ANULU ALU D0UE-SPRE-DEC1LE ADMINISTRAȚIUNEA PASAG1ULU ROMĂNU &>. !. — RkSaCTIUNEA STRADA COLȚlA No. 42. LUNI—MARȚI, 15—16 1UL1U 1868. VOIESCE ți VEI FETEA 8lâil9fiC3 ; ■ Fit »NU -*< CAPITALE PEBtSEI.UNf „ FS TREI ț< PE UA L|JN£ „ LEI N. 48 24 12 5 -. no: > DîfiîRlCTK UEÎ N. 58 ¹ 2»’ UNU R8EMPLAKU 24ranI pertr” paris pe trimestru fr, 20. P1NTRU AUSTRIA. .... FIOR. 1 O VAL. AUST. ROMANULU Articlele trămise și nepublicate se vorO arde. — Redactorii respundetbrâ Eugenia Carada PENTRU ABONAMENTE, ANONțlURlȘI RECLAMtA RE ADRESA ÎN BUCURRSCI, LA ADMINlfTRATTDNFA ZIAROLVI IN DISTRICTE LA CORESPONDINȚII DIARIULUl țl PRIN POSTA. - LA PARIS LA D. DABRAS-RALLEGRAIN RUF PE l’aN^ENNE COMFDțF N|ț>/> ANUNp1HRILK LINIA DE 30 LITERE .... 40 ^ANl SNBERT1UĂ1 ȘI RECLAME, LINIA' . . 2 l21 NOB DOTATI1 ALEȘI LA w și 15IULIU. In darea de semă ce făcurămu Ilfov, col II. Matache Atanasiu, cu 95 sat că n’a descoperit uă conspirațiu- ne a 150 Bulgari, ci din contra ^in 119 votanțî. ₙ Velcea, col. II. Dumitru Filip Covurluiu, col. III. Mehedinți, col. III. Cernătescu Colegiulu Universității din Iași, aa- lesu de Senatore pe d. ȘTEFAN MIGLEA. SEHVITW TELEGR AFICU AI.1I nomATUULI I. GONSTANTINOPOLE, 26 luliii. In consi- liulă de miniștrii .ținută ieri și la care asista și Midhat Pașia s’a luatu otârîrea a se tri- mite acestu dâ pe urmă la Rusciucu ca co- misariu straordinariti cu putere deplină. Midhat a și plecatii asâră. (Servițiulu privată alu MONITORULUI). WIENA, 25 luliii. — Convențiunea tele- grafică internaționale și convențiunea poștei cu Austria s’a semnată. Convențiunea Ger- maniei de Nord șe va primi în curându la Bucuresci.. Bucuresci Cuptorfi. Cumu se pbte, dicu diariele o- posițiunii, cumu se pbte dicu unii din d-nii consuli, între carii, de nu ne’nșiălămu, este și D. aginte și con- sule generale ală Rusiei, ca guver- nulu romănă se nu fi aflată de mal nainte conspirațiunea Bulgariloră și se n’o fi oprită căndă era âncă în stare de proiectă? Serviciulă nostru telegrafică ne transmite următbrea depeșiă din Pa- ris. cu data 25 luliu. „Monitorele, vorbindu de desbty dinile din Bulgaria ^ce: Nu pu- temu înțelege cumă asemene fapte, ce este învederată că suntă pregă^ ții® d© mâi nainte, au pututu scăpa supra-veghiăril autorităților române." Ce bre ni s’ar putea respunde cănd la rândulă nostru amă întreba pe d-nii consuli, cumă se face c’adese conspirațiuni multă mai marî de cătă acea-a a una seă doue sute de Bulgari, n’aă fostă descoperite de guvernele dumneloră respectivi de cătu după ce au isbucnitu, une-orî atunci căndă era prea tăr(jiă ? Cumu se face că mal de ună-iji în doue departamente ale Franciei s’aă fe- l ută bre-cari resculări de uvrieri ce n’aă fostă desceperite mai nainte, -astă--felu în cătă a trebuită a se.tră- mite oscirea spre a risipi pe turbu- j-aferi? Cumii de uită ^ă ar fi cu putină unei administrațium a cuubsce de mai .nainte ori-ce con- spirș4iui)£, atunci n’amă fi ve^ută negreșitu isbucnirea atătoră revolu- țiunl și’n Paris, și’n Wiena și chiară îj| Rusia, și mal pucină âncă trium- fulă multora dintr însele FO1TÎA ROMANULUI fp - -’T’ “t ——1. :■ . ION DS CHAZOL. 4 .b & ’i 1 «PARTEA A TREIA. -0.1 b în sat. ’ Ihti’una din seri Genevieva, stăndu lângă fratele seă car® fiindu bolnavă, nu venise în No. trecută, a putută yedșa ori cine că era fbrte cu greu, ca se nu (Jicemu peste putință, ca adminis- ce vpru afla aiacerea, voră recunbs- trațiunea nbstră se fi pututu afla conspîrațiunea în cestiune. Ună Bul- garu, mare arendatorii, dă focii u- norii clăi ale sele și face apoi cu- noscutii că are trebuință de mal mulți bmenl al sel spre a-șl păzi mulți- mea producteloriî ce are în arii seu în ambare. Cine dre pdte opri uă asemene cerere și cine âncă putea s’o bă- nuiască ? Aretarămii cumii loculă în care erau productele, este fdrte fa- vorabile pentru a ascunde pe omeni; că dmenii, venindă într’uă șaică aco- perită, putură se scape fdrte lesne de supraveghiarea piclieturiloru. Cumă dară, âncă uădată, guvernulu putea se descopere acest comp Iotă, mal cu semă cănd numerulă coldnei adunate la Petroșianl nu erâ mal mare de cătă de vre 150 de bmenl, numer ce s’ar fi pututu aduna chiară pe faciă de cătră arendatorele unei moșie a- tătă de mare. Descoperirea nu s’ar fi pututu face de câtă prin de- nunciarea la timpă, a vr’unui-a din conjurați. Dară între acei carii se rescdlă, seă, fiă chiară carii credă că se rescdlă pentru mântuirea na țiunil loră, se potă găsi dre de o un ciatorf? și âncă uădată denunciatori sinceri, eră nu prefteuți, carii se previe la timpă eră nu după ce faptultî ar fi îndepliniți!? Ori cine scie că nu Se nn se uite âncă că sumele că acordă budgetulii nostru pentru po- licia generale a țerel, suntu atâtă de ne’nsemnate, în câtu chiară dacă ele s’arG cheltui numai pentru po- licia Capitalei, totu n’arfi fi d’ajunsh spre a avea uă policiă, astu-felu cumii trebue se fiă într’unti Stată unde libertatea individuale ș’a în- truniri loru este asolută. Se nu se uite apoi că neaflămh âncă suptii regimele consular iii și că dacă s’arfi face perchisițiunl nu- mai pe simple bănuiele, atunci dd consuli ară striga că se Violeză do miciliulă supușilor!! loru, că se per- secută Bulgarii, elenii și austriacii, cumă s’au fostă persecutată și Is- raelițiî/ și cine mal scie? pbte că' voră (,lice âncă că se lovescă unii Bulgari, ca astu-felu guverndlu se ’nlesnescă calea conspirățiunl care se restbrne ordinea și se turbure liniscea imperiiloră din juru-ne. Guvernulă dară nu pbte fi acu" puse la piano c’ună aeră de obosâiă, și lasă se-î rătecâscă machinalmente măna pe clape. Marchisa ’mi aruncă uă privire tristă vedân- du-o astă-felă.— Viergio, copila mea, dise ea, dute de te plimbă puțină prin parciȚi cu Ion In locu 4’a sta p® gândm în lipsa Ge- la prânzii. Mătușa mea și cu mine eramă in saloflu, pe căndu la câți-va pași de noi' Viergia, rezemată¹ cu măna de rampa scării, părea cufundată într’uă visare adîncă. — De căte-va ’ncâce, nu escî âre isbitu d’uă schimbare în veselia Viergiei ? îmi ^ise în- cetă mătușa-mPa. 3a pâre pe gânduri, în- tristată, șî au potu ghici causa acestei me- lancolii. nevievii. Dine dacă vra,!, respunse Viergia nepăsare; apoi tatoreendu-se cătră mine: cu Vffî adaogă ea, și fără a semita daca o urrnamu, cobori scara și se îndreptă cătră stufișu. — Țermuiii lacului suntu ume^i, ii seiu, nu preferi a te uyca pe podișiii | — Cumu vei voi. Apucă atunci pe aleea cu tufe dese, armă calea. Ajunsesemu mas a nu toți bmenii cel fără pasiuni, îndată M Ai întrebat-o? — Da, și n’am putută căpăta de respunsuri cbtitâre. Me temă ca biata vorbi căndu eramu singuri. Mergeamă șî-șî maî dar cătu lângă dânsa în tăcere. Mersulă șefi |țâdₛ unu felu de nerăbdare twburală, și resim» ce din contra nu numai că ș’a fă- cută datoria dară âncă că numai ună guvernă leale și tare prin sim- ținaintele sele naționale, bine cunos- cute, putea se facă cea-a ce a fă- cută acestă guvernu și se oprescă ori ce mișcare ș’acesta cu cea mal mare linisce. Ș’acumă că guvernulă romănu ș’a făcută datoria, se-șl facă și dd. Consuli și Ambasadori pa- loru, îndemnăndă, silindă ar trebui se ^icemă, pe guvernulu Turciei a face se înceteze persecutările, căci astu-felu și numai astu-felu va pute opri conspirațiunile, astă-felă și nu- mai astă-felă va pute opri pe creș- tinii din Oriinte a mi cădea în des- perare ș’a nu imita, într’ună modă seu, într’altulă, pe eroii martirî de la Arcadia H . ⱼU ' . ⱼₚI D. Ion Mânu a fostă alesă la co- legiulă I de Ilfov. D. Ion. Mânu, este ună omă politică cu atătu mal însemnată, cu cătă este deplină, în- tregu, totă d’auna neșiovăitoru și prin urmare ori cine voteză pentru domnia-sea scie ce însemnătate dă votului seă. Astu-felu dară, toți cățl au alesă de represintante ală loră pe d. Ion Mânu au votată pentru politica ce a urmată d. Ion Mânu, pentru Aga din 'nainte de 11 lu- niă 1848, și pentru Caimacamulă de la 1859: Noi stirnămu pe d. Ion Mânu pentru că are uă politică tare, lă- murită, și merge fără șiovăire pe calea ce-I desemnă acea politică. Nu putem u asemene a nu stima pe toți cățl urmeză acea politică fără șio- văire și fără interesă personale. Cei carii aă votată în alegerea din urmă suntu 47. Din aceștia 8, aă votată pentru d. Nicolae Nico- lescu șn 39 pentru d. Ion Mânu, adică pentru politica din nainte de 11 luniu 1848, și pentru politica Calmăcămieî de trei. Ca se se sciă dară de toți cine suntă acer8, ș’a cei 39, publicămă mai la vale lista celoră 47 de votanțl. Votulă este secreții, însă «®I-ane. va sci cu ’n- lesnire cine suntu cel 8, și cine suntu cel 39, acel cară suntu pen- tru politica actuale și cel carii voru politica din naintea lui 11 luniu 1848. „Este timpă, ^icea Cicerone, ca fiă-care se albă scrisă pe frun- te! c6a-a ce crede despre lucrulu nisce de care nib sciamă a me apăra, șî me gândeam u fără voie-mi la acelu visă d’uă în timpulă căruia me credusemiî stepănă pe esistifflța ieî, dară car® perise așa de iute. CopriTOu din duoîj de emoțiunele trecute, ad- miramu acâsta frHiMuMe atătu da Smbăiă= țâre și mișcarea armoniâsă. a acestui corpă elegantă și mlădiosă. Uă viță de părți des- fășurată fllflia pe gituflu seu. Din căndu in căndit razele sâreluî apuindă, refletăndu-se prin frunze, ii puneau nă aureolă de purpu- ră pe frunte. Ic cele din urmă incepuiu a suferi ve- țjendu-o t&cândă. — La ce te gândesci, Vi¥r- gio ? îi ^iseiu. Ea tresări ca răpită, fără veste de la preocuparea sear. f — La ce me gănâlesdiS 1 respunse ea sur« prinsă, la «taică. Pentru ce-mi faci acâstă întrebare ? publică." Publicitatea este a^I, pen- tru fiă-care, scrierea pe frunte ao- piniunilorQ sele politice, și ește tim- pulă și la noi s’avemu coragiulu a scrie pe fruntea nbstră credințele nbstre politice, se finau bmenl și se Iucrămă pe faciă, fiă-care în calea sea, conformă credințeloru ndstre. la SCIRÎ DIN AE’ARĂ. După Independința belgică, scirile d Atena ară constata uă’mbunătățire simpți- țâre în situațiunea politică a Greciei. Camera a sfîrșita opera atătu de laboriâsă a verifi- cării tillurikwu, după' ce anulă pentru nere- gularitate în alegeri 27 de deputați atătu din partita ministeriale cătu din a oposițiunii. Candidatulu guvernului la președința d-nu Valaoritis, ar fi foștii înlăturată de Cameră care a alesă pe generariulă Lazzareto. Suntu doue proiecte de respunsu Ia discursulă tro nulul, cari deosebescu în pucinu una de alta. Alu oposițiunei stăruiesce maî mullii asupra simpatiei naționale pentru causa Creleziloru și asupra datoriei d’a le da ajutoră. Amân- ciâse șatătea cițari odidiâse se aducă ce- va noui ’ncercări in contra capului Stătutei. Imperatorele manifestă uă opiniune contrariă; și, pe cândfi tâte privirile îndreptate către dânsulfi părâii că ’i ceru secretulu '«crede- rii sâle, luă cuvlnlulu întuacesti termeni, pe cari ’i pulurămâ aduna și pe cari ne silimu a’i reproduce cu cca mai mare csaciitudine posibile: • „In posițiuifca ce ocupiî, viâța n’are dc câtă ună farmecă acesta e de a fi utilă prosperității și măririi FrancitJi. Câtă voiă trăi, nu voiă urmări allu scopă, și Prove- diața, caro, pînă aici, m’a susținută învede- rații, sârta nu me va părăsi. Afară de acâsta, mea e în mânele sâle. Ea va decide care pâlc servi maî bine din vjâță s’aă din mortea mea interesele țerei. „In bițiuni sahitu intimii facia atâtoru partite aprinse dc am rivali și de pasiuni subversive nu e pentru Francia decâtă de va remânea legată de dinastia mea, singura ce pilă se n’âibă vruă infetafe ascunsă pe care c®- Reunii, printr’uă stranie simpatie, că m nu cuteză a mi-o mărtim. ?ia intră, Ea Bfii chinuită de vruă cugetare durerâsă pe care — Pentru că, ,vețjăn 6TL'M Se scrie din Belgrad, că curtea de casa- țiune, însărcinată a compune consiliulă de tutelă alu principelui Miland, anumită, spre a împlini aceste funcțiuni, pe M_ Steweza, vechiă președinte ală Senatului, pe M. Cze- nics, ministru de justiția șî pe M Milajkowitz, ministru de interne. 4 ArulflA fironu a 3W120IJ —. — _ o Monitor ele Franceze de sera, pu- blică ce urmeză; Imprumutămu detoa Miarulu' le ¹ Nord" nararea’lA-mătâre^³ dșctb UA CONVORBIRE LA FONTAINEBLEAU. Se vorbea în cele din urmă $ile,. la Fon- tainebleau, de finele tragică ală Principelui Serbiei și de manifestele lui Felix Pyat, cari provocă la asasinatulă imperatorelui. Se es- prima temerea ca nisce esemple așa de uri- — Ți-așă spune că adesea omulQ tși face nisce supărări închipuite pe cari unii amicii ie pdte imprăscia dacă i se comunică. — O? suaIii prea fericită că n’am buință de mângâierile d-tale. N’am- âre totu ce=aș0 putea dori, după cumii o tre- aici dici singuru ... iară a socoti și preciâsa d-tâle amicie ? — Aî greșâlă, diseiă feamă atinse, dacă nu © cre^î sinceră. — O! totă e sinceră Intracestă casieră, respunse ca cu ironie. Me serbătorescu, me adoră, me resfăță pînă chiaru și în capri- ciile. mele, și suntă în adeveră uă ingrată pentru că nu aretă totă dânsa unu surlsă de veselie. — Dumnedealu 'meă 1 ce ai î strigțiă. spăîjșântatu de acâsă espiosiu-ie de rîciune. — Nimica ,. . Vorbimii ... Ce vrei se am ? — Scferi- aceste voite j șlrapiî nu potă eși dlfi ănima d=-te ■>. - .fUTHi roi* UMTWM1 Am® primit® eu cea mai muliămire nuvela, câ oribrSflil alogâtorî ai colegiuim (, din districtul® Vâlcea , a® îotrunito maiorita lea voturilor® pentru ategerea suptfi-scrisuiui de Senatore ₗₜI, n,. Gu cât® sunt® mândru de acâsta alegere, -că atât® mâ socotescfl^tator® s’arelft onora- bililor® meî alegatori adânca mea :• ncun^cîni pentru qnbrea ce mi-a® făcut®, și seș’i asi- cur® că voi® fi ănhmț și cu sufletul®, ^t-u reginjele cpnstitațienal^, ’nțpmeia- rea, dinastii prga Iubitului nostru ^țnpitor®. Voi® respecta, voi® ’i ’ljni m ni i rom 'hda ni Numele eebrtt «JMril au votatii pentru alegerea SenafohiluP Ea co* fegiultil de Ilfov. A'riJî o un .' 7i t , tos. înuă'Mf ti; w hvii fa<> ^1 Mihalacto ' Duma — AL I|ypranu N Gh'erati — Teodoii Predeșcu jAnghel Fri.n rjănescu — Nicolae H. Anghel — G. Soma- nescu D. Papadopolu — Mărgărj- tescu - V. Gu^iu ᵣ Ghiță ^ssțț .^^pi raci Gazpti — Gr, Paradelescu. — Matache Popescu — G. T. Tătare u — Ion forgu-t realii folositorii. , ni Rațiunea d® fi a civillsațiuneî este perfec țlonarea omului;’ numaî educațiunea și ins- truețiunea Pe dă milita d’a ne îmbunătăți moralmente și d’a ameliora a ndstijă bună stare materiale. Se dămu astă țintă scdleîor® ndstre. Dacă avem® aceste scopuri de urmărit® — și cine 'ar fi cel® ce aru ^ice că pro- gresul® n’are țintă se® că altele sunt® sco- purile seld —■ îovețămdntulO treime, prin des- voUareh raționamentului se ajungă ținta. Intră in firea lucruriloru ca ‘națiunea ro- mână 'se resimtă de defectele etății săle. Ea fra viețuit® acea vidță lungă care dă fen Peirovici — D. Gr. Ghi^ p- Gr. Po- rumbâru — C.|. C^lescțț^^rbu Belu-• I. Mapu — Nicu Stefăneșcu.—.^s^^gr-l ₍ Tjiche Ră^ulescți^p Copst. . p.ăltinenji rr?. £1 Cbnstahtinescu — Lambru Vasilescu țpfțpnșt. esperiința' lu’cruriloru practice. De timpuri® ea avu curagiul® și mărini- mia d’a se împovora cu grele datorii ce ’șî impuseră popdrele mature;, este uă consecu- ință logică ca .șp i șe tnldmple une orî d’a nu putea susține la înălțimea unuî rdlu asupra legilor® progresului. S’o scusăm® Blaremberg — Rarbu Gănescu - flbQbrghe Sîănulescu T. Orășlaa^ -p Căpitan M. Fălcoianu ~ ^așCălinescu .p .Gr^ftaracaș.rr A. Isiătinepu r- D. Lucoyicî Scarlaț Pe- trovicj"— N. Marii^sc^ -- C, Zan^regr' cu - c? Odobescu ^£1, o&tauS- M au : -ni-------- -------------—— june anti-naționak nepotrivita cu geniulă nostru, cu necesitățile ndstre, cu ale ndstre obiceiuri și moravurj; ele mai dobândesc® în acele mari centruri de comrciăși industrie. de ce nu avuții prin urmare, unO gustu de lues® nu pbte satisface uă țâră ca a ndstră ce dispune âncă de bogățiile sâle. D’aci unu șirfi de efecte desasbbse ce con- fa societatea ndstră avem® trei clase de femei, împărțindu-le după diversele lor® con- dițiuni de viețuire. Este femeia clasei avute și inteliginte ce ’șî pdte îndestula tdte tre- buințele create de un® gust® cultivat®; este femeia clasei muncitdre gre® împoverată cu merdse munci materiali, maî este și^feriieia de condițiune mi^locih ce are un® rol® dublu, ce are datoriile și celei avute și celei ser- maae. âddlele ce avem®. In tdtă România esiste vre doue sute de scoli (1) cu nisefe programe complicate ce nu se pot® aplica decât® în cinci șdse ani. Cele patru scoli superidre recruttaă ele- vele lor® de prin scdlelb poporarib, alegând®, pria concursuri, pe copilele cele mai sîli- tdre și, mai cu deosebire, pe cele maî ser- măne. ⁿ,,ⁿ Scdlele primară suntu frecuentate numaî de fetele poporului muncitor®, ce, înșelate de aparințe,. aldrgă la șcdlă se scape condi- țiunei loru’ asupritdre: grelelor® muncî ma- teriali. Pucipe' din ele, cinei, șdse pe anu, reu- șesc® , după trecerea prin scolele superidre, a dobândi uă posițiune în învețământulu pu- sistam® și deplângem® cu toții; daru a că- rora causă nicî cercetăm®, nicî pe încercăm® a o destruge. Clasa de mijloc®, trăind® âin calcul®, po- sedă maî mult® spirit® practic®. Ve^endu re- sultatele educațiuneî fetelor® avute, ea pre- fera ignbrința d’uădiniâră. Principiul® fundamentale al® educațiunei fe- telor® se fiă: a da fiă-căria cunoscințele ce’i suntu necesarie in vi^a practică. Âstățjî. căndu nivelul® generale a culturei poporului nu stă sus®, în scdlele elementare de fete se se învețe a citi, seri, cajcula și datoriile morale, prin religiune. Nu lăsați făta de popor® cjnci, șâsă ani tn scdlă, și tdtă raj,ioaam$nt®ta JP. Ș. Aură^an. -oî ăi«i îin.'Jii’ ivhq ukq filo (■ ’1« fc fine,, sta ipniiraM «are Învățământului nostru. sui sto Ce se petrece Îd scblele, de bs ați w au- dîm® din uă gur’> augusta ' l’IU Și .de ce bre iStatolfT M ^r ocup®'de ti admir® dar® nu ’i aprob® d’a nesocoti d^;dᵤGₐyᵤᵢⱼₑₐ ₐₑdorfi femeie ce, stlnd® sus® pe rerile nbstre, d’a le spori chiar® pentru a Uppucina p’aceljC ale secolilor® viitore. Amă face că dânșii când®, fără a țint comptG de trebuințele societății actuale, ant® I dta genorațiuneî de astă- fiă-care membru al® corpului ce’i® compune? Societatea femelelor® de clasa avută este focariul® bunelor® moravuri, ,a bunului gust®; ele iac® se tnflorâscă litere, științe,i arte; ele Întreținu clvilisațiunea ta fina. Tocmai ele dar® se flă negligiate? familii, ta® de alta mase de ignorante lipsite de instrucțiune religibsă, de cunoscință dato- riiior®, lipsite și de elementele instrucțiune! atățfi de utile lu vfeța practică, Atunci aicî părinții pu voru pppue a’șî trimite pe fiicele Ion® la uă șeblă ce nu le abporbă totfi timpul®, ^e șu le deprinde a sta ^ile și ani numaî cu ochi pe carte des- obicinuindu le de punțile materiale, Atuncî vom® fi în condițiunile legeî ce nu acordă decât® doue instițuttae scbleî poporarie. Atuncî dbmnele institatore vor® fi Îndes- tul® de ocupate ca se’șî uite deprinderile de lues®, esemplu atăt® de fatal® elevelor®. bW3te la capriciul® statei și to ign^r^ă, precum® suntfi astă^i, ᵣele, deprinse vteță facilă, vor® deveni un® element® por- nicios® sotietățiț, . fi se mțelegh ca elevele acelui instituit voru bursierele Statuluk m >h iridui im Uă scdlă normală de instiitftrice, -dar i Vâibiinăt tbfe-d'autea uhmaî dS fete- Fiica de popor® ce’ va proba calități inteț- — Me urăsc! ? j . ⁽fl—'* K Vim-mia, "ârtă-mâ, urma ea, luănᵣ du-ml măna, u’asculla aceste vorbe. >)ar’-a^ Wl O© Suferă ! 'ta acâsta ââsorditje,' la acestu de^ți®. e- tam® rfiîșcatQ pînă ’n fundul® animei- ^a dra aiăt® de înăbușită de suspine, ia căt® trebui® ca era se cadă, leșinată. O laaiu îp brațe ca p’unîl copil® pe care-lu mângâie K ' ’ I rine-va.; și ea, lăsăndu=se cu capul® pepep- adfij la jg^minQhi! Joriip apoi (Îndată Hu-sci® tului-, pe cari caracierulfi d^le cam' ne de .ce. .j^stfeț® ț^ăstepa^Minl wbesc®3iși simt® wlMi au scie. ,a te învinge. — Pbte că e și acâsta, ea pe gat ci'-. loru. iTot® cale face atătă j de nqțț^ atătu;de .demne d’a. fi admirate; >ub^>Hpi| unrf^e .1 me< întărită. Gr®l’ Wc aⁱIW Î^Muîymă din fundul® copilărie? mele, preșculă țptrtoă țiră sacrilege contra acestei familii Care trebuia se fiă a mea^ A- dări; dară suferii terej ^î o j nil Ne reîntbrserămu către castel®, și ea se ’ duse la Genevieva, ca se .fiu v^ă anarchi- sa tochii' se roșițU-de, jacrâmi. fr- fl ise me urăști aeumiiy îmi disc- ca ne sculăm® de la masăf Viergto, copila mea, ₒă colibă uă leg^ departede castel®. Lo- semu cu marchisa. Ea-mî aruncă uă privire tul® me®, plângea. Lacrămile s61e ’mi pi- i>e mâni’ cțtrile era® prea sicure, și prea cunoscute ieî. ta cât® nu șe Îngrijea nimenî de ale:» ....., „ . gările tele, de la cari se Întorcea vesela și animată h ora când® se descepta marchisa j Cu tbte J’ vedeam® că se și- de recunoștința; luăndă apoi măna marchiseî o -serată cu 'iubire și căldură. păr^indu-me. u. - u 1 iVeiahru se pboteslă, ea me întrerupse: — Ș’țpor ob-mi pasă?’urmă ea «u as-ărtame și ca cumii i-arii fl părută reu că se lăsa- se a cădea întrunii «moment® de hptiadarei W>te eă ratase® maî mialM .ura Stelei... Și ^icându acestea fugi. M spusei® mătușlimele cearatce-îiputeain । destăinui dia vonv®rbirea nbsffiă; ® e*' ■țirio în jjne căușele jwwld organisațteaî a- ce,ștea tote e. gșșva ngbuaesgS, urîciosti! ne- esplicabile, nu e așfe? îmi regăsesc® mama ș/; sunt® ingrată^i^r^ ,(ără a sci -unde — Ce Ittnă ®sd, ț&e ei? ' "Din 'acea'di, c& printruă iavoială tacită, „ .... ,ₙ . ’s^î vfo^ d^rflrea. Dinlawteî fe- i dulci pentru că’mî ascun- me î^ipp'Wj ;; rtWU diW^^e- s"A afâla timp® întristarea șpa. Ha jp’așcujta. cuțe, ,1a liberita mflfe imișerils irsggat®- acal® tampfi..f,..Ye^.^inș adaos^ potolii® plânsul^ Viergia. păstră direcțiunea bise-facerilor® cas- C’imtt aer® posomorit®..₍— Daru cnm® ^e-țr sjjtfif® ciS-a cc resimți? respunse ea^ când®! '&-fiV5?'0t®!J estica mcf chiar® mte ^ceslfil chin®. Cum se-ți spun® că am cale-nă data [□ . ut mîjJi i m-'r Cugetai de ura gelbsa cotflra ori ™ me.lp- O'Ol UJ conjoră aicî, contra, Genevievei,/ontț^ ij^jce| rdtffe. când® ca se 1^ pol® șcul^ d’uă UI 4611 >1 n-l: f ¹ o- i perare, 'n^ a^p da .v^a? Sunt® momente cp, Bⁿă P®'-« îm cuteza SQ .așfi wi: se* ea mai spătarântare. Nu, yiergio, nu esțjf jiebwMuarespunj ^JCÎ uă copilă ibotaavăi.» de'mostalgle Obicitîiijtă eu visele d-tole de singurătate,, iw aleirgăturil® ritedtore, te -ci^f prisonieră intraCTiUfi rasteîu, ca uâ pasare înlruă Co4 MW b’acolo-țî vjue chinul^ d^cplo-țl Vjpij țurbprări ale ^linjei, icari. le fac® sg Iei droșt® ingratitudine, suferințele' u*r ta ------------------------------------------------.• lea se-mî areî^ mai mu)tă încredere, Viergia telului. -Dăndu-s® acest® interes® viețeî s&lș, d’auna neliniștită cu mineₜ ca câta icelâ ncînl .lesășîjny®ânl6 fls Mase-mi dară de scăpării^ de libertate ce tesciga, trebuia se mai aibă de efect® di și ster™ pretase îștr’uâ esploșiune de amărîciopc, .uritele amirftirî și d'a=î căsliga căte pucinu g ₘₐț tₐᵣₑ voința afecțiunile serâcilor® carfo^esprețilisera alți ₗₑₗQgₑₐ că ᵤ£ ₗᵤₚₜ:ă ₛwd| ₛₑ E ,Lₐ. «ritele amiAm șj d*a=j căsliga căte pucinu dată, ții pe cari⁻ ea 'd ajuta ctf acea Idfeli” .r. 1! ; cest® șufletfi plin® ^e pontași®, Căte ua ^W-.dBuWe și {înflorită. feMeta « gᵢBₗᵢ dₑ ănima ₀ < ₙᵤᵢₙₐI Wa ^i că ᵥᵣₑₐ șᵢ mine că trebuia mai 'nainte de tote a w- ₐâ fᵣₑcₜₗₜfᵢ. ₚᵣfₙ fotere&rfe miscrieL Ea cq- ₑₙₐᵣ. ÂₜᵤₙcL . dea. spiritajii btjftiitofe® alo Vierg^i, și a fcoscea nenorocirile reali, adesea sflicâbse eriape. Atunci, îmbătat® de farmecul® ce se împrăștia în prțjjurulu se®, cugetările ,ccle Artosl^ne atâtm răpede ^țtecwMe; ud em fiiCî ni colibă periată a^ MÎ ₙₑbᵤₙₑ sșș urcaâj^ cțeieri tu acest? natura dbpritisă c’uă esistînță forte Icării nume se nu-lă scie. Spre a rup ori| vagabondă. A doua după dejun®, pecMaJc® impedfcare a Ubertăyî sâl@₈ mătușa^a, ti menagi? uă ilnt u >i (Va urma.) n r‘?. Mur tar piq , । Se vie inspectorul®; acel® emu speciălu șî competinte, se vie ades® ta wK^vâflă! ghere asupra pre care a’țî d-le casieră, pe actualele se-lă dați în serviciului de percep, ine des- daț& dovadă plnă aci, ve invit a se suspendați din servilă perceptore Anghel Cristea, și judecată ’ndată ce veți constata că tenii adunați de 1a ambulanți nu ’i va fl fă&itu venite prin comptabiiHatea sca. In c&^ulil căndti i arii fl făcut® venitâ la casă în regulă, va putea a-’și continua ser- viciulO, totu-și ite vețî observa aspru pen* de se aplică programele, cum® se aplică șl se arâte cum® a® a se aplica. contravențiî la acâsta disnosițtane legale, [ tril pavage, de la locurile de estrac- voru figură ta uâ anume culbnâ a tabelei țiune, fiicsăndul uă diurnă de căte ce V’am® cerut® m»i sus® ș; pe care o as- 7 sfanți pe <^i precumă s’a fiesată cept® regulat® la finele fie-cărea luni. Vrem® de consiliă în anulă trecută pîqueo- se ne orientăm® ce mesuri se luăm®. rulul trimisă cu uă asemene însăr- Reclam® dârâ, domnilor®, de la energia cinare; că acestă piqueor a stată a- și imparțialitatea d-vbstra ca, de la reintra- faᵣă întru împlinirea misiunii ce i rea viitbre a curților® și tribunalelor®, (15 s’a dată 40 qlile, pentru care i so August®, 1868) se stăruițî a se aplica, cu cuvine 280 sfanți saă lei 235 b. 20. tbtă rigbrea, acâstă mesură, ce vedeți, ca P și mine, domnilor®, că suntă silită a o lua atătă In interesulă justiției, cătă și a d-!or magistrați respective Ministru justiției/Misaii. MULȚUMIRE. D. David Qhițiav, proprietarul moșiei Ha- vbrna, din judeciulu Dorohoifi, bine-voindb de pre acumu a declara că pînă la începu- tulO anuțuî școlar® venitorO 1868 și 1869, va edifica unii localii de seblă, aprovisionatfl cu tete necesariele pentru invețătura copii» JorQ locuitorilorb acelei moșii, ministru cul- telor® și instrucțiunii publice speiând® în îndeplinirea promisiune! numitului, vine a ’î esprima publicamente, pentru uă asemenea frumbsă și lăudabile, declarațiune, distinsele sble mulțumiri. D. Buescu dar rogă pe consilii! se încuviințeze plata acestei sume de casâl nurbal de la ferestre în joSă despre stradă, iar la zidulă de îm- prejmuire se facă din nuoă tencuia- la peste totă pe amândoue părțile; că casa e solidă, iar zidulă de îm- prejmuire, în prdstă stare și supusă la retragere precumă arâtă printr'uă schiță de plană. Consiliulă încuviințâză a se au- torisa d-na Germani se tencuiască din nuoă numai sociulă casei d-sale bani din suma alocată în budgetă iar pentru zidulă de împrejmuire pentru facerea și, întreținerea pava- A geloru. Totă-uă-dată d-sea propune a se autorisa primăria ca ori cândă va avea trebuință de petră pentru lu- crările publice diu orașă, se trimită afară pe unulă dintre impiegațiî sei spre a cumpera asemenea materială, căci numai celă ce se aduce dețe- raul de sine-le spre pân^are ip sa- tisface necesitatea^ și se plătescă a- celul impiegată aceiași diurnă de câte 7 sfanți pe e la curți și tribunale, se ocupă pcbla eu prima’î din tbte dateriiie: desvoltarea raționamentului elevilor®. inspectori! âncă s’ar convinge că în van® se cere disciplină ia efevî in sqble ce nu sânte ta coadițiunele materiale trebuitbrc. Fără ordlte nu pbte fi xHsciplinyl In seblă și fără disciplină ta! educațiene, nici in strucțiunea nu vot® propăși. Cu schimbările ce propui®, programele ac= nu mergu regulată ia ședințe. De multe ori se ducă după oră legale; și chiară atunci, dbcă găsesc® registrulă ide presență închisă, te loch de a intra în ședință și a recăpeta timpulă periuță, precumă trebue șe facă, se abcanteza de la ședința pentru întregă Și, De aicea urmeză, dotBffijloră, că ședința stă aecomplecU procesele se amân® neputându se căuta; serviciului sufere, părții® prigonl- RESBELU.— Prin decrete cu data 8 luliu curente, D, Grigorie Lahovari, membrul cur-' ții dc casațiune, este numit® membru ia co- misia dotații osiei. In locul® d-luî Al. Cre- țescu, care a demisionat®. D. Major® Michail Balaban, șeful® bata- lionului al® II de vânători, este numitfi mem- bru 1$ acâstă comisiune î® iQcrip’căpitpnu-i luî Arion D. sub-fiumacistulfi Adreescu Alexandru se înaintezi la gradul®’ de farmacist® de ba- talion® clasa II, în administrația centrale a spitalelor®. D capei mister® de clasa IL Valmar lo- sif din regimentul® 41 de infanterie, se îna- int^Ă la gradul® de capel-maister de clasa I. D. Medic® de batalion® clasa ÎI, Herescu Gcpt^c, din administra țiunea centrale > lialildt®, so înaintezi la gradul® de medic® de batalion® cîaga I, Jn balaliouiil® 3- de vâ- nători numitulă kicrpză, și pentru care elă cere a i te da 14 sfanți. tuale cadu de la sine și riște multă nece- Mre zacă și cheltuiesc® pe drum® și prin sară ca se cădi, Chiară ele suntă ună ob- oteluri, și plângerile asupra magistraturei se i stanei® la des voi tarea raționamentului copiilor Scblele primare ocupa spiritulă copilului trei patru ore neîncetată; scblele superibre cinci dit. Este posibile că se potă funcționa puie, rile spiritului copilei trei, pata și ©inel ere necontenită? ueră a iun® apeo Consiliulu, observândă monetă și vă^ându că ea n’are uă valore de antjcă care se ’lă facă a o lua spre a o trămite la musiulă de antichi- la diu! co tățî, decide a se în; misâră acestă monetă spre a o îna- poia celui ce a găsjtu-o. Se comunică, telegrama d lul pri- mară și a trei domni consiliarl co- munali din orașulă Cahul prin care salută pe acestă consiliă și îl mul- țămesce frățesce în numele locuito- riloră din acelă orașiă pentru pri- mirea ce a făcută L Sâîe Principe- lui Napoleon©. Consiliulă iâ acW d® acâ^t^ co- smumcațiunec păite duse Al. Poenaru, suntă de opi- că nu e altă mișl’locă a se în viitoră de inundare acea a orașului de câtă construin- ună canală de lemuă pavată Demisia locotenentului ta neactivțtate Ță- pune în vedeiea consiliului er. năsescu Vasile, este primita. Ipistola d Iul directoră ală scâlel de Locotenentul® Tăuăsescu Vasile. se va 'comercifi cu care trămite 28 esem șterge din registre de la 10 luniu, data a- plare din operile d lul I Lerescu sâle ja pensiune. întitulate: „Actuala organisațiune co- (MonitondU), Lnunale din, România și Catcchismulii wn, | dreptului administrativii românii,¹¹ pe care autorulu a bine-voită a le pe strada Berzei, care încependă din dreptulă proprietății cu No. 124; se traverse strada Schitulă-Măgu- renulul, (pe suptă pavagiă), prin loculă liberă ală comunei pînă la împrejmuirea grădineî Gișmegiulul; iar d’aci se se paveze șânțulă gră- dinel din pregiură cu uă pantă uni formă pînă în canalulă prin care apa din basină derivă la Dîmbovița. Proiectulă făcută de d ingineră Poenaru, pentru acestă canalfi, și care st impune din patru bucăți, adică pfofilulu de mvelemento ca ₍schița, pianuM fje utuațiuue, pia- '|Kuiti consirucțiuml canalului în di- ferite secțiuni, devisulă estimativă în sumă totak de lei 9595, și con- Inmulțescu.— Este timpul®, domnilor O, ca neregutarități de acestea se încete, căci alt- mintrelea nu vom® isbuti a avea uă ordine de ședioți nestrămutată, conformii legii. Vă rog® dâră, domnitorii, cade îndată șe bine-voiț a face cunoscut® instanței, pe teugă țâre funcționați, că dorința miaâ^taii W PARTEA COMUNALE. CQNSIL10LU mMClPALB »IN BUCVȘ.fSCI loră- că, legea se se observe în viitoră nes- verse ce li se transmit®,, și âncă e mult trămutare. Nici uă concesiune se nu se facă [Diminuia. Altmintrelea unii din judecători ȘEDINȚA XLI ’ luciii m. Presințî: D. E. Lapaîi, primari! ad-tata ■—.3r. Semne, c®nsjliară-a.ji2toră. căniji JBjeworia lor® lucrâză mecanicesce. por® iucrai prea mim® prea pneiafi. ț Și'apoi urda maî este legica pTogran»^ scopul® legei, și interesul® public® este 'oii'; scblelort fie ,fete păhd® ete, coprMW , a to^ cu Puterî UDⁱ^. §e ii-foze de uă 4lbte materhle sebteler® de Mie^,’ plus M potrivă spre, a se putea simți uă Acrulu ce ocupă orele post-meridi^M Înaintare ta tfhirșul® jflsnțM ■ A® mult» de făpiW doijiBR de ta couși-g Hulfi geneuljb de voeaeij. scblele de Mp se încetase d’a uă amăgire și, uă tabloul® ce veți tarata în fiăvWe jteim ^pricjiJbși., ‘ In viitoră, a^rivegbtfe. asu- pra acestui punctă, cu tbtă scrupulositate^ Mlună, ia miaister®, pentru d-nii magistrali ' ‘gpefXn^ ce to dbmniă-î.oîu nu pbte ii vană., J IW».âhoă aflu speranță, este ta acel® au» guste și iaicllgiute proteejora alu culturei Românilor®, y Domnul® aosiru. Jabsenți, veți trece și pe ace! ce v^ind® după tactaiwuregisțrta’I „de preseață; «a Îintorcu înapoi, fără a voi se la parte la lu- crări. De cu Sote, : inăslința aplicarea mesureiț-saLunireiiMzcrisă ? y li y Constanța Dunca. d® ală 2-lea aliniat® al® ^l. H^n^ș^ș® 1) CAta«va du regul» ge- — P. Buescu, idem. — G. Petrescu, idem. — N. Manolescu, idem. — D. Culoglu, ponsiliarb. — I. Maitinovicî,. idem. — Dr. latropolu, jeem. . IâH VI rTrH Absenți: C' s ofen spre a se împărți premianțilorb din acea scdlă Consiliulă pnm^sce oferte, și cliip- zuesce a se adresa d lui Lerescu mulțumiri pentru dânsa. Se supune consiliului referatulă numite spre arevisuireU gulamentulă asupra cimitirielorfi, re-i ferată prin care s© propune a se mpdifi^iiumjâ titlu D ală acestuii regulamente îhtru eăîfi primesce la prețurile ooncesiunel de terămur^ cari se șe reducă la cifrele ce 1® îni» t» : D. 0^ Panaiot, Primarei®, in ,congediu. — V. Hernia, coneiligra-ajut în misiune. — B. Prolopppescp, consiliară, rit N. Paftcu, idw. - T. Mehediețianp idcitt, ț D îₐfₐᵣă — Sug, Carada, idem. J — Aiaten 'StoleMVrib idem. Ședința sp la 2 orc dupi amiarji. pâmnă^ și a se îufjmța carele morJ tuari© prevăzute prin art. 48 di» (jlisulft regulăbientă. , Consiliulă adoptă opiniunea co- misiunii exprimată prim acestă re- feratu,' și decide -a șâ piinâ îti ₍ese-. cuțiune după ce se va încuviința și de d. ministru de interne-bor formă legii. ’ ' Se supune amsiliulul cererea cută de ■ d’Hâ Eu&vsina Germapd lucrarea, d Buescu ca consiliară adjutoră însărcinată cu asemew lu- crări, îfo supun© 1» aprobarea fiiliulul. D Manolescu nu admite a se construi canalul# de lemuă-, căci ar® în vedere tastele efecte ale unuî asemenea canalfi făcută pe strada Clemenței de ministeriă suptă d. । Costa-Foru - ID. Buescu respunde la obiecția^ uda d^iiTl^âtdescu- tulă i^i permite-'ai se m canalulu de petră. Pâtra fiindă multă maii ; >sâ de câtă iemuulă, și localita- tea neayândtl uă pantă, mal mare, către Dîmbovița de s’ară fee de | petră canahilă n’ară pute avea syur? . gere, și așa n’ară respunde scopului, de aceia inginerulă a fostă nevoită , a propune ună mică canală de [ lemuă [ D; Oufogîu ^foe că, d. Buescu cumă. că, canalulă va fi ’ mică, voiesce se cunoscă dacă elă ! va putea absorbi t^tă cuautitateade apă ce causâză mundațiunea. citat®, ta.cătu, trivesce .ded-lor ¹ ■ îl w w Se citesc® propesum verbală afâ ședinței de fa 15 [iuniă, și se adoptă. D Buwu aretă că după fee- judocătorî fu registrul® de pMență a orei plecăm membrilor^-, căci nu ește degtui® a face turnai act® de piosMță, ci esenția- lul® este, ca Se lucrăm® c tragere de Mim totă timpul® cerută de lege și interesulu publică. ■ t>phife ce s’a sinipțifâ, a trițnisă și estimpă .pe ntpțitu, a tnniisu și unulfi . din i jMqueorl s® oompare și se trimită aci petră pen- a f șa yoie .se repare tea cuiela ®idului de fa^iadă' și în curte lâ casa din stradele Germani și DomneL Se citesce șî relațiunm dată asu- pra cererii de d. arhitectă alăora- șutai, ' din -care se vede câ d-uț ^sțjționara voiesce ’ d tencui păre^r I).' rqspgnde că, va jîPde ajunsă spre a absorbi tdtă apa c trebuie .a . ae scurge în-Dîmboviță. Consiliulă încuviință profeciulă, și autorisă pe d. primată selă puiă în eseuuțîune, dâadil lu$r& ea „îa întreprindere prm Q&co.n- riițiunile propuse de d. iingfetaâ, 'tea. .Si- .0^ .uîseoL -A .D iii H’WU 1886. jLNUNOIUț Apatii p[rte din Ha- aMnulu de la capul s podului Mo goșdel uumttu a lui Niculcca este de vîn$are. Doritorii sc voră adresa la fratele meu Dumitr-ichc Nicolau, Ia rîsulă Hanu. . Miliattchc Nicolau. No. 335. S ICI 3—2$ C' lMENTU DR pdltTLANDT- deveratu, aă sosite la Magasi- nulu sub-semnatțiloră câte 4 Cân- tare EnglezescI (160) ⁿca garan- tată și cu prețui moderate. Constandinesci et Rigopolu. Hanu Zamfiră No. 7. DE VINpARE ÎNCHIRIAT frații Doritorii de n£h eumpRrn, Casele din suburbia Mijiaiu Vodă voră bine-voi a se adresa, la Maga cr a._______A„ir . n- -ix r\ I..y m.Ux TA« Hlîfa Străda Sf Apostoli, unde se află acumu arestulă prevtntivu, proprie- tatea D luî Emmanoilă Crețulescu, și care voră fi libere la Sf. Dîmi- trie viitoră. Doritorii se voră a- "URSA VIENEI $ț4 luliu») FL. KH. Metalice.......... 59, 70 Naționali....... 59 Lose............... 63 Creditul®....... 88 Acțiu. băncc 739 London.»...... 214 Argintă....... 113 Argî. în mărf. 111 80 75 20 Dueațî & 90 80 35 41 ⁻ StradU VdH^lilni DontonJtWpote se află, «A lîiapSid&c ac4tf cSțea ziuulu D-luî Ghiță I6n, Ulița Lip- adresa la Proprietara⁻ lo^ de în aceste case senuîloru H Ccrbn de aură No 4 8. No 315. niru ÎNO4 8. *, 10-2$. I > dresa ia D. Emmanoil Lahovsr⁻, Ga-j lea Mogoțâeî, N°- 74 lîngă Palatu. KT ~ 0 90 ‘ No. 336 6—3$. IhE VINpARE Doue Faitâne do ■-^Viena sosite acuma dupe Mo- dolurilc colc maî noî, îmbrăcate cu mătase albe, cu prețu forte mode- NUMIREA PRODUCTELOR Grâu eiaoâru cai. I, chila lei „ H. ' „ - oărnău „ I. , — ¹ ÎL „ arnăută ghircă.... Secară................ Porumbă Ovesu...... ........I Meiu Rapiță »E VENpARE. Casa din 8tra- -dju; da Domni, a frațiloră Scarlat 14 ’și Grigorie FoDoienî DoritoViî sc se adreseze la proprietar^ eurn lo- cuescu în acea Casă. No. 330 3—zd iE iNCHIRIATlf Do la S tu 'Dimitrie viitorii doue Magasiî¹ ij Hanu cu Tciă, sub No. 13 și 14, uude se află d-loru, Fratelli Bally ct Semo. Doriforît se potă adresa la d-loru M. Leon et C-nie Bazară de Londra No. 20. ÎNȘTIINȚARE. S’a perdută la 13 Iulie, o cățea mică albă, dc K kE ÎNCHIRIAT și dc AMNpAFE , •^chiaru de acumă, casele Polcov- * casă uumită Clierma.nto eu urechele nicului Ghenea din Suburbia Hagiu,' camă roșcate, este rugat® acela unde cu mulțumire de doî Galbeni, se se adresese la domnu Ludwig Hoeyet Veterinară, în Strada Wameî No 6, în București. No. 341. 1$- pROPJETATEA BREZOIA din * Districtulu Ufovă. plasa Snago- vulut cC amu cumperatu-uă prin mc- zată de la d. Col- N. Bibescu este de dată cu arendă pe termen de 5 anî eu începere de la 1869 Ariiiu 23. PADUREA de S înjeni dupe mo- șia Bodăescî Districtulu Dolj®, țiiloră arenduTnî, sub-emnatulă se ₍ află acumă eu locuința în Proprie-1 tate Bălăriile, Districtul® Vlașca pja-' Plasa Amatadia ce se înttnde din sa Cîlniști. Q. Vcrncsen 'valea Muereî pînă la valea Ro- p&țOȘlAI mea Cuncsciî dc josă sdă l’®Manueu din Districtulu Ialomița, cu o suprafață de 5123 pogone și asupra căria se află și o pădure dc salcie, situată tâtă moșia Ia o parte din Călărași, este do vîu$are. Do- ritoritorii, sc voru adresa la muma Doriti ii so potă adresa încă mea D-ha Maria Conesco cearelo- do acumu și pînă la 28 luliă la-»;aința sa în Strada Mogoșdei No 26 subsemnatul® spre ficsarea condi-' No. 337. 3 — 3$. Conesco. șețuhii în stînga 'despre hotftru O- delani, precum®, și pădurea dupe cureaua do la Ohaba suntă de dată în tăere Doritorii se potă adresa îu Bucuresci la sub-scfisulă, Stra- da Mogoșdei, No. 48, de la 0- rele îl — 2 dupe amd$ă, și în Cra- iova la D-nu Nicolae Mihail. No. 304. Dr Fotino, 8-2$. GALAȚI. BRĂILA. 11 luliu 30&---310 11 R( ’I l 27S-285 245 2E5 175 180 J -»jqr tfiUf pMfl 95---120 1 ‘CL'L î > r '4 > ■ ,1- -^■ra-rv^i 218—210 129-^ — pan > *1 îmiun ( OUIBGin. 28 Maiu - SigOK T I li. Cfdlb AV1S IMPORTANT PENTRU AGRICULTORI Mușamale mari de Kautșuk recunoscute ca celă maî bună și mai sigură, apărător® a șireloră de ^râă și a orî ce felu de producții agricole, ^ărfurî, mășine ețc. contra ploiloră celoru maî marî. Aceste mușamale, de uă invenție noue, primiate la expo- sițiunea universale din Paris și la cea agricolă din Pesta sunt preferabile orî căroră altora pentru superioritatea cualitățeî și pentru soliditatea lor fiind lucrate cu kautșuk și.cu uleiu. Probe sunt depuse la comptoarulă D-luî Mosco Ascher, strada germană, vis-avis de direcțiunea Telegrafo-Postale, care singur priimesce comande pentru tâtă România cu reciurî ficse. No 257. 15—3$. , ... . , PULBERE 1T RO-MANGANICU j J db BURIN DU BUISSON. } ; Apr iha eprin AcademiadeMșdicinâ din Paris. 1 Elle de ajunsă nă mici quantitate din , ț t'ra ses 6 pulbere int’run pacharft că apă, a 8 opțnei. numai de căifi uă apă minerală fe- iă F rug nâ lă, gasâsă fârte plăcută, cane se bea g; ; la s nai h semplă, său cu vin6 amesticată. 1 Ace sta este d’uă efficacitate constantă contra paj! da culâre, sufferințele stomachuluL per- dea ie albe, menstruațiunile dificile, sărăci mei . do sănge, și convine mal cu s’emă per- sân jlorfi care nu potu mistui preparatele or- dinare de ferii. Acâsta are piste tâte celle , alte imensuia avantagili a nu provoca cons- tiptjiwal și a conține manganesiu pecorcle cel maî savanți medici din Franța 6116 con - i sideră ca indispensabila la trotamentulfi prin i feruginose [ Depoul li generalft la Buccuresci, in phar- macica la Gerbulb de aur adl Adolf Plbgkbr, piste drum de Passagintur Român; la lassy, de Konya; la Craiova, la D. Pobl, la Galats lajATUCHESKI. >> » Vapâre sosite. bmiABiu ți vArdas. deșerte.. „ pornite Șlepuri pOjmite și în c&reate la Salin».....ₜ. ¹ nlfiaoiRivoiqb ¹ -iiqo» smix |V(1 Corăbiî sosite încărcat® „ „ deșertă... >pornite îmsăreafto GA. mu 3 7 4 6 1 Anu 1868 OHSKHVA’l’ÎUMI IWETrEOWWT^Od'CE Piatra plus 22 gr. B. senin calmă. Câmpinr. noru, păldură 20 gr. R. Romană, pucim noră, vînt, N. plus 20 grad®. Văleni, timpul® frumosă. Ploești, senin, pucin vînt, căldură 24 grade. Vaslui, vîntă teribelu, Huși, fiumosu, vîntă, cald® 24 gr. Tfrpoviscc, noură și în urmă căldură 26 plus. SeVirin noură, vîntă, căldură mare. T. Frumosă, plus 28 gr. înourată Boteșanî, 20 gr plus, 7" tă, tare NV. Dorohoî, 16 gr. vîntă tar®, înourată. Mihăileni, înourată, vîntă tare. Buzeă, senin, caldă, vîntă. R. Barată, vîntă, căldură excesivă. Craiova, se^in, caldă, grade sijpra- zero 22. Urziconî, senin, caldă, vîntă, E Giurgiu, cald 28 gr. R, senin Folticenî, gr. 20, vîntă N. O. Niamțu, timpă nouros, plus 16. Brăila, 35 plus, vîntă 8. Senin. Galați, senin, vîntă viotentu despre nord® O, caldă 27 gr Bolgradă, vîntă grosavfl, S. O. plus 22. Pitești,, timpul® nourosă, gr. 20. Tecuci, sei$p, vînt, yarcia!, 29 plus. « .. —."7-1 BIUROULU SOCIETAȚILORU DE ASSICURARE UNGARA GENERALA Șl „LA RALO1SE“ dt 4» ioiviH HI li 24 ZuUti FII 9-i ’Mt > itsnod ririri.il >n iT'n'ăîfi'» riioforl i 9l >ț li , iviă îi! olH ! b ikim;., L i , i >nf; bău hm ; ol'-l ui .Hm"*! >! nn oi unu unu I! ■■■■ .... ..... ANUNCIU ^șjth șj' oh ⁿn f ftloT JUK l <>' > < nr< ifsl -r PRIIMESCE TOTU FELULU DE LUCRĂRI, PRECUM dc diferite feluri, ETICHETE., COWDRI CONTRACTE, POHTE, CIRCULARI SI FATURI COSIllllKCăXMJls AFIȘE, DIARE MARI SI IIICV INDIFERITE MĂRIMI BAPTISM.VISITE CUNUNIE ȘI ORI CE ALTE BILETE DE | INVITAȚIE ȘI MORTE HOTELULU DE PARIS Din Orașulu Giurgiii se dă în arendă de la St. Dimitrie viitorii!. Doritorii voră binevoi a se adresa Ia însiișî D-nii Pro- prietari. Frații Dimitrlu în Giurgiu. No 389. 10 3$. OK WErWiKAMtE Moșia Colintiua Florcsca din Distr. Ilfov. Asethinea și din moșia PIERSICA, Distr. Adomița 2,500 sdă 3,000 pogone la capii!® dupre Ialomița. Acdută din ur- mă se dă și cu arendăde la anulu 1870. A se adresau la Domna Elena Corncseu sau laD^nu lânManu^trn- DOCTORU FABRIC1U are loeuinția în Strada Vestei, No. 9 aprâpa de porta Spitatululuî Colțea, și ține consultațiuni pe orele 2 pînă 4 după amia$i. da Vămi Nb. 1. No. 278. 20—2$. No. 224. 20. 0. ub । ■wilwt; DA JUMETATE MIMOM DE CASCIGATU /t , ' f Ea l-iu fiă cărei lune sc voru faccifagerilc MAREI LOTERIA DE BANI, garantată dc guvern®. V,Suulii loturi magnific dc căiigatu. uu&me, unulă de 500,000 frânei ți altulă de 400,000 ₄ franci. Apoi alto locuri secundarie de 80^9^<«4-4.0,006.—20,099—;10,ii i. 1 Doritorii se voru adresa ia proprietarulu seu, Eugeniu Ca- rada. la adminisțrațiunea 72o= mânulut, pasagiu BrimâiA, în. tdte filele de la. .10 puică la 11 ore. CIMENT PORTLAND se află de vîn$are, în magasinul d-loru " FRAȚI HESCHIA Strada Deccbalu No. 3 din dosul Bărăției. A EȘITU DE SUB -TIPARU '2' Li CESTIUNEA ORIENTELUI în fața dreptului publică europeană Tractatului din Paris de Sava N, Soimescu Doctoru în sciințeie politico-administrative. De vîn$are la tâte librăriele. ASI I-III AM DESCHIS DEPOSITU GEAERAL DE OGLINDI dc tote mărimelo din fabrica mo^tenitoriloru Comitelui Carol Kinsky la Burgstein în Boemia. ’ Bucuresci, 20 luni® 1868- ADOLF KARPELEI8 Comisionar. » CALEA MOGOȘOEÎ No. 10, Vf^-A-VIS DE PREFECTURA POLIȚIEI. Comande pentru GbamurT de fâristalu de orî- ce mUriiM p ntru 'galantar⁻! șt peufru ferestre' pneetnH și pentrq. oglin$I de orî-ce mărime dnpS dorința ț©) efectue$« cu prompteță^— Embalagiu dc oglin$î destinați pentru afară va fi solidul j । ⁻: ¹ 10 UI । 'î»l No. 298. 3-7$. CALITATE PRIMA, PREȚURI MODERATE, n PILULE DE JODURU DE FERU Șî mâNGANESIU db BURIN DU BUISSON fj Aprobate prin Academia de Medecinădin Paris Grațiă ajutorului a manganesîulul, aceste pilule sunt considerate de către toți medici ca superiâre a pilulilorfi de protojodur de ferb semple, elle sunt completfi inalterabile acoperite d’uă tectură balsamo resinâsă fârte ușurică,. profitănd& de propietățile speciale ale jodft-fer și manganesiulul. Este pentru diversele titre que elle consli- lue unii medicamenta escellent in affecțlunile limfatice, scrofulâse și numite tuberculâse, cancerâse și sifilitice. Palidele culorî, sărăcimea de sănge, irre- gularitațile menstruațiunel amenorhea, dis- pară rapidft la a loru Întrebuințare, și DD. medici sunt siguri a găsi in trînsele uă medicațiune energică a fortifia temperamen- tele slobe și a combate ftisia. Depoul! gen erai fi te Buccuresci, in phar- macica la CerbuM de aur adl Adolf Plbckbr, j piste drum de Passagintur Român; la lassy, | de Konya ; la Crajova, la D. Pohl ; la Galatz, I lajAJUCSÎBSKi. ’ - ■ : ' I iaivji .d uq jiobnU aii' iucaiiei i el e j ‘ Ulii' f Ari । eip ahq fiitiei Lriaau') .iiUȚjiq* N° 45 ’ⁿ T rⁿ STRADA RICHELIEU, MaZU PAUIN qv . i 3nm2f>: 3 GALBENI, SE UDAU CU ,VVVpB^jA PYPOȚECA. A W adrdHi, la iUodacțiUuca Rom luulu.. Noi 261 10 2$u A LVI (mtFnoLa uisînnu N° 4S iitluq ua STRADA RICHELipU, IE Snllf DRAGEURl de LAI TATU de FERU și de MANGANESIU db BURIN DU BUISSON Aprobi le prin Academia de Medecinădin Paris mwinkf Jqt iduilrmi jlEGELB JPtV Parfumorîa Victoria prin fabrieațiunoa perfectă a productelor® și spe- ciale de Toaletă a sciutu a’șî câștiga dqja un® reaumd fondată și fârte însemnată, îu cercurile înaltei Aristocrații și faabiunî. Daru maî pre- i sus® de orî-ce comparațiunn suntu parfumerieie el noue, compuse din⁻ Essența d'Ylangylang ostraae prin desfilațiune diu Unona odoratissima la Philippinele, prin.fineța și suavitatea lor® superidră. Credem prim urmare, a îndatora pe publieu elegante, dapa atragem® atențiunea na' și'l recomandăm® următdrole parfumeriî,: Estr^ulfi d'Ylangylang și Buquelulu de Mantila pentru batiste. TOLUȚINA LUI RIG4UD. Apă de toiletă admirabilă, constltu® Unii adeverită tel&nan alu-fru- musețiî, pentru conservarea, frăgc$imea și albeața pielei Ea este ultima parolă a științei. —- Superioritatea Țnluiiuei în compa- rațiune eu apele dc Colonia, dc Floridă oțeUrilc cele maî renumite nu este contestată. . qț^LU Șl POMADA MIKANDA nb > Frcparațiuni remarcabile, caro sa pote inimi tcsawre pentru pâră, - și'jstari ’t50an⁻i⁻'iise din substanțe tonice și fortifiante, înfrumuțeaa și a-' șigtîr} cijfca. vațiunc părujuî comunicându*Țtotă-d'iiăhiată.iuiul dfa par-1 fumurile c.olrț man plăcut^, ₜ . J i. *L f/Jffl FUMELORU SEPONULU MÎRANDA. Cu base de sucu de Crin® și Lăptuci. t‘ i au 1 lUk9 Ji Dl ) ol ' । (i| fi Mnn țanesiulfi se găsește In sănge In 1BTO d’aum । d’impre ună cu ferulfi, medici cel maH inalțl plasați regardfe$â drageurile de laltalfi de fer i și manganesiu cu multfi mal active ca pe drageurile semple de lactatfi de ferfi și mangmesiu cu multfi mal active ca pe di - geurilo semple de lactatfi de ferfi. Acestea la tdte maladiile doiuâse a s^r&dmeî sănge Iul și peste totii a fortifia tempermeatulfi sla ii și*'imfaticii. Palidele culori, pierderile albe, * irregulariuu* raenstruațiunel, amesorh a Destul a compăra eu săpunurile cunoscute spre a’î da preferința meritată. Elă comunică pielei nă supkță partieolsiă. face uă spumă abun- dentă, care formd$ă uă adeverată baie de lapte și parfumată delicat® alu săpunului nu lasă nimica de dorită. DENTORINA ȘI PATA PENTRU DINȚI. Dențorina este un® efixiru pentru curățitul® dinților® din cex maî i plăcute, Elu parfumăsă șj răeoreacc gura^ intăresce. gingiile și anără dinții de stricăciune. Pata pentru diuțî au făcută uă rdvoluțiuno întreagă în aedstă parte a toileikl și ău isbutitu a suprima tâte prafurile și opiatele maî mult qaă maî pucin acide și uuisibile. — Este de ajunsă a trepe uă peri- uță de dinți udată paste acea pată pentru a obținea uă mucilagiile mâle și uLsurosă, care dă' dinților® ' uă albdță Sbluisanta. DSp itnlă prcparațiuniioru nostre, în Romania se află n«maî: țu Bucui-qscI ia Pharmacia A. Plecker, vis-li vis PțtiBagte Rpmânu. tn lași la Pharmacia C. Konyii, în Bacău liT Pharmacia E. Rakoviți. I No J?ț4 24 — 7$. Țipografia C. A. RosetU. glradă Colj^ JJo. sau su pnressinaeE regulel iBcete$fi tâte fâr e rapidă la Întrebuințarea lorii, fără deose- bire și chear cândii aceste diverse maladii sunt complicate cu sufferințe de stomach ca digesfiun! bag! anbvoiâse și durerâse. Depoalfi generalii la Buccuresci, in phâr- macica 1« Cerbulfi de aur adl Adoif Plecki a, piste drum de Passagintur Român; la lassy, " de Konya; la Craj'ova,,1a. Q. * la jATucnssci. J ipoteci. A se adresa, Calea⁻, Mogoșdeî, No. 61, do la era & pîii£ la ia 1 pomoridiane. No. 272.