ADMIMISRTATIUNEA PASAGlULU. ROMĂNU N . s: tru ce daru > dreptătea și legea ss fiă urra în Universitate ș’alta afară din Universitate? Acesta neputâridti¹ fi, trebuia seă să¹ se strice tdte ale- gerile contrarii cțișilorti articlil sdu d-mî profesori trebuiau se procddă la alegere ș’alegerea se fiă valabile. „Cumă se facă tată călindarulă?" întreba unu june pe părintele seă, vechiă calindărară. — Pune, îl dise, pldie în luna cutare și cutare. — Darti dacă nu va ploa? — Est! co- pilă, respunse tatălu: puindti doue luni d’a-rendulti dă va ploua este peste putințăse nu bure măcaru uădată în cursă de 60 de clile, mai cu semă în luni ploidse de felulă loră, și prin urmare cătă de secetă te fiă iotă o se treci de proorocii. Acesta se vede ca foștii și lec- țiunea de diaristică ce ati datu d-nii Mânu, Briiloiu, Crezzulescu și E- purdnu junilorti țfiaristl de la Terra. Cumă s’atacămu guvernulă și par- tita naționale, întrebară el, acumti optă luni? —• Scrițl, le respunseră vechil și dibacii politici, totă felulă de calomnie; spuneți între altele că guvernulă urmeză politica rusescă, și susține-țl ca. dovadă, că elii res- cdlă Bulgaria, ba âncă că țera ro- mănescă este plină cu arme venite din Rusia ș’acoperită cu bande ar- mate de Bulgari; în acbstă frămen- tare a Oriintelul este peste putință ca’n cursă de unti anii se nu fiă măcarfl uă mică frămentare printre Bulgari, ș’atuncl dea că veți isbuti se faceți pe cine-va, se dică ca-ți spusii adeverulii. De sicurti că cititorii nostril dică în acestti momentă că glumimu, și că împingemti gluma pînă la cea mai strigătorie nedreptate. El bine, fiindti că certi dovedi, bea și do- vezile, eca ce Zice Terra, de aZi, 13 luliti, în coldna a doua, linia a Zecea: , „Căndu amil afirmată că se O’’- ganisau în țeră bande armate pen- tru a ațâța rescularea poporațiuni- lorti vecine, guvernulă își rîdea de noi și amă fostă acusațî că comba- te mii chimere. Și cu tdte acestea bandele esistau, organisarea de care vorbeamă esista, armele se grămă- deu în unele localități vecine de Du- năre, și etă că astă-Zi însuși Ro- mânulii este obligată a recundsce că n’amti combătută uă chimeră, darti că informările nostre erau din nenorocire fdrte esacte. Etă ce Zice Românulu în revista sea de astăzi :J‘ Așia darii, fiindă că astă-Zi cățl-va Bulgari, profîtăndu mai cu seină de momentulă în care tdte privirile ce- tățianiloru români, erau întdrsespre alegeri, și totă activitatea loru în a- legerl, s’aii întrunită întrună satu dre care ș’ati voitii a trece peste Dunărea, cel de la Terra n’ati spusii neadeverulu acuînti optii luni, căndii Ziceaii că România este acoperită de bande armate și carele cu arme se ținti lanțiti de la Leova pînă^ la Severin, cu felurite bifurcați uni! Eca inteliginția și moralitatea politică a protivnicilorii nostril? Ne mirămu numai cumu, nu ne spună și causa care i-a făcută a nu mal pomeni de bande, de vre trei Juni .înedee și cumă d’astă dată, căndă în ade- verii a fostă uă bandă de vre una sută Bulgari, Românulit dru^nu Țerica denunțîă faptulă publicului și gu- vernulă luă îndată tote mesurele spre a opri orice consecință? Cumă d-astă dată guvernulă eră nu Ț4rra află faptulă și luă cele mal ener- gice mesure, ba âncă arestă și dete. 'țn judecată pe cățl-va instigatori? Ca se se veQâ înșă și mal fru- mosu metoda inteliginte și leale cu care procedă protivnicil nostril în Ziaristică și ’n politică, rugămă pe cititorii nostril se citbscă și următo- riele linie totti din Terra de aZb și totti din coldna a doua. „Semnalând u esistința bandeloră bulgare, Românulu șe întinde în con- siderațiunl politice asupra unei miș- cări insurecționale întreprinsă în O- riinte, și după ce se ᵥsilesce a areta, întrunii modă VAG^, inoportuni- tatea acestei întreprinderi, SFĂ- TU1ESCE PE BULGARI A SE A- DRESA MAI BINE LA RUSIA pentru a capota, pe cale pacifica, satisfacțiunea dorințelorit ce urmă- rescu.K Cele Zise de noi, a-l-altă-ieri fură suplu ochii publicului, și nimine prin urmare nu le-a putută uita, a reproduce dară cele ce cuteză a Zice Țârra este destulă ca toți se strige: Ce cutezate nerușinată! In cea-a ce privesce afacerea bul- gară noi erti nu Terra publicămu și aZi mal la vale uă noue dare de sdmă. o 1 Organulti fostiloră Senatori ș’alti presei austro-maghiare ati Z^sti a- dese, și chiară de pe tribuna Adu- nării, că giivernulti actuale urmeză politica rusescă. El au mersă pîn’ a scrie că Rusia ne-a promisă ajuto- rulti seă spre a lua Transilvania ș a constitui rigatulti daco-romană. Ca se ’nțelegă toți și pe deplinii poli- tica ce urmăresce organulăjfostilorti Senatori, și cumă acea politică este în adeverii austro-maghiară, este d’ajunsti se punemii aci căte-va li- nie din Z^ar^u^ Maghiară, ce se publică în Pesta în limba germană suptă titlulu „Ungar Monatschrift “ Eca ce Zise elii Româniloră. „Visurile despre uă împerătiă da- co-romănescă vi le inspiră numai acel cari nu vorii ca Românii se se împreune cu Ungurii, pentru că nu voră unti perete despărțitoră între slavii de la meZă-ndpte și cei de la meZă-Zi, unti perete ce Rusiei nu-I vine la socotblăU Așia darti, după cel de \a,Terra ca și după cei de la Pesta, a voi ca România erti nu Ungaria se fiă „bulevardulti Occidintelul, “ este a urma politica rusbscă; după cei de la Terra ca și dupe cei de la Pe- sta^ a nu voi cotropirea Româniloru de către Unguri este a urma poli- tica rusescă; după cei de la Terra ca și după cei de la Pesta, chiar dorința ca România se se constitue pe basele iei naturale, este uă ideiă rusescă și contrarie politicei occi dintale. ₍ In cea-a tă wvînlă d'a căra lemne de la pădure. Jb șcelu bafel® fură vrâ llhdeuil- GQ0 ^ num i 1 ÂDîKim ; <»z : UD lAt.^ ROMANȚAM Țt tul™ ÎS68 ■ KNI ’JJA llăT< gartiaroiați rcarif ascunși fiindă de cortulă Ghimieî nu putenftm vetjuțî de pe țermurî. După ce aă urcată astă-felă Dunărea, co- 16na s’a oprită întruă insulă de unde la 6— 18 luliă sâra aă trecută Dunărea, Nâptea Insă nefiindă tntunecâsă, garda turcâscă i- ve^ută ș’a trasIP aSupră-le; cu tbte aceste debarcarea s’a făcută. S’aă găsită proclamațiunî in limba bulgară, și câte-va lădi, cari conțineau armele eraă c® etichete âe maria străină, adresate la câțî-va comșrcianți bulgari șr nemți din Ro- mânia. Căușele cari f-a îndemnată se facă acumă acâstă mișcare pară a fl, una ca țermurile turcesc! suntă desgrădite de oscire din causa concentrăii iei pe țermurile Serbiei. Alta că, în timpulă alegerfloră, în mițjloculu mișcării tresuriloră ce mergă și vină cu alegetorii la capitala districtului, transportarea conju- rațiloră la Petroșiani se putea face fără fi băgată de sâmă cându, cumu mai ^iserămu, atențiunea publica era concentrată asupra a- cestuî mare actă politică. Aflămă că cântă deja, arestați: 1 Arenda- tarulă Coloni, care a preșe^ută la gruparea armarea și îmbarcarea colânei, ș’alu cărui se fiă uă bună lețiune' pentru Austria, însă, cumu (jice Romănulă, „căndă Dumnezeu voiesce se pârcjă pe cine-va îl iâ mal ântâiu mințile/' In locă d’a profita d’acâstă lecțiune, d a căuta se reînvie, se se reîntărescă, puin- du-se și ea ’n fruntea principiului învingătorii, dăndU drepturi egali tutoră naționalitățiloră ce compună imperiulă seă poliglotă, ș’a urma apoi, îutruă concordiă perfectă, cu activitate și cu puteri unite opera sea de reîntărire, Austria făcu ca boiaril nostril; ea remasă pe calea vechiă, aijl căndă principiulă na- ționalitățiloră a electrisatu pe tdte popârele dună patriotismă neînvinsă. Voindă dară se domnâscă prin pu- terea materiale și simpțindu-se cu totulă desnervată pentru a putea re- tribunalele fiindă compuse arbi- trarii! numai de judecători Germa- ni, și osândele aă fostă totă câte la optă luni pînă la trei ani de închisâre, cu amende de la doue sute pînă la trei mii fiorini. Pe lîngă acâstă persecutare neaudită a presei, gâna ce se face contra în- truniriloră publice nu e mai pucină învierșiunată. Arestări, încărcerărl, siste numai cu micele sele provincie opriri chiară de pelerinagiur! sânte nu numai de meetingură, întrețină uă agitare necontenită, uă fierbere care opresce ori ce. reîntărire ,a Stșj- tulul. Cu tdte aste, vîrtejulă dp care Austria e coprinsă ^a produs uăa- mețâlă atâtă dp mare, în câtă n’a ve- (Jută că la ’nălțimea unde voia a se redica câutândă a năbuși prin puterea sea materiale manifestările unei națiuni, terâmulă era putredă nismulul se nu stingă la urmă sel- baticile urlete ale Maghiariloră și se nu ’nceteze persecutările barbare ce apasă asupră-le Cumă se satisfacă însă Austria atătoră pretențiunl ce se ’ncrucișâ- ză ? cumă se resiste atătoră vânturi contrarie și teribile cari sfîșie pîn- zele și rupee cat durii vasului seă în pericolă? Pdte li ore acestă situațiune uă criză din care va eși triumfătâre, ori mâne sughițulă a- goniel va curma esistința iei? Ecă uă întrebare la pare ună ra- germane tălasuriloră cari din tâte ș’alunecosă suptă piciârele iei. Lu- părțile s’aruncaă asupră’I, ea luă uă cru necrezută, ea n’a voită se cu- parte ce o cre^u puterică în impe- gete c’ună asemene regime în pu- riulă seă, ș’o asociă în opera sea cină timpă aduce uă națiune, ori de împilare, îl făcu tâte concesiunile oare ar fi ea, la uă acțiune desperată. frate rudă fiindu cu d. Cerlendi, avea, 6re posibile și d’aci născu regimele mon- ‘ cumă s’a ve^ută în fine impo- struosă ală dualismului, care din sibilitatea da urma în Boemia unu riului de interne ună 'îreditu de cinci mi* 116ne de leî nuoî, publice ce suntii a lot pentru comuna Acâstă suma se armenii de 4 anî, pentru plata lucrăriloră se esecută de D. Godil» Bucuresci. va respunde de Stata espirăndă la 1872. ti Din acostă sumă, jumetate se va plăti sarcina tesauruluî, âră jumetate se va ționamentă matură nu va putea răs- punde de cătă asceptăndă cu re- semnare momentulă agoniei. Dară cine scie ce resultate pote aduce puterea evenimentelor^! Acea-a însă ce nu se mal pote tăgădui, este că ’ncercarea dualis- mului avu consecințele cele mal ne- norocite, și că va duce întrună modă ta da comuneț-Bucuresci cu titlulă de împrumutare, avândă a o inapoia în termenă de optă anî cu anuități. Pentru compensarea sume! plătită tn sarcina tesauruluî; Statulă vâ lua în fo- losulă seă una din halele cele mari și mar- șeulă menită a se stabili în piața sântului Anton din Bucuresri. Hala acfeta va fi așie^ată în lașfșT mar- șeulă In Craiova Jtl/. . / Pe acesțe pricipie guvernulă In înțelegerj cu comuna va modifica și regula, în modă definitivă, contractulă du d. Godillot din 13 Decembre 1866. Acdstă lege s’ă votată de .Adunarea de- putațiloră, în ședința din 30Maiă, anulă 1868, infalibile imperiplă Habsburgiloră la Ș* s’a adoptată cu maioritate de cinci-deci și peire; urmândă âncăsituațiunea Aus- cinci voturi,'contra a patru spre ^ece, fundă trier de a^ll, nici nu va fi pdte nevoie Ș‘ doue abțineri de la votă. cumă prin acâsta încrederea publică. 2-lea proprietarulă sâă căpitanulă batelului. care este grecă; ală 3-lea acelă care a ’nchiriată batelulă; ală 4^1ea ună Bulgară care căle- toresce c’ună pasportă rusescă ᵣ venită îp țâră de 15 Ș’al© cărui mișcări» aă a- trase bănuiele asupra-L ’ l Bulgari' arestați aă aretată toț? caracteră, tăria și patriotismă în tâte respunsurile !oră. Golâna s’a recrutată mai cu sâmă dintre membrii legiunii bulgare care după ce s’a revoltată în Serbia, a foștii disolvatăp suntă acumă vre doue luni, b ’J nu Din aceștia 200 aă fostă venită în Ro- mănia și guvernul® atunci i-a împărțită în cele d’ântâie momente nu putea lipsi d’a redica contra’I pe tâte cele-l-alte naționalități ale imperiului. Nu era în adevără evidinte, că dăndă satisfacere numai dorințeloră Maghiariloră, acestă nedreptate a- liena Austriei sirnpțimântele tutoră celoră-l-alte naționalități, și crea uă eră de nemulțămiri și de turburărl care distrugea concordia, singura condițiune de reîntărire a Austriei? Cu tâtă evidința acestui periclu, uă orbire pe care numai mănă Prove- dinței a putută s’o producă, făcu ca imperiulă Habsburgiloră se alu- asemene, regime și se (jice că Im- mai multe localități șv i a silită a-șf găsi nece pe priporulă ce conduce cu ocupațiunti ii D ic Gapii espedițiunii se credă a fi unulă numită Caradgia și altulă Hagi Dimitriuț a- cestă din urmă are ană pasportu serbii. După soirile ce avemă de dincolo, rcsultă că într’ună din cdstele Balcaniiloră a fostă uă luptă crâjQCesa, în care Bulgarii aă fostă învinși dară după ună mare eroism®. S’a băgată, de sâmă că pe căndă S’a fă- cută acâstă lucrare de către arendatorulă moșiei lui Vodă Știrbei, s’a Mâmplatu se fiă ta țâra d. Ipsilanti.! și di Cataoatzu verulă domniei»sâle; însă cin© nu scie că d. Ipsi- hnti era ici rude multe și este și proprie^ tarulă Ziranicei»-¹ coirJuojao fisa sovabiiJid răpe(Jiciune în abisă. Acestu ânteifi pasă făcută, ș’a- supra cărui-a nu se putea reveni A? a nu pro voce uă nouă crisă, protestările celoră-l-alte naționalități Guvernulă română după ce a fădfită cele mai scrupulâse cerce lărî ș’a dată pe acusați în mâna justiției a trăm'feăriîndată ce aflată mișcarea, ună oficiăriă superioră la facia lo- cului; dorobanții judeceloru Vhs.Si și Teleor- man fură chil nați suptă sirtaig uâ compania de infanteria S’a trimisă ia, Giugiu și doue scadrâne de lănciări la Alesandrina; mal na- inte âncă alte doue scâdrâne fuseseră tră mise la Zimnicea. Paza fruntarioioru s« te- douită, orice aglomerare dc Blilgară este o- prită ți DÎmene nu mai p6te trece Dunărea de câtă prin locuri otărîte și cu formalită- țile prescrise. uibAim. a începură de ’ndată, și complicările devenită din ul conduc^ acejiim periclu ce sapropțe din ce â® ce ma^amenin- țătorâ; cămaciulă s rătecirea de a crede că prin putere șbiâncă prin uă putere cate și-a datu probele sâte la Sa- dowa/ în acestă-§r Boemiă, va reeși a năbuși vocea nâ’nvhsă a unei națiuni ce reclama cu demnitate și energiă sacrele sâle drepturi. Astă- felă vă^urămu, în Junele de pe urmă»,¹ urmăririle cele mal arbitrarie contra¹ tutelă manifestăriloră naționali din „Va veni timpulă căndă noi Un- gurii singuri vomă conduce aface- rile nâstre, și în loculă politicei de putere mare a Austriei, se va inau- gura politica regelui unguresc. Aus- tria apusână ori va trebui se înote dupct. politica confederațiunei nor- dice nemțesc!, ori Prusia o va sili spre acâsta curăndă sâă mai .tărdiă, de voia de nevoia." Nimicirea Austriei e pusă dară pe faciă: „A se încorpora de voie sâu cu sila în Germania, ș*a perde cu totulă domnirea asupra Ungariei, care va domni singură asupra po- pdreloră cari le (jice supuse iei după pretinsulă seă dreptă istorică;" âcă voința Ungariei. Dacă ș’acumă guvernulă și Impe- ratul Austriei nu sunt luminați asupra periclulul care e aprope d’af înghiți, atunci de sicură că degetulă Pro- vedințel a însemnată c’uă cruce ne- Urmările ce avu în Boemia regi- mele dualismului se repețiră pe uă scară mal mică și ’n Croația. Și bravii Croațî, amicii devotați al ca- se! Austriei, socii generariulu! lala- cicl salvatorele imperiului, simpțindă mușcătura ingratitudinel ș’a nedrep- tâțireî, protestară cu energiă și dem- nitate, refusară d’a trămite represin- tanți fn Dietă maghiară și cerură a fi priviți ca uă națiune cu vieța iei proprie, âră nu ca confundată cu Maghiarii. Prin stăruința loră dem- na și neobosită, reușiră a face.se fiă ascultați și uă depeșiă a Monitor riului nostru de ieri ne spuse că depuUțiunea regnicolariă a Croației a presintată actulă coprin^ândă ce- rerile lord. Satisfacerea acestoră le- nebleau și mai cu sâmă deliciOsa pădure care ’lă învecinâză. Acâstă pădure, situată abia la 3'/₂ ore departe de Paris, este în timpulă de loculă de întelnire ală tutoră artistiloră și nu este nici uă celebritate artistică moderna, fiă în pictură istorică, fiă în portrete sâă în peisage, care se nu’și fi făcută stagiulă seă de studîă în pădurea de la Fontaineblea/u. D. N. Grigorescu, junele nostru artistă (bursieră ală guvernului lomănă) care a es- pusă așia de frumâse opere la esposițiunea universale din Paris, după ce’șl a făcută, în timpă de 6 ani, studiele academice la Paris, consacrăndu-se acumă cu totulă peisagiului și tablourîloră de genii ictoricii, locuiesce în timpulu stagiune! de vără frumosulă sală Barbiron în centrulu pădure! Fontainebleau f șăde chiară la ospeleria unde toți artiștii aă lăsată atâtea frumâse pagine din prime im- gră esistințâ imperiului Habsbur- giloră. După noi, Austria nu mal are de cătă ună singură mi deputațiloră citată mat sțiSu, se deschide pe sâma ministeriului financeloru unu credită extraordinară de lei vecii? 566^598 par. 32,1 sâă leî nou! doue sute emu# miî, patru sute optă-ijeci șir unu, bani patru, No. 209,481, bani 4, spre liquidarea plății comisionului versămânlukii alfi 246 și aK 4^1fe, de 4 șî jumătate franci și gațiunjle helm et la sută la suma de 9,500,000 a cheltuieljtoră 4b timbru la obll- emise asupra împrumutului Oppen- comp. decpetu cp dala 9 luliă,, se pro- mulgă legea prin care se deschide minigte- Prin n o "n ini 17 3 DESBATERILE SGUPClNEI NAȚIONALE^ Ședința de lă 20 luniU, (după amefi). Președintele deschide ședința. Nedici, secretaă. Ge vomă face acum9 cu cestiunea ce amă începută astâ diminâțăf Președintele: Voiți se remân®mu in spi- ritulă legiiî („Se observâmă legea.“f Nedict secrelarulă citesce actulă asupra regențiloru, și la finele citireî, strigă depu- tății după maț multe banco, *8© r^nâl» așa. Primimu loțjᵣ ca după lege, regenții sa fia aleși pentru trei apî.“ (Sgomotij. Președin- tele sunăț • , ■ ' ; lip. Glavinici secretarăm jgogfț, frațiloră l Scwpsma văitore va vedea dacă regenții nw- ROMANULU f4 IULIU 1868 601 ritâ se remâiă mai multfi la putere, darfi după lege nu potfi se fiă aleși mai multu decâtfi pentru trei ani, și după âcâsta Voră alege alții. -(Sgomotfi). Arsa Luchicl: Nu putemu deslega câstă cestiune de câtG în înțelesulă ca se a- re- genții se remâiă trei ani, și mai târZiu altă Scupcină se prelungâscâ timpulă dacă dobân- desce încredere în regenți. (Sgomotă mare. Unii strigă: „Voimă se schimbămfi acâstă Președintele: Este adeverată că fiă-care Scupcină regulată pâte se schimbe ori-ce le- ge, în unire cu Senatulă și cu Principele; darfi acâsta nu este uă Scupcină regulată. JMai multe voci: „Așa esle, așa este!“) Glavinici «ecretaru: Acumu se vie depu- tății de la Alessinatz se sub-scrie acestu actu. Președintele comunică că regentuîu Ris- ticî a sosită. Ristici: Frațiloră, amă aflată ca discu- tați cestiunea dacă puterea princiară pâte ss pe fiă lăsată trei ani, după lege, s’aă pen- tru totu timpulă minorității Principelui, a- dică pentru patru ani. Ințeiegemfi motivele cari v’au făcută Sei iliscutațî acâstă cestiune. V’ați gândită, fără îndouâlă, la greutățile cari suntă legate de schimbările dese ale puterii supreme într’uă țâră Ori ce putere supremă are dreptulă a da țerei uă direcțiune houă. După lege, noua regență aru trebui se fiă alâsă după trei anî, esercitândă puterea princiară numai unfi ană. și pe urma, junele nostru Prin- cipe, ajunsu la majoritate, va lua elu însu- •șî puterea în mânele sâle. Cu chipulă a- cesta, în patru ani, Serbia va primi trei noue direcțiuni, și pâte chiaru va schimba cu de- săvârșire atitudinea sea, fără a mai vorbi de alte greutăți cari arO urma. Frațiloră, în- < grijlrea d-vâstre este întemeiată, greuățilel suntă mari, dară ele ară fi și mai mari âncă dacă de Ja ântâlulă pasă amu intra în ile- galitate. ■r Acâstă Scupcină n’are se resolve de câtă trei lucruri: a proclama pe Principe, a’i re- gula. lista qvi|e și a alege pe regenții prin- ciari. Ea nu pâte face legi noue; nici seim- ba pe cele .vech>^ nici chiară pe acea-a de care este vorba. Noi, regenți, did partea nâstră, dorimu a guverna țâra după legi. Autoritatea Princi- pelui Mihail nu este între noi, și cu atâtă Ședința de la 21 luniu (înainte de amâZă) Președintele (deschiZându ședința); Fra- țiloră, după ce amu îndeplinită misiunea nâstră, proclamândă și întărindu pe Princi- pele Millan și apoi alegândă pe regenți, a- cumu trebue se esprimămu dorințele națio- nale ci se putemu a le supune Regențiloră. („Bine! Bine!") Ve rogu dară se alegeți pentru fiă-căre districtă căte doui deputați care se esamineze propunerile, se formuleze dorințele poporului, se le presinte Scupcinei, șiajoîacâsta se.le supuieguvernului. („Voimfî 1 Voimă !“) Și maî înainte, frațiloru, se citimu procesulă verbale alu ședinței de Ieri. (Se- cretarulă Nedici citesce. In timpulă acesta, sosesce primarulă orașiului Belgrad, cu doui alți membrii, aducândă adresa comunii Bel- gradului.) Ve rogă, frațiloru, primarulă și doui membri ai comune! Belgrad ne aducă tn ©urnele orășiăniloră uă adresă care trebue citită. („S’o auZimă !“). Glavinici, secretarul, citesce adresa de mul- țumiri Scupcinei pentru proclamarea Principelui Millan Obrenovici IV și pentru alegerea unoru burii patrioti ca Regenți, aretăndă încrederea generale în acești bărbați, și sfîrșindă cu aclamațiunile: Se trăiâscă Millan Obrenovici IV! Se trăiâscă marea scupcină naționale î „Se trăiâscă Regenții!“ (strigări unanime în Scupcină: „Se trăiâscă ! Se trăiâscă! Ve mul- țumimu î“) Președintele -. Acei cari suntă în comi- siune, se remăie pentru a esprime dorințele poporului, âru cei-l-alți potu eșj afară. (In acestă momentă, intrară Regenții cu miniș- trii cei noui, și toți deputății se întârseră la tocurile loru. Linisee și tăcere adîncă.) Regentulă Blaznavatz : DumneZeă se ve ajute, frațiloră („DumneZeă se ne ajute î“) Frațiloru, Regența a făcută uă proclamațiune, despre care ați aurită pâte vorbindu-se. De aceea ve rogă se bine voiți s’o asculțațî. iRegentulă Ristici citesce proclamați unea publicată deja în foiă deosebită. După citire, strigări generale: Se trăiâscă, se trăiâscă, țiloră, se ciumă căte-va depeș care ne-au sosită âră-și, și dBpă acâsta se suoscnmu actulu prin care se regulâză lista civile prin- ciara, căci poposițiunile nu suntu formulate âncă și prin urmare nu le putemu citi. Secretariulă Glavinici citesce depeșia de la Ujița, de la Crușevatz, de la Pojegfi, și alta âră-și de Crușevatz, îo care se adresă asemenea felicitările cele mai căldurâse Scup cinei^ Tâte adresele suntu primite de depu- tați cu sirigan de mulțumire și de Jivio. Președintele. S.S. Mltropolitulu a bine- voită, după cumu l’amă rugată, se amâne ungerea înălțime! Sâle pînă Duminecă ca se putemă merge după ce vomiî fi sfârșită lu- crările nâstre. (Mulțumirile nâstre! Așia trebue! Se trăiască!) “ Acumu se citimă actulă pentru lista ci- vile și apoi se-lă sub-scrimă pe rându, Glavinici, secretaruiu (citesce). Marea Scupcină naționale, proclamând" și întărindu de Principe legitimă și ereditară ală Serbiei pe Milan M. Obrenovici IV, s’a ocupată, în virtutea legii Scupcinei naționale de la 17 Augustă j 8 6 i, cu regularea listei civile princiare., și pentru acâsta a otărîlfi în una- nimitate: ca lista civile princiară actuale se remăiă și principelui Milan Obrenovici IV. (După citirea actului, deputății îlu subscriu pe răndă și acâsta ține pînă sâra. De acea-a ședința este sfârșită.) acesta. In care printr’ună asasinată lașiu și trădătorii. Serbia a foștii lipsită de multfi iubitulu sei! suveranii, In care poporulfi serbii pusese cu dreptate Încrederea sea nemărginiti și fiindfi-că pentru casulfi acesta s’a convo- cată actuala mare scupcină naționale, la des- părțirea loru, esprimă, tn corpore, aceste do- rințe: 1. Alecsandru Karageorgevici, foștii prin- cipe alu Serbiei, despre care este dovedite că este atâtă in conspirațiunea de mai îna- inte câtă și de acumii în contra bine-face- toruluî nostru principe Mihailu, nu numai causa darfi și principalele culpabile; că pen tru acâstă faptă lașiă, ori unde și căndii era de trebuință, a datu sume însemnate de bani că pentru scopulu acesta s’ș. serviți! cu ru- dele sale cari afi avută funcțiuni ale Statu- lui, — se fiă asupra lui și asupra seminției sale eterna maledicțiune a întregului poporfi serbii, se nu pâlă nici elu, și nici unulă din seminția lui, nici uădată și pentru timpulă eternă, acesta, tre, și me se se viă la putere m și elu, Alecsandru, și toți cei-l-alți complici Dă ceruțî de la țerele Serbia; — după fiulu seu. Pe- ai acestei cri- în cari se află maî necesarii este darfi se avemfi uă mar- se Să și. porulu doresce darfi ca condamnați! se nu maî flă liberați din lanțuri în contra sen- tințelor fi judecătoresci, 15. Criminalii mat mari, de orl-ce clasă și profesiune, precumă ș’acei. cari afi fostfi funcționari, se fiă supuși, tn timpulă Închi- derii loră, la lucru In tdte Zilele, și închi- sârea pentru asemenea criminali de șiderfi se se strămute întrunii locă de unde se nu pâtă fugi. 16. Căndii unii funcționarii!, tn 'nea împrejurări, țiuneâ Statului, în urmă se nu funcțiune. la Top- sicură aseme- estraordinare, părăsesce func- se nu i se dea pensiune, și se primâscă nici uădată In Ședința de la 22 luniu, (înaintea, prăndj Președintele (deschiZândă ședința] Ve rogă frațiloră se alegeți pentru Da-care orașiudin districte, precumă și pentru fiă-care plasă căte ună deputatu, care se socotâscă cătu vine pentru fiă-care deputată diurna pentru diumu, spre a se supune socotâla minist®- trămiși, înaintea justiției spre a’i osândi, și dacă nu ne voru fl predați, se flă puși a- fară dm legile țerei; și în fine cu averea ce afi tn țâră, se se acopere chieltuielile pro- vocate de crima lorii infernale. ¹ 2. Asasinii Principelui și toți complicii lori! se fiă cătu mai aspru căutațî și pedep- siți fără nici uă milă, după ce(voru fi dați maledicție nil eterne; cu averile nea se se plătâscă cheltuielile acostă mare nenorocire. 3. Poporuli serbfi, adencfi marea a perdcriî nici uă dată loru aseme- provocate de îîrtristate de uitatului șefi trăiâscă! Se trăițî, domnitoră, șâ voi! trăițil" Regentulfi Blaznavatz: Miniștrii, dându- demisiunea, amă numită unfi nuoă minis- 17. Totfi poporulă sefbă astâptă și do- resce ca membrii Regenții, Înțeleși și uniți, se esercite suprema autoritate princiarii, ce li s’a încredințați! prin acostă lege. Președintele'. Frațiloră, cu acâsta amfi sfărșitG, și acumu ne putemfi despărți. Ve mulțămescfi pentru Încrederea ce mi-ați are tatii, me mulțămescfi și pentru truda căreia suntemfi daton camă sfârșitiî Întrunii etică frumoșii opera pentru care amii foștii chiămațî. Dum- nezeii celfi misericordiosfi, se reverse cerâs- ca sea bine-cuvântare asupra scumpei nâstre patriei Cu Dumnezeii, frațiloru 1 (Cu Dum- nezeii, cu DumneZefiî Ve mulțămimă! Jivio!) PR1MARULU COMUNEI BUCURESCI La 29 din corenta lună luliii, se va ține la Primărie licitațiune pen- tru darea cu contractă a publicării acteloru Municipalității, printr’uniî ^iariii quotidiană, s6d care se apa- ră de trei ori pe septemând, însă gme pe cari nimeni se n’o pâtă trece, și a= câsta margine trebue se flă legea. Voimă Egalitatea, nu numai pentru alții, darfi și pen- tru noî înșine; de acea-a, autorisalu de co- legii mei, declară, că nu trebue ca timpulă puterii nâstre princiare se ne fiă prelungită, ți se remâiă după lege. (Voci: „Așa este! Mi’ ă lege trebue se lucrămă!“) , Trebue mai ântâiu se arâtămă că meri- tămă încrederea ce ațî avută în noî, și nu Vpmă cunâsce acâsta de câtă prin viitârele Scupcine cari voră fi convocate maî desu, cad avemu ferma otărire de a ne pune mai ctosu in contractă cu poporulă. (Voci: Bine! Bine!-astă-felă se pâte întări casa.") Sere- mam daru după lege; cându taceputulu este teriă astă-felă compusă : președinte ală con- siliului și ministru de justiția d. George Țenăci, membru actuale ală'Senatului; minis- tru ală trebilorfi din întru și ad interimă la trebile din afară, d. Radivoj Milojkovici, ac- tuale președinte alu curții de apelu; ministru ală financieloră și ad-interim la instrucțiu- nea publică, d. Panta lovanovici, actuale di" rectore Ia ministeriulă financieloră; și minis- tru alu resbeluilui și âd-interimă la lucrările publice, d. locotenentă colonelă lotza Beli Mareovicî, actuale inspectare ală corpului de ingineri; comandă insa supremă a trupeloră riulul de finance ș’a se primi diurna. (De- putății începi! îndată a lucra, și socotâla [s’a gătită abia la 10 ore.) Președintele. Ve logă frațiloră! Fundu- ci suntă 11 ore și protocolulă nu este gata spre a vi se citi, ve rogă daru se mergemfi se mâncăm»!, și după prănZă la 1 oră se venimu âră-și se urmămu lucrareâ 'nâstră, șj astă=Zî o sfârșim u. Ședința de la 22 duniu\ (după prându). Președintele. Ve rogă frațiloru se citimu căte-va depeșiă care Taeafimw sosită (Bine). Secretarulfi Glavinici citesce depeșia de felicitări de Ia Smederovo. de la Craguevatz, de la Milano vatz, de la Crușevatz, de la Ne- gotina, de la Craguevatz, de la Cladova, de la Negotina. Președintele. Ve rogă frațiloru! Am pri- mită uă depeșiă de Iad.Ministru de Finance prin care ne invită ca mâne la 10 ore se Principe, în adenca sea jale acusă pe mj-^avendu și unulii și altulfl. celfi pu- nistri’ suptă cair se află Poliția și sta- cinti unii numfirti de 700 abonați cᵣₑ_ în Capitală. bilimentulfi Închisorii de la Topsideru, Zendu că fără neîngrijirea lorii nu arii 3su-| ferită acostă mare perdere. Poporulă acusă mai cu osebire Poliția din Belgrad u de a nu R fostu la timpu pe urma criminalilorij care de atâtii timpu lucrau In Belgradfi. 4. Im numele scupcinei naționale se se Publicarea se va face pe termenu, de unii anii, de la 10 Augustu vii- torii 1868, înainte. Doritorii deră. de a lua în între- prindere acestă publicare, suntă ru- gați se viă la Primăriă, în diua a- esprime sincera sa mulțumire tuturoră adu- retată mal susiî la amia^I, spre a năriloră și comuniloră străine ear® aă are- țiⁿe licitați unea. tată compasiunea loră poporului seiM în du Licitațiunea se va face prin ofer- rerea sea atâtfi de mare pentru perderea.te sigilate. Principelui nostru Mihailfi. Condițiunile după cari se va în- 5 Succesiunea la tronu tn familia obre- cbeia contractul! se potO edea de bună și dreptă, suntemă deja pe jumetatei șicuri că sfirșituiu va fl fericită. („Așa, așa! bine, se trăițî!“ Alții strigă: Nu p te ;ă schimba ta ori-ce minutul" Ristici salută Scupcină și ese, însutită de locotenenlulu colonel^ Ipvanii Mgrcovici, ministrulă de res- belu'. u. ! < * F Președintele: Se se citâscă acumu căte- va depeșiă cari ne sosescă. Ii Glavinici, secretarulă, citesce mai mul depeșie de felicitări, de bucuriă, și de urări q fericire pentru Principele, pentru Reginți și pentru Serbia, trămise de la Losnița, va remănea autorității princiare. Ragentulă Ristici. Frațiloru, tuturoră voru । fi deschisă ușiele nu numai la d-nii miniștri daru și la nuoi regenții; astu-felii, ori cine va avea ce-va de spusă, va fi ascultată pre- tutindeni și totă d’auna, fără osebire de locu și de vreme. Ministrulă justiției Țenici. Ca președinte alu consiliului de miniștrii, potu frațiloră, In numele colegiloră mei, a ve asicara că împărtășimă pe deplină declarațiunea ce d-nii regenți aă făcută in proclamați unea loru. Cea mai mare îngrijire a roșiră, va fi se stă- ruimu ca lp țâră se domnâscă legile, și nu- mai legile., („Așia, așia trebue, numai legile.“) Ne vomă sili pq cătu ne va fi cu putință se ajutămu pe d-nii Regenți spre îndepli- nirea sarcinei loru grele, și’a genere vomu acra aslă-fclă, ca fiă-care se pd .. Z^ că ne îmuliâliiu .datoriete ce ’ne suntă încre- dințate conștiincioși! și ca omeni onești. („A- Kraguievalzₜ Lagreb, Pojarevatz, Alessinatz, sia trebue, jși dacă nu voițî așia, atunci se ijița, Baiciaru, Kniajevitz, Giaclka. După ci tirea fiă-cărei depeșiă, Scupcină arâtă mul- știe cu' slrigațea: Se trăiâscă! Președintele Ve rote, frațiloră 1 Se suj»»' scriwfi acumfi -L j ■ ș după ordinea alfabetică. De aceea, care sunîfi fe ^elț *6C m»K oau alesă dintre noi câte douî depistați de fiă-care dis« triciu, ș’aii formulată eeea oe dorimfi a ^ea- novici se fiă, întinsă prin leg® și la descen- d-nii doritori 1 ori ce și oră dinții bărbați din flîca principelui Miloșiă lucrare îu cancelaria Primăriei Obrenovici 1 6. Conservați unea și educațiunea junelui principe Milană Obrenovici IV, se recomandă în chipulă celu mai serioșă Regențiloră au- torității princiare. 7. Dorința naționale este ca Regența se albă în străinătate tn tâte aceiași atitudine ce a avută reposatulă principe Mihailă, în tâte demhă pentru Serbia și pentru poporulă serbă, care va sacrifica pentru demnitate ■ 8. Se se convâce mai de grabă uă scup- cină naționale regulată, și pe urmă se fiă convocată în fiă care ană. 9. Se. se Întindă legea asupra scupcinei naționale, după împregiurărî și după tre buința timpului,. ÎO Se se voteze uă lege asupra libertă- ții presei, asemenaa după împregiurărî și după trebuința timpului.' 11 . Se, se voteze câtu mai în grabă uă lege asupra juriului, căci este d@ cea maî ... ' luam re l aflămă. 12 se voteze uă lege asupă respon- sabilității miniștri lorii. Oi Se se esprime din partea poporului mulțumire surorii ți rudeloru reposaiului prin- secția administrativă. P Primarii G. Petrescu. No 6525, 1868 Mitt 12. Ună tabloă frumosă, represintândă monă- stirea Arcadion din Creta, conțiindă eroicii luptători ai libertăței și pe egumenulă mo- năstirei, în momentulu cândă ține fitilulu în- tinsă spre a da focă prăfăriei, se află în- trunii mare numeră de esemplare la librării. Acestu tabloă întitulată, CELU DIN AR- CADIA SANTU AULOCAUSTU LA LIBERTATE, atâtă ptiu lucrarea artistului, câtă și prin ideia sublimă ce represfetă, a - ca unu esempiu ș’uă încurajare din ainfea ori căr .i bună cetățânu. A FȘITU >1 SUPTU TIPARU CURSULU de Mt GURRtLL de I. HELIADE RĂDULESCU. Ună mafa volumă tipărită cu luxă cip® Mihailfi ppntru marele patriptispiă ce au Se află de vânzare la tote librăriele. aretată către jwaele principe și câtre popo- ruîu șefi. 14. Fiindu că se Inlimplă adesea ca con- damuațiT sc .scape din închiair®, casări de «re * .-.-WM. Bîțp^u Sₗₗfₑₕᵢ fltado bine, în momentulu d’a ne desparți, se ci= târnă acecte d$rirațș: ' Sec:: 1( : „Dup® legea asupra Sasptinelaru de la 17 Aug. S86J, Mart® Scupsimă național® șj-a îndeplinită sarcina, proclamăiidu ,pe Principe, reg : '3’feia siRivileț și ălcgcfi Regenții pwteu mmoritataa șa. ©ară fiindu. că lueișa n’a putută prevede unu casă, precumă ©sie că prin hoțiele și violioțete loru fi a- DRUÎTSOBXb ’gî pe Onor Pa- rin! de familia -carFară^dorf a’i încredința fliî dumnialoră a biae=voi se se dedare pînă pe la începu- l ducă per fieri' că, avândă' eqjMnțâ ii 1 ^eptoqbre, pențru fa șe se pâtă iitaiiii tedtirfo lec»lu|p,poțnlri»ă nuâeî’ulfi i1OȘHLE mele Sme< niî, Șopîr- ^■liga districtulu Buzeu în sumă de 2,400 pogoue de arătură și fî- VB8A VIENEI 24 luliii. FL. ZR. Metalice.» ... 59 70 Naționale....... 59 80 I ose............... 63 75 Creditulfi------ . 88 20 Acțiu. bănce 739 --- London •*«••••(• 214 90 Argintă....... 5113 80 Argi. în mărf. 5111 35 Ducațî .i.JLv.. 5 41. dupe Mo- I L hrSoafn en * * dolurile cele maî noî, îmbrăcate cu mătase albe, cu preții forte mode- NUMIREA PRODUCTELOR GALAȚI. Grâu ii ciacâru eal, I. chila lei » n IL >; —" eărnău „ I. , — „ H R* II — arnăută ghircă....... Secară ...... Porumbă... OrIETINU din Districtu Rîtnnicu dau cu arendă de la St. Dum niculuî Ghenea din Suburbia Hagiu, BRAILA. 11 luliu GIURGIU. 28 Maiu SC MOȘIA UDENI, Districtul Vlașca Plasa Neajlovu, este de datu în arendă chiarfi de acumfi, anulu 1868 luniu 26, amatorii, se se adreseze la proprietari ei, Colonelu Movili®, Drăghicănu Fărcășanu, Batișto, Str Polonă No. 28. ________________ ____________________ dau cu arendă de la St. Dumitru i * [ Sărată, suută de datu cu arendă po viitoru. Doritorii se voru adresa în ' A MAGASIE spați6să la Casa cq No, 10, din ulița Germană, UA LOCOMOBILA și BATEUȘE (treierătdre), putere de 10 cai. construcție cea mai nouă din anuju 1868, de la Fabrica Clayton Shuttle- worth et C-nie Lincoln se află de vîntjare la sChdla Turnu Măgurele» Doritorii se voru adresa la D-lorfi Waller și Hartmann. Bueurescî Ca lea Huestreului No. 105. CORABIE ȘI VAp6kE. |g₄. Anu 18168 24 luliă bbIoiu 305—310 275—285 245- 255 175 180 95—120 218—210 129------ Corăbil sosite încărcate ,, „ deșerte... ₙ pornite încărcate „ deșerte.. Vapdro sosite.............. „ pornite.................. Șlepuri pornite și în- cărcate la Sulina......... 3 7 4 1 12 6 Craiova, timpulu frumosă, cald 24 gr.l Buzei, cerulfi amestecată, vîntu varia ' bilă, căldură. j Tîrgovisse, frumosă, liniscjtu, căldură simțitdre plus 30 gr. Câinpina, sanin, Calarașî, cerulfi și căldurosu. Vălonî, timpulu 23 gr. eâldnră. senin, timpulu frumou frumoșii. Mărgineni, cerulfi amestecată, călduri linisce. Ploescî, senin, frumoșii, 24 gr. Reni, senin, cald. Galați, timpulu senin, căldură 26 Botoșani, 25 gr. plus R senin. gr Calarașî, cerulfi, senin, căldură 26 gr. R. vîniu ușoru. Severin, senin, căldură fărte mare Ginrgiu, timpulu frunioa®, căldură 30 grade R. R. Seratfi, senin, căldură grozavă. Piteștî, timpii fărtc frumoșii, senin. căF dura mare 28 gr. la umbră. Câmpu-Lungu, frumoșii, senin, căldură mare. Argeșiu, timpulu frumoșii, căldură mare. Tecueiii, cerulu senin, căldură mare fără vîntfi, plus 25 gr. R. Bacău, timpulu seninii, căldură 33 grade R. Folticenî, gr. 20 plus senin. Roman, plus 28 senin, vînt slab S. O T. Ndmțu, timpulu senin cald 24 gr. Piatra, senin, plus 24 calm. Ocna, 3 0 gr. cald, senin. Focșani, 29 plus, cald®, eșnin, vîntu slab N. E Vaslui, caldă senin, Huși, timpul® frumosă, cald 2^gr. E Falciu, 24 gr plus, aensn. Leova, senin. q Cahulu, puțină nourii BIUROULU SOCIETAȚILORU DE ASSICURARE UNGARA GENERALA Șl „LA RALOISE“ se afli dc aetIȘi înainte în STRADA GERMANA Caca d-lui Anghwlovici (Prăvălii No. 11 și’ 12) vie-k-vis Ho- telului Concordia; unde se priimesce oferte pentru assicurarea în contra PERJICOLELORU DE INCENDIU PEN- TRU TRANSPORTURI PE DUNAKEA ȘI ASUPRA VIUEȚEI, CU PREȚURI FOARTE MODERATE. Ambele Societăți garatdȘă pentru assicărările încheiate eu fondurile lorfi în sama DEJ LEI NUOI 42 MILIOANE și tdte păgubite ce s’ar ivi sc roguldȘă în modulu celă maî dreptă și espeditîvu de cătră Bucuresci. 20 Apriliă 1868. REPRESENTANȚA ȘI AGENȚIA QENERALA, In Districte se priimescu Ofertele de asicurarc la Agențiile ndstre deja cunoscute, dru în ploiești la Domnu ANUNCIU LIPSESCA IDEIA de CAȘCAVALU de PENTELEU, cine poftesce se vadă sublimitate de Cașcavalu, se poftesc la Magasinul V. DUMITRIU et G. PENCU Strada Carolu I, la Băcănia din colțu, vis-a=vis de Hanu Roșu, cu prețulu numai de lei vechi 4 și gîum. ocaua. 5—24" No 326 No. 218. 6—6-}. HAGI IOAN PITIȘU. 15 —3d. No. 257. reciuri ficse. MUTATU S’ ui STRADA COLȚEI, No. 42, VIȘ-A-VIS DE BISERICA ENE AFIȘE, DI ARE NIAKI SI MICI IND1FERITE MĂRIMI LS CIMENT PORTLAND ae află do v - d.ire, îm magasinul d ,o ă FRAȚI HESCHIA Strada Decebalfi No. 3 din dosul BărățieL PULBERE RO-MANGANICU IDE BUREN DU BOESSON. Apr >ba eprin Acedemiade Medicină din Paris. E ite de ajunsfi nă mică quantitate din 1 ra «s ti pulbere int’run pacharh cO apă, a opț noi. numai de cătfi uă apă minerală fe- rug ji6 >ă, gasdsă fdrte plăcută, cane se bea la : nai ă semplâ, sau cu vinii ameslicală Acf Ua este d’uă efficacitate constantă contra palida culfire, sufferințele stomachuluî. per- den Ic albe, menstruațiunile dificile, sărăci- mer d< sănge, și convine mal cu s’emă per- sdnîlocfi care nu polfi mistui preparatele or- din ire de ferii. Acfesla are piste tdte celle alte iniensulfi avantagifi a nu provoca cons- tips țiual și a conține manganesiu pccoreie ccl mal savanți medici din Franța ăllll con- sideră ca indispensabila la trotamentulfi prin feruginbse. Depoulfi generalii la Buccuresci, in phar- macica la Cerbultlde aur adl Adolf Plecker, piste drum de Passagintur Român; la lassy, de Konya; la Crajova, la D. Pohl; la Galatz, laₑTATUCH8SKI TIPOGRAFIA PRIIMESCE TOTU FELULU DE LUCRĂRI, PRECUM de diferite feluri, ETICHETE, CONTURL CONTRACTE, POLIȚE, CIRCULARI SI PATURI BAPTISM, V1S1TE,CUNUME ȘI ORI CE ALTE BILETE DE INVITAȚIE ȘI MORTE HOȚELULU DE PARIS , Din Orașulă Giurgiă se dă în arendă de Ia St. Dimitrie viitori ii. Doritorii vorfi bine-voi a se adresa Ia însuși D-nii Pro- prietari. Frații Dimitrw în Giurgiu No. 339» 10—34. oe Moșia Colintina Floresca din Distr. Ilfov. Aseminca și din moșia PIERSICA, Distr Ialomița 2,600 sdu 3,000 pogone la capulu dupre Ialomița AcAstă din u mă se dă și cu arendăde la anulă 1870. A se adresss la Ddmna Elena Corncscu sau laD nu Idn Mânu, Stre- DOCTORU FABRICII; are locuinția în Strada Vestei, No. 9 aprâpe de p6rta Spitatulului Colțca, și ține consultațiunî pe orele 2 pînă 4 după amilii. da Vămi No. 1. No. 278. 20Ț-34 No. 224. 20. UA JUMETATE MILION DE CA8CI0ATU La l-iu fiă cărei lune se voru face tragerile MARE1 LOTERIA DE BANI, garantată de guvernu Suntă loturi magnifice de cssfigatu anume, unulu de 500,000 franci și altulu de 400,000 franci. Apoi alte locuri secundaric de 80,000.-40,006.—20,000.—10,000 etc. franci. Unu bilet® pentru una din aceste trageri costă numai 20 franci, trei bilete costă 50 franci, șăpte bilete 100 franci.—• Aceste titluri se opțină trimițândui prețulu în bilete de ban.că, cupone etc. la Casa de Bancă a D LUI CHARLES HOLLE LA FRANCFORT PE MAIN. POSTSCRL’TUMU Buletinurile dc câștiguri voră fi espeduite fără chieltuiele pe de dată ce se voru face tragerile; câtă despre sumele câștigate, ele voru fi plătite pre tutindeni îu numerătore STRADA GERMANA, LA CRUCEA CU COROANA în culță »prs Hotelu d'Europa. DE VÎNPARE de biserica Lucaci unâ locu, aprâpe de bisericaLucaci, în mărime 18 Stînjenî fațada și 40 Stănjdnî lungu. Doritorii d’al cum- Kt se voru adresa, d’a dreptulu, irecțiunea tipografiei G. A. Ro- setli și ia Librăria d-niloru Socecu et Belgasoglu, Hanu Șerban-Vodă, No. 18, în orî-ce timpu a (Jileloru de lucrare. DE VENȘARE Unu locii în Bucuresci, hi Strada Isvoru, situată între pro- prietatea d-luî Orescu și fosta Povarnă a domnului PoHiriade, acumă a d nului Ipniță Pp- pescu. Doritorii se voră adresa Ia proprietarulă seă, Eugeniu Ca- rada, la administrațiunea Ro- mânulut, pasagiu Română, în tdte filele de la 10 pînă la 11 ore. A EȘITU DE SUB-TIPARO CESTIUNEA ORIENTELUI în fața dreptului publică europeană Tractatului din Paris de Sava N. Soimescu Doctoru în sciințele politico-administrative. De vîn^are la tote librăriele. ASTA III AM DESCHIS DEPOSIHJ MERAL DE OGLINDI de tdte mărimele dia fabrica moștenitorilor® Comitelui Carol Kinsky la Biirgstein în Boemia. Bucuresci, 20 luniu 3868. ADOLF KARPELES Comisionar. ; CALEA MOGOȘOEE No, 10, VIS-Â-VIS DE PREFECTURA POLIȚIEI. Comande pentru Geamurî de Cristalu de orî-ee mărime pentru galantare și pentru ferestre* pr. eu;n și pentru oglindi de orî-eq mărime după dorința se efectueze cu prompteță, — Embalagi® de oglinȘî destinați pentru afară va fi solidă. No. 298. 3—74 CALITATE PRIMA, PREȚURI MODERATE. ân n LA MAGASINU FILEANU ET IONESCU APE MINERALE Au sosită ună mare asortimentu de diferite Ape mi- nerale prdapete do la adeveratele loru surse prcctimfi: Apă de Vichy grand grille și Chelestin, Eau de Spaa, iu Bonnes, Eau de Ems, Wildunger, Carlsbader, Miihl* Eau Bonnes, Eau brun, Sehlossbrunn, Sprudel, Eger Franzensquelle, Salz- quelle, Friedrlekshalier, Gleiohmberger Constantinqucllc, Hallcr Jodwaecr, Kissinger Rakotzi, Kissinger Pandur, Piilnauer. Selters, Offner wasser do Deack, Hunyadi și Racotzi Țksblaw. Seidsehtzer, Pyrmontțr, 8ts|lwasser, Maripubader, Kreatzbrunn și Ferdinandsbiuun, Schwal- bacher, Borvisu de Borsce și EHopatak, Sare ,de Qaris- bad în âasdne de diferite mărimi» Ape sosesc îu fic-eare lb Șile. — Prețurile-sunt modeste. IBSraSHi STRADA GERMANA LA CRUCEA CU COROANA în culțu spre Hotelu d'Europa°_ VEKIT/ÎBILU CAȘCAVAL AL D lui E. PERSESCC Sub’semnații recomandă înaltei Nobilimi și Onor. Public? că lo ap sosit al 3°lo Trans- port din acest Cașcaval de Vară, în bupă(I mici cu marca E» P» carr e fdrte superiorii Sigură fiiadă că se va distinge acestu Oașcavalfi. hitrei tdte cele-l-lalte’ ăle Țereî pnn calitatea lui cea guperidră în câtu a nu mai lașa nimică de. doritu. Coșulețe de Brâncă și Păstrăvi afumați. Singurulu Depoă în Capitală numai Ia Magasinulu FILEANU et IONESCU, Strada Germană. NB. De vîn^are se află și la N. I0ANID et Q-ie Strada Lipscanii la ElefantQ, D. STAICOVITS piața Tetruluî^L et O. GEORGESGU Hanu Șerban- VodăNr 21 și 22 șilă BUCUR CACÎULESCU Cajea Mogoșdei vis-ă-vis de PaJâtulă Prințulti Știrbei. MEPELICURI EDI': ’ Recomandămu înalt. I Nobilimi șî Onorab, Publică, unu bogată asortimentu de Me^clicurî bune, precumă: Diferite brâȘoturî, Salamuri, Galautine, Limbi forte și no forte, Icre negre prispete, Untu-de-Lemnu de Tos ■ cănit îu tinichele și cu ocaua, Făină de Pesta de dife- rite calități, precumu și Drojdii dc Bero uscate de Viena pentrn Prăjituri, Ananas în Cutii conservată și în bu- căți canditfi, Vinuri de Champagne, Rhin Bordeaux, Ma- laga, Madera și Ungeri», Ceruidă pentru scânduri ga- rantată, Culori frecate și ue-frecate. . d ' , Serviciulă promtfi și onest®. ȚotȚuă-da^ji prpțurUe sune® celo mii modeste. CmENT DE PQBTInAND âDiiVERAT La iagasiniilil sub-insomnatulul au sosite CIMENTL DE PORTLAND adevărat, în Butde de câte 4 cântare Englczescl [160 oca.] IOAN ANGHELESCU*’} Vuieți Muffoșoei de Palatulu^omne»eu in Votlu. ,, 1'1(17/ Iiutcb 11 > 11 Lh i i i? Tipografia C. A. ftosetti. Strada. Col^i, No. 42.