ANULU ALU DOUE-SPRE-DECILE — ——--------- ADMIMISRTATlUNEA PASAGIULU ROMĂNU No. 1.— REDACTIUNEA STRADA COLȚIA No. 42. SAMBATA, 13 IULTU 1868. f^NPRU PARIS PE TRIMESTRU FR. 20. PENTRU AUSTRIA. ; ț FIOR, 10 VAL, VO1ESCE 81 VEI PUTE >ₓ>___ LEÎ N_lei n m rnu — clfitale 48 districte 58 pes^belunT „ 24 „ 29 PK TREÎ LUNI „ 12 „ 15 pk n* luna „ S „ 6 UNU BSEMPLARU 24 BANI AUBT LUMIN^ZA-TE ȘI VEI FI PENTRU ABONAMENTE, ANUNțlURlȘl RECLAME A RE ADRESA ÎN BUCURESCI, LA ADMINISTRAȚIUNEA ZIARULUI IN DISTRICTE LA COBESPONDINȚll Dl^MULU» țl PRIN POSTA. LA PARIS La D. DARRAS HALLDORALN RUE DE l’aNCIENNE COMEDIE NO. 5. A NUN plU H Ut LINIA De 30 LITERE . 40 BANI INSERTIUNI țl RECLAME, LINIA . . 2 LEÎ NOU întrunire eleptorale Astă seră, Sâmbătă, 13—25 luliu, la 8 % Qre, în sala comunale, (piația Ghica) dd. alegători suntu rugați a se ’ntruni spre a oțărî candidatulu de deputatu pentru colegiulii alii II-lea de Ilfov. ALEGERE DE SENATORI. La colegiulă l-iu la. Neamțu d. Gr. Balșă (alegerea este contestată). ALEGERE DE DEPUTATU. La colegiulu I-te de Bolgrad, d-nu 0. Bălcescui - DEPEȘIE telegrafice (Servițiulu privatu alu MONITORULUI). GONSTANTINOPOLE, 22 luliii.— Marele Alice Alexia a plecată la Pireu. BELGRAD, 22 luliu. — Advocatulu Peter Marcdvicî este numitu, ex-officio, aperătoru alii principelui Karagheorghevid. Procesulii se va termina fe 23. j LISABONA, 22 luliii.— Noulii cabinetă s’a constituit supt președinta marcliisului Bandiera. PESTA, 22 luliii.—pianele publică elabo- ratului deputațiuniî regnicolare a Croației, co- 'prinZendu aceste puncte principali: Croația și Esclavonia se'«trimită 29 de de- putati în dieta ungară, ca se delibereze asu- pra afacerilorii comune. Croația se plătbscă Zece la sută pentru afacerile comune ale mo= narchiei. Banatuliî se fiă in capulii guvernă- mântului autonomii. Teritoriulu regatului Croa- ției și Esclavoniei se fiă compusă de corni- tatulă de Fiume (cu escepțiune de orașe și de .literale), de comitatele croațiane, esclavo- niane și de frontiera mîTîTafăPdaTmațiană, â ' * ' ’ ' • i i i . j ’ T ~ — " Bucuresci 24 Cuptorfi. Alegerile pentru Senatori s’aă sfer șitti, și din opth deputați ce suntu as’alege, douî s’aă și alesă deja ș’a- memdoul din partita liberale. In co- legiulă ală douile de Senatori^ ce este mai putină restrînsă de cătu celă d’ântâiă, biruința liberalismului fostă deplină, și chiară colegiulă I, celă de pe urmă azilă ală reacțiuniî, a dată liberalismului jumătate din cetatea iei. Câtă despre noi nu nâ amă indouită d’acestă isbândă a li- bertății și nimeni nu se mal pbte FO1TIA ROMANULUI ION BE CB AZOL. PARTEA A TREIA. U'13 l 1^7 ■' ii.'! . ij < h | j XI. ' Aî primită, scumpe amice, sciriie de ne- crezută ce-țî a adusă ultimulă poquebot de Da mine șî povestirea aceloră ircidijte ce s’aă petrecutu, asemenea isbiriloru de trăs- nete pe ună ceră lurlunosă. Coprinsă, tlrîtă de conflictul^ de pasiuni care dupmă Zi în- tralta se făcea stăpână pe voința mea, credeamu că asistă la vrună romană ciu- dată ale cărei peripeții trebuia se Ie con- ducă eă. Acestă romană pare a deveni isto- ria vieței mele. După doue Z*le de la scenele mișcătbre ce-țî ani¹ povestită, nti maî remănea din Ma- riasa decătă uă cruce nbgră lă cimitirute satului, și Viergia era definitivă instalată la casielă, eu marea mirare din partea tulu- loră servitoriloru, Nimică ou mai putea schim- ba otarirea d-nei de Senozan, ori care ar fi fostă îndouielile sble sbă lupta frăgeZimei sble, Tbte aceste eveniminte eraă așia de stra-! ta to.ca.te abia abia puteamfi a le crede. In timpu de doue trei Zile. Viergia, doborită de atâta sguduffl, abia pata se fisă din camera jet într’uă dmiabțăj pe căndă ve-jj îndoui acumu că dacă s’ar face âncă uă nouă alegere isbânda va fi de- plină Bunulă simpță ală majorității alegâtoriloru, înțelegândă intrigile ș’ambițiunile cele rele, s’aă aplicată a pune în armoniă Senatulă cu Ca- mera deputațiloră, ea astă-felă după spiritulă regimelu! constituționale, ele se pbtă fi, în locă d’uă pedică, unu mecanismă de ponderare. Organele reacțiuniî au disă că gu- vernulă caută a ave ună Senatu su- pusă lui, cumă ^ice c’ar fi și Ca- mera. Nu trebue se ne mirămă dacă protivnicil nostrii nu nțelegă supu- nerea la principie și la interesele ge- nerali, ci numai supunerea la indi- vizi; nU trebue se ne mirămă a- semene căndu îl vedemu că nu ’n- țelegu. înrîurirea morale și, confun- dăndă epoca presinte cu cea tre- cută, cuteză a Zice c’alegerile nu suntă libere acolo unde domnesce cea mal asolută libertate a tiparului ș’a în- întruniriloru. Nu trebue se ne mirăm, căci prin acesta organele boiariloru vechi și noui dovedescă că ’n ochii uneî oligarchie, ori-ce cuvântă, ori-ce acțiune, orî=ce vieță politică, lăsată celoră ce nu facă parte din a gio, Zteiă cu ansvofcță. Da, respunse ea: numai acbstă fericire ■Ti’U ta M r/r ii'i; mâniloră pentru aceia-și lucru, Z^ cândă acela-șl adio trecutului ș’as- pirândă cu acea-a-șî dorință spre nouile țermuri spre cari ne chiama libertatea romănă. Plicim însă, forte puciul din ei aă avută greua vir- tute d’a se reface, d’a deveni bmenl noui p’unu împlini nuoă și pen- trună nuoă regime. A! de s’ar fi putută comite minunea, d’a fi re- masă toți în avântulă patriotismu- lui, de multă lumea întregă ar fi privită România plutindă cu tete pănZele întinse spre destinările iei; și ne mai avândă a lupta contra, iei însa.-și, ea ar fi mersă cuă putere de mișcare în proporțiune cu mă rirea sufletului iei ș*a scopului ce gintea iei i-a ’nsemnată Căndu însă ună poporă, în locă d’a putea pune în lucrare capitalulă seă intelectuale, este silită pe d’uă parte a lupta con- tra unei părți din capitalulă seă, eră pe d’alta a-și crea ună capitală nuoă, atunci este perdere de puteri și de timpă, și prin urmare șiovăire și ’ntărZiare. Și România avu pedici și mal mari. Ea fu silită a lupta, și pbte une-orl cu mal mare tăriă, contra unei părți din noulu seă ca- pitale, contra unora din acei ce fu- seseră creați prin revoluțiunile sble, prin libertatea și egalitatea dobân- dite, contra boiariloru celoră noul, în tote mai rei de cătu cei vechi, și d’acea-a de la 1848 și pîn’acumă o veZurămă d’atătea ori poticnin- du-se în cale*!. Cu tbte aceste chiară din aceste dureri avurămă a culege învețăminte; între cari celă mai de căpeteniă este că scimă acumă că dacă omenii cadă, dacă clasele a- lunecă și’mpedică mersulă, totuși nu potă opri națiunile cele viui d’a se mișca. Și d’acea-a scriptura Z^: De nu vă veți împlini misiunea, voiă sci din petre chiară se sooță pe copil lui Israil, adică: că dacă uă clasă, lasă se se stingă în anima națiune! foculă celă sacru, alte clase voră urma opera lăsată. Nu se mal pbte contesta că’n Ro- mânia boiărîa a dovedită că este sfîrșită. Dacă mai suntă unii din membrii iei carii nu-și daă sema d’acestă adeveră, pentru tată lumea ■rwr- r-TaasgșaawiMian^ii. ~mjuLfiaiB»"—i—nirTwengiijiw'r■ .. c’aveamă trebuință se me maî liniscescu de- parte de acbstă centru turburătoră, fiă chiară spre -a-mi încerca rațiunea. Părăsiiu dară c’ună felă de ușiurare Morniera. A doua Zi eramă la d’Amblay. Daca c vrună abisă anevoe de mesurată, negreșită acbsta e numai Anima omului. In contra a iotă ce ^a Zisă asupra acestui e- iernu subiectă alu amorului, celu mal vi- clbnfi e numai naivă în momentulă periclu- lui. lubeamă în fine. . . . lubeamă uă fală ală cărui suflptă era deja înegrită de îmbol- diri perfide, a carii imaginațiune întreveZuse înșelălbrele plăceri ale viciului 1 Gu tble acestșa aveamă prea multă orgoliă ca se me potă crede în. neputință d’a combate uă ne- bunie. Nu-me mai puleamă ascunde slănca cătră care me tîra situațiunea ciudată ce sbrta crease pentru Viergia. Nu mai era ora vise- loru, au mal era vorba de unulă din acele compromise de consciință la care me oțărî- semu. Ori califi de nesicură era posilta nea iei în lume, ea era d’acumu Dainie pen- tru mine fiica d nei de Senozan, și dorința ar^ctbire ce-mi inspirase, capricîă sau pasiu- ne, trebuia se’mi angagiese vteța, dacă n’așă fi serate s’o domolescă. Ună aseminea des- nodămentă îmi păru atătu de absurdă in câlii me miramu că ajunsesemfi alu discuta eu seriositale. Așu fi voite se me inamorezu d’uă ființă irumbsă, păzitor® de capre shu e așia de grabnică, incătu am trebuință de cătă-va timpu spre a uita trecutulu. — Dară d-na de Senozan și Genevieva nu te-au îmbrăcișiătă C’uă căldură care se te asicure?... De ce te poți teme tn viitoră? — De nimică, e adeverată î Z*⁸⁶ ⁶⁸• Mama mea și soră-mca suntu fbrte bune pentru mine. AuZindu aceste vorbe din gura ieî care păreaă ca uă afirmare a drepluriloru sble, me simțite ore cumu atinsă, și fără voie-mî aruncate asupră-î uă privire surprinsă. Ea me înțelese negreșilă, — Ol asi ură-te, Zise ea; daca-țî vorbescu astă-feîu, e pentru că sciu că cunoscî se-- crotulfi nostru. Ce face numele ce le daă, daca ele potu se me iubfiseă și se le potă iubi? Sciă că trebue se trecă aicî.d’uă străi- aă slrînsă de pe drumuri de milă. Daca me veZî tristă, causa e că trebue se me obicî- nuescu cu nouile mele afecțiuni. Lacrimile ce mb costa ceari-altă mamă a mea îmi, suptă ândă ’n ochi. Sosisemă îa loculu îngrădită, și trebuia se ajungemu pe Genevieva, ih ZRia acea-a, trebuia ai me ducii se pclrecă uă soptcmăflă la d. d’Amblay; me ingagiasemu, și incidintele întîmplate așia de neasceptaffi me făcuseră a-mi întărZia plecarea. Presința mea nu mai era necesarii marchisei, și simțeamă, după desordinea simțiminteloră și cugetariloră în cari me aruncase Viergia, însă meritata iei cădere este irevo- cabile. Fericirea țerei dară cere s’o recunbscă fără reserve. In locă d’a lucra spre a reconstrui uă putere aparte, puterea unei clase ce gre- șialele sele aă perdutu-o și moravu- rile secluluî o condamnă, membrii vechiei boiărie — și vorbimă d’a- deverata boiărie eră nu de imita- țiunea iei, de boiăril cel parvenițl — și fiii iei se se contopbscă cu sin- ceritate în societate și se revie d’a- supra prin propriele ibiu merite și sacrificie. Astă felă unde talente, unele inteligințe și simțimiutele cele ’n adeveră nobile, se voră pune în aerviciulă propășirii țerei, și unirea claselorii va aduce cu sicuranță unirea națiunale. • Ș’acum, oprindu-ne ună momentă asupra, celoră din urmă alegeri ale Senatului ce găsim ă? Colegiulă ală douilea a respinsă pe foștii senatori ai fostei maiorități. Afară din dom- nulă Pană Olănescu și D. Nicolae lonescu, nici unulă altulă n’a putută fi alesă, nici chiară prin Autorita- tea morale a unora din cetățianii locuitori în orașiele din distripte. Co- legiulă I, s’a trunchiată în două, jumătate s’a pronunciată pentru cei cu renumita moțiune și jumătate în contra. Faptulă este forte semnifica- toriă și fbrte lămurită. Alegătorii Senatului s’aă trunchiată, remăindă. fostiloră Senatori a patra parte nu mai din întregulă corpului. Ce pu- tere daru mai pbte avea oposițîunea căndă are în contra iei nu numai marea maioritate a colegiiloră pen- tru deputați, dară trei din patru a colegiiloră privilegiate pentru Se- natori. Și din acestă primă mani- festare a colegiiloră pentru Senatori decurge curată că corpulu electo- rale pentru Senată ca și corpulă e- lectorale pentru Cameră s’a pronun- ciată categorică contra boiărieî vechi și nuoi, pentru clasa de miZ’locă, în care reșiade sperancia României vii-, tbre. Se speramă că d’astă dată voră înțelege toți că România cunbsce și înțelege și că intrând ă toți în na- țiune, în locă d’a se mcerca a o mai impedica în propășirea iei, din con- tra voră merge cu dânsa în marele corinte naționale spre a putea ajun- ducesă, dară se iaă de sohie pe fata vitre- gă a lui Marulas î . . . Ș’afarăde acâsta era bre amoră acesta aprindere a simpțuriloră mele? lubeamu prin dorință cumu iubisemu, după felulă meă, uă sumă de femei altele pe cari le sciamă neapropiate, și pe cari n’am încercată chiară se le am. . . Trebuea ca și d’astă dată se întâmple ca cu vechile mele amoruri: înaintea imposibileluî, gracie energiei voinței mele, voiă uita acbstă fanta- sie prea periculbsă pentru repaosulă meu. Slătuiă dară vruă opiu dile absentă. Tu cu- nosc! voioșia lui d’Amblay și Iraiulă veselă ce ure. Vruă doue-Zeci de bspeți animau casteluju. Se dete acolo uă serbare mare cu ocasiunea. Zfe* Bascerii d-nei d’Amblay^ Prin- tre căte-va junq femei frumbse, găsite și pe vară i- frumosă Horlenția de Pleurac cafe te acusă cai uîtatu-o. Gândii accua ji după torcere-mi me du- sei la Morniercj multă mai mișcată de câtă așă fi voită sc fiu, simpțiă uă mulțămire veZeodă că instalarea Viergieî la castelă era faptă împlinită. Sfiiciunea primeloră Z^e se confundasp pe nesimpțite într’ună felă de fa- miliaritate camu timidă care lăsa se se vadă lurburarea; dară, ori câtă de Învelită era ospitalitatea ce primea suplu aceste unde ea nu trebuia se trbcă de călii ca uă orfană părăsită, se putea ghici, după for- mele afecțiuni ce i si dau, că loculă ieî era definitivă lăn^l Genevieva și Andrei, - il '' 'li Ullllllir iihm JTJUÎ El A'lĂflMAE MATOLU 13 1UUU 1«6! fl. 11 a MH48 ^e se alegă ună renegată pote în loculă unoră păstori iubiți ca Rațiă și Gipariă cari consacrară vieța loră întărire! Românismului, tîrăscă fărăi mustra- re -de cugetă prin tribunale ș’apoi prin temnițe, la munci pote, după datina maghiară, nesce betrâni înăl- bițl în onestitate, în devbtamentă pen- tru omenire, în îndeplinirea con- sciincidsă a sântului lord ministeiriă. A! bre strigătulă unoră asemene crunte nedreptăți nu va fi destulă de puterică pentru a produce unfi resu netfi de indignare în tdte ân- ghiurile țereloră civilisate? Ș’acuma bre Românulu toții vai fi părăsită împilărel asiatice a .Maghiarului? Ș’acumă bre Austria totă îl va da ajutoră pentru a terorisa ge vecini- ei! iei amici? hm' ' Totu aiticlulă citată ma! susă, ne spunea 'că d. lacobă Mureșianu, redactorele Gazetei Transihaiviei, a fostă asewne ițrasu < înaintea a- însă aceste legi, stinse vocea Ro- a fostă adevfiratulfi rOsunetfi ală stri- gătului de desperare aruncată de toți Românii. In nerăbdarea de a comunica ci- titorilorfi noștri interpelarea d-lul Măcelariă în întregulă seă, repro- ducemă aci darea de semă a pa- riului Federatiunea: „Redicăndu-se dTlu Măcelăriți spune, că înainte de a face interpelarea, va se premilă căte-va observări, și începu uă cuvântare e- nergică, bine ajustată și bărbătâscă, precumă numai; ar putâ dori uă animă romănâscă. Spuse în acea cuvântare totă acea-a ce a tre- buită și ce a putută se spună. Nu esage- rămu, căndă di^emu, că prin d{ Măcelariu a vorbită intrâga națiune romană, a vorbită Transilvania, spunându lume!) totă ce-I apâsă anima. Este greă a descrie impresiunea, ce a făcută acea cuvântare cu deosebire asupra maioritățil guvernamentali a dietei. Căndă a- minti d. Măcelariu, că vorhindu unguresce nu concede, ca cine-va se deducă că dânsul ă s’ar fi lepădată de drepturile scumpe! sale națiuni, sterse unilateralminle, cari însă voră via în eternă în pieptulă întregei națiuni ro- mane, cândă, aperândă cuprinsulă pronucia- menlului, atacă pretinsa lege de uniune, cândă dechiară că va ,ținâ pururea la independinția dulcei sâle patrie, candu spuse, că nici nu ți suntă de lipsă ambe mănile, pentru ca se poți numera pe degete pe toți acei români,. cari mână ce se ’ncerca a desfide în die- ta maghiară pe inimicii Românis- mului; ea resună însă mai puterică și mal Simpatică de la unfi capetă la cel-l-altă afeomănismulul și chiar ală Europei, “și nu fii Română care din acel fi mbmentu/ se nu pronun- cie numele d-Iui Macelarifi cu res- pectă și iubire, nu fu străină cu simpțimântd nobile care se mi ad- mire frumosulă seă căragiă și se nu recunoscă sânțenia causei ce a- pără. Astfi-felfi iotă deuna silințele celorfi nedreptăți și sacrilegi pentru a năbuși vocea dreptății, nu reu- șiescă de câtă al da unfi mâi mare țesunetu, fiă mai mare puterd. D. Măcelarifi, luându și anulă acesta cu acea-aș! bărbățiă apăra- rea' drepturilorfi Românilorfi, pro- testandu cu acea-așl energiă contra tirhniei și nedreptațel maghiare, in- terpelă pe ministerială ungurescă în privința dărei în judecată crimi- naie* a redactorelul Gazettei Tirdn- silvaniei ș’a venerabililoru ^canonici mitropolitani, Judecândă țlppă da- rea de semă a (Jianului română Fe- d erați unea, interpelatorele a fostu în țdte la îfiălțimba Subiebtuluî c4 trata, Ea me' primi c’uă Pecâlă atătă de fmane । în câtu. nu tndîesniiu a-i tinde» mânap și re- । măseiu înainte»! fârle îhcurcatu de «©ntemin* ₍ ța mea. ’ ' - ■-■ ■■■ ' ■ ; ₍ Pătrunseiă îndată simpțimentele sebrete: Genevieva nepăsătâre de drama ’ ce se juca lângă densa, ne-ascultândfi de câta ânima iei . sinceră, cine scie ? pâte condusă de âte 'Cfere insfânețu misteriosăț consola, ca uă¹ soră pe acâstă sennană fată ta. doliă, luată prin ca- ritatea mamei «ele. In inegalitatea‘condițiuneî loru, ea âu vedea de câtu unu cuvântă mal multă d divoievici se retrage, salutată de Scupcină; Mulțumîmă, betrânule, mulțumimă! Preșeâirttele Jivko Karabiberoview Frațilorîî',¹ ve mulțumescă în numele aceloră ce ați alesă pentru a ve conduce în lucră- rile MareJ Scupcine; daru înainte de tdte ve ceru ordine și unire, pentru ca totă ce sun- temu chemați a face se se facă câtă se pdte mai bine. Ve rogă dară ca ori cine ară voi se vorbâscă sâă se. facă vr'uă propunere, se câră mai ântâiă cuvîntu ca nimeni se nu întrerupă, căci cu chipulu acesta nu.vomă putea se Da! Da!) legrame: plăcere). facem h nimicii. tVoci după bănci: Frați ru, amă primitii âre-cari te- voițî se se citâscă? (Bine, voimu cu Secretarulă Dim. Glavinici, deputății de la Sabatz, citesce telegrame de felicitări de la lagodina, Valievo, și de la cătunulu Treste- nik districtulu Kușevatz^ Telegramele se esprimă cu ântusiasmă asupra lui Milan M. Obrenovici IV și recomandă deputațiloră se alâgă patrioți buni pentru Reginți. Președintele-. i se ne reg..lămu cu ceea ce ne trebue ca se Ihcrămă, ve puteți odini pucinii. (Unfi cuartii de oră de repausă). Acumfi, trebue se alegemă cinci persone cari se mergă a invita locotenința se vie se des- chidă Scupciua. (Voci: Se se trămită ’ mai mulți, unii deputată de fiă-care districte. Bine!) Din fiă-care dislrictu ese câte unu deputată. Preș. Mergeți, ve rogu, frațiloră. Esu, și după 10 minute se intorcu cu d-mi câre suferise', care-i dedese tote bucuriile, i tâtb riecazurfle. Căte uă-data uămăngăia, ca ț:umu ar' fi voită se proteste Contra reți- nerei Sâle; apoi, la vederea Vierglei, ea tre- țnura cugetându că ă putută se-i spue ade- lerulu. Sb gandea atunci . la acâstă copilă adăpată âă miserii. lâ acâstă martiră. Căndu ^raifi âtaendoue singure, o strângea în brațe și-r aâoperea fruâtea de sărutări, ca cumă ar fl vfiîtă se rescumpere îndoulelele cari o torlăfau -și pe cari mf’ le putea învinge. Doue septemăni trecură, și mersulă lu- crtiriloră fiindă definitivă lăsată, viâță de la Mor'nierâ păru că intră în seninătatea ieî o- biCinuită^ dar cu tâte otărîrile niele uă ne- liniâce surdă me mișca. Voiatefi se remănă rdee ca ghiița, și respiramă uă atmosf^ă de' flăcări. Viergia, alu carii caracteră se desfășura în fiă-care * ROMANULU 13 1UL1U î 868 597 locoienenți, împreună cu 8, S^. Episcopii și cu toți miniștri). Membrii locotenentei: Dumnezeu se ve Că întrajutoru, frațiloră! (respunsu unanimă: Dumnedeu se ve ajute.) D. lovan Marinovici, preș. Senatului, ântâiulu membru alu loco- tenentei, deschide Scupcina printrunu dis- cursu, (1) și cându ajunge la cuvintele, că vocea Națiănii s’a intrumtu âsupra lui Milan M. Obrenovici, Scupcina a reshnatu de ura! și Jivib'! prelungite. Asemenea câîidu a vor- bită de voința poporului de a proclama după legea succesiuni și cu dreptă de moștenire de Principe alu Serbiei pe Milanu M. Obre- novici IV, Scupcina a respunsu din nou prin ura! Jivio! și aceleași aclamări de câte ori nulikle junelui Principe era pronunrfatu. Când a ajuns la cuvintelb: „Dumnezeii. selJine- cilvintezâ domnia irouliiî nostru Priacipe! “ Scupcina a respunsu ca unu singură omu: „DhmneZeă s’o bine-cuvinteze! “ Cele din ur- mă doue cuvinte ale discursului: „Se trăâscă Serbia! Se trăâscă Milan Obrenovici IV1 “ ău fostă primite cu cele mai entusiastice strigări: „Jiviot Jivio! “ Președintele a mulțumită locotenentei ()en- îru c’a putută conserva ordinea și liniscea In țâră, membrii locotenentei, miniștrii șl e- piscopii aă eșitu în miZloculu mulțumlriloră din partea Scuprinei. Președintele (către deputati:) Ve rogă, frațiloră, se ne punemtt pe lucru. (Voci: bise, bine). Cine voesce a vorbi, se câră mal ântâiu cuvîntulă, pentru ca se păstrămă or- dinea, căci suntemă fdrte numeroși. (Voci: bine! bine! Preotulă de la Șabatz d. lancu Sova- novici (plângdndu și suspinându): Domniloră, frațiloră și colegi! După trista espresiune a chipuriloru ndstre, după durerdsa înfâcișare a scumpei ndstre Serbie, a capitalei ndstre Șelgradă ș’a întregului acestă ținută, în care ne amă adunată copii ai țerei care ne a che- mată aici ca se holărîmă marî și grele in- terese ale scumpei ndstre Patrie, putea- vomă noi, însă, începe acostă mare lucrare fără se arelămu mai înainte durerea ndstră și simțimântele cari sflșie ănimele ndstre, pentru marele Reposată, pentru ântâiulu sol- dată ală Serbiei, pentru celă mai mare Sârbă, bentru părintele patriei, pentru celă mai mare ,Principe Mihailu M. Obrenovici care nici uă- dată nu va putea fi uitată? (Scupcina în- trâgă plânge). Putea-vomă noi dre începe a- Câstă mare și grea lucrare, pînă se nu adu- cemă memoriei sâle cele mai mari onori (suspinuri în Scupcină) și respecte ce unu Serbă a putută vre uă-dată merita ? Nu, fra- țiloru, poporulă Serbă nu va uita nici uă- idată nici va jeli în destulă perderea cea mare (plânsulă și gemetulă so mărescă) a Suveranului seă iubilu de toți; poporulă Serbă scie că fiulu marelui Miloșii a trăită pentru fe- ricirea și progresulu terei. (Plânsulă și ge- metulu și mal mari). Simțimântulu de recu- noscință pentru celă mai mare făcetoră de bine alu Serbiloră se umple ănimele ndstre, se umple ănimele urmașiloră noștrii, pe câtă' va ține sorele și» lima. (Generale și mai mari planșete și gemete). Cine va putea se nu se rdge ca Dumnezeu celă milostivă, îm- peratulu împerațiloru, se dea reposatuluî bu- curiă și pace eternă marelui sufletă ală ma- relui Mihailu Obrenovici Principelui Serbiei! („DumneZeu se dea pace sufletului seu!) Președintele: Suntu încredințată, că po- • poporulă Serbă întregă împărtășesce simti- mentele, pe care ni le- a esprimată părin- tele 1b cuvîntulă seă, și că dorința este ge- nerale ca cuvîntulă seă se fiă trecută în pro- todciluK ședințe? Scupciheî. („Trebue, voimă W aeâsta.“)’ " ¹ - Bru ni Jwko Medici deputată ală Belgradului: Domniloră și frați^ră! Amă aretată cu du rsre simțimântele ndstre sdrbesct și' națio- nali, ș’amă jelită înlriună chipă cuviincioșii pe neuitatulă reposată Principe ală nostru; inimele năsjra «txraitt pline de uă amară du- rere și prin acâsta amu plătită datoria că- tre trista memoria a trecutului; acumă tre- bue se ne gândimă la presentulă și Ia vi- jlorulă țereU Patriei ndstre, trebue se na o- cupămă sinceră de fericirea și de progrșsulă ■Serbiei întristate. Frațiloră! Am primită uă mare sarcină ca deputațl aî poporului; Serbia și poporulă serbă astâptă tte la noi ajutoră șl măsluire ta a- înaintea d-vbstră, spre a vâ propune pentru ântâiulă regentă pe d. Milivoie Blaznavatz. („Bun! Bum“) Frațnoru! Blaznavatzesteomuiă care s’a bucurată de marea încredere a prea multă iubitului și nici uădată uitatului nos- tru principe Michaelu, invețatu în sciințele militare și bravă, și acestea suntă calități care suntu necesare Serbiei totă de una și mai cu sâma în împregiurările actuale: afară de acestea) este ună omă inîeliginte, care va sci se stime marea încredere ce poporulă serbă pune întrflnsulă, și so ocupe cu dem- nitate, pentru oDbrea și gloria Serbiei, lo- culu ce i se ofere. („Dumnezeu se-lu apere! Se • trăiască! “ Pentru ală douilea regentă pro- pună pe d.Iovan Ristici. („Voimă! Voim!“) Președintele, sunteți toți d’acâstă propu- nere ? („Suntemă! noi cunbscemu bmenii în cari avemu încredere. “) Președintele,. Astă-felă, primiți toți în- întrunu glasă? („Primimă; Jivio!“) Ancă uă- dată ve întrebă, primiți toți? („Primimă, pri- mimă! Jivio!") Arsa Lutcici, Cea-a ce am rjisti despre di Blaznavatz, dică și despre acestu domnă, cu acâstă deosebire numai, că celă d’ântâiă este militară, și celă d’alu douilea este di- plomată. Pentru ală treilea regentă propună pe d. Senatore lovan Gavrilovici, (Bună Bună! Jivio! “) omă care îndelungă a ocupată cu credință funcțiuni ale Statului, care este bine cunoscută de lumea ndstră serbă literară și care, după opiniunea generale, se va înțelege și cu celu d’ăntâiă și cu celu de alu doui- lea’, și acâsta este de cea mai maie impor- tanță. Președintele: Primiți toți întrunu glașu? („Primimă!“ Ună deputat: Nu primescu, cei d’ântâi doue regenții aleși se alâgă pe alu treilea.“) Ve rogă frațiloră, legea a dată Scupcine! singure dreptulu se alâgă pe căte trei regenți. (Sgomotă și vorbiri. Blaznavatz și Rilici, esă din miniștrii unde se aflaă cu cei-i’alți inalți funcționari, eniscopi, și se a- râtă la tribună). Ristici. Frațiloră, Scupcinarii aă dreptulă se alâgă pe regenți, de acea-a alegeți în li- bertate pe cine voiți („Suntemă, suntemă pen- tru d. Gavrilovici?') Președintele. Sunteți daru pentru căte trei? („Suntemă, se trăiască"). Blaznavatz. Ve mulțumescă, frațiloră, în numele regenței, pentru alegere, și vomă lucra toți uniți spre a da Principelui nostru Milan Obrenovici IV, Serbia mai fericită și mai înaintată, de cătfi o primimă. Avețîdeci încredere în noi? (Avemă! avemă! Se trăiți, se trăiți! “) Permiteți-mi dară de a propune șî a ^ice: Se trăiască Milan M. Obrenovici IV pentru fericirea și prosperitatea Serbiei, („Se trăiască! se trăiască! se trăiască!" In acestu momentă începură salvele de tunuri, trăgendu-se 101 lovituri; !n Scupcina vese- liă și strigări: Dumnegleă se=lă facă fericită! Jivio! Ura, Ural") Președintele. Ve rogă, frațiloră, se ale- geți acumă căte trei deputați de fiă care district se mârgă se caute pe înălțimea Sea Principele. („Voimă, voimă!") — Se alege căte trei deputați de districlă și > plecă. Scupcina nu măi lucrâză, asteptăndă cu nerăbdare so- sirea Principelui. Către 4®ce ore, înălțimea Sea sosi călare, urmată de mai mulți oficiări, de cavaleria regulată și de a miiițieloru na- ționale și de a gardei cu săbiele trase. "Pri- mită de mtaislrii de Senatori, episcop! și consuli, laălțimea ’Sea a fostu salutată la ușia Scupcine! de strigările cele .mai puteriec.) înălțimea Sea (după ce sgomotulu a încetată) ; Dumne^eă se ve ajute,, frațiloră! („Dumnezeu se te. ajute!“J Suntu june și âncă școlară, și de acumă și principe ală Serbiei. Me voiă sili a studia bine ș’a în= veța spre a fl totă dâuna folosiioriu popo- ruliji serbă. Fină atunci, me dau cu încre- dere poporului și regențlloră aleși de poporă. Jiveo, Jiveo! Ura! UratJiveo! „Mulți scup- tinari plângă, și iaprimele sirălncescă in o= chii tulporăf" Președintele: Ve rogă,frațiloră! ACumă domnii Regenți voră depune jurămânlulă. Unii scupcinarii!: Trebune, vcțji bine, se jare și dînșii, cumfi amă jurată noi. Mitropolitulă Mihailu Domniloru Regenți i Serbia încrede sârtea sea patriotismul u vos- tru; Serbia ve dă ca deposilă viilorulă seu; Serbia -crede în sinceritatea și- înțelepciunea vâsliră. Ademenea IncredcM! se deștepte In cestă timpă greu; trebue daru se ne înțe- legemă și se iucrămă astă-felă în câtă fra- ții nostrii și posteritatea se nu ne blesteme Ci se ne binâ-cu vin teze, se Iucrămă spre a merita pentru noi șl pentru poporulă serbă ondrea înaintea lumii? seIucrămă spre a con- solida ordinea și liniscea suptu gloriosulă dra- pelu ală luî Obrenovici; se intrebuințămă fră- țesee șim unire tdte puterile ndstre spre a da junelui succcsore la tronă, Regenți bravi, onești și patrioți, ca se aibă astă-felă Ser- bia și poporulă destule garanție pentru fe- ricirea, progresul^, și (desvoltarea sigură a inlregei forțe naționale, a instrucțiunii pu- blice și a justiției. Numai astă-ielă vomă deveni celebri și bine v&Juți în lume; nuș- mai astu-feliu vomă putea satisface pe Dum- nezeu și consciință ndstră; numai astu-feliă ne vomă îndeplini datoria cătrepoporulă care ne a alesă și încredințată cea mai mare a- vere a sa, Serbia, liniscea și fericirea sea. Dea Dumnezeu se nu roșimu nici uădată de faptele ndstre, daru ca totu d’auna se putem privi pe toți în ochi și spune taie ori ce lucrare a ndstră, ori ce am făcută ca Șerbi, ca patrioți și ca deputațl ai mareî Scupcine naționale. Frațiloră! De căndă Serbia leîuviată esiste ca Stată, esiste la dânsa și dreptulă de mos- cenire la tronulă suverană în familia Obrc- novici prin care a fostă reînviată. Acâsta este confirmată de actele internaționale cele mai solemne, atătă din partea înaltei Porți, cătă și cabinetele gâranți. Toți scimu acâsta bine. Familia însemnâză, în adcveratulu înțelesă, întrunirea de rude din tdte liniele. Astă- felă dară, succesiunea la tronulă Serbiei este ună fUptă evidinte care nu se pdte ataca în principiu, și prin urmare este dreptulă po- porului serbă, dreptulă suverană de a pres- crie ordinea acestei succesiuni. Poporulă serbă .nsu-și în Scrupcina de la 1861, prin le- gea de la 17 Augustă a prescrisă ordinea de succesiune, în virtutea cărei-a Milan M. Obrenovici IV este principele ereditară cu dreptulă de moscenire. Astă-felă, Scupcina naționale mare decătu aflu proclama demos- cenitoră. Este adevărată, că în decretulă locoteninței provisore, prin care acâstă Scup- cină a fostă convocată, s’a Zisă câ Scupcina este convocată se alâgă ună nuoă principe. Acâsta este uăgreșială involuntariă, prin care s’a atinsă legea fundamentale asupra succe- siunii, ș’ară fi putută produce pericole ne- prevăzute pentru liniscea și ordinea publică în țâră, dacă n’aru fl fostă îndreptată prin- । tr’ună actă poslerioră, căcî poporulă ar fi fostă aruncată în Incertitudine, ne sciindu dacă este ună suecesore la tronă, fiă după lege, fiă după testamentu. Daru greșiala locotenin- ței provisorie, chiară de mar fi fostă în- dreptată, nu nimicesce nici restrînge drep- tulă poporului, cari esistă, nici nu pbte aflu nimici sâu a’lă restrînge. După acestea dară declarațiunea deputați- loră acestei marî Scupcine naționale este: din cenușia lui Nemanici aă reînviată Obrenovici! pe tronulă Serbiei, și cu dânșii voră reîn- viua puterea, fericirea și gloria naționale, per- du te la Kosow. Se trăiască Milan Obreno- vici IV, principe ereditariu ală Serbiei or dreptă de moștenire în familia Obrenoviciloru (Se trăiască! Ura! Ura!) Președintele. Gea d’ăntâie cestiune sfir- șindu-se, ve rogă, frațiloră, se regiilămu lista civile a principelui, și credă că nimeni nu va avea altă părere de cătu se remăea- cea-ași pe care a avutu-oși reposatulă Prin- cipe Mihail. („Da! Da! Se remăie acea-așil" S’aude altă voce: Noi privi mă înainte âră nu indărătă. vomă a. de mai multă). Acumă după lege este la răndă a se alege regenții cari vory guverna Serbia ptaâ la maiorita- tea r'nSpelu'i (S(T alegemă.) Lukici secretară, deputată alu Bel- gradului. D. președinte ^ice: acumă este Ia răndă se alegemă regenții pentru junele nos» tru Principe. Frațiloră, este însemnată acâstă alegere pentru a cări-a fericită sevărșire ne aă trimisă frații nostrii care, cu bucuria și CU dreptă ascâptă șe alegemă bmenl, cari, ca’ceî maî verstaid fii» a» patriei nMre;- se merite p@ deplină acâstă alegere. Frațilort, este ună lucru greă și mare, dară este multă mai mare respunderea ee luămă asupră-ne prin acâstă alegere. De la acâstă alegere a nbstră atemă feriejrea și csistința scumpei nbstre Serbie. Rugândă pe Dumnezeu se ne ^jute te așâstă grea lucrare, me presintă ănimele vostre patriotice și cucernice cre- dința vdstră către poporulă Serbă, se deș- tepte seriosa vdstră îngrijire penitu conser- varea independinței Patriei ndstre create de nemuritorulu Principe Mihailu, pentru invio- labilitatea drepturiloru Serbiei și pentru si curanța junelui nostru Principe Millan Obre- novici IV. Sigilați, domniloru, promisiunea vdstră prin sânta credință, întăriți cuvântulă vostru, pe care flă dați astăzi națiunii, prin j’urământulu ce faceți, înainta lui Dumne- zeu ș’a sântei biserice, Serbiei și principe- lui seă. Fiți, domniloru, credincioși lui Dum- nezeu, respectați biserica și credința orto- docsă, și prin acestea ve veți întări in cre- dință către poporă și către principele Ser- biei, în numele căruia aveți a guverna după legi statulu vostru. Puneți manele pe sântele lucruri ale credinței ndstre, cruc :a și evan- gelia, și chiămându cu toți împreună pe Dumnezeu iatrajutoră, Ca se puteți, spre bu« curia nostră',' a ve îndeplini datoriele mari și grele cu cari ve însărcinați acumă, ros- tiți acestă jurâmântu (mitropolitulă, ta am- foră și patrafiru, avendu la spate unu dia- conu în stihară, citesce jurămentulu, scups- tinarii toți stăndă In picidre, și regenții re- petându fiă care cuvântă.) După jurământ și după uă rugăciune pen- tru principe, se cântă ună imnă naționale pentru mulți ani, ca felicitare, acompaniată de toți scupcinarii, și urmată apoi de stri- gări : Jivio, Jivio!") Regenții subscriu jurământulu, în cea mai adlBcă tăcere din partea Scupcine!; mitropo- lilulfi întărcsce jurămânlulă : „făcută înain- tea ndstră și în sala Scupcine! astă-Z! 20 luniu 1868, și subscrisă de regenți, înlă- rindu-lu și noi cu semnătura și sigiliulu nostru." înălțimea Seă: Cu DumneZeu 1 (Și în- socită de regenți, de arhierei și de cei-l-aîli domni, ese din sală însorită de strigările „cu DumneZeu, cu Dumnezeu, Jiveo! ural" Președintele : înălțimea Sea merge acumu la parcă unde trupele voră face jurământulfi loru. Dacă ve este pe voiă, se ne odinimu unu pătrar ă de oră și apoi vomă urma lu- crarea ndstră. („Voimă, voimă!" Repausă.) Președintele (după repausă): Este nece- safiu după lege se supscriemă aceste trei acte, adică, proclamarea principelui, regula- rea listei Civile și alegerea Princi-Regențiloru; dară fiindă că aceste trși acte nu suntu încă terminate, se cilimă pînă'atunci uă depeșiă care ne a sosită. („Bine, bine!") Glavinici, secretarii:, citesce uă depeșiă de la Sabatz cu felicitări șj aclamațiunî pen- tru Principe și Scupcina. Președintde: Aeumu ve rogă, frațiloră, ascultati citirea actului pr n care S’a procla- mată Principele. Glavinici, secretariu, citesce: „Marea Scupcină naționale, convocată in urma lașiului asasinată ală principelui Mi- hailă Obrenovici III modă fără posteritate, pentru a esprime otărîrea sea asupra ocupare! tronului Serbiei, întrunită la Tbpsîder la 20 luniă anulă 1868; „CoQSiderăndfi -că după rostirea vechielor instituțiunl naționale înainte de anulă 1839, și după rostirea beratuiuî și hatișeriful^ sul- tanului din anulu 1830, precumă și după otărlrea scupcine! naționale dc la St. Andrei din anulu 1858, demnitatea princiară în Ser- bia este ereditară în familia Obrenovici; „Considerând că prin legea asupra eredi-’ tații tronului Principatului Serbiei de la 20 Octobre 1859, este preveZulâ și ordinea după care succesiunea la tronă trece de la unulă la, altulu, și după acâsta; Considerandă că Principele Mihailu Obre- novici III a murită fără posteritate, și că este în viâță din familia Obrenovici fiulu re- pausatului seă vejă Miloșiu Ef. Obrenovici cu numele Millan : „Marea Scupcină naționale, întemeiată pe numitele legi, otărasce și proclamă in una- nimitate : „După principele Mihailă Obrenovici III, principe legitimă ereditară ală Serbiei este Millan M. Obrenovici, ală patrulea suverană din familia Obrenovici. „Marea Scupcină naționale otărlnd și pro- clamâ^dă acâsta în numele întregului poporă serbă, ca represinlațiune legale a sea. „Se trăiâscă Serbia, se trăiâscă Millan 0- brenovici IV Principele Serbiei. (Se toăiâscă î sc trăiâscă! ura!) “ Președintele. Acumă toți pe rându s» sup-semnămu acestă actă. Unulă dintre scupcinari : înainte de a sup- scrie, voimă ca junel« principe se aibă moș- tenitorulu seă, și acâsta din dinastia Obre- novici. („Nu numai din linia bărbătâscă, dar și din linia femeiâscă se fiă moșlenitorM* strigă unii în Scupcină.) Președintele: rogu, frațiloră, pentru cea ce privesce succesiunea dinastiei Obre- novici, vcZu că poporulă voiesce se fiă și mai bine hotârîlâ. („Da, da.“) Vomă oțărî acâsta insă maî tărdiu, și acumu se sup- scrlemu sumai acestă actă. („Biuei Daru voimă se conscrvămu dreptulu de a putea oțărî acâsta mai tărZiu.") Suniemu datori se Iucrămă în marginile legei, și âncă m mu sfirșilu nici ceea ce avemă dupA lege a sfîrși. De aceea trebue mai ăntâiă se sup- scriemu acestu actă. Avemă mai multe do- rințe, pe cari le vomă lăsa însă împreuna cu acâstă cestiune pentru a doua scupcină naționale, și atunci vomă oțărî despre dînsa., De aceea daru ve rogă âncă uădat?. sosup- scriemu acestă actu, și fiindu că mâne vomă avfe ârăși ședință, vomă putea se ascultămu și’n privința acâstadorințele naționale („Nm acumîi voimă se regulămu moștenitorului"') Toți- voimă acâsta, dară nu este timpulu a- cumă. („Așa este;" sgomotă, strigări.) Vâ rogu se me ascultați. Noi n’amâ venită în acâstă Adunare se Iucrămă- despre succesiu- nea princiară, ci se proclamă’ pe principe. Se citimă dară și cele-l-alte doue acte despre lista civile și despre regenți, șj le vomă sup-scrie după prăn^ă re rândWu Este bine astă-felă? („Volmd, voimă!" Repausă aprtpe «aă pătrară de oră.) Președintele (după ce ședluța e?te des* chisă); Se cilimă actulă despre Regenți. Glavinici, secretară, citesce actplă prin care marea Scupcină na^pnalp, e|upă ce a proclamată pe Principele Millap, considșrândă că principele este minore, aprâpe a împlini alu i 4-lea anu si pentru casulu acesta Șcup- cina, în virtutea legii dela 20 Octobre i85 avându a alege trei persâne cari, ca regeiAții ai demnității princiare se aibă autoritate princiară, marea scupciaă naționale a alesă regenți pe d. Milivoje Blaznavatz, pe d. Ivan Ristici și pe d. lovan Gavrilovici. („Fârie bine, fârte bine! Se trăiâscă ! “) Președintele : Sunteți mulțimiți ca Re- ■ genții se remăiă pentru totă timpulă cată Principele nu va fi majoră? („Unii strigă Pentru totă ! șî alții: Nu voimăî“) Glavinici secretară. Ve rogu, eu suntă aici deputată ca și d-vâstră, âră nu numai secretară. De aceea ve Zică că plnă acum amu lucrată totu după lege și trebuie și acumu totu după lege se Iucrămă, și legea Zice că regenții se aleg pentru trei ani. (Umil dintre deputați: Nu auZimă, intârce-te spre noi!" Alții: „Așa este, după lege trebue se Iucrămă." Strigări.) Președintele sgomotă): Ascultați l Ve rogă păziți rândulă. Numai unulu se vorbâscă („se se urmeze cumu diceți! “) ₒ (Strigări in Scupcină.) Nedici, secretară.- Ară fi cu greă, căndă regenții ară remănea numai pentru trei ani, căci înălțimea Sea Principele după patru anî va fi majore, și atunci nu este demnă ase convoca Scupcina după trei ani se alâgă pe regenți... („Nu ve osteniți se plângeți po- porulă, trebue se Iucrămă după lege, și legea Zice pentru trei ani," întrerupă unii din Scupcinari. Președinte. Vă rogu se se gîndiți î’acâsla după prănZu, ș’atunci vomă regula tâte, după cum trebue. Mai înainte însă de a ridice a- câslă ședință, se se citâscă uă depeșiă („S’O auZimu.") Glavinici, secretară, citesce uă depeșiă de mulțumiri și felicitări pentru Principe, și Scupcină, terminăndu-se: se trăiască Mi- lan Obrenovi.i IV, principele Serbiei! Se tră- âscă Scupcina naționale!" strigări din, Adu- nare: „(Le mulțumimă, se trăiască și ei!" Ședința se sfirșesce. (Va urma). C,____——' - "_________-........ LJL ... PARTEA COMUNALE CONSIL1ULU MUN1CIPALU DIN BUCURESCI. ȘEDINȚA XL. Juoi 20 luniu 1868. (Inchîăiere). Se supune la aprobare budgetele biserici» loru, St. Nicolae din suburbea Popesc® șl St. J :: Nuoă |xin 14 anulă coientă, cercetat» de primăriă și aflate W regulă* •OMAN^LU 1886. Consiliulu le aprobă, Pe alii ^jsericei St. Nicolae din Suburbia Popescu în ci^ de lei veohj 8952 parale 23 la, yenitu, împreună cu capilulu remasu la finele anului trecută, și de lej vechi 5,2^4 la spese; pe alu biseri- cei St. loan-Nuoă, în cifra de lei vechi 1 lₒQ04 parale 22 la venită, împreună cu capitalulă remasa la finele anului trecutii și de lei vgchi 8904 la spese.it Sefsilpune Consiliului propunerile făcute de d Cavalerii D. de Gyra, în urma depe- șei telegraphice din Wiena a d-duj Dumitru Brătianu, pentru concesiunea înființării de dru- muri de ferii americane în tdtă circumferința Bucureștilor ii. Consiliulu chipzuiesce a se da aceste pro- puneri In eiamenulă unei comisiuni compuse de membrii sei dd. Manolescu și Carada și de architectulu orașului. Se supune Consiliului petițiunea d-lui Mi- Ctoil Pcpovicî de a i se da autorisațiune se tm- prejmuâscă cu scândure loculu șeii de pe Strade Nouă, provisoriă pînă ce va face pe dânsulu construcțiune de zidă. Consiliul, consecent decisiuipi luate de dân- sulă în ședința de la 2 Maiă trecu tu în pri- vința unora aseminea cereri, nu îqquyiințâ^ă permisiunea cerută. ge supune Consiliului cererea d-lui D. E. Lazar de a i se da voie se construia uă ca- meră de zidă pentru portarii în curtea, sa, de pe calea Mogoșdei, Suburbia Crețulescu. Se citesce și relațiunea dată de d. Con- ductor respectivă cu schița de planii de.si- cu condițiune^ de a retrage proprietarul pe linia albastră Jnsșpinală pe Z‘sa șphiță,. Se supune Conșiliului noqa petjțiițne a d-luj And. Adămescu prin care repetă cererea de a i da autorisațiune se prefacă șu metală învelitârea casei sale de pe Calea Belvp- dej# No. 64. Se citește și relațiunea d-luî ingeneră Ton- covicânu, Adămescu vojesce a culii lorii Ppn care arâtă că, fiindu că d. nu schimbă căpriârple, ci numai da olanele joșii și a pune în lo- tablă de feru, și fiindu că casa e tuațiune. «i rii i D I '17 I Consiliulu nu înciiviindă cererea de cătu A NUNCJU. Apatea parte din Ha-' a*nulă de la capulu podului Mo- goșdeî nutnitu a luî Niculcea ®ste de vîn^are. Doritorii s@ voră adresa la fratele meu Dumitrache Nicolau, larzisulă Hanu. Mijialache Nicolau. îio. 335» 3 — 2$. gf NlMENTU DE PORTLAND a- ’L^deveraiu, au sosită la Magasi- sală silb-s®mnatțiloru câte 4 Cân- tare Englezesc! (160) oca gai?an° tatu și cu prețurî moderate. Constandinsscî et Kigopola. Hanii Zamfiră No. ?. TOS a VIEOTE 1 9 Ku-lius i VL. KB- Metalice....'... 58 20 Naționale.....'... 58 90 Lose........a.-. 63 -— Credibilă....... 87 20 Aețiu bănce 7.50 — London......... 204 90 Argintă.......' 113 55 •ri. în ărf 110 75 Se pQnsytyă. ^aru Consiliulu, ț^ca numiți! aii dreptulu ja r^stilqirea rețjnerii în^rege pen- solidă, estș 4e încuviința qq- rerșa. ₍, D; Lapati aduce aminte d-loru Consilieri că prima petițiune presentată de d. Adămescu supunăndu-se Consiliului, n’a foștii respinsă, ci numai S’a amănatii resolvarea ei pînă la votarea noului regulamente asupra copstruc- țiunilorii. Copsiliulu decide a se da d-luî Adămescu ceruta autorisațiune cu condițiune expresă de a nu schimba și căpridrele învelițdrei. D. Buescu dicp.că dd. Nțțum Dașu și A- nastase George, eerândii a li se elibera uă parte din banii ce li s’a reținută pentru în- treținerea pavagiului Stradei Vămei, recon- struitu de denșii, pentru că celu d’ântâiă anu de întreținere a trecutii, Primăria nu le a pututu satisiace cererea pe deplinii fără uă autorisațiune a Consiliului, căci pe o parte din clisa ștradăj făcându-se canalii, s’atrans- formatii și pavagiulu pe uă suprafață de 150 Stânjeni pătrați și s’a întreținută în comp- tulu întreprindetorului canalului, âru petiți- onarii pretindă reținerea și pentru acea parte. DE VINțlARE sdă ÎNCHIRIAT Casele din suburbia Mihaiu-Vodă Strada Sf. Apostoli, unde se află aciauau arestulă preventivă, proprie- tatea D-luî Emmanoilu Crețulescu, și care voru fi libere la Sf. Dîmi- trie viitoră. Doritorii se Voră a- Consiliulu. consideiându că casulii con- pjăli acești, bani, căci paragrafulu țespec-îce represintă, și se i le supuia în ședința tivii din budgelulu anului 1867, este sleită ce va urma după primirea loru. slrucțiunei acelui brață de canalii ma fostu și n’a putută fi prevăzută prin contractulă petiționariloru ; considerându prin ițrmare că ei au motivă se «Jică îă — daca nu se făcâ canalulă — pavagiulu fiindu bine lucrată de dânșii n’avea nevoiă de nici uă reparațiune și astă-feliă trebuia se li se inapoiede rețp nerea pe ună ană, căci! reținerea li s’a fă- cută numa? ca garanțiă pentru soliditatea pa- vagiului și întreținerea lui la casă de tre- buință; Consiliulu decide a se restitui d-loră Naum.'Dașu și Anastase George suma cuve- nită pentru primulu ană de întreținere .din aceia ce li s’a reținută din prețulă pavagiu- lui în cesliune, după contractă. Câtă pentru Întreținerea disului pavagiă, pe viitoră pînă la expirarea terminului stipulată, cestiunea reintră în starea ei normale, și se va re.» gulg conform u contractului.! Se supune Consiliului Proce^dlîl-verbală redigeatu de d. V. Hernii, consiliară-ajutoru, despre știrea financiale a Casei Comunale în sâra dk 31 Maiă trecută, conformă artico- lului 101 din Legea Comuneloru. Consiliulă iea actă de cele arătate prin a- cesiu procesă-verbală. Se face cunoscută Cqnsiliulu! că ună d. Ghiță Anghel, întreprinde torul u reparațiune- loră făputc ospeluluî comunală în anulă tre- cută, avânduamai primi lei 3.05 bani 9, pen- tru lucrările ce a făcută, primăria nu’i pdte âncăj dip acelu ană Consiliulă decide ca aratala sumă de lei 305 și 9 bani se se de din economiele ce aă lăsată alte paragraphe de la spese din budgetulă anului 1867, cu încuviințarea însă și a minisleriuluij conformă legev Di Lapati rdgă pe tonsiliă Se încuviin- țeze plata sumei de lei vechi l,400costulă a al loră Zece miî ocale vară hydraulicu ce s’a maî cumpărată la Octombriă anulă tre- cută prin inginerulă D. N. Râttă, pentru ter- minarea lucrării basineloră de la St. George Nuoă, dupe cumă se arată prin raportulă numitului ingineră pe care d. Lapati îlă pune in vederea d-loră Consiliari. Consiliulă încuviințâdă și acâsta chieltuâla. D. Lapati ca locotenentă ală Primarului, dice că după votulă consiliului din ședința precedinte, s’a înțelesu cu d. Poumay în pri- vința împrumutului propusă de d. Beaulieu prin d. Poradowski; că d. Poumay i-a res- punsă că represintă în adeveră acea casă, că e gata a intra în tratațiune cu comuna și a’î da și banii. însă nu cu anuitatea de 10 și jumetate, căci acâsta cifră a fost respinsă de ca- sa Beaulieu, și că mănține condițiunile pri- mitive; în fine, că consiliulă se-i arate de- finitivă prețulă cu care voiesce a face îm- prumutulu, și d-sea, va intra în corespon- dință despre acâsta cu di³⁹- casa de bancă. Consiliulă râgă pe d. Lapati se câră de la d. Poumay condițiunile în detaliă ale îm- 'prumutulu! după cumă îlu pâte face casa Se supune referatulu d-loru Petrescu șl Manolescu, consiliarii numiți în comisiune în privința cestiuni! relativa la ^onstrucția js- pelului bisericel Dobrotâsa. Consiliulu adoptă opiniunile numițiloru dd consiliari, adică: iuI 1. A se constata prin experți starea com- strucțiunii după cumă se alia. 2. A se pune din nuoă în licitațiune ter- minarea construcțiuniî. 3. A sc pune la caie indemnisarea bise- sericei de diferința, daca ar resulta, fără ju- dicata, conformă obligațiunii luată prin ac- tulii de garantă. «Kt D. Primară ad-interimă arata că, după cererea, d-luî cămandantu alu legiunii a 2-a a guardieî cetățenesc! din, capitală, s'a înfiin- țată în trebuința acelei legiuni ună sigiliu cu cutiă și Purple, uă tablă mare cu piciâre văpsită cu oleiă pentru teoria oficeriloră și uă altă tablă mare văpsită cu inscripțiunea legiunii, care s’a pusu pe duoi stătpi d’a- supra porții localului legiunii. Aceste objecte costă lei 74, bani 40, pentru cari d. Pri- mară râgă pe consiliu ce decidă din ce pa- ragrșfă sc se plătâscă, căci pentru asemenea spese nu esistă nicî unu credită în budgetă. Consiliulu decide ca se se plătâscă acâsta sumă de. lei 74 bani 40 prin virementu din cea destinată pentru remonta lobeloră guar- diei cetățenești. Ședința s^ ardica lo 4 3/4 ore. -------------■ ..... I . ratu. Doritorii de a lo cumpăra, voru bine-voi a se adresa la Maga- ziniilu D-luî Ghiță Idn, Ulița Lip- scaniloru la Cerfeu de aurii No 48. Strada Verguluî. Doritorii se potu adresa la Proprietara loru ce șâde în aceste case. No. 315. io—2 )> eânaau n 1. , --- H ■' „ „ n- „ - J» arnăutu ghircă............ No. 330. 3—2 I 11 J11O< ' 33 luliâ hf "’j ' mi trM ■ |’ .( .ati*] n v <<1 n i ui 129— 6r te i i. ț.’aixiu 8 ol n fii 7 i Oh Î7- W ¹ Tîrgovisce, căldură mare, plus 31 Craiova, senin, gr. supra-zero 34. Ndmțu, senin, caid 20 gr. Severin, căldură mare, linisce. 175 - 180 95—120 N. V. senin, Mihăilcni, senin, vîntu, de S. W. Galați, senin, vînt N. O. cald 22 gr. R. Serată, vîntu, căldură mare. •i ii Secară................. Porumbă........... Or^u................................ Ovăsă;.»...»i'.«.\’.A^hĂAU.]........ HHesu .ii........., .IhT.#».. ••••••—*• | AV1S IMPORTANT PEMTRD ÂGR1W0M Mușamale mari de Kautșuk rocunoseute ca ®alu maî bunu ,și maî sigură, apăratoru a șirdoru de grâă și a ori ce felu de, product! agricole, mărfuri, mașine etc. contra ploi loru celoră măi mari. ¹ Aceste mușamale, de uă iavențio nome, primîatbjla Expo- sițiunea universale din Paris și la coa agricolă din Pesta sunt preferabile ori eărow altora pentru superioritatea cualitățeî și.pentru soliditatea lor fiind lucrate eu kautșuk și cu uleia. Probe sunt depuse la comptoarulfi D-tai Mosco Asehsr, strada germană, vis-ăvis de-direcțiunea Telegrafo-Postale, care singur priimesee comande pentrb totă Roiănia cu reeiuri fiese. No. 257. 15 — 3$. ■■ iii—i■■ nurliii !■>—lina——iw^Tnwi PULBERE | PE RO-MANGANICU DE BURIN DU BUISSON. T S Apr iba e prin Academiade Medicină din Paris. | g E ile de ajunsti uă mică quantilale din t Ș t'ra nes & pulbere iiil’ran paciiarli că apă, a J E opț nea numai de căta uă apă minerală feT m g rug taâ lă, gasâsâ fârte plăcută, cane se bea ® 1 ia i nai ă semplă, saiul cu vinii amesticată. 1 Ț Acâsta este-d’uă efficacitate constantă contra t ® pali da culâre, sufferințele stomachuiuL per- derle albe, menstraațninile dificile, sârăci- S x mendoeărige, și'convine mal cu s’emă per- Ț sân tloirti care nu pom mistui preparatele or- Î&nure de fert. Acâ^ța are piste fele celle © alte- imensuid avantagiti a nu provoca cons- m lipațiunl și a conțin® manganesiu ptcorele 1 cel maî savanți medici din Franța âllll con- Ț siderăca indispensabilii la troiamentuiO prin w g feruginose. £ Depotția generala la Bticc^esci, ia pița;- Jț i adrwroli | Jp piste drum de Passaginiur Român; la lassy, ț de Konya; la Crajupa, la D. Poul; la Galatz, i