ANULU ALU DOUE-SPRE-DECILE MERCUR!, 17 IULIU 1868. VOIEBCE ȘI VEI PUTEA LkI N. LEÎ K. fS — CAPITALE 48 DISTRICTE 58 FBS&SELDNÎ „ 24 „ 29 PB TREÎ LDNÎ „ 12 „ 15 PE TU LCNT „ & „ 8 URD BSEMPLARC 24 BANI PRWTRU PA1UB PE TRIMESTRU FE. 20. PBHTRU AUSTRIA......FIOR. 10 VAL. AUST» ADMINISTRAȚIUNEA PASAGIULU ROMĂNU Ne 1 - REDACTIUNEA STRADA 0OLȚ1A No. 42. MANULU Articlele trămise și nepublicate se voră arde. — Redactori respundetorQ Etageniu Caradw IrUMnrtZA-TE ȘT VEI FI PENTRU ABONAMENTE, ANțTNțlVEÎ ți RECLAM» A SE ADRESA În BUfURVSCt, LA ADMlNTSTRATrVNBA ZIARULUI IN DISTRICTE LA COREBPONDlNȚlî DIAKIULVÎ țl PRIN POSTA. - LA PARIS LA D.DARRAB BaLLVORAIS NUR DFB.’a’NCIP.SNK «.'MEDIE »«. 5. A NUNȚIU HILR LINIA DE 30 LITERE ........40 RĂNI tSSERTIUNI ȘI RECLAME, LINIA • . 2 LEI N La colegiulfi I de Covurluifi s’a alesft deputată d. I Panaitescu fostă prefectă. Riicnruscl Cuptorfi In sfârșiți! acumu s’a datu pe fa- ciă complicitatea guvernului în a- facerea Bulgariloru și s’a datu astfi- feîu în cătu nimene nu-lu mal pdte scdte din cleștele -cu care fa prinsu și-lu ține, acumu pentru totă vieța sea, putericulu organu ală fostului Senată. Suntii optîi luni, (Jice elu, de cănd noi amă ve^utu bandele; suntu optti luni de căndii noii le-amu ve^utti și le-amu denuhciatti presei austro- rhaghiare și guvernului francece, și le-amfi denunciatu chiaru de la Tri- buna Adunării. Cumfi pdte darii guvernulă se ^lică că n’asciutu ni- micii, n’a vei^utfi nimică nici elu, nici 150 de deputați, căndă noi amu ve^utG totu, amii sciutii totu, și ca buni patrioțt amii dată alarma în fotă Europa ? Dacă a vedlutu ș’a tă- cutii, ș’a lăsatu se se facă totfi, ecă dovadă că este complice, și prin ur- mare cată se abdice îndată și com- plicii sei deputați se demisioneze seu se fiă demisionați. Dacă n’a ve^utu, dcă dovadă de cea mal mare inca- pacitate, și prin urmare drii trebue se abdice și se se dea firesc© gu- vernulii acelorii carii ânca d’acumu optă luni aii veijutâ totii, aii semtft totu ș’acesta pe căndii nimene altulu în Bomănia na vedutu niubcu, n’a scratti nimicii. In No. de adl, Terra strân- ge și mai tare în clesce pe culpa- bilele guvernă. „El bine, îl elice; pentru ca lucrurile se fi înaintată pîn’ aci , fiă cine înțelege c’a tre- buită se trdcă multă timpă la mid- locă. Acea coldnă de Bulgari, sta- bilita în districtele ndstre, a trebuită se întreție mai ânteiă uă lungă co- respondinta cu cei din Patria lorii, și numai după ce S’a putută con- certa între dânșii ună proieptii bine determinată, numai atunci cei d'aci s’aă putută oțărî a cumpăra armele necesarie, a le aduce Ja Uăă locă cunoscută de toți, a se aduna el înșiși și a fixa diua trecerii Joră, SERVITIU TELEGRAFICII AI«U BOMAXUWI. BELGRAD, 27 luliă. Procesulă atentatului s’a sfîrșitO cu următârea sentință. Patru-spre-- pune a voi, a dori, și cu marear- ddre, ca vecinii nostrii Șerbi și Bul- gari, se fiă bine la denșii acasă, feri- ciți în tote modurile și târî pentru ©a nici una din puterile cele mari vecine, in nici ună casă se nu-I potă co- tropi. Avemu d’ajunsă cu dou6 pu- teri mari la costele nostre spre a nu voi ca una din ele se ne vie și ’n faciă, căci atunci periclulu pentru noi ar fi pre mare. Nu voimă a aduce cea mal mică acusare, nici Austriei nici Rusiei, și ne place a spera bine-voiforea loră vecinătate. Acostă speranciă insă acâstă dorință, nu trebue se ne o- pr6șcă d’a cugeta ș’a veghia Austria se află în mare luptă în îtițrulă iei. Calea spre Germania îl este închisă acumă, și âncă forte închisă. Tradiția nea daru nu yasili 6re pe patrioțil politici al Imperiu- lui a se ’ntdree spre Oriinte ? Nu- mele chiară de Oesterreich, adică de rigatîi Otiintale, nu este unu mare îndemnă, și chiară unu pu- terică boldă ? Și pacea, fiă și tim purarie, ce a făcută cu Ungaria, cu paguba cea mare a Slavilor fi ș’a. Româniloră, nu este uă causă ș unu boldfl mai multă spre a ne face pe toți, Șerbi, Bulgari și Români se ne temem®, se veghiămfi. și prin ur- mare se ne apropriămă și se ne iubimă ? Și Rusia, ori cătu ar dice cine- va, nu este dre silită a veghia con- tra dorinței imperiului austriacă? Și nu tebue s’o acusămu pentru acesta. Dacă unulă din noi ar fi ministru ală imperiului rusescă, n’ar lupta ore spre a dobîndi, celu mal pucină d’uă cam-dâtă, uă mare uirîurir® morale în fotă gintea Slavă - .............. .11 .............. — Eî bine! da, nram îndoităMi s’a părută une-ori, după dre-carl recâlă, după 'dre care încurcătură, că presioța mea la cas- folri tțî « că uă piedică , . . ca cumu ’țî ar fi perrtf reă că me luaseră acolo -T- Ca gâfflduri suntă acestea, strigaiă, și cc vorbă ’țî a putută d’a vruă dată acâstă bănuâlăî O! am simțită numai uă impresiune, răspunsă ca cu viociune. Am crezută, io unele momente, că pe cândă vorbesc? liberă ,cu Genevieva, ta sHescî în vorbă, căndă vină și eă. Ar crede cine-va eă încerc? d’uă .dată unu simțlmentă de strâmtorare care e și maî simțită după aerulă d’ahtoritate na- turale ce ăl, și 5âmănă maî multă taai uneî asprime decâtă ilneL sficiune. Fui® prea deconcertată de adeverulă aces- tei împutărî", cu tote 'acesta me stepâniiu* — Tâte acestea suntă în imagtaațîmjea d-lâ|e, respunseiă. Intre Genevieva șj mine suntu nisce amintiri din copilărie cari ne lâgă într’uă familiaritate frățescă. Ceia ce ți se pari d-tele recâlă in privință-lî nu e decâtă uă formă de reserva cc fotă omulu bine crescută trebuie sc păstreze cua juna fată care ițu e in ochii lumeî nici sora nici ruda sea» T- Aste e ore totă cugetarea d-tâlc?$ise ea privindu-me ta ochi, și suntu ore înlra- deveru uă amică pentru d-ta? — Nu voiescu sc te maî indouiescî dea- câsta. — Atunci/ cu scestu titlu i- me găsesci demnă de »țî cere uă txjnîidința? _______ _ » 6 sa ) -njui i InJMai ROMANULU 17 IULIU 1868 .H'ea .1^-33^ di:i Oriinte ? Ș’a -«stK dorință, nu im- plică 6re care prigonire wntra a- cestel colonie rnnane, plăntată în Oriinte de cătbe întelegintele impe- ratore ală ginta latine care voii și domnia Oriintelc ? După tdte aceste, acumă mal cu s'mă cândă simp țimântulă naționalității ferbe colcăie în ănima fiă cărui omă, se mal potă îndoui Serbii și Bulgarii (ie iubirea și devotamentulă nostru? Nu, ace- sta este peste putință, și d’acea ne plângemă, și ne plângemă amară că durerea și ’n lemnurile celoră nerăbdători i-aă împinsă la uă mișcare ală cărea-a resultată nu pdte fi altulă de câtă a compromite și causa lorii și causa naționalitățiloră. Insă fiindă că vorbimă cu since- ritate către Bulgari, avemă datoria se vorbimă totă astă-felă și către guvernulă francese. Ore cuvintele (lise în Camera Franciei de către d. Moustier, n’aă contribuită puterică la acestă mică rescdlă? Ministrulă Franciei a recu- noscută că creștinii din Turcia, aă făcută mari progrese în instrucțiu- ne și civilisațiune; în%ă, totă în a- celă momentă a adaosă că el suntă fără speriință și, dacă măue, prin împregiurărî neprevăzute, ară fi che- mați s’a administra el înșil, vomă a- sista, Z*se> la cele mal mari vio- lințl, nedreptăți și desordine. Așia se fiă ore? Este sicură d. de Moustier că este bine informată ? Și, violințe pentru violințe, nedrep- tăți pentru nedreptăți, istoria chiaru ne presintă dre dm partea creștiniloră violințe, nedreptăți și desordine ca cele ce și trecutulă și presintele ne aretă din partea musulmaniloră ? Și celă pucină dacă d de Mous- tier, spunea totă atunci că recunăsce și nedreptățile, și voințele și desor- dinile ce se comită de către domnii Pași și că Francia promite că le va face se înceteze! Dară nu! D. de Moustier uită d’a face aseme pro- misiuni (vorbimă de promisiune din partea Franciei, eră nu din partea Turciei cumă a totă făcută;) ș acesta tocmai atunci, căndă redică ori ce speranță naționalităților D. de Mous- tier este destulă de bmă politică spre a nu înțelege greșialace a fă- cută ș’a Se sili îndată s’o ndrepteze, D. de Moustier nu citesce, Ro- mănulii. Credemă insă că din a- micii seă inamicii noștri se va găsi unulă care se-I supue respectuosa și sincera critică ce-I adresdză gin- tea latină de la Dunăre, și suntemă șicuri că ne va’nklege și va îndrepta greșiala. Recomandăm âncă d-lul de Mous- tier Ziariulă La Question Orient, ce se publică în Bruxelles și No. seă de la 28 luliă, ce-lu avemă suptă ochi și unde între altele i se Zice: — „D. Ministru, treI-spre~Zeee ani după resbelulă CrimeeI, ne vor- besce âncă de disposițiunile Porțel în privința creștiniloru. Cată se măr- turimă că domnulă ministru are uă prea puterică credință în protegia- țil sel “ Și mal la vale. „Nu suntă cestiunl speciale în Oriinte; tdte suntă solidarie între dânsele și nu potă fi tratate în parte. „Și scie D. ministru care este statu-quo în Oriinte ? Elă este ame- nințătoră și cuibdză uă splosiune te- ribile. Acestă splosiune acusămă pe D. de Moustier că n’o vede și nu caută a-I micșiora «’fșctele ce nu potu întărZia. „D. ministru promite Cretei în- dreptarea releloră de cari se plânge și’n curendu uăorganisare adminis- trativă în armoniă cu starea so- ciale a Insulei. Aă trebuită trei ani de lupte, de suferinți neauZite, spre a obține de la Portă uă administra- țiune mal pucină inica; creștinii Turciei voră lua notă d’acele cu- vinte și măne, fiă-care insulă, fiă- care provincie a Turciei se vares- cula spre a obține acelea-și imuni- tăți legitime, obținute de Cretianl. Acesta este singurulu miZ’locă d’a obțină dreptate de la P6rtă.“ S’asculte și s’asculte cătă mai cu- rândă aceste adeveruri D. de Mous- tier, și ca semțelegă cătă de mari suntă suwimțeie în Bulgaria și’n Creta, se-și aducă aminte de măcelul ii de la Rusciuk de ană și de eroismulă spăimîntătoră de la Arcadia Citimă în Ziariulă Zhe Post de la 19 luliă: N ¹¹ tt M: ¹ Bucuresci 12 luliu. (Corespondința origi- nale.) Influința bine-cuvenlală a principelui Carolă asupra desvoftarei morale șî materiale a Romanici ce simte pe fiă ce di mai mult.il. Fraudele, miluirile și multe alte vișiurî ce eraiî mai nainte la ordinea ^ilei și eșiau feră ru- șine la lumină, dacă n’aiî dispărutii âncă cu tolulti nu inaî esistă celu pucinu în jurulu principelui. Astu-felu datorimiî acumiî mai multe mesure bine făcetore luate din uniția- tiva Principelui, care nn încelâză d’a lucra a înobilarea poporului șefi și la redicarea și esvoltarea industriei in [âră. Pentru a ajun- ge acestă din urmă scopii guvernulu seu a ordine ca tote afectele militarie se se din pioducte ale țerei, și pentru ca in- ialii se pâtă da materiale în cantități mat mari guvernului le va da aconturi cari se voru scădea ia predarea materialeloru. Daca țâra va considera ce sume mari trimi- tea în străinătate și mai cu sâmă în Fran- cia pentru efectele trebuinciâse miliției, cătu plătea în transportă și ce ocasiune da acestiî obiceiu aceloru-a cari Intr’unu modii neonestu caută a se ’mbogăți spre paguba iei, atunci va recundsce cătn de bine-fâcelâre suntu a- ceste mesure. Acumiî voru înceta tdte aceste rele, și sumele cari curgeați plnă acumu In străinătate voru redică industria țerei și m lucrau timpii voră desvolta-o și vorii adu- ce-o la mflorirea dorită. Pentru a se redică pe uă trâptă mai înaltă șl agricultura în care constă principala avuție a țerei, s’adis- iusu din inițiativa principelui ca in tdte ju- deciele ce se iacă In luna lui Septembre es- posițiuni de agricultură și orticultură; aces- tea vorii fi urmate de uă esposițiune (nai mare industriale kt Bucuresci în luna lui Oc- tobre. Gestiunea cailoră ferate cart vorii fi de unii folosii necalculabile pentru țâră a a- trasu cea mai seriâsă atențiune a principelui și ori ce patriotă adeveratti trebue se re- grete adlncii că conflictulii pre timpuriii ce s’a iscatii cu Senatulu. a amânată ârăși acâstă lucrare ce trebuia se urmeze, dară se speră în genere uă grabnică resolvere a acestei cestiune, care atinge atătu de aprâpe inte- resele ndstre vitali, și unulă din concesio- nari, d. Offenheim, în vedere că viitorulă Senatii se va uni cu olărlrea Camerei, a și mcepută lucrările căiei ferate. Pentru a reveni la puntulii de unde am plecată iți voiă vorbi despre uă serbare care arătă ârăși, cătă ostenâlă își dă principele pentru a desvolta puterea morale și intelec- tuale a poporului în generați unea cea tinără. Acâstă serbare era pe atătu de caracteristică cătu și originale și părea a ne transporta întrună amfiteatru alu Atenei sâu ală mân- drei Eome unde învingătorii în lupte și jo- curi eraă. încoronați cu laură Acâstă com- parațiune este cu atătu mai esapta, căci a- câstă serbare care avea unu scopă mai înaltă și mai nobile, servia luptei intelectuale și se făcea Intr’unu teatru ce singură putea conține mulțimea poporului Acâsta a fostă serbarea împărțitei ptemieloru la școlării cari s’aă deosebită în cursulu anului prin slr- guință loră; dintre aceștia numai cei mai distinși aă avută onâre d’a primi spre re- compensă uă coronă verde din mâna M. S. Principelui. Cine ca corespondintele stându m^ aprâpe incerculu scolastică, a avută o- caslunea a observa cătă de mare satisfacere sâ vedea la școlari d’a primi uă recompensă atătt de onorătdre, nu va nesocoti acestă vecblă și bună obicelă și ’i va păera reă că acâstă distincțlune publică printrună pre- miu pare multoru învechită și nepotrivită cu seclulă nostru. In România acâsta a remasă ca tradițiune poporare, aciță emulațiunea ju- nețe! și produce progrese de mirată ; acâstă antică serbare dă și spectaturiloră momente de Înălțare a sufletului și de emoțiune. INSTRUCȚIUNEA PUBLICA. DISTRIBUIREA PREMIILORU. I. Timpulti în care presa trebue se s’ocupe mal cu semă de instrucțiu- nea publică * este acela în care se sfîrșiasce anulă scolastică, aretăndă prin esamine părțile sele cele bune și cele rele. Mal nainte d’a ’ncepe altu ană scolastică remăne unii timpii de doue luni în cari cel carii sciă și cel carii potă, se 'ntrunescă și lucr^ză spre a face ca anulă ce va ’ncepe se fiă mal bună de cătă celă care a trecută. Mulțămită unoră bărbați iubitori al binelui, și mal cu semă d-loru Aurelian și Stefănescu Romnaulu a putută în anulă acestu-a se-șl îm- plinescă destulă de bine datoria sea, aretăndu consiliului superiore ală instrucțiunel publice și d-lul Minis- tru competinte căte-va din părțile cele slabe ale învățământului la noi. Negreșită că dd. Rectori al Acade- mieloră, și dd. direptorî .al Licee- loră și scdleloră Primărie aă făcută acumă raporturile loră Ministrului, în cariJI ar&ă asemene părțile cele slabe și cele bune ce pratica i-aă făcută a vede în programe, în me- toda profesoriloră, în cărțile scolas- tice, în totă în sfîrșită ce privesce învățămentulă. Noi înși-ne amă a- trasCȚTiTTfecănij atențiunea celoră competințl asupra acestei vitale ces- tiune, și tocmai fiindă că ea este vitale, vomă reveni asupră’I, chiară de n’ar fi de cătă se malrepețimă cele ce bărbați mal competințl aă Zisă în Romanulu, ca astă-felă se oprimă pe d. Ministru ală instruc- țiunel publice d’a fi distrasă de alte cestiunl, în aceste doue luni ale va- canțiiloră, ce trebuescă consacrate numai instrucțiunii publice. Pentru acesta însă credemă că cea mai bună metodă este se ’nce- pernă de la distribuirea premiiloră, șicuri fiindă că multe învățăminte potă culege și școlari, și profesori, și Ministrulă și chiară părinții în acea Zi ce este fdrte mare pentru cel cari asistă la solemnitatea pre- miărel scolariloră și cu ânima și cu mintea. Și ’n adeveră care privelisce pdte fi mal frumdsă, mal mare și mal avută de învățăminte, de cătă vederea ace- loră sute de copile, copil ș’adoles- cințl; toți în mișcare și toți pătrunși de felurite emoțiunl! Care privelisce pdte fi mal mărdță și mal instructivă de cătă acele căutături suriZânde, acele figuri pălite esprimândă părerea de reă pentru datoriei» neglese în anulă ce se sfîrși și tdte otărîrile cele mal bune pentru anulă ce va ’ncepe! Care este adolescintele, cate este copilulă ce nu-șl promite, în acea Zi solemnă, că la anulă nn va fi ânteiulă premiată! Care este adolescintele, care este copilulă ce nu recundsce în acea Zb amarele rodurî ale lenil, ale neatențiunil, ale tutoră defecteloră cari aducă ruși- nea la esamine și durerea la îm- părțirea premiiloră! Cățl suntă acel copil carii, vedendă acea sală plină de lumină și de flori, plină de co- pil, de femei, de bărbați, în cfipulă cărora stă Domnulă țerel, ocolită de Miniștrii și de profesori, n’aă Cre- Zutu ună momentă că suntă în acea Și în care li s’a spusă că se va deschide cerulă și se va face drdpta judecată! Care copilă va putea se uite — ori cătă de furtundsă va fiă vidța lui de bărbată —cea-a de a simțită în acele momente căndă, în sunetulă fanfareloră; veZu pe cole- gulă seă luăndă premiele din măna Ministrului și capulă seă încunu- nată de măna Domnului și defir ăndă apoi, palidă de emoțiune, nainr ea lumel întregi, ș’a mamei sele, măndră și fericită de Laureatulă iei fiă, pe căndă elă, stăndă lengă pă- rinții sel, simțea căZândă pe ca- pulă seă uă lacrimă ardinte diq ochii Mamei sele! Bieții copilași! se nu le mal mărimă și noi durerea prin reflecțiunile ndstre, se nu le facemă mal amară justiția! ț)iserămă justiția, ș’aci trebue se ne oprimă și se’ntrebămă pe top cel competințl, profesori, membrii al ins- trucțiunii publice și miniștrii, este dre în esamine deplină justițiă? Se nu se crdZă ună singură momentu că ne-a venită în minte iddsaideiă Ințrâbă^me, volti, respunie, li! - — Bagă de sâmăl adaose ea rlrȘCndă. și cu vocea cam nyșcată, am jae fiă pre?. in- discretă. , — N’am nici unu secreții de ascunșii, — .Ei bine respunde -intr’unu -singurii cu- vintiâ. Iubesc! pe Genevieva? Me ageeptamă atătu de puciuii la acâstă vorbă In cătă crețjuiu că nu’n^elegii însem- nătatea ieij — Negreșită, ^iseiii cu mirare,- am pen- tru dânsa afecțiunea uhu! frate — A unui fratel mai multii nu? urmă ea ațintindii asupră-mi privirea sea pătrunțjetâre. Astii-felii darii nu-î bsgî augagiată?... 0! nu crede c’acâsta e uă quriosHale de- șârtă adaose ca cu vioiciune. Acâstă între- bare e gagiulă sincerității mele, alii dorin- ței de a nu face nimicii care se nu pdtă atinge simțîbilitatea Genevievei sâii a d-tâle. Situațiunea mea intre d-vâslră e> atătu de stranie in cătu tremură 4n fiă care momewtu de a nu trece peste reserva ce 4rebue se păstresft. Uă rănire a orgoliului meă mi-ară fi prea crudă; voiă șe me ferescu d’a avea se-mț combată instinctele cele rele. Vorbesce’mi dară Întrună cMpii lealii, precumă ta tu- trebu eă. — Iți voiă respupde sinceră .că temerile d»lâle aă totu d’auna de causă totă aceeași neîncredere și necunjscifflță de lume cari te tlrasce la uă rea apnețuhe de ceâ-a ce ead Intre noi. Vina d=tele cea mai mare e că nu pricepi că esci destulu din familia, cetii pu- cinh prin adopțiune, ca se nu mai avea unt va secrete pentru d-ta. Daca așii fi fi- danțatii cu Genevieva, acâsta n’ar putea fi unii misterii, și adaoșfi că In casulfi acesta n’ar pute fi tn convorbirile nâstre nimicii care se nu poți au^Ji ca și mama-sea. Nu ne-ai fi dară nici uă dală uă încurcătură. După ton ulii serioșii cu care ^isâiii aceste vorbe, i se păru că-î făcu uă imputare. — E adeveratu, ^fee ea întorcendii ca- ptsM, vețji ce reu sciii a cugeta, In călii chiaru căndii voiescu a face bine, me is- bescu d’unii simțimânlii reu. Ge osienâlă o se aveți pînă mă veți Îndreptai.., — DeStulii numai se-ți asculți mai multii ânima decăfe imagînațmriea ■— Așia dare, d’aci ’nainle amicie între noi? urma ea tntin^ându-mi măna. — Amicie, respunseiii, șine deSpărțirămii intrăndii la castelii: De și In Întrebările Viergiei asupra Ier găturilorii mele cu Genevieva nu cm dacătii uă curtoșitale maturate cc se află îa fiă care fată peateu acestu -mare misterii ala vieței ce 86 numesce ambră, acâstă convorbire me lăsă Intruă mare tur:nare. Silitii â-mi fisa spiritulu șj a me gănc la uă situațiune că- ria mâ damă fără se sciii, Imî fu cu ne- putință a măi re&pinge uâ Ideiă care-mi ve- nise căte uă dată, șl pe cire o depărtasem!! cu stărulițti,! ca cumii așii fl voitii a me orbi ca- Se. w. vedfi pericci ' > către care me shnțîamii ttrilii. ‘ Acolo agitări, aed ironiî amare, sccle schimbări subite, po cari Încercam^ a la a. 'iribui caracteriuluî ciudatii alii unțp copilu stricatii, se aretaii d’uă dată ochiloru mei suptu uă noue Infățișiare. îmi aduceamâ a- minte d’uă mie de incidinte asupra cărora Incercasemii a-mi face uă ilusiune, ^iergia nu me Întreba pentru prima âră despre a- fecțiunea mea pentru Genevieva. Mi-aduceamu aminte de intelnirile cari, Înaintea iatrării sâle in castei, ea ’mi aretase cătii o preo- cupa ideia unei căsătorii intre vâra-maa și mine. Tâte acestea semănau atătiî de mullti c’unii chinti de gelozie in cătfi ine spăîmin- tamu de conflictulii sensați anilor ii in cari mâ aruncă acâstă descoperire. Cunosceamh in destulu imperiulii ce esersa Viergia asupră-mi ca se polii Înțelege pericolul realii alii unei intrigi secrete. Cu tâte acestea ideia că eramii pâte iubitii imi causă astii-felii de bu- curie in cătu, iBtordndu-me la castelii, cău- tamiî totii singurătatea spre a-mi puleș po- toli desordmea cugetăriloru mele. Nu-mi măi puteamii ascunde ca după acâstă espîicare, atitudinea ce trebuia se aii cu Viergia avea se decidă de viitor® și se mc vire într’uă cale preserată cu stânci. Daca bănuiala mea era adevărată, trebuia âre se resistu farme- cului? Și daca ea ar fi pătrunsa asprulu a- mdrii ce ea desceptase, in mine, nu era âre a o 'incuragia îq visele sâlef, lăsăndu-o pe clina unei amicii îoșelătâre suplu care colcăiaii flăcări? Cos maî mică imprudință me tlra la uă reparațiune la care nu me puteamii găndi fără grâză, și carp nu era altu decătii uă căsătoria cu fiica Jui Maru- lasl Oii cățu ar fl cine-Veț de decișii a se orbi asupra unotrii simțim iute pe cari nu voiesce a și le mărturisi, suntii momentele cari sufletulu lucrâză și visâză fără voi» nâstră. Trebue se mărturisescu că une-ori medilasemii asupra acestei nebunii; darii tre- bue se adaogu spre lauda mea, că rațiunea mi g’a revoltată contra unei astu-felu de că- deri din orgoliulu meu. Se facă din Viergia femeia mea, după cele ce se petrecuseră In- tre noî, Îmi părea cea mai rea slăbiciune, ca se ©u ^icii mai multă. Ori cătă de ino- cinte era ea tn ochii mei, SQiamu destulă de bine că ea nu mai poseda acea virgini- tate de sufletti fără .care nu pâte esiste. uă adevărată puritate Suntu nisce prime impre- siuni cari nu se slergu nici uădată. Nu’mi putea intra In minte cum aști fi putută primi ca fidanțată p’uă fată care mai se dase altă dală dorințeloru mele, pe cari amu ve^ut-o, nâptea la mine, gata a cădea Înaintea fatalei descuragiări a miseriL Acâstă imaginațiune rălecilă tn adiqsu, și pregătită pentru sco- purile lui Marulas, me spăiminta ca ună a- bisă. Ge maî remănea castă tn fundulil aces- tui sufletti Retorii, jnițiatti deja la corup- țiunile lumeî, la delirele pasiunilorti rele care-i irilaseră^im țurile,{și-i desfloraseră ănima âncă inocinte? Ce virtute era suptă frumu- sețea acestei Olimpii superbe, care părea create numai pentru imbătare și voluptate? Suntfi unele simțiminte pari te ținti Inlppu. Acâsta eslo pâte uă anomalie stranie, darfi adeve rată in Xâtă inconsecința sea umană, și des- pre care se vădii esemple la Jiă care paști. Aști fi putuți! jubi pe. Viergia ca p’uă a. mantă căreia e cine-va gala a-î sacrifica sta- rea și vlâța sea, pentru care pâte cine-va merge plnă la crimă, dară căria nu ar cu- tesa se-i dea numele șefi. Din aceste refleșiuni resultă că, căndti o găsiiti tn salon ti, pe căndti venea la mine animată d’uă veseiiă noue, o primiifi c’unt! așia simțimântii de reservă, tn cătii ea cre^u eă se întâmplase vrunu incidinte nepreve- dutu. i — Ge ți S’a ’atlmplalu? imi (jiceâ car cu mirare. il .''b — Nimicii, respunseiii, Încurcată fără voie-mi. Presința Genevievei me scăpă din fericire din acâstă încurcătură; darii, cu tete ateste», Viergia ghici contrariulti tn atitudinea mea către dinsa. Acâstă recâlă neasceptată era atătă de stranie după convorbirea ee avuse- semă In cătă nu-și putu ascunde Accepțiu- nea. Eramii mișcată suptă privirea sea, care părea, a me Întreba cu surprindere. Me gân- deamti că unii singură cuvântă putea se in- gage viitorulii... Mi-era frică. Suntu momente in viâța tn cari destiânfă nostru se decide dintrunti cuventă, dloU*iflji! gestă. Sâra, căndti țml luaiti congediti, me e- priiti In ușa salonului se vorbeseti cu Ge- nevieva. Pe căndă coborisamă scara, ml a° Haiti d’uă dală faciă în faciă cu Viergia. De și era întunerecă, totă veijuiă însă irâsetufile sâle agitate și fulgerulă ochiloră seî. — M’aî mințităl îmi țjise ea c’uă voce amară, o iubesclh*. Și mai fnarate d’a-mi trece surprinderea, ea dispăru.^. . (Va urma.) Mario Uchard. www.dacoromaiica.ro kOMĂNhĂ? 1 Itiâf 1868 609 d’a bltnui că s’ar putea găsi ună singură învețătoră, atătă de căzută, atătă de vilă în cătă se comită cri- ma cea mal mare, acea-a d’a face pe copilă se cundscăîn frăgedimea vârstei loră injustiția, șî s’o confis- că venindu-I de ja învețătorî, de la părinții sei sufletesc!. Vorbimă de legea după care se daă notele și din care decurge premiele, și de dânsa întrebămă dacă este atătă de' drfiptă pe cătă ne pare afi? Este dreptă c’acea-a-ș! mesură se fiă pentru toți? Intracea-a-ș! clasă suntă elevi de felurite vârste. Este dreptă se fiă acea-a-șl mesură pen- tru celă de 20 de ani și celă de bați, este de trebuință instituirea ju- rațilorfi și pentru dânșii, cariijude- căndfi în consciință, voră ținâ soco- tdlă de tdte „împregiurările Ușiură- tdrie,“ de ftieritele relative ale fiă- giului 1 -iu alo districtului Oltu; aflându-mâ afară, astă-^i am primite telegrama dom- nieî-v6stre de la me onorați de a ve represlnta la nea scumpa mie 10 ale corentei, prin care doua 6râ cu încrederea d'a SenatO. Pentru uâ aseme- considerațiune, plinu de re- Intr’acea-a-șl clasă suntă copil de osebite stări. Este dreptă aci ega- litatea naintea legii? Este dreptă ca temă lua mal bine decătă d’acolo de unde-lă te și societatea dintre iei înșil? Copii suntă fnal drepți decătă păte crede cine-va; iei înțelegă mal bine și mal^ lesne amănunte ce nouă ne scapă. Ănimele lord, mal pu^nă frământate și turburate decătă ale ndstre, suntă mal deschise la cea-a ce este bine și ’n adevără dreptă. I-amă vădută judecândă pe profe- sorii loră, în bine și ’n reă, fără cea mal mică părtinire și fără greșială. Cumă darfi se nu fiă copilulă mal cunoscin^ă, vja a ve repeta domnilorfi, că, precumfi sci^i, Jn stricta datoriă împlinită este pentru totu otquIu speranța ioir’unfi viitorii ferice pentiu semenulu șefi, fără escepțiune de clasă. Cu aceste nestfimutate principie am trăitii și me voiti hrăni pînă voiu resu- fla pe păm6ntu. Guvernulii de astă-di probând u-mî prin fapte, progrese in bine, apoi nu voiti cruța tn iu viitoriO nici Uă ostenea chiarfi tn vArsta Care suntfi d’alO susține p’ac^stă cale. Alu domnieî-vdstre fidelii represintante. C. N. Hcrescu. supune aceste numiri la aprobarea consiliului, adică: In loculă ddul Idn Michăiescu pereeptoră la bariera Moșiloră, s’a numită d. Idn Panel», care demi- sionând ă și elă, s'a numită în lo- cul d. Toma Hagi Simeon; In loculă d-lul Nicolae Idn per- ceptoră la bariera Piscului, s’a nu- mită d. Michailă Rădulescu; In loculă d-lul Idn B. Nisipânu pereeptoră la bariera Podulă de Pă- mentu s’a numită d. Ndgu Slăvescu; In loculă d-lul Paraschevu lo- nescu, pereeptoră la bariera Dude» scii, s’a numită 4. Idn Christescu; In loculă d-lul Michaiă loftescu percepțoră la bariera Craiovet, s’a bună judecătoră ală camara^iloră copilulă născută în miȚloculă unei sei de pe bance decătă pfite â pro- familie luminate, care a hvețată a f citi eșindă din legănă și prin ju- cărie instructive; a cărui mamă seu guvernantă, jucându-se cu densulă i-a dată noțiuni de geografia, de botanică, de zoologiă și chiară de istoriă; care are tfite cărțile căte se ceră la tolegiă și’n biblioteca tată- lui șefi uă mulțime de volume, care între într’actele colegiului are repe- titor!; care, căndă vine acasă gă- sesce uă cameră curată și caldă, gustarea gata, ca se nu pâr^ă pre- țifisa oră ce are între lecțiunile de dimineță și cele de dupăamia-Zl; sera, găsesce prândulă gata, ca se nu pdrdă singurele ore de lucru ce are, spre a înveța lecțiunile Șilel, este dreptă, Zicemă, ca legea se fiă pen- tru aceștia egală ca și pentru cel cărora în copilăria cea fragedă aă fostă lipsiți de tdte aceste avantagie; carii nici aciifnă n’aănici repetitorl nici chiară cărțile ce se ceră la co- legiă; carii căndu vine acasi nu numai că nu găsescă mâncarea gata, dară suntă siliți s’ajute la lucru pe tata seă pe mama loră spre a o căstiga; carii căndă vină acasă suntă siliți a merge în cutare locă spre a duce lucrulă produsă de tată seă fesoreîe de pe catedra sea, și mal cu semă căndă acestu-a este silită a judeca numai după lege? Ș’apoi iei cunoscă tdte calitățile, defectele și neajunsurile camaraȘiloră loră, sciă tdte dramele de familiă ce fo-audă pe bancele clasei, și cari multă timpă suntă necunoscute Profesorelul și totă-de-una necunoscute în momen- tulă căndă pune notele copilului care n’a respunsă bine în Ziua căndă a fostă întrebată. Da, repețimă, judecătorii cel mat buni și cel mal drepți al copiiloru suntă camarazii loră și stăruimă a crede că celă mal bună și mai no- bile premiu că ar putea corona lu- crulă, diligința și purtarea cea bună a copiiloră, ar fi d’a face parte din jurații carii ar decerna premiele la colegii loră după ecitate și consciință loră. Este de prisosă a adăoga nu înlăturămă pe profesori înalta loră misiune, ci din le dâmă una mal frumdsă după aci că de la contra și mal î n Veseli tor e pentru ânima loră; a- cea-a d’a fi judecătorii j urâților ă. Profesorii voră asiste la tote esami- nile; voră pune întrebările juraților ii și voră avea a revisui otărîrea loră mama foni ș’a lua pruwliltl, s&î a că WTcnrtă înalta de justițiă. ngriji duăâlâmă veduVă și bolnavă, s^ă de fratele în legănă âncă șii bol- navă, seă carii n’aă sciută lecțiu nea în cutare ^i fiind că’n sera tre- cută ua avută uă luminare spre a putea studia? Este dreptă a fi, în tdte filele a- cea-a-șf mesură pentru celă care ’n- veță lesne și pentru c6iă pe care na- tura îlă obligă a pune îndouită timpă pentru a’nveța? pentru celă sfiiciosă, care tremură căndă îlă întrdbă pro- fesorele, și mal cu semă căndă suntă și străini presinți, ca și pentru celă cutezătoră și care maî are pdte în (jiua esamenului și urechia ageră în cătfi s’ainșlă pe suflătorele de lengă dc ujă” ș. c. î.? Nu, și d’uă miă de ori clicemă nu, nn este dreptă! Și dovadă că nu este dreptfi, avemă că societatea, pentru a ținâ socotdlă de tdte aces- te diferințe între omeni, a instituită Acestă propunere, ce mulți p<5te, încadrați în cerculă celă puterică ală obiceiului, voră criticau-o și âncă cu mare asprime Unii voră merge pdte pin’ a Zice că propunemă uă PARTEA COMUNALE. numită d. N. Lesviodaxă; In loculă d-]uT I. Petrescu ceptoră la bariera Dudesci, s’a mită d. Alecu Paciurea; In loculă d-lul C Lăzărescu pei- nu- per- CONSILIULU MUNICIPALI’ DIN BUCURESCI. ȘEDINȚA XLI Sâmbătă 22 luniu 1868. (Urmare). D Buescu ca adjutorfi alu Pri- marului însărcinată cu lunecările de pavagiu, (Jice că d. Stoian Andrei maiesterulă pavatoru, avendă luată de la comună, prin contracte din â- nulu 1862, construcțiunea pavagiulul pe stradele Berzei și Fontâneî, și nerespun^endui-se banii la timpă, întreprindetorulă la Octombriă anulă 1865, a cerută și comisiunea mu- nicipale interimară de atunci i-a a- cordată ună adausă la prețurile cu care încheiase contractele, în con- siderațiune că și materialulu și lu- otM s’a scumpită fdrte multă, în ceptoră îa bariera Spirea s‘a numită d. Nae Paliu; In loculă d-lul Idn Durghinescu pereeptoră la bariera Târgul ă Ve- stei, care n’a depusă garanțiă, s’a numită d. Idn Gorgotdnu. Cu aedstă ocasiune, d. Primară ad-interimă rdgă pe consiliă seau- torise pe Primăria ca în casă de vr’uă vacanță în asemenea posturi, se numfiscă ea provisoriă pe alții îndată spre a au se causa pagubă comunei, și se supuiă apoi nu mir rile la aprobarea consiliului con- formă legii. Consiliulă aprobă aretatele nu- miri făcute de D. primară cu dreptă la retribuțiune pentru persdnele nu- mite din ^ioa în care aă intrată în funcțiune Totă uă-dată consiliulă dă d-lul primară «eruta autorisa- țiune pentru asemenea cașuri pe comparațiune cu ce costa în anulă viitoră. 1862. Acestă adausă s’a recuno-= D. Lapati (jhee că, fiindu-că nuoulă scută și de actualulă consiliă prinjegulamentă pentru fiacăre (biye) decisiunea sea de la 15 Septembrie și 3 Octombriă 1867, în privința stradel Fontănel, despre care a fostă cestiune atunci, și s’a și plătită în-» treprin^ătorului conformă menționa- tei deciși uni. Acumă d. Stoian An- drei pretinde a i se plăti lucrulă ce a făcută pe strada Berzei, cu pre- țulă de lei 60 stânjinulă pătrată, adică du adausulă de câte fel 17 la stâryină ce i s’a acordată ăe fo- revoluțiune și propagămu ideie sub ₛta comisiune interimară și pentru versive și Mazziniane. Nu negămu că cea-a ce propunemă nu este uă revoluțiune, dară suntemă nevoițl a Zisa stradă. D. Buescu susține acestă nfetere, casulu fiindă identică cu acela ală mărturi că onfirea acestei mari re- contractului pentru strada Fontâna, voluțiuni se cuvine Englesiloră. El pentru care consiliulă a recunoscută aă introdusă în scoli, ca și ’n so- întreprinzătorului dreptulă la adau- cietate seif governement, și iei aă ₛᵤlă prețului Zisă cel d ânteiu- „tratămu pe copii noștri? cumă trebue se tratămă fimenl, ca astă-felă se ’nvețe se în adevăru omeni." Englesii aă vută fericita ideiă se deprindă copil a fi activ» și respundetorî, fiă a- ca Consiliulă încuviință a se re- gula și plata pavagiulu! stradel Ber- zei conformă decisiunel luate pen- tru a stradel Fontânel dându-se în- treprinȘătorului banii ce i se cu- ună juriu, care nu judecă după prescrierile legii, nici după cumă se presintă însă-și «Faptele, ci după aprețuirea consciinței; și ca se pfită se ție socotelă de tfite diferințele în- astă-felă căndă intră în societate, se fiă deja pregătiți și deprinși la ac- tivitate și la responsabilitate Ori cătă de ciudată s’ar părea la prima vedere acestă propunere, o credemu atătă de bună, logică, na- turale și bme-făcătdre în cătă cre- demă că pentru așii ne putemă vine pe prețulă de câte Iei 60 pen- tru ună stânjină pătrată de pavagiă. Acești bani se va respunde din casa comunale, și se va îngriji a sepri- mi de la proprietarii respectivi suma s’a publicată în urma cjilei de 11 Apriliă, de căndă s’a decisă a se percepe taxa asupra flacăreloră, d-sea este de opiniune ca aedstă taxă se nu se percdpă de cătă din ^ioa căndfi s’a făcută publicațiunca (JisuluT re- gulamentă. Consiliulă adoptă opimuuea d-lui Lapati D primară ad-interim rogă pe consiliă se te uă decisiune în pri- vința înființării cimitîrieloră ce mal trebuescă pentru orașu. Spre acestă sfârșită, d-sea pune în vefierea d-lorfi consiliari relațîu- nile date de d-nil ingineri C. Ton- covicenu și N. Rdtă și opiimjnea sânțiel sâle părintelui Grigore Musce- leanu, cari aă fostă însărcinați se caute și se propuiă locurile ce voirfi afla proprie pentru acestă trebuință. Consiliulă discută și deoide cele următdre: l-ifi. Fiindă-că îu partea despre Doldrea Galbenă nu se află nici unu locă d ală Statului care se pdtă fi cedată gratis comunei pentru cimi- tiriă, dupe cumu prescrie legea res- dată numai ună alt» douilea cimi tiriă îo partea opusă celui actuală, adică despre colfirea galbenă. 4. Se se câră de la ministerială financeloră terâmulă necesariă din moșia Lupesc! a Statului pentru în- ființarea cimitiriulul despre colfirea Verde, după indicațiunile d-lul in- gineră Rfittă făcute prin rolațâlm® sea de la Decembre amilii trecută Se pune în vederea consiliului raportul fi d-Wă Speri și Pificu, conductorii de architectbTă dte sei- viciulă comunei, prin cate arâtă că după invitațiuneac® lise s’a de primară, aă constatată la facia locului cumu că arculfi de tnumffi de la intrarea în Câmpulă liber- tății aă suferită în adevărtt din fur- tună, și partea sea de josă se află multă aplecată, âră la atica de susă suntă și părți frânte, și că daca elfi este trebuinciosă acolo, .se pfite re- para cu uă chieltuiâlă. pînă 1» 100 galbeni. D. Culoglu e d© părere a se strica acestă arcă, căci daca s’ară repara, s’ar putea ârășî strica și chieltuifila ar fi zadarnică D Lapati - zia comunei, de unde apoi se se vân^ă împreună cu celă ce se mal află acolo din alte ocasiunl Consiliulă adoptă aofistă opiniune. D. primară ad-interim propune se se vân^ă prin licitațiune tfite o- biectele netrebuincifise și supuse stri- căciunii ce se află depuse în ma- gazia comunei, și care se aretă în inventariulfi făcută de intendentulă ospelulul comunală, pe careinven- tariă d-sea îlă pune în vederea con- siliului, oprindu-se numai acelea pen- tru care d architectă ală orașhiluT va opina că ară putea fi di* tre- buiniă Combini aprobă acestă propunere. Se supune consiliului adresa d-lul ministru de interne cu No 10,189, pe lângă care comunică raperiulu inspectoriel generale a guan cf ce- tățenescl, raportă prin care, repe- tândă cererea de a se adăugi diur- nele comandanțiloră de legiuni, ms pectoria propune că acesta se pdte face de uă camă-dată cu suma de opri aici, lăsăndă la aprețuirea și j___ᵣ. — ____ _ demiterea celoră coApdteți și carii împrejurări ușwrătore. “ voră a redica ffMfaleS și derfi- tre 6mei»I, jurații afi dreptulă admite „ i tei de Ia proprietarii respectivi suma pectivă, se autorisă d Primară se 64 galbeni la care se urcă solda a de câte lei 43 pentru unu stînjină intre în tratațiune cu proprietarulă 16 corniști cari nu sa înființată Ia la care ei aă consimpțită în anulă moșiei Floresca pentru cumperătfi (legiunile 4 și 5, pentru că ele n’afi 1862, cându s’a încheiată contrac- rea unei părți de terămu din acea |ₙc§ ₘqsice tuia, ori bani se va restitui easd, moșiă, M trebue pentru cimitiriți, îₒ eonsiderațiunea re- eomunale în locuia celoră res™! și se refere eonabulul resnltatula a .nsna-loriel nenemk Căndă daru pentru bărbați și fotă nu s’a putută admite, egalitatea în facia culpei! Căndă pentru bărbați a fostă trebuință d’a fi judecați pe coijsciință eră nu pe uniformitatea legii; căndfi chiarfi așia s’a găsită de trebuință as’admite „împrejurări ușufătdre," cumfi 6re pdte fi dreptă în scdlele primărie și’n colegii, u- nifortmtatea notelorii^ uniformitatea legii aplicate egale pentru toți, șa- plicată esclusivfi de către profesori? Spr6 a se păzi dară dreptatea pentru copil, celfi pufnii atătă cătă se păz$sce în societate pentru băr nitatea în cop»! pentru ca se deviă iu adevăr fi activi și responsabili ca bărbați. (Va urma). C. A. ROSETTI. D-iui Redaciore alu fiului „ROMANULU.-' Domnule, Bine-voi^ ve rogh, a insera io piariulă ce redacta^ alăturata telegramă cătră alegatorii colegiului 1-lfi etc. Constantin N&sturelu Herescu Satu-Nuoâ," 12 luliii CATRA ALEGATORII COLEGIULUI JWDECIULUI OLTU. 2868. I-iu ALU și ce se va mal respunde tetreprin- spre a decide asupra preeiulut (^torului; eră suma Ia care se ur- 2Ie Tofă uă dată se se ie pe ta tel cereri a iiispectoriel generale că adausulă de câte lei 17 lastân= jînă, se voră înscrie în comptiirî ca dațl definitivă din suma alocată în budgetă la paragrafulă pentru fa cerea și întreținerea pavageloră. D. Primară ad infenmt arată că unii dintre perceptorii numiți de consiliă pe la barierele orșșufal pen- tru taxile cele nouă șî adausi ? ce- loră vechi municipale ce s’a pusă în aplicare de la 11 ApriHăi tre- cută, nepresentându-se la postă și alții demisionandă, d. primară i-a înlocuită cu alții de urgență spre a Domni ș-oDorabiUi mei alegatori ai cofe- ₙᵤ remânea barierile geeustodite, și posițiun! de urgență pentru facerea studieloră șî prin urmare a proiec- tului necesariă spre înființarea ace- stui cimitiriă de preferință înaintea celoră-l-alte, însuși te anulă curentă. 3. Se se proefidă asemenea la cumpărătorea untua 4in focurile a retate în relațiunea d=lul Toncovi- ceanu, inginerulă, pentru cimitiriulă despre colfirea Negră Oumpărăto- rea însă nu se va efectua decătă după ce consiliulă va aprob preciulă. DD. latropolu și Manolescu vo - teză contra la acestă articolă, fiindă de opiniune a ae înființa de uăcamă ‘ Ja guardiel și a recomandafiunil, a- Se se ie >nî rn^ scopulu pentru care elu trăesce; ea este cea deși continuă studiele în gimnasiu, șî pentru' aibă pe copii a-casă Duminica sC ii serbat Or ea, uniformă, mai, mare și singura avuția care nu se păte obiectele cari ceru ma* multă esplicațiune spre surită rugați a trămite pe căte cine-va ca vi pi- perde nici uădată a fi bine înțelese, suntii angagiați din domnii se-î iă. In casulă acestii-a institutulă nu mai esle de lei noui 700 cu furnitura de clase, Moralitatea, asemene esle condițiunea de profesori respectivi cari vină și le facă me- semestru (6 luni) care semestru uădată Im ceputO, se va considera ca și finită.— Acoji- turl nu se prlmescă. VII. Domnii părinți cari ai* voi ca coțUi dumnialoră se aibă tăie obiectele din institu li’, sbă numai uă parte din ele, voră mai plăti: a) Pentru îmbrăcăminte (haine, rufe,pat etc.) 450 lei n, la mceputulu anului ântdiu ș’a[.oi căte 225 lei n. la fiă-care începută de alti; anu-, la eșire patulu cu totu așternutulu luî ¹ remănă institutului. b) Pentru cărți, elevii din clasa I și II primariă căte 15 1. n.—cei de el. III și IV căte 2 5 1. n. — cei de I și II glmnasia|u căte 50 1. ii.— cei de III și IV gim. cătu 60 1. n. respunși toți înainte la începutulu VI. Plata anuală pentru unii elevii internii căpetenia a uneî instrucțiuni seridse, căci, ditațiunea In institută.—, Musica vocale și sesce din instilutu, pentru cai nstfucțiunea se producă resultate gimnastica asemeric este la disposițiunea tutoru III. Elevului, care, ieste responsabile de copilă, pe cătfl, elu lip-. — pentru unu semi-internă 300 leî noui — ,. . semi-internii i6u numai dejunulu la 12 ore în cursulu septemănii] în institută,— respunsă la începutulfi fiă-cărui fiă-căruî anu c) Pentru va respunde școlară căte școlară. furnitura de desenă asemene să iotă la începutulu fiă-cărui an i 30 lei noui de fiă-care elevi?. Director ele Institutului, ȘIAIGARIU. A NUNCIU. Apatra parte din Ha-1 fl 4E VINțlARE săfi ÎNCHIRIAT «nulu de la capulfi podului Mo ¹ " "Casele din suburbia Mihaiu-Vodă goșâei numită a luî Niculcea este de violare. Doritorii se voră adresa la fratele meu Dumitraclie Nicolau, la zisulă Hanu. Mihalache Nicolau. No. 335. 3 —2<Ț Strada Sf Apostoli, unde se află acumu arestulu preventivă, proprie- tatea D-lui EmmanoilS Crețulescu, și care voră fi libere la Sf. Dîmi- trie viitoiu. Doritorii se voru a- ratu Doritorii de a le cumpăra, voru bine-vbi a se adresa la Maga- zinulu D-lui Ghiță Idn, Ulița Lip- scaniloră la Cerbu de aură No 48. Doritorii se potuadress la Pro- prietara loră ce locuește în aceste case. rete se se adresuză la sub-semna iulu Mah. Banului, Nicolae Poenaru. No. 315. 10—2ARE, Doue Faitâne de Viena sosite acuma dupe Mo- delurile cele mai noî, îmbrăcate cu mătase albe, cu prețfi forte mode- cuesciî în acea Casă. No. 330, 3—2<) OE VINpARE chiaru de acumu, prăvălia Polcovnicului Ghenea din Suburbia Hagiu, StradaVerguluî. WSA VIENEI 24 luliu. Metalice..... Naționale...... Lose.......A. Creditulă .„... Acțiu. bănce London....... Argintă, Axgi. tn mărf. Ducațî....... 59 59 63 . .88 739 214 70 80 75 20 90 113 80 111 35 .5 41 din Hanu cu Teiu, sub No. 13 și 14, unde se află d-loru, Fr a tal li Bally et Semo. Doritorii se potă adresa la d-loru M. Leon et G-nie Bazaru de Londra No. 20. JU.BOȘIA mea Cunescil de josfi său l" “ Manucu din DistrictulQ Ialomița, eu o suprafață de 5123 pogâne și asupra căria se află și o pădure de . salcie, situată tâtă moșia la o parte __ din Călărași, este d® vînijare, Do OE VINZARE, floue prăvălii u- ritoritoril, se voră adresa la muma lița mare, colțu, în orașulă Bu- mea D-na Maria Coaesco ce are lo- zău, cu împrejmuire. Doritorii ce căință sa în Strada Mogoșâeî No. 26. voră voi a cumpera asemenea aca • No. 337. 3 — 3^ Conesco- M ISC A na yQM’TljMlWțT. nO~UATWIH:i GALAȚI. BRAILA. GIURGIU. . „ f NUMIREA PRODUCTELOR Grâu ciacâju cal. I. chila leî ¹ M ' »» »> , — „ eărnăii ,, — ), >> >> b • « — arnăutu ghircă................. Secară.;....................... Porumbă ...................... Orijfi........................ ovSsu......................... AI eiu Rapiță........................ GALAȚI. BRAILA. 11 luliu 28 Maiă COBABIE VAp6bE. ea. BB. OIO Anu 1868 ®ît, •. • ity ă AV1S IMPORTANT PENTRU AGRICULTORI Mușamale mari de Kautșuk recunoscute ca celfi mal bună șî mai sigurii, apărătorii -a șirelpru de grâu și a ori ce felii de productS agricole, mărfuri, mașine etc. contra ploiloru celoră mai mari. Aceste mușamale, de uă invenția noue, primii te la expo- sițiunea universale din Paris și la cea agricolă din Pesta sunt preferabile ori căroră altora pentru superioritatea cualitățci și pentru soliditatea lor fiind lucrate eu kautșuk și cu uleiă. Probe sunt depuse la comptoarulu D-lul Mosco Ascher, strada germană, -vis-avis de direcțiunea Telegrafo-Postale, care singur priimesce comande pentru tâtă România cu reciuri ficse. No. 257. 15 — 3* No. 218! ui.ltb 6—6<) ANUNC1U LIPSESCA IDEIA de CAȘCAVALU de PENTELEU, cine poftesce se va^ă sublimitate de Cașcavalu, se poftesc la Magasinul V. DUMITRIU et G PENCU Strada Carolu I, la Băcănia din colțu, vis-a-vis de Hanu Roșu, cu preț ulii numai de lei vechi 4 și gium. ocaua. No. ^26. I f i 1 fii 5-2$ rfl LA JUMETATE MILION DE UASC1GATU ' La l-iu fiă cărei lune b« voră face tragerile MAREI LOTERIA DE BANI, garantată de guvernă ■ Suntă loturi magnifice de câștigată, anume, unulă de 500,000 franci și ajtul® de-409,000 franci. Apoi alte locuri secundarie de 80,000.—40,006.— 20,000—10,000 ete. franci. Ună biletu pentru una din aeeste trageri costă numai 20 franci, trei bilete costă 50 franci, șdptd bilete 100 franci.—- Aceste titluri se opțină trimițândui prețuiri în bilete de bancă, cupâne ete. ia Casa de Bancă a D-LUI CHARLES HOLLE LA FRANCFORT PE MAIN. POSTSCRIPTUMU. Buletinurile de câștiguri voru fi espeduite .fără chieltuielc pe de dată ce se voru face tragerile; câtă despre sumele câștigate, ele voră fi plătite pre-tutindenî în numerăto.e. ""DEVÎNUARE " unu locă, aprope de biserica Lucacî, în mărime 18 Stînjeni fațada și 40 Stănj6ni lungu. Doritorii d’al cum- pera se voru adresa, d'a. dreptulă, la direcțiunea tipografiei G. A. Ro- setti și îa Librăria d-niloru Socecii et Belgasogiu, Hanu Șerban-Vodă, No. 18, în ori-ce timpu a ^ileloru de lucrare- ASIA-țH AM DESCHIS DEPOSITU GENERAL DE OGLINDI de tote mărimele din fabric® moștepiteriloru Comitelui Carol Kinsky la Burgâtein în Boemi», Bucuresci, 20 luniu 18 fiii. ADOLF KARPELES Comisionar CALEA MOGOȘOEI No. 10, VlS  VIS DE PREFECTURA POLIȚIEI. Comande pentru Geamuri de Cristalu de ori-ce mărime pentru galantare și pentru ferestre¹ procura și pentiu oglindi de ori-cc mărime după dorința se efectueze cu prompteță. — EmbalagiQ de oglindi deștiuațî pentru afară va .fi solidă. No. 298. 3- 7ș CALITATE PRIMA, PREȚURI MODERATE. HOTELULU DE PARIS Din Orașulu Giurgiu se dă în arendă de la St. Dimitrie viitonu. Doritorii voru bine-^voi a se adresa la însuși D-nii Pro- prietari. Frații Dimitriu în Giurgiu. No. 339./ ... 10^-34. OUE SE Hi Moșia Colintina Floresca dim Distr. Ilfov Asemiuea și din moșia PIERSICA, Dist Ialomița 2,500 sdu 3,000 pogone la ctpulu dupre lalomiță. Acâstă din ur- mă se dă și cu arendăde la anulu 1870. A se adraesa la Domna Elena Corneseu sau laD-iiu K6n Mânu, Strts- DOCTORI FABRICII! are locuinția în Strada Vestei, No. 9 apropc do porta Spitatulului Culțca, și ține consultațiuni pe orele '2 ipîuă 4 după amia^i da Vămi No 1. No. 278. 20—24 No. 224. 20. A EȘITU bESUB-TIPARU CESTIUNEA ORIENTELUI în fața |reptului publice europeană Tractatului din Paris de Sava N. Soimescu Doctoru în sciințele politico-administrative. De vîn^are la tâte librăriele. CIMENT PORTLAND -DLVERAT uf I) La MagasinulO sttb-msemnatulul au sosita CIMENTU DE PORTLAND adevărat, ta Butoi dc 1 '«■ - . IOAN ANGHELESCU. câte 4 cântare Englezesc! 1160 oca.] Valea de Palalulu Oomne»eu in Colțu VERITABILULU CAȘCAVALU 1 <( Sub-semnațil recomanda (naltei MobilimI și Onor. I’ublicu,că le-ad sosit al 4-le transport din acest Cașcavalu