ori ce di Și oră de lucrare! P. primară. Gk Petrescu. No. 6392, luliu 9. La 26 ale curentei luni se va ține tațiune la Primărie pentru lucrarea de! Jici- înve- domnii părinți sâă cbrespondînțî ar dori se aibă pe copii a-casă Duminica sâu serbătbrea, suntu rugați a trămite căte cine-va ca se-i iâ. In casulu acestu-a institutulu nu maî este responsabile- de copilă, pe cătă elă lip« sesce din institută. III. Elevului, care, în cursulă seplomânii S’a abătută de Ia datorie, i se va refusa eșirea. IV. Pentru fiă-care lună, domnii părinți voru primi, de la institută, căte ună bilelu coprindeloră de gradulă învețăturei, purtarea și știrea sănătății copilului. MimN V. Obiectele ce cată se aibă unu elevă în institută suntă: 6 c-ămișî de 4>ua,— 2 căm. de nople, — 6 perechi ismehe,— 6 perechi ciorapi,—• 6 batiste,^- 2 stergarie, - 2 ha- late— 2 ciarșiafuri dc pată,— 2 ciarș. de plapomă,— 2 feție de perne,- - 1 sâă 2 sal- tele,— i plapomă,— 2 perne, una mare și alta mică,— 1 per. papuci,— 1 peptene desă și 1 rară, — 1 periă de haine, — 1 pală după modelă, și ună răndu de vestminte de uniforma. VI. Plata anuală pentru unu elevă internă este de lei noui 700 cu furnitura de clase, — pentru ună semi-internă 300 lei noui — semi-interniî iâă numai dejunulă la 12 ore în institută respunsâ la începutulă fiă-cărui semestru (6 luni) care semestru aiădată' în- cepută, se va considera ea și finită.Acon- turi nu sc primescă. VII. Domnii părinți cari ar voi ca copii -dumnialoră sc aibă tâte obiectele din institută. sâu numai ua parte din ele voră mai plăti: a) Pentru îmbrăcăminte (haine, rufe,pat ete.) 450 Iei n, Ia ’nceputulu anului ântâiu ș’apoî caic 225 lei n. la fiă-care începută dcailiî ană: la eșire patulu cu Iotă gșternutulă Iui remănă Institutului. b) Pentru cărți, elevii din clasa I și H litâre a trei prăvălii ale biser. St. George vechiă, din stfada Reetivanu, după devisulu făcută de d. architeclă ală primăriei. No. 6525, 18.6^,, luli'fi 12. Doritorii se vorii presenta Ia primărie în adause; tt fine se mai adaogă art. 16 și 17 din riubu. ■ ^ bune apoi la votu în totală regula-' mentulă modificată și se adoptă? D. Buescu comunica consiliului că con- formă decisiuniî luată pentru pavarea din nuoă a unuî numără de strade,i la diua fixată, fa- cându-se licitațiunea după condițiile formate pentru fiă-care stradă, d-sea pune in vedere resullalula prețuriloru propuse și anume , Strada Romană, după devisă, slinjenulă cadrată a fostă fixată la lei 65. par; 32 âru la licitațiune S’a scări ută ti 64 lei, parale 1 5. Strada Berzi, asemenea dupădevisuIti (’î âră la licitație lei 48^ parale 20. Strada Eroului, upă devisă lei' 58-, par. 13, âră la licitație 53 leî, par. 30. Strada LucacU'fiupă devisă W 61, par. ⁹4, âru la adjudecare leî 52, par. 30. Strada Concordia, Discordia, Erodîada, după devisă leî 60, parale 25, âră Ja licilațiune lei 5b.' Slrada Crinulă,. după dcVisă lei ^9parale 2, âru la licilacie Ier 54. ■ Strada Romulusă, după devisă lei— dl, parale 15. âră la licitațiune. lei 53. Jn aceste prețuri, adaogă'd. Ru^sciR in* tră terasementulă și trotârele precumă și prefacerea unoră mici părți de pavagiă re- cii iu. Din aceste sttade, cea Romană și a Mr- în considerație că suntu mari s’aă pusă condițianea a se săvârși peste ună ană ; cele- 1-dte plnă în ârna viitore, âră întreținerea pentru tâte. va fi de trei ani. Consiliulă aprobă, licitațiunea. D. Buescu, maî încunoîciințâză consiliului, că conformă decisiunii sâle, făcându-se doue publicațiunî pentru predare^ a ună inilionu oca pâtră de graniță, nu s’aă arătată nici ună doriloră; âru prin urmare-a remasu toMsțpropuperea făcută dogeai, ’iglesî, și consultă pe consiliă *ca urmâză a se in~ și în vederea in- convenienteloră ce se pradilcu prin așezarea unoră asemenea barace,^). Lapati, propune¹ de ființarea loru Intermer de ună ană, dpi pa «a»e asemenea gherete se nu maî fiă to- ItnHde câtd îu ocolujă ală 3-lea ală îora-j .^Mui! Un acestă timpă dc ună ană, Muni-' cipalitateș sȘ fapă și sc așe^e pe piețele pu- Uhw ghelir 6 de feru; 'aru până atunci cele acluale se nu se întrebuințeze de câtă Jjy- maî pimtru febmeslibile, adica: ' pâne și carne. Cdkfciă lă. admite opinia «Hui Lapati. ui >il alii ihu .) irii »83 mte'i Cu adresă d-luî Președinte alu onor. Tri- bunal Ilfov, secțiunea I-a No. 4610, primin- du-se la primărie estractulă decishineî pro- nuncială de aceiu onor. Tribunal» sub No. 1 5, relativii la proprietățile din comuna Bu- curesct ce s’a decisă a se espropria pentru trebuința construcțiuneî dramului, de feru de la Bucuresci la Giurgiu, se publică mai josă acelă¹ estradă conformă .art. 2.2ț din legea de «spropriațiune^ pentru ic'j persbnde inte- resate, șe i6 cunoștință de ^î^s.iilă $î șe se conforme disei legi. p. Frimarfl P, Buest,,!' No. 6587, luliă 13. aretata db la 12 ore, însoțiți de garanții în regulă, socoti tu de 20 % din suma cu care va remănea asupră’i lucrarea, p. Primară, G. Petrescu. No. 6475, luliă 11, 186«. Licitațiunea pentru închirierea unui ■ 8 locu după piața Ainza< îa (apropiere de prăvălia de . b ₅! ESTRACTfi. TRIBUNALULU CIVILU ILFOV, SECȚIUNEA I. a Prin Sentinli ffenuncială de acestă Tn- bun'ală sub No. 15 din 28 luniă anulă co- rinle, S’a oțărî lă ca personeIe maî josu în- semnate din comunele Bueurescî și Vidra se fiă espropriatc, pentru casă dc utilitate pu- blica de proprietățile loru, cari voră servi pentru traseul drumului dej feră. după pla- nurile depuse: Dumitru loan Dulgberu din sub. Bărbătescu.. Dumitru. B idem Țeranii de Ia Vidra— idem idem Boleanu. Gonstatilin Ghica. —~ - VacașijSli Statului din saburbea Bărbătesc; . Deputatu Dumilrache idem Meni J Nacu Ceaprazaru din sub. St. Nic< din Șelari. scopulă pentru care elă trăesce^ ea este cea mai mare și singura avuția care nu se pbte perde nici uădatăi a'.ilS» of* Moralitatea, asenjene ește ccm. țiunea de căpetenia a unei instrucțiuni seriose, căci, pentru cai nslțucțiunea șb producă resujltale bune și salularie, cală se fiă tolă-^â-una în socilă de moralitate. Igiena, adecă îngrijirea și îmbunătățirea părții fizice copilului prjntrună re-^«Hu și bună tra u materiale, se observă asemene fbrte do aprbpc in acesiă institută. Venindă acumă la programa Ac studie,-se A eșilă de suplă ciulă de lei nouî 3. librăria SOCEC și în MOPULO. i. tipării cursulă I cu pre- Se află în Bucuresci Ia Brăila la librăria DI- AVIS George Tabacu ideuj ‘Popa Trandafir idem .Teodor Tabacu idem George Strbu idem Năstase Băleanu idem Milion Toporașu idem Milcu Sîrbu Radu' Grădinara idem idem Barbă les.u.ș Bis. BroșteMU scie că loltF-de-una acestii inslitutii a uSr&ă Anulu trecută apif .anunciatu că se va tace la paris ua reproducere în litografia a tabloului d-lui G. hi Tălărescu, RENASCE- REA 10MAN1EI Acumă a sosituacea repro- ducere reușită de miuunc, înmaH litografii ---- —----... ’ și va merge ddpi progr*mmdc adop'Te dc c Uneță ș’uă acurateța dqJjjcrujagpfectă Se supune consiliului petiția măcelariloru piața Ghjca, prin qare arâlă că s« yqdu ostadiți prin decisiunea orei curți de apelă a ■țplăti-uă suină de -ten! ca -restă de chirie c.. tculfi 1862 a prâvelillor de măcelărie ce au închiriată de la comună împreună cu pricontele și cheltueli s jt . ; și l n cu lele ce espună, se rogă a fi apă- rați de dobândă, rohiâindă a plăti jmai cliști și cheltuchic dc Judecată. Se mai; punerii v^ciy.^ ₜe%ratulă -ca- pului secțiune! jfspecliyeț, prirt care se ps- punu țiunea toi iurăriie ce incongiură ches- S,J'‘ăjaî ’painte d’a l&a uă W ap^rq. f- Ik¹ I» ' Consiliulu adoptă opiniunea d-lui Carada. B. LapaM comunică consiliului că trebu- inți âe fâmrlie și mai alesă pentru căutarea sănelățiî sâle ’lă silesce a lipsi câtă va timpă din capitală; că dc și a informată despre acâsta pe d. ministru de interne, supiwc însă șj consiliului, fiindă că, voesce ca prt ce ya face, se fia $r prlff Tunoscința coîcgiil'oră d-sâle. Cons^iiriu ie aclfi dc com'unifajjbnea d-ditț Lapati și aefera ia cobgediulă a-sâle. Ședința scirldică la 4 ore după a- mâ^î. Constantin Jilavi idem Milcu Strbu . jdem Popa Gheorghe idem Ștefan Miliccscu idem Marinică Măcelaru idem Bărbătești idem ■ jdșm idem idem idem idem idem idem idem ’î p ’ Romanov idem lordache advocatu idem Teodor Baciu idem Slobozia. Bis. Icni, idem ■ idem Hfistu Florea idem idem Tudorachc Borcăneșcu Gristu droitoru Dbmna Veduva loniță Spo : 3 Dragnea Tabacu Vaca su®ca .A • U I A ^(jm idem idem idem idem iefetn idem idem idem f WWW. onor, minisleriu ală instrucțiune! pentru scblele publice. Pe lengă obiectele prescrise în a- ccle programme, eleviloru din clasele primare li șe mai pr zisul® Hanu. Mihalacliq Nicolau. > —w •> „ cărn&fi „ I. , *— „ arnăutS ghircă................ Secară ............ Porumbă i«« Or$u.....i......................j.... OvSsă.. Meiă... Rapiță n i GALAȚI, 3RAILA. GIUUGIU' i --I 11 lUliu 28 Maiă ■ । ' 1 n” ' 305---310 11 bu ia ■ ui intri' 275---285 ■m rj -r ■îinni । 245'- 255 218---210 ■ fliub îifi 1? " ' i ■1< nî 175-180 129irH -*• 95---120 vuiau 1 CORABIE ȘI VA1'6kE, GAJ BK. 010 Anu 1368 No, 340. 3 3 7 12 6 Bacăă, timpulu nourosu cald 24 plus T. Ocna 26 gr. caldă, săre și noură Ploești, senin, cald, 24 .gri Văleni, timpulu frumosu. Mărgineui, linisce, căldură. T. Nâmțu, timpulu senin puțină răcâlă T. liu, timpul® frnmosă, senin, calm, caldă 24 gr. R.m. Ur$ieenî, senin, cal^ Tîrgovisce, frumos, puțin' ,vîntu plus 28 gr. Rn Galați timpulu senin, cald 24 gr. R. Giurgiu, caldă 30 gr. R. timpulă fru- moșii. .[ Buzeă cald, senin, vînt variabilă Mizilu, cald, vîntă variabilă. Brăila, plus 35 gr. R senin, liniscc. Doroboiu, plus 13 gr.. Rₖ vîntă tare, din W. nourată. T. Frumos, plus 1^ gr. R pldb cu vînt tare. Mihăileni, noră, vîntă tare ^i rșcc din S. W- Botoșanî, plus 15 gr. R. vînt taro și rece N.. W. noură. ;ₙᵢₗ|ₙ< Vaslui, înourată, vîntă. Huși, noură, vîntă rece din N, Fălciu, plus 19 gr. R. nouru. Cahulu, nouru. C. d’Argeșiă, timpul frumos, cald puțin. 28 luliu T Severin, timpulă frumo.i, caldă. | R. Serată, cald crescîndăy senin edră ț și dimindța reedre. Craiova, timpulă senin, linisce, caldă. 21 gr. R. Romană, noură, vîntă rece, plqsjî 18 grade R Piatra, plus, 24 gr. R. senin vînt W Focșani, cald 18 grade timpu nouios senin. jș ,6i70lJSb il‘>qo'i6 168 .slunnr^nî wjfmq sn r.l 'jnnqz3 j no 'inf s filoiiisnoD ■mo. '>q rnini«6 op înmii .b ...j — BIUROULU SOCIETAȚILORU DE ASSICURARE (RC oa fi uj jio-Mlii UNGARA GENERALA ȘI „LA RALOISd ib S9jl6 vis ă vis Ho- telului Concordia; unde se priimesce oferte pentru assicurarea, în contra PERICOLELORU DE INCENDIU ^EN- TRU TRANSPORTURI PE DUNAREA ȘI ASUPRA VIUEȚEI, CU PREȚURI FOARTE MODERATE. Ambele Societăți grrată$ă pentru assicărările încheiate cu fondurile loră în sama DE LEI NUOI ^2 MILIOANE și tdte păgubile ce s’ar ivi se reguld$£ în modulă celă mai dreptu și espeditivă do cătră REPRESENTANȚA ȘI AGENȚIA GENERALA, In Districte se priimescS Ofertele de asicurarc la Agențiile ndstre deja cunoscute, dru în ploiești la Domnu m.JhT No’ ²¹⁸‘ 6—6$. DA JUMETATE MILION DE fASCIGATU La l-iu fiă cărei lune se voru face tragerile MAREI LOTERIA DE BANI, garantată de guvernă Suntu loturi magnifice de căstigatu. anume, unulă de 500,000 franci și altulu de 400,000 franci. Apoi alte locuri secundaric de 80,000.— 40,006.—20,000.—10,000 etc. franci. Unfi bilet! pentru una din aeestc trageri costă numai 20 franci, trei bilete costă 50 franci, șdpte bilete 100 franci.—■ Aceste titluri so opținu trimițândui prețul® în bilete de bancă, cupdne etc. la Casiț de Bancă a D-LUI CHARLES HOLLE LA FRANCFORT PE MAIN. POSTSCRIPTUMU. Buletinurile de câștiguri voru fi espeduite fără chieltuiele pe de dată ce se voru face tragerile; câtă despre, sumele câștigate, ele voră fi plătite pre tutindeni în numerătore . i Hnir. . i >*l ■ . u unu locu, aprdpe de bisericaLucacr, $ în mărime 18 Stînjeni fațada și 40 Stănjdm lungu. Doritorii d’al cum-1 K se voru adresa, d’a dreptulu A recțiunea tipografiei C. A. Ro- setti și la Librăria d-nilorii Soceciî | et Belgasoglu, Hanu Șerban-Vodă, | No. 18, în ori-ce timpii adilelorii des । lucrare. ■' 3 HOTELULU DE PARIS Din Orașulu Giurgiiî se dă în arendă de la St. Dimitrie viitorii!. Doritori voru bine-voi a se adresa la însuși D-nii Pro- prietari. Frații Dimitriu în Giurgiu. Moșia Colintina Floresca din Distr. Ilfov. Asemineai și din moșia PIERSICA, Distr Ialomița 2,600 sdu 3,000 pogonc la capulă dupre Ialomița. Acestă din ur- mă se dă și cu arendade la anulu 1870. A se adressa la Dosnua Elena Cornescu saă laD-nu Idn Mânu, Str«- No. 339. 10—3$ eAi/Ar/oii/ja'ui^^E - • nn/li !Ii RO-MANGANICU | DB BURIN DU BUISSON. 1 Apr 4)8 e prin Academiade Medicină din Paris, S ‘ E ite de ajunsti, uă mică quantitate din ii ? t’ra ies fi pulbere înt’run pacharC eh apă, a f ; opț nei. numai ide cătu uă ap® minerală fe- 3 i rug nd ;ă, gasâsă fdrte plăcută, cane se bea ; la iaaiâ semplă, sau cu vini amesticată. i Ac£ sta este d’uă efficacitate constantă contra Ț E pali da cuidre, sțifferințele stomacbulul. per- Ș der le îlbe, menstrnațiunile dificile, sărăci- * me: d< sănge, și convine mal cu s’emă per- t sdnsio 'Q care nu polii mistui preparatele or- | 5 din ire de ferO. Acdsla are piste tdte celiă ‘S alte imensulO avantagift a nu provoca cons- tipapun? a conține manganesiu pecorel^ ceî mal savanți medici din Franța eMQ conL sidcrăca mdiepenr>abilfi la troiamenluifuprîn i-frugh^e, , । . ;ᵢ Depoulti generală la Buccuresci, in phar- rnacica la Gerbulfi de aur adl Adolf Pi.rckbr, piste drum de Passagintur Român; la lassy, de Konya; la Crajova, la D. Pohl; la Qa/uti, la Țatucubsli. o SV ' 6 Jri> . fi Bftfi1gtl luluJuItlani ni iș itaib isni h'8 Dnm> i<|ub filnu". I.».; ^ijîhpnj STRADA COLȚEIț No. 42; VIS-A-VIS DE BISERICA ENE PRIIMESCE ȚOTU de diferite feluri₄ ETICHETE, CONTURI, COHRAm. POLIȚE, CIRCULAI SI FATURI <:<>>« ÎSH R* M tiarn tijfiu¹ A' । i siab^ii, FELULU OE LUCKAHi, PRECUM: i.jfi ilfti 607mi, iii ’I f iniq ’ m ‘ni AFJSE,DIARE MAHf SI MICI £qu’ⁱ INDIFERITE MĂRIMI BAPTISM, V1S1TE,CUNUNIE Șl ORI CE ALTE BMTE DK mn- b INVITAȚIE ȘI MORTE â EȘITU DE SUB-T1PARU CESTIUNEA ORU NTELUI îu fața dreptului publică europeană Tractatului din Paris de Sava N. Soimescu Doctoră în ceiințele politico-administrative. De vîn$are la tote librăriele. nu K no! i mim—r ssMMWMtegSM 3®»^# V DE VENDARE ’ “1 Unii loch în Bucuresci, înJ I Strada Isvoru, situată între pro- prietatea d-lul Orescu și fosta Povarnă a domnului Porfiriade, acumă a d-nulul loniță Po- pescu. isn» Doritorii ste Vorii adresa¹ la proprietaruliî seu, Eugeniu ()a- | rada, la administrațiunea Ro- | mânului, pasagiu Română, în | tdte filele de la 10 pînă la ■ 11 ore. ',l”‘ CIMENT PORTLAND ■ , ■ se «flă do vîn$arc, în magasinul d-1 1 FRAȚI HESCHIA d-loră I ' । • CASC A VAI U 9 > WH 6j»fn6 ) î’iol^Jaeinw ifrl i 'lini as n Sub-semnații recomandă înaltei Mobiliml și Onor. Publicarea le-aii sosit al 44e transport din acest CașcavalQ de Varâ, în bucâtl mici cu marca E. P. care e mal superior de < pînă acumO. ^ Singuru fiindu că sc va disfinge acestu Cașcavalu intre t6|e cek-kalte ale Țerei prin calitatea Iul cea superioră în cătu a nu maî tasă nimicii de doritil. Coșiilețc de ISrâu^ă și Păstrăvi afumați - Singuruhl Depofi în Capitală numai h Magasiimlu FiLLEA^U et IONESCU, Strada Germană. NB. De vîn^are se află și la N. IOANID et C-ie Strada Lipscani la Elefantu, D. STALCOVJTS piața Țetruluî, L et C. GEORGESCU Șerban-Vodă Kd 21 și 22 la BUCUR CACIULESCU Calea Mogoșdei vis-â-vis de Palatulă Prințulfi Știrbei. , ,ᵣ ți £ <ᵣ {>ᵢfc .j . ᵢₗ£ , Ih !ja MagașinuM sub-înscmnatuhiî au sositO CIMENTU DE P0B1 LAND adevărat, în Butde de cate 4 cânte Englezesc! 1160 oca. | ” I uiU®ni pi L 'ii h ■ J v\ -R» i tdrn Wnir- l W >.ț ■ H^irțTvrr-,7;.-------------------------------- 10AN ANGHELESCU. Moaos6ei de Palatutu Potnnes^ in (oi(u —--- —piiiwM 'WiiH i'Hwaiae .—?? >—im>i ■ । țw j Tipografia C. Ă, Woscttî Strada Golței, No. 42. iub www.dacoromanica.ro